Sunteți pe pagina 1din 29

ACADEMIA de STUDII ECONOMICE din MOLDOVA

Cu titlu de manuscris C.Z.U.: 336 : 005 (043.2)

CERTAN ION

MODALITĂŢI DE EFICIENTIZARE A MANAGEMENTULUI SISTEMULUI FINANCIAR ÎN CONDIŢIILE GLOBALIZĂRII

specialitatea 08.00.05 – Economie şi management (în domeniu finanţelor)

Autoreferatul tezei de doctor în economie

Chişinău 2011

Teza a fost elaborată la Catedra Administrarea Afacerilor, Facultatea Ştiinţe Economice, Universitatea de Stat din Moldova Conducător ştiinţific: Marian Jalencu, conferenţiar universitar, doctor în economie Consultant ştiinţific: Angela Secrieru, conferenţiar universitar, doctor habilitat în economie.

Referenţi oficiali:

1. Bugaian Larisa, doctor habilitat în economie, profesor universitar, specialitatea

08.00.05. – Economie şi management (în ramură), Universitatea Tehnică a Moldovei,

2. Cojocaru Vadim, doctor în economie, profesor universitar, specialitatea 08.00.05. – Economie şi management (în ramură), Academiei de Studii Economice a Moldovei.

Componenţa consiliului ştiinţific specializat

1. Paladi Ion, doctor habilitat în economie, profesor universitar, specialitatea 08.00.05. –

Economie şi management (în ramură), Academia de Studii Economice a Moldovei,

preşedinte al Consiliului Ştiinţific Specializat;

2. Portărescu Sergiu, doctor în economie, conferenţiar universitar, specialitatea 08.00.05.

– Economie şi management (în ramură), Academia de Studii Economice a Moldovei secretar ştiinţific al Consiliului Ştiinţific Specializat;

3. Stratan Alexandru, doctor habilitat în economie, conferenţiar universitar, specialitatea

08.00.05. – Economie şi management (în ramură), Institutul de Economie, Finanţe şi

Statistică - membru;

4. Bajura Tudor, doctor habilitat în economie, profesor universitar, specialitatea 08.00.05.

– Economie şi management (în ramură), Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică –

membru;

5. Manole Tatiana, doctor habilitat în economie, profesor universitar, specialitatea

08.00.10.

– Economie şi management (în ramură), Universitatea Tehnică a Moldovei -

membru.

Susţinerea va avea loc la 17.02.2012, ora 14-00, în şedinţa Consiliului ştiinţific specializat D 32.08.00.05-44 din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova, pe

adresa: str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, 61, Chişinău, MD 2006, Republica Moldova. Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, Biblioteca Academiei de Studii Economice din Moldova şi la pagina Web a C.N.A.A. (www.cnaa.md).

Autoreferatul a fost expediat la

Secretar ştiinţific,

doctor în economie, conferenţiar universitar

Conducător ştiinţific:

doctor în economie, conferenţiar universitar

Consultant ştiinţific:

conferenţiar universitar, doctor habilitat în economie.

Autor

ianuarie 2012.

2

Portărescu Serghei

Jalencu Marian

Angela Secrieru

Certan Ion © Certan Ion, 2011

REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII Actualitatea şi importanţa temei investigate. Odată cu obţinerea independenţei ţara noastră se declară decisă să-şi consolideze locul printre naţiunile democratice ale lumii şi să-şi integreze plenar economia naţională în procesele globalizării. Internaţionalizarea activităţilor economice a contribuit la creşterea concurenţei care impune mediul antreprenorial să schimbe frecvent generaţiile de produse şi/sau tehnologia obţinerii acestora pentru a le asigura competitivitatea atât pe piaţa naţională cât şi pe cea regională şi mondială ce depinde, în mod hotărâtor, de posibilităţile financiare. Asigurarea resurselor necesare pentru refacerea economiei naţionale prin dezvoltarea antreprenoriatului prosper în condiţiile intensificării luptelor concurenţiale şi accelerării progresului în ştiinţă, tehnică, tehnologie, ne obligă, fără îndoială, să amplificăm şi să intensificăm investigaţiile ce ţin de managementul sistemului financiar, ceea ce determină actualitatea, importanţa temei cercetate şi a motivat alegerea subiectului respectiv în calitate de teză de doctorat. Scopul şi obiectivele cercetării. Scopul lucrării constă în evidenţierea şi/sau elaborarea unor modalităţi de eficientizare a managementului sistemului financiar din Republica Moldova pentru a asigura accelerarea ritmului reformării economiei naţionale şi adaptarea ei la ecuaţia globalizării. Realizarea scopului impune următoarele obiective:

- abordarea aspectelor metodologice, metodelor şi tehnicilor de cercetare;

- studiul interdependenţii economiei naţionale şi a resurselor financiare;

- studiul comparativ cu privire la circuitul resurselor financiare în economia naţională;

- examinarea activităţii instituţiilor financiare specializate din Republica Moldova;

- analiza împrumutului şi creditului bancar în asigurarea circuitului financiar eficient;

- generalizarea experienţei internaţionale privind managementul sistemului financiar;

- formularea unor recomandări cu privire la modalităţile eficientizări managementului sistemului financiar; Metodologia cercetării am raportat-o la modelul dialectico-conflictual pentru a aduce esenţa abordărilor la nivelul dezbaterilor aplicând metodele de inducţie, deducţie, observare, analiză şi sinteză. În procesul analizei am utilizat comparaţiile şi analogiile bazate pe indicatori fie calitativi fie cantitativi. Baza informaţională a lucrării o constituie documentele oficiale naţionale şi internaţionale, manualele şi monografiile specifice temei investigate de autorii străini şi autohtoni; datele Biroului Naţional de Statistică, EUROSTAT-ului, rapoartele Băncii Naţionale şi Ministerului Finanţelor, studiile şi sintezele elaborate de organizaţii, instituţii şi organisme naţionale şi internaţionale.

3

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică o reprezintă propunerile cu privire la majorarea ponderii capitalului propriu în circuitul financiar prin subvenţionarea şi încurajarea antreprenorilor, aplicarea în agricultură a „preţului garantat”, aplicarea noilor modalităţi şi cote de impunere, nivelului şi caracterului facilităţilor şi stimulentelor în economia naţională, selecţia proiectelor de investiţii prin aplicarea metodei utilităţii globale, propunerea cu privire la organizarea Băncii de Dezvoltare a Moldovei. Teza respectivă va contribui la eficientizarea managementului sistemului financiar din ţara noastră. Semnificaţia teoretică a tezei constă în folosirea acestea drept model metodologic pentru cercetătorii preocupaţi de managementul sistemului financiar şi precizarea definiţiilor privind managementul, managementul sistemului financiar care pot fi utilizate ca suport metodologic în perfecţionarea cunoştinţelor cu privire la acest domeniu. Valoarea aplicativă a tezei rezidă în perfecţionarea politicilor financiare sub aspect legislativ, instituţional şi instrumental; ameliorarea climatului investiţional, determinarea priorităţilor în atragerea investiţiilor străine directe facilitând formarea şi sporirea potenţialului de export în diferite ramuri ale economiei naţionale; menţinerea stabilităţii monetare şi a echilibrului pieţelor financiare. Principalele rezultate ale cercetării înaintate spre susţinere:

1. Definiţia „managementul sistemului financiar reprezintă activitatea de planificare, organizare, antrenare, coordonare şi control a resurselor financiare disponibile în scopul folosirii eficiente şi eficace ale acestora pentru atingerea scopurilor prestabilite”. 2. Acordarea ajutoarelor specificate în bugetul naţional prin banca comercială sub garanţia (gajul) autorităţii publice care gestionează fondul de ajutoare şi cu plata dobânzii din ajutoarele destinate activităţii respective 3. Aplicarea „preţului garantat” sub nivelul cărora să nu se admită realizarea producţiei pe piaţă şi achiziţionează de către autorităţile publice a surplusului de produse agricole de la producători la preţul garantat când oferta domină categoric cererea în vederea stocării şi/sau prelucrării acestora şi punerea în vânzare ale acestora în situaţia când piaţa este în favoarea cererii. 4. Practicarea în managementul sistemului financiar din ţara noastră a experienţei Germaniei şi Japoniei privind dezvoltarea pieţelor financiare bazată pe dobândirea de către salariaţi a calităţii de acţionar la compania unde îşi desfăşoară activitatea şi a experienţei Franţei, privind cotele de TVA standard - 19.6%, reduse - 5.5% şi super-reduse - 2.1% la alimentele de bază, furnizarea apei, produsele farmaceutice, echipamentele medicale pentru persoanele handicapate, transportul de călători, cărţi, ziare, serviciile scriitorilor şi altele.

4

5. Organizarea Băncii de Dezvoltare a Moldovei /BDM/ - instituţie financiară specializată

care urmează a fi înregistrată ca societate pe acţiuni şi care va reprezenta guvernul Republicii

Moldova în proiectele investiţionale naţionale şi internaţionale.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Pe parcursul anilor de activitate noi am elaborat şi

implementat, in colaborare cu Know-How Foundation, ghidul operaţional de proceduri creditare

pentru a MAIB (1996-1997); in cadrul Proiectului Băncii Mondiale „Investiţii şi Servicii Rurale”

- componenta de finanţare rurală (2001); formele tip (standarde şi unificate) de cerere-aplicare la

credite şi a celor de monitoring al acestora în cadrul Victoriabank (2003-2004); creditul ipotecar,

aplicat de băncile comerciale din Moldova. În rezultatul evaluării ex-post a proiectului de

Microfinanţare a GTZ-ului (2009) au fost acceptate spre implementare propunerile privind

eficientizarea activităţii instituţiilor de microfinanţare. Propunerile din actuala teză privind

„dezvoltarea pieţelor financiare”, „băncile să deţină acţiuni în întreprinderi din afara sectorului

bancar” şi „aplicarea preţului garantat” au fost acceptate pentru a fi testate şi implementate de

către Ministerul Economiei al Republicii Moldova.

Aprobarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele cercetării au fost expuse la 24 sesiuni

ştiinţifice naţionale şi internaţionale care au avut loc în Chişinău (2003, 2007, 2008, 2009,

2010); Iaşi (2002, 2007, 2008, 2009, 2010,); Piteşti (2003); Bucureşti (2008, 2010); Vatra

Dornei (2009, 2011); Bistriţa (2010); Kiev (2003); Cercasc (2003); Novi Sad (2007, 2009).

Publicaţii la tema tezei. Ideile temei cercetate sunt reflectate în 27 lucrări ştiinţifice cu

un volum total de 14,67 c. a. printre care autorul le evidenţiază:

1. Certan I. Asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor. In: Bilanţul activităţii

ştiinţifice a USM în anii 2000 – 2002. Chişinău: CEP USM, 2003. p. 233-234.

2. Certan I. Asigurarea cu resurse financiare. In: Managementul afacerilor, curs

universitar. Coordonator Certan S. Chişinău: CEP USM, 2005. p. 281-321.

3. Certan S., Certan I. Integration to the Eurpean Community as a Challenge for

Agriculture of Republic of Moldova. In: Multifunctional Agriculture and Rural

Development. Beograd-Beocin, 2007. p. 1002-1012.

4. Certan I. Aspecte cu privire la sursele de finanţare a investiţiilor în agricultura

Republicii Moldova. In: Relaţia cercetare ştiinţifică – consultanţă - factor de

potenţare a reţelelor de dezvoltare rurală. Coordonator Bohatereţ V. Iaşi: Terra

noastră, 2008. p. 238-243.

5. Certan I. Aspecte privind managementul resurselor financiare în mediul rural al

Republicii Moldova. In: Studii şi cercetări de economie rurală. Tomul VIII,

5

Experienţă în proiectele de cercetare pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Coordonator Bohatâreţ V. Iaşi: Terra Noastră, 2009. p. 191 – 202.

6. Certan I. Modalităţi de creştere a finanţării investiţiilor în mediul rural al Republicii

Moldova. In:Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Volumul 25(1), Economie. Chişinău: UASM, 2010. p. 252-259 7.Certan I. Investiţiile şi adaptarea economiei naţionale la cerinţele Uniunii Europene. In:

Revista Economie şi Sociologie. nr. 4. Chişinău, 2010. p. 71-78.

8. Certan I. Deciziile în sistemul de microfinanţare din Republica Moldova. In:

Progrese în teoria deciziilor economice în condiţii de risc şi incertitudine. Volumul XV. Coordonatori: Talaba I., ş. a. Iaşi: Tehnopress, 2011. p. 121-136. 9. Certan I. Bugetul: instrument aplicat în managementul sistemului financiar naţional. In:

Revista Fin-Consultant. Chişinău, noiembrie 2011. p. 84-94 Volumul şi structura tezei. Teza este expusă pe 147 pagini de bază, 20 figuri, 59 tabele şi structural include: - Introducere 1. Aspecte teoretice ale investigaţiilor managementului sistemului financiar 2. Interdependenţa economiei naţionale şi resurselor financiare din Republica Moldova 3. Managementul sistemului financiar naţional în condiţiile integrării economiei naţionale în procesele globalizării 4. Direcţii strategice cu privire la eficientizarea managementului sistemului financiar Concluzii generale şi recomandări Cuvinte cheie: finanţe, management, circuit financiar, buget, venituri, impozit, împrumut, investiţii, bancă, credit, eficienţă, modalităţi de eficientizare.

CONŢINUTUL TEZEI În „Introducere” se argumentează actualitatea temei cercetate. Asigurarea resurselor financiare necesare refacerii economiei naţionale este condiţionată de eficienţa managementului sistemului financiar ce determină actualitatea tezei prezentate. Se formulează scopul lucrării care constă în evidenţierea şi/sau elaborarea unor modalităţi de eficientizare a managementului sistemului financiar din ţara noastră pentru a asigura accelerarea reformării economiei naţionale şi adaptarea ei la ecuaţia globalizării. Se prezintă obiectivele cercetării, noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute, importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării, aprobarea rezultatelor şi sumarul compartimentelor tezei. Capitolul 1 „Aspecte teoretice ale investigaţiilor managementului sistemului financiar”. Se precizează definiţiile ştiinţifice ale termenilor. Pornind de la studiul efectuat susţinem că

6

managementul, în linii generale, reprezintă un ansamblu de activităţi orientate spre schimbarea poziţiei oricărui sistem cu scopul de a obţine rezultatul dorit”. În cazul nostru „ansamblu de activităţi” va fi orientat spre schimbarea poziţiei „sistemului financiar”. Astfel, considerăm că „managementul sistemului financiar reprezintă activitatea de planificare, organizare, motivare şi antrenare, coordonare şi control a sistemului financiar în scopul folosirii eficiente şi eficace ale acestuia pentru atingerea scopurilor prestabilite”. Eficienţa se referă la relaţia dintre intrările resurselor necesare pentru obţinerea produsului şi ieşirile produsului. Eficienţa măsoară cât de productiv au fost utilizate resursele.

Eficacitatea presupune a depune efort pentru a realiza obiectivele prestabilite. Atât eficienţa cât

şi eficacitatea contribuie la eficientizare care reprezintă acţiunea de a face eficient. Cei ce au

responsabilitate, autoritate, în ceea ce priveşte direcţia, conţinutul şi calitatea activităţii trebuie să folosească modalităţi eficiente de realizare. Studiul doctrinelor ce au influenţat managementul sistemului financiar confirmă că ele s- au împletit perfect cu evoluţia istorică a societăţii şi actualmente reprezintă un produs al sintezei modelelor keynisist, neoliberal, monetarist. Paul Anthony Samuelson [7,p.43] scrie „Faptul că pieţele reprezintă motorul creşterii economice nu poate fi contestat” însă statul „îndeplineşte un rol esenţial, prin faptul că asigură un climat în care pieţele pot înflori şi prin aceia că înlătură excesele care apar atunci când pieţele beneficiază de o libertate absolută. Prosperitatea unei economii moderne depinde de găsirea echilibrului şi de împărţirea responsabilităţilor între piaţă

şi

stat”. Doctrinele au contribuit la dezvoltarea teoriilor financiare. R. Cantillon [2,p.50-51] sublinia că „o mărire a vitezei de circulaţie are aceleaşi efecte cu

o

creştere în stocul de monedă, în timp ce reducerea sa contribuie la o frânare a creşterii

preţurilor”. În aceste condiţii s-au născut modelul opţiunilor (Black & Scholes) şi modelul multifactorial (Ross S. ş.a.). Merton Miller şi Franco Modigliani elaborează teoria structurii financiare şi a politicii de distribuire a profitului. Comportamentul oricărui actor economic, fie el un „star” sau un simplu actor necunoscut, - după cum relatează A. Zaiţ [8,p.98]- este (sau ar trebui să fie) modelat de legile economice care „exprimă o serie de relaţii cauzale sau funcţionale, esenţiale, necesare, repetabile şi relativ stabile între procesele şi fenomenele economice sau numai între anumite laturi ale acestora”. Managementul sistemului financiar este influenţat de legea economiei timpului sau „creşterii rapidităţii” care solicită obţinerea rezultatelor maximale cu cheltuieli minimale de timp, de legea realităţii resurselor conform căreia tot ce ne înconjoară reprezintă o mărime constantă şi circuitul economic, inclusiv şi circuitul financiar nu este altceva decât o rotaţie închisă. Câştigul pentru unul este, de fapt, o pierdere pentru altul. Considerabil influenţează managementul sistemului

7

financiar legea randamentelor neproporţionale, legea concurenţei care se manifestă prin faptul că o multitudine de vânzători ale resurselor financiare se confruntă cu o mulţime de cumpărători - consumatori ale acestora şi altele. Doctrinele, teoriile, legile se realizează prin aplicarea politicilor economice, financiare, bugetare, monetare, fiscale şi altele. Selectarea şi aplicarea politicilor adecvat situaţiei este garantul unui management al sistemului financiar efectiv şi eficient. Metodologia cercetării. Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al tezei îl formează, mai întâi, doctrinele, teoriile, legile, principiile, politicile ce vizează managementul sistemului financiar care au fost prezentate mai sus. Un aport metodologic considerabil îl au lucrările savanţilor cu renume internaţional cum sunt S. Certo, G. A. Cole, P. Drucker, B. Dubois, J.

Duncan, H. Fayol, M. J. Fry, J. Keynes, P. Kilby, R. Miller, S. Robinson, E. Schneider, F. Taylor, M. Weber şi alţii; ale savanţilor români C. Bărbulescu, P. Bran, V. Cocriş, H. Cristea, G. Manolescu, O. Negruţă, P. Nica, O. Nicolescu, D. Popescu, I. Stancu, M. Toma, R. Vasile, I. Vasilescu, G. Voinea şi alţii; ruşi - A. Babici, O. Cozlova, A. Pervozvanschii, G. Popov şi alţii; din ţara noastră: L. Bugaian, N. Burlacu, A. Caraganciu, S. Certan, L. Cobzari, V. Cojocaru, A. Cotelnic, I. Enicov, E. Hrişcev, T. Manole, I. Sârbu, A. Secrieru, O. Stratulat, G. Ulian şi alţii. În teză au fost aplicate metodele bazate pe inducţie, deducţie, observare, analiză şi sinteză. În procesul analizei s-au utilizat comparaţiile şi analogiile indicatorilor fie calitativi fie cantitativi. Baza informaţională o constituie documentele oficiale naţionale şi internaţionale, publicaţiile autorilor străini şi autohtoni; sintezele elaborate de organisme naţionale şi internaţionale, anuarele statistice ale Republicii Moldova, Eurostat-ului, rapoartele Băncilor Naţionale şi Mondiale, Ministerului Finanţelor, etc. Capitolul 2 „Interdependenţa economiei naţionale şi resurselor financiare din Republica Moldova”. Studiind interdependenţa economiei naţionale şi sistemului financiar constatăm că produsul intern brut, a crescut, în preţuri curente, de la circa 19 în 2001 la aproape 60 miliarde lei în 2009 sau de 3.15 ori, iar în preţuri comparabile, calculate după media anului 2000 - doar de 1.5 ori. Schimbări de proporţii s-au produs în contribuţia ramurilor economiei naţionale la crearea PIB-ului Aşa, ponderea agriculturii s-a redus de la 22.4 % în 2001 la 8.4% în 2009. Sistemul economic naţional este influenţat considerabil de potenţialul natural care, după cum afirmă P. Bran [1,p.8], participă cu „forţa legilor sale şi cu „bunătăţile” sale, substanţă (s), ”

Menţionăm că potenţialul natural, care practic nu migrează,

energie (e) şi informaţii (i)

permite dezvoltarea tuturor ramurilor economiei naţionale. Însă, terenurile agricole şi condiţiile climaterice specifice ţării noastre sunt favorabile pentru dezvoltarea unei agriculturi performante.

8

Populaţia, unul din „factorii de definiţie”, este în creştere de la 2.88 mln în anul 1959

până la 4.34 mln în 1989, apoi descreşte până la 3.65 mln în anul 1999. Numărul salariaţilor

ocupaţi în activităţi economice în anul 2008 se cifra la 850.3 mii persoane şi era de 2.37 ori mai

mare decât numărul celor ce activau pe cont propriu. Excepţie face agricultura unde aproape trei

pătrimi (73%) activează pe cont propriu. Din populaţia ocupată în economia naţională cea mai

numeroasă (28.3%) este grupa cu vârsta 45-54 ani. Majoritatea (53.2%) populaţiei spaţiului rural

cu vârsta de 45-54 ani şi, practic, toţi cei ce au vârsta peste 65 ani au fost antrenaţi în agricultură.

Potenţialul uman face parte din resursele care circulă liber pe tot spaţiul terii. Numărul imigraţilor

în anul 2009 se cifra la 2010 persoane iar a celor emigraţi – 6663 sau de 3.3 ori mai mare.

Cele mai importante resurse financiare sunt obţinute din venitul naţional brut care a sporit

de la 26.91 în 2002 la 85.48 miliarde lei în anul 2008 (tabelul 1) sau de 3.18 ori. Consumul final

Tabelul 1

Acumularea şi distribuirea veniturilor, miliarde lei

 

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2009

Venitul naţional disponibil brut

26.91

35.07

40.91

49.93

60.30

72.23

85.48

inclusiv: - transferuri curente primite de la „restul lumii”

2.30

4.62

4.93

7.73

11.07

14.79

17.54

- transferuri sociale în natură primite

2.95

3.75

3.01

3.82

6.37

7.51

9.38

Consumul final efectiv

23.29

30.45

33.30

41.37

50.97

60.62

71.45

Formarea brută de capital fix

3.68

5.13

6.79

9.26

12.69

18.22

21.39

Transferuri curente transmise „restului lumii”

0.20

0.38

0.43

0.54

0.79

0.97

1.16

Sursa: elaborat de autor în baza Anuarelor Statistice ale Republicii Moldova

efectiv s-a majorat de circa 3 ori. Formarea brută a capitalului fix a sporit de la 3.68 în 2002 la

21.39 miliarde lai în anul 2009. Activele, conform raporturilor Băncii Naţionale a Moldovei, în

anii 2004-2008 s-au majorat de 1.92 ori. În aceeaşi perioadă numerarul şi plasamentele pe

termen scurt în bănci a sporit de 2.23 ori, valorile mobiliare investiţionale - de 4.95 ori. Totalul

obligaţiunilor în perioada de referinţă s-a majorat de 1.98 ori ceea ce este aproape echivalent cu

tempurile de creştere a activilor în aceeaşi perioadă.

Situaţia ce s-a creat pe piaţa monetară a determinat principala instituţie financiară să

utilizeze activ, ca instrument de absorbţie monetară, certificatele Băncii Naţionale a Moldovei

(CBN). Soldul zilnic al CBN emise în primul trimestru al anului 2009 a evoluat de la valoarea

maximă de 2518.5 mil. lei în luna ianuarie până la valoarea minimă de 89.0 mil. lei înregistrată

la finele lunii martie. Pe ansamblul anului 2009 rata medie ponderată s-a cifrat la 10.62 % anual

faţă de 17.00 % înregistrată în anul precedent ceea ce a condus la reducerea lichidităţii de la

210.8 mil. lei în anul 2008 până la 32.8 mil. lei în anul 2009.

9

Pentru a depăşi scăderea lichidităţii, alături de „Certificate”, au fost puse în circulaţie

valori mobiliare de stat (VMS). Structura VMS (figura 1) denotă micşorarea cotei deţinute de

La situaţia din 31.12.2007

La situaţia din 31.12.2008

de La situaţia din 31.12.2007 La situaţia din 31.12.2008 Figura 1 Structura valorilor mobiliare de stat

Figura 1 Structura valorilor mobiliare de stat aflate în circulaţie

Sursa: Elaborată de autor în baza raporturilor Băncii Naţionale a Moldovei

către bănci de la 35.5% în anul 2007 la 34.3 la sută în 2008. Concomitent a sporit considerabil

cota Băncii Naţionale a Moldovei de la 10.5 % în 2007 la 62.2% în anul 2008. Peste două treimi

din titlurile plasate au avut scadenţa de 91 şi 182 zile. Randamentele relativ scăzute oferite de

VMS, au făcut ca investitorii nebancari să-şi retragă investiţiile de pe piaţa titlurilor de stat.

Producerea de bunuri şi servicii, ocuparea forţei de muncă, altfel zis dezvoltarea

economiei naţionale necesită investiţii. Investiţiile directe în economia naţională în anul 2009 s-

au majorat de circa 4.16 ori în raport cu 2002. În anii 2001-2008 au sporit investiţiile pe toate

formele de proprietate, însă cel mai accelerat, de 11.7 ori, au sporit investiţiile în segmentul

privat al economiei naţionale sau cu tempouri de aproape două ori mai înalte decât în sectorul

public. Creştere considerabilă, de 10.92 ori, a înregistrat segmentul investiţiilor străine. În

consecinţă, în anul 2008, investiţiilor în sectorul privat le revine 43.2%, celor din sectorul public

- 23.8%, investiţiilor în segmentul cu capital străin - 13.2 % din total. Sub aspect structural

alocarea de fonduri în mijloace fixe s-a realizat prin felurite lucrări executate şi cu tempouri ce

diferă categoric.

Dacă în anul 2001, conform materialelor prezentate în tabelul 2, investiţiile în utilaj,

Tabelul 2

Structura tehnologică a investiţiilor în capital fix, miliarde lei

 

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Investiţii în capital fix

2.32

2.80

3.62

5.14

7.80

11.01

15.34

18.22

10.88

Din care: - lucrări de construcţii-montaj

1.06

1.10

1.53

2.55

3.91

5.91

8.63

10.23

5.91

- utilaj, unelte, inventar, mijloace de transport

1.18

1.63

1.98

2.39

3.50

4.53

5.75

6.90

4.28

- alte lucrări şi cheltuieli capitale

0.08

0.08

0.12

0.20

0.38

0.58

0.95

1.01

0.71

Sursa: Elaborat de autor în baza Anuarelor Statistice ale Republicii Moldova

unelte, inventar şi mijloace de transport forma 51 %, iar apoi în anul 2009 acestor investiţii le-a

10

revenit doar 39.1 la sută, ceea ce a cauzat dominaţia în aceste categorii de active ale celor

învechite fizic şi moral. În toate ramurile economiei naţionale în anii 2002-2008 s-a înregistrat

majorarea investiţiilor. Aşa, investiţiile în agricultură au sporit în 2008 de 6.45 ori în raport cu

anul 2002, formând în 2009 circa 90.6 % din nivelul anului 2008. Investiţiile în această ramură,

foarte importantă pentru economia naţională, au o pondere extrem de joasă, cifrată doar la 5.7 %

în anii 2002 – 2008 şi 8.3 la sută în anul 2009.

Finanţarea investiţiilor din bugetul de stat s-a majorat de la 94.5 în 2001 la 1768.5

milioane lei în anul 2008 sau de 18.7 ori majorându-şi ponderea de la 4.08 % în anul 200l la 9.76

la sută în 2008. Însă în 2009 ele s-au micşorat de 2.46 ori în raport cu anul 2008, formând deja

6.6 % din totalul investiţiilor în capitalul fix. Până în anul 2004 finanţarea investiţiilor din

bugetul de stat era depăşită de cele finanţate din bugetul unităţilor administrativ-teritoriale ca

apoi situaţia să se inverseze. Dacă investiţiile în capitalul fix din mijloacele populaţiei în 2001

erau aproape egale cu cele finanţate din bugetul de stat, apoi în 2008 ele formau respectiv doar

15.4 % şi în anul 2009 – 50.6 la sută.

Posibilităţile investiţionale ale populaţiei din Republica Moldova sunt mult prea reduse.

Produsul Intern Brut, raportat la un locuitor din ţara noastră, în pofida faptului că a sporit de la

7646 lei în anul 2003 la 12292 lei actualmente sau de 1.6 ori, rămâne insuficient pentru a fi

utilizat ca resursă investiţională. Venitul mediu lunar, disponibil pe o persoană, a sporit de

4.84 ori din 2001 până în anul 2009 însă, chiar şi în anul 2009, acoperă doar 98.2 la sută din

valoarea medie lunară a minimului de existenţă.

Ponderea investiţiilor în capitalul fix din mijloacele proprii ale întreprinderilor era 57 %

în 2001 şi 51.1 la sută în anul 2009. Sursa principală de finanţare a investiţiilor în capitalul fix

din mijloacele proprii ale întreprinderilor este beneficiul. Profitul obţinut de agenţii economici

din ţara noastră până la impozitare (tabelul 3) în anii 2003-2008 a sporit de 8 ori, însă în 2009 s-a

Tabelul 3

Profit (+), pierderi (-) până la impozitare ale agenţilor economici pe principalele tipuri de activităţi, mln.lei

 

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Total

1943.5

2373.5

3799.5

4965.6

10836.3

15549.4

3666.8

din care: - agricultură, economia vânatului şi silvicultura

- 14.5

89.5

28.9

132.0

497.2

802.0

-191.1

- industria prelucrătoare

746.8

487.6

939.3

785.1

1819.7

2134.6

11.0

-

energie electrică şi termică, gaze şi apă

- 293.8

- 156.3

21.6

- 390.1

1108.7

2820.2

-969.9

-

construcţii

95.4

207.6

247.3

449.6

753.7

1113.6

440.5

- comerţ cu ridicata şi amănuntul

619.8

746.2

802.2

1221.5

2531.0

4609.3

1559.6

-

alte activităţi

789.8

998.9

1760.2

2767.5

4126.0

4069.7

2817.3

Sursa: Elaborat de autor în baza Anuarelor Statistice ale Republicii Moldova

11

micşorat de 4.24 ori în raport cu anul 2008. Dacă în anul 2003 cea mai mare parte a profitului (38.4 %) se forma în industria prelucrătoare, apoi în 2009 alcătuia doar 0.003 %. Ponderea profitului format în construcţii în 2003 se cifra la 4.9 %, în 2008 – la 7.2 % şi în 2009 – la 12.0 la sută din total. Mijloacele investitorilor străini în capitalul fix al ţării noastre au sporit de la 450.2 mil. lei în 2001 la 3706.2 în anul 2008, sau de 8.2 ori şi s-au redus în 2009 cu circa 37 la sută în raport cu anul precedent. Ponderea mijloacelor investitorilor străini în capitalul fix al ţării noastre în totalul surselor de finanţare este într-o creştere uşoară de la 19.4 % în 2001 la 21.6 % în anul 2009. Din punct de vedere al originii investiţiilor străine alocate în anul 2008 în întreprinderile din ţara noastră poziţia de lider îi revine Ciprului – 27.5 %, fiind urmată de Italia -15.3 %, Germania – 9.0 %, România – 8.2 %, Ucraina – 4.4 %, Franţa – 4.2 %. Investiţiile străine alocate în întreprinderile din Republica Moldova la sfârşitul anului

2008 au format 237.7 milioane dolari SUA, inclusiv în activităţi financiare – 86.7 mil. $ (36.5%),

comerţ cu ridicata şi cu amănuntul – 66.1 mil. $ (27.8%), tranzacţii imobiliare, închirieri şi

activităţi de servicii prestate întreprinderilor – 32.0 mil. $ (13.5%), transporturi şi comunicaţii –

13.9 mil. $ (5.8%) şi doar 6.1 mil. $ (2.6%) în agricultură, 0.07 mil. $ (0.3%) în sănătate şi

asistenţă socială, 0.001 mil. $ în învăţământ.

Atât încasările cât şi eliberările de resurse în instituţiile financiare naţionale în anii 2001-

2008 au sporit de circa 4.1 ori formând 93 % în 2009 de la nivelul anului 2008. Dacă în 2001

încasările de la comercializarea mărfurilor de consum formau 41%, apoi în anul 2008 ponderea lor s-a ridicat până la 53.4 la sută din totalul încasărilor. Practic, la acelaşi nivel (10.1 % în 2001 şi 10.3 % în 2009) s-au păstrat încasările de la vânzarea valutei străine persoanelor fizice. Capitolul 3 „Managementul sistemului financiar naţional în condiţiile integrării economiei naţionale în procesele globalizării.Managementul eficient al circuitului financiar se asigură prin planificarea şi organizarea venitului şi consumului. În anii 2002 - 2008 venitul naţional disponibil şi transferurile sociale au sporit de 3.18 ori. A sporit şi consumul final efectiv, însă cu timpuri puţin mai reduse (de 3.07 ori). Valoarea vânzărilor de mărfuri cu amănuntul pe

piaţa internă a sporit de la 10.75 în 2002 la 32.14 miliarde lei în anul 2009 sau de circa 3 ori. În vânzările cu amănuntul domină mărfurile nealimentare care le depăşeau pe cele alimentare cu

33.5

% în 2002 şi 83.3 % în anul 2009. Exportul total (tabelul 4) a sporit de la 643.8 în anul 2002 la 1597.3 mln. $ în 2008 sau de

2.47

ori, formând 80.9 la sută în 2009 de la nivelul anului 2008. Dacă exportul în ţările CSI în

anii 2002-2009 s-a majorat de 1.4 ori apoi în cele 27 de state membre ale UE – de 2.89 ori. Importurile totale în anii 2002-2008 au crescut 4.72 ori sau cu tempouri ce depăşesc exportul.

12

Tabelul 4

Comerţul exterior al Republicii Moldova, milioane dolari SUA

 

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Export total

643.8

790.0

985.2

1091.2

1051.6

1341.7

1591.2

1287.5

Inclusiv în: - ţările CSI

350.4

423.6

502.4

551.4

424.1

550.2

623.0

490.5

-

ţările UE-27

231.3

307.4

400.7

443.4

537.7

679.3

820.1

668.4

Import total

1038.0

1402.3

1768.5

2292.3

2696.2

3689.5

4898.8

3278.3

Inclusiv din:- ţările CSI

408.9

593.4

764.8

905.2

1020.8

1333.7

1737.3

1140.4

-

ţările UE-27

467.8

633.4

774.8

1038.8

1218.5

1681.0

2105.3

1422.5

Balanţa comercială, total

-394.2

-612.4

-783.4

1201.0

-1641.6

- 2347.8

-3307.6

-1990.7

Inclusiv cu:- ţările CSI

-58.5

-169.8

-262.3

-353.8

-596.6

-783.5

-1114.2

-650.0

-

ţările UE-27

-236.5

-326.0

-374.2

-595.4

-680.8

-1001.8

-1285.2

-754.1

Gradul de acoperire a im- porturilor cu exporturi %

62.0

 

56.3 56.7

46.7

39.0

36.4

32.5

39.3

Inclusiv în: - ţările CSI

85.7

 

71.4 65.7

60.9

41.6

41.3

35.9

43.0

-

ţările UE-27

49.5

 

48.5 51.7

42.7

44.1

40.4

39.0

47.0

Sursa: elaborat de autor în baza Anuarelor Statistice al Republicii Moldova

Gravă este reducerea gradului de acoperire a importurilor cu exporturile de la 62% în

2002 la 39.3% în anul 2009. Dacă gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ţările CSI s-

a micşorat de la 85.7% la 35.9% apoi în ţările UE-27, practic, se menţine la acelaşi nivel

formând 49.5 % în 2002 şi 47 % în anul 2009.

Bugetul, în opinia lui R. Musgrave, reprodus de Gh. Manolescu [4,p.302], pe care-i

susţinem, îndeplineşte funcţiile de stabilizare conjuncturală macroeconomică, de alocare a

resurselor bugetare, de repartiţie/redistribuire a veniturilor.

Veniturile în bugetul public naţional în 2009 au crescut de 4.63 ori în raport cu anul 2002

(tabelul 5). În venituri categoric domină cele fiscale care în anul 2002 formau 84.0 %, iar în 2009

Tabelul 5

Bugetul public naţional, miliarde lei

Indicatori

2002*

2003*

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Venituri, total

5.08

6.62

11.41

14.53

17.83

22.29

25.52

23.52

Inclusiv: - fiscale

4.28

5.72

9.66

12.06

15.10

18.40

21.55

19.53

-

nefiscale

0.61

0.79

0.47

0.76

0.92

1.40

1.05

0.84

- alte venituri

0.19

0.11

1.283

1.70

1.81

2.49

2.91

3.15

Cheltuieli, total

5.19

6.18

11.26

13.95

17.97

22.42

26.15

27.35

Excedent (+) Deficit (-)

- 0.11

+ 0.44

+ 0.15

+ 0.58

- 0.14

- 0.13

- 0.63

- 0.38

Sursa: Elaborat de autor în baza Anuarelor Statistice ale Republicii Moldova * Bugetul consolidat care „reprezintă totalitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat şi ale bugetelor locale, formate ca elemente independente în sistemul bugetar”

– 83 la sută din total. Cu tempouri, ce le depăşesc pe cele ale veniturilor, au sporit cheltuielile din

bugetul public naţional ce a contribuit la formarea deficitului bugetar cu excepţia anilor 2003,

2004, 2005 când s-a înregistrat profeţit. Veniturilor bugetului de stat executat în 2006 le revenea

63.1 % iar în anul 2009 – 58.8 % din bugetul public naţional. Cheltuielile în bugetul de stat au

13

format respectiv 61.2 % şi 62.9 % din cheltuielile bugetului public naţional consolidat. Nici veniturile, nici cheltuielile executate nu diferă pronunţat de cele planificate ce se datorează multiplelor modificări în buget pe parcursul anului. Venitul în bugetele locale se menţine la acelaşi nivel formând 26.9% în 2006 şi 26.7% , în anul 2009 din bugetul public naţional. Ponderea veniturilor proprii în veniturile totale în anul 2008 au variat de la 12% în raionul Dubăsari, 15% în Nisporeni până la 28% în Ocniţa, 28% în Donduşeni şi 29% în raionul Orhei. Situaţia-i similară şi a satelor din fiecare raion. Aşa, spre exemplu, dacă ponderea veniturilor proprii în veniturile totale ale raionului Teleneşti în anul 2008 au format 17 la sută, apoi în comunele acestui raion variază de la 5% în Câşla, Codru-Nou, Suhuluceni până la 14% în Ordăşei, Căzăneşti şi 35% în Teleneşti. Impozitele indirecte, cărora le

revene 52.4 la sută din totalul veniturilor fiscale, în anii de referinţă au sporit de 4.31 ori. Este în creştere continuă taxa pe valoare adăugată care-i cea mai impunătoare componentă (62% în 2001 şi 76% în 2009) a impozitelor indirecte. Cheltuielile globale au sporit de la 6.01 în 2001 la 27.35 miliarde lei în anul 2009 sau de 4.55 ori. Domină cheltuielile de ordin social care în anul 2001 formau 58.2 % în totalul cheltuielilor globale din bugetul public naţional majorându-se până la 71.19 % în anul 2009. Circa 26.7% din cheltuielile de ordin social în 2001 şi 33.2 % în 2009 au fost orientate spre asistenţa şi susţinerea socială a membrilor statului nostru. Aproape 20 la sută din cheltuielile bugetului public naţional sunt destinate învăţământului, ştiinţei şi inovării. Cheltuielile de ordin

economic chiar dacă au sporit de la 604.5 milioane lei în 2001 la 2619

milioane lei în anul

2009, ponderea acestora rămâne insuficientă formând circa 10 la sută din cheltuieli în anii de referinţă. Cea mai mare parte ale acestora au fost destinate agriculturii. Veniturile bugetului firmelor şi altor organisme antreprenoriale care se formează, de regulă, din încasările de la vânzarea producţiei, mărfurilor şi serviciilor s-au majorat de la 37.16 în 2001 la 179.87 în 2008, micşorându-se până la 148.77 miliarde lei în anul 2009. Plăţile furnizorilor şi antreprenorilor din ţara noastră au format 84.3 %, în 2001 şi 82.1 % în anul 2009 din totalul încasărilor de la vânzarea producţiei, mărfurilor şi serviciilor. Plata salariaţilor şi

contribuţiile pentru asigurări sociale au sporit în 2009 de 4.71 ori în raport cu anul 2001. Semnificativ este că plata pentru procurarea activelor pe termen lung depăşeşte vânzările acestora de 4.26 în 2001 şi de 3.89 ori în anul 2009. Astfel, pe parcursul anilor cheltuielile au depăşit veniturile. Un rol important în asigurarea echilibrului investiţii – consum le revine creditelor şi împrumuturilor. Împrumuturile externe variază de la 393 în 2009 la 841 mil. $ în anul 2008 formând un decalaj de 2.14 ori între acestea. Agenţilor economici atât din sectorul public cât şi

4

14

din cel privat le acordă împrumuturi băncile comerciale. Creditele în moneda naţională (figura 2)

din cel privat le acordă împrumuturi băncile comerciale. Creditele în moneda naţională (figura 2)
comerciale. Creditele în moneda naţională (figura 2) Figura 2 Structura pe termene a creditelor Sursa: Adaptat

Figura 2 Structura pe termene a creditelor Sursa: Adaptat de autor în baza Raportului Băncii Naţionale, 2009

acordate în 2009 pe termen de peste 12 luni au format 57.6 la sută din total. Pe parcursul anilor

2002-2009 rata medie a dobânzii la creditele acordate în moneda naţională (tabelul 6) a variat de

Tabelul 6

Valoarea şi rata dobânzii la creditele acordate în Republica Moldova

Indicator

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Valoarea creditelor acordate în moneda naţională, mld.lei

3.42

4.82

5.72

9.03

10.24

14.52

17.13

7.83

Rata medie a dobânzii, %

23.14

19.10

20.96

18.93

18.18

18.85

20.96

20.31

Valoarea creditelor acordate în valută străină, mld. Lei

2.05

3.33

3.48

4.42

6.35

11.97

10.68

6.42

Rata medie a dobânzii, (%)

12.19

10.85

11.39

11.07

11.06

10.88

12.02

12.51

Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor Anuale ale Băncii Naţionale

la maximum de 23.14 la sută în anul 2002 la minimum de 18.18 la sută în anul 2006. Valoarea

creditelor acordate în moneda naţională s-a cifrat la 3.42 în 2002 şi 17.13 miliarde lei în anul

2008. Practic, situaţia se repetă şi în cazul creditelor acordate în valută străină.

În anii 2002 - 2009 valoarea depozitelor în moneda naţională s-a majorat de 10.7 ori.

Valoarea depozitelor în valută străină în anii de referinţă a crescut mai modest (de 9.46 ori)

depăşind-o în 2009 pe cea în valută naţională cu 1.13 miliarde lai sau cu 6.12 la sută (tabelul 7).

Comparând volumul creditelor noi acordate (tabelul 6) şi volumul depozitelor atrase

constatăm că băncile comerciale deţin mai multe depozite decât au acordat credite atât în

monedă naţională cât şi în valută străină. Rata medie a dobânzii la depozitele în monedă

naţională oscilează de la 11.93 în 2006 la 15.16 % în 2004, iar rata medie a dobânzii la

depozitele în valută străină este în creştere continuă de la 3.19 în 2002 la 9.64 % în 2008,

15

Tabelul 7

Valoarea şi rata medie a dobânzii la depozitele atrase în Republica Moldova

Indicator

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Valoarea depozitelor în moneda naţională, mld. Lei

1.73

1.89

3.49

5.64

5.94

10.15

18.22

18.45

Rata medie a dobânzii, %

14.38

12.68

15.16

12.99

11.93

15.13

18.09

14.66

Valoarea depozitelor în valută străină, mld. Lei

2.07

2.91

3.34

4.98

7.73

10.90

15.55

19.58

Rata medie a dobânzii, (%)

3.19

3.13

5.01

5.15

5.17

6.01

9.64

7.61

Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor Anuale ale Băncii Naţionale

micşorându-se cu circa 2 puncte procentuale în anul 2009.

Împrumuturile acordate de asociaţiile de economii şi împrumut din ţara noastră în 2008

au constituit 506,4 mil. lei, fiind în creştere cu 55,0 la sută faţă de valoarea înregistrată la finele

anului 2007 şi 5,1 ori mai mare în raport cu nivelul atins în anul 2003. Cea mai mare parte a

împrumuturilor (circa 69,1 %) în anul 2008 au fost utilizate în agricultură şi industria alimentară.

Managementul sistemului financiar se bazează pe un ansamblu diversificat de decizii.

Deciziile financiare sunt orientate spre obţinerea lichidităţilor în cantităţi ce ar garanta

continuitatea activităţii antreprenoriale efective şi/sau eficiente. Aşa decizii se complică vădit de

ecuaţia „preţ-cost”. Mai mult, ele trebuie să îndeplinească două condiţii esenţiale: utilizarea

eficientă a resurselor proprii şi minimizarea resurselor împrumutate pentru a evita creşterea

excesivă a datoriilor. Calitatea deciziilor financiare se reflectă concret în totalul datoriilor ţării

noastre care s-au majorat de la 71.7 în 2006 la 130.4 miliarde lei în anul 2010 sau de 1.82 ori.

Managementul sistemului financiar în vederea formării şi utilizării resurselor necesită

decizii orientate nu numai către asigurarea echilibrului financiar, ci şi spre distribuirea echilibrată

şi eficientă a venitului. Importante sunt deciziile ce abordează problematica alocării capitalului

pentru achiziţionarea, constituirea, modernizarea activilor fixe şi acumularea de stocuri materiale

altfel zis, deciziile de investiţii care determină atât performanţele economiei cât şi ale

antreprenoriatului. Dacă în anul 2001 investiţiile în industria alimentară şi băuturilor le-a depăşit

pe cele din agricultură de 5.4 ori, în 2008 – doar de 1.1 ori, apoi în anul 2009 au format numai 57

la sută. Situaţia respectivă confirmă că deciziile cu privire la investiţiile în capitalul fix în aceste

ramuri ale economiei naţionale au fost, cel puţin, eronate şi au cauzat micşorarea producerii de

materie primă autohtonă necesară pentru industria alimentară şi a băuturilor.

Instituţiile financiare specializate au rolul de intermediar între piaţa financiară şi

beneficiarii finali şi misiunea de a asigura echilibrul dintre cererea solicitanţilor şi oferta

deţinătorilor de resurse financiare. Instituţia publică principală este Ministerul Finanţelor care

realizează politica financiară a statului, asigură managementul resurselor financiare planificând

16

şi realizând atât acumularea veniturilor bugetare prin impozite şi taxe cât şi alocarea cheltuielilor bugetare, precum şi asigurarea echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetare. Ministerul Finanţelor colaborează cu Banca Mondială care, până în prezent, a finanţat 53 proiecte finalizate în ţara noastră ce au însumat 592 milioane dolari SUA. Actualmente sunt în curs de implementare 29 proiecte ce însumează 258 milioane dolari SUA. Un loc aparte îi revine proiectului reformării sectorului financiar iniţiat în anul 2008 costul căruia se cifra la 5.27 mln. $ din care 3.27 mln. $ urmau a fi finanţate din partea fondului fiduciar. O importantă instituţie publică financiară specializată este Banca Naţională a Moldovei (BNM) cu obiectivul fundamental de a realiza şi a menţine stabilitatea monedei naţionale. Banca Naţională a Moldovei coordonează politicile financiare atât cu autorităţile publice naţionale cât şi cu organismele financiare internaţionale. Aşa, spre exemplu, pe parcursul anului 2009, în cadrul Comitetului de Gestionare a Lichidităţii, instituit de către Banca Naţională a Moldovei şi Ministerul Finanţelor, s-a efectuat coordonarea politicii monetare, valutare şi bugetar-fiscale. La sfârşitul anului 2009 au demarat tratativele dintre Banca Naţională a Moldovei, Guvernul Republicii Moldova şi Fondul Monetar Internaţional pentru semnarea Memorandumului cu privire la Politicile Economice şi Financiare pentru anii 2010-2012, care a fost aprobat de Consiliul Directorilor FMI la 29 ianuarie 2010. Banca Naţională autorizează, supraveghează şi reglementează activitatea instituţiilor financiare. Instituţie financiară specializată este şi banca comercială care-şi axează activitatea pe atragerea depozitelor şi acordarea de credite, acceptarea de depuneri de la populaţie, firme sau alte bănci, operaţiuni valutare pentru persoanele fizice şi juridice, plasamentul fondurilor, finanţarea schimburilor comerciale. La 31 decembrie 2009 în Republica Moldova funcţionau 15 bănci cu active ce se cifrau la 39915.0 mil. lei. Ponderea maximă în totalul activelor a revenit creditelor nete - 50.8 la sută. Venitul total al băncilor comerciale (tabelul 8) este în creştere Tabelul 8

Activitatea băncilor comerciale, la sfârşitul anului, milioane lei

 

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Venituri total

1063.7

1243.9

1575.2

1942.0

2340.5

3099.7

4586.6

6222.5

7581.7

Cheltuieli total

771.1

844.8

1004.4

1324.6

1693.7

2091.3

3138.1

4571.2

7607.2

Venitul net

250.5

301.4

410.2

430.1

480.1

687.7

1093.5

1219.6

-25.5

Sursa: Elaborat de autor în baza Anuarelor Statistice ale Republicii Moldova

continuă, majorându-se în anul 2009 de 7.13 ori în raport cu anul 2001. Au sporit respectiv şi cheltuielile băncilor comerciale de 9.86 ori. Dacă în anii 2001-2008 venitul net a sporit de 4.8 ori apoi în anul 2009 s-a micşorat până la -25.5 milioane lei. Chiar dacă la sfârşitul anului 2009 numărul total de instituţii ale băncilor comerciale a

17

constituit 1146, dintre care 288 filiale şi 858 reprezentanţe. Însă ele nu satisfac accesul populaţiei

la resursele financiare, ceea ce a cauzat dezvoltarea organizaţiilor de microfinanţare.

Valoarea consolidată a activelor organizaţiilor de microfinanţare la sfârşitul anului 2007 a

format 1917,3 mil. lei (tabelul 9). În anul 2008 s-a înregistrat creşterea acestora cu 28,0 % faţă de

Tabelul 9 Indicii generali cu privire la activitatea organizaţiilor de microfinanţare, mil. lei

Nr.

Indicatori

2007

2008

2009

1.

Total active

1917,3

2454,9

1933,8

2.

Împrumuturi acordate

1024,2

1467,8

1360,9

3.

Capital propriu

184,0

405,3

491,1

4.

Credite bancare şi împrumuturi primite

1176,3

1458,1

1380,1

5.

Profit (pierderea) net al anului de gestiune

26,2

73,8

77,1

Sursa: Elaborat de autor în baza raportului CNPF din Republica Moldova, 2009

anul 2007. În 2009 a urmat micşorarea activelor cu 11.2 la sută în raport cu anul premergător.

Valoarea portofoliului împrumuturilor are comportament similar cu activele înregistrând în 2008

creştere cu 43,3% faţă de anul 2007 şi apoi reducerea acestora cu circa 7,3 la sută. Ponderea

împrumuturilor acordate este în creştere de la 53,4% în 2007 la 59,8% în 2008 şi 70,4 la sută în

2009 în valoarea consolidată a activelor organizaţiilor de microfinanţare. Organizaţiile de

microfinanţare în anul 2007 au primit în totalitate credite cu circa 152,1 milioane lei mai multe

decât au acordat iar în 2008 – au acordat cu 9,7 milioane lei mau multe decât au primit, utilizând

în aceste scopuri o parte din capitalul propriu.

Rata de rentabilitate a activelor în 2008 a fost de 3,0 la sută, înregistrând o majorare de

1,6 puncte procentuale faţă de valoarea înregistrată la finele anului 2007. În anul 2009 rata de

rentabilitate a urcat până la 5,7%. Trebuie să menţionăm că rezultatele activităţii diferă. Aşa, ÎCS

„Prime Capital” SRL, ÎCS „Easy Credit” SRL, OMF „Elat Profit” SRL şi altele au acordat mai

multe credite de cât au primit. Aceste organizaţii au acordat credite şi din propriile resurse.

Organizaţiile ÎCS „Credit Rapid” SRL, ÎCS „ProCredit” SRL şi altele au activat în

pierderi, iar ÎCS „Prime Capital” SRL a obţinut 32,7 milioane lei profit. Dacă la 31.12.2008 zece

organizaţii de microfinanţare au înregistrat pierderi, apoi la 31decembrie 2009 erau deja 12.

Rentabilitatea în anul 2009 oscilează de la pierderi până la 11% în ÎCS „Prime Capital” SRL şi

12,6 la sută în ÎCS „Easy Credit” SRL.

Practica demonstrează că organizaţiile de microfinanţare care obţin profit şi acumulează

capital propriu impunător se transformă în bănci comerciale. Anume acest fenomen a generat

ideea dezvoltării asociaţiilor de economii şi împrumut ce corespunde recomandărilor emise de

World Council of Credit Unions (WOCCU). Potrivit raportului statistic al Consiliului Mondial al

Uniunilor de Credit (WOCCU) pentru anul 2007, sistemul asociaţiilor de economii şi împrumut

18

din Republica Moldova deţinea o cotă de 0,1 la sută în totalul activelor gestionate de 2671 uniuni

de credit din Europa şi 0,2 la sută la capitolul împrumuturi acordate.

La finele anului 2008 în ţara noastră au prezentat rapoarte financiare anuale 422 asociaţii,

din care 398 au acordat împrumuturi membrilor săi. Din cele 84 asociaţii care n-au contractat

credite bancare şi împrumuturi externe, 20 au atras depuneri de economii de la membrii săi, iar

43 asociaţii au activat din surse proprii de finanţare ce au constituit 718,3 mii lei.

Numărul membrilor asociaţiilor de economii şi împrumut din ţara noastră (tabelul 10) s-a

Tabelul 10

Evoluţia numărului membrilor asociaţiilor de economii şi împrumut

 

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Numărul membrilor

71177

78870

96500

102326

110303

123588

Numărul beneficiarilor de împrumut

39572

40749

44365

47568

49388

56548

Numărul depunătorilor de economii

472

1685

2790

4447

5730

6720

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor asociaţiilor de economii şi împrumut din Moldova

majorat de la circa 71.2 mii în anul 2003 la 123.5 mii în anul 2008 sau de 1.7 ori. Chiar dacă

numărul beneficiarilor de împrumut în anii de referinţă a crescut de 1.4 ori, ponderea acestora în

totalul membrilor s-a redus de la 55.6% în 2003 la 45.7% în anul 2008. Numărul depunătorilor

de economii s-a majorat de la 472 (0.66% din membri) în 2003 la 6720 (5.4 % din totalul

membrilor) în 2008 sau de 14 ori. Evoluţia sistemului asociaţiilor de economii şi împrumut a

înregistrat în anii 2003-2008 creşterea semnificativă a următorilor indicatori de activitate:

- volumul total al activilor a constituit 590.7 milioane lei în anul 2008 sau de 4.7 ori mai

mare faţă de indicatorii respectivi în anul 2003;

- volumul împrumuturilor acordate de către asociaţii a constituit 506,4 mil. lei în anul

2008 sau de 5,1 ori mai mare faţă de nivelul atins în anul 2003.

În anul 2008 valoarea medie ce revine unui membru beneficiar a fost 8956 lei, sporind de

3.56 ori faţă de anul 2003. Media economiilor atrase sub formă de depuneri, ce revine unui

membru depunător, în anul 2008 a constituit 11619 lei majorându-se de 1.66 ori în raport ci anul

2003 şi înregistrând o diminuare în mărime de 2887 lei sau 19,9 la sută faţă de anul 2007. În

structura depunerilor de economii ponderea maximă de 87,3 la sută revine depunerilor de

economii cu termenul de scadenţă cuprins între 3 luni şi un an, iar ponderea minimă o au

contractele cu scadenţa de peste 5 ani.

Structura financiară a activelor, clasificată conform recomandărilor WOCCU, la

31.12.2008 se prezintă după cum urmează:

- Active eficiente - 97,0%. Nivelul recomandat de WOCCU pentru activele eficiente este

de 95 la sută din valoarea totală a activelor.

19

- Active ineficiente – 3,0%. Nivelul recomandat de WOCCU este de maxim 5 la sută din valoarea totală a activelor. Capitolul 4 „Direcţii strategice cu privire la eficientizarea managementului sistemului financiar”. Globalizarea economică, incontestabil, determină globalizarea financiară. Este evident,- susţine Padoa-Şchioppa T.[6,p.47] - că dezvoltarea pieţelor financiare şi globalizarea economică crescândă pot să contribuie la îmbunătăţirea eficacităţii politicilor economice naţionale în căutarea obiectivelor lor, atât timp cât vor câştiga suficientă credibilitate şi vor influinţa pozitiv agenţii economici. Evident, pentru managementul sistemului financiar din ţara noastră prezintă interes experienţa ţărilor cu economie prosperă în elaborarea şi realizarea politicilor economice, în primul rând, experienţa în dezvoltarea pieţelor financiare. Interes major prezintă modelul politicilor economice americane care,- după M. Onofrei, - este fondat „pe rolul central atribuit pieţei financiare, atât ca furnizor de capitaluri, cât şi ca regulator al ansamblului economic” [5,p.74]. Probabil, una din cele mai însemnate surse private de capitaluri pentru investiţii în SUA sunt fondurile de pensii. În Marea Britanie investitorii instituţionali, cum ar fi casele de pensii sau companiile de asigurări, gestionează în calitate de agenţi o parte de acţiuni în contul terţilor şi nu pot să concentreze o putere de control mai importantă într-o întreprindere, pentru că pe de o parte, trebuie să diversifice riscurile, şi, pe de altă parte, nu pot să depăşească pragurile de deţinere. Germania şi Japonia n-au urmat calea aplicată de SUA şi Marea Britanie. Dacă se compară Germania cu Marea Britanie şi SUA, se constată că menajele şi casele de pensii deţin un procent mult mai scăzut în capitalul întreprinderii. Reconstrucţia postbelică a Germaniei şi Japoniei a avut ca element comun un model social specific, bazat pe asocierea capitaliştilor şi a salariaţilor în cadrul unui sistem de co-gestiune (cazul Germaniei), respectiv sistemul unităţii naţionale (cazul Japoniei). Chiar dacă în Germania şi Japonia rolul instituţiilor bancare este central, el nu-i identic. În Germania nu există constrângeri particulare care să împiedice băncile să deţină acţiuni în

întreprinderi din afara sectorului bancar. Anume „

de legături strânse între bănci şi

întreprinderi a fost unul dintre factorii care explică succesul industrial al firmelor germane”. În Franţa, relaţia bancă-întreprindere nu este comparabilă cu cea din Germania. Firmele franceze au recurs la emisiuni de titluri în defavoarea creditului bancar, contribuind la diminuarea puterii de piaţă a băncilor, ceea ce a contribuit la creşterea concurenţei între instituţiile bancare. Susţinem poziţia autorilor care afirmă că globalizarea impune coordonarea politicilor fiscale. Impozitele pe venit şi contribuţiile pentru asigurări sociale (impozite directe) generează

existenţa

20

aproape 80% din toate veniturile fiscale din SUA, 66,5% în Germania, 60,3% în Elveţia. În anul 2009 cele mai înalte cote ale impozitului pe profit au aplicat Malta – 35%, Franţa – 34.4% şi Belgia 34%, iar cele mai joase cote - Cehia 10%, Irlanda 12.5%, Letonia - 15%, România – 16%, formând media de 23.3% pentru cele 27 state ale U E. Cotele impozitului pe venit variază în spaţiul uneia şi aceeaşi ţări. Aşa, Franţa aplică cote progresive (0%, 5,5%, 14%, 30% şi 40%) în funcţie de numărul persoanelor aflate la întreţinere. În Cipru, Luxemburg şi Marea Britanie se practică cota standard de Taxă pe Valoare Adăugată la valoarea minimă (15%), iar cotele standard maximale se aplică în Danemarca şi Suedia – câte 25%. Doar Danemarca nu practică cote reduse de TVA. Franţa, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Spania, Polonia practică atât cota redusă, cât şi cota super-redusă. Pentru economia noastră prezintă interes practica ţărilor cu regimuri fiscale speciale cum este Marele Ducat Luxemburg care acordă privilegii fiscale companiilor holding şi financiare. Cea mai simplă şi eficientă modalitate de asigurare cu capital este constituirea fluxului financiar bazat pe resursele proprii obţinute prin restructurarea economiei naţionale. Ţara noastră poate aplica modelul european al politicilor structurale. Spre exemplu, dacă propriile resurse financiare ale exploataţiilor agricole nu-s suficiente pentru realizarea schimbărilor prin extinderea exploataţiilor (consolidarea terenurilor agricole) şi stimularea dezvoltării anumitor sectoare de activitate, atunci se apelează la ajutoarele specificat e în bugetul naţional. Însă considerăm oportun ca ajutorul, fie pentru adaptarea structurilor, fie pentru investiţii, fie pentru formarea profesională, fie pentru alte scopuri să ajungă la beneficiar ca împrumut acordat de banca comercială sub garanţia (gajul) autorităţii publice care gestionează fondul de ajutoare şi cu plata dobânzii din ajutoarele destinate agriculturii naţionale în cazul rambursării sumei împrumutate. Dat fiind că costurile produselor agricole sunt prea ridicate pentru a ne permite să le exportăm se cer a fi aplicate politici de susţinere a producătorului. Aşa, pentru a proteja agricultorii de preţurile excesiv de joase la produsele agricole considerăm oportun aplicarea „preţului garantat” sub nivelul căruia nu se admite realizarea produselor pe piaţă. Când cantitatea produselor agricole poate cauza prăbuşirea preţului pe piaţă (oferta domină categoric cererea) autorităţile publice achiziţionează (cumpără) de la producătorii agricoli surplusul de produse la preţul garantat în vederea stocării şi/sau prelucrării acestora şi le pune în vânzare în situaţia când piaţa este în favoarea cererii. Preţul garantat se stabileşte la nivelul ce acoperă costurile produselor şi asigură profitul necesar pentru reînnoirea activităţilor agricole. Activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii poate fi eficientizată prin facilitarea accesului

21

la resursele financiare, inclusiv prin investiţii de la instituţiile financiare internaţionale. Oportună este şi creşterea de capital propriu prin emisiuni de noi acţiuni. Pentru a contribui la creşterea propriilor resurse financiare, în ţara noastră se cere a micşora importurile, în special a produselor alimentare, prin majorarea tarifele vamale la importul acestora şi micşorarea tarifelor vamale la produsele exportate, ceea ce ar contribui la echilibrarea balanţei comerciale. Alegerea judicioasă a proiectelor investiţionale rămâne cea mai responsabilă activitate pentru cei ce dispun de resurse financiare libere şi pentru cei ce aplică proiecte fie la nivel antreprenorial, fie la nivel naţional. Conştienţi de faptul că investiţiile sunt influenţate de un număr impunător de factori considerăm oportun, a alege proiectele investiţionale prin aplicarea metodei utilităţii globale. Ţările dezvoltate tind spre instituţionalizarea unui organ de reglementare şi supraveghere

a pieţei financiare, altfel zis, se centrează pe ideea creării mega-regulatorului. Această idee se înscrie perfect în vectorul adoptat de Republica Moldova şi, prin urmare, considerăm oportun reorganizarea CNVM. Noii structuri să se delege funcţiile de reglementare a pieţei valorilor mobiliare, pieţei hârtiilor de valoare de stat, pieţei ipotecare, activităţii serviciilor financiare pe pieţele respective, activităţii de asigurare şi fondurilor de pensii, fondurilor de investiţii clasice, activităţii asociaţiilor de economii şi împrumuturi ale cetăţenilor. Practica internaţională denotă utilizarea pe larg a mecanismului emiterii unor titluri de împrumut (obligaţiuni) pentru finanţarea proiectelor de investiţii de lungă durată. Implementarea acestui mecanism va fi favorizat odată cu modificarea legislaţiei fiscale în vederea acordării înlesnirilor la impozitarea dobânzilor obţinute de la deţinerea obligaţiunilor corporative. Finanţarea investiţiilor mai poate fi din contul mijloacelor băneşti obţinute în urma privatizării patrimoniului public, inclusiv şi celor aflate în proprietatea sau gestiunea autorităţilor publice locale, primordial pentru finanţarea investiţiilor capitale. Calitatea deciziilor depinde de persoana sau grupul de persoane care le adoptă (decidenţi)

şi modelele, metodele, tehnicile aplicate. Pentru elaborarea şi fundamentarea deciziilor financiare

individuale este oportună aplicarea Metodei Momentelor. În situaţiile când se cer decizii succesive, eşalonate uneori pe perioade de câţiva ani, considerăm binevenit a folosi tehnica arborului decizional. În procesul decizional de grup este oportun a aplica tehnica brainstorming. În scopul eficientizării deciziilor prin aplicarea tehnicii brainstorming considerăm necesar a utiliza reţeaua electronică ce oferă posibilitatea de a implica în procesul decizional experţi performanţi care pot comunica ideile fără a părăsi locul de muncă pentru perioade îndelungate. Tehnica electronică oferă posibilitatea de a comunica verbal cât şi vizual.

22

Pentru direcţionarea spre investiţii a mijloacelor băneşti, în principiu publice, obţinute la nivel naţional şi disponibile pentru a fi utilizate prin optica priorităţilor, propunem formarea Băncii de Dezvoltare a Moldovei /BDM/ care urmează a fi înregistrată ca societate pe acţiuni şi va fi o instituţie financiară specializată. BDM va reprezenta guvernul Republicii Moldova în proiectele investiţionale internaţionale. Banca de Dezvoltare a Moldovei (figura 3) va avea un

Banca de Dezvoltare a Moldovei (figura 3) va avea un Figu ra 3 Schema relaţiilor Băncii

Figura 3 Schema relaţiilor Băncii de Dezvoltare a Moldovei Sursa: Elaborată de autor sistem de relaţii extrem de complex. BDM va examina cererile şi va direcţiona sursele investiţionale spre beneficiarul final (BF). BDM va acoperi numai partea investiţională a fiecărui proiect, iar necesarul de fonduri pentru mijloacele circulante urmând să fie asigurate de către băncile comerciale ce deservesc beneficiarii finali.

CONCLUZII GENERALE şi RECOMANDĂRI Cercetările efectuate în limitele prezentei teze, conform scopului şi sarcinilor, ne-au permis să facem următoarele concluzii:

1. Studiul sensurilor şi semnificaţiilor cu privire la esenţa managementului sistemului

financiar a demonstrat lipsa abordării univoce al acestui subiect ceea ce provoacă o diversitate substanţială de concepere a sintagmei nominalizate.

2. Managementul sistemului financiar este influenţat de doctrinele, teoriile, legile şi

politicile aplicate care s-au împletit perfect cu evoluţia istorică a societăţii. Studiul comparativ al

publicaţiilor confirmă necesitatea abordării situaţionale bazată pe valorile economiei libere.

23

3.

Managementul sistemului financiar are menirea să contribuie la dezvoltarea durabilă a

economiei naţionale care în anii 2001-2009 a înregistrat creşterea produsului intern brut, în preţuri

curente, de 3.15 ori, iar în preţuri comparabile - doar de 1.5 ori. Schimbări periculoase s-au produs în contribuţia ramurilor economiei naţionale la crearea PIB-ului. Dacă în 2001 agriculturii îi revenea 22.4 %, apoi anul 2009 doar 8.4%.

4. Potenţialul natural al ţării noastre permite dezvoltarea tuturor ramurilor economiei

naţionale fiind foarte favorabil pentru dezvoltarea unei agriculturi performante. Resursele umane sunt în declin. Conform statisticii oficiale în anul 2008 erau declarate plecate la lucru peste hotare 24.7 % din totalul populaţiei ocupate în Republica Moldova ceea ce generează probleme serioase economiei naţionale.

5. Activele în anii 2004 - 2008 s-au majorat de 1.92 ori. În aceeaşi perioadă numerarul şi plasamentele pe termen scurt în bănci a sporit de 2.23 ori, valorile mobiliare investiţionale - de

4.95 ori, iar creanţele organizaţiilor financiare internaţionale se menţin, practic la acelaşi nivel.

6. Investiţiile în anii 2002-2009 s-au majorat de 4.16 ori. Considerabil au sporit

investiţiile străine, dar lor le revin doar 13.2% din total.

7. Soluţionarea problemelor economice şi sociale necesită formarea şi practicarea unui

management eficient al circuitului financiar. Atât încasările cât şi eliberările de resurse în instituţiile financiare naţionale în anii 2001-2008 au sporit de circa 4.1 ori. Mijloacele financiare obţinute prin vânzarea mărfurilor cu amănuntul pe piaţa internă a sporit de circa 3 ori. Exportul

total a sporit în anii 2002 - 2008 de 2.47 ori, însă importurile totale au crescut 4.72 ori.

8. Bugetul public naţional se caracterizează prin creşterea veniturilor totale de 4.63 ori în

anii 2002-2009. Însă în venituri categoric domină cele fiscale pondera cărora a sporit de la 75.2 % în 2001 la 81.5 la sută în anul 2009. Cheltuielile globale în anii 2001- 2009 au sporit de 4.55 ori. În bugetul public naţional domină cheltuielile de ordin social ponderea cărora s-a majorat de la 58.2 % în 2001 la 71.19 % în anul 2009.

9. Venitul executat în bugetele locale a format circa 26 % din bugetul public naţional.

Ponderea veniturilor proprii în veniturile totale în anul 2008 au variat de la 12% în raionul Dubăsari la 29% în raionul Orhei. Dacă ponderea veniturilor proprii în veniturile totale ale raionului Teleneşti în anul 2008 au format 17 la sută, apoi în comune variază de la 5% în Câşla, Codru-Nou, Suhuluceni până la 14% în Ordăşei, Căzăneşti. Veniturile în bugetul firmelor în anii 2001- 2009 s-a majorat de 4.0 ori. Plăţile furnizorilor şi antreprenorilor au format 84.3 %, în 2001 şi 82.1 % în anul 2009 din totalul încasărilor. 10. Valoarea creditelor acordate în moneda naţională s-a cifrat la 3.42 în 2002 şi 17.13 miliarde lei în anul 2008, cu rata medie a dobânzii respectiv de 23.14 % şi 20.96 la sută.

24

11. Un loc important în managementul sistemului financiar le revine Ministerului Finanţelor, Băncii Naţionale, băncilor comerciale şi instituţiilor nebancare specializate. La 31

decembrie 2009 în Republica Moldova funcţionau 15 bănci cu totalul activelor de 39915.0 ml. lei. La finele anului 2008 în ţara noastră au prezentat rapoarte financiare 422 asociaţii de economii şi împrumut dintre care 84 n-au contractat credite bancare şi împrumuturi externe, 20 au atras depuneri de economii de la membrii săi, iar 43 asociaţii au activat din surse proprii de finanţare ce au constituit 718,3 mii lei. În baza investigaţiilor efectuate putem enunţa următoarele recomandări:

1. A se utiliza definiţia managementul sistemului financiar reprezintă activitatea de

planificare, organizare, antrenare, coordonare şi control a resurselor financiare disponibile în scopul folosirii eficiente şi eficace ale acestora pentru atingerea scopurilor prestabilite”.

2. În elaborarea strategiilor dezvoltării managementului sistemului financiar să se aplice

doctrinele, teoriile, legile şi politicile ce se bazează pe valorile economiei libere care are la bază concurenţa, inviolabilitatea proprietăţii private, autonomia întreprinzătorilor, rolul limitat al intervenţiei statului în economie.

3. A aplica în managementul sistemului financiar din ţara noastră experienţa Germaniei şi

Japoniei privind dezvoltarea pieţelor financiare bazată pe dobândirea de către salariaţi a calităţii de acţionar la compania unde îşi desfăşoară activitatea.

4. Cu scopul de a majora ponderea capitalului propriu în circuitul financiar recomandăm a

contribui la dezvoltarea accelerată a segmentului agroalimentar prin acordarea ajutoarelor din bugetul naţional după următoarea schemă: solicitantul împrumută suma necesară de la banca comercială sub garanţia (gajul) autorităţii publice care gestionează fondul de ajutoare şi cu plata dobânzii din ajutoarele destinate agriculturii naţionale în cazul rambursării sumei împrumutate. 5. Pentru a proteja agricultorii de preţurile excesiv de joase la produsele agricole considerăm oportun aplicarea „preţului garantat” ce acoperă costurile produselor şi asigură profitul necesar pentru reînnoirea activităţilor agricole. Când cantitatea produselor agricole cauzează prăbuşirea preţului pe piaţă autorităţile publice achiziţionează (cumpără) de la producătorii agricoli surplusul de produse la preţul garantat în vederea stocării şi/sau prelucrării acestora şi le pune în vânzare în situaţia când piaţa este în favoarea cererii. 6. Pornind de la experienţa ţărilor Uniunii Europene, spre exemplu a Franţei, care practică cote de TVA standard - 19.6%, reduse - 5.5% şi super-reduse - 2.1%, propunem a aplica şi în Republica Moldova cote reduse de TVA la astfel de produse şi servicii ca: alimentele de bază, furnizarea apei, produsele farmaceutice, echipamentele medicale pentru persoanele

25

handicapate, transportul de călători, cărţi, ziare, serviciile scriitorilor şi compozitorilor, locuinţele sociale, produsele agricole, serviciile hoteliere, evenimentele sportive, serviciile sociale, serviciile prestate în crematorii, asistenţa medicală şi dentară, colectarea deşeurilor, salubrizarea străzilor.

7. Pentru elaborarea şi fundamentarea deciziilor financiare individuale considerăm

oportun a aplica „Metoda Momentelor”. În situaţiile când se cer decizii succesive, eşalonate recomandăm a fi aplicat arborele decizional. Deciziile colective în managementul sistemului financiar să se adopte prin aplicarea tehnici „Brainstorming”, inclusiv utilizând tehnica electronică. Considerăm necesar ca proiecte investiţionale să se selecteze prin aplicarea metodei utilităţii globale aplicând valoarea actuală netă (VAN) care trebuie să fie pozitivă.

8. Reieşind din practica mondială considerăm oportun crearea unui nou organ de

reglementare a pieţei valorilor mobiliare, pieţei hârtiilor de valoare de stat al administraţiei publice centrale pieţei ipotecare, activităţii serviciilor financiare pe pieţele respective, activităţii de asigurare şi fondurilor de pensii, fondurilor de investiţii clasice, activităţii asociaţiilor de economii şi împrumuturi ale cetăţenilor. 10. În scopul atragerii investiţiilor din exteriorul ţării şi utilizarea acestora prin optica priorităţilor, propunem organizarea Băncii de Dezvoltare a Moldovei /BDM/ - care urmează a fi înregistrată ca societate pe acţiuni. BDM va reprezenta guvernul Republicii Moldova în proiectele investiţionale internaţionale.

Bibliografie

1. Bran P. Economica valorii. Chişinău: Ştiinţa, 1991. 140 p.

2. Chirleşan D. Metodele acţiunii bancare şi gestiunea finanţelor publice. Volum I. Suportul doctrinar. Iaşi: Universităţii „Al. I. Cuza”, 2008. 240 p.

3. Ionescu C. Introducere în istoria gândirii economice. Bucureşti: Economică, 2003. 214 p.

4. Manolescu G., Managementul financiar. Bucureşti: Economică, 1995. 411 p.

5. Onofrei M. Guvernanţa financiară corporativă. România: Wolters Kluwer, 2009. 166 p.

6. Padoa Schoppa T. Styles of Monetary Management. In: Bank of Japan: Monetaryand Economic Studies, vol. 14, I., 1996.

7. Samuelson P. Economics. Bucureşti: Teora, 2000. 780 p.

8. Zaiţ A. Echilibru sau dezechilibru economic. Iaşi: Universităţii „Al. I. Cuza”, 2000. 278 p.

26

ADNOTARE Certan Ion, Modalităţi de eficientizare a managementului sistemului financiar în condiţiile globalizării, teză de doctor în ştiinţe economice, Chişinău, 2011 Structural teza include introducere, patru capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 247 titluri, 19 anexe, 146 pagini text de bază, 20 figuri, 59 tabele. Rezultatele obţinute au fost prezentate la 24 sesiuni ştiinţifice şi reflectate în 27 publicaţii. Cuvinte cheie: finanţe, management, circuit financiar, buget, venituri, impozit, împrumut, investiţii, bancă, credit, eficienţă, modalităţi de eficientizare. Domeniul de studii al tezei îl constituie managementul sistemului financiar naţional în condiţiile globalizării Suportul metodologic al tezei îl formează doctrinele, teoriile, legile, principiile, politicile ce vizează managementul sistemului financiar şi studiul comparativ al literaturii de specialitate. Metodologia cercetării este construită pe un sistem de metode, procedee, tehnici, reguli, postulate, principii şi instrumente potrivite pentru a realiza cercetarea. Scopul şi obiectivele cercetării constă în elaborarea unor modalităţi de eficientizare a managementului sistemului financiar din Republica Moldova pentru a asigura accelerarea ritmului de reformare a economiei naţionale şi adaptarea ei la ecuaţia globalizării. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a investigaţiilor o reprezintă modalităţile de eficientizare a managementului sistemului financiar prin aplicarea noilor cote de impunere, facilităţilor şi stimulentelor fiscale, subvenţionarea şi încurajarea antreprenorilor din economia naţională, aplicarea în agricultură a „preţului garantat”, organizarea Băncii de Dezvoltare a Moldovei /BDM/ - instituţie financiară specializată care va reprezenta guvernul Republicii Moldova în proiectele investiţionale naţionale şi internaţionale. Semnificaţia teoretică a tezei constă în modelarea managementului sistemului financiar bazat pe aplicarea doctrinelor, teoriilor, legilor şi politicilor construite pe valorile economiei libere orientate spre concurenţa, inviolabilitatea proprietăţii private, autonomia întreprinzătorilor, rolul limitat al intervenţiei statului în economie;

Valoarea aplicativă a tezei rezidă în perfecţionarea politicilor financiare, remodelarea schemei şi structurii sistemului fiscal, ameliorarea climatului investiţional, determinarea priorităţilor în atragerea investiţiilor străine directe, perfecţionarea şi simplificarea mecanismelor de creditare, valorificarea eficientă a suportului financiar internaţional.

27

АДНОТАЦИЯ Чертан Ион, Моделирование возможностей повышения эффективности менеджмента финансовой системы в условиях глобализации, диссертация на соискание учёной степени доктора экономических наук, Кишинэу, 2011 Структурно диссертация состоит из введения, четырёх глав, выводов и предложений, списка литературы из 247 наименований, 19 приложений, 146 страниц основного текста, 20 фигур, 59 таблиц. Результаты исследования были доложены на 24 научных конференциях и опубликованы в 27 научных работ. Ключевые слова: финансы, менеджмент, финансовый оборот, бюджет, доходы, налог, инвестиции, банк, кредит, эффективность, моделирование. Областью исследования является менеджмент национальной финансовой системы в условиях глобализации Методология научного исследования включает доктрины, теории, законы, политики относящиеся к менеджменту национальной финансовой системы и анализ специальной литературы. Методология исследования строится на системе методов, процедур, техник, правил, принципов и инструментов соответствующих реализации подобных исследований. Цель и задачи исследования состоит в разработке рекомендаций по повышению эффективности менеджмента национальной финансовой системы с целью ускорения реформирования экономики и её адаптации к уравнению глобализации Научная новизна представлена в рекомендациях по повышению эффективности менеджмента национальной финансовой системы посредством новых ставок налогообложений, льгот и стимулов, субсидирование предпринимателей из национальной экономики, применение в сельском хозяйстве гарантированных цен, организация Банка Развития, который будет представлять правительство в инвестиционных проектах. Теоретическая значимость работы состоит в моделировании менеджмента национальной финансовой системы основанного на доктринах, теориях, законах и политиках, построенных на ценностях рыночной экономики а также предложение по формулировке понятия менеджмент финансовой системы.

Практическая значимость исследования состоит в том, что рекомендации будут способствовать образованию новых элементов налоговых схем, совершенствованию механизмов кредитования, улучшению инвестиционного климата.

28

ADNOTATION Certan Ion, Ways to streamline the financial systems management in conditions of globalization, PhD thesis in economic science, Chişinău, 2011 Thesis is structured as follow: introduction, four chapters, general conclusions and recommendations, bibliography - 247 titles, 19 annexes, 146 pages of basic text, 20 figures and 59 tables. Obtained results were presented within 24 scientific sessions and 27 publications. Key words: finance, management, financial cycle, budget, income, tax, loan, investment, bank, credit, efficiency, ways to streamline. Area of studies is focused on Ways to streamline the financial systems management in conditions of globalization. Methodological Support is formed from doctrines, theories, laws, principles, policies related to financial systems management in conditions of globalization and comparative study of specialized literature. Research Methodology is based on a relevant system of methods, procedures, techniques, postulates, principles and instruments in order to perform the research. Research Purpose and Objectives are to elaborate Ways to streamline the financial systems management in conditions of globalization in Republic of Moldova in order to accelerate reforms of national economy and its adaptation towards globalization process. Scientific novelty and originality of investigations represent modalities to streamline the financial system management through proposals regarding own capital increase in financial circles, fiscal facilities and incentives, entrepreneurs subsidies and encourage within national economy, application of a „guaranteed price” in agriculture, foundation of Development Bank of Moldova, specialized financial institution.

Theoretical value of thesis is in modelling of doctrines, theories, laws, principles, policies related to the ways to streamline the financial systems management in conditions of globalization private property innovation, limited state intervention in national economy. Thesis applicability is focused on remodelling of financial system scheme and structure, improvement of investment climate, identification of national economy development priorities in order to increase exports and attract Foreign Direct Investments, improvement and simplification of lending practices, diversification of international financial aids and maintenance of monetary and financial markets stability.

29