Cristalele

Formarea cristalelor
Aproape toate cristalele se formeaz prin adugarea repetat a unei cantiti de materie la o mas cristalin aflat n cretere. Unele cristale i au originea n magma terestr, n gazele fierbini din interiorul pmntului sau n torentele de lav fierbinte care ajung la suprafaa planetei. Aceste minerale, ntre care este inclus i cuarul, sunt numite magmatice". Ele se formeaz prin solidificarea acestui material topit, pe msur ce se rcete i se ntrete. Pe parcursul procesului de rcire a materiei topite, atomii se grupeaz pentru a forma structurile regulate eseniale care determin forma i compoziia cristalului. Unele cristale cresc din vaporii de gaz existeni n regiunile vulcanice. Acest gen de cristal conine sulf i se formeaz prin condensarea gazelor minerale fierbini, pe msur ce acestea sunt emanate din interiorul pmntului. Unele cristale se formeaz pe baza unor soluii acvatice sau cresc ajutate de unele organisme care triesc pe suprafaa pmntului sau la mic adncime. Ele sunt cunoscute ca fiind minerale sedimentare i se formeaz printr un proces de depunere mecanic sau chimic. Aerul, apa, vntul i gheaa sunt principalii factori de depunere implicai n procesul de dizolvare a materiei terestre care, n final, se va ntri iuneorise va cristaliza. Acesta este cazul calcitului. n sfrit, noi materiale se formeaz i prin procesul de recristalizare a unor minerale care deja exist, prin supunerea lor la presiunile foarte mari existente n regiunile inferioare ale suprafeei terestre. Aceste minerale metamorfice parcurg o serie de modificri structurale i chimice dup formarea lor iniial, modificri care vor reorganiza atomii, crend astfel diferite texturi, compoziii i cristale. Un exemplu de astfel de mineral metamorfic este granatul. Nimeni nu tie cu precizie durata procesului de formare a cristalelor. Unii presupun c dureaz mii de ani, alii afirm c atunci cnd proporia elementelor este optim cristalele se formeaz instantaneu. Oricare ar fi ns secretul Naturii, ea concepe i d natere unei mari varieti de forme cristaline.

Cristalele din punct de vedere fizic i ezoteric

Asemenea oricrui aspect al materiei, cristalele sunt compuse din particule foarte mici: atomii. Aceste elemente care compun planul fizic sunt compuse la rndul lor din particule i mai mici: protonii i electronii. Dac examinm foarte atent aceste uniti fundamentale, descoperim c ele nu sunt materie, ci vibraii subtile, fiecare dintre ele fiind racordat la energia macrocosmic. ntreaga lume fizic a fost creat datorit diferitelor variaiuni i combinri ntre atomi; modul n care atomii se unesc cu ali atomi determin tipul moleculelor care se vor forma i substanele ce vor rezulta. n cazul formrii structurilor cristaline (de exemplu cuarul transparent) atomii se aranjeaz ntr-o perfect armonie i unitatede parc i-ar fi dat minile i s-ar fi aranjat de la sine ntr-un puzzle. Aceast integritate se manifest i la nivel molecular n msura n care toate moleculele vibreaz pe aceeai frecven. Aceast microstructur sau reea determin proprietile fizice ale cristalului: forma exterioar, duritatea, dispunerea planurilor, tipul de fracturare, greutatea specific i proprietile sale optice. Lumea cristalelor e compus din apte familii. Fiecare familie are propria sa structur geometric, similaritate molecular i descenden" de cristale formate pe baza reelei geometrice comune. Cristalele individuale prezint aceeai structur pe care o regsim la nivel molecular sau n desenul geometric cosmic. Fiecare sistem cristalin are propria ax imaginar de rotaie i propriul unghi de intersecie cu axa. Lungimile axelor i unghiurile dintre ele definesc forma cristalului. Cele apte specii ntlnite n lumea cristalelor sunt: sistemul izometric (cubic, precum fluoritul), tetragonal (cu patru fee, asemenea vulfenitului), hexagonal (cu ase fee, smaraldul), trigonal (cu trei fee, turmalinul), ortorombic (cu form rombic, topazul), monoclinic (cu o singur nclinaie, azuritul) i triclinic (cu trei nclinaii, turcoazul). Aceste apte categorii cristaline primare sunt prototipuri naturale la nivelul ntregului Univers, care se manifest n planul terestru prin intermediul lumii cristalelor. Modul ordonat n care atomii se aranjeaz n cadrul unei structuri cristaline oarecare este factorul care face ca aceste forme materiale s fie ntregi i complete n ele nsele. Fiecare unitate individual de energie se racordeaz la energia macrocosmic i se unete apoi armonios cu atomii vecini de acelai fel pentru a crea o form de materie deosebit de pur. Aceast manifestare fizic de unitate vibreaz la unison cu armonia cosmic care a creat -o. Pe parcursul acestui proces pot fi vzute forme perfecte, culori strlucitoare i irizaii puternice de lumin. Prin intermediul poriunii de la vrf, cristalul pune n legtur i racordeaz fiecare molecul, atom, proton, neutron i electron la sursa universal de energie infinit. Cristalele au capacitatea de a primi, conine, proiecta, emana, reflecta i refracta lumina, cea mai nalt form de energie cunoscut n universul fizic.

Clasificarea cristalelor
Nu orice piatra este considerata cristal, tot asa cum nu orice piatra este considerata pretioasa sau semi-pretioasa. Clasificarea si exemplificarea pietrelor: PIETRE PRETIOASE sunt doar urmatoarele: DIAMANT, RUBIN, SAFIR, CRISOBERIL, ALEXANDRIT, TOPAZ, SMALARD, ACVAMARIN PIETRE SEMI-PRETIOASE (GEME): SPINEL, HELIODOR, MORGANIT, ZIRCON, GRANAT, TURMALINA, CUARTURI (Cristal de stanca, citrin, cuart roz, cuart fumuriu, ametist, ochi de tigru, jasp, calcedonia) si restul... PIETRE DE NATURA ORGANICA: SIDEF, PERLA, CHIHLIMBAR, CORAL TECTITE: MOLDAVIT, OBSIDIAN ROCI: GRANIT, PEGMATIT, MARMURA, UNAKIT

Pietrele pretioase
Diamantul

Date generale Formula chimic: C Sistem de cristalizare: cubic Culoare: incolor n stare pur Urma: alb Duritate: 10 Masa specific (g / cm): 3,52 Luciu: diamantin Sprtura: sidefie, aschioas Clivaj: perfect Habitus: octaedric Cristale gemene: dup regula spinelului Punct de topire(C): 3550

Diamantul este un mineral nativ i n acelai timp o piatr preioas. Din punct de vedere chimic este una din formele de existen ale carbonului pur, celelalte fiind carbonul amorf (grafitul) i fulerenele. Diamantul cristalizeaz n sistemul cubic i poate atinge duritatea maxim (10) pe scara Mohs, duritatea variind ns n funie de gradul de puritate a cristalului. Din cauza duritii ridicate, cristalele de diamant pot fi lefuite numai cu pulbere de diamant i din fulerit
4

Formarea diamantelor Diamantele iau natere la adncimi mari (150 km), unde sunt temperaturi (12001400 C) i presiuni ridicate. Rocile mam (de nsoire) a diamantului sunt Peridotit i Eklogit sau in vulcani, sunt roci bogate n gaze Kimberlite i Lamproite; acestea transport la erupia vulcanului i diamant (topit) sau fragmente din mantaua scoarei pmntului. Formndu-se n aceste condiii, grafitul sau diamantul, aceasta este determinat de timpul de rcire. Diamantele se pot exploata din rocile nsoitoare prin minerit de exemplu Namibia, Africa de sud sau se separ din aluviunile (depunerile) apelor curgtoare (deertul, sau rmul african). Microdiamantele iau natere la cderea meteoriilor mari pe Pmnt (ex. craterul Barringer), crendu-se condiiile necesare pentru formarea diamantului, prin existena unor presiuni i temperaturi ridicate i prezena dioxidului de carbon. Vrsta diamantelor este foarte diferit, fiind diamante vechi de peste 3 miliarde de ani, dar i diamante mai noi, care au vrsta de cteva sute de milioane de ani. Circa 250 de tone de minereu trebuie s fie trecute printr-un procedeu de filtrare pentru ca, la final, s se poat ajunge la un cristal cu tietura specific, de un carat. Structura cristalina Fiecare atom de carbon dezvolta 4 valene identice , dirijate uniform in spaiu dup schema tetraedrica. Unghiul dintre 2 valene este de 109 28'.Prin cele 4 valene ale sale, fiecare atom de carbon este legat covalent de ali 4 atomi C, formnd astfel o reea tridimensionala infinita. ntreg cristalul constituie de fapt o singura molecula. Distantele interatomice sunt de 1, 54 .

Proprietati Structura cristalina a diamantului da socoteala de toate proprietile acestei substane. Temperatura nalt de vaporizare, aproape 4000 si lipsa unei faze lichide se explica prin faptul ca, la trecerea din starea cristalina in starea de vapori trebuie rupte covalene. La temperatura nalta la care are loc vaporizarea, vaporii de carbon sunt compui din atomi liberi. In cristalul de diamant, atomii sunt meninui in poziiile lor de echilibru prin forte mult mai puternice decat in metale sau in cristalele ionice. Proprietile optice ale diamantului sunt de asemenea in concordanta cu structura sa cristalina. Transparenta totala fata de lumina vizibila si ultravioleta dovedete ca electronii legaturilor C-C din diamant nu pot fi excitai de frecventele acestor radiaii electromagnetice. Diamantul este mult mai puin reactiv decat crbunele negru si chiar decat grafitul. El se aprinde, in oxigen molecular, doar la 800 C. Prin nclzire ndelungata la 1500 , in absenta oxigenului, diamantul se transforma in grafit.

Diamante celebre

Golden Jubilee

Este cel mai mare diamant din lume, fiind aproape cat o minge de baseball si cantarind 545,67 ct.

Great Star of Africa (Cullinan I)

Este a doua piatra ca marime din lume, cantarind 530,20 ct, fiind taiata din cel mai mare diamant brut descoperit vreodata, Cullinan de 3.106 ct ( 621 g); Dupa ce a fost descoperita in 1905 in mina Premier apartinand De Beers.

Incomparable

Este cel de-al treilea diamant ca marime din lume si cel mai mare din Statele Unite ale Americii, avand 407,48 ct, fiind taiat dintr-un diamant brut de 890 ct; A fost descoperit in Vestul Africii si a fost prima data cumparat in 1970

Spirit of the Grisogono

Este cel mai mare diamant negru din lume, cantarind 312,24 ct slefuit in taietura Mogul din 567 ct brute initiale, fiind totodata al V-lea diamant ca marime din lume.

Centenary

Este cel mai mare diamant din lume cu claritate D, fara incluziuni (IF) si cu taietura moderna, avand 273,85 ct, din 599 ct brute, fiind al treilea din topul celor mai prestigioase 5 diamante extrase din mina Premier din Africa de Sud.

Millennium Star

Avand 203,04 ct, este cel de-al doilea diamant din lume cu claritate D, dupa Centenary, avand claritate interna si externa maxima, iar forma de para. A fost descoperit in Zair (Rep. Dem. Congo) in 1990 in depozitele aluvionare, avand 777 ct brut.

The Orloff (Orlov)

In greutate de 189,62 ct si in forma de jumatate de ou, acest diamant nu trebuie confundat cu diamantul Black Orlov (Ochiul lui Brahma), desi ambele isi au originea in India, dar cel de-al doilea este cu mult mai mic,dar nici cu diamantul firmei omonime Korloff.

Regent

Are 140,5 ct din 410 ct brute asa cum a fost gasit in 1698 si taiat apoi in anul 1710 in forma cushion (perna).

Tiffany Yellow

Este cel mai mare diamant de culoare galben-canar din lume, avand 128,54 ct, fiind gasit in Africa de Sud in 1877 in mina De Beers si cumparat de Charles Tiffany, fondatorul casei de bijuterii cu acelasi nume.

Koh-I-Noor (Muntele de lumina)

Este poate cel mai faimos diamant si cu istoria cea mai tumultoasa.
8

A fost mult timp considerat cel mai mare diamant din lume, avand 105 ct, iar diamantul initial se pare ca a avut 186,06 carate. Provenit din India, primele mentionari dateaza din anul 1304, desi unele surse ii indica vechimea ca fiind dinaninte de Hristos, chiar de peste 5000 de ani.

Star of the Season

Este un diamant deosebit, de culoare D si fara incluziuni, in greutate de 100,10 ct, avand forma de para.

Briolette of India

Se presupune ca ar fi cel mai vechi diamant din lume, chiar mai vechi chiar decat Koh-INoor, avand primele mentiuni oficiale inca din 1137 de la curtea din Anglia, ulterior trecand la curtea regala franceza. Are 90,38 carate, fiind de culoare D si fara incluziuni, fiind taiat in forma de brioleta (o forma exagerata de dubla taietura trandafir-rose cut).

Idols Eye

Este un diamant in forma de para cantarind 70,20 carate.

Kimberly

A fost initial un diamant de 70 ct taiat in 1921 si apoi retaiat in 1958 devenind de 55,09 ct. A fost descoperit in mina Kimberly din Africa de Sud, al carui nume il poarta.

Taylor-Burton

Un diamant de 69,42 ct, taiat in forma de para dintr-un diamant brut de 240,80 ct descoperit in 1966 in mina Premier din Africa de Sud.

Blue Hope

Avand in prezent 45,52 carate, a fost gasit India prin 1668 de catre calatorul si specialistul francez in pietre, Jean Baptiste Tavernier care l-a adus in Franta si l-a vandut regelui Louis al XIV-lea cand se pare ca avea 110,50ct, fiind denumit French Blue si fiind tintuit intr-o bijuterie ornament al panglicii unui ordin regal purtat numai de rege.

10

Cuartul

Date generale Formula chimica: SiO2 Clasa mineralului: Oxizi, Hidroxizi, silicat Sistem de cristalizare: trigonal Clasa cristalului: IV/D.01-10 Culoare: incolor, alb, sau toate culorile Urma: alba Duritate: 7 Densitate: 2,65 g/cm Luciu: sticlos pe fetele prismei, gras pe suprafata de spartura Transparenta: transparent pna la opac Spartura: sidefie, neregulata, sfarmicioasa Habitus: prismatic, microcristalin Suprafata cristalului: trigonal-trapezoidal, 32 Cristale gemene: existente Punct de topire: 1713 C (SiO2 se transform n forma &beta-Cuart) Proprietati optice Refractia: no = 1,5442 , ne = 1,5533 Refractia dubla: = 0,0091 Deviatia optica: frecvent anormal cu 2vz ~ 0-10 Unghiul de dispersie: 43 Minerale asemanatoare: Azurit, Chrysokoll
11

Cuarul (cunoscut i sub denumirea tiinific -Cuar) este un mineral rspndit n scoara terestr, care are compoziia chimic SiO2 cristaliznd n sistemul trigonal. Formarea cuarului Cuarul dup feldspat este mineralul cel mai rspndit n scoara terestr. Cristalele se formeaz dup rcirea soluiilor bogate n SiO2 i frecvent ntlnit n roci ca: Plutonit, Gra nite, Granitoide, Granodiorite, Tonalite, Sienite, Quarz-Monzonite, Quarz-Diorite, minerale de gang (steril) ca: Aplite ca i din grupa vulcanitelor Riolite, Dacite, Andezite, Trahite, Quarz -Latite. Un criteriu folosit n clasificarea rocilor este coninutul n cuar. Cuarul este frecvent mineral de gang n filoanele de aur. La fel acest mineral este ntlnit n roci metamorfice ca isturi, Gneise. Datorit duritii sale este rspndit i n rocile sedimentare. Proprietati n stare pur cuarul este incolor, impuritile din cristal determin culoarea mineralului. Cuarul cristalizeaz frecvent n goluri existente n roci numite geode. Clivajul este inexistent n sprtur avnd o culoare sidefie, are valoarea 7 pe scara de duritate Mohs. nainte de descoperirea proprietii sale piezoelectrice, cuarul a fost utilizat ca piatr n bijuterii. Din punct de vedere optic el poate fi uor confundat cu calcitul, de care se deosebete prin duritatea sa mai mare (7) valoarea refraciei duble mai reduse i nu reacioneaz ca i calcitul cu (HCl) acidul clorhidric. Tipuri de cuart - cuart transparent - cuart roz - cuart alb / cuart de zapada - cuart fumuriu - cuart albastru - cuart turmanilat - citrin (cuart galben) - ametist (cuart violet) - aventurin - carneol - crisopraz - agate - onix - Onix alb, Onix negru, Onix verde - jaspuri - 13 varietati de jasp diferite - calcedonii - Calcedonia Dantela albastra - cuarturi chatoiante - 2 varietati de cuart chatoiant: Ochi de tigru, Ochi de pisica, Ochi de soim.

12

Safirul

Date generale Formula chimic: Al2O3 Sistem de crstalizare: trigonal Clasa de cristalizare: m Culoare: albastr; toate nuanele de culoare n afar de rou Urma (prin zgriere): alb Duritate: 9 Densitatea relativ: 3,95 - 4,03 Strlucire: sticloas Opacitate: transparent pn la opac Sprtur: sidefiu, aschios Habitus: cu dou vrfuri, lutos, piramide hexagonale, Optic Unghiul de refracie: 1,76 - 1,77 Refracie dubl: -0,008 Unghiul/de dispersie a axei optice: 2vz ~ ___ Minerale asemntoare: Corindon i Rubin

Sub denumirea de Safir sunt cunoscute toate pietrele preioase din corindon cu singura excepie a variantei de culoare roie rubinie care este denumit rubin. ns este foarte rspndit denumirea de safir, a pietrelor preioase de culoare albastr, dar acest albastru nu

13

trebuie neles ca i culoarea cerului senin, ci toate nuanele de albastru pn la albastru foarte nchis i chiar negru. Safirul este un mineral ce apare sub form de monocristale Al2O3 Culoarea o determin impuritile ca de exemplu cu Fe2+-, Fe3+-, Cr3+-, Ti4+- sau V4+-Are duritatea 9 pe scara Mohs, dup diamant. Safirul este considerat cea mai importanta si mai versatila piatra din familia pietrelor pretioase. Desi safirul nu are stralucirea diamantului, are totusi o stralcire aparte. Safirul este taiat in aproape toate formele in care se taie si diamantul. In plus, ca si rubinul, safirul poate avea efecte optice de stea in sase colturi (efect de asterism), sau ochi de pisica (chatoianta) atunci cand este taiat in forma de caboson (denumita si forma de dom). O alta calitate unica a unelor safire, ca si a unelor rubine, este aceea de a-si schimba culoarea in functie de unghiul in care cade lumina si este privit fata de linia mediana a pietrei (acest efect se numeste pleocroism).

Formarea safirului Rocile unde s-au gsit safire se numesc Pegmatite care prin procese de eroziune au fost transportate i depozitate n aluviuni, n albiile apelor curgtoare. Safirele naturale se extrag din multe zone al globului, dar cele mai rare provin din Kasmir si Myanmar (Burma), fiind cele mai pretioase datorita faptului ca albastrul lor este cel mai apropiat de culaorea albastra spectrala. Safire deosebite se gasesc si in Sri Lanka, insa in cantitati limitate, in ambele forme, albastre si culori fanteziste. Alte safire se gasesc si in Thailanda, Cambogia, Tanzania, Madagascar, Australia si, chiar si in U.S.A, in statul Montana. Prin incazlirea controlata a safirelor se poate intensifica sau diminua culoarea lor, sau chiar imbunatati claritatea lor. Acest procedeu produce pietre de calitate mult mai buna, procedeul fiind stabil si de durata, insa in astfel de cazuri bijutierii trebuie sa mentioneze in certificatele pietelor acest aspect al imbunatatirii calitatilor.

14

Safire celebre

Star of India

Avand 563,35 ct este cel mai mare si mai faimos safir nefatetat din lume, fiind taiat si slefuit in forma caboson (forma de cupola, rotunjit si fara fatete), avand un efect de asterism remarcabil (reflexii ale luminii in forma de stea). Fiind datat cu o vechime de circa 2 miliarde de ani, a fost descoperit acum 300 de ani in Sri Lanka, dupa care a circulat pe la diversi proprietari. Safirul Reginei Maria a Romaniei

Este cel mai mare safir taiat fatetat din lume, cantarind 478,68 ct (95,7 g), avand o nuanta de albastru remarcabila si forma de cushion (perna) cu o latura usor mai mica, dand senzatia de forma para. Safirul Logan

Cu o greutate de 422,99 ct este unul dintre cele mai mari safire cunoscute si cea mai grea piatra slefuita fateta si montata din colectia nationala de pietre pretioase din Statele Unite al Americii; Provine din Sri Lanka, ca mai toate safirele si rubinele exceptionale din lume, alaturi de Burma (Birmania, Myanmar).

15

Safirul Maria Alexandrovna

Un safir magnific, de 260,37 ct cu o combinatie unica a marimii, culorii, claritatii si o taietura aparte.

Star of Bombay

Acest safir are o greutate de 182 ct si se stie ca provine din Sri Lanka, desi nu se stie din ce motiv poarta numele orasului indian; Safirul Bismark

Este un safir de un albastru foarte intens de provenienta din Sri Lanka, in greutate de 98,6 ct.

16

Rubinul

Date generale

Formula chimic: Al2 O3 + Cr, Ca, Fe Sistem de cristalizare: trigonal Culoare: roie (de la brunrocat-roz) Urma: alb Duritate: 9 Densitate: 3,97 g/cm - 4,05 g/cm Strlucire: sticlos (pn la diamantin) Sprtura: sidefie, neregulat Clivaj: perfect Habitus: cu dou vrfuri, lutos, piramide hexagonale Punct de topire: 2050C Refracia: Ne 1,76 bis 1,768; No1,768 bis 1,778 Refracia dubl: -0,008 Luminoscen: roie Minerale asemntoare Safir (Corindon)

17

Rubinul (din latin rubens, rubinus = rou, cel rou) este o piatr preioas din familia corindonului. Culoarea roie se datoreaz ionilor de crom. Numai varietile roii se numesc rubine, celelalte sunt denumite safir sau padparadscha. Rspndire Rubinele sunt ntlnite pe toate continentele lumii, n afar de Antarctica. Preuite sunt ns n mod deosebit rubinele provenite din Asia, i anume din Myanmar, Tailanda i cele, tot mai rare, din Sri Lanka. Aceste ri sunt cele mai importante exportatoare de pietre preioase.

Cele mai apreciate i mai frumoase sunt cele rou-intens, denumite "snge de porumbel". Rubinele de un rou-intens, clare, ce depaesc 50 de karate sunt foarte rare, de aceea preul unui rubin de acest gen este mult mai mare dect al unui diamant de aceeai marime. Nawata Rubin este cel mai mare gsit pn n prezent i are 496.5 karate.

Rubine celebre

Hixon

Rubinul Hixon are forma bruta cristalina si este cel mai greu si mai mare rubin cunoscut pana in prezent, cantarind 196,10 ct, fiind considerat unul dintre, daca nu cel mai perfect cristal brut de rubin din lume.

18

Rosser Reeves

Rubinul Rosser Reeves cantareste 138,7 ct, avand originea in Sri Lanka; A fost taiat in forma de caboson (forma de cupola, rotunjit si fara fatete), fiind renumit pentru culoarea sa remarcabila si pentru efectul de asterism foarte echilibrat si foarte bine definit (reflexii ale luminii in forma de stea). Midnight Star

Este un rubin de 116,75 ct cu o culoare aparte de un rosu-purpuriu foarte inchis. Delong Star

Este unul dintre cele mai mari rubine nefatetate cunoscute, avand 100,32 ct, fiind taiat in forma de caboson (forma de cupola, rotunjit si fara fatete) si avand un efect de asterism foarte vizibil (reflexii ale luminii in forma de stea). Mogok (Alan Caplan)

Desi mult mai mic, rubinul de 15,87 ct, cunoscut fie sub numele Alan Caplan, fie ca si rubinul Mogok. Desi este mai putin greu decat alte rubine celebre, acest rubin din Birmania (Burma, Myanmar) s-a facut remarcat si faimos prin culoarea sa aparte de sange de porumbel si prin claritatea deosebita.
19

Smaraldul

Date generale Formula chimic: Al2Be3Si6O18, cu ioni de Cr3+ i V. Clasa mineralului: silicat ciclic sau inelar Sistem de cristalizare: hexagonal Culoare: verde de la nchis pn la verde deschis Urma: alb Duritate: 7,5 - 8 Masa specific(g / cm): 2,6 - 2,8 Luciu: sticlos Sprtura: sidefie Clivaj: neclar Propriei optice Indice de refraie: =1,568-1,602 =1,564-1,595 Birefrigen: =0,004-,0,007 Minerale asemntoare: Demantoid, Diopsid, Dioptaz, Grosular, Turmalin Caracterstici deosebite: incluziuni i crpturi fine

Smaraldul este un mineral care cristalizeaz n sistemul hexagonal; culoarea verde este dat de ionii de crom i vanadiu. Este un alumosilicat de beriliu din grupa pietrelor preioase. Smaraldul se poate confunda (lucru ce uureaz neltoria) cu turmalina, cu dioptazul sau cu sticlele colorate. Rspndire Rocile de asociaie sunt pegmatitele, granitul, roci sedimentare i roci metamorfice ca: gnaisuri. Mrimea cristalelelor rareori depete civa centimetri, avnd frecvent incluziuni de biotit sau alte minerale ce scad valoarea smaraldului. Cantiti mai importante s-au gsit n Brazilia i Columbia, mai reduse n sudul Africii, Ural "Valea Habah", Austria i Norvegia. Cel mai mare smarald din lume (16.300 carate) se afl n muzeul Topkapi-Serail din Istanbul.

20

Smaralde celebre

Guinness

Este cel mai mare cristal de smarald cunoscut, avand 1.759 ct (351,8 g) Acest smarald a fost descoperit la Coscuez in Columbia fiind in prezent in colectia Bancii Nationale a Republicii Columbia din Bogota.

Patricia

Avand 632 ct acest smarald a fost considerat prea perfect pentru a fi taiat si slefuit si nu numai pentru ca este unul dintre cele mai mari smaralde din lume, dar este si bihexagonal, avand 12 fatete naturale si masurand 6,36 cm inaltime si 2,54 cm latime. A fost descoperit in 1920 in mina Chivor din Muntii Anzi Columbieni si poarta numele fiicei propietarului minei, fiind expus in prezent la Muzeul National de istorie naturala din New York.

Smaraldul Mackay

Acest smarald de 167,97 ct a fost descoperit in Muzo, Columbia fiind ulterior cumparat de Cartier si montat intr-un colier din platina in stil Art Deco incrustat cu diamante.
21

Smaraldul Chalk

Este unul dintre smaraldele cu o culoare verde foarte adanca si clara, avand in prezent 37,82 ct desi initial a cantarit 38,40 ct, dar a fost taiat si montat de bijutierul newyorkez Harry Winston intr-un inel tintuit impreuna cu 60 de diamante in forma para, in greutate totala de 15 ct. Este considerat ca fiind unul dintre cele mai fine smaralde columbiene, iar conform legendei acest smarald a fost candva piesa de rezistenta a unui colier masiv cu diamante ce a apartinut unui maharajah al statului Baroda din India.

22