Sunteți pe pagina 1din 18

Niculescu Alin George

Factori in evaluarea arilor dezvoltate, au in vedere c o mare parte din necesarul industriilor lor in cadrul competiiei tehnologice si economice mondiale se datoreaz introducerii tehnologiilor specializate de mbinare cu grad ridicat de fiabilitate, conferite de tehnologii de asamblare robuste, acestea fiind de regula tehnologii specializate si neconventionale ntre care reprezentative sunt si tehnologiile de mbinare cu microplasm a materialelor similare si disimilare. Realizarea tehnologiilor specializate de sudare, necesit studierea si dezvoltarea cunostintelor privind procesele fizice de interfata la nivel micro si macrostructural precum si tiinta conceperii si realizarii unor noi echipamente si tehnologii de asamblare care sa aib in vedere atit performana procedeelor, privind reproductibilitatea calitaii imbinrilor sudate cit si posibilitaile de automatizare a fabricaiei, controlul si monitorizarea proceselor tehnologice, asigurarea calitaii totale a fabricaiei, precum si protecia mediului nconjurtor . ema a urmarit dezvoltarea unui echipament si noi tehnologii inovative de micrombinare cu microplasm a materialelor similare si disimilare,! scopul urmarit fiind creterea calitaii, asigurarea consumului intern, disponibilitate pentru e"port si alinierea la standardele si normele europene in domeniu. #copul acestei initiative este dezvoltarea capacittii in domeniul tiinific si tehnologic al imbinarii neconventinale de materiale disimilare, asigurarea unor surse interne de competenta stiintific si e"pertiza tehnologic de inalt nivel, precum si de tehnologiii avansate pentru a raspunde cerintelor strategice de dezvoltare pe termen lung in conte"tul economiei globalizante. $n prezent in tara domeniul fabricaiei industriale de componente care s inglobeze tehnologii avansate de mbinare este relativ restrins, motiv pentru care in furnitura societailor rom%nesti cu activitai specifice aceasta categorie de produse au o caliatate necesar a fi ridicata la nivelul cerintelor si standardelor europene. &tilizatori pentru echipamente si tehnologii specializate pentru fabricaia industrial utilizind tehnologii de mbinare cu microplasm a materialelor metalice neferoase similare si disimilare, sunt societile comerciale rom%nesti cu activitai specifice din orizontala industriei bunurilor de larg consum, industria electrotehnic, electronic, microelectronic, automobiele, aparate de masur si control, aparatura medicala etc., societai comerciale cu cu grad ridicat de fle"ibilitate i adaptare din categoria ntreprinderilor mici si mijlocii '$((). Relansarea economic a unor sectoare de activitate cu reale anse de reuit in producia industrial de componete si bunuri care nglobeaza tehnologii de mbinare ! procesare la cele mai inalte standarde este posibil prin utilizarea tehologiilor avansate,! ntre acestea numarindu!se si tehnologiile de mbinare cu microplasm. $dentificarea potenialului de diseminare si de aplicare a tehnologiilor de micrombinare cu microplasm a necesarului de echipamente aparatura si tehnologii specifice etc., necesit o bun cunoatere a societailor comerciale rom%nest cu activitai specifice, o bun cunoatere a particularitailor procedeelor tehnologice precum si a tendinelor de dezvoltare pe plan mondial a acestor tehnologii. *a procedeul +$,, arcul se formeaz ntre vrful electrodului de +olfram si piesa de sudare, spre deosebire de procedeul de sudare cu plasm '-lasma .rc +elding / -.+), unde electrodul din +olfram aliat cu horiu 20, este inserat in corpul

electrodului. .rcul de plasm generat in interiorul capului de sudare este puternic foclizat putind atinge o lungime de pna la 22 mm in afara capului de sudare 'figura 3).

Figura 3 ! #chematizare procedee de sudare -.+ si +$, #udarea cu arc de plasm '-lasm .rc +elding ! -.+) este un procedeu de mbinare la temperatura de topire a materialelor pna la 3452 67 procedeu similar cu procedeul de sudare cu arcul electric in mediu protector de argon '+olfram $nert ,az !+$,). 8ensitatea mare de energie dezvoltata de arcul de plasm are drept efect o topire rapida a materialului si o zona influentata termic e"trem de ingusta. .ceste clitati confera procedeului aplicbilitate in domeniul microimbinrilor de materiale similare si disimilare, otel carbon sau inalt aliat, aliaje de cupru, nichel si aliaje de nichel cobalt, aliaje de titan avind dimensiuni, grosime de material sau diametre de 2,25mmm / 3,2 mm.

.vantajele sudrii cu microplasm


-rocedeul de sudare cu plasm este un procedeu de sudare prin topire la care coalescenta se produce prin inclzirea unui arc electric constrins, care arde ntre un electrod si piesa de sudat sau ntre electrod si o duza de constringere. -rotecia la sudare se asigura de un gaz inert sau un amestec de gaze. #udarea se poate face cu sau fara material de adaos. #udarea se aseamna cu procedeul +$,, cu deosebirea c arcul de plasm este constrns., printr!o strangulare mecanic sau alectromagnetic. -rin aceasta temperatura coloanei arcului de plasm este mult mai mare decit a arcului +$,.#udarea cu plasm se aplic de obicei in varianta cu arc de plasm 'transferat) #udarea se efectueaza in curent continuu, foarte rar in curent alternatuiv, sursa de sudare avind o cardcteristic e"terna abrupt czatoare. 7omparativ cu sudarea +$,, sudarea cu plasm prezinta urmatoarele particularitai 9 sursa termic este considerabil mai concentrata, puterea specific fiind de 5" 32: +; cm2, c atare patrunderea suduruiii este mai mare, putindu!se suda intr!o trecere piese cu grosimi de 32!3< mm, respectiv utilizind viteze de sudare mari. $n acelasi timp sectiunea cusaturii este mai mare = arcul electric de plasm are un aspect columnar, cee ce il face putin sensibil la variatii ale lungimii sale.7 urmare se admit tolerante mai mari la pozitionarea pe verticla a pistoletului de sudare, marimea zonei topite :

neschimbindu!se practic la variatii ale lungimii arcului. $n acelasi timp pozitia pe orizontala a pistoletului este pretentioasa = arcul de plasm are o stabilitate foarte bun, ceea ce permite sudarea cu curenti foare mici, comparativ cu sudarea +$,. $n domeniul curentilor mici, mai mici de 35 ., procedeul se utilizeaza sub denumirea de > sudarea cu microplasm generatorul de plasm este mai complict deci mai scump.

-rin procedeul de sudare cu microplasm prin topire progresiv se pot suda grosimi de table ntre 2,225 si 1,2 mm. ehnic realizarii de microimbinari cu microplasm se definete in domeniul grosimilor de pna la ma"imum 3 mm si grosimi minime de 2,22mm. $n domeniul generrii si utilizarii plasmei termice la sudare , atenia a fost indreptata spre studierea fenomenelor legate de arcul secundar la generarea plasmei, elucidarea factorilor de care depinde stabilitatea jetului de plasm, posibilitatea de concentrare ale acestuia prin variaia componentei a"iale a presiunii, focalizarea magnetic si injectarea unui gaz suplimentar in e"teriorul ajutatjului. #udarea cu microplasm , aceasta varianta a sudrii cu plasm care utilizeaz intensitai reduse ale curentului de lucru permite prin proprietaile sale mult superioare celorlalte procedee aplicabile in acest donmeniu,! mbinarea prin sudare a pieselor fine din cele mai diverse metale si aliaje. (icroplasma gsete aplicaii in toate sectoarele tehnologiei unde se cer sudate table subiri, piese delicate, sau de inalta prcizie. 8in punct de vedere al diversitatii metalelor care se pot mbina prin sudare cu microplasm, aceasta reprezinta unul dintre cele mai universale procedee,! sudare a titanului, cuprului si aliajelor de cupru, materiale si aliaje refractare9 +olfram, (olibden, -latina, ?ovar, $ncalo@, Aastelo@, etc.. 7apacitatea de repetabilitate a calitaii imbinrilor sudate este asigurata de componentele softBare si hardBare constind in echipamente performante de sudare,! control activ, programarea procesului tehnologic, valoarea si forma curentului la pornirea procesului de sudare, curentul de sudare, frecvena si forma impusurilor, polaritate reversibil, amorsare prin cureni de inalt frecvena arc pilot,etc., senzorialistic, automatic si dispozitivare adecvate aplicaiilor. $n perioada 3CC2!2222 activitatea in domeniul echipamentelor si tehnologiilor de sudare cu plasm si microplasm s!a derulat cu preponderenta in cadrul D# #. imisoara. Relansarea economic a unor sectoare de activitate cu reale anse de reuita in producia industrial de componete si bunuri care inglobeaza tehnologii de mbinare ! procesare la cele mai inalte standarde este posibil prin utilizarea tehologiilor avansate,! ntre acestea numarndu!se si tehnologiile de mbinare cu microplasm. $dentificarea potenialului de diseminare si de aplicare a tehnologiilor de micrombinare cu microplasm a necesarului de echipamente aparatura si tehnologii specifice etc., necesit o bun cunoatere a societailor comerciale rom%nest cu activitai specifice, o bun cunoatere a particularitailor procedeelor tehnologice precum si a tendinelor de dezvoltare pe plan mondial a acestor tehnologii.

-erformane tehnologice la sudarea cu microplasm


#udarea cu arc de plasm constituie o e"tensie i o perfecionare a sudrii prin procedeul +$,, astfel nc%t i ea face parte din categoria procedeelor de sudare cu electrod nefuzibil n mediu de gaz protector. rstura esenial a generatoarelor de plasm const n aceea c arcul electric este constr%ns ntr!un ajutaj av%nd diametrul relativ redus. .ceasta asigur avantajele unei concentrri energetice ridicate, densiti mari de curent i un aspect columnar cracterizat printr!o stabilitate deosebit. Eatura columnar a arcului de plasm l face mult mai puin sensibil la variaiile lungimii sale, comparativ cu arcul oricrui alt procedeu de sudare. 8atorit naturii arcului de plasm, constr%ns i cilindric, sudarea cu plasm prezint o serie de avantaje fa de procedeul +$, i anume 9 nedeformabilitatea arcului de plasm permite o disipare mult mai bun a flu"ului termic spre pies i nu se observ salturi ale piciorului arcului pe proeminenele pieselor= posibilitatea creterii lungimii arcului permite tolerane mai mari la poziionarea generatorului de plasm. 8e asemenea, mrimea zonei topite nu se schimb la variaiile lungimii arcului= concentrarea energetic mai bun permite sudarea cu vitez mai mare i realizarea mbinrilor p%n la 32 ! 35 mm grosime dintr!o singur trecere. 8e asemenea, e"tinderea F$ este mai redus i deformaiile pieselor sunt mai reduse= stabilitatea e"celent a arcului de plasm 'stabilizat prin aciunea ionizatoare a arcului pilot) permite sudarea la cureni mult mai mici dec%t limita inferioar de ardere stabil a arcului +$,= prin construcie, generatorul de plasm mpiedic atingerea electrodului incandescent cu baia topit, nltur%nd posibilitatea contaminrii cu Bolfram a sudurilor 7a dezavantaj se poate considera faptul c generatoarele de plasm sunt constructiv mai comple"e, deci de gabarit mai mare i mai scumpe. 7ompar%nd sudarea cu plasm cu metal de adaos cu sudarea ($,;(.,, constatm 9 intensitatea curentului i cantitatea de metal depus se regleaz independent la sudarea cu plasm, permi%nd obinerea unor custuri plane sau uor supranlate, cu aspect plcut= la sudarea cu plasm nu apar mprocri cu metal topit, deci nu sunt necesare ntreruperi pentru ndeprtarea acestora at%t de pe pies c%t i de pe cpul de sudare= la sudarea cu plasm nu apar o"izi la rdcin sau pe suprafaa custurii= la sudare cu plasm deformaiile tablelor sunt mai reduse.

-rincipalele dezavantaje ale sudrii cu plasm fa de sudarea ($,;(., sunt de natur economic, datorit costului mai ridicat al echipamentului de sudare i al argonului. #udarea cu plasm rm%ne ns de nenlocuit pentru aplicii tehnologice pretenioase 'industria aero!spaial, nuclear, mecanic fin, tehnic medicl, etc.).Gn czul sudrii cu plasm mediul plasmagen este constituit n majoritatea czurilor dintr!un gaz inert 'de obicei argon), eventual amestect n mici proporii cu alte gaze 'A2, Ae). -e l%ng rolul de mediu plasmagen, acest gaz protejeaz electrodul i ajutajul generatorului de plasm. 8ebitele relativ mici cu care se lucreaz au c scop evitarea turbulenei i a suflrii 'e"pulzrii) nedorite a metalului din baia topit. .ceste debite reduse nu pot asigura protecia cu atmosfer inert a zonei sudurii, c la procedeele +$, sau ($,, astfel c este necesar admisia unei cntiti suplimentare de gaz, numit gaz de protecie, al crui debit este de c%teva ori mai mare dec%t cel al gazului plasmagen. .stfel, dac pentru gazul plasmagen se folosesc debite de 2,3 ... 2 l;min, pentru gazul de protecie este necesar un debit de 4 ! 32 l;min, funcie de puterea arcului. Eatura gazului de protecie depinde de aplicaia tehnologic. -entru sudarea oelurilor austenitice, a nichelului i a aliajelor 7u!Ei se folosesc amestecuri de .r H A2 'I ! < 0). .dugarea hidrogenului mrete energia disponibil la sudare i mbuntete transferul de cldur spre pies. 8e asemenea, hidrogenul fluidizeaz baia de metal topit i e"trage impuritile din baie 'n special urmele de o"igen). .rgonul pur se ntrebuineaz la sudarea metalelor cu o puternic afinitate pentru hidrogen c Fr, i, .l. -rintr!un adaos de 7J2 crete considerabil viteza de lucru la sudarea oelurilor carbon obinuite. -rintr!un adaos de heliu se mrete energia coloanei arcului dar pentru c acest efect s fie semnificativ este necesar de cel puin 52 0 Ae. &tilizarea acestui gaz, dei avantajeaz din punct de vedere al calitii mbinrilor, este sever limitat de costul su e"trem de ridicat. Gn mod obinuit, la sudarea cu plasm se folosete argon ! pentru gazul plasmagen i .r sau .r H A2 ! pentru gazul de protecie. #udarea cu microplasm se numr printre procedeele la care modul de lucru se schimb n funcie de valoarea curentului de sudare. .stfel, sudarea cu plasm a microimbinrilor se recomanda procedeul 9 prin topire progresiv 'Kmelt!in plasma BeldingK)= -entru tablele subiri se recomand sudarea cu plasm prin topire progresiv, la care custura se obine prin avansul progresiv al bii de metal topit 'al liniei de fuziune) prin grosimea tablei. Regimul de sudare este n acest caz relativ KmoaleK. $ntensitatea curentului i debitul de gaz plasmagen au valori reduse, realiz%nd o presiune cinetic redus a jetului pe suprafaa bii topite 7ldura necesar topirii marginilor se transmite ndeosebi prin conducie. Gn czul sudrii cu plasm, pentru obinerea unor mbinri sudate de clitate, este necesar susinerea i protejarea bii de metal topit. .ceasta se poate face prin diferite metode 9 cu pern de flu" ceramic cu panglic special adeziv din fibre de sticl

cu pern de gaz inert.

Jelurile ino"idabile austenitice, n stare topit, se cracterizeaz printr!o v%scozitate ridicat i o tensiune superficial mare iar baia topit are o form stabil fr luarea unor msuri speciale. Jelurile nealiate i slab aliate au o v%scozitate i tensiune superficial mai sczute iar baia topit nu!i mai conserv forma, deci trebuie susinut. (etoda de susinere cea mai utilizat este cea cu pern de gaz inert, realizat printr!o uoar suprapresiune n zona rdcinii custurii. ,azul folosit n acest scop este, de obicei, argonul. Gn cazul folosirii hidrogenului n amestec cu argonul la gazul de protecie, care pe l%ng creterea energiei disponibile la sudare are i un efect de fluidizare a bii topite, susinerea rdcinii cu o pern de gaz inert este necesar i la sudarea oelurilor ino"idabile. &tilizarea dispozitivelor de fi"are a tablelor permite realizarea unei protecii sigure i a unei susineri eficace a rdcinii. .ceste dispozitive se utilizeaz ndeosebi n czul tablelor subiri 'sub 2 ! 1 mm) unde pot apare frecvent erori de aliniere i deformaii nsemnate n timpul sudrii. -ractic, sudarea tablelor sub 3 mm grosime este imposibil fr dispozitive de fi"are. #udarea cu plas se efectueaz, de obicei, n regim mecanizat;automatizat. -entru realizarea mbinrilor rectilinii, de obicei, capul de sudare 'generatorul de plasm) se deplaseaz cu viteza de sudare, cu ajutorul unui dispozitiv de tip tractor, iar tablele de sudat sunt fi"e. -entru realizarea mbinrilor circulare, de obicei, piesa de sudat este rotit cu ajutorul unui manipulator, iar capul de sudare este fi". -oziia capului de sudare, n majoritatea cazurilor, este vertical, respectiv sudare se face n poziie orizontal.

#udarea cu microplasm in Lcurent pulsatM


Gn ultimii ani o perfecionare remarcabil a tehnicii sudrii cu arcul electric, n general, i cu arcul de plasm, n special, s!a obinut pe seama utilizrii Kcurentului pulsatK 'modulat). Gn figura 2 se prezint diagrama de variaie a curentului de lucru la sudarea n curent pulsat. .stfel, n locul unui singur nivel de curent, utilizat la sudarea tradiional, curentul de lucru se obine prin comutarea periodic a dou sau mai multe nivele de curent, fiecare nivel fiind meninut un timp bine stabilit.

<

Figura 2 ! 8iagrama de variaie a curentului de lucru la sudarea n curent pulsat #e remarc faptul c n locul unui singur parametru 'curent de sudare), n acest caz avem de a face cu : parametrii de lucru reglabili i anume 9 $m N curent minim 'curent de baz) $( N curent ma"im 'curent de impuls) tm N timpul curentului minim t( N timpul curentului ma"im

#e observ c tm H t( N , adic perioada de repetiie, iar 3; N f, frecvena de impuls sau de modulaie. -rin reglarea independent a nivelelor $m, $(, tm, i t( este posibil o dozare foarte precis a energiei introduse n piesele de sudat, iar custura sudat rezult c o succesiune de puncte de sudur parial suprapuse. opirea metalului i formarea bii sunt produse doar de pulsul de curent, devaloare $( n intervalul t(. Eivelul redus $m are doar rolul de a menine arderea stabil a arcului de plasm, uur%nd reaprinderea pulsului urmtor, interval 'tm) n care baia topit se solidific parial sau total. Eivelul $( se alege n funcie de grosimea i configuraia pieselor de sudat, dar depinde i de cracteristicile echipamentului 'n special ale generatorului de plasm). 8urata t( se alege n funcie de viteza de sudare i frecvena utilizat. 8e obicei, durata t( reprezint 52 ! I5 0 din perioada de oscilaie , iar frecvena de modulaie este de : ! 32 Az. Gn diagrama din figura 2 se mai observ nc 1 parametrii9 tc 9 timpul de cretere td 9 timpul de descretere

ts 9 timpul de stingere 'stop sudare) 7reterea, respectiv descreterea, n pant a curentului de sudare, de la $m la $(, respectiv de la $( la $m, are rolul de a evita formarea craterelor la nceputul, respectiv la sf%ritul custurii, c urmare a ocurilor termice care s!ar crea dac amorsarea, respectiv stingerea arcului de plasm, s!ar realiza la valoarea $(. 7onform diagramei din figura 2, amorsarea procesului de sudare se face n momentul 3, la valoarea $m, dup care ncepe creterea curentului de la $m la $( n timpul tc, iar comanda de ntrerupere se d n momentul 2 c%nd ncepe descreterea curentului de la $( la $m n timpul td. #tingerea efectiv a arcului de plasm are loc ns n momentul 1, dup parcurgerea timpului ts, care trebuie s fie mai mare dec%t td. *a unele echipamente de sudare, timpii tc, td i ts nu sunt reglabili. 8e asemenea, n aceti timpi impulsurile 'modulaiile de curent pot lipsi). 8intre avantajele utilizrii curentului pulsat fa de sudarea clasic, se pot meniona9 *a aceeai valoare medie a curentului de sudare, utilizarea curenilor pulsai determin o cretere a penetraiei= 7ontrolul precis al vitezei de rcire i solidificare permite scurtarea duratei de meninere a metalului la temperaturi ridicate. .cest fapt are implicii favorabile n9

a) reducerea timpului oferit unei eventuale contaminri cu gaze a metalului custurii, gaze provenite fie din atmosfer 'n czul unei protecii necorespunztoare), fie prin difuzie din metalul de baz. b) formarea unor structuri cu gruni mult mai fini, ceea ce confer custurii proprieti mecnice superioare, prin viteza ridicat de solidificare i rcire= c) micorarea riscului fisurrii la cld a mbinrilor datorit staionrii mai reduse n domeniul temperaturilor de fragilizare. ensiunile reziduale i deformaiile sunt mai mici c urmare a energiei mai reduse introduse n piese= 8ozarea foarte precis a energiei introduse n piese, ceea ce are c efect9 a) reducerea limii custurii= b) reducerea zonei influenate termic= c) uurarea sudrii tablelor foarte subiri '2,3 ! 2,5 mm) prin reducerea volumului bii i a pericolului curgerii acesteia. #tabilirea regimului de sudare nseamn, practic, determinarea urmtorilor parametrii9 viteza de sudare, vs curentul de sudare, $s

32

natura i debitul gazului plasmagen, 8g natura i debitul gazului de protecie, 8p. Gn cazul sudrii n regim de curent pulsat, valoarea efectiv a curentului de sudare este determinat de9 valoarea curentului de baz '$m) valoarea curentului de impuls '$() durata curentului de baz 'tm) durata curentului de impuls 't()

.legerea parametrilor de sudare se face n funcie de9 natura i grosimea metalului de sudat= mrimea 'volumul) i configuraia geometric a piesei de sudat= dispozitivele tehnologice de sudare folosite= construcia generatorului de plasm 'diametrul duzei i electrodului, seciunea de trecere a gazelor, modul de rcire).

Gn consecin, stabilirea prin calcul a valorilor parametrilor de sudare este practic imposibil, ele determin%ndu!se pe cale e"perimental pentru fiecare caz concret n parte. Eatura gazului plasmagen la sudarea cu plasm este, n majoritatea cazurilor, argonul. 8ebitul lui se alege n funcie de tehnic de sudare folosit 'prin topire progresiv sau prin jet penetrant), dar ntotdeauna trebuie s se evite e"pulzarea metalului topit din baia de sudur 'efectul de tiere). Eatura i debitul gazului de protecie se alege n funcie de natura materialului de sudat i de construcia generatorului de plasm, astfel nc%t s se asigure o bun protecie a bii de sudur fa de mediul nconjurtor, pentru a se evita o"idarea acesteia sau absorbia de gaze nedorite din atmosfer. 7urentul de sudare determin volumul bii de metal topit. Gn consecin, valoarea lui se alege astfel nc%t, n corelaie cu viteza de sudare, s se asigure o ptrundere corespunztoare, fr, ns, s apar fenomenul de curgere a bii. Gn czul sudrii n regim de curent pulsat corelaia dintre valoarea efectiv a curentului de sudare i viteza de sudare este determinat i de frecvena impulsurilor i factorul de umplere. Gntruc%t, n acest caz, volumul bii de sudur este determinat numai de valoarea curentului de impuls i de durata acestuia, respectiv de factorul de umplere, viteza de sudare se va alege astfel ca, prin procedeul alternant de topire ! solidificare a bii, s rezulte puncte de sudur parial suprapuse care formeaz custura sudat. Gn felul acesta se asigur un control precis i eficace al bii de sudur. -ractic, sudarea cu plasm se folosete mai frecvent n domeniul microplasmei, c%nd curentul de sudare nu depete 52 . '22 .), dar cu posibiliti de reglare foarte precis ncep%nd cu 2,5 . 'chiar 2,3 .). Dchipamentele moderne de sudare cu plasm sau microplasm permit sudarea n regim de curent pulsat, conform unei ciclograme de funcionare de felul celei prezentate anterior sau chiar mai comple"e. Gn acest caz, echipamentele sunt destul de complicate,

33

conin%nd o electronic sofisticat, care necesit un personal calificat corespunztor at%t la e"ploatare c%t i la ntreinere i depanare. *a sudarea cu plasm i microplasm, foarte importante sunt dispozitivele tehnologice de lucru care asigur, de regul, str%ngerea i poziionarea marginilor tablelor supuse sudrii, deplasarea automat 'mecanizat) a capului de sudare sau rotirea piesei 'dup cz). .ceste dispozitive, pe l%ng rolul de mecanizarea; automatizare a procesului de sudare, cu parametrii de lucru constani 'viteza de sudare), trebuie s asigure i un regim termic constant n zona de sudare. .ceasta nseamn c fora de str%ngere a tablelor trebuie s fie constant i uniform distribuit pe ntreaga lungime a tablelor de sudat, astfel nc%t absorbia de cldur s fie uniform. Gn ceea ce privete no"ele rezultate la sudarea cu plasm, aceste sunt mult mai mici dec%t la tiere, astfel nc%t nu sunt necesare sisteme speciale de absorbie i e"haustare, o ventilare general a ncperii de lucru fiind suficient. 8e asemenea, zgomotul produs la sudare este de intensitate mult mai mic dec%t la tiere, c i pericolul de electrocutare datorit tensiunilor mult mai mici. Radiaiile i pericolul de e"plozie n czul utilizrii hidrogenului sunt ns la fel de periculoase c i la tiere, nc%t msurile de prevenire menionate rm%n valabile.

#trategii in domeniul microimbinrilor


&tilizarea raional a unui procedeu de sudare impune cunoaterea e"act a limitelor sale de aplicare. Gndeosebi la introducerea n practic a unui nou procedeu de sudare, adesea se ateapt rezultate cu mult peste posibilitile reale ale acestuia. -rincipalul avantaj al sudrii cu plasm ! concentrarea energetic ridicat ! este limitat superior de apariia arcului secundar. -entru o geometrie dat a ajutajului e"ist o intensitate critic a curentului prin arc la care straturile de gaz periferice care ecraneaz termic i electric arcul i diminueaz proprietile dielectrice 'izolatoare). 8escrcrile parazite prin ajutaj apar nt%i sporadic, pentru a se stabili apoi definitiv ntr!un arc secundar care distruge ajutajul i stric echilibrul bii de metal topit. Gntruc%t densitatea de curent n coloana arcului variaz invers proporional cu diametrul ajutajului rezult c la cureni mari concentrarea energetic a arcului de plasm scde. Gn ceea ce privete limita inferioar, sudarea cu plasm ntrece cu mult celelalte procedee de sudare cu arcul electric. 7oncentrarea deosebit a energiei n coloana arcului c%t i prezena arcului pilot asigur un grad suficient de ionizare pentru a permite arderea stabil a arcului de plasm chiar la cureni de 322 m.. #ub aspectul concentrrii energetice, sudarea cu plasm este depit doar de sudarea cu fascicul de electroni i de sudare cu laser. 7orespunztor limitelor curentului de sudare se pot defini limitele de utilizare a sudrii cu plasm n funcie de natura i grosimea materialului.Gn ceea ce privete grosimea minim a pieselor care pot fi sudate, utilizarea arcului de plasm a cunoscut o e"tindere deosebit n domeniul curenilor mici. (icroplasm, prin proprietile sale mult superioare celorlalte procedee, permite mbinarea prin sudare a pieselor fine din cele mai diverse metale i aliaje, gsindu!i aplicii n toate sectoarele tehnologice unde se cer sudate table subiri, piese delicte sau de nalt precizie.

32

-e plan international cercetarile aplicative in domeniul realizarii de echipamente specializate si al tehnologiilor neconventionale de mbinare cu microplasm in electronic, microelectronic, electrotehnic, aparatura medicla, in industria bunurilor de larg consum etc.au demarat de mai multi ani,! problemele tehnice au fost si sunt in curs de concretizare in realizarea de echipamente comple"e pentru sudare, integrate in linii de fabricatie automatizate care intrunesc performante deosebite. #e evidentiaza orientarea centrelor de cercetare in domeniul microtehnologiilor de mbinare in urmatoarele componente strategice 9 (onitorizarea si modelarea proceselor tehnologice.&tilizarea programelor specializate in configurarea hardBare si in modelarea proceselor termice de solicitare, analiza de spectru de vibratii, simulare procese de difuzie, analiza oboselii termice, ruperi mecnice, deformare elastic si plastic etc. &tilizarea de programe softBare specializate in programele de cercetare9 #-$7D, $!8D.#, .O.P&#, 8$E.18, .E#Q#, -. R.E etc. $n domeniul microimbinrilor cu microplasm9 a) sudarea cu microplasm a materialelor similare aluminu, cupru, si a otelurilor= b) sudarea cu microplasm a titanului, Bolframului, inconel etc. este mecanice si de etanseitate9 a) incercare la microtractiuni si indoire. b) $ncercri la tractiune si forfecare a sirmelor. #e utilizeaz senzori $ncercare la coroziune9 incercare la umiditate si temperatura, analiza dinamicii electrochimice

#!au analizat aspecte privind configurarea structural functionala a echipamentelor de sudare materiale plastice si materiale metalice, universale si specializate de la cei mai importanti furnizori de echipamente, aparatura si tehnologii de mbinare cu microplasm. .naliza avut in vedere o multitudine de aspecte, incepind cu destinatia acestora, parametrii energetici si tehnologici, design, tendinte de modulizare si compactizare precum si de inglobare a unor functiuni specifice 9 programare;control, control activ in proces, dialog cu nivele softBare superioare, contorizare, simulare, monitorizare, arhivare documentatie de fabricatie,! facilitati ce confera echipamentelor singulare cliatatea de a se integra in sisteme fle"ibile de fabricatie si > deschiderea R acestora spre configurarea fabricaiei moderne de microsisteme. #e evidentiaza urmatoarele tendinte de abordare si evolutie a echipamentelor de micrombinare cu microplasm 9 3. 8in punct de vedere constructiv se apreciaza o conceptie modulara compacta = 2. ,ama de puteri, curenti de sudare si frecvente este acoperitoare la diversitatea de aplicaii = 1. ,rupuri specializate echipate cu blocuri de distributie sau a"e cu motoare pas cu pas in sistem O.&?.# DE asigura pozitionarile si vitezele tehnologice de sudare la parametrii necesari = 31

:. Dvolutia cea mai spectaculoasa in conceptia echipamentelor de sudare cu microplasm o reprezinta modulele de comanda si programare unitati care inglobeaza sau nu modulele energetice generatoare de microplasm = &tilizarea microprocesoarelor in echiparea aplicaiilor de sudare cu ultrasunete confera acestora o multitudine de avantaje 9 3. -rogramarea unor regimuri tehnologice de sudare de la cele mai simple la cele mai sofisticte,! program soft start, de sudare si program soft sfirsit sudare 2. (emorarea de regimuri tehnologice de sudare 22!52!322, cu posibilitate de realocare din tastatura = 1. .sigurare unui control riguros al parametrilor de sudare in timp real = :. .sigurarea unei clitati constante a si fiabilitate deosebita in e"ploatare = 5. *egatura seriala cu periferice specializate, imprimanta, sisteme de operare -7, pentru tiparire sau stocare de informatii pe suport electronic = 4. *ogistic pentru sisteme de urmarire si comanda evoluate. .vind in vedere avantajele deosebite ale sudrii cu microplasm in comparatie cu alte procedee de sudare in diverse domenii de virf c microelectronic, electronic, electrotehnic, tehnologia spatiala, aparataj medicl, autovehicole etc.., se estimeaza c si in viitor acest procedeu de sudare va sta in atenia cercetatorilor si a utilzatorilor industriali, prognozindu!se o continua perfectionare a tehnologiilor si echipamentelor de sudare cit si o largire a sferei domeniilor de aplictie a procedeului. Dste evident c tendintele de evolutie ale echipamentelor de micrombinare sunt determinate in mod fundamental de cerintele de asigurare a calitaii totale a fabricaiei,! reproductibilitatea calitaii imbinrilor sudate, controlul si monitorizarea proceselor tehnologice, posibilitaile de automatizare si fle"ibilizare a fabricaiei precum si protecia mediului nconjurtor. .ceste clitati sunt conferite de structuri miniaturizate si robuste, configuratii modulare, control activ al proceselor tehnologice de sudare, contorizare si prelucrare statistic a calitaii fabricaiei de microsisteme etc.. Realizarea conceptiei structural functionale si a modelelor functionale de echipamente de micrombinare cu microplasm la nivelul cerintelor tehnice actuale,! tehnic -+(, interfata cu sisteme de comanda si programare in tehnic digitala, logistic pentru legatura seriala -7 cu nalt grad de rezolutie, sisteme de poziionare de precizie, confer programului de cercetare dezvoltare un grad de noutate ridicat pentru producia interna si concordana cu programele actuale de dezvoltare inovativa de noi echipamente si tehnologii de micrombinare a materialelor in plan international.

3:

.ne"e9
3. .ceasta figura prezinta o $nstalatie de taiere cu jet de plasma a materialelor compozite

3. electrod de Bolfram= 2. duza= 1. amestecul de gaze= :. sistem de racire cu apa= 5. jet de plasma= 4. materialul de taiat= I. calculator electronic. *a taierea cu jet de plasma, datorita concentratiei mari de energie intr!un spatiu restrans, se pot atinge temperaturi foarte inalte sub un puternic efect de suflu. (aterialul piesei este incalzit pana la topirea unui strat, dupa care se sufla din taietura cu jetul de plasma. *a grosimi ale pieselor mai mari de 32 mm, jetul de plasma este inlocuit de un arc de plasma 'caldura degajata in sectiunea taieturii este mai mare). Setul de plasma este utilizat din ce in ce mai mult la taierea otelurilor bogat aliate, a metalelor neferoase si chiar a materialelor nemetalice. #e pot utiliza drept gaze plasmogene9 argon, azot, hidrogen, heliu. Folosindu!se generatoare de plasma cu puteri instalate de pana la 352 T+ se pot taia materiale care, in cazul otelurilor, ajung pana la 322 mm grosime, iar pentru aluminiu pana la 325 mm. Setul de plasma 5 actioneaza asupra materialului de taiat 4, pozitionarea si deplasarile s", s@, sz si rotirea Bz, necesare decuparii conturului dorit putand fi realizate manual, sau automat cu ajutorul calculatorului I. -rincipalii parametri ai instalatiei de taiere cu plasma sunt9 viteza de taiere, intensitatea si tensiunea curentului electric in arcul de plasma, natura si debitul gazului plasmogen. #tabilirea valorilor acestor parametri se face in functie de natura materialului prelucrat, grosimea semifabricatului, calitatea impusa suprafetei, productivitatea impusa, precizia dimensionala si forma geometrica cerute. ,rosimea semifabricatului debitat cu jet de plasma poate fi de pana la 42...<2 mm si chiar mai mult. 8e retinut insa ca, o data cu cresterea grosimii semifabricatului debitat, cresterea densitatii de curent nu mai conduce la o crestere proportionala a vitezei de taiere. .ceasta se datoreaza faptului ca o mare parte a energiei termice este consumata la

35

e"tinderea zonei influentata termic care, pentru un rost de taiere b N 3,5 mm, poate capata o e"tindere de 2,2: mm. -lasmatroanele care folosesc gaze plasmogene biatomice 'E2, A 2, J 2) asigura taierea de calitate a semifabricatelor din materiale metalice 'cu precadere a otelurilor inalt aliate, refractare si ino"idabile, aliajelor de aluminiu, cupru, titan) si compozite cu matrice metalica sau din mase plastice ' termoplastice, termorigide, elastomere). -rintre defectele specifice taierii cu jet de plasma se mentioneaza9 rotunjirea muchiilor datorita taierii cu o putere prea mica a generatorului de plasma= rugozitatea mai mare pe una dintre suprafetele rezultate prin taiere, ca urmare a efectului turbionar al jetului de plasma= aparitia de bavuri pe partea opusa a zonei taiate si improscari de material, sub forma de stropi, ca urmare a taierii cu viteze prea mari= formarea unor zone influentate termic in care, sub actiunea tensiunilor termice si remanente pot aparea fisuri, crapaturi. -entru prelucrarea pieselor din otel carbon cu grosimi de pana la I5 mm se pot utiliza, in locul gazului inert, aer sau o"igen. 7alitatea taieturii cu jet de plasma este cel putin tot atat de buna ca si cea realizata prin taierea o"iflacara, insa cu o zona influentata termic mai mica, de cel mult 3,5 mm. -recizia taieturii este de 3,5 mm. 2. #chema de principiu a unui generator de plasma9

3 ! electrod de Bolfram= 2 ! jet de gaz= 1 ! ajutaj de cupru= : ! jet de plasma= 5 ! piesa supusa prelucrarii= 4 ! sursa de curent continuu. -relucrarea prin eroziune cu plasma9 -lasma este un gaz sau un amestec de gaze puternic ionizat 'compus din molecule, atomi, ioni si electroni) si cvasineutru din punct de vedere electric. #e caracterizeaza prin9 conductivitate electrica mare, capacitate de interactionare cu campurile electrice si magnetice, permanenta sursa de radiatii electromagnetice cu spectru larg 'infrarosu, vizibil, ultraviolet). Eatura mediului gazos, gradul de ionizare si de recombinare determina temperatura plasmei, care variaza in limite foarte largi. 8eosebim astfel plasma de temperatura scazuta, de apro"imativ 321 2? si plasma nucleara, pana la 32< 2?, definita de unii autori ca fiind a patra stare de agregare a substantelor, cu implicatii directe in descoperirea a noi surse de energie. $n domeniul constructiilor de masini se foloseste plasma de 4222...122222?, obtinuta in urma unor descarcari electrice in mediu gazos prin arc, prin scantei sau latente. -lasma se obtine in generatoare de plasma, numite si plasmatroane, in care coloana arcului electric

34

este obligata, sub actiunea unui jet de gaz, sa treaca printr!un spatiu limitat de orificiu unei duze. .rcul electric se formeaza intre un electrod de Bolfram 3 si piesa supusa prelucrarii 5. .rcul provoaca ionizarea gazului si va fi suflat in afara sub forma unui jet de plasma : pe suprafata piesei unde va produce erodarea acesteia, rezultaUnd piesa prelucrata. -lasmatronul este un ajutaj de cupru 1 racit fortat cu apa. ,eneratoarele de plasma pot functiona, dupa modul in care se realizeaza descarcarea, in doua variante9 ! cu arc cu plasma ' arcul arde intre electrodul ! catod si piesa anod trecand prin duza) ! generator tip -lasmarc= ! cu jet de plasma 'arcul arde intre electrodul ! catod si duza ! anod, plasma fiind suflata de catre presiunea gazului sub forma de jet) ! generator tip -lasma ! -lating. #istemul de alimentare cu gaz plasmogen consta din butelii de presiune inalta in care se afla inchis gazul de lucru= argon, hidrogen azot, heliu, Tripton sau amestecuri ale acestora. #ursa de alimentare cu energie electrica are, in functie de generatorul utilizat, puteri de pana la 325 + si tensiunea necesara arcului de plasma de 222 ! 252 V. -relucrarea dimensionala se obtine in urma operatiei de taiere, cilindrare e"terioara, filetare, metalizare. #e pot prelucra cu plasma otelurile ino"idabile, otelurile manganoase, aliajele de titan, cuprul, magneziul, aluminiul si aliajele lor, fonta si deseurile to"ice ale industriei chimice 'prin transformare in produse marfa).

3I

Oibliografie9
3. 8ehelean, 8. > #udarea prin topire R Dd. #udura. imisoara, 3CCI. 2. +elding AandbooT, Volume 2, .merican +elding #ociet@, 3CC5. 1. K8raucelates, &., Aelmich ., Oartzsch S.K. loB /Dnerg@ Soining echniWue for #heet (etalK, +elding Sournal Eo1, (artie 2222 :. (ihaela -.#7&, Voicu #.F . > Dlemente ale monografiei sudrii in Romania,3CC< 5. K$novations in Belding technolog@ in 2222K +eldingX7utting, Eo.4,2223 4. Y-lasm brazing process Teeps zinc on galvanized (aterialsX-rocesses, Jctober 2222, pg.2:!25. BBB.vB.com I. DTard, F Francouer, (. K he future is noBK Soining BBB.joiningtech.com <. 7ssid@, V. K,O!24: +elding BBB.Oussiness7ommunications 7ompan@,$nc. C. *ucs, + Y7omputer technolog@ in BeldingM 32.K+elding (achinerr@ / . global #trategic Oussiness ReprortK,(ai 2222 BBB.mindbranch.com 33.K +$ projects carried out for electronics,photonics,sensors, and medical sectorsK BBB.tBi.co.uT 32. K(icrojoining echnologiesK BBB.Ddison +elding $nstitute 31. BBB. Ddison +elding $nstitut 3:. BBB. -aton +elding Sournale DWuipment scheetM, .dvanced

echnologies, **7. and #uppliesK

3<

3C