Sunteți pe pagina 1din 2

SECETA Seceta este fenomenul natural rezultat prin scderea precipitaiilor sub nivelul mediu, ceea ce produce dezechilibre

hidrologice majore, influennd negativ sistemele de producie. Deci, seceta este legat de o scdere a surselor naturale de ap sub nivelul mediu prin reducerea cantitilor de precipitaii i prin micorarea debitului rurilor i a rezervelor subterane de ap accesibile plantelor. n aceste condiii, se realizeaz un deficit mare de umezeal n aer i n sol, cu efecte directe asupra culturilor agricole. Dei secetele se pot nregistra pe parcursul ntregului an, cele mai numeroase se produc la sfritul verii i nceputul toamnei.

Seceta are efecte negative asupra culturilor agricole i creterii animalelor. n perioadele secetoase scad resursele de ap din ruri i din pnzele subterane i se nregistreaz dificulti n funcionarea hidrocentralelor i n transportul fluvial. Pentru atenuarea efectelor secetei n agricultur se utilizeaz irigaiile, se cultiv specii de plante rezistente la uscciune i se utilizeaz diferite sisteme agrotehnice care reduc pierderile de ap din sol. DESERTIFICAREA
Deertificarea este un hazard ecologic complex de degradare a terenurilor n zonele aride, semiaride i subumed-uscate datorit reducerii cantitilor de precipitaii i a activitilor umane Acest fenomen fiind denumit "cancerul Pmntului". Tendinte naturale Caracteristicile deserturilor sunt date de -bilantul hidrologic negative -radiatia solara foarte puternica, datorita lipsei norilor -existenta unor areale de presiune ridicata Deserturile permit eroziunea eoliana si distrugerea rocilor prin procese mecanice. Deserturile se modifica in timp. Acestea se extind deoarece acopera vegetatia, impiedicand evapotranspiratia si rezulta deficitul in catitatea de precipitatii. Deserturile reprezinta suprafete cu resurse naturale dosebite: resurse de hidrocarburi, fosfati, energie solara, ape subterane, roci de constructive, diferite minereuri si sare. . Extinderea

Tipuri de deserturi -deserturile semiaride cuprind arealele unde precipitatiile sunt de aprox 200mm/an; vegetatia este discontinua si predomina tufisurile de stepa, cu o persioada scurta de dezvoltare in anotimpul polios -deserturi aride au precipitatii mai mici de 200mm/an care ajung sa aiba character ocazional; ele pot fi calde in zona intertropicala sau temperate in interiorul continentelor; pot fi asmiliate ca deserturi si intinderile de gheata sau podisurile inalte unde precipitatiile sunt foarte reduse -deserturile foarte aride au precipitatii foarte reduse; au un character ocazional ceea ce inseamna ca se formeaza in anumite conditii, cum ar fi imbinarea factorilor locali.

SAHARA Sahara este cel mai mare desert de pe pamant, avand o suprafata de 9 mil km2 Este un deert uscat se ntinde de la rmul Oceanului Atlantic pn la Marea Roie Cea mai mare parte a pustiului este stncoas (Hamada) cu pietri (Serir), pustiul de nisip (Erg) ocupnd o suprafaa mai redus. Clima este tropical-deertic, cu temperaturi medii ridicate (38 C), deosebit de fierbinte i uscat; vntul dominant tot timpul anului este vntul Pasat, un vnt uscat ce aduce ploi rare. Variaiile mari de temperatur de la zi la noapte care au atins in unele cazuri 45C(noaptea 5C - ziua 50C) au determinat formarea deertului. Iarna, pe timpul nopii temperatura scade pn la -10 grade, pe cnd vara atinge n timpul zilei 58 de grade Celsius. Nordul Saharei dispune de numeroase bogii naturale. Petrolul i gazele naturale sunt extrase din Algeria, Libia i Tunisia, iar fierul i fosforitele, din Mauritania i Sahara Occidental. Alte zcminte existente: sare, crbuni, cupru, mangan, uraniu, plumb, volfram, titan i zinc. Vegetaia este xerofil, rar i cuprinde circa 1000 de specii. n cele circa 90 de oaze mari se cultiv curmali, legume, cereale, etc. Fauna este foarte srac: scorpioni, oprle, serpi, vulpi de deert, strui. Spre margini ptrund uneori animale de desert.

Bbliografie: Blteanu, Dan, (1996), "Semnificatia geografic a modificrii utilizrii terenurilor", Analele Univ. "tefan cel Mare" Suceava, seciunea Geografie-Geologie,anul V.
Mndru, Octavian, 2008, Probleme fundamentale ale lumii contemporane-Manual pentru clasa a XIa, Corint