Sunteți pe pagina 1din 20

RASUNSURI INTREBARI EVALUARE PENTRU EXAMENUL DE ACCES 1. Explicai necesitatea evalu ii ec!n!

"ice si #inancia e Procesul de evaluare economica are drept obiectiv - stabilirea valorii de piaa, - a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor, el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii. Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri semnificative cum sunt: - modificri in mrimea si structura capitalului social, - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor, - actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje , - in ca!ul tran!aciilor comerciale, - cu oca!ia privati!rii cnd elementele pre!entate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa ci mai de"rab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste #. Explicai !lul $ilanului c!nta$il in evalua ea unui active sau unei int ep in%e i $rice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strate"iile aplicate de firma, el reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si re!ultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s%a incheiat. &. Explicai %i#e enele %int e p e si val!a e P eul este suma de bani ce se poate obine din vn!area unui bun de bunvoie, intre pari aflate in cuno'tina de cau!a, in cadrul unei tran!acii in care preul este determinat obiectiv. (tabilirea preului presupune ne"ocierea, evaluatorul nu%si propune sa determine preului ci "ama de valori, respective !ona in care ar putea ncepe ne"ocierea si care ar putea probabil sa se situe!e preul. Val!a ea unui bun se fondea! pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vn!torul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. )aloarea depinde de unele criterii sau factori care influenea! dorina de a cumpra sau vinde* aceste criterii pot fi subiective, de natura psiholo"ica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordea! att separate cat si mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau. +. Clasi#icati %i#e itele tipu i %e evalua i ,in punct de vedere al utili!atorului evaluarii % evaluari contabile % evaluari administrative (cele solicitate de administrator % evaluari ba!ate pe e-perti!a si dia"nostic ,in punct de vedere al obiectului evaluarii: % evaluari de intreprinderi % evaluari de bunuri % evaluari de "rupe de bunuri 1

,in punctul de vedere al scopului evaluarii: % evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare % evaluari contractuale % evaluari "enerate de initiative antreprenoriale (fu!iuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari mana"eriale evalurari in scopuri comerciale, fiscale .. Ca e este !lul %ia&n!sticului in evalua ea int ep in%e ii' ,ia"nosticul are drept scop % nele"erea factorilor economici care influenea! sectorul de activitate al ntreprinderii* % cunoa'terea re"ulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea* % determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in pre!ent si in viitor* % facultatea de inte"rare a re!ultatelor in repre!entarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utili!atorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la nivelul re!ultatelor sale. /olul dia"nosticului in evaluarea ntreprinderii : % este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu%!isa respectiv in stabilirea ipote!elor de evaluare, % ale"erea metodelor, % ajuta la anticiparea viitorului firmei, % la depistarea factorilor de risc si % la stabilirea ipote!elor de evaluare scara valorilor determinate pre!entate in raportul final. 0. De#inii val!a ea %e piaa Val!a ea %e piaa repre!int suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evalurii, intre un cumparator si un van!ator, hotrai si avi!ai, care actionea!a in cuno'tina de cau!a, prudent si fara constrn"eri, intr%o tran!acie echilibrata dup un mar1etin" adecvat. 2. De#inii val!a ea (usta Val!a ea (usta repre!int suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua pari aflate in cuno'tina de cau!a, in cadrul unei tran!acii cu preul determinat obiectiv. 3. De#inii val!a ea actuala a unui $un Val!a ea actuala a unui bun este valoarea actuali!ata a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmea! a fi "enerate de derularea normala a activitii ntreprinderii. Val!a ea actuala ) val!a e %e utilitate 4. Val!a ea %e ! i&ine Val!a ea %e ! i&ine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achi!iie repre!int totalitatea costurilor necesare pentru achi!iionarea si punerea bunului sau activului in stare de utili!are sau de folosire. 15. Val!a ea %e utili*a e ) val!a e %e inl!cui e Val!a ea %e utili*a e repre!inta totalitatea costurilor necesare pentru dobndirea unui bun #

susceptibil a fi folosit in acela'i scop, in acelea'i condiii de utili!are, avand aceea'i durata pre!umata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevalurii. 11. P e*entati + "!"ente %in viata ,nt ep in%e ii in ca e este !$li&at! ie eevalua ea % modificri in mrimea si structura capitalului social % modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor % actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje 1#. De ce este !$li&at! ie evalua ea in ca*ul p ivati* ii% din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor % din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil* nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi e-trapolate in perioada post privati!are % cumparatorul nu investe'te pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ra"andita* % valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de "radul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penali!at pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. 6u oca!ia evaluarii pentru privati!are, trebuie observata si anali!ata necesitatea unei eventuale restructurari. 1&. .$iectivul si "i(l!acele %e eali*a e a %ia&n!sticului (u i%ic .$iectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii. C!nstata i / 7innd seama de prevederile le"ale in vi"oare e-pertul evaluator va stabili daca: - (ocietatea este constituita le"al* - 8-ista acte si contracte privind drepturile de proprietate* - 8-ista contracte incheiate cu partenerii e-terni* - 8-ista actiuni juridice in curs* - 8-ista contracte individule de munca* - 6are este re"imul fiscal al intreprinderii C!nclu*ia0 ,up trecerea in revista a mijloacelor de reali!are si a procedurilor de lucru se stabilesc: $portunitile e-istente in mediul e-terior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previ!ibil po!itiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi le"islaie si re"lementari specifice favorabile. /iscurile e-istente in mediul e-tern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previ!ibil ne"ativ (invers oportunitilor * Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi: - o buna or"ani!are si funcionare a ntreprinderii* - contract si statut corespun!toare* - relaii contractuale corecte* - finanare asi"urata* - absenta liti"iilor* - re"lementari fiscale aplicate corecte* - obli"aii fiscale ndeplinite la timp* puncte slabe, adic deficiente constatate in or"ani!area si funcionarea &

ntreprinderii: - statutul si contractul necorespun!toare situaiei de fapt* - e-istenta unor liti"ii contractuale cu terii si cu proprii salariai* - conflicte de munca* - obli"aii fiscale nerespectate. 1+. .$iectivul si "i(l!acele %e eali*a e a %ia&n!sticului c!"e cial .$iectivul l repre!int determinarea locului ocupat pe piaa de ntreprindere in pre!ent si in viitor. C!nstat i a Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale ntreprinderii se va calcula ponderea lor in volumul total al activitii* b (e va efectua o anali!a a clienilor cu pondere importanta sau mare si pentru ace'tia durata de recuperare a creanelor *se vor anali!a clientii incerti* c (e vor anali!a furni!orii* d (e va identifica concurenta actuala si potentiala* e (e va anali!a reteaua de distributie a intreprinderii* f (e va anali!a "radul de permeabilitate a pietei* " (e va anali!a tipurile de actiuni promotionale facute de ntreprindere, cuantumul cheltuielilor publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a ima"inii firmei* C!nclu*ia $portunitile /iscurile Punctele forte ca de e-: retea de van!are puternica, clienti statornici,calitate f buna a produselor si serviciilor puncte slabe ca de e-: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea insuficienta a pietii. 1.. .$iectivul si "i(l!acele %e expl!ata e eali*a e ale %ia&n!sticului te1nic2 te1n!l!&ic si %e

.$iectivul consta in stabilirea msurii in care mijloacele de producie materiale rspund nevoilor actuale sau viitoare ale ntreprinderii sau ale potenialului cumparator. C!nstat i - se impune cunoa'terea potenialului de producie la un moment dat si evoluia sa in timp* - stabilirea dinamicii imobili!rilor* - stabilirea nivelului de amorti!are* - stabilirea nivelului de productivitate* - anali!a potenialului de cercetare%de!voltare pentru a putea determina strate"ia de viitor previ!ibil a ntreprinderii* C!nclu*iile se p e*int su$ #! "a0 $portunitilor /iscurilor Punctele forte ca de e-: o buna utili!are a capitalului de producie*utilaje moderne, produse si servicii competitive +

puncte slabe ca de e-: o planificare defectuasa a produciei, o conducere defectuasa a aprovi!ionrii si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 10. .$iectivul si "i(l!acele %e eali*a e ale %ia&n!sticului %e ! &ani*a e2 "ana&e"ent si esu se u"ane .$iectivul l repre!int anali!a structurii umane si a capacitaii personalului de a contribui la reali!area activitii ntreprinderii. C!nstat i se fac urmtoarele demersuri: a 9nali!a structurii umane si anume: - $r"ani!area ierarhica si funcionala a ntreprinderii* - ,ate cu privire la personal: pre"tirea ,"radul de ocupare* vechimea in ntreprindere* fluctuaiile, absenteism. b ,ate cu privire la conducerea ntreprinderii: varsta, pre"atire,e-perienta,stil de conducere,sistem de remunerare,le"atura cu actionariatul c ,ate sociale: climatul social,protectia muncii,or"ani!are sindicala. C!nclu*ia 9nali!and datele de mai sus se poate stabili: $portunitile /iscurile Punctele forte : personal tanar, fle-ibil, bine pre"atir, e-ista o buna or"ani!are, e-ista motivarea muncii. puncte slabe : proasta functionare a conducerii*salari!are nestimulata*relatii de rudenie intre conducere si salariati. 12. .$iectivele si "i(l!acele %e eali*a e ale %ia&n!sticului #inancia c!nta$il .$iective0 a (tabilirea e-istentei ima"inii fidele, clare si complete a patrimoniului, a re!ultatului financiar si a strii de sntate a societarii* b 8valuarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin trei e-erciii financiare* c :tili!area relaiilor efectului de levier pentru afaceri, dia"nosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii. C!nstat i ;n urma anali!ei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informaiile coninute in situaiile financiare, pe ultimii &%. ani, preluate potrivit metodolo"iei specifice evalurii lor prin metode patrimoniale. C!nclu*ile se e-prima sub forma: $portunitile /iscurile Punctele forte puncte slabe 13. R!lul $ilanului in %ia&n!sticul %e evalua e <ilanul contabil este documentul contabil de sinte!a prin care se pre!int activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si re!ultatele perioadei pentru care se ntocme'te, potrivit le"ii. <ilanul contabil este sursa de date ce se prelucrea! pentru reali!area dia"nosticului contabil si .

financiar. 14. R!lul $ilantului #uncti!nal in %ia&n!stica ea int ep in%e ii <ilanul este instrumentul de anali!a, pe ba!a posturilor din bilant, a principalelor functii ale ntreprinderii: - funciile de investiii, - de e-ploatare si - de tre!orerie = in active si - funcia de finanare in pasiv. #5. Ca e sunt pa3ii in %ete "ina ea activ net c! ectat 4ANC5 1.(epararea tuturor elementelor de active in elemente necesare e-ploatrii si elemente in afara e-ploatrii (necesare ntreprinderii #. /eevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare e-ploatrii* &. 6alculul matematic al activului net corectat. #1. C!"p!nentele #un%a"entale ale ! ic ei evalu i sunt: % activul net corectat si / capacitatea beneficiara ##. Met!%ele %e calcul al activ net c! i(at sunt: - metoda substractiva si - met. aditiva #&. Met' su$st activa consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica a tuturor datoriilor actuali!ate. #+. Met a%itiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale. #.. Cu" se calculea*a val!a ea su$stantiala $ uta-Explicati se"ni#icatia acesteia' Val' su$staniala $ uta este e"ala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, de'i sunt nre"istrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cau!e. 8a semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utili!a ntreprinderea la un moment dat, pre!entnd valoarea activului pe ba!a principiului prevalentei economicului asupra juridicului. #0. Met a%itiva ------------6apitaluri Proprii 10..555 6ap social 155.555 /e!erve 15.555 Profit ...555 6h infiintare (1..555 ANC 678'888 Met su$st activa 6ladiri #55.555 8chipamente #.5.555 0

(tocuri &55.555 6asa 15.555 <anca 1.5.555 >otal active 415.555 ?urni!ori (+55.555 6reditori (35.555 ;mprum (#55.555 )en anticip (35.555 >otal obli"atii (205.555 ANC 678'888 #2. Ce este ata %e actuali*a eRata %e actuali*a e este rata de rentabilitate utili!ata pentru determinarea valorii actuali!ate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior. #3. Te1nicile %e actuali*a e /ata de actuali!are este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari. 9ctuali!area si capitali!area sunt # tehnici le"ate dar diferite* sunt le"ate prin factorul timp. 8conomia de piata are & piete diferite: 1. piata de bunuri si servicii* #. piata financiara* &. piata muncii. ;n piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pa"ube. ;n piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pa"ube. ;n aceasta piaa banii sunt neechivalenti si pentru a%i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actuali!are. 9ctuali!area se reali!ea! si se e-prima prin # tehnici speciale , dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel: 1. ,aca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut = pre!ent % viitor , se aplica re"ula capitali!rii sau tehnica de capitali!are numita si de fructificare* % suma cheltuita a!i @AB are ca echivalent in viitor, peste @nB ani, o suma @CB daca suma A o amplificam cu factorul de capitali!are (1Di n . #. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor =pre!ent % trecut se aplica tehnica de actuali!are numita si re"ula de actuali!are - suma @CB preva!uta a fi chetuita in viitor peste @nB ani are in pre!ent valoarea @-B daca suma C o aplificam cu factorul de actuali!are 1E(1Di n % su"a 9 prev!uta a fi flu-ul de tre!orerie in viitor peste n ani are in pre!ent valoarea A daca pe F il amplificam cu factorul de actuali!are A G F HHH1HHHH (1Di n / % 4 ata %e#latata G i%f (1Df n % ata neut a %e plasa"ent 6 9nG
1

(1Dt

t :;' P e*entati t ei "et!%e %e %ete "ina e a atei %e actuali*a e %Renta$ilitatea speci#ica a'teptata pentru investitii alternative, % ata %e actuali*a e G dob obli"atiiunilor de stat D prima de risc,. / ata neut a %e plasa"ent pe piata financiara % ata %!$an*ii ceruta pentru plata datoriei planificate* /ata doban!ii care este ba!ata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata doban!ii de ba!a fara risc +8' Ce este actuali*a eaActuali*a ea este estimarea valorii pre!ente, la data evaluarii, a unui flu- banesc viitor. (copul utili!arii acestei tehnici este acela de a transforma un flu- monetar viitor in capacitatea de a "enera venituri anuale. (e refera in "eneral la sumele anuale viitoare de marimi ine"ale (de e-emplu cash%floI%ul disponibil pentru proprietari . +6' M!%ul %e %ete "ina e a c!stului capitalului unei ,nt ep in%e i /ata de actuali!are poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. ,esi"ur, se nele"e ca, atunci cnd firma nu utili!ea! credite, rata de actuali!are va fi e"ala cu costul capitalurilor proprii. ?ormula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este: CMPC ) C<p =<p >v?CD= 46/Ci5 , unde: 6JP6 G costul mediu ponderat al capitalului 6Kpr G costul capitalului propriu Kpr G capitalul propriu ) G valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispo!itia furni!orilor de capital 6, G credite 6i G cota de impo!it pe profit +:' C!stul capitalu il! p !p ii a unei ,nt ep in%e i 6ostul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actuali!are folosita de intreprindere. %6ost cap propriu e-pr prin act commune G dividend ultimul anEval justa medie a actiuniiDcrestere preconi!ata a dividendului % cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se reali!ea!a prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : K6P/ G ,;) D (1%d LM ( 6P/ ,;) G dividendul pe actiune distribuit ( G cursul bursier al actiunii firmei anali!ate d G rata de distribuire a dividendelor M G profitul net al firmei 6P/ G valoarea contabila a cap proprii ale firmei 3

++' Relatia %int e iscu i si ata %e actuali*a e Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot pro"ano!a cu certitudine din cau!a faptului ca viitorul este nesi"ur. 9cceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. Na anali!a unei astfel de abordari a riscului, incertitudinile le"ate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: 1. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii si"urantei sau metoda deducerii profitului sau #. ca o crestere a ratei de actuali!are (metoda cresterii doban!ii, metoda primei de risc . /ata de actuali!are trebuie sa fie o rata nainte de impo!itare ce reflecta evalurile pieei curente ale valorilor%timp a banilor si riscurile specifice activului. /ata de actuali!are trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimrile viitorului flu- de numerar au fost ajustate. $ rata care reflecta evalurile pieei curente asupra valorii =timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita%o daca au ales o investitie care ar "enera flu-uri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie "enerate din active. (unt luate in considerare si iscu i cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect si riscul flu-ului de numerar. +@' Explicati elatia %int e iscu i si val!a ea int ep in%e ii /iscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actuali!are este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe re!ultate din sinte!a dia"nosticelor. Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actuali!are mai mare. +7' Explicati elatia %int e ata %e actuali*a e si val!a ea int ep in%e ii ;ntre rata de actuali!are si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. +A' Ce este val!a ea pat i"!niala a unei int ep in%e i- P e*entati cateva "et!%e %e %ete "ina e Val!a ea pat i"!niala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. )aloarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat 9ctivul net corijat se calculea! prin doua metode: 6' "et!%a a%itiva 9N6G 69P P/$P/;; %ED ,;? ,8 /88)9N:9/8 :' "et!%a su$st activa 9N6 G 96>;)8 /88)9N:>8 = ,9>$/;; Jetodele de determinare sunt: 9ctivul net corectat poate fi determinat prin doua metode: Jetoda aditiva Jetoda substractiva Jetoda valorii substaniale 9lte metode patrimoniale (Jetoda capitalului permanent necesar e-ploatarii 4

+B' Ce este capacitatea $ene#icia a a int ep in%e ii si ce se"ni#icatie a e in evalua ea int ep in%e iiCapacitatea $ene#icia a nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a "enera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de "estiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici%o schimbare semnificativa nu a avut loc G randamentul totalitarii capitalurilor care finanea! ntreprinderea Capacitatea $ene#icia a se p!ate exp i"a p in u "t! ii in%icat! i0 - p !#it $ ut 4dia"nosticul financiar%contabil C - p !#itul net se foloseste in evaluari prin metode ba!ate pe capitali!area veniturilor* - %ivi%en% folosit in evaluari ba!ate pe randamentul capitaluluiC - p in #lux %e t e*! e ie sau cas1/#l!D folosit in evaluarile ba!ate pe actuali!area flu-urilor de"ajate de ntreprindere. +E' Etapele %ete "in ii capacitaii $eneficiare sunt: % studiul re!ultatelor trecute (& ani % e-amenul previ!iunilor % mi-ajul elementelor re!ultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitaii beneficiare I' Stu%iul e*ultatel! t ecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilant care indeplineste cumulativ + conditii: 1. este un profit stabil* #. este un profit real* &. este un profit cert* +. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor. (e porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii: corectii pe ori!ontala intre e-ercitii care scot in evidenta modificarile din le"islatie. ,eci trebuie sa facem comparabile bilanturile si sa le aducem la nivelul ultimului an. <. 6orectii pe verticala adica pentru fiecare e-etcitiu in parte de la 69 pana la profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe ba!a constatarilor din dia"nosticul de evaluare.: %marja bruta* %valoarea adau"ata %e-cedent brutEnet din e-ploatare* %profit net 9. prima cate"orie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar* <. a doua cate"orie de corecii sunt le"ate de amortismente = se nltura orice e-ces de amorti!are si se adu"a orice insuficienta de amorti!are, referina constituind%o fie le"ea fiscala fie standardele profesionale emise de e-perii tehnici* 6. a treia cate"orie se refera la salarii si asimilate salariilor % insuficientele sau e-a"errile trebuie adu"ate sau eliminate, referina constituind%o standardele si studiile efectuate de e-peri in munca si protecia sociala* ,. a patra cate"orie se refera la stocuri = se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntrea"a perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfr'it de perioada, anomaliile trebuind reinte"rate sau deduse din re!ultatul contabil* 8. a cincia cate"orie se refera la profituri si pierderi e-cepionale = se rein numai acele 9. 15

profituri care provin din operaiuni obi'nuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor ?. corecii le"ate de siner"ii O. alte corecii care pot re!ulta din dia"nostic ;n conclu!ie, pe ba!a constatrilor din dia"nostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii. II' Exa"enul p evi*iunil! 8valuatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa re!ulte ca ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidative. III'Calculul "ate"atic p in @ va iante %e luc u %in ac e evaluat! ul va #!l!si una: a capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previ!ionate* se recomanda in evaluarea pentru privati!are unde trecutul este neproductibil. b 6apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se foloseste in evaluari pt fu!iuni, divi!ari, majorari de capital. c 6apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intrea"a periaoda trecuta si viitoare* se utili!ea!a in evaluarea pt van!ari intre proprietari privati. d 6apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare, de e-: & ani din trecut si 1 an viitorsau 1 an trecut si & ani viitor. +;' P e*entati si explicati @ c! ectii ce p!t #i a%use %ete "ina ea capacitatii $ene#icia e: e*ultatel! %in $ilant pent u

9. prima cate"orie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar* <. a doua cate"orie de corecii sunt le"ate de amortismente = se nltura orice e-ces de amorti!are si se adu"a orice insuficienta de amorti!are, referina constituind%o fie le"ea fiscala fie standardele profesionale emise de e-perii tehnici* 6. a treia cate"orie se refera la salarii si asimilate salariilor % insuficientele sau e-a"errile trebuie adu"ate sau eliminate, referina constituind%o standardele si studiile efectuate de e-peri in munca si protecia sociala* ,. a patra cate"orie se refera la stocuri = se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntrea"a perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfr'it de perioada, anomaliile trebuind reinte"rate sau deduse din re!ultatul contabil* 8. a cincia cate"orie se refera la profituri si pierderi e-cepionale = se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obi'nuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor ?. corecii le"ate de siner"ii O. alte corecii care pot re!ulta din dia"nostic ;n conclu!ie, pe ba!a constatrilor din dia"nostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii. @8' Ca e sunt va iantele te! etice %e calcul "ate"atic al capacitatii $ene#icia e a unei int ep in%e i6apacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante: % ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previ!ionate* % ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute* % ca medie a profiturilor anuale previ!ionate* 11

% ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare. @6' Ce intele&eti p in pe i!a%a %e e#e inta a unei int ep in%e i in evalua ea acesteia pe $a*a pe #! "antel! #inancia ePe i!a%a %e e#e inta corespunde perioadei de pro"no!a a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa%si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa%; permita sa%si reia ciclul vietii. 9stfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divi!area, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru moderni!area echipamentelor si tehnolo"iilor, pentru reinnoirea produselor, etc. ,in punctul de vedere al investitorului perioada de pro"no!a corespunde cu termenul de recuperare al investitiei. @:' De#inii capacitatea $ene#icia a a unei ,nt ep in%e i si p e*entai #! "ele %e exp i"a e a acesteia' Capacitatea $ene#icia a inseamna atitudinea unei intreprinderi de a "enera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de "estiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici%o schimbare semnificativa nu a avut loc G randamentul totalitatii capitalurilor care finantea!a intreprinderea @+' Cu" se %ete "ina si ce se"ni#icatie au #luxu ile %e t e*! e ie in evalua ea unei int ep in%e iFluxu ile %e t e*! e ie sunt acele profituroi ale intrepr. 6are sunt disponibile tuturor furni!orilor de capital catre intreprindere dupa anali!area restrictiilor de distributie conform le"ii societarilor. Fluxul %e t e*! e ie repre!int profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impo!itelor pe imobili!ri, dar naintea dobn!ii. ?N:A:N ,8 >/8P$/8/;8 (8 P$9>8 (>9<;N; ;N,;/86>: Profit (pierdere pe an D dobnda pe datoria la teri % economia la impo!itul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobn!ii pentru datoria la terti D impo!itul pe venit care poate fi compensate D deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar % venituri care nu aduc numerar % cheltuieli de capital DE% deducereaEcre'terea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilorEdatoriilor ?lu- de tre!orerie @@' In ce c!nsta "et!%a #luxu il! %e %isp!ni$ilitati actuali*ateMet!%a DCF consta in nsumarea flu-urilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,nB, cnd se aprecia! ca proprietarul ar trebui sa%si reconsidere modul de abordare a afacerii sale* in acest an ,,nB se stabile'te valoarea re!iduala a activului sau a ntreprinderii @7' Ca e sunt cele pat u etape in evalua ea ,nt ep in%e ii p in "et!%a #luxu il! %isp!ni$ilitati actuali*ateAplica e "et!%ei se face in patru etape: 1# %e

1. 6alculul #luxului %e lic1i%itati nete istorice pe minim trei ani folosind sinte!a dia"nosticelor. #. P !iecta ea #luxului %e lic1i%itati nete pe ! pe i!a%a "ai lun&a , dar compatibila cu ori!ontul de pro"no!a stabilit ntreprinderii* deci o buna vi!iune, o nele"ere a flu-urilor trecute: vn!ri, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc. &. Dete "ina ea val! ii e*i%uale ce urmea! a fi adu"ata la cash%floI%ul din ultimul an proiectat* ori!ontul pro"no!at este in "eneral, estimate tinand seama de constatarile dia"nosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo pro"no!at* valoarea re!iduala, de re"ula se calculea!a prin aplicarea unui multiplicator ! la cash floI%ul ultimului an pro"no!at ()rGP-6? sau aplicand modelul Oordon HHH1HHH, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar " este cre'terea pe K%" termen lun" a flu-ului de numerar +. Dete "ina ea atei %e actuali*a e, cu ajutorul careia este posibila readucerea flu-urilor nete viitoare se a valorii re!iduale in valori de a!i* numita si rata neutra 8a poate fi detreminata pornind de la dobanda obli"atiilro sau titlurilor de stat. @A' Ce sunt ele"entele intan&i$ile ale unei int ep in%e i si ca e sunt acestea8lementele intan"ibile sunt imobili!arile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare de!voltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc. @B' Ce sunt "et!%ele c!"$inate %e evalua e si in cate & upe se clasi#icaMet!%ele c!"$inate %e evalua e presupun o abordare financiara, intrucat se ba!ea!a pe flu-urile antrenate de activitatea intreprinderii intr%o perioada trecuta sau viitoare. Jetodele de eval combinate pot fi "rupate in doua cate"orii, in functie de tehnicile aplicate: % tehnici ba!ate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate* % tehnici ba!ate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intan"ibile @E' Cu" se evaluea*a actiunile %etinute %e ,nt ep in%e e la capitalul alt! int ep in%e i9ctiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evaluea!a astfel: % atunci cand pachetul este minoritar, prin capitali!area dividendelor procurate de acestea* % canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedea!a la evaluarea "lobala a societatii in care s%a investit si pe aceasta ba!a se determina valoarea unui titlu respective a pachetului* @;' Cu" se evaluea*a st!cu ile %in ca% ul unei int ep in%e i pent u %ete "ina ea val! ii acesteia(tocurile se evaluea!a dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile !ilei sau la media preturilor de aprovi!ionare din cea mai recenta perioada. (tocurile de productie in curs se evaluea!a la nivelul costurilor efective, corectate cu "radul de inaintare in reali!area fi!ica a produsului, determinat de e-perti!a tehnica. (tocurile de produse finite se evaluea!a la nivelul preturilor de van!are, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea. 1&

78' Cu" se evaluaea*a c eantele %in $ilantul unei int ep in%e i pent u a %ete "ina val!a ea acesteia6reantele se evaluea!a dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actuali!ea!a la raportul de schimb al monedei nationale din !iua respectiva 76' Cu" se evaluaea*a %isp!ni$ilitatile %in $ilantul unei int ep in%e i pent u a %ete "ina val!a ea acesteia,isponibilitile din bilan se evaluea! la val scriptica, cele in valuta se actuali!ea!a la raportul de schimb al monedei nationale din !iua respectiva. 7:' Cu" se evaluea*a i"!$ili*a ile nec! p! ale %in $ilantul unei int ep in%e i pent u a %ete "ina val!a ea acesteiaI"!$ili*a ile nec! p! ale nu se iau in caculul val! ii ANC cu e-ceptia chelt de cercetare de!v. care privesc produse noi sau de!voltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica 7+' Cu" se evaluaea*a !$li&atiile %in $ilantul unei int ep in%e i pent u a %ete "ina val!a ea acesteia$bil"atiile in valuta se actuali!ea!a la raportul de schimb al monedei nationale din !iua evaluarii, diferentele fiind re"ulari!ate pe seama capitalurilor proprii, in ca!ul evaluarii in scopul unei tran!actii, sau pe seama re!ultatelor financiare, in ca!ul evaluarilor in alte scopuri. 7@' Ca e este st uctu a stan%a % a unui ap! t %e evalua e a int ep in%e iiSt uctu a stan%a % a unui ap! t %e evalua e /aportul trebuie sa ofere o ima"ine clara asupra opiniilor e-primate de evaluator, asupra ba!elor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la ba!a raportului. 6' Re*u"atul p incipalel! c!nclu*ii si ec!"an% i p ivin%0 1.1. (copul evaluarii 1.#. (cara valorilor satbilite si valoarea medie 1.&. recomandarile privind perspectivele intreprinderii :'P e*enta ea int ep in%e ii % numele , forma juridica, adresa, codul (;/:8(, % (curt istoric,crearea, fa!ele cronolo"ice principale de de!voltare, transformare etc. % stabilirea coordonatelor principale prin: pre!entarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, po!itia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea e-plicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc. +' P e*enta ea evaluat! il! si a "an%atului p i"it ;n ca!ul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la /e"istrul 6omertului. ,aca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara pre!entarea unor cv @' Dia&n!sticul %e evalua e @'6' Dia&n!sticul (u i%ic @'6'6 !$iectiv: aprecierea situaiei juridice a ntreprinderii in raport cu proprietarii, terii si cu salariaii. 1+

@'6:' C!nstat i: innd seama de prevederile le"ale in vi"oare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita le"al, daca e-ista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca e-ista contracte ncheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fi!ice sau juridice, daca e-ista contracte de munca individuale si colective, si vor anali!a re"imul fiscal al intreprinderii. @'6'+' C!nclu*ii: dupa trecrea inrevista a mijloacelor de reali!are si aprocedeelor de lucru utili!ate se stabilesc: %!p! tunitatile exeistente in mediul e-terior intreprinderii, adica evolutii cu un character previ!ibil po!itiv pentru entitatea evaluata ca: le"islatie si re"lementari favorabile, conditii economico financiare optime* % iscu ile existente in mediul e-tern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previ!ibil ne"ative, respective condintionarii inverse oportunitatilor* %punctele #! te* adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna or"ani!are si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespun!atoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asi"urata, absenta liti"iilro, re"elementari fiscale corecte si obli"atii fiscale indeplinite la timp* %punctele sla$e, deficientele consatate in or"ani!area si functionarea entitatii: contarct si satatut necorespun!atoare situatiei de fapt, e-istenta unor liti"ii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obli"atii fiscale nerespectate,etc. @':' Dia&n!sticul c!""e cial @':'6' .$iectiv %ete "ina ea l!cului !cupat pe piata %e int ep in%e e2 in p e*ent si in viit! @:':' C!nstata i a pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b se va efectua o anali!a a clientilor intreprinderii Q importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c se anali!e!a furni!orii d se identifica concurenta intreprinderii = actuala si potentiala e se anali!e!a reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furni!a date asupra ponderii contractelor interne sau e-terne in cifra de afceri f pentru a anli!a posibilitatile de de!volatre seva studia "radul de permeabilitate a pietei " vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si ima"inii firmei* @':'+' C!nclu*ii = dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante: % oprtunitati % riscuri % puncte forte: retea de van!are puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. % puncte slabe% produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc. @'+' Dia&n!sticul te1n!l!&ic !pe ativ sau %e expl!ata e @'+'6' .$iectiv: stabilirea mRsurii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. @'+':' C!nstata i: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobili!arilor corporale, a nivelului de automati!are si aproductivitatii, dar si anali!a functiei de cercetare = de!voltare, pentru a determina strate"ia de viitor a intreprinderii @'+'+' C!nclu*ii p e*entate su$ #! "a: %oportunitatilor* %riscurilor* % punctelor forte: o buna utili!are a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, %punctelor slabe% o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a 1.

aprovi!ionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. @'@'Dia&n!sticul esu sel! u"ane @'@'6' .$iective : anali!a structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la reali!area activitatilor intreprinderii @'@':' C!nstata i0 a anali!a structurii umane: or"ani"rama ierarhica si functionala a intreprinderii* date cu privire la personal% varsat, pre"atire, "rad de ocupare, vechime in intreprindere, etc. b ,ate cu privire la conducatorii intreprinderii% varsta, pre"atire, formare si e-perienta, stil de conducere, sistem de remunerare c date sociale% climatul social, protectia muncii, ora"ni!area sindicala din intreprindere, nr. de !ile de "reva., @'@'+' C!nclu*ii = anali!anda datele de mai sus se pot stabili: %oportunitati* %riscuri* % puncte forte: personalul este tanar, dinamic, fle-ibil si bine format, or"ani!are buna, e-ista motivarea muncii. % puncte slabe: proasta functionare a conducerii, repre!entare sindicala slaba, salari!are nestimulativa,etc. @'7' Dia&n!sticul #inancia c!nta$il @'76' .$iective % stabilirea e-istentei ima"inii fidele, clare si complete a patrimoniului, a re!ultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia* %utili!area relatiei efecului de levier pentru aface dia"nosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii* %evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata* %dia"nosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite* %utili!area totalurilor soldurilor intermediare de "estiune pentru anali!a formarii marjei economice* %anali!a diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin reali!area unui audit asupra situatiilor financiare @'7':' C!nstata i: acestea re!ulta in urma reali!arii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale, re!ultatele financiare e-aminate pe ultimii &%. ani perluate potrivit metodolo"iilor specifice evaluarilor patrimoniale, @'7'+' C!nclu*ii: se impun in ba!a constatarilor e-primate sub forma: % oportunitatilor* %riscurilor* %punctelor forte* % punctelor slabe* @'A'Sinte*a %ia&n!sticel! evalua ii (e pre!inta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o ane-a a acestuia, cuprin!and conclu!iile stabilite pentru fiecare dia"nostic in parte, respective datorate mediului e-terior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din dia"nosticele sectoriale pre!entate se el*aborea!a bilantul economic al intreprinderii. 7' Ba*ele luc a ii %e evalua e (e vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispo!itie de client, conform caietului de sarcini si prevederilro din contractul incheiat. 10

7'6' Expe ti*e si stu%ii2 p !p ii sau insusite : se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utili!ate la elaborarea raportului de evaluare. 7':' Bi$li!& a#ie 7'+' Fact! i %e isc0 7'+'6' Fact! i %e isc exte nC 7'+':' Fact! i %e isc inte n' 7'@' Ip!te*e %e evalua e0 7'@'6' Ip!te*e "ac !ec!n!"iceC 7'@':' Ip!te*e "ic !ec!n!"ice' A'Met!%e %e evalua e aplicate (e vor inscrie cau!ele ipote!ele si scenariile care au determinat ale"erea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, cf "rupelor de mai jos: A'6' Met!%e pat i"!nialeC A':'Met!%e p in enta$iliatteC A'+' Met!%e c!"$inateC A'@' Met!%e c!"$inateC A'@' Met!%e $u sie eC A'7'Alte "et!%e' B'Ga"a %e val! i2 val!a ea actiunil! ' (e vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.0, in mod corespun!ator se detremina valorile minime si ma-ime ale actiunilor. E'C!clu*iile si !piniile evaluat! ului (e vor e-prima opiniile asupra re!ultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. (e va e-prima parerea evaluatorilor asupra re!ultatelor obtinute din operatiunea de evaluare. 77' Cu" in#luentea*a ap! tul %e sc1i"$ al "!ne%ei nati!nale val!a ea unei int ep in%e i/aportul de schimb al monedei nationale, influentea!a valoarea ntreprinderii astfel: % influenea! rata de actuali!are prin riscul deprecierii menedei naionale % ;nfluenea! bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efecturii evalurii 7A' Cu" in#luenea* "!%i#ica ea p etu il! val!a ea ,nt ep in%e iiJodificarea preturilor influenea! valoarea inteprinderii astfel: % rata de actuali!are este influenata cu riscul de proiecie* % bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama de preturile pieei 7B' Bilanul ec!n!"ic !#e "asa %e %ate necesa a aplic ii "et!%el! %e evalua e. Bilanul ec!n!"ic este instrumentul de lucru pe ba!a cruia se evaluea! o ntreprindere. 8l pre!int patrimonial rentabilitatea ntreprinderii actuali!ate 'i corectate n funcie de e-i"enele pieei, pe ba!a constatrilor din dia"nosticul de evaluare. 8-pertul evaluator innd cont de faptul c: % bilanul contabil nu permite nele"erea corect a realitii economice 'i financiare a ntreprinderii. % valoarea net contabil % ca diferen ntre ceea ce ea posed 'i ceea ce ea datorea!% nu reflect dect imperfect valoarea economic real va aduce o serie de corecii elementelor patrimoniale

12

(e-tracontabil , elabornd un bilan economic, care va oferi datele necesare, aplicrii metodelor de evaluare. 9ceste corecii trebuie reali!ate n raport cu: % valoarea patrimonial de moment a fiecrui element % de capacitatea potenial de a produce profit. 7E' Explicati in#luenta p!liticil! %e a"! ti*a e asup a val! ii intep in%e ii Politica de amorti!are influenea! valoarea ntreprinderii astfel: % stabilirea unor durate de viata mai lun"i decat cele normale, influene!e in sensul unei valori mai mari a activelor si a ntreprinderii % stabilirea unor durate de viata mai scurte dect cele normale influenea! in sensul mic'orrii valorii ntreprinderii % metodele de amorti!are de asemenea influenea!, de e-emplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fi-e achi!iionate in acest an sunt amorti!ate accelerat influenea! ntreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica dect daca ar fi utili!at metoda liniara. 7;' Cu" explicati elatia %int e p!liticile c!nta$ile si val!a ea intep in%e ii8ste evident ca politicile contabile influenea! valoarea ntreprinderii ntruct acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o ba!a de evaluare sau alta a elementelor din situaiile financiare, astfel metoda lifo in ca!ul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un re!ultat mai mic pe cnd metoda fifo va avea un efect invers, asemenea si politicile de amorti!are, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amorti!are. ,e e-emplu capitali!area costurilor ndatorrii la un moment dat determina active mai mari dect daca dobnda va fi trecuta direct in cheltuiala perioadei. A8' Ce intele&eti p in val!a e pat i"!niala a ,nt ep in%e iiVal!a ea pat i"!niala sau valoarea propriu !isa, este activul net corijat obinut ca diferena intre activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan. A6' Cu" in#luenea* iscul %e ta a val!a ea ,nt ep in%e iiRiscul %e ta a influenea! valoarea ntreprinderii in sens invers proporional, cu cat riscul este mai mare cu att val ntreprinderii este mai mica. A:' 9N6 G 15.555 (capital social D &.555 (re!erve D ..555 (re!ultat reportat = R#.555 (cheltuieli de constituire D 0.555 (cheltuieli de cercetare altele decat cele destinate crearii unui produs ce il va inlocui pe altul ce va iesi de pe piata S G 15.555 A+' Ca e este val!a ea ca e se sta$ileste pent u activele c!nsi%e ate in a#a a expl!ata ii)al. care se stabileste pentru activele considerate in afara e-ploatarii, este valoarea venala, adica suma tre!oreriei ce se va de"aja la cesiunea lor. A@' Supe p !#itul a repre!inta profitul suplimentare asi"urat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime e"ala, remunerate la rata medie a pietei. 13

A7' G!!%Dill = este e-cedentul de valoare "lobala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea "lobala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna "estionare si e-ploatarea elementelor intan"ibile de care dispune acea ntreprindere* se obine prin capitali!area profitului obinut de ntreprindere peste pra"ul de rentabilitate. /elaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala. AA' Ce ep e*inta ata %e actuali*a e a capitalu il! /ata de actuali!are a capitalurilor re!ulta dintr%o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobn!ii. AB' Cu" p!ate #i %e#inita evalua ea ec!n!"icaEvalua ea ec!n!"ica consta intr%un comple- de tehnici, procedee si metode prin care se stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor. AE' Dai exe"ple p ivin% c! elaiile ca e p!t #i aplicate activel! %ete "in ii ANCcu ente in ve%e ea

Aciunile %einute %e ,nt ep in%e e in capitalul alt! s!cietatea se evaluea* ast#el: % atunci cnd pachetul este minoritar, prin capitali!area dividendelor procurate de acestea* % cnd pachetul este majoritar se poate aplica aceea'i metoda sau se procedea! la evaluarea "lobala a societarii in care s%a investit si pe aceasta ba!a se determina valoarea unui titlu respective a pachetului* St!cu ile se evaluea! dup separarea celor fara mi'care sau cu mi'care lenta, la preturile !ilei sau la media preturilor de aprovi!ionare din cea mai recenta perioada. St!cu ile %e p !%ucie in cu s se evaluea! la nivelul costurilor efective, corectate cu "radul de naintare in reali!area fi!ica a produsului, determinat de e-perti!a tehnica. St!cu ile %e p !%use #inite se evaluea! la nivelul preturilor de vn!are, mai puin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea. C eanele se evaluea! dup nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actuali!ea! la raportul de schimb al monedei naionale din !iua respectiva. Disp!ni$ilitile %in $ilan se evaluea! la valoare scriptica, cele in valuta se actuali!ea! la raportul de schimb al monedei naionale din !iua respectiva. A;' In%icai cHteva c! elaii aplicate e*ultatului c!nta$il pent u a/l t ans#! "a in capacitate $ene#icia a 4"et!%e %e an%a"ent'5 @ c! ecii ce p!t #i a%use e*ultatel! %in $ilan pent u %ete "ina ea capacitaii $ene#icia e: I a"! tis"ente = se nltura orice e-ces de amorti!are si se adu"a orice insuficienta de amorti!are, referina constituind%o fie le"ea fiscala fie standardele profesionale emise de e-perii tehnici* % sala ii si asi"ilate sala iil! % insuficientele sau e-a"errile trebuie adu"ate sau eliminate, referina constituind%o standardele si studiile efectuate de e-peri in munca si protecia sociala* % st!cu i = se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntrea"a perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfr'it de perioada, anomaliile trebuind reinte"rate sau deduse din re!ultatul contabil* % p !#itu i si pie %e i excepi!nale = se rein numai acele profituri care provin din operaiuni 14

obi'nuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor B8' Supe p !#itul este diferena dintre capacitatea beneficiara a ntreprinderii (profitul ntreprinderii si profitul care ar fi "enerat de investirea pe piaa financiara a unui capital echivalent cu valoarea 9N6. (p G 6< =9N6 - i , iG rata neutra de capitali!are ;nfluenea! valoarea ntreprinderii in sensul cre'terii. B6' Ba*a tutu ! "et!%el! %e evalua e a &!!%Dill este notiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utili!e ac met este e-istenta supraprofitului pe obt unui "ood Iill, in ca! contrar avem de%a face cu un badIill. B:' P e*entati #! "ula %e calcul a val! ii su$stantiale $ ute/val!a ea pat i"!niala a intep in%e ii' Val' su$staniala $ uta este e"ala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inre"istrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cau!e. 8a semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utili!a ntreprinderea la un moment dat, pre!entnd valoarea activului pe ba!a principiului prevalentei economicului asupra juridicului. B+' PG Se !$ine p in "!%elul G! %!n Jodelul P 6onstruit pe ba!a metodei scorurilor are ca obiectiv punerea la dispo!itia evaluatorilor a unor metode predictive pentru evaluarea riscurilor de faliment pe ba!a metodei statistice. Jodelul P repre!inta o functie construita pe ba!a unui numar mai mare de indicatori pentru care a fost necesara observarea in timp a mai multor intreprinderi. Jodelul P are forma: P G aLA1 D bLA# D .... D nLAn :nde A1 = An G ratele folosite in calcul si a,b,...,n G coeficienti de ponderare (corul P calculat la nivelul unei intreprinderi indica "radul de vulnerabilitate al acesteia, inca inainte ca situatia sa devina compromisa.

#5