Sunteți pe pagina 1din 11

Vetrice Tanacetum vulgare Fam.

Asteraceae
Descriere. Planta erbacee perena cu rizom noduros radacini adventive. Tulpina erecta, cilindrica, glabra, cu striatii fine, foliate, inalta de 40-150 cm. Frunze alterne, penat sectate, cu 10-12 perec i de foliole ovoide pina la lanceolate, adinc serate, cele inferioare lung petiolate, cele superioare scurt petiolate, glabre.Flori galbene-portocalii, tubuloase, cu miros specific, grupate in calatidii, iar acestea la rindul lor adunate intr-un corimb. Fructele ac ene mici, obovate de circa 1,5mm, lipsite de papus. Organul utilizat, recoltarea !a produs vegetal se folosesc florile sau partile aeriene de vetrice-Tanaceti flotes seu herba. Florilese recolteaza prin taierea inflorescentelor, sau a paneraselor individuale.Partile aeriene se recolteaza in timpul infloririi prin taierea tulpinilor la cel mult 25cm sub inflorescenta. Produsul nu trebuie sa contina tulpini lignificate. Compozitia chimica !ontine 0,2-0," pina la2# ulei volatil format in cea mai mare parete din tuiota. !ontine de asemenea o ses$uiterpena amara, denumita tanacetona, citeva substante poliacetilenice, flavone si acid cafeic. Intrebuintari Produsele vegetale sunt pe larg folosite in medicina populara pentru proprietatile vermifuge si emenagoge. Pentru combaterea o%iuriazei se utilizeaza pulberea, infuzia, e%tractul eteric, sub forma de supozitoare, la copii sau pilule la adulti. &dministrarea preparatului nu este lipsita de risc. 'atorita prezentei tuionei, provoaca into%icatii ce se caracterizeaza prin convulsii tetanice si inflamatii gastro-intestinale grave. (n doze mici preparatele prezinta proprietati general stimulente, emenagoge si e%citante ale functiilor digestive.

Odolean Valeriana officinalis Fam. Valerianaceae


Descriere Planta perena erbacee. (n pamint formeaza un rizom si radacini. )izomul este vertical, de culoare galbena *bruna. 'in rizom se pot dezvolta stoloni si se formeaza radacini. +umarul radacinilor poate a,unge la "0--0, lungimea acestora este de circa20-25 cm, iar grosimea variaza intre 2 si 4 mm. cu cit sunt mai groase, cu atit numarul lor pe rizom este mai redus. (n primul an planta formeaza la suprafata numai o rozeta de frunze. Tulpinile sunt inalte de 1"0-1/0cm si groase de 1-2 cm, fistuloase, paroase in treimea inferioara si ramificate in partea superioara. au suprafata brazdata, de culoare variabila de la verde la verdeviolaceu. Frunzele bazale, de rozeta sunt inparipenat sectate. 0aza lor incon,oara pe ,umatate rizomul. +umarul si forma foliolilor sunt variabile, de asemenea si culoarea acestora, in faze timpurii, variaza de la verde desc is la violaceu inc is. Frunzele tulpinale sunt opuse cele inferioare petiolate, iar cele superioare sesile,cu baza concrescuta. 1arginea frunzelor poate fi intrega sau serat dintata. (nflorescenta este un racem corimbiform. Florile sunt formate dintr-un caliciu redus, o corola semipetala, de culoare rosiatica, violacee-roz sau alba. Fructul este o ac ena alungit ovata, ingustata spre virf galbena-bruna. Fiecare fruct contine o singura saminta. Organul utilizat !a produs vegetal se folosesc rizomii cu radacini de odolean *Valeriana rhizomata cun radicibus ,recoltate toamna tirziu cu cazmaua, iar din cultura cu masini. 2e taie partea aeriana de la colet, se curata de pamint prin scuturare, se spala intr-un current de apa in timp cit mai scurt pentru a nu-si pierde calitatile si se lasa la zvintat 1-2 zile, in straturi de 10-15 cm, direct in aer liber, apoi se usuca. Compozitia chimica !ontinutul in ulei volatil variaza cu provenienta, virsta si momentul recoltarii,fiind cuprins intre 0,15 si 2,5#. 'e asemenea au fost identificati alcaloizi, enzime, glucide, lipide, flavonozide. Intrebuintari (n doze slabe, valeriana stimuleaza sistemul nervos central si ridica presiunea sangvina. 3ste un produs cu actiune sedativa asupra sistemului nervos si cardiac, mai este ipnotic si antispastic, administrindu-se in diverse forme de nevroza, isterie, palpitatii, tulburari nervoase senzoriale si cerebrale. 'e o mare importanta este si actiunea spasmolitica pe care valeriana o e%ercita la nivelul tractului gastrointestinal. 2e administreza sub diverse forme4 pulbere, infuzie, e%tract dens si fluid, tincture.

Musetel Matricaria chamomilla Fam. Asteraceae


Descriere Planta de specie anuala erbacee. )adacina este pivotanta, fusiforma, cu putine ramificatii, inalta de 50-50cm. Frunzele sint sessile, inserate altern, bifidat compuse, bi-sau tripenat sectate, cu "-10 perec i de sectiuni liniare, distantate, glabre. Florile, reprezentate prin inflorescente, sunt grupate in capitule terminale, situate pe un peduncul lung de 5-10cm.diamentrul capitulului este variabil, la formele diploide, fiind mai redus, de 11,5cm, iar la formele poliploide de 2-5 cm. capitulul este compus din 12-1/ flori ligulate, de culoare alba. 'upa desc iderea butonilor florali, aceste ligule se desfac treptat, a,ungind la o pozitie orizontala, iar spre sfirsitul infloririi se apleaca spre sol. )eceptaculul este format din flori tubulare, de culoare galbena-aurie, are o forma plata la inceputul infloririi, devine apoi semisferic, iar spre sfirsitul perioadei de inflorire devine conic, fiind gol in interior. Fructul este o ac ena mica, de culoare argintie. Organul utilizat, recoltarea !a produs vegetal se folosesc florile de musetel-Chamomillae flores. 6a inflorescentele de musetel niveleul calitativ cel mai ridicat se inregistreaza, atunci cind 50# din florile tubulare din capitul sunt desc ise, iar florile ligulateau un aspect proaspat si se afla in pozitie orizontala. )ecoltarea se face dupa ce sa ridicat roua, in zile senine si calde, cu mina, sau cu a,utorul unor piepteni speciali. 2e usuca la umbara in straturi subtiri la o temperature care sa nu depaseasca 507!. Compozitia chimica Principiul activ este uleiul volatil, continutul caruia variaza in functie de provenienta intre 0,2 si 0,/#. !omponentii uleiului volatil sunt formati din idrocarburi monoterpenice si mai ales ses$uiterpenice. &u mai fost de asemena identificate un mare numar de flavonozide, eterozide ale cvercetolului, 8amferolului, izoramnetolului, apigenolului, luteolinei. 1ai contine si doua cumarine alaturi de mucilag, colina, acid ascorbic, fitosteroli si acizi grasi. Intrebuintari Florile de musetel au actiune antiinflamatoare, cicatrizanta si antialergica. 1ai are actiune spasmolitia , stoma ica si carminative. 2e utilizeaza intern sub forma de infuzie si e%tract ca stoma ic, antiseptic si usor sedative. &re o larga intrebuintare in cosmetica si dermatologie.

Roinita Melissa officinalis Fam. Lamiaceae


Descriere Planta perena erbacee. (ntregul sistem radicular este compus din numeroase radacini adventive fibroase care pornesc de pe rizomul subteran. )izomul este orizontal, lung de circa 25-50cm, colorat in brun-galbui, lignificat. Pe rizom se formeaza stoloni ascendenti care dau nastere la tulpini. Tulpina ierboasa, inalta de "0-120cm si groasa de 5-5 mm, patruung iulara, glabra la baza si paroasa in partea superioara, este anuala. Pe acelas rizom apar mai multe tulpini, formind o tufa compacta. Frunzele sint opuse, cu petiol lung de 2-4 cm. limbul frunzei este lung de 5-" cm si lat de 2-5cm, de forma ovata, cu virful obtuz si marginile crenat sectate. Frunzele sint acoperite cu peri si glande oleifere. Florile sint scurt pedicelate, grupate in 5-15 verticele asezate la noduri, la subsuara bracteelor. !orolla este de culoare alba-galbuie, alba sau liliac ie.fructele sint nucule, colorate in brun lucitor, grupate cite 4 in caliciu persistent. Organul utilizat, recoltare !a produs vegetal se folosesc partile aeriene de roinita-Melissae herba. 3poca optima de recoltare, este la sfirsitul butonizarii si aparitia primelor flori desc ise.la plantele realizate prin seminta se obtin doua recolte. 2e vor recolta pe timp insorit, calduros si fara vint, dupa ce sa ridicat roua. 1asa vegetativa recoltata se va transporta imediat sub soproane pentru uscare. Compozitia chimica )oinita contie 0,5-0,4# ulei volatil, obtinut prin distilarea cu vapori de apa a partilor aeriene proaspete. 9leiul este compus din alde ide terpenice ca citralul, sub formele steroizomerice cis si trans, din geraniol si nerol. Pe linga ulei volatil, in frunze se mai contin acizii cafeic,clorogenic,rozmarinic, precum si enzime, o substanta amara, taninuri, mucilagii,11# substante minerale, acizii oleanolic si ursolic. Intrebuintari Principala actiune farmacodinamica a partilor aeriene este spasmolitica si sedative, din care cauza se administreza in afectiuni nervoase ale tractului gastro-intestinal si nevroze cardiace. Poseda de asemenea o actiune carminativa evidenta

Salvie Salvia officinalis Fam. Lamiaceae


Desciere 2alvia este o planta perena semilemnosa. Partea subterana este reprezentata de un rizom ramificat, lignificat, pivotant, dezvoltat in sol pina la adincimea de 1,5m. Tulpina este lemnoasa la baza, erecta muc iata in partea superioara, inalta de 50-100cm, pubescenta si foarte ramificata. Frunzele sint opuse, lanceolate sau ovale, fin zimtate,uniform reticulate, cu nervuri proeminente pe partea inferioara. Frunzele sint pubescente, de culoare alba-cenusie sau verde-argintie. +ervurile sint acoperite de perisori desi. Florile sint labiate, cu caliciul format din 5 sepale superioare, brune-violacee. !orola este albastra-violacee, uneori alba sau roz. Florile sint grupate in pseudoverticile, cite "-10 situate in virful tulpinilor, unde formeaza inflorescente spiciforme, simple sau ramificate. Fructul contine 4 nucule maronii sau negre, de forma ovoida. Organul utilizat, recoltare. !a produs vegetal se folosesc frunzele de salvie-Salviae folia. Frunzele de salvie s,ung la maturitatea te nica in faza de butonizare, care este considerata a fi optima, deoarece continutul de ulei volatil atinge valorile cele mai ridicate. )ecoltarea se face in zile senine si in orele cu insolatie ma%ima. (n primul an de vegetatie se obtine o singura recolta de frunze toamna, iar in anii urmatori se realizeaza 2-5 recolte. Frunzele se recolteaza manual, prin taierea cu secera sau cu combine speciale. Compozitia chimica Principiul activ de baza este uleiul volatil, continutl caruia, in dependenta de diferiti factori constitue0,5/-2,5#. !omponentul principal al uleiului volatil este cineolul, terpenile biciclice sint prezente prin tuiona,pinem, borneol. &fara de aceasta se contin substante tanante, acizii ursolic si oleanic, flavonozide, vitamina !, enzime, lipide. Intrebuintari Frunzele de salvie se folosesc sub forma de infuzie, decoct sau e%tract fluid, ca antinevralgic, ipoglicemiant si coleretic. 2e mai foloseste de asemenea ca antisudorific, sub forma de gargarisme se obtin rezultate foarte bune in tratamentul anginei tonsilare si tonsilita catarala, ca antiinflamator bucal si faringian. Pentru spalaturi vaginale, ca antiinflamator, poate fi recomandata infuzia obtinuta din frunze de salvie si flori de musetel. Frunzele intra in componenta speciilor e%pectorante, emoliente, stoma ice.

Ienupar Juniperus communis Fam. Cupressaceae


Descriere &rbust inalt de 1-2m care creste in zona alpina, izolat sau in pilcuri. &re frunze in forma de ace, ascutite la virf, lungi de 1-1,5 cm, late de 1-2mm, asezate in verticil cite 5 la un loc. 3le se mentin verzi in timpul iernii. Florile sint dioice. Pe unele plnte sunt numai flori mascule, iar pe altele numai flori femele. !ele femele au aspectul unor muguri de culoare verde si sint formate din 5 solzi superiori. 'upa fecundare solzii superiori devin carnosi formind fructul, globules, sferic. Frorile mascule au forma unor conuri. 1aturizarea la 2-5 ani. 2eminte cite 5, brune, in trei muc ii. Organul utilizat, recoltare !a produs vegetal se folosesc fructele:conuri femele, fructificate, numite galbule; de ienuparJuniperi fructus. Fructele de ienupar se recolteaza cind sunt de culoare neagra-albasruie, incepind din luna octombrie si c ear in cursul iernii. 2e recolteaza prin scuturarea ramurilor deasupra unei prelate asezate sub arbust. )amurile se scutura usor, pentru ca pe linga fructele coapte sa nu se scuture si cele nea,unse la maturitate, inca verzi si care formeaza productia anului urmator. Compozitia chimica. Fructele de ienupar contin0,5-2# ulei volatil. !omponentii principali ai uleiului volatil sunt terpenile biciclice4pinem, camfen, sabinem si derivatii lor o%igenati4 borneolul si izoborneolul. 3i sunt insotiti de ses$uiterpenele biciclice terpinen,felandren si terpineol. & fost de asemenea identificata ses$uiterpena biciclica cadinena. &fara de ulei volatile in galbule se mai contin rasini, za ar invertit, pectine, acizi organici, principiul amar iuniperina. Intrebuintari Fructele de ienupar se utilizeaza sub forma de decoct ca diuretic, stoma ic si sudorific. intra in componenta speciilor diuretice si a ceaiului antireumatic. &dministrat un timp mai indelungat provoaca iritatii renale, care conduc in prima faza la albuminurie. 'in aceasta cauza nici un preparat din ienupar nu se administreaza mai mult de " saptamini, iar cura de ienupar nu se va prescrie in nefrita acuta si cronica, precum si in nefroza, deoarece poate provoca ematurii si c ear emoragii intestinale. 2ucul concentrat de ienupar se prescrie copiilor ca tonic, in angine si raceli. (n acest caz principiul amar , ,uniperina, actioneaza asemanator tonicelor amare.

Chimen Carum carvi Fam. Apiaceae


Descriere !arum carvi este o plant< bianual<, erbacee. =n primul an formeaz< numai o rozet< de frunze, iar >n anul al doilea o tulpin< ramificat< care fructific<. )<d<cina este pivotant<, pu?in ramificat<, ce p<trtunde ad>nc >n sol, bine dezvoltat<, de 1,5-2 cm grosime, de culoare brun< desc is la e%terior @i alb< >n interior. Tulpina este erect<, glabr<, >nalt< de 50-100 cm, fistuloas<, ramificat< mai mult >n partea superioar<. Frunzele sunt a@ezate altern, 2-5 penat sectate. !ele inferioare sunt lung pe?iolate, cu "-12 perec i de segmente. cele superioare sunt sesile, cu baza vaginat<, membranoas< @i lamina sectat< >n lacinii distan?ate, filiforme. Organul utilizat, recoltare !a produs vegetal se folosesc fructele de c imen-Carvi fructus .)ecoltarea manuala incepe in momentul cind 55- 40# din fructe sint coapte, avind o culoare galben-bruna. in cazul recoltarii mecanizate, procentul de fructe mature trebuie sa fie de "5--0#. Plantele secerate sau cosite, se leaga in snopi, se usuca apoi se treiera. Compozitia chimica. Principiul activ este uleiul volatil, cu un continut ce variaza in functie de diferiti factori, intre 2,--",5# si a carui component principal sunt carvona si limonenul. 9leiul se obtine prin distilare cu vapori de apa a fructelor uscate si zdrobite. Fructele sint bogate in ulei gras, albumine, flavonozide,cumarine. Intrbuintari. 'ecoctul din fructe de c imen are actiune carminativa, stoma ica, galactogoga si stimulenta a secretiilor gastrointestinale. 2e recomanda in tratamentul anore%iilor si dispepsiilor. ! imenul este un condiment important.

Isop !ssopus officinalis Fam. Lamiaceae


Descriere (sopul este ospecie perena, erbacee de talie redusa, aceasta a,ungind pina la "0-/0cm inaltime. 'e pe rizomul subteran,care este scurt, brun si multiplicat,pornesc numeroase radacini si tulpini. )adacinile sunt lemnoase, verticale si puternic ramificate. Tulpinile apar in numar mare, dind plantei un aspect de tufa. Fiecare tulpina are baza lignificata, este petrung iulara si ramificata. Frunzele sint opuse, alungit lanceolate, intregi, lungi de 2-4cm, late de 2-/mm, glabre, lucioase, cumarginea intrega, cu petiol scurt sau sesile. Florile sint grupate ininflorescentespiciforme, asezate cite--A la subsuoara frunzelor superioare. !aliciul are tubulara, iar corola este bilabiata, de culoare violacee, inc is sau desc is, roz sauc ear alba. Fructele sint nucule,ovate,netede si grupate cite 4 la baza caliciului persistent. Organul utiliza,. recoltare. !a produs vegetal se folosesc partile aeriene de isop-Hyssopi herba. 1asa vegetala folosita in scopuri medicinale, se va recolta inaintea infloririi, iar cea care urmeaza a fi prelucrata, pentru obtinerea uleiului volatil, se va recolta la inceputul infloririi. 2e recomanda recoltarea in timp optim, deoarece plantele puternic indesite, mai ales cele din anul al (((-lea si anii urmatori pierd repede frunzele, ceea ce va diminua productia. )ecoltarea se face dimineata, dupa ce sa ridicat roua, pe timp insorit, linistit si calduros. Compozitia chimica Produsul vegetal contine0,5-1# ulei volatil, format in deosebi din pinem, cadinen, cispinocamfora alaturi de alte terpene, flavonozide ca diosmina si espiridozina, taninuri, acid ursolic, isopina,care este o calcona si marubina, principiu amar diterpenic. Intrebuintari. 'atorita componentilor din uleiul volatil, infuzia din planta are actiune e%pectoranta si antiseptica, este tonic amar si usor astringent. 2e foloseste in tratarea bronsitelor cronice si astmului bronsic. (ntra in compozitia diferitor specii4 antiasmatice, pectorale,sudorifice. 3%tern este utilizat ca cicatrizant.

Levantica Lavandula officinalis Fam. Lamiaceae


Descriere 6evantica este o planta perena, un subarbust, cu radacina lignificata, groasa pina la 2-5cm. Tulpina ramificata putenic la baza, formeaza o tufa aproape globuloasa, semisferica, inalta de 50--0cm sau mai inalta. Tulpina batrina este bruna, cu scoarta e%foliata, iar tulpinile tinere sunt petrung iulare, pubescente. Frunzele opuse sunt liniar-lanceolate, acute, pe margini ciliate. cele inferioare cenusii,pe ambele fete paroase, cu peri ramificati, stelati, cele superioare cenusii-verzi, mai putin paroase. Frunzele de levantica nu cad toamna la sfirsitul perioadei de vegetatie. Florile, de tipul labiatelor, cu miros aromatic, datorita glendelor oleifere sunt grupate intr-o inflorescenta spiciforma spiciforma. !aliciul este paros si glandulos, albastru-cenusiu. !orola este de culoare violeta-albastruie, uneori albastra, desc is pina la alba. Fructele sint 4nucule, cu suprafata bruna sau cenusie, neteda si lucioasa. Organul utilizat, recoltare !a produs vegetal se folosesc florile de levantica proaspete-Lavandulae floresrecens. )ecoltarea inflorescentelor cu ramasite de tulpini nu mai lungi de 10cm se face in prima ,umatate a zilei, cind contin cea mai mare cantitate de ulei volatil, respectiv principii active. +u se indeasa in cosuri si se transporta imediat la locul de e%tragere a uleiului sau uneori la cel de uscare. Compozitia chimica Florile proaspete de levantica contin0,/-1,"# ulei volatil, pe cind cele in stare uscata numai1,0#. 9leiul volatil se obtine prin destilare, in blaze cu fund dublu, florile fiind introduse in cosuri de sirma. !omponentul principal al uleiului de levantica este linaloolul, care cu cit se gaseste in procent mai mare sub forma esterificata cu acizii acetic, valerianic, oleic, cu atit confera uleiului o calitate mai superioara. 1ai contine si alti alcooli, liberi sau esterificati, ca geraniol,nerol,lavandulol, borneol. !ontine in plus tanin, cumarine, acid ursolic, un principiu amar,rezine, substante pectice. Intrebuintari Florile ca atare se folosesc ca stimulent aromatic, ca vermifug in medicina traditionala, ca insecticid. 2ub forma de emulsie concentrata se adauga in bai terapeutice pentru reconfortare si calmare dupa surmana, si iritabilitate nervoasa. 9leiul de levantica, ca si cel de melisa, conduce la o normalizare a functiei cardiace, se foloseste pentru corectarea mirosului unguentelor si cremelor medicinale.

Coada soricelului Achilea millefolium Fam. Asteraceae


Descriere !oada soricelului este o specie perena erbacee. Partea subterana este reprezentata de un rizom lignificat, din care se dezvolta stoloni subterani. Tulpina erecta, inalta de 40-/0cm. Planta prezinta doua feluri de tulpini4cele florifere,care poarta inflorescente, sunt ramificate, inalte, erecte cu internodii lungi, pubescente , si cele cu internodii scurte, care poarta numai frunze. Frunzele sint alterne, 2-5 penate, sectate, lanceolate,cu un numar mare de lacini. !ele bazale sunt mai scurte, iar cele tulpinale mai lungi,de / cm. Florile sunt dispuse in corimb,compus dinnumeroase antodii, de forma ovoida sau globuloasa. Fiecare antodiu este format din 5-" flori ligulate, radiare, albe, uneori cu o nuanta cenusie sau roz, formate din 5 lobi. Florile tubulare, in numar de 15-20,sunt ermafrodite, avind o corola cu 5 zimti, un ovar inferior si 5 stamine concrescute. Fructul este o ac ena alungita, de 2-5 cm. Organul utilizat, recoltare !a produs vegetal se folosesc partile aeriene de coada soricelului-Millefolii herba si flori de coada soricelului-Millefolii flores, care se colecteaza la inceputul infloririi plantelor, in zile senine si calde in orele cu insolatie ma%ima. 9scarea se face la umbra,in strat subtire sau in uscatorii la 55-55 grade. Compozitia chimica Principiul activ al plantei este uleiul volatil, de culoare albastra, determinat in cantitati de 0,54-0,/#. !omponentii lui de baza sunt proazulenele, compusi-ses$uiterpenici, care in timpul distilarii se transforma in azulene. &laturi de ele uleiul volatil mai contine a- ai b-pinen, sabinen, camfor, borneol, terpineol, cineol, cariofilen. Bustul amarui al plantei este conferit de lactonele se$uiterpenice ca ac ilina, de tip guaianolidic, melifolina si melifolida de tip germacran. 2i mai contin flavonozide, vitamina C, tanin, glucide, substante anorganice cu elemente c imice Fe,1n, Dn, !u, !d, +i, 2i, !a. Intrebuintari 2ub forma de infuzie, decoct si specii amare, gastrice se intrebuinteaza ca stoma ic, astringent si aromatic amar. 3%tern se foloseste ca inportant vulnerar. 2e mai utilizeaza in tratamentul emoroizilor si arsurilor. 'atorita ac ilinei are actiune coleretica, marind cantitatea bilei.

1inisterul (nvatamintului Tineretului si 2portului 9niversitatea 6ibera (nternationala din 1oldova

&genda practicii la fitoc imie

& elaborat4 1amaliga !ristina !ostetc i 6ilia !retu E%ana 2tolearenco )odica !obasiuc 'iana

Profesor4 Plesca &ngela

! isinau 2010