Facultatea de Eonomie si Administrarea Afacerilor, Iasi Specializarea: Economie si Afaceri Internationale

Principalele Forme de Comert pe Piata Neagra

Student: Antici Liviu, grupa 5

Cuprins

1.Introducere ........................................................................................................................................... 3 2.Forme de Comert .................................................................................................................................. 4 2.1 Drepturi de autor .......................................................................................................................... 4 2.2 Droguri ........................................................................................................................................... 5 2.2.1 Drogurile i organizaiile criminale ........................................................................................... 6 2.2.2 Heroina ................................................................................................................................... 6 2.2.3 Canabisul ................................................................................................................................. 7 2.2.4 Cocaina ................................................................................................................................... 7 2.4 Traficul de arme ............................................................................................................................. 8 2.5 Traficul de Fiinte Umane ................................................................................................................ 9 2.6 Marturii uluitoare ......................................................................................................................... 10 3. Concluzii ............................................................................................................................................ 12 4. Impresii personale.......................................................................................................................... 13 5. Bibliografie..................................................................................................................................... 14

1.Introducere

Pia neagr sau economia subteran este piaa n care bunurile sau serviciile sunt comercializate illegal. Distincie cheie a unui comer pe piaa neagr este faptul c tranzacia n sine este ilegala. Deoarece tranzaciile sunt ilegale, piaa n sine este obligat s opereze n afara economiei oficiale, susinut de stat. Literatura de specilaitate a evitat folosirea termenului de pia neagr , n schimb i-a oferit alte denumiri(20 in total): subteran, ascuns, gri, clandestin, ilegal etc. Economia subteran exist in toate arile lumii, n proporii diferite n PIB. Apari ia economiei subterane coincide cu apari ia statului i impunerea unor reguli, norme i legi, iar dezvoltarea fenomenului este corelat cu etapele istorice ale dezvolt rii statului. n sfera de cuprindere a economiei subterane au fost incluse practici foarte variate, respectiv: frauda fiscal, munca clandestin, traficul de droguri,traficul de arme,corupia, prostituia, dar si o serie de activiti casnice care sunt aductoare de venituri nenregistrate. n ceea ce priveste participanii la activitile subterane, pot fi identificate doua categorii de persoane; cele care lucreaza i obin venituri exclusiv n economia subteran iar cea de -a doua categorie o reprezint persoanele ce obin venituri att din surse legale, ct i din economia subteran. Exist o literatur bogat asupra posibilelor cauze ale e conomiei subterane, din care am distins urmatoarele trei tipuri de cauze: presiunea fiscal exercitat de fiscalitate presiunea exercitat de reglementrile impuse de stat moralitatea fiscal: atitudinea cetenilor fa de stat

2.Forme de Comert

2.1 Drepturi de autor

Copyright1 sau dreptul de autor reprezint ansamblul prerogativelor, inclusiv dreptul exclusiv de a reproduce, distribui, executa, afia, sau de licen, de care se bucur autorii ca rezultat al unui efort creativ independent cu referire la operele create; instituia dreptului de autor este instrumentul de protecie a creatorilor si operelor lor. Dreptul de autor este un drept declarativ i apare automat odat cu creaia sau opera. n cazul unei valorificari comerciale sau a unor dispute trebuie furnizate dovezi legale certe asupra momentului creaiei. Operele literare i artistice sunt protejate de Convenia de la Berna pentru protecia Operelor Literare i Artistice, care dateaz din 1886, fiind revizuit n 1971. Dup Convenia de la Berna nu mai este necesar indicarea faptului c o oper este protejat de drepturile de autor att timp ct proprietatea intelectual a unei opere literare, artistice sau tiinifice corespunde autorului pentru simplul fapt c el a creat -o i sunt considerate obiecte ale proprietii intelectuale toate creaiile originale literare, artistice i tiinifice exprimate prin orice mediu i pe orice suport, tangibile sau intangibile, cunoscute acum sau care se vor inventa n viitor. n lumea digital se aplic aceleai legi ale proprietii intelectuale i drepturilor de autor ca i pentru toate celelalte creaii originale. n martie 2002 a intrat n vigoare Tratatul OMPI pentru Dreptul de Autor (WCT) i n mai Tratatul OMPI pentru Interpretare i Fono grame (WPPT). Ambele Tratate ale Internetului (cum sunt cunoscute) au fost realizate n 1996 de Organizaia Mondial a Proprietii Intelectuale. Astfel este actualizat i completat Convenia de la Berna i se introduc elementele societii digitale. ntr -o perioad de 6 ani (1996 - 2002), se realizeaz ratificarea acestor noi tratate de 30 de ri, minimul cerut de Organizaia Naiunilor Unite, pentru punerea sa n aplicare Combaterea acestei probleme a nceput prin creearea ACTA( Tratatul comercial anticontrafacere)

Legea 8 din 14/03/1996, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 60 din 26/03/1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe, actualizata la 1 ianuarie 2012

ACTA este un tratat comercial plurilateral propus ca rspuns la creterea global a comerului cu bunuri contrafcute i lucrri protejate de drepturi de autor. Domeniul de aplicare al ACTA este larg, i include contrafacerea bunurilor fizice ct i distribuirea prin internet i tehno logia informaiei. n octombrie 2007 Statele Unite, Comunitatea European, Elveia i Japonia au anunat c vor negocia ACTA. Mai mult, urmtoarele ri s -au alturat negoceirilor: Australia, Coreea de Sud, Noua Zeeland, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emirate Arabe Unite i Canada. Negocierile ACTA au fost secrete pn pe 22 mai 2008 cnd un document despre tratatul propus a fost publicat pe Wikileaks, iar n scurt timp i ziarele au scris despre negocierile secrete. 2 Din 23 august 2011, textul acordului se regsete oficial pe site-ul Comisiei Europene. Acesta este disponibil n toate limbile oficiale ale Uniunii Europene i conine 51 de pagini. Titlul oficial al documentului este Acord comercial de combatere a contrafacerii ntre Uniunea European i statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeeland, Republica Singapore, Confederaia Elveian i Statele Unite ale Americii. Pe 4 iulie 2012, Parlamentul European a respins n mod definitiv tratatul ACTA, anulnd astfel posibilitatea ca Uniunea European s ratifice acest acord internaional controversat care, n opinia criticilor si, amenin libertile individuale, n special cele legate de internet .

2.2 Droguri
Comerul cu droguri este o form a criminalitii organizate, frecvent fiind implicat mafia, care se ocup cu vnzarea de droguri ca heroin, opiu, hai, cocain. De cele mai multe ori fiind un comer ilegal, neadmis de autoriti. Acest comer este ratificat n msurile ONU de combatere a criminalitii. Printre msurile de combatere folosindu -se n cazuri extreme msuri de represalii militare. Cu toate acestea n prezent comerul cu droguri nflorete, ntinzndu -se n rndul tineretului. Veniturile realizate se cifreaz la ca. 500 de miliarde de dollari pe an. Prin loca ia sa geografic, Romania are potenialul de a deveni o ar a traficului internaional de droguri, avertizeaz exper ii. Naiunea balcanic este poziionat de-a lungul rutelor de tranzit al heroinei, care leag Afganistanul i Asia Central de Europa, prin Turcia. Aceasta este de asemenea de-a lungul rutei de tranzit pentru droguri sintetice din Europa c tre Orientul Mijlociu.3

2 3

http://wikileaks.org/ http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_9497/Comertul-de-droguri-ar-puteadeveni-o-problema-tot-mai-mare-pentru-Romania.html

Utilizarea drogurilor pe plan local continu s fie relativ scazut, cel pu in pentru moment. Un studiu recent asupra consumului de cocaina a relevat c rata din Romania este de 0,4%, in comparaie cu rata de 3% din alte ri europene. n acelai timp, doar 0,32% din consumatorii de cocaina din Romania solicit ajutor medical. n alte ri din Europa, aceast cifr se ridica la 12%. Raportul naional din 2006 arat c n Romania exista aproximativ 35 000 de persoane dependente de droguri. Majoritatea au varste cuprinse intre 20 si 24 de ani. O parte mare din acetia -- 46% -- sunt consumatori de heroina. Alti 19% iau droguri cu efecte hipnotice sau sedative. Prevalenta Hepatitei C in rndul dependen ilor de droguri este de 48%, o cifr care plaseaz Romnia la un nivel mediu de prevalen a a Hepatitei C in rndul rilor europene. Cu toate acestea, rata de infectare cu HIV din cauza consumului de droguri este sub 1%, potrivit

raportului EMCDDA.

2.2.1 Drogurile i organizaiile criminale4

O privire general asupra evoluiei fenomenului drogurilor pe plan mondial arat c, n afara unor aspecte pozitive ce ofer o raz de speran prin aplicarea programelor viitoare de lupt mpotriva traficului i consumului ilicit de droguri, situaia global reliefeaz o cronicizare a flagelului mondial al drogurilor, cu evoluii ce provoac noi motive de ngrijorare tuturor instituiilor naionale i internaionale abilitate n domeniu.

2.2.2 Heroina
Heroina sau diamorfina este un drog verificat din clasa A, extras din opium de mac (varietatea Papaverum Somniferum Album) i se prezint sub form de pudr de culoare maron sau alb. Obinerea heroinei nu se poate realiza dect de ctre chimiti cu mare experien, deoarece necesit o dozare perfect a diferiilor reactivi chimici, precum i o respectare strict a timpilor de reacie i a temperaturilor. Termenii n argou folosii pentru acest drog sunt: arom, skag, zahr maro, H, Henry. Consumatorii drogului prezint urmtoarele simptome: stare de euforie, somnolen, pupile contractate, apariia de pete pe mini i picioare.

http://www.cultura.mai.gov.ro/biblioteca%20virtuala/editura%20mai/crima_organizata.pdf

Administrarea drogului poate conduce la: deces n cazul unei supradoze; infectare cu virusul H.I.V.; hepatit; infecii ale sngelui, apariia de abcese, deces datorat suprasolicitrii inimii, ca urmare a unui efort sexual.

2.2.3 Canabisul
Canabis satira este o plant care crete n multe regiuni ale globului, fiind cultivat i valorificat de unele ri. n zonele mediteraneene este nsmnat primvara i recoltat la sfritul verii. Sub form de drog, cannabisul este traficat i consumat ca: marijuana (iarb), la nceput oferitgratis, hai(rin) i ulei vegetal. Drogurile extrase din cannabis sunt din clasa ,,B i se administreaz prin fumarea n pipe sau igri, prin nghiire ori amestecate n mncruri. Termenii n argou folosii de distribuitori i consumatori sunt: ,,ceai,,iarb, ,,toctur, ,,ganja, ,,lovitur. Consumatorii acestor droguri prezint urmtoarele simptome: lips de coordonare n micri, ochi nroii, pupile dilatate, tensiune arterial crescut, tendina de a rde fr motiv, lipsa de reacie la stimuli externi. Consumul drogurilor provoac i afeciuni ale plmnilor.

2.2.4 Cocaina
Cocaina este un drog din clasa ,,A care se obine din frunzele de coca, acestea coninnd ntre 0,2 1,8 % cocain. Dup ce sunt puse la uscat mai multe zile pe suprafee pardosite, frunzele sunt amestecate cu kerosen i carbonat de calciu, sodiu sau potasiu, dup care, timp de o noapte, sunt clcate cu picioarele. Cocaina, care este eteric, se transformn carbonat de cocain, care se dizolv n kerosen. Soluia este apoi filtrat pentru eliminarea reziduurilor, dup care se amestec cu acid sulfuric. Se obine astfel sulfatul de cocain, pasta de baz, care se precipit i se depune pe fundul vasului. Odat prelevat, aceast past este pus la uscat nainte de a fi purificat pentru eliminarea kerosenului i a altor impuriti reziduale. Pentru aceasta se adaugdin nou acid sulfuric i permanganat de potasiu. Dup filtrare, produsul se amesteccu amoniac, nainte de a fi iari filtrat i uscat. Din pasta purificat obinut, cocaina este izolatprin adugarea de acetonsau eter etilic, pentru distilarea sulfatului de cocain. n etapa final, se adaug acid clorhidric i alcool care formeaz un precipitat de clorhidrat de cocain care se cristalizeaz n timp, lund forma final care se comercializeaz. Cocaina se administreaz prin prize i injectare.

Consumatorii de cocain prezint urmtoarele trsturi i simptome fizice: stare de agitaie, euforie, creterea pulsului i a tensiunii arteriale, dilatarea pupilelor. n rndul consumatorilor se folosesc urmtorii termeni n argou pentru cocain: ,coca, ,,zpad, ,,charlie.

2.3 Concluzii privind traficul de droguri

1.Profiturile deosebit de ridicate ce se realizeaz ca urmare a traficului de droguri au fcut ca aceast activitate ilegal s intre n preocuprile prioritare ale majoritii organizaiilor criminale de pe mapamond. ngrijortor este faptul c unele din aceste organizaii criminale beneficiaz de sprijinul unor partide politice, precum i al unor oficialiti i personaliti cu funcii nalte n stat. 2. Colapsul sistemului comunist din zona est-european a fcut ca rile din acest perimetru s intre n preocuprile organizaiilor criminale, fie ca principale tronsoane ale rutelor de transport al drogurilor (se au n vedere, n principal, rutele balcanice i cele baltice), fie ca poteniale piee de desfacere.

2.4 Traficul de arme

Una din formele cele mai virulente de manifestare a crimei organizate care marcheaz epoca contemporan o reprezint traficul de arme, muniie, explozivi, materiale nucleare, substane radioactive i deeuri toxice. Profiturile uriae ce se pot obine din acest gen de activiti, care rivalizeaz cu cele rezultate din traficul de droguri, caracterul adesea semilegal al tranzaciilor cu aceste tipuri de mrfuri au fcut ca ele s intre n preocuprile prioritare ale organizaiilor criminale, ndeosebi a aa-ziselor ,Gulere Albe. Regimul special acordat acestor produse a determinat implicarea n tranzaciile ilegale a unor nalte personaliti de stat, ct i a unor cadre de conducere din armat, ceea ce sporete gradul de complexitate al aciunilor ntreprinse pentru depistarea, probarea i tragerea la rspundere penal a vinovailor. Conflictele armate care s-au declanat n ultimele decenii n unele zone din Asia, America Latin, Orientul Mijlociu, Africa, Europa au determinat, cum era i firesc, o cretere a cerinelor de armament i, implicit, o ncurajare a industriei de profil ntr -o serie de ri furnizoare, precum i o dezvoltare, n paralel, a pieelor ilegale de desface re a acestor produse.
8

Potrivit unor statistici n domeniu, n perioada 1970 1985 cheltuielile militare mondiale au atins impresionanta cifr de 800 miliarde de dolari anual, n prezent acestea depesc 1000 miliarde dolari, iar cifra de afaceri a pieei ilicite se ridic anual la circa 15 miliarde dolari numai din traficul de arme uoare i portabile.5

Cel mai mare pericol l reprezint comerul ilicit cu focoase nucleare.

Un focos nuclear din dotarea armatei ruse, spre exemplu, are o putere mult mai mare dect bomba atomic lansat asupra Hiroimei n 1945. Agenia Central de Informaii din S.U.A. estima c n 1992 Rusia dispunea de circa 30.000 focoase nucleare pentru arme strategice i tactice, cu o mic marj de eroare. Rusia dispune de sute de tone de plutoniu, uraniu mbogit, mercur, osmiu, apgrea, de bombe atomice, mine, torpiloare etc., a cror depozitare nu mai prezint sigurana necesar, depozitele fiind vulnerabile furturilor ori sustragerilor de orice fel. Estomparea i diminuarea acestui fenomen este o problem care ine n principal de voina statal, deci a guvernanilor i de strategiile elaborate n acest sens pe plan naional. Evident c i organismele internaionale cu astfel de atribuii trebuie s se implice n msura necesar evitrii pericolului. Uneori, simplele recomandri din partea acestora nu sunt suficiente pentru a fi receptate ,,de plano i puse n aplicare de guvernele unor ri, fiind necesar impunerea unor msuri exigente i eficiente.

2.5 Traficul de Fiinte Umane

Traficul de persoane este Recrutarea, transportul, transferul, adpostirea sau primirea de persoane, inclusiv schimbul sau transferul de control asupra persoanelor n cauz, efectuate sub ameninare sau prin uz de for sau prin alte forme de constrngere, prin rpire, prin fraud, prin nelciune, prin abuz de putere sau profitnd de starea de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase pentru a obine consimmntul unei persoane care deine controlul asupra alteia, n vederea exploatrii. 6 Traficul de persoane este o industrie de miliarde de dolari pe plan internaional i a doua ca profitabilitate dup traficul de droguri. Spre deosebire de traficul de droguri, "produsul" poate fi revndut.
5

Buletin de Informare i Documentare, Anul XII, nr. 4 (57), 2003, Editura M.A.I., pag. 81 i urmtoarele, Evalurile Interpolului privind ameninrile criminalitii la nivel mondial, Cea de-a 71-a Sesiunea Adunrii Generale a O.I.P.C.Interpol, octombrie 2002, Yaounde.
6

http://www.lege-online.ro/lr-STRATEGIE-din-2006-%2877343%29.html

n Europa, peste jumatate din victimele traficului de persoane sunt exploatate in scopuri sexuale. Victimele sunt btute si violate in mod repetat, private de libertate i terorizate. n 2012, n Romnia au fost nregistrate 1041 de victime ale traficului de persoane, dintre care 526 au fost exploatate sexual. Aproape jumatate din femeile traficate au fost minore. Traficul de fiine umane este ct se poate de profitabil. Profitul realizat la nivel global n fiecare an ajunge la suma de aproximativ 25 miliarde de euro. Banii obinui sunt apoi splai. Bncile, companiile de asigurri i serviciile de transfer bancar sunt cele mai obinuite vehicule de splare a banilor, dar exist i metode mai elaborate. Unii in licitaii false pentru obiecte de art. Infractorii transfer apoi suma de bani care trebuie splat ctre un altul care cumpr obiectul fals.

2.6 Marturii uluitoare

Mariana, 21 de ani, a fost v ndut de fostul ei prieten si obligat , doi ani, sa se prostitueze in Kosovo. Pe Amalia, 19 ani, din Bistria, prietena cea mai bun a vandut-o (la 17 ani) trafican ilor din Serbia. Maria, 17 ani, din judetul Mehedin i, a fost prins de traficanti la 16 ani si vandut in Macedonia. Ioana,21 de ani, a fost vandut de sora ei si obligat s lucreze ca prostituat n Serbia i Muntenegru.7 Aa ncep povetile a mii de fete din Romania, n timp ce alte adolescente triesc primii fiori ai dragostei ori scriu cu emo ie prima poezie. Mariana, Ioana, Elena au acum la dispoziie medici, psihologi, juriti, consilieri pe probleme de munc, asisten i sociali. TRASEU

De la facut trotuarul la psiholog

n primii ani de dupa Revolu ie, traficul de fiinte umane s-a dezvoltat spontan i ara noastr a ajuns rapid "sa rivalizeze" cu zone care au state vechi in domeniu, precum America Latina si Asia. Pentru intelegerea mai profunda a fenomenului, AIDRom si Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii, cu sprijin financiar de la organizatia olandeza Kerkinactie si de la UNICEF Romania, au elaborat un "Ghid de prevenire a traficului de fiinte umane", bazat pe studii de caz si pe statistici ale politiei.

10

Ce fete cauta traficanii?

Victimele perfecte pentru un traficant de fiinte umane sunt in mod special adolescentele din mediul rural sau femeile sarace, simple, pentru ca nivelul de trai scazut, carentele educationale, lipsa informatiei si a perspectivelor le fac sa accepte mai usor o oferta de munca in strainatate. In plus, multe dintre victime provin din familii cu probleme, din care cauza nu au prea mare respect de sine si incredere in propriile forte.

Metode de racolare?
Cea mai intalnita metoda este promisiunea unui loc de munca legal "la oras" sau in strainatate - ca menajera, baby-sitter, picolita, receptionera, camerista, secretara, ingrijitoare etc. Lipsite de instruire si de informatii, fetele nu sesizeaza minciunile din argumentatia celor care promit, cred in spusele lor si accepta, convinse ca n-au alta perspectiva. Nu-si dau seama de riscuri, iar cele care au mai auzit povesti nefericite isi spun, fara niciun temei, "mie nu mi se poate intampla". Unele sunt pacalite si prin anunturi matrimoniale ori se lasa convinse sa faca vizite la "niste prieteni" impreuna cu o persoana pe care abia au cunoscut-o si despre care nu stiu mare lucru.

CUM DEVIN SCLAVE?

Odata ramase fara acte de identitate - acesta este primul lucru pe care-l fac traficantii pentru ca victima sa nu fuga -, fetele sunt depersonalizate sistematic, prin metode crunte: lipsirea de libertate, infometarea, bataile, violurile, vanzarea succesiva catre alti traficanti, drogarea, amenintarile cu moartea ori cu aruncarea in bratele politiei cu care pretind sau chiar sunt prieteni. Toate acestea distrug mecanismele de aparare ale victimelor, obligate astfel sa-si indrepte intreaga atentie catre supravietuire, nu catre drepturi. O alta metoda de "cumintire" este extenuarea fizica: muncesc cate 20 de ore pe zi si nu sunt lasate sa se odihneasca, sa ramana singure cu gandurile lor, tocmai pentru a nu avea timp sa gaseasca solutii de evadare. Specialistii antitrafic reusesc, in multe cazuri - dar putine fata de numarul de femei traficate sa scoata victimele din retelele de sclavie sexuala. Fetele recuperate sunt trimise catre organisme specializate in reintegrarea sociala, unde sunt in primul rand protejate.

Scoase din retea

11

Ele primesc aici afectiunea de care au fost lipsite atata vreme, li se da un adapost, li se asigura minimumul necesar traiului, sunt examinate medical, sunt puse din nou in legatura cu familia atunci cand sunt pregatite pentru asta, li se intocmesc noi acte de identitate. Psihologii se ocupa de eliminarea traumelor aparute dupa experientele prin care au trecut. Sunt ajutate sa depaseasca teama ca vor fi gasite de traficanti si pedepsite, teama ca societatea le va condamna, ca familia nu le va intelege, teama de viitor si se pune accentul pe infrangerea fricii ca nu se pot descurca singure in viata si vor ajunge din nou in strada.

3. Concluzii
Economia subteran este cunoscut sub diferite forme ncepand cu comerul clandestin cu pietre preioase si esturi deosebite, braconajul, distileriile clandestine activit i care au fost celebre pn n epoca noastr; apoi comerul complementar, traficul de frontier cu bunuri de larg consum ce lipseau de pe piaa organizat n sistemul socialist i marile afaceri, precum traficul de armament, de carne vie, droguri, tutun, alcool, au nsoit economia subteran pe parcursul timpului,adaptndu-se realita ii imediate din fiecare perioad. Criza economic cu care se confrunta in prezent rile lumii, indiferent de ct de dezvoltate ar fi acestea, ncurajeaz creterea economiei subterane iar demersurile pe care le fac autoritile pentru a reduce acest fenomen cum ar fi arestri si urmriri penale, stimulent pentru a face bani gratis de control fiscal sau de guvern este prea mare pentru astfel de metode pentru a avea mai mult dect un impact modest. Eforturile de succes de a reduce economia subteran trebuie s implice reducerea de impozit, dereglementare, privatizare si alte msuri orientate ctre pia. Indiferent c vorbim de ri dezvoltate, n curs de dezvoltare sau subdezvoltate , economia subteran exist n toate rile lumii, n proporii diferite in PIB. Apari ia economiei subterane coincide cu apari ia statului si impunerea unor reguli, norme si legi, iar dezvoltarea fenomenului este corelat cu etapele istorice ale dezvoltarii statului.

12

4. Impresii personale
Masurile de reglementare a activitatilor financiare mentionate in aceasta lucrare ar fi foarte binevenite in Romania unde legislatia permisiva, coruptia dar si lipsa de interes pentru combaterea acestor fenomene daunatoare a dus la atingerea unor cote intolerabile a economiei subterane din PIB-ul tarii.Bejan Cosmin In opinia mea economia subterana aduce prejudicii economiei de suprafata dar in unele cazuri aceasta economie subterana atat de mult criticata este cea care ii ajuta pe unii oameni sa supravietuiasca in conditiile in care statul se dovedeste incapabil sa contribuie la bunastarea cetatenilor sai. Scoaterea la suprafata a unor elemente ale economiei subterane s-ar putea dovedi utila in vederea redresarii economiei unei tari care in prezent resimte din plin efectele crizei. Muresan Adrian Din punctul meu de vedere o economie capitalista intr-un regim democratic nu se poate feri de existenta unei economii subterane, avand in vedere fluctuatiile intense ale valorii banilor si a fortei de munca cu care este presat cetateanul de rand si antreprenorul care incearca sa-si mentina o afacere . Desi aceste practici aduc prejudicii economiei statului, ele vor exista in continuare printre noi si se vor adapta continuu Anghel Gabriel.

13

5. Bibliografie

1. Economia subterana si spalarea banilor, Stefan Popa si Adrian Cucu; 2. Economia subterana si coruptia: probleme majore ale economiei romanesti, Iulian Viorel Brasoveanu; 3. www.referate.ro; 4. www.jurnalul.ro; 5. www.capital.ro; 6. www.financiarul.ro; 7. www.cultura.mai.gov.ro 8. www.scribd.com

14