Sunteți pe pagina 1din 4

ANALIZATORUL VIZUAL

Vederea furnizeaza peste 90% din informatiile asupra mediului inconjurator de aceea are o importanta fiziolo!ica considera"ila nu numai in diferentierea luminozitatii formei si culorii o"iectelor dar si in orientarea in spatiu mentinerea ec#ili"rului si a tonusului cortical $atentia%& Analizatorul 'izual este constituit din oc#i la ni'elul caruia se !asesc receptorii sensi"ili la cantitatea si calitatea undelor luminoase caile de transmitere a informatiei si zonele de proiectie corticala unde se face analiza si sinteza informatiilor& (lo"ul ocular este alcatuit din mai multe in'elisuri sistemul receptor si un aparat optic& Invelisurile globului ocular sunt) sclerotica $e*terioara cu rol de protectie% coroida $asi!ura nutritia oc#iului% si retina care este sediul sistemului receptor& Aparatul optic al !lo"ului ocular are rolul de a focaliza pe retina razele luminoase de a produce o ima!ine reala redusa si in'ersata a o"iectelor si este constituit din mai multe medii refrin!ente& Corneea este transparenta a'asculara "o!at iner'ata a'and o retea de terminatii ner'oase li"ere sensi"ile la durere presiune tact cald si rece& Cristalinul este o lentila "icon'e*a situata inapoia irisului fiind inconjurat de o capsula + cristaloida fi*at de musc#ii ciliari& Acestia impreuna cu cristalinul constituie un perete despartitor intre camera anterioara cuprinsa intre cristalin si cornee si camera posterioara situata intre cristalin si retina& In camera anterioara se !aseste umoarea apoasa iar in spatele cristalinului se afla corpul vitros $umoarea sticloasa% ,istemul receptor este constituit de retina $deri'at em"riolo!ic alcatuita din -0 straturi.stratul e*tern este format din celule pi!mentare care trimit prelun!iri in jurul celulelor receptoare retiniene formand o camera o"scura in jurul lor% tunica interna a !lo"ului ocular& La polul posterior al oc#iului pe a*ul antero/posterior e*ista pe retina pata galbena $macula lutea% cu o depresiune in centrul ei $fovea centralis% considerata zona cu acuitate 'izuala ma*ima& 0lementele celulare fotoreceptoare ale retinei sunt celulele cu conuri si cu bastonase& 1elulele cu "astonas in numar de -23/-40 milioane sunt foarte sensi"ile la lumina fiind receptorii 'ederii nocturne dar nu pot furniza detalii asupra o"iectelor si nici asupra culorii lor& 1elulele cu conuri in numar de 3/5 milioane au un pra! de sensi"ilitate mult mai ridicat si o acuitate mai mare sunt raspunzatoare de 'ederea in lumina puternica si de perceperea culorii o"iectelor& 6OR7AR0A I7A(INILOR

Oc#iul /or!anul in care se afla receptorii analizatorului optic/ are mai multe medii transparente $cornee umoare apoasa cristalin umoare 'itroasa% si o zona fotosensi"ila $retina%) cristalinul functioneaza ca o lentila "icon'e*a care focalizeaza razele luminoase patrunse prin pupila& Ima!inea care se formeaza pe retina la fel ca in camera o"scura a unui aparat foto!rafic este conditionata de o serie de le!i fizice si de inter'entia unor mecanisme acti'e oculare& Razele luminoase sunt refractate cand trec prin medii cu densitati diferite e*ceptie facand doar razele care cad perpendicular pe interfata& Un fascicul de raze luminoase paralele emis de o sursa situata la peste 8 metri trecand prin tr/o lentila "icon'e*a este refractat intr/un punct numit focar principal situat pe a*ul care trece prin centrul de cur"ura al lentilei si inapoia ei& 9istanta dintre lentila si focarul principal se numeste distant focala principala si depinde de cur"ura lentilei& 1apacitatea de refractie a unei lentile se masoara in dioptrii $in'ersul distantei focale principale e*primat in metri%& Razele luminoase sufera la ni'elul oc#iului o tripla refractie cea mai importanta la interfata aer/cornee si celelalte pe am"ele fete ale cristalinului& 9istanta focala a oc#iului uman este de apro*imati' -5 mm iar lun!imea !lo"ului ocular pe a*ul antero/posterior este de 2: mm& Un o"iect situat la o distanta de peste 8 metri de !lo"ul ocular 'a da pe retina o ima!ine clara mai mica reala si rasturnata fara nici o modificare adaptati'a& 1oncordanta dintre puterea de con'er!enta a sistemului mediilor tarnsparente oculare in repaus si lun!imea a*ului antero/posterior caracterizeaza oc#iul emetrop iar neconcordanta acestora caracterizeaza oc#iul ametrop&

La miopi a*ul ocular este mai lun! fata de capacitatea de refractie sau cur"ura cristalinului este e*a!erata si de aceea fasciculul de raze paralele focalizeaza inaintea retinei iar iam!inile sunt neclare& Apropierea o"iectelor de oc#i sau purtarea unor lentile "iconca'e permit 'ederea clara a o"iectelor&

La hipermetropi oc#iul este prea scurt sau con'e*itatea cristalinului este diminuata si de aceea razele paralele sunt focalizate inapoia retinei iar ima!inea o"iectelor este de asemenea neclara& Indepartarea o"iectului de oc#i sau purtarea unor lentile "icon'e*e corecteaza defectul&

La astigmatici cur"ura corneei sau a cristalinului nu este uniforma de aceea razele nu focalizeaza intr/un sin!ur punct ci e*ista focare diferite pentru razele orizontale si cele 'erticale corectarea fiind o"tinuta cu lentile cilindrice&

Acomodarea este procesul prin care ima!inile o"iectelor mai apropiate de 8 metri
de oc#i sunt proiectate pe retina& Acomodarea se o"tine prin cresterea capacitatii de refractie a cristalinului& In conditii de repaus ocular cristalinul apare turtit fiind tinut in tensiune de li!amentele sale& 1and pri'irea se indreapta spre un o"iect apropiat musculatura ciliara circulara se contracta li!amentele cristalinului se rela*eaza si creste cur"ura lentilei in special a fetei sale anterioare datorita elasticitatii& 1oncomitent cu modificarea cur"urii cristalinului formarea ima!inii clare a o"iectelor apropiate necesita si alte modificari dinamice oculare printre care corectarea a*elor oculare prin contractia musculaturii e*trinseci astfel incat ima!inea o"iectului sa cada pe macula micsorarea pupilei pentru a selecta in special cantitatea razelor luminoase paralele etc&

Apropiind un o"iect de oc#i acomodarea incepe de la apro*imati' 8 metri distanta care reprezinta pentru oc#iul normal limita 'ederii clare fara acomodare /punctum remotum/ si se continua pana ce este atinsa capacitatea ma*ima a cristalinului de a/si mari cur"ura cand ima!inea o"iectului de'ine din nou neclara& ;unctul cel mai apropiat de oc#i la care este depasita capacitatea de acomodare /punctum pro*imum/ creste cu 'arsta la inceput lent si apoi mai repede ca urmare a scaderii elasticitatii cristalinului $presbitism%&