Sunteți pe pagina 1din 4

DEMOCRATIA ATENIANA n istoria umanitatii Grecia antica ocupa un loc aparte, iar contributia sa la zestrea culturala este universal

recunoscuta. I ei precum cea e emocratie, e ma!oritate, e vot si vot secret, e retribuire a "unctiilor si e re"eren um, care stau la baza emocratiilor contemporane si e a caror utilitate nimeni nu se #n oieste, au "ost recuperate in lumea $reaca. Dar sunt oare acestea sin$urele elemente emne e recuperat si e a aptat la o noua realitate % Acest eseu pleaca e la premisa ca raspunsul la aceasta #ntrebare este ne$ativ si #si propune sa emonstreze acest lucru. Cea mai pro"un a si in"luenta inovatie sociala a Greciei Antice a "ost polisul. Cuv#ntul $recesc polis & in care eriva cuvinte mo erne, ca 'politic(), #n sensul lui clasic, #nseamna 'stat e sine statator(. Totusi, "iin ca aceasta polis era #ntot eauna mica si ca supra"ata si ca populatie, o vec*e conventie tra uce acest cuv#nt cu "ormula ' cetate + stat(, practica nu lipsita e implicatii #nselatoare. Cea mai mare intre aceste polis, Atena, era #n "apt un "oarte mic stat upa conceptiile mo erne + e apro,imativ -..// 0m1, ec*ival#n , $rosso mo o, cu ucatul e 2u,embur$3 ar numin 4o cetate + stat &sau oras + stat) accentuam e oua ori alt"el ec#t trebuie3 trecem cu ve erea populatia rurala, care constituia ma!oritatea corpului civic, si su$eram o ominatie a orasului asupra satului, ceea ce e ine,act. Datorita marimii re use, polisul a permis e,perimente politice surprinzator e inamice. 5rintre aceste e,perimente se numara si emocratia ateniana, care a aparut ca urmare a nemultumirii emosului "ata e monopolul e,ercitat e aristrocratie asupra puterii. Cuv#ntul emocratie a "ost "olosit pentru prima ata #n urma cu apro,imativ -.6// e ani si provine in lumea $reaca, #n care emos #nseamna popor, iar 7ratos, putere. Din punct e ve ere etimolo$ic, prin emocratie se #ntele$e puterea poporului, con ucerea poporului e catre popor. Re"ormatorii care au trans"ormat polisul atenian in stat aristrocratic #n stat emocratic au "ost8 9olon. Clistene si 5ericle. Institutiile pe care se baza emocratia ateniana au "ost8 ecclesia sau a unarea poporului + care vota le$ile3 bul: sau Consiliul celor 6// + ales e multime pentru un an, prin tra$ere la sorti3 el "acea propuneri e le$ii si se #ntrunea #n a$ora3 *eliaia sau curtea e !urati + aleasa pentru !u ecarea "iecarui caz3 strate$i7on sau consiliul strate$ilor + "ormat in ;/ $enerali, era ales anual si raspun ea e apararea Atenei3 cei < ar*onti, care la #nceput erau aristrocrati, iar in =>? #.@. erau alesi in popor3 Areopa$ul + un tribunal special care !u eca omuci erile. A unarea se #ntunea es pe colina 5nA, in apropierea Acropolei + cel putin e = ori #n "iecare perioa a e B. e zile #n secolul IC, si poate tot asa e es #n cel prece ent. Diecare cetatean e se, masculin avEn ;> ani #mpliniti putea sa ia parte la ea oricEn orea + e,cept#n u4i pe cei cEtiva care, intr4o vina sau alta, #si pier usera repturile civice. Evi ent, oar o parte in cei =/./// venea, ar cei care erau e "ata la o a unare constituiau emos4ul #n cazul at, si actele lor erau recunoscute, upa le$e, ca actiunii ale #ntre$ului popor. 5entru a lua o *otarEre mai importanta era nevoie e minimum ./// e votanti . Or inea e zi era anuntata cu = zile #nainte . Cotarea se "acea pirn ri icarea e mEna 3 ar #n anumite cazuri, prin scrutin secret. Orice cetatean putea lua cuvEntul & aca era autorizat e a unare ) si, #n limitele constitutionale, putea "ace orice propunere. Opinia publica nu a mitea ca un cetatean sa se ezintereseze e treburile statului3 ealtminteri , cetateanul atenian #ntele$ea ca interesele sale in ivi uale nu pot "i separate e cele le$ate e prosperitatea colectivitatii , a statului. C*eia emocratiei ateniene era participarea irecta3 nu e,ista nici $uvernare

reprezentativa, nici servicii civile si nici vreun corp e "unctionarii publici. n A unarea suverana, a carei autoritate era #n esenta totala, "iecare cetatean avea nu numai reptul e a participa ori e c#te ori voia, ci si reptul e a lua parte la iscutie, e a propune amen amente si e a vota propuneri cu privire la razboi si pace, impozite, cult, mobilizari e armata, "inante e razboi, lucrari publice, tratate si ne$ocieri iplomatice + si oricare alta c*estiune, ma!ora sau minora, care necesita o *otar#re e stat. E,ista apoi un mare numar e ma$istrati, e importanta i"erita, cei mai multi intre ei "iin alesi tot prin tra$ere la sorti pe timp e un an3 cele cEteva e,ceptii inclu e pe cei ;/ $enerali & strate$oi ), care erau alesi prin vot si puteau "i realesi "ara limita, niste comisii temporare a *oc pentru ne$ocieri iplomatice si alte asemenea c*estiuni. Nu e,ista o ierar*ie a "unctiilor3 in epen ent e #nsemnatatea sau lipsa e importanta a unei ma$istraturi, etinatorul ei era raspunzator irect si e,clusiv #n "ata emos4ului #nsusi, in 9"at, #n A unare sau tribunal, si nu "ata e un ma$istrat superior lui. Mecanismele e baza ale emocratiei au "ost8 ale$erea prin tra$ere la sorti, care trans"orma e$alitatea sanselor intr4un i eal #ntr4o realitate3 si retribuirea "unctiilor, care permitea unui om sarac sa "aca parte in s"at, in !uriile tribunalelor, sau sa #n eplineasca o ma$istratura c#n sortii ca eau asupra lui. 'Nu "ara temei putea proclama 5ericle, upa cum ne relateaza Tuci i e, ca una in particularitatile pozitive ale Atenei era "aptul ca saracia nu constituia o pie ica #n slu!irea comunitatii.( Daca punem laolalta A unarea, 9"atul, tribunalele si numeroasele ma$istraturi perio ice, #n eplinite prin rotatie, totalul + e mai multe mii + in ica o participare irecta la $uvernare a unei mari parti a corpului civic, si un nivel neobisnuit e e,perienta politica strabatEn e sus pEna !os, #ntrea$a structura e clasa. Distributia nu era esi$ur ec*itabila8 aceasta ar "i "ost prea utopic. FFntr4un "el, ' iletantismul( era implicit #n e"initia ateniana a emocratiei irecte. Diecare cetatean era socotit cali"icat pentru a participa la $uvernare prin simplul "apt al cetateniei3 si sansele lui e a participa e"ectiv erau mult sporite nu numai prin lar$a #ntrebuintare a tra$erii la sorti, ci si prin rotatia obli$atorie #n s"at si #n multe ma$istraturi.GG Retributia era su"icienta pentru a compensa salariul pe care l4ar "i pier ut un mestesu$ar sau un a$ricultor, ar nu mai mare ecEt atEt. Deci, nimeni nu putea conta pe e,ercitarea unei ma$istraturi ca pe o sursa re$ulata e mi!loace e #ntretinere, sau macar ca pe una mai manoasa #ntr4o anume perioa a in viata lui. n acelasi timp, un stat mare ca Atena, cu imperiul si cu problemele lui comple,e & la scara Greciei ) "iscale, navale si iplomatice, aveau nevoie absoluta e oameni politici e meserie, care sa #n rume si sa coor oneze activitatea participantilor temporari, mai mult sau mai putin 'amatori(, nepro"esionisti. 9i i4a a"lat printre oamenii avuti, rentierii liberi sa se e ice #n #ntre$ime treburilor publice. n atributia ar*ontilor si a strate$ilor intra esemnarea cetatenilor celor mai bo$ati carora le revenea #n atorirea e a #n eplini o prestatie #n bene"iciul poporului & leitur$*ia ), suportEn pe c*eltuiala lor primirea "astuoasa a unor #nalti oaspeti straini, sau c*eltuielile "estivitatilor cu ocazia unor sarbatori3 sau or$anizarea concursurilor teatrale, sau ec*iparea unei nave e razboi, sau patronarea timp e un an a unui '$imnaziu( . 9arcina unei leitur$*ia nu putea "i re"uzata3 #n perioa a e mare prosperitate a Atenei era consi erata o cinste si era #n eplinita bucuros + caci satis"acea in plin si or$oliul celui care o #n eplinea3 ar #n unele cazuri obli$atia era atEt e apasatoare, e costisitoare, #ncEt a nu4l ruina pe cel ce trebuia sa o suporte &precum s4a si #ntEmplat nu o ata ), sarcina era #mpartita #ntre mai multi bo$atasi. Oricum, institutia leitur$*iei era "un ata pe un principiu emocratic8 cel bo$at trebuie sa aiba nu numai bene"icii ci si obli$atii + sub "orma acestor servicii publice + "ata e colectivitate.

Democratia ateniana a "unctionat apro,imativ -// e ani. Ea a "ost posibila eoarece #n Atena numarul cetatenilor era mic, iar la #ntrunirile publice participau, #n mo obisnuit, mai putin e !umatate. nsa, pe masura ce comunitatile s4au ezvoltat in punct e ve ere emo$ra"ic, con ucerea acestora e catre toti cetatenii nu a mai "ost, prestic, posibila. n epoca mo erna, locul emocratiei irecte a "ost luata e emocratia reprezentativa. Democratia a "ost privita cu ne#ncre ere atEt e "ilozo"ii aristocratici, precum 9ocrate, cEt si e a eptii unei cErmuiri mi,te precum Aristotel, si eseori pusa #n contrast cu asa numitele re$imuri mi,te & #n care se combina elementele monar*ice, aristocratice si emocratice ), reprezentative pentru Grecia clasica si pentru Roma republicana. Dat "iin ca e,presia 'cei multi( #n$loba inevitabil si pe cei saraci si lipsiti e proprietate, emocratia a "ost a eseori asociata nu pur si simplu cu cErmuirea e catre popor, ci cu cErmuirea e catre prostime, $loata, *oi poloi. 5laton o asocia cu subor oanare ratiunii "ata e pasiuni, asezEn 4 o #ntr4o comparatie putin ma$ulitoare cu i ealul sau e cErmuire "ilozo"ica in 'Republica(3 Arisotel avertizEn impotriva e"ectelor estebilizante ale re$imurilor ce creeau o polarizare bo$ati+saraci, o i enti"ica cu lipsa e mo eratie, consi erEn 4o #n '5olitica( &alaturi e oli$ar*ie) rept o sursa e tulburari si e acte politice nec*ibzuite De4a lun$ul istoriei, emocratia ateniana a "ost pentru unii $En itori un mo el e $uvernare, motiv pentru care, #n epoca mo erna cele mai importante trasaturi ale sale au "ost recuperate #n practica vietii politice. n primul rEn , a "ost preluat termenul $recesc e emocratie care #nseamna 'con ucerea e catre popor(. ntrucEt poporul este rareori unanim, emocratia ca termen escriptiv poate "i consi erat ca sinonim al re$ulii ma!oritatii. Ast"el, un alt element recuperat este acest principiu al ma!oritatii, care sta la baza re$imurilor politice emocratice actuale. Atena antica se numea pe sine emocratie eoarece toti cetatenii puteau lua parte la eciziile politice. Dar 'toti cetatenii( nu #nseamna 'toti a ultii(. Demeile , sclavii, rezi entii straini &inclusiv oamenii in alte cetati $recesti) nu aveau reptul e a participa. Cetatenii erau ast"el mai putin e un s"ert in populatia a ulta. Autorii mo erni au acceptat cu toate acestea aotu escrierea Atenei clasice ca ' emocratica(. Tot asa, politolo$ii au acceptat a esea pretentia ca un re$im mo ern #n care cei mai multi sau, oricum, un mare numar e oameni are reptul e vot este un re$im emocratic. Demna e mentionat este actiunea e a vota. Cotarea ca proce ura e selectie se #ntElneste pentru prima ata #n Grecia antica. Nu era prea mult "o"losita pentru ale$erile e ocupanti ai unor "unctii, care erau istribuite upa principiul !uriului, a ica a selectiei la #ntEmplare. Era #nsa "olosita pentru luarea e ecizii asupra unor propuneri "acute a unarii emocratice si, e asemenea, pentru ecizii privin soarta unor in ivizi. Hn alt elemenmt recuperat a "ost votul secret. Cotarea prin pietricele lasate sa ca a #ntr4o urna a "ost o inventie a emocratiilor in Grecia antica, re#nviata #n secolul al ICIII4 lea. Desi J.9. Mill ar$umenta ca votarea #n public #ncura!eaza comportamentul mai responsabil, cele mai multe re$imuri au a!uns la concluzia ca intimi area si coruptia necesitau votul secret. Retribuirea "unctiilor #n stat si eterminarea #n timp a acestora, caracteristice Atenei emocratice, au reintrat e mult #n practica curenta a emocratiei e azi. 5entru a evita monopolizarea puterii e catre o persoana, e$ra area emocratiei si aparitia tiraniei, cele mai multe "unctii #n Atena emocratica nu puteau "i etinute mai mult

e oua ori #n viata. Iata un alt principiu valabil si #n zilele noastre #n ceea ce priveste institutia prese intiei. Democratia ateniana era irecta. Atunci cEn emocratia a "ost reinventata, #n secolul al ICIII4lea, orice sistem era in irect8 votantii ale$eau reprezentanti care luau ecizii pentru care ei aveau a a socoteala oar la urmatoarele ale$eri. Interesul pentru emocratia irecta a re#nviat #n anii ;></, cEn a evenit mai popular re"eren umul, iar #ntr4o masura mai mare, #n anii ;<./, cEn multi autori au re escoperit critica e catre Rousseau a reprezentarii. Comunicatiile mo erne si computerele au #nlaturat multe intre obstacolele te*nice in calea emocratiei irecte, ar aceasta nu este populara nici printre politicieni & ale caror pozitii le pericliteaza ) si nici printre "ilozo"ii politici & ma!oritatea acestora acceptEn ar$umentul ca emocratia irecta este incompatibila cu $uvernarea responsabila ) . 9in$urul aspect care mai aminteste e emocratia irecta este astazi re"eren umul. Desi emocratia ateniana nu a "ost un re$im politic i eal, el prezinta totusi multe elemente care stErnesc interesul si ar "i e orit sa "ie recuperate. Ast"el tra$erea la sorti a "unctiilor intr4un $rup mai mare e oameni bine pre$atiti ar asi$ura o mai buna respectare a principiului emocratic re"eritor la e$alitatea sanselor. Apoi, esi retribuirea "unctiilor #n stat este absolut necesara, sumele acor ate ar trebui sa "ie, ca #n Atena, mult mai mici pentru a #mpie ica aparitia politicianismului, a ica a unui comportament politic bazat pe practici imorale si ema$o$ice. Asa ar trebui, ar o suma prea mica e bani ar a$rava "enomenul coruptiei. Demn e a mirat a "ost #n Atena spiritul civic #ncura!at si consoli at #n timpul re$imului emocratic. De aceea ar "i interesanta si bene"ica stimularea si cultivarea spiritului civic, c*iar prin mi!loace coercitive, prin obli$ativitatea participarii la vot si prin asumarea raspun erii pentru buna #n eplinire a unei activitati publice. 5rintre e"ectele pozitive ale acestor masuri ar putea "i o mai buna or$anizare a populatiei #n Or$anizatii Non4 Guvernamentale, un mai bun control asupra or$anismelor reprezentative precum si cresterea e,perientei vietii publice a cetatenilor. ntre 6// si B-; #.@. omenirea cunoaste pentru prima ata emocratia #n cetatea4stat Atena. Acum, la mai mult e -/// e ani, mo elul initiat e Clistene si 5ericle este "ie recuperat partial, "ie contestat, ar #n mo si$ur continua sa suscite interesul celor preocupati sa $aseasca #n trecut solutii pentru viitor. De aceea, consi er ca o componenta esentiala #n pre$atirea unui om politic e"icient este cunoasterea istoriei ca "iin isciplina umana cea mai cuprinzatoare e mo ele si e,periente emne e urmat sau e evitat. n acest sens, ma consi er a eptul ictonului '@istoria ma$istra vitae(.

S-ar putea să vă placă și