Sunteți pe pagina 1din 171

PARTEA I

Conet'pte campuri lemalirc


INTROO(JCERE
l. Ohlt:CfUl )i c:il1lpul lemaric al PSllHliogiei [rano>pcl:;ollale .. 17
Prl'persoll;ll. persollal. [ralls-personal....................... ... 20
3. De ]a L1czvolurea pcrsonalft ]a dczvoltare::t transpersonal;1
InslJluflll de Psiho]ogie TranspersOlwlil de lit Palo Alto
EXlsten(a spinrmlil-trdJ1spsiliicl: snirit Sine. c'(tinSil
(() scurr:' Ist()rie ;i psiilo]ogiei If:1Jlspersonale)......................... .21
Ccmrul de CcrcetareWilliam James.............. ............ .24
I11ullidiuu?llsional?l............. ,..... "' ...... ,,...................................25
6. RezulllaL,.. ........... ... ........... .. 26
7 BihIIO)lraflc... ........... ......... .................. 28
II IZVOARE Sf iNAINTEMERGATORI
_ .oJ_ ______ ____ .. _______.
I. Cei ra1fll (pr;:vestitori):elve(iallul Carl Gustav JUllil ;1
Ahrah:1ll1 Maslo;',' (190R-1970I evreul :llllerican. austnac 1<1 orlgille.
"CO\IIIIC C\IUliSclouslless"), WillIaIll James (1842-1910) COllSl:i1Hin
lzvllare III psih()iogiile orientale. Milarepa, Sri Aurobindo, 05110. L1J1);l
1%1 I. ilalwllul Rot-eno AssaglOlI 11888-1974L (lll1enC:lnu] de 1m;!.
Vikr111 Fr:lIlkl (190.'\-1997). ................. . ........................31
AI\I prl:llIerg;ltori Richard Mauflcc Bucke IClIladlan. scne in 190I
(1868-1957 "PersnllulislllUI energetic" - 1(27) 37
All;lg;lrika GovIIlda.......................... ............._...................39
4. RelU!llat ..._........................................,.. ... 43
5. Bihliografie......., ...,........................ . .....................44
III
1. C'e llt! este psihoiogia transpersonala (cf. John Rowan, Alyce Green &.
Elmer Green)............................................................49
Transrersollaiul cotidian: vocile ilHerioarc. intui(ia, creativitarea. stari de
eXl<lz. revela(ii ............ . ............... .................................51
3. Rezulllat... ............................................................ ."3
4. Bihltografie.....................................................................'\3
I
.
PARTEA A II A
Psihologia transpersqnala a adancurilor
- Paradigma grofiana paradigma Iilliana -
- Sinele total sinelc adanc -
IV
TARAMURILE INCON'-'TIENTl'LUI IN CERCETARILE LUI
..'- . - ... ..
STANISLA V GROF
I, Psiiloiogia rranspersonala a adancurilor (S.Grofl PT a inallimilor (K.
Wilben; date blOgrafiee despre S.Grof; .................................59
2. Experiente psii10dinallllCe sistelllele COEX ; ......................... 60
3, Extensia ccindensarea prill stari psihedelice provoeate de LSD
(acidul lysergic), .............................................................61
4, TransfonnariIe procese\or fiziologice a eelorpsihice;...............62
5, Rezumar; ........, ......., .......'............................................ 64
6, Bibliografie, ,.........,',.. "',.'.,...............",........'..., ...."......'65
V-VI-VII
MATRICILE LUI S.GROJ<'
I. Experiell!e absrracre sau esretice..,.............., ..........................69
2, Experienie psillodiuamice (vezi IV. 2).....................................70
3, Expcrienle perinataie:........................................................70
traulllarisllIul (Otto R. Rank. 1924);
sil1lilltudinea dintre moane;
4, Cele palru matrici perinatale semnificatia lor biologica si
spirituala): matrieea I(unium:a primara eu mama), matricea a 11-
a UU1tagonisU1ul eu mama), matricea a III-a (sinergia eu mama), matricea a
IV-il (separarea de mama),...,.........................,..,..................70
5. Experien(a uniUltii cosIllice .................................................76
6, Rezulll;\t.,...., ......., .....",.,."" ................,',...',.,................78
7. Bihliografie..,........,.'.,.."........, .........., .......,',.,...".........,79
VIII-IX
...
I. Carat:terizare generalil......., ..............."........., .....................83
2. Clasifit:area expcrill1enralil a experiente10r transpersonale........,',... 84
3, Expansiullea tClI1porala a iniei.......................... ....... ..,.. 85
Experien!c embriollare t'oetale
Expcrieillc Clllt:estrale
Experiell(e colective rasiale
Expericn(e filogenctice
Expericllle de inearnari treeute
.. PresCience. ciairvoya
4. LxpamlUllca ;;P:I\1:11;1 aco
- lr.Ulsccllderc:11 Egoulul Iii
Idelltllicare:1 L'U :Ilte
idelllihcl]i:a."il ('s. de !:!
kkllllJ'lcare eu aillillaie
It.lcllllllc:lrcii vegel:li:l
Umlarcil eli VI:li;} I eu ,]
'. W;IIC! 1':1 allorga:llce
.. (\ plllllellu;i
- (\ extrapllilletllr;l
- r\pencll\t' 'in llrara corp
.;
(\'nrr:ll'(1l1 spall:ilJ a
emplrIc;l dincolo
- f \I'criell\t: l'l: splrilc f
illlfliniri ell spirit
- E;,pcl'lt'ntc r:il alte ulllve:
E.'.periell(e ariletipale
E'\perieJl\e despre inulin
- Illlelegerea inruirivJ ;J sil
- .\etiv;Ii't'11 cltakrelnr U',
- (\ SPlfllUiui universal
- Vluul supr:l
SeJilllilicarl:I l'\f1erien\t:!or
'<'
l' L'k1t:rielllele tfilllspcrsonal
9,
Narur:1 IIlUIt idIlllcllsionalJ
!O. ReZUIl1;ll
II Blhlli)l.!ratle..,.
x
I. PsIilOterapia reincamarii prill
R.aYlllond Moody-bizarul Pi!
'\
PsillOtallllfOloglll (S. Grot'&
4. Seiful total ...., ........,.......
),
Pracllca respira(iei iJoiotropii
6,
intt:lepeiullt';! arhaieii
7 Rezull1;Jt ......"...
8. BihllograJ'ie...........,....",
XI
l. "Thedeep Self! the centtf
,
Privarea senlorialfl in "t1
3. P,!ralel:l illlre cOllcep!ia It:.
4. AhlsaI iratea psiilanalitica
ijiiI&iO
.. clairvGyance. ehilfaUUlellce dmirur,i ill lIlllP
,f. !:XP:lllslullca ':papal} a ....". ""... ........ 91
ILUlscciluercll Egoulul in rdl\lile illlerper."male ;:1 t'.\[)erie11p Ulll\;J(i uuale,
h'CtlIli'iCdr::" CLI ahe
b1,:J1Ilflcdlel, )1 de l.!lUP
llicllflJ';Citfi.' Cll :lIl1lll:de
I(:CIlIII'll';tre:1
Ihl!l.ilC!t cu VI;1\a eu dlsalllhlul Creallci
( '" 111,:ICi'let
(\
(\ e\tLlpl:Hlet:lr;\
F\[1ct'lell(e illafar" cellrulll!. !ekpatle
(\:!l(ritl'\I:1 S[)lliul} :1 .....
!'\[l'!j,la tJ1I[HrH':} Uil1Clllo de callrul realitZitii Oh!CCllve..
,. E\llCllell(C Cll ';;i c\perie'l\(c
11l1;il11iri cu elltirJ(I SlIpr:1UIlUIlt:
E:,[ll'rlclI(e r:u alre tlniversuri Sl imtdlliri c:: locuilorii Ie:'
- fxpcricll\C arbelip:t!e 'j! mirologice
EX{1L'r:e!\\edespre illlailliri eu zeir:'iti
inlelc)!erea imuilid a sin:hulurilor universa'e
\ctiv:In::\ ellakrelor lrenrea pUlerii hUlldaliill
('s lInivers:.l
\idu
l
supr;1
.')1.:11111 i fic:l\III t:xpeneillelllr trallspersonaIe
Lxpericll\l'le Ir:\llspersollalc ::)i psiliiarri:\ COlllt:ll1p<lr:1lI:1 ..
I),
NalLlr:1 1I1ultiuilllt:I1SlollaEi aexperielltt:ior LSD, Fr'l!<lt!, 104
10. Ht'7UIlI;il, 105
! I. Blhlingratlt:......,"',............, ...",.............. 107
X SINELE 'I!>Ii\l-(d, Stanislav Grof)
I. PSliloterapia reincarnilrii prll1 regresivil - in Europa. 11 I
')
R<lVIllOl1U Moouy profesor dill Virginia.,....".................,' 112
PsIllotall:uologla (S, Grof& Joan Hallifax Grot}........................ 114
4. Selful r(Hal .....................................,.. ........................ 115
5. Pr:lcrica respiratiei liolotwpice......."................................ 115
6. ill\elepciunea arhaid mouerna (S. Grot', 1984) ............. 116
7 Rt:zullwr".............. ",....',...,......,.." .......". 117
8. Bihliogr:ilie." ...,.." "........, ...., ...............,.."..., ..............,.,' 118
I. "Theueep Self! rhe cellter ufrhe cyclolle"... ", .... "............... 121
') Privarea senzorial5 ill "t10latJOll tank" (bazillul de imersie)......, ..... 122
.' Paralela illtre cOllceplIa lui Jolin Lilly psihologiile orientale .... 123
4. Ahlsalirarea psiliallali[idi "Sinele adinc"........."..................... 124
5. Rezlllllat........................................................................ 124
Per'
6. Bibliografie..................................................................... 125
XVI - XVII - XVIII
o PC
PARTEA A TRElA
ASUP'
Psihologia transpersonala a inaltimilor
Paralllgll1:t \vllbenan:1. speerrul eonttiiniei Sinele transeendent-
XII J\ilULIillIMENSIONLASI PSIHOLOGIAINTEGRALA
l. Ken Wilber - "Einstein al .................................... 131
2. Nivelurile .......................................................... 131
3. Liniile sau tluxurile (streams).............................................. 132
4. "Slari!e" de .........................................133
5. Relatiile Intre "starile"de structurile
Evolutia ................................................................... 134
6. Rezumat.....................................................................135
7 Bibliografie.................................................................... 136
XIII SI SUPRAMENTAL
I. Speerru\ - psihologia perenis................................... 139
2. Stadiile dezvolUlrii (K. Wilber "Up From Eden", 1983)
chakradilllraditia hindusa.................................................140
3. Cvadrantele Wilber {l11odelul AQAL)...................................... 144
4. Rezulllat............................... . .............................. 146
5. Bihliografie................................................................... 147
XIV SINELE TRANSCENDENT NoBoundary)
I. Sinele sau marrorul transpersonal........................................... 151
2. Intuitia rranspersonala - intuitie anemuririi .............................. 152
3. Sinele transcendent -0raza a Divinitatii................................... 153
4. Unitatea sau unitara................................. 155
5. Rezulllat...................................................................... ]55
6. Bibliografie.................................................................. 156
XV
I. Virm\ile limirele psihoterapiilor transpersonale (apud 1. Rowan) .. 159
2. Consecin\e eritice. Urmarileteoriei transpersonale...................... 160
3. Critica viirorul psihologiei transpersonale ............................. 163
4. lposr(lzele Sinciui dill perspecriva lranspersonala ueeapitulare) .......
5. RezumClI. ....................................................................... 16)
6. Bibliografie..........................................................., .........165
l. dill eele
Halada Mil1rip:
- ManDie .
.. Baha D\ Ii.:llla :
. Zhur:1rllrul.
Mare;\ Ireeere: rirurilc 1111
1
De b Zalllloxis Iii "eimi!il
4.
lJrsiu preursira (Mihai
5.
T[iriilllul celiilalt. f\pa Sam
6. Rezum;\r.................... .
7. Bihllografie............... ..
I. Tr;iIlscenu<:re illdullllleZtt
2. D<:spr<: vise veuenii (llitt
3. Slll<:renie iSlilaslll (..rug;;
4. ReZUlilal. ................ ..
5. Blhlillgr:liie ...............
XX PSIIlOLOGIA TAcFRH
I. Tiicerea mistiea transperso)
2. Rugaeiullt:;1 duhovniceasdii
3. Inillla [;"ieerea spiritului
4. ReZUm;l(.......................
5. Bibllogr:lfie...................
XXI-XXII
PSIlIOLOGIA
ocOll1plcmentarizarc atu
eruptJe alt
}. Sinele sinerglzOl'ul supre'
J 1lI11lflullllt:nslona
.::j. Tr:lI1scenuerca. COSll1lZarU
rsilhlsllli.:r)letlea ...........
5. ReZUIll:lI .................
6. Bibliografie.............. ..
7. Recapirulan: generala ......
XX
1
PARTEA A IV-A
I'crspccti\,a rOlmlncasca
XVI XVII XVIII o POSlBILA VIZIUNE TRANSPERSONALlST.\
AsiPRA SPIRITDLUi ARIIA-[C
1
71
Trails-persona lui dill cele p;,[rll llllfUf! eSell\lale
, ,
B;iI;ILia Millri(a '
- Mallule:
- Baha Dpdll<l:
lhur:lrorul,
Man:a rrecen: riturile monitor" """, ...." ..," ", ....".17-+
],
De la Zallllu.xis la ..Cilllirirul vesel" de la Sap[lIlp ,",""""'" 176
4, Urslu preursira (Mihal Ell1inescu!: ur"l(oarele, 1Ti
:'i Tilr;llllul eelill:lIt, Apa S{llllhetei, Valea pl;lngerii (P. lspirescu) ",,'178
6, Rezum:ll,,....,,,,,,.,,,,',,,,,,,""., "",.,"",',',' .,,,,,...,,," 179
7,
Bihliograt:e"."",,,, ...'''''''''''''''''''''''' ,,,,,.,,,,,,.180
l. TriJllSeendel'C IlJdUlllileZeire iL. Bl:lga)""", "', ... ". '''.." 183
Despre vise Vedeil!i (Ille Clcopa) ..,,''''''''''''''''
SlllerCl1le isIilasill i..rug;kilillea 1111mii"I. D, Sr;lllilllae,
--I, RCI.Ulllal,
S,
1.3ihliogr;lfie"""" ,
1. Tilcerca !llistidi transpersonaEi"""".."""..""""""" ..""",,, " 189
184
" 18S
.,' 18b
, 18b
Rug:kiulle:l duhovlliceasc5""""''''''''''",,,,,..,,,,,,,,,,..,,,,,,,,,,, 190
.1.
,
(!lima [;kerea spirituiui '" "''''''''''''''"""" ..,,""" 191
4, ReZlllll;1(,,,,,,_,.,,," " ,,,,,,,,,,," ,,,,,,',,,,," ,.,,,," ,,,,,',, 191
S Bihliografie"..,"''' .." ,,,.,,.,,,..." 192
XXI-XXII
()compl('mcntarizarc a transpcrsonalului abisal a cclui ascensional
erUp!le <lbisaIa !llletafora vuicanu\ui) .." .....",..".195
--I,
Cosillizarea. reveia\i:l rug[lciunea din perspec[!v<I
Smele sinerglzorul suprem a [uturor tl'allsformanlor ",. 197
,1 11IullldllllenSlt1llalii pemadica,. ....."....., " .... 198
psillOslIlcq.!elic:l." .""....." " "....""...." 20I
S RezulllaL, .."..... " "......".,"'"203
6. Bihliografie.".." ...... ,...... ,." ..... , ...."....... ,204
7. Recapitulare """"".,'" ........,"' ..' """,""", ..., ,204
PARTEAI
CONCEPTE,lZVOARESI CAMPURITElVIATICE
17 P.I'ilwloglC IrallSpcrJJllalti
I. Obiectul # ctlmpul tematic al psihologiei
transpersontlle (PT)
Psilhllogi:l rrallspersollala exri!lde cen.;crarea psilloiogicil a persoanci 1;1
__ i]ecellt pc swdlUl "srimlor" pm-
ces'c\o; prill care (lamenii pot eXperil1lclIf:[ legal un pmfunde cu intenorul
ISinelcl. Eului. PT esre cea mai l10ua orientare sau raInur:J :i
psihoio!!iei ulliversale. fiillG conslderata a dill punc! de vedere iSlOTic
(eclelalte Irel foqe sunt: I Behaviorismul, II- Psinanaliza; 1lJ Psihologia
ulllallistil). PT eSle (J evolutie naturaJa a psihoiogiei ul11imiste (fonda tori: Abrahalll
Maslow, Carl Ransolll Rogers. Erich Frollllll), 0 amplificare 'ii 0 ;Iprofundare "
aeeslcia explorarea Sillelui it capacira\ilor !ransperscnale de Iransr.;enJere.
:;;i &piritualizare. Aeeasta Iloua ramura a psihulogil.:i j)f(dI10Veal.a
expi<lararea dczv,)ltarea tu!uror potentialiUltilor latente ale lliIl\ei Ull:'UJe.
perso;)na fiilld clllleeput{\ nu dO<lr ca fiillta sociala. el ca Lillla spirirual:'1.
TRANS PERSONAL "dmcolu de persoallil" SiIU. mili bIll':
"deasupra persoanei": __ <2!""'U![y1\

Pslill1logia rranspersonali1 are dllua \)heetlve pnncipali:;:
al in\elegerea experientclor Iranspcrsonale. ,\ Ilivelelor "\rari!or" de
cll!l')tiiIl\a accesibile omului :
b) cOllllucerea procesului de dezvo!tare transpersollala a plill
rraw:formarea permanenla a srrucrurilor psihlce $i spimuale.
Psihoiogla ia in considerare Imregul spectru <II expcflel!\cl,)r
Ulllane, induz,lnd psihopalOlogia, psihorerap ia. psihologia analit iea. IlllStlCl, t\ is-
tell\iillislllUI nivelurile spiriluale orientale. Modelele ieoretizilrile sale IIU re-
lulU\ llicidecum din cercetarea bolilor. ci. dilllpolriv;l, evidentiaza experiell\e!e
olllului sanatlls matur. care dorqte activeze valorizeze capacitatIle
lalelHe ale sau. As[fel. psihologia transpersonala ar putea fi definita ca
psihologie ;1 sanat;\!ii i elllergentei potelltialita{ilor umane.
Pemru (JeeaSla Iloua orienrare psiiIologica personalitate;l IlU este un SCU[1 in
ci 11 parte Inselllnata a Fiintei Ul1l:llle care permire un !ntermedm
ill,re spirit IUllle. Eul \ Ego-ul). format prill interaqiunea cu elementele
soeiale culturale. reprezintli doar 0 manilestare a "ceva" muir mai Jarg ;;i mai
proi'und care constituie oricare ar fi dcnumirea [1e care i-o dam -
Sillt" Self. Atman - aceasta este sursa destinatia intregului proces evolutiv al olllului.
psihoterapia transpersollClb'l demollsrreaza vaJentele practice. aplicarive
de Illvig\)rare a sanalalii lllilltale ale PT. AceasUi noua metoda psihoterapeutica
aborde:lza 211!.l!!JnteR@l, luand in cOllsiderare toate domeniile activitalii umane.
fiziologice. elllo{ionaie, cognitive. spirituale etc. Extinderea dinc()lo de
limiwle Eului eSle c0l1siderat3 fundalIlentala pentru villdeeare. Psii1ulaapia
rrallspcrsonala, integrand practieile occidentale ell tehnieile spirituale orientale.
favl1rizeaza evolu{ia bio-psiho-spirituaUi deschide larg poqile pentru manl-
festarea luciditatii. creativitalii 9i inluiliei.
18 Ion Manzo!
Cl.!!lQl!.Ltelllatic al PT studiaza :
"starile" de l110dificata ;
subliminala supraliminalil :
extinsa l1lultidimensionala ;
evolu\ia atat a cat a
cosmid) ;
familiarizarea cu practlci experiel1\e din religiile OCCidentale (exraz
lllistic r-evelalie) orientale (meditatia transcendentala) :
experielltele arhetipale ;
psihologia concentrarii meditatiei ;
"peak experience" "plateau experience" (A. Maslow);
procesul de implinire a Sinelui ("Selfactualization") ;
noile ipostaze transpersonale ale Sinelui: Sinele total, Sinele adanc
Sinele transcendent;
optimizarea dimensiunilor spirituale ale ol11ului prin transcendere i
cosmizare. centrare i sinergizare ;
dezvoltarea implinirea metanevoilor ;
sacralizarea vietii coridiene ;
realizarea i autorealizarea transpersonala (Selftranscenderea) ;
ana rranspersonala (simboluri i arhetipuri transpersonale) etc;
Cele mai multe din aceste teme SUllt enumerate de catre R. N. Walsh
F. Vaughan In lucrarile: Ego. Tranpersonal Dimellsions in
(1980) i paths bey(")nd Ego: tIle transPe:1Ji9na1 visi()11 (1993).
Psillologia transpersonala este nemultumita de "paqialitilrea" psihologiel
contcmporane. de fapml ca. fiind obsedara de analiza l cognillvism. se la
aspecte limitate ale psihisl11ului ulllan. C;l ea nu exploreaza simetic, ill rotalnate i
in profunzillle trairile psihice :.lIe individului. Psihismul este compus din procese,
trasaturi. pe cand spiritul este este totalitate i transcendere. PT
propune sa cerceteze nu numai psihicuL ci spiritul, de pe pozitiile unei
psihologii integra Ie integratoare. PT plaseaza in centrul preocuparilor sale
cu toate transformarile sale (contient, subcontient i supracontient),
cOllsidermil a fi "dimensiunea centrala care ofera baza contextul tuturor
experien\elor" ; este "solu I" sau ., marea mintii universale".
Aceasta noua orientare Tara sa nege psihologia cognitiva, psihanaliza
hehaviorisl1luL ci incercand sa Ie integreze lIltr-O conceptie sintetizatoare urma-
5a-i deschida noi orizonturi psihologiei i prin aceasta sa dezll1argineasdi
tome poteu\ialitatile manifeste i ascunse ale fiintei umane ca intreg. Omul llU este
un agregat de mecanisme, nu este doar un sistem de procese cognitive. nu este
doar 0 fiil1!a care retlecta realitatea externa: omul este descIJis spre univers. este
el un univers cu posibilita\i de din interior". este 0 FijI]!!!
care intreprinde un permanent chllluitor pelerinaj spre celltrui fiin!ei
sale. adica spre Sine, llucleu i sinteza interioara.
Psihologia transpersonaU\ se sa dea un raspuns unor mlburatoare
intrebarr:
"cum am putea elibera individul de cercul prea stramt al
conditionarilor interioare " ;
f'.l'iit%gie rranspersona/Q
.. CUIll s3-1 aJutam
lui A FI?"
"cum sa-I stimulan
ajunga pani! la i
Mas!ov.)?" (Jack I
devt:ni lIimeni") ;
"cum I-am putea ajl
"starilor" sale de cc
"cum ar purea fi pUi
"cum sa-i redam
d imensionala ? n.
Psihologia transpersonall
prin eliminart:a con
genereaza "frica de
prin I re:
mai ales med itatia tIl
dt: ci
III primul rand 0 ret!
prin COllCelltrare E
prin controlul volumlf
prill autocullOatere ,
prin expansiunea COli
trairea "din interioll
patrullderea in orizol
prin depa$irea psihan
prill empatie $i intern
prill transcendere, cc
Pe scun. obiectul psi/wi
oll1ului, depa$irea Iimitelor persOaJ
R. Walsh F.
transpersonalii tacana
Stanislav Cluistim
spiritualil" .
A. H. Almaas (1911
diamalll a realiziirii
Ken Wilber (1997)
spiritului" .
19 I'silw/ORic lrafIJpaW/JlI/tz
"CUIll sa-I aJutam sa treaca de la condiiia umana A A VEA, Ia cOlldina
lui API?"
"cum sa-I stimulam pe am fillalizeze proiectul sau 1l1lenOf. s;l
ajullga p{lIIa la Illlplinirca Sinelui ('Selfactualization". cf. A,
l'vlaslow)?" (Jack Engler. 1984:
"cum Iam pUlea aJuta pe 0111 sa aJunga la trairca plenara, integrala ;i
"starilor" sale de ') ";
"cum ar putea fi puse III funqie toate potcl1tialitalile ') ...
"cum sa-i redam olllului calitatea sa de Fimla spiriluaia. l1lulti-
dilllellsionala?",
PsillOlogia transpersonala raspunde:
prill eliminarea contradiqiiIor defensive ohstacoielor illlerne care
genereaza "frica de viatif'. "fricade adevar" "frica de viilOr" ;
relaxarea mllltii, practidmd metode de med][a\le.
mai ales ll1editalia rranscendentaia (medita\ia nu este numai un rroces
de ci istoria spirituaIa a unci persoane; medirapa CSlc
ill primul rand 0 rel1eqie despre Sine);
prill cOllcentrare ,?i eiilllinarea dlstorsiunilor perceptualc;
prin controlul voluntar asupra proceselor fiziolugice atrairilor pSlllice:
prin rransformare spirituala;
prin expansiunea dincolo de lil1litele de Spa\iU limp. rim
trairea "din interior" :J tuturor transforlllarilor p,'lllfI la
patrunderea in orizontul unitare ;
prill psihanahzei pana la psihosllHeza tip Assagioli :
prill empatie illterreiatii calde senine eu selllt:nii :
prill lranscendere. cosmizare sinergie etc.
Pe scurt, obieetul psihologiei trallspersonale este existenta spirituala <I
uIllului, depairea limitelor persoanei spiritualizarea sa Erin Sillelui,
R, Walsh $i F. Vaughan (1993) au aratatC3 pulem ajullge la viziunea
transpersonaHl taciind dincolode Ego".
Stanislav Christllle Grof (1989) au lansa! sil1lagm<l "emergenta
spirituala".
A. H. Almaas (1986) credea ca esenta PT este "abordarea de
diamant a realizarii Uluntrice".
Ken Wilher (1997) spera ca prill PT olllul sa ajunga la "oclliul
spirituIui".
I
,
2U Ion Miinzat
2. Pre-personal,personal,trans-personal
CerceralOrii lranspersonalI:?ri ne lllvita sa evitam cont'uzia Intre
[LlIIs-Qcrsoual De exemplu. cOl11plexele freudiene apaqin clar prepersonalului;
arhetlpuri jUllgiene. ca atribute ale speciei, rasei, naliei sunt mai prepersonale, dar
SUII[ () pO<lrta deschisa spre transpersonal. Transpersonalul avanseaza dincolo de
persollalul lil1litar. cuprinzand expenenta cotidiana Ego-lui este
Illal bogat decM pre-personal (ceea ce precede personalul). Pre-personalui este mai
IImitat dedt personalul. Ken Wilber (1983) spune cl'i a confunda termeni
inseallilla a comite eroarea pe care el 0 the pre/trans fallacy. Confuzia
t:ste destu! de raspanditiL
Ceea ce este ferm fixar in pozitia medie este personalul care reprezinta
cotidian<"i IIl{elegerea realitatii exterioare, este ceea ce Wilber
pOZ1(Ia Ego.
ill rezumal. rerinc{1 :
Psihologic Iranspersonald
3. Deladezvoltareapel
(0 scurtiiistorie
Pe la 111\jlocul anilor 160,
psihologia umanist.l artrebui sa se (
cu accentul pe realizarea transcendl
s-a cawt de acord ca noua oriem
conceptconstruit lansatdecehul
A. Maslow (1908-1970),
lucrarea Toward a Psychology 0
de-a treia fOrla, este una tranziti
trans-umana". In 1969. Maslo,"
impreunii cu C
Stalllsiav Grof, Jim Fadiman. in

Caracteristicile distinctive a
PERSONAL trupului. vieril psihice,
prezellt:
PRE-PERSONAL freudian. incontienrul Jungian.
relatia tfUp -
Am putea piasa. penrru viwalizare, cele treidimensiuni pe 0 banda spectrala:
-411--personal ----J-
11111111111111111111111111111111111111111111111111111
Pre - personal Trans personal
Fig. 1
SWllislav Grot' subllllia ca experientele transpersonale sunt acele
experiell\e care presupun 0 expansiune, 0 extensie a contiintci dincolo de
fronrierele Eului dincolo de granitele'timpului i spariului, percepute
experientele rranspersollale 11 conduc pe 0111 spre trairea transcenderii.
cos1I1izarii spiritualului.
transpersonal. suntsintetizatede Lal
a. focalizarea pe aspe
acestea fiind creativil
b. valorizarea experienl
logica);
c. ascensiunea dimensi
trecute sau viiroare, i
d. postularea responsab
viata sa, trecutul nei
predeterminandu-l. j
va dezvoltain confor
Sinele este conceput de UIT
optime. inlocuiesc fr
"implicarea Sinelui" "implinire
In "Crezu! psihoterapiei
American Association for Human:
L. Mitrofan. 1997. p. 334), sunt
logiei umaniste:
iubire: creativitate; SiI
lori superioare; fiinlare; devenin
dura; transcenderea Ego-lui; a
experienta transcendenlei; experie
Multe din acestecOllcepte p
transpersonale.
Orientarea psihologiei uma!
i de transpersl
respectul pentruvalo
(Self- esteem);
21 Psihologie IranspersonaltJ
3. De la dezvoltarea personala la dezvoltarea tranlpersonalii
(0 scurtii istorie a psihologiei transpersonale)
Pe la 1l1ljlocul anilor 160, ai secolului trecut, cand s-a statornicit acordul cil
psihologia umanist1\ ar trebui sa se concentrezepe obiectivul realizarii deplineaSinelui.
eu aceentui pe realizarea transcendentali:i, prefixul [rans av[md un efect aproape magic.
s-a dizut de acord ca noua orientare sa se numeasca psihologie transpersonala, un
conceptconstruit lansatdecehul Stanislav Grof americanul AbrahamMaslow.
A. Maslow (1908-1970), scrie in 1968, cu doi ani inainte de a muri. in
lucrarea of "Consider ca psihologia umanista. cea
de-a treia for(a, este una tranzi(ionala, 0 preg1Hire pemru 0 alta, rranspersonalil.
trallS-ulllana". In 1969, Maslow fondeaza AsociatiaAmericana Psil1Qlogie
impreuna cu Carl Rogers, Viktor Frankl, Anthony Sutich,
SWIlIslav Grof, Jim Fadiman. ill an, asociatia va edita de
logie
Caracteristicile distinctive ale abordarii umaniste, care deschid noile dii spre
transpersonal, suntsintetizatede LaurentiuMitrofan (1997, p.334-336)astfel:
a. focalizarea pe aspectele de varf ale experientei umane, primre
acestea fiind creativitatea toleranta:
b. valorizarea experielltei subiective a individului (abordarea fenomcllo-
logidt);
c. ascensiunea dimensiunii prezcntului, cu minimalizarea dimensiullii
trecute sau viitoare, in abordarea terapeutica;
d. postularea responsabilitalii fieci:irui individ pentru tot ce se petrece in
viala sa, trecutul neint1uenland prea mult prezentul in nici un caz
predeterminandu-I. Asigurandu-i-se conditii favorabile, individul se
va dezvolta in cOllformitate cu direqiadorita cu alegerile sale.
este conceput de ca fiind potentialui dezvoltarii
optime. illiocuiesc freudianul "intelegere de sine" cu conct;ptele
"implicarea Sillelui" "implillirea Sinelui".
in "Crezul psihoterapiei umaniste", formulat In "The Articles of the
American Association for Humanistic Psychology" (M. Lec Hodnett, 1973, apud
L. Mitrofan, 1997, p. 334), sunt enumerate conceptele fundamentale ale psiho-
logiei umaniste:
- iubire; creativitate; Sine: Selfactualization: cretere implinire; va-
lori superioare; fiilllare: devenire: spontaneitate; joc: humor; naturalete: cal-
dura; transcellderea Ego-lui; autonomie: responsabilitate; sens; fair-play:
experienta transcendentei: experientade varf("peakexperience")etc.
Multedin aceste concepte potfi regasite in programul tematkal psihologiei
transpersonale.
Orientarea psihologiei umaniste in privinta conditiei omului, care va fi con-
tinuata aprofundata de se bazeaza pe:
respectul pentru valoarea persoanei; respectul fata deSine
(Self- esteem):
22 Ion MlillWt
respec[ul pentru diferelltele de abordare:,
extinderea conriin{ei rrezirea mentalulUi ;
Interes pentru exploatarea personaiitalii integrale.
A. Maslow C.R. Rogers sfera psihologiei ul11anisre. anun\and
zorii celei de a "parra foqe" foqa transpersonala.
Prill extillderea perspectivei rranspersonale din psihologie spre sociologie.
<lnrropologie. etnologie. educatie. cOl11unicarii, s-a ajuns la Infiintarea
bsoctllit:i Transpersonale Interna!ionalc: (1971) care va organiza conferin{e
congrese in toate continentele IUl1lii: Islanda(l972), Brazilia, Finlanda. SUA
(1979), Australia, India (1982). Elvelia (1983), laponia (1985), Cehia, SUA
(1992). lrlanda (1994), Brazilia (1996).
Noua paradigma facut aparilia in domenii conexe sau indepartatc:
l1Iedicina, tiilllele educatiei, fizid cuantica. matematica, anaetc.
Schimbarea paradigll1ei a fost favorizara i de extensiv:i a
practicilor i Illetodelor orientale de transforlllare, l11ulte dintre ele fiind adaptate
pelltru lIIentaiul occidental.
Oficializarea transpersonalului in Europa s-a realizat in 1987. c3nd a luar
fjintii Asoclalia Transpersonalii I.:uropeana. Aceasta a organizat cOllgrese la
Bruxelles (1984), Strasbourg (1990), Londra (! 994), (1997).
terea academid'i a psihologiei transpersonale in Europa a venit in 1987. prin
infiin(arca de catre Academia Regala din Marea Britanie a unei seqi] de
Psihologie Transpersonala In cadrul Departamenrului de Psihologie.
Dezvoltarea psihoterapiei transpersonale a fost sprijinit3 de infiin\area, in
1994, a AS9ciatieiInrernalionale Psihiatrie SpirituaIa. Primul sau cOlIgres.
desf5urat ia Lyon. a avut ca tema "Meditalia Psihoterapia" aconslituit punc-
tul de piecare pentru abordarea transpersonala spirituaia in psihoterapie. Urma-
torul simpozion, organizat la Sorbona ill 1995, a fost intitulat "Spiritualitate:
piuralitatc unitate".
In prezent, reprezentaniii marcanti ai psihologiei psihoterapiei
transpersonale sunt: Stanislav Grof, 101m Lilly, Ken Wilber, Charles Tart,
Frances Vaughan, Daniel Goleman, Claudio Naranjo. Roger Waish, Pierre Weil.
Arthur Deikmann. 1,F. BugelHal, Eimer Green. Stanley Krippner, Lawrence
LcShan. Michael Hutton, Laura Baggio Giiot, 10hn Daviesetc.
In RoiI1ania primul studiu referitor la orizonrul tematic la perspectiva
PT a fost elaborat publicat de Ion Manzat in Revista "Acadel11ica" (august.
1993); autor a tinut pril11ui curs universitar in perioada 1995 - 1998 la
Facultatea de Psihologie i StiilJie Cognitive a Universit3tii Ecologice din
in prezent, psihologia transpersonala se studiaza doar in cadrul Facul-
tatii de Psiho\ogie a Universitatii de Vest din prill cursul predar de
Prof. Anca Munteanu la Facultatea de Psihologie i Asistenta Sociala a Univer-
sitaiii "Petre Andrei" din (titular: Ion Manzat).
in anul 2001s-a infiinl'lt, pentru prima data in tara noastra, Asociatia Rom:'ma
de PsihologieTranspersollalii (ARPT), care propus unnatoareleobiective:
a. initierea i aplicarea unor merode specifice pentru promovarea psihologiei
transpersonale, amt in sistemul educational de pregatire I formare
profesionaia, cati in toatecomponentele societatii ;
Psihologie transpersonalil
b. dezvoltarea pe:
noastra, atragerea ::
jinirea acestui nou
c. prol110varea, in viii
sonale 1+
interaqiuneaoll1ulw
ARPTare unele proiecte(I
elaborarea unui "Ill
pe an: realizarea UII
infiintarea de filialtf
din (condusa dll
(coordonat3 de catrtf
Organizarea primei
ARPT ft:alizeaza im
Asociaiiei ca memb,
Psihologie Transper:
Transpersonal1L
ARPT are un statutaproba
ap.26, sector 3) are emblemai s;
Comitetul directorare UlT
Prof.univ. Ion ManZI
Acad. AlexandruSUI
Prof. Irina
Prof. Anca Munteam
Prof. Mariana Calus,

- sg
In anul 200I au avut loc:
ill SUA Europa:
Conferinia InternaiioJ
Mexico - 20-25 april:
Congresul de Psihot(!
organizat de Asociali
lea COlIgres);
Conferinta Asociatiei
Francisco, 23 august)
Seminarul de hipnot/
vistica (Seattle, 29 iUl
Conferintade PSiholog
COilferi.n{a Internatiol1l
iunie);
Conferinla Internatio
Viselor (Universitatea
23 Psih%gie IranspersonaUi
b. dezvoltarea perfectionarea psihologiei transpersonale in lara
noastdl, atragerea utilizarea orid!ror resurse benefice pentru spri-
jinirea acestui nou domeniu ;
c. promovarea, in viitor, pe plan international, a psihologiei transper-
sonale precum a altor studii care cerceteaza sistematic
imeraqiunea omului cu spiritualitatea.
ARPT are unele proiecte care se atla in curs de dezvoltare :
elaborarea unui "Jurnal de Psihologie transpersonaH\". dou:'! numere
pe an: realizarea unei edituri a ARPT in 2002 :
lnfiinlarea de filiale in lara; pana ill prezent sum intemeiate filiala
din (condusa de prof. Mariana Caluschil filiala din
(coordonata de catre prof. Anca Munteanu).
Organizarea primei conferinte nalionale In cursul anului 2002 :
ARPT realizeaza in prezent del11ersurile necesare pelHru acceptarea
Asocialiei ca membru cu drepturi depline In Asociatia Europeana de
Psihologie Transpersonala in Asocialia Internalionala de Psihologie
Transpersonala.
ARPT are un statut aRrobat, un sediu in (8tr. Racari, nr.6. b1.38.
ap.26, sector 3) are el11blema sigiliu propriu.
Comitetul director are urmatoarea componenla :
Prof. ulliv. Ion Manzat -
Acad. Alexandru Surdu - membru
Prof. Irina Holdevici membru
Prof. Anca Munteanu - membru
Prof. Mariana Caluschi - membru
in anul 2001 au avut loc mai multe congrese conferinle internationale
In SUA Europa:
Conferinta Inrernalionala de Stiinla a (Albuquerque. Ne'A
Mexico 20-25 aprilie) :
Congresul de Psihoterapie Transpersonaia (Grenoble - 4 noiembrie).
organizat de Asocialia Franceza de Psihologie Transpersonali:i (al V-
lea Congres) ;
Conferinta Asociatiei Americane de Psihologie Transpersonala (San
Francisco. 23 august) ;
Seminarul de hipnoterapie transpersonala program are neuroling-
vistica (Seatlle. 29 iunie - IS iulie) ;
Conferinta de Psihologie Energetica (Sail Diego. California. 8-15 mai):
Conferin!a Il1ternationaia de Respiratie Holotropica (Wiscounsin. 22-29
iunie) ;
Conferinta Internationala a Asociatiei pentru Studiul Stiinlific al
Viselor (Universitatea California. Santa Cruz. 10 15 iulie) etc.
.'4 Ion Mallzot
4. Instit"tllltie Psihologie Transpersonaliidela PaloAlto
#Centrllldecercetare WilliamJames
(tlplidLallrentillMitrofan, 1997, pg. 345. 347)
lllstitutul de PsillOlogie Transpersonala de la Palo Alto. dill California.
este eel lllai prestigios al teoriei i practicii transpersonaie la ora actuala in
dOl1lelllul PT. El este "inilll<l" cercetarilor i formarii profesionale in PT.
sustJn{lIld programe de masterat teze de doctoral.
Institutul (ITP) a fost fondat in 1975 de CaIre prof. dr. Robert Frager,
impreunil cu care destaoara studiile investigatiile nume devenite deja celebre
in lumea Charles Tart, Arthur Hastings, William Brand, Rosemarie
Andersoll. Kathleen Wall, j ill Mellick, Paul Roy, Robert Schmitt, Irene Lazarus,
Michael Hution, Arlene Mazak, Hillevi Ruumet.
Din perspectiva grupului de la Palo Alto, PT creeaza 0 conexiune imre
domeniul al psihologiei spiritualitate, privind diIlcolo de iI1divid avand un
ulIgln de vedere lllul! mai larg asupra lui. 0 viziune holista. Bazandu-se initial pe
contrihuliile cele lllai valoroase din psihanaliza, hehaviorism psihologie umanisll,
dOlllelliul trailspersonal aincercat sa Ie extinda sa Ie
Dupa cum confinna rezultatele cercetarilor de la Palo Alto, experientele
((vut unefect profund, transformator In vietile celor care Ie-au
adudnd 0 lIoua in(e\egcre a iubirii. a compasiunii. precul1l 0
de dincolo de Ei au devenit mai intelepti. adica mar
deplin de Iimitele distorsiunile lor In cunoatere i componament.
Obiectivele declarate ale de la Palo Alto sUlll dialogul
deschis explorarea cu milltea treaza in scopul extinderii posihilitatilor de
'il autotransfor111are. W. Hartman, preljedintele Institutului dt:
Noelice, declara : "Cn unul dimre pionierii educatiei transper.sonale, ITP
un respect profund pentru calitalea sa academica. EI aduce 0 contribu{ie
majora la schimhilrile din lloastra care ne vor ghida in viitor".
Alte scopuri ale ITP sunt:
sa lllvete cursantii sa Incorporezevalorile transpersonale in fiecare aspect al
vietii lor;
sa colltrihuie prm cursuri, strategii de masterat i doctorat la
fonnarea fonnatorilor in psihologia i dezvoltarea transpersonala;
sa contribuie la imbogatirea experienlei cognitive Iji sa imampine
nevoile lumii cu cOl11pasiune i eficienla;
sa incurajeze dezvoltarea personaia i transpersonala prin invatare
experien\ialii, autoobserva(ie introspeqiecreativa;
sa ofere atentie i sprijin individualizat, precum i un mediu in care
sensui cotnunitar sa fie in egala masurii dezvoltat i cultivat.
illlreaga activitale tiilltifica a ITP se intemeiaza pe convingerea di cercetarea
riguroasa, academica, trebuie insotita de 0 implicare personala profunda. Principalele
domenii pe care se axeaza programul educational i evolutiv sunt: 1) domeniul iI1te-
leetual: 2) domeniu\ expresiv creativ; 3) domeniul emotional clinic; 4) domeniui
spiritual: 5) dOllleniul corporal; 6)domeniul comunitar organizational.
PSlh%gic Iranspcrsonalii
Exerciliile experielltiale a:
eorporale transpersonale. persp!
psihologia "starilor" de
ale comunica:
Un all grup de cercet!itoj
Ilwnele de Centrul de cerecetan
acestul centru se referala :
experielltele umane
transformarea psiho)
cre$tere i starede H
Centrul are in vedere cee
cOl1siliere. terapIe, ghidare spiritll
5. Evolll{iaspiritllaiii
f
extinsii
in mandalalui Jung (figu
timpi: I) AXil Eu Sine (sineizal
o Illlboga{ire a Sinelui: apare pOI
(L.Blaga) sau a Sinelui transcendci
Conform datelor lui JUI1;
a vietii include dezvo\(area Eull
Sarcina celei de a doua jumi'ita!i.
cere relatiouarea eu Sinele' respe:
C complex
A c= arhetip
Mandala lui
.fung
E.F.Edinger, in
rela(iei Eu Sine. EI consideradii
dar observa\iile empirice din
PSillOlogic fmn.l'pcrsonalil 25
Exerci(iile experientiale completeaza programul teoretic cu terapii psiho-
wrporale trallspersonale, perspective spirituale arhetipale, l1leditatie transcedentala,
psihoiogia "starilor" de ll1odificata, psihologia sufismului, a
ale cretin, cOll1wlicare transpersonala etc.
Un ;ilt grup de cercetatori. derivat din ITP - Palo Alto, este constituu sub
Ilumele de "William James", infiintat in 1994. Proiectele
:lCeSfUl celltru se refera la :
experielltele umalle excepiionale, spirituale mistice ;
transfoflnarea psiho-spirituala ;
cre:;;tere stare de bine fizica psihica.
Cenlru I are in vedere cercetari aplicative ale psihologiei transpersonale in
collsiitere. terapIe, ghidare spirituala. relatii umane $i afaceri.
5. Evolu{ia spiritualii. spirit, Sinfon$tiintii
extinsii. $i multidimensionalii .
_experienta transpersonaUi se realizeaza in doi
til1lpi: 1) Axa Eu - Sine (sineizare); 2)evadarea din cerc i intoarcerea, care este
o illlbogalire a Sinelui: apare posibilitatea edificarii Sinelui cosmizat sau cosmotic
(L.Blaga) sau a Sinelui transcendent (K. Wilber).
Conform datelor lui lung, in ecuatia individuarii, sarcina primei jUll1atati
a vietii include dezvoltarea Eului cu 0 separare progresiva intre Eu i Sine.
Sarcina celei de a doua jumatati a vietii este relativizarea Eului ca experienta i
cere reJationarea cu Sinele' resrectiv reuniullea Eu - Sine.
C complex
A- arhetip
Mandala lui
.hmg
Axa Eului
Corli riiJ1 a
. ...."
IncoqJientul
personal

colectiv
E.F.Edingcr, in (1972), realizeaza 0 analiza nu"nlata (J
relatiei Eu - Sine. El cOllsidera ca ecuatia genera!:'l formulata de Jung este corecta,
Liar observatiile empirice din psihologia copilului a adolescentului i
26 Ion M{mzal
psihoterapia adultului 0 nUan{eaZa in sensul unei legaturi circulare:
SeparareEu - Sine
/ /
.UniuneEu - Sine
Aceasta ciclicitate indica 0 alternarehure procesulde unificare i cel de separare
care se repeta de-a lungul vie\ii, amt in copili.'irie cat in viala adulta (apud. Mihaela
Minulescu. Introducere in analiza jungiana, 2001, p. 100 - 101). Realizarea Sillelui
(Jung) semnifica simbolic 0 "incarnare" aSinelui in viata muritoare a Eului
Oricatde miire! divill este Sillele, el nu se poate realiza decM prill Eu.
Avansarea de la Eu la Sine echivaleaza cu procesul de spiritualizare aomu-
lui, este un "pelerinaj spre cemrul Fiin\ei" (I.Manzat. 2000). Sinele este nucleul
central al personalit31ii. de natura spirituaUi. cale realizeaza sinteza dintre existen-
\ialitate spiritualitate dintre toate ipostazele (transformarile) contiin\ei: COIl-
subcol1tient, supracol1tiinta. Spre deosebire de psihism,
care este compus (din procese. trasaturi, activitali etc.) i deci analizabil, Spiritul
este necompus, el este sinteza. Sintetizatorul este Sinele, care contine i sinteza
om divinitate.
Aa zisele "stari" sau, mai curand, transformari ale cOl1tiin\ei, nu sunt
decat ipostaze ale aceleiai unitare i l11ultidimensionale (1. Manzat i
Ovidiu Brazdau, 2002). Toate cele 5 ale contiinlei unice, pentadice (Cs-
Pcs-Scs-Tcs Cs. Cosmica - vezi fig.cap.XXI) au un atribut comull:
dintre abisalitate (din subcontient) i cOlltit!nrialitate sau
luciditate, distributia proponiilor celor doua dimensiuni este diferita de la 0
ipostaia la alta. Toate cele 5 transformari ale Cs. 111ultidimensionale aqioneaza
funqioneaza sinerglc (adica: Impreuna i deodata i unele prin altele, nu unele
dupa altele. cf. I. Manzat, 1999). Sinergizorul este Sinele (psihosinergia este
sinteza perfecta). Aceasta viziulle asupra l asupra Sinelui este in
deplinii consonan\a cu paradigmele psihologiei transpersonale.
6. Rezumat (concepte fundamentale)

Psihologia transpersonala (PT) este a IV-a foqa care provine din psihologia
umanista, a III-a forta, pe care 0 amplifica 0 extinde accentuand proble-
matica Sinelui, a unitare a transcenderii (cosmizarii.

Omul nu este doar 0 fiillta sociala. ci mai ales 0 Fiillta spirituala. capabila de
transcendere cosmizare, este 0 tiillta care parcurge un chilluitor pelerinaj spre
Centrul fiintei, adica spre Sille. Pr.ill acest pelerillaj psihismul uman se spi-
ritualizeaza astfel omul poate trece de laconditia AA VEA la cea alui de AFI.
PsiflO/ogie Iranspersonal6
PT are 0 cOllcen
fundamentale melllionam:
transpersonalul (Iunn
sistemele COEX (S.
experiente psihedelic:
"altered state of
lI1atricile
"thedeep Self" O. L
ipostazele transperso)
Sineleadanc (1. Lill
spectrul (M
"emergentaspiritual1r
"No boundary" (Kem
psihosinteza (R. Assal
psihiatrie spirituali! (D
respiralie holotropidil
visul lucid (Frederick,
in PT se contureaZ3 doua dinx
John Lilly etc) PTainal\im:
Sa IIU se confunde transpersol1l
PERSONAL Cs. tn
PRE-PERSONAL-
TRANS-PERSOr.
l1lului prill tranS-(I
Scun istoric:
--_._.'-
A. Maslow,
in 1969 A. Maslow
(impr
In 1971 se infiin\eaza
In 1973 apare "crezul!
American Associationl
ill 1987 Stephen L
LuciditlHii" (visullucii
in 1994 se intemeiaza
(congrese: Lyoll, 1991
In 200I apare Asoc:
(ARPT).

Cele mai prestigioase institute:
SUA: Institutul de Psihologie
de cercetare "William James" G
Existc;nla presupune:
Spiritul este sinteza. fiind I
compus.
dintre existenrialital
uniee (Cs.. Scs.,
PsiilOiogie lranspersollalil
PT are 0 originaJa. Dintre conceptele ei
fundamenwle Illentionam:
transpersonalul (lung);
sistemele COEX (S. Grot);
experiente psihedelice (5. GrofJ :
"altered state ofconsciousness" (Ch. Tart);
matricile perinatale(S. GroO;
"thedeep Self" (J. Lilly);
iposlazele transpersonale ale Sinelui: Sinele total lui Grot),
Sinele ad{inc (1. Lilly), Sinele transcendent (Ken Wilber);
spectru! (K. Wilber);
"emergenta spirituala" (Stanislav Christine Grot);
"Noboundary" (Ken Wilber); psihoJogia integrala (Ken Wilber);
psihosinteza (R. Assagioli):
psihiatrie spirituala (B.W. Scotton colab):
respiratie holotropid'l (Scoala Grot);
visullucid (Frederickvan Eeden, 1913).
In PT se comureaza doua directii: PTa adanurilor (prol11ovata de S. Grof
John Lilly etc) PTa inaltinIilor (dezvoltata de Ken Wilber).
Sa nu se confunde transpersonalul cu pre-personal. :
PERSONAL Cs. trupului a vietii psihice, lcs. prezent;
PRE-PERSONAL les. freudian, les. jungian, :
TRANS-PERSONAL viata spiritualil spiritualizarea psihis-
lllului prin
SCUfl istoric:
...
A Maslow, Iowarda (1968)
In 1969 A. Maslow fondeaza __
(impreuna cu C.R.Rogers, V.FrankL S.Grofetc).
In I97lSe Infiin\eaza Asociapa ;
in 1973 apare "crewl" psihoterapiei umalliste In "The Articles ofthe
American Association for Humanistic Psychology" ;
in 1987 Stephen La Berge fondeaza 13 Palo Alto ..Institutul
Luciditatii" (visul lucid);
In 1994 se intemeiaza de
(congrese: Lyon, 1994; Sorbona. 1995);
III 2001 apare Asociatia ROlI1ana de Psihologie Trallspersonal5.
(ARPT).
Cele l11ai presligioase institute de ccrcetare in domeniul PT fUllqioneaz5. in
SUA: Institutul de Psiho]ogie TrallspersonaE\ de Palo Alto (1975) Celltrul
de cercetare "William James" (1994).
presupune: spiritualizare, sineizare Cs. Extinsa.
este silltezll, fiind necompus, spre deosebire de care este
campus.
dintre existentialitate spiritualitate dintre toate transformarile
unice (Cs., Scs., Pcs., Supracs) este realizata de catreSine (Self).
2R lOll Mdllzm
Smele este sintetizatorul care conIine sintcza om-divinitate.
Cs. Multidimensionala este unitariL dar are 5 feie (ipostaze): Cs., Pes., Scs.,
Tcs Cs. Cosmica; toate cele 5 rransformari au illl atribut comun: COlll-
plelllelltaritarea dintre abisalitate ("Lumina se afla in intuneric').
BIBLIOGRAFIE
lOll Mallzat .. Psihologia transpersonaH:i". Revis!a .. Academica". august 1993 ;
lOll MallZ:ll "Psihologia transpersonal1i'. ill lOll Milllzat. Istoria ulliversala a psihologiei ICurS)'
lJlliv. "Titu Maiorescu", 1994. p. 133-134:
Ion Manzat "Psihologia credintei religioase. umana "(cap. VIII, "Psihologia religiei
ill orizolllurile transpersonalului, magicului metapsihicii"), Editura Stiintifica Tehnica.
1997. p.193-212:
1011 Mallzat - "Psihologia transei (cap. XVI, "Transa i psihologia
trallspersonala"), Editura Aldomar. Bucureti. 1999. p. 149-178;
Abraham Maslow - Toward a Psychology of Being (2,,1 ed), Princeton. Van NOSlfand. 1968 (First ed. 1962);
Carl Ransom Rogers - A Way of Being, Boston. Haughton Mifflin. 1980.
Stanislav Grof - Realms of Human Unconscious, New York. Viking. 1975:
John Lilly -TIle Deep Self. New York, Warner Books, 1977;
Ken Wilber - No Boundary. Eastern and Western Approaches to Personal Growth. Boston & London.
Shumbhala. 1985:
R.N. Walsh Frances Vaughan- Paths Beyond Ego' TIle Tranpersonal Vision. New York, Putman, 1993;
A.II. Alnlaas - Essence: TIle Diamond Approach to Inner Realization. York Beach, Weiser, 1986,
Stallislav Grof Christine Grof - Spiritual Emergency. Los Angeles. Tarcller. 1989;
Ken Wilber - The Eye of Spirit. Boston. Sllambhala. 1997:
LaUrcll\iu Mitrofan -De la dezvoltarea personalll la dezvoltare transpersonula'. cap. 12. in
Iolanda Mitrofan (coord). Psihoterapia experien\iala. Bucure}ti, Editura Infomedica. 1997;
EI; Edinger - Ego and Archetype: Individuation and the Religious Function of the Psyche. Bostoll.
Shumbhala. 1972:
Mihuela Minu!escu "Introducere in analizajungiun5", Bucurqti. Editura TREJ. 1001,
1011 Mallzat (coord) "Psihologia Sinelui. Un pelerinaj spre celllrul Fiin\ei". Ed.
Eillinescu, ::000:
Ion M;lnza! .. "PSillOlogia sinergetidi. in ci'iurarea ulllanului pierdu!". Bucure}ti. Pro Humanitate, 1999:
Ion Mallzat Ovidiu Brazd1lu - llluitidimensionalil din perspectivJ psihosinergetica" fin
curs de apari\ic. 2002):
Roberto Assagioli - Transpersonal Development. TIle Dimension Beyond Psychosynthesis. New
York. TIle Aquarian Press, 1991 ;
Lauren\iu Mitrofan - "Problematica Sinelui in psillOlogia transpersonalll". in lOll Manzat (coord).
:::000. p.::!81-294:
Ovidiu Brazd1\u - -Procesul implinirii Sine lui. Cercetare teoreticil. experimentaI5". in Ion Manzat
(coord). 2000, p. 235-279;
Mariana Tanase - -Individuarea sau "a deveni propriul Sine", inIon Miinzat (coord). 2000, p.155-179 ;
John Rowan - TIlc TranspersonaL London & New York. Routlege. 199:!.
II lZVOARE .si
1. Cei pam, eval/gheli$ti (pre\.!
1961), italianul Roberto
rasa, Abraham Maslow (1911
gille, ViklOr Frallkl (1905 - I:
2. Alii premergatori: Richard
"Cosmic COlillSciollslless"),
RMl/lesCli-Motra (/868-1957'
3. /zl'Oare in psihologiile orienti
Anagarika Covillda
4, ReZlIlllat
5. Bibliograjie
IJ lZVOARE $1 iNAINTEMERGATORI
1. Cei paml (prevestitori):eive/ianlli Carl Glistav Jung (1875-
1961). italianlll Roberto Assagioli (1888-1974). (/werical1111 rle nrigine
rusii. Abraham Maslow (1908-1970) evrelll alllericall, GIIstriac /{/ ori-
gille, ViktorFrankl (1905 - 1997).
2. A/Ii prelllergatori: Richard Maurice Bucke (canarliall, scrie /11 1901 -
"Cosmic Counsciollslless"). William Jall/es (1842- 191 0) Constantilf
Ri'ldlliesCIl-Motrtl (1868-1957 .. Personalislllulenergetic" - 1 927).
3. 1Zl'oare in psillOlogiile oriemale: Milarepa, Sri Aurobinrlo. Osho, Lama
Anagarika Govind{/
4. Rezulllat
5. Bib/iograjie
Psihologie Iranspersonala 31
1. Ceipatruevangheli$ti(prevestitori): elve{ianlllCarlGustav
Jung (1875-/961), italianulRoberto Assagioli (1888-1974),
americanuldeoriginerusd,AbrahamMaslow(/908-1970)
$i evreulamerican,austriaclaorigine,
ViktorFrankl(/905-1997)
a) Carl Gustav lung 5e in cantonul elvetian Kesswill, la 26 iulie
1875; tata] era pastor protestant (Paul Achilles Jung), mama Emilie Preiswerk.
Imre 1895 1900 studiaza medicina la Basel, intre 1900 1909 lucreaza la
Spitalul de boli mentale Burgholzli, din Zurich, ca asistent al lui Eugen Bleuler. ill
1902 sustine doctoratul la Universitatea din Zunch, cu dizertatia "Asupra
psihologiei patologiei fenolllene oculte". In 1903 se cu
Emma Rauschenbach (1882-1955), cu care are un fiu patru fiice.
in 1906 J ung incepe corespondenta cu S. Freud. In 1907 il viziteaz3 la
Viena, in 1909 declara independenta 1'ata de Freud, in 1912 are loc
ruprura cu Freud. {nlre 1904 1914 Jung este primul a1 Asociatiei
Internationale de Psihanaliza. in 1912 el incepe cladirea refugiului sau -
turnul din Bollingen.
Jung in mai multe tari: 1920 in Algeria Tunisia; in 1924
1925 viziteazii in SUA: New York, New Orleans. indienii pueblo din New
Mexico, intre 1925 1926 face expeditii in Africa: Kenya, Uganda, Nilul,
Mulltele Elgon; in 1938 este invitat in India la Universitatile din Calcutta,
Benares, Allahabad.
in 1948 are loc inaugurarea la Zurich.
III 1952 publica impreun3 cu fizicianul cuantist Wolfgang Pauli (premlUl
Nobel), "Sincrollicitatea. un principiu de conectare acauzal".
in 1961 Jung moare senill, dupa 0 scuna boala, la Kusnacht, la 6 iunie,
la aproape 86 de ani. Inscriptia de pe piatra de mormant a familiei:
non vocatus deus aderil. Jung tennin;'!, cu 10 zile inaintea moqii, ultima lucrare
care apare in "Omul simbolurile sale" (1964). in
1964 este inaugurata Clinica i Centrul de Cercetare pentru psihologia jungiana la
Zurich. Cu putin timp inainte de a mud (1961) Jung i-a acordat lui John Freeman
un illterviu pentru BBC: intrebat daca crede in Dumnezeu, Jung raspunde '" - Nu
c:rec!. Acul1l itiu ! "
Conceptele fundamentale ale psiilologlel 3nalitice jungiene au fost
explicate interpretate de noi in amplul capitol IX (88 de pagini), intitulat
"l\.1area ratare a lUI Carl Gustav Jung", care este un omagiu adus acestui titan al
psiho]ogiei universale, din volumul "Psiilologia simbolului ariletipal" de Ion
Miinzat M.P. Craiovan (1996). Mai recent, Mihaela Minulescu publica
jl.ll!giana" (2001. Editura TREI, p. 250). Sunt demne de
semnalat volumul lui A. Stevens, Jung, publicat de Editura Humanitas in 1994,
cartea lui G. Wehr, .Jung, aparut in 1999 la Editur Teora din
c.il:Jung a lui F. Fordham (Editura IRL Bucuretil.
32 Ion ManzOl
CentraH'i pentru psillOlogi este concepIia despre procesul "al-
cilillllC" prin care psihisl11ul individual poate atinge implinirea, spirilUalizandu-
sc. In cadrul acestui proces de dlutare a Sinelui (sineizare), care dureaza toata
viaFl, Jung suhliniaza importanla tllllqiei de sau religioase. sau sil1l-
bolice. Dupa cum arata Mariana Tanase (2000, p.160)' devenirea Sinelui este Ielul
ultilll al procesulUl de individuare: "Strabatand odiseea devenirii de sine omul se
l1Ietillll0rtozeaza din persoanii Illpersonalitate, adica devine capabil sa traiasca
specificul siiu innascut. particular unic" .
Terapia jungianii, ca psihoterapiile transpersonale, nu se adreseaza bolii. ci
capacitii\ilor psihisll1ului de a conlucra spre a impinge dezvoltarea inspre
procesul de maturizare i individuare (Mihaela Minulescu, 2001. p. 26).
Juug introduce cOHceptul de incontient colectiv ("mintea stramoilor
ciirun!i") care, dei in mod riguros este pre-personaL este apelat uneori de
catre autorul sau ca Continuturile sale sunt arhetipurile, forme
innaseute, forme de comportament care au 0 larga gama de manifestare sub forma
de vise sau imagini simbolice. Arhetipurile sunt senme transpsihice ale spiri-
tualitiilii stdibunilor, care demol1streaza realitatea unei "ereditali" psihice prin care
se conservil idelltitatea personalitalii profilului spiritual al raselor, etniilor. na-
Iiilor etc. Arhetipul central ireglator al persoanei este Sinele. Exista, arata
Mihaela Minulescu (2001, pAl), trei sensuri congenere: a) Sinele reprezinta psi-
hisll1ul spiritualizat, Cil totalitate functionala unitara; b) Sinele ca arhetip central
de ordine seils interior; c) Sinele ca baza arhetipala pentru Eul Individual.
Mai In profullzime. avem marturia unei de auto - innoire
imerioara in cadrul Sinelui, descrisa de Jung In opera sa Aioll (1959): "Sinele nu
este () cantitate statica sau 0 forma eonstanta, ci e8te un proces dinamic.
Transformariie reprezima unui proces de restaurare sau relntinerire
ca ;lIare, ill illterioriwtea Sinelui comparabil cu ciclul carboll-nitrogen in Soare,. "
(Jun!!, 1997). Dupil parerea noastriL Sinele este etern de aceea el
(incre!ea tara bamlnC\e viala tara de moane. un mare vis al 0l11ului dintotdeaunCl
de peste tot (eat sutlu transpersonal degaja basmul cules de Petre Ispirescu ! ).
La lung, Sinele nu este Eul ci 0 personalitate mai cuprin-
z:1toare, 0 personalitate eterna. transpersonalii pe care 0 ca intreg-sin-
teza. atat dit atat sub- cat
Sinelui se1l1l1ifica simbolic 0 "incarnare" a Sinelui in viata muritoare a Eului
pentru cii numai Eul contient este capabil sa realizeze cOl1linuturile eterne ale
Spiritului din Sine. Misterul sensului uman consta in faptul ca. indiferent cat de
maret divin este Sinele. el nu se poate realiza dedit prin Eu. Aceasta este ideea
de realizare de Sine din perspectiva jungiana (Mihaela Minulescu 2001, p.84).
Sinele este 0 sintezii care cuprinde Eul, muit mai larga de neegalat. de
nerecunoscut pentru ca transcende posibilitatile Eului de cunoatere. Psihologia
transpersonala studiaza supracunoaterea, care-l conduce pe 0111 pe drumul
sineizarii. Trairea Sinelui are un caracter (R. Otto, 1992 - sentimenlUl
starii de creatud'i). inspirator, aducator de lumina i sacralitate. fascinant pentru
individ. Trait In experienta peronala transpersonala este practic imposibil de a
distinge Sinele de ceea ce, in mod traditional este denumit DUll1nezeu.
Psilwlogic rrallspcrsollaliJ.
in rezumat, Sinele ca te:
JUllg. centrul unificator de ord
care se spiritualizeaza) :
locul identitatii ohiec:
autoritatea psihica SUI
zeitatea empirica iute:
Dupil cum remarca Mihaela
privilld nivelul arhaic al psihisll:
trallspersonale, inexplicabile prin ab:
Einstein) pe care Ie denumete feno1111
(aparate de Niels Bohr. 1927
psihica evenimentul obiectiv care:
JWlg i W, Pauli. in 1951, fonnuleaz
coincidente semnificative. Coinciden
obiectiv exterior. concret pot avea 10:
imre cele doua serii de evenimente lUI
exemple privind sincronicitatea. pute
c.autarea Ul1!at.lUluLQ!t:rdut., Editura II
sunt caracterizate prin existenta CWIOl
Ele sunt condilionate de faptul ca incc
a individului in contextul in care, pl
intregete virtualiL:1tile. preCWll i partI
al uneia dimre aceste virtualita!i.
"Marea ratare a lui Jung"
contiin{<'1 (tranScOlItiu1ta). Uneori Ju
la colectiv. atribucul til
descoperirea $i descrierea unui
b) Italianul Roberto
Capolna In 1974. EI este un aIt
inzestrat psihiatru i psihoterapeut,
(Roma,
(Roma, '
multe altele. sistemul psihologic cal
de este prezentat in t((
283). publicat
PS"yhosynthesi!:
1991) esLC valorizata intreaga
De timpuriu. dill 1909, Call
psihagogia" in Revista de psiholl
noua viziune asupra ol11ului i a dl
rccunoate in 1977, ca deja eonlinih
embrionara. In cadrul volumului dl
donat sistematic, studiul i inves;
entului. care I-au preocupat de-a ]
illtreagn psihologie $i terapie transptt
r
PJillOlogie lran.lpersol/ola
in rezumat. Sinele ca termen desemneaza in psihologia analitica. a lUI
Jung. centrl1! unificaror de ordonare al psihicului in illlregime (al psihislllului
care se spirirualizeaz!!) :
locu! identiti'llii obiective :
autoritatea psihica suprema care subordoneaza Eul ;
zeltatea empindi interioara, identIc!! eli I!l!':ill.o_Dei.
Dup:) cum remardi Mihaela Minulescu (2001. p.n). cxiati! eu descopennle sale
privllld Hive/ul arhaic al psihisI11ului. .lung studiaz,l fenomene paranormale
transpersonaie. inexplicabile prin abordarile de tip cauzal (aparate de Alben
Einstein) pe care Ie tenomene demonstrand realitatea legaturii a
(ap:'irate de Niels Bohr. 1927. in fizica cuantici'i) care se illtre experieJl(:1
psihid\ evenimentul obiectiv care coordonatele spatio-temporale obi5nuHe.
JWlg: W. Pauli. in 1951. fonlluleaza al relaliilor cauzaie prin
coinciden(e semnificative. Coincidentele lmre evenimente interioare un eveniment
ohiectiv exterior. coneret pot avea loe in treeut sau in viitor. sau ill prezentul intangibil.
illln: cele doua serii de evenimente lIefiilld 0 legatura de tip cauzal. detenlllIlist ldetahi
exemple privind sincronicitatea, puteti gasi in: Ion Mamat, in
Editura Pro Hwnanitate. 1999. p.51-52). Aceste fenomene
sunt clracterizate prin existenta imediate. aparent preexistente in
Ele sunt condi\ionate de faptul ca colectiv (transpersonai) este a
a individului in contextul in care, paradoxaL la aceste manifest'Iri.parriciparea vlUlui
virtualik'l\ile. preewll i partieiparea spatio-teI1lporala in prezentul "aiei aeum"
ill uncia dimre (lceste virrualitati.
"Marea ratare a lui Jung" este imuirea vaga acelei de-a patra "stari" de
Uneori JUlIg sa treae!! iII paranteza. eand se referea
In coleetiv. atributul aeesra ar 1'i putut sa-J Indemne la
descoperirea deserierea unui supranivel ala
b) ltalianul Roberto Asssagioli s-a naseut la Venetia in 1888. a ll1urit la
Capolna In 1974. EI este un al! pionier al psihologiei transpersonale. Este un
inzestrat psihiatru psihoterapeur. autorul unor importante luerari: "ts)hgsjnteza
(Roma, Mediteranee, 1965).
(Roma. Astrolabio. 1977). In aeeste volume inca ill
IlluJre altele. sistemul psihologie care a fost elaborat i dezvoltat de eI sub numele
de e!!ihosimeza este prezentat in roata amploarea sa (L. Mitrofan. 2000, p.282-
publicat eu titlul
(Aquarian/Thorsons. Harper Collins Pub!.,
1991) este valorizata intreaga concep!ie it lui Assagioli.
De rimpunu. dill 1909, cand a publicat articolul "Psihologia ideilodor{a
psihagogia" in Revista de aplicata, Assagioli aduee In prim plan 0
noua viziune asupra omului i a disciplinei psihologice. pe care eI 0 va
in 1977. Cit deja continand punctele cheie ale in forma sa
embrionara. ill cadrul volumului din 1991 autorul valorifica, illtr-un mod coor-
donat sistematico studiul investigatiile sale asupra experien{elor
entului, care I-au preoeupat de-a lUllgul ,milor asupra carora este focalizata
intreaga psiilo\ogie terapie transpersonala.
34 fon Mtinzm
Aproape roate scrierile lui Assagioli se ocupa de problematica
Ulllall care presupune "aventuri lungi intlilcarate. ca calMorii prin spatiile
extraterestre" care descriu dezvoltarea spirituala. EI remarca faptul ca termenul
"trampersonal" a fost folosit de to!i in special de ciHre A. Maslow de
cercetatori care pot fi incadrali Intr-o care poate fi numita .. sp irituala" .
Stiintific vorbl11d, spirit este un concept mai bun, mai precis i mai neutru.
exprimfmd c1ar ceea ce se situeaza dincolo de abordarea curenta a personalitalii.
In cOl1cep{ia lui Assagioli. folosirea predilecta a termenului "spiritual" nu se
reduce doar la experiente religioase specifice, ci include toate transfonnarile con-
precum wate acele functii i activitati care capilta valoare normativa :
valori erice estetice, eroice. umaniste altruiste. Dupa cum insui Assagioli a
spus "dezvoltarea spiritualil include (oate experienlele conectate cu treziren
con(inuturilor supracon(ientului, care poate cuprinde sau nu experienla sinelui".
Sinele este cea mai autentidi psihosinteza.
indi din 1939, savantul italian considera ca procesul de implinire a
Sinelui ar trebui numit "psihosintezif', iar obiectivele care trebuie atinse in acest
proces transformativ sunt: pacea, annonia i for{a (0. Brazdau, 2000, p.246-
247). Etapele procesului sunt :
Etapa 1:_ Cunoaterea deplina a personalitaiii noastre, atat a elememelor
inferioare, cat i a talentelor a calitatilor ignorate. ,
Etapa a II-a: Controlul diferitelor dimensiuni ale personalitaiii. In
ll10mentul in care individul nu se mai identifica cu diverse "obiecte", el poate
domina controla. Are loc 0 dezagregare a imaginilor complexelor negative,
energia eliberata astfel fiind redireqionata.
Etapa? III-a: Descoperirea sau crearea unui centru de unificare a
personalitatii, spre care sa se indrepte toate eforturile individului. Acest nou
cel1lru poate fi divers, Insa el trebuie neaparat sa se formeze, pentru ca proiectul
Sinelui sa continue" Eul poate pierde treptat interesele egoiste, acesta fiind Ull
prim pas altranscenderii Eului.
Etapa a IV-a: Psihosinteza:
Dupa stabilirea centrului. omul 0 noua personalitate in
jurul acestuia. Se stabilete un "plan de aqiune" interior pentru atingerea
scopurilor. Unele persoane vi'id clar scopul, altele il intuiesc se bazeaza pe
inten(ii, mai I11Uit decat pe un plan bine stabilit. Assagioli precizeaza ca exista 0
psihosimeza personala i una spirituala care leaga Eul de Eul spiritual. Crearea
centrului vital al personalita{ii este cea mai dificila sarcina, dar odata stabilni'i
\inta, individul tie ce sa faea. Oamenii care ajung aproape de acest scop sunt
foarte putini.
c) Abraham Mas/o;v (1908 - 1970) s-a nascut la Brooklyn, New York,
fiul unor emigranti EI descris tinereiea ca "izolata nefericita",
cresc{lI1d fara prietenL in biblioteci, printre cilqi. A fost profesor de psihologie }a
Universitatea din Wiscounsin, la Brooklyn College la Brandeis University. In
1968 cste ales al Asociatiei Psihologilor Americani. Moare in Uflllil
unui atac de cord in 1970.
Psihologie lrampersonalti
Unele din conceptele
persollaia: mctamorivalia (metam
neVOla de mmscendere) "peak e
Pc J:'lnga nevoile umane .
Maslow (1967 ) de re..
care 11 imhoga(esc pe individ dina
pcntru valori mai inalte:
dorill(a de a crea. Tome aceste
dezvoltarea nevoii de Implinire a Sill
Maslow studiaza

triiirile intense, mistice. asociate CUI
care vizeaza infinilatea prin pierde:
extaz, veneraIie" (1970). Spre star:,
llumit "plateau experience", 0 preh!
Aceste experiel1Ie unice provin din
ale creativita\ii Gi uneori din fuzil
ccndeme coslI1izatoare avanseazai
sprc Ull "sim\" II cosmict,
capaciwtca de transcendcre COS['
spirituale, ale cvolutiei umane.
Alaturi de Maslow trebuie S!
personaJe .}i pe Carl Ransom Roger!.!.
i Selfjdeal ce pot 1'i in rli
dczvolta teoria Implinirii SinelUl,
(Pcrsoana ca fUllctionare completa)"
puate fi \illuta ascunsa" (M.P. CraioY!
d) Vikror Emil Frankl (1905-
Tatal sau a fost s[enograf la parlame
MinlsteruJui Afacerilor Sociale. In tii
asocia\le socialista de tinerer, el de\l
doctoratul in medicina, ocupandu-se
au lua! puterea in 1938, V. Fn
neurologic al spitalului Rotschild, sing)
Frankl a supravieluit Ho]oc;
exterminare, il1clusiv Auschwitz din 1II
l11urit in lagarele de concentrare. H
revolulionara a psihoterapiei care va
t:1Pl, Logos-terapie).
El s-a ililors la Viena in J945. dll
Spira]ului Policlinic Viena, pozitie pe ca
I:eurologie psihiatrie. Cele 32 de c1ir{i de
fost traduse in 26 de limbi. Din 1961 Frarr
din SUA. Era pasionat de c1i{.'irarile pe mIl
de pilot la varsta de 67 de ani. A predat la
--
35 Psihologie rrallSperSOna/a
Unele din conceptele maslowiene au fost dezvoltate in psihologia trans-
metamolivalia (metamotive: SelfaclUalizatioll (implinirea Sinelui),
nevoJ<.l de transcendere) "peak experience" .
Pe liing}\ nevoile umane fizioJogice i psihice exista dupa
Maslow (1967 ) de realizare a SineluL care reflecta un mod de via{a
care 11 illlbog!ilesc pe indlvid <:ii!.l!:olo de viala cotidiana, adica are 0 motivaiie
pcntru valori mai Inalte: frull1use(e, ullicitate, ordine, perfeqiune, transcendere
dorill\a de a crea. Toare aceste metanevoi metavalori sunt corelate cu
dezvoltarea nevoii de implil1lre a Sinelui
l'vlaslow studiaza de ("peak experience), care se1l111ifica
Irairile Il1lense, mistice, asociate cu sentimcntul nemarginit, a unei puteri depline
care Vlzeaza infinitatea prin pierderea sil11lului de loc i timp, traire "de mare
extaz, vcneralie" (1970). Spre vie!ii Maslow a senmalar ceea ce el a
Humit "plateau experience", 0 prelungire a extazului trait in "peak experience".
Acesle experien!e unice provin din dragoste, din credin\a religioasa, din explozii
ale crearivita!ii uneori din fuziunea cu natura (cusmizare). Valorile trans-
ccndclIle $1 cosmizatoare avanseaza dincolo de valorile ale
spre Ull "sim\" al cosmice, al unita!ii dintre Sine Univers. Omul are
capaciwrca de transcendere cosmizare, de a crea directii noi, mai profulld
spifltuale, ale evolutiei umane.
AUtturi de Maslow trebuie sa-I men!ionam ca pioner al psihologiei tral1S-
personale i pe Carl Ransom Rogers (1902-\987), care elab()feaza conceptele de
aCl!:!<i1 Self ideal ce pot fi in relatii de congruenl3 sau incongruen!a. Rogers
dczvolta teuria Implinirii SinelUi. intitulata "The Fullv FU!lctioninR
(Persoan<l ca funqionare completa), care pare a spune: "partea l10astra buna
puate fi !inuti\ ascullsa" (M.P. Craiovan. 2000, p.219-222).
d) Vikror Emil Frankl (1905-1997) s-a nascut la Viena la 26 martie 1905.
Tatal sau a fost stenograf la parlamem, avansat ulterior in functia de director al
Mil1lsrerul u i A facerilor Soeialt:. In timp ce frecvenla I iceul, fiind integral intr-o
asocia!le socialista de tineret, el devine interesat de psihologie. in 1930 ii ia
docrorarul in medicina, oeupandu-se de tratarea femeilor eu risc suicidar. Cand
au IUa[ puterea in 1938, V. Frankl a fost nUJ1lit in fruntea departamenlului
neurologic al spitalului Rotsehild, singurul spital evreiesc al nazismului timpuriu.
Frankl a supravie!uit Holocaustului, s-a aflat in patru tabere de
exrenninare. mcJusiv Auschwitz din 1942 pan ain 1945, dar parintii i alte rude au
murit in lagarele de concentrare. Fil11d in lagar el a dezvoltat 0 abordare
revotutionara a psihoterapiei care va fi CU110SCUla eu l1ull1ele de logoterapie (de
fapt, Logos-rcrapie).
EI sa Intors la Viena In 1945, devenind depanamentului de neurologie al
Spitalului Policlinic Viena. pozitie pe care a delirlUt-D 25 de ani. A fost profesor de
neurologic psihiatrie. Cele 32 de caI1i despre analiza existentiala i despre logoterapie au
tost traduse ill 26 de lirnbi. Din 1961 Frankl a predar la universitatile Harvard Stanford
dill SUA. Era pasionat de ci'iti'irarile pe 11Iunte de zOOrul cu avionul. El luat Iicen!a
de pilot la varsta de 67 de ani. A predat la Universitatea din Viena pana la varsta de 85 de
-
i
36 fon Manzot
ani. Viktor Frankl a murit in Un11a unui atac de cord pe 3 septembrie 1997. Flica sa Dr.
Gabriele FfLlnkl-Vesely ii continua opera.
Editia americana a cartii "Man's Search for Meaning", aparura in 1963. a
intr-un tiraj de un milion jumatate de exemplare; titlul original din 1959 era:
"From Death Camp to Exsistentialism" , Gordon Willard Allport ()897-1967), in
prefata editiei din 1963. scria ca aceasra carte este "0 imroducere in cea mai
semnificativa psihologidi a zilelor noastre". Probabil ca el racea aluzie la
pSlhologia transpersonala (din 1961, in SUA incepea sa se dezvolte "a-IV-a forta").
Teona terapia lui Frankl au izvorat din experienIele sale traite in
lagarele naziste de exterminare. Studiind conditiile de supravietuire el a dezvoltat
logoterap1ll, terapia prill Logos (gr. sens, spirit, dar raliune divina: loan
Alexandru sa-I numeasca Logos pe lisus Hristos!). "Logosul este mal
adanc decat logicul", spunea Frankl. Logo-terapia este metoda prill care omul este
ajutat gaseasca un sens al vietii (un rost ar fi spus Noica!). Omul poate
descoperi acest sens al vietii in trei moduri :
a) prin actiune;
b) prin experienta unei valori ;
c) prin suferinta (apropiat de concepti a a lui F.M. Dostoievski).
Omul trebuie sa fie cOlltient i sa fie sigur ca suferinta are un sens sau,
altfel spus, omul trebuie sa aiba capacitatea de a descoperi un sens al existentei in
suferinla sa (similar la Nicolae Steinhardt. "lurnalul fericirii", 1992).
Logoterapia frankliana este transformata de discipolii sai in ...'................
- metoda de vindecare prin iluminare (inviWitura lui Hristos): descoperirea
sensului suferintei sacrificiului (sacrum facere), ca 0 cale de purificare spiri-
tuala, prin care se inlatura mediocritatea pacatul. Bernard Tyrell (in 1975) face
trecerea la Christoterapie, cu acordul lui V.Frankl.
Logoterapia. comparata cu psihanaliza. este 0 metoda mai putin retro-
spectiva lHai putin introspectiva, fiind mai ales prospectiva, pentru ca se COIl-
centreaza asupra viitorului pacientului. care, prin transferuri descoperiri ale
sensului existential. are ansa salvarii i implinirii sale in viilOr. Logoterapia
defocalizeaza toate cercurile vicioase i angoasele, inlatura vacuum-ul existentei,
care favorizeaza dezvoJlarea nevrozelor; sunt sparte toate autocentrarile tipice in
nevroze. Prin cultivarea setei de sens ("the will of meaning") exis-
tential se umple cu sens. cu semnificatie inalta, cu Sensul cel mai inalt al
existentei umaneal unitatii dintre Sine i Univers. Omul are capacitatea de trans-
cendere i cosmizare, de a crea directii noi, mai profund spirituale, ale evolutiei
umane este - concept inventat de Frankl (1963) i desemnand
prin depairea Sinelui individual (conceptul va deveni Sine
la Ken Wilber. InI985). Omul este 0 fiinta selftranscendenta: dad1
nu li un sens in lume niei in Sine trebuie sa-I came $i sal descopere In
afara sa, dincolo de Sine. Aceste este Suprasensul! Este 0 referire la Dumnezeu i
la sensul spiritual al credintei religioase.
Conceptia psihologica a lui Viktor Emil Frankl este deschizatoare de
orizonturi pentru teoria terapia transpersonala.
Psihoiogie transpersunalti
2. A/Ii premergdt!
(1901 - "Cosmic Conscioll
$i Constantin Riidui
a) Richard Maurice Bucke,
lucrare "Contiinla cosmica. StudiUl
arata O.Brazdau (2000, p.247-254),
cerceti'ltorii celebri ai cOlltiintei. c
primul tratat tiintific in care se am
mai elementara forma de contiinla
evoluliei contiintei. Bucke mentionl
orientalii 0 numesc "Turya", HristCI
Pavel de "Spirit" sau "Spirii
Contiinta cosmica este a1
W.James, 1998,p.285-286):
"Ca racteristica esenlial6
coslllosului, adica a vielii $i ordinii'
are loc a i 1111 II inare intelecwalii cal
existerl/a - aproape co if face //lemhI
stare de Illallare lIloralG, un sentill1efl
bllcurie, 0 activare a simp/lui IllOra
illlponam decat pllterea imelectuol6
lin sentil/lenr de. nemllrire. 0 con$tiin]
va avea, ci COllltiinla ca el 0 are deja
Trasaturile dupa care se poate I
urmatoarele (Bueke, 1969, p.79):
a) Contiemizarea legilor G
b) Elevarea morala :
c) lIuminarea intelectuala -
d) Simtul nemuririi;
e) Disparitia fricii de moan
f) nOIiunii de pa
g) 0 cretere a charismei p:
h) Transfigurare persoanei
de ceilalti oameni ;
i) Instantaneitatea iluminaE
Varsta iluminaril este, in 1111
milioane de oameni i este prezenta d
a identifieat 14 "instanle" ale
loan al Crucii, Mohamed, Plotin, 0:
1akob B6hme, William Blake, H(I
Carpenter. Alte nume de fiinte ilUi
Socrate, Blaise Pascal, Baruch Spinol
37
-
Psiho{ogic mln.rpcrsonatti
2. Alti premergiitori: Richard Maurice Bucke
(/901- "Cosmic Consciousness'), William James (/842-1910)
$; Constantin Riidulescu-Motru (1868 -1957)
a) Richard Maurice Bucke. psihiatru canadian, publica in 1901 profetica
lucrare cosmidi. Studiu privind evolutia mintii umane". Dupa cum
arata O.Brazdau (2000. p.247-254L studiul a fost primit cu entuziasm de catre
cercetMorii celebri ai ca William James P. D.Ouspensky. fiind
primul tratat In care se analizeaza evolutia conltiintei umane, de la cea
mai elementari'i forma de cOI1tiintii pana la cea cosmica, faza finala a
evoluliei Bucke menlioneaza ca noua IrasalUra are mai multe nume :
oriental ii 0 numesc "Turya". Hristos 0 numea "Imparalia Cerurilor". aposlOlul
Pavel vorbqte de "Spirit" sau "Spiritul lui DUl1l11ezeu".
cosmidi este astfel descrisa de Bucke (190I,p.2; apud.
WJamcs, 1998,p.285-286):
"Caracreristica esen/iala a cOl1:jtiin/ei coslllice este 0 cOfl$tiillla a
c:os/IIoslilui. adicil a vie/ii -Ii ordinii IlniverslIllIi. Odatil ell eOIl$tiin/a eosllloslIllli
(Ire loc 0 illllllinare imeleell/alil cae it sitlleazo pe indhd intr-/II/ !lOll plan de
exisfetl/o aproape co fllace mel/lbru al linei noi specii. Ln aceasta se adallgli u
stare de lllil/lare lIIoralti, lin sentiment de nedescris de ridicare. de entilaaslI/ Ii de
bl/ellrie. a activare a simp;llli lIIoral. care este la lei de izbilOr. dar II/lilt //Ia;
importallt dedit pllterea ill!eleelilalil. Aeestea deterlllinil ceea ee s-ar plltea Illlllli
1111 sentilllenr de. nelllllrire. 0 eotl$tiinftl (I vie/ii eterne. insli IlII eonvingerea co el 0
1'(/ nvea. ci cOIl/liil/ln co el 0 are deja"
Trasaturile dupa care se poate prezenta cosmice sunt
urmatoarele (Bucke, 1969. p.79):
a) legilor care guverneaza Universul ;
b) Elevarea morala ;
c) fluminarea intelectuala mintea devine apta de mari intuitii ;
d) Sill1!u! nemuririi ;
e) Disparitia fricii de moarte ;
t) Depasirea l10riunii de pacat - prin unirea perechilor de contrariiS
g) 0 a charismei persona Ie ;
h) Transfigurare persoanei; 3ceasta transformare putfll1d fi remarcata
de ceilal!i oameni ;
i) lnstantaneitatea iluminarii, provocata de interventia divinitatii.
Varsta iluminarii este, in medie, in jur de 35 de ani. la unul din cateva
milioane de oameni este prezenta doar cateva minute (rareori cateva ore). Bucke
a identificat 14 "instante" ale cosmice: Buddha, Hristos. Sf. Pavel. Sf.
loan al Crucii, Mohamed. Plotill. Dante, Bartolomeu Las Casas, Francis Bacon,
Jakob B6hme. William Blake. Honore de Balzac. Walt Whitman, Edward
Carpenter. Alte nume de fiinle iluminate spiritual au fost: Moise, Lao Tse.
Socrate, Blaise Pascal, Baruch Spinoza, Swedenborg
38 Ion Manzat
b) Willialll JOllies (1843-1910) a fost un mare psiholog filosofamerican
care face parte dill categoria firilor romantice, foarte impresionabile cu 0 bogata
vlata interioara. Formatia sa intelectuala, inceputa in Europa, sub influenla
francezului Henri Bergson (1859-1941, Nobel in 1928) se in patria
sa, alaturi de Charles Sanders Pierce (1839-1914), intemeietorul pragmatismului.
"The Varieties of Religious Experience: a Study in Human Nature" (1901-
1902, trad. in rom. cu titlul "Tipurile experientei religioase", Ed. Dacia, 1998), este
considerata in mare masura drept cea mai importanta lucrare scrisa in America asupra
religiei. Religia pentru W. James este un mod de viata asupra individuale,
radacinile in experienta religioasa, distincta prealabila celei cognitive,
orientand omul in perspectiva credintei mantuitoare nu a aqiunii utile. in volumul
citat (James, 1998, p.21O), el face un elogiu unui "simptom religios" pe care-I
Puritatea Vietii: "Persoana sfanta devine exagerat de sensibila la inconsecventa sau
discordia interioara, iar amestecu] confuzia devin intolerabile... Tot ce este
nespiritual apa puraasufletului este respingator".
W. James (1998, p.272-273) propunepatruparticularitatiale experienteimistice:
a) inefabilitatea;
b) calitatea noetica;
c) perisabilitatea;
d) pasivitatea.
James realizeaza descrieri prezentari ale extazului mlstlc la AI-
Ghazzali, Sf. loan al Crucii, Sf. Tereza, Jakob B6hme, care cuprind "revelatii ale
unor adancimi ale adevarului" (p.293).EI caracterizeaza (1998, p.303) astfel
starea de contiinta mistica: "Ea este in ansamblu panteista optimista sau, cel
putin, opusul pesimismului. Este antinaturalista se armonizeaza mai bine cu cei
nascuti-de-doua-ori cu stari de spirit ale altei lumi."
Pentru astfel de analize psihologice nu este de mirare ca
contemporani il revendica drept pionier al psihologiei transpersonale.
c) Constantin RiidulesclI-Motnt (1868-1957) lanseaza teoria personalismului
energetic in 1927, conform careia unicul scop al universalismului este fonnarea
personalitatii umane, asupra careia guvemeaza personalitatea divina,
despre care omenirea a avut 0 presimtire odata cu primele ei aspiratii religioase.
omeneasca, sustine Motru, este rezulatul suntetic al evolutiei prUl care a
trecut intreg universul, evotutie neterminata, caci opera "corpului Alfa" (Dumnezeu)
este in curs de realizare. Obiectivul actual al acestei evolutii eteme este
realizarea supraol11ului (diferitde cel alluiFriedrich Nietzsche), care nu poate avea loc
decat prul implicarea vocatiei: "Omul care sunte in el 0 vocatie este un transformator
de energie. EI este profetul personalismului energetic."
Nu ata! energetismul se cade a ti elogiat, cat mai ales ideea implinirii perso-
nalitatii umane, ca evolulie: "Tulpula vietii, pe care se altoiesc diferitele momente ale
Eului omenesc, este energia care se personalizeaza in mersul ei neincetat spre impli-
nirea tuturor virtulilor sale genuule atingerea supremului, care este personalitatea
divina, inteleasaca 0 energie wliversala, perfect personalizata."
Prin aceasta teorie originala, gandirea lui Ri'idulescu - Motru tri'ideaza
clare tendinte transpersonaliste.
Psihoiogie lranspersonalii
3. Izvoare in psihologtl/e a
Osha, Lama.
In Orient exista 0 mare Val
inchegate in sisteme aCa!
incercarea de a descrie experienta:
meditatia transcendentala) drept Cft
multidimensionale de implinire al
astazi in universitatile americane
exista nici un fel de proiectin acest
Occidentalului Homo
Hierarhicus (cf. L. Dumont,
("World Conqueror"
Psihologiile orientale pot fi 11:
metodologii pentru psihologia occidel
nuantat, tara sa se renunte la
introductiv vietii
Introducere in psihologia orientala I
ca este posibila conjugarea celor dOl
din vedere ca mentalul european e:
arhetipuri paradigme specifice.
Fizicianul filosoful americaJ]
fizica moderna i mistica orientaJa (II
sanatate spirituala, cu fonnele transD
Capra i se pare linlitata rezumarea la
cartezian " sta in afara" premisa ;
afara", ek-sistenta alienata. Acest tip a
ceea ce sta in legatura cu perceptia !f
Pentru "realitateade dupa realitate", pl
extrasenzoriala el llU dispune de vale:
aomului interior. F. Capra credl
a celor doua forme de (IT
cognitiv" (Witkin, 1950) caracterizatpl
dimensiunii spiritualeavietii.
Spiritualizarea vietii a pen:
logiilor orientale, iar materializarea
occidentale. Noi credem ci.
orientari. psihologia actuala mai poatt
in implinirea fiintei umane.
Conceptele sau campurile teml
vocat cel mai mult pe psihologii am
inimii (intuitia), experientele extazull
dentala, armonizarea Sinelui (pace:
dezvoltarea potentelor sale spirituale:
39
I""""""
!
Psihoiogie transpersonata
3. Jzvoare in psihologiile orientale: Milarepa, Sri Aurobindo,
Osho, Lama Anagarika Govinda
in Orient exista 0 mare varietate de psihologii, chiar daea ele nu sunt
inchegate in sisteme academice, de tip occidental. Toate au in comun
ineerearea de a descrie experienla imediata, recomandand 1)1editatia (mai ales
meditalia transcendentaH'i.) drept cea mai buna cale de dezvoltare a
multidimensionale de imp lin ire a personaJit3lii. Psihologiile orientale se predau
astazi ill universitalile americane in cele din occidentul Europei. In Romania nu
exista niei un fel de proiect in acest sens.
Occidentalului Homo Sapiens sau Homo Faber i se opune orientalul Homo
Hierarhicus (cf. L. Dumont, 1979). Stau fata in fata, ezitand inca sa se
("World Conqueror" "World Renouncer" - SJ. Tambiah, 1974).
Psihologiilc orientale pot fi generatoare de noi teme concepte, chiar noi
metodologii pentru psihologia occidentala daca sunt asimilate critic, selectiv, dozat
$i Buantat, tara sa se renunw la ralionalismul viguros benefic. III studiul
introductiv vielii .. sau la tralatul
Introducere in psiholog@. orielltala (Ion Manzat, Radu AI. Lucian, 2002) aratam
ca este posibila conjugarea celor doua perspective psihologice, tara a pierde insa
din vedere ca mentaIul european este deosebit de cel oriental, intrucat conIine
arhetipuri paradigme specifice.
Fizicianul filosoful american Fritjof Capra, in TaQ,ftzica - 0 intre
f1zica moderna iJ!t!stica orientala (1995), pledeaza pentru integrarea coneeptului de
eu formele transpersonale ale perceptiei i experimentului. Lui
Capra i se pare limitata rezumarea la "forma carteziana" a tiintiftcitalii. Omul de tip
cartezian .. sta in afara" premisa sa, precum ratiunea sa de a ti, este "starea in
afad", ek-sistenta alienata. Acest tip de om vadete inftrmitatea de a nu intelege decM
ceea ce sta in legatura cu perceptia grosiera cu reprezentarea spatio temporala.
Pelltru "realitatea de dupa realitate", pentru experienta transpersonala, pentru perceptia
extrasenzoriala el nu dispune de valente comprehensive. Psihologia orientala esle ()
$Uillta a omului interior. F. Capra crede ca adevarata cere 0 echilibrare
a eelor doua forme de (ralionala i intuitiva), adoptarea unul nou "stil
cognitiv" (Witkin, 1950) caracterizat prill daruire fata de c1ipa profunda exploatare a
dimensiunii spirituale a vietii.
Spiritualizarea vietii a persoanei umane este principalul scop a1 psiho-
logiilor orientale, lar materializarea spiritului este scopul psihologiei i al tuturor
occidentale. Noi credem ca num:li prin complcmentarizarea celor doua
orien!i'iri. psihologia actuala Iilal poate inca spera in gasirea umanismului pierdut
in implinirea fiintei umane.
Conceptele sau campurile tematice ale psihologiilor orientale care i-au pro-
vocat eel mai l11ult pe psihologii americani europeni se refera Ia: iluminarea
i11i111ii (intuitia), experientele extazului, coneentrarea calma meditatia transcen-
dentala, armonizarea Sinelui (pacea interioara), implinirea personalitatii prin
dezvoltarea potentelor sale spirituale i prin eliminarea conditionarilor, doetrina
40 Ion Manzat
energiilor psihiee, eilile iluminarii integrarii. multtdil11ensionala,
diversele ipostaze ale intelepeiunii etc.
Tehniea extazului este numitorul eOl11un al tuturor psihologiilor orientale,
dar ea se realizeaza la eu 0 evidenta speeificitate eu 0 ampJoare deo-
sebit1l. De aceea, consideram ea este (matrieea gene-
raroare) arhaidi a tuturor tehnieilor orientale (Ion Manzat. 1999). Axioma psi-
hologiilor orientale este urmatoarea:
Mlrcea Eliade (1991. voU!. pg.48) serie: "A te elibera de suferini3, aeesta este
scopul tuturor filosofiilor tehnicilor de meditatie indiene. Niei 0 tiin\3 nu are
valoare dac3 nu urmarete salvarea omului,,".
a) ierslIn Milarepa a fost un mistie tibetan care a trait in seeolul al XI lea.
Inva!i'itura Maha - Mudra sau Yoga Marelui Simbol eauta adevarul asupra realit3.{ii
ultime. Aceasta nu este 0 invatatura de eolegiu, intrucat se adreseaza "celor
Si Milarepa a fost unul dintre poate cel mai cunoseut yoghin, model
exemplar de spirit, urmat astazi de aseeti apartinand multor iniiiatiee,
neantrerupt de mai bine de noua seeole (Reehung Dorje Tagpa, \991). "Mila-Repa
inseml1na: Mila-Cel-Imbracat-in-Bumbac." Virtutea meditatiei lui Milarepa a
credinlei fiintelor eetor Trei Loka sau Regiuni, a Dorintei (Karma), a Formei (Rupa)
a Lipsei Formei (Arupa) se unesc produc 0 foqa spirituaUi folositoare tuturor
tlintelor, esenta acesteia fiind compasiunea. Experimemarea Luminii Clare implica 0
stare extatica in care intunerieul ignorantei (Avidya). care este "Intunerieul Noptii".
devine iluminat. Intr-o strafulgerare Milarepa metoda de a
ajunge Jaa Vaeuitatea Cugetului. 0 stare transcendentala sau nirvanica a (;()11tiinlei
sau primordiale. Nu este yorba de un vid al nimieniciei. ci de 0 stare
supralumeasc3 a mintii, care poate l11sa sa fie CUl10scuta cum ne explica
Milarepa de catre Yoghinlll Este inefabila stare in care
personala, limitata, devine col1topita, nu insa pierduta eu nelimitata
Cosmiea. "ca un strop de ploaie eontopit eu oceanul infinit. sau ea lumina unei
Jampi. colltopita cu lumina Soarelui".
Ca toti mistieii tibetani, Milarepa care a fost maestrul spiritual al
initiatului Constantin Bnlneui (I. Manzat M. P Craiovan, 1996, pg.147 -150)-
eunotea misterele tehnicilor reincarnarii. Astazi psihoterapia reincarnarii este
frecvel1ta in terapeutica transpersonala (mai ales in Germania).
b) Sri Aurobindo s-a naseut in Calcutta, India, la 15 august, 1872. De la varsta
de pana la douazeci de ani studiazl:! in Anglia, revenind in India cu diploma
UniversilL"itii Cambridge sub brat. in paralel cu cautarea interioara se avanta in
politica, pana in 1926. cand se retrage din viata publica pentru a se dedica cercetarii
spiritului, la ashramul sau de la Pondichery. A scris peste 60 de lucrari, in domenii ca
filosofie veche. traditie indiana, dar fiind intemeietorul sistemului "yoga
intcgrala", care armonizeaza toate tipurile de yoga.
In conceptia integratoare sintetista a lui Sri Aurobil1do (1999, pg.l11),
trei tenneni - transcendental, induvidual cosmic - exprim3 in mod fundamental
totalitatea relatiei reale dintre Sine Lume pe care trebuie sa 0 punem in locul
Psihologie lranspersonata
relatiei false create de Ego-ul Ii
pereeptie a infinitatii de A Fi. Vedl
existentele in Sine Sinele in toate:
In afara de Sinelul
Wilher, in 1985) trebuie sa accepl
Identificam Fiinta eu Infinitul.
In 1950 ii p1lrasete coprui.
In 1952 ia fiin!a Institutul Intern
Pondichery, iar in 1968 Mama inten
Prezenti'im, ill continuare,
cosmice In fiinta umanii
(1999, pg. 160-163).
"Pulem sli ({jungem la com
ill doua feluri: in II.
ident(ftdmdu-le eu toate existen/ele
pur sau a Exl:ften/ei absolute, In pI
pliterea sa de crea/ie de ClmOa$te"
Fiill]a mintalii i'a plille eel",
forma Sinellii Mew $; ill/anent in fi,
Manorulll; pur $; simplll olllllipre:.
aetiviulfea Imiversului, SatChitAntj
des/a$oqrll procesiunea l'e$lIie{J-a lua
In simul l/{furor IUCTuri/or, de:.
$f perfecta, 0 putere independentii ,
lucrurile, lIedivizata de toate divii
llianijestiirii coslllice.
Nil lflai slIntelll lIIintea, vio/ll'
care Ie stapane$[f', Ie anima $i Ie 51
SIls{inand $i anillliind toate vie/ile, [O(c
lIIai cOl/sidere co otIin{ii separata $i j
c) Bhagwon Shree Rajlleesh (II
a naseut Il1tr-o I\lica localitate din 1m
viziune asupra contiintei eosmice, ill
Osho obtine diploma in filosofie la
ulterior profesor la Universitatea din
dedica in intregime initierii omului mCI
Osllo un centru g:
annual peste 25.000 oameni; prezii
"meditatia dinamiea"- care va fi ul11
pr?fesori din Intreaga lume. In 1990 (:
dupa care revine in India.
Osho, in llIajoritatea tarilor occidentt
grupate in circa 650 de volume tradi
EI considera iluminarea ca fiii
descrie el propria sa viziune asupr31
41 Psih%gie transpersonalii
rela!iei false create de Ego-ul limitativ. Aceasta este noua viziune i noua
perceptie a infinitatii de A Fi. Vedanta ne Indeamna la realizarea: "a vedea tome
existen\ele In Sine Sinele In lOate existen!ele".
In afar:! de traBscendent (pe care 11 va descrie Ken
Wilher, In 1985) trebuie sa acceptam sa deosebim cosmi(;]!. sa ne
,dentific:!lll FiinlCl cu Infinitul.
In 1950 coprul, laS3nd Marnei sarcina de a-i continua opera.
in 1952 i3 fiin!a Institutul Internalional de Educa!ie "Sri Aurobindo" de la
Poudichery. iar in 1968 Mama intemeiaza Centrul Auroville.
Prezentam, III cOl1tinuare, 0 extraordinara descriere a manifestarii
cosmice in fiinta umana, cum este exprimata de Sri Aurobindn
(1999. pg. 160-163) .
. , PlIlelll Sfl ajungelll 10 con$tiin{a coslIlic6, sa devenilll /if/a cu aceasrii
In dOlla fel/iri: In iliad latent, spargi'md zidurile Ego-uilli
idenllticiindu-le CIl toate exiSietljele Unuilli, S(/U, de sus, privind realizarea Sinelui
pilI' sail a Etistenjei absolu.te, III pllterea sa de exteriorizare $i de imanenJa, In
pllferea sa de crealie :;i de care i)/Ilmlli$eaZl/ $i constituie Totul.
Fiill/a lIIimalii l'a pllne cel mai lI$or bazele acestei conItiinle cosillice slIb
forllla Sine/IIi ttkut $i illlanefll ill toale lucrurile, $i aceasta, prin descoperirea
Marroruilli pur $1 simplu ollllliprezeru care sen'eJte ca Sujlet cOIl$tient tollta
flctivitatea IIlliversului, SatQli!../jfJ!.I.fldQ, pentru care Natura Unil'ersalti 1$1
desf6$oarii procesilll1ea veJl!ica a lucrdrilor sale.
in siillul t11t1lror lucrurilor, de fapt deasupra lor, percepem 0 Prezenlii punt
fi perfecta, v plltere independerztii $1 if/finita, prezentii In Iloi ill#ne !i'i In tome
lllcrurile, !ledivizata de toate divizarile. neafectata de tensiwle $i de lupra
1lI001lfesttirii cosmice.
Nu mal suntel11 lIlimea, viala $i corpul, ci tOCII!, lini$lit $i ve$Jlic
care Ie stiipolle$t(', le anilllli $1 Ie sus{ine; descopedlll astfel Sujletlll peste tot,
susfilland Ji anilflond wate viejile. wate giindurile. Wate corpurile Ji illcetond s/t i/
/liai cOllsidere ca 0 fiin{a separatii individuala ill fiinla floastra."
c) Blwgwan Shree Rajneesh 0931-1990). cunoscut sub numele de Osho, s-
a lll'iscut imr-o mica localitate din India Centrala. La viirsta de 14 ani are prima
viziune asupm contiinlei cosmice. iar 1a 21 de ani experient3 iluminarii.
Osl1o obtine diploma In filosofie la Universitatea dm Sagar in 1956, devenind
ulterior profesor la Universitatea din Jabalpur. In 1966 demisioneaza. pentru a se
dedica in intregime inilierii ol11ului modern In arta meditatiei.
Osllo organizeaza un centru spiritual la din 1974 acesta primind
annual peste 25.000 oameni; prezillt1i acolo noua sa rehinica de meditalie -
dinamid\"- care va fi ulterior adaptata de psihoterapeuti, medici $i
profesori din intreaga lume. in 1990 plead in SUA, unde intemeiaza 0 comunitate
spiriLUala, dupa care revine in India. Apar comunitati importante, coordonate de
Osho, in 1I1ajoritatca tarilor occidentale in Japonia. Discursurile sale au fost
grupate in circa 650 de volume traduse In 34 de Iimbi.
EI cOllsidera iluminarea ca fiind eten!1:l.L inceeut (Osho, 1998). Tata cum
descrie cI propria sa viziune asupra iluminarii: "Ill ill/lllinare nil se intra ill
--
,
42 Ion Mtmzot
trept' , Odmii ce este prezenta, eo este pur }i silllplu acolo. Este co }i cUin fiin{a or
plollja flur-lIr1 ocean de sentilllete. Facel; salrul $i va unili CN acest ocean, co 0
PlCatura de apii. Aceasta nu inseallllUl al veli CIIIlOa$te intregul ocean.
Clipa este totalitatea: clipa III care fie deta$am de Ego-III, clipa de
Sliprill/are (/ Ego-ului, //lomenwl in care SlIlItelll lipsi!i de Ego este totalitatea, Ea
este tot ceea ce este ....
inceplltlll ilwlliniirii ignoranlei este unlit }i acela}i punet, Ele
Slint 1m sif/gllr pUllet, periculos, CII dOl/a jell': 11110 illtoarsa dare iglloran!a jara
sjar}it. cealalta spre fnceputul ilulllinarii jara sjar$it. Astfel ajunge/i La ilililinare
}i, III acela}i tilllP, flll 0 atingeli niciodata. Ajungeri 10 ea, "c{lde/i In interioml
ei ", vii conjullda!i CIt ea. Totli}i eo ramane 0 mare lleclllloscuta. Si [oclllai de aid
vine jrulllilselea }i lIlisterul ei ... " (Osho, 1998, pg.109-11O).
d) Lallla Anagarika Govinda (Anangavajra Khamsum-Wangchuk) s-a
nascut in Germania in anul 1898. Membru al Ordinului Kargypta, Govinda a trait
peste 20 de ani in manastirile tibetane, in preajma marilor Ii placea sa se
autol1umeasca "un indian autentic de sorgime europeana credint3 buddhista,
increzator in fraternitatea oamenilor".
Govinda (1999, pg.121-127) semnaleaza polaritatea Orient versus
Occident, dar spera in integrarea celor doi poli: "Ras{lritul }i Apllsul Sllnt rele
dOlla jlllfliita!i ale cOll}tiinlei /Ill/one, cOlllparabile CII cei doi poli ai IIl1l1i magnet,
care se condilioneaza corespund reeiproc }i care nil pot fi separali. NUlllai
illfelegl/lld acest luau pOli deveni 0 fiill/a Wl/ana completa."
El ne invata ca intelepciunea este superioari:i gilndirii rationale, fiind 0
imbinare intre "iluminarea mill{i i" (inteligenta) "iluminarea inimii" (intuitia),
Intelepciunea suprarationalii (prajila) poate accepta realiza nemarginitul
atemporalul, renuntfmd la explicatii traind misteruL adancit in tacere. care
poale fi intuit, experimenrat spiritual. "Milllile IIIaT/me traiesc intr-o lllllle a
aspiraJlilor dorill/elar ejelllere, lIIillfile lIlari [n injinirul UniveTSului ill
coll}tiin[a statomiea a misterullli insondabil", spune Govinda (1999, pg.33).
Pe "calea launtrica" olllul trebiue sa orienteze mintea spre profunzimile
spre inaltimile Govinda (1999, pg.322) sustine ell cei care traiesc in
timpul iluzoriu al lor periferice, al intelectului in continuum-ul
spatio-temporal al IUlllii externe, se identifica cu ceea ce este muritor; cei care
traiesc III annonie cu "pulsul etcrnitatii" se identifica cu ceea ce este nemuntor
ei descopera ca intreaga eternitate se aila in spirit, in spiritul lor.
in psihologia tibetana, avanseaza de la Iimitat la cuprinziHor, de
la 0 imensitate redusi:i la una mai mare, de la dimensiunile inferioare la cele
superioare, iar fiecare dimensiune superioara Ie include pe cele
elemenreJe intr-o structura mai extinsa mai complicata de relaill.
Psihologii occidentali (Charles Tart, 1969) se refcri:i la sti:irile l110dificate de
in (imp ce tibetanul Govinda considera ca fiind
ll1ultidimensionala (LMilnzat Radu AI. Lucian, 2002).
-- spirituala (!!!anas) este un mediator intre universala
cea individuala (vezi figura), participfmd la amilndoua (Govinda, 1998, pg.77-79).
Psih%gie transpersonala
('
IlldlVlduala
111;lllu-vunall;j
Ea reprezinta elementul stal
sustinand coesenta consistellla COIl
lor de referinta. Manas este "men:
transform:l in aur prin putere magical
ill diamanr, esre otrava care se trans;
prin care universal ase eXI

Plenitudinea sau implinirea S
dutata de numai inlaUlI
persona!iti:iiii, adicu printr-o inversa'
stare de ulliversalitate, prill "deS'
"transpersonalizare" survine in unn;
ilHenoare catre lumina libertate, h:
este iar faptull
Buddha, Milarepa, Dalai Lama, Sl
poten!iaL fiecare 0111 poseda faculw
persona I itati i sale empirice intr-o real!
Uitilllele cuvime ale lui Buda
"FiJi-va voua rll}iva propria,.
Iar pentru Iisus Hristos, lmg
"illltilllltmi vostru",
1. Cei patru evangheli!i ai PT "
Abraham Maslow, Viktor Frankl
Conceptele fundamentale
ulterior de PT, sunt: il1dl
colectiv (transper:
tipul central care unifica
nicitatii-al legaturii acauzm
R. Assagioli inventeaza
ajunge la spiritul uman
Psihologie Iran.lpersonali1
Con!jtiinta
universalii
43
Ea repreZilllJ elementul stabilizator al minIii, punctul central al balanr.ei.
sus(ill<:lnd coesel1{a consistenla COI1{illuturilor mimale prill faptul ea este centrul
lor de referinla. Milnas este "menta/ul fundamental" al care se
tf<IJ1SfOrJ113 in aur prin putere ll1agica este "carbunele" care se rransforma
ill diamant. este otrava care se transforma in elixirul vi!:(ii. este principlUl
prill care universala se experil1lellleaZ3 in spiritul individual. de fapt se
.
Plenitudinea sau implinirea Sinelui ("Selfactualizarion" la Maslow),
cJu!a!a de numai nostru prill rransformarea deplina a
personalitiilii, adica printr-o inversare (paravrtti) a remeiurilor exisrelliei 1l11r-o
sran: de universalitate, prill "desfacerea" crusrei dure a Sinelui. Aceasta
"rranspersonalizare" survine in unna trezirii facultalilor iiuminarii, a pulsiunilor
inrCfloarc c:!tre lumina Iibertate .. latclltH in orice fiin\a umana. Calea lluminarii
este iar faptul ca 0 putCl1l cum au demonstrat-o
Buddha, Milarepa, Dalai Lama. Sri Aurobindo etc.- ca. in mod
potentia!. fiecare 0111 posed:! fa(;Uitatea de a converti elcl1lentele trecatoarc ale
pcrsonalita\ii sale empirice imro rcalitate superioara. spirituala.
Ultimele cuvintc ale lui Buddha ultimul sfat al sau all fost:
vOlli, II1$ivii propria incIte.' "
Iar pentru lisus Hristos, Imparalia nu era nici viitoare, nici in ceruri, ci
"llllOlIlItml vostru".
4. Rezumat
1. S,;i;!LJ2.atru Hi PT au fost: Carl Gustav JUllg, R. Assagioli.
Abraham Maslow. Viktor Frankl
Conceptele fundamentale ale psihologiei analitice junghiene, dezvoltate
ulterior de PT. sunt: individuarea (proces de cautarc a Sinelui), incoIl-
colecliv (transpersonal), care cpnline arhetipurile, Sinele (arhe-
tipul central care unifica ordoneaza psihisl11ul uman), principiul sincro-
acauzale prlll cOll1cidenle semnificante ;
R. Assagioli inventeaza psihosinreza, care se opune psihanalizei i
ajunge la spiritul uman (domeniul transpersonalului); psihosonteza
44 Ion Manzat
este procesul de implinire a sineluL ale carui obiective sunt pacea,
armonia foqa.
Abraham Maslow a elaborat 0 teorie a motivatieL ca dimensiune a
personalitatii, in care descrie ca "Selfactualization"
nevoia de transcendere: "peak experience" (experienta de varf.
traire de mare extaz, uimire veneratie) "plateau experience"
(experienta de varfprelungita), "simtul" cosmice;
Viktor Frankl dezvolta logoterapia (care devine christoterapie) prin
cultivarea setei de sens suprasens (divinl; Selftransceflderea esle
ascensiunea spirituala prin Sinelui individual.
2. A1tim premergatori: R.M. Bucke cosmica), William James
(experienta misrica), C, Radulescu-Motru (personalismul ener-
getic: divinitatea este 0 energie universalaperfect personalizata).
3. Izvoare orientale: Milarepa (experienta Luminii Clare; starea transcendentala sau
nirvanica a primordiale). Sri Aurobindo (COI1liinta cosmica duce la
identificarea Fiintei cu Infmitul), Osho (iluminarea-eternul incepm). Lama
Anagarika Govinda (col1tiinta spiriruala 111anas este un mediator !nlre Cs.
universala Cs. individuaIa). Personalitatea Implinirn ar fi complementarizarea
dintrespiritualizareavietii (Orient) materializareaspirirului (Occident).
BIBLIOGRAFIE
CarlGustav JUlIg ..AlIlimiri, Vise, Relleqii". Ed. Humanitas, 1996;
Carl Gustav lung "Imaginea ollluiui imaginea Lui DunUlezeu". Ed. Teora. 1997 (a):
"Tipuri psihologicc". Humanitas, 1997 (b):
Ion M6nz:ll - "Marea ratare a lui c'G. lung". capitolullX din volulllul LManzat M.P. Craiovan
"Psihoiogia silllbolului arhetipal", INI, 1996;
Mariana Tan3se "Individuarea sau "3 deveni propriul Sine". cap. III din vol. LManzat (coord.)
"Psihologia Sinelui. Unpelerinaj sprecentrul Fiin\ei". Edilura Eminescu. 2000:
Mihaela Minulescu - "Introducerein analizajunghianli", Ed. TREI. :2001 ,
Roherto Assagioli . Transpersonal Development. llle Dimension Beyond Psychosynthesis, Aqariani
'11lorson, 1991 :
Ovidiu Brazdliu "Procesul implinirii Sinclui. Cercetare teoreticli experimentalli". cap.VI in vol.
I. Manzat (coord.). 2000:
RudolfOlto "Sacrul", ClUJ, r:dit. Dacia, 1992;
lOll M5nzat "Psihologia sillergetica. ill diutarea ulllanului pierdut", Edit. Pro
Ii um:lIlitate, i 999;
Abraham Maslow - Toward a Psychology ofBeing, New York, Ed. David M.Clelland, 1961 ;
Abraham Maslow Motivation and Personality. New York, Harper&Row, 1970;
C.R.Rogers 011 Becoming a Person, Boston. Houghton Mifflin Co.. 1961;
MPCraiovan"Psihologiaulllanist.'i, 0 calc aollluluicaireSine", cap.V, in vol.l.Miinzat, (coord.), 2000;
Ion M:inzat (coord.) - "Psihologia Sinelui. Un pelerinaJ spre centrul Fiin\ei",
Ed,Eminescu, 2000;
Viktor Frankl FrOIll Death - Camp to Extistentialism, Boston. Mass.. 1959;
Viktor Frankl Man's Search for Meaning. Boston, Mass. 1963;
Viktur Frankl TIle Unheard Cry for Meaning. New York, Simon&Schuster. 1978;
R,M Bucke Cosmic Conscoiusness, New York, Dutton&Co. 1969 (primaed.. 1901);
WilliamJames "Tipurileexperienlei religioasc". Cluj-Napoca. Ed. Dacia, 1998 (primaed.1:)02):
Constantin Radulescu-Motru "PersonalislHulenergetic". Ed CasaScoalelor, 1927,
Psih%gie transpersonalii
Fritjof Capra - "Taofiziea - 0 ir
Tehnid, 1995;
L.Dumom - HomoHierarhicus, reed. Paris
Ion Manzat Radu AI.Lucian - "Introducel
Ion Manzal- "Psihologiatransei
Mircea Eliade - "Yoga. Nemurire libertal
Mircea Eliade - "Istoria credinlelor religi
UllIvesr Enclclopedic, 2000);
Lama Anagarika Govinda - "Bazelemisticii
Lama Allagarika Govinda "Meditalia en
Herald, 1999;
Osho "Iluminarea:eternul inceput", Sueur
SJ.Tamhiah- World Conquerorand World
Sri Aurobindo - "Bazelesistemuluiyoga". (
CharlesTart Altered States ofCounsciousr
Ken Wilber No Boundary. Eastern and Wi
Shambhala, 1985.
45 Psih%gie IranspersonaM
Friljof Capra "Taofizica 0 paralela intre fizica moderna i mislica orientala". Bucureti, Ed.
Tehnica. 1995:
L.Dumon! Homo Hierarhicus. reed. Paris. Gallimard. col. -Tell". 1979;
Ion Manza! i Radu AI.Lucian - "Introducere in psihologiaorientali'!" (in cursde aparilie);
1011 Manzat - "Psihologia transei amanice". Bucureti. Ed. Aldomar. 1999:
Mircea Eliade "Yoga, Nemurire i Iibenate". Ed. Aldomar. 1999:
Mircea Eliade "Isloria credinlelor religioase", vol. 2, Bucureli, Ed. $tiinlifica. 1991 (sau Ed.
Univesr Enciclopedic. 2(00):
Lama Anagarika Govinda "Bazele misticii tibetane". Bucureti. Ed. Humanitas. 1998;
Lama Anagarika Govinda "Meditatia creatoare multidimensionala". Ed.
Herald. 1999:
Osho - "numinarea:eternulinceput". Ed. Herald. 1998;
S,J.Tambiah WorldConquerorand World Renouncer. Cambridge. 1974:
Sri Aurobindo "Bazelesistemuluiyoga". Cluj. Ed.Dacia. 1995;
CharlesTart Altered StatesofCounsciousness. New Zork. John Wiley. 1969:
Ken Wilber No Boundary. Eastern and Western Approaches to Personal Growth. Boston&London.
Shalllbhala. 1985,
III. DELIMITARI $1 ANALOGII
1. Ce nu estepsihologia transpersonali'i
(ef John Rowan. AlyeeGreen & ElmerGreen)
2. Transpersollalul cotidian: vocile interioare. imui/ia. creativitatea. star; de
extaz. revela/ii
3. Rezumat
4. Bibliografie
49 Psihoiogie transpersonata
1. Ce nu este pslhologla transpersonaiii
Uneori ne este de ajmor in stabilirea frontierelor unui concept daca putem
spunem ce nu este. Yom mentiona. in continuare, unele din aceste frontiere
care ne ajuta sa definim mai hine transpersonalul.
a) Transpersonalul nu este extrapersonal
odistinctie afost desemnata de Alyce Green i Elmer Green (1986) intre
extrapersonal i transpersonal. Aceasta seamana cu deosebirea Iacuta de Ken
Wilber (1980) i de catre Stanislav Grof (1989) intre Lower Subtle i Higher
SJlbtle. De asemenea, retinem diferenta stabilita de Marc Alain Descamps
(1990) lotre transpersonalulorizontal i transpersonalul yerrical.
John Rowan (1992, p. 10) realizeazadiferentele esentiaie in tabelul urmator:
r
EXTRAPERSONAL TRANSPERSONAL
"Spoonbending"
Levitatie Deep Self(Sine adanc - LLilly)
Extra sensory perception Inner teacher (invatatorul interior)
Dowsing (magie) TranspersonalSelf(psychosynthesis)
Working with crystals High archetypes (lung)
Clairvoyance The Soul (Hillman)
Telepathy The superconsciousness
Radionics (psychosynthesis)
Radiesthesia Creativity (surrendered Selftype)
Blindsight Some peak experiences
Fire - walking Intuition (surrendered Selftype)
Bloodless skin - piercing Some healing
Out - of- body experiences Some near death experiences
Paranormal generally Upper chakras
Fakirism Subtleenergy systems
Mind overmatter Guidance Self(Whitmont)
The psychic The Self
Transfigured Self(Heron)
Ll trecut, aceasta distinctieintreextrapersonal i transpersonal nu era realizata
dar; astfel, notiunea deincontient colectiv a lui Jung include ambele sensuri. Dar
Stanislav Grof(1989) Ken Wilber(1985) consideracadistinctiaeste necesara.
QlJranspersonalul nu este acelai lucrucu emisferadreaptaacreierului
Emisfera dreapra este considerata miotea nevorbitoare sau emisfera racerii
(in Psihoiogia tacerii - 2002, I Manzat i Mariana Tanase, se refera la Janus
paz
50 lOll Milllzat
Bi(r()llS Savantul Paul Broca (1824-1880) cerceteaza.
funC(ltll1aJa a celor doua emisfere ale creierulUl uman. Dlstflbut1a aSlllletrica a
fUl1Cliilor intre cele doua emisfere confera celei stangi statuml de emisfera domi-
l1anta. Ea este specializata in analiza operalii logice, beneficiind de perfonnanla
lingVlstica. Dupa Robert Ornstein (1973) emisfera "minora" este superioari'i in
privin{(I aptitudinilor geometrice spaliale. Emisfera dreapta of era datele pre-
zentel unei de sine, cu singura limita ca nu poate comu11lca
aceasm. ci in propriile ei modalitilii: intuilie, inspiralie, revelatie, extaz etc.
Albert Einstein a numit-o genial: sylent zone!
Roger Sperry (1982) demonstreaza ca fiecare emisfera deconectata are
propriile sale functii cognitive modalitati proprii de raportare la realitate.
Emisfera racerii Am avea multe de aflat dadi am invata s-o ascultam.
Se pare ell adesea civilizatia noastra neglijeaza emisfera dreapta supra-
solicita emisfera stanga. Eficienta activitii\ii psihice provine din actiunea sinergica
a celor doua emisfere ale creler nu din disocierea lor artificial3.
Transpersonalul nu se confunda cu funqia emisferei drepte.
fLlr,!!!spersonalul nu este NEW AGE
New Age, supranumita "paradigma holista" sau "revrajirea
varsiHorului", apare in S.U.A catre anilor '70 ai secolului al XX-lea.
in 1985 apare lucrarea "The Aquarian Conspiracy" a lui Marylene
Ferguson, 111 care se dezvolta conceptul New Age", caracterizat prin:
- principiul sintetic care gandirea universului ;
cOlltiillia de grup ca maturizare suprema a individului ;
- un nou principiu calauzitor. caracterizat prin "autoiluminare"
orientare dupa legitati "spirituale" ;
- transcenden!ll intemeiata numai pe experienta proprie ;
- globala care sisteaza distrugerea lumii.
New Age se dirijeaza intr-o i pretinde trage seva
din psihologia analitica a lui Jung din psihologia transpersonala. Gruparile New Age
au caracteristicile sectelor religioase, imrucat se abat de la orice religie fimdamentala.
incercand sa imbine ceva din cretinisll1 i ceva din religiiJe orientale. De fapt, New
Age promoveaza 0 noua spiritualitate care "corecteaza" religia cretina.
Psihologia trallspersonala nu este New Age.
este religie
Cu toate ca psihologia transpersonala cerceteaza trairile mistice ale
subieqiJor, cele doua domenii nu se suprapun.
De exemplu, PT se refera la Sinele transcendent (Ken Wilber), ceea ce
religia nu accepta. De asemenea, PT promoveaza psihoterapia reincar-
narii, ceea ce este respins de religia cretina.
Dei exploreaza existenta spirituaia i starile de extaz, de
extinsa sau condensata, PT nu se ocupa de studierea Duhului Sfant i nid de
revela(iile mistice ale sfintilor.
Psihologie transpersonaltl
Aadar. psihologia transpersoni
- extrapersonal ;
- emisfera dreaptll a creieru
- New Age;
- religie.
John Rowan (1992, p.l3) s
psihologiei sau. mai clar, avangarda
mistica. dar putem spune ca transpersl
misticismului, care astfel devine acces
2. Transper
a) Vocile interioare.
J. Rowan (1992, p.14) ne aver
aUZlrJI unei vaei (venite din i
prevenindu-ne, provaeand aluzii sau pre:
referim la aa-zisa "voce tlIcutll" a con
voce actuala, aheori ne paate parea ca un
Mahatma Gandhi a relatat d
activitatea sa interioanra. cat in cell'
capacitatea Ioanei d' Arc (Fecioara din
a auzi VOel care 0 inspirau 0 indruml
Cercetliri contemporane. ca de j
au gasit ell relatllrile despre experiente1e cu
(I) Vocea interioara ca 0 parte t
(2) Experien!e cu voci interioanl
indrumari pentru dezvoltareli
(3) Experiente ale caror canale se (j
Prima categorie nu este in IT
tinde spre evidentierea unui
(1991) studiaza "dialogul interior" a
sonalitati (vezi, de ex. LManzat, 19991
parte din Umbra Iloastra.
A doua categorie este mai apl
arhetipului numit Sine transpersonal.
A treia categorie are in vederr
anumitll forma de meditatie (meditatia este:
b) lntuitia
Andre Lalande intuitiru
al gandirii; este orice cunoatere
Green (1986) folosesc pentru intuitie m
-
Psihologie rranspersonaitl 51
psihologia rranspersonaUi NU esre :
- extrapersonal ;
- emisfera dreapta a creierului ;
- New Age;
- religie.
John Rowan (1992, p.13) spune eli PT este unul din "avanposturile"
psihologiei sau, mai clar, avangarda psihologiei actuale. PT nu este similara cu
mistica. dar putem spune ca transpersonalul reprezinta "vadurile" de suprafata ale
misticislllUlui. care astfel devine accesibil pentru toti.
2. Transpersonalul cotidian
a) Vocile interioare.
1. Rowan (1992, p.14) ne avertizeaza di multi dintre noi am avut experienta
aUZlrJI unei voci (venite pardi din interior sau pardi de oodeva din exterior)
prevenindu-ne. provociind aluzii sau presimtiri. diindu-ne 0 anumita informatie. Noi ne
referim Ia "voce tacuta" a Uneori ea ne poarra parca precool 0
voce actualli. aHeori ne poate plirea ca un simt vag al ooei comooicliri din interior.
Mahatma Gandhi a relatat deseori despre vocea sa interioarli, atat in
activitatea sa interioanrli. cat i in cea politica (Chatterjee, 1984). Este cunoscuta
capacitatea Ioanei d' Arc (Fecioara din Orleans. 1412-1431. canonizatli in 1920) de
a auzi voci care 0 inspirau 0 Indrumau.
Cercetliri contemporane. ca de exemplu cele realizate de Myrtle Heery (1989).
au gasit cll relatlirile despre experientele cu voci interioare pot fi divizate in trei categori :
(1) Vocea interioarli ca 0 parte fragmentata a Sinelui;
(2) Experiente cu voci interioare caracterizate prin dialoguri care furnizeaza
indrumliri pentru dezvoltarea individualli ;
(3) Experiente ale clror canale se deschid spre i dincolo de un Sine superior.
Prima categorie nu este in mod necesar transpersonalli, ci mai curand
tinde spre evidentierea unui mlinunchi de personalitliti. Hal Stone i Sidra Stone
(1991) studiaza "dialogul interior" care vizeaza explorarea diverse lor subper-
sonalitati (vezi, de ex. I.Manzat, 1999,p. 387). C.G .lung considerli cli acestea fac
parte din Umbr!.! noastrli.
A doua categorie este mai apropiata de transpersona1, mai ales in forma
arhetipului numit Sine transpersonal.
A treia categorie are in vedere oamenii care au practicat cu regularitate 0
anumitli fOOlla de meditatie (meditatia este calea regalli de cercetare a transpersonalului).
b) Inruitia
Andre Lalande definete intuitia ca "vedere directa imediatli a unui obiect
al gandirii; este orice cunoatere datli dintr-o data tara concept". A. Green i E.
Green (1986) folosesc pentru intuitie metafora "blindsight" (vedere oarbli).
-
52 fon Mal1zat
Tn studiulnostru "IntUitia ea psihologie" (1. Manzat, 1995,p.\3-26) aratam ell
lennenul vine de la latillescul care Inseamna "a vedea", "a rapid
imediat'. PSllio\ogia a relllarcat efeetul. dar llU a purut e1ueida sau I-a expe-
dial repede t:/i superficial in domeniul abisal al Tot ceea ce se biinuiqte
a(lIle de are un lllare avantaj: nu mai trebuie explical justificat. pentru ca
aralllas inca abseons abisal.
Dupa opinia noastra. dill moment ce intuitia orice perfOflnall\a
a izvorul sau trebuie cautat lntr-o zona de de-asupra in
supranivelul 0 transpersonaia.
Transpersonalista Frances E. Vaughan (1979) a identificat patru niveluri
ale intuitiei:
(I) 11 care intuitia se manifesta prin senzatii de tipul "simtului
de alerta" in caz de pericol, dezvoltat la populatiile cu habitat natural
(de ex. aborigeni sau amerilldieni);
(2) nivelul emotional reprezima sensibilitatea la vibratiile de energie ale altor
oameni, carese ca simpatie sau antipatie (deex. intuitia feminina);
(3) este viziune interna sau clarviziune, (raita ca
iluminare (de ex. la mistici);
(4) nivelul spiritual presupune 0 intuitie total dependentii de senzatii, sentimenre
gandire; in forma sa pura, illtuiJia spirituala este 0 "experientaaSinelui"
focalizat.'l pe trallspersollal; in formele mistiee, intuitia realizeaza
Fiintei divine (ON). Intuitia este un procescare se
cu lIlare rapiditate tara posibilitatea analizei sale rationale. Este 0
emergenta spirituala care se realizeaza ea 0 sinergizare brusea
iluminatorie; este "iluminarea inimii" care se afla in relatie complementara
cu "iluminarea mintii" (inteligen\<l).
1. Rowan (1992, p.14-16) arata ca exista mai multe tipuri de intuitie
legale de conceptul de Self:
Sinele copilului: aeesta este un lliveI al contiintei ill care granita dinrre
fantezie i realitate nu este clar delimitata (de ex. in jocurileeopiilor):
Sinele magic: fa acesr nivel folosinl intui\ia pentru a nega izolarea
tristetea provocata de singuratatea noastra. Uneori. este folositii transa Cll
"participationmystique" (de ex. transa cf. I. Manzat, 1999)
Sinele cajocuri de rol: intuitia este Ull altfe! de a inv3ta, un alt rol de
jucat(de ex. intui!ia savantilor)
Sineleautonom: illtuitia Sineluicentral, asociatii adesea cuereativitatea.
Self" (Sinele abandonat): la acest nivel intuiiia este
vazuta ca venind dintr-o sursa dineolo de Sine. Sursa poate fi
eonceptualizata ca !Ilspiratie, ca Muza, ca un arhetip sau ca 0 divinitate.
Sinele in acest caz, subiectul este total asinli1at cu Afteineva
identiticat cu acesta prin meditatie sau rugi'iciwle; seamanacu ilwltinarea
transcenderea. Este un llivelautentic transpersonaL
c) Creativitatea Jnaltii
Seaman3 cu intuitia transpersonala, pentru ca depaete c\ar toare
coIldltionarile i Wate conven\iile personaIe. Creativitatea poate fi conceputa ca
izvor{ind din (R. AssagioJi) care favorizeaza experientele spirituale
Psihologic transpcrsonata
de invenrie i descoperire.
de v;lrt'("peak ei
SUII! mllnle exrarice sau revelaliilc
un exen:plu de experiell{il fulgeraroare ("I
IIlre1ege acesr gen de experien
descarcarea rorala, catharsis. cuJminalie,
relatlv rare; au fost descflse de poeti
!!l1stICt::. Pentru Maslow (1970) ce:
neilll1nare deschise spre vlziune .
. , sentm
veneraile. dillCO]O de oncegranitade loc
"PI
<Iteau experience" devine 0 al
percepere a IUl11ii i a vietH.
3.

uu este: exrrapl
ellllSfera racerii"), New Age spii

1ranspersollalui coridian: vocile il"
fnivelul spiritual. /: E V' .
, . .-. au!)
IVIlatea (dill
( peak expenellce", "plateauexpe:
BIBLIOGRAFIE
A'ycc Green Elmer Grecn - Biofeedback and Stale:
Handbook ofStates COllsciouncss. New York. Vall /II
Ken - 11Ic Atman Project, Wheaton. Quest, I'
Slamsla" Grof Clmstlnc Grof(Eds) S '. IE
J I R . - pirItua ,1llJ
oIII OWJn - TIle TranspersonJI. London & New Yc:
M.A. DCSCJlIlps. M.Cazcnavc and MAFT L
Trisl11cgiste.1990; , .Il0zat-
Ion. M<inZJI Mariana HnJse- "Psihologia
RobenOrnstelll 111c Psychology ofConsciousness '
Roger W S 'S. - . ..
M ' '.perr) ,Ollie Effects ofDlscollnecting the:
FergusoJl - AquariJn Conspiracy. New
M, Chatlcr]ce - GandhI s ReJigious TIlOught NOlr Di
Hal StOllc Lc dialogue illlcricur.
Ion Manzat - Intullla ea psihosincrgie" in vol' S
EdiIura INI. 1995: '...
France.s E. Vaughan - Awaking Illtuitioll. New York
lOll ManzJt "P', I . ."
SI lO ogIa transei Bucurestt
Abraham Maslow - Religions. Values ;lIId Peak Experll
53 Psihologie transpersonala
de inventie descoperire.
d) ('"peak experiences")
SUIl! triiirile extatice sau reveJatiile. "Peak experience",a lui A.Maslow. eSle
un exemplu de experienta fulgeratoare ("the glimpse experience"). Maslow arata cil
putem il1[elege acest gen de expenen!e prin comparatle: orgasmui complet.
descarcarea roraH\. carharsis. culminatie. climax, finalizare elc. Ele sunt expenenIe
relativ rare: au tl)st descrise de poeti ca mOlllente de exmz, de ca expe-
riel1le lllistic<? Pentru Maslow (1970) cele lllai inalte "varfuri" indud "sentimente
neiinlltate deschise spre vlziune, semilllemul de Illare exraz, de certitudine
veneralie, dincolo de orice granita de loc timp".
"Plateau experienee" devine 0 arirudine stabila care conduce la 0 noua
percepere alumii a vietii.
3. Rezumat
Transpersonalui nu este: extrapersonal. elllisfera dreapta a creierului
("emisfera racerii"), New Age spirituality, religie.
Trallspersonalul coridian: vocile illterioare (loana d'Arc, Gandhi), imuitia
(Ilivelul spiritual F.E. Vau!lhan: Sinele intuitiv 1. Rowan),
creativitatea (din .. R. Assagioii), experientele de varf
("peak experience", "plateauexperience" A. Maslow)
BmLIOGRAFlE
Alyce Green Eimer Green Biofeedback and States ofConsciouness. ill: B. Wolman M Ullman.
Handbook ofStJles Consciouness. New York. Van Nostrand Reisholdlo, 1986;
Ken Wilber l1lC Atmall Project. Wheaton, Quest, 1980;
Slanisiav Grof)1 Christine Grof(Eds.) Spiritual Emergency. Los Angeles, Tarcher. 1989;
John Rowan .TIle Transpersonal, London & New York, Routhledge. 1992;
M.A. Dcscamps. M.Cazenave and M.A.Filiozal - Les psychoterapies transpersonelles. Lavaur, Ed.
Trismegiste, 1990;
Ion. Manzat Mariana Tanase ..' "Psihologia tacerii". (in cursde aparilie. 2002);
Robert Ornstein - TIle Psychology ofConsciousness, San Francisco. Freeman. 1973 ;
W. SperrySome Effects ofDisconnecting the Cerebral Hemispheres. "Science", 217, 1982;
Marylene Ferguson'nli: Aquarian Conspiracy. New York, 1985:
M. Chatterjee Gandhi's Religious TIlOught. Notre Dame. Notre Dame University Press;
Hal Stone Sidra Stone Le dialogue interieur. Paris. Le Sawffle d'or. 1991 ;
Ion Mallzat "Intuilia ea psihosinergie". in vol: S. Chelcea L.Milranescu (coord.). Conexiuni.
BUCUrejli. Editura IN!. 1995:
Frances E. Vaughan Awaking IllLUilion. New York. Anchor Books. 1979;
Miinz;11 "Psihologia Iransei Bucurqti, Editura Aldmnar. 1999;
Maslow, Religions. Values and Peak Experiences. New York. Viking. 1970.
PARTEAAIIA
PSIHOLOGIATRANSPERSONALA
AADANCURILOR- PARADIGMAGROFIANA
SI PARADIGMALILLIANA - SINELETOTAL
SISINELEADANC
IV. TARAMURILEINCONSTIENTULUIiN
CERCETARILELUISTANISLAVGROF
1. Psihologia transpersonaliJ a adancurilor (S.Groj) # PT a inaljimilor (K.
Wilber); date biograficedespre S. Groj;
2. Efperienjepsihodillamice # sistemele COEX ;
3. Eftensia $; cOlldellsarea con$tiinjei prin'star; psihedelice provocate de LSD
(adduIlysergic):
4. Trallsjormarile proceselorfiziologice $; acelorpsihice:
5. ReZlllnat;
6. Bibliografie.
59 Psihologie Iranspersonata
1. Psihologia transpersonalil a adiincurilor (S. Groj)
# PT a inaltimilor (K. Wilber)
in decursul iSloriei scurte (incepe in anii '60 ai secolului XX) a psihologiei
transpersonale s-au contural doua directii de sens contrar :
a) PT abisala sau a adancurilor, care continua perspectiva arhietipala a
lui C. G. Jung, promovata de carre psihiatrul ceh Stanislav Grof
lui (paradigma grofiana).
b) PT a inaItimilor, a Sinelui transcendent, dezvoltata de
americanul Ken Wilber (paradigma wilberiana).
Abordarile transpersonale abisale sunt, prin natura lor,
asemanliloare unei spiraIe regresive, sau a unei scari care coboara, cum
Inaltimile sugereaza ideea de scara care urca progresiv i aditiv.
Daca Wilber descrie procesul evolutiv - cronologic al dezvoltarii
spirituale, S .Grof insista pe cautarea spiritului in abisal cu psihoterapiile sale
regresive, K.Wilber, care reprezinta "noul val" i ultimul cuvant al PT, sustine ca
pretenlia psihologiei abisale (S.Freud, C.GJung, S.Grof), precum ca spiritul s-ar
ascunde in adancurile incontientului, ar trebui sa fie reconsiderata de catre
psihologia transpersonala.
Psihologia abisala pare sa callie Soarele pe fundul marii doar pentru ca
acesla se vede reflectat pe suprafata apei, iar psihologia inaltimilor se uita la
Soarele real de pe Cer.
Observalie: In continua rea cursu lui PSIHOLOGIE TRANSPERSONALA un I
Dumar de 7 lectii vor trata teme de psihologie transpersonala abisala din
cercetiirile lui S,Grof i John Lilly, iar un numar de alte 4-5 lectii vor urma
direc\ia PT a inaltimilor dezvoltata de K. Wilber i
Vedeta scenei transpersonale, liderul de necontestat al acestei micari este
cehul Stanislav Grof (n .1931 la Praga), care ofeca nu numai un model complet al
transformarilor contiintei, ci i un nou tip de psihopterapie regresiva 0 metoda
practica de cretere transpersonala, numita, "respiratie holotropica",
Dupa cum ne informeaza Laurentiu Mitrofan (1997, p.340), S, Grof a
debutat ca cercetator al "starilor" de cOlltiinta modificata in 1956, in cadrul
Serviciului de psihiatrie al de Medicina a UniversW'itii Charles din Praga,
sub lndrumarea doctorului Roubicek care experimenta efectele LSD-ului in
tratamentul tulburarilor psihice,
S. Grof a fost fascinat de spectacolul modificarilor fiziologice i psihice
care apar sub administrarea drogurilor psihedelice a decis sa-i consacre
inlreaga viata acestor studii. Va emigra Ii va continua cercetarile in laboratoare
Ii c1inici din S, U .A., intai ca psihanalist i apoi ca terapeut transpersonalist. El
-
Ion Mlinzat 60
intreprinde experimente laborioase extensive in cadrul Fundatiei
pentru cercetari psihiatrice din New Haven. Connecticut al Centrului de
cercetari psihiatrice din Maryland. unde intra in contact cu personaliti1ti ale
psihologiei umaniste ca A. Maslow. Allan Watts, Anthony Sutich, s.a.
In evolutia sa profesionala sunt de retinut perioadele in care este profesor la
Universitatea John Hopkins, cercetarii psihiatrice al Centrului de cercetari
din Baltimore rezident la celebrul institut Esalen, Big Sur, California.
S. Grof fondeaza in 1978 International Transpersonal Association (ITA),
fiind primul al acestei asocia!ii. Fiind un psihiatru cu 40 de ani de
experienta in cercetare psihoterapie, S. Grof a publicat peste 100 de studii 0
serie de caqi cunoscute in toata lumea, cum ar fi: "Taramurile
uman" (Realms of the Human Unconscious, 1976), "Psihoterapia LSD" (1980),
"Dincolo de Moarte: poqile (in colaborare cu Christine Grof, 1980).
"Dincolo de creier: moarte transcendere in psihoterapie" (1985),
"Aventura descoperirii Sinelui" (1987); "Emergenta Spirituali1" (cu Christine
Grof, 1989); "Mintea holotropici1: trei niveluri ale (1992), "Cartile
moqilor. manuale pentru a trai a muri" .
2. Experientele psihodinamice si sistemele COEX
Experien!ele psihodinamice au ca spatiu de diferitele zone
abisale ale personal sau ale celui colectiv (transpersonal). Ele sunt
legate de amintirea unor evenimente deosebite (experiente cruciale). conflicte
nerezolvate sau teme oculte din trecut. Trairile subieqilor se pot manifesta sub
forma unor concretizari picturale de fantasme, a unor dramatizari a viselor intime
sau a unor relatii ambigue intre fantasme realitate.
Fenomenologia experientelor psihodinamice este in mare masura
conectata cu conceptele de baza ale psihanalizei clasice freudiene ale psihoiogiei
ana lit ice jungiene. Sedintele psihodinamice Ii permit subiectului sa traiasdl
transformari psihice care fenomenele Pe aceasta baza
experimentala S. Grof introduce un concept operational nou in intelegerea
func!ionarii devenirea transpersonala - sistemul COEX, un sistem de experien!e
condensate. Sistemul COEX este 0 constelatie specifica de amintiri formate din
experienta condensata din diferite perioade ale vietii individului. Cele mai
importante sisteme COEX sunt acelea care rezuma $i condenseaza conflictele,
confruntarile cu situatiile care au periclitat viata, sanatatea sau integritatea fizica
psihica (L. Mitrofan, 2000. p. 285). Sistemele COEX cup rind ale
incontientului, straturi profunde care coboara regresiv pana in copWirie straturi
superficiale care contin evenimente recente.
in timpul edintei terapeutici, regresia psihidi -sub doze inftme de LSD sub
controlul terapeutului- poate reactiva informatii provenite din etapele anterioare ale
vietii 9i chiar din stadiul intrauterin (alchirnitii se refereau la experien!e "regresum in
utero" -vezi: I. Manzat i M.P. Craiovan. 1996. p. 342-346), incluse in sistemul
COEX, care constituie un fel de "banca infonna!ionala a organizara in
Psiho[ogic trampcrsonalt'i
scheme-depozit polarizate de aceleai
Reactivarea patrunderea in profunzitl
experienta contientizarii reimegrarii I
beatifice legate de intreaga perioada a COll!
din timpul (Ouo Rank, 1924).
In urma rezultatelor adunate
stientului, 0 11arta a fenomenelor psihice:
a) campul experienIt
din prezentul i tre
b) campul experienII
fenomene biologic
c) campul experiente
individuale.
C[unpul transpersonal se refera, ii
o ancorare continua in abisalitate. Canog
analitica a lui CG. Jung. de psihosinteza I
lui A. Maslow. cn i de colile religioase :
3. Extensia condensarea
provocai
In "psihologia transei
tolul XVI, intitulat Transa i
manii din unele zone geografice foloses
ales ciuperci) pentru provocarea transei
Hoffmann a ob!inut prin sinteza diethyi<
LSD 25. EI a extras acidul lisergic din"
(A. Hoffmann, 1979).
Experimentarea a efe
in cele mai diverse domenii ale psihc
imaginatiei, psihopatologie, psihologia c
experimente -realizate de S.Grof, 1. L
experien!e religioase mistice. asemar
marilor religii ale lumii care ne-au fo
bilitatea unor astfel de exper
a provocat 0 dezbntere animata i inte
taneu" sau "chimic" i discu!ii fara sfar
fenomene. Exista diferite opinii i divers
Dupa unii teologi. LSD i altt
sacra, experimentale relevand
puneau subiectul in contact cu realiti1
caracterului sacru al feno
efectele observate nu pot fi compara(
asceza mistidi, abnegatia religioasa. Fal
61 Psih%gie lranspersonalii
scheme-depozit polarizate de aceleai tipuri de trairi i experiente transpersonale.
Reactivarea i patrunderea in profunzimile sistemului COEX Ii of era subiectului
experienla cOl1tientizarii i rei.ntegrarii unor trairi i eveni.mente traumatizante sau
beatitice legate de intreaga perioada a concepliei, a dezvoltarii intrauterine i travaliului
din timpul l1aterii (Otto Rank, 1924).
in urma rezuhatelor adunate Grof a putut elabora 0 "cartografie" a incon-
lientului, 0 harta a fenomenelor psihice incontiente incadrate in trei c3mpuri :
a) dlmpul experienlei psihodinamice, asociat cu evenimente
din prezentul i trecutul persoanei ;
b) campul experientei perinatale, care este in legatura cu
fenol1lene biologice ale panului ;
c) c3l1lpul experientei transpersonale, care depaete lil1litele
individuale.
Campul transpersonal se refera, in esen!Jl, la transcendere i cosmizare, dar cu
o ancorare continua in abisalitate. Cartografia lui Grof este confirmata de psihologia
analitica a lui C.G. lung, de psihosinteza lui R. Assagioli, de experienleie paroxiste ale
lui A. Maslow, ca i de colile religioase i mistice ale diverseior culturi.
3. Extensia $i condensarea con$tiintei prin stari psihede/ice
pro vocate de LSD
in "psihologia transei amanice" (I. Manzat, 1999, p.179-195) in capi-
tolul XV I, intilUiat Transa amanica i psihologia transpersonala, aratam ca a-
manii dill unele zone geografice folosesc subslanle halucinogene (din plante, mai
ales ciuperci) pentru provocarea transeL In anul 1943, chimistul elvelian Albert
Hoffmann a obtinut prin sinteza ciiethylamida acidului lisergic, pe care I-a botezat
LSD 25. EJ a extras acidul Iisergic din "Claviceps purpurea", un parazit al secarei
(A. Hoffmann, 1979).
Experimenrarea a efectelor LSD-ului are implicatii importanre
in cele mai diverse domenii ale psihologiei: psihologia persoanei, psihologia
imaginatiei. psihopatologie, psihologia crealiei artistice, psihologia religiei. Unele
experil11ente --realizate de S.Grof, J. Lilly etc. -au imbracat forma profundeJor
experiell\e religioase i mistice, asemanatoare celor descrise in textele sacre ale
marilor religii ale lumii care ne-au fost transmise de-a lungul secolelor. Posi-
bilitatea unor astfel de experien\e prin intennediul unui produs chimic
a provocat 0 dezbatere animata i interesallta, referitor la "misticismul instan-
taneu" sau "chimic" discUlii tara privind valoarea "onestitatea" acestor
fenomene. Exista diferite opinii diverse puncte de vedere atat i contra.
Dupi'i unii teologi, LSD alte substan\e psihedeJice au fost de natura
sacra, experimentale relevand caracterul lor sacru, din moment ce ele
puneau subiectul in contact cu realitatile transcendelHe. Opinia opusi'i refuza
caracterului sacru al fenomenelor religioase in experientele LSD:
efectele observate nu pot fi comparate cu cele referiroare la "gratia divina",
asceza mistici'i, abnegatia religioasa. Facilitatea aparenta cu care aceste experien\e
F
Ion M{mzat 62
au fost produse provoacil unele indoieli referitoare la valoarea lor !iin!ificl!.
Intr-adevilr fenomenele psihedelice provocate de LSD granitele
ijtlin{ei ijl ale psihologiei (vezi: K. Wilber, No BouIl!:ll!!Y, 1985). Cerce-
tarile transpersonale sunt de avangardil. iji de caracter prolluniat neconventional;
ele depaijesc faril sa 0 respingil. LSD permite abordarea i provocarea f!ii:
Prill LSD se face terapie psihologica (Ronald A. Sandison.
din ijcoala lui C.G. Jung) : radacina desemneaza 0 disolu!ie i 0 eliberare a
tenslUniior psihice. Ulterior Humphrey Osmond va experimenta terapia_ psihe-
delica ce iintete spiritul manifest revelator.
Timp de 17 ani (1957-1974) S.Grof a realizat experimente spectaculoase
adesea folosind LSD i alte substanie psihedelice. In aceastil perioada el a
condus circa 3.000 de edinte psihedelice a studiat insemnarile din aceste a
circa 2.000 de colegi (psihiatri i psihologi) din Europa $i SUA. Mai tarziu, din
cauza legisla(iei restrictive din SUA, cu privire la LSD, Grof a fost nevoie sa
renulI(e la terapia psihedelica iji a imbra(iijat metode terapeutice care genereaza stari
asemanaloare, faril substan{e chilllice. Aceleai efecte au fast provocate prin
exercitii de meditalie transcendel11ala (tip Zen). autohipnoza regresiva erc. Grol' nu
ne ol'cra deta!li precIse in legatura cu urilizarea in pracrica terapeutidi a acestor
melodc, pastrand un oarecare secret in jurul metodologiei transpersonaie. Mai
cunoscutil este actualmente (ehnica respira\iei holotropice, realizata de discipolii lui.
constatate verificare experimental de S.Grof
elevii siii, se refera la :
a) extensia (expansiunea temporalil a cOI1tiil1\ei: experiente
embrionare foetale. experiente ancestrale, experiente colective
rasiale, experien\e filogenetice. incarnari trecute, precognitie.
"clairvoyance" "clair - audience", calatorii in timp ;
b) spatiala a transcenderea Ego-ului in relatii
interpersonale experienta unitatii duale, materiei orga-
nice, conijtiinta planetara extraplanetara, experien!e in afara
corpului, premonitii, telepatie, etc. ;
c) contraqia spaliala a_contiintei: contiinta organica, tisulara celulara.
experien!e mediwnnice. inralniri cu spirite
experiente arhetipale, intelegerea intuitiva a simbolurilor arhetipale, etc. ;
d) co!Wiinla universal;
e) vidul supracosmic i metacosmic.
4. Transformiirile procese/or, fiziologice $i a celor psihice
Stanislav Grot' (1976, 1980) demollstreaza ca LSD este un amplificator
de procese mintale i neurofiziologice care favorizeazii emergenta
diverselor manifestari i stilri care izvorilsc dill profunzimile incontientului.
Hazardul a facut ca A. Hoffmann (1979) sil se intoxice cu 0 cantitate mica de
LSD, constatand modificilri profunde abateri de la fUllqionarea Ilormalil a
mentalului silu: "ciililtoria" pe parcursulmai multor ore intr-un univers fantastic,
Psih%gie transpersonaia
c1iIatorie presarata cu 0 gama larga de!
permanent de forme micatoare pe fund"
sionat de aceste trairi i Ie relateaza lui
Acesta manifesta un vadit imeres i dec:
pe subiecti normali i pe paciellti cu rulbl1
Fenomenele psihedelice provocat(
produc transformari nespecifice i stram
psihice i neurofiziologice.
(1). i!!...Plilll neurofiziologic (sim"
mul nervos vegetativ (simpatic sau par-
accelerarea pulsului. tensiunii
vedere i de concentrare, transpiratie pw
efecte parasimpatice: incetinirea pulsulu
excesiva, secretii lacrimale, vomi'i, etc.
(2). Transformarile perceptive sunU
percep!iile vizuale. Subiectul descrie lumit
variatii iluzorii ale mediului, viziuni sau elm
hipersensibilitate la sunete. dificultate de ,;
halucina!ii acustice. Apar. de asemenea, ilUl
halucinatoriu. mai ales in timpul fazei de
bilitatea tactila: se deformeaza perceptia im
(3). Alterari ale perceptiei timpull
minute dureaz3 secole sau invers. Natw
trecut - prezent viitor se confunda. Nr
mare: distantele sunt supra sau subes;
legilturil cu masa lor reala. Unii subiec;
timpului sau au iluzia rarefierii sau conde:
Modificarea percep!iei timpului III
"timpul zborul,.iar natura sea
cutul, prezentul $i viitorul se intrepatru
S.Grof (1980). Regresia temporalii (reI!
al1lerioare) este 0 categorie speciaia a mOl
in raport cu exiSrel1!3 continuum-II
de oamenii normali. cei efectuluii
cosl11osurj personale. paralele i illdepen
nita!ii i a infinitului. In acelai contex;
naturale relatate de Dr. Carlos
cu proprietati halucillogene). folosita de
initiaticc a "celeilalte realitati". Tntregul II
antropolog, acceptat ca ucenic de Juan MI
Mexic) care Ii devine maestru este se(1
dintre care unele publicate i in limba rol
Editura RAO, 1997; "Focullauntric". Ei
(4). Modificilri afective. Apare eui
insotita de Iwhore de fiis inrempestiv:ex
mente de pace interioara i seniniltate. (,
63
Ie
e-
I:
II,
e-

a
! a
lill
sa
'jfl
-in
IlU
'or
lai
lIe

Ie.
lr
;a
i,
e
a
PJih%gle lranspersonalii
cillatone presarata cu 0 gallla larga de emo\ii tra in intense, fiind inconjurar
permanent de forme pe fundalul Ul10r culori vii stralucitoare. lmpre-
siona! de aceste trairi i Ie relateaza lui Dr. Stall, psihiatru la clinica din Zurich.
Acesta manifesta un vadit interes decide sa conduca 0 serle de studii
pe subieqi norl1lali pe pacienti cu tulburari psihice.
Fenomenele psihedelice provocate de LSD sum extrem de diversificate
produc transformari nespecifice stranii aproape in toate categoriile de procese
psihice neurofiziologice.
(1). neurofiziologic (simptomele sOl11atic,tl. LSD stimuJeaza siste-
llJuJ nervos vegetativ (simpatic sau parasimpatic). Efectele simpaticuJui pot fi:
acceJerarea pulsului, tensiunii arteriale. dilatarea pupilelor. tulburari de
vedere de concentrare, transpiratie puternica. racirea eXlremitatilor, etc. Unele
efecte parasimpatice: lncetinirea pulsului, diminuarea presiullii arteriale, salivare
excesivii, secretii Jacrimale, voma, etc.
(2). Tral!sfonnarile perceptive sunt cele mai frecvente. Sunt afectate mai ales
perceptiile vizuale. Subiectul descrie lumini intermitente, figuri geometrice stranii i
variatii iluzorii ale ll1ediului, viziuni sau clarviziuni de 0 mare complexitate. Se ccmstata
hipersensibilitate 13 SUllete, dificultate de a discrimina stimulii auditivi. apar iluzii
haluciIt<lIii acustice. Apar. de asemenea, iluzii olfactive gustative, cu caracter pseudo-
halucinatoriu, lllai ales in timpul fazei de regresie de varsta. sau scade sellSl-
bilitatea tactilii: se deformeaza perceptia ill1aginii corporale.
(3). Alterari ak..Qercep!iei timpului i spaliului. In cazuri extreme, cateva
minute dureaza seeole sau invers. Natura secvenliala a evenimentelor dispare:
trecut - prezent viitor se confunda. NOliunea de spatiu cunoate defor-
mare: distan!ele sunt supra - sau subestimabile; volumul obiectelor nu mai are
legatura eu Illasa lor reala. Unii subieqi pierd simlul preciziei in evaluarea
tilllpului sau au iluzia rarefierii sau condensarii aerului.
Modi fica rea perceptiei timpului nu este atat cantitativa, cat dimensionala :
"timpul opre$te zborul,. iar narura secventionala a evenimentelor dispare; tre-
eutul, prezentul $i viitorul se intrepatrund, pierzandu-$i grani!ele", comenteaza
S.Grof (1980)_ Regresia temporala (regresie de varsta $i. mai inapoi, In vieti
allterioare) este 0 eategorie speciala a modifidirilor temporale.
in raport cu existel1\a continuum-ului spa!iu-timp perceput ill mod obi$lluit
de o;tlllenii nonnali, cei supu$i efectului LSD creeazi'i propriul spaliu, l11icro-
cOSlIlosuri personale, paralele $i independente experimenteaza cOII$tiinla eter-
nitiilii a infinitului. In acela$i context merita sa fie cunoscute experimentele
naturale relatate de Dr. Carlos Castaneda, cu privire la efeetele (ciuperca
cu propriera(i halucinogene), folosita de carre indieuii Yaqui pe calea cunoa$terii
ini!iatice a "celeilalte realitati", Intregul periplu experiential initiat al cunoscutului
amropolog, acceptat ca ucenic de Juan Matus - un "brujo" (vrajitor sau $al11an din
Mexic) care Ii devine maestru este secvential prezentat in celebrele sale dirti,
dimre care unele publicate in limba romana (de ex. "AI doilea cerc de putere",
Editura RAO, 1997; "Foculll'iuntric", Editura RAO, 1999).
(4). Modificari afe,<:tive. Apare euforia, care se manifesta ca 0 exaltare vie.
lnsoiita de hohote de ras intempestiv, 0 bucurie exuberanta alternand cu senti-
mente de pace interioara seninatate, () relaxare profunda, un extaz orgiastic.
64 Ion Miinzat
senzatie de voluptate sexuala. Subieqii depresivi simt 0 mare tristete. melancolie
adanc!\, dezesperare impinsl'i uneori pana la tentative de sinueidere.
(5). Tr:msfonnl'iri __ memoriei. Procese de
gandire (opera(iile, intelegerea, conceptualizarea, rezolvarea de probleme) pot fi
accelerate sau incetinite. gfmdirea logica abstract3 este. in general,
posibila, prevaleaza ganduri imagistice alogiee asociatii de idei de natura
onirica. Exista cazuri de inspiralii intui!ii subite. Referitor la_memorie 9i
inreligen(a, testele psihologice releva 0 sciidere aperformantelor normale.
unii subieqi rad rara un mOliv, allii au 0 tendinjA
difuzi'i spreagresiune, se compona foarte teatral saucedeazadiverselor impulsuri.
Apar Nu se constata decat sporadic
simptome care Iradeaza somnolenla, stupoarea sau coma. sufera a
transfonnare esellliaHi de natura oniriea, granite\e dintre Cs. les. dispi'inind
(aSelllanarc izbitoare cu visul cf. I.Manzat, 1999). paate
rrallscende limitele ale Ego-ului poate ingloba fenomene proprii
profund. inaccesihile il1 circumstante nonnale, S.Grofse refera la
expansiunea :)i la contractia in unele cazuri subiectul paate sa urce
p;mi1 la spiritului universal" texista 0 cosmica un inco11-
cosmic, D,T. Suzuki).
este influentata ill diferite 111oduri. Ea este deseori ori
foaltc inillhata, ori exacerbata psihedelice lungl sunt dominate de emoIii,
sentimente sexuale). Uneori experien\ele sexuale ajung pima 1a
Illanifestari sadice sau tendin\e spre pervesiuni.
0.>1:. artistice. Experien\a artei reprez1I1ta un aspect important al
LSD, Perceplia unica a eulorilor formelor. precum impactul
submergem al llluzicii. favorizeaza 0 noua modalitate de traire }i de creatie
artistidL Ullii subieqi conserv:i pentru totdeauna aceasta "aptitudine provocata",
Potentialul creativ este dinamizat in timpul i pUlin dupll LSD. Unii
psiiJiarri presupun ca unii plastici moderniti au creat sub influenla
drogurilor: Salvador Dali, 1011 Tuculescu, Vassily Kandinsky, Paul Klee. Arnold
Schoenberg, Max Beckmann. Francis Picahia. etc,
reprezintacategoriaeea mai specraculoasi'i
stupefianr.l, Incidenta lor pare direct legata de numarul la care subieetul a
participat deja de doza administrata, In timpuJ LSD, subiectii traiesc
experien!e ale 1110rtii i ajung la sentimente de uniune cosrnica; ei evolueaza
in lumi in care domina apari!ii divine sau demoniee. Deseori relatarile lor eorespund, in
mcx1 llon11a1 surprinzator, cu descrierile din cartile sfmte ale marilor religii sau din textele
misticealeclvilizatiilorarhaice (dinaintede Hrislos).
5. Rezumat
A. Existll doua mari direqii: PT a adancurilor (S,Grof, 1. Lilly) PTa
inal!inlllor (K.Wilber). Psihologia transpersonalil abisala cauta Soarele
pe fundul marii doar pentru ca aeesta se vede refleerat pe suprafa!a
apei, iar psihologia inaltimilorse uita la Soarele real de pe Cer.
Psihoiogie rranspersonaUi
Stanislav Grof(n, 1931, Praga)
modificata in 1956 la Universitatea Chan
psihanaliza la psihologie transpersonala:
Predl'i la John Hopkins University din S..
al Asociatiei Internationale Transpersom
psihologiei transpersonaIe.
B. Experientele.psihodinarnice:
permit subiectului sa traias
fenomenele Gr
de experienle condensatecall
Elaboreazl'i 0 cartografie ales,c:
a) campul experien\ei psihodil1l
b) campul experien\ei perinatall
c) cihnpul experienleitranspeni
C. Metodologia PT - LSD 25 ell
LSD ajutll in psihoterapia
experimentala. Din cauza legis>
LSD, Grofrecurge la alte metodl
Experientele transpersonale Grot
1) extensia temporaUl aCs;
2) extensia spatiall'i aCs;
3) contractiaspatiall'i aCs;
4) Cs spiritului universal;
5) Vidul supracosmie metac
D. Transformarile fiziologiee i
somatice, transformarile perceptive, alt(f
modifidri afective, transformari ale gam
psihometrice, starile de es, modificata, 11
religioase mistice.
BIBLIOGRAFIE
Lauren!iu Mitrofan - "De la dezvoltarea perso)
lolanda Mitrofan(coord.)- PsillOterapia expericn\i:
Stanislav Grof- Realms ofthe Human UnconsciOl
New York, 1980;
Laurcn!iu Mitrofan ..Problclllatica Sinelui in II
(coord.) PsihologiaSinelui. Un pelerinaj spre cent!
I. Mamat M.P, Craiovan "PsillOlogiasimoolului;
Otto Rank - Le traulllatismede la naissance, Paris,
I. Manzat "Pslhologia transei Bucun
Albert Hoffmann - LSD Meill Sorgenkind, Stutg
Ken Wilber" No Boundary, Eastern and Westem
Shambhala. 1985;
Carlos Castaneda ..Al doilea cere de putere",
Editura RAO, 1999;
L Manzat - Psihologia (cap,
psiho1ogiei (1860 - 1994), Universitate(
65 Psi/w/ogie transpersona[{i
Sranislav Grof(n. 1931, Praga) debuteaza ca cercetator al starilor de Cs.
modificata in 1956 la Universitatea Charles din Praga. El parcurge drumul de la
psihanaliza la psihologie transpersonala: rlhmlne un adept al psihologieijungiene.
Preda la John Hopkins University din S.U.A.; in 1978 devine primul
al Grof este inrermediarul de drept al
psihologiei transpersonaie.
B. psihodinamice, realizate de S. Grof adeptii sai. Ii
permit subiectului sa traiasca transformari psihice care
fenomenele Grof introduce conceprul COEX - sistem
de experienxe condensate care cuprinde straturi profundeale Ics.
Elaboreaza0 cartografiea Ics, care cuprinde 3 campuri:
a) campul experientei psihodinamice;
b) campul experientei perinarale;
c) d'unpul experientei transpersonale.
C. Metodologia PT LSD 25 estesintetizatdeAlbert Hoffmann in 1943.
LSD ajuta in psihoterapia transpersonaHl provoaca psihoza
experimentaHL Din cauza legislatiei americane care interzice folosirea
LSD. Grofrecurge la alte metode: meditatie. autohipnoza. zen. etc.
tr(inspersol1a1e Grofse refera la :
1) extensia remporala a Cs;
2) extensia spatiala a Cs;
3) contractia spatiala a Cs;
4) Cs spiritului universal;
5) Vidul supracosmic metacosmic.
D. TrangCJ!JnarileJiziologice i psihice (ca efect al simptomele
somatice, transformarile perceptive, alterari ale perceptiei timpului spaliului;
modifidiri afective, transformari ale gandirii, inteligentei memoriei. modific!!ri
psihometrice, starile de Cs. modificata, sexualitatea. experienla anei, experientele
religioase i mistice,
BIBLIOGRAFIE
Laurell\iu Milrofull "De la dezvoltarea la dezvoltarea transpersauaHi". cap. 12 in:
fol.nda Mitrofan (coord.)- Psihoterapia experientiala. Editura Infomedica. 1997:
S!ullislav Grof- Realms ofthe Human Unconscious. New York. Viking. 1975: LSD Psychotherapy.
New York. 1980:
LaUrell!iu Mitrofall "Problematica Sillelui in psihologia transpersonali1" Cap IV In: I. Manzat
(coord.) Psihologia Sinelui. Unpelerinaj spre celllrui Fiinlei. EdilUra Eminescu. 2000:
I. Mallzat i M.P. ('raiovan "Psihologiasimbolului arhctipal". Bucuresti. Editura IN!. 1996. p.342-346:
OIlO Rank - Le traumutislIle de la naissance. Paris. Payot. 1928:
I. Manzat "Psihologialransei Editura Aldomar. 1999:
Albert Hoffmanll - LSD Mein Sorgenkind. Stutgardt. 1979;
Ken Wilber - No Boundary. Eastern and Western Approaches to Personal Growth. Boston&Londoll,
Shambhala. 1985;
Carlos Castaneda "AI doilea cere de putere", Editura RAO. 1997; "Focul lliumrie".
Editura RAO. 1999;
I. Miinzat .. "Psihologia (cap. XII. par.4) in: l. Manzat. Istoria ulliversal:1 a
psihologiei (1860- 1994). Ulliversitatea "Titu Maiorescu". 1994.
V-VI-VII MATRICILE LUI S.GROF
J, Erperiell1e abstraete sau estetiee
2, E,perienJe psihodil/amiee (vezi IV. 2)
3. Etperiell/e perillarale :
(Otto R, Rank. 1924) ;
silllilitlldi/lea dilltre //Ioarte ;
4. Cell' pmm //Imriei perinatale selllnifica/ia lor biologidl si
:'pirifllata): lIlalrieea I (llnillllea prilllaro ell lIIall/a) , lIIatrieea (/
II-a (ml!agoniswul CII I/WIIW) , lIIatrieea a Ill-a (sillergia ell lIIama) ,
lIIalricea a IV-a (separarea de mallto).
5. E,periell/a IInitatii cosmicI'
6, ReZl/lllat
7. Bibliografie
69 Psihologie lranspersonaiil
1. Experienfe abstracte sau estetice
ca III l1l0deJui lui S. Grot". referitor la "taramurile
uman" (1975)' sunt definite (straturi): unul care conIine
material biografic; unul mai adanc. cu memoria procesului
cel Illai admc. nivelul mai muIr sau mai pUlin asemanator cu
Ies colecrlv al lui c.GJung.
StralUl personal ar fi domeniu\ lui Sigmund Freud. stralUl perinatal ar fi
domeniul lui Otto Rank Wilhelm Reich iar stralUl transpersonal i-ar apaqine
lui lung. Stanislav Grof cele trei straturi intr-o conceplie unitara
originala. EI se vede pe el insui ca pe un care pe
Ull model in fi 0 harta a dezvoltarii
S. Grof delimiteaza 4 tipuri principale de experiente LSD. cu zone
corespunzatoare in straturile (cL cartografiei rcs) :
I . Experiente abstracte sau estetice ;
2. Experiente psihodinamice ;
3. Experiente perinatale :
4. Experiente transpersonale.
sau
Mediul sufera transformari care seamana izbitor cu tablouri celebre ale
pictorilor Pablo Picasso. Georges Braque. Femand Leger. Marcel
Ducilamp. Wassily Kandinsky. Imagina{ia se dezvolta impotriva controlului
gandirii: suprafete incollsistente. textura obiectelor petele!umbrele de pe sol
sau de pe pereli reprezinta animale famastice. fe{e sau scene exotice.
ElemelHul optic al experienleJor estetice este atat de impresionant. incat anumiti
subieqi iI asimileaza eu "orgie vizuata" de forme culori.
Muziea ill timpul LSD se asculta cu tot corpul: sunetele
rezoneaza eu anumite pani ale corpului, gene rand emo!ii trairi extatiee.
Viziunile geol1letrice decorative sau iluziile acustice au puterniee efeete
in sfera 'H.:tivit3Iii. hnagillile sunt calde. ademenitoare. alteori sunt dezgustatoare.
agresive. sellzuale sau laseive obscene.
lata 0 iluzie optica interesama. produsii eu ocazia unei de sill1bolisl11
sexual. cum este relatata de S. Grof ( 1975) :
SllbieCllll I$i observa palma mftillii drepte imr-1I1l gmp de fell/ei goole
(mldeaza tmdill/n spre IIwslIIrbare). lata relatarile slibiectllllli: "evolllalll
litemllllellte IlItr-1I11 IlIIivers abstract. Forme geollletrice $i elllori eXllberallte se
illwirteall lIIai straillcitoare lIIai radioase dedit tot eeea ce vamselll ell pima
all/llci. Emili fascinat, Izipnotizat de acest spectaco[ caleidoscopic de necreZIll ...
fA 1111 mO/llent dat,strtlclilrile geollletrice .I-au stabilizat: ele s-all organizat .I-all
--
1011 M{mZ(J[ 70
IrtllISjOnlWl III jorllle ornall/elUare exces/v llIfr-ill! eadm de oglindii. Deeoml baroe
reprl'zelll{l III/1m/{ de otnall/eme ill/pletite. df' rmllljiea/ii (fall/llri) jmll::.e
s( IIIP{(lf(, illfh) pc/dure fant{/Sliea. Oglinda S-(I divizat ill 5-6 "'roblour!" separole
de rOIlli/icu{ii. Spre s/lprinderea lIIeo, dl//lc/ C(' 011/ oeeSle tablolln ele S-(/II
(/lIilll{/{. Pers(Jl/ojele erall joane sfllizale se ea !IIariollere.
Aflllosfi'rrI care se degaja ero {lillI/Willa. COII/ieli. d{lr ero lIIarcnfa de !Ill jel de
secret 1111 jet de ipocrizie. Alii fn[eles bmsc ea asislml/ la 0 sarira si/llbolica dill
copilelria mea, perrec/Ilel ll1fr-lln mic sat la [adi... "
2. Experin(e psihodinamice (vezi IV.2)
3. Experien(e perinatale
Sc rcfera la fellOl1lene1C biologiee. ale suferinlci <lngoasei de
la ale illlbatranirii. ale bolii ale Illoqii.
Ouo Rosenfeld Rank (ausrriac. neofreudist. 1884-1939). in "Traull1atismul
i" (1924). a arawt ca aduce cu sine un profund traumalism care va
llltluCIl(a. pc lot parcursul vie!ii. dezvolrarea biologica psihica a individu!ui. Multe
din eOlllplexele sau temerile persmnei au originea in traumatislllu]
Experiell\ele perinatale releva similimdinea dintre l1loarte
provoaca revelatia sideranta ca deburul vietii seamana cu Acesta este
prillcipalul element tilozofic al acestor experill!e Aceasta intalilire ocanta dezvilluie
noi regiuni de experienta spirituala religioasa care fac parte din fondul persoanei.
Grof(1975) arata ca intalnirea ClI moartea la \livel perinatal ia forma unei
experinle profunde "de la surs,'l" asupra angoasei lenninale, Esenta acestei
experiell(e este semimentul real al erizei bioiogice finale pe care subiectul 0
asilllileazi\ adesea eu lIloartea veritabila.
Experien\ele perinatale sunt n intre psihologia persoanei
psihologl<l transpersonala, intre psihol()gie i psihopatologie, pe de 0 parte
religie. pe de alta parre. FIe au 0 natura transpersonaHi. fiind insoiite de
idemifidlri eu alte persoane sau eu ulllaniratea care lupta i suferil; uneori apar
arIJetipuri jungiene.
4. Matricile perillatale fUl1 dam etltale (lVIPF I-IV)
Sum slstcllle direetoarc dinamice, care fUllqioneaza in baza unor
principii de organizare ales. 3v;lnd doua componente: una biologica
una spirituala.
Aspectul biologic este formal din elemente i realilliti legate de fazele
individuale ale biologice. Fiecare are un comportament spiritual specific:
Psih%gie rranspersona/a
a) intrauterina corr
premisele corespu
prima fazil (fatuI simtE
experientei infernului, num
b) AI doilea stadiu al
moarle vs.
e) Echivalentul metafizic al u
spirituala.
MATRICEAI : UNIUN
(experienta intrauterinaIII
Unii subiecti descriu ami.l1tiri COl
sentimenlul ca sunt foane mici, ca ar ave:
ell plutesc intr-un mediu Iichid eald, e:
experinte sunt asociate eu 0 stare de
Ego-ul, dar se iminde pana )"
certimdinea dimensiunii sale cosmice, (I
Dunmezeu. Formeleobiectelorsum goale:
S. Grof se referll la trairile (I
"oceanic". deosebit de extazul "vulcanic"
par a fi legate de experien{ele transcendell
S, GrofI-a intalnil pe Maslowin S.U.A
Viziulli1e asupra zeitatilor a
experien!e, S. Grof (1975) i1ustreaza r
unui raport eonsemnatde el :
;;111 limplll el oscila
vie!;; intrauterine. Avea sentiment"l cit.
pereeplie intuitiva a demonilor din dil
pereeput brusc 0 rela/ie jmpanta fntriJ.
lows adfmcit intr-o medita/ie projl
beatifieel experiell/a intrauterinel.
Dell/onii agresivi
biologice tradue influen/ele flocive aU,
sill/ultan episoade care pareau a fi allli"
Imei Karma ii hOfartl)'te viala aew,
"/legativa" "altlptarea preeoce"
jenolllella/6 regizaul de legi Il(/[urale . ..
Mai departe S. Grofrelateaza ex:
"Viziullea /Ilea se
energie care se relspiJlldea sub jorllla
perjec/iunea "ltimel jericire'
eram fntreglll univers: asislam la
incalelliabil de golaxii vibrante, Aceste
se amesteeall Cl/ experienle din miere:.
atoll/ilor # lIIoleel/lelor, origit/ife vie/II
PSihologie IranspersonalG 71
a) Exisrenta intraurerina eorespunde eu experienta unitalii eosmice:
premisele eorespund sentimentului de fuziune eosmici'i; in
prima faza (tatul simte prima eontraqie uterina) corespunde
experientei infernului, numita "tara scapare" ;
b) Al doilea stadiu al (inaintarea tatuIui) eorespunde eonf\icrului
moarte vs. ;
e) Eehivalentul metafizie al ultimei faze este experien{a mortii ego-ului
spirituala.
MATRICEA I : UNIUNEA PRIMARA. CU MAMA
(experienta intrauterina inainte de debutul travaliului)
Unii subiecti descriu amintiri complexe ale vietii embrionare originare: ei au
sentil1lentul ea sunt foarte mici. ca ar avea un cap disproportionat in raport cu trupul.
ca plutesc intr-un mediu Iichid cald, ei sllm contaetul eordonului ombilieal. Aceste
experinle sunt asoeiate eu 0 stare de traita ca ferieire oceanica. Se va pierde
Ego-ul. dar cunoaterea se intlllde pana la inlelegerea intregului wlivers; subiectul are
cerritudinea dimensiunii sale cosmice, deseori pana in punetul de identificare cu
Dumnezeu. FOflllele obieetelor sunt goale, iar vidul este plll1.
S. Grof se refera la trairile extatice eliberate de orice tensiune: extaz
"oceanic". deosebil de extazul "vu\canic" (MPF III). Sel1lllnemele de wliune cosmica
par a fi legate de experientele transcendentale ale lui Abraham Maslow (1908 1970).
S. Grof I-a imalnit pe Maslow in S. U.A i a avut eu el schllnb de OpilliL
Viziunile asupra zeitalilor a arhetipurilor jungiene sunt alte fipuri de
experiente. S. Grof (1975) ilustreaza natura acestor experiente prin
unui consemnat de el insui?i :
"III tilllplil :jed/1l1ei el oscila If/tre experienlele pozitive :ji negative ale
rielii intrallterine. Avea sentilllentli/ cii ar ji ci/:jtigat 0 lIIai bllnii capacitate de
perceplie illlllitivn a demonilor din diverse cllltllri: india, Tibet, Peru etc. A
percepllt brusc 0 relalie frapalllii intre spiritlll lili Bllddha, a:jezat in po'lilie de
[a/lis $i adancit fntr-o medita/ie profitnda $i aceea a /lflili embrioll trailld 0
beatificii experien/ii intrauterinii.
Demonii siingero$i, agresivi :ji feroci repre'lintii perioadele lta:jterii
bio[ogice $I tradllc injluen{e/e IlOeive all' viejii illlraliterine. Pe 1111 alt plan, el traia
silllllilmi episoade care piireml a ji alliintirile IIllei relNcamari trecllte. Dillalll;slIIlIl
IlIIei Karma ii hotiira}'te viala acwalii. Erperielllele de vialcl illtrallterillcl
"/legativii" :ji "ali'iptarea precoce" reprezentall legalllra Karlllei CII lllll/ea
[e/lomenalii regizat(l de leg; naturale. "
Mai departe S. Grof relateaza LSD a unui psihiatru :
"Vizitmea /Ilea se caracteri'leazii printr-o II/ascl incredibilii de lllltlinii :ji
energie care se riispandea sub fomta Illlei vi/najii sllbtile. Eralll Ull care
CIIIIOa}te per/eCfilillea IIltimii :ji fericirea IItlei experiefl/e illtrallterille pozitive. Ell
eralll imregll! lillivers: asislalll la speclacollll lIIacrocoslllic CiI Utl llulI/iir
il/calwiabil de galaxii vibrmlte. Aceste perspective coslllice radioase :ji stllpejiante
Sf (llllestemll CII experien/e din microcosmos, tot a:ja de prodigioase: dallsll!
atoll/ilor :ji lIIoleculelor, originile vie/ii. IIlliversul biochilllic al celufelor. Pelllru
-
-----
72 lUll Mill/z(I[
prilila da{(i ill \W{II men 11111 lll(eies illillea ClIIII eSle Illlr-adeviir, III/ lIIislef
iIiSOIit/obit, 1111 joe divill de energie. TOlIII III aceSl Ililivers pc1rea a JI
Dllpri ce 11111 (/('{'l'j}[(1{ (!XiSlell(a IInei {oetaie {/Iii jc1el/1 0 descoperire
/lUll IIllIiwore. cOII.)liillfO IIlipregneaz{l orice jorlllc1 de exislel/[lL.Neeesiuuea de II
grlsi .\loren de [Owlil CUlIOSCIIl6 nil6daul /11 ptililecele IIImem, piirea a
Ii IIlOlim(w /I/lIIII({ 1/ Fiill(ei III/Wile. Alii re/illlil III jine solu/ia La dilellw
./illldlllllellw[(i {/ III/wlliulfii ' lIiei a flllpLlllire, lIiei 1111 slicces III 1IIIIIeo III{/ferialii 1111
ill' jJlilm lIicwdo{({ sOlis(aU' oceaslii lrehlllllfii illsn/whilii. Sillgllra IIO{lSlra
,'Sic de (/ >.;iillill well i()c fer/ell si de 0-1 gasi ill spirillit ILOSlrll, ill proprillt IlOSlm
iUCiI)lielll, ji)(lrtc clar :.pirillioli: Slllgllrl rem/II tie oplii
de I'Sil' rr({wjl)fll/urea liller/oarii (/ imregii Fi/fl/e IIl11arze,"
A
(contractiilt: intr-un SIStellI uteI'm inchis)
AClivClrca acestcl III,mici se exprill1a deseori 1l1tr-o experien(a spirituala
c;,r;\C!ens[H,:J, sC;-lpare" sau "inkm", Subiectul are imvesia dl este inchi,;
illlH' cU'idli'lcIIIsoarc. prins in capcana ullui careerai. EXlslenla nu are
\CilS. este llHl!lstruoasa :;;i absurda.
SUlltenl :Izv,1riiti in aceasta lume ostila tara a avea putinla de a alege sau de
;\ decide d,IC:I vrem sau nu sa He de ce cando Singura Iloastra certitudine
esrc di are () durata Iimitara ca zi ;;lSe va (Karen Horney
! 950 s-a relent la <lnxietatea fundamental;,! - sentimentul de fiin\a izolata
lleajuror;u;1 rala de 0 \ull1e potential ostiU'L)
NOI suferIlII la suferim cand lIlurim; angoasa esre
,imilanl CII ilngoasa moqii ... Am venit pe lume dezorielltHti. goi fara bunuri
pilrasim lamea in fel ...
Pelltru IlldlVizii cultivali care panicipa la acest gen de experiente rCLLllta 0
llOLli! illielegere apreciere a filozofilor Soren Kierkegaard,
M;lrtill Heidegger, Albert Kamus. Jean Paul Same. Sentimente angoasante de
sep:lrare, de :tiienare, de cu]pabilitate (pacarul originm de Adam Eva)
SUIll cUlll[ltlllellte clasice ale MPF II. Se fac referiri la personaje mitologice:
Tama!. Pn'llleteu, SisiL
Telliele biblice care arar frecvellt ill acest swdiu sunt:
- -- c.xpLllzarea lui Adam Eva dlll Paradis;
Iisus Hristos rugillldu-se pe Muntele Maslinilor mai ales.
unlillrea sa (HEcce Homo"), sale urcand drulllul
Golgolei <lngoClsa din rimpul crucificarii (HDoanllle. de cc
m-ai paras It ?") ;
lui Buddha:
Infernul deseris de Dante in HDivina cOlliedic" ;
Viziulli apocaliplice j la Salvador Dali sau Hieronymus
Bosch;
Psihologie franspersonait!
MATRICEA A III-A: Si
(traversarea traseu
FatuI lupta pentru supravieluire: e
sufocare intensa. Eforturile mamei
l11ol11emul expulzarii tatul paate cunoate;
biologice: sange, mucozitati. lichid amnic::
Aceasta matrice perinatala este traita C(;
a) titanescul;
b) sadomasochistul;
c) sexual;
d) scatologic.
a) Caracteristica principala a acu
titanesc. Intensitatea durerii atinge w
suportabilitate umana. FatuI are sentimem
curenti de energie, Viziunile care in501!
naturi: explozii vulcanice, cutrell1ure de
cosmice rerestre. scufundarea Atlantia
razboaie nuc1eare. reminiscen
Suferinlele se transform3 lntr-un
cosmice. un gen de "extaz vulcanic", a
matrice perinatala, Durerea intensa nu 1111
dldura de frig, agresivitatea criminaia de
de extazui religios, chinurile ll10qii de buc:
b) Elementui sadomasochist e:
constanta a experientelor asociate cu MPF
Scenele care insolesc descarcarile
sunt atat de pUlernice, incat subieclii \1(
presupun torturi cruzimi de toate gtt
revoiutii s3ngeroase. cruciade, llJutilari s;
(flagelan!i sau - rUg!. 0 secta in can
kamikaze (cuvan t japonez care inseamna
masaere ale animaielor, etc,
Subieqii au tendinta de a se idG
Nero, Caligula, Genghis Han. Hernandol
personaje cunOSCUle prin perversiuni S31
Elisabeta Bathory (contesa l1laghia
fete virgine apoi se scalda in sangele lor
Subiectii confruntati cu MPF III
mOlivaliilor acestor sunt
Daca cele doua aspeete titanesl
Iraite simultan, rezulta viziuni infricol
1110nstruoi, cu reehini mim3nzi. lupte ami
cruzi. explorari spatia Ie i aventuri "seiene
73 Psih%gie IrallSpersolla/a
MATRICEA A III-A: SINERGIA CU MAMA

(traversarea traseului pelvi-genital)
FatuI lupta pentru supravieruire: el simte dureros presiunile mecanice 0
sufocare intensa. Eforturile mamei ale copilului coopereaza sinergic. In
momentul expulzarii faml poate un contact imediat cu unele sub stante
biologice: sange, mucozitati, lichid amniotic, urina etc.
Aceasta matrice perinatalil este traira ca 0 lnviorare are palru aspecte distincte :
a) titanescul;
b) sadomasochism I ;
c) sexual;
d) scatologic.
a) Caracteristica principala a acestei matrici este atmosfera conflictului
titanesc. Intensitatea durerii atinge un grad care Iimitele de
suportabilitate umana. FatuI are sentimentul ca trupul este strl'lbl'ltut de puternici
curenri de energie. Viziunile care insolesc aceste experienle sum de diverse
llalUri: explozii vulcanice, cutremure de pamant, ploi de meteorilL cataclisme
cosmice terestre, scufundarea Atlalltidei, distrugerea Pompeiului, illvazii de
razboaie nucleare, remilliscen(e ale potopului biblic.
Suferilllele se transfonna IIm-ull entuziasm salbatic, extatic, de propoqii
cosmice, un gen de "extaz vuicanic", deosebit "extazului oceanic" din prima
matriee perinatala. Durerea intensa nu mai esle diferenliata de bucuria extrema,
ciHdura de frig, agresivitatea criminala de pasiunea amoroasa, angoasa existenliall'l
de extazul religios, chinurile l110qii de bucuria
b) este 0 caracteristica predominanta
constmlla a experienlelor asociate cu MPF III.
Scenele care insotesc descardlrile de energie distructive aurodistructive
SUllt alaI de putemice, incat subiectii vorbesc de "orgii sadomas0chisle". Ele
presupun torturi cruzimi de toale genurile: omoruri bestiale, genociduri,
revolu\ii sangeroase, cruciade, l1lutiHlri sau automutilari ale fanaticilor
(tlagelanti sau 0 secta In care Illembrii se mutilau prin au(ocastrare),
kamikazs: (eUV3m japonez care Insemnna "vantul divin"), sinucidere in masa,
masacre ale anilllalelor, etc.
Subiectii au tendinta de a se identifica eu dictatori sau tirani celebri:
Nero. Caligula. Gengilis Han. Hernando Cortez, Adolf Hitler, Stalin; sau cu
personaje cunoscute prill perversiuni sadiee: Salomeea. Cezar Borgia. Vlad
Elisabeta Bathory (contesa maghiara din see XVI care tortura asasina
fete virgine apoi se scalda ill sallgele lor cald).
Subieqii confruntali cu MPF III au sentimentul empatic al intelegerii
IlImivatiilor acestor sunt de foqa lor barbara incontienta.
Daca cele doua aspecte - titanesc sadomasochist - din MPF III sunt
Iraite simultan, rezulta viziuni infricoatoare: lupte cu erpi constrictori
cu rechini tlamanzi, lupte al1lice cu gladiatori, lupte cu conchistadori
cruzi, explorari spaliale i aventuri "science fiction" etc.
--
74 Ion Miinzat
c) exce.?iva este un fenomen curent important al
(ne atrage atenlia Stanislav GroY, 1975). Aceasta ipotezi'i a fost confirmata
de multe cercetari transpersona Ie.
Subieqii LSD relateaz5 tri'iiri care (in de prima parte a organisl1lului, carac-
terizata pril1tr-o progresiva a tensiunii sexuale; ea pare a fi extinsa pe toata
suprafa\a organismului i nu limitata la regiunea genital1L Viziunile subieqilor evoca tor
felul de orgii s51batice, cu toate perversiwlile sexuale posibile. Ei se identifica empatic
eu stapanii haremurilor orientale, cu participanti la rirualuri de adoratie phalica, Cll
sau prostituali: ei joaci'i rolul unor personaje faimoase ca: Don Juan,
Giacomo Casanova, Rasputin, Maria TIlereza Popeea. Alti subiecti se imagineazi'i cll
tr:iiesc la 50ho (Londra), Place Pigalle (Paris) sau ca participa la carnavalurile fasruoase
de la Rio De Janeiro, Trinidad New Orleance.
d) Aspect!!L sca!olog! (scatologia se refera la lueruri triviale i sca-
t)roase; a nu se confunda eu escatologia) din MPF III corespunde fazei care pre-
cede experien!3 naiirerii sau remlrerii. Subiectii se lmagineaza mancand excre-
mente, sau bfmd sange sau uriniL Prima reactie este negativi'i , de dezgust i
revolta. dupa care ei ajung la 0 acceptare pasiva i 0 curioasa satisfactie primitivii.
Elementele scatologlce se manifesta deseori sub 0 forma simbohdi: tone de
gunoi care degaja mirosuri respingtoare, maldare de deeuri, bUei'ili de pete alterat,
cadavre umane sau animale in descompunere, imagini de cocina de porci, etc.
De asemenea, este abundent i simbolismul religios: Adam Eva,
potopul bihlic, tlagelele din Egipr, distrugerea Sodomei i Gomorei, intanirea cu
Moise (Vechiul Testament) sau simbolismul Cinei de Taina, aspectele transcen-
dente ale crucifidirii invierii lui HrislOs (Noul Testament), Unii subiecti descriu
scene terifiante de adora(ie a zeitati10r sangeroase semanand cu Kali, Molloch.
Hecate. Astarte sau Lilith (V, Kernbach, 1995). Viziunile ceremoniilor re1igioase
care illlplJcil senzualitate. trezire sexuala dansuri orgiastice (bacanalele Romei
antice ritualurile tribufllor aborigene) servesc adesea ca llIetafore ale
contlictului
MATRICEA A IV-A: SEPARAREA DE MAMA
uniunii simbiotice forl11area unui nou tip de relalie)
Aceasta matrice este legata de ultima fazi'i a Experienlele culminant de
angoasante, traversarea filierei pelvi-genitate Jtinge tinalul. iar inrensificarea ultlllli'i a
tensiunii suferin\ei este uflnata de 0 subita i de 0 relaxare odata cu
expulzarc;L Capilul 0 noua experientIi: prima sa respira(ie profunda este
dureroasil. dar beneticil, se deschid se degaja caile sale respiratorii. Cordol1ul
olllbilical este seC(lonat sfmgele este dirijat spre regiunea pulmonara.
i\cum se produce separarea fizica a copilului de mama sa incepe eXlstell]!
aU!onollla a Iloului nascut. El va mai fi mult timp relativ dependent de mama sa.
MPF IV are 0 fateta biologica i una spirirualll, dupa exemplu celorlalte
matricl anterioare. Relatarile suhieclilor se refera adesea la anestezicile folosite, la
suneml instrumentelor chirugicale, la luminarea saliL la diverse evenimente
Psihologie [ranspersonalii
complicatii care apar la iqin
omibilical in jurul gatului, utilizarea f((
Pe un plan sil11bolic spiritll
experienla moarte - Suferii
de anihilare total a a tuturof nivele
transcendental. Omul 0 viole;
intelectuaIa 0 umilire m
succesiulle rapida de il11agini
Subiectul este patruns de convingerea
ceptia sa despre lume se
mului sau de referinla anterior.
. Subiectul se refera la moarteal
a atins fondul cosmic al anihilarii tota
este simultan invadat de senzatii de
universul intr-un mod nou i extatic ..
mantuire, de dragoste i de iertare. SI]
debarasat de povara sa de
nu are decat sentimente de dragoste pe!
insuti"), apreciaza relatiile umane caldl
in aceasta stare, ambilia III
meritelor de catre altiL l
Subiectul nu poate intelege cum de a aC(1
in unna christoterapiei, prac(icara de disc:
III MPF IV aceasta
este adesea urmata de sentimentul de u
transcendel1le se bazeaza pe experienle!
alchimia sa spirituala e.G. Jung se rell
in utero - I. Manzat M. P. Craiovam
Capacitatea subiectului de a al
ideal tinde spre un mod de viali'i sinr
marea, piidurea). Profunzimea inlei
rajeaza aceasta orientare sunt acum evi
filozofia lui Jean Jacques Rousseau saUl
buddhisl11ului zen.
In acest stadiu, toate canalell
potenlialul sensibilitatii i place
Registrul senzorial pare total nou, pll
empiric ii releva subiectului valori
frumusetii, senti mente de dragoste ]
experiente au frapante asemanari cu me!
75 Psihoiogic transpcrsonaili
complicatii care apar la natere: cu fundul inainte. infliurarea cordonului
omibilical In jurul gatului, urilizarea forcepsului. manevre de reanimare. elc.
Pe un plan simbolic spiritual. manifeslarea principata 'in MPF IV este
Suferinta i angoasa culminanla eSle 0 experienta
de anihilare totala a tUluror nivelelor: fizic, emotional, intelectual. eric i
transcendenlal. Omul 0 violenrare biologica finala. un emotional. 0
illteleCIUala i 0 umilire morala. Acest rezultal este ilustrat prinrr-o
succesiune rapida de imagini despre evenime11le ale vielii IreCUle i preze11le.
Subiectul esle patruns de cOllvingerea ca este un ratat pe lOale nivelurile. COll-
ceplia sa despre lume se prabuete eJ traiete dislrugerea instanlanee a siste-
mului sau de referinla anterior .
. SubieclUl se refera la Il10artea Ego-ului (S.Grof, 1975). Dupa ce subiectul
a atins fondul cosmic al anihilarii lOla Ie este asaltat de lumini reci i orbitoare i
este invadat de senzalii de decompresiune expansiune. EI percepe
universul llltr-Un mod nou i extatic. Atmosfera generala eSle de eliberare. de
ma11luire, de dragosle i de iertare. Subiectul se simte P!ltificat i in acelai timp
debarasat de povara sa de "murdarie", de villovalie, de agresivitate angoasa. El
nu are decat sentime11le de dragoste penlru ceilalti ("Iubele-li aproapele ca pe line
insuli'"). apreciaza relaliile umane calde. solidaritatea i amicilia.
in aceasra stare, ambitia nera!ionala i exagerara, nevoia de bani,
recunoalerea merilelor de caIre altH. presrigiul $i pUlerea par derizorii $i puerile.
Subiecruillu poale il1ielege cum de a acordat amta importanta acestor "valori" (este ca
in urma chrislole@Qiei, praclicara de discipolii lui Viktor Frankl, 1961 - 1973).
li1MPF IV-aceasta experienta de $.Lreni!tere spirituala
este adesea urmata de sentimentul de uniune cosmica. In acesl conlext. eleme11lele
[ranscendente se bazeaza pe experienle ale "vietii intrauterine" de "aIaptare" (ill
alchimia sa spiriluala C.G. Jung se refera deseori la operatia alchimica regressu!!!
in utero I. Manzal $i M. P. Craiovan. 1996, p. 342 - 345).
Capacitarea subiectu/ui de a aprecia frumusetile nalurii cre$te Houl sau
ideal rinde spre un mod de viaIa simp/u, in re/aIie directi'i. eu natura (muntele,
marea, padurea). Profunzimea inIeiepciunea sistemelor de gandire care incu-
rajeaza aceasta orientare sunt acum evidente i incontestabile, ceea ce se releva in
fiJozofia lui Jean Jacques Rousseau sau in lnvatarurile Tao iSll1ului chinez sau ale
buddhismului zen.
in ilcest stadiu, toate canalele senzoriale sunl receptori performanli :
potenlialul sensibiliti'itii i placerii nuanielor perceptive ale lumii exlerne.
Registrul senzorial pare rotal nou, proaspiH, excitant $i slimulativ. Acest plan
empiric ii releva subiectului valori pozitive: un simi al juslitiei, aprecirea
frumuselii. sentimente de dragoste $i respect fala de Sine i fala de aliii. Aceste
experiente au frapante asemanari cu lui Abraham Maslow (1993).
-
76 Ion Memzat
5. Experienta unital;; cosmice
Simbolismul religios mitologic este bogat i variat, pluricultural.
Experienta 1110qii Ego-ului este asociata cu imagini ale zeltali10r terifiante: Kali.
Molloch, Shiva, Thor (zeu nordic), (V. Kernbach, 1995).
Cadrul de referinla cel mai frecvent este moartea lui Hristos pe cruce
lnvierea Sa; deseori apare Sf. Fecioara Maria cu Pruncul. Sunt foarte frecvente
reprezentarile abstracte ale lui Dumnezeu, care e perceput ca 0 energie spirituala
pura sau un Soare transcendent.
Relatarile unui pacient: "M-(lf1J sil/lJit chinl/it [ntr-Ilil tad similar ell
pietllrile llii JeronvIIIlIs Bosch. Apoi alii partleipm 10 dral/1a $i sllferil/fa ill!r('gil
/I/Iwnitii/i. Alii trait pmilllile lui HRISTOS: C/I eralll Hristos. dar eralll totodGta
tori oall/ellii !IIor!i care se indreptall spre Golgota. Vizillnile I/I('le erall foarte
eli/re, sllIeT/llra tri.lfelea lIIea erall iwel/se. La llIl lliolllellt dat III! gllst de sangI'
IIIlIrdtirea elliplIl DOlI/llIlllii .. ell nil Ii vedealll chiplll, ci door aceasto lacrillla care
cllrgea $i ('(Ire {I('operea llllllea inrreaga afllnci dmd DOIlItlIlI panicipa la 1II0artea
$i sllferill/a tutllror oal/l('flilor. Mergea/ll spre Golgola; ajuns aeolo alii fost
crtleiftcat illlprelillii ell HnslOS $1 CII toli oall/ellii. Niciodatii dllrerea /Ilea 1111 a los!
atiit de jJlltemicii; ell eralll Hristos, ell erG/II cruciftcat, ell eralll /IIort.
Un camee celest rasllna in lIIolllellfele III care lIO! /I//lrea/l/ rastiglllji pe
cruce. Era vocea ingerilor .. ei etil1fall $i IIO! ne lnal/(lJ1l lelll spre eel'. Sell/ana Cll 0
ill IlIolllentlll,llor/ii lIIele, I'allflll a sliflat $i lIIi-a IlIIpins crucea spre 0 alta
lillI/e. Ascellsillllea IlOastrii treptata em OIlIorsata. Erau II/ari pres/uni III ililellse
catl'drate tlllllal/{iri illiense, aliI' $i talllale - toate se inal/au. Ell nll lIIai aveal/l
('oll$tiill/(/ existell/ei lIIele personale. Eralll contopit CII toate procesillnile $i toate
procesilillile erall ill lIIil/e: eralll pecore 0111 $1 lOuil se illalfa, Splelldoarea acestei
({Seells;UIl! depa$NI oriee deseriere. Noi lie iniilr(IJ1/ spre IIIII/inii. tot /l/ai SIiS.
{recalld peste e%alle de /IIaT/llllra ill/am/ma. liisalll In /lrllla Iloastra albasfrul,
verdete, TO'iul $i al/rul ('medraletor $i IlIIbnlcalllimea regaM a anu/IIitqr persollaje.
Ne II/(liJ{//1/ III alb. Mllzica era plilla de vraja, illtreaga lllllle eanla. III comilll/are
o rizillll(, Ill/ S-{/ ill/plls: Gill/gilll DOlllflllilii II/-a atillS. De fap!, rlU eralll sigur
dacii II HI alillS doar pe mine sail pe fOli omllellii. Nil eram ell (a$adar) toJi
o(flllellii ? Moi IIlIIfte plple S-{/II prodlls silllulf(ln el/ acel contact. Devenilll
millllscl/li, de lalio IIl1ei celllle, a anlli atoll/. Eu emll/ pace. bucurle $i dragoste;
illiJe{/1I/ dlllllllezeireo ilia cOll!opea/l1 Cll ea. Atingerea gililgillilli a ovut aSllpm
lIIeo efecflil millgerii Cll /Ill cablll de illalta tensilllle: touil a explodat. A/Il fost
depII$i III [OCit! cellllai inalt posibil 10cII/lulllinii absolllte. Lini$tea s-a (J$!ernllf,
/lici 11/1 Sllllet, doar v lumina purii. Avealll semillleJlflll eli sum in celltrul sursei de
enagie. Ell eralll DUI//llezell - emlll ill Dlllllne1.ell, participolll 10 DUII/nezeu.
Aceasta vizilllle a dllrat pUlin. Apoi coborarea lncepea sa se COlltureze. Nil era 0
co/Jorlire llIlr-o lllllle ClIl10scmii fallliliara, ci illtr-o lllllle de 0 lIIare 'Ii
prodigioasii lrulllusele. Acoperilld corurile, Ollzealll 0 voce de oracol: "Nu doresc
lIilllic, 1111 doresc nilllic. " Apoi alta voce: "1111 calif Ililllic. nil cau! ninlic ". Acolo
(Jill deseoperit 1111 secret: DUMNEZEU este vellerat peste tot. Vedealll celli Ie
PSillOloglC IranspersonalCi
prinse ill !esllflIri. treceam din una
evadall pelltm a se ruga llii DUMNE
lIluli personaj care calca pe apele 1I11
adell/ca. Nllfert inflori/i pillfeall pe sup
inalIi. Brusc, 01/1 OIdt 0 voce' ''fllll
Dorealll din fOote pllferiie meie sa itUI1
daca e/l pluteam PI' apa sail dacii e
anill/aie -imreaga crea/ie- coborau
flllvillilli vie!ii.
Calld silllfonia lIIea s-a terlll
descoper;! ill sola de traWII/elU. Tero(l
1111 111-0/1 parasit. Avealll foarte clar
centml energiei IIlliverslilui.
Astazi pastrez cOllvingerea fterb
co fluvilll vie/ii curge III Dumnezeu $1
amici sail inall/iei, negri sail alhi. biir,
1975, p.170-In).
matricilor perinatal
In- timpul terapiei LSD ord
intotdeauna respectata. Configuralii po
cursul procesului care depinde de un al
personalitatea sui
aspecte specifice
tipul de simptom
circul11stantele ac
personalitarea rer
imprejurarile i c
Observatiile indica faptul ca
tarea experientelor de renatere un
utilizarea de doze puternice, astupare
relaxante (Vangl1elis, Klaus Schulze, C
Efectele psihoterapeutice sunt
prin cele patru matrici, in final vor dl
personalitate innoita: dispar vechile si
sitatea trairilor emotionale. Ei au sent
sunt pregatiti pentru un nou inceput dl
sentimentele complexele de vinov
traiesc 0 profunda i placuta stare de
logice i psihice, sinH 0 pace launtridl
copera noi dimensiuni ale universului t
fac parte din Crealia divina.
Experienta unitatii cosmice (
efect terapeutic asupra personalitatii
subieqii cunosc diverse grade form
intr-un context metafizic, in termeni Oi
Psihoiogle Iranspersonaia
77
prinse til fes/ltllri, trecealll din IlIIa in alta or ile se des' .. ..
evadall pentm a se ruga lui DUMNEZEU A' P 1 I v de/mu/l!
. . . It/ avut 0 a ta VlZlUne puternica a
111//1/ persOIl(lj care calea ye lJDeie I//l//i./J.!/)f/// /,/.>7r'"0' //"/,-//
Jftfj1ir j7tifli?'lff{ pe.Jffj7rqtijil lIpel: vateil em s//grfff;;cfld oe /IIN/I/f
inaifi. Brtlsc, alii auzit 0 voce: "jluviul vie/ii curge spre gum lui DlIlllnezeu ".
Dorealll dill fOate pllterile lIlele sa intru in acest jlllviu. Mi-e illlposibil sa precizez
. dadi ell pllltea/ll pe opa sou daca emilI chiar jlllvilll. Hoarde de persoane
anilllaie -illtreaga creaJie- coborall pallta ii se griibeall sii irare in cllrelltlll
j/uvillilli viefii.
Cfl/ul sill/follia lIlea s-a tenllinat, alii silllJit cii lIlii trezesc It/-alll
deseoperit ill sala de tratalllent. Teroarea IlIlIilin/a, pacea, fericirea bllcllria
nil II/-all piiriisit. Avealll foarte clar illlpresia de a-I fi intalnit pe Dlllllnzeu in
cenlflll ellergiei IIlliVerslllui.
Astiizi piistrez convingerea fierbillte (profillldii) cii toJi oalllet/ii sunt unlil
ca flu villI viefii cllrge in DUlIInezell cii nil este nici 0 deosebire intre oallleni -
allliei sou ill{/II/ici, negri sail albi, biirbaJi sail felllei - ,wi sllntelll 1111111" (S. Grof,
1975, p.I7D-ln).
Sel11nifica(ia l11atricilor perinatale (apud S. Grof, 1975)
In til11pul terapiei LSD ordinea cronologica a MPF-urilor nu este
intotdeauna respectata. Configura(ii polil11orfe l11ultidil11ensionale se deruleaza In
cursul procesului care depinde de un anul11it numar de variabile ca :
personalitatea subiectului :
aspecte specifice ale biografiei sale;
tipul de simptol11atologie clinica (gradul de nevrotism) ;
circul11stan(ele actuale ale vielii subiectului ;
personalitatea terapeutului :
Imprejurarile cadrul concret de experimentare.
Observa(iile indica faptul ca anul11ite circul11stanle favorizeaza l11anifes-
tarea experien(elor de unitate cosmica: tehnici terapeutice speciale,
utilizarea de doze puternice, astuparea urechilor cu 0 banda, ascultarea l11uzicii
relaxalHe (Vanghelis, Klaus Schulze, Osho, etc).
Efectele psihoterapeutice sunt profunde ample. Subieqii care au trecut
prin cele patru l11atrici, In final vor dobandi un comportament nou vor avea Q
personalitate Innoita: dispar vechile sil11ptome psihopatologice se reduce inten-
sitatea trairilor elllo(ionale. Ei au sentil11entul ca au Intors spatele trecutului ca
sunt pregatiti pentru un nou Inceput de viall!. Sunt respinse angoasele, depresiile,
sentimentele cOlllplexele de vinovalie, de inferioritate sau superioritate; ei
trAiesc 0 profunda plkuta stare de relaxare au certitudinea arllloniei fizio-
logice psii1ice, sinH 0 pace launtrica 0 Inlelepciune superioara. Subiectii des-
copera noi dilllensiuni ale universului exterior interior, au convingerea intima ca
rae parte din Creatia divina.
Experienla unitalii coslllice (transcendere coslllizare) are un poziriv
efect terapeutic asupra personalitalii ca Intreg. Daca infiuenla este negativa,
subieqii cunosc diverse grade forme de suferinla disperare care se exprima
intr-ull context Illetafizic, In terllleni oculli, mistici sau Aspectul neplacut
--
78 Ion M{mzat
al experiel1!e!or este atribuit foqelor adverse ale destinului. unei Karma rele.
intluentelor aSlrologice sau cosl11obiologiei malefice.
6. Rezumat
ill lll11an conceput de S.Grofsllnt srraturi (niveJe): unu! personal
(5. Freud) care contine material biografic. lll1lll perinatal (0. Rank W. Reich)
Cll memoria procesului unul transpersonal (CG.lung).
Modelul grofian este ca 0 scara ill spirala care coboara in abisal. Grof
delimitcza 4 tipuri prillcipale de experinie LSD cu zone corespunzatoare ill
stratllrile :
a) Experienie abstracte sau estetice;
b) Experien!e psihodillamice;
c) Experiel1{e perinarale:
dl Experienle transpersonale;
a) Mediul sufera transformari care
sea11lilna Izbitor cu tablouri celebre ale pictorilor apare 0 "orgie" vizualil
de forme culm!. Muzica se asculta eu tot corpul genereaz3 trairi extatice.
(descrise la IV.2)
perinatat<::: se refera la traumatismul (0. Rank. 1924)
Ja asemanareadintre moarte.
M;miciJe perinatale fundamentale (MPF 1 - IV) sunt sisteme directoare
dinamice. care funC\ioneazil in baza unor principii de organizare ales.
av;lnd doua cOI1lponente: una biologica ulla spiriruala.
MPF. I: Uniunea primara cu intrauterina inainte de debutul
lravaliului) apare extazul "oceanic" similareu experienleJe lui A. Maslow.
MPF II: Antagonisll1ul cu mama (conrraqiile lIm-un sistem uterin
inchi).) SUlIr (.;,lIIfirmate temele filozofilor temeJe biblice.
MPF III: cu (traversaren rraseului
A(.;easla matricc are patru aspecte Jistincte:
- riranescul :
- sadomasochist;
sexual;
scatologic;
Caracteristica principalaa MPF II[ eSTe extazul vulcanic.
MPF IV: de mama uniunii simbiotice fonnarea unui nou
tip de relalie): pe plan simbolic spiritual, manifestarea principala in MPF IV este
experiellia1l10arte- (experienta mOf!ii Ego-ului "regressum in utero").
Experienlauniunii eosmice (transcendere + cosmizare): experienla mOrlii
este 3sociala cu imagini ale zeitalilor terifiante; un cadru de
referinlil frecvem este crucificarea lui Iisus Hristos,
Grof. 1975): configuralii polil1lorfe
llIulTidimensionaie se deruleaza in cursul procesului care depinde de anumite
variabile:
personalitatea subiectului:
PsiJwlogie transpersonala
biografia sa ;
tipul de simptomatologie
circul11sranle acruale ;
personalitarea terapeuwlw
ImprejurariIe i cadruldee
Efectele psihoterapeutice sunt
comportament nou i 0 personalitate:
universului (interior i exterior). Unee
disperarea se pot accentua).
BIBLIOGRAFIE
Otto Rank Le traumatisme de la naissance, Pan
Stanislav Grof Realms of Human Unconsc:
Rovaullles de l'incollscient humain, Monaco. Ecc
Ca;lGustav Jung Les raelHes de In conscience(Ett
Wilhelm ReichCharakteranalyse. Berlin. 193:"
Abraham Maslow Religions, Values. and Peak<
Karen Horney -ConlliClele noastre interioare"
1011 Munzat, "De la eXiSlen!ialisllIla psihologia
Soren Kierkegaard, "Conceptu! de anxietate", 11
Martin Heidegger, timp",
*** TIle Life and works ofHironylUus Bosch. II
Victor Kernbac!l "Diqionarde Illiwlogie genii
Viktor Frankl Religionand Existeminl Psych,"
Viktor Frank! 111e Doctor and the Soul. Frr
Books. 1973(1. 1955);
I.Manzat M.P. Craiovan "Psihologia Silllbolu
Abraham Masi<)w TIle FurdlerReachesofHUlllllll
79 PSi/IO/0gic franspcrsonala
biografia sa ;
tipul de simptomatologie clinica;
circumstante actuale;
personalitatea terapeutului;
imprejurarile cadrul de experimentare,
Efectele psihoterapeutice sunt profunde ample: subieqii dobandesc un
comportamenl nou 0 personalitate Inl1oita, ei descopera 110i dimensiuni ale
ulliversului (interior exterior), Uneori influenta poate fi negativa (suferinta
disperarea se potaccelltua).
BIBLIOGRAFIE
Ouo Rank - Le traumatisllle de la naissance. Paris. Payot. 1924:
Stauislav Grof - Realms of Human Unconscious. New York. Viking. 1975 (tradus in francezii
RoyaullIcs de i'inconscient humain. Monaco. Ed, Du Rocher. 1983):
Carl GUStily lung- Les racinesde la conscience(Etudes sur J'archetypel. Paris. Buchet-Chastel. 1971 :
Wilhelm Reich - Charakteranalyse. Berlin. 1933 (trad. eng!. New York. Noonday Press. 1949):
Abrahalll Maslow - Religions. Values. and Peak Experiences, New York. Vikillg. 1970:
Karen Horney Contlictel" noastre interioare". Editura IRI. 1998;
lOll M:illzat. "De Ia existelilialislll la psihologia existell\ialu" (apare ill 1002):
Sorell Kierkegaard. "Conceptulde unxietale". Editura AllIarcord. 1998:
Martin Ikidegger. "riin\a timp". Editura lurnalul Lilerar. 1994;
"'TIleLife and works ofHironYlllus Bosch. London, Paragon. 1995;
Victor Kcrnbach - "Oiqionarde mitologie generala". Ed. Albatros. 1995:
Viktor Frankl - Religion and Existential Psychotherapy. "Gordon Review". VI, 1961 :
Viktor Frankl - TIle Doctor and the Soul. From Psychotherapy to Logotherapy. London. PengulIl
Books. 1973 (I. 1955):
LMallZ:1t M.P. Craiovan Psihologiasimbolului arhetipaI. Bucurqti. Editura INI. 1996:
Abraham Masltlw TIle FurtherReaches ofHumanNature. (ed. IV). NewYork. Penguin Arkania. 1993,
,...
VIII-IX EXPERIENTE TRANSPERSONALE
I. Camcrerizare generalil
2. Clasijicarea experimentaiG ae.xperiell/elorrranspersonale
3. Ex:pansiunea temporalli acon$tiin{ei
- Ex:periellle embrionare $i /oerale
- Ex:perienle ancesrrale
- Ex:perienle colecrive$i rasiale
Etperienlefilogenetice
- Etperielllede incamaritrecute
- Presciellce, clairvoyance, clairaudience$i ciilatoriiin limp
4. Ex:pansiunea spapalii acOII$tiinlei.
- Transcenderea Ego-lIlliiin relapileilllerpersonale# experienlaullitapduate
- ldentificarea CII altepersoalle
- ldentificarea $i Cs. de grup
- ldemificare Cll animale
- ldentijicarea vegetalii
- Unilatea Cll viala $i CII ansall/blul Crealiei
- Cs. materieianorgallice
Cs. planetara
- Cs. extraplanetara
- Ex:perien/e in a/ora corpului, telepatie
5. Contrac/ia spa/jaM acon$tiill/ei
6. Ettellsia empiricadillcolode cadmlrealitapjobiective
- Ex:perien/e cu spirite$i experien/e mediullInice
.intiillliri CII em/tap spirimale sliprawlione
- Ex:periell/e Cll altellniversuri$i into/niricu locllitori; lor
- Ex:perien/e arhetipale# lIIitologice
.Ex:perienle despre imolnir;Cll zeila{i
in{elegerea intuitiva asimboluriloruniversale
- Activarea chakrelor~ trezireapllferii$arpeilli Kundalini
- 0. spirituluiuniversal
Vidlll supra $i metacosmic
7. Sellmijicapa experienlelortranspersonole
8. Ex:perienlele transpersonale $i psiiziatria contemporanli
9. Natura multidimensionali'i aexperienlelorLSD. Epilog
10. Rezulllat
JJ. Bibliografie
83 Psihologle franSpersonaia
EXPERIENTE TRANSPERSONALE*
1. Caracterizare genera/ii
Expcrientele transpcrsonale se produc rar in timpul prime lor
ale unei terapii psiholiticc; dimpotriva. ele devin curente lntr-un stadiu mai
avansat. dupa ce subjectul a asimilat integrand materialul planurilor
psihodinamicc perinatale. Elementele transpersonale domina de rapt toate
LSD urmand cxpericnta finaHl a mortiil
Experienteie transpersonale constituie un concept relativ nou in psihologie ... Ele se
inscriu ilm-un grup de fenomene foarte bogate foarte variate, dar cu mate acestea ele au
ill] denuminator comun: individul are sentimentul ca a sa se intinde dincolo de
limiteleobinuiteale Ego-ului sau, ca i ale timpului spaiiului. bl starile de cOI1tiinta
Ilaturala (nonllala), individul exista in limitele corpului sau fizic care il separa foarte
distinct de restul lumii. El are contiinia spa!iului pe care 11 ocupa, a entitatii sale flZice i a
punctelor sale de contact cu lumea extema. Este ceea ce se nwnete, in general, il.l1aginea
lndividul are 0 perceptie a mediului sau limitat prin sensibilitatea sa extero-
receptiva. Perceptia sa intema (interoceptia) i perceptia mediului exterior (exteroceptia)
sunt 3mbele supuse limitelor spa!io - temporale specifice.
in principu, 0 per soan anu traiete dedt evenimente survenind in l110menml
prezent i III locul In care se de evenimente produse intr-un
alt moment i in alt loe, ii imagineaza sau alltieipeaz5 evenimentele ulterioare.
Caraeteristica fundamentaJa a experientelor transpersonale rezida in faptul
ca Ulla sau mai multe din aceste limite SUllt transcendate. Subiectul 0
sliibire a mijioacelor de aparare ale Ego-ului sau: sa pare a se largi
pflJla la inglobarea altor indivizi i elemente ale lumii exterioare. hi conserva
propria sa identitate. dar sub 0 torma. Intr-ull moment sau loc, intr-un context
deosebit. Anumiti subiecti traiesc 0 pierdere completa a propriei lor identitali 0
identificare totala cu unei alte persoane sau eu alta entitate. In fine,
intr-o categorie deSlul de reprezentativa pentru experienlele transpersouale,
subiectului pare sa includa clemente care nu au nici un raport de
continuitate cu entitatea Ego-ului sau care nu pot fi considerate ca
simple "derive" ale experientelor sale.
Se pot (iefini deci experiel1tele transpersonale ca fiind experienIe care
0 eXlensie a contiintei dincolo de Iimitele obinuite ale
e spatLul u i ilil!lQ1I1ui .
Experien!ele transpersonale acoperi'i 0 gama fnarte vasta de fenomene i
reprezillta fa\ete alat de multiple, inca! este foarte dificil de gasit Ull princjeium
adecvar i de a propulle un sistell1 simplu i compler. care sa permita
clasificarea i descrierea lor sistematica. Grof opteaza pentru un sistem de
clasificare hazat pe 0 precizie formaia: continutui unei experien{e trallspersonale
in continuare reproducem, aproape integral, finalul cartii lui S. Grof "Realms of the
Human andUnconscious", New York, Viking, 1975, p. 185 t?i urm.)
84 /on Mcmzat
parllculare .:olllieseaza elellienrele lumii fenomenale tridimensionale (sau "realitate
nblectlva") a:p cum Ie in startle normaIe de
iii ;lllumite experiell(e trallspersonale rrebuie sa intervina fenomene in care
t:xistt!l1!a (in general) afost acceptara pe baza validarilor, aevindentelor empirice sau a
eercet:'irilor Este yorba de experien!ele embrionare, amintiri ancestrale <
filogenetice sau elemente ale colectiv. Nu amt continutul experientei
(taptul dezvoWirii embrionare. cominuitateagenetica avura cu umani sau
<lllimali sau aparrene11l,l1 la illl grup rasial cultural), ci ceea ce este marcabil
surprmzator este existenta acestor elemente in uman i posibilitatea pe care
(l are individul de atrai contiem, illtr-un mod realist.
Exista un grup de fenomene ESP (perceplie extrasenzoriala) care pot fi
calific31e lirept experienle transpersonale. In cazul precogniliei, al fenomenelor
clairvoyallce clairaudience, 31 calaturiilor in timp. al experienlelor In afara
cnrpurilur. al premonitiei. al calatoriilor in spaliu i al telepatiei, nu atat continutul
cxpertentelor este cat mijlocul de a achizi!iona 0 anumitii informatie
sau de a percepe D anumita situalie care, conform paradigme\or
acceplate, sunt in afara unui sens.
in aceasta a doua categorie a experientelor transpersonale se vor integra
fenoll1enc apaqimind "lealiti!tii obiective" in sensul occidental al termenului. Se
pune aici problema comunicarii cu spiritele l11oqilor sau cu emitali spirituale
supraumane, de a se Intaini sau identifica cu diverse zeitati, este yorba despre
experientele ari1etipale, etc.
2. Clasijicarea experimenta/ii a experien{e/or transpersona/e
este urmatoarea:
I. Extensia Empirica aCadrului "Realitatiiobiective"
A. Expansiunea temporara al :
ExperienJe embrionare fetale
Experien\e ancestralc
Experiente colectivei rasiale
ExperienJe (evolutive) filogenetice
Experientede incarnari trecute
"Prescience", "Clairvoyance", "Clairaudience" calatoriiin limp.
B. Expansiunea spatiaia aCOl1tiintei
Transcendenta Ego-ulUl in Relatiile Interpersonale
Identificarea cu alte perso3ne
Identificarea vegetalii
Identificarea de grup
Identificarea animala
Unitalea cu Viata i cu Ansamblul Crea!iei
Psihologle transpermnalii
materiei aIT
Contiinla planetara
extra-plane
Experientele extraca
telepatie, calatorii in .':
C. Contractia spaliala
organica, tisul31
H. Extensio:lmEmpirica in afara Ca'

Experientecu Spirite

Experientede intalniF

Experientedin alte Vr

Experiellte arhetipale

Experiente de int{ilnir'

inJelegerea intuitiva al

Activarea Chakrelorl

spiritul \.l

Vidul supracosmic i
Este bine sa nu uiram ca expe
edinlelor psihedelice, nu se manifesta
deja ca fenomenele perinatale sunt
transpersonale tipice, cum ar fi id
experiente arhetipale sau imalniri cu z;
produc uneori simultan cu amintiri ff
cosmiea. Aceste asocieri sunt relativ
profunde intre diverse tipuri de fenomell
3. Expansiunea tel,
Experien[e embrionare $iJoetale
Primele fenomene transpersonal(!
la inceputul terapiei psiholilice au
Existell(a lor reprezinta 0 seriecare sfid
Indivizii care relateaza retrairi
este capabil de a experimenta subiec:
(tentative de zgoll1ote patrullzaw
ca i angoasa asociata eu starea somatii
intoxicata. $i chiar mai suprinzator: un
starile afective ale Immei sale. copaJi1
85 Psih%gle lranspcrsona/a
materiel anorganice
planetara
extra-planetara
Experientele extracorporale de premol1l{le de claraudiile.
telepalie. caJatorii in "clairvoyance"
C. Contraqiaspa{iala a COI1tiintei
organica. tisulara celulara
II. Extensia Empirica in afara Cadrului "Realita{ii Obiective"
ExperientecuSpiritei cele mediumnice
Experiente de intalnire cu entitati supraumane
Experientedin alte Universuri i intfHniri culocuitorii lor
Experiente arhetipale i succesiuni 111itologice complexe
Experientede intiHniri cuzeitati
Intelegerea intuitiva a simbolurilor universale
Activarea Chakrelori activarea Kundalini
Contiinta i spiritul universal
Vidul supracosmic metacosmic
Este bine sa nu uitam ca experientele transpersonale. mal ales In timpul
psihedelice, nu se manifesta niciodata sub 0 forma pura. Am semnalat
deja ca fenomenele perinatale sunt insotite adesea de anumite experiente
Irallspersonale tipice, aa cum ar fi identificarea cu alte persoane, cu un grup,
experiente arhetipale sau intalniri cu zeitati. La fel, experienlele embrionare se
produc uneori simultan cu a111intiri filogenetice i cu 0 experienta de unitate
cosmica. Aceste asocieri sunt relativ constante i reflecta interrelatil intrinseci
profunde intre diverse tipuri de fenomelle psihedelice.
3. Expansiunea temporalli a
Expcrienje embrionare foelale
Primele fenomene transpersonale careau fost observate sau recunoscute de
la inceputul terapiei psiholitice au fost experientele embrionare i foetale,
Existenta lor reprezinta 0 serie care sfideaza paradigmeletiintifice in vigoare.
Indivizii care ale vietii intrauterine sunt convini ell tatul
este capabil de a experimenta subiectiv perturbarile brutale ale existentei sale
(tentative de avon. zgomote vibratii intense comolii mecanice),
ca i angoasa asociata cu starea somatica a mamei care este bolnava, sau
intoxicata. Si chiar mai suprinzator: unii indivizi afirma ca fatui este de
starile afective ale mamei sale, i coparticipa la crizele ei de angoasa, la ei
86 Ion Manzot
clIlo\ionale, la pornirile ei de agresIVitate rautate, la urnorile depresive, la pofrele ei
scxuale. dar la senrimelltele de relaxare, satisfaclie, dragoste bunatate.
. Redarile !@l1smisiei gal1durilor {l1tre 111al115 i co2i! constituie un alt aspect
Illtcresant al acestei categoril de fenomene. Unii vorbesc lireralmeme de
In cazul gemenilor, partajul vietii illtrauterine cu un
"semen" un rival este 0 problema psihologica de 0 mare cOlllplexitate.
Episoadele asupra oceanice pozitive i de uniune ferieita eu mama
sum freevente: cle sum insolite de un schimb bogat de energii fIziee, emolionale l
spirituale ea ganduri i intuilii reconfortal1tc de natura transcendenrala.
Un alt aspect interesant al acestor experienle este acela di subiectii
uelllol1srreazii 0 a embriologiei i fiziologiei gravidei. care llU
provine III mod cerr din preg5rirea lor profesionala !lici din studiu. Descrierile
lor retlccta proceselor care intervin la nive! fiziologic al tesutuluL la
!livelul schimburilor celulare 5i OIl rcaqiilor biochimice. Este uilllitoare
autcnticiwtca precizia tiinlifica ale acestor descrieri. Experienlele de existe1115
intrauterina corespund deseori cu prime Ie faze ale dezvoltarii embrionare.
Accentul llU este pus in acest caz pe imeraqiunea mama-tat sau pe reaqia fatului
la int1uen\e externe: Illdividul se COl1ccntreaza asupra iesutu]ui, asupra
cliferen(ierii organelor asupra proceselor biochimice care inrerv in in ace3stJ
rapida. Percep(iile care caracterizeaza acest nivel sunt legate de factori ereditari.
spirituali i cosmici care determil1a dezvoltarea embrionului; ele fac sa illtervilla 0
Contiillia a i!lfluen\elor genetiee, a campurilor energetice cosmohiologice i
,1strofiziee, a ullor t()qe metafizice, constelatii arhetipaie 3qiullea legii KRrmice.
E'pericllle ancestrale
Acesta categorie de experien\e transpersonale se caracterizeaza printr-un
de istone, pana In perioade care percep eonceperea
subiectlllui dezvoltarea sa emhriollara. Individul in\elege ca memoria sa a
transcendat limitele sale obinuite i ca ea provine ill prezent dintr-o infonnalie
legata de viala striimo5ilor sai biologici. Unele amintiri vor 1'i legate de evellimente
survemte pe parcursul a mai multor generatii din mai lIlulte secole. Con(illutul
acestor fenolllene este, in general. compatibil cu comextul rasial i istoric al
subiectului. Un individ evreu a trait episoade din viala tribala a Israelului, din
epOCH bihlica i se va dezvolta in stransa legatura eu patrimoniul sau istoric,
religios i cultural. Un scandinav va asista la diverse scene cu explorari
aventuroase cueeriri ale vikingilor, cu 0 precizie care merge pana la cele 111ai
mici dctalii: imbracaminte, anne, bijuterii tehnica de navigatie. Un afro-
american va retrai secvente din viata africanL eu ritualuri trioale.
Un exemplu: Nadja, psiholog in varsta de 50 de ani, a trait In cursul unel
LSD 0 identificare foarte realista cu mama sa; seen a relata un episod din
copilaria sa. "Spre //larea /Ilea suprizii, idemitatea Ego-utili !!Iell se tranjorl.'la. Ell
erOlIl /IIallia mea la varsta de 3-4 ani (prill 1902). Em/ll /mbriicato [ntr-un cllip
joarte bombastic $i pre/ios $i //Iii Gseundealll sl/b searO. Oellii Imi emu dUata!i ea
La un anilllal ingrozit; eram allgo{/5atft $i singllrii. illli apiisall/ gum eu m{ma,
dureros cO!l$tientn de fapllll eii .'Ie va petrece ceva groamie. Alii jiieut 0 rell/area
depLasato. Alii jost certatn $i cit/eva lIIi-a pocnit 0 pa/mii peste gllrn. Dill
Psihologie rranspersonalii
ascl/nzatonrea !Ilea alii observat 1I1i1111:t
vasllll pridvor, III1c/Ii, lIIatll$i, in /wille<
{randinea. jara sa /illa seallla de lIIille:
de n smisjace exigell/ele ndlii/ilor-de a'
IIIl1rdare${f. sa politicos, ilia sim
Nadja interog::K mama ace:
trairilor.
Un alt exemplu stupefiant se refe:
ancestrale reincarnari trecute. Este ex;
Intr-un stadiu avansat al terall
curioase domina patru
refera la 0 perioada istorica precisa: II
istoria Cehoslovaciei. Dupa biitalia pii
marcat inceputul Razboiului de 30 de au
i a trecut sub hegemonia dinastiei (I
patriotic foqele de rezistenla. habsbu
principalii reprezenranli ai nobilimii c:
arestali decapitati pe un instalal
Renata a perceput diverse ima;:
arhitectura. vel11inte, anne i (lIte 01
precizie ambiguitatea relatiilor dintre I1I
a studiat niciodata aceasta perioada
pentru a-i confirma exactitatea inforl113'
U nele experiente erau legate dl
Acesta era unul dintre cei 27 care aUI
dramatice, Renata a retrait cu mare ell
inlelegiind spaima 5i agonia tanarului. Ii
prin ce anume erau acestea legate de pe:
in ciuda credinlelor sale ea at
evenimente dintr-una din vietile strabUlT
"Doi ani mai ffirziu cand ma gaS'
lunga scrisoare a Renatei care i!1eepea
eft sUIll total Ilebuna ealw va voi spune
111i-a explicat cum s-a inffilnit tatal sau cu
Dupa 0 scurta discutie el a invitat-o sa cin
a copiilor lor. EI i-a vorbit ell aceastai
nu va fi Iipsit de interes. in timpul celui c
fiecare familie sa prezinte autoritaiilor H
absenta evrei timp de 5 gene
ratal Renate!, a pus pasiune; e! a studiat
actelor de na5tere paSlrate in arhiva. Era
cercetarilor sale a reu5it sa stabileaSi
batalia de la Mont Blanc. Renata a eXc
indircatura emolionalA s-ar fi putut imp
secole urma5ilor. Ll cursul uncia din
executiei nobilului cell. OrL este eviden
Psiil%gie lrotl.l'personalli 87
aSClIIlz(/wnrea /lien alii observat /I U/IIero$i /IIelllbri ni jallliliei II/ete n$eza/i pe
vastlll pridvor. IInclii. lIIafll$i. in Iraine delllodme. specijice epocii. Tomil llllnea
trill/dlllen ..{tlra sa /ina sealila de lIIine. jllli era rli:jine :ji lila sifll/ealll incnpabilti
de (7 .\'Oti.l/ace exigen/ete adll/filor-de a fi gentilii, de a te purta jrll/l1os, sa flll te
sa politicos. ilia .lIlli/emil excll/sa, respillsa . ..
Nadja imeroga( mama aceasta i-a confirmat autenticitatea scenei a
rrairilor.
Un alt exemplu stupefiant se refera la raportul dintre elementele experientei
ancestrale reincarnari trecure. Este extras din tratamentul pSiholitic al Renatei :
Intr-un stadiu avansat al rerapiei psiholitice al Renatei. evenimentele
curioase domina patru consecutive LSD. Aceste secvenie se
refera la 0 perioada istorica precisa: Praga secolului XVII, 0 epoca decisiva In
istoria Cehoslovaciei. Dupa batalia pierduta de la Mont Blanc (\ 621), care a
marcat inceputul Razboiului de 30 de ani in Europa. iara pierdut suveranitatea
a trecut sub hegemon ill dinastiei de Habsburg. Doritori sa Inabue elanul
patriotic foqele de rezistenta, habsburgii au angajat mercenari pentru a captura
principalii reprezentanti ai nobilimii cehe. Douazeci i apte dintre ei au fost
arestati decapitaii pe un eafod instalat in piaIa veche a din Pragll,
Renata a perceput diverse imagini i intuitii extraordinare referioare la
arhitecrura, anne i alte obieete ale epocii. Ea a descris eu mare
precizie ambiguitatea relaliilor dintre membrii familiei regale vasali. Renata nu
a studiat niciodata aeeasta perioada isrorica a trebuit sa cereeteze caqi rare
pelltru confirma exactitatea informa\iiior relatate.
Unele experiente erau legate de diverse perioade din viilia unui nobil.
Acesta era unul dintre cei 27 care au fost decapitati. in cursul unei experien{e
dralllatice, Renata a retrait cu mare emotie alte detalii referitoare la execuIie.
inlelegfmd spaima agonia tanarului. Aceste secvenIe istorice au iasat-o perplex:
[l!:Hl ce anume erau acestea legate de personaliratea actuaia?
ciuda credintelor ea adedusca este yorba de retrairea ullor
evenimente dintr-una din vietile strabunilor sai.
"Doi ani mai mrziu c3nd ma gaseam in S.U.A.(relateaza Grot), am primit 0
lunga scrisoare a Renatei care incepea aa: aDmga Dt-e. Groj vep crerie despre mine
eli slIIII total lleb/fIla dind va mi splllle reZIII/otele cercefi1nlor mete recellle. " Renata
lIli-a explicar cum s-a intalnit wtiil sau cu care nu s-a mai inmlnit de ia varsta de 3ani.
n seuna discut,ie el a inv\tat-a Cllieze \a e\, III compania celei de-a do
}/ d copiliof IOf. EI }-,} vorbjr cu ,1ce:1\'t.1 GCtZ' ua neveste
lW Vii ti lipsir de ill/eres. ill tilllpu{ de _ (' die) e vr:munfe rrecUle. cOlJVins fJllld eli
II" .. t' '/' e a 01 ea RazbOl Mondlill I' . "'
...(dre anl! Ie sa prezinre 'wtorit".[l/ ..13ZIf11 cereau ca
' "or germane 'lrhorele ere J .
11
b
sellIn str,'ifllo.\>ilor evrei timp de ') g ,"' ' , _/:' nea ogle pemru a dovedi
f R . enerd!fl antenoare Intrepr' . d
a.a enateL;1 pus pasiune' el '1 S' d' , " '" . mzan aceasra mundL
. I ' ,.u lat IS rona tanuitel sale t - d
dete or de llatere piistrate in arlliV1 E. t- . ' raversan seeolele gra(ie
. '/ ' (, rd oarte mandru sa pre ' I t- .
cercetan or sale i a sa st' h'l _. . < zm e llcel sale rezulwtuJ
baralia de la Mont Blanc 1 easca ,hlJa{1a pa.relWlla cu nobilii exeeutl!i dupa
. , . aul a expnmat convmger ' ..
lIlc.:'lreaturi'i s-ar fi f . '. ea ca amUlnnle de 0 mare
< , pu Ut 1I11pruna III codul e . ,
seeole In cursu] Utlel"1 d' , g neuc sa se Iransmira prill
, , Ul expenentele '" '"
execu(lei l10bilului cell Ori eSle ev'd a ISlonce ea a rerrait ehinurile
" I em e Illoarrea fizici'i pune un "terminus" liniei
88 Ion Miinzat
ereditare Ibiologice); WI defunct nu poate procrea. este imposibil ca el sa poitra
transmite genetic amimirea sfaritului sau catre generatiile viitoare ... spune S. Grof.
E\periell/e coleCfive Ji rasiale
Aceasta categorie de fenomene este legata de conceptul jungian 31
lI1C0n1?tientului colectiv rasial. Emergenta spontan:' d acestor experiente la
care n-au cunoscut ideile C.O.Jung constitue 0 proba a eonfirmare
empiriea ale unula dintre celei mai controversate teorii psihologice. Subieqii
aeordati la aceste planuri ale traiesc scurte perioade sau,
dimpotriva, secvente lungi complexe care se deruleaza in regiuni sau in divers!;:
secole prin diverse culturi istorice.
Subieetul joaca deseori ralui de observator dar, cel mai adesea, el se
iLientifiea ell unul sau mai multi Aeeste experiellte sunt insotite de
obicel de intuitii globale sau detaliatc ale structurii soeiale, ale eosmologiei
religioase, ale cultelor, cadrului moral, artei, tehnicii, etc.
Experientele colective rasiale se refera la oriee iegiune, la orice perioada
orice traditie eulturala. ContulUtul seeventelor cste u-ldependent de comextul eUlic al
subiectului, de reglUnea sa de origine, de tradllia sa culturala, de pregatlrea i educarea
sa. Un anglo-saxon se va identifica, de eXl:mplu, eu personaje din divelse perioade ale
afro-americanilor sau amerindienilor va avea 0 noua sensibilitate fa(i'i de
aceste popoare 0 noua asupra problemelor lor rasiale. Un evreu va
descoperi culturi din Extremul Orient va retrai episoade dUl istoria Chinei sau
Japoniei antice, care va cu intelegerea apreciera sa asupra filosofiei Tao-iste
sau buddhiste, muzica japoneza, artele maqiale, etc. 0 persoana de origule sIava va
participa la cuceririle asiatiee ale hoardelor mongole conduse de Genghis Han, se va
identifiea eu boimanii sau cu aborigenii australieni.
Informatiile relevante din aceste experiente sunt adesea de 0 precizie
surprinzatoare i verificabile prin consultarea surselor arheologice si antro-
pologice. Sunt relatate adesea detalii esoterice specifice. Nivelul cunotintelor
istorice sau etnografice cu mult cultura pregatirea subiectului.
Un subiect s-a vawt imbalsamat (mumificat) in Egiptul antic; el a deseris
talia calitatea bandeletelor care acopereau mumiile, materialele utilizate a
explieat simbolismul celor patru vase funerare ("vasele funerare" cuprindeau
organele defunctului). Fiecare era dedicat unuia dintre cele patru genii ale
infernului egiptean, simbolurile celor patru puncte cardinale. Vase Ie au imaginea
zeitatii careia ii sunt dedicate.
Vasul cu cap de om (Sud) continea stomacul intestinul gros; cel
de intestinul subtire; (Est) plamanii inima; cel
cu (Vest) ficatul colecistul. Vasele sunt pictate in negru.
AI\i illdivizi dobandesc 0 intelegere intuitiva a funqiilor diferitilor zei
egipteni, a simbolismului lor. a semnificatiei esoterice a piramidelor a Sfin-
xului. Un subiect care secven\e din viata vechilor Parsis al zoro-
astrienilor iranieni, emigrati candva in India) descrie nu numai natura religiei lor
practicile funerare, cat detaliile tehnice despre dakmas zoroastrieni in care
defunctii erau livrati ulterior. Altii vor furniza perceptii intuitive ale hinduismului
buddhismului dovedesc 0 intelegere profunda a practicilor lor religioase.
PsiiJ%glc fmnSpenOIlQi<l
Accsrc cxpenen\c sum inson
elaborate de actlvltate lIIotrica. e!
semnificatJa diverselor gesturi simi
neobi:;;lIuite pe care Je
11Idivizii "plonje(lz3" III att
lrczistihtl;1 de a daJlsa. Fara iI aveaJ
cl sum ..:apabil de it reproduce dl
rigel:ilor australieni sau ale tribm
dansuri foarte cOlllplexe foarte ell'
Experielltele colective ra:
transpersonaIe. Dupa cum am
protagonitii din diverse culturi, sal
In caiuri extreme ele integreaza ca
aceea a totalitatii rasel umane. 0 al
la umanita\ii reproduce :.
aceste feliolllene se prczinta sub fon
calatorie in spatiu si timp. 0 carall
rasiale este faptul ca subiectul Ie!
grupurilor culturale In sanul rasei u
lIlanifestari ale dramei cosmice ale 1
E\pericl1/e (evolulivc) jilogenl'fii
Acest tip de experiente imp'
anima Ie din diverse stadii de evoll
rientele ancestr:lle de (, impresie ((
puternic convingator ca speciil!1
istoriei filogenetice ca el explOIT
este cel mai adesea eu mamifere,
EI respecta talia, infonnalii
illlpulsuri instinctive, ca perceptii
poseda 0 serie de caractere empill
umane. ei transcend adesea panor"
omului. Subieetul a trait s;
Infometat, a ullei pasari
branhii. Subiectii au relatat ca all
sOl1lonul sa Inoate Impotriva curSU]
unei larve In omida a unei crisalill
Identificarea eu vertebratele:
labile de un observator extern. "
inervatii ale
activitatii motrice, care nu se inti\:
reactii par a fi legate de activitare;;
mului extrapiramidal a altar circl
care subiectul relateaza experiente
animalelor cu care se identifica, c:
studiat paeientul in domeniul
ge)
PSi/IO/0glt lrall.lperso"al<l
cxpencn!e sunt Inso(ite de gesTUri simboliee. secven!e eompJexe !
elahorare de activltare motrie,'!. expnn
1
{1nd eOllliJ1UlUl lor. Subieqii descoperil
selllnifica(ia diverselor gesturi simb,)iice sau adopta posmriJe eu totul
pe eare Je relfva Hatha Yoga.
IlH1IVIZii 'plolljeazif' in atmosfera unei culmri, avand deseori nevoia
ircZlSrihli<l de a dar.sa. Fani a avea auterioare despre aceste civilizalii.
ei sum capabIl de a reproduce dansuri tribale rraditlOnale : dansuri ale abo-
rigcBiior australieni sau ale triburilor afrieane care vizau intrarea in transa
dansuri foarte complexe foalte expreslve din lava Bali.
Experien(ele colective rasiaie. SUllt 1sociate deseori cu alte f>.:nomene
transpersonale. Dupa cum am vawt, de implica adesea 0 identificare total a cu
din diverse culturi, sau Cll aIte elemente ale unei de grup.
ill cazuri extreme ele integreazit grupurilor rasiaJe 111 asamblul lor, sau
aceea a totalita\ii rasei umane. 0 astfel de expansiulle cmpirica a individului pima
la umanitalii reproduce arhetipul jungian al omului cosmic. Unele dill
accste feI;olllene se prezinta sub forma de clairvoyance. clariaudience, premonilie,
calatorie in spa(iu si timp. 0 earacteristica importanta a amintirilor colectivc sau
rasiale estc faptul cft subiectul Ie ca perceppi intuitive ale diversitalIJ
grupurilor culturalc In sanul rasei umane. cn ilustratii ale istoriei umanitillii sau ca
manifestari ale dramei cosmice ale jocului divino
i:,\periellje (emil/live) jilogenelice
Acest tip de experielllc illlplica identificarea eompleta foane realista cu
animalc dill diverse stadii de evolulie filogenetica. Ele sunt insolite ea
ricl1\cle <tnccstrale de l' impresie de regresie in timp. Subiectul are sentimenrul
puternie eonvingator di speeiile de animale cu care el se identifica apanin
istoriei filogenetice dl el exploreaza evolulia speciilor in natura. Identificarea
este eel lllai adesea cu mamifere. pasari. reptile, alllfibieni diverse speeii de
El respecta talia, informatia fizicii, diverse senzatii specifice, e1110Iii
impulsuri instinctive, ca perceplii ale mediului. Amintirile evolutive
0 serie de earactere cmpirice speclfice. Spre deosebire de experien\ele
Ulllalle. ei transcend adesea panorama limitele fantasl1lelor imaginatiei pro-
piiei omului. Subiectul a trait sentimentul senzatiilor unui arpe
iIlfomelat, a unei pasari progenitura sau a unei balenc respirand prin
bwnhii. Subieqii au relatat cfl au cunoscut instinctul care obliga anghila sau
sOlllonui sa inoate impotriva cursului tluviului sau procesele de metamorfoza ale
ullei larve in omidil 1;i a unei erisalide in f1uture.
Idelltifiearea eu vertebrateIe suseita deseori reaqii fizice specifice, dece-
lahile de un ohservator extern. Astfel de experiellIe sunt insolite deseori de
incrvatii ale de ll10dificari ale circuitului neurologic i a
acnviti"i{ii motrice, care llU se Intalnesc la om in circumstante normale. Aceste
reaqii par a fi legate de activitarea seleetiva i de funqionarea automata a siste-
mului extrapiralllidal i a altor cireuite neuronale arhaice. Nu sunt rare cazurile in
care suhiectul relateazl'i experienle evolutive care tradeazl'i 0 cunoatere intima a
<I11imalelor cu care se identifica, cunoatere care ceea ce a aflat sau a
studiat pacientul in domeniul tiintelor naturale. El descrie cu precizie dansurile
90 /011 MallZOr
aIllOfO<lSe, rdlexelt: de agresiune aparare alte fapte zoologice ethologice.
Pentru (1 ilustra aeeasta categorle de experiente, lata relatarile unei subiecte pe
IlUIllC Renata. Ea s-a identlfiear lotal eu 0 femela dintr-o specie de reptile
care au trait cu mitieane de ani in unna. Se sim!ea indolenta lewrgiciL lungita
pe nisip. pc malul ullui lac, sub dulcea cdldura a soarelUi. Era fascinata de solzii
pe Cilre il avea. ei aveau culoare forma irezistibila.
bpcriellle de incarndri rrecute
Lua categoria de feJiomene transpersonale. poate cele mai interesante
lIlai t:nigmatice. Expenen\ele cu incarnari trecute sunt eompuse din fragmente
de scene din evenimt:ntele individuale sau din succesiuni complete, clare loglce.
cart: se derukaza III alte coutexte istariet. Ele se raponeza Intr-un anumit mod la
cit:meme ale colectiv rasial la anumitt t:xperiente ancestrale.
Experiellte1t: sunt specraculoase SUIlt insotite de 0 incareatura afectiva intensil
dt: ca!itate pozitiva sau negativa. CaracleristH;a esentiala a aces tor fellomene este
ca s-ar pUlea apeIa ia () "calitate cmpincA a incarnarii trecutc". Subiectul conserva
iJentitatea Ego-ului sau. dar el se vede sub 0 alta forma, intr-un air 10(; lIur-o
;11[3 epod\. EI sentimentul de a fi in r:senta emirate individuala ca
ill cxperienta sa actual11. Are impresla vie cil confruntat cu 0 ammtire. care
evenimente care deja Ie-a sau la care el deja a asistat. Aceasta nuanta
de "deja vue" este foarte speeifica. !ndividul simte tara lIiei un dubiu ca
act:<Ista experienla IlU t: legata sau deriva[a din ceva din viata sa actuaUi, ci este
\orba de 0 resurgenta a uneia din incarnanle sale amerioare.
Unii subieqi nu cred ill reincarnare au cOl1vingerea precum ca
llIelcmpsillOza nu este posibila. sau sUllt indivizi simpli fad educalle care nu
lunosc religia sau indiana. Un pacient era muncitor necalificat, care
suferea de cancer in stadiu final care a in cursul unei edinte LSD
evenimente complexe, care trMau 0 il1tuitie mecanica a reillcarnarii a actiunii
legii Karillei. acestei regiuni transpersonale din ineotientul I-a
ajutat sa illfrunte 1"inistra reaIi tate a eminentei mortii sale cu seninatate.
in experientele cu relnearnari este sa intervina una sau mai multe
personale; precizam ca sunt rare cazurile in care imervin animale. in secvenlele
in care figureaza, subiectul are scntlmenrul ca un episod In cursul caruia
el a fost ucis de un tigru, de un vellino:;. Pacientul este deseori
singurul protagonist al acestor scene apaqinilld [recutului. Nici 0 retraire a tristetii
legate de vreo maladie penibila sau paralizanta sau de vreun accident gray care ar
fi survenit illtr-o reincarnare precendellta nu este prezenta. Resimte angoasa
agonia asoeiate eu ll10artea accidental a sub 0 avalana, ltHr-O maree sau in nisipuri
1I1icatoare. din cauza unei existenle vulcan ice. etc.
Experientele de tip Karma se impart in doua grupe, dupa calitatea emoliilor
implicate. Prima ret1ecta asocia!iile afeetive pozitlve cu alte persoane; cel mai
adesea este yorba de 0 in!eiegere llIutuala totala. de un liam al11oros. de 0 prietenie
profunda 0 cOlllunieare spirituala. A daua grupa cuprinde scene eu illcarcatura
Subiectii traiesc situatii trecute caracterizate printr-o durere
fizica intensa. 0 profunda tristele, 0 teroare i 0 angoasa inumane, 0 pasiune
carnala, 0 gelozie feroce sau avaritie exagerata. Este 0 stare de stimulare
Psihologie rranspersona/i'j
emotionaUi biologica in care tOal
incoerent de calitati empiriee ale nal
inerenta naturii umane ia propor!1
nediferentiate de transa setea de call
care perpetueaza ciclul mortii
suferintele. Aceasta experienta de a(1
ca un gestalt nedeterminat inainte
urmatoare. Subiectul trebuie sa tram
spiritual, trebuie sa-I II
cosmic, la care totul se supune. Una
in termeni de ginecologie i transfelI
secole prin serii de reincarnari, prim
Pare prematur in stadiul actul
experiente i despre senmificatia lor 011
fenomene ca cele descrise
filosofice i mistice, cum ar fi:
amerindiene. cultul orfic, filosofia IUl
religii ale Indiei. precum hinduisl11ul, .
Prescience, clairvoyance, clairQl
Aspectul cel mai caracterit:
limitelor obilluite ale timpului i e}J
unor experienle LSD amicipa desec:
detalii ale evenimentelor viitoare SUI
obinuite ale vietii cotidiene, secverr
zgol11ote facute de automobile i dl
asemanare variabila eu evenimentu
acest caz este foarte dificila.
Referitor la calatoriile in timn:
temporare ca sunt in stare sa se dell
nite personaje S.P. care dispun de "IT
4. Expansiune.
TranscendenJa Ego-ului fn relall
Aceste fenomene transpen:
lil11itelor obinuite ale
de limitele Ego-ului sau ca i real
Aceasta unitate duala trit
sau alti participanti se manifestli d
nivel pur subiectiv, total independ
Exemple tip ice sunt simbioza imre
sentimentul de contopire cu mae
apeleaza la sentimente de amor prol
91 Psih%gie lranspersonalti
emo{ionala i biologica in care toare modalitatile afective converg In ansambiul
incoerent de caIita{i empirice ale naturii inumane, un PUllCt de la care bestialitatea
inerenta naturii umane ia propoqii metafizice, Erudi!ii atribuie acestei stari
nediferen{iate de transa setea de carne i de sange din invatatura buddhista, forte
care perpetueaza ciclul mor{ii i care sum responsabile de toate
suferinlele. Aceasta experienta de activare nespecifica a afectivita!ii se va imprima
ca un inainte de a fi reperat rezolvat in cursul vietilor
urmatoare. Subiectul trebuie sa transceanda evenimentul pe plan emotional, etie i
spiritual, trebuie sa-I depaeasca. Legea Karmei este un factor esential de ordin
cosmic, la care torul se supune. Unele studE de LSD vorbesc de legile reincarnarii
in termeni de ginecologie i transfer genetic. Deseori Karma este realizata timp de
seeole prin serii de reincarnari, prin vieti succesive.
Pare prematur in stadiul actual sa discutam despre problema originii acestor
experien!e i despre semnificatia lor ontologica. Nu este nici 0 indoiala ca ele reprezintii
aceleai fenomene ca cele descrise in umla cu secole in diverse cadre religioase,
filosotice mistiee, cum ar fi: eosmologiile din anumite culturi africane sau
amerindiene, cultul orfie, filosofia lui Platon, gandirea cretina primitiva i diversele
religii ale Indiei, precul11 hinduismul, buddhismul i jainismuI.
Prescience, clairvoyance, clairaudience "ctiltitorii in (imp"
Aspecrul cel mai caracteristie al fenomeneIor ESP este transcendenta
hlllitelor obinuite ale timpului i extensia temporal a a contiin{ei. Subiectii supui
ullor experiente LSD anticipa deseori evenimemul. Ei asista la scene complexe i
detalii ale evenimentelor viitoare sub forma de viziuni auzind sunete : zgomotele
obilluite ale vietii cotidiene. seevente I11uzicale, cuvinte separate sau fraze intregi,
zgomote tacute de automobile diverse alarme sonore. Aceste experienle au 0
asemanare variabiJli cu evenimentele reale ulterioare. 0 verifieare obiectivli in
aces! caz este foarte dificiJa.
Referitor Ia calatoriile in timp. subiectii sunt convini ca au transcens linlitele
temporare elj sunt In stare sa se deplaseze dupa voie in orice perioada din istorie, ca
nite personaje S.P. care dispull de "maina timpului". (H.G. Wells).
4. Expansiunea spatia/ii a
Transcendenja Ego-ului In rciajiile inter persona Ie # experienJa unittiJii duaLe
Aceste fenomene transpersonale se caracterizeazli prill transeendenta
limirelor ale contiintei. Subiectul traiete experienta dind se desprinde
de limite!e Ego-ului sau ca i realizeaz3 0 uniUlle i 0 unitate perfecta cu alta
persoani'i. Aceasti'i unitate duala traita eu terapeutul, asistentul , membrii familiei
sau alti participanti se manifesta deseori in spaliul interior al individului, la un
nivel pur subiectiv. total independent de persoanele prezente la edintele LSD.
Exemple tip ice sunt simbioza intre mama i copi!, uniunea cu partenerul sexual i
sentilllentul de contopire cu maestrul spiritual. Experienlele de unitate duala
apeleaza la sentimente de ill110r profund i Ia sensul de sacru.
92 1011 Mimzat
ldenlificarea cu alte persoane
COlltrar a ceea ct: am observat in grupul transpersonal precedent. suoiectul
aici 0 identificare tOlala cu alta perSUJlIa pierde llm-o mare masura
propnei sale identitati ortginale. Aceasta identificare este totala l
complexa. ea il11plica nnaginea corpului, a reactiIlor a atitudinilor emo!ionale.
caracleristlci psihologice. expresia faciala. gesturi i maniere tipice,
intonatie a vocii. Aceasta experien\<'l imbraca forme i atinge nivele foarte diferite.
Astfel, retrairea experientelor traumatizallte din copilarie care implidi mai mult
dedit 0 persoana se caracterizeaza prin identificarea simultana sau succesiva cu
toti protagonitii. Aceste detalii dau 0 anurnita colorarura transpersonaU\
experien\elor. Subieetul se identifiea uneori cu copii saL cu parintii sai sau eu
prieteni apropiati, eu profesori. in acest proees pot interveni personalitati notorii :
politieieni, savanti. artiti, sau diveri reprezentanti ai unor grupuri profesionaie.
etnic!.: sau rasiale. Identificarea eli personaje istorice sau cu maetri spirituali este
de asemenea foarte curenta.
Identificarea $i con$tiin{a de gntp
Aceasld categorie se caracterizeaza printr-o expansiune spatiaia mai vasta a
c,J11ti1l1iei; individul till se identifica numai cu indivizi, ci manifesta 0
apaqinand unui grup de persoane. Denominatorul comUll care reunete membrii
acestor grupuri vor fi. dupa caz, rasa lor. patri1l1oniul lor cultural. religia.
profesia. ideologia sau destinul lor. Subiectul asuma rolul tuturor evreilor
persecutap in cursu! secolelor, a tuturor torturati sacrifica\i de
romani, a victimelor Inchiziiiei sall a prizonierilor din lagarele naziste de
concentrare. EI va trai zelul religios al luturor musulmanilor care s-au dus in
pelerinaj la Mecca, devo\iunea indlel11lor in ti1l1pul purificarii prin Yoga,
fanatislllul sectelor religioase extremiste. Ei au sentimemul ca pOlentialul expallsiv
al lor inglobeaza clase popoare, sau chiar intreaga omen ire.
ldenlificarea cu animate
Identificarea eu animale este legata pe plan psihOOinamic de are 0
semnificatie simbolica i 0 structura dinamica. evocand imagini onirice. Individul
in ele illl mesaj ocult privind earacteristicile personalitatii sale sau ale
situatiei sale actuale accepra 0 apropiere psihanalitica de aceste fenomene. 0 stilizare
simbolici'i face sa intervina un animal de prada. ceea ce corespunde exprimarii
sentimentelor de intensll agresivirate. Maimu{? reprezinta tendintele perverse poll111orfe
0 predispozitie mhibata pentru placeri jocuri sexuale. 0 pulsiune puternica
Iibidinala va fi simbolizata de un armasar sau centaur. Vanitatea masculina
exhibitionislllul vor ti caracterizate printr-o reprezenmre simboliea a subiectului inlr-un
d\nland pe 0 gramadi'i de gUlloi. Simbolul sau al boului este asociat cu
slupiditalea, iar Q()rcul ilustra neglijenta delasarea morala.
Idenlijicarea vegelGll
Experientele de identificare vegetala sunt mult mai frecvente decat cele de
identificare animala. Un individ confruntat cu aceasta categorie de elemente are
sentimentul unic de a asista de a participa contiem la procese fiziologice
Psih%gie lranspersonala
fundamentale ale planetelor. EI va ti ca
fotosintetidi. sau 0 radacina care extrage:
"dionee" sau alta planta carnivora din
diviziunile celulare care se prOOuc in tin
participand la procesele botanice la nh
biologica ce guvemeaza prOOucerea de am
diverse alcaloide. Resurgentele contiill\e:
intuitii filosofice i spirituale. Multi subil'
existentei vegetale. pe care ei it eonsiderli
Majoritatea planlelor nu ucid i nu traiesc
i oamenilor. Ele sunt in contact direct CUi
capacitatea lor de a transfonn3 energia ((
planeta. Plantele nu se smchisesc de viitc
ambitii. Ele reprezinta fiinta pura in 1m
111ultor coli mistice i religioase. Plamelu
in schimb ele ajuta la unirea la raspandi
aceste experiente afirma ca apreciaza imp)
de exemplu in lucrarile lui Sir Jagadi:
experiente mai recente ale lui Cleve Back!:
Marii arbori celebri pentru loni
fiind ilustrarea ideala a unei IT
vietii exterioare. AIle intuitii se refera 1m
profunda a anu1l1itor plante. Exemplele
experient
e
sunt: simbolis111u\ lotusului in
indienilor din America de Nord, utilizare;
cultele formate pe plantele psihedelice, crn
i (C.Castaneda, 1997).
Unilalea cu viala $i cu ansamblul el,
in foarte rare cazuri un subiect
pan a la inglobarea intregii vieti a plante
monocelulare. Un individ se identific:
complexitatea sa atmge 0 intelegere il
exploreaza faclorii care mfluenteaza orr
vede in aqiune fortele darwilliene care d:
intuit
ii
se refera la interactiunea diferitelc
amagonis1l1ului lor in cadrul ecologic,
anorganica organica e insoiita de exp:
ale vietii. de tentativele de a estima pUt(
fata de fortele autodistructive. Aceste ex!
problemelor ecologice 0 nom sell
industralizarea rapida.
Con$liinJa maleriei anorganice
EXlensiunile empirice ale CO)
limiteaza la lumea geologiei. Ele in
Psih%gie tran,lpersonali1
93
fundamentale ale planetelor. EI va fi ca 0 graullta germinala. 0 frunza in activitate
forosintetidi. sau 0 care extrage hrana apa. alte imprejurari. el va fi 0
"diollee" sau alta pJantil. carmvora din flora oceanica. va CUIlOa-5tc polclIizarea iii
diviziuIliie ceJuJare care sc produc J11 timpuJ cre$terii vegetaJe. AlIi subieqi se wId
panicipfllld la procesele botanicc la nivel molecular. vor fI cOlJ$tienli de simeza
fliofoglca ce guvemeaza producerea de am;xine, de pigmenti, de substante aromatice
diverse alcaloide. ResurgeJltele vegetale sunt insotite adesea de indicatii
intuifii filosofice spirituale. Multi subieqi au fost frapati de puritatea i altruismul
ex.istenlei vegetale, pe care ei iI considera ca un model de comportament uman ideal.
Majoritatea plantelor nu ucid nu traiesc pe seama altor organisme, comrar animaJeJor
03meni/or. Ele sum In contact direct cu cele patru elemente (pamant. aer. apa foc).
capacitatea lor de a transform a energia cosmica este indinspensabila vietii pe aceasta
planetil.. Planrele nu se sinchisesc de viitor. nu sunt preocupate nid de scopuri nici de
ambitii. EJe reprezillta fiinta pura in Ill1prejurarea locul actual, care este idealuJ
multor mistice religioase. Plantele nu exploateaza nu ranesc alre organisme,
in scilimb ele ajuta la unirea la raspandirea vietii altora. Anumiti indivizi care au trait
aceste experiente atirma ca apreciaza importanta asupra sensibilitatii vegetale,
de exemplu in lucrarile lui Sir Jagadise Chandra Bose din Calcutta. precum
experiell\e mai recente ale lui Cleve Backster.
Marii arbori celebri pentru longevitatea lor. ca au fost percepu\i ca
fiind ilustrarea ideala a unei jnfmite, la adapost fata de agitatia frenezia
vietii exteriome. Alte intuitii se refera la conotatii mistice la semnificatia religioasa
profullda a anumitor plante. Exemplele cele mai interesante din aceasta categorie de
experiente sunt: simbolismul lotusului in buddhism, inlportanta graului ill cosl11%gia
indienilor din America de Nord, urilizarea vascului in ritualurile druid ice, in religiile
cultele formate pe plantele psihedelice, ca de exemplu peyotl, ciupercile mexicane sacre
(C.Castaneda, 1997).
Unitafea ell viala $i eLi ansamblul ereaJici
in foarte rare cazuri un subiect LSD are semimemul ca a sa se intinde
palla la inglobarea intregii vieti a pianetei, ansamblul fiorei faunei, organismelor
Illollocelulare. Un individ se identifica cu evolutia tilogenetica a vietii in toata
complexitatea sa atinge 0 ill\elegere imuitiva a legilor biologice care 0 conduc. El
exploreaza factorii care intluenteaza originea noii specii sau extinderea celor vechi.
vede in aqiune foqele darwiniene care determina "supravietuirea celui mai tare". Alte
illlui\ii se refera la imerac\iunea diferitelor forme ale vietii in toate mutatiile sinogiilor
amagonislllului lor in cadrul ecologic. Aceasta unificatoare cu materia
anorganica organidi e insotita de explorarea contradiqiilor contlictelor intrinseci
ale vietii, de tentative Ie de a estima puterea relativa a foqelor conservatoare ale vietii
fata de loqele aurodistructive. Acesre experiente deseori 0 COJ1tiinta asupra
problemelor ecologice 0 noua sensibilitate fata de dezvoltarea tehnologica
illdustralizarea rapida.
Con$tiill/a materiel anorganiee
Extensiunile empirice ale cOlltiintei in cursul edintelor LSD nu se
limiteaza la lumea geologiei. Ele includ deseori fenomene macroscopice i
Ion M{mzat 94
llIicrosc()pice ale lumii organ ice. Nu SUIlt rare cazurile in care subiectul se
raponeaza la experiellte de idenlificare cu care se caracterizeaza prill
t1Uldirme, iutensitate seniniha!e. Aliii se identifica cu fQcul, tendinta de a crea
11 dlstruge. precull1 poten{ialul situ purihcator. Sunt evocate adesea forrele care
t!enereaza catastrofe naturale, aspecte dlstruCtlVe creatoare, erup\iile vuIcanice,
seislI1ele. puterea curentHor atlllosferici uragane. Altii traiesc se transpun in
!llinerale: dtamallt. granit. aur sau fier. Expenenle similare se refera la structura
din;illlidi a atol11ilor, natura foqelor electromagnet ice. universul legaturilor inter-
atOllllce sau brauniana a molecule lor. in lumina acestor planuri
fenolllenologice subiectii LSD avanseaza pana la contiinta fenoll1enelor cosmice
(R. Hucke. 190 I). in esenta legata de organizarea energiei la scari universaUi.
umana nu va fi dedIt una din formele sale de expresie. Episoadele
materiei anorganice sunt insotite adesea de diverse intuitii de natura
filosofidi sau reiIgioasa. Ele favorizeaza 0 noua il1telegere a aninismului
pallteisIl1ului, a paralelelor care exista intre starile spintuale substan\ele
materiale CUI1l sunt descrise III lexlelc alchimice, doctrina lui Empedocle a
.:elor patru elemente sau semnificalia apei in invi\tiitura taoista. lndivizii care au
fos! "scufunda\i" in granitUlui sau a proceselor vuicanice inleleg tara
dificultate cii indienii din Himalaya ::tu 0 reprezentare a lui Siliva sau Hawaienii
vellereaza pe zeita Pelle. simbol al fonelor ine/eote ale eruptii10r vulcanice.
Experientele substantelor stabile imuabile sunt percepute ca stiiri
spirituale elevate. incarcate de un sens sacru. Anumiti subiecti au
faplului di Himalaya pelltru indieni. sculpturile de granit penrru egipteni sau
statuile de aur pentru precolumbieni nu rcprezima decat metafore ale zeita\llor, ei
erau zeitatile. Este caracterul etem i indiferent al materialelor care au fost adorate
pentru ca difera radical de starile de versatile. limitate i turbulente ale
fiin\elor umane. (I. Miinzat. \999).
COII$liill/Cl planelara
lata un fenomen rarisim care nu se produee decat illtr-un stadiu aVaI;sat de
rerapie LSD. In aceasta experienta subiectului integreaza absoluJ taate
aspectele planetei, intelegand atat maleria organica, precul11 anorganica. Terra e
cOnCepUla ca un organism cosmic complex: diferitele aspecte ale evoluliei
geologice, biologice, cuiturale tehnologice sun! considerate ca manifestare a
unei tentative pentru a atinge un nivel superior de integrare rcalizare a Sinelui
(I. Mflnzar. 2000).
extraplallcwra
Subiectul aiei fenomcne legate de corpuri altele decat planeta
noastra \'i de evenimentcie astronomice care se produc atat in interiorul sistemului
nostru solar, cat in afara acestuia. Relatarile se refera la suprafala Lunii. procese
rermolluc\eare care se ill inima Soarelui. condilii particulare ale diferitelor
planete. supefllove, quasari. pulsari. explozii solan:: care provoaca gauri negre In
ullivers. SUllt, de asemenea. experiente ale spatiului interstelar. Ele se ca-
raeterizeaza prill sentimellte de eternitate. infiuitate. seninatate, puritate unire
a tuturor opuselor. Echivalentul spiritual poate fi experienta vidului deseris mai inainte
Psihologie transpcnona/Q
In acest capitol. Subiectii LSD care a\1
confirmat ca numeroase concepte ale "
raliona\) devin mai comprehensibile, SUl
in timpul srnrilor de cOI1tiintli m((
specificitatea spatiului, ideea unui unive:
energiei. diverse ordine grade de ill
ma!ematicii moderne vor fj clarificate
Expericnlc in a/ara corpului, caUll
Acest tip de experien\e LSD
dineolo de limitele spat
iotl
corpului sunt frecvente. Anumili indl
de corpul lor fizic. ea planeaza de
Subieetul pierde situatii
planurile empirice cele ale realitatii
materiale. Apar perceptii extrasenz(
mentatorul este cOI1Vins eli poate cc
limitele interspatiale a ciil
de ci'i13torie in spatiu din raportul UIT
acestor fenomene del110nstreaza dii
incearca sa "joace" pe doua planur'
lIIele CII LSD callStall imr-o biitiilie 11
em 0 mill//nata ill/strare a peisajn
descrie lliptele dintre arlllatele dintl
Ac/iullea se sub wate Jl!
orgal/isl/lllilti mell, fa supraja/a plll
cOllvingerea cii aceasta Ilipta ta cart;
lIIaterie spirit, salt. lIlai exact. a
descaperi In Sfa re de spirit joane CIII
a senza/ie de sellinotate bllCllril;
crqtinilor. Evoillalll intr-o lllme in
rillelese. Erall/ preocl/pat de probl/
insoilibile ale illjinilllllli eternital
eralt 0 sjidare a raJillllii. Nil Jtill en
abSllrd al till/pl/llli IIllidimensional
dll/lplll spirill/al /III exista. Tilllp/ll/
elaborate de 011/. E posibit de a c
dijerite ordille de injinit. 0 sec/lndii
A vealll selltilllentlli ca fill /I
ciiliilOresc fwr-Ilfl spa/ill continml, fi
lIatal. pe () disfanla de /lUli IIIlIlte III/
direcJia disfan/a traversall1 spa/l
iliarea /IIeo deceplie. 1111 aj/lngeoll/ nit
de japt idemic CII cel al destillo/iei me'
CII wburi vide. caNllri, rezistellje
Ill/eleg co Slim il/gilesllit flltr-/ill reu
95 Psih%gic lranspcrsona/ti
in aces! capitol. Subiee(ii LSD care au 0 solida pregatire in l1latematidi fiziea au
contirmat ca nUl1leroase eoncepte ale acestor discipline (care transcend rationamentul
ralional) devin mai comprehensibile, sunt inlelese mai profund pot fi realmente traite
in timpul starilor de eontiinta moditicata. Relativitatea timpului i spatiuluL
speclficitatea spatiului, ideea unui univers infll1it, dar inehis, materiei
energiei, diverse ordine i grade de infmil. Toate aeeste abstrac!ii complexe ale fizicii
marematicii moderne vor fi c1arificate inrr-un mod nou(vazute dill perspective).
Etpcricnlc in ajara corpu/ui, caialOrii In timp fe/cpa tic
Aeest tip de experiente LSD sunl de inleles in raport cu extinderea eon-
tiinlei dineolo de limitele spaliotel1lporale obinuite. Experienlele in afara
corpului sum frecveme. Anum iii indivizi traiesc sentimentul ca sunt total deta<lli
de eorpul lor fizic, ea planeaza deasupra lor sau se observa dintr-un alt loco
Subiectul pierde conlienla situaliei fiziee <l experienlei i contiinta penetreaza
planurile empirice cele ale realitalii obiective, absolut independente de reCliitalile
ma!eriale. Apar perceptii extrasenzoriale evidente. in cazuri foarre rare experi-
mentatorul este convins ca poate controla acest fenomen pentru a transcende in
Iimitele interspatiale obinuite i a dilatori dupa voie in alte lumi. lata un exemplu
de calalorie in spa(iu din raportul unui psihiatru care i1ustreaza foarte bine natura
acestor fenomene demonstreaza dificultatile pe care subiectul Ie intampina cand
incearca sa "joace" pe doua planuri ale realitalii. "Prillleie Irei ore ale $edill/ei
lIIeie Cli LSD COf/Stall fntr-o blitiiiie /antastica dintre jor/eie Llllllinii $i Tellebrelor.
em () III ill II fUita ilustrare a peisajullii alltic al Illi Zend-Avesta (persall), care
descrie luptele dilltre (lrlllateie dilUre Allllra Mazda $i cele ale lui Allrilllall.
Ac(iul/ea se desjo$oara sub tome plalll/rile illlagillabiie, ill /eslltllrile celulele
orgwfislIlIIllii lIIell, la supra/a/a plalletei, traversand flltreaga istorie. Am aVllt
cOlll'illgerea ca aceasta II/pta ia care asistalll $i participall/ era en 0 legatura intre
lIIaterie spirit, sail. lIIai exact, ca {melllniJarea spiritllilli in f/later;e. Mii \'Oi
descoperi ill stare de spirit forme Cllrioasii ill legaturii C/I acest razboi, voi Inceren
o sellza(ie de sellinatate $i bllcllrie, existen/a in credhl{a naiva $i prill/itivii a
Evoillmll /I/{r-o IIIII/e ill care /IIiracolele erall posibile, acceptale $i
ill/elese. Eralll preocllpal de problel//a spa/illllli tilllpllilli $i de paradoxllrile
il/soillbiie aie injinimilli $i etemila/ii, care. illtr-o stare de con$liin/a 1l0rlllalO,
erall 0 sjidare a ralillllii. Nil $till CII/ll IIHIIII lOsat cOf/dillollat sli accept cOllcepflli
absurd (II till/pI/lui IIllidilllensiollal $i al spa/iului tridimensional. Limite pentru
CampIII spiriflla! Il/I exista. Till/pili :ji s/)(llilll n/l Sllllt decat contruc/ii arbitrare
elaborate de 0111. E posibil de a crea $i de a CIIllOa$te deliberat spa/iile avand
diferite Ofdine de injillit. 0 secllllda $i 0 eternitate Sllllt I/O/illni inter$alljabile.
Avea/ll sellfilllellllli eli lUi /ill seal//(/ de /illlitele tell/parole; ermll fiber sli
ciillitoresc illfr-lIll spa{i/f cOlltill/lII, /ard vrea restrictie. Ciilatorealll spre sauli //Jell
/I(Jwl, pe () dist(//l(li de lIIai IIllIite mii de kilollletr; de sala de tratalllente, vizllaliW/II
direclia $; dist(//lla $; traverS(//1I sparill/ WI/rand C/l a vilezii ill/presionanta, dar, spre
II/(/re(/ /Ilea deceplie, 11/1 ajllllgea/ll lIidUeri. /II/i era sllficiem ca 10Cid de experiellla era
de /ap! idl'lltic CII cel al destill([/iei /IIele. Mii vo; regt/si /tltr-un spapu incalllod, incarcat
CII mtJ/lri vide, cab!uri, rezistellle cOlldensatori. Dupa acest //IOlllent de conjillie
fJl{eleg crt slim i/lgflesuit inlr-lI11 receptor TV sitllat ill apartmllentul in care llIi-{I/1/
lOll Manzat
pelfeellt copiliiria. I'vM jor[(1111 sa utilizez dijllzoarele pentm a auzi lIIburile cawdiCl'
pellli11 iI vet/I'll. Aceasta parodie sim/Jolica fnselllllll ca ilia intotdemma ill
imrlmpillwea vecliilor mele cofH'lngeri privind spapul timpul. lfljelegeolll ca s-(/r
Ildll'f[ evo(//(/ pe pIon spiritualliber, fara contrallRere, peste \'iteza tum/nil. experielila
/lioilijicandll-se mpid. Trnversalll ecrmwi televizomltli ma plimuG/1I prill
(1pllrUtlllellllll/lorint/lor mei. In aceSI stadiu nu resim{eafll nici /In efect al droguilli :ji
WlIll pllrell rml. Mil ffldreprafll :,pre jereaslra privealll orologilli strazii; orara 0
d!jerelfjJ di' () jllll/auue l.ie ora, ill rapon ell II/olllenttti experien/ci, ceea ce corespunden
da:a!lIjlll:ti omr Imre cele dOl/a 1'rept{l[, ill-alii trezit illlr-o IUII/e imaginara mil
illcepllt sri silllt eli mo ('em riscafll !jl periculos. Alii silll/it subit 0 existellfa
il!lSlel1oasii $i ca Ull fel de Jorfe ale roului. un fel de /IIagie neagra. Alii
allaliz(/[ illl(1gilli dill cazinourile celebre MOllte Carlo, Lido din Venepa. Las Vegas.
redealll mici bile de ale line! mINe care Sf Il!vanea 01 0 v;tezii I'enigiltOllS(r, carr!
de joc core emil illllllinntl' ;ucarariior. Posibilitatea de a rmnscellde lilllifl'!l'
spafiolelllporole iI/II aplirea co exaitanta ,5i sed;,difOare, Nici 1111 secret fill exista pelltru
cofllrolul SIN/fillilli ,Ii tilllpullli, avelllll arces in /oate intalnirile oftciaie .}i Cltll(}-?tewfl
toote d('scoperirile ytiin[ijice. Atiflldil/e(l !fIeo .f(lla de reZllitotli1 acestei experien!e era
jvarte (flllb/gUlI. Ermll loane Illcauwt de capacitatea lIIen de a /tia elibero de sc/m'ia
spa/iuilli -?i filllpului, dar eralll cOIl$tiefll de gmvit(l{ea (lcwlui de consecifqele sale,
Aceasfii p.rperienfii flll plltea ji considerota ca 0 lentativii izolata de contrOll'o/lintN al
spaliullll. Daeii voi obline conjinllarea posibililii/ii de Illon/pulare a lIIedillllli jizie pe
dlstml{e de /IIi! de kilo"'P!ri, tof IIniverslIl lIIeII se va mii voi regiisi Illfr-o
start' de profunda COlirl/zie Inetajizica. "
SUn! free vente experientele de Subieetul este convins c?i pOhte
citi in gandurile perso,melor prezente in sala de tratal1lellte, sau ca se pune in
lcglitura I.:U creierul unor indivizi care traie'le in alte puncte de pe glob. E
mai ales de iluzie, dedit de un fapt veritahiL Ac:easta desigur nu este 0 regula
absoluti'i. Anumite situatii eonfirmil realitatea unor percenii extrasenzoriale pure,
Punctual, un subiect LSD va deserie starea de spirit emoiiile terapeutului sau a
asistelltului. Doi indivizi asistand la experienti'i schimbat numeroase
Idei sau au trait experienle paralele, tari'i a COJl1uniea verbal. In astfel de cazuri ell
totul exeeptionale lin subiect LSD va aflfllla eli a avut contact telepatie eu ()
perso3na care nu participil la experiell{e. dar a eonfirmat ulterior autenticitatea
faptului. (Charles Tart, 1969)
5. Contrac(ia spaTia/ii a con$tiin(ei
In Heest tip de experiente individului pare a se invecin3 eu zone
llIai micl dedit imagineH obinuita a corpului. Este yorba de Hnumitor
organe interne SHU proeese fiziologiee care sunt inaceesibile starii de
Subieqii au sentimelHul de a se transpune in mod in alte
orgalle SHU tesumri organice. Unii observa aCliunea eontraeliilor l11usculare,
cardiaee, deschiderea inchiderea ventrieolelor inimii. Altii se identifica eu
resorbtia intestinaHi sau eu funqionarea altor organe. Mai multi subieqi au
recunoscut c3 s-au identifieat eu neuronii propriului creier. eu globulele albe sau
Psihoiogie rranspersonaiii
eu epiteliul Ulerin sau cu celull
un ovul sau eu un spermatozoid in 11
Explorarea eOIltienta a nucleului ce:
de deselfrare a propriului cod gell!
episoade ale organ ice sum
menlioneaza informali! referitoare I
depilind Illulte cUl1ot!n\e ale subi!1
psihiatru care ilustreaza foarte bine a
"in acest stadill fill fIIai trois;
/Ilea devellea dill ce ill ce lIIai lIedift
de excitorie pe care 1111 (fill lIIai ell
peste spalill filliP spre lin obiect n
II/area /Ilea slIpriza, ca eralll lin
emu produse de 1/11 lIIecanisli/ bii,
dep/aslilldu-se CII vibrororii..
Emili illcapabil sa ilia Opllll aces/l.
situa/iei. Fiind un spermatozoid Ill'
proceseior implicate. COllstatalll c:
{lVallSall dincolo de ceea ce spirill
Conpiillia sperll/atozuidlltlli ero lin
sine. Alii participat la toate procesel,
Mii Intr-o atlllos/era
gene/or individllaie $i ale lIIolecllleti.
istorio pareall inti", legme nil enl
Acest lIIicrocOSI/IOS at sperrnatozoidM
care lIIodijicall deterlllinall soarf{(
camplltlli de forle Karl/lice, cosma
cllrsei astfel ill cat ell min
apoteoza, care se traducea printr-a
III/prelllla CII oVII 1111. ill till/pill
spenllatozoidului {[ceea a ovu!1
eVellilllefltllllii capitat. III 1II0ll/entlll
separate se rel/nesc $i eli devin sill!
elltitali imerpretal/ (/cela$i moment
CO/IIIIIl. Alllbele ill!elegeall lIIisillneol
fllcorporarii. Ajllngemll la 1111 modi,
pri/lcljJiilur lIIaSCUlill felllillill ill
interpersonale III generat. ObiectivliI
fei Incat toate parfile implicate sa!
Dupi/ fllzirmea celulelor germillaie
Traialll embriogeneza imr-1II1 1110(1
permallelll de totalit a pr
cre$terii leslitllri!or. Asistalll la d
orgallc. A I'emll ceniwdillea desavlii
97 Psihoiogie lranspersonaiii
cu epiteliul uterin sau cu celulele germinale. Experieniele de identificare cu
un ovul sau cu un spermatozoid in momentul conceperii apartin acestei categorii.
Explorarea a nucleului celular sau a genelor in cromozomi, sentJrnentul
de desclfrare a propriului cod genetic sunt alte experiente interesante. Aceste
episoade ale orgamce sun! Inso(ite deseori de intuilii concrete, Subieqii
menlioneaza infoflllalii referitoare la anatomie. histologie. fiziologie chimie.
multe ale subiectului. lata cu
p'sihiatru care ilustreaza foarte bine aceste categorii de fenomene:
[Ilca secvenle -;;w;-Sillpijiallfe ..
IIIfa devellea din ce III ce lIIai Iledijerentiata }i al/l Inceplll sa traiesc Intr-o stare
de excitalie pe care fill alii !l/ai CIiIIOSCIll-O. Aveall/ ill/presia ca sum propliisat
peste sparill lill/p spre 1111 obiect neCilnoscllt. illleleg dllpa 1111 anllmit tilllP, spre
marea mea Slipriz/i , ca eram ca illlplIIsllrile explozive reZlIlwte
emil prodllse de lin mecallism biologic trallsmise de-a IlIllglll IlIllii pagel
deplasrllldil-se CII vibratorii. Am intetes ca obiectivlIL /IIell nllmea () willi l.
Emili incapabil sa IIlIl Opllll acestei CIIrse, eram convins de absllrditatea
sill/afiei. FUnd III! spermatozoid ill calltarea oVlllllllli, avemn lilluror
proceselor implicate. Constatalll c/Ziar IIl1meroase elelllellle sllplilllentare care
ava/lsatl din colo de ceea ce plltea imagineze in stare normala.
sperlllatozoidlll"i era 1111 microcosmos absolut alltollOlII, 1111 IIllivers ill
sine. Am participat la toate procesele biochimice care imervill III /wclelll plasl/lei.
Mil Intr-o atll/osjerii nelmloasii a stmcturilor crolllozolllilor, a
gel/elor illdividllale ale 1II0lecilieior de AND. Gelletica, bioc/lilllia, lIIitologia
isroria pareall illtilll legate 1111 erall dedit diverse ja/ete ale jel/olllell.
Acest microcosmos al spermatozoidllilli era sill/1I1tan iI{tlllell/at gllvernat de jorle
care lIIodij/call deterlllillall soarta rasei IIl11ane. Ele se prezentau co jorme ale
camplIlui de jor/e Karlllice, coslIlobi%gice astrologice. E'(cita{ia ritllllli
cursei cre}tea, as(fel Incat ell atingealll 0 joarte mare vitezii. Apoi atillge(lll/
apOll'oza, care se tradllcea primr-o implozie trllllnjatoare 0 jllzilll1e extatica
illlpreul/a ell OVlllul. ill till/pill cllrsei alterna illlre
spertlwtozoiduilli aceea (I OVlllllllii /11 vaga dar ill/perionsa a
el'enilllemllilli capital. ill II/olllellt/il cOllceperii, cele dOlla IlIlirilJi de
separate se rellnesc ell deviII sill/llltan cele dOlla celule gerlllinale. Cele dOlla
flltitiili illferpretall momem ill termeni de slIcces illdividual de trilll/if
COIlI/III. Ambele illlelegeall fIIisillnea lor, sperlllatozoidlli a illlploziei, iar ovullli a
il/corporiirii. Ajllflgeam la lin IIlOdel ideal 1111 IIl1l11ai pellfm cOlllplelllemaritatea
prillcipiilor masclltill jelllillin ill plmllli rela/iilor sexllale.. dar in sillla/iile
imerpersoflale in general. ObiectivlIl esell/ial este de a organiza installlele, ill
Jel incat toate p(/rlile implicate sa cOf/sidere reZllltatll1 ca fill succes personal.
Dllpii juziullea celilielor germillale experiell/a COmillllG in ritlll injernal.
Traiam elllbriogeneza imr-ull 1II0d COlldellSat accelerat. Eu ma bucllrmn
perl//anent de totala a proceselor biochilllice. a divizillflilor celufare
cre}ferii lesllturilor. Asistalll la dijerell/ierea lesutllilli La jorll/orea noilor
orgalle. Al'eall/ certiflldillea desai'ar:jirii dezvoltarii jetale. UII nOli sentiment de
98 loti Milnzat
sllcces individual de trill/II/ al plltcrii ereatoare ma incerea. Eralll eOrll'ills ea in
mareo clIrsci la care all partieipat lIIi! de sperJ/latozoizi eram singurul illvil1gatar. (,
6. Extensia empiricii dincolo de cadrul realitiitii obiective
Erpl'ri'n{e CII spirile # e:rperienfe mediumnice
Acesre experiente destul de rare se refera ia apari!ia unor spirile 3a Cillll sum
descrist in literatura oculta. Uni! subiecti LSD intra 11Itr-o stare vecina cu transa
mediumnica (similar eu Iransa Expn.:sia fetei se ll10difica in mod fr(tpant.
cat gesturile par stranii vocea se altereaza spectaeulos. Ul1li
vorbesc lirnhi maine, pra..:tica 0 serie Hutomatid desenc stranii. neinteligibile. Allii
traiesc inralni!'i cu wrpuri astrnle eu persoane decedare illlretin eu ele eomunicari
exlrase1lzori,lIc. In accste experienle se descriu lueran medievale de <lntropologie
can;: se referfi la practici credil1\c reli),ioase dill alte culte. Red:JJl1 un extras din
tempi;: Danei, u pacie!lta nevroz;ua. "Da/:a t1 mlir 1111 tJ)/sod traulllmi::,allf extrelll de
pell/bit dill ('opiliiria sa. Tatill sail a losf spitGli;:Pf ma! lIIulli ani llIfr-ulI instifw
psiiriatrie, suferind de 0 psillO;:,a grava. Eo avea 10 alii. cfmd acesta a avut 0
Irellloragie eerebrala c{md i-a alltarizat intra rea la et, In prag/it mOr{ii. Dana
(/ as/stat la deciiderea fa agonia lui.
ill CIIrslil lmei a regresat piina ill (feea perioada a vieti! sale. ell
se collccllfm illaiflfe de a vedea scena, se idellf{{icn ell tatal sau .'Ie cOIl/runw ell
sli/erill/ele c(lre preeedall I/loartea ]izicil. Tmol ]iiea al/ transeens limitele care
separall via/a de moarte, In aeeasta IInifme d//alii ell towl deosehita. 0 cri;:,a de
/)(l/Ii('(1 absoillt incolltrolahilii a ellprins-o; floi 1111 alii pllfut colftllllica el/ eo {imp
dl' dOllil orl'. A relmat ca dl/pa el' a treoif pragllllllorlii a palruns Intr-illl IInivcrs
striiill illspaimilntator. Un eter flllorpsceltt, de nmura lIlacabra, pflltea peste tot.
Ii era illll'osibil sa COIlstate dad! ocest II/Iivers era fini! sml infinit. 0 gloata de
sliflete plllleoll ill aeest eler era Ufl ciill/at 1lI1blli ator de sli/erinla ,Ii excila/ie.
Dfjilllcril il adres{lfl /IIesaje never/Jale prill ca/lale extrasenzoriate de lIeident(ticar.
Aliflldillefl allletllllliitoal'c 0 ill/orilla eli ei ('ereml cem de la ea. Obieaivil{l[ea
rca/itatea sillia/iei imagil/al/a el. llllrodllciind-o [II stare de erOOT('
lIIetafizica de Iledesrris. Tattrl ei era pre"eflt evo/rw fll corplIl sail astral. Era
inca/Jo/Jitii de (f cO/lfunica ell rerape//lul dar (Isla IllI avea niei 0 illlportan/a. Era
(,()lIviIIS(/ ca tl'rapelltlll 11lI I//(/i Il/lllte dedit ea dl'spre aceasta IlIIlIe astrala
ca 1111 0 pfltt'a ajllta" (similar R. Moody, 1975).
intiiitliri CII elllitiiji spiriluale supraumane
Tellla veehe a Intalnirii eu conducatori, protectori spirituali este una
dill expenenlele transpersonale. Subieqii percep aceste fiinle ca flind cntitati
care exista deasupm plallurilor la nivele de energie
superioara. Ghizii spirituali sunt adesea 0 radianta sau 0 sursa de energie cu sau tara
vibratii cOllcoll1itente de Inalta frecventa: individul nu face decat sa simta prezenta lor
sa Ie receptioneze mesajele explicatiile prill canale extrasenzoriale diverse.
Suhiectul conserva identitatea sa disocierile entW1tilor spirituale de propria lor
personalitale. Unii experimenteaza gradul de fuziune pana la identifiearea totala. Scopul
Psihoiogie transpersonaia
intervenliei aeestor ghizi spirituali
petreee, sau Ie dau diverse sfaturi. in 2
precum Virgile din Divina Comedie a
creaza ecrane de energie pozitiva pem
entita!i malefice. Ghizii nu se fac ii
adeseori in ei aspecte ale fiilltei sale Sl
des incarnate
Fenomenologia acestor caleogorii de
e.Ully "The Center of the Cyclon",
Experien/e cu aUe universuri $i /1
LUl11ile straine stranii pe c
aparte, care cadrul COSl11!
cu forme fizice complexe proces
ale noastre. Aceste creaturi sUIlt
emotionale nu seamana cu nimic di
mentioneaza contacte sau lntiHniri (
foarle Indepartate ale universului
dimensiuni sau lumi paralele. C
extraordinare, subieqii au relatat eel
Experienfe arhelipale # secven/e
Un grup important de experi,
e.G, lung Ie codifica drept imagil
colectiv sau arhetipuri. Daea subiect
influenteaza deloc continutul aces!
termenul de arhetip es!e aplicat la t
dinalllice din psyche. care prezin
universaJa. Un subiect LSD se identi
Evadatul. Despolul Luminal, Tita
inlelept, Avarul, Ascetul sau Sihasll
acelea referitoare la contiinla de gn
se identifice simultan cu tOli meml
prezinta concepte personifieate de
abstractizare diverse grade de
universale iI foqeaza pe subiect sli
Femeie. Sot sau Amant. Multi dintn
jungiene. de Mama mare, Mama
Marele hermafrodit sau Omul cc
aspecte ale personalitl'itii subieetul
curent. Sum menlionate imagini (
Subiectii Iraiesc secvente compl
miraculoase. Unele sunt simple: fr
fratele bun fratele rau sau mare,
nefericite. Altii sunt mai originali
TantaL Sisif, Prollleteu; tema
99 Psihologic lranspcrsonalii
interventiei acestor ghizi spirituali este foarte variabil In anumite cazuri in ceea ce se
perrece. s(]U Ie dau diverse sfaturi. in alte cazuri ii ajutii sa parcurga experiente diticile.
preculll Virgile din Divina Comedie a lui Dante. Ei Ii sustin intelectual i spiritual i Ie
creazii ecrane de energie pozitiva pentru a-i proteja de influentele distructive ale un or
entili!tl maietice. Ghizii nu se fac imotdeauna cunoscuti, dar individul recul1oate
adeseori in ei aspecte ale fiuliei sale supreme sau manifestari ale unor figuri religioase
des incarnate Hristos).
Fenomenologia acestor cateogorii de experiente au facut obiectul unei carti de John
C.Ully "TIle Center of the Cyclon", New York, The Julian Press, Inc. 1972.
Experien{e cu aile universuri fi fntfilniri cu /ocuitorii lor
L\l\\\\\e '\'\''<\\'\\\ pe care subiect!! LSD le exploreaza au 0 realitate
aparte, care depaeete cadrul cosmosului nostru. Indivizii intalnesc entitati dotate
eu forme fiziee compJexe i procese ll1eraboJiee i fizioJogice absolu! diferite de
ale lIoastre. Aceste creaturi sunt inteligeme. dar caracteristicile lor ideatice i
emotionale nu seamana cu nimic din ceea ce cunoatem noi. Multi subiecti LSD
mentioneaza contacte sau intalniri cu ozn-uri, altii afinna despre vizite in parti
foarte indepartate ale universului nostru i despre experiente siderale. in
dimensiuni sau [umi paralele. Dupa ce au trait aceste aventuri cosmice
extmordinare, subiectii au relatat cele mai ingenioase istorii S.F. niciodatl'i scrise.
Experienle arhcripaie fi sccvenle mit%,p,ice complcxe
Un grup important de experiente transpersonale reunesc fenomene pe care
e.G. lung Ie codifica drept imagini primordiale, dominante ale
eolectiv sau arhetipuri. Daeil subiectul era sau nu t:lmiliarizat cu ideile lui lung nu
int1uenteaza deloc continutul acestor experiente. in sensul sib eel mai larg,
termenul de arhetip este aplicat la toate configuratiile statice, ca la evenimente
dinamice din psyche. care prezinta un caracter rransindividual i 0 calitate
universala. Un subiect LSD se identifica total cu unnatoarele arhetipuri: Martirul.
Evadatul, Despotul Luminal, Titanul, NebunuI. Bunu] Samaritean, Batrfmul
intelept, Avarul, Ascetul sau Sihastrul. Aceste experiente sunt foarte apropiate de
acelea referitoare la de grup. Asimilarea la un grup ii cere subiectului sa
se identifiee simultan eu toti membrii care il constituie. Aceste experiente care
prezinta eoncepte personificate de roluri implicate reflecta diverse niveluri de
abstractizare diverse grade de generalizare. Unele din modeleIe cele mai
universale il forteazil pe subiect sa se identifice eu roluri de Mama, Tata. Copil,
Fel1leie, Sot sau Amant. Multi dintre ei sunt socializati. cum atesta arhetipurile
jungiene. de Mama mare. Mama teribila. Mama piimantului, Mama natura.
Marele hermafrodit sau Omul cosmic. Arl1etipurile care reprezinta anul11ite
aspecte ale personalit3lii subiectului. precum Umbra. Sufletul, Persona, apar
curent. SUllt mentionate imagini despre Ingerul de Aur sau Ingerul Tenebrelor.
Subiectii traiesc secvente complexe sau teme legendare, mitologic\! sau
miraculoase. Unele sunt simple: frul110asa mama cea rea, frumoasa fiica supusa,
fratele bUll i fratele rau SaU marea dragoste amenintata de intrigi imprejurari
nefericite. Allii sunt mai originali: mimi dominatiullii eteme din relatarile lui
Tama!. Sis if. Prometeu; tema sau mortii eroilor, legende despre ambilia
I
r
100 lOll Miinzat
";IIllClliior 9i setea lor de (iUlf, Faust, etc) sau mitul supereroilor
In mOr{i tlificile. Indivizli pUpil cullivil\i triliesc secvente care se refera
/.1 [('lilt lllilulogice dill Mesopotamia, India. Egipt. Americ,\ Cent raJa sau alre
rq!IUllL Aeesle observatil verifid descrierile lui e.G Jung. referitoare la aparilla
it:;llelor ariletipale relativ putll1 de caire tara cruditie la visele
dill eopil;lfll::. dar a carol' simptomatologle tradeaza schizofrcnia.
bpcrien(e ricspre imalniri ell diverse :ellti/l
imr-un seils strict Jungian int{llnirile sau Identifidirile cu diverse zeitali
trehult' fie considerate ca expcrie!l(e arhetipaie. Profesionitii fall1ilianzati cu
t:.;(mIie lui Jung care partlcipa la experiellieie LSD disting arhetipuri care se
sub torma de prototipuri ul1lversale care fac s:l intervina zeitali concrete,
legate de civiliza(ii specifice. Subieqii <.:unosc deseori zeii sau demonii cu care se
illlainesc, ci SUIlt In stare sa ii llumeasca i sa-i pe fiecare la 0 aWl tradi(ie.
lJllIi dau des<.:rieri delaliate ale vlziunilor br. altil oferil doar descrieri de
Identificare culturaia. Terapeutul cste atunci lemat sa ob!ina maximum de
illlol'llla(ie sa evaiueze gradul de precizie 11 intuitiilor. in ciuda eforturilor
et)Jllbillatl:: ale pacielllUiul i terapcutuluL nu este intordeauna posibil ea acesta din
urll1[1 sa ll.lentifice viziullile subiectului. eea mai mare pane a zeiti'i{ilor care se
;trala in <.:ursul LSD intra ill doua categorii distincte: prima categorie Ie
cuprindc pe acelea care sum asociate f,x(eir'r luminii i binelui; a doua
rcgrupeaza zeitatilc tenebreior rau lui. ZeiUllile binevoitoare sunt adesea
rcprezentate prm: Isis. i Osiris. Ahura Mazda. Apollon. Boddis::wva Crishn;! :
prllltre zci,:\tiie l1lalefice sunt: Set. Hades, Allrill1an, Kali. Moloch. Astane,
lluitzilopochlli S:lU Satan. (V.Kernbach. 1995). Aceste divinitati apar penrru
prima oar;1 in tilllpul fazei prenatale in timpul LSD. Imaginile zeitatilor
reprezentand fonele tenebrelor sunt asociate cu angoasa din MPF II III;
d ivillitil(ile binevOltoare sunt insotite de trairi extatice din MPF I IV. Aceste
imagini se m:lnifesta fie sub forma viziunilor statice, fie sub forma de elemente ale
Ullor secvellte mitologice. Subieqii asista deseori la drame cosmologice. cum ar fi
int:llnirea illlre fOf(ele lui Ahriman Ahura Mazda. razboiul dilltre zei titani.
cadearea lui Lucifer a altor ingeri decazuti. diverse versiuni ale creatiei lumii,
Potopul hihlic ludecata de Apoi. Subiectii confruntati cu divinitatile au reacrii
emo(ionale vii. mergand de la incant:lrea extatidi bucuria divina pana la
teroarea lIIetafizica la sentimente de lIehunie. Majoritatea indivizilor nu au, eu
lOate acestea, sentimenml de a se at1a in prezenla Fiintei Supreme sau "Fonei
Absolute" ale acestui univers.
ill/elegerca inlililivQ a simboillrilor lIt1iversale.
Viziunile asupra diverselor slll1boluri universale constituie 0 parte
imponanta a continutului LSD. Ele se manifesta izolat sau in asociatie
eu alte tipuri de fenomene transpersonale. Experientele care il pun pe subiect in
contact eu simbolistica universala Iiac,)rd5. posibilitatea unei intelegeri intuitive ale
Ilivelurilor sCllll1ificatici czoteriee ale acestora. indivizi vor avea viziuni
dt: eomp()zi(ii geometrice complexe aitemand ill mod curios eu mandale orientale;
Uilli VOl' fi in stare sa Ie reproduca sa ofere explicatii foarte precise asupra
Psihologie transpersonalii
desenulUl lor. Se intampla frecvent ca
orientale sau mistice sa ofere interpl
Simbolurile recurente sunt: crucea,
crucea cu toana din Egipt. tloare de
indieni (Shiva). diamantul alte bijutl
cercul (reprezentat adesea prin arhetipu
propria coada). Am vazut deja ca
inteleaga sistemele de gandire esoteric:
Kabala au trait experiente descrise in
cabalistice. Allii percep semnificatia
concluzii care evoca algebra numerol
suspiciune astrologia 0 atii
descris importanla semnificaliilor metafi
Aclivarea Chakrelor # lrezirea
..;;...c;=:.;;;;.:. - tennen sanskrit insen
ale radiatiei energiei primare sau suflul
niveluri ale coloanei vertebraIe ani
urmatoarele 7 chakre :
1 . Chakra riidacina (l
2. Chakra sacraHl (S,
3. Chakra plexului SG
4. Chakra inimii (Ani
5. Chakra laringelui
6. Chakra frontala (A
7. Chakra coronal1'i (
Fluxul-prana-este dirijat print!
canale laterale (Ida Pingala). Numer
asemanare frapanta cu fenomene descri
fiind semnele acrivarii deschiderii cha
anumita a religiilor indiene
diverselor chakre a anumitor practici
experiente sunt la fel traite de indivizii c
aceste probleme. Subieqii se refera la cI
uman. 0 experienta extraordinara se
avansate. Este yorba de trezirea lui Kuw
a tluxului ascendent al energiei spirit!
a chakrelor. Acest proces provoaca 0
natura exotica integranta, legata de chi
La prima conferinta inlernation
de la New Delphi (1971). Grot' a fa,
experientele LSD religiile indiene. in
participantii au fost de acord asupra u
yoga, sistemul Kundalini - Yoga ar avea
LSD. Aceste doua tehnici
energie, producand trairi profunde i
101 Psih%gie trampersonala
desenului lor. Se intampla frecvent ca persoane ignorante in domeniul literaturii
orientale sau mistiee sa ofere interpretari verificabile ale textelor hermetice.
Simbolurile reeurente sunt: crucea. steaua lui David. zvastica indo-iraniana.
crucea eu toarta din Egipt. tloare de lotus. yin yang, simbolul falic saeru la
indieni (Shiva)' diamantul alte bijuterii, roata moqii renaterea buddista i
cercul (reprezentat adesea prin arhetipul arpelui gigant Uroboros. care ii mudi
propria coada). Am vazut deja ca edintele LSD Ie permit deseori subieqilor sa
inleleaga sistemele de gandire esoteriea. Indivizii care nu au auzit nieiodata de
Kabala au trait experienle deserise in Zohar i interpreteaza spontan simboluri
cabalistice. Allii percep semnificatia transcendentala a numerelor i ajung la
concluzii care evoca algebra i numerologia pitagoreidL Subieqii care privesc cu
suspiciune astrologia i afieaza 0 atitudine transcendenta fata de alchimie au
descris importanta semnificatiilor metafizice a acestor simboluri.
Activarea Chakrelor trezirea Puterii Sarpelui(Kundalini)
Chakras - termen sanskrit insemmlnd "roti". Marcheza centrele ipotetice
ale radiatiei energiei primare sau suflul vital - hrana, corespund in parte anumitor
niveluri ale coloanei vertebraIe i anumitor organe. Cele mai frecvente sunt
urmatoarele 7 chakre :
I. Chakra ri'idilcina (Muladhiira)
2. Chakra sacrala (Sviidhisthiina)
3. Chakra plexului solar (Manipura)
4. Chakra il1imii (Anahata)
5. Chakra laringelui (Visuddha)
6. Chakra frontala (Ajna)
7. Chakra coronaHi (Sahasriira)
FJuxul-2rana-este dirijat printr-un canal central (Sushumna) i doua
canale laterale (Ida i Pingala). Numeroase experiente transpersonale prezinta 0
3semanare frapanta cu fenomene descrise de diverse coli Kundalini Yoga, ca
fiind senmele activarii i deschiderii individuale. Subiectii care posed a 0
3numita a religiilor indiene fac deseori referiri la Puterea Sarpelui, a
diverselor chakre a anumitor practici tantrice. Cum am mal spus deja, aceste
experiellte sunt la fel (rlHte de indivizii care nu au niei un fel de despre
aceste probleme. Subiectii se refera la chrake, furnizand 0 canografie a psihieului
uman, 0 experienta extraordinara se produce in cursul LSD mai
avansate. Este vorba de trezirea lui Kundalilli ill partea sacra a coloanei vertebrale
a tluxului ascendent al energiei spirimale care este inso\ita de 0 activare seriala
a chakrelor. Acest proces provoaca 0 experienta transcendentala profunda, de
exotica integranta, legata de chakra suprema: Lotusul cu mii de petale.
La prima cOllferint3 internalionala consacrata fenomenului yoga tiinlific
de la New Delph i (\ 971), Grof a facut 0 expunere asupra paralelelor dintre
, experientele LSD religiile indiene, In urma pasionantei dezbateri care a urmat.
participantii au fost de acord asupra unui anumit punct: dintre toate sistemele
yoga, sistemul Kundalini - Yoga ar avea cele mai multe puncte comune cu terapia
LSD. Aceste doua tehnici favorizeaza 0 eliberare instantanee i enorm!! de
energie, producand trairi profunde i spectaculoase intr-un timp relativ scun. In
102 {on Mfmzal
tll1lp de implic:i cele mai mari riscuri. deoarece pot conduce 13 perieole
(ia\.:;1 nu SlIlH pra\.:ticate al;lIuri de un ghid prudent, responsabil.
CUlls/iiI/fa SpinmlUi Universal
Idennficillldu-sc cu Spirilul Universal iudividul are sentimenrul de a fi asimilat
[\Il(!litillea exis[e1l\e!. de H fi atms mai profunda de a se confrunta eu
I'fmcipiul suprelll ultim. esenta imregii FliIlte. El ammseens iluziire materiei, spatiului.
lilllpului ullei illfinioti de alte realiilll! subiective Ie-a redus la acel mod unic al
c.:an.: este sursa numitolul lor eOll1Wl. Aeeasill experien!il este nelimitata,
lllwnfullddbiJa inefabila: este principlUl existente. Comunicarea verbala i
Mlucmra simbolidi a limbajului nostru cotidiall par iI1adecvate pentru a traduce namra
calltarea sa. Experien(a Iwnii fenol1lenologice a starilor obinuite ale Swlt
;lspecle tOilrte limitate. c.:are releva ideosinteza aspirirului universal. Aceasta
[(leatie iHlreaga intelegere ra\ionalit Indivizii gasesC' r:lspuns absolUl la toate
iIHrcharile. Pentru ain\elege natura acestei experien\e se cere sa ne raportam laconceptui
de Sat.(h!tbmmda in textele filosofice religioase din India. Acest tennen sanskrit este
COlllpUS din trei r;tdacini: sat-care inseamna fiinla sauexisten!il, sau intelect
<lnallda-beatitudine. Acest priIlcipiu pur absolur se caracterizeaza printr-o
o Lmerlgadesc.:riere Se reduce, dm nefericire, la arecurge la cuvinte
PI" care lIoi Ie asociem cu fenomeneJe lumii tridimensionale. pe care Ie clU1oatem, deci
de sum inaple pentru a traduce esenta acesrui principiu transcendental. Subieqii care au
trilil acesle expcriente au sugeraradesea ca liInbajul poe\ilor, cu toate imperfeqiunilesale.
pare cI 1i mai adecvat pentru descrierea acesror experiente. Se in\elege de ce intelep\ii
spirituali au utiliz,at poezia, parabolele metaforele pentru ac01l1w1ica viziunile
lor transcelldelltale. Expcrien!L1 cOlltiintei Spiritului Universal se apropie de cea aul1ita!ii
cnsmice descrisa anterior. Ea se singularizeaz.:1 prill pereeppile intuitive ale procesului de
crea(ie a IUlllii fenomenale aa cum 0 cunoa&lem prin conceptul buddist referitor la roata
lllortii ;;i ren<lterii. Subiectul este patrunsde sentimenrul temporar saudurabildeafi atins
lll\elegerea globala. nonrationala i trans-rationala a problemelor ontologice i
cosmologiee fundamentalecare it obsedeaza.
Vldul Supra- Cosmic $i Metacosmic
Este vorba de experienta Vidului supra cosmic metacosmic al nelntului
primordial al surselor i leaganelor intregii existente: "supremul necrear
illefabil". Tennenijde supra-cosmic i metacosmic se refera la faptul ca vidul pare
a fi deodata supraordonat i subdiacient fata de IUl1lea noastra. EI se situeaza
dincolo de (imp i spatiu, dincolo de forma de diferenliere, dincolo de dualit3li
ca hiue i rau. lumina i intuneric, stabilitate mieare, angoasa i extaz. Vidul
implica. de asemenea. transcenderea conceptului ordinar de cauzalitate. Anumi!i
subieqi au confirll1at ca au asistar la emergenta lui Sat - Chit Ananda din Vid,
lar altii, dilllpotriva, au asistat la intoarcerea sau disparitia sa in Vid. Faptul ca
"ceva" se produce tara cauza prealabila nu era niciodata repus in chestiune de
subieelul care traia 0 astfel de experienta. Tot paradoxal, Vidul i Spiritul
Universal SUllt percepute ca fiind asemanll!oare dupa voie; ele
nu sunt dedt doua aspecte ale aceluiai fenomen. Vidul pare a umple formele
subtile ale spaliului universal i, sunt resimtire ca absolut
Psihoiogle lranspersonaia
7. Semniflcatiaexperien
unorp:
Experienta de incarnare, in tre
un efect foarte putemic in perioado
influenteaza perceptia persoanei
continurul experientei propriu-zise 1l1(
rezolvat Karma in cursul experientei I
plan personal cat relational. 0 astft
orizonrului sau i 0 noua intelegere a
Aceste schimbliri se refera la illlprejurll
pe care nu a purul sa Ie influenteze 0
Karma evocata, aceste coincidente Ct
trecute, ceea ce ne-a dus sa ne gandin
1952). lmpactul experientei de unitato
exprim3 printr-o simpatie, elllpatie d
in urma experientelor arhetipale:
gandurile, emoIiile i comportamentul
il obJiga pe subiect modifice sisli
experienlele contienrului coleetiv i
problemele lltui grupculrural, eeeace
a arrei i filosofiei sale. Elementele CO)
dragoste fata de natura i
transcendentale profunde (activarea \<-
Vidului cosmic) au Ull efect benefic a:
totodata subiecrului un interes acut
profunda dorin!il deaIe integravietii s.
8. ExperienteietransperSfJ
Nu este sigur la prima vedl
l11entale se gasesc confruntate cu eXI=
singurul cadru in care au fost 01
cunoscute de secole. Textelesacre all
manuscrise ale numeroaselor secte .
rol important in starile vizionare 3l
Eti111ologiile i antropologiile Ie-au (I
Australia, in misterele sacre, in II
indieni, in rituarile multor eulturi. P'
personale, Tara a Ie identifica i a II
pacienti psihotici, in pan
pologii psihologii experimentati a
l110derne care favorizeaza experiem
statam ca, in ciuda frecventei acesta
103
Psih%gle rranspersonaia
7. Semnificafia experien{elor transpersonale in cadrul
unor psihopa{i LSD
Experienta de incarnare. in trecut nerezolvata in cursul LSD. exercita
un efect foarte putemic in perioada Consultul specific al Karmei
influenteaz:i percept!a persoanei a vietii sale actuale a mediului sau social:
continutul expenentei propriu-zise modifica subiectului componamentul. Daca am
rezolvat Karma in cursul experientei LSD. urmeaza transformari beneficice. atat pe
plan personal cat relational. 0 astfel de inviorare procura subiectului 0 largire a
orizontului s:iu 0 noua intelegere a problemelor sale interpersonale situationale.
Aceste sehimbari se refera la imprejurari in care individul nu a putut juca niei un ral
pe care nu a putut sa Ie int1uenteze direct. Deseori viata lor corespunde perfect cu
Kanna evocata, aceste eoincidente curioase se refera la experientele de incarnari
treeute, ceea ce ne-a dus sa ne gandim la conceptul jungian de (lung -
1952). Impactul experientei de w1itate duala cu alte persoane subzista deseori se
exprim3 printr-o simpatie, empatie dragoste profunda. Int1uente benefice se observa
in unna experientelor arhetipale: subiectul devine convi.t1s ca poate controla
gandurile. emoliile comportamenrul propriu. Numeroase experienle transcendentale
iI ob/ig:i pe subiect modifice sistemul de valori. atitudinile i.tHeresele. AstfeL
experielltele contientului colectiv rasial produc adesea 0 sensibiJitate crescuta fata de
problemele altui grup cultural. ceea ce favorizeaza 0 apreciere realil a religiei grupului.
a artei tilosotlei sale. Elementele animale vegetale trezesc in subiect 0
dragoste fala de natura i problemelor ecologice. Experientele
transcendentale prafunde (aclivarea Kundalini. contii.t1ta spiritului universal sau al
Vidului cosmic) au un efect benefic asupra sallatiltii flZice i psiliice. dar ii dezvolta
IOlodaL:l subiectului Ull i.t1teres acut pefltru toate problemele religioase. mistice
profunda dorinta de a Ie integra vietii sale imr-o dimensiune spirituala.
8. Experienfeie transpersonaie psiltiatria contemporanii
Nu este sigur la prima vedere ca comportamentului i sanatatii
menta Ie se gasesc confruntate cu experientele Iranspersonale. Terapia LSD nu este
singurul cadru in care au fost observate. unele dill aceste experienle hind
cunoscute de secole. Textele saere ale tuturor marilor religii ale lumii, documente,
m3nuserise ale numeroaselor secte i religioase Ie descriu. Ele au jucat un
rol important in st:irile vizionare ale sfilllilor. misticilor maetrilor
Etimologiile antropologiile Ie-au observat in ritualuri sacre ale aborigenilor din
Australia. in misterele sacre, in diferitele practici de raml'iduire ale vracilor
indieni. in rituarile multor culturi. Psihiatrii psihologii au vazut fellomene rrans-
personale. fara a Ie identifica i a Ie denumi, In cursul practieii lor cotidiene eu
pacienti psihotici, In particular sehizofreni. Istoricii. teologii, antro-
pologii i psihologii experimentali cunosc existenta unor serii de tehnici vechi
l110derne care favorizeaz:i experiente1e transpersonale. Este surprinzator sa con-
Sti.ltam ca, ill ciuda frecventei aces tor fenomene i a importantei lor pentru nume-
104 Ion Manzat
roase sccloare ale :Jctivit3tii umane. putine tentative serioase au fost de a ie
Inc('rrora in teoria practica psihiarriei psihoiogiei contemporare. Sunt feno-
mc'lC rare, greude comrolar. Iledifen:n(iare.
Alii oameni de sum serins interesa:i de studiul anumitor aspecte ale
pJanului transpersonal sesrraduiescsadeaexplicalli conceptualizari teoretice. Ei au
cxplicat cxperienlele transpersonale in funqie de paradigmeie vechi. Au redus
explicatiile la fenomenele psihodinamice determinate de biogratia pacientului. Astfel.
experiel'iele intr:lUterine elementele lor perinatale care izvorasc din visele pacientilor
sau in cursul asociatiilor libere au fost rfatate ca singurele fantasme. sentimentele
religl,)aSe au fost explicate in termeni de contlicte nerezolvate de carre autoritatea
parentaia; experientele de unitate cosmica au fnst interpretate ca indicii ale
naf(:isismuiui infantil primar; anumite imagini arhetipale sunt inlelese ca reprezentilri
simbolice ale imagimi mamei sau tatillui. experienlele de reincarnare ca 0 reacIie fata
ue thea de ncpermanent11 de moarte sau ca un fantasm compensator care reflectil
insrastistact1a individuluicuprivire la diverseaspecteale vietii.
Doar ditiva psihologi au reeunoscut unportanta interesul pentru experiente
transpersonale care au fost considerate ca fenomene Cll totul speciale. Ei au inleles
valoare.a semnifica!ia lor euristica pentru 0 noua intelegere a a
potentialului uman !ii a naturii ol1mlui. Citam printre 31tH: William James. Roberto
Assagioli, Carl Gusmv Jung, Abraham Maslow. manifesta neincrederea in
tehnicile 5i explicatiile freudiene. Ei eonsidcra eli luerarile lui Carl Gustav Jung swlt 0
sursa inepuizabili:! deinformatie cu privirela cultura umana.
9. Natura multidimensiollalii a experiell(elor .LSD
Continutul LSD este intoldeauna foarte specific pentru subleet
expruua printr-o dramatizare silllbolica problemele sale psihotiziologice, elllolionale,
mteleetua)e, filosofice spiritualeale epocii i11 carese deruleaza Aceste observatii
SWlt evideme pentru edintele psihodinamice dar persollale, ca in stIucrurile arhetipale
sau reinea11lari. Toate aceste elemente au 0 seml1ificatie imediam pentru subiect ca
emitatepsihologica socialacomplexi:! swlt legate de viata saactualii.
LSD este un fel de radar interior care permite sa se sondeze sa
identifice zonele de tensiune afeetiva sa se seoam la suprafatil. Fenomenologia
experien!elor LSD reflecta problemele cheie ale subiectului expune originile,
dificultatile sale emotionaie pe planuri psihodinamice, prenatale transcendentale.
Reactia LSD este de 0 infinita complexitate contine 0 diversitate de
variabile determinante susceptibile de a avea 0 intluenta (factori care modifica
reaqia LSD):
Stimulidin mediu elementelecadruluideexperimenrare;
Conditia vietii actuale;
Istoricul vietii individului;
Prima copitarie copilaria;
biologica perinatala;
Existenta embrionara fetala;
Surse transindividuale, transpersnnale transumane.
Psihoiogic transpcrsonalil
o pacienra reda in desen tri:!iD
blasfematorie a celor mai religiose
elemente bioiogice "obscene". Paciell
cursu1 unei LSD in care retrai.
elemente ale traumatismului na9terii.
Elementul spiritual simboliza
biologice (stomac, intestille. organe se:
acestea. Mainile pacientei se intind spr-
"Lumeadeapoi" a lui Hristos .
H
(La Realms oftheHI
..Am transgresat limitele gaIT
convins ca pot abandona vechile III
nesatisflklHoare nedefinite." (S. Grol
Semnificalia observatiilor LSD 1
se extinde in alte discipline tiinlifice.
eOllsecilltele descoperirilor in ansambl
individ. Studiul detaliat al fenomenell
matica si pe termen lung, realizati:! d
diverse discipline: psihologie, psihii
fizica moderna, zooJogie, eto)ogie, get
istoria anei, teologie. filosofie studiu
10. J.

Caracterizare generala : exper'
Cs. dincolo de limitele
timpului i spa{iului.

Clasificareaexperimental1iaexperii
I. Expansiunea Empirida(I
A) Expansiunea temporal:
experienteembrionar6

experienteancesrrale;

experientecoleetive

experien!efilogeneticll

experienlede inearnall

presciente, clairvoyal11
B) Expansiunea spaliala<

transcenderea Ego-ulu

identificareaeu aile PI,

identifiearea es.de:

identificarea eu animal

idenrificarea vegetala ;
105 Psih%gie transpersonaia
opacientii reda in desen td'iiri care tradeaza 0 deformare monstruoasa
blasfelllatorie a celor mai religiose sacre teme. pe care Ie contamineaza cu
elemente hiologice "obscene". Pacienta a fost asaltata de astfel de imagini in
cursuIunei LSD in care retraia experienlele traumatizante din copllarie
elemente ale traumatismului .
Elementul spiritual simbolizat de Iisus se inalla deasupra elementelor
bio\ogice (stomac. intestine. organe sexuale. embrioni umani, etc.) $i se separa de
acestea. Mainile paciemei se imind spreSoarele Negru. realitatea internasituata In
"Lumea de apoi" a lui Hristos .

(La Realms oftheHuman Unconscious. 1975)
"Am transgresat limitele gandirii tradilionale $i conven!ionale. fiind
convins ca pot abandona vechile metode i concepte care sunt incomplete.
nesatisfacatoare i nedefinite." (S. Grof. 1975)
Semnificatia observatiilor LSD transcende cadrul pishiatriei i psihologiei i
se extinde in aIte discipline tiin!ifice. A preciza $i a evalua toate implicatiile $i
consecin\ele descoperirilor in ansamblul lor depaete capacitatea a unui singur
individ. Studiul detaliat al fenomenelor psihedelice va necesita 0 mund'i siste-
matica si pe termen lung. realizata de 0 echipa care sa contina specialiti din
diverse discipline: psihologie, psihiarrie. neurofiziologie. neurofarmacologie,
fiziea moderna, zoologie, etologie, generica, medicina (obstetrica $i ginecologie).
istoria artei. teologie. filosofie i studiu\ comparativ al religiilor i mitologiilor.
10. Rezumat
Caracrerizare generala: experienlele transpersonale implica 0 extensie a
Cs. dincolo de limitele obinuite ale Ego-ului i dincolo de granilele
timpu\ui i spatiu\ui.
experimentala transpersonale(cf. S. Grof, 1975):
I. Expansiunea Empirica a cadrului "Realitatiiobiective"
A) Expansiunea temporalaa Cs.
experienleembrionarei foetale;
experienleancestrale;
experienlecolective rasiale;
experienle filogenetice;
experienle de Incarnari trecute;
presciente. clairvoyance. clairaudience i calatorii in timp.
B) Expansiunea spaliala a Cs.
transcenderea Ego-ului i experienla unitatii duale;
identificarea cu alte persoane;
identificarea i Cs. degrup;
identificarea cu animate;
identificarea vegetala;
106 Ion Manzat
unitmea cu viata l eu ans3mbiul Creatiei:
es. materiei organice ;
Cs. pianetara;
Cs. extraplanetara;
experiente in afara corpuiui. lelepatie;
C) Contraqia spatiaia aCs.
II. Expansiullea empirica dincolo de cadrul "realita!iiobiective"
experiente cu spirite Si experiente mediumnice:
intaIlIiri cu entitaii spirituale supraumane:
experiente cu alte universuri i ImaJniri cu loeuitorii lor:
experienle arhetipale mitologiee;
expenente despre Il1talniri eu zeitati:
Intelegerea intuitiva asimboluriloruniversale;
activarea ehakrelori trezirea puterii Kandalini;
Cs. spritului universal;
Vidul supra metacosmic.
Experientele transpersonale produe asupra sUbieqiior0 inviorare energetidi
0 largire a orizontului lor cognitiv, 0 noua intelegere a problemeior proprii sau
a relatiilor interpersonale. Subiectil i1;>i modifica sistemul de valori. atitudinile i
imeresele. Experielltele profunde (activarea Kundalini sau Cs. Spirituiui
Universal) au UII efectbenefic asupra sanata!ii fizice psihice.
transpersonalt.: i psilllatria contemporana.
Unii psihiatri au explicat experientele transpersonale in functie de
paradigmele vechi: experientele intrauterine au fost tratate ca fantasme,
sentilllenteie religioase drept contlicte nerezolvate de autoritatea parentala;
experiell(elt.: de unitate cosmidi au fost interpretate ca indicii ale narcisismului
infantil. anumite imagini arhetipale ca reprezentari simbolice ale imaginii mamei
sau tatalui; experientele de reincarnare ca 0 reactie fata de frica de moarte sau ca
Ull fallIasm compensator. Exista neincredere in tehnicile explicatiile lui S.
Freud. Mai plauzibile sunt lucriirile lui e.O.Jung.
aexperientelor LSD
LSD esre un radar interior al problemeior cheie. Reaqia LSD este de 0
infinitil complexitate contine 0 diversitalede variabile:
Stimulidin mediu;
Conditia vietii actuale;
Prima copiH'irie;
PsihologlC rranspcrsollalii
Naterea biologic;
Existenta embriOil
Surse transinvidut
Semnificatia experientelor m
psihiatriei. Sunt necesare abordari
fizica l11oderna. genetica. biologie,
mitologle, alchimie, etc.
BIBLIOGRAFIE
Stanislav Grof- Realms ofHuman Unconsciou,
D.T. Suzuki - Mysticism. Christianisllland Bu:
CarlosCastaneda "AI doileacere de putere".
Richard M Bucke Cosmic Consciousness, Ni
I. Manzat "Psihologia transei But
I. Manzat-coord - "Psihologia Sillelui. Un
Eminescu. :::000 ;
Charles Tart Altered StatesofConsciousness;
Raymond Moody- Life after life, Atlama. Ban!
John C. Lillv - 111e Center ofthe Cyclon, New
Victor Kernbach "Diclionarde lllitologie gel!
Carl Gustav Jung -in lumea arhetipurilor". Btl
Carl Gustav Jung - Syncronicity - an Acausal
l
WilliamJames "Tipurilede religii
Roberto Assagioli - Transpersonal Devel:
AquarianrnlOrsolls, 1991 ;
Sri Aurobindo ", "Bazele sistemului yoga".Cit
Abraham Maslow Toward a Psychology ofIt
107 PsihologlC lrallspcrsonald
biologidi;
Existentaembrionara foerala ;
Surse transinvlduale, transpersonale transumane.
Semnificatia experiente10r transpersonale cadrul psihologiei
psihiarriei. Sunt necesare abordari pluri lransdisciplinare: neurofizio]ogle.
fizica modema, generica, biologie, medicina, istoria artei. leologie, religle.
nlltologle. alchimie. etc.
BffiLiOGRAFIE
Stallislav Grof- Realms ofHuman Unconscious. New York. Viking. 1975:
D.T. Suzuki Mysticism, ChristianisIII and Buddilislll. London. Allen & Unwin. 1988;
Carlos Castaneda "AI doilea cere de putere". RAO International Pub!. Co. 1997:
Rtchard M. Hucke - Cosmic Consciousness. New York. E.P. Dutton & Co. 1969:
I. Mallzat ..Psihologia tmnsei Editura Aldolllar. 1999;
I. Mitllzut-coord "Psihologia Sinclui. Un pelerinaj spre celltrul Fiinlei". Editura
Emillescu. 2000 ;
Charles Turt - Altered States ofConsciousness. New York. John Wiley. 1969;
Raymond Moody- Life after life, Atlanta, Bantam, 1975;
Johll C. Lilly - 11le Center ofthe Cyclon, New York. TIle Julian Press. 1972;
Viclor Kernbach "Diqionarde mitologie generala'. Bucure$ti, Albatros. 1995;
Carl Gustav Jung "inluillcaarhetipurilor". Ed. Jurnalulliterar, 1994
Carl Gustav lung - Syncronicity - an Acausal Connecting Principle. London. 1987;
William James - "Tipurilede expericnlli religioasll.", Cluj. ed. Dacia, 1998;
Roberto Assagioli - Transpersonal Development. TIle Dilllension Beyond PsychosYllthesis.
Aquariall!TIlOrsOlls, 1991 ;
Sri Aurobindo - -Bazele sistcmului yoga". Cluj, Ed. Dacia, 1995:
Abraham Maslow - Toward a Psychology ofBeing. New York, D.M.Cleliand, 1961.
X. SINELE TOTAL (ef. Stanislav Grof)
I. Psilioterapia reincami'irii prin hiplloza regresivi'i - in Europa
2. Ravmolld Moody -bizarul projesor din Virginia
3. Psihotal/atologio (S. Groj & JOOII Halfifox Groj)
4. Selful toU/1
5. PmC/iea respirariei llOlotropice
6. iJl/elepciuliea arhaica $i $tiill/a II/oderntt (S. Gro! 1984)
7. ReZlllllaf
8. Bib/iograjie
III
Psiilologic IrampasonalG
I. PsillOterapia reincarniirii prin /tipnozii regresivii
li!Qnozii este () stare Illdusa. asemanatoare Cll Bomllul dar, in timp.
diferira de acesta din punct de vedere neurofiziologlc, stare caraeterizara pnn
sugesribtlirate creseuta. provocand 0 serie de modifidiri senzoriale. perceptive,
llllleZlce lIlotorii. Exista in cazul'in care starea de sugestibilitate
selectiva este produsa de subiectul S. Grof a folosit 0 specie de
autohipnoza regresiva combinata cu tehnici zen. in care este pastrara 0 anum ita
luciditate selectiva care ii perlllite subiectului sa fad! relatari verbale cu sens.
Cu unii subiec(i. S. Grol' a obtinut rezultate greu de explicat prin
collcepte metode ca de pilda retrairea unor vieli anterioare. ceea ce
vine sa confirlllc. pe baze experimentale. teoria re1l1carnarilor succesive pe care 0
din fi!osofia mistica orientaJa. dar ill favoarea careia argumenteaza
alte experilllente de regresie temporala efectuate sub hipnoza (B. Weiss, 1992).
care S-(l dezvoltat in unna cercetarilor transpersonale ale
lui S. GroL transpune pacienlii In mai mulre planuri. in "planu! 3" pacientu! in (ranSa
!rece incii (x.iatil experiential. prin sale. de la fecundarea ovulului pima la
expulzarea dill uter a tatului. EI este confruntat cu l1l0artea "eliberarea" in
sa dill nou. Aceastcl (vulgo: "reincarnare") este fenomenul eel mai
controversat al psihologiei transpersonale. Pacientul in stare de hipnoza este condus
regresiv pima cilnc()!() de 1Il0l11entui sale. in existen\a intrauterina. iar apoi intr-o
existell15 anteriuara conccPtiei. Metcx.la a tast aplicah1 pe sute de pacienti care sustin di
psihicil cu etiologie prenatalii ca aceaSh1 suferinta poate fi vindecahl
llumai prin <l1l<lIllllez5. prill regresie de varstii. prin retraire explicita sau simbolizata prin
reintegrarea ill aetual3 a evenill1entelor dramatice din presupusa viata anterioara
care a lilsat sechelc. La psihopatu! vindecat cu metcx.le transpersonale. seehelele
experien\ei negative, provenind vial<l anterioara sau din perioada perinata\a,
dispar. Culpahilitatea iralionalii. angoasa, I1U se mai manifesta ca factori patogeni.
Alergiile. hiperponder<tbilitatea maladiv5, epilepsia. a1coolislI1ul sWlt vindecate.
Reinhold Ruthe (1988) arata cll in Cierll1ania ar exista cel putin 0 mie de
psihoterapeu\i cart: practicil vindecarea prill i1ipnoza. cu incursiuni biografice
prenatale in scopul eliheriiri p:lcien(ilor de traume 9i sechele traumatice dobandire
ill "existentc anrerioare". "Noi incarniirile declara Thorwald
Dethlefsell (1988). eel care a illtrodus "terapia reincarnarii" In Germania nu
pentru ca am considera Cil importallt sau captivant ce a fost paeientul in viara sa
antefloara. ci folosim reincarnarile pentru ca la ora actualii nu un
mijloe mai bun pentru atingerea scopului terapiei". (I. Manzat, 1999).
Ca 0 dovadii cii psihologia transpersonalii este 0 construqie care are
premise in psihologiile orientale (I. Manzat Radu AI.Lucian. 2002) este
izbiwarea sa asemanare eu buddhismul. Dupa cum remarca M. Eliade (1993,
p.160-163). prohlema lui Buddha era din Timp", accesul la
necondi!iollat. Clllugarii ca brahmanii se straduiau reamintescii
existell(ele lor anterioare.
"Ace/a al cami spirit este con centra t, pllrijieot, limpezit, [mooree
112 Ion iVlilllzat
splrillil ('(lIre c/illo(/,ftere prill dJlilllf:r('(/ allferware Ei l'./i odllce
<llIIillfe !I" difaitele precede nte , de 0 existen{li, de d011l1 ('xistefl/e, [rei ... ,
pntru ... ,cillci... cillu::.eci ... () SI/lG ... , () //lie .. " 0 sma de //Iii de existell/e ""de
IIlai /11/111,' perio{lde de crcarie de disiwgere. (Majllill/(/I/I/.:o.\'a, I, 22 ,l/ /lrlllnr. J"
1)111 CUIl<lasterea vic(iloc al1'erioare. buddhi5tii desprind l1uiiul1ea de In
[l'x[c\e huddhisre scolastice Ili se dau farnuriri mai precise 3supra tehnicii utilizme. ESle
vorha de a porni dimr-un Illolllent precis. eel 111m 3propiat de clipa prezent"i i a strabate
IllIlpul de-a lllioaselea. pelUru ;t atinge utLQr!g!!lem. arunc! c{md prima existen(ii "a
Izhucmt" il' fume. dedalland Tllnpul. Astfel se ob(ine adevarat,\ Inaita S[iin(a. c!.lci se
IlU doar rccunoasrerc;, tuluror anterioare. ci se aJIll1ge pana la
"lIIceput\l1 lUlll1i": eel care se illloarce in U1111,i in raspar trebUle sa regaseasca puncrul de
pnrlllre cafe coincIde cu Cosl11ogo111a. eu prima manife<;tare Buddha nu pretillde
\,;;1 aceSla este slIIgurul mijloc. Dupa el. se pO:lte timpul. adica ahoIi conditia
pro1'ana. pl'llfilfmJ de 0 "clipa pricinic;t". ohtimlnd "illlminare inst3ntanee". care "'starfuna
sl perllli[e "it;!>iirea" printr-o IJlPlura temporal. Dalai Lama este
considerat de tibetani ca "0 rc!ncamare a lui Buddha" L'1I11aisl1lul sus(ine eli fiecare om
arc lui de a atmge eliberarea in ll1oll1entul mortil. este de ajul1s sa se recunoasdi in
Lumina pura pe can.: 0 vedeil1 acel moment (Bardo l11<:xiol - Cartea 111011ilor tibetani).
2. R. lWoody - bizarlll profesor din Virginia
Intercsul doctorului american Raymond Moody fata de fenomenul ll10qii
illlineme dateaz!.l din anul 1965, de pe vremea studiilor sale de filosofie de la
Universitarea Virginia. La un selninar la care avea ca tema nemurirea. un pro-
fesoL pe lIUll1e George Ritchie. Ie-a marturisit stulleniilor sai ca in timpul
serviciului lllilitar suferise un accident ill Ufm;l caruia fusese decl;1rat decedat, dar
izburise sa se illloarca la nu inainte de a face 0 dlatorie in lumea
de diw.;oill. impresionat de poveste, Moody a lncl1is-o inrr-un senar al memoriei.
neput;indu-i verifica autenticitatea. lata ca I11S3 peste doar 4 ani. cand a devenit el
profesor de fIlosofie la Ulliversilmea din Carolina de Nord, la un semillar
pe tema imortalitatea sufletului in conceptia plaronician3, - unul dintre
srudentii a dat Ull exemptu legat de aeeasta tema: buniea sn, moart3 tcmporar
in timpul unci operatii pe cord, Ii povestise, dupa ce fusese reanim1lt3, 0 poveste
halucinamil. Exact aeeeai poveste pc care Moody 0 auzise in premiera de la
profesorul situ, ,. Sill1pla coinciden!a", au exadamat cokgii sai de catedra., dar
doua coincidenie de natura nu i se parenu deloc "simple" lui Raymond
Moody. Incepcind din ziua aceea. profesorul de filosofie a indus in progran;ul sau
srudiul textclor referitoarc la supravie(uire, Mecanisl11ul a funqionat! Printre
di1'erite1e grupuri de srudenti care Ii frecvcm(lu cursu!. exista lntordeauna cel putin
unul care sa -i povesreasca 0 experienta similara. tralta personal sau de cineva
apropiat. in curand. filosofia IIU i-a Illai ajuns lui Raymond Moody, EI a simtit
uocin\a impenoasa sa aprofundeze natura umana in alte doua directii ale sale: cea
hiologica cea psihologic!.l, Si astfeL ill 1972, 1a varsta de 28 de ani, el S-(l
illseris la Facultatea de Medicm3 a Universita(ii Augusta. in Georgia sa natala,
Psilloiogie /ranspersonalti
unde n-a intarziat sa-i comunice
investigaiiile in fala
specialist al problemei. Fara except
1
sau mai l1lulte persoane Ii relatal
avertlza\i despre interesul pe care
trimHeau pacienli care dl
idenlice Moody dispunea de aproal
directorul unel mid case de editul
After Life C'Viaia dupa viati'i") a
anul IV de medicina. A fosl un SII
vileza. iar cel de-a I doilea tiraj nw
patra, a cincia, .. Era un delir. Tiral
reeditari. Tradusa in slrainatate, C;,
de vanzari dill lumen imreaga atil
certa ea "Via\a dupa viaia" IlU fus((
documcntara. scrisa !impede dii
manurii ale caror caracteristici Ie
mort
ii
iminente. de identific:
Raymond Moody. care cuprinde ell
temporara inregistrate de el: "UT
dispertirii fizice, II aude pe medic
perceapfl llil zgomot dezagreabil,
ZIIII/Zflit putemic, silll/illdu-se toto;
IlIllg i intlillecat. Dllpfl care se ri
sn-:}i pflraseasdi tow:}i spa/iul illl
spectator. Obserw] strfldaniile mel,
ell/oriotwln joarre puternica, Dllpol
CII strallieWlea noii sale condilii, JJ
Ill/ corp de () 11Otl/ra !,arriculara, c:
cele ale relicvei pe care 0 avat/a,
lIi:}re jnptllri ivile de tmdeva if ill!
illlrezflre,fte spirirele rude/or ,fl ale!
emirale spirifllala. de () specie
l'ibrand de iubire 0 "japlllra de
el 1111 ,lir de illtrebiiri, core IlII SIl1
bi/anplI vielii sale (reellle. Entitt
vizilme pallorallliefl illsWlltanee II
destillul. Apoi ville lIIolllelllul ill
bariera III cole. 0 jrontiera, simba
ce va sa vim!. Dar atunci el eonSf/,
a sosi[ pel/tnt el. Rezisro 0 ciipii,
din viOla de dil/colo i till dore:}ll
senlilllellt de bUClirie pace. Cu
reintoarce la viaIC/. Ca urll/are, {(
ce a trait. se de dijerite'
Psihologie Ifllnspersonalll 113
unde 11-:1 1twlrziat cOl11unice informatiiJe referitoare la l110artea c!in ici'i ,
invesriga!iile in fala unei comisii de medici, Ince!, a devenit un
specialisr al problelllei. Fara excep\ie. la sfaritul fiecarei prelegeri. cineva una
sau lllai multe persoane- ii relatau alte calatorii in lumea de dincolo. In plus.
avenlzilri despre interesul pe care II manifesta fata de acest fenomen, medicii Ii
trimiteau numero;;i pacienli care dupa declarau ca traisera experienle
identice. Moody dispunea de aproape 0 suta cincizeci de marturii elocvente. cand
direcrorul unel mici case de editura i-a propus sa-i publice descoperirile.
After Life ("Viala dupa viata") a aparut in 1975, pe cand Moody era student in
anul IV de medicina. A fost un succes uria i Canea s-a reeditat in
vitezll. iar eel de-al doiJea tiraj nu a satistacut cererea. A urmat editia a treia. a
patra. 11 cincia ... Era un delir. Tirajele s-au epuizat din nou, urmate de alte Si alte
reeditari. Tradusa in straillatale, cartea se villdea ca painea calda. In 1990, cifra
de dill lumea inlreagli alinsese zece milioane de exemplare! 0 dovada
certa di "Vial" dupa viata" nu fusese receptata ca 0 carte ci ca 0 opera
documelltara. scrisa !impede direct. tara prea multii teorie. Autorul prezenta
manurii ale caror caracteristici Ie detalia sobru i exact. propunand un model al
mor(;i illlinellte, de identificat accesibil. Dar iata scenariul sintetizat de
Raymond Moody, care cuprinde clemente cOl11une tuturor experiente!or de l1loarte
telllporara inregistrate de el: "Un 0111 /IIoare $i, ill fillip ce (/(illge paroxisllllll
disperiirii jizice, it allde pe medic conSf(/({mdll-i deceslil. in clipa aceea in cepe sa
perceapa 1111 zgolllot dezagreabil, ca larfiilUI sfrident al IItle; sOl/erit sail ca 1111
Z/llI/zaif putemic, silll/;ndu-se fOwdaul Pl/rfat CII mare rapiditale catre IIIl lIIlIel
IUllg [nulI/eeat. Dupa care se regase$te brusc in ajam corpllilli sail jizic, jara
sa-Ii pliriiseascli toll/$i spa/iul illled;(/(. hi vede corpuf de fa distatl/a, en 1111
spectator. Obserl'a sfriidalliile lIIedicilor de a-i reauillla {mpllf, resilll/ind 0 stare
e/llO/iollalii jo(trle putemicii. Dllpii catem clipe i$i reville $i se oiJi$flIlie$te, freptat,
CfI stnlllietatea l10ii sale colldilii. Realizeazli cd posedii in cominllare lill corp, dar
1111 COIl} de () uatlldi particlilara, care bellejiciaza de inslI$iri joarfe dijerite jala de
cell' ale relicvei pe care 0 abatu/oneazti. ill cllritlld, se petrec eVenilllellte Iwi:
lIiste japturi il'ite de lilldem il zflfampillli, piiralld cii vor sa-i vinii itl ajlllor. EI
illlrezareIle spiritele mdelor }'i ale prietellilor lIIorli inaintea Illi. Si, dimr-odatii, 0
emirate spiritllali!. de 0 5pecie lIecllnoscuta. 1111 spirif de talldrete jierbiflle,
vibralld de illbire 0 "japmra de IlIlIIilla" i se amrii. Aceaslti jiiptura dezleaga ill
elml Iir de illlrebiiri, care 1111 sllm prollllll/ate verbal Ii care rt obligti sa-$i jacti
bilall/lil vielii sale trecllfe, Emir(/(ea it ajlltti in aceasta sarcina, ojerindll-i 0
l'iziulle pallomlllicii illstantanee aSl/pm fUrl/ror evellilllentelor care i-au //Iarent
desrinnl. Apoi vine mOll/elllul ill care deJimclIIl pare sti fntalneascii lin sol de
bariera in cole, 0 jronfiera, simbolizalld IIltima fill1ita dilUre I'ia/a terestra $i viala
ce va sii villti. Dar atunci ef cOllstarti co trebuie s6 se imoareli, co timpIII IIlOrli; 1111
{/ susit pelltru el, Rezistti 0 clipii, pentm ca esfe subjllgat de fluxul de evenimente
dill via{a de dill colo $i flit dore$te aceasta fntoarcere. Este invadat de lin imens
semimellt de iJllCllrie $; pace. CII roate acestea, el se relllle$te CII corpul fizic $i se
reimoaree fa viola. Ca urt/wre, afunci calld vrea sti explice antllmjlllui Still ceea
ce a trail, se iOVe$le de dijerile obslacole. in prillilli rand, Illi gtise$le cllvirlte
114 Ion Milnzar
cajJalnle siT ii descrie illfr-1I1l lIlod adecml ace,\! episod ,SIIprnlereSlru, in
/lllls. vedl' C(/ eei care 1I inCOlljOlJrG tlll-i iall ill serios, a:jn ineill renun/a sa se lIIai
cOllleseze $i a/lOra, TOlli:ji, e.xperielll{1 lTaila Ii lIIarcfleaz.a proJlmd eXlSlen/a,
r{lslllrl/illldll-; lOale ideile pe care Ie O\'ea piinQ atlmci despre moarte, preculIl :jf
rr:porlllrile sale ell via(o ", Din fericire, la scuna vreme dupa aparitia dlrtJi, S-(1
duvedir cil mai multi medici (Imencal1l ajullsesera la cOllcluzie mai ales,
Elisabeth Kubler Ross, care a public at () carte de Ull interes capItal. legata de acest
,',ubject: .. illtre viata 111oane",
.. Am fost foarre fericic s1\ constat ca evenimente receme contribuiau din
pl1ll la !Ilea. Mai mUlti docton. dar mai ales Elisabeth Kubler Ross,
cfecluasera cercetari. inregistnlnd miinurii identice. Nu mai eram singur
pc pragul v ie(ii de diIlCOlo", spune Moody.
in 1977, la doi ani de In aparitia primei sale lucrari, Raymond Moody
publica 0 revenire asupra temei iniiiale: Reflections on Life after Life, rodul altor
nelll1l11arate marturisiri, pe care doctorul nici nu mai trebuia sa Ie ceara, ele
venindu-i acasa, prin sau telefon. Cand lor a inceput sa se piarda,
nCluaiput;lnd fi contabilizate exact, autorul a sil11tit ca este 1110l11entul sa sintetizeze
informalia. structurand aventura ciW'horiei ill lumea de dinco\o, in mari capitole
de-a dreprul rulburatoare, prin comemariile pasionante ale autorului.
3. Psihotanatologia
S. Grof pune 111 relalie experiellleic transpersonale cu tanatologia
pUl1;ind hazele psihotanatologiei Intr-o carte pe care 0 scrie in 1977-The Hum_::!':!
Joan Hallifax Grof (rradusa ill 1982. 1.a Renc(),ntre de
!..'H.211111Ie avec }a MorO.
Iagatologi,! este 0 disciplilla medicala care se ocupa cu descrierea
experiell{elor traite de muribUllZl, de reanimati din moarte clinica (dr. R.Moody ,
1975: Rosalind Moss: P. Radin. 1945). Acentul cade pe analiza prelucrarea
relatarilor boillavilor reanimati din "moarte clinica". Aceste relatari reproduc
"experiell\e" traite cu mare illtensirare de catre cei in cauza i prezinili (oate
trasaturile fenomenelor transpersollale care presupun 0 transformare a mentalului:
In Iinii mario relatarile coincid: se fac referiri la experiente "extracor-
porale", in cursul carora se retraiesc momente care se deruleaza cu mare viteza.
De fieeare data apare imaginea unul tunel intunecos lung. ingust i umed, care
II absoarbe pe individ eu 0 viteza ametitoare; la capatul tunelului se afla 0 lumina
puternica de culoare roz - violacee. Uneori se aude i 0 muzica celesta, ca un cor
de lngeri. In aceasta lumina l11uzica feerica subiectul traiete 0 stare de
beatitudine, de extaz bucurie imensa. Apoi au loc reanimarea, intoarcerea Ia
viata. moment descris ca fiilld dezagreahil, comparativ cu "apogeul mortii".
Dincolo de relatarile subiectilor, tanatologia IIU poate aduce dovezi peremptorii
pentru continuarea vietii de dupa l110artea clinidi.
PsihologlC IranspcrsonaUi
Laurentiu Mitrofan (1997,p'
apare schilodit emotional, nevrotic,
constrfmgeri exterioare, dar 111 opera
ales A. Maslow C.R.Rogers, nevI
energizeaza i restructureaz}i, este
atributul adaptarii creative. Intr-un ;
Mitrofan afirma ca nevoia de adapt:
de adaprare creativa perpetua, prin
lumea. cu mediul cu viala in sens
Concepiia fundamenraia a P.
111U It decat personalitatea acestuia.
intregii ideutitati individuale. De
abordarii transpersonale este de '!JI
total. Aceasta presupune mai mul
personale, cotidiene (L M
Dadi se ajunge la 0 astfel de
de S.Grof) va iei la iveala i va dl
mai mare unitate Intre mime trult
restrictive ale personalitatii. Ca r..
umana, va fi capabila sa se bucun
acesteia, conform QrinciQiului 119
11
3'
spiritualll Yoga - (V. Patanjali-Yog!
Psihologia transpersonala co:
totalizatoare a personalitatii. in
subieqii care se identifica cu
totalitatea existentei, de a fi
Prineipiul suprem ulrim esenial
toate inrrebarile. Acest principiu pll
caracterizeaza printr-o exisrenta
beatitudine infinita. Subiectul este
a fi atins Illielegerea globalli.
ontologice cosmologice. ca a 0:
5. Practica II
Fascinat de universuI att
adanc, aflat ca un ocean dincolo ;,
din 1976 sa puna la punct 0 me:
extinde dincolo de Ego, fiind fie ii
(L. Mitrofan, 2000, p.286-287).
practica respiraliei holotropice, cal
elemente din cercetarile moder'
115 Psiho!ogle franSperSOnQItl
4. Selful total
Laurentiu Mitrofan (1997,p.336) sustine ca in viziunea lui S. Freud omul
apare schilodit emotional, nevrotic, intre conflicte de natura abisala
constrangeri exterioare, dar in opera psihologilor mai
ales A. Maslow C.R.Rogers. nevoia de implinire a Sine-lui unifica salveaza,
energizeaza restructureaza, este 0 continua sursa autotransformariva, avand
atributul adaptarii creative. lnrr-un anume fel, gandind in spiritul lui Maslow, L.
Mitrofall afinna ca nevoia de adaprare de implinire a Sinelui esre chiar nevoia
de adaptare creativa perpetua. prin a carei sarisfacere omul devine consonant cu
lumea, eu mediul cu viata in sens larg.
Conceptia fundamentala a P.T. este ca (.iincolo de individ exista ceva mai
mult decM personalitatea acestuia. Personaliratea nu este decat una dintre fetele
intregii identitati individuale. De aceea. unul dintre scopurile terapeurice ale
abordarii transpersonale este de a pune in corespondenta personalitatea cu Selful
IOtal. Aceasta presupune mai mult decat intelegerea personalitatii in termenii
activita[ii personale, cotidiene (L. Mitrofan, 2000.p.281).
Daca se ajunge la 0 astfel de intelegere, Sinele total (evocat adesea mai ales
de S.Grot) va la iveala va dobimdi 0 pozitie dominanta. Astfel va exisra 0
mai mare unirate inrre mime trup, intrucat Sinele este eliberar de conditionarile
restrictive ale personalitatii. Ca rezultat, individualitatea in intregul ei. Fiinta
umana, va fi capabila sa se bucure de ceea ce of era lumea, tara sa fie ataata
acesteia, conform principiului nonaraamentului din filosofia buddhista i practica
spiritullla Yoga (V. Patanjali-Yoga Surra. Editura Informatie, 1993).
Psihologia transpersonalil considera ca Sinele este centrul spiritual, sinteza
tOlalizatoare a personalitatii. In experientele transpersonale ale lui S. Grof,
subieqii care se identifidl cu Spiritul universal au sentimentul de a fi asimilat
totalitate<l existentei, de a fi atins realitatea cea mai !nalta de a se uni eu
Principiul suprell1 ultim esenta intregii Fiinle. Subieqii gasesc raspunsurile la
toate intrebilrile. Acest principiu pur i absolut, trait ca fiind Spirilul Universal, se
caracterizeazil printr-o existenta 0 transpersonali\. 0 cunoatere 0
beatitudine infinita. Subiectul este patrul1s de sentimel1tul temporar sau durabil de
a fi atins intelegerea globala, nonra\ionala transralionaUi a problemelor
ontologice i cosmologice, ca a celor spirituale.
5. Practica respira(iei ltolotropice
Fascinat de universul atat de bogat i imprevizibil al incontientului
adiinc. aflat ca Ull ocean dincolo de limitele S. Grof a incercat inca
din 1976 sa puna la punct 0 metoda de explorare a Sinelui, adica a tot ee se
extinde dincolo de Ego, fiind fie ingorat, fie latent, fie scapand controlul acestuia
(L. Mitrofan. 2000. p.286-287). Astfel. impreuna cu Christine Grof, el a creat
practica respiraliei ilolOiropiee. ca 0 metoda de eplorare a Sinelui care integreaza
elemente din cercelarile l110derne ale contiinteL antropologiei. psihologiei
116 Ion Mfznzm
abisale, prdcticilor spirituale orientale mistice (termenul ville din
lllnba greac:i - "holos"= Illtreg, tot; "lrepel11" = a inamta, a merge catre;
respira(ie totala, intreaga. completa)
Metoda se bazeza pe potentialul spontan de vindecare al pSlhiculUl C:lre
devine disponibil in starile :lle induse cle respira(ia acce-
lerata, pe fOlld de ml!zica intr-un :unbient special 2menajat. Focalizarea
energiei descnarea mandalelor SUlll de asemenea elemelHe importante in
procesul holotropic.
Tehnica respiratiei ho!otropice mediaza accesul catre diferite niveluri ale
experiell(ei umane, incluzalld amU1tilile r::!evallte ciin copilarie, secvente ale mortii
:,le spirirualc, 0 g;mla larga de experiente transpersGnale. Teoria practic:!
accstei tciinici sunt prezentate in lucrarea Brail} (1985) alui S. Grof.
/\utorii practicil respira(iei hu!o(ropice ad utilizat-o in sute de ateliere
fOrl1lative, in Nordul Sudul S.U.A. dar in Europa, Australia, Asia. Ca
raspulls la cercrea mare de pregat:re in acest d()nleniu, fondatorii au edificat
G.T.T (GwfTranspersonal Training) - 0 societate cu scopuri formative, cu seJiul
in Mill Valley, California.
Programul teoretic experiential in "Hoiotropic Breathework", ... este
fundamentat pe de transpersonala, ca disciplina care integreaza
llloderna cu Iuarile traditii spirituale ale lumii, Cursurile sunt axate pe explorarea
filosofiilor orientale (S. Grot'. 1984), noile paradigme ale psihologie
astrologie, etc, Un program complet include 5 stadii, iar un
are dOlla niveluri - un stagiu adresat unui mare numar de persoane
interesale (antropologi, artiti, cercetatori, studenti toti cei interesa!i de
introspeqie, respiratie holotropica p,T, "stari" de modificata) un
slagiu numai pentru practicieni - terapeuti. (S. Grof,
"Mintea holotropica - trei niveluri ale 1992). din urma au
nevoie pentru a ob!ine un certificat de atestare in domeniu, de a fi lucrat sub
indrumarea unui practician acreditat care sa asigure supervizarea.
Training-ul de baza consta in 150 ore de experienta generala in practica
respira(iei ho!otropice sub indrumarea so!ilor GroY. sau a formatorilor lor
include module un SemillaI' de doua saptamani, cu atestat. Ourata total5 a
prograll1ului este de minim doi ani.
Prof. univ. df. Anca Munteanu de la Universitatea de Vest a
prezentat 0 foarte interesanta comunicare despre respiratia holotropica in
cadrul "Simpozionului Na!ional PSIHOLOGJA 0 STJINTA PENTRU
MILENIUL III ", care a avut loc la i:1 zilele de 4-5 Mai 2001 (Anca
Munteanu este titularul cursului de psihologie transpersonala).
6. inlelepciunea arhaicii fji $tiinla modernii (S.Grof, 1984)
In volumu editat de Stanislav Grof, in 1924, Ancient Wisdom and
Modern Science, sunt prezentate urmatoarele studii eseuri:
Psih%gie transpersona/Q
Partea I-
1, Stanislav Grof: Est si '11
2. Frances Vaughan: Pen:
Partea AII-a: TRA[
3. Swami Muktanemda -in
4, Mother Teresa -Iubireal
5, Oastoor Minocher HOl
este
6. Father Bede Griffiths
7. Karan Singh -Evolutia I
8. Swami Prajnananda -Ml
9, Swami Kripananda: -}
10. Jack Kornfield -Zambe:
11. Yashpal Jain -Sacautai
12. Ajit Mookerjee -Kunde;
Partea AIII-a -NO! PARA.
13. Fritjof Capra- Noua
in!epciunii orientale .
14. Rupert Shaldrake
15, Karl Pribram: Ipotell
intalnire amintilor
16. Joseph Chilton, Pearce:
17, June Singer- Yoga al
18, Cecil E. Burney- Imalll
medita!ie
19. Alyce M. Green- PSillOff
20. Elmer E. Green- Stiintt
21, ClaudioNaranjo- Atrage:
22. Swami Sivananda n
(volumul se aM in bii
sa-I imprumute celor in

Psihoterapia reincarnarii prim
raspandita in Germania, intruc::
au originea in vietile anterioar-
care provin din vie!i anterioare:
increderea realitatea reincarm
Psihotanatologia este interprett
mortii: moarte clinica, anestez
117 Psih%gieIranspersonaliJ
Partea I - INTRODUCERE
I. Stanislav Grof: Est SI West- intelepciunea arhaica moderna
2. Frances Vaughan: Perspectiva transpersonala
Partea A II-a: TRADITIISPIRITUALE ARHAICE
3. Swami Muktanemda -Intelegerea propriei voastre minti
4. Mother Teresa -Iubirea palla la ranile sale
5. Dastoor Minocher Homji -Vacile sunt divers colorate, dar laptele
este
6. FatherBede Griffiths -Stiinta actuala nouacreatie
7. Karan Singh -Evolutia i supravetuirea umana
B. Swami Prajnananda -Misterul Kannei
9. Swami Kripananda: -Kundalini: energia transformarii
10. Jack Kornfield -ZambetulluiBuddha: paradigme in perspectiva
II. Yashpal Jain -Sacautamimpreuna
12. Ajit Mookerjee-Kundalini: trezirea energieicosmice interioare
PaneaA III-a -NOIPARADIGME IN STIINTA OCCIDENTALA
13. Fritjof Capra- Noua viziune asupra realitatii: spre 0 sinteza a
inlepciunii orientale a moderne
14. RupertShaldrake-Rezonanta morfica
15. Karl Pribram: Ipoteza holografica asupra fUllqiei creierului:
intalnire a mintilor
16. Joseph Chilton, Pearce -Modele dezvoltarea umana
17. June Singer- Yoga androginia
lB. Cecil E. Burney- Imaginatia activa la Jung: 0 tehnica occidentaIa de
meditatie
19. Alyce M. Green- Psihofiziologia sanatatea: personal transpersonal
20. Elmer E. Green- Stiinta psihofiziologia, psihofizica mitologia
11. ClaudioNaranjo- Atragereameditatieiorientalein psihoterapiaoccidentala
22. Swami Sivananda Radlla- Locul femeilor in lumea de astazi
(volumul se ana in biblioteca profesorului I. Manzat i este dispus
sa-I imprul11ute celor interesati!)
7. Rezumat
Psihoterapia reincarnarii prin hipnoza regresiva este actualmente foarte
raspandita in Germania, intrucat s-a constatat ca multe suferinte i traume
au originea in vietile anterioare: astfel dispar sechelele experientei negative
care provin din vieti anterioare sau din perioada perinatala. Seconfirmaastfel
increderea i realitatea reincarnarii din invataturile tibetale.
Psihotanatologia este interpretarea psihologica a fenomenelor din preajma
mortii: Illoarte ciinica, anestezie, reanimare. De fiecare data apare faimosul
0
118 ion MonzOi
tund ai trecerii. Subieqii mOll1ente de extaz. heatitudine 9i bucurie
imclIs;'\ (S.Grof Joan Halifax Grot. i982).
.. Sinele wtal es!e Fiin!a ut1lana in totaliratea el. acesta fiind cucerit Ii! UrIll,t
"xrer:en\elor transperwmtle: reaiizeazii 0 mai mare unitate intre Jl1111te
trup. Sillele fiind eliberat de condi\ionarile restrictive ale personaliUi\ii:
se idenn[ic{i C'.I Spintul universal.
.. a fost pus<i ia punet de S.Grof. 5i Christine
t--;1"('[; se bazeaza pe potcn!Ialul spontan de vindccare ai psihicului. rare se
,!ctivead in stariie neobisnuite ale indusc de acceiera!ia accelerilt3.
pe fond de l11uzidi inductivij, intr-1.l11 :llnbicnt special al11el1ajat. eu focalizarea
energiilor desenmea l11anJatelor tibelane. sigure despre
f"cspira!ia ilOlotropica are in Romania, prof. univ.dr.Auca Munteanu
(Universitatea de Vest-
c Dill telllele cllprinse ill vOlUll1ul and Modern (editor
S. Grot) reiese in evidei1\a
tdnzare 'Ii 0 sinteza
oriel!tale.
BIBLIOGRAFIE
IU.. Weiss-Many Lives, Many Masters. New York. 1987 (tradus ill romana. Editura Lotus.
Ulicurqti. 19<)2):
S. Grot'& Joan Halifax-The Human EnCClunter with Death. New York. E.P. Dutton. 1977,
S. Grof& ChrIStine Grof-Beyond Death, London. TIlames and Hudson, 1980,
I. Manzat Radu AI. Lucian- "Imroducere in psihologia (in curs de apari\ie in 2002);
Mircca Eliade-"Yoga. Nemurire libertate". Editura Humanitas. 1993:
Raymond Moody-Life after Life. Atlanta, Bantam. 1975:
Raymond Moody-Reflections on Life after Life. New York. 1977:
Rossalind Moss-llte Life After Death in Oceania, London. 1925:
P. Radin-'nle Road ofLife and Death. New York. 1945;
L. Mitrofan-"Problematica Sinelui in psihologia transpersonalii". in vol. I.Miinzat (coord.)-
"Psihologia Sinelui. Un pelerinaj spre centrul Fiiutei"'. Ed. ElIIinescu. 2000:
L. Mitrofan-"De la dezvoltarea personaW 13 dezvoltarea transpersonaUi", in vol. Iolanda Mitrofan
(coord.)- "PsihoterapiaexperientiaW". Editura Infomedica. 1997:
V. Patanjali- "YogaSutra". Editura Informatia, 1993:
S. Grof-Beyond the Brain. New York, 1985:
S. Grof-Holotropic Breathwork, ......
S. Grof-Ancient Wisdom and Modern Science. Albany. 1984:
Anca Munteanu-"Psihologie note de curs, 2001.
XI. SINELEADANe

1. "The deep Self/the center
2. Privarea senzoriald in "floui
3. ParaleM [ntre concep/ia lui'
4. Abisalitateapsihanalitica $ii
5. Rezumar
6. Bibliografie
XI. SINELE ADANC DIN CENTRUL CICLONULUI
(cj. John Lilly)
1. "The deep Self/ the center of the cyclone"
2. Privarea senzoriali1 in "flotation tank" (bazinul de imersie)
3. ParaleM intre concep/ia lui John Lilly $i psihologiile orientale
4. Abisalitatea psihanaliticii # "Sinele adtnc"
5. Rel.llmat
6. Bibliografie
121
Psihologie Iranspersonalii
1. The deep SelJl center ofthe cf!one
Americanul John Lilly scrie in 1972 volumul The Center ofthe
I"In ctlllrul clcionului"), in care Sinele ca pe 0 zona centrala a unui
ciclon american, 0 sfera de -calm in mijlocul unei furtuni. Este ca
cic/oanele americane, pomite din Caraibe, distrug matura tot ce intalnesc in
cale: dar, fie ca ciclonul este pe ocean sau pe pamant, in centrul sau se formeaza
ozonil sfericil plinil de pace, ill care, daca nimere$te 0 imbarca{iune sau
un '!,.ehicul care se mentin in aceasta bula de siguranta. este inlaturat orice pericol
pe tot timpul furtunii din jur. Daca se centrul, pericolul
devine iminent. Cu aceasta metafora relevatorie John Lilly vrea sa descrie spirituJ
uman din adancurile in care subiectul poate afla pace. i
armonie, cu toate cicloaneledistrugatoaredin viata sociala.
Doi ani mai tarziu, in 1977. John Lilly introduce conceptul "deep
Self" (Sinele adanc) prin care. pe coordonata teoretidi a sotilor Grof in
cadrele paradigmei grofiene, dezvolti:i un transpersonalism abisal. Comparat cu
"centrul ciclonului". Sinele adanc este acea zona ascunsa centraUi. acel miez al
Flin[ei din careemana 0 traire a unei stari deosebitede i echilibru interior,
care-/ protejeaza pesubiectde uraganeledin afara i dinauntru.
Pomilld de la aceste deschideri teoretice. John Lilly realizeaza
profunde cercetari experimentale i dezvolta tehnici psihoterapeutice. Atfel. el
realizeaza cercetari prin care ii introduce pe subieqi in conditii de izolare
sohtudine. un gen de isihasm modern, conditii care vor fi cunoscute sub denumiri
ca: "Profound Isolation"0. Lilly & J.T. Shurley. 1961) sau "Lilly Conditions"
(J. Lilly, 1956; Francis Jeffrey, 1986).
John Lilly realizeaza cercetari experimentale in scopuri psihoterapeutice
pornind dela absenta "environment"-ului:
1956: efectele l11entale ale reducerii niveleloror ordinare ale stimulilor
fizici asupra persoanelor integral sanatoase;
1961: experimente in solitudine. in conditii de maximll izolare cu suspen-
dareaapei, eupersmmedeplin sanatoase(incolaborarecu J.T. Shurley);
1967: programarea metaprogramareabiocomputerului uman;
1975: simulllrile lui Dumnezeu: tiintadespre credintll;
1976: ciclonul diadic (in colaborarecu A.L.LilIy).
Experientele cu PI ("Profound isolation") extensiv au schimbat conceptia
care vedea creierul ca pe 0 oglinda sau ca adaptare la un l11ediu interactiv i se
contureaza 0 alta conceptie. dupa care creierul este vazut ca un sistel11 care
operaza creierul se conformeaza propriului sau {laJrern, propriei sale
stari ideale in caregranita dintre contient incontiem nu exista.
Aparent, distinqia Cs.lIcs este un fapt neurologic, strans Jegara de distinctia
interior/exterior distinC\iile diversitate/multiplicitate. Baruch Spinoza gandea ca
intrega experinta toate fenomenele deriva dintr-o singura "substanta" cosmica, prill
variatie i Iimitare. in 1967 Lilly a venit cu un silltagma spatiuJ11UI!LdJmensiQnal
cognitiv-conatiy. Inlre mime i natura este 0 unitate necesara, universul este imeligem

122 fan Miltlzm


de aceca este: apt de autoorganizare. A.J.MandelI1980), retCrindu-se la 0 psihologie
<l spunea ca Dumllezeu
2. Privarea senzoriala in Flotation tank (bazinul de imersie)
"Bazinul de Imersie" este 0 metoda silnpIa foarte efieaee de I11Qdit1care a
prill eJiminarea senzatiilor pereepliilor externe. 111tr-o camera izolata
acustic este piaSa! un bazin cu apa pana la 0 adancime de 2,5 m. ineaperea este
llIentinU!i'i ill intuneric comple!. iar temperatura apei este constanta: 36 C. care
estc temperatura exterioara a corpului, Densitatea apei este modifieata prill
adaugarea de sulfat de magneziu (sare amara) $i. astfe!. corpul tara nici
Ull efort la suprafata apei. (Ovidiu Briizdau, "Metode tehnici de transfoflnare a
Cs.". ill vol.: I.Mallzal O. Bri.'izdau, 2002)
metoda este ell "camera lacuta" -0 incapere lzolata
fouic. f:lra IUll1ina. in care analizatorii auditiv vizual nu mai sunt slimulati.
situatie care duce la crearea unei stari spontane de relaxare. Experimentcle dill
"camera tkut:!" sunt pe larg descrise de cosmonautii rui. care au folosit aceasta
metoda psihologica pentru antrcnament ill vederea zborului In spatiu, unLle
s!imularea sellzoriala este foarte redusa (vezl:I. Gagarin, V. Lebedev, 19.
John Lilly (1961) a fost primul cercetatorcare astudiat privarea senzoriala in
"Flotation Dar marele avantaj al bazil1ulul de imersie II constituie eliminarea
inca a unei stimul5ri: cea tactiliL Densitarea apei este similara cu cea a corpului
senzatia de separatie fata de mediu dispare. in plus, datorir2 temperaturi. apa
devine: lInposibil de perceput. Daca eliJllinarca celorlalte tipuri de senzatiiexteroceptive
(vaz. auz, gust. miros\ cste relaliv uoara. suprilllarea sUl1!ului tactll se poate realiza
numai ill bazillul de ill1ersie. AstfeL creierul nu trebuie sa se mai ocupe cu echilibrarea
carpului fa!a de aqiunea gravita\iei devule disponibil pentru alte solicitari. Plutind in
solulia apoasa, subiectul traiete 0 stare de disconfort i c1austrofobie. trairea fiind
si111ilara cu cea de dUlainte de din palltecul marern (matricele perulatale ale lui
S. Grof). Subiectul putea controleze mai uor unele stari particulare de
in ti11lpul plutirii (de exemplu, soml1ul).
Explorarea neurofiziologica a modifidirilor care se produc in organism pe
lilllpul imersiei i plutirii explica de ce aceasta metoda este speciala. Efectele
bazinuluide imersie sunt de doua (ipuri:
reducerea activitatii glal1dei pltultare i a producerii andrenalinei.
asociata cu creterea nivelului endorfinei;
echilibrarea activitatii celor doua emisfere cerebrale (M. Hocking,
1993, pp, 78-90) 9i stimularea producerii de unde letHe: alpha, theta
sau actiunea emisferei drepte.
Datorita aceslor l110dificari neurovegetative, individul poate sa-i mentina
cOlllrolul chiar in stari de relaxare profunda. similare sonmului. Daca unui
calugar Zen ii va lua 20 de minute pentru mintea, in bazinul de imersie sunt
suficiente dteva minute, fara nici un efort vo]untar. Unul dUltre efectele remarcabiJe
ale acestei metode este activarea emisferei_drepte (senzitiva, illluitiv3. emisfera
tacerii) care, in general. este slab energizata, ill defavoarea emisferei stangi (ra(ionala,
Psih%gie lranspersonalii
analitica. discursiva). Aceasra activ:
capacltatii de imagil1are vizuala, ceea
pentru persoanele predominant ration
roie- se realizeaza foarte uor in baz:
mentinutai modificara contulUu, fara
in timpul plutirii se pOt apr
Medit.1tia esle mai de realizal, inn
de relaxare, simuitan cu concentrare:
plutirii in bazinul de imersie, un
fneilizjjluill-se desehizanJIl-se. Era
dijeren]a viZllalti io deselliderea oehilu
$i eaM Jesehideall/ oellii. Re5pirajia ..
Uneori experienta interiorizariieraata
puteau auzi sangelecurgandprin Vi
Cu aceasta metoda pc
fUl1ctie de pregatirea anterioara a
efecre mult mai puternice decat i
Exrinderea ciimpului i
l11otoda sa fie asimilata cu utilizarea!
3. Paralela intre concepti
Ca psihologiile orinetale
fara sa insis(e asupra acestui aspect,
diutam spiritu\. Numai ca la orientali
care 0 inglobeaza. K. Wilber va cons
ci in inaitimi, el flind astfel mai aproa
Multidimensionalitatea con
in gandirea tibetana. Lama Anag,
l11ultidimensionala unitara.
Orientarea conceptiei trar
spre gandirea oriemala, printr-ull
psihologice occidentale, L. Lilly ca
Dupa cum observa G. I
fragmellle de Euri. de ini izol
cosmice...<<Cunoate-te pe
indian sa-ti cUlloti adevaratul Sinl
Sinele Universal..."
InvWitura din Upaniade
Cel care ajunge la cunoaterea lui
exista diversitate (L. Tra3, 2000,
Atman, spiritul individual
Brahman, spiritul universal ca fil
anima cOI1tiinta, pe care 0 alimente
123
Psihologic franspersonalii
analitica, discursiva). Aceasti'i activare a emisferei drepte duce la amplificarea
capacitatii de imagmare vizua!A. ceea ce este mai dificiI de realizat in starea obinuira
pentru persoanele predominant rationale, Vlzualizarea unui obiect -de ex.. 0 lalea
rosie- se realizeaza foarte in bazinul de imersie. iar aceasra reprezentare poate fi
men\inuta modificati'i cominuu, faril intreruperi din partea min!ii discursive.
in timpul plutirii se pot aplica dIverse tehnici de modificare a
Meditatia este mai de realizat, imrucat individul care plutete intril spontan in stare
de relaxare, simuitan cu concentrarea atentiei pe propria-i fiin(il, Relatand eperienta
plutirii in bazinul de imersie. un subiect declara: "filii puteam auzi pleoapele
inchiziindll-se desclliz{mdll-se. Era atd! de intlltleric in camera, illcat flU exista nici 0
dijerenla viZlIata ta deschiderea ocllilor. Orice imagine fi avut In minte, ea continua
c{irztf desc/lidealll ocll;;. Respirafia facea gatagie incredibila ... " (C. Pringle, 1995).
Uneori experienta interiorizarii era atat de intensa incat subiectii relatau, la revenire, ca
puteau auzi sangele curgand prUl vene !
Cu aceasta metoda pot fi asociate 0 serie de tehnici respiratorii, in
funqie de pregatirea anterioara a subiectului care experimenteaza plutirea, cu
efecte l1luit mai puternice decat In cazul practidlrii lor in conditii
Extinderea campului trairea unei stari euforice a facut ca aceasta
motoda sa fie asimilata cu utilizarea substan\elor psihoactve. (E. Grot)
3. ParaleM mtre concep(ia lui Lilly psihologii/e orf#ttale
Ca psihologiile oruletale (buddhiSll1ul. lamaislllul, zen) 1. Lilly considera.
tara sa insisre asupra acestui aspect. ca Sinele adanc este "spatiul" in care trebuie sa
c3utal11 spiritul. Numai ca la orientali Sinele este transcendent, Qeasupra pe
care 0 ingJobeaza. K. Wilber va considera ca nu trebuie sa cauram spiritul in adancuri,
ci in ini\l[imi, el tiilld astfelmai aproape de orientaJi.
Multidimensionalitatea afirmata de J. Lilly, este 0 idee-cheie
ill gandirea tibetana. Lama Anagarika Govinda se refera frecvent la
lllultidill1ensionaJa unitara.
Orientarea conceptiei transpersonale a lui Lilly este evident indreptata
spre giindirea orientala. printr-un efort de despindere de "canoanele" gandirii
psihologice occidentale. L. Lilly cauta asiduu "marea alianta".
Dupa cum observa G. Popa (1997. p.17) "europeanul aqiolleaza in
fragmente de Euri, de izolati, iar indianul in totalitati. in integralitati
cusmice ... < < pe tine Insuti> >" al lui Socrate. inseamn3 pelltru
indian sa-ti 3devaratul Sine, participand la UIlUI, fragment din Brahman.
Sinele Ulliversal. .. "
Invatatura dill considera cll lIimic in afara Sinelui IlU este real.
eel care ajunge la lui va ajunge la Unitate din acel moment nu mai
exista diversitate (L. 2000, p. 334).
J\tl11all, spiritul uldividual, este considerat de ca fiuld identic cu
Brahman, spiritul universal ca fiind refiectarea acestuia in fiecare fiUl!)'!. Brahman
anima cOI1tiinta, pe care 0 alimenteaza din sursele inepuizabile ale EI
124 Ion Mc1nzat
eel care zace in strlifundurile Fiintei noastre i reprezintA substratul adanc i ultim
al Fiintei. intftlnireaeuJohn Lillyestesurprinzatoarei evidenta.
Inainte de a muri, Buddha lasa acest mesaj: "Fiti cu Sinele drept lampa,
Smelt: drept unic refugiu, Legea drept lampa i unie refuglU". (Coomaraswamy,
Ananda Kali,1997. p. 96).
4. Abisalitatea psiJlOllalitica "Sinele adanc"
Atat fondatorul psihanalizei (S. Freud). cat i J. Lilly pot fi Incadrati in
orizontul psihologiei abisale. dei Lilly nu este psihanalist. Sum destul de mari
deosebiriledintreconcpetiafreudiana i cea lillian3 asupra Sinelui.
Sinele (sau este una dintre cele trei instante descrise de Freud in
cea de-a doua teorie despre "aparatul psihic" (1920). Sinele freudian este
pulsiona! al continuturile sale. expresii psihice ale pulsiunilor. sunt
incontieIlte: unele motenite i Innascute, allele refulate dobandite O.
Laplanche i J.B. Pontalis, 1994, p.402-404).
Psihanalitii actuali denumesc Sinele freudian prul Se (Matei Georgescu,
2000, p. 143-/53). Regasim in tabloul Se-ului urmatoarele caracteristiciale Ics-ului:
Continuturile sunt manipulate prin mecanisme specifice proceselor
primare (condensare i deplasare);
Se remarca intoarcerea continua a continuturilor (refulatului) In
sistemul (pre) contient, in care nu pot avea acces decat deformate;
Continuturilesunt constituitedin reprezentantiai instinctelor.
Se-ul este prin excelenta incontiem. pe cand Sinele adanc este
multidimensional - illcol1tient. contient. precoIltienr i chiar supracontient. Se-
ul este un depozit al instinctelor primare. mai ales al celor libidinale, adaI"l<::
este spiritual. Se-ul este plin de conflicte tensiuni, Sinele adanc este sediul
armoniei i pacii interioare.
5. Rezumat
"The deep Self" este comparat de John Lilly cu "centrul ciclonului" -0 zona de
lillte pace interioara, in mijloeul unei furtuni.
J. Lilly realizeaza cercetari experimemale prin care Ii introduce pe subiecti
in cOllditii de izolare solitudine care vor fi denumite: "Profound
Isolation" sau "Lilly Conditions". EI studiaza privarea senzoriala in
"notation tank".
in 1967 Lilly creeaza conceptul integrariv de "spatiu multidimensional
cognitiv-conativ".
Psiholigia Sinelui adanc poate avea izvorul in gandireaoriemaJa, cu care
are frapanre asemanari. Sinele dill adancuri al lui Lilly este de natura
spiriruala. ca Atlnan- Brahman.
Compan'ind Sinele Freudian (Se) cu Sineleadanc. gasim atatasemanari. cat
deosebiri. Conceptia lui Lilly este profund transpersonalista, dei
ramane prizoniera in abisal.
PsiJioiogic rranspcrsol1a/li
BmUOGRAFIE
John Lilly TIle Deep Self. New York. Sinl((
John Lilly - TIle Center ofthe Cyclone. Ne""
John Lilly - SimulationsofGod: the ScienC(l
John Lilly A.L Lilly - TIle Dyadic CyclOlI
John Lilly J.T. Shurley - Experiments in:
Water Suspension. oflmact
San Amonio. Texas. 1960). In PsycholOl
Univesity Press. 1961. pp. 38-247:
Francis Jeffrev . Working in Isolation: S;
Ullman (cds).' Handback ofStates ofConse:
pp. 249-285; .
Lucian "Sinclc in gillldirca onema;
peicrinaj spreccmrul Fiinlei". Eu
G. Popa - "CUVillll inaimc" la "HllldUlSIl
Timpui, 1997; .'
S. Freud - Le Mol etIe Ca(1923). III Essal!!
1. Laplanche 1.B. Pomalis "VocabularUl
MateiGeorgescu- "Sinelede laFreudla Freull
M.G. Hock.ing- Exploringthe SubconsciousL
Colijn Pringle - FirstIsolationTank.Trip. It
125 Psihologu' lranSpersonalti
BIBLIOGRAFlE
lohn Lilly 11le DeepSelL New York, Simon & Schuster. 1977;
John Lilly11lc Ccmer of[hc Cyclone. New York, Julian Press. 1972;
John LillySimulationsofGod: the Science ofBelief. New York. Simon & Schuster. 1975.
John Lilly A.L Lilly TIle Dyadic Cyclone. New York, Simon&Schuster. 1976:
John Lilly LT. Shurley Experiments in Solitude. in Maximulll Achievable Psysical Isolation With
Water Suspension. of[nlact Healthy Persons(symposiumatS.U .A. ForceAerospace Medical Ceiller.
San Amonio. Texas. 1960). In Psychological Aspects of Space Flight. New York. Columbia
Ullivesity Press. 1961. pp. 38-247;
Francis Jeffrey Working in Isolation: States that Alter Consensus. in vol.: B. Wolman & M.
Ullman (eds). Ilandback ofStates ofCOI1SCiOIlSllCSS. New York. Van Nostrand Reinhold Co.. 1986.
pp. 249-285 ;
Lucian - "Sincle ill galldirea in vol.: I. MallZal (coord.). "Psihologia Sinelui. Un
pelerinaj spre celltrul Fiin!ei". Ed. Elllinescu. 2000;
G. Popa . "Cuvam inainte" la "Hinduism buddhism". Ananda K. Coomaraswamy. Ed.
Timpul. 1997;
S, Freud - Le Moi et Ie Ca(1923). in Essais de Psychallalyse. Paris. Payor. 1981 ;
I. Laplanche J.B. Pontalis Vocabularul psihanalizei". HUlllanilas. 1994;
Matei Georgescu - Sinelede la Freud la Freud", invoLLManzat(coord.). 2000. op. cit.. pp143-153:
M.G. Hocking- Exploringthe Subconscious Usign New Technologies. London,eM.C.Ltd.. 1993:
Colijn Pringle'First Isolatiol1 Tank Trip, 1995. http:/www.haleyon.com.. colinp/arhives.htlll.
PARTEAATRElA
PSIHOLOGIATRANSPERSONALAA
iNALTIMILOR
- PARADIGMAWILBERIANA:SPECTRUL
O N ~ T I I N T E I ~ I SINELETRANSCENDENT-
XII CONSTIINTA MULTfDfMENSfONALA Sf
PSIHOLOGfA fNTEGRALA
1. Ken Wilber - "Einstein a/ con:jtiin[ei
2. Nivelurile cOfl:jtiitl/ei
3. Uniile sail jluxllrile (streal/ls)
4. "Storile neobi:jtlilite de cOIl$fiinlo
5. Rela[iile imre "stiirile" de cOIl$tiill[ii ~ i stn/cf/lrile coll:ftiinlei. Evolutia con:jtiill/ei
6. Rezllflwt.
7. Bib/iograjie.
Psihologic lrall.\penot/olii
1. Ken Wilber - "Einstein al
i apud Ovidiu Brazdau - 2002)
131
Ken Wilber este poate cel mal mare cercetator conremporan al
Nascut in 1949. el scne la varsta de 25 de ani "Speclrul
in care prezlllta un model integrator al dezvoltarii Jucrare care va avea
un llllpact puterIllc asupra gandlrii fiind urmata de alte zeci de lucrari in
dOllleniu. Astfel ca in prezent. Ken Wilber este primul psiholog caruia i se publ lea
oIlm%gie a cercetarilor !In 8 volume), inca din rimpul vie!ii.
Supranumir de lumea americana "Einstein al cOl1$tiin{ei". Wilber s-a
afirnwt fulgerator in cadrul psihologiei transpersonale. curent de care se va separa
teoretic in 1983 (separarea a fost doar declarariva. pentru ca lumea tiilltei it considera
aSlllzi ca fiind transpersonalist). precizlind ca activir.3tea sa de cercetare este mai
degrabil Qihologie care cuprinde roate elelllentele valoroase din diverse
ramuri ale psihoJogiei (comportamentaJa. psihanalirica. umanista i transpersonai;'i).
izvoruJ principal fiind Insa psihologia analiticii a lui e.G lung.
"Spera/lla lIIea este di pSi/lOiogia integralil. extillz(mdll-se dincolo de
psi/wlogia transpersollo/a $i col1stmil1d lIIai IIIl1lte legilfllri ell llill/ea
cotlvenliollalil. va ojeri 0 abordare colllplelllellfaril stlldiilor psillO/ogiei . .. (Ken
Wilber. 9utlille of all Integral 2002).
De fapt. inca din 1977. planul ambitios al lui Wilber a fost !:!l1irea i
reconcilierea psihologicului cu spiritualuL
Pelllru a putea descrie explica integral fenomenologia Ken Wilber
a realizat Ull model care include toate abordarile posibile. Modelul, numit de autor AQAL
(all-quadranl. all-level - loate nivelurile. toate dimensiunile) a fost construit dupa studierea
a peste 200 de abordari ale existelllei umane. de la biologie moleculara tizica cuantica la
antropologie, Iingvistic3. hem1eneutic3 religii orientale.
2. Nivelurile
PSlllOlogia integraJJ! - porneste de la premisa ca nu wate componentele
pihislllUlui se dezvolta. in53 ace lea care sum supuse unor procese de schilllbare i
evolutie trebuie abordare din toate perspeetivele.
Ken Wilber Irei termeni penrru a descrie etapele i forl11ele
dezvoltarii psihice :
indicii existent,\ la nivelul fieearui stadiu a unu! patter:tl holistic.
integrator. care grupeaza i organizeaza elell1emele intr-un tot unilar ;
N ivelul arata ea aceste P':!!ter
l1
uri rind sa se dezvolre Intr-o secvellia
relationaH'i. fiecare etapa fiind 0 inehidere. dar i 0 a
preeedentei ;
Und1i (Val): subliniaza aspeetul dinamic, fluid al dezvoltarii.
Nivelurile sunt un element important in cadrul fiecarei tradilii
spirituaie. in opinia lui Wilber. in toate tradiliile spectrul contiintei se Intinde
ii
132 1011 Mfmzat
incep{lIld de la PRE-PERSO AL N palla la TRANS-PERSONAL. dezmltarea
PII(:'t!1d ayea erape eu nume difeflte. dar putin diferell!late ea esenta Pemru
prezentam.in ch Ip COlllparatlv. spec!rul in viziullea lui
Wilber. corelat eu alte doua cOllceptiL eea a lui Plot in ce a lui Sri Auroblndo.
I'LOTIN
Absolulul
SRI AUROBINDO
Sal Chit Ananda Dumnezeu
Supramintea
Mimea Huminatll
Mentalu) superior
Minlea logicll
KEN WILBI<:R
Nivelul Ultim. supra
mental
Wilber precizeaza ca de fapt aceste spectre ale ntl reprezinta
decat variatiuni ale clasificarii traditionale
materie - corp - minte - sufle! - spirit,
impartire care este utilizata atilt in Orient. cat in Occident. Continutul
pe fiecare nivel poate varia, in fUllctie de simbolurile conceptele culturii
respective. dar etapele transfonnarii sunt in esenti'i
Evolulia nu este cominua in cadrul etapeloL precizeaz3 Wilber. de la
corp spre mime. suflet i spirit. Acestea reprezinta poten!ialiti:lIi pe care un om Ie
poate obtine paqial sau in Illtregime.
3. Liniile sau fluxurile (streams)
Expliearea evolutiei in cadrul nivelelor prezentate nu se realizeaza unitar
la fiecare individ. 111 sensul ca 0 anum ita caracteristica se poate dezvolta lUai mult,
iar 0 alta sa ramana chiar lIedezvolrata, la un nivel patologic. Caracteristicile
individuale (de exemplu: eognitia. morala, motivatia, voin!a, afectivitatea) sunt
numite de Wilber "fluxuri" - Motivul pentru care pare sa existe 0
multirudine de trasee de dezvoltare umana este relativa independenta a aces(Or
c1raeteristici - fluxuri care se pot dezvolta separat (dar nu total necorelat). 0
persoana poate sa se dezvolte la un nivel superior 0 anumita caracteristica (de
PsillO/o.qle /ranspcrso/1a/a
c",emplu: cc}gnipa :lnaliza Sillli
(moralitarea) sa tie imr-o crapa
'Pq;HllP; "'I 0;\1 ill ita rea , ASlfel, !2u
UllIa ..... , ,<1' ",u\i1 se supun
Primre caracteristicile care Stf
altele sunl incluse: psihosexualitate:
capacita\ile soeio-elllotionale. imagii
chinestezica. valorile altele care
religioasa , aptidudinile meditative. De:
abilit3t ile muzicale. altruismul, COli
percepJ;ia spatin-temporala, empatia.
In procesul de dczvoltare, Ei
caracteristici. de aeec1 vor aparea relaliOlI
4. "Starile" ne-ol.
Ken Wilber grupeazll aceste
cauz1le nOll-duale (apud. O,Brazdllw
"Starea" psihidi se refera Ii
in-care indivi;;
senzoriaHi ;
"Starea" subtiIa este un tip dl
in realizeaza um
"Stare<l" eauzalli indica un III
a Divinii
.. StarcH" repre
festata. imanenta a Diviniti;
mental). cat i cu elemel11
nitalii, Wilber ace
se spirit!
lata deei cum cercetatorul K
de mistieism, reliefandu-i atributele Sf
obtuzi consict'er::t misticismul ca obseUll
in conceptia wilberiana, ace:
se poate realiza nu llumai I;;
PUIlCt al dezvoltarii. sub forma unOl
individ poate experilllenta ori,
----c__-
considera Wilber. [ntrucal uceslea au (
SOl11n profund. Desigur ea pentru
considerata mai pUlin real1! decal cea:
are acces la aceste stari, tara lIiei 0 pf'
Penrru a avea un acces perl11l
Cs., prezentate mai sus, persoana res'
Psihologlc Iral1.lper.wllala
LB
,xemplu: cl)gniII:I - analiza simeza minraUi). la un llIvel mediu 0 alra
(moralitateal sil fie 111[r-o ctapa IIlfenoara dm perspectiva spiritualitatil. a
"" n''';IIHatea. Astfel. 1.!u eX1sla nimi1illiaI in evolutia globala a fiintel
UmClI,\,.. au ",u!la se supune acestei reguli.
Prllltre caracteristicile care se pot dezvolta relativ independent unele de
altele SUIll Incluse: psihosexualitatea. Eul, competentele logico-matematice.
capaciul(ile socio-emotionale, illl!lginea despre lume viata, lIlteJig
en
t
a
chinestezicil, valorile $i altele care ar putea fi l1umite "spirituale": credinta
religioasa . aptidudinile meditative. De asemellea. se pot dezvolta relativ separar
abilitati1e Illuzicale. altruisl1lul. competenlele de cOl1lunicare. creativuatea.
percep{ia spa{il)-[emporala, emparia.
in procesul de dezvoltare, Eul illcearca sa illtegreze dezvoltarea acestor
Cllfacreristici. de aceea vo[ aparea relationari foarte stranse intre fiei:are dintre trasaruri.
4. "Starile t . de
Ken Wilber grupeaza aceste "stari" in patru categorii: psihice, subtilt:,
cauzale lloJl-duale (apud, O.Bnlzdiiu, 2002).
se refera Ja un ll1isticislI1 natural (0 legiirura direcra (,;u
Divillit:ltea). ill care indivizli redacteaza 0 !l.!1iu.!le i:U lumea nmural -
senzorialii ;
.::,swr<:.<!.''2ubtila este un tip de misticisll1 divinaroriu (ca la Teresa de Avila).
in care chiar se reaJizeaza uniunea cu esen@ lumii fizico-senzoriale ;
indica un l11isticisl11 tara!()r:nli!. in care este experirllentara
partea nemanifestara a Divinitatii, este 0 pura. rnra forma;
"Stare:! reprezilllil uniunea ol11u/ui atat cu partea mani-
ill1anentii a Divillitil{ii (aspectele: fizie. material. energetic sau
11Iental), cat cu elementele nemanifestate, transcendente ale Divi-
niratii. Wilber acest tip de uniune prin care
se
lata ded cum cercetatorul Ken Wilber salveaza !ji reabiliteaza conceptul
de reliefJndu-i atributele spirituale pozirive;
obtuzi considera lllisticisl11ul ca obscurantism patologie.
ill cOllceptia wilberiana. accesuJ temporar la UWI din aceste_..!llOd!l!Lde
se poate realiza nu numai la un lIivel superior de dezvoltare, ci in orice
PUIICt al dezvoltarii. sub forl11a ullor "experienle de varf"
Oricare individ poate experilllenta oricare dinrre ai:este moduri ale es.
. Wilber. intrucat aeestea "stari" aceesibile oricui: veghe. vis,
roilln profund. Desigur i:i\ pentru majofltatea onmenilor starea de vis este
COllsiderata mai putin reala decM eea de veghe, illsa important este ca orice om
are aCi:es la aceste stilri, fari'i \lici 0 pregarire plealabila.
Pentru a avea Ull acces la cele patru tipuri de transformari ale
Cs., prezentate mai sus, perso,lIla lespectiv5 trebuie sa se allgajeze inrr-un proees
/011 Miinz{/(
dt dezvoltall:, "entru ca stl se perfec(loneze sa poata "sus{lne"
i;(lu'lllin(:l de lli'lel superior,
Aceste elemente explleallve sum "reluate de Wilber dw traditia
pPxlzeaz{1 ca fiecare mod de este sus\inut de un 'corp"
l:'llcrgcll': subti1 (de ex,: "starea" cauzata de c'll'pul cauzaL "starea" nOIl-dualll de
currul spiritual),
5. Re/a(ia dintre "stl;,.i/e"de # structurile
Evo/u(ia
se rrezinta astfel sub diferite forme sau ipostaze, in cadrul fiecarei
.. de Cs, aV{llld (1 structura specifica pentru fiecare "stare", _contin
Acesta este UII elemenr impl'rtant ai cOlleeptiei lui Ken Wilber (care se mai
de alltet la alii psihologi de exell1plu: la Charles Tan -
1972. insii aceasta denume'?te structurilecu termenul "subsistel11e").
() "sldre" cste crem5 de diferife ,:rructuri elcmentare, a caror manifestare
icnlllllcllal:i estc observabila (de ex: hucurie. fericire, dorin\a). Oamenil expe-
l illlellteaZa direct imr-o "stare" de tocmai aceste manifestari concrete
nti structura ill sine, structura este reali'! dar ea Ill! este traita ca mare. "Starea"
este IIll nivel superior fa\a de structuri1. ea fiind aceea care se manifesla direct,
perceptibil penlru siJ1l1urile umane. Impaqirea unei "stari" in "structuri" ne
pennire sa In!eiegem de ce 0 persoana aflata la orice nivel de dezvoltare poate
experililellta temporar 0 (peak experience) de exemplu in
cazul unui crqtin 0 viziune a lui Hristos - sau oriee alta triiire rranspersonala,
Oricine poate avea acces la astfel de l1loduri paniculare de intrucat are
structurile necesare pentru a accede la ele. Ceea ce insa diferenliaza oamenii este
acestor Irairi capaeitatea de a Ie aecesa la VOill\3, care se poate
realiza numai daca structurile se Iransform3 Qi iau Ull sens evolutiv.
Ken Wilber precizeaza ca Ull individ poate experimenta temporar orice
"stare" dill domeniile psillie, subtil cauzal, insa doar in 1I10d exeeptional 0 stare
non-duala. Accesul la acesre stari se poate realiza doar daca individul dezvolta
astfel ca 0 stare cauzaJa. de ex.. sa fie tri;iila permanent nu
duar ill cadrul unor experiente de varftCl1lporare. Unele stadii de dezvoltare sunt
ohligatorii, peste cle nu se poate "sari" in peak experience.
Meritul PlilllOlogiei 11 constitute separarea "structurilor"
de "starile" de Wilber subliniaza ca structurile psillice au 0
dezvoltare graduala, pe elape, in limp ce "starile" de llU au aceasta
evolu\ie graduala. De exemplu, atunci cand starea non-duala a devenit
accesibiJa, visul 4t;:vine itttrucat individul este permanent in
orice "stare", inclusiv sonlllul cu vise, ii:lr visul se transforma in vis
controlabil de voint3.
Combinand modelul contiiniei multidimensiona1e, ill care fiecare
structura are 13 etape de dezvoltare, cu cele patru "stari" (fizice, SUbtile, cauzale
non-duaIe), Qsil!9Iogia i11legraHi wilberiana identifica 52 de Iransformari
PSi/TV/ogle frwlspcrS()/Ioi.''I
principale p,)sibile ale de
la nivelul ultim care poate h all
condiiionare prill psihi
6.
Ken Wilber (11.1949) afost supr
al ca un elogiu ad\
"Speclrui este pn
de la pre-personalla
Afirmandu-se precoce ca un
ulterior Wilber are ambi!ia de
care include psihologie co
transpersonaHi (tome cele pair
izvoarc in psihologia analitica j\
DezvoltareaEl.!!ca se realizeaz
indica exisrel
holistic. integrator. care grupeaza e
b) Nivelul arata ca aceste I
elapa fiind 0 inc
c) Unda(val) subliniaza aspel
PrincT
p
alele elape ale dezvolta
(Sri Aurohindo) sunt :
materie - corp - mime sutlet sr
Fluxurile (streams) sau liniii
cognilia, moral:
nimic liniar in evolutia
de C:s,:..,s'
sumdiverse tipuri de "1:
"Starile" cantin structuri: aCI
duala) posibil doar dadic
Psihologja inregrala
graduala. pe cand starile nu al
Ken Wilber \
transformari posibile ale Cs"
PSI/t%glc Irtll1Ipcrsol1a/tt
prmcipalc posiblle ale de la gradul eel mai scazut de dezvolrare pan;l
la nivelul ullill1 care poare fi atiliS de om. el iherarea definitivll de once
condi(HlI1are prin
6. Rezumlll
Ken Wilber (n.1949) a fost supranumit de IUl1lea l1loderna "Einstein
al ca Ull elogiu adus celui mal mare cercetator 11 in
"Spectrul este prezemill un model integrator al dezvoltarii
de la pre-personal la trans- personal.
Aflflllandu-se precoce ca un rranspersonalist remarcahil "al inaltimilor".
ulterior Wilber are ambitia de a Cllnstrui un sistelll de L=.:::':'::.:=::':'::'-='C:.:.::.J=:.C:'::C
care include psillologie comportamentala. psillanalirica. umanista
transpersonalJ (wate cele palru mari forte ale psihologiel universale). cu
izvoare in psihologia allalitica jUllgianf: psillologiik orielltale.
5e realizeaza in Irei forme (etape) :
a). indica existenp. la nivelul fieeami stadiu. a unUI
holistic. integrator. care grupeaza delllentcle intr-ull tot unitar.
b) arala ca acesre rind sa se dezvolle intr-o sCCVen\3
relationala, fieeare etapa fiind [) includere, dar 0 a celei precedcnre.
c) I}nd:l(val) suhliniaza aspectul dinamic, lluid al dezvoitarii.
PrincipaleJe et:1pe ale dezvoltarii - inlaillite la antici (Plolin) la orientilli
(Sri Aurohindo) sunt :
materie .- corp - minte sutlet spirit
sau JiniiJe de dezvoltare 5e refera la caracreristicile
individuale: cogni{ia, monda, mOliv;]!ia, VOlllia, afeclivilatea. Nu exista
nimic Jini,!! in evolu\ia glohala a fiintei umane.
patru: psihice, subtile. cauzale non-duale
(tnate sunt diverse lipuri de "misLicislIl", In sensul spiritual. pozitiv).
"Starile" : accesul la starile superiome (de ex. la st:Hea nOI1-
dualJ) este posibil doar daea omul dezvo\ta slruerurile specifiee.
Psihologia integrala Gii structurile au 0 dezvoltare
graduaJa, pc cand starile nu au 0 astfe! de dezvoltare.
Ken Wilber eli 52 de
Iransfonnari posihile ale Cs., seopuJ final flind psihisll1ul.IJL
X/ll SPIRITUL ESTE ASCENSIONAL $1
SUPRAMENTAL
1. [)'pectml con,ftiinlei- psihologiaperenis
2. Stadiite dezvoltarii con,ftiinlei (K. Wilber - "Up From Eden", 1983) ,fi
chakradin tradilia hindusa
3. Cvadrallteie Wilber (modelulAQAL)
4. ReZlllllaf
5. Bibliografie
PS/iw/ogle IIWI.lpcr.I'l)flllU! 139
1. Spectrul - "psillOlogia perenis ,.
Ken Wilber! 1984), de Thomas H. Huxley (]825-1895). care
vorbca de filosofie clerna universala asupra Ol1lului
co:mlOsului. cOllsidera d poare exisla () psihologie eterna
umvt:rsal:\ asupra wpud. M. Zlate. p.343-345).
Pornind de la ideea di persollalirmea este expresia Ullor nivehllj multiple ale
ullil<1fe ("Unity Consciousness"). Wilber Ull specr..ru al
cuprinz;1nd cinei niveluri pentadica). tieeare nivele earacterizandu-se printr-wl
senrimem direri! de idenlirare personaEi !raver5<1nd mai l11u]te gradatii, de la idenri!atea
suprellla a coslllice la sellfinlelliul personal de Idemir.3!e asocial Ef,o-
ului (vezi cele doua tiguri originale dill Ken Wilber. 1985. prima tiguril
repreZil1lil I 'vclele specrrului a doua rerapiile corespwlzatoare.tiecarui nivel;.
/),'t,I,'(Jllii ,I",i/oll
IH) I,l-VII
I '",IIY ('Ot-;SCI(){ rSI'\IS,

Supporlllc Th"'<lTl\
1'",,, p,} t:hndram.1
ILII1S;,cllO,wl Allah ''', RcaIII}
Iherap\, Lgo I he",p)
Hlill.'lll'lt!l'IH... I{Og.l'! ian
Ilrl''''I'' (j"slalt Iherapy,
I \bltlll,al /\llal y"', I.ognlh"rap).
IIIIllI""bllc'l'sjcilOlog\
\'clldalli:r I IlI1dll'" II "-Iaiwyalill
aud V,,,rl" alia Ih,dJllISl11,
I (lO\IIH. )';-,OICT1C ht.mL
I,:-.ol ...'llf I '>-'otCI II...
Tbe Spectrum of Counsduosness
Figura 1
t.'11I 'ir:)ilIllt'111
lR.I\NSPFRS()NAI. IIAt-;ns ...
Thenlpics and tlte Levels of the SI>ectrulII
10TAL
lo!,,1 ur;:?tfJlt.')H! elll '!rOJ1IJUllll
,
.lung', Anahl;,al -----..;..<------
cholog) ------....II't.,,_----
TRANSPERS{lNAI.
l's\chos\lllh"::,, ________....___

Masl(\\\. I'w2rnlT
CS,
IIIfl1'crse fa.\ dll'lf1t/j
i01l ManzO[
[)up;l CI1Il1 se poate obscrva din eele douA figUfl. mvelurile spectrulul
wilherian SUIlI lIflllMoarele (Je jos in SUSI .
(1 1 s:n: ill eel mai intim nivel al
('s., H.leIl{IC cu re:lIitatea Ul(l1ll3 a universulllL
coslIlica IR.M. Hucke. ]901), ll!vdul slIpremde idemitate.
! oll1ul nu esre deplin cOl1stienr
de UllHdica sa Cli universlIL dm l1Ici 1111 se c011fuuda ell organislIlul
IIldividual (la acesr uivel apar arhetipurile .lling. 1994);
i3} omul se identifidi ell org:.mislllul sat! psiho tlziologic
t2!<1J. ,'lIlll exista ei in [imp sPiliiu; este nivelul Ia care Inlia de
delllarcatie iillre Smc i AIm!, intre 01ganism mediu este clar tnJsara; la
acest nivel Incep sa se dezvoJte procesele gandirii f<ltionale voinp;
limiteJe superioarc ale nivelului c.(isrt'lltiBl contin factorii biosoelaJi.
l1lateriali, eulturali interioriz3\i. re!apile de familie, eonotatiile sociale.
..lnstitlliiile" ol1miorezente (Iimba logica, eud'!. lege);
(-+, Plliul ilU se Llai identifica eu org:allisrnul total. ei cu
o n:prezelllare mintala a rers(J(lnei sale, cu propriui EU care contine,
in adflilcime, ill13(!inea de smc;
(5) ol11l1l se ldcmific:i ell imaginea de sine sar5cita
mcxactil. in tilllp ce restul rendin(einr psihice considerate indezirabl!e
SUllT l?lsate Iii "umbra".
Ken WiJber (1984, p. 145 - 148) preeizeaza ca oricare dilllre aeestc
Ilivelurl se caractcrizeaz;l prin Ilndele srccifice de prin ripuri dis{mcte
de cllJ,II1SII1e (subiecf - ohiect; Sine IhH1Sine, ,)fganis11I l1lediu). prill clase
diferite de rroccsc asociate lor, ca :;;i prin modalltati terapeutice
propni. Flecarc nIVel dispune de 0 urgnnizare slructuraL'i _. fUllqionala proprie,
l\eoarece este format dilllr-o structura dilllr-lJ alta __S!lPrafal<'i.
Obs('F\'(/jie: Din analiza celardoua figuri ale sp;;ctrului reiese ca prima (de
reprezinU\ iar a doua (de jus) exprill1a
care imegreaza toate genurile de psihoterapii. de la psihodram3 psihanaliza,
lredud prIll analiza existentiala logorerapie, pima la lIlctodcle esoterice
orientale
2. Stadiile dezvoltiirii con$tiilllei (apud K. Wilber, Up from
Eden. 1983.p.250 - 251) $i cakra dintre tradifia hindusa (apud.
M. Eliade, 1993, p. 208 - 211)
in lucrarea Up fr()I.!!J'.ge.!l (New York, Anchor Books, 1983). Wilber propune
LllI model explicativ hazat pe delimitarea a noua stadii de dezvolwre a ill
acord cu dezvolwrea tilogenetici'i i ontogenetica. Acest model a fos[ proiectat dupa
:.>rectrll, tiirfl a-I conrrazice. dar detaliindu-I j 3111plificandu-1. Prezentam In continuare
cele lIou;1 stadii (explicateclar de L Mitrofan. 2000, p.287 - 289):
PJlIlOlogic rraflJpcrsonalii
(l) MATERIE sau fuzium
structuraIe, eoncrcnzat1ii
(2) CORP - sau !live! arhaii
senzo-l1IoLOrii a1I11pulsii
eOI1oinla eorporala. senZl
etapa a dezvo\tl'irii
l11o[oriJ desehis de Jee:
trehuin\elor bazale, fizioll
cu stadilll simbolie teore:
primei celei de-a doual
eonceptelor anamaYl1
k
c:
(elan vital):
(3) MAGIC prnna modalital
se eonfunda partea eu lntru
subiectul cu obiectul. nne:
illlilgini, simboluri i prinn
mentale "magice" bazat(1
giindirii". Acestea coresfI
paleologic, descris de Arit!
Magieul este asocial eu
dezvoItarea "moralitati
i
Kohlberg, eu stadiul im1
precul11 cu nivelul trebUl
(4) .MITIC - stadiu inca am
Acest nivei pOJte fi cc:
concrete descris de J.Pii
Loevinger, eu stadiul
Aceasta elapa corespulH
inimii). precum e(I
!nanoviiDana - ei (MI
apartenentadin piramida'
(5) RATIONAL stadiul r:
logice - propozitionale"
deductive (J.Piaget), in
culminant in constituirea
individualist, dupa locI
Kohleberg, sau aJ trebui111
(6) CORP - MINTE illtegn
(ceeaeeK. Wilber) numee
(7) PSIHIC capacitatile
sonalizarii. Stadiul
paranormale, unele 1
de dezvoltare a mentalt
struetura care poate fi
Aurobil1do); corespundl
manas-ului (Mahayana)
Psihologic tT(/IISpCrsona[o 141
(I) MATERIE sau fuziune materiala prima etapa a organizarii
structurale. cOllcrellz,lta in matricea primordiala sau pleroma;
(2) CORP sau !livei care se refera la dezvoltarea inteligentei
se!lzo-IllOlorii a IllIpu!surilor sexuai-emotlonale. Acest stadiu include
corporalil. senzapile. perceptiile emopile primare. Este 0
elapa a dezvoitarii ecll1valenta eu stadiul iuteligentei senzu-
motorii deschis de Jean Piaget (l965). precu!1l eu nivelul
trebuinteior bazale. fiziologice din piramida lui Abraham Maslow. ori
cu stadiul simbolic teoretizat de Loevinger. EI corespullde funqionai
pril1lei eelei de-a doua (miiladhara svadhisthana). preeul11
coneeptelor iLn31lJJlYil.!sosa (hranirea eorpului fizie) pranamayakosa
(elan vital);
(3) MAGIC - prima modalitate cognitiv simboliea. proces primar prill care
se eonfundi1 partea eu intregul. interiorul eu exteriorul, aparen{a euesenta.
subiecrul eu obieetul. imaginarul eu realu!. Aeest stadiu include simple
i111agini, simboluri i primele eoneepte rudimemare, sau primele produqii
111elltale "magice" bazate pe eondensare. deplasare "onulipotenta
gandirii". Aeestea eorespund proceselor primare la S.Freud, stadlului
paleologic. descris de Arieti gandirii preoperatorii ilustrata de J. Piaget.
Magicul este asociat cu a rreia cansoneaza cu
dezvoltarea "lI1oralitatii precanvenlionale" in accepiia lui Lawrence
Kohlberg. cu stadlul impulsiv i autoprotectiv descris de Loevinger,
.precul11 cu !livelul trebuintelorde securitatedin piramida lui Maslow;
(4) MITIC stadiu inca alltropol11Grfic. 0 mixtura intre logic i magic.
Acest !livel poate fi campara! cu stadiul inteligentei operational -
concrele deseris de J.Piaget. cu stadiul contiintei conformiste a lui
Loevinger, cu stadiul moralnalii conventionale a lui Kohleberg.
Aceasta elapa corespundt: celei de a patra chakre anahata (centrul
ini111ii). precum conceptu]ui manoma}akosha-ei (Vedanta)
!lWllovijllana - ei (Mahayana); este corelata cu trebuintele de
apartenenta din piramida lui Maslow;
(5) RATIONAL - stadiul rationalitatii egorice, corespunzatoare operatiilor
logice - propozitionale, al judecatilor i rationamentelor ipotetico -
deductive (J.Piaget), in relatie cu a cineea (:lmkra (visuddha), punct
cuhnina!lt in constiruirea corpului menta!. Corespunde stadiului eonlient
individualist, dupa Loevinger, moralitatii postcollventionale. dupa L.
Kohleberg. saual trebuintelorde Selfesteem, dupa A.Maslow ;
(6) CORP -- MINTE - integrarea mentaiului verbal f01111al eu corpul emotional
(ceca ce K. Wilber) numetecu0 metatora revelatoare: "eentaurul");
(7) PSIHIC - capaciti'itile psihice aetualizale sau ineeputurile transper-
sonalizarii. Stadiul "psihic" care I1U se referli neapikat la capaciti'iti
paranormale, unele nu sunt excluse - se exprima printr-un inaIt nivel
de dezvoltare a 11Ientalului rational. dincolQ de inreligen{a formalli, 0
structura care poate t1 11U IIIira "viziune" il1legratoare (de ex. Sri
Aurobindo); corespunde celei de a asea chakra (OJnO), inceputului
m<lnas-ului (Mahayana) vijnalnakoSa-ei (Vedanta); de asemenea.
142 Ion ManZaI
eorespunde stadiului il11egrarii autonomiei dupa Loengiver. ca
Ilevoilorde implinire aSme\ui ("Selfactualization" - A. Maslow):
(8) SUBTIL sau ARI-lETIPAL siilaul arhetlpurilor sau
tr:.a!l,singivid_l@ll! ale manifestilrii. l1lvelul "ilunul1ani minIii", dupa Sri
Aurobindo. Este pUllecul culminant ,t! manas-ului
c adevarata srruetura (nu prerationala mei
;llltira(ionalaJ. puri\ imul\ie in sensul el eel mai inal!. neeonfundandu-se
eu e11l0(IOlWlul sau eu nairea eorporaIa. Concepte eorespondente sum
"fonnde" lui Platon. "bijalnantra". "vlsanas". incepulul celei de a
\sahasnira). Esre inceputul trebuin\elor de transcendereH
Smelui Iii A. Maslow:
(9) CAUZAL sau SPIRITUAL nivelul final al dezvoltarii
in sensul eel mai inalt, corelar al eoneeptelor de "fundamental
Fiintei", (Paul Tillieh), "Substan\a eterna" (Spmoza), "Geist" (Hegel),
dincolode a (corp sau stare beatifica in
Vedanta), <!Iayavijl!'!.na (Mahayana). (Kabbalah)
in viziunea ll1tegrativil a lui Wilber ar putea
fI reliusc b trei :
prcra\ionalul (eOreplinzator :
rationalul de sine sau :
transrationalul
Pelltru a reliefa orientalismul pwfund al gandirii wilberiene (pe care
Wilber lIu-1 intordeauna deschis) vom prezenta, dupa M. Eliade (\993.
p. 207 - 2i1) celt din traditia hindusa.
corp fizic "subri!" in timp este aldltuit dintr-un
IlUlliar de p;JQj (literal canale. vase, vene sau artere. dar "nervi")
(literal cereuri, discuri, tradus freevent prin "centri"). M. Eliade (1993,p. 205)
spune ea sub forma sulfurilor". circula prin iar energia
se afla. latenta in
( I) chakra (mula = riidacina) este prima situata la haza
coloanei vertebrale, are forll1a unui lotus eu patru petale, in mijloelll
lotusului se ana un patrat galben, emblema a elementului Pamant. Aceasra
ehakra se at1a in legatura eu toqa coeziva a materieL eu inertia,
sunetului, sil1ltul olfactiv etc. ; rrezl!<1 fiintei :
(2) Svadhistilana chakra este situata la baza organului generator
masculil!; lotus cu perale portocalii. in mijlocul lotusului se
atla 0 semiluna alb,1. Aceasta se aflii ill rela(ie cu elementul Apa,
culoarea alba, sill1\ul gustului, malia, etc. ; f1cultate trezita: Memorie:
(3) Mllnipura chakra (mani hijuterie: pura = cerate), situata in regiunea
omhilieului; lotus albastru cu zece petale, avand in mijloc un triunghi
se ltla In legatura cu elementul Foc, Soarele. simiul vazului etc. ;
tJcultate rrezjta = Senzajiea;
(4) Anahata chakra(sunerul mistic) regiune a inimiL culoare lotus
cu 12 petale aurite: la mijloe doua rriunghiuri dispuse sub forma "pecetei
lui Solomon". AuDlwta ehakra esre in legalUra eu elementul Aer, eu
PSlhologle transperwnalil
simtul tactiL falusuL foqa 1
trezlta: Cunoatere;
(5) Visuddha ehakra (chakra
perakdeculoare roie cem
un elefant. Se ami in legatur
etc.: facultare Calara
(6) (ordin, porulll
petale. in lotus esre inscrisun II
cognitive, In modalitatea lor sui
(7) ehakra (sahasra
Brahma, in capului ..
petale. in miJlocul lotusului
aici se experimenteaza unin
Kundalini dupll ce a traverS3
mai nivelului corp)
facultate trezita:
Caracterul "orientalist" al ga:
ritele autorului, care realizeazll siI1l
dentalll i traditiile spiritualeorientale
De astfel, John Rowan (1992:
niveiurilespeetrului wilberian cele7111
nivellil de baza (prima (I
timpuriu;

nivelul sexual (a II-aChl


nivelul energieiactive (,

nivelul inimii (a IV-a cit

nivelul gatului, al eOI11UI1l

nivelulcelui de-al treile:

nivelul lotusului eu 01
eorespunde eu spiritul Ii
Cele 5 niveluri wilberiene 5l
sufletul i spirituL Reiese, in amb"
care lintete spiritualizarea trupulu
multiplu i compus, de aeeea, mun
necompus. de aceea - nemuritor.
Observalie: Ceea ce Mil
experienle
armonie sau beautitudine, sau Sme:
ce in Vedanta se Sat-Chit:..:.
adica ceea ee 111'
ereata plecand de la e01:eeptele:,
identidi eu Brahman (la tel ea
care inglobeaza i cele patru stllri
profund Samadhi (Chit este CO)
dupa Vedanta, 0 "Luminll mal s;
143 Psihologie lranspersonali!
sim\ul tactiL falusu1. forta morrice, sistemul sangvin, etc.; facuttate
trezita: CUllOatere;
(5) VislLdc.iha chakra (chakra puritalii) regiunea gatulUl, lotus cu 16
pefale de culoare - avand la mijloc un cerc alb, inchizand
un elefant. Se afla in legatura eu EreruI. euloarea alba, sunetul. plelea,
ere.; faeulratetrezita:
(6) Aim chakra (ordin. porunea), situat imre sprancene. lotus alb eu doua
pet.1Ie, in lotus esteinseris un triunghi alb. cu varful in jos; sediul faeulralilor
cognitive. in modalitatea lor subtila; f,1eultate trezira:
(7) Sahasrara chakra (sahasra 0 mie) ehakra suprema, desehiderea lui
Brahma, in cretetul eapului, infatiata sub forma unui lotus eu 0 mie de
petale. in mijloeul lotusului se ami luna plina care inchide un triunghi:
aiei se experimenteaza unirea finala a lui Siva eu Sakti; aici ajunge
Kundalini dupa ee a traversat cele chakre inferioare. SahasrDra nu
1I1ai apaqine llivelului eorpului, desemnfmd deja pIanul transcendent;
faeultate trezita: perll1anenta contiin\ei.
Caracterul "orientalist" al gandirii lui Wilber nu ll1iqoreaza cu nill1ic me-
ritele autorului, care realizeaza sinteza complementara dintre psihologia occi-
denrala i traditiile spirituale orientale.
De astfel, John Rowan (1992, p. 1(0) incearea sa inteleaga analogiile dintre
llivelurilespectrului wilberiani eele7niveleenergeticealeehakrelor. in felul unllator:
nivelul de baza (prima chakra) - 0 parte din ceea ee Wilber numete
timpuriu;
nivelul sexual (a II-a ehakra) - 0 alta parte aeorpului;
nivelul energiei active (a III-a chakra) a treia parte acorpului;
nivelul il1i111ii (a IV-a chakra) eeea ce Wilber numete emotii;
nivelul gatului, al eOll1unicarii (a V-a ehakra) - intelectul (la Wilber);
nivelul celu! de-al treilea oelli (a VI-a chakra) (Wilber);
!livelul lotusului cu 0 mie de petale (a VII-a - ceea ee
corespundeeu spiritul (Wilber).
Cele 5 niveluri wilberiene sunt: corpul. emotiile + imelectul (=mimea),
sufletul spiritul. Reiese, in ambele cazuri, dezvoltare
care tintete spiritualizarea trupului i psihicului. Nivelul sufletului este inca
multiplu compus, de aeeea, muritor. Nivelul spiritului este'unitar (sinteza) i
necompus, de aeeea .- nemuritor.
Observatie: Ceea ce Maslow numete "peak experience", S. Grof
experiente transpersonale care il introdue pe subiect il1tr-o stare de
armonie sau beautiludine, sau Sinele transcendent al lui Wilber seamana eu eeea
ee in Vedanta se numete Sat-Ghit-Ananda (skrt.: "existenta, cOlltiinta. fericire).
adid ceea ce transpersol1alitii numesc "existenta spirituala". Este 0 expresie
creata piecand de la conceptele: <I. Sat: existenta i fiinta absoluta, eterna,
identidi cu Brahman (la fel ca i Chit ori Ananda); 2. Chit - contiinta absoluta
care inglobeaza i cele patru stari de starea de veghe, de vis, de S011111
profund Sallladhi (Chit este Suprema, identica cu Durnnezeu, este,
dupa Vedanta, 0 "Lumina mai stralucitoare decat aeeea produsa de 0 mie de
144 Ion Mimzat
Sari"); 3. Ananda beaulltudine, fericire suprema.
In fata imposibilitatii de a traduce In cuvime Absolutul (Ultima Realitate,
Brahman), este utilizata aceasta formulare verbala i combinatie concepruaHi,
pentru a stimula intuitia adeptului care nspira ia eJiberare (Moksha).
3. Cvadrantele Wilber (modelul A QU4L)
Dupa cum relateaza Ovidiu Briizdau (2002), pentru a descrie explica
illlegral dezvoharea lllultidimensionale, Ken Wilber realizeaza modelul
AQUAL (all-quadrant. all-level lOare nivelurile sau tome dimensiuniJe) dupa
cercetarea aprofundata a peste 200 de abordari ale existentei umalle, de la biologic
l1loleculara fizica cuantica la anrropologie, Iingvistica, henneneutica religii
orientale (vezi figura cu cele 4 cvadrame).
Cvadrantul dreapta- sus (OS) este probabil cel mai familiar, incluzand
ierarhia reprezenrata de tiinta l110derna a evolutiei: de la atomi Ia celule,
molecule, organisme. Fiecare include depaete nivelul anterior. dar nu
invers, aceasta fiind regula evolutiei. Fiecare partea a acestui "Ianl" evolutiv este
numita de Wilber holan, pelHru a arata ca exista atat individual, cat ca parte a
unui intreg mai extins (de exemplu celula exista i funqioneaza individual, dar i
(ntr-ull organ, avand funqii specifice). Dezvoltarea de la atom la neocortexul
complex, inclusa In acest cvadrant, s-a realizat simulran cu evolulia cOlllunitatilor.
colectivitatilor prezentat3 In cvadrantul dreapta -jos (DJ). In acest cvadrant
evolu{ia colectiva se desfaoara intr-un fel invers fata de cvadrantul DS, intrucat
entitatile devin mai mici, pe masura ce evolueaza (planetele sunt mai mici decat
galaxlile, fallliliile sunt mai reduse dedit planetele, etc.), pana la momentul In care
s-a produs organizarea In grupuri mai largi (natiuni), care au inversat sensu!,
entitatile colective extinzandu-se palla la nivel planetar.
Panea dreapta a modelului include fenomene empirice, observabile, de
aceea au fast denumite "exterioare", fiind realitati obiective. Cealalta parte a
modelului se refera la aspectul interior al dezvoltarii umane. Cvadrantul stanga -
sus (SS) se refera la evolutia proceselor psihice, senzoriale cognitive. Ultimile
etape (operatii concrete-coT/op, operatii formale-jormop i ratiune sintetica -
vision-logic) corespund structurilor cerebrale notate SF I, SF2 SF3 in cvadrantul
DS, care reprezinta structuri de organizare superioara a cortexului.
Cvadrantul SS reprezinrlt de fapt, partea interioara, individuaIa a fiecarui
IlOloll-entitati de la nivel de dezvoltare din celelalte cvadrante, care
impreuna definesc aceeai realitate.
Psihoiogie transpersonali1
UPPER LEfT
INTERIOR-INDIVIDUA6
(INTENTiONALI
VI:::JI.e!:PT!ON
SENS,o\,TI
!RRITA{ULI
f'1!YSl(Al )

j>jl.OTOPLASMIC
VEOET"fIVE
ARCHAI
MAQIC
LOWERLEP
RATIONAL II
INTERIOR-COlLE;
Cele patru direcJii ale Cosmosull
("
Dezvoltarea unui individ s;
& Alter). De aceea, Wilber a adaulI
evolutii culturale se pot identific31
creierului analitic, typhonic insean
nivelul locomotor spre arhaic. Ii
identificata, numita centauric prin
activitate mintaHi sintetica.
In rezumat, partea de SUI
individuale. iar partea de jos la
aspectul lor exterior, obiectiv in
subiectiv. Astfe! a luat
(manifestabil), exterior - colecti1'
interior - individual (intentional).
Acest model integrator eSI
manifestarea Deoarece
orientarile care se axea21
cuprinde doar "advarul" respectii
trebuie sa tina cont
subiectiv, manifestalional. cultural
caz cvadrant, ea este prezenta in
grade diferite de expansiune. Com
145 Psihologie transpersonalil
'J UPPER LEn
INTER10RL\lDtVIOUAL
viSION
:INTENTIONAL,
i.lXffikMt)
('"",OP
"
rOI'<CEf>TS
S,MU

f'UtCEl'nON
St;NSAT!
IRRI1Al>ILI
UPPER RJGHT
EXTERlORINDIVIDu;\L
:BEHAVIORALI
Rl:.PTlL1AN DR '\j .... s. '\ STEM
HETEROTROPHIC
SOCILTIESWJTH LABOR

TRIBES
MAGIC
,6
LOWER LEFT
LOWER RIGHT
11 E'TERIORCOLLEC'TrVE
INTERIORCOLLECTIVE
(C'\JLTURALj
(SOCIAL)
Cele palru direcJii ale Cosmosului. Aspectul multidimensional 01
(Wilber. 1997)
Dezvoltarea ul1ui individ se realizeaza sub influen{a altar indivizi (Sinele
& Alrer). De aceea. Wilber a adaugat cvadrantul sriinga-jos (S.l). In cadrul aces rei
evolutii culturale se pot identifica diferite erape: se refera la nivelul
creierului analitic. ryphonic inseamna emotional sexual. Se trece asrfel de la
llivelul locomotor spre arhaic. magic. miric. rational spre ultima erapa
idemificara. numita cenraJ:lric prin care Illtelegem integrare corp - mime 0
acrivilate 1I11111al11 sinletica.
in rezumat. parrea de sus a modelului se refera la entitatile holoni
individuale. iar partea de jos la formele lor colective. Partea dreapta descrie
aspec(ul lor exterior. obiectiv in timp ce parrea stanga se refera la interior.
subiectiv. Astfel a luat 0 retea formata din exterior - individual
(manifestabil). exterior colectiv (sau social), interior colectiv (cultural)
interior individual (intentional).
Acest model integrator este folosit de Wilber pentru a explica i descrie
Illanifestarea Deoarece fiecare cvadral1! are propriul sau "adevar".
orienU'irile care se axeaza doar pe manifestarile dintr-un cvadrant. vor
cuprinde doar respeclivului cvadral1l. Tocmai de aceea 0 tiinta a
trebuie sa tina cont de wate aspectele precizate: intentionabil -
subiectiv. Illanifesta[ional. cultural social. Contiin[a nu este localizata In niei un
caz cvadram. ea este prezenta in fiecare entitate -holon din fiecare cvadrant, in
grade diferite de expansiune. Contiin[a nu poate fi localizata doar in individual
146 Ion Manzot
Ip,mea de a modelului), intrudit este ancorata i in contextul cultural. Fara
aces! fundal cultural. care include practici de transformare i evolutie, intentiile
IlIdivlduale nu pOl fi puse in aplicare.
este strIct Igcalizala nici in crcier sau org;lnismu)
cultural3J nicL!!u izvorateJ:lin
Mai degraba, distributiv.? in wate aceste paqi, la
(nate l1lvelele.
Ca raspuns la problelllil 'dificmr' ("hard problem"). cum a fos! definita
de D:wid Challllers explicarca aparillei din creier. Wilber propune
cOllsiderarea experieillei cOlltieme ca fiind trasatura fundamental1L ireductibila. In
1oc sa se ocupe de problema filosofica a extinse. Wilher Ie propune
savan\ilor sa 0 Iriliasca, sa 0 experimenreze in direct.
Astfel, apare 0 HOUa a studiului al
care trebuie sa lina seam3 de doua aspecte:
a) Relalionarea manifestarilor cu aspectele din fiecare
cvadrant. 11I1r-o abordare illlegrala, din toate perspectivele.
b) Transformarea interioara a cercetatorului (asemenea
alchimistului I. Mill1zat. "Seeretul alchimiei spirituale". 1975).
Evolutia eercetatorului este esenliala. intrucat studierea in special a
aspectelor non-duale. transeendente. nu se mai poate realiza la nivel
analitic. ci doar intr-un stadiu cognitiv sintetic.
4. Rezumat
psihologia . perennis, prin transfer de la philosophia perennis
(Th.Huxley). este psihologia eterna universalll;
Ken Wilher .L'.n spectru <11 cOlltiill1!:l cu 5 niveluri: 1) nivelul
unitare sau al spiritului divin; 2) nivelul trallspersonal: 3)
!livelul existential (organisIllul rorall; 4) nivelul Ego-ului; 5) nivelul
"umbrei".
- fieeare nivel are 0 organizare structural functionala proprie. fiind
format dintr-o structura de adancime una de suprafata;
- fiecarui !livel Ii corespunde 0 anumita categorie de psihoterapii.
Psihologia integrala este conceplia post transpersonala a lui Wilber care
incearca sinteza eelor patru forte ale psihologiei Si a psihoterapiilor
corespunzatoare.
se realizeaza in 9 stadii (!lP from Eden, 1983):
Matefie - Corp Mitic Rational - Corp + Minte - Psihie
Subtil sau ari1etipal - Cauzal sau Spiritual.
Aceste sladii potfi reduse In Irei:
preralional ;
rationalul de sine) ;
{
transrationalui
Aceasta stadialirate are unele asemanari cu cele chakre din tradilia
Psi/J%gie rranspersonaia
hilldusa (Yoga).
seamana cu Sat- Chit Am:
Explieatia integrala a tuU
prezentata in lllodelul AQl
Interior individual (intelll
(comportamental): J) Stal
Dreapta los: extenor
Din acest model integrau
localizata niei in creier SIl
contextul cultural i uici
distributiva in toate acestel
Reiese ca Wilber inceardii
congiin!ei. caracterizata pIT
a) relalionarea manifestariiOl
intr-o abordare integratoanl
b) transform3rea interioara3.
BIBLIOGRAFIE
Ken Wilber SpectrumofConsciousness. W.
Ken Wilber No Boundary. Bostol1 &Londl
Ken Wilber Up from Edell. New York. An
Ken Wilber - The Eye ofthe Spirit, Boston"
Mielu Ziate - ':17ItrOducere-liipsill1Jtogie:n
Carl Gustav Jung ill lumea
Ovidiu "PsillOlogia [I(;
lIlultidimensional1idin perspectiva
M. Eliade Yoga. Nemurire Iibertate".
Laurentiu Milrofan - - Problelll3licaSilleluii
(coord). :!OOO. op. cit. :
A. MaslowToward aPsychology ofBeinlll
I. Manzat - alchimiei spirituale". I
147
,
PSillO/ogie lranspersonata
hindusa (Yoga). multidullensionalii unitara a lui Ken Wilber
seamana cu (Vedanta).
Explicatia integrala a tuturor transfonnarilor unitare este
prezentata ill modelul AQAL ell cele .4 cvadrante: 1) Stanga Sus:
interior illdividual (intentional); 2) Dreapta Sus: exterior individual
(colllportall1ental); 3) Stanga los' interior - colectiv (cultural); 4)
Dreapta los: extenor colectlv (socia\).
Din acest model integrator relese cii, in esenla. Cs. nu este strict
Ioc,!lizata nici in creier sau organism. nici ill sistemul ecologic sau in
conlextul cultural uici nu din acesle domenii; Cs. este
in toate aceste paqi. la Ware nivelurile.
Reiese di Wilber incearca sa elaboreze
caracterizata prill:
a) relationarea manifestarilor cOI1tiil1lei cu aspeclele din fiecare cvadrant
intr-o abordare imegratoare;
b) transformarea interioara a cercetatorului (alcilimie spirituaIa).
BIBLIOGRAFIE
Kell Wilber SpectrumofConsciousness, Wheaton. Quest. 1977;
Ken Wilher - No Boundary. Boston & London. Shambhala. 1985;
Ken Wilber - Up from Eden. New York. Anchor Books. 1983:
Ken Wilber TllC Eye ofthe Spirit. Boston. Shambhala. 1997;
Miclu Zlate p.343 346;
Carl Gustav lung "ill lumea arhetipurilor". EdituralUfllalul Literar. 1994;
Ovidiu "Psihologia integraU\" (K. Wilber). in vol.' I. Manzat 0 Brazdau:
lllultidimensionall! din perspectiva psihosinergetic:1" (apare in 2002):
M. Eliade - "Yoga. Ncmurire libertate", Ed. Humilnitas. 1993. p. 208 212;
Lauren\iu Milrofan .. "ProblemalicaSineluiin psihologia lranspersonala". in vol I Mimzat
(coord). 2000. op, cit.;
A. Maslow Toward a Psychology ofBeing. New York. Van Nostrand Co.. 1968;
l. Miinzat - "Secretul alchillliei spirituale". Revista "Univers Psiho". 1995.
XlV SINELE TRANSCENDENT
(K. Wilber, No Boundary)
1. Sinele sau martontl transpersonal
2. Intuljia transpersonaia - intui/ie a nemuririi
3. Sinele transcendent -0 raza a Divinitalii
4. Unltateo con$tiinlei sau Con$tiinla unitara
5. Rezumat
6. Bibliografie
151 Psi/tologielranspersonaitJ
1. Sineie este martorul transpersonal
In (1985, pp. 123-138), Ken Wilber include un
capitol (IX), intitulat trasceIJgenla. In cadrul acestei prelegeri, yom reda
unele fragmente din acest capitol (in excelenta traducere a studentei, anul II, de la
Universitatea "Titu Maiorescu", Doamna Anacaona Mandrila).
Wilber (1985, p. 125) me{ioneza ca C. G. lung a fost pri11lul mare pSlholog
european care a deseopcm i a explorat teritoriul transpersonal al es. umane.
___ ("mintea carunti") nu este individual nici
personal cum era incol1:)tientul freudian - ci. supra-individual. transpersonal,
transcendent (I. Manzat, 2000; L. Mitrofan, 2(00). Adancingropara In fiinta fiecaruia
dintre noi se aHa mitologia transeenderii. "A trai mitologic inseanma sa incepi sa
cuprinzi cu mintea transcendentul. sa-I vezi viu in tine, in viata ta, in munca ta, in
prietenii mediul tau de viata. Mitologia ne face sa ne deschidem exact in fata unei
asemenea lumia transcenderii". (K. Wilber, 1985. p. 126-127).
Wilber ne provoadL in acest context a1 mitologice, sa
examinam trecerea de ]a Sinelejungian, ca arhetip central al persoanei, la un Sine
mai inalt, un Sinele transcendent. Wilber ne Indeamna sil schimbi'im, sa inversam
directia deorientare: din adiincuri spre iniHtimi.
Pentru aces! demers Wilber ne propune un care poate deveni 0
metodade transcendere (p. 128-129):
"Observii, in prill/Ill rdl/d, seml/ele distillcte ale Sil/elui rranscendent,' 1'1
cstI' 1111 in timp wIstfulI' eon/tiilllii (subl. !IS.).
ill mod crentiv de lIIilltea, corpui, ell/oriile, gandllrile sillljiimillfeie persona/e.
Dac,1 vrei sii incerci sii acest Sine transcendent din adanclil tall. care
merge dil/cole de tille, acel "tu" care 1111 til, illceardl a$a "
Sa reci/i ill gdnd urmatoarele, incercand sii In/elegi, flar-1I1l lIIod cat mai
viII posiiJi/, sensul jieearei ajirll/ajii :
d!!.!_Jlfl corp, dar ell corpul meu. ll11i por vedea }'i sill//i corpul, iar
cpea ee pome ji vazut $i simjit flU este adeviirallli VazGtor. Corplil meu ponte
ji obosit sou sllrescitat, bolnov scw saniitos, greu sail dar "u are nilflic
eOIIllll1 CIt imeriorul meu. dillun corp. dar ell nu corpulmeu.
dl!!. dorinfe, dar ell nu Slim derilljele lIIe/e. 1111[ pot dorin/ete, iar
ceea ce pome ji cw/welll 1111 este adeviirallli Cllfloscaror. Dorinfele vin $; se
dlle. pllllind prill mea. dar IlII imi aJecteazii Ell/ interior. Am
dOI'/l/je dar I'll nil Sflf![ dorilljele melf'.
dillemo[ii, dar ellflU sunt elllojiile /IIete. i'lli pot sillji $; percepe elllojiile, iar ceea
ce poatf' jisimjit perceput nil este adevi1ratlll Sim{itor. Elllojiile tree prin mine,
dar flll-III; aJecteazii EIII interior. Alii ell/ojii. dar ell IIlI sunt emofiile me/e.
til!/. ganduri, dar ell 'iI{" suntgfmdurile lIIefe.-[7;lfpot inrui
gfmdurile, iar ceea ce poate ji ell/lOSclit till este adeviiratul Cunoscator.
Gandurile NUl riziteza pleacii, dar 1IU iwi aJecteaza Eu/ interior. Am
gallduri, dar ell gandllrile me/e." (Wilber, 1985, p. 128-129).
152
Ion Aliim.at
Facfllld acest exereitiu (de mai lllulte (IIi ia rand), persoana in cauza afirma car
mill conerel eu putinti"i: $utlLceea ce-,"-,llI1ant::, Ulj eemru pur de eonlillIJ@LJlll

lar;j ce He IIlV:l13 m::lI uepane Wilber (1985. p. 129-130):
.. Dadi persevcrezi in efectuan:a '.mui 3sIfei de exercitiu. sensul asculls In
eI va la suprafa\Ii mai repede vel in cepe sf! observi l1lodificari fundamentale
ale perceppel tale despre Sine. Dc exemplu. ai putea sa inc<;!pi sa UII
simimiilld interior profund de Iiberc;ne. despovarare. desprindere, stabilitate.
Acest izvor, acest < < centru al cic1onului> > va pastra nemicarea lucidil
chiar i in Illi.llocul villiturilor dezlal1\uire ale anxieta\ii ... Deseoperirea aeestui
celllru seamanr. foane mull eu 0 scufundare dineolo de valurile
la suprafata unui ocean in furtuna, pana la adancimele lil1tite
alt: fundului marii. La incepul. poate IIU vei sa cobori mal mul! de
dlliva Illelri sub valnrile agnate ale emoliilor, dar. eu perseverenta. pOll doMndi
capa{;i[(ltea Lle a te la mari adfillcimi, ill proful1zimea t:alda a sufietu\ui
IJU si, stfll1d (mins pe fundul acestei ll1lirt. vei purea privi in 5US. alert, dar
la fram,lntanle care. candva. te-au tinul prizonier."
In acest citat, Ken Wilber se refera la Sinele sau_ll1artorul transpersqnal. Insa
in pura a unitalii. manorul transpersonal se naruie In wate cele la care
este IIIartor. Dar inaintc sa se ponta imampla aa ceva - spune Wilber (1985, p. 130)-
persolWliwca trebuic sa descopere aceSt martor, care funqioneaza apoi ca un "punet de
lansare" mla propice pentru atingerea Contiinlei Unil1\ii. Iar aeest martor
transpersonal II gasim pe calea dc: tome obiectele partieulare, proeesele metale.
emotionale sau volitionale. pe care aSlfd Ie transcend.
2. Illtui(ia transpersona/ii -illtui{ie a nemuririi
Din postura martorului ITanscendent, persoana illcepe sa priveasca
in acelai fel in care orice al obiect al cOI1tiintei, fie ca e
vorba de 0 masa, de un capac, un caine sau a S-ar putea intelege prill
aceasta ea vom ajunge sa lle tratam organisll1ul eu dispre! pe care il
dovedim ulleori fata de mediul inconjurator. Dar Iucrurile se petree - dupa
parerea lui Wilber (1985, p. 134)- toemai invers: ineepem sa trata111 obiectele din
mediu ca cum ar face parte din noi Inine. Aceasta atitudine reprezinta
rezultatul intuirii faptului ca lumea est.:
trcbule considerata ca atare. Din aeest tip de izvarate
<.;QI1!Q.(jsiunea universala pe care misticii pun at:'\( de mult accent. Aceasta
compasiune sau iluzie esre diferita ealirativ de iubirea care poate fi gasita la nive-
lurile j2ers<:l!1.'l. t1!;Q sat! (vezi: Speetrul eontiintei). La nivelul transper-
sonal incepem sa-i iubim pe ceilalti nu pentru ea ei ne iubesc, ne spijina, ne
oglindesc sau ne intretin i\uzii\e. ei pemru ea ei noi. Inva\atura fundamentala
a lui Hristos spune Wilber (1985, p. 134)- nu inseanma "1ubete-\i aproapele
cum te iubete pe tine Insu!i" ci: aproapele ea Sine al tali" . Si nu doar
ci intregul mediu. Atfel Cd incepi sa te de ceea te lncojoara
Psihoiogie Iranspersonali'l
aa cum te de pro,
mediul illeolljurator este ace!
Wilber sa ne amintim.
"La nivelul martorulu
0 intuitie func
copilarie. Adica: din moml
organisll1ul individual. atunl
(Wilber, 1985, p. 134).
Orice persoan1!: care ino
seama ca !!.U existli decal un sinl
soan1!: are intuiiia indentieli a ao
mult, Sinele unic transcende ;
sinteza pura i esentializatli. Sin!
toate fiintele (Sri Aur(
In opinia lui Wilbe
intuitia Sinelui estei[ltuitia
transcendent trece dincolo dl
nemuririi. Majoritatea oamer
pot imagina propria ne
pentru ell filosofii i psiholog
vezi de ex. : J.P.Sartre, "L, I
a) Dar pentru eli existi
omul inlagineatii if
eu ardoare acest lucru
nemuritoare. Si ele, ca toate s
clipa aceasta nici una dintre
ei'l ego-ul tau va traversa exist(
singuru\ transmigrator". dup1!: c:
Aadar, intr-un anwni:
studia de H. Kohut. 1971) treb)
Sinele nostru nemuritor i trm
mori sa mori, nu vei
aproapre de Dunmezeu decM C6:
Aceasta este motivuI
serios 0 fonna sau alta de terapl
3. Sinele tram.
Exista ceva in Sine
amintire, gand, minte, tmp"
sau dispozi\iL Pentru ell tm
afeeteze in m.od substantia\;;
neat ins de treeerea timpului
Sinele nu este amintire, ci m
153 PJihoiogic tranJpcTJonaiii
cum te de propriile tale brate picoare. La acest nivel relatia cu
mediul ineonjurlHor este aeeeai eu relat1a ta eu propriul organism, ne lndeamna
Wilber s1l ne amintil11.
"La nivelul l11artorului transpersonal, al Sinelui arhetipal, se poate si\-ii
redobandeti 0 intuitie fundamenta la, intuitie pe care, probabiJ, 0 aveai in
eopilarie. Adica: din moment ee eontiinta transeende, in mod fundamental,
organismul individual. atunei: 1). este una singura i 2). este nemuritoare
(Wilber, 1985, p. 134).
Grice persoana care lncepe sa intuiasea SINELE TRANSPERSGNAL ii va da
seama ea nu existll decat un singur Sine care ia roate fonnele exterioare, dki fiecare per-
soana are intuitia indentica a aeeleiai sineiffiti interioare care transcende rrupul. Ba, mai
mult, Sinele unie transcende mintea i rrupul i realizeaza sinteza dezbracatll de fonne,
sinteza pura i esenlializatll. Sinele unic este, prin unnare, esenliaimente unul si acel3i in
toate fiintele contiente (Sri Aurobindo: Sinele este principiul transcendent i pennanent).
III opinia lui Wilber (1985, pg.135), care urmeaza traditia hindusa,
intuitia Sinelui este intuitia nemuriri: "Insight-ul referitor la faptul ca Sinele
transcendent trece dincolo de organisl11ul individual aduce dupa sine i intuitia
nemuririi. Majoritatea oamellilor nutresc simtllmantu! intern ea sunt nemuritori.
Nu-i pot imagina propria non-existenta. Nimeni nu poate! (Wilber exagereaza,
pentru ca filosofii psihologii existentialiti pun in relatie existenta cu neantu! ;
vezi de ex.: J.P.Sartre, "L. Etre Ie Neant" 1943 -nota).
a) Dar pentru ea existll doar ca persoana, sau centaur continua Wilber
omul obinuit imagineaza in mod fals ca Sinele sau i.ndividual va trai venie i-i
cu ardoare aeest lueru. Nu este adevarat ca mintea, ego-ul sau trupul sunt
nemuritoare. Si ele. ca toate substantele eOl11puse, vor mud. Mor eate putin chiar in
clipa aceasta nici una dintre ele nu va supravetui vellie. Reinearnarea nu inseamna
ea ego-ul tllu va traversa existente suecesive. ei e1l Sinele treseendent este "wlicul i
singurul transmigrator". dupa cum spunea Shankara".
Aadar, illtr-un anunlit sens, Sinele nostru este fals, separat (Sineia fals a fost
studia de H. Kohut. 1971) trebuie sa "moara", pentru ca in noi sa se trezeasca la viati'i
Sinele nostru nemuritor i transcendent. De aiei faimosul paradox oriental:
mod inaime sa morL uu vei muri," i proverbul misticilor:
aproapre de Dunmezeu decat eel care este mort de-a bi.nelea'.
Aceasta este motivul pentru care atiit de multi oameni care practicli in mod
serios 0 forma sau alta de terapie transpersonaHi afirma ca nu se mai tem de moarte.
3. Sinele transcendent este 0 razii a Divinitiipi
Exista ceva in Sine acel sil11t3mant profund de sineitate- care este
amintire, gand, minte, trup, experienta, ambianta, sentimente, eonflicte. senzatii
sau dispozitii. Pentru ca aeestea s-au sehimabt se pot schimba tara sa
afecteze in mod substantial acea sineitate interioara. Aeeasta este ceea ce dimane
neatins de treeerea timpului i acesta este martorul i Sinele transpersonal. Aadar,
Sinele nu este amintire. ci martorul amintirii.
154 Ion Manzat
Iati71 i explicalia data de Ken Wilber (1985, p. 137): "Probabil di nu-ti
aminteti nici macar ceea ce ti s-a Intamplat acum 0 luna i totU1 eti Sine.
Aadar, ce importanta este di nU-li ce s-a intamplat secolul trecut? Eti
transcendent, iar acel Sine unul singur in Intreg cosmosul- este acelai Sinecare
se la viata in fiecare fiinta nou-ni71scuta, acelai Sine care a privit asupra
stramoilor Iii va privi asupra descendentilor notri, unul i acelai Sine. Ni
se pare ca este alt Sine in fiecare persoana numai pentru ca facem greeala de a
indentifica sineitatea interioar.l, transpetsonaU\ cu memoria, mintea i trupul
exterioare i individuale, care sunt intr-devar diferitede la 0 persoana la alta".
Sinele interior i transcendent, dupa cum ne explica in continuare K.
Wilber, nu s-a nascut odata cu trupul nostru i nici nu va inceta sa mai existe
odata cu moartea. Nu recunoate timpul i nici nu se ingrijete de suferintele
personale. Este lipsit de culoare, de relief, de forma, de marime, i totui
intreaga maiestuozitate a lumii chiar in fata ochilor persoanei. Vede
soarele, norii, stelele, i luna, dar eI insui nu poate fi vazu!. Aude pasarile,
greierii, cantecul cascadei, dar el insui nu poate fi auzit. Cuprinde in el frunza
cazma, stanca aspra, ramura noduroasa, dar el insui IlU poate fi cuprins.
Aadar, nu trebuie sa incercam sa ne vedem Sinele transcendent, pentru
caoricum nu poatefi vazut, "Ochiultau poate sa se vada pesine?".
Sa-idam din nou cuvantuI lui Wilber insui (1985, p. 137-138):
"Ori de cate ort te idemijid cu 0 problema, 0 anxietate, 0 stare mentali1.
o all/intire, a dorin/a, 0 senza/ie sau emo/ie trupeasci'i. te oferi prada captiviti'ilii,
/il1litarii. jricii. constrcmgerii ii, in ultima instan/a, mOrfii. Toate acestea pot fi
vtizute $i a$adar. nil sum Vazatorul. Pe de alta, a ralllane mereu in postura Vazii-
torului, (/ Martorului, a Sinelui, fnseomno a te distanja de limitari $i probleme -li.
in final, ds_ele.
Este WI lucru simplu. dar care cere perseveren/a, iar rezultatele lui
constall In nilllic mai pu/in decat eliberarea in aceasta via/it cad pretutindeni
este recunoscut ca a raza a DivinitaJJl.
Sinele tau transcendent este de natura divina (indijerenr cum il concepi pe
DUl1lnezeu). Cad, in ultima instan/a, ill projunzime, Dumnezeu $1 doar El este cel
core prive$te prin oclli! tai, asculta Cll urecllile tale vorbe$te cu gura tao Cum
altfel ar ji putut Sf. Clement so ajirme co acelCLsare se cUtlOaite pe Sine il
fUnoGite pe DUlJlnezeu ?" .
in incheierea capitolului sll.u despre Sillele transcendent, Ken Wilber ne
prezinta mesajul lui Jung. mesajuI sfinti1or, al inteIeptHor misticiIor, fie ei
amerindieni, taoiti, hindui, sau :
"in adancu/. sufletului tau se afla sufletul ulllonitalii if/sail, lin sufler
divin, tran.cendent, care conduce de la captivitate 10 eliberare, de la adormire in
l!!JIi!IJCL.li.elteptare, din tlllip in eternitate, de lallloarte la nelllurire. " ...-
Psihologie transpersona/(i
4. Unitatea
(
Pentru Wilber. ating
unive!sulUl, a ceea ce eI nume
l11ult sfera mdividului, capatand
Cs. unitara este momei
I1U este 0 stare diferita de altt
starHor". neavandgranite. (No
Analizand spectrul lu
fiecare nivel al spectrului este
este 0 unda particulara. ea e
deosebl.re Inlre apa oricare ,
in sensuI eli l1ici 0 unda nu este
Ken Wilber (No Bour
o zicala frumoasa:
spirituala". Contiinta unitara
practidl, intrucat aceasta ar if
acum. dar va exista maine. In
in carepsihicul se spiritualizea
Adidi aceasta es. U
nostru, ..iluminrea originara"
arhaice, ci pentrueste origina
prezente. Myoshu, practica
origini; este funqia carecore::
COI1tiinta unitarl1 Wi
"practica spirituala" spre dell
spiritului uman in spirituI uniVi
Mitologia transcem
mitoIogic inseamnir
SiHele transcendem
Cs.: el merge dim
ei?ti tu". in aces!.
deveni, prin repeta:
Sinele transcenderr
gandurilor.emotiii
Intui1i<l...}.!.ll11
s
persOl
intuitiene spune:
Prin intuitie atli'in:'
toate fiintele. IntUl
155 Psihologil! IrallSpasonala
4. Unitatea sau unitara (((Unity
Consciousness ")
Wilber, aringerea Smelui reprezintA dobandirea Pentru
a ceea ce el unitatii". Conceptul cu
mult sfera ll1dividului. capatand valentele nemurini.
Cs. unitara este momentul din afara timpului. ea este etem. Ea
nu este 0 stare diferita de alte stari. ci "conditia natura adevarata a tuturo.!:
starilor". neavand granite. (No boundar:v.).
Analizand spectrul lui Wilber. autorul ne indeamna sa intelegem ca
fiecare nivel al spectrului este asemanator Cll 0 unda. unitara nu mai
este 0 unda particulara, ea este Si nu existli granite i nici vreo
deosebire intre apa i oricare unda; adica apa este egal prezenta in toate undele.
in sensul canici 0 unda nu este mai udadecatcelelalte".
Ken Wilber (No Boundary, 1985, pg.144) spune ca Buddhismul Zen are
o zicala frumoasa: honsho-myoshu inseamna "iluminarea originara este practica
spirituala". unitara nu este 0 stare viitoare care rezulta dintr-o anumita
practica, intrucat aceasta ar insemna ca are un inceput in timp, ca ea nu exista
acum, dar va exista maine. in fond, "the unity consciouness" esre etem
in carepsihicul se spiritualizeazlL
Adica aceasta Cs. unitara este intotdeauna prezenta, este honsho al
nostru. ..iluminrea originara" din noL originara nu pentru cli apare in vremuri
arhaice. ci pentru este origina i solul(l<:;estei clipe. llul11inarea este origina formei
prezente. Myoshu, practica spiriruala. este micarea sau activitatea acestei
origini; este functia carecorespunde ilul11inarii originare.
Contiinta unitara wilberiana este atat "ilul11inarea originata". cat i
"practicl1 spirituala" spre desavarire, universalizare i nemurire, este trecerea
spiritului uman in spiritul universal i in eternitate.
5. Rezumat
Mitologia transcenderii este adanc ingropata in Fiin!a l1oastra; a trai
mitologic inseamnasa cuprinzi in minte transcendentul.
SiHele transcendent wilberian este un centru. dar i 0 intindere vasta de
Cs.: el merge dincolo de tine. dincolo de Sine, este "acel tu care nu
tu". In aces! sens Wilber ne propune un exercitiu care poare
deveni, prin repetare, metoda de transcendere a Sinelui.
Sinele transcendent este un centru pur de Cs., un martor al tUluror
gandurilor, emotiilor, sentilllentelor dorintelor.
Intuitia lranspersonalaeste calea de patrundere in acest centru. Aceasra
intuitie ne spune: 1) Cs. este una singura 2) estenemuritoare.
Prin intuitie atlam ca exista Ull singur Sine, careeste unul $i in
toate fiintele. Intuitia Sineluieste intuitia universalului
ISo Ion Mi'mzat
Sinele nu este amintire, ci
Prctutindeni Sinelc transcendent este recunoscut ca 0 raza a Divi-
"acelacare se pc sine 11 pe Dumnezeu".
Prin Sinele transcendent se ajunge la "!:lnit\' COl!i()\!sness", ultimul
sradiu aJ dezvoltarii conrimrt'i din specrrul wilberian.
- C5. u}}ili1Ja C51C l2!!l:CJJll1J t1f!l1;
- Cclefalte stadii din spectru, sunt es. este ega!
prezenta in wate ImdeIe:
- Cs. unitara (eL Zen) este "iluminarea originarlf' i "practica
spirimala" de universalizare nemurire; acesta este uItimul nivel al
spectrului in care psihismul se spiritualizeaza.
BIBIOGRAFIE
(cap. IX) i 1l1e Stale ( cap.X) din: Ken
Wilber. _(0 PersonllLgr()wth, Boston&Londoll,
Shambhala. 1985:
CarlGustav Jung "In lumea arhelipurilor". Bucureli, Editura Jutnalul Literar, 1994;
Sri Aurobindo "Yoga integrale Simez3 sislemelor yoga". Bucureti, Ed. Herald, 1999.
Jean Paul Sartre - Paris, 1943:
I. Mallzul "Procesulde sineizare starea de sineitate". in voL I. Manzat (coord.), oIl.:..cit., 2000:
L Mitrofall .- "ProblematicaSinelui in psihologialfanspersollall1", ill vol.l.Manzat(coord.)op. cit.. 2000:
H. Kohut - ofthe Self, New York. 1971 :
R.M. Bucke - Cosmic Consciousness, NewYork, E.P. Dutton&Co Inc., 1969 (l-a ed.. 1901);
D.T. Suzuki - ChristialliSmand Bu(\(\hism. London. AlIen&Unwin, 1988 (I-a ed., 1957).
xv
J, Vinll/ile $i limiteIe psihoterap.
2. Consecillje critice. Unllorile
3. Critica #viitorulpsihologiei
4. Iposlazele Sinelili din perspea
5. Rezumat.
6. Bibliografie
XV PS/1I0TERAPII TRANSPERSONALE
J. Vinu!ile Ii limiteIe psihoterapiilor transpersofloll (apud J. Rowan)
2. Consecinle critice. Unllarile teoriei transpersonale
3. Critico II viitorul psillOlogiei lranspersollale
4. Iposrazele Sinelui din perspectiva transpersonali1 (recapilUlare)
5. Rezumat.
6. Biblivgrajie
PsillOlogie trallsper.wnala l59
1. Vir/utile limitele pslhoterapiilor transpersonale
(aputl. J. Rowan)
Cu elaborar de Wilber. (eel initial. eu 5 niveluri. din
BOll!!dary) ill fata sa revedem . in
cow.:eptia wilberiana, pentru a ]udeea gradul de adeevan: al eorespondentelor.
Sa inspectam tabelul THERAPIES AND THE LEVELS OF THE
SPECTRUM, pornind, de aeeasta data, nti de jos, ci din partea de ::,us :
Pentru rerapiile sunt doua: "Simple
Counseling" (eol1siliere) terapic de supon ;
Pelltru terapiile corespunzatoarc sunt cinel: psihanaliz3,
psihodrama. analiza tranzaqi()nala, "Reality Therapy" "Ego psychology" ;
Nivelul (sau centaur) are 6 terapii corespondente: analiza
binenergetica, terapie rogersiana. "Gestalt Therapy". analiza existentiala.
logoterapia (V. Frankl), psihologia umanista :
J3!iZ.ilc_._ au 4 terapii eorespondentc: terapiile analitiee
jungiene. pSihosinteza(Assagioli}. terapiile Maslow i terapiile Pragroff.
Nivelul ultim are ea terapii corespondenrc 6 tehnici-
illvataturi orientale: Hinduism Vedanta, buddhisl11ul Mahayana, taoisl11ul,
islamul esotertc, esoteric iudaisI11ul esoteric.
De ce uu figureaza buddhismul zen? Aceastea doua ni se par
eeJe mai apropiate de.metodologia exercitiile recomandate de Wilber I
De ce doar ultimul nivel beneficiaza de terapii traditionale orientale, in timp
ce celelalte lliveluri sunt coreIate doar eu terapii occidentale, mal mul! sau
mai putin eOl1venliollale, Oare imen!ioneaZ3 Wilber sa combine in viitor cdc
doua tipuri de terapiL fnarte diferite, pentru a fi COllsecvem eu angajamentul
lui de a pr0l110va 0 psihologie integ@la, Tara granite'? lata doar diteva
intrebari provocate de analiza critica a speetrelor wilberiene. Vom incerea.
Ilm-ull vii tor apropiat, sa ne adresam eu aceste intrebari chiar autorului
(probabil prin INTERNET!)
in psihoterapiile wilberiene este elarificatoare ideea de (break-
through). Suntem invitali la 0 metafora revelatorie: 0 elepsidra contine in partea
de sus nivelele spcetrului, de la cele inferioare la eele superioare. astfel ca ultimul
nivel uniti'i spiritul divin) se afia la puncrul de intfllnire al celor doua
conuri. In conul de jos al elepsidrei este teritoriul infinitului (al eternitatii).
In psihoterapiile transpersonale exista un rot COl11un (se
lucreaza in grup terapia este "unul la unur') (se lucreaza
ill meditape, rugaciune ritual).
Pentru a inlatura orice confuzie privind tipurile de psihoterapii, John
Rowan (1992. pp.128 - 129) face urmatoarea ierarhizare:
Exista trei eategorii de psii1orerapii. Unele terapii nu ating transpersonalul
in imregime :
I
i
160 Ion ManZOf
- modificarea cOll1portamentala terapia comportamentala;
- terapia cognitiva;
- terapia In familie;
- analizajungiana (Scoala londoneza);
analiza Kleiniana;
terapia constructelorpersonale;
- psihanaliza cIasica);
- terapia rational emotiva.
Alte terapii ating transpersonalul, dar nu intr-un mod sistematic:
- terapia adleriana;
terapiile bioenergetice;
psihoterapia existentiala;
terapie feminista ;
gestalttherapy;
terapie centrata pe client;
neopsihanaliza;
psihodrama;
analiza tranzaqionaUletc.
Si. in fine. exista unele terapii recunoscute ca transpersonale:
- biosinteza;
- analizajungiana (Scoala de la Zurich. Scoala Arhetipala)
psihosinteza CR. Assagioli);
- psihoterapiile transpersonale: Groff. Lilly. Wilber. Leskowitzetc.
Eric D. Leskowitz (2000) demonstreaza eli hipnoza este 0
ponrtade intrare in trup, minte spirit.
In psihoterapiile wilberiene s-au precizat urmatoarele Houa puncte de
sprijin (reazemuri): \) Sinele senzorial constanta obiectului fizic; 2) Sinele
fantasmatic - emotional constanta obiectului emotional; 3)Sinele rep-mind
constanta obiectului conceptual; 4) Mintea cu reguli roluri constanta
obiectului social; 5) Mintea reflexIV - formaIa relatiile reaIe : 6) Sinele
existential intalnirea cu lumea; 7) Sinele psihic i realitatea extrapersonaIa; 8)
Sinele transpersonal i formele arhetipale; 9) Sinele tara formll lumea formei.
Toate psihoterapiile transpersonale au ca principiu obiectiv eliberarea spirimlui \J.
Wicker, 2000).
2. Consecin(e critice. Urmiiri/e teoriei transpersona/e
a) Spiritualitatea femeii este aparatll de feministe.
(Multe secole 0 traditie feminista a fost suprimatll i negata de institutia
barbateasca. Aceasta traditie venera Marea Zeita: era lnaintea zeilor barbati).
P.llhoIOPU: !f!lIIlpcrSOllo/tl
hI Poiari!area masculin3
------ ------,-----.-"
Dunmczeu (;el incornonat
IUhit. chi,1f t:a SO( cl se anaif
Arthur Avalon 11978, PI
eel dinal1llC in apeland
..Rralifmeil /Illplillit([ {lrf
(II lill alflll /ll/lI1if
[wI/IIpeat c'il /III lIor c(lre 11/1I1i Si,
corplIl ofh inert (It /Ili Siva. EI
il/fruc/If Cs. {Jllrll eSfR II/activli $i
A.A.valon ariua ca tcm
Pag:illlslllUI occidental
esenliaia eu DUlllilczeul Incornon
iar harharul este gardmllul ci.
Tre! lHvele de Jl1(lsculiuiu c_, __ __ __ ____ __
Primul este ll1ol:lelul
(un "macho").
AI doilca pocHe fi ni
personala;
Al treilea estc mode
adevar mai adanc.
Primul este tipul COIlVen'
societate.
Al Joilea are ca scap (Il
nivelul nivelul Sinelui CX!
AI treilea este rranspersO"
c) I!.tl.fl..l!!
in terapia transpersonaHi
sau mintii. Apart din nou prol!
inchidem sau sa Ie deschidem
Exista 0 rela(ie Illagidi
dintre celc mai illlportante adivii
exista acelai CUV<lllt pentru resli
illl,I!!1US, P!!!na, etc.
Respiratia lucreaza pc 4
I, Fizic - scllimh de g"
2. Emotional - nu HI'
respira(iei;
3. Intelectual - caud in(1
4. Spiritual.
Yoga demonstreaza ci\ IT
noastre. Respira(ia este legatura c
nOllvolitional.
Psihotoglf /nlll.lpCnonohi 1(\ 1
h\ PolantJrca mi!sculllla
DUlllllczeu (;d incomol1at ("The Horned God", este un conSOrT. Cit fiu. ca
luhu, uncoil cili.u Cit sotcI se atla in rela(ie cu Marea Zel(a (The Grear G\xldess).
Anhur Avalon (1978. pg,42) se refera Ia rela!ia dintre aspectu] 51.tOC Sl
cel dinanilc in cOll!}tiin!ii. apeland la talltflSl1l .
.. Rcolirilled IlIIpUniltl aft' dO/a) a.lpecre: III/Ill 1lIi/1Ii! aspecwi Sit/tiC
(1/ COl/sfijllre; 1/11 a/till IlIllIIit Sllkti. {/.\jH'Cllil sal/ ki/letic (di/l{l/lIic).
fllfll/u'cnl ,'iI 1111 1I0r care !1lI/i! !iiiii/ger(l. eSie repre"el/fOl stilnd ,Ii /)(:
corplil 0/1> Sf iller! (// Illi Siva. EI ?Sle (lIb ca fllllllil/wea (Prchi:;u) EI esfe Illerr,
illtrtlCiir ('.I. pllrlleSf" w{fClivfl Si ill odil!llfl. /Jliter('{/ carp-lllli}Cli eSle Ea . ..
A.Avalclll arcHa ca lr.meile pm fi [!JfJ:l sau
occldentaI menIiolleaza fefln pfloritarea ZeiU1lii 'jl rdatia
csen\ialii eu DUl1l11ezeul incnrnor;:JL femela [marta cle illtrare ill vr;dil (1l1.1g!C).
,;11' hMharfJI este gardnnul ei.
Row;:JlI. 1992. pp. 18()-191):
Priaml esre lIIoaelul gandilf.sLsQ.cial al b;\rh;llu!ui ;OllJplt:r. IJpsil dt:
lallitate (un "lIlilcho");
Al duilea poate fi numit Illodt.'lul l.lloIl!sri.;. eil;'c cSle elL' obieri ill
persona!;l ;
Al treilea eSlc Illodelul care trallsforma raul in!l-u!l
adeval" Ill;!i atillnL
Primul este tipul cOllven!ional care se adapteaza joadj bim: roiul in
s,Jcietate.
AI L10ilea are ca scop autenticitalf::;:J schimbarea real5; poare fi num!t
nivelul nivelul Sinelui cxisren!ial sau al Sinelul real.
AI treilea estc transperson;\l (!livelul subfill' el cauta mariajul S'lcnt.
C) I!.Ul'-!l.1
ill rerapia transpersonala trupul IlU eSle opus nici inl"enor intelectului
sau mintii. Apare din nou prohlema frontiereloL No! nu avem puterea S3 Ie
Illchidem sau s:1 Ie deschidem
Exista 0 rela!ie IIlagica iOlre sutletele noastre trupurile noastre. Un,1
dlll!re cele mai impurtante activit5(i corporale esrc ill mal l1Iulte limbi
eXlsta cuvanl pentru respira{ie pelltru spirit: anima,
pral,!'.!. etc.
Rcspira{ia lucfeaza pe 4 niveluri:
1. Fizic - schimhde gaze cu mediul;
2. Emotional - nu ne putem schil1lba emoliile fllra ll10dificari ale
respira!iei;
3. Ill!electual cand incepel1l sa gandim Ili se ;
4. SpIritual.
Yoga demonstreaza cn respirat,ia este In corela{ie eu mate nivelele fiin!ei
nDastre. Respira!ia este legatura dintre !Ii dintre volit,ional i
llonvoli!ional,
I
162 Ion ManzO{
d)
La nivel transpersonal noi ne indreptam spre tipul de creativitate in care
ceva pareca vine din afara sufletelor noastre. Viziunea esteceea ce ne inspira.
Putem evalua 0 viziune sau un insight-imuitie in anumite moduri:
I. intai sa controlam daca 0 alta persoana are vreo idee care denva
dintr-oviziune.
2. Viziunea depinde de 0 logica particulara care poate fi diferita de
logicacotidiana, de logica
3. Sa reinterpretam teza in contextul social contemporan, prin
examinareapunctuluide origine al viziumi.
4. Sa evaluam viziuneain termeni practici: la ce ne folosete?
5. Sa urmarim viziuneapana la capat, sa vedem unde ne conduce.
Viziunile potfiinspiratoarei energizoaredar, uneori, ele potfipericuloase.
e)
Jocelyn Chaplin (1988) a studiat contiinta cotidiana (ceea ce putelll !1umi
Cs. ego-ului mental) care aJearga Cll polariti'\ti fixe care se exc1ud una pe cealaltiL
Zeitei (0parte din transpersonal) vede lucrurile ca intr-un ritm de dans,
ca 0 transformare. Astfel, in lac sa vedem barbatul ca fiind opus femeii, vedem
barbatuJ femeia dansand, intersectiindu-se.
f) Politeism monoteism
Psihoterapia freudiana sustine ca exista un singur Ego, sau rebeli lPrecum)
Karen Homey sau Wilhelm Reich sustin existenta doar a unui singur Self. Chiar Jung
sustine existenta unui singur Sine. iar umanitii prin "Selfactualization" demonstreaza
ca doar Ull singur Selfeste implillit. in watt: aceste conceptii incontienrul este devotat
11!Q!!Q!eis1l1ului. (Rowan, 1992,p. 198-199) .
Dar ce este politeisl1lul ? intai. se spune ca exista mai multi zei i zl!iiC,
nu doar unul. Sau daca I!ste doar unul, el ne parvine in mulie forme i cu multe
nume. Si aceasta inseamna toleranta, ceea ce corespunde gandirii postmoderne,
care are un evidentcaracterpoliteist, deschis spre multidimensionalitate.
Cs. transpersonala i multiplele ipostaze ale Self-ului (total. adanc.
transcendent) din psihologia transpersonaia, orientare postmoderna, triideaza ()
gandirepoliteista.
Politeisl11ul se acorda foarte bine cu ideea ubperso!!.al!!!tiloI la care sa
referitJohn Rowan in 1990.
g) Emergenla spirHuala
Christine i Stanislav Grof (1990) au subliniat dificuitalile pe care Ie
11ll11111pina oamenii care patrund prima data in aria experienteior transpersonale. Ei
au evidentiarzece probleme specifice carepotemerge din asrfel de trairi:
1 . Peak experience;
2. Trezireaenergiei arpelui Kundalini;
3. Experienteledin preajm3 moqii (psihotanatologice);
4. Amintirea vietilor anterioare;
5. Deschiderea spre miturile vii;
Psi/w/oyp! frall:.pCrJe"'{l/a
6. Crizele
7. DeschidereaJ
8. Trecerea prii
9. IntiHnil'l (;U "
10. Cazunde pI'
In aceSle experieu
I11aJoritatea cazurilor, dar exislai
SHU sprc psihoze. asupm Carol
temporare. sau se pot accentua pI':
11) Psilloza
Uneori emergenle spirii
psihoza eSle 0 maladie menlali'i !!
realui alterarea leg;\turii interun
dificult3t ile sale personate, psihoi
exterioara. el creaza un unive
el este atotputernic.
John Weir Perry. !ncep)
psihozei ca un proces dedescope:
distinc\ia dintre experiell{ele tran
experien\e psihonce pure, expen
acestora. El scrie:
"Aviina ill vedere persp)
experiellielor neobi$lllIile die
lIlodijicate de Cs. (S. Groj,
illlportrlJll III reviZII;rea psillOpata
Lukoff arata. apeland '
misticismul se afla in oceal
Astfel Nelson (1990) intemeiaza
3. Critlca viitOi
ma.tt:
fenomenele spin
pozilii riguros tiiniifia

tot ceea ce este cognit
mai ramane locpentru
Neurofiziologia creiel
creierului, in general,
nu exista mime. Acea:
adevarata. Recent, cer
scrisdespre
Critica sustine
spirirualitatesubstitut, C
Pericoleledrumului
160,
6. Crizele ;
7. Deschiderea psihic:1 "pre p,mmormal ,de ex. poltergelst} ;
8. Treeerea prill ealJalul cle cOl11ur,icare cu spiritele ;
9. 111lalnin eu oZII-un (cxpericnlc UFO-kglCt);
10. Cazun de posedare.
iii Wale aceste experience, efecrele psihorerapeutlce sum benefice, in
Illa]ontatea cazurilor, dar exist,,] cazun de subleep, ell tendill{e spre jJevroze
sau spre psihoze, asupm carom efectul esre malefic (POC apiirea
tel1lpor<lre. sau se pot accenwa predispllZlpile nevroticel.
h) Psilloza
Uneori emergenle spiricuala pmne fi confundJta cu ClasK,
esre 0 l1lalJdie mentala gravi!. caracterizat;l prin pierderea conractului .:u
realul alterarea legaturii interumane; contr:Jr nevroticului. care este cons,lien! de
dificultatile sale personalc, psihoticul ingllra rulburarile: izolilndu-se de lUllle;\
el un univel's \'lrivat pe care ;1 llloJifld p\ac In care
el este atotputernic.
John Weir Perry, incepand cu 1950, flrc marl contribu\ii in in(elegerea
psihozei Cfl un proces de descoperire a Sinelui. David Lukon ( 1988) a scris despre
distiliC\ia dinrre experientele mll1spersonale sau spiriruale psihozii. El distillge
experien!c psihotlce pure, expenen\e Illistice pure trei sau patru l1lixturi ale
acestora. EJ scrie :
HAW/lid ill vedere perspecliw/ cross-cu/Illm/ft. si dadi se aeordd men lie
experienle/or neobiSlluile Si dad, exislil atitlldillea POzilira Jarti de sf{lrill'
lIIod/fieatl' de Cs. (S. Grof 1985). pSiflO/Ogio trampersanalli poate jl/ca /ill rot
illlportant ill reviZllire(/ psihop(/toiogiei psillOzei II/onioco-depresive ".
Lukoff arara. apeland la metoda metaforei revelatorii. ca psihoticul i
misticismul se afla in ocean: psihoticlli se Ineacil, in timp ce misricul Inoata.
Astfel Nelson (1990) intemeiaza p.,!!ihi,!tr,ia tr!!l!1!Q(;:!sonalii sau
3. Critica # viitorul psihologiei transpersonale
i ma.!t!I"i<lli:>!!I!l!: min tea este 0 funetie a creierului, de
aceea fenomenele spirituale transpersonale nu pot fi aceptate de pe
poziIii riguros ;
Esihologia _cognitiva psihologia cC>!!JP_ut<.!lignaJa: se demonstreaza ca
tot ceea ce este cognitiv poate fi restituit in nu
mai ramane loc pentru spiritual;
Neurofiziologia creierului: teoria spune ca mintea este c funqie a
crelerului, in general, a eortexului cerebral, In particular. Fad creier
nu exista minte. Aceasta este 0 simpla ecuaIie, care nu este lntotdefluna
adevarata. Recent, cercetatori ca Mott Laing, Emerson. Chamberlain au
scris despre celulara" !
Critica sustine ca prin transpersonal oamenilor Ii s-a oterir un gen de
spiritualitate substitut, care ii conduce Ii indeparteaza de adevar
Charles Tart, 1975):
--
164
Ion M{mzat
a) amagirea: responsabili sunt inflatia Euluii lipsa umilintei;
h) hiperintrospeqia de Sine 11 Impiedica pe om sa se bucurede
divinitate;
c) quietism quietistul devine total pasiv.- in contrast cu
aqiullea inteligenta;
d) individualism orgoliu: subieqii cred ca pot face totul tara instructor i
tara grupul de suport;
e) fakirismul psihologic diminueaza spiritul;
f) disprelul pentru lumea reala;
)!) fixatie i fanatism ;
h) infumurarea;
i) exista pericolul abaterii de la normalitate.
ViitorI!LQsiho.!.Q.ki...!!:anspersonale
in ultimii zece ani termenul a capatat 0 mare frecventa a intrat
in vocabularul psihologiei. Orientarea transpersonala nu mai poate fi ignorata nici de
c;\tre adversari, care la illceputaurespi.ns-o, pentrucaulterior s-ocriticeselectiv.
Aproape tOli psihologii contemporani recunosc ca PT este 0 prelungire , 0
aprofundare a psihologiei umaniste. Mai ales dad! avem in vedere ca A. Maslow
este fondatorul psihologiei umaniste i, deopotriva, al celei transpersonale.
REALIST IDEALIST

Umanist
Ateist Teist Mistic
-c-'
Tao
Sartre May
Zen
MalHer Tillich
lames
Feuerbach Marcel N' I
__
Transpersonal
Teist Mistic Ateist
Wilber
lung
Perls
-
Umanist
Teist Mistic
Rogers

Transper.,sonal _
Teist Mistic
Maslow
--
Sf. loan
(in final)
Al Crucii
Shankara
Ramanuja
Eckhart
- Relatia psihologiei transpersonale cu psihologia umanista (dupa criteriul
realist!idealist) dupa Ken Wilber-
Criticata sau elogiata, psihologia transpersonala este considerataasti'izi caapatra
forI1i care se va dezvolta in viitor. Tot mai mulli oameni, tot mai mulli psihologi
reCUllOSC despiritualizarea tiinlei umane in condiliile supraindustrializarii i
supraconsumului. De asemenea, metodologia cercetarilor psihologice stagnase la illl
momentdat. Ori, psihologia transpersonala este 0 sperantA a renovarii metodologice in
scopul studierii existenlei spirituale i a omului integral. Ken Wilber spera in viitorul
psihologiei integrale care va incerca'mareaaventuraa spiritualizarii psihismuluiuman.
4. IpostazeleSineluidinperspectivatranspersonaJd
(recapitulare)
Sinele este unic, central indivizibil. Nu este corect sa ne referim la mai
multe Self-uri, ci doar la diverse ipostaze ale Self-ului unic.
Psihologia transpersonala a adfmcit, mai mult decat toate orientarile
anterioare, problematica Sinelui.
Psih%gic lrallJpcrsnlla/.1
Sanislav Grofs-a reft
John Lilly s-a referitt
Kell Wilber studiaza
in roate aceste ipostaze s;
nedivizat necompus. infinit ert
Pentru fiecare nivel
corespondente psihoter;;
metafora clepsidrei.
J. Rowan ierarhizeaza I
transpersonalul in intre;.
c) psihoterapii transper5'
SUllt discutate consecillt!
- spiritualitateafemeii ;
- polaritatea masculina;;
- trupul (respiratia);
- viziunilecreative;
- emergenla spirituala;
- psihozaintr-o noua ptt
Psihologia transpersa
behaviorism, psihologill
Sunt prezentate9 peric
t
Psihologia transperson:;
viitorului prill care Sll
respirituahza Fiinla Ullll
BIBLIOGRAFIE
Ken Wilber - No Boundary. Bostoll & Le(
Viktor E. Frankl - TIle Doctor and the
ltd.. 1973:
R. Assagioli - Transpersonal Developme!
Aquart31l Press. 1991: .
Rene Gut!noll - "Olllul devenireasa du
John Rowan - llle ranspersollal. Londolll
Arthur Avalon - Shakti and Shakta. Newl
M.A. Descalllps. M. Cazenave A.M..
Editions Trismegiste. 1990;
CharlesTart (ed.) - Transpersonal Psychl
Eric D. Leskowitz (ed.) - Transperson3:
New crc Press. :2000;
Susana A. Hassan - SchwartzGalle - HYPIl((
Joseph Wicl,er - SpiritReleaselllcntTIle:
165 Psihoiogie f((lIlSperumah}
Sanislav GrofS-;1 referit la SineIe rotaI,

John Lilly s-a referit la dll1 "centrul <:iclollUlul" ;
Kell Wilber studiaza Sinele transcendent. din iniiltimile spiritului.
In roare accste ipostaze Sinele este
nedivizat necompus. infinit erern.
5. Rezumat
Pentru fiecare nivel din spectrul wilberian al exista
corespondente psihorerapii: ideea de piltrundere es[e clasificata prin
metafora clepsidrei.
J. Rowan ierarhizeaza psiilorcrapiile in [rei categorii: a) care I1U ating
transpersonalul In imregil1le; b) care 31 ing rranspersollalul tangenti"l;
c) psihoterapii rranspersonale.
SUllt discutate conSeCill\ele critice urmarile P.T.in diverse planuri ,
- spiritualitarea femeii ;
potaritatea ll1asculina;
trupul (respiratia);
- viziunile creative;
elllergenla spirituala;
- psiholaiIHr-o noua perspectiva (psihiarria spirituala) etc.
PsIllOlogia transpersonala este criticata din diverse directii;
behaviorism, psihologie. cognitiva. neurofiziologie, crqtinisll1 etc.
SUll! prezentare 9pericole ale experiente!or spirituale (Ch. Tart).
Psihologia trallspersonalil nu este 0 modi} trecatoare, ci un domeniu al
viitorului prin care se va renova metodologia psihologica se va
respiritualiza Fiinta umana.
BIBLIOG RAFIE
Ken Wilocr - No Boundary. Bostoll & LOlldoli. Shmnbhab, 1985,
Viktor E. Frankl TIle Doctor and lhe Soul. Frolll to Legotherapy. Penguin Books
ltd. 1973:
R. Assagioli - Transpersonal Development. Tile DIIHcnsioll beyond Psychosyntllesis. New York. 111e
Aquanall Press. 1991:
Rene Guenoll - "OIllU! devenirea sa dupA Vedanta". Ed, Antet. ]995:
John Rowan TIle ranspcrsonal. London & New York. Routledge, 1992:
Arthur Avalon - Shakt; ami Shukla. New York. Dover. 1978;
M,A, Descalllps. M. Cazcnave A.M.Filiiozat - Les Psychotherapies TranspcrsonclJes. Lavaur.
Editions Trismegistc. 1990:
Charles Tart (cd,) Transpersonal Psychologies, London. Routledge. 1975;
Eric D. Lcskow;tz (cd,) - Transpersonal Hypnosis, Gateway to Body. Mind and Spim. London &
New Yorl... ere Press. 2000;
Susana i\. lIass:.u1 SchwartzGalle Hypnosis. Yl)ga and Psychotherapy, illEric D. Leskowllz(ed,). 2OCXJ:
Joseph Wicker Spirit Reieascmellt TIlcrapy. in Eric D. Leskowitz(ed.), 2000. op,cit.
PARTEAAIV-A
- PERSPECTIVAROMANEASCA.-
XVI - XVII - XVIII 0 posibilii viziulle trunspersonalistii
llSUprll Spiritului Ar/laic romilllesc
1. Tram-persoJla/lI/dill <:e/e pmflllIlitilriesell/iaie
- Balada Miorila;
- Mano/e;
- Baba Dochia;
- Zlmril tofill.
2. Morea trecere: rill/rilemorli/or
3. De la ZO/I/foxis /a "Cilllitifllll'esel"de la Siipiinlo
4. Ursita preursira (Mihai Elllinescll); I/rsitoarele
5. Tiiriilllllieeta/a/t. ApaSiilllbelei, Valeapliingerii (P. /spiresclI)
6. ReZlllIJat
7. Bibliografie
171 PsillOlogie If{JrlJp('fSOllalli
1. Trllnspersonllllli din cele patTlI mitllri esen(iale
rvlinrita sau animal oracular in l1lHologia romi'l-
ncasd. AtrihUlcle lranspcrsonale aie baladei sunt lllfrevazute in .
- COSllllzarea 5i trallscenderea clobrlllUiUl stimem llllr-ull
cosmos liturgic, plin de taine :
sCllinJltatea daeka ill f:l(<l mUftii: Moartea este 0 tallara mireasa IlU 0
h:lha lIcagra eu coasa ill lluln:i ;
lucid al ParadisulUl..,Pe un piciorde plai/Pe-o gura de rai" ;
solidantatea lntre 0111 natura (M. Elwde);
- e01l111llicarea oii lIazdravane ilU est.:' 0 Sil;lpH\ ill:;;riill1'lre, ci u
oraeularii, dupa care paShlrul preLl(;e lIenuroeul 11m-un mister
sacramental feerie care "ii perlllile 83 tr iumfe asupla propriului destin"
(M. Eliade,1995.pp.233-265l;
- estc illlplicit un cosmic" $i UII arherip a1 religiei daeo-get!:.:e:
spa(iul concret, profail este cOllvertit lnlrun timp dhstract, (;oSl1Ii..::
asistall1 la absorhlia spa\iului de caire {imp ('.elernul prezl:nt" III
psihologia transpersollala) ;
Lucian Blaga descifreaza in Mi,)rita 0 transfigurare J moqii eonsidera
"dragosrea de 1I1oarre" 0curacteristica a splritualitiliii
- posl-existenia, easatorie postuma, "l1unta mioritica" prin care ol1lul este
reilltegrM Naturii;
- "oaia" silllholizeaza trupul, iar "eiobanul" suner omenesc (Adrian
Fnehi. 19(4):
H. Sanielevici (1931) credea cJ cioh,lIIul al1leniniat sa fie ueis I-nr
illtruchipa pc Zahnoxis, in cndrul unei ,.ucideri rituale" anuale.
b) Manole rostul sacru al muftii creatoare
Tras;lrurile trallspersonale ale mirului Manole sunt lIlai evideJIte
dedi in mitul Miorilei ni'izdrilvilne. Ele au fos! reliefate eel mai pregllant de catre
Mircea Eliade in lucrarile: .. ManDie" 1992) "De la Zalmoxis la
Genghis - Hall" in cap. V in{itulat Manole Manastire:l
- Mitul romiinesc ia din zbuciullIul IlOSlru spiritual din sinteza
reee a Jegilor destinului (V. Kernhach. 1995,p.359);
Sulletul fOm{inesc se In mitul sacrifieiului suprel1l care face sa
dureze 0 opera conslruita de miina ollleneasca. fie ea 0 eatedraIa. 0 tara
sau 0 coliha (M. Eliade, 1992,p. 44);
- III Manole" exista 0 cOllceptie arhaica asupra moqii;
valorifiearea moqii rituale, sillgura moarle este un mit central
al spirilului romanese;
---------- --
172 Ion ManWi
- Balad;! eSle reductibila la 11II11IC nu poate dura pana dnd nu
se sacrifid un suflet (zidirea de vie a Anei) ;
Esre il1lpresio1l3nta transpersouaUi Il10arte3 din final; zborul de
lear al era singurul sau mij!oc de regasi 50(ia. Nu pentru C<l a
lIlunt el. ci pentru ca imatnir 0 .. 1110arte ViOlent)),' care i-a ingaduic fie
sub torma lzvorului care a illceput sa curga pe locu! unde s-a praValil el, sa
r5111;111:1 aproape de sotia sa, mai precis, pe nive! cosmic in
care exista consoarta lui. Nu orice fel de ll10ane I-ar ti apropiat de sOlia
jennei; daca. de pilda. ar fi IIlurit banal, de l1loarlc bUlla ar fi
ti)st IUI1IOfmantat chiar in cripta manastirii nu este deloc sigur ca fi
sll(iH (M. Eliade. 1992.p. 110):
.. Insutleiirea" unei c1adiri prill jertfirea unei fiinte dragi preSUplll1e WI
transpersonalism superior necollveniional. pclltru ca se refera la trecerea
spiritului acelei fiin{e din corpul sau de carne in corpul
al cladlr!!. Cu aceste cuvinte. fiind jcrtfit. prin ll1o:Jrtea sa rituala schimba
corpul. In aceasta transformare cUllsta creativilatea l1lortii AIlei. Ea IIU ville sa
,.Iocuiasca' in cl:idire, ci se "intrupeaza ,. in ea. Viata de dupa moarte va
continua lntr-un nou corp. arhitectonic. Astfel, S-H putut vorbi de BisericH
ca despre un corp mitic al lui Iisus Hristos ;
- Moanea croica. a lui Manole lii il cOllsoartei sale, ca moane rituaIa eSle
deoarece continua viata, chiar 0 in timp ce 0 moane
naturala lncheie ceea ce era deja COllsumat ;
Soarta so(iei este in perfecta concordanta cu mitul etica
rellltegr:1rii. Este 0 cosmizare llIioritica. de ullde deriv:1 inrudirea celor
doua halade. trupul omcncsc dob;llldind un corp
arhirecl,onic.. ea ramanc in orizotltul '>piritual almiturilor coslllogonice ii
a llletatJzlcll care () implica acesfea :
Dadi 0 casa 0 imago !nul!cIj esfe construita dupa 1l10delul
cosmic, iltulll'i suflctul care vine sa () locuiasca. sa 0 filca vie durabllli
se insereaza in icoall<l IUlllii. ..Insutletirea" cOllstruC{iei prin jcrtfirea
ritual:; este in timp. () reintegrare in Cosmos. Departc de a fi
"tzolata ", sotia C(\Jltinua exislellta pe un nivel cosmic in
care integrarea este mai acest nivel corp arhilectonic -
ingaduind 0 certa omologare itltre microcosmos macrocosm. Legaturtle
atftt de orgimice ol!!.ji se explidi prin ereditl(e au
derivat, direct sau laleral. din mitul cosmogonic. din anrhropocosmos
(M. Eliade, 1992,p.126-127); - ... ..-
aceasta a ,.moqii creatoare". eu toale imp1icaliile ei stravechi.
a fost acceplata i Iransfigurata de Cea lIlai creatoare llloarte
din istorie a fost moartea lui Iisus Hristos, al carui rost era mantuirea
lumii. M.Eliade (\992.p. 133) ne avertizeazll ca, clliar daca am fi ispititi
s:t cotlsideriim mitul cosmogollic ca Ulla din multiplele transfigurari ale
deosebirea intre palilltile M;'tntuilOrului jertfirea rituala
a "Anthropocosl\1osului" eSle evidellta. in timp ce loate fiintele jertfite
l1l0r Ctl sa Iriiiasca glorios in altceva, mai semnificativ mai putin
Psli101ugie franspersol1aUi
efemer, Mamuitorul rein
aceasta absurda esle inca I'
in eternitale tolui in
incadrcaza viziunii care 0
Mirul Manoll'
psihologiei transpersonall
cOllstructorului, SlQera fii
lupra dintre om destin"
(cresrru (trupul),
spiritual (opera).
M. Eliade (I 992,p. 130::
comparativ1 a celor doua balade. Ar::.
:nollv dr;nnatic 0 ,.moarle violeu
t1letafizica profund Iran5personal
dacilor. Al1lbele mituri poartil in mitl
Uli3 prezellia morlii llU e51e negativ:
caltna intoarcere .. liinga ai sai". Me(
moarte rituala care esle inrampinala II
C) este 0 semii
populare ;Isupra schimbarilor vrenll
Dupa mitul romf1l1esc. Saba Docili31
eu 9 cojoace: vremea a inceput sa
in fiecare zi Ull cojoc pana camt
III ch ip de stal15 de piatra pe mUll
Cantemir descrie () .. statuie" de pe
pisc "cc se ridica foane muir in Ina:
foarte limpede rostogolilldu-se
Tazlau." ("Descriptio Moldaviae", 41
Literatura secolului al x:
imp5ratului Traian care incearca
origine slava Evdokia),.
Din concepti a populara. ce:
fiind llumile zilele Babei sau Babe
acest interval; daea este 0 zi frum
plin de dragoste, in en conlrar. 51
Din perspecliva IranSpersG
Babei Dochia. Truplll sufletul E
ori, psihologia Iranspersonala e:
elernizarea psiilisll1ului uman.
d) Zburatorul este 0 figura !
uneori cu Zmeul), inchipuitil ca UI
zhor noaplea, inlrand pe fereastra s,
cu dragostea lui. 0 buna car;
PstJ/Olugic fr{lIlspcrsonnlli ITl
efeiller. Manruirorul adica renare Autonolllia
aceasra absurda esre inca 0 dovada a dumnezeirii lui Hristos. care reinvie
in eternitale in .. forma" umana. ideea de l110arte crearoare se
im.:adreaza viziunii care 0 aduce eu sine eretinislllui.
Miwl Manole conill1e un adevar esential. din perspeetiva
psiilologiei transpersonale: s2I1'! sacrificatii este eXlstenta rerestra a
cOllstructorului, hilld existenla lui cosmici.l Si rranscendenta. in
lupta dintre om $i destin, destinul nu sa disrrug1i decal factorul
tcrcsrru (trupun. nerculfld sa impledke realizarea scopulul sacru
spiritual (opera).
M. Elinde (I992,p. 130: 1995. p.200) Illlfeprinde 0 analiza
coilJparativ!l a eelor duua balade. Aceste doua creatH ale geniului poeTic romanesc au ca
l11(ltiv dramatic 0 ,.moarte violellla" eli sellinarme aCLeptma. Aceasr3 cOllceplie
llletafizJC;l prolimd transpersonal5) deriva din failllo:1S] bucurie de a lIluri a gero-
ddellor Alllbele mituri poarra in miezullor 0 valorizare trdnspersonala a mortH. in nid
una prezell\a l1lortii nu este negariva nu un Moartea din Mi().t:lli! este 0
calma intoarcere "Iflllga ai sai". Moartea li11l este creatoare ca orice
llloarte rituaIa care este int.:impinatl'i cu bucurie.
C) este () "emidivlllitate meteorologidL purtiHoare a prognozelor
popuJare asupra schimbarilor vremli. pe pragul de trecere de Ia iarna la primavara.
Dupa nlilul romilnesc, Baba Doehia era 0 batr{mid piec(lri'\ eu oile la lI1unte. imbracata
ell 9 cojoace; vremea a ineepur sa se incalzeasca plouand zilnic, Baba lepadal
in tlecare zi Celte un cojoc pfmll cand. in ultima zi. un itlgbel brusc a degerat-o, Hisilnd-o
ill chip de statui de piatra pe l1Iunte, IlIlpreuna ell tunna sa de 20 de oi. Dimitrie
Cantelllir descrie () "statuie" de pe Ceablilu, din vilrful caruia, numit azi Dochia, un
[lIse "ce se ridid\ foarte muir in iWlllime ea un turn. pornete la vale un parau cu apa
foarle limpede roslogolindu-se cu mare vuiel prinrre stfmci, se arundi in r{1U1
Tazlau." ("Descriptio Moldaviae", cap IV).
Literarura secolului al XIX lea invellleaza un pseudomit al fiicei
impararului Traian care inceardi sa Identifice. ill Ilulllele popular Dochia (de
origllle slava crelina: Evdokia). simbolul Daclei (Dakia).
Din conceplia populara, cele 9 zile sunt (litre 1 9 martie ale fiecarui an.
fiind Ilulllite zilele sau Babele (solii sau iubilii femeilor ii aleg cate 0 zi din
acesr mterval: daca este 0 zi fruJ1loasa Inseanllla ca femela are sutler senin bun.
plin de dragoste, in caz cOlllrar. sutletul cste intunecat ca vremea).
Din pcrspectlva transpersonala sunt evidellte trallscenderea cosmizarea
Babel Doclu;}. Trupul sutlewl Babei se elernizcnza. rransformandu-se in stancil;
ori. psihologia transpersonala eSle 0 pledoarie pelltru spiritualizarea. i deci
eternizarea psibisillului uman.
d) csle 0 figura erotidi din mitoiogia romaneasea (greit confundara
uneori cu ZllIeul), ca un ranar, ti'UlllOS infocal barbat brun care vine in
zhor noaptea, intrand pe tereastra sau pe horn la fecioare i chinuindu-Ie cu sarurarile
eU dragostea lui. 0 bUlla caracterizare face Dimitrie Cantemir ("Descriptio
174 /011 Milllzat
Moldaviae"): "Zbur?itorul este 0 naJuca, un k1nar foarte frumos, care patrunde noaptea
la tete, dar lIlai ales la neveste de curand maritate, Tara a putea fi VaWt de allii, chiar
dac1 iI piiIldesc. Ie spurdl. toara noaptea eu iubiri neingMuite". Zburatorul are 0
1I1lensa tor!i'i de seduqie abuzeaza de partenera adesea peste Iimlta
omonlnd-o (vezi poezia lui Ion Heliade RMuleseu).
incerdnd din nou 0 interpretare rranspersonalista psihanalitica totodata.
lllcn(ionalll {} interesanta explicalie populara; illtuind caracrerul al lllituiUl.
arata ca Zburatorul se intrupeaza dill dorul sau din visul de dragoste. anume in
torlllele fiziollOll11Ce stricte ale omului dont, erosul decurgand din somn. De
structura evident onirica, mitul Zburatorul esre un produs al imaginatiei fetelor.
Apariliile de Zburator pirimorf (vapaie cu cap uman) sunt menlionate rar.
Vindec:Irea de Zburator se face prin descamece fumiga(ii cu allumite ierburi
(;;zi:Illcubus EfV. Kernaback. 1995,p. 263).
2. Marea trecere: riturile mortilor
.
Ion H. Ciubotaru In "Marea trecere. etnologice
din Moldova" ca in ment..'llitatea arhaica, moarrea nu este
privira ca 0 disparitie in neCUl1oscut, ci ca 0 tTeapra care asigura trecerea
intr-o alra Sk1re. Se aici viziunea populara romaneasca asupra
socotit C3 un Illtreg dill care prima jumatate se atla in lumea "Iumea alba"
sau ,.lumea cu dor", in vreme ce a doua jumatate continua existenta pc plan mitic. in
misterioasa lume "de dincolo" a srramoilor.
Eveniment crucial in existenta ol11uiui. l110artea este nUl11ita de emologi
marea trecere, un mit fundamental aflat ill striinsa conexiune cu
(R. Moody, S. Grof&Christine Grot).
-Riturile- funebre pastreaza pana asrazi in compozitia lor conceptii stravechi asupra
interrelatiilor viu. Practicile funerare sunt Incadrate (cf. Arnold
van Gellnep, 1909) in trei categorii: de separatie. de trecere de integrare.
in categoria riturilor de sunt cuprinse toate practieile i gesturile pe
care &'ltul traditional Ie incepand eu suferindului - etapa dominak'i
de semneie prevestitoare de moarte - tenninand cu 1110mentul in care convotgI
funcl';ru pregatete de ultimul drum. Este, poate, cea mai importanra etapa a
imiegului ceremonial funerar, pentru ca in acest interval de timp, dupa cum atesra
1l1entalitatea arhaidi, defunctul poate deveni foarte primejdios. Aflat intre cele doua
lumi, defunctul se gasete acum in ipostaza "mortului-viu". EI s-ar putea relntoarce in
chip de strigoi. pricinuind tot felul de neptaceri familiei i prietenilor.
Ion H. Ciubotaru (l999,pg.21-35) se refera detaliat la
funeste in care apar vedenii presim\iri. Unele vise sum teorematice: ele
0 secventa a ceremonialului funerar traditional: lumiinari aprinse (Praja-
Bacilu). prapuri, steaguri de tnmormantare (Ulma-Suceava), femei despletite
icoane i cruci facutul colacilor pentru mort (Gladu-
Suceava). biserica "In care intri i llU mai po\i iei" (Mascurei-Vaslui). "alghie de
scilldat 1l1ortii" etc.
PSlh%gie lrall.lpersonaltl
111m l111portante sunt
arhetipale descrise de C. G. JUJl!1
111laginile cde mai frec!vente sun
sugeratn in VIS prin -:asa noua (
i casa II
Un treCUl mort. stins d1l1
vrelllii eresuri stravechi. De la In
aS1111llara cu seceratul grane\or. co:
pregamea ogorulul pentru un nOli
moarte legal de 1l1uncile ogorull

sel11anate. auliia mor(l"
In vis apar c,1Hstant animal!
a conduce sutletele mor\ilor pe ce:
Din vise vedenii sau prevtl
spirirului romanesc, pemru care
de dincolo, ci llumai "0 punte
scria :" Dincolo nu inseamna pron
di.ncolo in in trezic. Cei de dl
In categoria !jwriLor de t
funebru, uItilllul drum ret1exele
mai interesanta este "nuHta 1I1ortull
Multe din practicile iJlIapli
\umea ce\or vii (lU rostu\ de
debuteaz5 eu momelllu\ scoaterii s,
Inhumarii. Decedatul are aculIl
intermediul sau, Ii se transmit Cft
obiecte (scrisori. unelte. imbradinr
in fine . In riturile de intelSl
rurile de purificare a spatiului com
celor 40 zilc), cultul
lndeplinirea cu grija a tutun
evitarea apari\iei sufletului rai
Taranul roman pastreaza in subeoll
ar provoca incalcarea datinilor fUi
mai vechi forme de religie, reprezl
Formele contemporane a Cl
sa continue acea presi111tire arhaic
invizibila, dar 11U imateriala " pe (
iscate de unele a110malii in den
incaicari etice grave sunt
tina, este condanmat
plinirea timpului pe care l-ar fi tra
sunt in fonna de tluturi. Poate de
mici de noapte poarta numele gem
175 P.fiiJologlC lranspersonalif
:>i ilia! nnpOnallle sunt care vehiculeaza simbolun
arhelip<lle descrise de C. G. lung (veZl' J. M,lnzar M P. Cr<liovan. 1996).
Illlagilliie celt: mai freuvenre sum cele legale de murarea tn
sugerara III VIS prin casa Iloua (8ogza-Vrancea) . calcatul lurului penrru facur
ciurPlci casa proasp51 v,'lrulta (8uciumi. De!eni-Baeaul
Un [recur ilion. stins dm alii 111 !Ire. reinvle m vis readudmd din valufI\e
vrell1il eresuri straveehi. De la im;eputurtle cOl11unitatilor agrare. l110artea a fusr
aSlIllIiata eu seeermul griinelor, cositul fiinului (Moartea are 0 coasa in mana) eu
pregallrea ogorutUl pentru un nou semanat. De aiel s-a Isca! visui prevestimr de
llloane legat de muneile ogorului: arawri pro:lspete in fara easei (Agafioni,
E:janca. porumbului "cate poloage
Sell1allate. ala!!:! morti" etc.
in vis apar COl1stallt anilllale care odinioara erau considerate a avea rolul de
<I conduce sutlelele ll1oqllor pe cealalra iume: vaca ncagra, boulllcgru. etc.
Din vise vedenii sau prevestiri reiesc 0 trasatura arlietipaIa transpersonala a
spiritutui romanesc, pentru care existelltiata inrre lumen de aici cea
de dincolo, ci numai "0 punte vama". Mircea Vulcanescu (1991. p.109-110)
scria:" J:)incol2 nu inseamna propriu-zis ci Cei de aici tree uneori
dincolo in vis ori III trezie. Cei de dincolo staruie pe aicl."
In categoria sunt importante: constituirea convoiului
funebru, uililllul drum retlexele traseului mitic. insemnarile riruale din care cea
mai illteresallta este "nunta mortului".
Multe din practicile infaptuire ill perioada "desprinderii" defunetului de
lumea cclor vii au rostul de a pregari elapa urll1atoare de Irecere care
debuteaza cu momenlul scoaterli sicriului din casa se incheie odala cu
Inhumarii. Decedatul are acum stallltul de mesager lntre cele doua lumi. Prill
intermediul sau. Ii se transmit celor ce au raposat anterior chiar unele
obiecte (scrisori, unelte, imbracaminte etc.).
111 fllle . in tlturile de _integrarc: sullt importante: demolloJogia mortii ri-
tUrtle de purificare a Spaiiului contagiat. cercurile temporale spatiale (intervalul
eelor 40 zile). cullul
indeplinirea cu grija a tUlurm riturilor necesare la inmofmantari are ca rost
evitarea apariliei sufletului ratacitor nociv pentru cOl11unitatea celor viI.
Tilranul rom{m pilstreazil in teama de intruparile demon ice pe care le-
ar provoca incalcarea datinilor funerare. ill fOlld. este vorba de persistenta celei
lIlai vechi forme de religie, reprezentata de cullul lIloqilor.
Formele contemporane a credin(elor in stafii. noroi srrigoi nu fac decat
sa continue acea presimtire arhaica a existen{ei "vaga indecisa a fiintei umane
invizibiIa, dar lIU imateriala ., pe care 0 are sutletul dupa moarte. Filpturile slranii
iscare de unele anoll1alti in derularea coreet:l a' eeremoniei mortuare sau de
indilcari etice grave sunt mortii", ntOroii strigoii. 1n conceptia cre-
tina. este eondamnat sa raraceasca Intre cele doua luni pana la 1111-
plillirea timpului pc care I-ar fi Irait in mod normal. Sufletele copiilor se crede ca
sunt in forma de tluturi. Poate de aceea. III Moldova, mai ll1ulte feluri de flururi
l11iei de lIoapte poana numele generic de
176 fon Miinzat
., La .illl:lOrmantarile romanilor se bocete: bocitoare specializate plang
recnand, calltand texte consacrate. Bocetul afost initial 0 incantatie impotrivacon-
taglUl1ll mort1l lI11plicit a cadavrului, 0 actiune rituala circumscrisa unui orizonr
mIllc, un nllj}oc de protec(le a comUl1ltatil lovite de disparitia .unuia dintre
membrii sal. In timp, boeetul a preluat unul din momentele de varfale
psihice, provoeand sel1limentul suferll1{ei, determinandu-I sa se disciplineze
III mat,ca sa strucrurali'i. Valoarea cathartica a bocirii este resil11{ita eu acuitate
asti'izl 111 spat1ul etnocultural romanesc.
3. De la Zamolxis la "Cimitirul vesel" de la Siiplin(a
" Zalmoxis inaugureaza 0 noua epoca de tip esclloiogic in lumea geto-dacilor.
Revela(la .. pe care el le-o aduce este comunicata prin intermediul unui scenariu
mitico- al "moqii" (ascultarea) al "reintoarcerii" pe pamant" (epifaniaJ;
este eael a stat 4 ani ascuns intr-o grota, dupa care a reapi'irut la suprafata cu
mesaJul 1l1l0rtaliti'ilii sufletului a postexistentei tericite. Dupa moarte numai
principiul spiritual, il pe Zamolxis, care ii asigura 0postexistenta
teflClta 111([-0 lume de dincolo, de tip paradisiac(M Eliade, 1995, pp32-60).
Herodot (IV, 94-96) serie:"La fiecare patru ani arunca sortii intotdeauna pe
dmtre el pe care cade soqul il trimit cu solie la Zamolxis, incredintiindu-i de
tiecare data toate nevoile lor. Trimiterea solului se face astfel: caliva dintre ei.
la rand, tin cu varful in sus trei sulite, iar altii. apucandu-Ide maini de
plcloare pe cel trimis la Zamolxis, iI leagalla de cateva ori apoi, tacandu-i vant, II
in sus,peste varfurile s.uli{elor. Dad in cadere trimisul moare strapuns, ramal!
mcredmt,a\l ca zeu\ \e este bmevOltor; dad nu moare, atunci 11 invinuesc pe sol.
hulindu-I cn este un om rau; dupa ce arunca vina pe el , trimit pe altul. Totce au de
cerU[ ii spun solului cit mai ein viatil "(M. Eliade, 1995, p57).
r
Daeii se bucurau in fata 11I0qii, fiind incredillta{i di sufletul lor se duce la
Zamolxis, in lumea fericirii. Cfmd murea un dac, prietenii $1 rudeIe lui se bucurau
jucand hora. Soldatii care mureau in razboi inainte de da duhul luau un pumn de
i pamant pe care-I puneau pe piept SI apoi mureau razfmd, cu ochii larg privind
la boltacerului. Daeii radeau in clipa mortii. lataun arhetip eare Ie era specific.
Aces! arhetip dacic, al bucuriei in fata morIii, nu a disparut eu totul in
I nea111ul romanesc, pe parcusul celordoua mii de ani. Arhetipul a supraviet
uit
se
manifesta astazi cu vigoare in ill "Cimitirul vesel" de la S:'ipant
a
, singurul
cimitir vesel din istorie, 0 geniala inventie a spiritului romanesc. Taranii din #.
I Sapant
a
au construitun cimitir nemaiintalnit, in care, daca intri vizionezi crucile
pictate in culori foarte vii versurile de pe cruce, foarte hazJii, te
rasul; uneori rasul te dupa din cimitir. Aceasta veselie
bucurie intr-un cimitir trlldeaza Jipsa frieii de moane, 0 acceptare senina
optimista. aacesteia, 0incredere dacica in fericirea vietii de apoi.
Psiil%gie Inll/spa.wnaM
4. Ursita!ji preursita II
llrslre inSeal11113 a meni,
ceva Gill :;parele acestui destin, eeVl:
i se supun . N u este lipsit de iute:
autohtona. Oaia nazdravana pnl
inainte ca acestea sa fie puse la Ca
01110rul azi de soare. B.
termel1ul pentru soare. venit
insuL fiind Ull zeu (Helios). me:
(asfintit). in acest context sacrifiem
lntareasea intrarea lui in lumea
de aceasra intamplareaii
Acest sens al preursirii se re:
(Dalila) in poemul Pi:
Orfeu, spune se 11
vor statuia prinde vialu, dar
marmura, de cum prill:
legilor interne. Pygmalion in"
13 sil11\ire dnr l1u-i poate confisca
Eminescu, putem "\ua oe&tinu\ 'in)
control asupra preursitei, asupra (I
1998, pg.90 -91). intrevedem aie:

UrsiroareJe sUlll zf/llealedes;
...-
fecioare stabilind ursira pruneilor (ill
a cineea sau a l1oapte) pentrn
alta deapana. atreia taie firul vietii ((
Dup5 0 traditie, in epoca a1
Ie-au mai putut privi dedit l11oae:
din "nlintea call
ulla (de obicei. cea mai batrana) rr
coboara in casa pe horn, Ii se la1:
lana. apa, untdelemn, bani. une(,
lumanari busuioc) pe care a dl
invocalie:"Sfintelor/BunelorlSa \'
paineal Dulei ca miereal Si lim
cuvintele urslIei, existfmd, ca
blestem eu eare a treia ursitoare
de mana pruneului sa 1110ar3
Uneori. cele trei ursitoare:
Numelui eelor trei Parce romane:
detini,ivi}, neput[lIld fi modificat..:'i 11
177 Psi/w/ogic lrIlII.lpCnolluli:l
4. Ursita $i preursita (Mihai Eminescu); ursitoarele
insealllna a meni. a hotara dinainte soana euiva. Preusrire este
eeva din aeesrui destin. eeva ee seamana eu Moira la romaJ1l, eareia zeii
j se sup un . Nu este lipsit de interes sa revenim la Miorila, un fel de "moira"
:mlohtona. Oaia nazdravHna pre-ursita ciorallului moldovan. lie intamplarile.
In:lillte ea aecstea sa fie puse la cale. ClObanii eei dOl hotarasc ileum eil sa faea
Cll110rul azi B. P. Dbserva ea numai limba romana are
termcnul astJI.1D.t pentru soare. venind din larinete s!.lnetos - 1a sfinti ). Soarele
inswii, fiint! un zeu (l/elios). merge s:i odihneasca "ad sanetos". la stillti
(asfilltit). in acest context sacritiearea eiobanuiUl "pe la :lpUS de soare" ar veni sa
;l1tareasca intra rea lui in !ull1ea zeilor-sfintilor Mioara pentru ea
de aceasta int,implare a inrilll1pJarii eu trei zile lnainte.
Acest sens al preursirii se la Mihai Emineseu. in a V -a
(Dalila) in poemul Te panic de exersare pentru Dalila. PygJ\1alion
Or1'eu. spune se Sraduiesc sa de3 via\a statuii de marmura: ei
vor reui, Matuia prinde viata, dar nici unul nu-i poale conlrola ursita; de cum se
llIarmura. de cum prinde dull olllenesc. ea .. se duce", este supusa
legilor interne. Pygmalion invie ci da numai via(a, piatra
I;l sillltire d,;r l1u-i poate con1'isca sim(irile. Putelll fi stap{mi pc destin, ne spune
Emincscu, putell1 ,. lua destinul in propriile maini ", dar nu avem niei un 1'el de
control asupra preursitei, asupra destinului din spatele destinului (N. Georgescu.
1998, pg. 90 -91). Intrevedem aiei un gen de transpersonal ism la puterea a doua.
eare penetreaza taral11ul magicului.
sunt z,lne ale destinului. in numar de trei - far sau noWi - toate
fecioare stabilind ursita pruncilor (in prima noapte sau in primele trei nopti. mai rar in
a cincea sau a lloapte) penrru [Oata viata; au atribuite diferenliate: una toarce,
alta deapana. a [reia taie firul vietii (V. Kernbach 1995. p648).
Dupa 0 tradi1ie, in epoca arhak:a putea sa vadll ursitoarele. apoi llU
Ie-au mai PUfut privi decat "Procedeul" de ursire, cum s-a transmis
din "mintca CarunIi", este aeesta: ursitoarele se sIatuiese. apoi
ulla (dc obicci, eea mai batrfmal sOlllaprun<.:lllllL. intrudit se crede ell etc
coboara ill easa pc horn. Ii se lasa deeusara pe masi'! daruri (panZa, paine, sare.
lana. apa. ulltdelenlll, bani. uneori oglinda pieptenc, rareori vin neaparat
lumanari busuioc) pe care a doua zi Ie ia La reeita 0
invoca(ie: "Sfintelor/Bunclor/Sll va aduca Dumnezeu curate/ Luminatel Bune ca
paine3/ Dule! ea mierea/ Si line ca apa". Oall1enii nu au dreptu) sa aseulte
cuvintele ursltei, existand, ea ameniniare pentru indiscreti, credil1ia intr-ull
blestell1 cu care a treia ursiloare incheie actul ursirii: "Cine ne-a ascultat Inlru
de mana pruncului sa moara".
Ulleori. cele trei ursitoare se numesc : 1lrsiroarea. Soartea, Moartea (ef.
Numelui celo!' trei Paree romane: Nona. Deeulila , Morta). Deczia lor este socotita
definitiva. neput:'lIld 1'i l1lodificata Hiei desfinti. El zone folelorice romaneti se
178 fon Manzat
face referire la (Carte;! Vie!!! sauG,mea Zilelor), al carei lext II
cihna 11 citesc in fala prul1cului, prevestlreaneputand fi Juzitadeditde
III llliturile ale destinului ursirea nu are caracter de predestinare
ahsolu!J, infailihila, deoarece ea ofera adesea alternativa menirii; astfel ,
VO\lllcul - cel cu cartea ill - mana - nascut (col. Petre Ispirescu ) !rebuie sa
fie rapi! cfllld 12 ani , dar "daca va scapa", va aJunge prill
urmare. judednddin perspectiva trallspersonala, destinul este ursit in lui
largii. nunatele componelHe depinzand de "liberul arhitru" sau de "sprijinul
local", persoanei ursite lasimdu-i-se un coeficientde autonomie unul de hazard.
Ursiloarele SUIl[ inclllpulte de ohicei ca fecioare hi\lrane, taciturne
incoruptihlle, cu privireagraviL cu parul lung carunt, despletit.
5. Tliramulcellilalt,ApaSiimbetei, Valea Pliingerii
(Petre!spirescu)
celalalt este 0 lIotiune foIclorica, indicand in conceptia despre
lumile duble sau universurile paralele - universul transuman sau transpersonal,
mai rar lumea infernala. in sens larg, este Intotdeauna 0 notiune htonica
(suhpJlmilltesc. suhteran), nu este niciodata ceru!. In sens special (mai in
basme]e falltastice, poate din izvor dacic), taramul ceHUaH ar putea sa fie
interiorul muntelui ascuns in carese retragea Zalmoxis.
in haslllul ronUlllesc "Tinerete tara batranete vlata tara de moarte"
Ispirescu) esle un laram fabulos. accesibil prin translatia in limp "relativist"
(V, Kernhacll. 1995, pp 608-609).
De reguli\, pe taramul celalalt IlU se trece simplu, ca de pe Wl reritoriu geografic
pe altut, nici prill ascensiwle mistica ori meC<U1ica, ca de pe pamanr in eel', ci aproape
intotdeawla prill transgregare magici'i, printr-un efortde transpersonalizare.
In lllilOlogia romaneasca exisra locuri anonime (considerate conventional
drept tariil1lul celalalt) unde stapanesc animale fabuloase, uneori un Zmeu, alteori
Pasarea Maiastra, sau sunt teritorii paraterestre cu atribute specifice: lonica Fat-
Frumos, dupa ce a ajuns pe un pisc de munte, unde doar la amiaza mai soseau
putine raze de soare, fiind "capawl lumii acesreia", patrunde in "gura unui vanej
de vale neguros" dupa un pelerinaj indelullgat, zarind "adanc sub dansul 0 mica
raza de lumina" (ar putea simboliza "Sinele adanc"), se apropie de sursa luminii:
"0 masa cu 0 singur1i roala care se invartea grozav" (baslI1ul Ileana
Cos!IlZeat1tl,dill cosita t1oarea-j ciint3, noua imparatii asculta., col. Miron
Pompiliu, 1872): alte tarfUllUri sunt fie suspendate cvasiaerian ("rnanastirea Calu-
Gastru, intr-un pai reazema intr-un par spanzura "), fie terestre, dar strict
ini(ialice (Milniisrirea Alba, din "al marii negre prund", construita de Sfalltul
Soare, cu aceste repere; "nici de larga nu-i prea largal Flir-cuprinde lumea-
ntreagal Nici de nalla nu-i prea nalta,! Fllr-cu turnul sus la nori ").
in genere, pe CeIalalt Tanim tot ce nu este omenesc: zanele.
zmeii, balaurii, spiriteJe, Hipturile teratologice (animale sau vegetale).
PHil%gle
J\j):l,)j,)lherel esle ..Apa
Ilrczellt ill lIlH\linkll1rlli wlIl,lnese:
(;;ll('V;1 .I'ISllle, llUlllit(' OSIi'\)Jvek: All
Ap,} S::lllhetel
U\! \lOU'l "
iLIJI,)<1n11:-! 'mll'LiII r:lU ue I1ne:lri"
P\)poru!ui wm:ll1 (C'ern:lu\i. 1903
SfllllheH.;i, de aeeea necomer
tuturnr apdor(.. )ea imprejura
este un
iumea umana de lumea realisra
de Z:Il1U ;lfell1[ll1l',!I:t, llUI1111:l
1,UI11<;; coillcide cu Jenunurea leritl
Str;ibatanu Valea Plangeri
dVClIturi croul dill baSI
hucuria fencirea dobillluira in a11
dorul de (;;b:l de r:lril1\i.
spre IraJi1ia
illt(l;IrCeril (ctema Mi
aparadO\ului templlral de
in celt: palru lnituri eSI
personalism magic lanar
ill halada (Oaia nazdl
CDSlllizdrea transeendc
scnin:Harea daeica in lata
- visul lu..:id al Raiului;
solidarilatea mistidi dimre
esle implicat un ..
post - existem)i, casaroril
reilltegral !\alurii:
..O;ll:l" simhulizeaza Irupl
H. Sanielevlci (1931)
intrUi.:1lira re Zalllluxis, ill
Manoie - roslU
perslJn:lle ale Illitului sunt
sutletul fOlll,lnesc se reeuno
eSle 0 cilnceptie arhaica as
creatoare;
lI10arrea violenta a
cosmic cu cOllsoarta lui;
"insutle(irea" uBei cladiri
179 1'I/l1%gl(, rr(III.'1IC(lI'1I111ii
f\J):1 \;'llllhC[CI estt: "Apa Moqiillr", (;II RIlU internal cart: revar':.l ill Lid,
i,rerclH ill II!Jt\,fnlclorul rolluinesc. pall\mar Je Stallta S1I1lh;'\[3. Apa Siunbetel ,In
dlli.'\,;1 11];;Uic ,I II n lilt: OS1 i',':tve\.: Alhe. pe '::Ire ir;'lleSt: i31;.jinil wamellJ primordiail).
/\p" S:!mherel '1.\/(,1,1';1t: dtn rflJacil1lk Bradului Lunm. eLi apa cur;H:l ':1
IliC<'lliUiil';\ P"lIn;'uHul de llou:i sau de on, iar dupa ct: a ::IU'IS ill lau, :;e
Ir,III.,lormrl IlliJ'UII !'[iu de Iliic:lrl. Elena l\icul!t3-Vor,mea III Darinile credin\elt:
pllpnrutul rtlIlliin (Cern:lu(i. !903, p,1002) ne spune: "La cap;'\tul lumel st: <Inn
,\1':1 S:1lllhetcl, Je aceea llt:coillenir fierhe llU mai are stare, pentru ea e mmca
tUluJ'or :tpe!or (.. 1t:a imprelura p;imfllltul ca UI1 gard",
Viilt:aJ?I:ill,Et:!ii t:ste Ull lertroriu C1llihilanr. () zona labL!. care
iUlliea llll!;111;1 de iUIllca realista a ziinell'r, acesr 1:lr<llll este UOllllmn cOlltroia!
cit Z:lIlii ;11t:lllpnr:I1;'I. liUI:IH<l <Ii :.:arei
rUllie coillcide l:U uelluillirca rt:riroriuiui t:i paradoxa!
Slnlhar{lIld Valea Plfingerii. contrar rel:Olnandariior dare de zane, i1mrenat ill
dYtllturi t:roul dill hasmul lui Petrt: lspirescu $imte illdeparranJu-se de ei
hucllrla ferl(;irea Joh:1ndita in afara rilllpului i se rreze.'i[t: memoria IUlll!i umane,
dorul ut: de p;irlll(i. Videa Plangerii recheama pt: llluriror sprc iwhnmul
()!'i).!lllar spre rf:lui(ia act-stea llltnlnd ire\c:rsibil in obsesia ir;l(ional{1 ;1
iillllarl:eril (c1t:n1a illlQarcer.,:, Min.:ea Eliade. 1949). l:eea ce provoaci1 :ulUlarea
,polltall;l;) pamJu,xuilli lCllipurai ue care se bucur:lse la palarul zi'meloL
6. Rezumtlt
ill cell' patnl mituri eseJl\tale ale RlllHanilor este eviuem Ull trallS-
persollaiisill magic l:lnutl)logic
in hal ada (Oaia nazdravana)a1ributcle rranspersonale SUllI intrcvi:izute III :
- cusillinrea transcenderea cioballului Illoluovan;
scllin,lt:lIca dacici1 In lapmortii:
vislii [UCIU al Raiullli :
solili:lririllea misrica uintre OIll nalura:
este ill1plicat un cosmic" un ariletip :J religiei uacice:
- post existen(i1, casatorie postuma, "l1uJHa llliorilidj'" prill care ol11ul esre
reintegrat Naturii:
"oaia"" sllnbulizeazii Irupul, iar "ciob:lnul" - sutletul omenesc:.
- H. Sallleievici (1931) creJen ca ciobanul ameninl:lt sa fie ucis I-ar
illtruchlpa pc Zalllloxis, in cadrul unei "ucideri rituaIe" anuale.
Me$lerul Manole roslul sacru al llloqii crearoare. Trasaturile rrans-
persunale ale mitului sunt reliefa(e ue Mircea E1iade:
suiletul rOlIl:lllese se III Illitul sacrificiului suprem;
- eSle () conceptie arh;lIca asupra 11l0nll: valorizarea moqii riluale ca Illoarte
creatoare;
1ll0arte:l viOlellla a ill final. i-a illgaduil sa existe pe nivel
cUSIllil: cu C()llsoarra lui;
- "insufie(irea" ullei cladiri prill jertfirea unei fiinle dragi presupune un
ISO lOll Mlinz,(/{
rr:lllspcrsonalism superior neconvcntlollaL pentru ca 5e refeta la
sut1t:mlui spirimiul acelei fim{e din corpu! sau de carne in corpul de
piatril al manastirii;
dad 0 casa 0 imago l!lundi este construita dupa ll10delul
cosmic. atunci sullctul care vine sa 0 locuiasca. sil 0 fad'i VIC durabila se
illsereazil in icoana lumii :
- sutla sacrificata a este existenia terestra a constructorului. opera
fillld existenta lui cosmica transcendenta "
M"E!iade intreprinde 0 analiza comperariva a sau a t-1eleru1ul
<llllbele poarta in 1l1iezul lor () vnlonzare transpcrsonala amortli.
Docll@ demonstreazil. IIHr-un chip poetic. tr:mscenderea
(Dimirrie Canremir. "Descrierea Moldovei"): rrupul sufletul
se eternizeaza prill transformare in "standi".
se intrupeaza din dorul sau din visul de dragoste (mit oni[ic).
simholizeaza riturile murtilor la romani (lOll H. Ciubotaru):
in wale aceste rituri regasiIIl problelllatICa psihoranarologica din psihologia
transpersona\a, intr-un chip original romanesc: rela{iile trup-sullet mort-
om viu (crc;din(a in moroi strigOl).
Sap,inI'! este 0 Intruchipare actuala a unui arhetip (,iacic:
hucuria in fala moqii. prin trecerea pe tarilmul etern al lui Zahnoxis.
csre stabilirea destinu\ui asupra vietii asupra moqii.
(Mihai Emine>;,;u) estedesrinu\ din spateleacestei destin.
sulll 3 zane ale destinului: una toarce. alta deapanft cursul
vietii. a treia taie firul vietii
semnificil universul transuman sau transpersonal (cf. Petre
Ispirescu), pOCHe fi un spatiu al mitierii.
este un rau infernal care transforma personalitatea celui care
Ii calci\ teritoriul.
Y<lJ,.ea _Plangerii este un taram anihilant al hucuriei fericirii, domina! de
z<'ma atcl11poralh "Tinerete Tara Mtrilne\e via\a fara de moarte".
BIBLIOGRAFIE
I. Mircea Eliad.: "Mioara nlizdravana". cap. Vl!l din ..De la Zalmoxis 13 Genghis Hall".
Editura lIumanitas. 1995;
.., Adrian foehi "Miorita. Tipoiogie, circulalie. gencz;'\. textc". 1964;
3. H. Sanielevici. "Miorilas:m patimile ullui 7..allllOXis0". in ..Adevarulliterar artistic". 1931.
4. Victor Kemhach "Dictionar de mitologie generalll". Edirura Albatros. 1995,
5. Mircea Eliad.: Manole". lai. Ed. JUllilllea,
(), lOll II. Ciuhotaru "Marea trecere Reperc etllologice in cerclllonialul funebru din Moldova".
Edi!ura ..Grai 1999.
7. .'\ruold Van GCllncp Les Ritesde Passage. Paris, Nourry. 1909,
8. Liviu "Milurile iSloriografiei in vol: S. Chelcea (coord.). "Memorle
idelltilatc Editura IN!. 1998;
9. NicolaI! Georgescu "Cuvilllele lilllbii tale". ill: S. Chekea(coord.). Editura INI. 1998:
10. Ion Manzat M.P. Craiovall - Psihologia silllbolull1i arhetipal. Editura IN!. 1996:
11. Mircea Vuldrescu - "Dimcllsiunea rOlllanea,d a e"istenlei". Bucure$ti. Editura Fundal!ei
Culturale Rondae. 1991
XIX ORTODOXIA.5!
1. Trallsceluiere llldlllllllezei r
2, Despre vise $i redellii (lIie (t
3. SlIIerellie $i isihaslII (" rugik;
4, ReZ/III/af
5. Bioliografie
XIX ORTODOXIA $1 SPIRITUL ROMANESC
I. TrallScendere - illdlllllflezeire (L. Binga)
2. Despre vise $i vedenii (lfie Cleopn)
3. SlIIerf!llie ~ i isihasfll (" mgacillnea illilllii "). D. Sfiilliloae
4. ReZIl/!/at
5. Bibliografte
P.fih%gie transpersonata 183
I. Transcendere - indllmnezeire (L. Blaga)
r
1
Biserica ortodoxa este pastratoarea dreptei credintei sau a dreptei slavin a
lUI Dumnezeu, de origine aposlolica i de lI1spiratie evanghelica nealreratll.
Ortodoxia a pastrat III duhul ei Taina religiei cretine care, din
perspectiva dogmaticil, nu se poate reda decat prin antinomii care sfideaza
raliunea rece, silind-o a se lasa condusi'i de elanul credintei. Supra-esel\Ia
dumnezeiasca este absolut transcendenti'i fata de om. Dunmezeu este suprarationaL
dar EI i se dezvaluie omului prin harul credintei. prin care sfintii isihati 0 aeaz3
I1U in agitalia lleCUrmata a lllin{ii. ci In linitea recepriva a inimii. Dumnezeu se
dezvaluie pe calea unirii ol11ului cu EI, pe calea indumnezeirii (V. Lossky, 1993),
in 1934, Mircea Vulcanescu aprecia ca, in filosofia romaneascll, au
fOfl1IUlat idei imponante i originaie despre specificul orlOdoxiei trei ganditori:
Lucian Blaga, Nae Ionescu i Nichifor Crainic. Asrazi, dupa cum apreciaza Dan
Craciun (1998, pg.183-184), In aceasta enumerare mai trebuie adaugati Mircea
Vu\canescu, Emil Cioran, Constantin Noica i Mircea Eliade.
in cadrul calegorial al matricii slilistice, Blaga cauta sa dezvi'iluie un
< < apriorism romanesc> > , abisal i atemporal, imun fati'i de orice cauzabilitate
empirica. EI privete religia ca pe 0 modalitate specifidi de dezvi'iluire a
AbsolulUlui, prin mijloace credill{ei.
Cre}linismul este, spune Blaga, 0 spiritualitatebipolari'i :
a) primul pol focalizeaza orientarea spiritului catre absolutul transcendent ;
b) atraqia i interesul spiritului fata de concret i remporalitate (Dan
Crikiun, 1998, pg,191-194). Blaga aeaza intregul spa{iu spiritual al ortodoxiei
sub semnul organicului, adica a Intregului insufletit In care plirtile se conlopesc in
armonia rotaliratii, incluzand cosmosul (intrevedem aici atributele Selfului total
a lui S. Grof sau ale Selfului transcendent wilberian !).
"Ondulatia mioritica" sutlerul roman esc prin trecerea prin "vaile"
nenorocului suferintei, prin plina de credinlIi a spre zari
11Iai lumilloase. Lasandu-se in voia destinului, romanul nu este foarte chibzuit in
pregi'itirea viitorului si'iu, dar nu este nici sperios nici pesimisr. Dimpotriva, "nu
ex.ista nici 0 situatie care sa duca pe roman la disperare anihilanta. Nu este yorba
aadar de un hJtalism cu accent tragic. in semimentul destinului, propriu sufletului
romanesc, alterneazi'i ursita i gratia divina, ca i valea i dealul. Romanul nu
Incearca prea mull sa schimbe cursul intampHirilor; el va modi fica , dar nu va
forta configuraiia pamantului", (L. Blaga "Spatiul mioritic", in "Opere", vo1.9,
< < Trilogia culturii> > , pp. 265-266).
l84 lOll Momot
2. Despre vise # vedenii (IUe C/eopa)
o posibila interpretare transpersonaHi. se illtrevede In mai multe din
invaliHurile crcdintei ortodoxe axare pe spiritualizarea sufieruiui, pe duhovnieire
Parimele Cleopa ne invata tainele rugaciunii cea mai inaIta
treapta a rugaciunii (Cleopa, 19 ... ).
Arhimandritul Cleopa consemneaza pentru noi. in 1993. 0 carte de convorbiri
despre vise vedenii. EI arata ca multi se ratacesc luand visurile cele mai
simple drept vedenil i vedeniile socorindu-Ie descoperiri dunmezeieti.
Pentru ei recurge la un cirat din Prea Cuviosul N ichita Stitatul :
"Dill cele ce senatllcesc ill 50/1111 IInele slim visuri. altele vedenii }i
alteori descoperiri. Visllrile sum acelea care 1111 rOlllon tn niilucirea mill/ii
nescflilllbate $i netlllbllrate. ci se schill/btl din IIna in alta. Din cele ce se nailicesc
astjelnu vine lIici II/Ifolos $i it/sa$i noilicirea piere dllpo de}teprarea din sOllln. De
(lceea $i trebllie so Ie trecelll CII vedereo. Vederile sail vedeuiile SIIIIf cell' ce ralllfm
neschilllbate $1 /UI tree dill IIl1a In alta. ci petrec incllipllitl' l/l lIIinre $i lIelliwte
II/lllta vrellle. Si din incllipllirile lllcmrilor se arata cele ce I'Or sa fie. pricinuiesc
foloslll slIfletllllli prin lllmina. Infrieo$eazii $i elltrellllm'i pe eel ce vede. }'; din
(lcestea, desiiwJr$ese pe eel ee vede.
Jar (lescoperirile Slim aeelea care se foe /fIai preslls de toatd simjirea prl'a
cliviosullli }'i llllll/nawilli sUflet. care dall pllterea spre cugetare ... }i tait/lca
fnvajatllrii a celor asellnse ale llli Dlllflnezell ... " (Cleopa, 1993. pp. 141-141).
psihologia transpersonala nu se confunda cu religia, fiind "lnarl11ati"
cu din acest dOl11eniu parcurgand Cll aten\ie prelegerile acestui curs,
putem in(elege mai in profunzime ideile calliuzitoare din citatul de mai sus, avand
in vedere cll visul din sonm, visul lucid. halucinatiile clarviziunea sunt tome
teme proprii psihologiei transpersonale. "Descoperirile" sunt mai presus de suflet,
adica sunt de natura spirituaIa, transpsihica. La fel, "vedeniile" sunt ele
experiellte de natura transpersonala.
Dupa cum ne simplu cu Intelepciune duhovniceasdl Hie
Cleopa, sunt "chipuri ale gandurilor simple micari ale mintii. care
nalucesc felurit i nestatornic in vremea somnului ... " "aduc tulburari in mime"
dupa trezire. yedeniile ,,1 se arata omului in vremea somnului, uneori inrre sOl11n
i trezire. sau in vreme de uimire". Ele nu se schimba repede. ci "raman in
l11emorie vreme de mai multi ani adesea Ii arata omului Inchipuiri ale lucrurilor
viitoare, care folosesc sufletului prin aratarea lor ... " Iar desc;9perile sunt "vederi
pe care Ie araril Dumnezeu sufletului celui in smerenie", punand in ele
"mari taine ale lui Dumnezeu" (Cleopa, 1993, p. 142).
Cand darul Sfilntului Duh vine peste 0111. llu-i arata lui cele obilluite, niei
cele sim!ite ale acestei lumi. ci "Ii arala lui ceea ce niciodata nu a vazut sau a
auzit.". Din perspectiva psihologiei transpersonale putem in!elege mal bine
duhovnicirea ca spiritualizare sacra a trupului i psihisl11uiui omenesc. ca 0 ciiutare
descoperire a faramei de duh dumnezeiesc din spiritul nostru.
Psih%gie mmspersollali'l
3. Smerenie ;s;hasm (,,,
Isii1asJl1ul sau hesihasmul

lea in Bizant, care predica ascetl
recepta Jum ina de gra!ie (energI:;
rrebuie sa atinga extazul integral p)
desprindere totala d
stabilind astfel contact direct cu 011
Initiat de Grigore Sinairul,
bizantin Grigorie Palama (1296-11
canonizat de Biserica ortodoxa in
inaccesibila sil11turilor omeneti
energeticii. Dar, totodatii, nedii
participant ia viata spiritualli (cee;:
spectrul lui Wiber), Pajama acord:
concentrarii taciturne i cu sprijil
de metoda respira\iei
rugaciunii ini111ii sau rugaciunii
Dumnezeu, miluite-ma pe mine pl
In Psihoiogia religii
reaiizam 0 analiza psihologicli
(un concept transpe
acest rip de rugaciune se realizea,;
speranti'\, iubire credinti'\ sinergii
Dumitru Stiiniloae (1992,
comunica min(ii ca unui Qrgan :;
mintea coborata in inima unita
inimii avand in ea Jntelegerea mi
.. vede" iubirea divina ca lumim
deschider(:! spre nesfaritul iubirii
aduce din partea ei 0
"cOI1tiin\a unitarii" a lui Ken Will
Rugaciunea inimii demonl
transpersonale: prin sinergia ini1l
transpersonal se desavaresc. Rug;
Conditia psihoiogicli fUll
illimii este. dupa cum subliniaza Si
"SlIIerellia este cOIl$tiinJ,
micimii proprii. Ea este totodatii (I
$i prill toji eei dill jl/rul nOSTril.
0111111 sllledl se pleaca maintea
millldria aeoperii pentru ochii nOI
deseopera" (D. Sti'iniIoae, 1991
integratoare: inima este Unitatea
Psih%gic /ranspcrsotlal?f HIS
3. Smerenie # isihasm (.,rugiiciunea - D. Stiiniloae
sau hesihasl1lul este dOClrina aparuta in secolul al XIV -
lea in Bizane care predidi ascetisl11u\ j extazul 1l1lSlic. prin care omul pome
recepta (energla emanata de Dumnezeu). In acest scop. omul
lrebuie sa atinga extazul integral prm (I. Manzat Manana Tanase. 2002).
desprindere IOlala de mediu, spre a zari lumina graliei divine
stabilind astfel contact direct cu Dumnezeu, spre a obtine mantuirea.
Initiat de Grigore SinaimL isihasmul a fost elaborat doctrinar de tcologul
hizantin Grigorie Palama (1296-1359l, egul11en de manastire pe nlUnteJe Athos,
callonizat de Biserica ortodoxa in 1368. Pemru Palama. esenla lui Dumnezeu este
inaccesibila sil11lurilor omelle:;ti ;;i nu pome 1'i perceputa decM ca emanalie
energetica. Dar, tmodata, nedispreluind trupul uman, pe care-\ considera
participant b viap spirituala (ceea ce ne duce cu g{mdul la conceptul centaui' din
spectru! lui Wibcr). Palama acorda importanta autocontrolului In asceza, pe haza
concentrarii taciturne cu sprijinul unei disciplinari riguroase a respiraliei (ne
de metoda respiraliei holotropice a lui S. Graf). cu scopul trairii
rugaciunii inimii sau rugaciunii lui Iisus. (.. Doamne Iisuse Hristoase, riul lui
Dumnezeu, pe mine pacatosul ! ").
III J>sihoiogia credill!ei religi()ase. (1997) am incercat sa
realiziim 0 analiza psihologica a rugiiciunii inimii. din duhla perspectiva a
(un concept transpersonai) a psihologiei sinergetice. Aramm ca III
acest tip de rugaciune se realizeaza sinergia dintre mime inima, sinergia dintre
speranla. iuhire credinti\ sinergia dilltre 0111 DUlllllezeu.
DUlnitru Staniloae (1992. pg. Ill) ne lnva\a ca lumina iubirii divine se
cOl11unica min Iii ca unui hlima inima (cu
mintea coborata III ini111a unita cu inil11a) iubirea lui Dumnezeu. Dar 2
!I!ima mintii. Iubirea lui Dumnezeu este it!l11ina; ini111a
"vede" iubirea divina ca lumina plina de sens. Oici in inim3 se '2
$i mintea $i ea aceasta nesfar$ire, dar
aduce din partea ei 0 contiintii extinsa a acestei nes1'ar$iri (sa ne amintim de
.. unitara" a lui Ken Wilber).
Rugaciunea inimii demonstreazii marea putere a experien!elor mistice
transpersonale: prin sinergia inimii spiriruale cu mintea $i trupul trairile de lip
transpersonal se Rugaciunea ini111ii este yoga (M. Eliade).
Conditia psiho\ogica fundal11entala pentru a reu$i sa tnlim rugi'iciunea
i1limii este, dupa cum suhliniaza Staniloae. smer.enia :
,.SlIIerellia este eOIl$tiill/a $i frairea suprell/a a injinitGfii divine $i a
lIIieilllii proprii. Eo este rorodmii eOIl$flill/n eo /Iljillifnten divino strabote prill fOote
$i prill lOfi cei dill jllm! lIostm. De aeeea eo este fill flrio$ spor de cunoa$tere.
Oll/fll sllleril s,' pieoea fnointeo sell/enlllll; co illaimea lui DlIIlInezell. Dadi
mimdria acop('f(l pellfru oell;; IIO$tri illjiniwl realita{ii illi DUlIlflezell, smerenia it
descoperii" (0. Stalliloae. 1993. p.185). Iubirea din inima i este
integratoare: ini1ll3 este Unitatea Absoluta (Ghelasie Gh., 1991).
186 Ion Manzat
4. Rezumat
Cretinisl11ul este, dupa L. Blaga, 0 spiritualitate bipoiara: a) orientarea
spirilUlui CaIre absolutul transcendent; b) atractia spirilUlui fata de concret
temporalitate. Prin credinta ortodoxa. ajunge la transcenderei
indumnezeire.
Hie Cleopa intreprinde 0 analiza mistica-ortodoxa a viselor, vedeniilor
descoperirilor care pot fi deplin il1{elese din perspectiva psihologiei
transpersonale, Traireaduhovniceasca esteautemici1 Qiritualizare sacra.
IsihasmuJ este doctrina care predica asceza i extazul mistic care
favorizeaza receptarea luminii divine (ini{iatorii: Grigorie Sinaitul
Grigorie Palama).
Rugaciunea inimii ("Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu.
pe mine plkatosul") se explica din perspectiva transpersonala
prin transcenderii) prin sinergia dintrt; om si
Dumnezeu. Inima este considerata centrul spiritual al Fiintei: i1lima are In
ea in{elegerea mintii. In inima se afla 0 deschidere spre iubirii:
ori, prill rugaciunea inimii mimea i ea aceasta Condi{ia
psihoiogica necesara este smerenia (D. Staniloae) i iubirea, Iubirea este
integratoarede Unitatea Absoluta (Gheiasie Gheorghe).
BlBLIOGRAFIE
Vladimir Lossky "Imroducere in teologia ortodo"ll", BucurqtL Editura Enciclopedic1i. 1993;
Mircea Vuldlncscu - "Dimensiunea romaneasc1i a existen\ei", Editura Funda\iei Culturale
ROlllane, 1991 ;
Dan Crllciun - "Ortodoxia etllicul rolllanesc", in vol. S. Ghelcea (coord.), Memorie Sociala
identitate Editura INI. 1998;
Lucian B1aga "Spaliul mioritic", ill Opere, vol. 9, "Trilogia culturii". Minerva, 1995;
lIie "Despre vise vedellii", Bucureti. Edilura Anastasia, 1993;
lIie Cleopa "Cnllluzn in credinlaoftodoxa", Editura Episcopiei ROlllanului, ::!OOO;
lOll Mflllzat "Psihologia credill\ei religioase. Editura $tiinlific!l
& Tehllic!l, 1997.
DumitruSlillliloae .. "Din iSloria isihasmului in ortodoxiaromana", Scripta, 1992;
1. Meyendorff "Bisericaortodo"l1 ieri azi'", Editura Anastacia, 1996:
p,Evdokilllov "Onodoxia", Edilura Illst. Biblic, 1996:
DumitruStliniloae "Viala invill1ilura SfiilllUlui Grigorie PaJama". Scripta, 1993 ;
Ghelasie Gheorghe "Memoriile ullui isihast", Editura Arlletip. 199L
xx PSJHOLOGJA TAO
(Jon Miillzat Mariana
1. Tacerea misticii transpersofla
2, Rugacil//Iea dullOvniceascil
3, Inima tacerea spiritullli
4. ReZIIlf/a{
5, Bib/iograjie
xxPSIHOLOGIA rACERl1
(Ion Mflllzat # Mariana Tamlse)
1. Tacerea lIlistidi transpersonalti
2. Rilgacilluen dllhovnieeasca
3. II/ill/a $i taeerea spirituilli
4. ReZIllllnt
5. Bibliografie
189
,
Psihologie tran.lpcrJonaLa
I. Tiicerea mistict; transpersonala
III cadrul unui volum consacral psihologiei taceriL in curs de pUbiicare.
n. Manza! Mariana Tanase) am elahorat trei capirole despre lacerea
Problematlca lacerii mai aies a tikerii mistice are multiple tangente cu
psthologia transpersonaIa. daca avem in vedere ea tacerea este dincolo de cuvant
uneori dincolo de persoana.
Referindu-ne la misterele din campul tacut al Misticii (r3Cerea sacra). araram
ca misterul este lacere. De aceea este mister sau tainil pentru di este tan;re. tar mcerea
csle Invaluira In mister. Lucian Blaga a misterul ca 0 conditie a existentci
umane definind cullura ell pe 0
este domel1lUl de cerCClare a mlslerelor care arata posibliwlca
ullIrii !>utletului individual cu divinitatea inca din rimpul exislentei [ereSlre prin
llItoarccrea de la lumea exterioara ditre cea laulltrlca prm meditatie. asceza.
rugaciune (adica pnn merode tral1spersonale).
Rudolf Otto (1993. pg.148) l1e invatil ca DUlllnezeu este .. 1I1Istic ".
adlca 1I11slerios. iar experien{a ollluiui despr..: DUJl1nezeu este I11tstenoas3. ded
mislicii. MislIca se refera la Dumnezeu Cl "fiin (fl Illistidl". dar misrica poate
exism chiar acolo unde llU se atla Hlei 0 idee despre Dumnezeu. De exemplu.
yoghinul indiall. Yoga es[e cu adevarat 0 Il1lsrici'i. dar ea nu este 0 "mistica a lui
DUlllnezeu" ci () pura misticil a sutletulUl. Sa ne alllilHill1 ca transpersonaltstul
Ken Wilber se cOllsidera singur ca mistic.
Germanul Johannes Eckhart (zis Meister. 1260-1327) indianul Akarya
(inseamna tot Meister), Sankara (a fost in floarea varstei ill jurul anului 800 d.
Hr.), sunt cOllsiderati de catre R. Otto' (1993) cei doi giganli ai misticli mondiale.
Telul ullic spre care se illdreapta amandoi esle mfmtuirea inleleasa ca eliberare de
lIlulriplicitate spatio-temporalii unificarea cu Unul. Toata aventura tllistica
inseamna Illtalnirii eu Unul situat dincolo de fiintil. nu deasupra naturii
(supranatural). ci deasupra firii (trallspersonal).
Unul nu po;:ne fi cunoscut pe caile (experientil senzorial1l sau
ra(iollaEl). ci doar prin Intuitia a unitiitii. 0
suprarationa15 suprasenzoriala. incolllunicabiHi prin cuvillle. IIHUi!ia misticR (a
tost metoda de explorare a ad;\ncurilor dill spirit la F. M. Dostoievski: vezl I.
Manzat. 1999) este 0 trilire afeL:tivii tacuUl care din abisal ;;i care erupe
in (L 1997), este 0 "i1uminare a mintii". intuitia
este 0 "Ilullllnare a 111111111 .
Ion Manzo
f
2. Rugaciunea(luhovniceasca
o llletoda transpersonal-mistidi. rara. greu de realizat este rugilciunea
duilovlliceasca. practicata de llie Cleopa (1999). In rugaciunea duhoVlliceasca sau
..vederea duhovniceasca" spirnul trece dincolo de cuvanl i de aceea este 0
rugaciune a r;1cerii. dinco!o de 11llaginatie dincolo de raliune i de aceea eSle
suprara(ioll<ll:l supracogl1uivil. Mimea inlllla sunt unite din aceasta UllJrC
este cliberal duhul. spirirul divil1 din 0111 Pentru a se uni mimea cu inima. olllul
anal ill rugaciulle trebuie sa treaca prill doua "Vaml": vama inchipUlrii (imagini
Ilecurare. ispititoare. tulburatoare) vama ratiunii de la poarta inimii.
rugaciullea dultovniceasdi trebuie neaparat sa se debaraseze de inchipuiri. de
analize discu(ii mimale, pentru a face loc duhului pur. nealterat. Astfel. intre
spintul olllcnesc (in care exista un fragment dill duhul dUlllllezeiesc) Sfantul
Dul1 nu este doar 0 COl1lunlcare ci un contact direct, 0 contopire. () sinerg,ie
suprema. Se realizeaza astfel 0 Quhovnic;jr(! a spiritului oll1enesc: adica dincolode
sQlrltuahl.area QS1\lismu\ul - reahzata 'm une\e e.'I-\te.(cet\l.l; lta.c'-",*-e..t",Q.\l.a.'le.. "t:.
se 0 Indumnezeire a spiritului omenesc.
, Cararea prill care trece omul ca sa ajunga la starea de de
are in eOllceptia lui Niehifur Crainic (1993) trei elape:
rugaciunea unirii:
rugaciunea extatica;
lIuma sau easatona duhovniceascil.
este prima forma a induhovnicirii. in care
mate facult;lriIe omului sunt pasive. lasalld activ harul dumnezeiesc. care pogoara
peste sutlet ..ca lntr-o ploaie torell(iala, tara Cil ol11ul sa puna vreo osteneala" (Sf.
Teresa d'Avila). Caracteristicile acestei uniri sunt:
a. puterile sutletului sunt adfll1cite lotal in rugaciune;
b. orice activitate psihidi inceteaza. pasivitatea e desavarlIa;
e. adancul sufletului simte prezenta lui Dumnezeu:
d. sutletul este cOIItient ca s-a unit cu Dumnezeu ;
e. dupa incheierea ullirii are siguranla ca af05t In Dumnezeu.
(,.in extaz" sau ..ill uimire" eum 0 Ilie Cleopa}
este 0 lotal:1 din Sine, pentru a trai rapil in divinitate. Revelatia Uluntrica a
atingerii lui Dunll1ezeu. a eufundarii in Lumina Lui este mai purernica dedit III unire.
EXlazul este de durata mai lunga decar unirea. iar semnele lui
acelea ale ullei mOr(i aparenre...Sil1l(urile toate dispar eu lOru!. Sutlerul SllIuls
parc;! din el ridicat ill v{lrtejul Luminii divine. Trupul in starea in care a
t(lst surprills". serie NichiforCrainic(\993, p. 194).
este 0 culme a rugaciUllii extatice: se
producc 0 cOllvertire rOl'llfl a vietii la viata dunmezeiasdi. .. Cemrul sufletu!ui",
cum spune Sf. Teresa de Avila, ramane continuu in foeul iubirii Omul
induIl1l1ezeit nu mai simte, nu mai cugew nu mai luereaza aCUl11 dupa modul omenesc.
CI IIICxllll dlllllnezeiesc. Fenomeneletiziologice psihologicedin rugi'iciuneaextatica
nu mai apar.
PsillOlvpie /raIlSpCi".lvllaltJ
..
! "l cu J2!
S:UJJi.. (N. Crait:
3. Inima$i
La lnstilutul pitagoreic (Py,
mwicii-delfici san ascultatorii (akoUl
regula ahsoillta a tacerii. Ei llU aveal
hie! sa cnmcnlcze lec(iile. Datoria
llIediteze indeillng supra lor. Ca sa
:trata 0 sutuie carc rcprezenta () fem
peste huze, Pythagonl
lOare. f:lcuiwlea prilllordiaia aml1uh1
Inillla ,. In tJeeTe:
IJulltric in propria-I lIIima, ea harUi
mu\\mal de dec.a\de':\\.\
,.,deHe mari Yin din inima"')
h,ima este centrul viral
mOllv;\I,ionalc. in religi:,
Dumnezeu. Inim:J este locuI. telm

Inima cste altarul braluJ1(u
Centrul -dupa cum ne
"organul" intui\iei. al senti-tnentulw
ar!l1ollia coslllicii cste absorbita tm
"Dulllnczeu este inimil ((
Blaise Pascal g{mdea: ..lata u
raliulll\.' 'Llnarul llIalematician
11Itr-un duel. spunea despre el 1m
]a tete> >. &l!!lllleLinimii
operativitate tr<lnsversaia. este 1m
Mlstlca tacerii : misteru
...-
"Cultura e<;te existenlai
R. Otto: Dumnezeu ill
olllului despre Dumnez
Johallnes Eckhart (Mel
lIIisticii: aventura misti
Oillcolode fiin!3 dim
lIlistica aullitalii, caree
Rugaciunea dl!!lOvni2
mistice prin care se
spirirualizaresacra aSI
I'.HlwlopicIfOIIJ/JCr.\Ollalti
jC)1
..bl aCeilS de,!!cgraita
cum nce NO,u:::l__ ..:,:::":"':='...t:.:,::'::"
(N. Crainic, 1993, p. \95),
3. Inimu tacerea spiritului
La Illstitutul pitagorelc (PYlhagllra din Salllos, 582-500 1. Hr.) se il1lP;lU
Ilovil.:ii-delfici :iau ascuWilOrii (akoustikcH) care crau ill timpul leqiilor. Ia
regula ahsolm:i a t<1ccrii. Ei ilU aveau dreptu! nici sa faca vreo obleClie
hie! I.:ll!llClHCZe leqiilc. Datoria lor er,j 5;1 ie prillledsca eu respect sa
lllcJileze illdelullg supra lor. Ca s;\ ililip:lreaSI.:;] al.:eas;:'\ regula in lllimea lor. Ii se
arala () sl:lluie cart; rcprczellta II femele. acoperua '.;u un ,,:;11 IUllg, Cll un dcget pus
pestt: huzl:!, Pytltagm<l sc g[lIldc,j sil de!.VOile la clevii sai, inaillle de
10:lte, facultatca prillllJrdialii a olllulul: ..ilull1inarc:1 ini,llii'.
luilna in tacere! AIIl vazut 111<11 inainte ci\ isihaslul
I:iulltric ill propria-I mimi!. ea harul taeur lucreaza ill illc{lperea illlmii, IllilWl este
J11ull llIai legat;j de spirit dedtde sutler. Oare IlU spunea Rhuse Pascal. ill 1670. ca
,,:deilc Illari vill dill inim1\" ,)
1I1illla eSlc eentrul vitti spi;'irual al fUlIC\iil,)!' intelectuale afccliv-
Illotlvatiollale, 111 rcligia erqtilla se considera ca in inim{! se atla
DUlllllczeu. Illilll<l cSfe locul. lelllplul :lctului divino
cste a!tarul brahm31lic tacut al focului sacru. III psil1ologiile orientale.
-dupa cum ne explicii LUlJa Govmda (2000) -devine
"organul" intui(ici, al senti-mcntului tacut spiritualizat, al procesultn meditaliei 111 c<lre
anllOlll:l cosllIicil esteahsorhik"i transtbnnaili in experien\aaollluiui.
..DUll1lleZeU este inilila care lIlellline crealia ... ,. sta ascuns in Cahala. [ar
Blaise Pascal "lata ce este credinla: Dumnezeu vildit inimli, nu
f:lliullil. . Tflilarul matematician genial Evariste Galois (1811-1832), cale a lllurit
illtr-ull duel. despre eI < < Le coeur chcz moi s'est revolre comre
la tete> >. inillll! (8. Pascal) Aceasta
operattvitate n:lllsversdlii, estc iUII'-un mod mediI transpersonaia,
4. Rezumat
Mistica tacerli : misterul este tacerea iar tacerea estc invaluita ill mister.

"Cultura este existellla imru mister pelllru revelare" (I.. Rlaga).
R. Otto: DUlllllezeu este "mistic". adica mistenos. iar experiell{a
olllului despre DUlllllezeu estc misterioas;l, deci misrica.
Joilallnes Eckhart (Meister) $i S;\llkara sum cel doi lllo11diali ai
llIiSlicii: aventura llJistica se cOllsmuie in Unul silUar
dillcolo de fiill\i.'i i dincolode perso<lna. poate fi CUlloscut prill imui(ia
lIlisrici'i a unitalii, careeste 0experiell\J transpersonaHl (Ken Wilber).
(ilic Cleopa) estc 0 rugaciune a taceril
lllistice prill care se realizeazti 0 duhovllicire a spiritului. <ldidi 0
spiritualizare sacra a sutletului.
/011 Mfmzot
192
Cirarea pe eare treee oll1ul pentru a ajunge la starea de sfint
enie
, de
are3etape (Nichifor Crainie)
rugaciunea unirii ;
- rugaciunea extaticii
.. nunta sau casatoria duhovniceasca .
inillla in tacere : harul tacut lucreaza in incaperea il1imi!.
!nillla este mult mai legara de spirit decM de sut1et. Inima
JllIparatia lui Dunmezeu". Il1ima eSle altaml brahamanical focului sacru.
R:.!!lulleainimii (8. Pascal) se exprim3 pnntacere Iranspersonaia.
BIBLIOGRAFIE
Ion Milllzat Mariana TlInasc - "Psiho\ogia tacerii .. (\:1 ttl':tre ill
Luciall Blaga "Orimllt sti\", EdituraHUlllani!a>.
RudolfOtto "Vllstica Orientului llliSlica Occidemului'. Edirura Septentrioll. 1993
Ion Munza! ..Psihologia a adancuriior. Dotoievski cOlltra Freud". Editura
Ullivers cnciciopedic. 1999 ;
lOll M:inzat .. "Psihologia credintei religioase. ". Bucure&ti. Editura $tiillia &
Tehnic5. 1997 :
Ken Wilber .. No Boundary, Boston & Londoll. ShambhaJa. 1985,
lIie Clcopa "Valoareasufletului". Bacau. Editura Bunavestire. 1999:
Nichifor Craillic "SfillICnia, illlplillirea umullului" (Curs de teologie mistici1l, Editura
Mitropolici Moldovei Bucovinei, 1993 :
Sf, Terezadin Avila .. "Canea vielii mcle". [Ilstitulul European. 1994
Blaise Pascal (laedi!ie. 1670). Oradea. Editura Aion. 1998
-- "'ubireade Saeculum, 2001 :
Lama Anagarika Govinda "Meditatie creatoare Edituru
Herald, 2000.
XXI- XXIIPSlllOLOGlASll
(I. Miim.at) 0 COMPLE!J
ABISAL$1 A CELUlASC
1, emp/ieall
2. Sillele - sillergizomiSliprell
3. I/Ililtidilllensiollm
4. TrallSc('lI(jerea, coslIlizwea, rfY'
5, RezlIIlI{f[
6. Bibliogra.fie
7. Recapitulare generalil
,
XXI - XXII PSIHOLOGIA SINERGETlCA
(I. Mal/wI) 0 COMPLEMENTARIZARE A
ABISALSI ,1 CELUl.4SCENSJONAL
I. TmflScOfl!ifiill!n: emp/ie nbisn/ii (mewfom l'II/cmlil/lli)
2. Sillele - sillergizontl slIprelll n fllfl/ror fmnsfonlliirilor COtlIfiill[ei
3. COIi$fiillln /1111/fidi//lensiol/o/ii pewndicii
4. Tmnscellderen, coslIliznren, rel'e/(qin!ii mgiicilltlen dill perspecriva pstllosinergericn
5. ReZI/III(f[
6. Bibliogrnfie
7. Recnpifllinre generala
f'IIIIOI"git'IIUIISll!'r\()/W/U
!. erup(ie lliJisalli (meta/OTtl vll!canului)
inlre t!rofian;'i liIL;n;,l p;;radI.\,!1l1d wIlberiall:i
dil"CTTIl\'i ,;;Ire uneuri illlhr2cil ilaina ulle: opozi(ii cllntrauielorii. in [imp ce prillla
uut" SIW!t uI ill psilH '10)2 iI, I sOllal:: a a...i;iucu riim " tlle deep Sel :"klll1
1 .:i dou.l II caul:i ill PSillllloi!);1 a wfll\lmiiur (Swele
Ir:tllscend.:nl WIlher). Cele douil un':llIdli t:0l Ii vAzule C'l "
(,.C\)Jltraria nOli eOlHradictoria sed complement:! &U!lt" priulir'ul
complt:ll1enlarJllltii ;;\ lui Niels Bohr, 1927): opozitia se poate tram forma in
eO!llpielllclIlaril;llc. mlie;! in Clllllucrare ;JeIIV;1 compiellle11lamarCd este 11I;li
illlpllllil:l deer'l! Oi'leare dill laturiie l)pUse. COllSlderar;l ,eri1Ll!.
Dar. eO(lperarca opuse")r capJtii ,1 cficienia ii. prill llpeLlle;\
lillpreuni' )i l.le,)Jat:'i una prill cealaltil :1 ccior douil oriciHiiri. Se n:alizcIlz[c nu ','
illteraqiune. ci () IrlmSr;lrrunJere care conduce lil \) reCiprocitate operapollaiii :;;1
,jllldJ11ic;'!; org;mizarea sc rrallsforllla in ()jj!.:lnizarc urgdl1JZa(Oare si llUh)urgJlliz;lre
(c1. principiilor 1. M{hmn. 1999).
in contihuare. vom prezcnla unele argulllellre ill tavo,trca uncI poslolie
sinerglzari ;r celllr d,)u;j p;traJi)2l11e
Penlru il explica Jin perspeclivH psihusl11crgerica cxperien\a credin(ci
religio;]s:1 :1111 clanorat conceptu! Je rransccnderii
l'oSlJIiz;1ril. este ill:!! prelllisa, dt rezuiranla crcdllllei. t:ste aUlt
iZVOIUI ci cttt ::;i ti:lr:ll11ul ei de milIlifestare de experimenure.
eSle 0 transformare eil opereaza Cit
r"ihosinergie a (din !!:lfiditalii
Dinamisl1Jul putert:a provin dm aet:asta dubla calirate sineq!ica.
Pentru a il1{elege Illai plastic modul de operart: dillamiea a
:Jill recurs 1;1 llletafora revelarorie iI care ne apare lmi
adecvala deca( metafora, "icebergului" (S. Freud) sau a mandalei (C.G. lUllg).
ill tllllp ce COIl-5tiin(:1 eSle Ull cllllQ. este dill
;ldic<1 () extinderc a dt1lpului psihic JiIH.:olo de marginile lui, 0 ,I
pott:ll(ialului IllUltidimensionale pana in tarfmlUl spiritului transpersollal.
ill(a este 0 abisala pentru ca din SUbCOIl$tiellt ':)1 de
aceea ea conIine I!()stalgia dupa ce a trecur s-a transformat in rezervoareie
arhaice ale rranspersollal. Atat (mai ales eel
Iranspersona l. cf C. G. Jung) cal ':)i vizeaza extazul creator
rransa iei1 (I. M;lnzat, 1999) care se caracterizeaza prin lipsa de lucidilate
de rationalitate rece, carteziana. Pe Iflllga trasaturile diferell{iatoare
ele au trasaturi comul1e. este 0 care seamana mai
mult cu din care izvora!ite decal cu pe care 0 traverseaza.
in timp ee transcolltienrul eSle cu sens inversat, adica
inallat deasupra incol1tientul este coborata sub nivelul
Tral1scol1tiin!a este lava care erupe din incontient, de aceea esle
(vezi figural.
i
196 Ion Mfmzat
craler exterior
craler il1lerior
Huckul
IIIC<lndCSCClll a I
pam{mlului
TRANSCONSTIINTA - ERUPTIE ABISALA
ESle 0 lava ne-distrugatoare. care este mai curand purificatoare
illlloiloare. 0 lava care arde pentru a crea. a
unitara. dar ll1ultidimensionala (I, Mflllzat,l997. pg.23u-2341 :
cosmic:!, sunt doar
ipostaze sau transfonnari ale porelllialului Toate aceste transformari (nu stari)
exprilllil poten\ialiti'i\i functii ale umane, care coopereaza in chip sinergic.
este transformarea in care toate transformarile
fUllqioneaza ca 0 cooperare sinergetica, Superioritatea
provllle dill aeeasta sinergizare care echivaleaza cu 0 (trallspersonala).
este capacitatea ull1ana de autototalizare aurodepaCiire a Fiinlei umane
in corelatie ideala cu intreaga existenta. este illeerearea indrazneala ol11ului de a bate
la poqile zavortlle ale Absolutului.
AMId, coneeptu! transcontiinta lle incurajeaza ill a complementariza
chiar a sinergiza cele doua orientari intr-o unidi paradigma: psihologia
transpersollala a lui S. Grof J. Lilly psihologia transpersona13 a
lui Ken Wilber. Ele sunt doua fa(ete. doua ipostaze ale unic SPIRIT.
Ito/lSfli'fW'Ii,/il
c;Sell\laimcnt<:: transrcrsllllaL Spirir
Illai\imi: cl eSle r\Hodat;1 trar
eLi eel.: duu;i sensun
2. Sill!!ie - sinergizorul
S!!'t;r2l
l
z;rrea ruturor rrallsfi
lIc de "cllergizor" interion
urdim: ,CII\, de till "arl1lo:rizatorr
il'tn:'lu! este ll1irl mull uee:lt silllpia
!Ill (l dec:I
Sineie a (',Jllceput I
srt:itU!Ul de dIre frlOSllfi;1 indian
S:'f1JltJIUl Augustin. psiholcg\3 ex:
;:JLllitid ;1 lUI C:lrl Gustav
(;(1l1cepli;1 lIo:lstrJ psiJ1
;[scu1l',i :lctiv, carc
dimrc tLlllsfllrmarile
(oleel IV -lranspersonal ..
c('sll1ic;L m;\lI'IS. etc. ) $1 al eelor Ii
in viilor, Sinclc eSle llIielul ;lscuns,
Prill indlvidu:lrcisinelz:lnl
sau II explicare miet raWlIlala. (l
. care roate dcveni 0 ext=
trallseende11l (Ken Wilber. 1985).
Pflrinii au proP01'
lrllr-O expCriell\c1 1IIl1fic:lloare. Unr
PelHrU S. Kierkegaard
esre 0 sintez8 cnre urme:
de sintet lzare, Smele esre sintezlU
Sinteza spiritua
este procesul [lerpetuu de caun
(inallandu-se) indcfinir de sine ill
reveni inapoi la lll:lrCa printr-o III
Diaconu, 1996, pg,133-l34). Sill
in aceSl pune! Kierkegaard se inti:
Sinele slIfcrin{:t im
dar nu consunw\i de suferi
Transforlllarea su ferin\e!
.Sinde este un 111
la i. iJ contine pe Usus
adesea la .Jlris[os Unifieatorul"
nu uitam cit pc nil1lbul lui Hristm:
!'.I / !t% Ii /, I {ml.ljlCnU/tuIii
c,ellll:tilllell:e rrunspersunal. SpirilUi exist;l tWl(e;'Za alii! in adiinc, C;,[ 'il in
ill;il(illli: d ,-,Sle I (1 [()(l;i 1;1 trallS-descenden[ dl [rans-asccndent. ,:,,:e
'rallSlcmlClil;1 CLI ecl;: dUlI,j scnSUl1 de tnISC<ln.:.
2_ Sinele - sinerKizorui suprem allllluror tram.j'ormiiri/or
('ofl$tiintei
') 111(; r).! 1L:;lrCd lUI U ror tl ,illS hrmardl 'I lIlH!! IllLl Ii Ii..! i'.Hlldc t:'chu :e: 'C1
,IC lC<1II1.;II:'1 de ,.ellergizor" illtl::riur. de un ,.ll;icLHur" Itilcgrmor. de un "Cell'! u" de
lJl\iillt: ::>1 ,1.:11', de lIll "ar!l)()!liZ:lIUr' realize:
7
e edit
il';regul eSlt: 111:l1 mull decal :;impia 'iumfl a p5rlil,)L ollll1ipUICIl(a 1.l111:IGlIOii,'e
)111cJ!<;lIlergi!l"lr...: IllI II pfl;,eda decM Sindc ;1. M;ll1zat. 2000).
Sinc'ie :1 COIH.:t'pl.lr ell 0 Sllllezii ca U:l lluc1eu cell!r:lilzatC'l :d
"ll;ltuIUl de dire ltillsofi:t lIldiall;1 lieche (in f!!osofia ;,
S!;il\fuiul Aut!UStl!l, psihoJogia exisrcn(i:115 a lui S('ren KierkegClard
;:Il,!lIfid;t Ilil (';lrl GUSldV .;ung.
ill noasrrJ psihosinergt'lic::J. Sine1e esre Unl]ll.
;iscuns :ICI iv cafe illdeplinqte perpeluu funqia de :ti co-llpcrarilor
dimrc i ill (:I ,i tr:lIlslorl1l:'jri Ie sale cunoscure incoIL)ticul personal.
colect i v-rral1spersonal, sau
C:(lslllic;\. 1ll;!ILiS. etc. ) $i al celor lleCUlloscule illC;'\, di.lr carc poarc vnr 1'i dCSct)pc"jrc
in viiror. Sinelc esrc Illiezlll aSClll1S al care esre Pefso:lIlil Ulll:Ill;\'
Prill Sinelui llli esre () Openl\11.: Uld:lctiC::1
sau () expliC:;lre Sil'Ict r:I(Itlll;!I;l. CI () cxpcricll[;i care este rrJiUi ca 0 ere;-I(:'re_llIn
'1Ile[lor, can; I'();(te deveni () expenel1\;l ill cazul Sineiui
Iransct;ndclli (Ken Wilber. 1985)
Sftll\ii P;1rin(i au rmpov;lduit eu meloare antrcnarea spiritului umel1esc
111[[-0 experien\:i U!lIficatuare. Unificiltoru] este Sinele.
Pelllru S. K ierkegaard (1998, rg.15) Sinele este "raporrul ell sine
iIlSU.?i", este 0 care urmeaza a fi realizala, Ull proces neincctal ineheiar
de sintetlzare; Sinele esre sinleza tuluror sintezelor, este simez;] simeriz3ndu-se.
Sinreza spirilualizarert. in conceplia kierkegaardian;'\-------
este procesul perpeluu de cilurare a Sinelui, care COllSta III a se Indep:irtil
(inillt[mdu-se) indefinil de sine rrintr-o .. infillit-izare" a Sinclui, pemru a
reveni Inapoi b Ilwd prilltr-o conrrarii de ill (Madal illa
Diacollu. 1))6. pp:.133-134l. Silleizarca llU este Ins;'\ posibil;,\ fara traire lIlistica.
in acesr punel Kierkegaanl se inUlllle$le eli F.M. Dostoicyski (I. MflllZal, 1999).
Sineie suferill\a indreilplii calea pe un drul1l l1lIStle. Trebuie sa fll1l
dar IIll collSllllla\i de suferill(a (Gurdjeft).
Transformarea de
___ ___ .___ ..:;...:..:.::.::c:.::.:.::...
Sillele este Ull llod ad;11lC al Fiinlei in care rczids ulliratea. Sinele.
Ia il cOIl\ine pe lisus Hristos ca (isihnlii se refera
adcsea la "llrislos U11ificatorul". de ex.: Ghelasie GIL, vo1.2, 1991. pg.40). Sd
11U uilillil eil pc Ilimbul lui Hristos serie ON, adiea Fiillld.
198 1011 MiJllzat
Sinele sinergizeaza toate energiile neuropsihice pOl"nite atat de la creier, cat
de la inim3: creierul este "regele"" iar inima este "regina". Sinele nu este sislem,
IlICI slsrenJarizal; el este sinerglzorul care nu ajunge niciodata Il1 stadiul de
sinergizat, este sinergia sinergizalldu-se. Sinele este generatricea (matricea
generatoare) (matricea sinergizalOare) a tuturor transformarilor
multidimensionale, Sinele este spirirul prin excelenta. Acesta contine in
unllme omellescul dUl11nezeiescul. Sine\e este Unul, in limp ce Eu-I este Multiplul.
A-Ii sine-Ie In5ellmn3 A FIINTRU (C. Noica). adica sa te
conve!:tel!i din situati:l de in care eti pus. In cea de Subiect in care te pui tu
insuli, Inseamlla sa schimbi pe . < < a fi in> > cu < < a fi intru> > .
Cele trei ipostaze ale Sinelui transpersonal -Sinele totalla S. Grot", Sine!e
ad;1nc la J. Lilly i Sinele transcendent la Ken Wilber- reprezinta acelai unic i
necompus, privit dill trei perspective.
3. mlllti(fimellsiollaid pelltatiicii
Dupa Ileoplatonicul cretin loan Damaschin. este un anumil
mod de exiSlenta a persoanelor care alcatuiesc Sfanta Treime. lata cum l1e explica
perihoreza loan Damaschin: ,.Ipostasurile locuiesc stau unele in unele. diei ele
sunt nedepartate i nedespartite unele de altele i au neamestecata intrepatrunderea
uneia in alta, nu in sensul ca ele sunt unite il1lre ele: Fiul este ill Tatal i Duhul,
Duhul 111 Taral i Fiul, iar Tatal in Fiul i Duhul. fad ca sa se conrraga, sa se
confunde sau sa se amestece" (loan Damaschin, "Dogmatica", 1.14, Bucurqti,
1943, pg,. 73). Acest citat tradeaza 0 spontana gandire psihosinergetica. Ideea
perillOrczei ni se ca un exemplu de psihosinergie suprema i sacra.
Aceasta logica perihoretica ar putea fi transferata la relatiile dintre compo-
nemele cOIl!:itiintei lllultidimensionille, nUlllai di acestea sum nu trei: sub-
- precolItiellt - contiinta cosmica. COI1tiinla
Illultidimensinllala nu este triadica ci pellladica. Din aceasta incurditura ne scoate
filosoful Alexandru Surdu care in "Pentamorfoza artei" (1993) schiteaza un proiect
de dialectic5 pentadica. adica in cinci timpi. fala de cea triadica a lui Hegel. dar
fata de cea tetradica a lui C. Noica. Dialectica pentadica este dialectica maximala.
sustine AI. Surdu (1993. pg.39). EI arata ca arta infratete atat de firesc adevarul i
i Iibertatea, care impreuna cu frul110sul constituie realitatea.
Aceasta este pentada de aur a dreptei filosofari.
Dialectica pentadica este perfect aplicabila in explicarea devenirii intre-
plltrunderii celor cinci transformari fundamentale ale (vezi Figura).
Psilw/ogie t({lIispl'I"sona/(i
.,
Cs . SC$
('s.c - cosmidi
. Contii
Dupa cum reiese din a
se ami to:.lte in conexiUl
xiunile sunt interaqiuni 'Cara,
procitate) i cnmplementaritate (I
reiese ca (SCS
Iltiinta av,lnd 0 pozilie ::entraU\
aceasta consrelatie are 0 baza co
personal. colectiv cosm
trecand prin precont
cOI1tii
n
l3. dar inapoi spre Sl

pornesc din to
(inall'1
re
illtoan.:ere) sugereaz:
Pstlw/ogic Irfllispcr,wnalil
1()9
Cs S":S Pes Tcs .
Cs.c COll'illlll\J cosll1idi
- Contiinta penta dimensional a-
Dupa cum reiese din aceasla schema. cele cinci transfofmari ale COI1-
se allil to,lte In conexiune cu toate sau fiecare cu toate celelalte: cone-
xiUf1 ile sum interaqiuni 'Caracterizate prin reversibi !itate (inversiune + reci-
procitate) complementaritate (d'ile doua sageti. cu dublu sens, "dus gi intors");
relese di (Scs.) este ,.r5dacina" tuturor transformarilor. COI1-
av,lllli 0 pozitie celllrala. Din aceasta perspectiva pentadica se vedc ca
aceasta cOl1stelatie are 0 baza cOl11una de pornire. din .Ub(;Olltit::!l!ll1 abisClJ (il1col1-
personal. colectiv cosmic), de undc energiile abisale gi arhaice urea spre
c..2il1tiiIlta trec;llld prill (.. statie tranzit"), ca raram de tranzitie spre
dar &i Inapoi spre SUbCOllgtient; din Cs. se tnalta doua transformari
supracollficIlte: tGlllScolltiin!a i cOI1.riiI:!!a cosmica. Direct sau indirect toate
pornesc dill SUbCOll!)tient i mate trec prin cOIltiillti'i. Sagetile cu sens dublu
(inal{are intoarcere) sugereaz{i .. feed hack " ... feedbefore" "feed-within". Cea
20() Ion A1anzat
lllal ad:11H.::1 rr:lIlsforl11are este cosmic iCf. D.T. Suzuki) iar cea mai
illall:1 transful'lmre es!e cosmic;1
ill escll\:L imre toate cele cll1ci trallsforman ale pentadIce eXlsta
rela{ii de ClHlpcrare smergetica: fiecare rransformare conIine in diverse propoqli.
;t(;'it :lhlsahl:IIC e:1I cOlllltientialirate (lm:iditate). Ceea ce este evidem ill schema
cste fUl1qiollarea dinal11il:a a unei dialectici pentadice care intre!ine dezvolra u
Cll elllei iposraze, cu cinci transfonnari. adica 0 pentadica sau.
Illai exact. "
To:Ile cele cmci transformari. cunoscute de om pani! in prezent. co-
opercazil silingic in cadrul unificaror al datorita relaliei complementare
'ultre dOli:] caracteristiciopuse i cOl11une: ahisalitatea i luciditatea.
cste trasatura fundamelllaia a uman, care este
(l "arlleologIC" a spiritului din istona mdividulul (complexele
persllllal) lim istoria speciei (arhetipurile transpersonal). Aqiu-
Ilea este i benefica, nu doar malefica, avand un poteulial con-
structiv cilre se lIIi1nifest;) in vis, reverie, intui!ie, extaz, revela!ie. Abisalitatea
arhetipaliwlea pornesc din SUbcolltient apoi invadeaza toare celelalte trans-
formari ale pentadice. Influenta sa este permallenta. dar nu cu
intellsitare. csrc 0 illtluen!a dinamizatoare, dar tluctuilllta.
LucidHatea este trasatura fundamelltalii a care semnifica trezie
(vegIJe cOllcentrata. Atentia este conditia obligatorie a Cilre
mai presupulle: orielllare spre Ull scop lIenden(ialitatea VOlll!ei), concentrare asupra
unul dUlir. coeren!,1 rercemiilor, autoreflectare autoorgallizare de sllleJ.
plasarea precis:1 a suhiectului lmr-ull anull1it spa{iu timp. Luciditatea devellita
din propriu-zisa apoi iradiaz3. cu lumina ei
sohlra, ill 1(1:11<.: celelahe transformari. inclusiv in suhcot1'itienr. Il1lre abisalitate
luciditate se reallzeaza 0 perpetua comple11lemizare tlUida.
Still! opuse, ca ziua i lloaptea, i11lre abisalitate i luciditate se
realtzeaza. dc catre Sinele-sinergizor. 0 pozitiva relatie de complementaritate:
<lvalltajele virtutile i ale contiin!ei devin complemelllare,
adiefl ele conlucreaz?i, in aa fel tncat i.!t1preuna sunt mai energice mai efieienre
dec;It fiecare separat. Abisalitatea luciditatea devin convergente, iar gradul sau
aceelltul acestci cOllvergell!e se schimba in fUllctie de evellimente eircUlllslallie.
illsa, ele SUIl! cele doua fatele, cu tendill!a de a deveni una singura. ale contiinlei
IIlultidilliellsiollale. Ne amintim de contiinJiI ullitara din spectrul lui Ken Wilber.
acarei procesualitate interna avea alta cOllstitll{ie 0 alta dinamica.
COll1piell1entizarea i sinergizarea lueiditatii eu abisalitatea ne permite, prin
ext.illdere. sil COllcepelll ca fiind eonvergellte i nu divergenre. sinergice i nu des-
ranite, cOlllplclllelltarc i nu opuse orientarea descendenta a psihologiei trans-
pcrsllllale a ad:lllcllrilor (5. Grot' & 1. Lilly) i orienrarea ascClIdellta (spre
ill;'lI{ill1i) a Illi Ken WIlber. Prima eSle preponderent abisala arI1eripala, a doua
cste pn::polldcrcill Iranscendenta: cele doua directii pot sa fie coneepute
ca Ull c(llnp ullifieat ullitar. din perspectiva psiilologiei sillergetiee.
Spiritul eSle ;l!;it ahisaL cat i trallscendent. Spiritul nu poate fi 1111plinit decat prin
sillcrgizarea celor doua tendinle.
I'stllOlogic IrwtJpcr.lOllalJ
4. TrallscelUlerea, COS11I
perspect;vaPSi/lOS;
Tr;I!I'cellderea COSll-
;de ..
Slk:('CS1V sall simultal1.
\\'ilberienc: eJ prcncupii imens
eSle trans-ascendcre (lIrcare spm
descend-;':re fiind SH
---Ii; .. Psihologia cretina
1273), pe (l pozi(ie fecund t
la a!1tisl2iri! ea 0 c('>lltmfa(i'i, 0com
s:Jllclului", VO!. l, 1994, pg.176) 3l
arol:all!a, isteric, confuzie, amorr
prndUCato3re de rehuturi spirituale
de surogate de :lrt5. batbaieli filos
SJ indopi cu ele Olnul ,.omul nr
\Ilc..:re,;tin sau
ProVOC:lU de ideea lUI JI
I splntulull. dezvoltala III
I \ 82 \ - \ 88 \ I. (JI:nlU\ psiholog.
:me astfe\ se l\1treve:
/w:nlri/orspiricu/ui.
Relatia tensionat!\ sau COl
rela\iil l1Iaterie-antimaterie ;j fizi((
1\ohcI 1933): nu .
al1l irartlcula estc \l particu!a clem
cu 0 alt5 panicula elementara, d(1
prin alte propriet1'iti (exemple: I'll
La tel. anl!spiritul IlU este mater'
ea "en'; de orielllare. ca tendelllia;
Spiritul antispiritul nu
spiritua\e concomitente, c;
i nici perfect (are impurir;]li ale ii
annollie sau lil 0 pace launtrica
develll realit:1li. III opera lui Dos,
un 1ll00nent Ull ele Intretin '
plina de via{::! laul1trica a "ol11ulUi
:1111is[Hritul: in cazul suferill!elor p:
:llItisrritul eSle umbra spiritului.
Dialecrica spirit vs. an
rransformare rapid:!, coborare sal
il licestraIe arhetipuri tenebrc
..demollilor", al ..KaramHzovilor'
/J\ II/{}/ogic rrilllJ'/Jet,II!tId/iI 2ul
4. Trllnscem/erea, cosmiZtlrell. rel'elll(ia rllgiiciunea din
per.'Ipectivll p,\'ilwsinergeticii ,-pirit vs. antispirit)
Tr:lll' cemkn:a sum principalele all'l bllll:, Uper;I\II,1
p.,:rltl['lll<tn (L: :111: iiIl(ci, ca ale c' C()SlIl 'ce; t:k COOpl:l CdDI
'lllergic. succcsiv Sillluitall. Tralls,:euDcrea nu estc doar oblt;clul (lrit:IIl:111I
"dht:ricl1e: t.! l)fL::)':Up;\ ilJlenS urielllarea groflana-lilli:1l1i'i. In lilllp ce 1;1 \Viih:r
eSle iurcan: spre spiritului), la Grof&Lilly eSlt: rr:.ul'
desct:llckre. fJlII:1 I:!.'lllulla fiind SPIRITlJL.
In .. Psihnklgi;l a ad;l11curilor. Dosroievski contra Freud" (1999.
l273). pc (I pozi(ii:: fecund dialecticii accentual psihosinergetidL Ile-am n:ferit
la :tlltisp'iril ca (l contr:lfatil, 0 conrraiposlaz11 a Carl Gustay (--Pwerc:1 J
vol. I, 1994, pg.176) in [reacat, de Ull "alllispinr" care Cll1i\:Jk':
an'g,lIl\a, islerie, wnfuzie, amoralitate criminal3 indarjire JoCtrll!;:lIr, llctillratiL
produditoare de rebuturi spirirua\e artistic, tehno\ogle, filosotk. It<.:.'.
cit surogme de ;1ft;), b:llbflieli filosotlce excrocherii Imbracate in ulopie. 11Ulllai bu!]e
illdopi cu ele OIl1ul .. olllul maselor'- de asraZi. :u-;na, dupa lung.
p,)slne;:tjll sau
Pnlvllc;l{i de idee:! lUI lU1Ig faeem un "tramfer llespecific" 1<1
splrilu Illi), dezvohaUi 111 opera literar-psihologica a lui F. M, DOstOlevsh.1
I 1 J 881 ). (JenlUI psiholog spirirolog rus a pus deseori splrilul ;,] contl]l:t cu
:me astrel ca se intrevede si un antispiril care se 0pUl;e
!m:r;lrilor spiritului,
Relalla eliSion:!!;! sau c0111licrualil dJl1lre spirit 'ii alltispirir este similar;! Cll
materic-alltilllalerie a fizici;lIlulul Paul Adri:1I1 M::urict: DJr:iC (1902-198-L
Nohel 1933)' nu {'sre 0 emirate spiritual'!, ci eSle tor
:lmipartlcula cSle () particula elementara avanJ nws;i V!<1\3 liledie
eu \l alIa particuIa elelllClltara, de care difera insa prin semnul san.:inii elecrrice
prill alte proprieli\ti (exell1ple: proton vs. alltiproton, electron vs. pozitroll. etc,)
La tel. <!Iltlspiritul ilL! es(e material, el este lot de natura spiritualii. dar eSle opus
ca sel! s de or ie II [a re, c a tend ell tia Ii ta te , ..e:..=s.
Spiritul <lntispiritul nu sunt doua lamri contradictorii )i ireductibile. ci dou:,
spiritualc concomitente, care uneori pot 1'i complementarc. Spiritul nu pm
Iliei perfect (are impuritati ale de aceea eI IlU peate la u
anJlullie sau la () pace launtrica desavar$ir;l: annonia pacea sunt eIre pOI
ueveni realitil(i. ill opera lui Dostoievski, suferillta spirituaillu au !lici
UII Il1l1lllCnt Ull ele intretin viala iuhirea. Spirirul amispimul asigura Iraire;1
de viala li\umnd a "olllului dill suhteranii". Deseori, Ia Dostoievski. domlllJ
:llltispintul: In cazul suferintelor plille de tragisllI ale oillului Jill suhleranJ (suholllul J.
amispritul eSle umhra spiritului.
Dialectica spirit vs. anlJspirit omul de stag,llare. asigudllClu-i
transforlll<lre rapida. coboriire sau Inallare, Anrispirilul, plio de umhre, cOlllplc.\c
;lI1ccstrale arhetipuri tenebroase. t:ste dOlllillator ill universul spiritu;t\ al
"dell IlllI ilor " , al "K:tralll<1zovilor", al ,. idiotilor" <11 cu suflet de copi!.
.' 'SLJ1()I()gt<.' fl'llll,\pei'\(JI(ll/{1
2()2
'" FurlUIW U1aganul aivazovskian (\van K, Aivazovski, 1817-1900, piclOr rus
celebrul UC la SUrrahl\<l oceanulUl ICOlltllclU] dilHre
cillHre de la Ilivelui PSil1lSll1ulul ablsaL cobu:lra
Pilll:! ill IUllulIl llcc:l1lului. in in s[1irirui dostoievskian IlU eSle
1I1cloJatri Ull ccr SClIlll. lipsil tutal de nori. sau 0 !lIare tara valuri. [1CllIrll
:liUlspirllui este ollilliprezcllt Il.H at:ll dc clcm de energic ca srirnul.
I.illl! M:'lllza/. 1999. pg.272-273),
D,IC[j splriwl allflspiritul pOI convie[ui coaqiona ill chi[1 comple
llIellldr. Cli atjl lIlai Inuit [1sihologia transpersonaia a adallCurilor psihologi:l
Ir:1I1Spersoll;ti:i a in[ji\illlilor pot fi de compiememare. dadi avem in vedere ca
:lIllhele sunr e:--plnrari ale splritului
Revel:I\ICl miSlica rugaciullea sunl decle, dar cauze, premise 10[0-
d;n:l rezulwlHe ale lranscenderii cosmizarii. Revelatia rugaciunea sunt metode
'rlriluale. transrersonale.
in Sinde ad{lllc din sriril, DostOlevski descopera ililunericul. Ll acest illluneric
lidrcsc steluic IUlll11l0ase. Lumina dill spirit eSle cobor{lla din inimfl. Lumina din inilll[j
p;llrundc ill ,pirir, ill Duhul SEnl1. Invers, Duhul Shim inunda inil1la cu lumula divina
l .. rug:lclUnca inilllii" ) Prill asceza sll1erenie, tarflll1a de dull sfc'lllr dill
SI r:l funduri Ie spinrului olllenesc comunid\ direct. in laCere (tara CUV{lI1l) cu Sf Du
l
!
(..rug:'lciullea dllhllvniceasdf') Dostoievski ne ararf! cautarea. revelaiia. sufcrin\il
H Ill' aral;1 i!!ll.J.i!lj;IJ)J11UIui.
ASlfcl. ill viilelr are da[(lria 5:1
lllntillue s:j ad{ltlccasca efurturile psihologiei IransperSOllale occidenlale prill
cerc.:lar':;1 revelailei I1lislica din inillla, a experielltei transpersonale din rllg:kiune:1
illilllii rug:lclllllC:l duilovniceasca ("IlIoartea creatoare din 'vIiorii;)
Mallllk" , nu ill ultilliul rand. prin iubire (lel1la ini[i(lra de Nae
I. 11il'SCU 1. Problema IUbirii aClive a fost pusa de [1sillOlugla U11l<lnisl:i, dar ed a fuSI
lIll;lI;i de ILlIIS[lersonaE[, Teza prill lubire, a iubirii ilrisricl:
.\l' iegirillle:lz:i C:I l)rienrare emillal1lel1le orlodoxf! ll1eritil sf! he studiata ill
tlrtz(lillul vlirurului Irallsperson:disll1 1'll11l;111eSc. III spirilUl arhaic rom;ll1esc. cu
r;id;1cini de s<::4.uoia in spiritul gdo-dacihx, tinerii cercelalOri pot descoperi varil
leille ::;i [1roiecre Je psihologie rral1spersonala.
Un Illesaj-lll;mitest implicit in favoarea psihologiei rranspersonaia aplecat:1
:lSUP!;1 divillulu i din Sinde omenesc. este strigm de Anllick de Souzenelle (1999, pg.71) :
.. illffl' cofl,'ifiill[ii Ji se ojlti ct't'o ce fradiJin ehroi(()
ESfe l'orva de 0 rlisflln/are lIliSferioaS(I. coJlJ{mll
C/freia 0111111, c(lre {/ fos! pitlla (llI/lici oglil1du llli DIIIIIIlezell, !ml'erseaza oglilldu.
Am!lI! ,ifill rlre!,! del'ille hmp" S[{)lIg al Illi DlltIlllezell. bmp" sail S{(lllg -bro(lIl
dref!! (1/ /Ili /)111111 I C'Z, ell , 0/11111 care illrrn ill divill es!e "llllOrs" illleriom! deville
1'.1(1'1'101'. < < redelll __
11't/1'(I ji,/(/ ill fil/Ii > > (Pave!. J, ('orir(1l1i, 13, 12)."
ESTE IURIRE! CUM)ASTEREA ESTE 0 CUNUNIE
INTRE CLNOScATOR ::;1 CUNOSCt:'r !
5.
.. csrc II
c:., l' "c":Ujll,ll: vulc;lIl1c:l"
\,U!lCI urGe, traVel
1: ler).':II.11IU !I,ll:
\ut,\,;( dill l;Jre
tl esr(; (!
r"dlll\lllerUC ,I i

(', llilplelllc'lll;lnrea ceior doua
('el'llllll' ,:,\ COIli.:cpem. pm
ps t1W]Il)! iii Ir:ll1sperSllllaia a a
cart;; esle pr(;p,)llderelll abis:
(Kell Wi IIx:f). care eSle [1rep\


friIllSpersonill). precol1'lrienl1
Cll,!HIC;1 sum cind iposraz!! s;
funCl ione;tz;1 ca 0 pennanen
dcud:Il;) si ullcle prill altele. II

SUlci!: este
'/'1'1111SI\ lnll:lre:1 \ukrill\ei este
Pelllrll S: Klerkcga:ml
de':Ll )pcnl'': II SHlelui (,illeIZarc
C, N,)jc'il rl'kva d :1-\1 CUllUa

rr:IIl'-CClldcrc;1
aie
care, III psiilul(l
Illillillill 'pirlluiul). la Grof & L
spJl'iruluil, :1l11hele tiind tr:lIlSCC!

Reve!;llla,. l:lJl:lC1Ul'
JUhllVlliceasd) SUIll atilt

ca
upusul sau (pe care noi it nUIl11
permlllclifl dillamizatoare; :

Dad spitlfUI :tlltispiritul pOl I
1l1;li llIult psih\ )1011.1:1 rrans[lers;
ill;'ll\lIllillll' [1111 ti ele
sunt c:-.plur:'lri ale srirIlului Ulr
dc Illl SUIll Jec;u dou;i til\.:te all

ill villor, psdlOlugl<:: traIl.':
Ulll1aIO;m;ie Ciimpuri leillalitl
" revela\ia dUll1ilezeiasd dill
- illiJllli rugflci
Illuaned crealOare. de
[',kIIlUIe" ;
CUl\U:l:)ter':;J prill iubire (re:
r
5. Rezul11111
" cst,; rn!llsccll(krii ea pU,lIe fi COlllp:Ir;II,'1
ell " "c''-UI'\IL' VUIL',lllIC;'\": eSlt: crUp\I<l_ peillru C:l Jill
un:r, '11 tr:lverseaz;'j crup;illU ii
Iller)!.II:U1Llllle ('l'<1I1SC(lIl"llJI11(:i este il careSelllli,III!, Jl];11 mull
dill eare dec![ eu C\)Il;;tllIl(:i pe care0 traverseaLl,
IIansc( 111\:1 cste (: [r:l!IS!I 'mime sup lellfrl. ea nperc:llj \..1
PSllhls1I1Crllli: :1 :iI'lsallt;'l[l1 a IUl'ldir:\til
('<)llIpkllll'lltarllea ce\nr duua afl'lhurl' oruse abisaillatea Jucldlf:ltea nt:
['eJ'llllle S:\ cUIlCtpeJll, prm rr:lIlsfer, illfi'e
pslilologla tr:illspersollalil a ad:incurilor (Iinia Stallislav Grot' - John LillyI.
l'an: prq)<lIlJcrelH ahisa];l psiholo!!ia transpersonala inallinlll"r
(Ken \Vllh<:ri. careeste prepulHJerell! transcendental::l.
C(lIli\llilliiI (persulI;i1
tr;1I1spcrsuna]), lil\::
C\ISllile;\ SUIl! cinel ipostaze sau rransforlllari ale porcll(ialulul care
fUIlClHHleaz;'\ c;l U perl1lallellt<] co-operare psiilosinergerica (..imrrL:UIlU
deudat:i 1I1lek prill altele, nu uncle dupa ;lIrele").
.\tnele I tmurllI' trlIIIsti.mll:lnlor I inlei renraJIle.
TrailS\(mllan;;l suti::rin\el esre piarrll de remelie II lrezirii Silldui (C;urdjdli.
I'c:tllru .\1 rC:II KierkegaarJ Sinde este SIll!eZeI sintetlztlllduc;e. Pwcesul ek
dl";mpc:rlli': a Smelui (SilleIZarea) eehivalt::lzii eu spirimalizared
C. t\OIC;1 n:leva cii a-ii InSe<llllll;] a fI . Jellir a II III
C(\SIllI/:IlT:i SUill prlllclp;i1ele operll\ii transforlllilfolire ,I,l'
trIIlISC\\ll"IIlIIC:1 ,lie COI;nllC<:. rrllllsct:ndercil este
tl:1l1SPCI\llll:d,1 care, ill psilhJlu!:!ld lui \Vilher, cste (UrCale
ill:ll[lllll srlrllului), la GI\)1' & Lillv este Icobor{lre spre dJ{\l1Cunle
spirilului), :1l11hde !lilld transcendellte av,ind splrirul ca ubieCliv ClllllUIL
l<evel:I!II\ Illistici"i (m,lI (lIes, ruguciunea Illimii !ii rug;lclulle:1
liull(lVlllccasc;\) sunt mill premise. C21[ rczult,mtealt: rranscencierii l:oslllJzarii.
SIHnIul()gia. ca a spiritului, rrateaza raportul spiritlilUl.ClI
upusul sau (pe l:are nui 11 llulllim antispirir) ca pe un connier sau ca pe II tenSiL!nC
penllllll<:llta dinilllliz:Itoare: este un (lstfe! de spiriL
Dactl splritul :lIl1ispiritul pot cOllvie(ui euaqlun:l III mod mmplemelltar, ell :Irlir
l!l:ll tllult psiil\)ll)i!la tr:msperson:lla a ad{mcunlor psihoio!!ta rranspersdl1alil :1
in;'t1III111lllr ['lUI ti ell' dacu avem III vederec:1 amhele
Still! <:\plur:'iri ale spintului unital' unic. Din perspecliva psiildl,lglei slllergence
ek111I SUIli J<:c;'11 ciuua b\<:lc alc demel'S rrallspersulldl.
ill vlitu!, pSlllulugle ,rrallsptrS(1I1;tlll }QI1I{1lIeaSl:Ji are d:lllll'l<l s;l cercettze
Unll;'!llllirele c:'lI11puri tematlce '
reVClil\til dUIlIllCleiascj din inillia IlllWlul (D. S[;'\lliluael;
rU!:!:1C1UIlCa illIllllI rUi!;'\clullca JUi](lVlllCeascil (lile Cleopa);
- IIlU:IrI<:a crealuare, Je suq!.lllte dacicii, dill balaciele ..Miol'lla"
.. f\1;lllOIc" :
- eUlhlll,?lcp.:a prill iuhire ([em;] illqiaru de Nae hllleSCU),
lOll Milllz,m
Vlli/O/ogle 1i'UII.I/JCTIO/IiI{d
BIBI, I()(; J{,\1"11',
1,111
IlllJlldllJl:llL'
I,1I1 1:111/,11 1""I\CI .\:lIII:llIlec. llucure\lI, LJllur:1 ,\IJUlIlJI. Il)l)'J
1'1I1 MJIIJ:lI '1'\llllllu"I:1 crL'Jililel rellgiuJ\". l'rJIlSCOll\lIlIIIJ UIIIJII:i" HucurC\lI. LJnurJ .)111111:1 S,
IL']IIIlC:L Il)q-'
Illil I\LIII/JI "1'\l11"lu"IJ CIL'.\lllIa .I JJjllcurilur DoSlt)lel'skl COlllrJ freuJ", HUCUrl?\ll, FdllUIJ
l'III\'L'r\L'IICillllj1L'dlL )l)t)q
lUll I\LtIl/:il Ic",lId I "l'sIIIOlu"IJ Slllelul. lIlI pekrlllJI spre Cell[I'ul Flilllel", Hucure\li. EdllurJ
IIlIIIIL'SCU.
KL'II Wllhel N" BULIIIJJrl. BOSlOIl & LOlldoll. ShJlllbhJIJ,
Klt'lkel':urd .. :\LtlJd1:1 IlIonJl:l. !'seu Je psihologle illtru eJlliflCJre \1 JqleplJre dL' .-\1111
('IIlII:lCUS", (I:lIllI:l. Ollilliscop, 1998.
\ l;'ld:-IIII1:1 ll,,"',lIIU "Pc IIIJrgilleJ JhlSulul. Sorell KicrkcgJJrd IllhilislilUI secolulul .II XIX 1e:1"
BlIlllle)ll. hillur:lSIIIIIIIi'lcJ, Il)l)6,
(;II (;IIcl:lSlc ""eusIIIIJ lr:llnl ISilIJSle", EditufJ Arllellp, 199,
(',1I1S1:l1111I1 NlllC:l "JmllJlde Idel". HUCUre\ll, EdllurJ IlulllJllitJs, 1991,
\It'I.llIdru Surdll "I'L'IIIJIlIOfl(l/_J Jrlel", Hucme\tl. EJiLUfJ ;\CJJellllei. 1991,
(',111 (;1,,1:11 JUIIl' "PUIL'leJ sul1elulul" IJlllologlel, vol.I. EJiturJ :\IIIIIlJ, 199-\:
\lIl1lek lie' SUlIiL'llclk "SllllbollSllIUI curpulul UIIIJII" 11.1 cd.. PJrlS, 1991I. Edllllf:1
lqql)
\IIL,I I\IUIIIL-.IIIU "1'sillulu}!iJ trJllspersollJI:l 0 pfm'oCJfe pelllfU IIl1lclllUI III" III 101 lull']ll
j)lll'.Ilh\ )1 P:llt'II'c-Lrtllll:llllcomd " "l'slhologlJJSl3/i". EJilura Eurobll. ILJ9l), pg.
7. Recapitllilire generalli

PSilllli"SI:1 UIII:lIllSr:1 (A. Masluw, C. R. RIli!ers, E Frol11l11, R()llo [\lLI\ I,
CC:I dc a III :1 1'l1r(;I, care pril11ele douzi fuqe ;i1e psillUlui!ICI
\heit:lvlllri,slllul psiilanaliza), se atla caurarea ul11:tnului pie.L.l!llt.
PSilll1lllfll:1 sinergetic;1 (I. M:lnzat) este un manifest in favuMe:1
UnlalllSlllUiui, propriil cale: "in eaurareil ul11anuiui pierduI".

ilctuala, in prelungirea psillOlugiei ul11aniste, eSle
:1 IV :1 foqa iIl..cautarei1.._spiritului gierdut. S-ar putea CLi psiiluiL1gid
Ir:III.Spcrsun:i1a :1 viitnrului s:t fie itlt:autarea divinului pierdut. pelltru
n:sl:lur:lrc:1 cUllUlliei dilltre U1ilanilale divinitate. Divinul din hinta Ulllan:l
nu eSle Irelllediahil pierdut este posibil de regasit. Adam S-:I rupl de
divIII. J:lr divillUI exista nu poate muri; parasind Edenul, Adal11 :1
pierdul divilllllui, dar divinul ra1l1;lne l11onl:lt in nllezul
.splrilului s:hl C:I 0 piatra prepu:Isa. Ol11ul pastreaza illlaginea ariletipulul
dIv Ill. .\ PlcrLiul calea Aselllan:trii cu El. dar () puale regasl. Hristus, Iluul
Ad:llll, :1 spus: "Eu SUIlt edea".

l'.siIHlhl\2I:1 Ir:lllspersullal:,\ este lllll:ll1isra de aceea nu Ill:li :Iccel)(:\


ClTcel:lle:1 Il;\qtllll' (prucese, aCllvita(i, uper:l(ii), ci vrea sa ;Ihordeze (llnul C:I II
l-iill\;-I 1IIteflr;I[I: e:1 propulle
S:I descllpcrl' dilc de spiritualiz:m: :1 psiilislllUlui III acest SCilp este sludi;II:'1
e.\lins:1 (,,llil boundary"I Sineleca centru spirilUal al Fiin\ei.

PSdllllt'fll<l [rallSpersonala are:


transperr
sistemell
expenen
matriedl
elllergen
respira\,
,.,dtered
Ipostazcr
Gran,
(Ken WI
speetrull
psiholc
psihosill
psihiarr-
visul lUi

In PT se elllltul'C,lza JOlla Jirr


J. Lillv P1' a
nu SUIII clllllraJIClurii' pot
descendelll:tI, Jc CJutare
perspectiva
Precursor!: C. G. Jung, A.
dill psillOlogiiic mient:lle:'M
Sa nu se confunde transpersc:
PERSONAL =Cs.
PRE-PERSONAL=
TRANS-PERSONJI
IIU
Age, re1ii!ie.
este: e:
Stanisl:lv Gruf exploreaz;;
din:llnice psii1otallatolo)
IlIce, e\rensia condells:!1

asupra JIlell!:Jlului subiecH
cognitiv, () IHlu5 in(e\eg:
accentueaz:l depresla an
So(ii Grofau i:lnsat psil1m
John LtI\y cerceleaza Sii
inova\ii Illetadologiee: -II
205
hi/lOlogll' Inll/.'/'iTw/wl(i
P\ilJuh'illa IrallsperSllllalfi are (l propne originaia:
rransperSOl1,\I(C G. JUllg, 1(17):
slsremcie COEX JS. Groll:
eXpenell(e p;,ihedell\;e (S Grl,j'I.
Illatriclle perillatale (5. Grofl:
elllergcll\J spirllllal;1 I S. Grot'& Chrisllllc Crufl:
resptr;l\ie holotrnpica lui Grofl :
"altered ofconsciousness" (Charles Tart) :
ipostazeie rranspersol1ale ale Sinelui: SilICic [<'ui I.S.
Grof), ,,[he deep Self" 11. Lilly), Sillele tr;lllsCellllCI!I
(Ken Wilber);
spectrul (Kell Wilber):
psihologia ..Illtegrala" (Ken Wilber) :
psii10sinleza (R. Assagioli) ;
psihiatrie spiritual;1 (H. W. Scotton et a1.) :
visullucid (Frederick vall Eeden, 1913). etc.
III PT se COlitUlCdZ:! JOll;! direqii: PT promuvat<l de sOlii Grof
:;;i J. Lillv 'ii PTit in:llrimiIoL Jczvoltati'1 de Kcn Wjjber. sunt diferitc cle
IlU SlIlll l'lllllr;IiJiUOrli: P()t fJ v;lzUlc ca dOWl cai (una ascendenta Ulla
dCSL:CIlJclll:-1J, dc diutart' a spiritulU! ullic. PsillOiogia sinergerica
pcrspCCtlVd lI11lflcatoare.
Precursori: (', Q, .lung, A. R. . V', Frankl (plus izvo:!rele
din psiilPlngiiie tliicllt;!lC: yliJarepa, Sri Aurobindo, Oslw, Govinda).
Sa IlU se collfullde rranspersonaJul cu personalul f?!:C-=12I:=ESOll:J! :
PERSONAL Cs. Trupului a vietii psihice. les. Prezellt:
= les. freudian jungian, ;
TRANS-PERSONAL= viata spiritual;) (spiritualizarea psihislllUluiI.
1IU este: extra-persona!, emisfera cerebrala dreap!!\' \'eIA
Age. rcilgie.
Stanishlv Grot' exploreazii cu expenel1\e PSll!O-
dlllllllllCC ')i psiholallatologice: rransfurmiiriie proceselor fiziologice psi-
IIICC, c\rensia 'il cUlldensarea -spa(ialil telllporalil a les. a Cs.
Selllllllicap:1 (realizare Je S, Grot): ele pruduL:
asupra IllCllLliulul subieqiior 0 illviorare c1Iergerica, 0 largirc a onzullilllU!
cugttlfiv. !lou;) illtelegere it Sinelui it LUlllil; III uncle cazu!'! se (l
acccIHuC:IZ[1 depresla allxierarea.
SOIII Grot'au lallsat psihoterapia reincarnal'li prill itipnoza regresiva,
J(1\t11 Lilly cerceteaza ..din centrul ciclol1ului". EI face
inova\ii Illeradologice: -privart<l senzoriala inducerea ullor stari Illodifi-
2()6
1011 lvltillzar
e;I[I'; dt: (\, PlIlt metoda "FlolatiOIl rank" (bezmul de IlllerSte I: lIlelllda
.Yrll!tllliid hol;llllHI" .. Lilly COllditiOIIS" (cereetJrt pSIi1merapeuliee pritt
ah't:lll;1 .. eltVlrlllllelllUlut" j ele,

Pelllrll ;t ill\i.:kge Illai hille direqia llLlvatoare a lUI Ken Wilber. redam Ken
vv iIher' 111.'111 (:tpud Rowan. 1983, figura 5. I J,
Melllt(lll;illl ca Wilher incearca sa abmdeze speetrul ullilare
SilICic dill perspectlva ullei [lsillologil inregrale. fara granite.
EI Ile imkalllila sa ciiut3m spiritul ill inallimile transcendenrului IlU ill
ad:incurI. eUIlI taee S. Grof 1. Lilly,
l\OI\i\MLlTY
II.iOliAND",

IT.i'IAI!K

!>-\..,If..:I,:

('.\1.:\;\1
1)1\ In;,,:
t:ITIMAll '\!m,m
Ken Wilber's map -

se sa revolulioneze METODOLOG IA
CERCETARII [lsihieului spiritului prill :
- experienle psihedelice eu LSD (Grot) ;
- respiralJa holorropica (Grof) ;
- lllc[(lda Flotation tank (1. Lilly) ;
- ilipiloza regresiva transpersonala (Erie Lesko\'\'}irz, 2000) ;
exerei(li transpersonale inedite (Charles Tart Ken Wilber), erC.

siudiazi\:
Ir;IllSpc:rsllllalul dill cele -+ miluri esell(iale fOI1l;lne'lti: Balada Millriril.
Mallule. Bah;1 DllChia, Zburarorul (moartea ereatoare) ;
- de la Zal1lluxis al daciior (bucuria in fala moqii) la .. CilllHlfUi
vescl" dc l:l SfiP;llll;t:
ursita. preursit<l. ursiroarele reliefeazil problelilele destinului um:I1l
rr;IIlSlIlll;1l1 :
,:r;lr,'tlllul ce\(llalr", "Apa S,1mberei", "Vaiea PI[ltIgerii" SUllt
ilustrfiri ale ruperii de Ilivel in basmele (P. Ispireseu):
PliiJo/ng!I'IWIISpenl!lllltcl
- (lrill(/,)X;<I spirilUl
lIes[lre vISe ';1 vedenii (
I:kerii (
fll!,-;';C IUlle:, dull, )vnie(
11,lIli1UI :li1lsal ';1 a eel
,:Ji;'1 Gin:' Uillfll:;') abi
iIIllFI': Slllele este
ilillilldllllt'nSl\Jllide;
(, )II CepU[ e lJ.I!f\J
:11 viirOf, psiil%
ilh'lfdezt: Ufllllitoareic
i [) Sl;illiloael, ruga
Clcopa). moartea en
Manok",
SU1Il!:l.!v(l(;ilri!e selllnif
p, T lie lllvat;l cfi adevi
!1l';lIle primr-ull pelerinaj spre ce
rraIISperS\)Il:lIfi SUS\illl
pg, I 10): "OIllU I llll [luilte cucel
illtcrillL U Ill! PO;!lC fi sliipflll
illlreagli crea\le III ad;Hlcul tainei
Ken Wilber reliefa elert
i;1 nive/lil pre/ell!ullii Ol11ul
etertlHate, ill dllllellslulH::1 sa hi
C:ii{1d eSle jllIiIl:IUI crueial ;iI Ol1ll
L'St\: elc ;lhso!Uf, Pemru L
lhc;"llid ill illililillille S;
,111lUlul e:lrc: lL'lle:;le pClltru A A.
R;I111flll{ll1d dl lar la Illvellil ill
eCrehr!llngiel, Ullllli esrc prizonii
ill IIlll i (illmpa. iuhirea). olllul ii
Illlplmi c:lIld oillui va illtelege dii
(I, Illai
c;lre IIU va ltlai fi ignnra[3 ill viiw
PSIllulugi:t trallspersonat
al Fillllei esell(i,tie dill ii
sunt pOlellpal tiill(e s[liriluale, NI
III prea pu(im ea este activa (pe
Irit!1Spersollltl{1 ne Ia II
the Ohstacles to Humall
!rezeaser!. ,ICttVeZc dm
207 Plt/w/(Jgl, Il'UlISpl'nUI/U/a
<:rf< ld\ 1\ 1:1 :;plrilul rom,inesc: lrallseelldere-indumnezeire (L. BIHg.a),
uesprc vIse ')1 vedellli Otic Cleopa 1, smerenie iSlhasllI (D. Srjillill)ae) :
liicerll (!, Manana TallClSe): U\cerea I111SIlC[1.
rug:ICIUllC:, JuIHlvlliee:lsci1, lIIlllla (;1 centru r?jeu! al splrirlllui :
p'.Iilc ,it 'g.l;! poare realm\ eompleIllentarIZarea rrallspers,)-
Il:tllllul ahlsal it celul ascenslonai: este 0 eruPlie abl-
SId,] C\l't' Uillfld abls:i!ilarea iJill cu luciditatea
,111l\;I): Swelt: este sillergizqrul tururor transformarilor con)iilll\ci
iIIUlildlllicllsl<llIait:: cele dc\ua onenli'lrl trallSptTSOIl,Ile pur Ii
l'IlIlCepllle t:a Ull c:lmp unital.
III vi itor, pSllloil1gll! lrnnspersonal:l rOId\lleasea llre da tonll
:!I)(\ldez..: llrlll;ifUareie teme. reve];J\lil dunlllezeiasca din lnima omulUl
i D. Sl:I11!lo:te,. rug:i'iciulIea inlll1ii rug:iclunca (llie
C leopa), l1loartea crearoare (de gero-dacici.i) din "M
Manole", prill iubire (Nae !onescu).
Cue SlIIlI
PT, Ill' illVa\;} t;'\ adevi'irata sa ne pe 110!
!11'iille prllllrUll peierll1aj "pre celHrul Fiill(ei sillle:zJl nuc1eu spiriru;\l.
jJ,liIulu!!I<1 rrallspers\m.iI:l sus\ine, Impreuna ell Alllllck dc Souzenclle (1999,
pg.110): ,Olllul IlU ro:!tc <;UCi:I! lUlllell e,[eriu<lra d..:cfil
IllH:riur. 1:1 Ill! poa!c fi sl?ip:inul exterior dedit cUl1un,lndu-se Cll
11Itr":;I)!,i erC,Ii,It: III aLi;incul (ainei "," ( .. Si11lbolismul corpului uman", 1999).
Ken Wilber reliefa din Sinde transcendent: dO<lf
iii nivelul prelelltului OHllll ddev8!':IIUl chip pome [rai lIlaSLlra de
ctel'lill;lIC, ill dlf,iCII\I<lIlC:1 lm"[Ic;'l, el iese Jin (jIllP, fiind ru[udat;1 in tilllp:
,il[l:1 ..:,[..: PI!llc[1I1 crucIal ,II Omulu1 Legat prill natura sa de ere!JlI[are, prelelllul
PUI1:1I\ 1\ de IIhsoluL P..:ntrll crqrllli, Hristds este clip:\. clipa elerIl?i.
lileflllli ill in;il\1Il11il: trnllsccndellr. nn1Ul [recc de la c<lIlJnld
,)1l11ilUI c;,re pcntru A AVEA la C0l1dl\l;1 lui A fL ImrLl, NOIt;l',
R;lll1:ll1:'llllJ dna!' 1;1 Illvelul iluminilrii mil1ti1 (illteligen\li) sub 111lpenul
..:..:r..:/lrnlngiel. ()J1lul c,te prizonierul lui A AVEA. I\vrtns,ll1d IllS;! la iluminarea
i1IIIUii i imu\la, 1Llhin:II), oll1ul illtra in eentrLlI lui i'\ Fl. Acellsta trecere se va
impltni c[llld oll1111 va ea, nu este dom retlectarc, Joar
el, Ilwi ales. [Ll tema neglijar3 de P.T. ;lctu;!liL
(:Ire IlU VII Ill:! 1 fI igntJI:itJ In viitor).
PSlllulogili IClllspersonala eSTe care Lit
'{llrllUal III hilliei esclI\lale dill ilHeriorul lui, a vocaliei s;lIe divlIle. Tl)\i O:lIlltilJi
sunt potellilal Ilin\t.: spirituale, Numai c:i 111 cei mai mulli fiin(a spirimaD Uoanlle.
ill pr":d pu\inl Cd esre act\V3 (pe acqua ii l1umi1l1 "Uilmell! de spint").
lle provuac;1 la [rezire (Charles Tart:
llie OhSIIIt:ics In HUlllan PotC!ltl;t1. Boston, Shambhal'l, 1986"); ea ineearca sa
il"ele:lSC;l, ',;-1 :1t:il\CZl' scirilUl Jm Oill.
- -