O fosCodul Bunelor Maniere

SUMAR
Prefaa ........................................................................................................................................ 5 1. Argument ....................................................................................................................................... 6 2. Scurt istoric al bunelor maniere .................................................................................................. 8 3. Ce se intelege prin bune maniere........................................................................................................ 9 4. Cum arata si cum se poarta un om manierat................................................................................... ! * Sa fim exigeni cu noi insine ..........................................................................................................
10

* Mai mult sapun , mai puin parfum ..................................................................................................

11

* Sanatatea , cel mai preios bun al omului ......................................................................................

12

* Nu mai suntem foarte tinere ................................................................................................................

13

* Cum sa mergem , cum sa ne purtam, cum sa ne asezam...............................................................................

14

* Cum ne miscam ...................................................................................................................................

15

5. Salutul ........................................................................................................................................... 6 * Salutul - mod de comunicare cu oamenii ................................................................................................

16

*
1!

ormele de salut ...................................................................................................................................

* Salutul verbal. Stringerea miinii. Sarutatul.miinii ...................................................................................................

18

5. "re#entarea ....................................................................................................................................... $! * "rezentarea - poarta #ietii sociale ..........................................................................................................

20

* $act si tactica in prezentarile corecte .......................................................................................................

21

* Ce tre%uie sa spunem si sa facem ,ce tre%uie sa e#itam ..........................................................................

22

* Capcane .................................................................................................................................................
22

* "rezentarea in situatii in care partenerii stau pe scaune ......................................................................

2&

* Cum sa te prezinti singur .......................................................................................................................

2&

5. Cum ne adresam % ............................................................................................................................ $5 * ' permis sa te adresezi unor necunoscuti (.............................................................................................

25

* "ro%lema titlurilor - politete sau formalism (............................................................................................

26

* Cum sa ne adresam unei adunari.........................................................................................................................

2!

* Cum ne adresam doamnelor in societate.........................................................................................................

2!

* Cui putem spune ) tu ) ............................................................................................................................

2*

5. Arta conversaiei ....................................................................................................................... $8 * Con#ersatia ............................................................................................................................................

2*

* +rta replicii si conm#ersatia agrea%ila..................................................................................................................

30 1

* * * * * *

Complimentele ....................................................................................................................................... 30 Ceea ce tre%uie e,clus din con#ersatie............................................................................................................... 31 -remea , anecdotele , citatele ................................................................................................................. 32 .mportanta tinutei ................................................................................................................................... 33 Cum ne e,primam ( ................................................................................................................................. 35 + nu se negli/a ......................................................................................................................................... 3!

9. &elefonul ...........................................................................................................................................'8 * * * * *
0n flagel sau o %inefacere ( ................................................................................................................... 3* Cum tre%uie sa se desfasoare o con#ersatie telefonica ( .......................................................................3* Situatii in care se recomanda sa nu folosim telefonul ...............................................................................&0 Mici negli/ente telefonice .......................................................................................................................... &0 $elefonul altcui#a ................................................................................................................................... &0

10. Corespondenta ............................................................................................................................. 40 * * * * * * *

1unele maniere negru pe al% - scrisoarea ............................................................................................ &0 Secretul corespondentei ....................................................................................................................... &1 +spectul corespondentei ....................................................................................................................... &2 Cartea de #izita , cartea postala #ederea si telegrama ......................................................................... &3 Ce nu tre%uie sa fie o scrisoare ............................................................................................................ && Modele de scrisori ................................................................................................................................. && Curriculum -itae ...................................................................................................................................... &5

10. Bunele maniere la masa........................................................................................................................... 47

piatra de incercare a educaiei ................................................................................................................... &!

* * * * * *

Cum aran/am masa .................................................................................................................................. &* Comportamentul in timpul mesei .............................................................................................................. 50 Masa e ser#ita 2 ........................................................................................................................................ 51 Situatii speciale la masa ........................................................................................................................... 55 Cite#a capcane ........................................................................................................................................ 56 3iferite tipuri de mese festi#e ................................................................................................................... 54

* * * * *

5eceptia ............................................................................................................................................. 54 Coc6tail - part7 ................................................................................................................................... 60 i#e o8cloc6 tea .................................................................................................................................. 61 3ineul.................................................................................................................................................................. 61 "etrecerile pentru copii ....................................................................................................................... 61

12. Cum ne mbrcam .....................................................................................................................61

Ce purtam ( si mai ales cind ( ................................................................................................................63 * $inuta de fiecare zi ............................................................................................................................. 63 * Sport , calatorii , plim%ari .................................................................................................................... 63 * .n#itatii si #izite ................................................................................................................................... 6& * Coc6tail - part7 ................................................................................................................................... 6& * $eatru , concerte................................................................................................................................................ 6&

* 1aluri .................................................................................................................................................. 65 * 1otezul ............................................................................................................................................... 65

* Casatoria ........................................................................................................................................... 65 * -izite de condoleante....................................................................................................................................... 65 * .nmormintari ...................................................................................................................................... 65 13. Comportamentul civilizat in viata de zi cu zi .......................................................................................65 * * * * * * * * *
Cum ne purtam pe strada ........................................................................................................................ 66 9reseli de nepermis ................................................................................................................................. 66 Cum mergem pe strada ........................................................................................................................... 6! Con#ersatii pe strada ............................................................................................................................... 6* $ransportul in comun si politetea ............................................................................................................. 64 Cum sa ne purtam cind suntem la #olan.............................................................................................................. 64 .n restaurante , in cafenele , in localuri pu%lice .........................................................................................!1 Situatii speciale la restaurant ................................................................................................................... !3 1acsisul - o pro%lema delicata ................................................................................................................. !&

* Cui dam , cit dam ( ............................................................................................................................. !5 * $eatrul , cinematograful , concertele , e,pozitiile................................................................................................ !6 * :a pensiune , la ;otel ............................................................................................................................... !* 14. De la prima intilnire pina la nunta de aur...............................................................................................79 * Simpatie , flirt , prietenie , dragoste , casatorie................................................................................................... !4 * +#em un copil , iata o pro%leme cu ade#arat serioasa .............................................................................*2 * "ro%leme legate de generatii diferite sau conflictul intre generatii ............................................................*6 14. Cum sa ne purtam cu personalul de serviciu ..............................................................................87 17. Bunele maniere in cltorie .................................................................................................88 * <data a/unsi la capatul calatoriei .............................................................................................................40 17. Timpul liber....................................................................................................................................................91 * =ocul , sportul si fair-pla7ul..................................................................................................................................... 41 * =ocul - portret al omului ...................................................................................................................... 41 17. Cadourile .........................................................................................................................................93 * +rta de a oferi > cine ( cui ( ce ( cum (....................................................................................................43 * <caziile in care dam cadouri .................................................................................................................... 4! * Sf. Nicolae......................................................................................................................................................... 4! * Craciunul ............................................................................................................................................ 4! * +nul nou ....4! * 1 Martie ...4! * loriile . .4! * "astele . .4* * +ni#ersarea zilei de nastere .......4* 5

* * * *

<nomastica ...4* Nasterea si %otezul .....4* Casatoria ...4* -izitele . .44

<%iectul imprumutat nu este dat ..........44

20. Bucurii si necazuri in amilie .......................................................................................................100 * *

Nastere , %otez , nasie ........................................................................................................................... 100 :ogonda si casatoria .............................................................................................................................. 101

* * * * * *

Cerera in castorie ............................................................................................................................ 101 :ogodna ... 101 $rusoul . . 101 Cununia ci#ila .... 102 Cununia religioasa .....103 1oala si moartea ...... 103

21. Cum ne purtam in biserica ..........................................................................................................10! *

Cum ne adresam reprezentantilor %isericii ...........105

"". Cum sa ne comportam in viata pro esionala si o iciala.................................................................. 106 * *

Sa gaseseti o sli/%a dar sa o si pastrezi .................................................................................................106 3aca a#em in #edere o sc;im%are de situatie ..............106

* * * * *

Scrisoarea ... :a inter#iu .... 3upa anga/are .... Cind ai fost a#ansat ...... .n fata autoritatilor si a tri%unalului ...........

106 10! 10! 10! 10*

"R()A&A
) 3aca nu putem fi %uni , sa incercam sa fim macar politicosi. ) N. Stein;ardt - ) =urnalul fericirii ). .deea scrierii acestei carti ne-a fost sugerata , ca pe #remuri lui :e?is Caroll , cele%rul autor al cartii ) +lice in tara minunilor ) , de catre o foarte tinara domnisoara care ne-a rugat sa-i imptumutam sau sa-i spunem de unde poate cumpara un ) Cod al manierelor elegante ) deoarece urma sa ) iasa in lume ) si a#ea o sumedenie de nedumeriri. "entru ca e,emplarul din ) 0sage du monde ) al 1aroanei de Staff din 1*44 se pierduse din %i%lioteca , am inceput sa cautam o carte mai recenta , pu%licata la noi pe aceasta tema. 3upa aceasta truda am descoperit niste modeste si timide %rosurele aparute in ultimele decenii. +sta era tot. Nu neam putut impiedica sa meditam asupra cauzei ine,istentei in cultura noastra , timp de patruzeci si cinci de ani , a unei carti de referinta in acest domeniu. .n 9ermania , de e,emplu , apar si se #ind anual cu mare succes cam doua titluri noi de astfel de carti , si asta de foarte multi ani. 1rosurile de care aminteam erau scrise cu %un simt , insa ramineau e,trem de incomplete. +m inteles ca se ocolisera cu multa gri/a su%iecte ) ta%u ) , ca de e,emplu %otezul , nunta , ceremonialul de inmormintare etc. 3e ce erau aceste su%iecte interzise este usor de presupus ... +m recitit in sc;im% ) Codul eticii si ec;itatii socialiste ) si /uramnitul de pe coperta carnetului de 0.$.C. 'ra #or%a acolo despre o%ligatia de a-ti da #iata si singele pentru cauza "artidului. .n gradinite , scoli generale si licee , copii erau in#atati sa recite c;iar de la #irsta de trei ani <de dedicate "artidului ci conducatorilor iu%iti @ iar la orele de dirigentie profesorul era constrins sa comenteze cu#intarile Secretarului 9eneral sau sa faca in#atamint politic. Sa nu ne facem iluzii , nici o tara din lume nu seamana cu un pensiuon de domnisoare. Nu toti oamenii de pe glo% sunt %ine crscuti , idiferent de regimul politic e,istent intr-o tara. Stind de #or%a cu o prietena din 9ermania care a #izitat de mai multe ori 5omania si marturisindu-i dorinta noastra de a scrie o astfel de carte ne-a spus ca dupa parerea ei n-ar fi ne#oie , caci nicaieri in alta parte n-a intilnit oameni atit de %linzi , de ospitalieri si %ine crescuti ca la noi. Sa fie %unele maniere o pro%lema de %un simt ( Sau numai de cultura si instruire ( Sau numai de mediu ( Se poate deduce din e,perienta fiecaruia dintre noi ca o comportare ci#ilizata depinde de toate elementele enumerate mai sus. Secretul unui comprtament agrea%il si ci#ilizat in societate se poate o%tine din decantarea %unelor o%iceiuri filtrate si adaptate de la o generatie la alta. 1unicii , parintii , scoala si nu in ultimul rind 1iserica sunt de neinlocuit intr-o e,istenta normala a oamenilor in societate. 0n ade#ar cunoscut, dar neasimilat suficient spune ca drumul li%ertatii trece prin cultura. ',ista o cultura de tip rural -o%iceiuri , datini , ritualuri ce conduc la un comportament ci#ilizat si o cultura li#resca , din care omul scolit poate in#ata multe , dar nu in mod o%ligatoriu si %unele maniere. "ro%lemele de educatie si comportare ci#ilizata e,ista in intreaga lume si nu #or fi niciodata rezol#ate pe deplin. Situatia de la noi , dupa patruzeci si cinci de ani de imi,tiune %rutala , in e,istenta sociala si c;iar familiala , a unei forte oar%e , nemiloase , care , in numele fericirii umane a cautat sa ne ucida fericirea , a incercat sa creeze ) oameni noi ) , asemenea unor marionete stingace si supuse , este totusi deose%ita de cea din alte parti.

Cum sa surizi cind ti-e frica ( Cum sa te %ucuri la castoria copiilor cind te temi ca #ei fi #azut la %iserica ( Cum sa-i spui cu drag unei doamne - ) 3oamna ) , cind e,ista un decret care te o%liga su% semnul unei amenintari continue sa spui ) $o#arasa ) ... ( .n multe tari , situatia economica permite mamei sa nu lucreze , daca doreste , ca sa se ocu0pe personal de educatia copilor. $re%uie sa recunoastem ca la noi aceasta posi%ilitate a fost ferm inlaturata deoarece nu se putea trai dintr-un salariu. +u aparut generatiile pe care le-am numit ) copii crescuti cu c;eia de git ). Nu prea a#eau ce sa in#ete si nici de la cine. Cum raul , din nefericire , contamineaza cu usurinta , puteau cel mult in#ata de la cei mai mari si in nici un caz lucruri %une. $impul a trecut si acum fetitele si %aieteii cu ) c;eia de git ) au a/uns parinti si cresc , educa alte generatii de copii cu c;eia ... Sa nu fim insa pesimisti , raminind la o #iziune catastrofica asupra #iitorului societatii romanesti. +tunci , cartea aceasta nici nu ar mai a#ea sens. Nici o constringere si nici o li%ertate a fiecaruia dintre noi nu poate inlocui sfatul unui om intelept , cumpatat si linistit. .n #iata fiecarui om e,ista ne#oia de modele , iar in societatea romaneasca de dupa al doilea raz%oi mondial e#enimentul cel mai dramatic l-a constituit tocmai distrugerea acestor categorii ce ar fi tre%uit sa de#ina modele morale. .ntelectualii , oamenii de cultura au umplut temnitele comuniste , tocmai ca pentru un cod al onoarei nu le permitea sa treaca , in c;ip cameleonic , de la o doctrina politica la alta @ ;arnicii si inteleptii satului au nimerit cam tot acolo si tot din aceleasi moti#e. Si ne-a mai ramas modelul acti#istului de partid. + fost intr-ade#ar un ) model ) si tre%uie sa recunoastem ca faceam eforturi sa-l imitam , iar rezultatul sa #azut si urmarile se resimt. S-a deteriorat orice norma morala si aproape toate notiunile normale au fost golite de sens. .n "iata 5omana din 1ucuresti se afla si acum inscriptia ) -om muri si #om fi li%eri 2 ). 3e nenumarate ori in acesti ani am incercat sa descifrez sensul mai profund al acestui credo tragic. Sa se fi referit numai la dictator ( Sa fi fost incluse toate frustrarile si iluziile copiilor fara coplilarie , a copilor crescuti cu ) c;eia de git ) ( Sa fi fost doar strigatul ultimei generatii de copii - cum spunea altadata un adolescent - care a mai #azut o ciocolata ( Sa nu ne fi gindit nici unul dintre noi ca cea mai dificila li%ertate este cea cu care nu stii ce sa faci ( 3espre democreatie nici nu mai indraznesc sa amintesc. $ermenul e folosit cu atita inconstienta incit e,ista pericolul sa se incetateaneasca le noi in acceptia contrara @ teroarea ar%itrarului si a lipsei de %una cu#iinta. ac ce #reau pentru ca e democratie , rosteste si potentantul si omul de rind - si desigur gresesc - nu asta e democratia 2 +ceasta carte ar #rea sa ne impace pe noi cu noi si pe noi intre noi. Cum nimic nu se poate impune prin forta , ea nu constituie decit un punct de plecare pentru meditatie si dialog. '#entualele reprosuri , indoieli sau nedumeriri pot fi formulate in scris pe adresa 'diturii si promitem ca la urmatoarea editie #om tine seama de ele , incercind sa #enim in intimpinarea dorintelor dumnea#oastra cu gindul %un de a ne face #iata mai frumoasa decit am a#ut-o. < meritam din plin 2

. AR*UM(+& Ne aflam la finele secolului AA si ni se pare ca se apropie sfirsitul lumii ... $raim intr-o lume ne%una , a#ind senzatia ca inne%unim si noi pe zi ce trece. +sistam ingroziti la imaginile cumplite din asa numitele zone conflictuale , zone ce se i#esc in cele mai neasteptate locuri de pe glo% si se inmultesc ingri/orator. .n discoteci tinerii danseaza pe mese 2 +ltii care se autointituleaza ) Bell8s +ngels ) , pornesc noaptea pe motociclete a#ind la %ord casetofoane cu muzica Bea#7 Metal , rasi in cap sau cu plete , im%racati in %luzoane de piele cu tinte , pe

care sunt prinse ecusoane cu capete de mort , in /eansi si cizme , oferindu-ne pentru o clipa o imagine de apocalips. 3esigur , e #or%a de o imagine trunc;iata si catastrofica a societatii in care traim , dar nu putem sa nu tinem seama si de ea. .n astfel de conditii , mai merita sa ne preocupam de %unele maniere ( N-ar fi mai %ine sa ne intre%am daca ele nu au de#enit cum#a inutile ( 5aspunsul e unul singur > %una crestere nu este si nu #a de#eni niciodata inutila , pentru ca il #a face pe om sa se respecte in primul rind pe sine. +m incetat oare sa a#em idealuri, sa gindim, sa ne culti#am, sa ne temem , sa ne rugam( +#em oare dreptul sa consideram traditiile perimate sau depasite ( ara indoiala ca nu. Caci nimic nou nu e su% soare ... .ata un #ec;i ade#ar ce nu poate fi negat. .n toate timpurile a e,istat tendinta oamenilor de a se opune legilor impuse de politete , deoarece la prima #edere par restricti#e si si inutile. 'le sunt parca in#entate sa ingradeasca li%ertatea indi#idului. 3ar dupa o scurta e,perienta de #iata fiecare om este ne#oit sa accepte ca %unele maniere nu sunt deloc inutile ci ele contri%uie la formarea noastra ca ) oameni ) , la %ucuria de a trai printre semeni ci#ilzati. 1unele maniere n-au fost adaugate in mod ar%itrar unor structuri sociale. 'le au radacini intr-un sentiment profund , in acea armonie dintre comportare si etica , dintre frumusetea caracterului uman si moralitatea sa. Confucius , faimosul intelept c;inez C551-&!4 a.C;rD , spunea ca #irtutea nu reprezinta nimic daca nu se naste din curtoazie , adica din inima. <mul #a a#ea un comportament natural si agrea%il , adica o purtare ci#ilizata numai respectind niste reguli care s-au impus si s-au codificat de-a lungul timpului. "ornind de la principiul 3 ca fiecare dintre noi este unic si de neinlocuit , putem afirma ca orice om are dreptul de a fi respectat. 3ar de acelasi respect tre%uie sa se %ucure si cei din /ur. N-am insirat #or%a goale ci am incercat sa formulam insusi principiul de %aza pe care se %azeaza aceasta carte. Codul manierelor elegante este alcatuit dintr-o multime de legi , de fapt de con#entii , a#ind , toate , un numitor comun > a nu-l deran/a si a nu-l inoportuna pe semenul tau , ci , dimpotri#a , a-l face sa se simta %ine in prea/ma ta. $ot asta urmareste si statul cind emite legi si decrete prin care se sanctioneaza diferite delicte ci#ile. <ricine a gresit este pasi%il de o pedeapsa mai mult sau mai putin se#era , in functie de gra#itatea greselii. ie ca a furat , fie ca a calcat pe iar%a , fie ca a tra#ersat strada in locuri nepermise , orice om normal traieste cu frica de politistul ce poate rasari linga el in orice clipa. :ucrurile stau intrutotul la fel cu legile si regulile din cadrul codul manierelor elegante dar a%aterea de la aceste norme nu este sanctionata de catre autoritati. Si totusi codul acesta este adesea respectat cu mai multa strictete decit legile statului. ',plicatia e foarte simpla. 3aca pentru delictele legiferate e,ista un singur politist la 10000 de oameni , sa zicem , pentru a%aterile de la o comportare ci#ilizata - ) politistul ) se afla in fiecare om inzestrat cu o minima doza de %un simt. Nu e,ista legi care sa te pedepseasca pentru ca rizi cu zgomot , pentru ca #or%esti continuu si foarte tare , pentru ca iti strigi copilul din strada de la eta/ul zece sau pentru ca iti arunci cu dezin#oltura %iletul de auto%uz pe /os. -ine totusi un moment in care te intre%i de ce nu mai esti in#itat in casa familiei A , unde te-ai simtit atit de %ine. -ine o zi in care o%ser#i ca #ecinii te saluta cu raceala e#itind sa-ti #or%easca , si c;iar proprii tai copii par /enati de modul cum te im%raci sau maninci si in special de faptul ca #or%esti tot timpul... Niciodata nu e prea tirziu sa in#eti ce#a %un de la altii , insa cu cit #om in#ata mai de#reme ce se cu#ine si ce nu - ce se cade si ce nu , ce se face si ce nu , cu atit #iata noastra #a fi mai ferita de surprize dezagrea%ile. $raim inr-o epoca in care noncomformismul este la moda , dar sa nu depasim o etapa o%ligatorie - accea a

10

conformismului. "icasso nu ar fi a/uns sa picteze cele%rul ta%lou ) 9uernica ) daca n-ar fi stiut mai intii sa picteze in stil clasic. 1una crestere se do%indeste in mai multe feluri. 'ducatia ocupa de departe cel mai important loc. -om #or%i despre rolul si necesitatea educatiei in familie intr-un capitol separat. 3ar %una crestere se do%indeste si din mass-media , si prin a#ersiunea noastra fata de oamenii cu o comportare dezagrea%ila. .n#atam , cum s-ar zice , din ) e,emple negati#e ). Cind auzim pe cine#a spunind %azaconii si-l #edem cum se face de ris , rosim de multe ori in locul lui. .ata-ne iar in fata cu notiunea atit de complicata de li%ertate. ac ce #reau la mine acasa , sunt un om li%er. +cest tinar este intr-ade#ar un om li%er - prost crescut. 3ar nici cei care la cel mai mic zgomot in apartamentul #ecin %at in te#i sau in pereti nu sunt niste oameni %ine crescuti - inter#in alte notiuni ce caracterizeaza o fiinta ci#ilizata - simtul masurii , toleranta , ingaduinta. $oate acestea se in#ata cu ra%dare. +/ungem sa intelegem ca o taina a #ietii - mult ri#nita c;iar de 9oet;e - este ec;ili%rul pe care ni-l dorim cu totii si-l a#em atit de putini. Ca sa fie totul foarte clar - un om cu %un simt #a in#ata %unele maniere cu multa constiinciozitate - ca pe o lim%a straina , fara sa se /eneze ca nu a stiut pina in acel moment o regula de complortament. Ca de e,emplu > a-ti incrucisa tacimurile in farfurie inseamna ca mai doresti din felul respecti# 2 Cel mai .N' .C.'N$ mod de a educa pe cine#a este sa-i tii discursuri moralizatoare , intermina%ile si plicticoase. iecare om tre%uie sa treaca singur prin e,periente-limita. Cit de educati# ar fi , de pilda , daca tinarului care asculta muzica 5app pusa la ma,imum , fara sa-i pese de #ecini , i s-ar pune sa asculte fara comentarii , la fel de tare , la aceleasi ore , fara incetare un concert de 1ruc6ner , sau ce#a asemanator 2 Si ne putem gindi ca si noi ne-am a#enturat uneori intr-un domeniu necunoscut fara sa ne dam seama ca ne facem de ris. Cind asistam la un spectacol dezagrea%il oferit de un cumparator nemultumit a/uns la capatul ner#ilor si tipind la #inzatoare , ne putem gindi ca si noi am fost intr-o astfel de situatie , la fel de peni%ila. .nca din scoala se remarca glumetii , indi#izii cu tupeu , smec;erii , o%raznicii. 'ste ade#arat ca pentru scurta #reme de#in ) eroi ) , modele usor de imitat. 3ar un tinar cu %un simt #a intelege repede ca acest mod de comportament nu este ideal pentru a-ti atrage respectul celor din /ur. ) Ca sa fii om intreg , atitea sunt necesare ) - spune 9eo 1ogza intr-o carte c;iar cu acest titlu - iar una dintre conditii este %una crestere. 1unele maniere mai inseamna sa rezisti unei tentatii care te poate transforma din om cinstit intr-un pungas. "utini stiu ca a gasi un portofel pe strada si a nu-l preda la "olitie , se c;eama furt. Cei mai multi il considera noroc ... Bazardul nu tre%uie sa fa#orizeze infractiunea si a%aterea de la regulile de %una comportare. 3aca esti cu ade#arat con#ins ca tre%uie sa fii politicos oricind si in orice ocazie , intelegi ade#arul fundamental cuprins in cele%ra inscriptie gra#ata pe fatada cladirii de la Ne? College , din <,ford > ) Manners ma6e man ) - comportamentul il face pe om. 1unele maniere sunt apana/ul omului care isi cunoaste e,act locul in lumea in care traieste.

$. SCUR& ,S&OR,C A- BU+(-OR MA+,(R( <data cu inceputul e,istentei sale sociale , umanitatea a impus norme de comportament in toate domeniile esentiale ale #ietii > ;rana si im%racamintea , relatiile dintre se,e , relatiile dintre inferiori si superiori , corespondenta , primirea oaspetilor etc. Comportamentul prescris in aceste ocazii a fost codificat in reguli precise@ iar a nu le respecta insemna a te e,clude din categoria ta sociala. .n toate timpurile , in toate tipurile de grupuri umane , politetea a fost indispensa%ila traiului in comun , c;iar daca o%iceiurile difereau de la o tara la alta. 3e e,emplu , in 9ermania nu se mai saruta mina femeilor , dar s-a e,tins deprinderea de a fi

11

punctual de#enita aproape o%sesie. +cest mic ) amanunt ) comentat de un sociolog ar e,plica , poate , uimitoarea prosperitate a 9ermaniei din ultimele decenii... $ot aici , cu e,ceptia meselor oficiale si a cazului cind e,ista personal de ser#iciu , in#itatii contri%uie spontan la stringerea mesei , la spalarea #aselor - cu simplitate si eficienta , fara ca gazda sa se simta /ignita. .n Ce;oslo#acia , unde curatenia din apartamente este impresionanta , gazda are pregatita pentru musafiri o ade#arata colectie de papuci noi si comozi si nimeni nu se simte socat. .n Canada , ca si in alte parti , e,ista o%iceiul de a oferi flori in numar par. :a noi , un %uc;et tre%uie sa ai%a un numar de flori fara sot si acest o%icei auto;ton poate duce uneori la situatii comice. +stfel gazda , usor /enata , ii atrage atentia musafirului #enit din 5omania care i-a oferit cinci garoafe ca a pierdut , pro%a%il , o floare pe drum ... .n 'l#etia , seara, pe malul unui riu , intr-un loc pustiu , o fetita era nelinistita de faptul ca nu gaseste o cutie de gunoi in care sa arunce am%ala/ul de la ciocolata - pentru ca nu a#ea <1.C'.0: sa arunce ce#a pe /os. <amenii au o%iceiuri %une si rele. Cum o%isnuinta estea doua noastra natura , o%iceiurile sunt foarte importante, atit pentru noi cit si pentru cei din /ur. 3ar ... %unele o%iceiuri respectate cu strictete ar face dintrun om un sfint si dintr-o societate reala o lume utopica. .maginati-#a fiinta umana care n-ar gresi niciodata cu nimic. 3upa parerea mea ar fi un monstru , un ro%ot. .deal ar fi ca un om sa stie sa-si pastreze cit mai multe o%iceiuri %une si sa le corecteze pe cit posi%il pe cele proaste. 3aca a#em #iata normala , dar totusi a#em prostul o%icei de a %ea zece cafele pe zi si de a fuma cinci tigari dimineata pe stomacul gol , asta ne pri#este personal. -om #or%i in acest conte,t doar de o%iceiurile proaste care ii deran/eaza pe cei din /ur. Nu tre%uie sa afli dintr-o carte ca nu este politicos sa faci #izite neanuntate , e de a/uns sa te gindesti ca nici tie nu ti-ar face placere , intr-un moment cind ai foarte multe tre%uri , sa fii surprins de musafiri , oricit de dragi ti-ar fi in alte impre/urari. Si totusi , e,ista acest o%ice prost de-a intra la cine#a cunoscut doar pentru ca trec prin fata casei. "e timpuri , a face cui#a o #izita neanuntata nu era deloc un gest nepoliticos , ci dimporti#a ... dar in alte #remuri oamenii a#eau foarte mult timp li%er , pe care astazi nu-l mai au ... din pacate. Se stie , de altfel , ca pentru a intra in codul %unelor maniere un o%icei tre%uie sa fie supus mai intii pro%ei timpului. "ina si etimologia cu#intului '$.CB'$+ , in sensul cunoscut de toata lumea , este semnificati#a din acest punct de #edere. <ricit de surprinzator ar parea , ) etic;eta )Cceea ce se cu#ine D are la origine o interdictie. .n noul parc de la -ersailles , gradinarul-sef al lui :udo#ic al-A.--lea a asezat inscriptii prin care cerea sa nu-i fie calcate in picioare peluzele insamintate de curind. Cum aceste inscriptii erau adesea ignorate de no%ilimea neatenta si aflate , in paranteza fie spus , in conflict cu regele , %ietul om a o%tinut din partea Ma/estatii Sale un decret care pre#edea respectarea ) etic;etelor ). +stfel , cu#intul a intrat in lim%a/ul curent pentru a desemna o comportare conforma unor norme. Multe o%iceiuri nu mai au de mult nici o legatura cu faptele care le-au generat. Cine se mai gindeste astazi , scotindu-si palaria , ca reitereaza gestul de ridicare a coifului prin care ca#alerii , la sfirsitul unui turnir , isi descopereau c;ipul spre a fi recunoscuti de pu%lic(

3. CE SE NELEGE PRIN BUNE MANIERE

ormele de manifestare ale politetii pot sa difere de la o tara la alta , dar si de la o epoca la alta , in functie de mediul social si de impre/urari. 'sential este insa C<30: <N<+5'. care a facut , la origine , din #inatorul erei paleolitice un om de societate , ari din femeia lui , acoperita cu par , ceea ce se c;eama o doamna. <mul de onoare isi respecta cu sfintenie cu#intul dat , are principii ferme , no%lete sufleteasca , respect fata de sine si fata de

12

ceilalti , este %lind si ra%dator. 0n astfel de om , in sensul deplin al cu#intului este agreat de toata lumea. Nu intimplator un om manierat era acela pe care francezii il numeau ) l8;onnete ;omme ) , cinstit. .n zilele noastre , il denumim in mod curent ) un gentleman ) sau , pur si simplu , ) un domn ). Ce este un gentleman ( ',ista mai multe acceptii ale cu#intului , dar toate usor ironice , un gentleman fiind acel domn care apuca za;arul cu clestisorul , c;iar daca este singur la masa , cel care , intrind intr-o %aie unde se afla femeie goala , se retrage spunind > "ardon domnule 2 ... 0n gentleman mai este , in fine , acel domn care se %ar%iereste si se im%raca special pentru cina , c;iar daca traieste singur in /ungla. 3esigur , toate aceste definitii atrag respectul , dar toate te fac totodata sa surizi. Si de aici pina la a-l considera pe gentleman-ul nostru ridicol nu este decit un pas. Sa nu ne gra%im totusi s-o facem. 0n om care se respecta si ii respecta pe altii nu poate fi ridicol. +de#aratul gentleman are cite#a ta%u-uri pe care nu le incalca niciodata. 'l nu #or%este despre %ani in societate si mai ales nu se lauda ca are %ani cu nemiluita , dar nici nu se plinge ca-i lipsesc. Nu se imprumuta decit in cazuri e,treme si niciodata de la o femeie. Nu comenteaza in fata unor terte persoane gesturile si #or%ele sotiei sau ale copiilor sai si nici nu-i cearta in fata strainilor. Nu dez#aluie nici secretele , nici dificultatile lui familiale. .si stapineste pasiunile , emotiile , sentimentele , pentru ca ramine stapin pe el insusi , oricare ar fi impre/urarile , c;iar si atunci cind este intr-o situatie disperata. Se straduieste sa aplice inteleptul si %analul o%icei englezesc dupa care nu se acorda nici unui lucru mai multa importanta decit are. .n realitate , fata de toata lumea , superiori sau inferiori in ierar;ia profesionala sau sociala , do#edeste aceeasi politete , cu alte cu#inte , se straduieste sa nu supere pe nimeni si sa-i faca pe cei din /ur sa se simta %ine. <ricine stie ca un om de societate agrea%il este intimpinatde cei din /ur cu mai multa %ucurie decit un necioplit @ ca persoana zim%itoare este acceptata mai usor in societate decit un om posomorit @ ca un persona/ ingri/it inspira mai multa incredere decit un %oem. "rintre noii im%ogatiti este foarte raspindita parerea ca %unurile lor inlocuiesc politetea si cultura , ca poti foarte %ine sa traiesti si fara ele. 3ar cit de cruda e trezirea la realitate in momentul cind a#erea sau rangurile dispar si nimic nu le mai umple #iata. ' in a#anta/ul oricui sa dea crezare unui #ec;i aforism > un om %ine crescut ramine un om %ine crescut , fie ca situatia sa materiala este infloritoare sau catastrofala si oricare ar fi mediul in care este silit sa traiasca. .ndulgenta fata de micile sla%iciuni omenesti , la care este e,pus oricine , respectul pentru modul de #iata al fiecaruia , con#ingerea ca totul este relati# sunt ade#aruri #ala%ile peste tot , atit printre milionari , cit si in rindul oamenilor o%isnuiti. -om descoperi astfel peste tot , indiferent de mediul social , oameni plini de %un simt si de tact si ne #om da repede seama ca a#erea si rangul social n-au prea mare importanta cind e #or%a de o comportare ci#ilizata.

4. C#$ %&%T% '( C#$ ') *+%&T% #, +$ $%,()&%T SA ),M (.,*(+&, CU +O, ,+S,+(_________________________________________
"oti sa placi persoanelor pe care le intilnesti , sa ai succes dupa succes , sa uluiesti lumea cu inteligenta ta , dar toate aceste calitati ) sociale ) nu-ti permit totusi sa fii ingaduitor cu propriile tale defecte. Caci acel ) cunoaste-te pe tine insuti ) , cele%rul epigraf gra#at pe templul lui +pollo din 3elp;i , este un sfat demn de urmat cu toate ca e un e,amen , dintre cele mai se#ere , la care tre%uie sa te supui permanent. Multe conflicte ar putea fi e#itate , daca in momentul declansarii lor ne-am intre%a pe noi insine nu cum#a gresim ( Sa recunoastem ca suntem mult mai indulgenti fata de noi decit fata de altii. 'ste , desigur , o inclinatie natural

13

umana , dar asta inseamna oare ca tre%uie sa i ne supunem , acestei sla%iciuni , fara sa incercam sa luptam impotri#a ei ( -edem aproape intotdeauna paiul din oc;iul altuia in locul %irnei din oc;iul nostru .. 3aca am fi lucizi , daca ne-am analiza cu o%iecti#itate , #iata ar fi mai usoara pentru toti. .n orice caz , nu e,ista doua feluri de %une maniere> unele aplica%ile in societate si altele acasa. 'ste suficient sa ne impunem sa fim politicosi fata de familie la fel cum suntem fata de straini. Numai astfel #om fi respectati si #iata in intimitate #a de#eni agrea%ila. Ceea ce nu inseamna ca tre%uie sa traim rigid ca niste manec;ine intepenite , ci natural , firesc , calm si linistit. ' dea/uns sa nu confundam rela,area cu dezordinea si singuratatea cu un mod de #iata descatusat de orice reguli de %una cu#iinta. 3ar cine nu-i cunoaste pe acei ) stapini atotputernici ) cu camasa desc;eiata , cu %retelele atirnind , cu parul #il#oi , care pretind sotiei sa le aduca imediat papucii , ei tolanindu-se pe o canapea , cu ziarul in mina , pentru a se deleta cu stirile sporti#e ( "oate sur#eni ) o catastrofa culinara ) , poate sa sune telefonul , poate sa latre ciinele... ) sunt stapin la mine acasa si la urma urmei toata lumea traieste aici din %anii mei 2 ) Sau mai rau , ) eu sunt stapinul casei 2 Si toti mem%rii familiei tre%uie sa-mi faca mie #iata placuta 2 ) Nu #a fi #or%a , in mod sigur , de o familie fericita ... 3aca-i acorzi familiei tale soiul acesta de stima , c;iar daca pretinzi ca esti manierat , inseamna ca stima ce tio porti tie insusi e #or%a goala , caci nu lasi politetea la usa o data intrat in casa. Scopul oricarui om este , s-ar putea spune , sa ai%a o #iata frumoasa. Cel mai nonconformist dintre noi #a a/unge pina la urma la aceasta concluzie. Sigur ca lucrul acesta nu depinde numai de el , dar depinde , in primul rind , de el. ' suficient sa-ti imaginezi , atunci cind esti singur si crezi ca poti sa-ti permiti orice , ca te afli , de fapt , in prezenta unei fiinte pe care o stimezi si fata de care nu ti-ai putea ingadui nici o grosolanie. 3e ce nu ai fi c;iar tu acea persoana ( Sa zicem ca ai ramas intimplator singur pentru cite#a zile in casa. amilia ti-a plecat in concediu. 'sti tentat sa lasi paturile in dezordine , dulapurile desc;ise si sa maninci direct din cratita. ' suficient sa te gindesti ca in acea clipa iti intra in casa niste prieteni care au parere foarte %una despre tine. -or fi sigur dezamagiti de ceea ce #ad , iar scuzele #or fi , din pacate , inutile.

MA, MU-& SA"U+ / MA, "U&,+ "AR)UM ...

<%iceiurile noastre pot sa se sc;im%e , manierele noastre pot de#eni mai rafinate , personalitatea noastra poate sa se dez#olte , dar corpul nostru e un ) persona/ ) care ne insoteste mereu. 'l e o componenta constanta a fiintei umane , careia tre%uie sa-i dam toata atentia punind in #aloare ceea ce ne-a daruit natura. Nimic nu este mai placut decit sentimentul ca aspectul nostru atrage si retine pri#irea celorlalti. .ntre%ata care este secretul frumusetii ei , o mare actrita a raspuns scurt > ) multa apa , mult sapun si nimic altce#a ). Cremele , lotiunile , spra7urile deodorante , coloniile au de#enit indispensa%ile toaletei zilnice , dar ele nu pot inlocui , in nici un caz , %aia si dusul. :ipsa de timp nu este o scuza pentru dintii cariati , pentru miinile si picioarele neingri/ite sau pentru un par lasat in dezordine. $oate aceasta nu sunt legate de o stuatie financiara pri#ilegiata si oricine in#oca acest lucru este foarte pro%a%il de rea credinta. Cel care crede ca omul tre%uie sa fie ) natural ) si ca aspectul e,terior nu conteaza , do#edeste cel mult ca %unul simt ii este la fel de strain ca periile de par , de dinti si de ung;ii. "entru fiecare dintre noi , a calatori in tram#ai linga o persoana rau mirositoare , linga un %eti# sau linga un fumator in#ederat poate de#eni o e,perienta insuporta%ila. :ipsa de respect fata de ceilalti atinge insa apogeul atunci cind negli/enta

#estimentara si murdaria se ascund su% parfumuri tari. +pa de toaleta nu le este permisa decit acelora care mai intii s-au spalat cu gri/a ...

'%,%T%T)% - C). $%( *&)T(+' B#, %. +$#.#(_________________________

-iata regulata , odi;na acti#a fac parte din ingri/irile normale pe care le datorezi sanatatii tale. Mi/locul cel dispozitii si petreceri la mai simplu si mai eficient de a te reface este somnul. $ot el este iz#orul %unei al unei infatisari agrea%ile. .ata de ce , pe %una dreptate , somnul dinaintea unei care esti in#itat seara se numeste ) somn de frumusete ) .

3aca faci parte dintre cei care tre%uie toata #iata sa sara din pat in zori ori dintre cei la care somnul nu #ine decit in primele ore ale diminetii , atunci ai da orice in sc;im%ul unui somn %un. 0n detaliu re#ine in mod constant in %iografiile marilor personalitati - generali sau conducatori de popoare , mari oameni de stiinta sau poeti > ca se multumeau doar cu un somn de patru sau cinci ore pe noapte. Nu ne #om lansa intr-o intermina%ila polemica asupra duratei optime a somnului , deoarece durata aceasta e o c;estiune de temperament. 3upa statistici , omul pierde dormind cam o treime din #iata , dar nu toti oamenii au ne#oie de !-* ore de somn pe zi. 3iscutia ramine totusi desc;isa > tinerii au mai multa ne#oie de somn si se trezesc mai tirziu , %atrinii se scoala, in sc;im% , mai de#reme... . .mportant este sa ne dozam orele de somn astfel ca organismul nostru sa nu sufere. Cea mai %una solutie e sa respectam un anumit program > sa ne culcam si sa ne sculam la ore fi,e , sa ne ingaduim e#entual un somn scurt dupa masa de prinz si sa e#itam cafele si medicamentele pentru care inlocuiesc sau instaleaza somnul. :a pastrarea sanatatii contri%uie in egala masura alimentatia rationala , gimnastica zilnica , masa/ele regulate , plim%arile si e,cursiile , sportul facut in mod rational , alternarea lucrului cu timpul li%er. .n pri#inta alimentatiei , lucrarile de specialitate pun accentul nu numai pe calitate , ci si pe cantitate. 3aca tousi mincam prea mult , prea des si prea gras e cazul sa nu ne pri#am corpul de e,ercitii fizice , cu atit mai mult cu cit , in zilele noatre , masina ne condamna la sedentarism. "rea des uitam ca e,cursiile si mersul pe /os sunt la fel de eficiente ca orice sport. Solutia este la indemina oricui > mersul pe /os intre casa si %irou si , cind a#em timp , e,cursiile la sfirsit de saptamina. "ina nu e prea tirziu , tre%uie sa recurgem la dieta sau c;iar la ingri/iri medicale , completate de gimnastica si masa/e. 'le #or da , fara indoiala , rezultatele scontate , contri%uind la diminuarea tesutului adipos si la o%tinerea unui tonus muscular de in#idiat. ',ista astazi o ade#arata industrie a produselor cosmetice menita sa faca minuni cu fata si cu corpul nostru. Sa nu ni se para e,tra#agant un a%onament la o sala de gimnastica , o sedinta de sauna o data pe saptamina , doua ore pe saptamina la un %azin de inot etc. Conditia necesara pentru ca aceste tratamente sa dea rezultate este sa le facem cind inca nu a#em ne#oie de ele. 0n parinte inteligent isi #a o%isnui copilul de mic sa faca macar 5 minute zilnic de gimnastica. Sa nu uitam niciodata ca fiecare 6ilogram pe care il adaugam cere altul. 3upa ce am ) agonisit ) astfel multe 6ilograme in plus , este aproape imposi%il sa le mai dam /os. Curele de sla%ire drastice sunt la fel de noci#e ca si 6ilogramele nedorite. Cum ne mac;iem ( .ata inca un domeniu la care se poate aplica dictonul antic ) cunoste-te pe tine insuti ) , caci numai asa poti sa-ti corectezi micile defecte. aceti-o cu discretie , e#itind culorile tipatoare , proasta lor im%inare nuantele stridente. 'ste necesar ca mac;ia/ul sa tina seama de impre/urarile si de antura/ul in care ne gasim. Nenumarate re#iste a%unda in recomandari pri#ind folosirea cu masura a produselor cosmetice. Sa nu ezitam sa tinem seama de ele , sa nu ne %azam pe intuitia noastra. Cel mai %ine ar fi sa apelam la ser#iciile 12

15

calificate ale unei cosmeticiene , platind o consultatie sau mai multe numai pentru a o%tine niste sfaturi e,acte. rumusestea naturala tre%uie a/utata si nu %rutalizata. < %runeta cu oc;i #erzi este clar a#anta/ata de o nuanta roscata data parului si deza#anta/ata de un par transformat in spicul griului. Nu e,ista femei urite , nu e,ista decit femei negli/ente.

+U MA, SU+&(M )OAR&( &,+(R(_______________________________________

+ intrat in legenda po#estea unei ;etaire care , la primele semne de im%atrinire , isi lua oglina si merse s-o ofere templului di#inei +frodita , cu aceasta rugaminte > ) .a-mi oglina , %una zeita. Ce am fost nu mai pot sa #ad si cum sunt nu mai #reau sa #ad 2 ) ',ista o seninatate disperata in cu#intele acestei femei care , dupa ce a gustat din toate %ucuriile #ietii , a inteles in ce moment tre%uia sa paraseasca scena primei tinereti. 3ar a inteles si in ce moment incepea o noua #iata , cea a maturitatii , a intelepciunii , a ec;ili%rului. $re%uie sa fi folosit rau tineretea pentru a tremura in fata anilor care ne astepta , caci a doua /umatate a #ietii aduce cu ea multe %ucurii profunde , multe satisfactii si multa liniste. -anitatea de a ne crampona de ceea ce am fost > de noptile cind dansam neo%osite , de zilele in care eram admirate oriunde apaream , este total inutila caci nimic nu este mai trist pentru o femeie de o anumita #irsta decit acest regret al trecutului , sau refuzul de a intelege prezentul , moment care depinde numai de o pregatire sufleteasca preala%ila. +ceasta drama -caci este o darma sa nu sti sa im%atrinesti frumos - este de multe ori pro#ocata de lipsa de tact a celor din /ur. Nu este permis ca , intilnind o doamna dupa mai multi ani , sa desc;izi o discutie pe tema frumusetii ei trecute. Cei care cred ca ii fac o placere doamnei spunindu -i ce frumoasa era , ce silueta minunata a#ea , ce gust desa#irsit in a se im%raca , gresesc profund. 0n filozof spunea odata ca ii este cumplit de mila de femeile frumoase. $ineretea si frumusetea desc;id toate usile si inlocuiesc in #iata familiala si sociala - de cele mai multe ori - alte calitati , mai ascunse , pe care ar tre%ui sa le ai%a un om o%isnuit. Si #ine o zi - la femei cam in /urul #irstei de 50 de ani - cind auzi fara sa #rei ca esti catalogata drept %a%a , cind #inzatorul nu mai este ama%il cum era altadata , cind sotul face in#oluntar o comparatie cu alta femeie , care nu te a#anta/eaza , etc. 3aca nu treci cu umor peste aceste momente se #a declansa sigur criza , o cadere psi;ica cu urmari gra#e. 3in acel moment , nu te mai duci la dentist - nu mai conteaza - nu te mai preocupa ca te ingrasi - nu mai conteaza , iti zici - nu te mai im%raci cu gri/a - e inutil , iti spui. .ti pregatesti astfel o %atrinete urita. $re%uie sa ne luptam sa im%atrinim frumos si sa ne pregatim din #reme , pentru ca si %atrinetea e a noastra cum a fost tineretea si frumusetea. 3esigur , e mai %ine sa fim tineri , frumosi si sanatosi , decit %atrini uriti si %olna#i 2 +cum e momentul sa intelegem ca frumusetea nu dispare daca e #or%a de cea spirituala. < pri#ire %linda , un suris cald , o con#ersatie inteligenta fac posi%ila o concurenta loiala intre o persoana tinara si una in #irsta. 'ste in ordinea firii si depinde doar de noi sa iz%utim. $otul e sa nu disperam. +cum a#em alte satisfactii si alte preocupari @ sa nu ne lamentam continuu , sa nu ar%oram o figura acra si o%osita. Nimeni nu ne poate a/uta sa tra#ersam aceasta perioada in afara de noi. 'sti tinar , daca te simti tinar , desigur. 3ar sa nu constringem pe altul sa g;iceasca in ce masura ne simtim tineri , ci sa ne adaptam tinuta #estimentara la #irsta noastra , sau sa ne alegem o profesie ce ne #a da mereu satisfactie. <ricine primeste cu placere un compliment , dar nu este deloc necesar sa intre%am mereu citi ani imi dati. S-ar putea ca interlocutorul nostru sa greseasca si sa ne dea cu #reo 5 mai mult 2 Se o%isnuieste , din ce in ce mai des , ca doua persoane care nu s-au #azut de mult sa-si spuna reciproc , automat , fara sa fie de fapt ade#arat > ) ce %ine arati 2 ) +m auzit c;iar o anecdota pe aceasta tema - e,ista #irsta intiia , #irsta a doua si ) ce %ine arati ). 5aspunsul este in genere , multumesc 2 :a fel si in cazul im%racamintii >

16

) Ce %luza frumoasa a#eti ). ) Multumesc 2 ) Sunt formule mai noi , care nu constituie un atentat la %unele maniere. Cu o singura conditie - sa fie sincere. 3ar sa surizi ironic sau sa comentezi cu altcine#a contrariul celor afirmate este de neiertat. "ro%lema este de a sti cind tre%uie sa renunti la statutul de femeie frumoasa , la fel ca actorii lucizi care g;icesc momentul in care tre%uie sa paraseasca ecranul si luminile rampei. Sa ne amintim de S;irle7 $emple ai carei manageri incercau sa-i stopeze cresterea cu produse farmaceutice pentru a im%ogati cit mai multa #reme industria cinematografica americana. Nu putem sa nu admiram felul in care micuta S;irle7 a ;otarit cu cura/ sa-si construiasca o noua #iata care nu datora nimic fa%ricilor de #ise. 3aca n-ar e,ista amintirea tineretii n-am simti %atrinetea. 1oala si nu #irsta ne impiedica sa facem ceea ce faceam altadata , caci o persoana in #irsta poate fi fiinta la fel de agrea%ila ca si una tinara. Si daca totusi ne simtim demoralizate , sa recitim incintatoarele scene descrise de "roust in romanul ) .n cautarea timpului pierdut ) si sa retraim momentele inserarii de pe pla/a de la 1al%ec , impreuna cu minunata %unica a autorului ce polariza , prin spirit si inteligenta , grupul de tineri , in defa#oarea ) fetelor in floare ).

CUM SA M(R*(M / CUM SA +( "UR&AM /

C0M S+ N' +S'E+M ... ________________________________________________________________________________________________ Cind mergem pe strada sa ne amintim ca nu o putem face la intimplare ci ca e,ista si in acest domeniu niste reguli de care tre%uie sa tinem seama. Sa nu ne facem un o%icei din a alerga mereu pentru ca suntem in intirziere sau sa mergem gir%o#iti si incruntati pentru ca a#em necazuri. .i #om stressa pe cei din /ur si le #om de#eni nesuferiti. Noi insine #om constata ca ne-am sc;im%at firea si nu in %ine. Nu este greu sa ne controlam. Ne sculam mai de#reme cu o /umatete de ora si ne facem un program care poate fi respectat , iar gri/ile le lasam acasa in #estiar , macar pentru a nu fi compatimiti. Merita 2 5e#enind la mers. Cine n-a admirat mersul gratios , suplu al manec;inelor sau al actritelor. Nimic fals , nimic de prisos , nimic fortat. 3ar in general nu ne prea gindim la eforturile si e,ercitiile pe care fiintele pe care le admiram le-au facut ca sa para ca nu merg , ci ca plutesc. .n toate scolile de profil cursantii - %aieti sau fete sunt in#atati mai intii sa poarte pe cap o carte sau un o%iect greu. .mposi%il sa stai cocosat cu o asemenea po#ara in ec;ili%ru 2 <amenii primiti#i au o tinuta frumoasa do%indita prin purtarea pe cap a unor #ase grele. Sa incercam deci si noi sa purtam pe crestet cind a#em putin timp acasa , macar 5 minute in fiecare zi , o greutate de acest gen. Mersul #a de#eni mai sigur , coloana #erte%rala mai dreapta. ',ersind #om fi siguri de reusita. Sa ne supra#eg;em in permanenta tinuta - sa nu ne aplecam umerii inainte , sa nu miscam e,agerat %ratele si coatele , sa facem pasi nici prea mari , nici prea mici , sa ne retragem stomacul in interior si sa tinem sira spinarii dreapta. $oate aceste gesturi le putem face pe strada de cite ori ne aducem aminte. Sa ne aducem aminte cit mai des 2

17

Cu #irsta tinuta omuluiu se modifica. Sa incercam sa corectam studiindu-ne cu gri/a intr-o oglinda care se ne reflecte din cap pina in picioare. -om incerca sa a#em un aer sigur dar dezin#olt , #om tine genunc;ii apropiati cind mergem , trunc;iul drept si fata destinsa. Cind ne oprim sa stam de #or%a cu cine#a pe strada nu ne #om spri/ini de zid , pentru ca putem sa ne tinem si pe propriile noastre picioare. 3omnii nu au niciodata #oie sa-si tina miinile in %uzunare. .n casa nu ne #om spri/ini de spatarul scaunului si nici nu ne #om /uca ner#os cu diferite o%iecte. 0nii au c;iar o%iceiul insuporta%il de a %ate tactul unei muzici auzite numai de ei , cu un creion , o %ric;eta , un cutit , nefiind constienti ca-i ener#eaza pe cei din /ur. C;iar daca ne-am antrenat intr-o discutie aprinsa , nu-l #om lua pe interlocuitorul nostru de un nasture nici nu-l #om apro%a %atindu-l energic pe umar sau ing;iontindu-l cu cotul in coaste. .n casa , intr-o #izita #om e#ita sa stam cu spatele la cei din /urul nostru. 3aca o facem siliti de o impre/urare oarecare - suntem solicitati sa raspundem la o intre%are , de pilda - ne cerem scuze. ',presia ) un spate dragut ) are farmecul sau si poate fi #ala%ila la pla/a sau la un %al , dar nu in #iata noastra pu%lica. Si cind ne asezam tre%uie sa o facem cu gri/a. 3aca actrita se straduieste sa studieze acest gest , inseamna ca nu e asa usor cum s-ar crede. Sa te asezi pe un scaun , pe o canapea sau pe un fotoliu inseamna sa dai aproape un e,amen , deoarece poti sa te asezi cu un gest plin de gratie , dupa cum poti sa te trintesti ca un lemn sau sa te tolanesti de parca nu ai mai pleca niciodata. Sa nu credem ca suntem o%ligate sa folosim cu zgircenie marginea fotoliului , doar pentru ca asa era distins pe #remuri. 3in nefericire , lista greselilor pe care poti sa le comiti asezindu-te , poate sa se prelungeasca la nesfirsit. Sa amintim genunc;ii tinuti cu miinile , %ataia ner#oasa a degetelor pe suprafeta mesei , fluieratul sau fredonatul unor melodii , genunc;ii indepartati pozitie dezagrea%ila in general la doamne - si altele. 'ste , de asemenea , o ofensa adusa %unelor maniere sa-ti incrucisezi picioarele. .n sc;im% , o doamna poate sa-si incruciseze partea de /os a picioarelor , a#ind gri/a sa-si acopere , discret , genunc;ii cu fusta , c;iar daca la 5oma sau la "aris se poarta foarte scurt. Cind , in sfirsit , te ridici , faci in asa fel incit sa nu stai cu spatele la ceilalti cind iti iei ramas %un si sa nu impingi cu forta scaunul. ' %ine sa-ti do#edesti simtul de ordine punindu-l la loc , dar fara sa cazi in e,trema cealalta , cautind cu prea multa gri/a locul unde era la inceputul #izitei.

CUM +( M,SCAM %______________________________________________________

Ce sa facem cu miinile ( +m enumerat ce nu tre%uie sa facem > sa nu le miscam fara rost , sa nu le infundam in %uzunare , sa nu %atem ner#os cu degetele pe suprafata mesei etc. Sa nu gesticulam e,cesi#. 3ar , renuntind la orice miscare a miinilor con#ersatia noastra ar de#eni total ine,presi#a. 5eamintiti-#a anecdota cu eroul italian , decorat pentru ca nu a tradat dusmanului secretele pe care le detinea. Cum as fi putut sa o fac daca a#eam miinile legate le spate ( - spune ne#ino#atul( soldat ... Niciodata nu #om arata cu degetul un o%iect sau o persoana. 3e asemeni , este agasanta mania unora de a-si trosni degetele sau de a-si incearca elasticitatea falangelor , rotindu-si podul palmei la nesfirsit. 'ste aproape inutil sa #a spunem ca aceste gesturi sunt socotite proaste o%iceiuri. Sa nu terminam acest capitol fara sa mai amintim ) miscari ) gresite in societate > degetele in nas sunt poate amuzante la copii de doi ani , dar de la aceasta #irsta , e un gest care tre%uie pedepsit si interzis cu desa#irsire. Sco%itoarea nu-si are locul la o masa festi#a. 3aca ai a%soluta ne#oie de ea , tre%uie sa o folosesti cind esti singur. Cintaretele isi incruciseaza miinile pe piept ceea ce se pare ca le a/uta sa cinte mai %ine. "entru restul oamenilor gestul este ridicol. Nici sa-ti pui miinile in sold ca o precupeata , nu este un semn de %una educatie , c;iar daca esti foarte suparat. Napoleon a fost imortalizat in

18

ta%louri tinind o mina su% nasturii tunicii , iar pe cealalta la spate. C;iar daca sunteti un tip de genul lui Napoleon , astazi aceasta atitudinea pro#oaca risul. Cind tusesti sau casti , pui mina la gura. iecare stie acest lucru , dar din nefericire nu toata lumea o face 2 Sa rizi nu este numai firesc ci - dupa cum spunea 5a%lais e c;iar , un semn de sanatate. 3ar daca ai un ris strident si mai ales daca o data iz%ucnit , nu-l mai poti stapini , ai gri/a sa nu te e,teriorizezi in acest fel. 3ar e la fel de deplasat sa incerci sa acoperi cascadele de ris , ducind mina la gura. Nu mai #or%im de impresia proasta pe care o faci cind rizi in ;o;ote , lo#indu-te peste solduri sau impungindu-ti #ecinul in coaste. Ca orice manifestare comportamentala risul isi gaseste e,presia ideala in moderatie. <rice om este mai simpatic cind suride. 'ste un secret pe care il detin prea putini semeni ai nostri , dar face minuni cu conditia de a nu-l etala permanent , pentru ca atunci se transforma in rin/et.

5. SA-U&USA-U&U- 0 MO1 1( COMU+,CAR( CU OAM(+,,

.n #iata tri%ala oamenii strigau sau faceau semne pentru a-i feri pe ceilalti de un pericol sau pentru a-si anunta semenii ca au gasit ;rana. 3ar , ca multe lucruri care la origine au fost #itale , salutul a de#enit un sim%ol. .nsa , c;iar si astazi se impune un anume ceremonial care ridica multe pro%leme. Sa stii sa saluti este , intr-ade#ar , do#ada ca stii sa respecti uzantele. Salutul este prima manifestare de curtoazie cu care intimpini pe cine#a. 3esi formulele de salut sunt #ec;i de cind lumea , salutul in sine are mimica , pozitia corpului , tinuta , o infinitate de nuante care-i modifica sau ii completeaza sensul. 0n simplu salut poate demonstra cui#a , de pilda , in ce masura il stimezi , cu conditia sa mai adaugi inca un mic gest. <rice salut este o forma de politete , dar nu implica acelasi grad de cordialitate. Stim cit de greu este sa-i faci pe copii sa salute pe cine#a. Cei mici isi im%ratiseaza mama de cite ori o #ad , pentru a-si do#edi dragostea. 3ar daca , apare pe neasteptete unc;iul -asile , cu %ar%a lui neagra si stufoasa , copilul #a refuza categoric sa scoata #reo #or%a. Cel mult , la insistentele parintilor , cel mic #a sc;ita din #irful %uzelor un salut de %un #enit. Situatia #a fi peni%ila pentru toata lumea si mai ales pentru unc;iul care #a reprosa intregii familii proasta crestere a micutului. +ceasta intimplare #a fi in curind o%iectul de discutie al tuturor rudelor. Cu putina ra%dare si tact putem e#ita aceasta tragi-comedie. -om trece peste incident deoarece copilul este prea mic si #om face un efort de imaginatie pentru a intram in uni#ersul lui plin de cu totul de alte pro%leme. 3ragostea il impinge pe micut s-o salute pe mama lui de o suta de ori pe zi. "utem sa-i cerem aceeasi atitudine fata de unc;iul care-l in;i%a cu teri%ila lui %ar%a ( -a face el din teama un gest de dragoste ( .n mod cert , nu. 3ar pentru adult , salutul nu presupune o manifestare de dragoste , ci un gest de politete , o con#entie. "entru copil acum cind este foarte mic , singurul criteriu este acela al simpatiei sau antipatiei. Mai tirziu , su% influenta educatiei el se #a con#inge singur de cit e de necesar salutul in relatiile cu oamenii. Nici un om nu este atit de neinsemnat incit sa nu merite un salut din partea noastra. Cei care asteapta cu pri#irea fi,a , cu %uzele strinse si cu o grimasa pe fata sa fie salutati ca e#entual sa raspunda sunt si prost crescuti si de rea credinta. :udo#ic al A.--lea o saluta si pe ultima %ucatareasa cu aceeasi curtoazie pe care o manifesta si fata de stralucitoarea domnisoara 3e#aliere. Numai sno%ii pot crede ca demnitatea lor e micsorata de un salut politicos.

19

)ORM(-( 1( SA-U&
:a tara , in orasele mici sau la periferia marilor orase , e,ista inca %unul si stra#ec;iul o%icei de a-i saluta pe toti cei pe care ii intilnesti , fie cunoscuti , fie necunoscuti. .n aceste locuri , sentimentul de apartenenta la aceeasi comunitate este inca #iu si sa nu saluti inseamna sa-ti atragi antipatia tuturor. +nonimatul marelui oras , unde esti pierdut in multime , nu mai permite e#ident acest salut generalizat. +ici functioneaza alt cod , ale carui uzante reglementeaza modul de a saluta. .ata cite#a din regulile sale de %aza > %ar%atul saluta mai intii o femeie , c;iar daca este mai tinara @ tinarul sau tinara ii saluta pe cei mai in #irsta @ noul #enit pe cei care sint de/a adunati @ inferiorul pe superiori. 'ste o%ligatoriu sa raspunzi la orice salut deoarece a refuza sa raspunzi la un salut inseamna sa-l /ignesti gra# pe cel care ti s-a adresat. -om incepe prin a despre cum tre%uie sa salute un domn. Cind intilneste o doamna %ar%atul saluta primul. .n general , salutul inseamna sa-ti scoti palaria , apro,imati# cu doi metri inaintea intilnirii , sa o inclini usor , pri#ind fara insistenta in oc;ii persoanei salutate , iar apoi sa iti pui palaria la loc pe cap. Nu-mi e,plic de ce acest o%icei , de a te descoperi in semn de respect fata de cine#a , a disparut aproape cu desa#irsire si a fost inlocuit cu pastrarea caciulii pe cap in orice impre/urare 2 <%ser#am ca se tine caciula pe cap in salile de e,pozitie , la cinematografe , sau in restaurante. rigul nu este o scuza 2 'ste strict interzis sa stai cu palaria pe cap in toate aceste locuri. 9lumesc , nimic nu este strict interzis in comportamentul cui#a , dar riscul de a fi catalogat drept prost crescut este ine#ita%il. N. Ceausescu se adresa intotdeauna poporului cu caciula %ine indesata pe urec;i. Nu am o%ser#at ca 3on Carlos - regele Spaniei - sa #or%easca unei multimi cu capul acoperit. Nu-i nimic , a#em timp sa in#atam 2 5e#enind la salut - domnul care intilneste o persoana feminina cunoscuta , inceteaza sa mai fumeze tigarea sau pipa si-si scoate mina din %uzunar. 5idicarea palariei sa face intotdeauna cu mina opusa partii in care se gaseste persoana salutata. 'ste de o familiaritate nepermisa , c;iar intre prieteni , sa reduci gestul la o simpla atingere a %orului palariei , fara sa o ridici. .n acest caz , e mai %ine sa pastrezi palaria pe cap si sa saluti #er%al. Ce se inclinare 0rmarim #ederi si intimpla daca nu porti palarie ( 5egula este foarte simpla. $e multumesti cu o a capului care #a fi poate un pic mai adinca dacit daca ai saluta cu palaria. cu stupoare la $.-. tineri cu sepcute pe cap stind comod in fata camerei de luat respunzind la intre%ari. 'ste inadmisi%il 2

3ar dumnea#oastra doamna , cum #eti saluta ( Simplu - #eti raspunde la salutul care #a este adresat printrun suris care #a do#edi persoanei intilnite ca ati recunoscut-o. .n tarile anglo-sa,one , femeia saluta prima , pentru a-l autoriza astfel pe domnul intilnit sa o salute. .n sc;im% , in 'uropa continentala , regula este urmatoarea > domnul saluta , doamna raspunde. 3oamna mai tinara o saluta pe cea mai in #irsta care ii raspunde la salut. 3oua persoane de acelasi se, si de aceeasi #irsta se saluta simultan. +i dreptul sa refuzi un salut ( +m spus de/a ca a refuza sa raspunzi la salut inseamna a-l face pe celalalt sa inteleaga ca te-a ofensat gra# , pe tine sau pe unul din mem%rii familiei tale. .n afara acestor cazuri , nu e,ista salut pe care poti sa-l refuzi fara sa incalci in mod deli%erat si grosolan regulile elementare ale %unei cu#iinte. ',ista totusi impre/urari in care am prefera sa ne facem ca nu #edem anumite persoane pentru a le saluta , deoarece am a#ut cu ele un conflict. +ceste cazuri cer mult tact si o mare prezenta de spirit pentru a gasi o solutie onora%ila. "entru a e#ita intilnirea , o facem cind suntem inca la mare distanta. 3ar daca intilnirea este ine#ita%ila , #om saluta scurt. +cest

20

salut ar putea fi pentru celalalt o mica lectie daca el este #ino#at , iar daca noi suntem #ino#ati , salutul nostru poate duce la o impacare. Se intimpla adesea ca unele persoane - al caror cerc de relatii este foarte intins sau , pur si simplu , a caror memorie este sla%a - sa ai%a impresia ca recunosc pe cine#a si sa o salute sau sa nu recunoasca. Sa zicem , ca am cunoscutpe o doamna in tinuta de seara , iar acum , deoarece este im%racata in taior n-o mai recunoastem. "rofesorul de gimnastica pe care il #edem mereu in trening poate de#eni de nerecunoscut cind este im%racat elegant. 3in acest moti# , #om saluta c;iar daca nu suntem siguri ca-l cunoastem pe celalalt. 0itam repede un salut care ne-a fost acordat din greseala , dar nu uitam niciodata ca nu am fost salutati de catre cine#a cunoscut. Nu e,ista reguli fara e,ceptii. +stfel , #om e#ita sa salutam o persoana , mai ales o doamna , daca o intilnim intr-o companie compromitatoare. .n armata , salutul este strict reglementat - inferiorul il saluta pe superiorul sau in mod o%ligatoriu. "entru personalul fero#iar , postal , pentru #amesi , e,ista alte reguli. 'i se pot saluta fara sa se cunoasca , prin simplul fapt ca poarta aceeasi uniforma. "e de alta parte sar putea spune ca e destul de placut sa fii salutat cind esti la #olan c;iar de catre un necunoscut. Cel care intra intr-un local saluta , cel care se afla acolo raspunde la salut. +ceasta regula este #ala%ila in restaurante , compartimante de tren , sali de asteptare , lifturi, magazine. 0n om %ine crescut isi scoate palaria si se opreste un moment cind trece un con#oi mortuar. $e ridici , te descoperi cind se intoneaza un imn national sau cind se inalta drapelul unui stat. "e durata ceremoniei tre%uie sa te comporti decent , pentru a arata ca respecti sentimentele altora. .n alta ordine de idei , salutam tot grupul din care face parte o cunostinta. Se intelege ca persoanele care o insotesc #or raspunde la salut , dar nu #or intre%a numele dumnea#oastra.

SA-U&U- 2(RBA-. S&R,+*(R(A M,,+,,. SARU&A&U- M,,+,,.

Se pune intre%area daca tre%uie sa adaugam la gesturile descrise si mai sus o formula de salut. 3e la caz la caz , da. <ricum , ea este dictata mai intii de o%iceiul pamintului si apoi de impre/urarile momentului. 3e pilda , e,ista persoane pe care le cunoastem din #edere si carora timp de decenii le adresam un salut prin inclinarea capului , fara sa pronuntam nici un cu#int. 3aca intilnim rude , prieteni , sau cunostinte apropiate , #om sc;im%a un ) 1una ziua2F c;iar daca nu ne oprim pentru o con#ersatie. .n sc;im% , daca intilnim alte persoane , formula o%isnuita #a fi ) 1una ziua2 ) sau ) 1una seara2 ) la care adaugam o%ligatoriu ) 3oamna ) sau ) 3omnule ). Nu este insa necesar sa spunem numele persoanei pe care o intilnim. +stfel , nu tre%uie spus in nici un caz > ) 1una ziua domnule "opescu2 ). .nterlocutorul dumnea#oastra isi stie foarte %ine numele si nu tine , poate , sa-l stie toata strada. Situatia se sc;im%a daca este #or%a despre un director al unei mari uzine sau despre un ofiter. +cestia se pot adresa su%alternilor pronuntindu-le numele. +cesta #a ec;i#ala cu un compliment. 3aca cei intilniti sunt un domn si o doamna este %ine sa spunem mai intii ) 1una ziua doamna2 ) si apoi ) 1una ) ) ziua domnule2 ), c;iar daca este #or%a despre o necunoscuta. -eti e#ita formulele de tipul > ) Bello2 ) sau ) Ciao2 ) sau ) +dio2 ) permise doar adolescentilor. Cind ne despartim de cine#a , formulele de salut sunt > ) :a re#edere2 ) , ) 1una seara2 ),F Noapte %una2 ) . Stringerea miinii se practica mai ales cind cele doua persoane care se intilnesc urmeaza sa se opreasca si sa stea putin de #or%a. 'ste o forma de salut care dateaza din antic;itate si care este incarcata de un sim%olism profund. Sa saluti pe cine#a stringindu-i mina este

21

un semn de mare stima. .n acest caz , regulile sunt in#erse > cel care intinde mina primul este doamna , persoana mai in #irsta sau superiorul. $ot persoanei de rang superior ii re#ine initiati#a formulei de salut. Se intimpla ca din gra%a sau din necunoasterea acestei reguli , tinarul sa fie primul care intinde mina. Sa o refuzi este , in aceasta situatie , un afront pe care n-ai dreptul sa i-l faci , decit in ultima instanta. Cel mai ocupat dintre oamenii de stat nu tre%uie sa refuze sa stringa mina celui mai pisalog dintre solicitanti. Sa fie sta%ilit deci , ca sa refuzi o mina intinsa este o sanctiune de o gra#itate e,ceptionala. Se intelege ca pentru a stringe mina cui#a , scoti palaria sau te inclini putin si-ti pri#esti interlocutorul in fata. 0n %ar%at se #a ridica pentru a stringe mina cui#a. 3oamnele nu tre%uie sa se ridice decit pentru a da mina unei persoane mai in #irsta sau pe care #or s-o onoreze in mod special. Se spune , pe drept cu#int ca modul in care stringi mina celuilalt iti dez#aluie firea. Sa e#itam deci sa a#em o mina moale sau una care o zdro%este pe a celuilalt. Ne #om feri , de asemenea , sa apucam doar #irful degetelor. < mina , este o mina , iar o stringere de mina o stringere de mina. Cum e,ista destule persoane superstitioase , se #a e#ita stringerea miinii pe deasuprea alteia , in cruce. 3e altfel , gestul este total lipsit de eleganta. 'ste mai simplu sa urmam ordinea fireasca a prioritatilor > doamnele intre ele , doamnele si domnii , domnii intre ei. Mina pe care o stringem este in mod traditional dreapta. 0zanta dateaza din timpurile cind in mina dreapta tineai o arma , iar cind intindeai mina goala insemna ca doreai pace. +numite asociatii sau comunitati , de e,emplu cercetasii C scouts D isi string mina stinga. Stringerea miinii poate insemna si altce#a decit salutul. Se stringe mina si pentru a marca inc;eierea unei afaceri , pentru a su%linia condoleantele , felicitarile , o rugaminte , o multumire sau o scuza. 'ste un semn de camaraderie , de prietenie sau de dragoste. Cum procedam cind purtam manusi ( "e strada %ar%atul isi scoate manusa din mina dreapta pentru a stringe mina unei femei , c;iar daca aceasta poarta manusi. emeile isi scot manusile cind a/ung la locul unei intilniri sta%ilite , dar daca aceasta este intimplatoare , le pot pastra cu riscul de a face un lucru neelegant. ',ista o e,ceptie care este dictata de %unul simt. 'ste #or%a de manusile lungi care se poarta la toaletele de seara. "entru ca sunt foarte greu de scos , si sunt asortate la roc;ie se pot pastra toata seara. Manusile nu se tin pe mina in restaurant , in salile de teatru , concert sau e,pozitii decit daca sunt de tipul celor de mai sus. .ntr-o %iserica protestanta , manusile se pot tine pe mina dar intr-o %iserica ortodo,a , sau intr-una catolica unde se face semnul crucii la intrare dupa ce ti-ai inmuiat degetele in apa sfintita este firesc sa le scoti. Cind au rol de protectie , manusile se tin pe mina - in calatorie , sau in multe discipline sporti#e. Ce tre%uie sa stim despre sarutatul miinii ( 'ste #or%a , dupa cum se spune , despre un o%icei #ec;i si demodat sau , dimpotri#a , despre un act de suprema politete , apana/ al %ar%atilor %ine crescuti ( .n general , numai femeilor respecta%ile li se saruta mina , dar , nu in aer li%er sau pe strada , ci numai in casa. Sarutatul miinii pe o manusa , sau peste masa este o gafa. M-a amuzat copios o scena #azuta pe malul marii cind am surprins o intilnire intre o doamna si un %aietel crescut e,agerat de %ine de catre %unici > doamnei i s-a sarutat mina , am%ii fiind in costume de %aie , si in plus , %aietelul a#ind pe cap o imensa palarie de paie legata su% %ar%ie 2 Cum se saruta mina ( 3oamna intinde mina spre domnul care o saluta @ domnul se apleaca usor pentru a o atinge cu %uzele sau a se preface ca o atinge.

22

'ste larg raspindit o%iceiul ca doua persoane care se intilnesc sa se sarute pe am%iii o%ra/i. .n plina strada acest lucru nu lasa o impresie %una dar la gara sau la aeroport nu soc;eaza pe nimeni. ',ista printre cititorii si cititoarele noastre un numar mare de indragostiti. 'i se intrea%a desigur daca pot sa se sarute sau sa se im%ratiseze pe strada. Suntem o%ligati , nu fara regret , sa fim categorici si sa-i dezamagim. 3in punct de #edere al %unei cu#iinte , sarutul si im%ratisarea sunt interzise in pu%lic. 0n film cele%ru se intitula ) .ndragostitii sunt singuri pe lume ). 3in pacate nu este ade#arat. Caci daca se intimpla ca ei sa se simta singuri , lumea este prezenta in /urul lor , curioasa , ironica si %irfitoare.

6. "R(3(+&AR(A "R(3(+&AR(A 0 "OAR&A 2,(&,, SOC,A-(

"ot sa #a prezint ( 3a , dar corect 2 $oata lumea doreste sa-si faca noi relatii , sa-si largeasca cercul de cunostinte. Nimeni nu poate s-o faca fara a fi prezentat , c;iar daca este o presoana care se %ucura de notorietate pu%lica. 3aca #reti sa nu faceti gafe pe care societatea le sanctioneaza imediat , incepeti prin a #a insusi cite#a reguli elementare. Se prezinta %ar%atul , femeii @ cel mai tinar , celui mai in #irsta @ inferiorul , superiorului @ su%ordonatul , sefului @intr-un cu#int rangul inferior , celui superior. "rin urmare , este incorect sal prezinti pe domnul director unui functionar , sau pe o doamna aceluiasi , cu e,ceptia citor#a cazuri pe care le #om mentiona mai departe. Sa #edem acum cum decurge prezentarea. 3omnul A , un tinar ziarist , in #irsta de 30 de ani este in#itat unde#a , in acelasi timp cu domnul G , director de editura , filozof %ine cunoscut. 3upa cina , domnul A , il roaga pe prietenul sau domnul E sa- l prezinte cu prima ocazie domnului G. Sa-l prezinte , deoarece domnul A este si mai tinar si mai putin important decit cele%rul scriitor. Momentul asteptat sa i#este. .nto#arasit de prietenul sau domnul E , se indreapta catre domnul G care tocmai a ramas singur si-i spune acestuia > ) 3omnule director , imi permiteti sa #i-l prezint pe prietenul meu domnul A ( 3omnul A , domnul G ). ormula de prezentare este insotita de o miscare a%ia sc;itata a corpului catre persoana nominalizata. Cele doua persoane astfel prezentate , se inclina una spre cealalta , domnul A cu o nuanta de respect mai marcata decit domnul G. +cesta , aproape in acelasi timp , ii intinde mina domnului A care o stringe imediat. +ceste doua persoane au fost prezentate. 'le se cunosc , e,ista una pentru cealalta si marc;eaza nasterea relatiilor lor sociale prin sc;im%ul citor#a cu#inte. +nalizind aceasta prezentare , putem sa formulam cite#a reguli de %aza. 1. 3omnul A , tinar scriitor , tre%uie prezentat cele%rei personalitati care este domnul G si nu in#ers , deci dupa regula inferiorul , superiorului. 2. .n a%senta stapinului casei , un prieten intim poate de#eni cel care face prezentarile. 3. < re#erenta , o inclinare , insotesc prezentarea , dupa care urmeaza stringerea de mina si numai apoi se incepe o con#ersatie. Cei doi domni se cunosc acum si prezentarile le-au dat dreptul sa ai%a relatii mondene , ceea ce , dupa regulile stricte ale politetii , nu era posi%il inainte.

23

&AC& S, &AC&,CA ,+ "R(3(+&AR,-( COR(C&(

Sa incepem prin a aminti prioritatile salutului > tinerii , inferiorii si %ar%atii ii saluta pe cei mai in #irsta , pe superiori si pe femei , care raspund la salut. 5emarcam mai inainte strinsa legaturaa intre aceasta regula si cea a prezentarii. .n salut , ca si in prezentare , adica atunci cind se naste #iata sociala si de fiecare data cind consolidezi , initiati#a porneste de /os > superiorul este cel salutat , asa cum ii este si prezentat su%alternul. .ntr-o incapere se afla pentru scurt timp un domn si o doamna. 9azda intra si il prezinta pe domn doamnei , iar doamna intinde mina daca doreste , daca nu isi spune numai numele. Nici c;iar fetele foarte tinere nu-si #or spune numai numele mic Mimi , ifi , 1e%e , Coca , +nuta , Crenguta - ci #or rosti c;iar am%ele nume - :aura .onescu. +ceeasi recomandare o facem si tinerilor domni , nu #or spune - 1ogdan , 3an , 9a%i , "uiu - ci numele intreg - Ser%an .ordanescu. 1ine inteles , in acest domeniu , ca si in altele , e,ista unele moti#e care anuleaza regulile > nimeni nu #a fi o%ligat , de e,emplu , sa accepte salutul cui#a care a pierdut stima generala. :a fel , ne #om feri , sa prezentam una alteia doua persoane despre care stim ca nu doresc sa se cunoasca. "rezentarea marc;eaza sta%ilirea unei legaturi intre doua persoane care , dintr-o data , inceteaza sa mai fie straine una pentru celalalta. Se cunosc , iar acest #er% tre%uie luat in sensul lui strict. 'tic;eta iti permite ca din acel moment sa poti sa-i #or%esti , sa-i faci o in#itatie si sa-i adresezi un salut noii tale cunostinte. 'ste nepermis sa profiti de noua relatie in scopuri personale , sau sa de#ii familiar imediat. 3aca negli/am aceste reguli , #om #edea cu tristete intrerupindu-se o relatie care ar fi putut sa de#ina utila sau ar fi putut sa se transforme intr-o prietenie. Sa profitam de impre/urare pentru a clarifica pro%lema familiaritatii , spunind pur si simplu ca ea este opusul politetii. "oti a#ea cu cine#a o legatura de ordin spiritual, anume afinitate , opinii comune , dar nimic nu-ti permite sa de#ii familiar cu persoana respecti#a. Nu #om intre%a de pilda cum o duce cu %anii sau in ce relatii se afla cu sotia , su%iecte pe care le discuti numai cu familia. 3e asemenea , ne #om feri sa-i facem confidente , mai ales daca nu ne sunt cerute. Cind este necesar sa prezinti o persoana alteia( .n cercurile restrinse , pentru ca este important ca toti mem%rii sa se cunoasca intre ei , mai ales daca o%isnuiesc sa se #ada frec#ent. .n sc;im% , la receptii sau la %aluri nu este necesar si nici nu este posi%il ca toti in#itatii sa se cunoasca intre ei. +cestia insa tre%uie sa-l cunoasca pe stapinul casei , pe sotia acestuia , pe in#itatul de onoare si pe #ecinii sai de masa. 'ste important deci sa fie prezentati. Sarcina aceasta ii re#ine gazdei sau persoanei desemnate sa faca prezentarile. .n lipsa acesteia in#itatii se #or prezenta unii altora , asa cum #eti afla intr-un capitol ulterior. 3aca sunteti gazda si prezentarea cui#a #i se pare inoportuna , tre%uie sa e#itati aceasta situatie , procedind cu mult tact. Cind sunteti in#itat iar gazda nu are timp sa #a prezinte , faceti-o singur.

CA&(2A (.C("&,,4
oarte tinara domnisoara este prezentata unui domn in #irsta si nu in#ers cu toate ca regula spune > %ar%atul este prezentat femeii. 3ar in acest caz a trecut pe primul plan #irsta..nca o data tactul si %unele maniere ;otarasc persoana care tre%uie sa fie onorata. 3aca prezentam o personalitate politica sau pu%lica , putem , in general , sa-i anuntam titlul si sa nu-i spunem numele. Se #a spune de e,emplu > ) 3omnul director al fundatiei ... F , ) 3omnule director , #i-l prezint pe doctorul A.F 3aca e #or%a despre o ceremonie in care se impune un protocol , #a fi pronuntat numai numele persoanei pe care o prezentam. .ntr-o

24

societate se #a pronunta mai intii numele persoanei care intra si apoi numele persoanelor prezentate. Cind impre/urarile o cer , aceasta ordine este in#ersata > daca in casa se afla o persoana care merita un respect deose%it , atunci ea #a fi cea prezentata unor noi #eniti. .n acest caz ne #om e,prima astfel > ) -a rog sa-mi permiteti , domnule A , sa #-o prezint pe doamna G ). ',ceptind situatia in care un grup de oameni este prezentat unei persoane marcante sau in#itatului de onoare , persoanele singure sunt prezentate cuplurilor si niciodata in#ers. 3aca tre%uie sa prezentam o persoana singura unui grup , renuntam la prezentarea mem%rilor acestuia. .n prezenta unui %olna# , toate prioritatile se sterg si toate persoanele , oricare ar fi situatia si #irsta lor , ii sunt prezentate. 5epetam , pentru a fi retinut , este prezentata , de regule , persoana care soseste > ) Mama , acesta este Boria , colegul despre care ti-am #or%it 2 ) Construiti-#a singuri situatii posi%ile , plecind de la acest model si aplicati cele in#atate.

C( &R(BU,( SA S"U+(M S, SA )AC(M / C( &R(BU,( SA (2,&AM

Se intimpla adesea ca prezentarile sa fie facute in gra%a de catre persoane neatente. .n continuare tre%uie sa ne descurcam singuri. 3aca ii e,cludem pe cei %lazati si pe mizantropi , fiecare om este fericit sa cunoasca persoane interesante. Cind ne este prezentat cine#a , nu stim altce#a despre el decit numele , daca acesta este pronuntat clar. -a tre%ui sa ne supunem atunci unui /oc de societate , nu neaparat amuzant , care #a consta in a g;ici cine sunt noii parteneri de discutie. 'ste o situatie care mai tirziu poate de#eni o amintire placuta , dar care ridica la inceput anumite pro%leme. 'ste foarte greu sa incepi o con#ersatie , dar momentul dificil poate fi depasit daca descoperiti relatii sau interese comune. .n celelalte cazuri , gazda sau cel care face prezentarea tre%uie sa o completeze prin cite#a cu#inte ama%il despre cele doua persoane care se intilnesc pentru prima data. 'ste mai mult decit un compliment , este un lucru care #a facilita primul lor contact. ie ca este #or%a despre precizarea unor relatii comune , a profesiei acestora sau a unei calatorii facute de unul din ei de curind , se #a gasi in aceasta precizare em%rionul unei con#ersatii placute. .n nici un caz nu #om faca aluzii la situatia lor financiara. Nu se face , sa spunem > ) 3omnul A este un om cu %ani ...F sau ) 3omnul G este , din pacate , somer. ) 3e asemenea , este de prost gust sa #or%im despre #iata particulara a celor prezenti sau sa discutam , la nesfirsit , despre meseria acestora. Cind facem prezentarile , tre%uie sa a#em o atitudine naturala. Sa e#itam orice e,agerare > Nu #om afisa politetea e,egerata sau atitudinea ser#ila. $re%uie sa ne respectam si sa-i respectam pe ceilalti. 3oar asa #om gasi firul +riadnei , care ne #a scoate din la%irintul con#entiilor sociale.

CA"CA+(
Cu ocazia unei prezentari , pe necunoscatori ii pindesc intotdeauna cite#a capcane. -rind sa fie deose%it de politicosi , acestia insira toate titlurile onorifice ale persoanei prezentate. 9reseala 2 Numele acestuia poate fi insotit de acel titlu care il reprezinta cel mai %ine in functie de con/unctura. 3e pilde , daca domnul A este in acelasi timp doctor , profesor uni#ersitar si ministru la spital sau in intilnirile particulare #a fi prezentat ca medic sau ca profesor , iar in pu%lic #a fi prezentat cu functia cea mai importanta , cea de ministru. 3ar , sa tinem seama cind este cazul , si de faptul ca multe persoane doresc sa fie prezentate doar cu numele lor , fara titlurile pe care le detin.

25

Si prezentarea rudelor creeaza uneori dificultati. Se intimpla sa intilniti pe cine#a care #rea sa #-o prezinte pe sotia sa si care spune > ) .mi permiteti sa #-o prezint pe doamna "opescu ( ) .ar sotia acestuia #a spune la rindul ei > ) .mi permiteti sa #i-l prezint pe domnul "opescu ( ) +ceste formule sunt nu numai carag;ioase ci si gresite. Nu e,ista decit una corecta> ) Sotia mea ) sau ) Sotul meu ) , cu #arianta ) Sotia mea , +na ) , de e,emplu , pentru intilnirile cu prietenii. 3e prost gust este si sa #or%esti despre sotul tau sau sotia ta spunindu-le numele de familie > ) +zi face piata "opescu ), spune sotia. ) "opeasca n-o sa fie de acord ), spune sotul. "utem crede ca s-a plecat de la o gluma , dar , in mediile mai putin culti#ate , aceste formule sunt luate in serios. 3ar , in nici un caz ) 3oamna mea ) sau ) 3omnul meu ) , cum spune omul din popor cind #rea sa fie politicos cu tot dinadinsul. +ceeasi remarca este #ala%ila pentru ceilalti mem%ri ai familiei. -om spune > ) ratele meu , 3aniel ) sau ) Sora mea , 3ana ). 3aca aceasta este casatorita #om spune ) Sora mea , 3ana A ) sau se #a spune de asemenei ) Cumnatul meu , 1ogdan G ) sau ) Cumnata mea , doamna Maria EF. Copiii sunt prezentati la fel. 3espre ai nostri , #om spune ) iul meu , 3aniel ) sau ) iica mea , Maria ). 3aca sunt ai altcui#a , #om spune ) "aul , fiul familiei A ). -om prezenta un cuplu spunind > ) 3omnul si doamna E ). .n general , #om e#ita formulele care au intrat in lim%a/ul oamenilor simpli , si care tind sa contamineze pe toata lumea. +uzim frec#ent - cuscrul , cuscra , nasicu , nasica. .n mediul rural poate suna %ine , in mediul ur%an , nu. +sadar , se #a spune > ) 3-na :uca , mama sotului .oanei , fiica mea ) sau ) 3-na dr. 9raur nasa copiilor mei. ) C;iar daca formularea este mai complicata , este prefera%ila celor de mai sus. "rezentarea ca si salutul urmat de stringerea miinii pot crea incurcaturi daca o persoana dintr-un grup sau tot grupul nu cunoaste e,act regulile ce sunt impuse in aceste situatii. Ca sa simplificam lucrurile ne #om opri asupra unui caz luat la intimplare. < tinara insotita de sotul ei e in#itata la ani#ersarea socrului , in locuinta acestuia C sau la un restaurant , nu asta este important D. 3e fata se mai afla o perec;e in #irsta , o doamna tot in #irsta si un cuplu tinar. <rdinea saluturilor sau a prezentarilor , daca tinara nu cunoaste pe nimeni sau o parte din in#itati este urmatoarea > primul pe care il saluta C iar acesta ii da mina D este socrul , persoana sar%atorita. 0rmeaza cele doua doamne in #irsta C ele intind mina in timp ce gazda rosteste numele nurorii sale dar si al doamnelor D , urmeaza domnul in #irsta C acum tinara intinde mina D si , in sfirsit , tinara in#itata C miinile se intind simultan D iar tinarului care o insoteste si a ramas ultimul i se spune numele iar tinara doamna ii intinde mina. +m retinut deci ca initiati#a de a intinde mina prima i-a fost permisa doar de trei ori > domnului in #irsta , tinerei domnisoare si tinarului domn. "entru a #a amuza incercati sa deduceti de cite ori are #oie sa ai%a initiati#a intinderii miini sotul ei. Se pot crea incurcaturi in situatia in care prezentam persoane de aceeasi #irsta sau de acelasi rang. Se #a spune atunci > ) "ot sa #i-l prezint pe domnul "opa , domnule .#anceanu ( ), alegind pe unul dintre ei , la intimplare. 3aca celalalt se #a simti ofensat este desigur un sno%. "rin analogie , formula se aplica si doamnelor de #irste apropiate. 0zanta cere insa sa prezentam domnisoara doamnei. Cind #a este prezentat cine#a , se poate intimpla sa nu-i intelegeti sau sa nu-i retineti numele. .#anescu se tine minte mai usor decit .#anceanu. .n acest caz , cereti pur si simplu sa #i se repete numele. 'ste mai %ine asa decit sa i-l scilciati , lucru peni%il atit pentru interlocutor cit si pentru dumnea#oastra. 3aca preferati o cale mai discreta , asteptati ca persoana care #-a facutprezentarile sa ramina singura si rugati-o sa #a mai spuna data numele cu pricina.

26

ormulele ) sunt incintat sa #a cunosc ), ) imi pare ) ) %ine ) , ) imi face placere ) sunt inca de o mare actualitate. 0neori , dupa ce se face o prezentare se instaleaza o tacere adinca si stin/nitoare. 'ste rolul celui care a facut prezentarea sa inceapa o con#ersatie la care #a lua si el parte.

"R(3(+&AR(A ,+ S,&UA&,A ,+ CAR( OAS"(&,, S&AU "( SCAU+(

Cine se #a ridica si cine #a sta /os ( "rima regula > un barbat se ridica intotdeauna cind iieste prezentata o persoana. Singura excepie o constituie infirmii sau bolnavii. + doua regula > o femeie ramine pe scaun. +ceastaregula poate a#ea insa derogari. 3aca este #or%a despre o tinara , ea tre%uie sa se ridice cind e prezentata unei doamne sau unui domn cu mult mai in #irsta. .n general , cind se fac prezentarile sau in cadrul unor discutii , tinerii nu #or sta /os in prezenta persoanelor mai in #irsta. 3aca este #or%a despre un %atrin este politicos , dar nu indispensa%il , ca si femeile sa se ridice. 3aca este #or%a despre o doamna in #irsta , se #a ridica in picioare toata asistenta. Si aici este #or%a de tact. 'ste mai %ine sa te ridici in picioare decit sa uiti sa o faci atunci cind situaia o cere.

CUM SA &( "R(3,+&, S,+*UR %

Multa #reme unica modalitate corecta de a face prezentarile in societate a fost aceea in care inter#enea o terta persoana. +stazi , a te prezenta singur - in #iata sociala , particulara sau profesionala - nu mai e o indrazneala sau o impertinenta. +utoprezentarea se face de o%icei cind numarul de musafiri e prea mare sau , pur si simplu , cind cine#a a uitat sa #a prezinte. 3e asemenea , un delegat la un congres tre%uie sa se prezinte el insusi #ecinilor sai de masa sau de reuniune. "reocuparile comune sunt un moti# in plus pentru a se recurge la o astfel de prezentare. .n acest conte,t , %unele maniere cer ca intr-o societate un domn mai in #irsta sa se autoprezinte unuia mai tinar. .n sc;im% , o doamna #a e#ita sa se prezinte singura unui %ar%at , se #a prezenta acesta. Ca sa e#ite o situatie peni%ila - o tacere prelungita - se poate prezenta si un tinar unui domn mai in #irsta sau unei doamne cu conditia sa nu intinda el primul mina. .n #iata profesionala ca si in cea pu%lica autoprezentarea se impune intr-o multime de situatii. Cind intri intrun %irou unde esti necunoscut , cind intri intr-o intreprindere ca reprezentant al unei firme tre%uie sa te prezinti directorului sau celui cu care urmeaza sa discuti. 3aca o antecamera - secretariat #a desparte de persoana pe care urmeaza sa o intilniti , ii puteti transmite o carte de #izita dupa ce #-ati prezentat secretarei. +lta situatie tipica > C;iar daca persoana care se autoprezinta nu este prea agrea%ila , nu a#eti dreptul sa-i intoarceti spatele. emeile au mai multa li%ertate de alegere. +sa ca nu tre%uie sa #a surprinda faptul ca aparent fara nici un moti# - o femeie #a e#ita sa raspunda incercarii dumnea#oastra de a o contacta. .n nici un caz nu #om refuza sa ne prezentam , si nici nu ne #om da un nume fals. :umea e mica si o intilnire ulterioara este oricind posi%ila 2 3esi nu tre%uie sa #a autointitulati ) doamna ) , e,ista situatii cind prezentindu-#a - la telefon , de pilda - acest lucru este necesar. +sa ca #eti spune > ) -a telefoneaza doamna A , din partea doamnei E. ) Cum ne autoprezentam ( +proape ca in prezentarea facuta de un tert. 0n %ar%at #a spune > ) "ermiteti-mi sa ma prezint, Mi;ai 9rigoro#ici ). 3aca este deose%it de curtenitor #a adauga o

27

fraza de genul > ) Ma scuzati ca tre%uie sa ma prezint dar , acum gazda este foarte ocupata imi permit sa o fac singur ) sau altce#a asemanator , in functie de impre/urari. 3aca intram intr-un %irou #om spune > ) Sunt inginerul Boria Nicolaescu si doresc sa #or%esc cu domnul ... ). .n rest , regulile cunoscute ramin #ala%ile > cel mai tinar se prezinta celui mai in #irsta , inferiorul superiorului , domnul, doamnei. .n #iata pu%lica e,ista si e,ceptii -un #izitator mai in #irsta se prezinta directorului care este uneori mai tinar. Cind te prezinti singur tre%uie sa fii foarte atent la enuntarea titlurilor si sa te ;otarasti la unul dintre ele > un grad uni#ersitar , un grad militar , o profesie - si atit. -a cistiga enorm in oc;ii tuturor cel care se prezinta simplu - ) inginerul A ) sau ) profesorul G ) si despre care aflam ulterior ca a sustinut un doctorat stralucit si ca este mem%ru corespondent al +cademiei 5omane. Cel mai elegant mod de prezentare ramine totusi cel in care iti spui doar numele. 3ar atentie > intii prenumele - Maria "opescu si nu "opescu Maria ca la scoala.

5. CUM SA +( A1R(SAM %
( "(RM,S SA &( A1R(S(3, U+OR +(CU+OSCU&, % ) Categoric , nu 2 ) - raspunde fermecatoarea tinara de douazeci de ani , gindindu-se cu spaima la multele tentati#e masculine care ii atin drumul de la %irou pina acasa. ) 1ineinteles 2 ), #a spune cu un aer natural pensionarul dispus oricind sa le raspunda cu ama%ilitate celor care nu stiu adresa unui muzeu sau care nu se descurca intr-un cartier. Con#ersatia intre necunoscuti nu mai reprezinta demult un act de nepolitete ci dimpotri#a. ',ista insa mai multe feluri de a intra in contact cu oamenii. + interpela pe cine#a poate fi un semn de o%raznicie dar si un simplu mi/loc de a iesi din incurcatura. 0neori acest demers se rezuma la o simpla informatie , alteori de#ine o lunga si pasionanta con#ersatie. Nu ne surprinde faptul ca la cozi , prin parcuri , in statiile de auto%uz oameni necunoscuti intra in #or%a impartasindu-si parerile asupra unui anumit su%iect. Nu e nimic rau in asta cu conditia ca aceasta con#ersatie sa nu degenereze in cearta. .ntr-un oras strain este a%solut normal sa intre%am pe cine#a care este drumul spre gara sau cel spre o catedrala cele%ra. 'ste suficient sa salutam si apoi , politicos , sa spunem pe scurt ce dorim. <rice om este mindru de orasul in care locuieste si ne #a raspunde cu placere. <data informatia o%tinuta , #om multumi inainte de a pleca in directia indicata. Se poate intimpla insa ca informatia o%tinuta sa nu fie a%solut e,acta. "entru a nu a#ea indoieli, e de preferat sa intre%am un sofer de ta,i , un #atman , sau un agent de circulatie. Nu tre%uie sa ne /enam sa punem astfel de intre%ari @ interlocutorul #a pierde doar cite#a minute. Ne #om stradui sa nu interpelam pe cine#a care este foarte in #irsta sau , e#ident , foarte gra%it. 0n %ar%at tre%uie sa fie foarte prudent daca se adreseaza unei femei. .n general , este mult mai simplu sa ne adresam unei persoane de acelasi se, cu noi. "rin meseria lor , agentii de circulatie , politistii , controlorii de trenuri si tram#aie , ;amalii , soferii de ta,i , personalul ;otelier sunt datori sa dea informatii. +ceasta nu ne indreptateste sa nu spunem ) 1una ziua ) , ) -a rog ) si ) Multumesc ). 'ste permis sa ne adresam #ecinilor de pla/a , de masa , calatorilor din tram#ai , din tren , din a#ion , sau celor care locuiesc la acelasi ;otel cu noi ( 3e ce nu ( .n principiu nimic nu ne opreste sa sc;im%am cite#a pareri despre timp sau despre un e#eniment sporti# important. 3in nefericire e,ista prea multi oameni care nu se limiteaza la con#ersatie neutra si-si o%liga ) #ictima ) sa-i asculte depanindu-si toata #iata - %olile copiilor , primele iu%iri ,

28

nenorocirile familiei , certirile cu sotia , relatia cu seful de %irou , opiniile sale politice. Sal#area #ine totusi cind pisalogul co%oara din tren , caci si lucrurile cele mai rele au un sfirsit ... C;iar daca persoana cu care stam de #or%a ne place in mod deose%it , nu se cu#ine sa-i cerem numarul de telefon sau adresa , daca ea nu are aceasta initiati#a.

"ROB-(MA &,&-UR,-OR 0 "O-,&(&( SAU )ORMA-,SM %

Diferena dintre respect si servi is!
3e cind e lumea , in fata lui 3umnezeu si a legii oamenii sunt egali. Si cu toate acestea istoria omenirii este de multe ori e,presia #anitatii omului. .ntre aceasta si etalarea cu ostentatie a titlurilor n-a fost decit un pas. <data cu re#olutia %urg;ezo-democratica din ranta , asistam la a%olirea titlurilor no%iliare mostenite din tata in fiu si la inlocuirea lor cu simpla denumire de cetatean. 3esfiintarea pri#ilegiilor no%iliare perpetueaza ideea de egalitate. < noua re#olutie - socialista de data aceasta - impune la inceputul secolului AA termenul ni#elator ) to#araseF. el sim%olizeaza sc;im%arile radicale care se produc in numeroase tari din 'uropa si +sia. Cu toate acestea , inegalitatea dintre oameni a continuat sa e,iste si sa marc;eze #iata a numeroase generatii de oameni. Nu-i o noutate pentru nimeni faptul ca in a%solut toate statele lagarului socialist functia era totul , asa ca intre ) to#arase ) si ) to#arase prim secretar ) diferenta era de la cer la pamint. Singura modalitate de a te rupe de acesta realitate ori%ila era totusi in#atatura. :a capatul unor lungi ani de studiu , puteai fi numit ) to#arase inginer ) , ) to#arase doctor ) , ) to#arase profesor ). 3rama consta insa in faptul ca multi au facut o facultate impotri#a #ointei sau #ocatiei lor , nea#ind alta posi%ilitate de a do%indi o identitate. $itlurile astfel o%tinute s-au do#edit a fi adeseori formale. 1unul simt si aprecierea corecta a efortului depus in scoala ne o%liga sa luam in consideratie competenta indi#idului si nu titlul cu care se prezinta. Nu mai e o noutate pentru nimeni ca astazi a prezenta o diploma fara a fi in stare sa faci do#ada cunostintelor tale intr-un anumit domeniu nu iti asigura un loc in societate sau slu/%a. .deal este sa e,iste o concordanta deplina intre titlu si ceea ce stii sa faci , altfel esti un impostor 2 5e#enind la #iata noastra de zi cu zi , remarcam ca de citi#a ani au aparut titluri noi -manager , %oss , patron - a caror utilizare ne pune deseori in incurcatura. Nu suna %ine nici ) "atroane ) , nici ) 3omnule patron ) si nici ) 1oss ) sau ) Sefule ). "referam sa ne adresam cu numele de familie al acestuia. Sau daca nu-l stim , pur si simplu cu > domnule. 'ste nepermis sa-i spui - sefule 2 "e de alta parte , #iata ne sileste deseori sa nu %eneficiem de titlul do%indit cu greu. sa ne amintim atunci ca numele este mai important decit titlul si ca a uita numele interlocutorului nostru este o mare gafa. 3aca atri%uim acestuia alt nume decit cel pe care il , are negli/enta noastra este de neiertat. Sa iesim din aceasta situatie adresindu-ne cu un simplu ) 3omnule draga , ...F sau ) Stimata doamna , +lta situatie este aceea in care nu stim numele persoanei , dar stim ce profesie are. .n acest caz #om spune> ) 1una ziua , domnule profesor ) , ) -oi urma sfaturile dumnea#oastra , domnule doctor ) sau ) "roiectul dumnea#oastra este foarte interesant , domnule inginer ) .3aca suntem su%alterni titlul este a%solut o%ligatoriu. "acientul #a spune > domnule doctor si nu domnule -asilescu , ele#ul sau parintele #a spune domnule 3irector si nu domnule .onescu. 0n semn de politete este sa mai adaugam ce#a dupa un raspuns monosila%ic - ) da ) sau ) nu ) sau ) multumesc ). Sa spunem > ) Nu , domnule ) , ) 3a , doamna ) , ) 3a , mama ) sau ) Multumesc , +na ). 3e asemenea , nu este recomanda%il sa #or%im la persoana a treia. 3e

29

e,emplu ) 3omnul mai doreste ce#a ( ) este o formula rezer#at personalului de ser#iciu si nu gazdei. .n familie nu tre%uie sa acordam celor apropiati titlurile pe care le au. 'ste ;ilar ca stapina casei sa-i spuna femeii de ser#iciu ) +i gri/a sa aran/ezi camera profesorului ) cind profesorul este c;iar sotul ei. :a cealalta e,trema se plaseaza cei care uita sa fie politicosi cu su%alternii. +uzim adesea > ) -asilescule , da-mi dosarul acela ) Se #a spune ) 3omnule -asilescu , da-mi , te rog dosarul acelaF. Sa nu uitam ca orice om are dreptul sa fie numit ) domn ) si ca folosirea acestui apelati# este in primul rind un semn al educatiei dumnea#oastra.

CUM SA +( A1R(SAM U+(, A1U+AR,

ormulele #ariaza. :a o conferinta , #a #eti adresa cu un solemn ) 3oamnelor si domnilor ) nu ) 3oamnelor , domnisoarelor )si domnilor ) , cum auzim adesea. :a o intilnire cu o ec;ipa de %as6et , de e,emplu , #eti spune ) 3ragi prieteni ). :a rostirea unui toast , #eti incepe prin a #a adresa celor mai importante persoane > ) Stimate domnule ministru , stimati oaspeti ). 3e asemenea in adunarile oficiale #a #eti adersa in primul rind personalitatilor , incepind cu cele mai marcante. ',ista o ierar;ie care tre%uie respectata si acest protocol poate fi studiat la ne#oie. $ot mai multe persoane apar la $-. .ntimidate de reflectoare , de camere de luat #ederi acestea uita ca #or%esc pentru milioane de oameni. "utem oare sa acceptam cu simpatie alocutiunile pe care ni le %aga pe git persoane infatuate care nu stiu sa ne zim%easca si nici sa ne spuna un elementar ) 1una seara ) sau ) %una ziua , stimati ) ) telespectatori ) ( Ca sa nu mai #or%im de gri/a pe care acestea ar tre%ui sa o ai%a fata de ceea ce #or sa ne comunice , de tonul pe care tre%uie sa-l adopte in general. 3e e,emplu , oricit ar fi de suparat un deputat ar tre%ui sa faca un efort ca sa-si controleze ner#ii si sa se adreseze colegilor sai cu #oce calma , fara strigate si in#ecti#e. +rta oratoriei se in#ata , iar amatorismul #a fi intotdeauna sanctionat de auditoriu. Si inca un amanunt. Nu #ei fi niciodata ascultat cu atentie si respect daca apari in pu%lic intr-o tinuta negli/enta. Cei care te pri#esc pot crede ca ai petrecut noaptea intr-o %odega si nu ai mai a#ut timp sa treci pe acasa , sa faci un dus , sa te %ar%ieresti si sa-ti pui o camasa curata si o cra#ata. 3e asemenea nu este de %un gust , cum cred anumiti demnitari , sa te im%raci strident C in culori tipatoare , sacouri de catifea ori stofe lucioase , sau si mai rau , im%racati ca niste ginerici in al% din cap pina in picioare D , ) ;ainele tradeaza omul ).

C#$ ,) %D&)'%$ D+%$,).+& (, '+C()T%T) /

.n acest domeniu au aparut sc;im%ari numeroase fata de codul #ec;i al %unelor maniere dat fiind ca femeia are astazi alt rol in societate. 'a imparte cu %ar%atul datoria de a asigura e,istenta familiei , datorie de care se ac;ita cu multa inteligenta , spirit intreprinzator si mult farmec. .n acelasi timp , femeia a de#enit o persoana pu%lica - femeia sa#ant , femeia politician. 3eose%irea dintre femeile casatorite si celi%atare nu mai are nici o semnificatie C importanta D. .n #iata sociala si de afaceri se intilnesc femei si %ar%ati de #irste diferite. ) etele %atrine ) de altadata sunt persona/e de roman. +stazi , ele sunt redactori , asistente sociale , medici sau femei de afaceri si duc o #iata plina in care nu mai ramine loc pentru plictiseala , tricotat , %rodat etc. emeia din zilele noastre isi primeste prietenii intr-un interior aran/at cu gust de catre ea insasi si isi conduce masina cu dezin#oltura. 0nei asemenea femei nu-i mai poti refuza titlul de doamna. 'ste de la sine inteles ca daca interlocutoarea dumnea#oastra este medic , ii #eti spune ) 3oamna doctor ) - titlu pe care si l-a cucerit prin studiu indelungat. Corect este deci sa te adresezi cu > doamna director , doamna redactor , doctor , inginer , profesor si nu cu doamna redactoare , doctora , inginera , profesoara. Cit de ;ilara este pentru noi astazi situatia in care unei femei casnice , casatorita cu un ministru sau cu un medic , i se spune ) doamna ministru ) sau ) doamna doctor ) 2

30

CU, S, C,+1 "U&(M S"U+( 6 &U 6 %

"oate nu este un alt moment in #iata noastra mai drag ca cel al primului ) tu ) rostit de prima noastra iu%ire. ) $u ) si ) dumnea#oastra ) poate fi frontiera dintre o simpla cunostinta si o calda prietenie. 3in totdeauna codul %unelor maniere a delimitat granita dintre ) tu ) si ) dumnea#oastra ). "rima regula > tutuirea nu se face decit cind esti sigur ca este %ine #enita. + doua > tutuirea se face de catre cel mai in #irsta , de catre superior si de catre doamna -domnului. :a #irste apropiate , la cei din medii sociale asemanatoare , cu acelasi grad de cultura este c;iar ridicol sa spunem mereu ) dumnea#oastra ). 3ar cred ca nu #om putea niciodata sa spunem cu nonsalanta ) tu ) %atrinului medic care ne-a operat sau profesorului mult mai in #irsta care ne-a fost diriginte , c;iar daca am terminat o facultate si am de#enit colegi de cancelarie. .nsa ce ne facem cu cei care ne interpeleaza , in magazine in special , cu nepermisul , tu. +uzim adesea cu mare neplacere cum ni se spune > Cite salate #rei ( +sta este marfa , nu o fac eu , o #rei sau nu ( Co%ori ( Si pentru astfel de persoane e,ista o solutie eficienta. .ncercati sa prelungiti putin discutia si , cu un aer foarte natural , sa #a adresati persoanei in cauza cu 3umnea#oastra la sfirsitul micului ) sc6etc; ) - apasind mereu pe cu#intul 3umnea#ostra #eti o%tine in mod sigur efectul dorit , daca nu #i se raspunde c;iar cu 3umnea#oastra macar #eti fi tratat cu un 3umneata. .n mod gresit se crede ca dinsul , dinsa , dinsii sunt pronume de politete iar el , ea , ei sunt forme ire#erentioase. Se #a spune > ) +m #or%it cu domnul director. 'l mi-a spus sa re#in ) si nu ) 3insul mi-a spus sa re#in ). 5egina +ngliei a facut o #izita in 5omania. ) 'a era insotita de ... ) si nu ) 3insa era insotita de ... ). +zi nu se mai spune parintilor ) dumneata ) , ci li se spune c;iar pe numele mic , in loc de mama , tata. .n multe familii , copii se adreseaza simplu > Sanda , +ndrei. 3aca atmosfera este destinsa si calma , daca relatiile se %azeaza pe respect si afectiune profunda , totul este <.H. Nu este cazul sa ne formalizam si sa consideram familia respecti#a prost crescuta. Soacrelor si socrilor ne putem adresa cu mama si tata. Si lor le putem spune , daca sunt de acord , pe numele mic - 5odica , lorin. .n unele cazuri nu se depaseste %ariera lui 3umnea#oastra. .n acest caz ne putem adresa cu 3oamna Sil#ia , 3omnule +ndrei. 3aca nu le con#ine nici un din formule recomandati-le zim%ind > #ezi Codul manierelor elegante , pagina 2&.

8. AR"A C#N$ERSAIEI
CO+2(RSA&,A
"ericolul care ameninta orice adunare , in /urul mesei familiale ca si la cel mai select %al este plictiseala. Nici calatoria organizata , nici cel mai fastuos dintre %anc;ete nu sunt scutite de plictiseala. 5emediul cel mai sigur impotri#a ei este con#ersatia. Ce este con#ersatia ( ',ista o reteta perfect pusa la punct ce asigura reusita in toate situatiile ( Nu , din nefericire 2 Nu poti patrunde dintr-odata in acest domeniu care da ocazia unora sa-si desfasoare pe deplin puterea de seductie , iar altora sa comita gafa dupa gafa. .ntre ariditatea plictiselii si pericolul ridicolului tre%uie sa urmam un drum care ne duce spre ceea ce se numea in e#ul mediu ) la carte du tandres ) si ale carui principale etape sunt > tactul , discretia , atentia , insufletirea , amuzamentul , cultura , politetea si sinceritatea. +par aici , ca in aproape toate manifestarile in comun doua atitudini. "e de o parte e,ista unele persoane foarte sigure pe ele , care polarizeaza con#ersatia , im%atindu-se cu propiile lor cu#inte , #or%ind fara incetare si interzicindu-le celorlalti orice participare la discutie. :a cealalta e,trema , se situeaza a doua categorie > #esnicii tacuti pe care nu ii %intuie nici cel mai mic

31

gind , cei carora le e o frica teri%ila sa nu greseasca sau sa-si manifeste dezacordul. -esnicii > ) +#eti dreptate ) sau cum auzim , mai recent > ) Corect 2 ). +/ungem astfel la situatia pe care o enunta un umorist > ) .n orice con#ersatie sunt doua feluri de indi#izi > pisalogii si #ictimele ). +rta con#ersatiei nu se in#ata ca niste formule matematice ci este do%indita mai degra%a ca o lim%a straina , respectind cite#a reguli si e,ersind-o la nesfirsit. 3am aici cite#a dintre aceste reguli , dar numai dumnea#oastra sunteti in masura sa le acceptati pentru a #a comporta agrea%il. Nici o con#ersatie generala nu se poate prelungi multa #reme intre zece sau douasprezece persoane. 3e aceea o gazda tre%uie sa-si faca o datorie din a grupa musafirii dupa niste criterii pe care e %ine sa le cunoastem. :a acest lucru tre%uie sa ne gindim inca din momentul in care facem in#itatiile. -eti constata ca cele mai reusite reuniuni sunt acelea in care in#itatii au aceeasi profesie sau acelasi ) ;o%%7 ). 3aca acestia sunt medici #or a%orda , fara indoiala , su%niecte de interes comun. 3e asemenea , daca in#itam numai profesori si mai mult decit atit , daca ei sunt si colegi de cancelarie , discutia se #a in#irti in /urul meseriei pe care o fac cu pasiune. Sa ne imaginam ca din greseala - caci este sigur o greseala - am in#itat si un cuplu de ingineri sau doi oameni de afaceri. .n mod cert , acestia se #or simti izolati si se #or plictisi de moarte. 3upa o ora sau doua , #or gasi un moti# sa plece. Cu siguranta ca nu-i intereseaza nici su%iectele medicale , nici cancanurile de spital si nici regulile /ocului de ) %ridge ) , de e,emplu , care au fost discutate cu aprindere toata seara. 3ar #iata ne o%liga sa a#em si relatii cu oameni cu di#erse preocupari. 3e aceea , de multe ori , in#itatiile pe care le facem ne pun in situatia de a fi gazda unor petreceri in care asistenta este eterogena. <%ligatia noastra este sa-i antrenam pe cei prezenti in dscutii agrea%ile , accesi%ile tuturor. sa nu #i se para o e,agerare , dar rolul nostru nu este departe de acela al unui regizor. 3iscutia profesionala nu tre%uie sa acapareze con#ersatia pentru ca scopul ei este altul - acela de a afla lucruri noi , de interes general. 3e aceea #om a#ea gri/a sa nu grupam la masa persoane care au aceeasi meserie. Con#ersatia poate foarte %ine sa inceapa printr relatarea unui fapt di#ers si sa a/unga la consideratii generale asupra eternelor pro%leme ale #ietii. ',ista insa su%iecte care pot fi discutate doar intre prieteni. 0nul dintre ele si nu cel mai putin important , este cel al %anilor. 3aca este permis sa discuti despre pretul unei calatorii , este o gafa sa discuti despre pretul unui cadou. +semenea gafe ne fac sa-i recunoastem pe par#eniti de la o posta. 3ar culmea prostului gust este sa te plingi de lipsa %anilor , de necazurile din familie sau de la ser#iciu. .n plus , acest lucru este si inutil - nimeni nu-ti #a rezol#a pro%lemele ci doar te #a compatimi punindu-te intr-o situatie umilitoare. < gafa deose%it de gra#a este sa ceri consultatii unui om de meserie. Nici un %anc;er nu-ti #a indica , gratuit , cel mai %un plasament pentru %anii tai numai pentru ca este in#itat in aceasi casa cu tine. Nimic nu-l #a constringe sati dea informatiile pe care firma sa le cumpara cu %ani grei. Cei mai rai dintre toti sunt totusi %olna#ii eterni pentru care un medic este oricind %ine#enit , uitind ca nimeni nu #a putea pune un diagnostic in asemenea conditii. .n plus , nici un medic nu #a fi deloc fericit sa dea consultatii in timpul li%er. Cu umor , ar putea reactiona ca medicul #ienez de#enit cele%ru prin raspunsul sau dat cu ocazia unei serate la care i s-a cerut o consultatie > ) -a #oi e,amina cu placere , doamna , %ine#oiti sa #a dez%racati.F 2 +proape orice a#ocat sau profesor poate sa #a citeze una sau doua anecdote care ilustreaza mania multor oameni pe care ii intilnim deseori in societate , de a amesteca #iata profesionala cu timpul li%er.

32

1anii , gri/ile familiale sau profesionale , consultatiile de orice fel sunt deci teme de ocolit. 3e asemenea , discutiile despre politica si religie sint considerate ta%u , deoarece amindoua sunt prea ferm conturate in mintea omului pentru a fi sc;im%ate la o reuniune oarecare fara riscul de a degenera in cearta. Si una si cealalta tin de pregatirea , de gindirea omului #ariind uneori enorm de la o persoana la alta. $otusi , in cazul unor discutii aprinse sa urmam e,emplul celor care nu-si pierd cumpatul. .n acelasi timp , rolul gazdei sau , in a%senta ei , al altui in#itat este sa sc;im%e su%iectul. Sa retinem , in concluzie , ca reusita unei petreceri depinde de talentul gazdei de a-si alege musafirii. Sa nu ne am%itionam sa-i c;emam deodata pe toti cei pe care ii cunoastem , numai ca sa scapam de o%ligatiile pe care le a#em.

AR&A R("-,C,, S, CO+2(RSA&,A A*R(AB,-A

$re%uie sa fii intotdeauna atent la ceea ce spui , astfel incit sa nu-ti pui interlocutorul in inferioritate , c;iar daca esti mai instruit sau mai informat decit el. +sta nu inseamna ca tre%uie sa-i dai mereu dreptate celuilalt. <ricit de parado,al ar parea , in acest ) /oc ) poti capata reputatia unui coseur stralucit. 3e ce ( "entru ca a sti sa asculti este o arta dupa cum a te a%tine sa dai mereu sfaturi este o do#ada de intelepciune. Sa respecti opiniia celuilalt , c;iar daca difera de a ta deorece s-ar putea sa fie intemeiata. +sta nu inseamna sa renunti automat la propria opinie si nici s-o consideri minora. Su%iectul poate ramine desc;is , iar dialogul unica modalitate de a-l elucida. Nimic nu te impiedica sa-ti sustii ideea in cadrul dialogului creat. a-o fara a-ti /igni interlocutorul. Sa e#itam inter#entiile categorice de genul ) +iurea 2 ), ) Nici #or%a 2 ) , ) -a inselati 2F sau ) Ce eroare 2 ). 'le sunt o do#ada a lipsei de educatie si pot %loca iremedia%il con#ersatia. 3ati-i si celuilalt posi%ilitatea sa inter#ina. +stfel , este mai potri#it sa spuneti > ) .ertati-ma , domnule , dar asupra parerii dumnea#oastra se mai poate discuta. ) .n orice caz sa nu ne intrerupem niciodata interlocutorul. Cel care o face este la fel de #ino#at ca cel care #or%este tot timpul. :a acest capitol ar fi util sa precizam ca este foarte important si cu cine ) con#ersam ). Sa nu discutam fara discernamint cu oricine anumite su%iecte , deorece riscam ca spalatoreasa noastra , o femeie foarte cumsecade altfel , sa umple tirgul cu necazurile noastre intime 2 3aca ni#elul con#ersatiei ne depaseste , nu desc;idem gura @ cel putin nu riscam sa ne facem de ris 2 +m asistat la urmatoarea intimplare amuzanta - intrun grup de intelectuale ce se plingeau de lipsa de spatiu , a nimerit o tinara mai putin scolita care s-a simtit in drept sa inter#ina > da , a#eti dreptate , si la noi e ing;esuiala in %ucatarie , unul intra , altul iese - e pur si simplu , cum sa #a spun ... un trafic de influenta 2

COM"-,M(+&(-(
Micile complimente intretin con#ersatia ca si micile cadouri , prietenia. Nu este o ipocrizie sa-i faci un compliment stapinei casei asupra gustului %un al mincarii , c;iar daca nu a gatit-o ea. 3ar sa-i spui unei femei de saizeci de ani ca ai luat-o drept fiica ei nu este un compliment , ci este o impolitete . $ot atit de nepotri#it ar fi sa-i spui gazdei > ) Minunat acest portelan. Cred ca #-a costat destul de mult 2 ) + face complimente e,agerate este o lipsa de tact , dar a cere sa ti se faca , este o do#ada de prostie. .ntilnim deseori persoane a#ide de complimente , iar e,presia englezeasca ) fis;ing for compliments ) C pescuind complimente D le caracterizeaza foarte %ine. Cum sa reactionam ( "ur si simplu cu a%ilitate e#itam sa fim carag;iosi la rindul nostru , acordindu-le. Cel a#id de complimente #a desc;ide discutia pe o tema care-l a#anta/eaza. Neintrind noi in ) /oc ) , discutia #a de#eni monolog si prietenul nostru #a sfirsi prin a se lauda singur.

33

',ista in fiecare dintre noi tendinte de a ne autocaracteriza. +deseori auzim persoane care se simt datoare sa ne spuna > ) 'u sunt un om foarte corect @ eu sunt foarte cinstit si discret @ eu sunt foarte punctual @ eu sunt foarte %un in meseria mea. ) 3orind sa ne ofere imaginea totala a ) personalitatii ) lor o completeaza cu ceea ce #or numi ei ) cusururi ) > ) dar am si defcete > sunt prea %un , prea nai# , prea sincer , prea serios etc ) 2 Sa-i lasam pe ceilalti sa ne aprecieze dupa faptele noastre si nu dupa #or%e. +ceasta categorie de oameni nu o%tin increderea celor din /ur ci dimpotri#a trezesc suspiciuni.

C((A C( &R(BU,( (.C-US 1,+ CO+2(RSA&,(

Multi oameni foarte capa%ili in meseria lor se simt pierduti odata iesiti din cadrul profesional si sufera in societate de un real comple, de inferioritate. "entru acestia , un singur sfat > sa fie atenti la ceea ce se petrece in /urul lor , sa imite sau sa e#ite ceea ce le place sau nu. +rta con#ersatiei , cum am mai spus-o , nu se in#ata dintr-o data. Sa ne ferim sa tragem concluzii de o %analitate infioratoare , ca > ) +; , femeile ) sau ) +; , %ar%atii , toti ) ) sunt la fel ). 3e#enim in mod automat ridicoli. 9eneralizarile de felul ) femeile ) , ) %ar%atii ) , ) patronii ) , ) %ogatii ) , ) saracii ) , utilizate e,cesi# denota o mare saracie spirituala. 3upa cite am trait in acest secol , ar fi de dorit ca o fiinta ginditoare sa nu se mai lase pacalita de aceasta lene spirituala care trage concluzia ) 5usii , ) ) nemtii , e#reii sunt de #ina ... ). Sa ne amintim de rezultatul pe care l-au a#ut in istorie aceste /udecati inconstiente. 'ste e#ident ca o concersatie nu poate fi sustinuta prin e,presii laconice > ) 3a ) , ) Nu ). :a fel , o replica prost inteleasa nu te autorizeaza sa lansezi un ) Ce ( ) , ) Cum ( ) in loc de ) "oftim ( ). .n asemenea situatii poti da mai multa amploare intre%arii spunind > ) Cum se numea orasul despre care #or%eati ( ). 'ste permis sa #or%im despre prietenii care nu sunt de fata ( Sigur ca da , dar depinde cum o facem. Se stie ca despre cei care nu sunt de fata se #or%este intotdeauna cu placere. 3ar nu a#em #oie sa spunem nici mai mult nici mai putin decit daca ar fi de fata. Mai mult decit atit , este necesar sa le luam apararea impotri#a denigratorilor. .nter#entia noastra ne #a pune la adapost de orice calomnie , de orice %irfa. +-i forfeca pe cei a%senti este semnul lipsei de caracter c;iar daca te ascunzi in spatele unui ne#ino#at > ) Bai sa %irfim un pic 2F. .n plus este un /oc foarte periculos , caci informatia a/unge mai de#reme sau mai tirziu la cei in cauza. Stiind aceasta , inseamna sa fii total lipsit de inteligenta sa o faci , ca doar nu #rei sa ai dusmani de %una #oie. 3aca este #or%a despre prieteni a-i apara de#ine o datorie de onoare. +%tineti-#a sa le transmiteti peni%ila discutie , alimentind %irfa. "rietenii o #or afla oricum de la altcine#a , iar daca nu , cu atit mai %ine 2 Sa limitezi con#ersatia la a #or%i despre altii este nu numai o impolitete , dar denota si lipsa de imaginatie. Sa faci mereu afirmatii ironice sau glume atit la adresa celor prezenti , cit si a celor a%senti , nu do#edeste ca esti spiritual , ci prost crescut. 3aca te-ai simtit %ine intr-o societate , dar la pro,ima ocazie nu mai esti in#itat , gindeste-te unde ai gresit , caci ai gresit in mod sigur. Se poate intimpla ca unul dintre amatorii de calomnii sau glume proaste sa #a aleaga drept ascultator. .n acest caz , e,ista o solutie pe cit de eleganta , pe atit de eficace si care nu necesita decit putin cura/. Sa c;emati ) #ictima ) sa participe si ea la discutie ar fi o lectie ideala pentru %irfitori. C;iar daca sunteti rugat , nu #a amestecati in certurile dintre parinti si copii , intre indragostiti sau intre prieteni. 'i se #or impaca in mod sigur iar dumnea#ostra #eti de#eni tapul ispasitor.

34

CUM S( ,+&R(&,+( S, C,+1 S( &(RM,+A O CO+2(RSA&,(

3espre ce #or%im in societate ( .n 'uropa nu #ei trece drept un om culti#at daca te #ei limita la discutia despre #reme. .n sc;im% , englezilor le-a intrat in singe acest su%iect pe care-l a%ordeaza ori de cite ori se intilnesc. Con#ersatia despre #reme are , sa recunoastem , anumite a#anta/e. 'ste e,trem de usor de intretinut , e agrea%ila si nu risca sa ofenseze pe nimeni. < multime de alte su%iecte pot capta interesul a doi sau mai multi in#itati , uneori a intregii asistente > arta , literatura , sportul - cu predilectie fot%alul , situatia politica interna sau internationala si repercursiunile sale asupra destinelor indi#iduale @ ultima carte aparuta sau ultimul model de masina , calatoriile si proiectele de #acanta. Cum se intretine o con#ersatie ( -om a#ea gri/a sa nu-l plictisim pe interlocutorul nostru cu o tema de care este strain. 3aca nu a citit cartea despre care am inceput sa #or%im , nu #om insista la infinit po#estindu-i su%iectul. Ne #om rezuma la a face cite#a o%ser#atii pertinente recomandindu-i-o cu caldura sau cu raceala , de la caz la caz. 'ste foarte neplacut sa te lansezi de asemena , in comentarea ultimului film #azut pe ecrane , daca n-ai retinut decit actiunea. $e #ei descurca foarte greu cu formule de genul ) 'l o iu%este pe ea , dar ea l-a parasit ) sau ) frumos film 2 M-a impresionat pina la lacrimi 2 ). 'ste important sa te interesezi si sa retii numele actorilor si al regizorului. -ei face o impresie e,celenta si toata lumea #a a#ea de cistigat. 3e o%icei , in orice societate se a/unge si la anecdote. Sa fim atenti pentru ca e,ista riscul de a po#esti aceeasi anecdota acelorasi persoane. < anecdota amuzanta poate sa rela,eze con#ersatia , cu conditia sa stii cind si cum s-o spui. Mai mult 2 "entru a fi sa#urata de cei prezenti , anecdota tre%uie sa fie spusa cu mult talent si fara ... a uita poanta 2 0nii au un talent deose%it de a plasa cind tre%uie fraze de genul > ) +cesta imi suna ca istoria lui <scar Iilde care in#itat la un %anc;et .. ) sau ) . s-a intimplat ce#a asemanator lui Mar6 $?ain cind ... ) 'ste suficient ca anecdotele sa se tina lant antrenindu-i pe toti intr-o ade#arata competitie pe aceeasi tema. Si deodata #or%este toata lumea , rumoarea este generala , iar con#ersatia risca sa moara. 'ste momentul in care societatea se imparte in grupuri. 0nii domni sunt dispusi sa asculte anecdotele picante , de nepo#estit in fata doamnelor , dar un om %ine crescut se #a a%tine sa spuna anecdote decoltate. <ricit de mult si-ar cere scuze , oricit de mult ;az ar a#ea , persoana care le spune se compromite. Ni s-ar putea reprosa ca unora ) le sta %ine ) , ca sunt ) irezisti%ili ) . Cu riscul de a parea rigizi , nu suntem de acord cu #or%ele tari intr-o societate aleasa. "entru %una reusita a petrecerii , con#ersatia tre%uie sa ramina antrenanta iar o gazda tre%uie sa stie cum sa o faca - sa inter#ina in dialogul dintre doi interlocutori daca este ne#oie , si uneori sa concilieze punctele de #edere di#ergente. 0n om care stie sa primeasca in#itati nu #a da niciodata nimanui impresia ca l-a in#itat pentru a ului cu propria lui cultura. "entru toate receptiile , 1rillant Sa#arin a formulat o regula demna de a fi retinuta > ) sa in#iti pe cine#a inseamna sa-i asiguri o stare placuta pentru tot timpul cit #a ramine su% acoperisul tau ). Se spune ca tre%uie sa parasesti o petrecere in momentul in care a a/uns in culmea stralucirii. 'ste cel mai %un mod de a pastra despre ea o amintire placuta. Constatarea e #ala%ila si cind este #or%a despre con#ersatie. Nu e,ista su%iect pe care sa-l poti epuiza si tocmai in aceasta consta farmecul lui. "ro%lema inc;eierii unei con#ersatii - ceea ce ec;i#aleaza cu terminarea petrecerii - este foarte importanta. 'a depinde de musafiri , nu de gazda. 3ar din dorinta de a participa in sfirsit si ea la discutii , aceasta poate comite mai multe greseli.

35

"rima greseala > dupa ce a ser#it toate felurile de mincare si toate %auturile , gazda ar #rea sa se %ucure de in#itatii sai pentru a sta de #or%a linistita si trece la ) o curatenie generala ) , stringe tot , spala toate #asele , scututra fata de masa etc - cu o ostentatie de care nici macar nu e constienta 2 .n mod firesc , musafirii simt in acest moment un semnal de plecare. +cum tot gazda comite a doua greseala > incearca cu orice pret sa-i retina. Se simte /ignita , implora , ascunde posete , fulare. C;iar daca dorinta de a pleca a in#itatilor nu era ferma , acum #a de#eni pur si simplu din dorinta omului ce se re#olta fata de orice constringere. 3eci cum tre%uie procedat ( 3aca suntem gazde se e o masa festi#a , cu in#itati importanti , ne #om misca foarte rar si incet , dar eficient. "utem stringe tot ce este in plus , putem sc;im%a scrumierele , dar nu cind #rem noi , ci cind se i#este un moment prielnic si nu in mi/locul unei con#ersatii pasionante. Sa nu ne dorim in acel moment ca totul sa fie ) pa;ar ). < casa deran/ata in timpul unei petreceri arata foarte %ine. Mai a#em la indemina si cealalta solutie , pe care am mai amintit-o > sa lasam musafirii sa participe la pregatirea mesei pentru desert si cafea. 3aca gazda da tonul cu naturalete nimeni nu se #a simti /ignit si #om o%ser#a ca sa fii gazda nu este o cor#oada , ci o placere. 1ineinteles ca nu e #or%a de o reuniune pretentioasa. .n acest caz tre%uie sa apelam la un a/utor din afara. "utem de pilda sa c;emama femeia care ne a/uta la curatenie pentru a spala #asele si a ne fi de folos la %ucatarie. Nu este e,agerat sa anga/am doi c;elneri calificati care #or face indatoririle gazdei sa fie foarte usoare. .n am%ele cazuri musafirii #or da acestor persoane mici sume de %ani C dar nu prea mici D. Celelalte greseli care pot strica o reuniune reusita sunt comise de in#itati. +-ti anunta dorinta de a pleca cu #oce tare si tinind mortis sa-ti iei ramas %un de la toata lumea , cind #ezi ca toti se simt foarte %ine , este de neiertat. Sa te retragi discret , sa pleci neo%ser#at , transmitind toate cele %une tutror prin amfitrion este formula ideala. :a fel de neplacut este sa insisti cu tot dinadinsul sa se prelungeasca petrecerea , c;iar daca simti ca toti ar dori sa fie acasa in pat , sa se odi;neasca in sfirsit. S-ar putea sa ai succes , sa se ramina peste limita , dar amintirea acelei nopti pierdute #a pro#oca multa #reme cosmaruri tuturor , inclusi# gazdei.

,M"OR&A+&A &,+U&(,
Nu putem #or%i despre con#ersatie - despre arta de a gasi su%iecte interesante si de a le sustine cu #er#a fara a ne referi la relatia strinsa dintre acestea si felul in care ne prezentam in societate. Cum mergem , cum ne asezam , cum ne miscam , in timp ce stam de #or%a cu cine#a ( +cest capitol se #a referi in special la cite#a lucruri pe care ar tre%ui sa le e#itam cind stam de #or%a. Cind suntem in societate nu tinem miinile in %uzunare , dar nici pe solduri si nici la spate. Nu ne agatam de un scaun sau de marginea unei mese si cu atit mai putin de interlocutorul nostru sau de un nasture al ;ainei sale. Cind ne asezam pe un fotoliu sau pe un scaun , stam drept alegindu-ne o pozitie comoda , fara sa ne incrucisam sau sa ne %alansam picioarele. Ne #om feri sa ne miscam permanent miinile si sa ne /ucam cu degetele. Nu ne #om apropia prea mult de interlocutorul nostru si nu-l #om atinge in cursul con#ersatiei , c;iar daca ea de#ine palpitanta. Cind #or%im nu ducem la gura nici creionul , nici c;i%ritul si nici sco%itoarea. 3aca suntem la masa , facem in asa fel ca sa ocupam un spatiu rezona%il incit sa ai%a loc si ceilalti comeseni. .nainte de a #or%i , scoatem tigara din gura , %em fara sa facem zgomot , manincam in tacere. 3ar se cade sa completam aceste reguli generale. -edem adeseori tinere fete ridicindu-si mult fusta deasupra genunc;ilor mai ales cind este cald. 3aca fata despre care #or%im este intr-ade#ar atragatoare , lucrul acesta nu este dezagrea%il. $otusi , %una cu#iinta interzice gesturile prea ostentati#e si cere de pilda femeilor sa se aseze pe

36

fusta. .ndustria te,tila ne ofera astazi tesaturi nesifona%ile , pentru ca nimeni sa nu in#oce sifonarea drept scuza , pentru gestul atit de neelegant de a-ti ridica fusta cind te asezi. :a o receptie , #ara , un %ar%at nu-si scoate ;aina , fara sa fie in#itat sa o faca , iar daca poarta %retele n-o face niciodata. + insoti acest gest de intre%area > ) .mi permiteti ( ) este o do#ada de proasta crestere , pentru ca faptul este implinit. Ce gazda ar fi aceea care ar raspunde prompt > ) Nu 2 ). .ntr-o societate , de multe ori , gesturile sunt mai importante decit cu#intele. .n principiu , legile ospitalitatii o%liga gazda sa indeplineasca musafirilor aproape orice dorinta pentru ca acestia sa se simta cit mai %ine. 'ste insa de datoria in#itatilor sa nu a%uzeze de aceasta li%ertate. <ricit de %ine crescuta ar fi persoana care ne primeste are si ea o limita a ra%darii. Sa nu o punem in situatia delicata de a de#eni nepoliticoasa , silind-o sa ne interzica anumite gesturi. Ne putem simti intr-o casa straina )ca la noi acasaF, dar sa nu uitam ca nu suntem c;iar acasa 2 <amenii sunt prin natura lor egoisti si este normal sa doreasca sa se simta cit mai %ine , cu orice pret. +cestia se #or purta cu dezin#oltura fara a tine prea mult cont de cei din /urul lor. 3ar sa nu confundam dezin#oltura cu o%raznicia 2 3e aici decurge o%ligatia musafirului de a cere apro%area amfitrionului inca inainte de a face anumite gesturi. Nu-l #om pune pe acesta in fata faptului implinit crezind ca niste cu#inte formale > ) imi dati #oie , nu ( ) rostite ulterior #a #or califica drept om %ine crescut ci dimpotri#a 2 -ei fi calificat drept ceea ce esti in realitate un mare %adaran. .n tot ceea ce facem iin societate important este sa a#em simtul masurii. Nimeni nu te #a o%liga sa stai cu ;aina pe tine cind in casa sunt 30 de grade , nimeni nu-ti #a interzice sa dai un telefon scurt , sau sa-ti aprinzi o tigara. 3ar este o mare diferenta intre cel care a o%tinut apro%area gazdei facind aluzii discrete de pilda > ) .n casa este foarte cald ) sau ) Nu mi-am anuntat familia ca intirziiF sau pur si simplu > ) .n aceasta casa se fumeaza ( ) - si cel care isi scoate dega/at ;aina de cum intra in casa , se repede la telefon si nu-l mai lasa din mina sau isi aprinde tigara de la tigara intr-o camera unde sunt copii sau persoane %olna#e. "oate gazda nu #a spune nimic dar nu este greu sa ne imaginam ce gindeste 2 +ceste sugestii sunt #ala%ile pentru toate ocaziile in care ) iesim in lume ) , fie ca e #or%a de o receptie , fie ca e #or%a de o #izita neprotocolara la niste prieteni apropiati sau c;iar la mem%rii familie care locuiesc separat de noi. Cind tusesti , stranuti sau casti este o%ligatoriu sa duci mina la gura. Cind stranuti sc;itezi un #ag semn dezolat care inc;ide incidentul. 'ste politicos sa ne facem ca nu o%ser#am si sa renuntam la atit de o%isnuitele > ) Noroc 2 ) , ) Sanatate 2 ) , ) +i sa faci c;ef 2F. Se crede ca este politicos sa rostesti aceste formule. 9resit 2 + nu-ti pri#i interlocutorul in timp ce #or%esti cu el trece drept lipsa de respect. 3ar aceasta regula nu te autorizeaza sa-l pri#esti fi, si sa-l studiezi din cap pina in picioare. Cind #rei sa #or%esti cu o persoana care este mai departe de tine , e %ine sa-ti stapinesti nera%darea pina cind gasesti o ocazie fa#ora%ila sa te apropii de ea. 3e asemenea , in societate , nu cinti , nu fluieri , nu fredonezi o melodie , c;iar daca esti inzestrat cu o #oce fermecatoare. <ricit de serioasa ar fi o discutie , tre%uie sa-i acordam interlocutorului nostru un suris amical. 3ar sa ne a%tinem sa ridem indelung cind po#esteste cine#a o istorioara , si

37

cu atit mai mult cind o facem noi insine. 3e asemenea , nu #om ride cind cine#a face o mica gafa , deoarece nici noi nu suntem scutiti de asemenea incurcaturi. Se poate intimpla , ca din anumite moti#e - de pilda ceilalti in#itati nu au sosit inca - un musafir sa nu ai%a cu cine sta de #or%a. .n aceasta situatie o gazda atenta #a a#ea gri/a sa-i gaseasca celui care se plictiseste o ocupatie agrea%ila. .i #a oferi ce#a de %aut , ii #a da o re#ista sau ii #a propune sa aculte muzica. :a rindul lui , in#itatul , #a astepta linistit fara sa ai%a dreptul de ) a-si omori timpul ) facind o inspectie prin toata casa si cu atit mai mult sa atinga diferite o%iecte ce-i stirnesc curiozitatea. Ne putem uita in %i%lioteca , dupa ce am cerut #oie , dar nu ne #om lua un %rat de carti pentru acasa. -om cere daca dorim , una singura a#ind gri/a sa precizam cind o aducem inapoi , si sa o si aducem 2 :a rindul ei gazda ar tre%ui sa noteze intr-un caiet pregatit in acest scop - cine , cind si ce carte a luat. Nu #a %azati pe memorie 2 "rocedati la fel cu casetele #ideo sau audio. 3aca cine#a se simte /ignit e de rea credinta.

CUM +( (."R,MAM
'ste de la sine inteles ca tre%uie sa amintim referitor la con#ersatie , cite#a reguli pri#ind lim%a/ul pe care il folosim. Co#ersatia este o e,celenta scoala de retorica. 0nde am putea sa ne familiarizam mai %ine cu arta #or%irii decit intr-un cerc de persoane culti#ate ( Sa asculti cu atentie ce se spune , sa te straduiesti sa folosesti un lim%a/ ales , analizindu-te cu simt critic este cel mai %un mi/loc de a-ti im%ogati #oca%ularul si de ati largi posi%ilitatile de e,primare. rec#entarea regulata a unei societati alese dez#olta in acelasi timp spiritul nostru analitic , simtul de o%ser#atie si capacitatea de a face o sinteza. .n fiecare zi intilnim persoane care nu sunt capa%ile sa finalizeze o idee. Negasindu-si cu#intele potri#ite ele lasa frazele neterminate si po#estirile in coada de peste 2 ',emplul clasic prin care psi;ologii demonstreaza dificultatea de a te a,prima fara a recurge la semne este cel al scarii in spirala pe care tre%uie sa o definesti in putine cu#inte. 3in o suta de persoane carora le-am pune intre%area , a%ia zece ar reusi sa raspunda fara sa deseneze in aer un tir%uson ascendent 2 ',ista pe #remuri un /oc de societate , pe cit de distracti# pe atit de instructi#. 'l consta din alegerea de catre gazda sau de catre in#itati a unui numar egal de cu#inte , de pilda > cinci cu#inte comune , cinci notiuni a%stracte si cinci cu#inte rare , carora participantii tre%uiau sa le deas definitii corecte. "lecind de la > co#or , sifon , auto%uz , floare , melc , trecind prin -incercarea de a defini - metempsi;oza , parapsi;ologia , iu%irea , ;o%%7-ul , carisma si a/ungind la > ra%ar%a , andi#a , %a%uin , ;asis , trufa , /ocul poate de#eni pasionant. 5ar #or putea fi e#itate definitiile de genul > iu%irea este cind ... . 3in pacate acest autentic e,ercitiu intelectual a fost inlocuit cu altul care-i in#ita pe cei prezenti sa se e,prime prin semne , sa mimeze un cu#int. +cest /oc se practica astazi in toate ta%erele pentru copii , pe culoarele scolilor si la petreceri , constituind doar un mi/loc de ditractie , lipsit de elementul instructi# - im%ogatirea #oca%ularului. +m o%ser#at ca din cauza unui #oca%ular sarac care denota lipsa de cultura , ma/oritatea oamenilor lasa %alta o discutie a%ia inceputa sau se refugiaza in e,presii de o mare %analitate , cum ar fi ) ' foarte ade#arat ),F +sa e #iataF, ) +sa e lumea ),F +sta este ). Sa ne ferim sa folosim in permanenta e,presii ca > ) pe cu#int de onoare 2 ), ) pe cu#intul meu 2 ),F fantastic 2 ),F formida%il 2 ), ) Nemaiauzit 2 ), crezind ca ele dau greutate spuselor noastre. +u de#enit ade#arate ticuri #er%ale e,presiile > ) nu stiu cum sa-ti spun ) , ) ce sa-ti po#estesc ) , ) adica , n-am inteles ) , si , tre%uie sa recunoastem ca ele sunt reprezentati#e pentru o larga categorie de oameni care , daca ar renunta la ele , ar constata ca n-ar mai a#ea nimic de spus. 3ar cel mai o%ositor este felul in care unii isi termina toate frazele cu > ) +sta este ) , ) Ce sa-i faci ( ), ) Ma rog ) , ) .n sfirsit ) , ) +uzi ( ) mai ales la telefon.

38

+deseori , aceste formulari sunt fie agresi#e , fie cer o apro%are , dar cel mai des , nu au nici un sens , sunt #or%e goale. 'le ranesc pur si simplu auzul , ca zgomotul acului pe %atrina placa de patefon. $re%ui sa recunoastem ca ne plictiseste de moarte o discutie presarata din a%undenta cu formulari de acest fel > ) 3uminica trecuta am mers la ginerele meu , nu-i asa ( Ne-a dus cu masina , stiti ( Si stiti ce s-a intimplat ( $impul s-a stricat , nu-i asa ( Cu masina noatra , o 3acie , stiti ( Cind ai o duminica li%era , nu stiu cum sa-ti spun. ) s.a.m.d. . :a frontiera dintre nepolitete si saracie mentala se plaseaza raspunsurile stereotipe > ) 3a , natural 2 ), ) 'ste a%solut clar 2 ),F Nici o legatura 2 ),F $otal e,clus ). Cu un %rutal - ) Nu ma intereseaza ) - iti taie #or%a , cind spui si tu ce#a , pisalogul care te-a silit sa asculti o lunga relatare despre starea sanatatii unei persoane pe care o cunosti #ag. .n am%ele cazuri , esti indreptatit sa te simti ofensat. 'ste de dorit sa ne cizelam purtarea si #oca%ularul facind un efort de a ne de%arasa de acest %alast ling#istic care ne poate plasa in categoria oamenilor prost crescuti. :im%a/ul este singurul mi/loc de comunicare. Sa facem in asa fel incit sa fim intelesi de toata lumea. ' o grosolanie sa #or%esti cu un prieten franceza , de e,emplu , cind toti stiu ca prietenul #or%este romaneste foarte %ine. .n plus , putem a#ea surprize dezagrea%ile , caci e posi%il ca cine#a din societate sa fi in#atat lim%a respecti#a pe genunc;ii %unicii si sa inteleaga perfect o%ser#atia neplacuta pe care ai facut-o la adresa lui. $re%uie sa renuntam la acest o%icei prost ca si la semnele conspirati#e , #or%itul la urec;e , clipitul semnificati# din oc;i , la gesturile cu mina pe care le credem discrete , intr-un cu#int , la tot ce e,clude din con#ersatie pe ceilalti. 0n loc special il ocupa aici folosirea incorecta a lim%ii , fie din ignoranta fie din negli/enta. "entru un om mai putin instruit sau pentru un autodidact , daca sunt constienti de ;andicapul lor , solutia de a nu se face de ris foarte simpla - ocolesc cu#intele de a caror semnificatie si pronuntie nu sunt siguri. .deal ar fi sa se lamureasca pe loc intre%ind ceea ce nu stiu sau consultind un dictionar. Nu este deloc degradant sa intre%i > ce este napul @ nu-mi este clar termenul de lo%7 @ ce se intelege prin feza%il ( ce este o lipotimie ( Mai peni%ila este situatia in care o persoana cu o functie importanta #or%este incorect. 0neori , momentul este doar amuzant. 3ar , cind ne gindim ca suntem un popor care a fost condus atitea decenii de oameni incompetenti si inculti , nu putem sa nu ne intristam. 0n director al unui liceu de prestigiu a#ea mereu dificultati la citirea darii de seama , si , cind a/ungea la analiza muncii in ateliere , oscila #esnic intre ) maestrii ) si ) maistri ). Nu a in#atat niciodata sa spuna corect maistri 2 olosirea gresita a cu#intelor poate face o%iectul unor studii de specialitate. Ma #oi opri numai la cite#a e,emple pe care le-am retinut a%solut intimplator , e,emple stupefiante si aproape incredi%ile. 0n inalt demnitar este inter#ie#at pe tema cuplului Ceausescu pe care il cunostea indeaproape > ) -or%eau intr-un lim%a/ marginalizat ), spune acesta. ) Cum adica ( ) , incearca sa se lamureasca pierit reporterul. ) +dica un lim%a/ de la marginea orasului 2 ) .n timpul prezentarii /urnalului de actualitati un crainic stranuta. 'ste omeneste 2 'l nu trece peste incident , ci se simte dator sa precizeze > ) Ma scuzati , este o simpla indispozitie locala 2 ) Crainica de la /urnalul de actualitati spune cu dezin#oltura > cultul mo8zaic C nu moza8ic D 2 .l auzim frec#ent pe un mare politician spunind > ) +#em de rezol#at prioritati de intiia mina ) si , mai gra# > ) +m a#ut pina acum gu#erne li%ertine 2 ). .n toate tarile cad gu#erne , poate cad si din cauza li%ertina/ului , dar , in mod cert persona/ul nostru nu cunostea sensul cu#intului ) li%ertin ) -indecent , usuratic , desfrinat. Nu putem folosi un cu#int in sensul dorit de noi pentru simplul moti# ca din ignoranta am crezut ca inseamna altce#a 2 .n cazul de mai sus , cel care l-a

39

utilizat a #rut sa spuna ca precedentele gu#erne nu au respectat riguros legea , asumindu-si li%ertatea de a o interpreta. 'ste cu totul altce#a 2

A +U S( +(*-,7A
.n orice ocazie si in orice con#ersatie tr%uie sa-ti cunosti locul. 3aca in#itatul de onoare atrage atentia asupra lui este normal. 3ar daca un in#itat insignifiant acapareaza intentionat intreaga con#ersatie , atrage toate pri#irile spre el , intr-un cu#int se doreste punctul de atractie , aceasta este considerata ca o e#identa lipsa de tact. Sa-ti po#estesti necazurile familiale sau intime cu #oce tare in fata unei adunari intimplatoare , pe deasupra , sa te arati agresi# fata de ceilalti in#itati constituie gafe care nu ne sunt iertate. Sa critici , sa #rei sa corectezi micile manii ale celorlalti instantaneu , inseamna sa te manifesti ca un om marginit. "oti foarte %ine sa te a%tii de a face unui filatelist remarci dispretuitoare la adresa micilor patratele de ;irtie colorata , sa renunti sa tii o conferinta unui fumator asupra pericolului tutunului , sau o alta unui superstitios despre succesele tale o%tinute intr-o #ineri , pe data de 13. 3aca n-ai inteles ca arta con#ersatiei este arta de a asculta si de a-ti estompa personalitatea in fata interlocutorului , daca esti incapa%il sa te interesezi cit de cit de #iata celuilalt , inseamna ca ai inca destul de in#atat la capitolul #ietii sociale. Sa accepti cu oc;ii inc;isi toate opiniile , c;iar daca sint diametral opuse , sa ti le insusesti imediat inseamna sa fii la fel de nedorit in societate ca unul care se opune in mod ostentati# si sistematic tuturor. Con#ersatia este un sc;im% #iu de pareri intre doua fiinte care se respecta si se stimeaza reciproc. Sa intre%i tot timpul pe #ecinul de masa secretul reusitei sale in afaceri inseamna sa te porti ca un egoist nu ca un interlocutor. Sa-ti petreci seara tinind un curs gratuit de morala , sa faci remarci cu acreala docta , inseamna ca esti , in domeniul social , un ele# de scoala elementara c;iar daca ai mai mult de optzeci de ani. Sa nu-ti recunosti ignoranta intr-un anume domeniu , sau sa ai mereu un raspuns promt si superficial la toate su%iectele a%ordate inseamna sa nu fi inteles inca marele a#anta/ de a-ti ascunde cultura , lucru ce ii caracterizeaza pe oamenii instruiti , este e,act ca atunci cind pentru a-ti ascunde %anii tre%uie mai intii sa-i ai. Sa-i incarci pe toti cei intilniti cu o cantitate enorma de salutari pentru tot felul de cunostinte comune inseamna sa dai impresia ca #rei - fie sa-ti etalezi relatiile , fie ca-l iei pe interlocutor drept un simplu mesager. Sa fim prudenti in acest domeniu , caci e,ista inca multi oameni draguti care iau in serios asemenea comisioane si care transmit nenumaratele salutari pe care i le incredintam cu o energie demna de un scop mai %un. <%ser#atia este #ala%ila si pentru cei care retin din con#ersatie numai ce ii intereseaza si nu scapa prile/ul de a-i o%liga pe cei din /ur sa le faca mici ser#icii utile. 3e e,emplu auzind ca pleci in strainatate , indraznetul nu #a ezita sa te roage imediat sa-i aduci un medicament , sau o piesa de masina , precizind ca acolo costa o nimica toata. Ca sa inc;eiem acest spinos capitol tre%uie sa reamintim cite#a reguli ferme care tre%uiesc respectate pentru a purta o con#ersatie ci#ilizata >

1- Sa nu agresam sau sa ener#am interlocutorii prin prea puternica noastra personalitate , %azindu-ne pe
e,celenta parere pe care o a#em despre noi. Sa nu ridicam tonul , sa nu tipam.

2- Sa nu transformam #iata sociala intr-un dialog pentru surzi. Se pare ca este un %lestem al secolului in care
traim. 'ugen .onesco a sesizat si a transcris aceasta ) necomunicare ) in ) Cintareata c;eala ) plecind de la un manual de in#atare a lim%ii engleze , dar cred ca putea sa plece de la orice %anal dialog cotidian. +parent , ne ascultam interlocutorul dar ne gindim la ale noastre. 3e aici dramele insingurarii , stressul si tristetea fiecaruia dintre noi. Sa in#atam sa-l ascultam pe celalalt.

3- Sa nu ne intrerupem %rutal interlocutorul , ci sa asteptam cu delicatete si tact un moment prielnic pentru a

ne spune si noi parerea.

40

&- Sa nu ne amestecam intr-o discutie la care nu suntem solicitati , cu atit mai mult cind intilnim o cunostiinta pe strada #or%ind cu altcine#a. S-ar putea sa stricam un moment important in #iata celor pe care i-am inoportunat 2

9. TELEFONUL - UN FLAGEL SAU O BINEFACERE ?

CUM "REBUIE SA SE DES%&'#ARE # C#N$#RBIRE "ELE%#NICA
+u trecut aproape o suta douazeci de ani de cind +le,ander 9ra;am 1ell C 1*&! - 1422 D a construit primul telefon utiliza%il C 1*!6 D. +stazi e,istenta noastra este de neconceput fara telefon. +ceasta inseamna ca telecomunicatiile ocupa un loc primordial in afaceri , in relatiile noastre familiale , amicale , sociale. Nici unul din noi , cind ridicam de zeci de ori pe zi receptorul , nu ne gindim ca aceast aparat este o in#entie minunata. 3ar nu tre%uie ca te;nica moderna si confortul oferit de ea sa ne faca sa uitam statutul nostru de oameni %ine crescuti. 1una educatie este necesara si cind #or%im la telefon , c;iar daca este #or%a despre cea mai nesemnificati#a con#ersatie. Cind suna telefonul , tre%uie sa raspundem cel mai tirziu dupa cel de-al cincilea apel. 3e asemenea , cind c;emam pe cine#a nu #om lasa aparatul sa sune mai mult de cinci ori decit in cazuri speciale. Modul in care incepe o con#ersatie telefonica difera de la o tara la tara si se inscrie intr-un ade#arat ) cod ). 3e pilda in 9ermania , ranta , +nglia , in momentul ridicarii receptorului , cel solicitat isi spune automat numele si asteapta un raspuns. Cel care a sunat isi declina numele si el. :a noi , s-a sta%ilit regula ca cel care suna sa se prezinte , dupa ce , o%ligatoriu , a spus ) 1una ziua 2 ) , ) 1una seara ) sau ) Ma scuzati ca #a deran/ez , sunt Maria .onescu , pot sa #or%esc cu ... ). 3aca este #or%a de o con#ersatie pe teme de ser#iciu , nu ne #om spune numai numele ci si profesia ) Sunt inginerul 3an .onescu si as dori sa #or%esc cu ...F. Sa e#itam deci situatia e,trem de neplacuta ca nedeclinindu-ne identitatea de la inceput sa fim c;estionati ) 3ar cine intrea%a ( Sa #ad daca este ... 2 ) C;iar daca persoana pe care o cautam lipseste , nu #om scapa de senimentul peni%il ca aceasta ne e#ita. <mniprezenta e,presia ) +lo ) tre%uie sa fie urmata de numele persoanei care telefoneaza. Sa precizam ca este o grosolanie ca un %ar%at care cere la telefon o femeie sau femeie care cere la telefon un %ar%at sa nu se prezinte sotului , respecti# sotiei acestuia. 5egula generala este ca cel care a sunat sa puna capat discutiei , in afara cazului in care interlocutorul sau are moti#e serioase s-o faca. ',ista o anumita uzanta si in a pune receptorul in furca. +mindoi fac lucrul acesta cu gri/a , fara a-l trinti. 5ecomandare nu este atit de gratuita precum pare. "e linga faptul ca am comite o impolitete , am putea %loca linia telefonica. Nu e,ista decit putine e,ceptii de la o%ligatia de a saluta - apelurile in caz de urgenta > pompieri sau sal#are. .n #iata de zi cu zi , ne confruntam cu situatii in care nu este ne#oie sa ne recomandam > con#or%irile cu mem%rii familiei sau cu prietenii apropiati care ne recunosc dupa #oce. 3e asemenea , nu este cazul se ne spunem numele cind cerem o informatie la un oficiu telefonic , la centrala unei institutii , la %anca , gara , aeroport. 3aca pina acum ne-am referit la formulele de adresare si la cele de inc;eiere intr-o con#or%ire telefonica , este firesc sa a%ordam si pro%lema duratei acesteia. 'ste de dorit ca ea sa fie cit mai scurta. sa nu uitam ca telefonul a fost in#entat pentru transmiterea rapida , la distanta , a unor mesa/e importante. + discuta la nesfirsit despre cele mai %anale su%iecte a de#enit o ade#arata ) %oala ) a zilelor noastre. 3aca a#em mai multe de spus sa alegem calea epistolara sau ne fi,am o intilnire.

41

Cum procedam cind a#em pe cine#a in #izita si suna telefonul ( 3aca sunt scurte comunicari le primim linistiti si dam relatiile cerute foarte pe scurt , dar fara sa fim nepoliticosi. Ne cerem apoi scuze fata de musafiri ca si fata de cel care ne-a sunat. 'ste inadmisi%il sa purtam o lunga con#ersatie telfonica de fata cu persoane straine. -om spune interlocutorului nostru care este situatia si #om amina con#or%irea. .n nici un caz nu #om spune > ) $e sun eu peste zece minute ) daca cel #enit in #izita nu si-a manifestat dorinta sa plece imediat. 'ste o gafa. <ricit de mult ne intereseaza persoana de la telefon are prioritate persoana #enita in #izita. Se intimpla ca fara #oia noastra sa asistam la o con#or%ire telefonica strict confidentiala. 3aca persoana care a #or%it nu desc;ide o con#ersatie pe aceasta tema nu o #om face nici noi. Nu #om intre%a cine a fost ( ce dorea ( de ce esti suparat ( Ne prefacem ca nu am auzit nimic. Nu este o do#ada de ipocrizie ci de tact si politete. 0n om %ine crescut nu #ede ceea ce nu tre%uie sa #ada , nu aude ceea nu a fost spus pentru urec;ile sale si nu comenteaza ceea ce nu a #azut si nu a auzit. :a rindul ei gazda nu #a relata pe larg con#ersatia a#uta. S-ar putea ca cei de fata sa nu fie deloc interesati , ci #a spune ce#a de genul - nu era nimic important , sau pro%leme , se rezol#a ... .si #a cere scuze C pentru ca a #or%it la telefon in prezenta altora D si cu asta discutia se inc;eie. Sa a#em gri/a si cum raspundem la telefon. Cind suntem ocupati , curge apa in cada , se pra/este ce#a pe foc , nu ne repezim la primul semnal ci oprim tot ce ar putea pro#oca mici ) catastrofe ) si raspundem calm , potolit , fara a-i reprosa prietenului ca din cauza lui am inundat #ecinii 2 Si cum unele acti#itati nu pot fi intrerupte , este de preferat sa nu raspundem la telefon. Nimic nu ne indreptateste sa-i lasam celui care ne cauta impresia ca ne-a deran/at taindu-i #or%a cu un > ) Spune repede , ma spalam pe cap ). :a rindul nostru , cind telefonam nu #om incepe o con#or%ire cu reprosuri > ) 0nde um%lati ( -a caut de trei zile ... ). 'ste suparator 2 +m auzit un raspuns amuzant din partea unei persoane astfel apostrofate > ) 3e ce nu-mi telefonati cind sunt acasa (2 ) Cind tre%uie sa telefonam ( Nu e,ista o regula generala dar tre%uie sa a#em gri/a sa n-o facem nici prea de#reme , dimineata , nici prea tirziu , seara. .n principiu , este %ine sa cunoastem programul de #iata al prietenilor nostri , si sa-l respectam , nederan/indu-i. Cine tine sa ai%a liniste , sa studieze sau sa se odi;neasca isi ia masuri de precautie > #a scoate de pilda telefonul din priza pentru scurt timp. 5o%otul , care incepe sa se generalizeze si la noi ne scoate din impas daca a#em de primit mesa/e importante sau daca , pur si simplu , #rem sa stim cine ne-a cautat intre timp. Ce facem cind nu ne raspunde la telefon persoana pe care o cautam ci altcine#a ( 1unul simt ne o%liga sa-i adresam cite#a cu#inte interlocutorului nostru , mai ales daca il cunoastem. "e scurt , il salutam , spunem cine suntem si ce #rem , ne cerem scuze ca-l deran/am , apoi ii multumim pentru informatiile pe care ni le da. "ledam aici pentru %unele maniere. +sa ca in cazul in care noi ii dam relatii celui care telefoneaza , nu #om spune niciodata > ) 'sti c;emat la telefon ) sau ) "isalogul de "opa te c;eama la telefon ). ' o gafa 2 Sa ne o%isnuim sa fim politicosi c;iar daca nu suntem auziti de ) pisalog ) ci sa spunem firesc ) 5adule , te cauta domnul "opa la telefon ). Spuneam ca in relatiile de ser#iciu nu tre%uie sa uitam sa ne spunem si profesia > ) Sunt inginerul "opescu si as dori sa #or%esc cu domnul ... ). +sta nu inseamna sa ne etalam cu ostentatie functia. +m intilnit o somitate din lumea medicala care se recomanda simplu ) sunt doctorul A ...F mentionind doar meseria , nu titlurile pe care le detinea. +ltce#a este cind secretara face legatura. -om fi socati , fara doar si poate , sa auzim la telefon ) Sunt directorul general al firmei ... ). .n sc;im% , este normal ca secretara sa sa spuna > ) +#eti legatura cu domnul director general "opa ).

42

',perienta ne do#edeste ca a#em de-a face si cu situatii neplacute. "ersoane care nu au ;a%ar de elementarele reguli ale unei purtari ci#ilizate spun rastit ) +lo , cu 'lena ) , de pilda. 3aca din intimplare am gresit un numar de telefon , tre%uie sa ne cerem scuze. Cu toate acestea deseori ni se raspunde in/urios. 'ste o purtare incompati%ila cu statutul de om ci#ilizat , asa ca sa ne a%tinem sa ne purtam la fel #reodata. S.$0+$.. .N C+5' S' 5'C<M+N3+ S+ N0 <:<S.M $':' <N0: Sunt situatii in care nu se recomanda sa folosim telefonul. 3e pilda , nu se adreseaza prin telefon o in#itatie la o masa festi#a - receptie , logodna , nunta , %otez. 3e regula recurgem la in#itatii scrise. 3e asemenea , nu se transmit prin telefon condoleante , ci personal sau in scris. .n #iata suntem pusi adeseori in postura de solicitanti. -om telefona numai pentru a sta%ili o intilnire sau o audienta. Sansele noastre cresc daca ne e,punem pro%lema personal. M.C. N'9:.='N$' $':' <N.C' Sa a#em gri/a sa tinem receptorul corect pentru ca altfel nu ne #om auzi %ine. 3aca o con#or%ire telefonica se intrerupe , #a suna din nou cel care a c;emat si nu celalalt. Cautindu-se reciproc in acelasi timp , telefonul #a suna ocupat la nesfirsit. :a sfirsitul fiecarei con#or%iri , sa ne asiguram ca am pus %ine receptorul in furca , altfel rupem orice legatura cu lumea e,terioara si pot sur#eni o multime de necazuri. $':' <N0: +:$C0.-+ Con#or%irea de la o ca%ina pu%lica sau de la telefonul unei alte persoane , difera de cea de acasa - in primul rind ca durata , dar si ca su%iect. Con#ersatiile lungi dau nastere la cozi intermina%ile in fata ca%inelor pu%lice , constituind o sursa inepuiza%ila de ner#i. Nu tre%uie sa ne folosim de telefonul altcui#a decit pentru a face o comunicare scurta. aptul ca i-ai cerut gazdei permisiunea de a da un telefon , nu te indreptateste sa sa-ti rezol#i toate pro%lemele pe aceasta cale si nici sa uiti unde te afli. Nu raspundeti la relefon intr-o casa straina decit daca #a roaga gazda. 3aca ramineti singur intr-un %irou sau intr-o locuinta straina nu #eti telefona decit in caz a,trema urgenta si ii #eti comunica acest lucru propietarului de cum intra pe usa. $entatia a face o ) mica economie ) dind telefon in pro#incie tre%uie inlaturata din principiu si nu frica de a fi descoperiti. de de de

"rincipiile noastre aplicate in #iata si nu #or%ele ramin singurele criterii dupa care suntem /udecati de cei din /ur. $elefonul este cel mai potri#it mi/loc de a-ti anunta #izita intr-o casa. '#itati sa le faceti o ) surpriza ), c;iar si rudelor 2 3aca nu au telefon , gasiti o alta modalitate de a #a anunta. .n orice caz , nu mergeti nicaieri fara sa dati telefon in preala%il.

!. COR(S"O+1(+&A
BU+(-( MA+,(R( 0 +(*RU "( A-B 0 SCR,SOAR(A
"e #remuri a scrie o scrisoare era o ade#arata arta, iar scrisoarea o placere nu numai pentru cel care o scria, ci si pentru cel care o primea. +stazi , doar scriitorii, artistii - in general -si indragostitii mai scriu cu pasiune scrisori. .n iuresul unei e,istente trepidante , ma/oritatea

43

oamenilor prefera telefonul , fa,ul sau tele,ul pentru transmiterea unor informatii. Cu toate acestea constatam cu totii ca scrisorile nu au disparut din #iata noastra , do#edindu-si utilitatea dintotdeauna. 3atorita perfectionarii mi/loacelor de transport , scrisorile a/ung astazi in timp record in cele mai indepartate colturi ale lumii incit nu faptul ca mesa/ul pe care-l transmitem a/unge cu intirziere ne face sa nu mai scriem... Ceea ce ne lipseste este interesul si uneori talentul de a transmite ideile intr-o forma eleganta. Si nu in ultimul rind ... lenea. .ntr-ade#ar , o scrisoare tre%uie sa e,prime o gindire clara , coerenta , redactata intr-un stil ales. C;iar si scrisul tre%uie sa fie ingri/it pentru a nu da dureri de cap celui care o citeste. $oate acestea presupun sa ne rezer#am un timp special pentru corespondenta , pentru alegerea ;irtiei si a plicului, terminind cu e,pedierea scrisorii prin posta. Cui nu i s-a intimplat sa descopere dupa multe zile o scrisoare nee,pediata dar de la care asteapta cu nera%dare raspuns( -om #edea ca tre%uie sa stim cite#a lucruri importante despre scrisoare in general pentru a putea #or%i despre %unele maniere care tre%uie sa gu#erneze si acest mod de a ne ) prezenta ) in fata cui#a , indiferent ca este #or%a despre o persoana apropiata sau despre una oficiala. ',ista desigur si scrisori pe care suntem o%ligati sa le scriem , ceea ce reprezinta un supliciu. 3ar tocmai aceasta dificultate pe care tre%uie s-o in#ingem da mai mare #aloare scrisului si #a face scrisorile mai pretioase decit un sc;im% de replici telefonice. C;iar cei care se pling de lipsa de timp nu scapa de datoria de a raspunde scrisorilor primite. Sa intirzii prea mult cu un raspuns inseamna o desconsiderare a corespon-dentului. 3in aceasta intirziere pot sa rezulte animozitati , pierde-rea relatiilor sociale sau comerciale , si de aici gra#e incurca-turi personale sau financiare. "rin urmare , c;iar daca a#em moti#e de a intirzia un raspuns tre%uie sa confirmam primirea scrisorii. ',ista insa si situatii in care putem sa intelegem de ce nu ni se raspunde. 'ste cazul indragostitului fara speranta ce %om%ardeaza literalmente cu scrisori o tinara ce nu-i impartaseste sentimentele sau cazul grafomanilor , cunostinte intimplatoare care ne trimit misi#e , uneori intermina%ile , total neinteresante. Scrisorile e,ista in #iata noastra si sunt necesare in toate situatiile. ',ista scrisori de afaceri dar si scrisori de prietenie , de dragoste , unele pline de ura , de disperare , de spe-ranta. .n toate insa se #a pastra stima fata de destinatar si nu numai in formulele de politete ci mai ales prin formularea gindului clar , in termeni adec#ati te,tului. "entru a atinge acest scop nu putem indica formule , reguli , pentru ca de fapt fiecare scrisoare depinde de cultura , caracterul si educatia celui care o scrie. ',ista totusi doua conditii > acordul dintre continutul scri-sorii si stil precum si un efort minim pe care tre%uie sa-l faci pentru a te e,prima pe intelesul destinatarului. Cind scriem sa ne imaginam ca aceste rinduri ar putea fi pu%licate Csa zicemD si ca ar putea fi citite de catre necunoscuti. <ricit de intima ar fi o scrisoare, nu tre%uie sa fie compromitatoare pentru nimeni. C;iar daca a#em unn conflict cu cine#a si alegem aceasta cale pentru a-l rezol#a simtind ne#oia de a-i spune cite#a cu#inte care sa-l usture - ca un )%rustureF, ne #om a%tine. Sa nu uitam ca se compromite intotdeauna cel care foloseste cu#intele urite si nu cel care leciteste2

')C&)T#. C+&)'*+,D),T)(
Curiozitatea tine de natura omului - nimeni nu este complet scutit de ea , dar ea nu ne da dreptul sa de#enim indiscreti si , in nici un caz , sa atentam la secretul corespondentei. Cind pui o scrisoare inc;isa la posta inseamna ca te prote/ezi in mod legal impotri#a desc;iderii ei. +i dreptul de a urmari in /ustitie pe cel care iti desc;ide scrisorile. 'ste unul dintre cazurile cind legea coincide total cu regulile %unei cu#iinte. Se intelege de la sine ca citirea corespondentei adresate altei persoane constituie un grosolan a%uz de incredere si o imi,tiune intolera%ila in #iata acesteia , c;iar daca este #or%a de soti , parinti , copii. 9estul acesta poate a#ea uneori urmari gra#e si impre#izi%ile in relatiile de pilda dintre parinti si copii. 'ste cu totul altce#a sa ceri #oie sa citesti o scrisoare si sa ti se permita s-o faci 2

44

AS"(C&U- COR(S"O+1(+&(, +precierea unei scrisori incepe prin impresia pe care ti-o creeaza de la inceput , prin ;irtia folosita, dispunerea in pagina, grafie , acuratete. +%ia dupa acest e,amen incepe lectura. < scrisoare al carei aspect este ingri/it cistiga automat %una#ointa destinata-rului care #a fi mai recepti# fata de continut - gata sa primeasca o #este , sa accepte o cerere, sau pur si simplu sa se gindeasca cu placere la e,peditor. Birtia este un element foarte important si aspectul unei scrisori depinde in mare masura de ea. 3esi suntem in era am%ala/elor policrome , a fotografiei in culori ,nici o ;irtie nu este mai potri#ita decit cea de un al% imaculat. Birtia de scrisori nu este niciodata liniata ,suprafata ei este neteda si marginea taiata drept. Se intelege ca plicul #a fi de aceeasi calitate si culoare si de o marime potri#ita C este %ine ca ;irtia sa fie impaturita doar de doua ori D. .n mod o%isnuit se scrie numai pe parte a colii. 3aca a#em o ;irtie de %una calitate , putem scrie pe am%ele fete, c;iar daca prezentarea #a a#ea putin de suferit. Se recomanda ca o scrisoare sa fie scrisa de mina - este do#ada in plus a consideratiei fata de destinatar.Se intelege de la sine ca ar fi %ine sa fie scrisa cu cerneala , deci cu stiloul. 3upa cum #edeti, pledam pentru frumos si %una cu#iinta. Nimic e,tra-#agant sau intimplator in modul in care intelegem sa ne transmitem gindurile la distanta. 3e aceea - in mod firesc - si cerneala tre%uie sa intregeasca imaginea de mai sus. 3eci, cerneala al%astra sau neagra. .n nici un caz , rosie , #erde , mo# 2 3ar sa nu fim prea formalisti. 3e o %una %ucata de #reme pi,ul a detronat stiloul. < scrisoare scrisa cu pi,ul nu #a fi , in nici un caz , primita mai prost decit una scrisa cu stloul. $re%uie sa recunoastem totusi ca scrisul nostru este mai frumos si , totodata mai personal daca folosim stiloul. Creionul la rindul "entru ei e,ista pi,uri cu mina de creion ... < scrisoare %atuta la masina #a fi lipsita de acea nota personala despre care am #or%it. 'a este rezer#ata, aproape in e,clusi#itate, relatiilor ofi-ciale. +utoritatilor sau partenerilor de afaceri ne #om adresa aproape o%liga-toriu printr-o astfel de scrisoare. 3ar scrisul la masina este mai rapid decit cel de mina, lucru ce tre%uie speculat, astazi cind timpul este mai pretios ca oricind. 3eci nu este nepoliticos sa trimiti scrisori personale, %atute la ma-sina. Sunt situatii in care nu #om folosi niciodata masina de scris. elicita-rile de orice fel, multumirile, scuzele, condoleantele se scriu de mina si, cu atit mai mult, scrisorile de dragoste. -a imaginati ce impresie ar face asupra iu%itei o scrisoare %atuta la masina, desi e,ista e,ceptii si de la aceasta regula... .mportant este ca ele sa fie lizi%ile si tre%uie sa recunoastem ca daca facem un mic efort lucrul acesta este posi%il. "unerea in pagina a te,tului are rolul ei in aspectul unei scrisori. Nu scriem cum ni se nazare, fara data, fara titlu, fara alineate oricit de gra%iti am fi. +stfel, #om incepe o scrisoare prin a pune localitatea si data Cziua, luna, anulD in dreapta sus. :a mi/locul paginii, central, la citi#a centimetri de marginea de sus, #om scrie formula de introducere >F3ragii meiF,F3raga meaF sau ) Stimata doamna A ). ',ista di#erse nuante in folosirea cu#intului ) drag , draga ) cu #ariantele pe care le comporta )scump, scumpaF,F iu%it, iu%itaF etc . +stfel, este o deose%ire intre ) 3raga prietena ) si ) "rietena mea draga ), dintre ) 3raga tata ) si ) $ata drag ) ... ormulele de alint de genul ) 3raga mea turturica adora%ila ) sau )"isoiasul meu scump cu smintinica pe %otic ) pot fi scrise intr-un anume moment al #ietii si intr-o anumita stare de spirit. 3ar s-ar putea ca peste ani de zile cu#intele sa #i se para c;iar dumnea#oastra ridicole. < scrisoare c;iar intima nu tre%uie sa depaseasca anumite limite de decenta, din nenumarate moti#e. <ricum, titlul incepe cu litera mare si se desparte de restul te,tului prin #irgula, apoi se incepe scrisoarea tot cu ma/uscule. +lineatele sunt mai retrase cu 2-3 cm si incep cu litera mare. +lineatele sunt necesare cind trecem de la un su%iect la altul sau de cite ori formulam o noua idee. Sa nu ni se para un amanunt - e foarte important2 <rdinea paginilor este cea fireasca >

45

1 ,2 , 3 , &. 'ste %ine ca acestea sa fie numerotate pentru a nu crea confuzii in succesiunea ideilor. Cit pri#este te,tul propriu zis , nu tre%uie sa a%uzati de semne de e,clamare sau de intre%are , dupa cum nu este cazul sa su%liniati cu#inte sau fraze intregi - e do#ada ca nu a#eti incredere in discernamintul celui caruia i-ati adresat scrisoarea. 3e asemenea , se cu#ine sa fiti atenti la simetria rindurilor - alegeti o ;irtie al%a , dar daca nu puteti scrie drept, puneti dedesuptul ei un sa%lon sau rescrieti scrisoarea. 3upa ce ati terminat scrisoarea, nu re#eniti cu prea multe ".S.-uri C) post scriptum ) D. 3oua sunt suficiente>".S. si ".".S. Semnatura se pune in dreapta, /os, dupa o formula politicoasa, amicala sau afectouasa - in functie de relatia pe care o a#eti cu cel caruia ii scrieti. ',ista formule consacrate, in special in scrisorile oficiale > ) +l d-#oastra, cu deose%it respect, inginer 3an "opa ) sau ) -a rog sa primiti inca o data multumirile mele , inginer 3an "opa ). 3aca scrisoarea e %atuta la masina , este o%ligatoriu s-o semnati de mina cu numele intreg, in semn de consideratie. 5etineti ca te,tul tre%uie incadrat in pagina , lasind o margine de cca 3 cm pe care e %ine sa nu scrieti nimic. Si acum sa punem scrisoarea in plic. Birtia se pliaza o data , cel mult de doua ori, in functie de marimea plicului. +cesta tre%uie sa fie de aceeasi culoare cu ;irtia pe care am scris. 'ste necesar ca adresa destinata-rului sa fie completa > nume si prenume , strada ,numar , %loc , scara , eta/, apartament, codul postal, localitatea , /udetul Cdepartamentul D. "entru scrisorile pe care le e,pediati in strainatate respectati uzantele fiecarei tari. Numele e,peditorului nu tre%uie sa lipseasca Cdin di#erse moti#e s-ar putea sa #i se returneze scrisoarea D. :ocul lui este fie pe fata plicului, in stinga, sus, fie pe spatele acestuia, in triung;iul care inc;ide plicul. $im%rele tre%uie sa ai%a #aloarea ceruta in functie de locul de destinatie. 'le se lipesc in dreapta sus, unul linga altul pe orizontala. "entru strainatate alegeti tim%re dintr-o anumita emisiune in locul #alorilor curente. Suntem siguri ca le #eti produce o %ucurie prietenilor colectionari. 0ltimul )pasF in trimiterea unei scrisori este introducerea ei in cutia postala. 3aca nu a#eti timp s-o faceti si apelati la cine#a, regula cere ca, in semn de incredere, sa i-o dati desc;isa. +ceeasi regula presupune ca persoana respecti#a sa o lipeasca in fata dumnea#oastra. 3aca trimitem scrisoarea prin personalul ;otelului sau prin oameni de ser#iciu le-o inminam inc;isa.

CAR&(A 1( 2,3,&A / CAR&(A "OS&A-A / 2(1(R(A / &(-(*RAMA

C;iar si pentru scurte comunicari este de preferat sa scrieti o scrisoa-re. $otusi este admis sa recurgeti si la o carte de #izita, daca te,tul este foarte scurt J de e,emplu cind raspundeti unei in#itatii sau unei felicitari, cind transmiteti salutari sau cind recomandati pe cine#a cui#a. Cartea postala simpla este din ce in ce mai rar folosita in corespon-denta pentru ca poate fi citita de catre oricine. -ederea insa, datorita fru-musetii imaginii, este facuta sa %ucure pri#irea tuturor. Spatiul rezer#at scrisului ne o%liga sa ne rezumam la cite#a idei. Cel mai %ine ar fi ca aces-tea sa se refere la imaginea propriu-zisa e#itindu-se platitudinile de genul ) un strop de mare si o raza de soare #a trimite de pe minunatul litoral romanesc +dina ). :ipsa de inspiratie si, de fapt, dezinteresul pentru gestul facut se traduce prin te,te stereotipe >F Salutari din -atra 3ornei - familia "opescu ) sau ) $oate cele %une de pe minunatele plaiuri romanesti...FCsi pe #erso e o imagine cu un %uc;et de flori sau mai rau, cu...doi iepurasiD. <ri-cum, sa nu scriem o%lic. ' inestetic, c;iar daca unii cred contrariul. .ata ca a/ungem si la alegerea #ederilor, care nu tre%uie sa fie un act gratuit ci un act de cultura. Ne #om opri la acele imagini care sunt semnifi-cati#e pentru locurile pe care le #izitam, gindindu-ne si la

46

faptul ca uneori le trimitem unor colectionari. C;iar daca $urnul 'ifel este imaginea em%lema-tica a "arisului sa nu uitam ca ea a de#enit ultra%anala. 3e pilda, daca #izi-tam un muzeu sa alegem reproduceri ale capodoperelor care ne-au impresionat in mod deose%it, iar pe #erso sa le comentam. Sa recunoastem ca asta presupune sa ne documentam, dar merita sa facem acest efort intelectual. $elegrama, cu #ariantele ei fa,ul si tele,ul, este indicata in toate cazurile in care tre%uie transmisa o comunicare deose%it de urgenta. < telegrama nu tre%uie sa cuprinda cu#inte inutile, dar nici sa fie criptica dintr-o economie e,agerata, deoarece s-ar putea ca destinatarul sa nu inteleaga mesa/ul. 5eititi sc;ita $elegrame de ..:.Caragiale dar si ciorna telegramei dumnea#oastra - s-ar putea sa #a amuzati copios. C( +U &R(BU,( SA ),( O SCR,SOAR( Nu se trimit niciodata scrisori anonime. Cu toate ca unele #oci sustin ca sunt utile, este necesar sa renuntam la acest o%icei care denota o totala lip-sa de caracter. Nu se incep toate alineatele cu )euF.

0om amina 1ntotdeauna sa trimitem o scrisoare de amenintare sau in2urioa sa, in speranta
ca #om renunta sau ca #om adopta un ton pe care nu-l #om re-greta mai tirziu. Sa nu dramatizam incidentele minore, sa nu e,ageram cu comentariile pesi-miste asupra e#olutiei unei %oli sau asupra situatiei noastre financiare. ap-tele marunte nu intereseaza decit rudele apropiate si pe de alta parte sa ne gindim ca )dramaF frigiderului stricat se #a fi rezol#at de mult pina #om pri-mi raspunsul, iar de raceala nici nu ne #om mai aduce aminte2 .n general, sa nu ne lamentam in permanenta dar nici sa nu ne laudam e,cesi#. <rice e,agerare indiferent de su%iect, este nepotri#ita. Sa nu uitam ca e posi%il ca scrisoarea noastra sa cada in miinile altcui#a, asa ca tre%uie sa e#itam sa dam amanunte care s-ar putea intoarce impotri#a noastra sau de care ne-ar fi rusine peste un timp.

$+D).) D) 'C&('+&(
3am mai /os cite#a e,emple de scrisori> una particulara si trei scrisori oficiale, necesare o%tinerii unui ser#iciu. +ceste scrisori #or fi insotite de un C.-. AC(S& &(.& 2A ), SCR,S CU -,&(R( 1( M,+A/ ,+ S&,+*A8 ,+ 1R(A"&A/ O A1R(SA. :'9'N3+ > C<M'N$+5'+ 0N'. -'3'5. SCRISOARE PARTICULARA : 15.03.4&, 3<5$0N9 3ragii nostri, +m a/uns de o zi la 3. , un orasel frumos si foarte ploios. Se zice ca este soare cam odata pe an. 3rept urmare ne-am cumparat in sfirsit o um-%rela in folii colorate. $ocmai am #izitat castelul din forografie. 3upa cum se #ede, acesta este )5oter SaalF si pe pereti se afla portretele familiei no%iliare care a construit castelul. .n usa pe care o #edeti ne-a intimpinat insusi printul - un domn foarte dragut -de meserie print 2 +cum suntem intr-o cafenea ca sa ne adapostim de ploaie, si in /urul nostru sunt numai doamne in #irsta care isi %eau cafeaua de la ora 5. -a sarutam si #a mai scriem, .oana si +ndrei.

47

Modele de scrisori de cerere de ser9iciu

1D M."atru .nstitutul de Cercetari +tomice, str. .z#or nr. 12 sect. 5, str. Negustori nr. 6 sect. 2, cod !511& 1ucuresti

Bucuresti3 "" mai 1994

3omnule 3irector, .n urma anuntului dumnea#oastra din ziarul )5omania li%eraF din 10 mai 144&, #a trimit alaturat un curriculum #itae. 5aspund acestei solictari de-oarece cred ca e,perienta mea corespunde cerintelor postului oferit."e de lata parte, acti#itatea institutului dumnea#oastra ma intereseaza foarte mult si pentru ca desc;ide posi%ilitati de #iitor. 3e asemenea, #-as ramine o%li-gat daca ati %ine#oi sa-mi acordati un inter#iu la o data cit mai apropiata, pentru a discuta mai %ine e#entuala mea anga/are. .n asteptare, cu aceasta speranta, #a rog sa primiti domnule director, e,presia sentimentelor mele de respect. Mi;ai "atru

C#&&(C#.#$ 0(T%)
Mi;ai "atru Nascut la > 30 ian 146& +dresa> str. .z#or nr. 12 sect 5, cod !511& 1ucuresti $elefon > 2&4310! Celi%atar, stagiul militar satisfacut. +%sol#ent al .nstitutului "olite;nic 1ucuresti, acultatea de electronica, promotia 14**@ cu media 4,4* EXPERIENA PROFESIONALA 5 ani inginer proiectant la Centrala Nucleara Cerna#oda LUCRARI PUBLICATE Studii pe teme de specialitate in re#ista )'ra atomicaF, doua dintre ele au fost traduse in re#ista )Ne?s?ee6F. LIMBI STRAINE 'ngleza > foarte %ine ranceza > satisfacator .taliana > satisfacator

,+ "R(3(+&
.nscris la doctorat din anul 1442

"AS,U+, "escuit/ sa:

2D ..-asilescu S.C. Construct S.+., str. 1razi nr. 2, str. Negustori nr. 26, cod &113 Sacele, cod 51&4 1raso#, /ud. 1raso#

48

'acele3 "0 apr. 1994

3omnule 3irector, .n urma anuntului dumnea#oastra din ziarul )Curierul nationalF din 11 aprilie 144&, #a trimit alaturat un curriculum #itae. -a rog sa-mi fi,ati o data la care ma pot prezenta pentru a #a e,pune moti#ele care ma determina sa solicit acest post. -a multumesc anticipat si astept raspunsul dumnea#ostra. .on -asilescu CURR,CU-UM 2,&A( .on -asilescu Nascut la > 2* iunie 1460 +dresa > str. 1razi nr. 2, cod &113 Sacele, /ud. 1raso# Starea ci#ila > casatorit, am in intretinere trei copii minori Stagiul militar > satisfacut

S&U1,,
:iceul .ndustrial de Constructii 1raso#, 10 clase curs de calificare cu durata de 2 ani, specialitatea zidarie 'A"'5.'N$+ "5< 'S.<N+:+ C conform ) cartii de munca ) D 2 ani Santierul de Constructii Sacele 14!6-14!*, 14*0-1440 sef de ec;ipa la .ntreprinderea de 9ospodarie Comunala si :ocati#a C.C9:D 1raso#% din 1440 maisrtu zidar la S.5.:. Codlea. "recizez ca am lucrat in tot acest timp si ca zugra#, faianter si #opsitor

-,MB, S&RA,+( 4ermana5 bine

3D M. "opescu, .mpe, S.5.:., str. Camelia nr. 1& sect. 3, sos. "anduri nr. 1* sect. 6 cod 1&426 1ucuresti, cod 13112 1ucuresti 3omnle 3irector, 5aspund la anuntul pu%licat in )5omania li%eraF din 1& martie 144& prin care se ofera mai multe posturi de secretara. :a #irsta de 3! de ani, consi-der ca am suficienta e,perienta, simtul responsa%ilitatii, fiind un om acti#, cu spirit de initiati#a. 'c;ili%rata si calma iu%esc organizarea. +m lucrat ca secretara a unui mare liceu si in paralel am a#sol#it cur-suri de operator ".C. si mar6eting, iar in prezent lucrez la o mica firma par-ticulara. +stazi, dorind sa-mi cunostintele nou o%tinute, precum si e,perien-ta anterioara, as fi interesata sa lucrez intr-o interprindere de an#ergura firmei dumnea#oastra, ca secretara sefa la oricare dintre compartimentele > import - e,port, financiar, mar6eting. +ne,ez curriculum #itae solicitat in anunt, urmind ca actele sa le pre-zint la data desfasurarii concursului, deoarece aceasta data nu a fost preci-zata in anunt, #a rog sa %ine#oiti sa-mi comunicati in timp util cind #a a#ea loc concursul si conditiile lui de desfasurare.

49

Cu multumiri, Maria "opescu.

C#&&(C#.#$ 0(T%)
Maria "opescu +dresa > str. Camelia nr. 1&, sect. 3, cod 1&426 1ucuresti $elefon > 61&4410 3! ani, casatorita, 2 copii > un %aiat in #irsta de 12 ani la liceul de muzica ) 9eorge 'nescu ) si o fata de 10 ani ele#a la liceul ) $onitza ) Sotul > inginer electronist la .nstitutul de Cercetari +tomice.

S&U1,,
+%sol#enta a :iceului de ilologie-istorie ).ulia BasdeuF promotia 14!6. Cursul de mar6eting cu durata de un an a%sol#it in 1441. Curs de operator ".C. cu durata de sase luni a%sol#it in 1442. ACTIVITATE PROFESIONALA 14!6-14*0 > secretara ad/uncta la :iceul .ndustrial ) "ipera ).

1980-19905 secretara se a la acelasi liceu

1440-144& > secretara a directorului firmei )+u3aMiF S.+.

(."(R,(+&A
1una cunoastere a utilizarii calculatorului CMS3<S, I<53 "'5 'C$ 5.1, I.N3<IS, I<53, C<5': 35+I, :<$0S 123D. 0surinta in e,primare Coral si scrisD si in relatiile cu pu%licul.

-,MB, S&RA,+(
engleza > %ine franceza > satisfacator

. BU+(-( MA+,(R( -A MASA

PIATRA DE !"ER"ARE A ED#"A$IEI .nca din cele mai #ec;i timpuri , masa s-a desfasorat dupa un anumit ritual. 3esi era diferit de la tara la tara acesta a impus acele reguli care constituie astazi criterii importante in aprecierea unei persoane %ine crescute. ara indoiala , masa pe care o oferim sau cea la care suntem in#itati a de#enit un prile/ pentru intilniri importante si discutii interesante. 3in fastuoasele mese de pe #remea romanilor sau din timpul 5enasterii daca ar fi sa ne referim numai la acele epoci care ne infier%inta si astazi imaginatia - transpare in zilele noastre o%iceiul de a ne onora in#itatii cu o masa elegant aran/ata , impeca%ila. "ri#ind inapoi , putem spune ca s-a renuntat , in general , la opulenta si lu, ostentati#. +zi nu se mai %ea din pocale de aur care poarta semnatura lui 1en#enuto Cellini , de pilda. .n sc;im% , a minca din farfurii de portelan de %una calitate si a

50

%ea din pa;are de cristal a de#enit un lucru o%isnuit. .n mod firesc , comportamentul mesenilor a cistigat in rafinament prin respectarea unor norme impuse de codul manierelor elegante. ',ista astazi tendinta de a adopta modul de #iata modern in totala contradictie cu cel clasic. Ne deplasam in goana dintr-un loc intr-altul si de cele mai multa ori masa noastra este frugala. "regatirea mesei si spalatul #aselor ne-ar rapi un timp pretios. $indem spre simplitate si comoditate , renuntind la tot ceea ce ar incarca in mod inutil e,istenta noastra. S-ar parea ca ne contrazicem. 3ar indiferent ca optam pentru un ser#iciu de masa din portelan de Se#res sau pentru unul din sticla incasa%ila , respectarea unor reguli este o%ligatorie , incepind cu pregatirea casei , aran/area mesei si terminind cu felul in care mincam fructele.

CUM ARA+7AM MASA

Masa familiala , cea de toate zilele tre%uie sa fie si ea apetisanta si ingri/ita , ca si cea festi#a. 0n #ec;i dicton spune ca ) omul inteligent se ;raneste cu oc;ii ). ' de preferat o farfurie de faianta , intacta , uneia de portelan cio%it , c;iar daca aceasta a fost cind#a foarte frumoasa. ' de preferat fata de masa din in , apretata , uneia dintr-o tesatura scumpa , dar acoperita de pete. Se intelege de la sine , ca in zilele de sar%atoare ne #om ocupa in mod deose%it de aran/area mesei. "entru mese festi#e , fata de masa si ser#etelele #or fi si ele festi#e , de o al%eata imaculata , iar pentru reuniuni intime se pot folosi fetele de masa colorate. < fata de masa tre%uie sa fie destul de mare ca sa ascunda , pe cit posi%il , picioarele masei. .n nici un caz nu #om folosi fete de masa din material plastic , c;iar daca imita perfect cea mai sofisticata tesatura. ' %ine sa asezam su% fata de masa un molton su%tire care prote/eaza furnirul mesei. $re%uie sa asiguram un anumit spatiu pentru fiecare in#itat , c;iar si pentru cei foarte %ine educati care stiu sa-si tina coatele pe linga corp. Ca musafirii sa se simta comforta%il , acest spatiu tre%uie sa fie de cel putin 50 cm. Cum aran/am masa ( +tit masa familiala cit si cea festi#a sunt asezate la fel , dar difera numarul farfuriilor , al tacimurilor si al pa;arelor in functie de felurile de mincare. iecare farfurie #a fi du%lata de o alta care se aseaza dedesu%t , pentru ser#iciu , si care utilizata doar pentru a pune pe ea farfuria din care mincam. :a mesele de fiecare zi ne putem lipsi de cea de-a doua farfurie. Masa festi#a se prezinta , de o%icei , astfel > farfuria pentru primul fel este asezata deasupra farfuriei de ser#iciu. "e ea se pune ser#etul frumos impaturit. C;iflele sau feliile de piine se pun in doua-trei cosulete speciale , repartizate simetric. :ocul furculitelor este la stinga farfuriei. +liniate de la dreapta spre stinga in ordinea utilizarii lor , acestea se aseaza cu dintii in sus. :a dreapta , se pun cutitele , cu partea taioasa spre farfurie , tot in ordinea utilizarii - cel mai indepartat este pentru primul fel de mincare , adica pentru peste iar in fata farfuriei sta lingura de supa cu cur%ura in su s si uneori lingurita de desert C daca e loc pe masa D. Nu #om aseza niciodata alaturi mai mult de trei cutite si de trei furculite. 5estul tacimurilor - linguritele de tort , furculitele mici pentru %acla#a sau pentru fructe nu se pun pe masa ci pe o masuta de ser#iciu sau pe un %ufet , pentru a fi la indemina. +ceste reguli nu sunt %atute in cuie. Numarul tacimurilor si asezarea lor difera in functie de menu-ul ser#it la masa. .n desenele prezentate #eti gasi solutiile la care tre%uie sa recurgeti. :a toate mesele cit de cit solemne este o%iceiul sa se sc;im%e tacimurile dupa fiecare fel de mincare. :a o masa mai putin pretentioasa nu #om sc;im%a tacimurile decit daca a#em peste. .n general #om folosi patru farfurii > farfuria pentru antreuri , farfuria de supa , farfuria intinsa si farfuria de desert. 1olurile C castronasele D pentru supa limpede C consome D nu se pun de la inceput pe masa ci se aduc odata cu supiera. $acimurile se pot pune si pe suportul destinat lor care #a fi asezat la dreapta farfuriilor. "e suport #om aseza , in dreapta , cutitul , cu partea taioasa spre farfurie , si in stinga lui furculita cu dintii in /os. :ingura si linguritele

51

pentru desert #or fi asezate in fata farfuriei. 3aca utilizam suportul de tacimuri #om pune ser#etelul la stinga , direct pe fata de masa. $ot in fata farfuriilor , spre drapta , este si locul pa;arelor. $rei tipuri de pa;are sunt o%ligatorii - de tuica , de #in C pa;arul de #in rosu e ce#a mai mic decit cel de #in al% D si de apa. 5etineti ca ele tre%uie sa faca parte din acelasi ser#iciu. Nu impro#izati - e o nota proasta - si #a recomandam sa nu dati mese festi#e daca nu puteti. 3upa folosire , pa;arele de tuica se iau de pe masa. Nu #a %agati degetele in ele. olositi neaparat o ta#a in acest scop. -a #a scuti de drumuri inutile. 1auturile aperiti#e se ser#esc intotdeauna inainte de masa. "a;arele speciale se gasesc pe o masa separata , pe o ta#a , si fiecare in#itat se ser#este cu ce-i place. ' %ine ca sortimentul de aperiti#e sa fie #ariat. Sticlele stau si ele la indemina , pe o alta ta#a. Sampania si coniacul nu se ser#esc decit la sfirsitul mesei. -a prezentam alaturat di#erse tipuri de pa;are , sticle si cani. Sticlele de #in si apa #or fi dispuse simetric pe masa , la indemina %ar%atilor care fac oficiul de a ser#i %auturile. "entru a nu pata fata de masa , sticlele se pun pe o ta#ita sau pe farfurioare speciale. +pele minerale se ser#esc in sticlele lor originale ca si #inurile straine. 3ecorarea masei depinde de marimea ei , de rangul musafirilor si de impre/urari. +proape indispensa%ile , florile si luminarile #or incinta pri#irea. lorile tre%uie puse in #aze /oase ca sa nu-i impiedice pe meseni sa se #ada. Nu #om pune pe masa decit ceea ce poate ser#i la o intre%uintare imediata. ',ceptie fac solnitele si recipientele pentru piper care #or tre%ui sa fie suficiente C una pentru circa trei -patru persoane D. -om a#ea gri/a ca acestea sa nu fie infundate sau umede. < gospodina atenta pune in recipientul respecti# cite#a graunte de orez. 3aca nu folosim recipiente cu capac perforat , celelalte tre%uie sa fie insotite de lingurite pentru ca nimeni sa nu fie silit sa se foloseasc de propiul cutit , ceea ce ar fi o greseala. Sa retinem deci ca untdelemnul , otetul , mustarul , smintina etc. se #or aduce doar daca cine#a le cere. < gazda atenta le are pregatite si le ofera. "entru sosuri se foloseste o sosiera. +tentie > sosul nu se pune nici pe friptura dar nici pe piure sau pe alte garnituri C macaroane , sote de legume etc D deoarece e iestetic. Sosul se pune in farfurie si se moaie in el %ucatelele de carne taiate pe rind. Nu se amesteca tot ce a#em in farfurie de la inceput cu toate ca este gustos dar ) pasta ) o%tinuta este imposi%il de pri#it. -om e,plica acest lucru adolescentilor care au ramas cu acest o%icei de cind erau mici si li se ) passa ) mincarea. <data intre%uintata sosiera #a fi luata de pe masa. Salata se ser#este in castronele separate , pentru fiecare in#itat in parte. Cind friptura este taiata la masa , gazda tre%uie sa ai%a la indemina tacimuri speciale. ' de preferat insa ca ac,esta operatie sa fie facuta in preala%il, iar friptura sa fie prezentata felii , pe frunze de salata. .n multe tari salata se maninca separat dupa friptura. Sco%itorile nu-si au locul pe masa pentru ca nu se folosesc in pu%lic. +rgintaria este o%ligatorie ( .n cazul unor mese festi#e , da. "entru mesele o%isnuite e,ista tacimuri de otel ino,ida%il care sunt frumoase si usor de intretinut. ' ade#arat ca argintaria confera mesei eleganta , dar sa nu uitam ca tre%uie sa straluceasca de curatenie. Ca tot ce este pretios , argintaria cere o ingri/ire speciala , iar daca nu a#em timp pentru asa ce#a e prefera%il sa renuntam la ea. Ca mesele festi#e sa nu ne sperie prin dificultatile ce la creaza , este necesar un e,ercitiu indelungat. Sa-l facem in cadrul meselor de 3uminica , imaginindu-ne ca a#em in#itat cel putin un ministru , c;iar daca suntem doar in familie. -a fi o placere 2 Cu acest prile/ , #om pune o fata de masa deose%ita , tacimurile si #esela pe care nu le folosim zilnic si #om pregati o mincare speciala. 'ste o%ligatoriu ca toti mem%rii familiei sa respecte aceasta masa , fiind

52

punctuali , a/utind sau , daca se plim%a dimineata , aducind o floare sau cumparind un desert special C fructe , pra/ituri D. 5epetam > masa de 3uminica e sfinta.

C+$*+&T%$),T#. (, T($*#. $)')(

5egulile generale ale unei tinute corecte si pe care le-am definit intr-un capitol precedent sunt #ala%ile si la masa. Stam drept , dar nu intepeniti. Nu punem picioarele nici su% scaun , dar nici prea departe in fata , pentru a nu-i incomoda pe #ecini. Nu ne agatam de scaun. "ozitia miinilor are o mare importanta la masa. .n nici un caz %ratele si mai ales coatele nu tre%uie sa stea pe masa. Nu tinem cu miinile farfuria din care mincam. "ozitia corecta , de repaos , este cea cu %ratele lipite de corp si cu inc;eieturile miinilor spri/inite de marginea mesei. +ceasta tinuta se sc;im-%a cind mincam , pastrindu-ne insa coatele lipite de trunc;i. Ne #om #erifica tinuta inainte de a intra in sufragerie , spalindu-ne miinile in preala%il. '#entualele retusuri necesare dupa masa se #or face numai in %aie - ca de e,emplu improspatarea ru/ului , sau aran/area parului. 3aca nu a#em o %aie curata , nu in#itam musafiri 2 Nu tre%uie sa mincam niciodata gra%it sau ner#os. 'ste nu numai o regula de politete , ci si o prescriptie medicala. Mai gra#e sunt discutiile neplacute din timpul mesei. Sa le e#itam si sa ne impunem sa fim calmi. Si asa , #iata noastra este destul de stresata. Sa ne %ucuram de prile/ul pe care ni-l ofera o masa impreuna cu familia. Sa nu %em si nu #or%im cu gura plina. 'ste o regula care ar tre%ui sa fie destul de cunoscuta si n-am re#eni asupra ei daca n-ar fi incalcata zilnic. <amenii care incearca sa manince si sa po#esteasca in acelasi timp fac o impresie dezagra%ila. $re%uie sa fim atenti ca %uzele sa fie mereu inc;ise in timpul mestecatului. 'ste de prost gust sa tinem degetul mic usor ridicat cind mincam sau cind %em. 3aca a#em ciini sau pisici , acesti nau ce cauta in sufragerie oricit de mult i-am iu%i. 'ste nu numai o lipsa de respect fata de musafiri , ci si prile/ de incidente nedorite. 0n o%icei prost , specific romanilor , de care acestia nu se pot de%arasa , este acela de a-i o%liga pe musafiri sa manince mai mult decit #or. 5epetati si in#atati formulele > ) 3a , #a rog ) , ) Nu , multumesc ) , ) Ges , please ) , ) No , t;an6 7ou ) . Sa ne gindim %ine cind le rostim. Sunt gazde la noi si c;iar in alte tari care ne iau in serios. 3aca ne imginam ca este de %un gust sa refuzam a doua felie de tort cu toate ca am mai minca o portie , riscam sa raminem fara ea , deoarece a doua oara nu ni se mai ofera daca am spus ) Nu , multumesc ). Masa se transforma intr-un ade#arat cal#ar cind inimoasa gospodina repeta insistent > ) 3ar mai luati o sarmaluta , sunt delicioase 2 ) Nu ne asezam la o masa ca sa mincam pe saturate. Se poate cere sau lua dintr-un fel care ne-a placut in mod deose%it sau se poate refuza o mincare care ne face rau sau nu ne place. "oliticos este sa acceptam sa gustam din felul respecti# , pentru a nu /igni gazda. $ot de politete tine si tactul gazdei de a oferi mincare suficienta - nici prea multa , nici prea putina - fara a-si lauda e,cesi# preparatele culinare. Musafirii o pot face , cu moderatie insa , spre incintarea gospodinei , dar nu strigind peste masa si nici cerind in acel moment reteta. Cu atit mai mult nu este cazul sa se comenteze asupra procurarii dificile a unui produs. Masa tre%uie sa decurga firesc , fara ostentatie. +m putea spune ca aceasta e o norma ideala , greu de atins , la care tre%uie sa contri%uie si in#itatii daca simt ca gazda este in impas datorita tineretii sau a lipsei de e,perienta. Cu discretie , cu tact ei pot trece peste momentele peni%ile i#ite din te miri ce. Nu #or cere un antine#ralgic si un pa;ar cu apa in momentul in care gazda este foarte preocupata sa nu i se raceasca gustarile calde. Nu #or cere 6etc;up , piper , smintina sau alte ingrediente daca nu le sunt oferite , pentru ca sar putea ca ele sa lipseasca si gazda sa se simta /enata.

Sa manincam asa cum gateste gospodina 2 <%ligatia ei este sa guste in preala%il din toate %ucatele si sa le condimenteze moderat , iar a musafirului sa le accepte ca atare. ' foarte neplacut sa dam sfaturi culinare in functie de preferintele noastre. ie ca e o masa festi#a , fie ca este una o%isnuita , efortul gospodinei tre%uie rasplatit cu o remarca de genul > ) 3elicioasa supa 2 ) , ) Ce frumos arata salata 2 ) , ) Ce %ine miroase friptura 2 ). Ne #om a%tine de la orice discutii sau o%ser#atii dezagrea%ile. Copilului cu care am #enit ii #om face o%ser#atii acasa , ca si sotului care a depasit numarul de pa;are. Ne #om impune sa nu stam cu oc;ii atintiti asupra mem%rilor de familie cu care am fost in#itati , aruncindu-le pri#iri ucigatoare cind gresesc ce#a. 'ducatia nu se face in acel moment , caci atmosfera #a de#eni insuporta%ila pentru toti.

MASA ( S(R2,&A ;
-iata profesionala poate sa modifice o ordine pe care o credeam sta%ilita odata pentru totdeauna. +stfel , pe masura ce pauza de prinz se micsoreaza , masa de#ine mai frugala si tinde sa fie inlocuita cu masa de seara. :a aceasta contri%uie si distanta din ce in ce mai mare dintre domiciliu si locul de munca. 3e o%icei a#em musafiri la masa de seara. 3am mai /os regulile pentru o masa pretentioasa. <cazia , rangul musafirilor sau situatia noastra financiara permit unele simplificari. <ricum nu suntem o%ligati sa desfasuram un lu, peste posi%ilitatile noastre. "ledam pentru moderatie si simplitate care nu e,clud rafinamentul. C;iar si in familiile cele mai modeste o anumita rezer#a tre%uie pre#azuta pentru a face fata surprizelor de ultima ora. 3e asemeni , se #a pre#edea un fel de mincare pentru a fi inlocuit in cazul cind unii dintre musafiri nu-l suporta , din moti#e medicale e#entual , pe cel oferit anterior. "ersoanele condamnate de medicul lor la o dieta se#era , de fapt , ar tre%ui sa nu accepte in#itatii decit de la prieteni foarte apropiati care le cunosc regimul.

1 - %ntreurile > se compun in mod o%isnuit din feluri de mincare reci , picante , peste , mezeluriri si salate di#erse. Se pot ser#i si antreuri calde > ficatei de pui , diferite placinte , pizza , sufleuri , pateuri. +ntreurile reci pot fi com%inate cu cele calde , insa multa atentie - daca incarcam masa cu antreuri greu de digerat C salata de #inete , ciuperci cu maioneza etc D si in continuare a#em mai multe feluri de mincare , plus tort , plus %acla#a , plus ing;etata , riscam fie ca musafirii nostri sa faca o indigesti serioasa , fie sa luam mincarurile de pe masa neatinse. Ne gindim inainte de a c;ema musafiri cit am putea sa mincam noi insine intr-o #izita , fara sa ne im%olna#im 2 Tacimul5 un ser#iciu pentru antreuri sau ser#icii o%i/nuite de masa de dimensiune mi/locie. -inuri al%e demiseci si rose. 2 - Consome-ul > se ser#este o supa limpede in ceasca , cu o lingura de supa mai degra%a mica. 3aca n-am
oferit antreuri , #om putea inlocui supa cu o cior%a care #a fi ser#ita in farfurie cu o lingura o%isnuita. Se aduce castronul cu supa C supiera D si se ia de pe masa dupa golire. :a aceste feluri nu e ne#oie de %auturi.

3 - *estii sau crustaceele > e,ista pentru peste un tacim special. Se recomanda #inuri al%e , seci ,
spumoase si spumante. Cu cit pestele este mai gras cu atit #inul tre%uie sa fie mai acid C cum sunt cele din podgoriile +rdealului si Moldo#ei D.Cu stridii se poate ser#i c;iar o sampanie seaca.

4 - 6elul principal, elul de rezistenta 5 tacim normal. 3e regula acesta este o friptura sau un preparat
din carne. .ndiferent daca ser#im o friptura de porc , de miel , de pasare , din #inat sau una care tre%uie sa fie in singe - antricot sau musc;i de #aca - se impune un #in 51

rosu. :a carnea al%a se recomanda #inuri rosii usoare , iar la carnea rosie mai tari si mai puternice @ la #inat #inuri rosii seci, #ec;i , de calitate superioara. -om e#ita sa aducem pe masa curcanul , purcelul , musc;iul , intregi , c;iar daca este foarte decorati#. <%iceiul este nepractic. riptura se portioneaza in %ucatarie si se aran/eaza pe un platou pe care il #om orna in mod deose%it. 3e pilda , #om pune carnea pe cite#a foi de salata proaspata , iar deasupra #om aran/a cite#a frunze de patrun/el. 9arniturile #or fi puse in castroane separate , iar pentru salate este ideal sa a#em castronase mici rotunde sau patrate pentru fiecare musafir.

5 - Brinzeturile 5 lista poate fi infinita @ ceea ce tre%uie retinut e ca %rinzeturile se aduc la masa pe un platou
frumos din lemn. $acimul > cutite mici pentru intinsul untului si taiatul %rinzei. $oate %rinzeturile pun in e#identa %uc;etul #inurilor. Nu se aduc alte soiuri ci raminem la ultimul #in ser#it , deci #inul rosu. ',ceptie face telemeaua de oi , la care se pot ser#i #inuri rose si c;iar al%e , din aceeasi zona de unde pro#ine %rinza.

6 - Desertul 5 pentru pra/ituri se foloseste un tacim special -lingurite , cutite si furculite mici. +cum se recomanda
#inuri dulci si semidulci , parfumate C Murfatlar, "ietroasele , $irna#e , +l%a-.ulia D. Nu se ser#esc #inuri la deserturile din ciocolata.

7 - 6ructe proaspete > sunt prezentate intotdeauna cu un cutitsi o furculita speciale. +rgintaria coe,ista in acest
domeniu cu materiale noi , ino,ida%ile. Nu se ser#esc #inuri.

8 - Ca eaua si lic7iorurile 5 cafeaua pretinde lingurite mici ,cafeaua Mocca un ser#iciu mic de argint sau ,
e#entual , argintat. "entru doamne se #or ser#i lic;ioruri , iar pentru domni , cognac.

9 - %le8erea vinului potrivit iecarui el este o adevarata arta.

'ste domeniul stapinului casei care , daca nu se pricepe tre%uie sa se lase condus de un specialist , prieten sau negustor de incredere. 1auturile aperiti#e , c;err7 sau coctail , se ser#esc la temperatura pi#nitei , 10 - 12 grade. < sampanie sau un spumos sec ser#it ca aperiti# nu tre%uie sa depaseasca * sau 10 grade. iecere regiune are #inurile sale speciale a caror prezentare si temperatura ideala le sunt proprii. 3e asemeni , #om alege pa;arele potri#ite pentru fiecare tip de #in. "a;ar rotun/it sau cu picior scurt pentru #inurile al%e , pa;ar cu picior inalt pentru #inurile rosii. Cupa pentru sampanie si spumos. -inurile rosii #or fi ser#ite la temperatura pi#nitei daca sunt usoare si la temperatura camerei daca sunt mai tari. -inurile tre%uiesc racite treptat si nu %rutal si , mai ales , nu tre%uie sa fie asezate linga o sursa de caldura ceea ce risca sa le altereze. $re%uie sa le aducem in camera cel putin cu o /umatate de zi inainte. :a #inurile tip $amiioasa se desc;ide dopul in perioada incalzirii la temperatura camerei , o,idarea adaugind un parfum placut %uc;etului natural. 3aca n-a#em timp sa le aducem la temperatura camerei treptat , ramine solutia decantarii #inurilor , #arsind foarte usor , intr-o carafa ce a fost in preala%il incalzita , si cu suficienta precautie ca rezidurile de pe fundul sticlei sa nu-l tul%ure. -inurile dulci , sampania dulce , sunt ser#ite foarte reci. 1erea nu #a fi niciodata oferita la o reuniune cit de cit festi#a. 'a insoteste totusi foarte %ine in intimitate anumite specialitati regionale. Se ser#este foarte rece in pa;are mari fara picior sau in ;al%e. .n mod e,ceptional , ade#arata "ils , nemteasca , este ser#ita in pa;are speciale cu picior scurt. 0n mic carton circular nu tre%uie sa lipseasca niciodata de su% un pa;ar de %ere.+pa naturala sau minerala este ser#ita intotdeauna foarte rece in pa;are o%isnuite. $uica de fructe cu sim%ure este ser#ita rece. $uica de #in , coniacul si diferitele %rand7uri sunt ser#ite la temperatura incaperii le fel ce si tuica de fructe de tip ?;is67. .n acest caz , nu #or lipsi de pe masa cu%urile de g;eata puse intr-un #as special sau impro#izat dintr-o compotiera eleganta de sticla. Sa e#itam sa imitam arta %armanilor de prost gust si sa inmuiem pa;arul in za;ar pentru a oferi un cocteil. 'ste agrea%il , dar neadmis de %unul gust sa incalzim in palma miinii pa;arul special numit Napoleon. :ic;iorurile si #inurile

lic;ioroase , Malaga , Ca%ernet , Madera , "orto , muscaturile se ser#esc la temperatura camerei , in pa;ar special , mai mic si /os. I;is6iul se ser#este intr-un pa;ar special numit tum%ler , scurt cu fundul gros. $oate #inurile se ser#esc in sticle , in afara cazului decantarii , si aceasta se #a face la masa. 3aca tragem #inul o%isnuit din %utoi il ser#im in carafe. .n anii deose%it de %uni pentru #inuri , #estiti ca atare , se ser#esc in cos. Sampania in galeata cu g;eata - frapiera. 3opul se scoate la masa , dar tre%uie sa taiem capsula cu cutitul , pina cind reusim sa scoatem dopul. Sampania se desfunda in galeata ei si este usor sa nu facem din aceasta desc;idere o scena de comedie , lasind sa iasa puin gazul carbonic. +m #or%it despre asortarea felurilor de mincare cu #inurile. .ata cite#a regului suplimentare >

1. nu se ser#este niciodata un #in dulceag intre alte doua #inuri al%e sau rosii , seci. 3e e,emplu nu se ser#este "orto daca s-a ser#it un #in al% la antreuri @ 2. tre%uie sa ser#im #inurile al%e seci inaintea celor rosii@ 3. #inurile al%e foarte dulci , in sc;im% , se ser#esc dupa cele rosii@ 4. ordinea este totdeauna crescatoare > mai intii #inurile sla%e , apoi cele tari@ 5. mai intii #inul nou apoi cel #ec;i@ 6. #inurile tip Sampanie sau spumante pot fi ser#ite dupa sau inaintea celor nespumante dar , niciodata intre ele.
"entru a ser#i #inurile , acasa ca si la restaurant , gazda ia inainte intr-un pa;ar un esantion si-l gusta pentru a-si da acordul. 3aca ser#este el insusi o #a face cu mina dreapta si cu etic;eta in partea din fata @ nu se apuca niciodata o sticla de git. Nu se umple un pa;ar pina sus ci doua treimi , cel mult trei sferturi. Sticla de #in este tinuta in mod o%isnuit iar %ratul tre%uie sa fie intins. 9itul sticlei este normal sa fie la o distanta de circa 5 centrimetri de gura pa;arului si poate urca pina la 15 centimetri daca ser#im un #in ce straluceste si poate sa faca , asa numita stea , apreciata de cunoscatori. -inurile rosii , in sc;im% , si mai ales soiurile deose%ite ser#ite in cos tre%uie sa fie turnate aproape de pa;ar , foarte incetisor , pentru a nu amesteca #inul , ceea ce ar fi noci# %uc;etului si parfumului sau. Si , in plus , acest fel de a ser#i are a#anta/ul ca nu ameninta al%eata fetei de masa. Nu se ridica deasupra mesei , in timpul ser#irii , decit cupele de sampanie , cele de spumos ramin pe masa. "a;arele de %ere le tinem usor inclinate cind turnam , astfel nu #or face o spuma e,agerata. Coniacul si %auturile de tip tuica sint intotdeauna ser#ite pe ta#i de metal sau de lemn. Cu e,ceptia apei cu care ne ser#im dupa #oie , %auturile si #inurile , mai ales , sint totdeauna ser#ite de stapinul casei , de catre ceilalti %ar%ati sau de catre personalul de ser#iciu. 3oamnele tre%uie sa se a%tina de la ) self ser#ice ) si , mai ales , de la tentati#ele de a a/unge la o sticla asezata departe de ele. 9azda tre%uie sa fie a#izata daca s-a intimplat ce#a nepre#azut la %ucatarie pentru a putea sa asorteze #inurile la meniul de rezer#a. Sotia tre%uie sa cunoasca ordinea in care #or fi ser#ite #inurile pentru a putea sa asorteze la ele pa;arele asezate dinainte. "entru asezarea pa;arelor pe o masa sa pastreaza aceleasi reguli ca si pentru tacimuri > in ordinea utilizarii lor , de la dreapta la stinga , pa;arul de apa in a,tremitatea stinga sau , daca preferam , in dreapta dar , in orice caz , in afara rindului. "a;arele de sampanie , de o%icei utiltizate la sfirsitul mesei , pot fi asezate in spatele celorlalte sau se aduc separat pe ta#a. elul in care stam la masa si mincam tine de educatie. 3istanta mare dintre corp si farfurie sta la originea tutror greselilor care se comit la masa. 3aca scaunul e prea departe de masa este inerent sa ne patam oricit de atenti am fi. $re%uie sa ne asezam in asa fel incit capul sa fie aplecat putin deasupra marginii mesei. 3aca am presupune ca un ecran este asezat intre masa si noi n-a#em dreptul sa-l atingem decit cu fata , nu cu umerii sau cu tot %ustul. .n

56

masura posi%ilului , partea de sus a corpului nu tre%uie sa se miste cind ducem ce#a la gura , aplecam numai capul. +tentie la coate 2 Cum am mai spus tre%uie sa stea lipite pe cit posi%il de corp. Sa nu e,ageram si sa intepenim intr-o pozitie nefireasca. :ingura si cutitul sunt tinute intotdeauna in mina dreapta. Nu e,ista nici o e,ceptie de la aceasta regula. urculita este tinuta in mina stinga cind utilizam cutitul in acelasi timp cu ea. < #om trece in dreapta cind terminam de taiat cite o %ucata de friptura , de pilda. :a sfirsitul unui fel de mincare , in farfuria care tre%uie luata , punem paralel cutitul si furculita , cu dintii in /os. .n timp ce mincam tinem tacimul deasupra farfuriei , fara sa-l ridicam prea mult in aer mai ales fara sa gesticulam cu el. :ingura se tine ca un creion , intre degetul mare si cel aratator , si o dir/am cu a/utorul celui mi/lociu si al inc;eieturii miinii. Cutitul se tine intre degetul mare si cel mi/lociu , iar aratatorul se spri/ina pe spatele minerului. .n nici un caz nu se pune aratatorul pe spatele lamei. Cind folosim furculita o intoarcem cu dintii in /os , pentru a o putea infige in %ucata pe care o ducem la gura. 1rinza se maninca cu furculita , nu cu cutitul. 3aca un in#itat maninca astfel , ) oferiti-i o %aioneta ) spunea cu umor "astorel $eodoreanu. 3aca un tacim ne scapa pe /os din neatentie , cerem altul. Nu-l stergem sau nu suflam in el spunind > ) Nu-i nimic ). Cind %em , pastram tacimul in farfurie > furculita la stinga , cu dintii in sus , si cutitul la dreapta , cu lama su% cur%ura furculitei. 3aca farfuria este goala si punem tacimurile incrucisate , este semn ca dorim sa mai fim ser#iti din felul respecti#. :a masa tre%uie e#itate orice zgomote > plescaitul , sor%itul , ciocnitul tacimurilor de #esela , oftaturile , etc. .ndepartarea resturilor ramase intre dinti nu se face la masa , in prezenta tuturor. 5etrageti-#a la %aie 2 :a inceputul mesei punem ser#etul pe genunc;i , fara a-l desfasura in totalitate. Ne ser#im de el cu discretie tamponindu-ne gura. 'ste a%solut interzis sa-l innodam in /urul gitului sau sa-l fi,am in decolteu sau in gulerul camasii. :a sfirsitul mesei ser#etul se aseaza linga farfurie , fara a-l impaturi ca la inceput. 3aca adoptam o pozitie corceta la masa , nu este ne#oie sa intindem ser#etul pe genunc;i. 'ste un punct de #edere care cistiga teren si #i-l recomandam cu caldura. Cind mesenii sunt numerosi nu se ureaza ) "ofta %una 2 ). 0n ecou multiplicat cu douazeci ar crea un #acarm ne/ustificat. "entru a incepe sa mincam si sa %em asteptam ca stapina casei , respecti# stapinul casei sa dea tonul. Mincarea este ser#ita de gazda , de un personal calificat sau , pur si simplu , platoul cu mincare trece din mina in mina. 9azda se ser#este sau este ser#ita ultima. Sa e#itam sa ne umplem pina la refuz farfuria. 3e asemenea , cind mincam , sa nu ne taiem %ucati prea mari dar nici prea mici , ca sa nu cada din furculita. Sa nu ne gra%im sa taiem toata %ucata de carne de la inceput , ca sa scapam de gri/a. Cream o impresie dezagrea%ila. Marginea farfuriei tre%uie sa ramina curata oricare ar fi felul de mincare ser#it. < farfurie nu tre%uie sa ai%a un aspect urit nici dupa ce am terminat de mincat. +sta nu inseamna insa ca a#em #oie sa sor%im din supa , ducind farfuria la gura , si nici ca putem folosi piinea pentru a sterge sosul. Cind ni se ofera un platou , tre%uie sa luam intotdeauna %ucata cea mai apropriata de noi. "iinea taiata in felii sau c;ifle este adusa la masa in cosulete speciale. 3aca mai dorim piine si cosuletul este mai departe rugam pe cel din dreptul lui sa ne dea si noua niste piine. "ersoana respecti#a ne #a oferi tot cosuletul. Nu ni se #a da cu mina nici felia de piine nici c;ifla dorita. <%iceiul considerat elegant altadata de a lua piinea cu mina nu mai este la moda. +-ti infige furculita intr-o c;ifla este c;iar carag;ios. Ne ser#im cu cite o

57

felie sau o c;ifla , fara a le taia cu cutitul. 5upem cite o %ucata din ele folosind am%ele miini. Sa ne ferim de prostul o%icei de a face cocoloase pentru a ne calma ner#ii. 9azda tre%uie sa ai%a gri/a si de cei care nu %eau %auturi alcoolice , oferindu-le sucuri de fructe si apa minerala. 3upa ce s-a asigurat ca toti in#itatii au terminat de mincat , gazda este prima care se ridica , semn ca masa a luat sfirsit. C;iar daca mai a#em o ing;ititura in farfurie sau o gura de #in in pa;ar , #om face si noi acelasi lucru - ne ridicam de la masa. 3aca am terminat de mincat inaintea celorlalti nu a#em #oie sa ne sculam de la masa. .n salon , unde se %ea cafeaua tre%uie sa asteptam in#itatia gazdei pentru a fuma. Micile accidente care pot sur#eni in timpul mesei - un pa;ar spart , o lingura scapata , o pata pe ;aina #ecinului - tre%uiesc rezol#ate cu tact , fara multa te#atura , tot de catre gazda. Se cu#ine ca cel care a spart un #as de #aloare de e,emplu sa incerce sa-l inlocuiasca , daca este posi%il.

S,&UA&,, S"(C,A-( -A MASA

3upa atitea sfaturi de care tre%uie sa tinem seama - de la aran/area mesei pina la ce si cum mincam - astfel incit sa putem fi considerati %ine crescuti , educati , iata ca a%ordam su%iectul ) situatiilor generala ) care par a face e,ceptie de la regula. .n realitate ele sunt tot niste reguli pe care tre%uie sa le cunoastem. Se maninca cu mina > %iscuitii , fursecurile , strugurii ,ciresele , caisele etc.3aca-i oferi cui#a un cutit , o furculita sau o lingura , le oferi cu minerul. Personalul de serviciu va aduce tacimul cerut pe un platou sau pe un %ervet. 3aca #i se cere sarea sau piperul le #eti pasa peste masa sau prin fata #ecinului , nu prin spatele lui. -eti e#ita sa cereti solnita unui comesean pe deasupra mesei , la o distanta prea mare. < cereti #ecinului iar apoi se da din mina in mina , asa cum am mai spus. 3e o%icei , cind dam mese acasa , nu e,ista personal de ser#iciu. .n acest caz , platoul cu mincare trece din mina in mina , de la gazda spre dreapta. 3oamnele se ser#esc primele , apoi domnii , iar gazda ultima - cind platoul a re#enit la ea. .ntre timp , stapinul casei toarna #inul , tot spre dreapta. "a;arele nu #or fi umplute pina sus. Sticla nu se da din mina in mina. Supa se ser#este tot spre dreapta. :a fel se procedeaza si cind stringem masa. Cind un platou a/unge la noi ne ser#im cu lingura tinuta in dreapta si ne a/utam cu furculita tinuta in stinga. Numai c;elnerii ser#esc cu am%ele tacimuri tinute intr-o singura mina. Nu ne ser#im din platou cu tacimurile noastre 2 "a;arele nu se ciocnesc efecti# , se ridica numai pina la ni#elul oc;ilor in timp ce se rostestc urarile consacrate> ) Noroc 2 ) , ) :a multi ani 2 ). Se ridica numai pa;arul cu #in , tuica , etc , nu cele cu apa , cu sucuri de fructe sau cu %auturi calde. $inem toasturi sau discursuri numai la mesele festi#e. Sa nu plictisim asistenta cu discursuri lungi 2 Cind le plasam ( Kntotdeauna la sfirsitul felului principal cind musafirilor nu le mai este foame si sunt dispusi sa le asculte. :a sfirsitul toastului , cel care l-a rostit ridica pa;arul in directia celui caruia i s-a adresat , iar musafirii ii urmeaza e,emplul. Nici acum nu se ciocnesc pa;arele. Se o%isnuieste ca cel omagiat sa raspunda prin cite#a cu#inte. "entru a nu incetini ritmul mesei , o #a face putin mai tirziu. 3aca este #or%a despre o doamna , aceasta raspunde foarte scurt , imediat , fara sa se ridice in mod o%ligatoriu.

58

Nu se amesteca #inul cu apa. +pa si #inul sunt doua %auturi pretioase. 'le au #aloarea lor numai %aute separat. :a noi e,ista totusi o%iceiul de a %ea sprit. 3ar #a recomandam s-o faceti numai in familie.

C,&(2A CA"CA+(
"iinea si sand#isurile. Se maninca in mod diferit. elia de piine se rupe pe masura ce manincam , in timp ce sand#isiurile mari se taie cu cutitul si se maninca cu furculita. Sand#isiurile mici se maninca cu mina. "entru a intinde untul se utilizeaza un cutit special , nu cel o%isnuit. Nu se ia untul direct din untiera ci se pune o %ucatica pe ofarfurie. +poi , se unge piinea rupta in preala%il, tinind-o deasupra farfuriei. 3ulceata si mierea nu se maninca direct din %orcan. iecare isi ia pe farfurie atit cit doreste , ser#indu-se de lingurita adusa la masa in acest scop. Mezelurile de toate felurile , taiate in preala%il in felii , sunt curatate de coa/a cu furculita si cu cutitul in propia noastra farfurie. <uale fierte in coa/a se maninca dintr-un pa;arel-suport , cel mai adesea fi,at pe o farfurioara. Se sparge #irful , se indeparteaza partea de sus cu lingurita , se pun co/ile in suport , su% ou , si apoi , dupa ce l-am mincat spargem si coa/a. Cartofii nu se taie cu cutitul si nu se zdro%esc cu furculita in farfurie. < e,ceptie > cartofii fierti in coa/a se inteapa cu furculita si se curata cu cutitul. Supele sunt ser#ite in ceasca si se maninca cu o ligura de supa C model mic D. 3aca suntem intre prieteni putem %ea prima /umatate a cestii , care este limpede. +poi folosim lingura. Cior%ele se maninca cu lingura. Nu se raceste o supa prea calda suflind in ea. +steptam sa se raceasca. .n nici un caz nu aplecam farfuria pentru a lua ultima ing;ititura. Nu se inmoaie niciodata piinea in supa si nici in sos. 3upa ce am mincat , nu stergem farfuria cu o %ucata de piine. Sparang;elul se maninca in patru feluri > 1. Se apuca partea mai groasa cu un ser#et si se maninca din parte opusa.

2. Se prinde de la mi/loc cu furculita tinuta in mina dreapta si se maninca mai intii partea su%tire. "entru ca e
foarte fraged ne a/utam cu o a doua furculita tinuta in mina stinga.

3. Se apuca de partea groasa cu mina C pe masa se afla o%ligatoriu un %ol cu apa D si se sustine cu furculita
tinuta in mina stinga.

4. Cu o singura furculita tinuta in mina dreapta , daca sparang;elul e foarte mic. +m o%ser#at ca nu se foloseste nicioadata cutitul.
Salata si andi#ele - Se maninca gata taiate si preparate. 3aca %ucatelel sunt foarte mari se taie cu cutitul. Nu se duc la gura %ucati mari. Nu este o greseala sa cerem otet , lamiie , sere , piper , untdelemn daca ni se par fade. 3ar sa nu e,ageram cerind toate cele de mai sus. Salata si andi#ele se maninca cit mai aproape de starea lor naturala. .n ranta slata se maninca la sfirsit , separat. Muraturile , gogosarii , castra#etii murati Cind se ofera in castroane castra#eciorii si gogosarii se iau cu furculita proprie si se taie in farfurie pe masura ce se maninca. :a fel ce friptura. 9ogonelele se pot lua cu mina pentru a

59

nu face un ) dus ) comesenilor cu sucul ce pote tisni din %elsug. .n farfurie se taie cu atentie C din acelsi moti# D cu cutitul tinut in mina dreapta si furculita in stinga. Nu se musca din muraturi. Conopida - se taie cu furculita @ nu se foloseste cutitul. C;iftelele , sarmalele , ruladele se taie cu furculita. Pestele nu se maninca la fel ca friptura. !u se taie cu un cuit normal. Tacimul de peste este alcatuit dintr&un cutit de o forma speciala si o furculita mai mica. "utitul s e foloseste doar la transare , dezosare si ca a/utor la mincat. <data operatia terminata C desfacerea in doua si indepartarea sirei spinarii D cutitul nu se mai foloseste la taiat. iind foarte moale , furculita este suficienta. <asele pe care le a#em in gura se pun pe furculita apropiata de %uze sau , in cazuri e,treme , le putem scoate cu a/utorul a doua degete. "entru pestele din conser#a ne slu/im de furculita , tinuta in dreapta , a/utindu-ne cu o %ucata de piine , tinuta in stinga. Mincatul pestelui cere o arta speciala. Inainte de a iesi in lume intrebati si apoi exersai acas' ...

Crustaceele
3aca nu stim cum se maninca stridii , le putem refuza 2 3ar e,ista niste reguli care se in#ata. Se desc;ide scoica daca este inc;isa , cu lama unui cutit C de peste sau o%isnuit D. Se scot intestinele si %ran;iile C au o culoare mai inc;isa D cu a/utorul furculitei. Se scoate apoi stridia din scoica desprinzind-o din articulatie. Se pune in farfurie si maninca cu lamiie , sare , piper.

Crevetii ca si racii5 se sevresc de obicei ara

carapace. 3aca masa e mai putin festi#a cre#etii se curata cu mina , respecti# se rupe capul , cu care ocazie ies si intestinele , apoi se curata din carapace. :a cra%i , languste si ;omari se rup cu mina articulatiilr si apoi cu un cleste special se sparg oasele si se scoate cranea din cosul pieptului , din picioare si coada. Carnea acestor crustacee se maninca cu piine pra/ita si unt. 'ste necesar ca pe masa sa e,iste un %ol cu apa pentru clatirea degetelor. .crele de Manciuria si icrele negre. Se aduc pe un platou rondele mici de piine pra/ita , unse cu unt si deasupra icrele. 3aca se ofera in castronase ne #om pune in farfurie cu lingurita de ser#iciu o cantitate rezona%ila si ne #om face san#isuri mici. .n cazul icrelor o%isnuite le putem unge pe o felie mai mare de piine , dupa dupa care o #om taia cu cutitul tinut in mina dreapta si furculita in mina stinga. "rocedam la fel cu toate sand#isurile mari. $aiem C ca la friptura D doua trei %ucatele si le mincam cu furculita tinuta in mina dreapta. "utem minca icrele si luindu-ne in farfurie o portie din care , cu a/utorul cutitului ne ungem %ucati mici de piine rupta cu mina. :a fel se maninca si antreurile reci mai putin consistente C salata de #inete , pestele cu maioneza etc D.

60

Carnea de pasare nu se maninca cu mina.

Cum am mai spus , carnea se aduce gata tran%ata la masa.

'pa87etti5 din castronul adus la masa , #a ser#iti cu portie rezona%ila , apoi le manincati rasucindu-le cu
furculita , sau dupa moda italiana #a a/utati cu lingura. :ingura se tine in mina stinga , iar spag;etele se ruleaza cu furculita. 9azda tre%uie sa aleaga spag;ete nu prea lungi pentru a nu ne c;inui sa le ducem la gura. <rezul > se maninca cu furculita , a/utindu-ne cu cutitul.

Ca eaua 3 ceaiul, cacaoa cu lapte > nu se lasa niciodata lingura in ceasca din care %em. 'a se pune
pe farfurioara care ramine pe masa , alaturi de ceasca. 3egetul mic nu se tine ridicat cind duceti ceasca la gura. Cind %eti cafea turceasca sau filtru ridicati farfurioara cu mina stinga in timp ce ducem ceasca la %uze cu dreapta. 1ineinteles fara lingurita. Nu %eti niciodata cafea , c;iar daca nu a#eti musafiri , fara a pune o farfurioara su% ceasca. Pra(ituri ) torturi * se iau cu mina daca sunt uscate ) cu lingurita sau cu furculita daca sunt cu crema sau fri%ca.

*ere si mere > le taiem cu cutitul de fructe inpatru parti pe care le curatam de coa/a una cite una ,
a/utindu-ne de furculita. Se taie apoi in %ucati pe care le mincam cu furculita. 'ste admis ca sferturile pe care le lasam cu coa/a sa fie mincate cu mina. ' necesar sa ne clatim degetele. 3aca para este prea zemoasa nu o mincam cu mina. 3aca nu #a pasa de etic;eta , puteti sa muscati din mar.

6ra8ii si capsunile 5 se maninca cu mina daca au codita , daca nu au se dau lingurite , mai ales cind sunt
ser#ite cu frisca. Strugurii ) visinele si ciresele * se maninca cu mina ) bob cu bob. Simburii si coditele de cirese si de vi%ine se pun pe farfurie. Strugurii se maninca cu simburi si pielita.

*iersicile 5 se tin cu mina stinga pentru a le taia in doua. Separam sim%urele de fruct si-l curatam de coa/a. Se
maninca fructul cu cutitul si furculita.

*runele si caisele 5 le desc;idem cu mina , scoatem sim%urele si mincam fiecare /umatate. *ortocalele 3 mandarinele 3 clementinele 5 le taiem coa/a in forma de stea , scoatem fructul si-l separam in
felii pe care le mincam cu mina. Nu este indicat sa ne ser#im de tacimul de fructe decit intr-o ocazie deose%ita.

Bananele 5 se curata cu cutitul si se maninca cu mina sau , daca sint prea moi , cu cutitul si furculita. *epenii si ananasul 5 sunt ser#iti in felii si se maninca cu furculita in afara de cazul e,ceptional in care
ananasul este foarte dur si /ustifica folosirea cutitului. .n 9recia ni se recomanda sa curatam pepenele de coa/a si sa-l ser#im intr-un castron mare , taiat in cu%uri mici @ se maninca cu furculita. 9rape-fruit-ul > este ser#it taiat in doua si se

61

maninca cu lingurita. .n preala%il , se separa cu cutitul pulpa de coa/a pentru a e#ita ca sucul sa tisneasca atunci cind il mincam.

9i:i5 se taie in doua, iar miezul se maninca cu

lingurita. .n concluzie > la masa fructele se maninca numai cu a/utorul cutitului , furculitei sau linguritei. Muscam cu pofta din ele numai cind suntem in li#ada.

1,)(R,&( &,"UR, 1( M(S( )(S&,2(

1. Recepia este o intrunire oficiala , organizata de o%icei pentru un distins oaspete , ca de e,emplu o pertecere data inaintea sau dupa desc;iderea unui muzeu , sau dupa un spectacol artistic , sau cu ocazia unei ani#ersari. 3e asemenea poate fi oferita de am%asade , cu prile/ul sar%atoririi zilei nationale , de ministere , cu ocazia numirii unui nou ministru etc. .n#itatiile sunt o%ligatoriu scrise , specificindu-se ora , care se #a respecta cu strictete. 3e regula incepe la orele 20.00 , sau daca este dupa un spectacol , de la 22.30. $inuta este de mare gala , foarte eleganta. :a aceste petreceri , in#itatii #or fi primiti diferit. 3aca musafirul este singur , un portar sau stapinul casei , sau unul dintre cei apropiati lui ii #a lua paltonul , inainte de a-l ruga sa intre in salon. +cest gest nu il #a face niciodata stapina casei. 3aca soseste un cuplu , acesta se poarta ca la restaurant. 1ar%atul si nu personalul casei o a/uta pe doamna. Cind apar amfitrionul si sotia sa , il saluta pe cel sosit si-l prezinta , daca este cazul , in#itatilor. +poi urmeaza o perioada scurta de con#ersatie cind cunostintele discuta impreuna , necunoscutii intra in contact cu ceilalti , in timp ce se %ea fie un #ermut , dulce sau sec , cu sau fara gin , un aperiti# de marca sau un s;err7 si se ser#esc stic6suri , alune , fistic , masline , moment cu care se incepe crearea unei am%iante placute. ' permis sa fumezi doar dupa ce ai cerut #oie. .ata #enind , insotit de sotia sa , in#itatul de onoare. Stapina casei il prezinta , si am%ianta s-a mai incalzit. Cite#a minute mai tirziu se anunta ca masa e ser#ita. Stapina casei da semnalul de a se trec la masa si fiecare in#itat ofera %ratul partenerei din aceasta seara. +mfitrionul , cu in#itata de onoare la %rat , trece primul pragul sufragerie si este urmat , intr-o ordine indiferenta de in#itati , cupluri , in timp ce musafirul de onoare , dind %ratul stapinei casei , inc;eie cortegiul. 3aca e,ista %ar%ati singuri , ei #or intra ultimii. < clipa mai tirziu musafirii sunt in picioare , in spatele scaunelor. 9azda da semnalul de a lua loc si fiecare ca#aler isi a/uta intii partenera sa se aseze. Masa poate sa inceapa. C;elnerul ofera platoul prin partea dreapta , urmind ca in#itatii sa se ser#easca singuri. 'i pot fi insa si ser#iti. 3e%arasatul se face prin partea stinga. <rdinea in care platoul este prezentat in#itatilor este foarte importanta si nu sufera nici o derogare > intii este ser#ita in#itata asezata in dreapta amfitrionului , apoi celelalte doamne , ultima ser#ita fiind amfitrioana. +poi sunt ser#iti %arnatii incepind cu in#itatul de onoare de la dreapta stapinei casei. 0ltimul ser#it este amfitrionul. Cind toti in#itatii au sfirsit de mincat , numai stapina casei are dreptul sa dea semnalul sfirsitului mesei. iecare con#i# se inclina usor la dreapta sau la stinga , spre #ecina sa si se paraseste sufrageria pe cupluri , in ordinea in care s-a intrat. 3aca nu s-a intrat in sala pe cupluri , doamnele parasesc sala primele si %ar%atii le urmeaza in salon putin mai tirziu , pentru a le da timpul sa-si corecteze tinuta. .n salon sau in fumoar cuplurile reunite pentru o ora sau doua la masa , se desfac si fiecare este li%er atunci sa-si aleaga partenerii dupa %unul plac. 'ste ocazia pe care o #a

62

utiliza un in#itat %ine crescut pentru a felicita gazda pentru masa caci , cu e,ceptia meselor intime nu #or%im despre ceea ce mincam atita timp cit suntem la masa. +numite delicii inca ne mai asteapta > lic;ioruri , cafea , coniac , tigari si tigari de foi. Cafeaua este ser#ita de catre stapina casei , in cazul cind nu are o fiica sau de catre personal. emeile nu tre%uie sa ofere tigari ci amfitrionul sau fiul sau si in nici un caz personalul de ser#iciu. Cum procedeaza un ) fumator %ine crescut ) >

* cind este in#itat unde#a , renunta la tigarile sale o%isnuite C Carpati - fara filtru D si isi cumpara un pac;et de
tigari fine.

* nu-si aprinde tigara decit daca gazda a dat tonul , daca nu , cere #oie. 3aca i se raspunde delicat C fiind de
fata copii sau oameni %olna#i D ) #om desc;ide geamul ) - se #a a%tine sa fumeze.

* domnii pot oferi foc doamnelor sculindu-se in picioare , dar doamnele intre ele isi ofera c;i%ritul sau
%ric;eta.

* sacrumul se pune numai in scrumiere , daca nu sunt pe masa le #eti cere gazdei. Nu folositi drept scrumiera
orice o%iect #a cade su% mina si nu #a confectionati scrumiere din ;irtie sau ser#etele.

* daca sunteti fumator si #-ati uitata pac;etul acasa gasiti o alta solutie decit cea a ) tapatului ). "uteti iesi din
casa discret pentru a #a cumpara discret , fara a anunta toata adunarea.

* daca #a este oferita o tigare si o acceptati , sunteti o%ligat sa o aprindeti pe loc. Nu o #eti pune nici pe
masa , nici in poseta si nici ... dupa urec;e 2 * cind faceti o #izita c;iar neprotocolara intr-o casa in care stiti ca se fumeaza , politetea #a o%liga sa intre%ati totusi gazda daca #a da #oie sa #a aprindeti o tigara. S-ar putea sa se fi lasat de curind si sa #a roage sa nu-i puneti #ointa la incercare. * nu se fumeaza pe strada * nu se intra in magazine cu tigara aprinsa * in unele tari , in 9ermania de pilda , unde oamenii sunt foarte gri/ulii fata de sanatatea lor , nu se fumeaza in casa. -eti intre%a unde se poate fuma si #i se #a indica un anumit loc. Nu incercati sa-l descoperiti singur fumind de e,emplu ... in %aie 2 "entru a %ea cafeaua ne asezam sau raminem in picioare. 3aca alegem cel de-al doilea caz se tine farfurioara cu mina stinga si ceasca cu dreapta in timp ce lic;iorurile sunt asezate pe o masuta , fiecare pa;ar a#ind un disc de protectie su% picior. Cafeaua tre%uie sa fie fier%inte , alcoolurile urmeaza regula pe care am enuntat-o , lic;iorurile sint la temperatura camerei. +ceasta ora care urmeaza masa este consacrata con#ersatiei. 3aca un artist cunoscut se gaseste printre in#itati si se ofera se cinte #a fi ascultat cu placere. 3ar nu se cu#ine sa-l rugam. 'ste un lucru pe care un amfitrion nu tre%uie sa si-l permita , caci cea mai %una masa nu este suficienta pentru a plati recitalul unui mare artist al carui onorariu , de o%icei , este infinit mai mare 2 "lecarea la ora potri#ita este o%ligatorie in cazul receptiilor. .n#itatul multumeste amfitrionului gasind cite#a cu#inte potri#ite in acest scop. Se da o%ligatoriu un telefon de multumire , nu mai tirziu de o zi.

". Coc;tail-part< este o reuniune improvizata ce poate

incepe oricind dupa ora 1! si se termina la ora 21. .n#itatii sosesc si pleaca cind doresc caci se discuta , de o%icei , in picioare. Se intimpla sa se danseze. Se ser#esc fursecuri sau alte pra/ituri si , %ineinteles , coctailuri oricit de #ariate. Se pot oferi ceea ce se numeste ) asiette anglais ) - farfurie cu sand#isuri asortate. Nu este o%ligatoriu sa-i cunosti pe ceilalti musafiri , ci

63

doar sa-i saluti pe stapinii casei care te-au in#itat. $inuta feminina eleganta - roc;ie de coctail , e#entual cu palarie , tinuta masculina - de oras.

3. 6ive o cloc; tea -ul are loc - se intele8e - la ora

5. Se #a e#ita cacaoa sau ciocolata. Se #a oferi ceai cu pra/ituri , tort sau fursecuri , iar ca %auturi coniac si rom ce se pot turna si in ceai. 'ste mai mult o reuniune pentru doamne.

4. Dineul este o masa obinuita = de seara>3 ara

ceremonie , cu doua , trei feluri urmate de ceai sau cafea. 3aca a#em feluri reci pot fi si ele ser#ite. .mportanta mesei de seara depinde de cea a celei de la prinz si poate sa #arieze , caci o masa de prinz copioasa o micsoreaza pe cea de seara si in#ers. +stfel , olandezii , dar si alti europeni fac din cina masa principala caci se ;ranesc cu sand#iciuri la celelalte doua. $inuta de oras sau , mai rar , de seara dar urmind regula > fara maro dupa ora sase. 3upamiaza , in#itatia la o ceasca de cafea presupune mai mult decit cafeaua care o moti#eaza > alcooluri , lic;ioruri , dulciuri , masline , uneori #inuri dulci sau sampanie. $inuta de oras de culoare inc;isa.

!. *etrecerile pentru copii sunt, de obicei, le8ate de

ani#ersare. 'le necesita o gustare consistenta si tort , produse de patiserie , fructe , frisca , puddinguri , sucuri. Se #or organiza /ocuri distracti#e. 3aca sunt copii mai mici este important ca una dintre doamne sa se ocupe de ei si sa fie mereu prezenta. Ne #om preocupa deasemeni sa-i conducem pe copii acasa. $inuta - ;aine de duminica , dar nu in culori prea delicate deoarece se #or /uca si se #or murdari. .n ritmul #ietii noastre cotidiene , in#itatiile pe care le primim cel mai des sunt cele pentru masa de prinz. "rinzul este o masa calda cu trei sau cinci feluri de mincare o%isnuita , fara nimic deose%it. Cum dispunem de putin timp , la prinz e,actitatea este o%ligatorie , mai mult decit la alte ore. Nu ezitati sa intre%ati , dupa ce ati acceptat in#itatia > ) 3eci cum ramine , la unu si /umatate sau la doua ( ). "entru zilele festi#e mincarurile ser#ite la masa de prinz pot fi mult mai #ariate si mai a%undente. $inuta este de oras , pentru zilele o%isnuite si eleganta pentru ocazii.

$. CUM +( <MBR&CAM(
) Baina face pe om ) sau ) nu ;aina face pe om ).+m%ele dictoane sunt discuta%ile. 3ar independent de ade#arul lor ;aina tre%uie conceputa in asa fel incit sa puna in #aloare personalitatea unei femei. "oti sa copiezi aproape identic modelele aparute in re#istele de moda fara a de#eni eleganta. +de#arata eleganta se o%tine dintr-un acord perfect intre ;aina , impre/urare si personalitatea celui care o poarta. 'ste un al saselea simt care le spune unor femei cum sa poarte o roc;ie de doi %ani ca pe un model de la mare casa de moda. 0n aforism demn de retinut in acest domeniu suna astfel > ) mai degra%a putin mai simplu decit un pic prea incarcat ). ' de preferat sa #ii la un cocteil cu un taior %ine croit , decit cu o roc;ie de seara la o %anala in#itatie la o cafea. "entru %ar%ati , mai mult decit pentru femei , putem e,prima aceasta prima regula > ) sa nu cauti sa epatezi ). 3ar si femeile tre%uie sa dea do#ada de tact. Nu te im%raci din cauza cui#a , si inca mai putin , pentru a face in ciuda cui#a. $e im%raci pentru tine 2 Sa fii elegant nu inseamna sa te preocupi de pretul si numarul toaletelor , ci de calitate , de croiala , de

64

posi%ilitatea de a le armoniza cu alte ;aine din gardero%a ta si de a le alege astfel incit sa nu se demodeze. < persoana cu gust nu poarta culori prea tipatoare si aplica legile elementare ale esteticii. 3aca ai tenul palid , gal%enul si #erdele te fac li#id. 3aca nu esti z#elta tre%uie sa e#iti creturile si cutele , sa te feresti de dungile orizontale daca nu esti inalta , de cele #erticale, daca este foarte inalta. Cind am depasit o anumit #irsta si un anumit numar de 6ilograme , tre%uie sa ne gindim %ine daca sa purtam in #acanta pantaloni sau s;ort. iecare perioada a #ietii are farmecul ei. $ineretea isi poate permite indrazneli interzise la maturitate. 0n om negli/ent im%racat poate fi un om cumsecade , dar foarte rar ai timpul si dorinta sa g;icesti fondul sau de aur ascuns in spatele aparentelor. 3aca ne gindim la #iata noastra profesionala si sociala , la plim%arile noastre pe strada , #om recunoaste ca simpatia ne este trezita de acele persoane care fac o prima impresie fa#ora%ila. +cest ade#ar ne #a con#inge sa acordam atentie deose%ita pro%lemei #estimentare. Baina cea mai #ec;e tre%uie si poate sa fie ingri/ita. "entru tinuta #estimentara ca si pentru corp prima regula este curatenia. "erec;e de pantofi pingelita de trei ori este de preferat unei perec;i noi nelustruite sau care se afla intr-un total dezacord cu ;aina. :a fel pentru costumul %ar%atesc. Nu e la indemina oricui sa ai%a in sifonier zece costume. 3ar oricine poate purta un costum curat si periat cu gri/a. 'leganta depinde mult de detalii si accesorii. 0n guler de camasa curat si %ine calcat , o cra#ata asortata ridica #aloarea unui costum c;iar si mai modest. .n anumite impre/urari , tinuta este o%ligatorie. 3aca nu a#em costumul cerut si nu-l putem inc;iria , e mai %ine sa renuntam la in#itatia respecti#a. Cind mi/loacele financiare ne sunt limitate , e de preferat sa cumparam putine ;aine , dar de %una calitate. Mai ales pentru femei este important sa-si gaseasca si sa-si pastreze un stil care sa le a#anta/eaze. emeile care se im%raca %ine si pe care le admiram #a pot marturisi ca au in#atat cu greu acest lucru. "rima regula C lege D este legata de calitatea si comoditatea pamtofilor si a posetei. +ceste doua piese de %aza #or tre%ui sa fie neaparat de foarte %una calitate. -om o%ser#a ca o poseta cu cit este mai simpla , mai comoda si cu accesorii frumoase costa mai mult 2 < poseta moale , din piele foarte %una tine cam 10 ani si ciudat - nici nu se demodeaza 2 aceti cu inima usoara aceasta in#estitie. 5oc;iile , %luzele , fustele , tricourile pot fi si ieftine si reusite. "antofii , posetele , cordoanele , manusile - niciodata. .n#atati unde tre%uie sa faceti economii in materie de im%racaminte 2 "oti sa porti cea mai scumpa si mai eleganta toaleta , dar daca ai o poseta urita si demodata de plastic #eti fi catalogata ca prost im%racata. -a rog sa ma credetei 2 $reptat , la gardero%a de %aza se pot adauga cu masura cite#a elemente noi pentru a fi in pas cu moda. Sa facem un efort de #ointa si sa nu cedam tentatiei de a cumpara si purta lucruri frumoase pe care le-am admirat la o prietena sau intr-o re#ista de moda. 5ar ne #a sta %ine cu ele. Sa incercam sa ne cream o rezer#a de %ani si sa ne cumparam ;aine numai cind gasim ce#a ca #om purta cu placere. Nu cumparati ;aine numai pentru ca sunt ieftine. 'ste o risipa si nu o economie 2 Cel putin de doua ori pe an sa facem o se#era triere a gardero%ei eliminind lucrurile pe care nu le-am purtat deloc , care nu ne stau %ine sau care s-au in#ec;it. :e facem cadou 2 0n dulap ticsit de ;aine nu ne #a a/uta deloc sa fim elegante. 'ste mai %ine sa a#em trei %luze impeca%ile , decit sase de o calitate indoielnica. 5enuntati la o%iceiul de a #a sc;im%a zilnic din cap pina in picioare , im%racind fara discernamint ;aine care nu #a a#anta/eaza , numai de dragul de a #a sc;im%a. .deea este sa purtati ceea ce #a sta %ine , c;iar daca

65

re#eniti des la aceeasi tinuta. eriti-#a sa #a afisati cu lucruri mereu noi , cumparate la intimplare , crezind ca astfel sunteti elegante. +rta de a ne im%raca , presupune si arta de a alege acesoriile. 0n taior gri neutru #a parea foarte elegant daca #a fi completat cu incaltaminte neagra , cu poseta si cu manusile asortate. 3impotri#a , acesoriile prost alese pot strica efectul celei mai elgante ;aine. Sa nu credeti cum#a ca de#eniti o femeie ) c;ic ) daca #a straduiti sa #a cumparati posetute de di#erse culori asortate - la tot atitia pantofiori - ieftine si urite. 'ste suficient sa a#eti o poseta neagra , incapatoare , de %una calitate , din piele. -a #a scoate din incurcatura si #ara si iarna. .n acelasi timp , #om a#ea gri/a sa alegem cu atentie podoa%ele potri#ite. <ricit de tentante ar fi , %i/uteriile autentice nu se poarta decit in situatii deose%ite. +-ti pune la git un sirag de perle dimineata , la ora ! , nu este o do#ada de %un gust. 3impotri#a 2 C;iar daca a#em multe %i/uterii #erita%ile , nu tre%uie sa le etalam pe toate o data. < #om alege numai pe cea care se potri#este cu toaleta noastra. Atenie 2 Nu se poarta aur cu argint in acelasi timp. .n timpul zilei este de preferat sa recurgem la acele imitatii simple cu un design frumos , e#itind sticla colorata , strasurile , cu un cu#int , tot ce este strident , incarcat. emeile , ca femeile 2 3ar %ar%atii ( 0n %ar%at elegant n-ar tre%ui sa poarte nimic altce#a in afara de #erig;eta si de ceas - e#entual un ac de cra#ata , seara. "referinta unora pentru %ratari si lanturi groase , din aur sau argint , cu sau fara amulete , pentru cercei c;iar reprezinta o optiune pentru un anumit mod de #iata. Sa speram ca ceasta moda #a trece si ca nu ne #om intoarce la #iata tri%ala purtind cu totii cercei in nas. C( "UR&AM % S, MA, A-(S / C,+1 % &inuta de fiecare #i "entru femei > tinuta sport sau eleganta - fusta si pulo#er sau %luza si taior , tocuri /oase , coafura simpla , manusi asortate , %i/uterii discrete C niciodata diamante sau strsuri dimineata sau dupa-amiaza D , palton cu croiala clasica si , e#entual cu guler de %lana , geanta din piele , mi/locie sau mare. $re%uie sa domneasca simplitatea , fara pantofi de lac , fara mantouri de %lana , fara tocuri inalte la pantaloni. "entru %ar%ati > costum , pulo#er si pantaloni in culori discrete , manusi din piele asortate , uneori palarie , incaltaminte neagra sau maro , niciodata gal%ene sau maro la un costum %leumarin inc;is , palton cu croiala sport, trenc; coat sau /ac;eta trei sferturi. Cite#a reguli de %aza > un costum uni cere fie o camasa uni si o cra#ata cu model discret fie o camasa cu dungi care cere o cra#ata uni. Niciodata nu se pune o cra#ata sport C in carouri D la un costum de oras sau la o ;aina petrecuta. Seara se poarta costum gri inc;is , al%astru inc;is sau negru. Camasa al%a se potri#este cu toate costumele. Sport / calatorii / plimbari Comoditatea nu tre%uie sa treaca niciodata inaintea o%iceiurilor locului. +stfel , riscati sa nu puteti intra intr-o %iserica daca purtati sort sau tricou foarte decoltat - tinuta considerata indecenta. emei > fusta larga sau pantaloni , ciorapi nu prea fini , incaltaminte solida , cu toc /os. 1ar%ati > sacou sport si pantalon lung sau cunoscutul trening , camasa cu mineca scurta , incaltaminte solida sau daca dorim un pantalon golf , dar nu cu sosete scurte care sa lase piciorul gol.

66

,n9itatii si 9i#ite. emei > taior elegant , sau roc;ie cu /ac;eta , manusi din piele la culoare sau contrastante , incaltminte eleganta , ciorapi foarte fini , poseta din piele. 1ar%ati > costum de culoare inc;isa , camasa al%a sau cu dungi C numai ziua D , cra#ata cu desen discret, %osete si incaltaminte de culoare inc+isa. Coctail0part=. emei > taior negru de catifea , de lina sau de m'tase sau roc+ie de coctail , de preferat cu p'l'rie. 1ar%ati > tinuta de oras de culoare inc;isa. &eatru / concerte. emei > tinuta de oras sau de dupa&amiaza. , tinuta foarte eleganta este recomandabila numai pentru reprezentaiile de gala sau premiere. "e intelegem prin foarte eleganta ( :a un taior se poate asorta o palarie. :a o roc;ie decoltata manusi lungi - poseta de seara. :a o tinuta normala - roc;ie de matase naturala de pilda - un sal frumos cu ciucuri , etc. 1ar%ati > tinuta de oras de culoare inc;isa , pentru premiere frac C este alcatuit dintr-o ;aina de ceremonie , neagra , scurta in fata pina in talie , neinc;eiata la piept si terminata la spate cu doua cozi lungi si inguste si dintr-un pantalon din aceeasi stofa , fara manseta D sau smo6ing , niciodata tinuta sport. Baluri. emei > roc;ie de seara sau de coctail sau roc;ie de %al Cfara p'l'rie D , manusi lungi , %lanuri, %i/uterii discrete , incaltaminte de %al, argintie sau aurie. 1ar%ati > pentru %alurile desfasurate intr-un cerc restrins se recomanda costumul elegant , inc;is la culoare , care se poarta cu camasa al%a , cra#ata gri - argintie , ciorapi si patonfi negri. 'ste permis si smoc6ingul C costum de gala , cu o croiala speciala si cu re#ere de matase neagra D la care se potri#este o camasa al%a , cu guler si mansete apretate , #esta neagra , pantaloni fara man%ete , ciorapi negri de m'tase si pantofi negri de lac. :a %alurile in aer li%er , din timpul zilei , smo6ingul este al%. :a cele foarte pretentioase , smoc6ingul se poarta cu #esta al%a cu nasturi de sidef , camasa al%a cu plastron guler si mansete apretate , papion , pantaloni cu paspoal de matase , fara manseta , sosete negre si pantofi negri de lac. Bote#ul. emei> nu se recomanda tinuta de seara ci tinuta de oras. 1ar%ati > tinuta eleganta de oras sau , in cazurile ultraelegante , un costum de ceremonie C stresemann D compus din ;aina neagra , fara re#ere , la unul sau doua rinduri de nasturi si pantaloni in dungi negre sau gri , fara manseta , la care se asorteaza o camsa cu guler si mansete apretate , cra#ata gri - argintie sau papion , sosete negre si pantofi negri. :a %otez nu se potri#este smoc6ingul.

67

Casatoria :ogodnica > roc;ie de nunta , al%a , traditionala coronita cu flori de lamiita sau de portocali C o femeie care se recasatoreste inlocuieste coronita de flori cu o diadema D , pantofi al%i , ciorapi al%i , manusi din piele al%a , fina , %i/uterii foarte simple C nu perle despre care se zice ca aduc lacrimi D. .n functie de impre/urari este potri#it si un taior in culori pastelate , cu o croiala simpla. :ogodnicul si ceilalti %ar%ati > dimineata #or purta un costum foarte elegant cunoscut su% denumirea de ) cuta?a7 ) care comporta o /ac;eta neagra cu colturi rotun/ite , pantaloni in dungi , negru cu gri , #esta neagra sau gri - argintiu , camasa cu guler si mansete tari , papion gri. 3upa amiaza aceasta tinuta este inlocuit de frac cu #esta al%a C nicioadata de smoc6ing D. 3aca ceremonia este mai intima costum inc;is , stresemann , niciodata smo6ing. 2i#ite de condoleante 4 costum inc;is atit pentru femei cit si pentru %ar%ati. 3aca #izita are un caracter oficial , %ar%atii #or purta costume ) cuta?a7 ). ,nmormintarile 4 im%racaminte de ocazie de culoare inc;isa , dar fara insemne de doliu pentru persoanele care nu sunt rude. $inuta oficiala la %ar%ati este ) cuta?a7 ) , dar #esta si papionul sunt negre. 3upa impre/urari , acesta poarta si fracul la care se cere #esta neagra. 5udele si cei foarte apropiati se im%raca o%ligatoriu in negru. Nu tre%uie sa lipseasca din tinuta lor cocarda de doliu

'. COM"OR&AM(+&U- C,2,-,3A& ,+ 2,A&A 1( 3, CU 3,

3upa aceasta calatorie prin la%irintul pe care se pare ca-l creeaza respectarea cu strictete a regulilor unei comportari ci#ilizate , s-ar parea ca am a/uns impreuna la capatul drumului. Nu este asa 2 -iata de zi cu zi #a supune unui e,amen permanent. -a puteti numi un om ci#ilizat daca regulile despre care am #or%it nu au de#enit pentru dumnea#oastra a doua natura. Sa stiti cum si cind sa salutati , sa #a im%racati corect in orice impre/urare , sa puteti sustine o con#ersatie in orice cerc pe care-l frec#entati , sa stiti sa #a descurcati la cea mai sofisticata reuniune sau in cel mai elegant restaurant - sunt tot atitea petre de incercare. 3upa cum am #azut , nici in familie si nici printre cunostinte greselile dumnea#oastra nu #or fi tolerate. Mai de#reme sau mai tirziu #or fi sanctionate fara mila , iar cercul dumnea#oastra de prieteni se #a restringe. Ce e de facut ( 3aca pentru inceput totul ar parea o cor#oada , cu timpul , #eti gasi o placere in a #a detasa de acest sentiment siciitor. Con#ingerii ca tre%uie sa #a supuneti regulilor %unelor maniere ii #a lua locul naturaletea gesturilor dumnea#oastra. +sa cum am mai spus , nu e,ista doua feluri de politete. 3aca #eti pri#i strazile pe care le stra%ateti zilnic , magazinele , oamenii cu care calatoriti in auto%uz sau metrou , #eti fi uluiti de comportamentul acelora care trec drept %ine crescuti , dar nu sunt de fapt , pentru ca nu se controleaza in permanenta. 3omnul care stie sa salute re#erentios si sa manince elegant , da din coate , facindu-si loc cu %rutalitate cind co%oara din auto%uz. 0n altul care nu uita niciodata sa-si stearga picioarele la intrare , odata aflat la #olan #a stra%ate nepasator %altile , stropind toti pietonii intilniti in cale. 3oamna care pentru nimic in lume nu ar pune za;ar in cafea decit cu clestisorul , nu se sfieste sa pipaie cite#a piini pina alege una care i se pare mai proaspata. < alta , pedanta

68

, maniaca in pri#inte curateniei la ea acasa , nu ezita sa arunce pa strada o coa/a de %anana sau sa-si goleasca %uzunarele de %iletele de tram#ai adunate cu timpul. 0nii isi fac un o%icei din a aduna scrumiere si tacimuri din restaurante sau ;oteluri , considerindu-le ) su#eniruri ). Ne intre%am cum pot sa se comporte astfel niste oameni respecta%ili , la curent cu %unele maniere. ',plicatia este una singura - nu sunt cu ade#arat niste oameni %ine crescuti. Nimic pe lume nu este %ine facut daca se face din o%ligatie sau de frica. +casa , teama de ridicol , de o%ser#atiile malitioase ale celor din /ur ne determina sa ne controlam gesturile si afirmatiile. +desea , dupa cum am #azut , anonimatul ne da in sfirsit ) li%ertatea ) de a face orice #rem. Singurul martor care ne-ar putea sanctiona este propria noastra constiinta. Sa ne amintim de 1uratino 2 Constiinta este cea care ii spune de fiecare data ca a gresit si tot ea il indreapta pe drumul cel %un. 3aca ne-am imagina ca o camera in#izi%ila de luat #ederi ne surprinde cind suntem tentati sa gresim , ne-am controla cu#intele si gesturile. +m scapa astfel de multe intimplari neplacute de care ne iz%im zi de zi si care ne fac #iata imposi%ila.

CUM +( "UR&AM "( S&RA1A

Cind iesim din casa , este o%ligatoriu sa a#em un aspect ingri/it. Sa fim curati , pieptanati si im%racati decent. Nu este permisa nici o e,ceptie de la aceasta regula , c;iar daca ne ducem doar pina la piine. 'ste o strinsa legatura intre felul in care ne prezentam si cel in care um%lam > tinuta corpului tre%uie sa fie drapta , miscarile firesti , naturale. Sa nu dam din miini fara rost , sa nu alergam im%rincind trecatorii , sa nu ii lo#im cu pac;etele sau cu um%rela pe care o tinem in mina. .n general , sa nu deran/am pe nimeni cu prezenta noastra. 3aca din intimplare lo#im pe cine#a #om spune politicos > ) "ardon 2 ) sau ) -a rog sa ma scuzati 2 ). 5aspunsul firesc este > ) Nu face nimic 2 ). Sa nu pri#im fi, , curiosi , o persoana care ne trezeste interesul - o fata frumoasa , o femeie insarcinata sau , mai gra# , un infirm. Sa ne a%tinem sa facem remarci cu glas tare , c;iar daca im%racamintea cui#a este mai e,centrica. Sa nu tragem cu urec;ea si cu atit mai mult sa nu inter#enim in discutia a doua persoane c;iar daca su%iectul ne intereseaza. Sa nu ingrosam rindurile acelor gura - casca care isi irosesc timpul , asistind la intimplarile strazii - certuri , %atai , filmari etc. .n sc;im% , in cazul unor accidente sa nu ne ferim sa dam o mina de a/utor , dar s-o facem numai daca ne pricepem. .n cazul %olna#ilor de inima care nu tre%uie miscati din loc a/utorul nostru le poate fi fatal 2 Sa nu fim indiscreti si sa pri#im in casele oamenilor. 'ste cea mai mare do#ada de proasta crestere. "e de alta parte nici locatarul n-ar tre%ui sa se e,puna pri#irilor noastre intr-o tinuta indecenta C paradisiaca D , uitind sa traga perdelele. 3aca la o fereastra este o persoana cunoscuta , nu te anga/ezi intr-o con#ersatie cu aceasta ci o #ei saluta cu un gest amical. Cu atit mai mult , nu-ti #ei striga prietenii sau mem%rii familiei din strada. olositi telefonul 2

*R(S(-, 1( +("(RM,S
Sunt unele gesturi pe care un om ci#ilizat nu le-ar face in pu%lic pentru nimic in lume. Cu toate ca ele par de o mare %analitate , se repeta surprinzator de des.

69

Sa nu aruncam nicioadata ;irtii sau resturi de mincare pe strada. Sa cautam un cos de gunoi sau sa le pastram pina acasa. * Sa nu ne ridicam ciorapii in #azul lumii. Sa cautam pentru asta un loc mai retras. * Sa nu ne pieptamam , sa nu ne dregem fardul , sa nu ne stergem pantofii , sa nu ne curatam ung;iile in pu%lic. $oate aceste lucruri se fac inainte de a pleca de acasa. 0n om ci#ilizat nu fumeaza pe strada. 3aca un %ar%at cu tigara in gura nu ne soc;eaza , pentru o femeie gestul este dezagrea%il. 3e asemenea nu este permis sa mincam pe strada. Cu toate acestea , din lipsa de timp , recurgem deseori la ser#iciile pe care ni le ofera numeroasele c;ioscuri cu mincare gata preparata. Sa nu pornim pe strada cu mincarea in mina oricit de gra%iti am fi. +ceste reguli si interdictii sunt #ala%ile in toate situatiile in care suntem in multime > tirguri si e,pozitii , ;oluri de cinematograf , aeroport , gara , statii de tram#ai sau de metrou.

CUM M(R*(M "( S&RA1A

3e regula , mergem pe strada alaturi de o femeie sau de un %ar%at. 3aca trotuarul se ingusteaza la un moment dat , daca apare un pasa/ sau daca flu,ul mare de pietoni ne o%liga sa ne despartim de insotitorul nostru politetea ne cere sa tinem seama de cite#a reguli elementare > femeia trece inaintea %ar%atului , #irstnicul inaintea tinarului , superiorul inaintea su%alternului. ',ista si unele e,ceptii cind procedam in#ers - la o tra#ersare periculoasa , %ar%atul isi prote/eaza insotitoarea si trece in fata ei intinzindu-i mina pentru a spri/ini. 0n %ar%at tre%uie sa-i ofere a/utorul unei femei necunoscute ( 3aca este ne#oie , da. "e o strada taiata de santurile unor lucrari pu%lice , in cazul unei ploi torentiale %ar%atul nu #a trece nepasator pe linga o doamna care se afla in impas. < #a sustine sa nu cada pe pamintul alunecos sau ii #a oferi protectia um%relei sale conducind-o pina la un loc adapostit. Sa amintim ca odata rezol#ata situatia delicata , el isi #a lua ramas %un iar doamna ii #a multumi. 3ar mergind pe o strada nu suntem totdeauna in impas. Sa presupunem ca ne plim%am , pur si simplu. 3e regula locul doamnei este in partea dreapta a %ar%atului , tot din dorinta de a o prote/a , caci %ordura strazii e mai aproape de el. 3aca #itrinele , de pilda , se afla tot pe dreapta , ea le #a putea pri#i nesting;erita. 3aca insa acestea sunt pe stinga , cei doi isi #or sc;im%a locurile , de dragul doamnei care nu rezista niciodata ispitei de a fi la curent cu moda. 3aca suntem in grup , sa a#em gri/a sa nu ocupam tot trotuarul ca si cum ne-ar apartine. Nu putem merge alaturi mai mult de trei persoane. Se intelege ca nu #om discuta cu totii in cor , ca nu #om ride in ;o;ote. 3aca din grupul de trei persoane face parte un copil , el #a fi incadrart de cei doi adulti , daca este #or%a despre doi copii , acestia #or sta in stinga si in dreapta adultului. :ucrurile tre%uie sa se petreaca astfel pentru ca este %ine sa nu ne lasam copii din mina pe strada.

alta situatie > cind o femeie #a fi incadrata de doi %ar%ati , cel mai in #irsta #a sta in drapta ei. .n sc;im% , intr-un grup de trei , doua femei #or incadra un %ar%at , locul din dreapta acestuia fiind ocupat de cea mai in #irsta. 3aca este #or%a despre trei femei sau trei %ar%atii , persoana mai importanta sau mai in #irsta #a ocupa locul din mi/loc. .n cazul unei circulatii aglomerate grupul nu poate ramine compact. "ersoana din stinga , indiferent de se, , le #a lasa pe celelalte doua sa mearga inainte. Nu #om proceda asa daca insotim doua doamne. :e #om acorda intiietate si le #om urma indeaproape.

70

"e munte sau la urcarea unei scari inguste %ar%atul trece primul , aruncind mereu o pri#ire in spate spre insotitoarea sa.

CO+2(RSA&,, "( S&RA1A

Strada nu prea este un loc potri#it pentru o con#ersatie. Cu toate acestea ni se intimpla tuturor sa ne intilnim cu o cunostinta si sa sc;im%am cite#a cu#inte. 3aca interesele noastre o cer , discutia se poate prelungi. Sa nu raminem in mi/locul drumului , ci sa ne retragem linga o casa sau linga o ca%ina telefonica cind strada este foarte aglomerata. Sa presupunem ca ne-am intilnit cu o prietena care merge in directie opusa. 3aca aceasta se gra%este si discutia este necesara #om face citi#a pasi impreuna. Cum procedam daca prietena noastra este insotita de cine#a ( .nitiati#a tre%uie sa-i apartina acesteia care urmeaza sa faca si prezentarile. Nu ne #om intinde la #or%a. Suntem in strada , nu acasa , si , in plus , prezenta noastra intimplatoare i-ar putea stin/eni pe cei doi. :a fel stau lucrurile daca ne intilnim cu doi %ar%ati. , dintre care cel putin unul este o cunostinta apropiata. Ne rezumam sa-i salutam. 3aca nu %eneficiem decit de un salut este semn ca discutie este inoportuna. 3aca suntem gra%iti si nu #rem sa stam de #or%a cu cine#a , salutam e#entualele cunostinte intilnite si ne continuam drumul. .n nici un caz nu le #om e#ita intorcind capul. Ni se pare necesar sa #a sugeram cum tre%uie sa procedati in situatia in care stati de #or%a cu cine#a si un prieten care trece pe linga dumnea#ostra doreste sa #a comunice ce#a important. 1unele maniere ne o%liga pe toti trei la o anumita conduita > dumnea#ostra #eti face prezentarile , prietenul dumnea#oastra #a #a spune doar cite#a cu#inte si isi #a continua drumul , cealalta persoana nu inter#ine in discutie. .n nici un caz nu #a profita de ocazie pentru a-i solicita ce#a noului #enit , presupunind ca acesta are o functie importanta. +stfel de persoane ) indraznete ) sunt foarte prost catalogate in societate , iar daca sunt tolerate in continuare , aceasta se datoreaza delicatetei celorlalti. Mi s-a intimplat ca unei prietene cu care stateam de #or%a pe strada sa i se ofere , iar ea sa refuze , un %ilet gratuit la un concert la care as fi mers cu mare placere. "oate parea o prostie dar codul manierelor elegante m-a oprit sa-l cer pentru mine , cu toate ca facusem cunostinta cu ama%ila persoana cu o clipa inainte.

&RA+S"OR&U- ,+ COMU+ S, "O-,&(&(A

.n mi/loacele de transport in comun , loc unde a#em de-a face cu persoane total necunoscute , comportamentul nostru tre%uie sa se supuna unor anumite reguli de politete. .n statie , in general , ar tre%ui sa se stea la rind. Se practica acest lucru in numeroase tari si este foarte eficient. :a urcare , #eti acorda prioritate doamnelor , persoanelor mai in #irsta , femeilor cu copii in %rate , infirmilor. 3aca este aglomeratie , #a #eti pregati din timp sa co%oriti , spunindu-le celor din fata > ) .mi permiteti ( ) sau ) Co%oriti la prima statie ( ) , pe un ton ci#ilizat si fara a #a face loc cu coatele. .n nici un caz , nu #eti pune nima pe nimeni. 3aca , din greseala , ati lo#it pe cine#a , tre%uie sa-i cereti scuze. :a noi in tara , in mod con#entional , s-a asta%ilit ca urcarea calatorilor sa se faca prin usa din spate , iar co%orirea pe la mi/loc sau prin fata. ',ceptie de la aceasta regula fac femeile insarcinate sau cu copii mici in %rate , %atrinii sau infirmii care pot urca si prin fata. +cestia au o%ligatia sa-i astepte pe calatorii care doresc sa co%oare.

71

5etineti ca in alte tari , urcarea se face numai pe usa din fata pentru a prezenta soferului legitimatia de calatorie sau pentru a ac;ita pretul %iletului. 3aca toate scaunele sunt ocupate , este o%ligatoriu sa cedam locul %atrinilor , femeilor insarcinate sau cu copii mici , infirmilor sau %olna#ilor. 3in gentilete putem oferi locul si altor persoane , in general , doamnelor. 3ar acest gest de ama%ilitate nu tre%uie inteles gresit. 3eseori #edem mame sau %unici gri/ulii raminind in picioare linga ) printisorul ) de zece ani care se lafaie in #oie pe locul pe care l-am oferit lor si nu %aiatului. <are aceste doamne nu-si dau seama ca ) educa ) in mod cert un prost crescut ( "ersoana careia i s-a cedat locul nu tre%uie sa se poarte ca si cind acest lucru i s-ar cu#eni , ci sa multumeasca cu naturalete pentru gestul politicos. 3aca o doamna este insotita de un %ar%at , acesta ii #a cumpara %iletul si-i #a oferi locul de linga geam. 3aca nu e,ista decit un singur loc li%er el #a fi oferit doamnei , iar domnul #a ramine linga ea in picioare. .n nici un caz nu o #a parasi , repezindu-se la un loc li%er cind se i#este ocazia. .n mi/loacele de transport in comun ne purtam cit mai atent cu ceilalti calatori. +sta nu inseamna ca a#em #oie sa-i fi,am cu o pri#ire dezapro%atoare sau prea admirati#a , ci nu-i %ruscam , nu-i calcam pe picioare , si nu-i incomodam cu pac;etele noastre. +#em gri/a ca geanta pe care o purtam pe umar sa nu-i lo#easca in cap pe cei care stau /os. 3aca am gresit este o%ligatoriu sa ne cerem scuze. $ot o%ligatoriu e ca celalalt sa raspunda > nu-i nimic , se intimpla. .n cazul in care stam de #or%a cu o persoana cunoscuta , #om urma aceleasi reguli dupa care ne conducem daca o intilnim pe strada. .n plus , nu #om discuta peste capetele oamenilor , ridicind glasul pentru a fi auziti. '#ident , tre%uie sa ne a%tinem de la orice comentariu neplacut la adresa celorlalti calatori si sa nu inter#enim in discutiile dintre acestia. Cind este a%solut necesar si asisitam la un furt , de pilda , #om inter#eni prompt si eficient in fa#oarea pagu%asului. .n nici un caz nu tre%uie sa ridicam tonul si sa recurgem la un lim%a/ neci#ilizat. -om folosi intotdeauna pronumele personal de politete ) dumnea#ostra ) in loc de ) mata ) , ) dumneata ) sau ) tu ) c;iar daca ne adresam unui om mai modest im%racat. 3in pacate , la noi o calatorie cu mi/loacele de transport in comun este un cal#ar tocmai din cauza lipsei de maniere a calatorilor. .nsusirea regulilor de %una purtare pe care le-am amintit ar elimina #esnicele discutii la care asistam zilnic fara #oia noastra. +s propune firmelor care isi fac reclama in mi/looacele de transport in comun - de e,emplu , firmei CocaCola - sa afiseze aceste pagini pe panoul de reclama. Nu ar fi rau deloc 2

CUM SA +( "UR&AM C,+1 SU+&(M -A 2O-A+ ...

Nici cind circulam cu alte mi/loace de transport nu ne purtam la intimplare. .ntr-un ta,i , de pilda , un client nu se aseaza linga sofer decit daca doreste sa #ada orasul. 1ar%atul care insoteste o doamna nu se #a aseza linga sofer , ci in spate , linga ea. 3aca mergem cu o masina particulara apare o modificare a etic;etei > ne #om aseza linga cel care conduce masina. +r fi nepoliticos sa stam in spate. 3aca in masina sunt mai multe persoane #om ceda locul din fata celei mai in #irsta sau unei doamne. 3aca este #or%a despre un cuplu , sotul #a ocupa locul din spate. "roprietarul masinii desc;ide portierele , ii a/uta pe in#itatii sai sa urce , se aseaza ultimul , se asigura ca usile sunt %ine inc;ise , si apoi se aseaza la #olan. :a sfirsitul calatoriei este primul care co%oara din masina ca sa-i a/ute pe musafirii sai sa co%oare. :a intoarcere , are

72

o%ligatia de a le conduce pe doamne pina la usa casei lor. 3aca la #olan se afla o femeie , de desc;iderea , inc;iderea portierelor si de %aga/e se ocupa unul dintre %ar%atii din masina. 'ste de-a dreptul comic , ca dintrun e,ces de zel , domnul sa duca poseta doamnei care a sofat. 3ar , o #a a/uta sa co%oare , oferindu-i mina. 3aca in#ita pc cine#a la o plim%are cu masina , e urit sa-i pretindem %ani de %enzina. 3aca ne oprim la un restaurant nu #om a#ea pretentia sa ni se plateasca si consumatia noastra. C;eltuielile #or fi impartite egal. +sa este corect. +ltfel stau lucrurile daca prietenii nostri ;otarasc si noi suntem de acord sa ne ofere o masa la ) Sura 3acilor ) - de pilda. 3rumul ne pri#este pe noi , masa pe ei. Cind este posi%il , ocupantii unui #e;icul ii saluta pe pietonii cunoscuti , la o tra#ersare sau la un stop. $inuta de gala ne o%liga sa mergem la receptii , la teatru , la opera cu masina noastra ori cu ta,iul. 3aca suntem cu masina , sa ne ;otarim cine #a conduce la intoarecere ca sa nu %ea nici un strop de alcool. < masina distrusa , spitalizarea sau o inmormintare costa cu siguranta mai mult decit un ta,i 2 3aca in alte situatii , politetea este o pro%lema de optiune , cind suntem la #olanul unei masini ea este de o necesitate #itala. 0nde#a in Middle Iest la trecerea peste calea ferata , se afla un anunt eloc#ent > ) $renul are ne#oie de 15 secunde pentru a tra#ersa acest pasa/ , fie ca masina dumnea#oastra se gaseste sau nu pe el 2 ) 0n #ira/ periculos este semnalizat cu astfel > ) 0rmatorul spital este la 200 de 6ilometri 1atrina noastra 'uropa , nu apeleaza inca la umor in acest domeniu , ci recurge tot la semnele de circulatie con#entionale. Sa nu intelegem cum#a ca in +merica nu e,ista semne de interdictie sau politie. "ericolul pe care il reprezinta atit soferii , cit si pietonii neatenti este acelasi. Ne refeream doar la faptul ca metodele educati#e in domeniul circulatiei rutiere pot fi dintre cele mai di#erse. +proape zilnic la $.-. ni se prezinta accidente tragice. $oate au aceeasi cauza -nerespectarea unor norme de conduita ci#ilizata. Ne-am astepta ca dupa o astfel de emisiune , %atrinelul cutremurat ca un semen de-al sau a murit in mod a%surd , trecind pe rosu , sa astepte oricit in fata unui semafor defect pentru a tra#ersa. 3ar nu se intimpla asa. -om #edea ca zeci de oameni seriosi isi incearca ) norocul ) , ca la ruleta ruseasca , nerespectind interdictiile pe care ei le cunosc de fapt foarte %ine. +proape nu e,ista om care sa nu stie ca nu are #oie sa tra#erseze strada oricum si oriunde , ca nu este %ine sa-ti lasi copilul sa se /oace in mi/locul drumului sau ca atunci cind sofezi esti o%ligat sa te opresti si sa acorzi prioritate pietonilor c;iar din momentul in care acestia au pus piciorul pe ) ze%ra ). "entru un cetatean #enit dintr-o tara ci#ilizata , dezordinea ce caracterizeaza circulatia rutiera de la noi este de neconceput. +m #azut in Suedia oameni asteptind ra%datori la stop , desi trecuse miezul noptii si strazile erau pustii... 3e-a lungul timpului , s-au realizat mii de anc;ete pri#ind moti#ele ce-i determina pe oameni sa incalce regulile de circulatie. 5aspunsurile sunt mereu aceleasi > lipsa de atentie si gra%a. Noi am adauga > lipsa de politete. Suna poate ciudat , dar acesta este ade#arul. Cel care tra#erseaza Calea -ictoriei pe unde are c;ef este un om prost crescut. comportare ci#ilizata in traficul rutier nu are inca o traditie indelungata cum au legile %unei purtari in celelalte domenii sociale. Nerespectarea normelor de politete in societate se pedepseste , cum am #azut , cu e,cluderea noastra treptata din medii pe care le-am frec#entat altadata cu placere. Nerespectarea normelor de politete pe sosea se plateste cu #iata 2 3in e,emplele date putem deduce ca in acest domeniu , mai mult decit in oricare altul , rigorile legii coincid cu rigorile politetii. Mai mult decit atit , legea nu se poate referi la infinitatea de situatii ce apar cind suntem la #olan , punindu-ne #iata in pericol.

73

0n sofer e,perimentat #a #a spune ca din #ina lui nu poate a#ea loc nici un accident , dar de fiecare data cind pleaca la drum o face cu teama. 'a ii este pro#ocata de ) fantezia ) si de lipsa de responsa%ilitate cu care conduc ceilalti. 3omnul care lasa o doamna gra%ita sa treaca pe rosu pentru a prinde tram#aiul nu este %ine crscut daca nu s-a asigurat pri#ind in oglinda retro#izoare , ca nu-i incurca pe soferii din spatele sau. .n acest caz respectarea regulilor de circulatie trece inaintea legilor politetii. Solidaritatea care e,ista - sau care ar tre%ui sa e,iste - intre conducatorii auto pe sosea , este tot o forma de politete. 'a si nu legea ii o%liga pe acestia sa opreasca pentru a-i a/uta pe cei ramasi in pana si tot ea ii determina sa faca un gest amical necunoscutului care i-a permis o depasire. 3ar a-i a#ertiza pe cei ce #in din partea opusa , semnalizind un punct de control sau un radar este o solidaritate prost inteleasa. Cei care pacalindu-i pe politisti conduc apoi cu #iteza ma,ima , pot de#eni #ictime ale unor gra#e accidente. Cu toate ca su%iectul este inepuiza%il , ne oprim aici. Nu inainte de a #a recomanda sa #a lasati cartea de #izita cu scuzele de rigoare pe par%rizul masinii pe care ati lo#it-o usor in parcare. -eti da do#ada ca sunteti un ade#arat gentleman 2

,+ R(S&AURA+&( / ,+ CA)(+(-( / ,+ -OCA-UR, "UB-,C(

3e cum intram intr-un local pu%lic , toate pri#irile se indreapta spre noi. < stim cu toii din proprie e,perienta 2 Si parca mai mult ca oricind suntem analizati in mod critic din cap pina in picioare. Ne simtim stin/eniti deseori si a#em trac de parca am da un e,amen. Sa incercam sa-l trecem impreuna , reflectind asupra acelor norme care se impun in astfel de situatii. "rimul lucru pe care tre%uie sa-l stiti este ca e,ita reguli in insasi alegerea unui restaurant. 3aca este #or%a despre un local caruia i s-a dus #estea ca se maninca %ine si e mereu ar;iplin , #a retineti din timp o masa mai ales cind a#eti in#itati. Nu este o do#ada de mesc;inarie sa #a interesati de preturile practicate , ci o necesitate. 5ezer#area cit si informatiile se pot o%tine foarte simplu prin telefon. +stfel , #eti putea lua o decizie %una , caci fiecare dintre noi doreste sa le ofere o seara placuta prietenilor sau oamenilor de afaceri cu care lucreaza. <ptiunea nostra ar tre%ui sa fie dictata numai de preferinte %ine moti#ate. 3ar din sno%ism unii intra numai in restaurante de lu,. "e linga faptul ca ii costa o gramada de %ani , se pot pune si in situatii peni%ile de pilda sa ramina datori. ',ista restaurante de di#erse categorii pentru orice %uzunar. C;iar modeste , unele dintre ele pot oferi mincaruri %une si o am%ianta placuta. -a #eti informa de la prietenii care ies mai des sa manince in oras. $oate aceste recomandari sunt facute cum am mai spus mai ales celor care au in#itati. $inuta tre%uie sa fie corespunzatoare unei iesiri in lume. 0neori ea este ceruta in mod o%ligatoriu de anumite restaurante. $inuta tre%uie adaptata la pretentiile restaurantului , dar e %ine sa tinem cont si de ocazia cu care am fost in#itati , precum si de modul in care se #or im%raca ceilalti comeseni. 3oamnele se pot sfatui in preala%il. -or e#ita astfel sa semene cu doua gemene im%racate in pulo#ere identice din pura coincidenta. 3e asemenea , o tinuta a,centrica poate fi nepotri#ita cu am%ianta localului. < doamna cu umerii goi , pierduta in niste uriase saloane de marmora insuficient incalzite , iti poate pro#oca cel mult mila , nu si admiratie. Cea mai potri#ita im%racaminte pentru restaurante ramine cea eleganta de oras. Nu te duci in trening la ) +t;enee "alace ) c;iar daca ai %uzunarele doldora de %ani.

74

0n c;elner stilat al unui mare restaurant parizian spunea spre sfirsitul #ietii , ca un titlu de glorie , ca nu a permis niciodata unei persoane sa intre in local daca era im%racat in gris , deoarece tinuta de seara era o%ligatorie 2 Nici situatia contrara nu este admisa > sa te im%raci elegant pentru a intra sa maninci intr-un local foarte ieftin. Sa pui in inferioritate niste oameni modesti si cumsecade , inseamna sa fii total lipsit de tact. ' pro%a%il ca acesti oameni nici nu ne #or o%ser#a , daca ne #om purta firesc , fara ostentatie. Sa nu facem nota discordanta stergind scaunele cu %atista , tacimurile cu ser#etelul , cerind cu #oce tare sa ni se sc;im%e fata de masa etc. "urtindu-ne astfel , c;iar im%racati ultraelegant #om do#edi ca noi suntem cei prost crescuti si nu persoanele in salopeta si cu sapca pe cap intre care ne aflam intimplator. iecaruia dintre noi i se intimpla sa intre intr-un mediu cu care nu este o%isnuit. Sa ne comportam , cu respect fata de o%iceiurile locului. 'ste %ine sa trecem neo%ser#ati si sa nu ne ocupam de #ecini , asa cum nici ei nu se #or ocupa de noi. Cind intram intr-un restaurant , sa nu trintim usa in nasul celui din spatele nostru , ci c;iar sa o tinem , ca sa poata intra si el. ' normal ca acesta sa ne multumeasca. 1ar%atul care insoteste o femeie are o%ligatia sa-i desc;ida usa , lasind-o sa paseasca inaintea lui. .si conduce in#itata la gardero%a unde o a/uta sa isi scoata ;aina. 3oamna poate ramine cu palaria pe cap dar amindoi isi #or scoate manusile. Nu se intra in restaurant cu paltonul , cu palaria pe cap sau cu um%rela in mina, c;iar daca #rei doar sa te asiguri ca sunt locuri li%ere. Cu atit mai mult nu-ti #ei pune ;ainele pe scaunul de alaturi. "rimul care intra in restaurant este %ar%atul pentru a-si prote/a in#itata de pri#irile curioase ale celor din /ur si pentru a-i cere sefului de sala sa-i indice o masa li%era. 0neori , in lipsa acesteia , esti o%ligat sa te asezi la o masa de/a ocupata. .n preala%il tre%uie sa ceri permisiunea celor prezenti si sa astepti raspunsul lor. C;iar daca nu sunt deose%it de incintati , acestia nu au #oie sa se retraga ostentati# la celalalt capat al mesei. .n orice situatie doamna este rugata sa-si aleaga locul pe care-l doreste. 1ar%atul trage sc#aunul pe care urmeaza sa se aseze in#itata sa , si ocupa locul de #iza#i , daca este li%er. :ista de %ucate este consultata de fiecare in parte. 3upa ce s-au ;otarit ce #or sa manince si sa %ea , domnul este cel care da comanda. < doamna e#ita sa #or%easca cu c;elnerul , pe tot parcursul mesei. 3aca a#em in#itati /ucam rolul amfitrionului , facindu-le recomandarile de rigoare. -om alege cele mai %une #inuri si cele mai alese mincaruri. ' firesc sa ac;itam si nota de plata. 3aca la masa iau parte mai multe perec;i , comanda #a fi facuta de unul dintre %ar%ati , dupa ce a aflat care sunt preferintele tuturor. +supra platii , decizia se ia dinainte. Se poate face o nota comuna sau separata. '#entualele neintelegeri se rgleaza ulterior intre %ar%ati. Cind incepem sa mincam , ne asezam conforta%il , apropiindu-ne de masa , pentru a nu ne pune se#retul pe genunc;i. .l folosim doar pentru a ne sterge %uzele , la ne#oie , si nu-l impaturim frumos la sfirsit. Ser#iciul la masa intra in atri%utiile c;elnerului care le da intotdeauna intiietate doamnelor. 3aca in lipsa acestuia %ar%atul toarna #in in pa;are , nu punem sticla pe masa ci in frapiera. 3egustam #inurile la inceput si ne decidem asupra celui care ni se pare mai potri#it. Nu uitati 2 - "estele merge cu #in al% , friptura cu #in rosu. 5ecunoastem oamenii %ine crescuti dupa raritatea reclamatiilor si dupa tonul adoptat cind le fac. Nu sunt admise discutiile in contradictoriu cu c;elnerii c;iar daca a#em dreptate. Nu ne dam in spectacol 2 <rice nemultumire se adreseaza sefului de sala sau patronului restaurantului. ara ner#i , fara tipete , fara amenintari.

75

Masa ia sfirsit numai la dorinta doamnei care #a insoteste. C;emati discret c;elnerul pentru a ac;ita nota de plata. -erificati-o cu o pri#ire , caci a#eti dreptul sa corectati greselile flagrante. 3aca se i#este o pro%lema , o rezol#ati simplu , cerind lamuriri c;elnerului. -eti apela la patron numai daca este a%soluta ne#oie. Nu discutati nota de plata cu in#itatii dumnea#oastra , manifestindu-#a satisfactia ca a costat putin sau deceptia ca a costat prea mult. Nu comentati , in nici un caz , faptul ca ati fost incarcat cu doua salate pe care nu le-ati comandat si de care nici nu #-ati atins. 'ste #ina dumnea#ostra ca nu i-ati atras atentia c;elnerului la timp ca ... detestati salata. :a plecare %ar%atul isi a/uta partenera sa se ridice , tragindu-i scaunul. Ca si la intrare , tot el merge cu un pas inainte , fara a lasa insa impresia ca nu sunt impreuna. :a gardero%a prima care se im%raca este doamna. 9ardero%iera nu inter#ine si nici doamna nu-l a/uta pe domn sa-si puna paltonul sau fularul. 'ste ridicol.

Ce acem cind suntem sin8ure si vrem sa mincam in oras / * doamna nu intra intr-un local unde se ser#esc cu predilectie %auturi alcoolice.
.n sc;im% ii este permis sa intre intr-un restaurant de lu,. Nu se pune pro%lema cind este #or%a despre o cafenea , o patiserie , un snac6-%ar. <data asezata la masa #a #or%i numai cu c;elnerul , numai acestuia ii #a cere sa-i cumpere un c;i%rit , sau sa-i imprumute o %ric;eta. Nu #a arunca pri#iri insistente si curioase prin sala , nu se #a pieptana si nu-si #a retusa mac;ia/ul la masa. $oate aceste gesturi pot fi facute inconstient dar ele risca sa fie gresit interpretate , si ) imprudenta ) - daca e #or%a de o imprudenta - risca sa intre in niste incurcaturi peni%ile. 'ste infinit mai usor sa pre#ii un conflict decit sa-l rezol#i odata declansat. <ricum sunt destui prost crescuti in /urul nostru ce nu cunosc o norma elementara de politete -interdictia de a te adresa unei femei singure - ca sa le mai dam si noi apa la moara prin gesturi ce par pro#ocatoare.

doamna sau doua doamne singure intr-un restaurant nu-si #or comanda nici un fel de %auturi tari si ar fi de dorit sa e#ite c;iar si #inul. 3aca imaginea unui %ar%at %eat este neplacuta , cea a unei femei ametite este insuporta%ila.

S,&UA&,, S"(C,A-( -A R(S&AURA+&

Se intimpla uneori sa fim ) uitati ) dupa ce am facut

comanda. .ntr-un local aglomerat acest lucru este e,plica%il. Nu #om %ate cu o moneda sau cu inelul in pa;ar. Sa retinem cind am #or%it cu c;elnerul figura acestuia , sa ne sculam de la masa si sa-i reamintim ca asteptam de mult. < #om face ferm dar fara comentarii agresi#e si inutile.

Cind ne cade ce#a de pe masa , o maslina , o c;ifla etc si sunt la indemina sa nu consideram o lipsa de distinctie gestul de a le ridica. $acimul cazut se pune deoparte si se cere altul. 5ezistati la insistentele c;elnerului care #a ofera un fel rar si costisitor. + intre%a > ) e proaspat ( , e %un ( ) este a%solut inutil , ce #-ati astepta sa #a raspunda ( +#eti incredere in patron. Numai el raspunde in fata legii - daca asta #a consoleaza - atunci cind a/ungeti pe patul de spital 2

Cind #a place in mod deose%it un fel de mincare transmiteti felicitari %ucatarului. +cesta , adeseori #a #eni sa primeasca multumirile dumnea#oastra personal.

76

* 3aca nu #a place nimic , nici se#iciul nici mincarea , nu faceti o scena personalului din restaurant. "latiti si
plecati , nu inainte de a #a spune parerea patronului precizind ca #eti ocoli in #iitor acest local. Nu mai este ne#oie sa atragem atentia asupra tonului care #a fi deose%it de politicos. 'ste suficient. * Ceea ce am platit , dar nu s-a mincat sau nu s-a %aut nu se ia acasa. Nici pretentiile pe care le a#em de la c;elner de a ne face un pac;et pentru animalele de acasa , nu fac o impresie prea %una. 'ste o economie inutila , iar pisicuta noastra in mod sigur nu stie ca am fost la restaurant , deci nu se #a supara ca nu i-am adus si ei ce#a 2 * 0n %ar%at atent #a a/unge la restaurantul in care si-a fi,at intilnire cu o doamna , cu /umatate de ora inainte. .si #a alege un loc de unde sa poata o%ser#a intrarea , pentru a-i iesi in intimpinare. 3oamna ar tre%ui sa respecte cu e,ctitate ora fi,ata si sa nu coc;eteze cu cele%rul ) sfert academic ). * Cind intram intr-un ;otel si #edem o cunostinta , ne #om asezam la masa acesteia numai daca suntem in#itati. S-ar putea ca aceasta sa astepte pe cine#a si din delicatete sa nu o marturiseasca din primul moment. <data asezati , ne #a fi mult mai greu sa ne ridicam si sa ne cautam alt loc in momentul in care simtim ca am de#enit inoportuni. <amenii #in la restaurant nu numai ca sa manince ci si sa stea de #or%a. Nu putem sili pe nimeni , ca din politete sa ne accepte prezenta o seara intreaga. +ceasta situatie se poate i#i c;iar intre prieteni foarte %uni pe care nu ne #om supara ca nu ne-au in#itat la masa lor. +u a#ut pro%a%il moti#e serioase sa o faca. Servii sau serviti&va ( 5eproducem un te,t dintr-un cotidian , inserat in ru%rica ) $elefonul de la miezul noptii ) > ) - Ce au mai facut tricolorii dupa meciul cu americanii ( ) - Miercuri au #izitat platourile de filmare de la ) 0ni#ersal Studios ) , dupa care au ser#it masa la restaurantul Minion , patronul fiind un roman , mare amator de fot%al. + fost un moment de destindere pentru /ucatori , incon/urati de o multime de romani sta%iliti in +merica.) 3in rindurile de mai sus intelegem ca tricolorii nostri , ca sa mai scape de stress si monotonia( /ocului , au preluat indatoririle c;elnerilor in localul unui patron roman , care le-a oferit acest ... di#ertisment > si au ser#it masa C cui ( D. "oate insa ca autorul articolului nu a #rut sa spuna asta. "oate ca a #rut sa spuna > au mincat , au luat masa la restaurantul Minion si au fost ser#iti cu multa ama%ilitate ... Singurele forme corecte de folosire a acestui #er% %uclucas sunt > ser#este-te C te rog D sau ser#iti-#a C #a rog D. 'u ser#esc masas , eu - gazda sau eu - c;elner iar musafirii sunt ser#iti , se ser#esc si nu ser#esc 2 Cum #a suna > sa mergem sa ser#im masa la .ntercontinental (

BACS,SU- 0 O "ROB-(MA 1(-,CA&A

+m sta%ilit de la inceput ca un om %ine crescut este in primul rind un om cinstit , caruia nu-i place sa ramina niciodata dator. 'l este o%ligat , prin statutul sau , sa dea mici sume de %ani celor ce au salarii modeste sau c;iar nu sunt platiti deloc , in sc;im%ul unor ser#icii marunte. .n nici un caz nu se #or da sume de %ani pentru a o%tine niste a#anta/e , pentru ca drumul care duce de la mita la coruptie si de aici la dereglarea %unului mers al societatii , este desc;is. 0n om educat #a sti cui tre%uie si cui nu tre%uie sa dea %acsisuri. $ot el #a sti ca nu are #oie sa primeasca nimic de le cei din prea/ma , atunci cind are un salariu onora%il pentru munca pe care o presteaza.

77

iecare tara isi are o%iceiurile sale proprii pe care e %ine sa le cunoastem cind facem o calatorie. .n 'uropa se aud #oci tot mai numeroase care se ridica impotri#a %acsisului. Se recomanda solutia ser#iciilor incluse. :a ;oteluri , la restaurante , in turism , se precizeaza de cele mai multe ori faptul ca in nota de plata sunt trecute toate o%ligatiile clientului. Se intelege ca e #or%a de un acord intre patron si salariatii sai. Singura noastra o%ligatie , in toate tarile in care stim ca e,ista acest o%icei , este de a intre%a daca ser#iciul este inclus sau nu. 3ar si in aceste cazuri se recomanda sa lasam c;elnerului de e,emplu , maruntisul ramas dupa ac;itarea consumatiei. $otusi personalul din domeniile pe care le aminteam prefera sa primeasca acesti %ani care i se cu#in direct de la client. Sunt %ani cinstiti , o%tinuti prin efectuarea unor munci nu intotdeauna usoare si nu constituie o pomana din partea noastra. + nu-i da inseamna sa-l lipsesti pe cel care te ser#este de salariul care i se cu#ine. :a noi , in modestele faze de pri#atizare prin care trecem , au aparut cei pe care ii numim particulari. "atronul insa are niste salriati. 'ste %ine sa intre%am daca ser#iciile c;elnerului sunt incluse in nota de plata , iesind onora%il din incurcatura. 0n mic local se poate numi ) Ca la mama acasa 2 ) dar sa nu intelegem ca suntem ) la mama acasa ) 2 'ste important sa stim cit tre%uie sa dam. +ceste sume nu #or fi nici prea mici nici prea mari. + da %acsisuri e,or%itante nu constituie o do#ada de generozitate , cum am crede , ci de proasta crestere. 'ste un gest care da nastere unor comentarii ironice , c;iar din partea celor care il primesc si ne face se recunostem par#enitul de la distanta. + nu da deloc atunci cind e strict necesar , consolindu-te ca cel care primeste are %ani mai multi ca tine sau ca nu o sa-l mai #ezi niciodata , te califica drept prost crescut , in primul rind fata de tine. 3espre cei din /ur nici nu mai e cazul sa #or%im. Cui dam % Cit dam %

1. +u dreptul la 10L , 1&L , 20L din #aloarea notei > c;elnerii , soferii de ta,i , coafezele , frizerii.
+precierea sumei se face si in functie de categoria restaurantului. :a cele modeste #a fi de minimum 10L iar la cele de lu, de ma,imum 20L. Celui care il a/uta pe c;elner ii #om da separat un sfert din cit lasam primului.

2. Sumele de %ani lasate la aprecierea clientului se dau > gardero%ierilor , plasatoarelor , %aietilor care ne fac di#erse comisioane , soferilor de autocar , g;izilor precum si personalului de ser#iciu dintr-o casa in care suntem in#itati. 3. C;iar daca ser#iciul este inclus in nota de plata este recomanda%il sa lasam ce#a , in special celor care au ser#icii mai grele > portarilor , in special celor de noapte , ;amalilor , cameristelor , liftierilor , %ucatarilor , mecanicilor auto sau c;iar receptionerilor de ;otel. Nu #om da insa nimic in plus patronului sau directorului unui ;otel sau restaurant. 3emnitatea unui om este un lucru e,trem de pretios la care tinem cu totii foarte mult. Sa nu /ignim pe nimeni printr-un gest negindit.
.n tarile comuniste %acsisul este interzis de lege. 'ste aproape inutil sa spunem ca aceasta lege nu se respecta , cica e,ista o lege nescrisa ce cuprinde regulile si categoriile celor indreptatiti sa primeasca anumite sume de %ani din partea clientilor. +ceasta situatie se datoreaza faptului ca legile comuniste au in #edere un singur mod de retri%utie - salariul primit de la stat.

78

.n toate tarile din lume este strict interzis sa oferi %ani functionarilor pu%lici pentru ca aceste sume sunt considerate mita si , dupa cum am mai spus , mita stimuleaza coruptia. Cel care da si cel care ia intra su% incidenta legii. 3ar a-ti arata recunostinta fata de medicul care ti-a sal#at #iata oferindu-i un dar sau un %uc;et de flori este un gest de politete elementara. .l #ei face c;iar daca medicul are ca%inetul sau patricular si pretul pe care l-ai platit pentru tratament a fost su%stantial. .n 9ermania , de pilda , %olna#ii care s-au insanatosit o%isnuiesc sa aduca flori sau dulciuri surorilor sau infirmierelor care i-au ingri/it cu de#otament. 3ar daca salariatelor respecti#e le-ar trece minte sa ia acasa darurile primite , ar ramine in mod sigur fara ser#iciu. 3espre %ani nici nu poate fi #or%a , pentru ca fiecare cetatean dintr-o tara ci#ilizata este asigurat pentru cazurile de %oala. 9estul de gratitudine care se face este doar semn de %una crestere.

Cum lumea in care am trait - traim / - nu era - nu este

lume normala , mai ramine de discutat situatia delicata in care suntem siliti sa dam sume de %ani sau ) atentii ) pentru ser#icii ce ni se cu#in de drept. +ceasta anomalie nu #a putea fi niciodata eradicata prin legi deoarece este #or%a de sanatatea morala a unei societati. $ot %una crestere si principiile de #iata ale fiecaruia dintre noi #or fi capa%ila sa ne faca sa traim intr-o lume mai %una. 3e ce nu ne-am gindi putin cind ne ) a/utam ) copilul premiant - fara ca el sa o merite - la gra#ele consecinte pe care gestul nostru le #a a#ea in #iitor in primul rind asupra lui si apoi asupra colegilor sai. +ceasta do#ada de iu%ire prost inteleasa ii #a in#ata de mici ca orice pe aceasta lume se poate cumpara cu %ani. Ce deziluzie le pregatim acestor copii , ne#ino#ati in fond , cind #or intelege ca nu c;iar ... totul se poate cumpara cu %ani. Marea ma/oritate a educatorilor isi fac meseria din #ocatie si refuza cu indignare astfel de ) stimulente ). 3ar ... se intimpla si in#ers. aptul ca profesorii sunt prost platiti nu este o scuza pentru un om de %una calitate. Mai dam un singur e,emplu , cu toate ca din nefericire se pot da nenumarate. 0n domn ce se pretinde %ine crescut ) uita ) sa dea o mica suma de %ani portarului de la restaurant cu toate ca acesta i-a desc;is usa si i-a c;emat un ta,i. 3ar , acelasi domn ofera un %acsis portarului de la spital pentru a putea intra la orice ora doreste sau c;iar atunci cind spitalul e in carantina si accesul persoanelor din afara este strict interzis. Cu portarul care primeste -adeseori c;iar si pretinde - sume de %ani pentru a comite o ilegalitate se rezol#a simplu > #a tre%ui sa-si caute alt loc de munca. 3ar ce facem cu domnul ce este e#ident un om prost crescut ( 'ste oare incura%il ( -iitorul societatii in care traim #a decide. Mai ramine pro%lema acelora care s-au o%isnuit ca tre%uie sa dai un %acsis , oricind li se face un ser#iciu. 'i risca sa /igneasca oameni cinstiti care nici nu concep sa-l primeasca. Sa retinem ca a da %acsis cui#a este un lucru delicat , ca in toate situatiile cind e #or%a de %ani. 3ar sa dai mereu este un o%icei prost pentru care dam #ine pe altii C %alcanici , fanarioti , turci D si ar tre%ui cit mai repede eliminat din #iata noastra. Cum ( -om #edea 2 &(A&RU- / C,+(MA&O*RA)U- / CO+C(R&(-( / (."O3,&,,-( 0n spectacol de teatru este intotdeauna o sar%atoare , mai ales daca este #or%a despre o gala , o premiera sau un spectacol cu in#itati. 3aca cinematograful a de#enit %anal , teatrul si-a pastrat prestigiul de e#eniment pa care nu il #ezi niciodata de doua ori in acelasi fel. Sa pastram deci la reprezentatiile sale caracterul festi# si sa ne dam osteneala sa ne im%racam elegant , c;iar cind ne ducem la spectacol intr-o zi de lucru. +ctorii ne #or fi recunoscatori si , oricine cunoaste lumea lor , stie ca atmosfera de sar%atoare ii inspira , ii face sa se simta mai

79

in largul lor si ii stimuleaza sa dea tot ce au mai %un in ei. 0n %ar%at se duce seara la teatru in tinuta inc;isa , iar la matinee in tinuta de oras. 3aca este #or%a despre o premiera sau o gala , se cere tinuta de seara mai ales in primele rinduri sau in lo/e. .n salile de concert doamna poate #eni si in roc;ie de dupa-amiaza sau in orice alta tinuta ingri/ita. 1ar%atul - ;aina inc;isa cu pantalon asortat sau in costum inc;is. Ne #om im%raca ingri/it dar fara sa pierdem atita timp incit sa intirziem. 3impotri#a , in aceste cazuri , e,actitatea este intr-ade#ar politetea regilor. 3aca totusi am intirziat , este nepoliticos sa-ne croim drum printre spectatori dupa ce a inceput spectacolul. +steptam sfirsitul actului sau al unei parti simfonice , dupa usa , pentru a nu tul%ura sala si numai dupa aceea ne cautam locul. :a teatru , in salile de concert sau de conferinte , %ar%atul #a merge inainte pentru a scuti pe partenera sa de contactul cu primele pri#iri curioase. 3aca se poate tolera , in mod e,ceptional , la restaurant sau la cinema , sa-ti iei ;ainele cu tine , acest lucru este a%solut interzis la teatru sau la concert. 1ar%atul isi lasa la #estiar palaria , manusile si paltonul , dupa ce a a/utat-o pe doamna. 3aca este admis ca o femeie sa-si pastreze palaria le restaurant nu la fel se intimpla la teatru , deoarece ea ar putea deran/a pe #ecinii din spate. .n lo/a poti sa-ti pastrezi paltonul , pardesiul cu tine caci acolo e,ista cuiere. emeile pot sa-si pastreze palaria. 3aca partenera isi corecteaza toaleta in fata onglinzii din #estiar , %ar%atul ramine discret putin in urma sau alaturi. "oate profita de acest timp pentru a rasfoi programul pe care si l-a procurat. 'ste neplacut sa-l imprumuti pe al #ecinului si mai neplacut este sa-l citesti pe deasupra umarului sau. 3aca ai un loc la galerie , scara pune din nou #ec;ea pro%lema a prioritatilor. 1ar%atul precede sau urmeaza femeia ( Sa spunem de la %un inceput ca latimea scarilor de teatru permite , in general , sa rezol#am pro%lema mergind alaturi. 3ar daca tre%uie sa analizam pro%lema din punctul de #edere al curtoaziei , o #ec;e regula spune ca %ar%atul precede femeia cu /umatate de pas la urcat si o urmeaza cu o /umatate de pas la co%orire. .n sala si pe rindul de scaune %ar%atul trece in fata. +r tre%ui sa se inteleaga de la sine ca treci prin fata spectatorilor care sau ridicat. Sa ramii pe scaun in acest caz este nepoliticos , iar cel ce se indreapta spre locul sau trece cu fata la cei ridicati si nu cu spatele. 1ar%atul lasa doamnei locul cel mai %un , cel de unde se #ede mai %ine scena , c;iar daca acest loc este la stinga sa. 'ste de neconceput sa maninci sau sa comentezi in timpul spectacolului. 5egula este #ala%ila si la cinema. :a concert , nu #ei urmari ritmul muzica dind din cap , din mina , sau din picioare si in nici un caz nu #ei fredona melodia in timp ce o interpreteaza orc;estra. Multe teatre #ec;i sint construite in asa fel incit din lo/a se #ede la fel de %ine sala ca si scena. .n acest caz este o lipsa totala de tact sa e,plorezi cu %inoclul decolteul doamnelor sau figurile spectatorilor. 'l nu tre%uie sa fie indreptat decit spre scena sau spre orc;estra. 3aca doamna care insoteste un %ar%at nu #rea sa mearga la %ar sau in foaierul pentru fumat , acesta #a tre%ui doar sa caute e#entual racoritoare si sa se a%tina de la fumat. Sala de teatru nu este facuta pentru a lua o masa completa , ci cel mult a minca niste dulciuri , %om%oane , alune , ing;etata etc si numai in timpul pauzelor. :a teatru ca si la cinema salutam cunostintele cu o simpla inclinare a capului si nu anga/am cu ele o con#ersatie pe deasupra capului spectatorilor. 3aca tinem sa ne #or%im , #om profita de antract. 0na dintre cele mai mari grosolanii sa parasim sala inainte de sfirsitul spectacolului si sa ne pregatim de plecare in timpul ultimei scene sau fraze melodice , su% prete,tul de a cistiga cite#a clipe in plus la #estiar. +casta regula e #ala%ila si pentru aplauzele datorate artistilor. < persoana %ine crescuta isi #a face o datorie din a raspunde stradaniilor actorilor prin aplauze si nu le #a intrerupe pentru a se intoarce acasa cu cite#a minute mai de#reme. Cealalta e,trema , de a face un solo de aplauze dupa incetarea lor , este de asemenea de prost gust. +tunci , cind tre%uie sa aplaudam ( :a teatru , la sfirsitul fiecarui act sau la sfirsitul unei %ucati de #irtuozitate speciala. .ntr-o sala de concert , la intrarea diri/orului sau a solistului. .n sc;im% , #ei face o gafa daca #ei aplauda la sfirsitul unei miscari simfonice. Simfonia are de o%icei patru parti si se aplauda numai la sfirsit. 3aca a#em

80

de a face cu un ciclu de lieduri aplaudam la sfirsitul ultimului dintre ele. Nu se aplauda niciodata intr-o %iserica. Numai marilor artisti li se ofera sau li se arunca flori. Se pot trimite flori si tinerelor actrite care de%uteaza intrun rol mai serios , in nici un caz cind sunt doar figurante. Nu se manifesta dezapro%area fata de un spectacol prin fluieraturi , mai ales in timpul desfasurarii lui. .ntr-o e,pozitie de pictura > iti scoti palaria la intrarea in galerie , te a%tii sa rizi in ;o;ote , sa maninci , sa fumezi si mai ales sa comentezi operele in mod dezagrea%il. +ceste critici sunt si mai deplasate daca pro#in de la un om incapa%il sa deose%easca o reproducere proasta de un 5em%rant original si ar fi mai indicat sa se a%tina de la orice fel de comentarii. Ca peste tot in societate un om poate sa amine ce are de spus pe mai tirziu din consideratie pentru ceilalti #izitatori dar si pentru pictorul adesea prezent. 0n om %ine crescut poate sa astepte pina ce a/unge in strada pentru a-si enunta propria teorie despre arta , ceea ce nici nu este o%ligatoriu. 0n pictor din secolul trecut a afirmat ca un ta%lou intr-o e,pozitie este o%iectul care aude cele mai multe magarii din lume 2 -A "(+S,U+( / -A >O&(Nu e,ista reguli de %una purtare speciale pentru ;otel. "este tot %unele maniere au aceleasi forme. Se aplica la fel de %ine intr-un ;otel de lu, ca si intr-o mica pensiune de familie. $eama resimtita de toti oamenii in fata marilor ;oteluri , cu portari galonati , cu lustre stralucitoare nu e intemeiata. .n spatele figurii impasi%ile a portarului de ;otel se afla un om capa%il ca si tine sa aprecieze politetea. 0n mare ;otel pe linga unul mic este ca orasul fata de sat. .ntr-o pensiune se saluta intrind in sufragerie. 3aca e #or%a de un cerc mic - te prezinti singur , daca n-a facut-o patronul. .ntr-un mare restaurant nu saluti decit persoanele de la masa ta. 3aca este o masa mare cu multi oameni #ei saluta doar #ecinii de masa si le #ei face un semn amical cu capul la plecare. 3aca ne intilnim astfel de mai multe ori , calea prezentarilor este desc;isa si #om a#ea gri/a , %ineinteles , sa respectam regulile ce se impun. .ntr-un ;otel #om lasa ;amalul sa ne duca %aga/ele in camera , #om telefona pentru a cere sa ni se aduca micul de/un , sau pentru a ruga un salariat sa ne duca o scrisoare la posta. 3ar si aceasta cu o conditie > sa acordam personalului consideratia necesara. Sa-l rugam politicos , sa-i multumim , sa ii oferim %acsisul corespunzator imediat ce ser#iciul este facut. .ntr-o statiune sau intr-un ;otel te #ei purta ca si acasa sau intr-o #izita la prieteni , adica , %ine. Nu este ne#oie sa-ti sc;im%i identitatea. +m intilnit in ;oteluri oameni care la ei acasa traiau foarte modest iar acolo erau #esnic nemultumiti , facind in permanenta o%ser#atii personalului de sr#iciu. .n sc;im% , tot in ;oteluri am #azut si oameni cu situatie materiala foarte %una , ce acceptau micile neplaceri inerente , cu un zim%et amuzat si , fara sa faca mult caz de ele. 3eci , retinem ca regula generala > sa nu deran/am si sa nu ne purtam dupa principiul , dupa mine potopul. Catifeaua de la draperii nu este pusa in camera ca sa ne stergem cu ea pantofii , %ecurile de la #eioze tre%uie sa foloseasca si urmatorilor #izitatori , iar moc;eta #a arata mai %ine daca nu este arsa de resoul pe care ni lam adus de acasa pentru a ne face o cafea. Mentinem ordine , nu aruncam tigari pe /os , ne facem patul cind ne sculam si aplicam toate celelalte reguli care tin de respectarea %unului altuia. Ne #om feri inainte de toate sa ne deran/am #ecinii in orice fel. 0n %ar%at se descopera si saluta in ascensor o doamna c;iar daca nu o cunoaste , iar doamnele se pot saluta intre ele cu un suris pe %uze , fara a fi o%ligate sa con#erseze.

81

?. 1( -A "R,MA ,+&,-+,R( ",+A -A +U+&A 1( AUR

S.M"+$.', :.5$, "5.'$'N.', 35+9<S$' S. C+S+$<5.' 3aca prima parte a acestei carti a fost scrisa relati# usor , fiind #or%a despre norme de conduita sta%ilita si acceptate de-a lungul timpului , capitolele urmatoare sunt e,term de dificile pentru ca se refera la #iata si personalitatea tinerilor si adolescentilor , fiinte fragile si #ulnera%ile pe care poti din neatentie sa le ranesti foarte usor. ',ista o colectie intreaga de %utade referitoare la aceasta tema , atit de delicata , ca de e,emplu > ) sfaturile sunt cerute pentru a nu fi urmate )@ ) cei #irstnici ii sfatuiesc pe cei tineri pentru ca nu mai pot gresi ei insisi ... ) s.a. $entant ar fi sa renuntam la acest capitol si sa trecem direct la modul in care se redacteaza in#itatiile de nunta sau %otez , pentru ca este un teren sigur. 3ar nu o #om face , cu toate ca in epoca noastra s-au modificat enorm conceptiile despre #iata , si despre relatiile dintre se,e , iar li%ertatiile de manifestare ale tinerilor sunt aproape totale. 0n adolescent la saisprezece ani cunoaste mai multe fete decit %unicul lui intr-o #iata 2$otusi niste norme generale pot fi inca formulate fara teama de ridicol. -om incepe cu regulile pe care ar tre%ui sa le respecte intii cei mari. $inerii au ne#oie sa fie a/utati sa-si gaseasca un mod de comportament firesc , sa-si do%indeasca un ec;ili%ru pe care nu-l pot a#ea deocamdata , datorita lipsei de e,perienta. "rima atitudine gresita dar des intilnita a adultului -parinte , ruda , prieten - este de a nu se amesteca in nici un fel in #iata adolescentului , ci de a-i lasa o mare li%ertate. 'ste atitudine foarte comoda dar cind #iata tinarului esueaza lamenta%il , raspunsul omului matur #a fi prompt > ) am a#ut incredere in tine , te-am lasat sa faci ce #rei , ai a#ut li%ertate totala 2 ) Cita cruzime inconstienta contine aceasta replica din partea celui care si-a #azut linistit de tre%uri , sau a fost doar derutat de platosa de teri%ilism cu care tinarul si-a aparat spaimele , nelinistile , framintarile si disperarile inerente #irstei. Cealalta atitudine la fel de gresita este cea a parintelui ) closca ) 2 Cei mari au uitat sau nu accepta ca odrasla lor nu mai are cinci ani ci cincisprezece si o infirmizeaza nelasind-o sa ia nici o decizie. Sa ne amintim de propia nostra adolescenta si de cita ne#oie a#eam de li%ertate , dar si de un sfat - cind eram la #irsta copiilor nostri. -om constata din nou ca nimic nu e nou su% soare , c;iar daca suntem tentati sa ne idilizam comportamentul din tinerete prin fraze de tipul > ) "e #remea mea ... ). Ca in toate situatiile din #iata se impune tact , ra%dare , intelegere. Sa stam de #or%a cu cei tineri de cite ori suntem rugati , sa nu le dam sfaturi decit daca ne sunt cerute si sa nu facem crize de ner#i daca nu sunt urmate cu sfintenie 2 Mai ales prieteniile , flirturile , primele iu%iri din #iata tinarului constituie domenii ta%u pentru cei maturi. Sa nu intram cu %ocancii in sufletele copiilor 2 3aca aceasta regula , de a respecta si de a mena/a personalitatea adolescentului nu s-a ) demodat ) nici purtarea ci#ilizata a tinerilor nu a de#enit ) anacronica ). .n decursul ultimilor decenii relatiile dintre adolescentii de am%ele se,e a cunoscut o e#olutie rapida in comparatie cu statutul rigid pe care il a#eau tinerii de la inceputul secolului. +ctuala generatie %eneficiaza de scoli mi,te , ta%ere la care participa si %aieti si fete , discoteci, #iata sporti#a si multe altele. Se fac conostinte rapid si se uita la fel de repede. .n urma unui test pe care l-am facut la un liceu , intre%are re#enea cu o mare frec#enta. Cum sa procedezi ca sa cunosti pe cine#a care iti place si nu este nimeni prin prea/ma care sa-ti faca acest ser#iciu ( .n acest domeniu , pentru acesta #irsta codul manierelor elegante este foarte ... tolerant. .n medii

82

apropiate - scoli , ta%ere , sali de sport , discoteci , reuniuni dansante etc - atit %aiatul cit si fata pot sc;im%a cite#a #or%e , pot sa se prezinte singuri , pot lega rapid o prietenie. E i!ta " !ingura interdictie - a nu insista si a nu plictisi pe cea sau cel pe care l-ai cunoscut , daca simti sau intuiesti ca simpatia nu-ti este impartasita. 3emnitatea ta de om te #a determina sa renunti si ... sa suferi in tacere. :a aceasta #irsta ranile se #indeca usor. -ei intilni in mod sigur o alta fiinta care #a fi mai recepti#a la sentimentele tale. 0sor de spus , greu de urmat 2 $otusi incercati ... Cu totul altfel stau lucrurile cind dorim sa cunoastem pe cine#a in locuri pu%lice - strazi , gari , auto%uze , metrouri , trenuri etc. .n aceste cazuri se recomanda ma,imum de prudenta. Nu este numai nepoliticos sa faci cunostinta pe strada ci si periculos 2 3aca acceptati riscurile o faceti pe propria dumnea#ostra raspundere. Nu #a lasati con#insi de po#estea matusii care si-a cunoscut sotul in tram#ai si traiesc fericiti. +u a#ut noroc , s-ar putea sa nu-l a#eti si dumnea#ostra 2 Noul cod al %unelor maniere in aceste conditii a facut sa dispara un numar mare de interdictii de pe #remuri, care astazi ni se par a%surde. Nici un parinte alta data nu ar fi acceptat ca fiica lui sa plece , de e,emplu , intro ta%ara mi,ta la munte sau la mare , c;iar daca profesorul ce conducea ta%ara i-ar fi inspirat o incredere totala. +r fi fost de neconceput2 3ar nu strica nimanui , ci dimpotri#a , ca si astazi tinerii sa #or%easca politicos intre ei si cu cei din /ur , fara %rutalitati de lim%a/ sau de comportament. Nimeni nu ne #a con#inge ca un tinar si cu atit mai mult o tinara care in/ura ca la usa cortului , sunt oameni ai zilelor noastre , adica moderni 2 -or fi in mod cert ta,ati C catalogati , apreciati D drept ceea ce sunt - niste indi#izi grosolani , fara educatie 2 3aca #or%esc urit din teri%ilism , din ) spirit de gasca ) cu timpul #or renunta. Mai gra# este daca asa se #or%este in familie. .n acest caz tinerii ar tre%ui sa-i ) educe ) ei pe cei mari si #a fi greu. Curtea care se facea altadata indelung si care era o o%ligatie din partea tinarului dadea #ietii un anume farmec si romantism. C;iar daca in scoli se fac ore de se,ologie , c;iar daca tinerii sunt pregatiti cu toate mi/loacele moderne de contraceptie , si sunt in#atati sa se apere de Sida , delicatetea si parfumul unic al primelor manifestari de dragoste nu ar tre%ui sa dispara din #iata lor. +rgumentul este simplu > sunt unice si irepeta%ile. Minunatul film suedez ) N-au dansat decit o #ara ) ar tre%ui programat si reprogramat pentru a se %ucura de el toate generatiile. Simpatia este c;iar dragoste ( 3esigur , nu 2 lirtul nu este condamna%il din punctul de #edere al %unelor maniere. 'l este specific unei anumite #irste. + zim%i , a face mici daruri , a in#ita o fata la cinema , a-i darui o floare , nu are in sine nimic rau. + raspunde acestor in#itatii este firesc. de aici se poate naste o prietenie dur%ila sau o mare iu%ire. 3ar si aici apare o interdictie. + flirta , a coc;eta , a face ) oc;i dulci ) se potri#este - cum am spus -tinerilor. 3upa o anumita #irsta , cind tinarul a de#enit matur , are o familie , c;iar si copii , ) o%iceiul ) de a coc;eta cu oricine in orice moment , de#ine suparator. 3omnul care depaseste pragul %unelor maniere - ce recomanda doar un suris , o stringere de mina , sau un compliment este insuporta%il. 'l iti #a retine mina mai mult decit este necesar , #a insista sa-i dai numarul de telefon , #a dori sa o%tina o intilnire si toate aceste gesturi le #a face uneori c;iar su% oc;ii sotiei - ce #a suferi in tacere. 0n astfel de domn este ori prost crescut ori %olna#. 3ar nici ) coc;etele ) , femeile ce se cred fatale si irezisti%ile , nu sunt agreate intr-o societate de oameni %ine crescuti. +stfel de persoane #or fi tratate cu indiferenta si raceala , alta solutie nu e,ista. .n zilele noastre idealul feminin pare sa se apropie din punct de #edere fizic de cel din antic;itatea greaca. Sunt admirate fetele cu silueta , sanatoase , sporti#e. +u succes cele independente material , %une camarade in scoli , ser#icii , in #acante. 3ar asta nu inseamna ca fetele au #oie sa-si uite feminitatea , pentru ca astfel au foarte putine sanse de a fi apreciate de %ar%ati. eminitatea presupune delicatete si nu agresiune pro#ocatoare. < doamna , nu este cea care poarta #erig;eta ci cea care isi merita numele. Cu#intul ) doamna ) in acest conte,t are o semnificatie similara cu cea pe care o atri%uim si tinarului %ine crescut

83

de domn. < fata de saisprezece ani se poate purta ca o ) doamna ) , fara sa renunte la candoarea si ne#ino#atia inerenta #irstei , precum si o femeie in toata firea poate fi catalogata drept prost crescuta daca nu a in#atat sa se poarte ci#ilizat , la timpul potri#it. 3oamna te si nasti dar si de#ii 2 #$"le!%entele ar trebui !a-!i ia %iteva ma!uri $e &re%autie &entru a 'i re!&e%tate !i "%r"tite in !"%ietate a!a %um merita gratia !i 'ragilitatea l"r. (ata un !ingur e em&lu ) nu trebuie !a-!i $ea '"t"gra'ia %u atit mai mult cu dedicatie unui %aiat pe care nu-l cunoaste foarte %ine. Nu , draga tinara cititoare , nu sunt #or%e demodate 2 Sunt e,act adaptate la #iata contemporana pentru ca ati fi uimita daca ati #edea cum unii tineri fac sa circule intre ei aceasta do#ada de simpatie si daca ati mai auzi si tonul sau cu#intele cu care le comenteaza 2 Nu este #or%a despre o regula de etic;eta , ca cea despre felul de a minca de e,emplu , ci de o masura de aparare a candorii impotri#a grosolaniei , ceea ce este un lucru foarte diferit. pro%lema delicata , i#ita din situatia financiara de cele mai multe ori egala dintre %aieti si fete , este cea a c;eltuielilor comune > %iletul de cinema , nota la cofetarie sau restaurant , e,cursii etc. "restigiul masculin cere ca %ar%atul sa plateasca fara comentarii toate aceste c;eltuieli , mai ales cind are un #enit personal , dar cu niste precizari ce tin de domeniul %unei cresteri > tinarul #a fi onorat si #a uita imediat c;eltuiala facuta , iar tinara nu #a a%uza afisind pretentii e,tra#agante si costisitoare , c;iar daca este in#itata de o persoana cu posi%ilitati materiale deose%ite. Egircenia la %ar%ati ca si lacomia la femei produc impresie mai mult decit dezagrea%ila. 3ar este totusi admis , cind te #ezi foarte des sau c;iar zilnic , la #irsta cind n-ai inca un #enit personal , sa poti discuta desc;is , data pentru totdeauna , pro%lema c;eltuielilor. 3aca te opresti la solutia c;eltuielilor separate , modalitatile tre%uiesc sa fie sta%ilite cu foarte multa gri/a. C;iar daca esti cel mai sarac dintre studenti nu e placut sa #ezi cum prietena ta plateste nota su% oc;ii c;elnerului. Se discuta in preala%il iar daca ai ne#oie de un imprumut il faci inainte de intrarea in restaurant. C;iar daca se impart apoi c;eltuielile plateste %aiatul. Se #a e#ita in orice caz scena peni%ila a celor doua miini care agita cite o %ancnota in acelasi timp si se lupta pentru a plati consumatia. .n zilele noastre logodna este mult putin oficiala si nu creeaza aceleasi o%ligatii ca alta data. :a inceputul acestui secol , doi indragostiti a caror logodna n-a#usese inca loc , nu puteau sa se #ada , decit in prezenta parintilor sau a unei terte persoane. 5areori puteau sa iasa singuri in lume si era e,clus , de e,emplu , sa-si petreaca #acanta impreuna. $inerii de astazi locuiesc in orase , in camere inc;iriate sau la camine in comun cu colegi de #irsta lor. 3espartiti de parintilor au , in consecinta , infinit mai putine restrictii in comportament , ca de e,emplu , de a cere permisiunea de a le prezenta pe cine#a , lucru ce altadata era strict necesar. Se intimpla sa cunoastem pe cine#a de multa #reme , sa trecem drept logoditi in oc;ii colegilor , in timp ce %inecu#intarile parintilor , sunt inca in stare de proiect indepartat. 0neori , din diferite moti#e o casatorie se face inainte de a ne fi gindit la logodna , dar inca nu este o regula generala. .n clasele instarite si mi/locii , mai eles , logodna este inca un e#eniment indelung c;i%zuit si pe care nu-l tratezi cu superficialitate. +ltadata , logodna nu se rupea decit rar , si dintr-un moti# intr-ade#ar foarte serios. Se a/ungea astfel ca dupa un sc;im% de cadouri rituale si dupa scurgerea unui inter#al anume , sa se oficieze casatoria c;iar in ciuda , uneori , a unor neintelegeri dintre logodnici , neintelegeri ce se amplificau de-a lungul unei intregii #ieti. Cu orice risc , in ma/oritatea cazurilor , nu se rupea o logodna fara ca fata in special , sa nu ramina dezonorata pe #eci. +stazi , este infinit mai %ine sa rupi o logodna decit sa faci o casatorie proasta. 3esigur , ruptura logodnei implica si consecinte de ordin sentimental , financiar , familial sau social dar importanta reala a acestor consecinte este mult mai mica decit traiul in comun a doua fiinte sortite sa nu se poata suferi o #iata. 0n logodnic dezamagit , o logodnica inselata nu tre%uie niciodata sa uriteasca amintirea unor zile totusi luminoase si frumoase. 0n om %inecrescut nu comenteaza cu nimeni moti#ele care l-au silit sa se desparta de prietena sau prietenul sau. 3in fericire , nu se

84

intimpla la fel cu toate primele iu%iri si , ma/oritatea dintre ele , se termina , cu logodne si casatorii. Si intr-o %una zi un cuplu inlocuieste pe cei doi logodnici fara ca ei sa fie mai putin indragostiti , dar , a#ind , poate , ce#a mai multa maturitate si mai multa responsa%ilitate fata de #iata. Nu ii #om mai #edea plim%indu-se strins inlantuiti pe strada sau prin parcuri ci doar tinindu-se de mina pentru ca #or intelege ca farmecul si tandretea sentimentelor nu le e,teriorizezi in pu%lic. Nu se #or mai im%ratisa la fiecare colt da strada , ca si cum ar fi singuri pe lume dindu-si seama ca ei sunt mai degra%a incon/urati de curiosi si de persoane gata sa %irfeasca. +u renuntat sa utilizeze in alta parte decit la ei acasa micile porecle tandre de care intregul antura/ se amuza copios. Nu se mai fac asteptati cite o /umatate de ora pe strada , au renuntat sa creada cu#intele duse de colo-colo de colegi pe seama partenerului , #or%e ce ii faceau sa se certe la infinit. Sunt impreuna si nu se mai ocupa decit de ei insisi pentru a incerca sa ramina , in ciuda gelosilor si a curiosilor , un cuplu unit. $inarul cuplu afla , in#ata ca dragostea nu se ;raneste cu aer ci se creeaza si se recreeaza , in mod neincetat prin mici gesturi de fiecare zi. Sotul ca si sotia tre%uiesc recuceriti mereu - iata un ade#ar care sta la %aza casatoriilor reusite pe care le admiram. Cuplul nostru intelege repede ca surisul si %una dispozitie sunt indispensa%ile pentru a duce o #iata in comun. $oti a#em momente de indispozitie sau de suparare dar pro%lema este sa stii sa-l faci pe celalalt sa le uite. 3aca ai reusit - o #a face si el altadata in situatii similare. Sa manifesti acasa o indispozitie continua , sa adopti o tinuta mai mult decit negli/enta , sa lasi sa treaca sar%atorile si ani#ersarile , fara sa le transformi in ade#arate e#enimente sunt in aparenta lucruri marunte , dar ele #or duce in mod sigur la disparitia minunatei , mistuitoarei iu%iri de altadata. Casatoria tre%uie sa creeze o intimitate fara ascunzisuri si fara minciuni. 3ar sinceritatea nu /ustifica gesturile %rutale sau ner#oase si nici cu#intele grosolane. 0n %ar%at casatorit nu ar tre%ui sa cunoasca niciodata micile secrete cosmetice ale sotiei sale , iar aceasta ar tre%ui sa-si astepte sotul ca pe un posi%il admirator ce ar surprinde-o la %ucatarie , cu un sort coc;et asortat la unul din tricourile pe care le poarta numai in casa 2 < %atrinete fericita in comun nu este un dar al zeilor ci este rezultatul unor ani indelungi de respect , de stima si de dragoste. A2(M U+ CO",- ; ,A&A O "ROB-(MA CU A1(2ARA& S(R,OASA +paritia pe lume a unui copil intr-o familie este un prile/ de mare %ucurie. 3ar sa ai copii inseamna in acelasi timp sa-ti asumi o mare raspundere in ceea ce pri#este delicata misiune de a-l educa si creste. Copilul poarta in germeni toate potentialitatile #ietii sale de adult , pe cele %une si pe cele rele. "rimii sai ani de #iata #or fi decisi#i pentru intregul sau destin. Ca sa educi un copil tre%uie sa fii tu insuti educat si cind spunem educat nu ne referim la faptul ca stim sa salutam , sa mincam corect sau ca a#em studii superioare , ci la acea arta de a sti sa cresti un copil. ',ista copii prost crescuti , pro#eniti din mediile cele mai rafinate si copii cu un comportament de in#idiat , crescuti in familii dintre cele mai modeste. Nu putem aprofunda aici aceasta pro%lema #itala , e,ista multa literatura de specialitate , incit ne #om opri numai asupra citor#a reguli , usor de retinut dar foarte greu de aplicat consec#ent. Cind tre%uie inceputa educatia copilului ( Cu 25 de ani inaintea nasterii lui , raspunde un psi;olog , rostind un ade#ar esential. Cind tre%uie un copil in#atat sa asculte muzica simfonica( este intre%ata mama unui adolescent cu comportare deose%it de placuta @ din ziua in care se naste 2 inainte de culcare ii puneam un disc cu muzica clasica , mai tirziu nu putea adormi fara ea , iar acum asculta cind #rea. +m ales cite#e raspunsuri dintr-o infinitate posi%ila de ce citeste copilul , de ce iu%este florile si animalele , de ce nu minte , etc , etc @ pentru ca si noi facem la fel ar fi raspunsul parintilor. 3ar e,ista din pacate si numeroase e,emple de copii care nu-si imita deloc parintii. Noi citim , el nu , noi muncim , ii dam tot ce ii tre%uie si el are

85

note proaste , noi nu %em , nu fumam si el e toata ziua prin %aruri. Sa fie clar , copilul mic nu este #ino#at 2 +u inter#enit greseli de educatie. "rima greseala pro#ine din e,cesi#a si intermina%ila morala facuta copiilor , fara o legatura con#ingatoare cu comportamentul parintilor. Copii sunt dispusi sa-si imite parintii in ceea ce fac nu in ceea ce spun 2 3e la #irste fragede cei mici isi fac idoli din parinti , feriti-#a sa-i dezamagiti. 9inditi-#a numai la ce crunta deziluzie il supuneti cind fiind ce#a mai mare #a realiza ca doar el nu are #oie sa minta , doar el tre%uie sa se spele seara pe dinti , doar el este o%ligat sa #or%easca frumos. 3aca parintele nu face toate aceste lucruri pe care le pretinde copilului sa fim con#insi ca nu poate fi #or%a de educatie. "rin natura lui copilul este egoist si astfel apare cealalta greseala gra#a in educatia data de parinti c;iar cu comportare e,emplara - toleranta , ingaduinta , rasfatul. 3emult am auzit o trista istorie care mi-a dat de gindit toata #iata. 1unica mea a a#ut multi copii. 3ar copilul preferat era o fetita de cinci ani , un inger cu %ucle %londe si oc;i al%astri pe care o adorau toti ai casei. 3upa o %oala grea , in con#alescenta , fetitei i se recomandase un regim foarte se#er. 1unica mea nu a rezistat rugamintilor copilului de a-i da o pra/itura calda scoasa atunci din cuptor. "ina seara fetita a murit ... 'ste #or%a de o dragoste si o mila prost intelese de catre adult. Cind ne este mila de copil sa ne gindim intotdeauna la consecinte. .l #om trimite la scoala c;iar daca afara ploua cu galeata , nu-l #om scuti de orele de educatie fizica si nu ne #om certa mereu cu profesorii pentru ca ii dau note proaste. Notele se iau nu se dau 2 3eprinderile muncii intelctuale si fizice se culti#a la copil inca de la #irste fragede. Celui mic ii este lene sa citeasca , si atunci adultul #a recurge la un mic siretlic > ii #a citi el si #a lasa intentionat po#estea neterminata in momentul cel mai interesant. .i #a da in gri/a mici tre%uri in casa pe care le #a face la inceput din curiozitate iar apoi din o%isnuinta. "edagogia moderna este in general impotri#a pedepselor, in special impotri#a celor corporale. $otusi daca ne ;otarim , dupa ce ne gindim indelung si nu prada ner#ilor si furiei oar%e , sa-l pedepsim , atunci sa o si facem. 0n alt principiu de educatie se#er spune sa nu ameninti niciodata un copil ca il arunci pe geam , pentru ca daca ai spus-o , arunca-l 2 S-au facut teste care au demonstrat ca intr-o casa in care este o atmosfera incarcata de cearta si ura florilor de interior nu le merge %ine. 3e ce ar reactiona un sugar altfel ( Nu tre%uie sa ni se impuna , ci sa intelegem ca numai o atmosfera calma este fa#ora%ila dez#oltarii normale a unui om. 1unicile , matusile sunt nepretuite intr-o casa cu un copil , de ce nu le-am trece cu #ederea micile sla%iciuni datorate #irstei si ne iritam in mod inutil pro#ocind scandaluri intermina%ile ( 3aca din anumite moti#e il rogi pe copil sa spuna o singura minciuna , de e,emplu , sa raspunda la telefon ca nu esti acasa , el #a descoperi imediat in asta un mi/loc comod de a iesi din orice incurcatura. Si cum #or proceda parintii pentru a-l con#inge ca e,ista minciuni con#entionale permise si altele gra#e , nepermise ( +de#arul este pentru copii a%solut. Ce de#ine a%solutul daca sunt doua feluri de ade#ar ( Sau cum sa in#eti un copil sa se poarte corect la masacind noi insine mestecam zgomotos, cum sa-l in#atam sa fie punctual cind noi suntem #esnic in intirziere ( 5e#enim la arta de a trai. Si in acest domeniu e,emplul parintilor este deose%it de important. "rin natura sa copilul nu este politicos. 'ste un mic egoist caruia e,perienta nu i-a demonstrat inca necesitatea %unelor maniere , acestea fiind de natura sociala. Copilul considera ca %unele maniere formeaza un sistem in#entat de adulti pentru a-i face lui #iata amara. Cind i se cere pentru a suta oara sa salute , sa intinda mina , sa taca , si #ede ca cei mari negli/eaza toate aceste reguli , sa nu ne mire ca aceste o%ser#atii de#in #or%e goale. 'ste important ca inca de cind copilul incepe sa #or%easca sa fie a/utat sa se e,prime normal. $re%uie sa-l corectam in permanenta si sa nu acceptam cu#intele stilcite , su% prete,tul ca sunt dragute. <%iceiul de a numi totul in /ur prin diminuti#e sau onomatopee

86

ciinele este ;am-;am , pisica - miau , #aca - muu , etc. #a o%liga copilul la #irsta scolara sa mai in#ete o lim%a , si #a risca sa de#ina ridicol intre colegii crescuti de parinti cu mai multa minte decit noi. Nu numai in domeniul #oca%ularului este importanta respectarea personalitatii in de#enire a copilului. 3e e,emplu ordinele date fara sens , fara alt scop decit de a sta%ili autoritatea parintilor , sunt imediat percepute ca atare de copii si e,ecutate in consecinta 2 Sa-l opresti sa se /oace numai pentru ca asa ai tu c;ef , este o ofensa adusa sufletului delicat al copilului , iar sa repeti deseori aceasta interdictie #a duce la o re#olta /ustificata din partea lui care il #a inrai de mic. 0nui copil tre%uie sa i se multumeasca dupa ce a fost rugat sa faca un ser#iciu oarecare. 3aca parintii negli/eaza aceasta datorie , copilul nu #a intirzia sa conc;ida ca politetea se imparte in mod ciudat in aceasta lume si nu se #a indragosti niciodata cu ade#arat de magicele cu#inte > $e rog frumos 2 , Multumesc mult 2 Si cit de greu ii #a fi fara ele in #iata 2"entru a patrunde in inteligenta si inima unui micut cea mai %una cale este aceea de a ne imagina noi insine ca fiind de #irsta lui. +ceast efort ne #a permite sa intelegem pro%lemele ce il framinta , sa a#em ra%dare fata de ne#oia lui neincetata de a pune intre%ari , de a moti#a sfaturile pe care i le dam mereu. C;iar si noi , maturii , a#em ne#oie de cine#a in fata caruia sa ne desc;idem sufletul , el de ce nu ar a#ea ( Ca toate operele intr-ade#ar mari , educatia este dificila dar plina de satisfactii. 3aca n-am fost noi insine tipul copilului model , sau c;iar daca am fost , n-a#em dreptul sa luam in tragic micile pozne si traznai inerente copilariei. $re%uie , dimpotri#a , sa ne gindim ca ele caracterizeaza , aceasta #irsta. 1ineinteles #om lua masuri daca o%razniciile #or merge prea departe , dar , c;iar si in acest caz , #om face apel la intelegerea si la %una#ointa pustiului, metoda infinit mai eficienta decit cea dictatoriala. < e,plicatie in cite#a cu#inte este in aceasta situatie mai potri#ita , decit o criza de ner#i. 3ar sa nu insistam daca nu l-am con#ins din prima incercare , ci sa re#enim alta data cu alte argumente. .n loc sa tipam permanent - Nu pune mina 2 - mult mai practic ar fi sa-i indepartam din cale o%iectele pe care nu are #oie sa le atinga - de e,emplu , o cratita cu apa clocotita sau o statueta #aloroasa. "arintii care se preocupa de #iitorul copiilor lor nu le permit niciodata sa treaca usor peste pro%lemele ce tin de cinste , onoare , cura/ sau onoarea celorlalti. .nca de la #irsta scolara se disting foarte %ine cei care dau din coate fara scrupule , cei care se imping cu tot dinadinsul in fata , cei care practica delatiunea , cei care lingusesc , defecte gra#e care se #or amplifica in timpul #ietii. Sa le o%ser#am la timp si sa le corectam cu tact. < pro%lema delicata sunt %anii si nu numai pentru cei mici ci si pentru adulti. Cum mai toti a#em %ani putini ar fi %ine ca si cel mai mic din casa sa stie ca anumite lucruri sunt mai pretioase decit #alorile materiale si nu pot fi o%tinute cu %ani. 3ati-i e,emplul casei incendiate , situatie in care dispare tot ce ai strins o #iata iar omul s-a sal#at numai cu ce a#ea in minte si o poate lua oricind de la capat. 3ar copilul traieste in societate , tentatiile sunt mari , unii colegi au ;aine si /ucarii frumoase, maninca numai lucruri %une , #in la scoala cu masina , etc. Cum sa-l faci sa inteleaga aceasta nedreptate > ca altii au tot ce-si doresc si el nu 2 Cum sa-l con#ingi ca in lumea asta %anii nu sunt totul si ca e,ista lucruri infinit mai pretioase decit ei ( .ncercati sa-i #or%iti despre <nasis , unul dintre cei mai %ogati oameni din lume , care a murit in#ins de cancer ca cel mai sarac cersetor , #a intelege cit de pretioasa este sanatatea @ sau despre tiganii care desi sunt plini de %ani , traiesc in mizerie si nu-i respecta nimeni. Sau dati-i ce e,emple #reti numai sa-l con#ingeti ca a trai frumos nu este sinonim cu a a#ea %ani. Si in acest domeniu , ca si in altele , e,ista din partea parintilor , care ei insisi nu stiu sa traiasca frumos , adica normal , doua comportamente diferite , noci#e amindoua dez#oltarii normale a copilului atunci cind se depaseste o anumita limita. Sa fim %ine intelesi , daca cei #irstnici nu stiu sa-si c;i%zuiasca %ine #eniturile , si orice suma de %ani ar a#ea nu #a fi niciodata suficienta , atunci nici tinerii nu #or sti ce sa faca cu %anii in #iata. 3aca ai o %arca #rei un 7a;t , daca ai un 7a;t #rei un #apor , daca il ai #rei un transatlantic s.a.m.d. 'ste foarte %ine sa-ti doresti mereu ce#a ,

87

nu aici este pro%lema , important este sa poti sa o%tii ceea iti ce doresti cu mi/loace cinstite. Si mai ales sa sti sa sta%ilesti ordinea prioritatilor in a o%tine ce#a. "rima atitudine gresita la care ne refeream este a parintilor care nu ofera copiilor nici macar strictul necesar lamentindu-se permanent ca nu au de unde. Copilul #a intelege, #a fi de %una credinta , #a renunta la orice pretentie. 3ar daca tot l-am introdus in pro%leme care nu il pri#esc , #a protesta la un moment dat impotri#a #itrinei cu %i%elouri pentru care se fac atitea sacrificii si pe care el le detesta sau #a o%ser#a ca se dau prea multi %ani pe %autura sau la coaforul mamei , iar el nu are %ani nici de o carte. Celalalt comportament , la fel de des intilnit , este cel al parintelui martir , #ictima > nu am a#ut noi C sau am a#ut , nu conteaza moti#atia D sa ai%a el , sa nu-i lipseasca nimic , doar pentru el muncim. 3aca in primul caz riscurile deformarii caracterului sunt mai mici , pentru ca de o%icei cel frustrat se am%itioneaza sa ai%a cit mai repede propriile sale #enituri , in cel de-al doilea caz urmarile sunt foarte gra#e. Cind copilul stie ca i se cu#ine totul , cind are totul , cind cei mari trudesc din greu pentru a o%tine %ani ca sa-i satisfaca toate mofturile nu mai au timp sa-l si educe. Nu mai au putere nici sa stea de #or%a omeneste cu el , si ramas singur pustiul isi #a c;inui mintea cu ce sa le mai ceara , si ce sa-si mai doreasca. 'ste infinit mai placut sa pretinda decit sa ) restituie ) , adica sa in#ete macar %ine la scoala. +stfel de situatii au intotdeauna un final dramatic deoarece parintii care au sacrificat totul se #or simti nedreptatiti , deorece nimeni nu le #a rasplati sacrificiile facute , iar copii spre marea lor surprindere , a/unsi adulti le #or face reprosuri > ) eu eram copil , te-ai luat dupa mintea mea sa-mi cumperi calculator cind eu nu stiam %ine ta%la inmultirii (2 cu %anii dati pe trenuletele scumpe pe care mi le-ai luat cind eram mic puteai sa-mi platesti un profesor de franceza sau orice alta lim%a straina si realizam ce#a in #iata ), etc , etc. "arintii se #or apara la rindul lor spunind ca ei au incercat sa-i in#ete cit mai multe lucruri si pian si #ioara si tenis si lim%i straine si matematica dar ) nu s-a prins nimic de el ). .n aceste familii nu #a domni pacea niciodata. 1anii nu sunt necesari decit cind nu-i ai. 3eci sa c;i%zuim %ine ce facem cu ei ca sa nu ne amarasca #iata ci s-o faca agrea%ila. Cind #om intelege oare o data pentru totdeauna ca nu este #ina copilului ca a a/uns un neispra#it , ci numai a noastra ( Ne referim %ineinteles la copii inzestrati normal. 5e#enim la #iata in familie.$re%uie sa-i in#atam pe copii cum sa se im%race , cum sa manince si ca toate acestea sunt tot atit de importante pentru ei ca pentru toata lumea. "arintii tre%uie sa ai%a gri/a ca lingura sa fie dusa la gura cu #irful inainte , ca tacimurile sa fie tinute in mod corect , ca ing;ititurile sa fie mici , gura inc;isa in timpul mestecarii , %uzele sterse dupa ce se %ea , etc. Copii nu tre%uie sa se /oace cu mincarea , nu tre%uie sa-i intrerupa pa adulti , tre%uie sa treaca in general neo%ser#ati. S-a renuntat la o%iceiul de a li se da sa manince in camera lor , dar asta nu le da dreptul sa tul%ure mesele familiale. 'ste important sa luam masuri in plus cind luam copii la restaurant sau intr-un loc pu%lic , ceea ce , la drept #or%ind , nu e c;iar indicat , caci risca sa produca necazuri. 3e altfel nici pentru ei nu este c;iar o placere pentru ca nu poti cere unui copil , c;iar perfect educat , sa cunoasca toate su%tilitatile mesei si e,ista mereu riscul sa greseasca putin. :a fel , in situatia in#itatiei la cine#a acasa. 3aca nu e #or%a de o in#itatie la prieteni foarte %uni sau daca pustii nu au cel putin 15 ani #om e#ita sa-i luam cu noi. "etrecerile pentru copii sint situatii speciale. :a astfel de #izite ii #om conduce si la dorinta gazdei ii #om lasa singuri sau #om ramine cu ei. :a ora fi,ata , tot de gazda , #om #eni sa-i luam fara a intirzia. 0n pedagog cunoscut spunea ca decit sa ai un copil mai %ine nu ai niciunul 2 amiliile cu doi sau cu mai multi copii o%tin deo%icei un climat mult mai fa#ora%il educatiei , prin ceea ce numim camaraderie , atenuare a egoismului si dorinta de a fi de folos celorlalti. 3ar daca parintii cu mai multi copii au %ucurii mai mari , deasemeni au si o%ligatii mai mari. .n primul rind de a fi drepti cu fiecare , de a nu a#ea preferinte , apoi , de a a#ea gri/a ca niciunul dintre copii sa nu ai%a asupra celorlalti o influenta periculoasa , ceea ce ar aduce pre/udicii #ietii comune. Sa-ti petreci copilaria printre frati si surori inseamna sa treci printr-o scoala inalta de camaraderie si fair - pla7. 5etineti un principiu ) sfint ) de educatie > intr-o casa cu trei

88

mem%rii de familie - tata , mama si un copil - cior%a se imparte in trei @ intr-o casa cu zece mem%rii , se imparte ... in zece s.a.m.d. $re%uie deci sa-i o%isnuim pe copii inca din primii ani , nu numai sa-si re#endice drepturile ci sa ai%a gri/a si de ceilalti. +propos de aceste gri/i fata de ceilalti , e momentul sa spunem ca prima gri/a fata de un copil este sa-i dam un prenume posi%il. +ceasta alegere implica mai multe responsa%ilitati decit s-ar parea.Copilul isi #a purta numele si cind nu #a mai fi copil. Sa e#itam deci tot ce tine de moda , tot ce este prea sofisticat , ceea ce se distinge prin originalitate. ' totusi infinit mai usor sa te plim%i prin #iata cind te numesti 'lena sau Maria decit daca te c;eama Sue 'llen sau "amela. Cum #a suna > Sue 'llen "opescu (2 Nu %otezati copii cu diminuti#e 2 'ste ridicol sa auzi 3oamna ministru Suzanica "opescu. 3aca nu #-am con#ins rasfoiti intr-o zi cartea de telefon 2 "ROB-(M( -(*A&( 1( *(+(RA&,, SAU CO+)-,C&U- ,+&R( *(+(RA&,, 3e la %un inceput tre%uie sa precizam ca ideal si sanatos este ca fiecare generatie sa locuiasca separat. Sau mai plastic e,primat , tinerii cind de#ind independenti material fata de parinti , tre%uie ) sa-si ia z%orul ). 3ar acolo unde din moti#e o%iecti#e , sa zicem criza de locuinte , traiesc impreuna parinti si copii , %unici si nepoti , soacre , nurori si gineri , intr-un cu#int , persoane apartinind unor generatii diferite , micile conflicte sint ine#ita%ile si uneori de#in c;iar foarte gra#e. ' important totusi ca ) raz%oiul ) inerent dintre generatii sa fie suporta%il. Natura umana face ca tinerii sa fie caracterizati prin nera%dare , iar %atrinii prin e,perienta. Conflictele se nasc de aici. iecare crede ca are dreptate. 3ar cu umor si cu indulgenta de am%ele parti intelegerea care nu tre%uie sa lipseasca dintr-o casa #a fi posi%ila. +tita #reme cit copii sunt mici , deciziile parintilor au caracter de lege. 3aca , atunci cind se fac mari si traiesc su% acelasi acoperis cu adultii , nu mai a#em de a face o relatie de su%ordonare. Consecintele acestei stari de lucruri , se #ad inca din clipa cind un cuplu tinar se muta spre a trai cu parintii unuia sau altuia dintre soti. 5espectul , politetea , dragostea e,ista , dar e,ista si #iata cotidiana cu micile ei frecusuri neincetate. $re%uie ca cei in #irsta sa se con#inga de un lucru > amintirea repetata a #remurilor de altadata nu #a rezol#a pro%lemele #remurilor actuale. +r face mai %ine sa-si aminteasca ca si tineretea lor a fost lipsita de gri/i , pe care le lasau pe seama parintilor , si atunci ar adopta o atitudine mai normala decit cea a regretelor , a proastei dispozitii si a permanentelor reprosuri. < familie numeroasa #a incerca sa elimine toate moti#ele ce pot genera certuri nesfirsite. Nu se #a lasa la intimplare pro%lema c;eltuielilor curente. Cei tineri au in mod cert %ani mai putini si ne#oi mai mari. 'i #or si o mincare %una si ;aine frumoase si #acante placute @ #or sa mearga in #izite si sa-si primeasca prietenii @ #or sa mearga la spectacole si sa-si cumpere carti sau discuri. Si cite nu mai #or ... . "lata telefonului , a luminii , a c;iriei sau a reparatiilor din casa ii plictiseste si ii irita. 0n ade#ar acceptat de catre toata lumea este legat de faptul ca noi romanii nu stim sa ne crestem copiii , ca nu-i pregatim pentru #iata. "o#estile cu copii unor oameni foarte %ogati din alte tari care isi lasa fii si fiicele sa cistige un %an cinstit #inzind ziare sau distri%uind lapte pentru a a#ea propiile lor resurse financiare , nu sunt in#entii ale unor ziaristi dornici de senzational. 3aca suntem din cale afara de ingaduitori cu pretentiile adolescentului dindu-i %ani pentru tigari scumpe , discoteci costisitoare , ;aine elegante , aparate sofisticate etc. sa nu ne miram ca atunci cind #a munci din greu intr-un ser#iciu #a fi e,trem de nemultumit cu salariul pe care-l primeste. -a constata cu uimire ca %anii de %uzunar pe care ii a#ea fara nici un efort , sunt acum mult mai putini de cind munceste cinstit ... si #a fi nefericit. -ina o #or a#ea tot parintii. 5e#enind la traiul in comun , normal este sa sta%ilim inca de la inceput o%ligatiile materiale ce re#in fiecarei familii. 0n caiet de socoteli tinut zilnic de persoana care ace mena/ul C mama

89

, nora , %unica , matusa etc.D este indispensa%il. 3e asemenea , #or e,ista plicuri pe care se #a scrie > lumina , telefon , c;irie , intretinere - si unde se #or pune c;itantele si %anii necesari pentru luna in curs. < politete elementara cere ca tinerii sa-si plateasca in mod corect partea ce le re#ine si sa intre%e cu cit tre%uie sa contri%uie cind a inter#enit o c;eltuiala suplimentara. "arintii pot la rindul lor sa-i mai ... ierte , sa-i mai a/ute , dar aceste gesturi nu sunt o%ligatorii si cei mari nu o #or mai face daca nu li se multumeste de fiecare data. Casa este condusa de o%icei de catre o singura persoana pe care o numim gospodina sau stapina casei. C;iar daca aceasta este foarte muncitoare , organizata , econoama si ama%ila sa nu o transformam intr-o scla#a sau , mai frumos spus , intr-o Samanta sau Mar7 "oppins 2 "olitetea nu este o ;aina pe care o im%raci la zile festi#e cind iesi in lume 2 -om a#ea gri/a ca si noi si copii nostri , pe care ii lasam in gri/a acestei persoane ce munceste incredi%il de mult , sa aprecieze efortul pe care ea il face. Sa nu-i reprosam ca oul nu este fiert cum ne place , ca piinea este prea pra/ita , ca detestam spanacul , ca mincarea e nesarata , ca %luza nu e %ine calcata etc , etc. Ne a%tinem de la oricefel de o%ser#atii @ daca nu ne place ce#a sa ne facem singuri. Sa nu uitam ca o%ser#atia este o prima forma de pedeapsa. Sa intre%am zilnic cu ce putem fi de folos si sa facem ceea ce ni s-a cerut. Sa gindim ce#a mai modern si sa #edem ce i se intimpla %aiatului sau %ar%atului din casa daca isi spala in fiecare seara sosetele si freaca aragazul sau faianta din %ucatarie. C;iar daca acesta este foarte ocupat , are o functie importanta , sta toata ziua cu nasul in carti s-ar putea sa nu ... moara facind aceste tre%uri marunte ce-i sunt de un imens a/utor mamei sau sotiei sale. "e de alta parte nici stapina casei nu are dreptul sa-si terorizeze familia lamentindu-se permanent , trimitindu-i dupa cele mai fanteziste cumparaturi cind i se nazare , sau sa-i tortureze pe cei din casa , o%ositi si preocupato de pro%lemele lor , cu siciitoarea intre%are > ce mincam miine ( Se poate discuta cel mult menu-ul unei mese festi#e sau a mesei de 3uminica. 5ecomandare utila pentru gospodine - nu #a propuneti intr-o zi mai mult decit puteti face. 3e e,emplu , in ziua in care faceti piata nu gatiti decit lucruri usoare. Nu #a faceti din munca fizica un drog. "re/udecatile ca trea%a nu se termina niciodata sau ca munca nu omoara pe nimeni sunt false. Sa ne facem in fiecare zi o lista de tre%uri si cumparaturi taind cu satisfactie tot ce am realizat in ziua respecti#a. .ar ce ne depaseste sa cada in sarcina celor din /ur. ',plicati-le acest lucru atunci cind stati de #or%a linistit si nu prin tipete si reprosuri cind tre%urile se aglomereaza din cauza lipsei dumnea#oastra de organizare. Cind te straduiesti sa traiesti in pace si cind nu iti disputi folosirea %aii , a %ucatariei si a dependintelor , principalele moti#e de conflicte se estompeaza. Cind apare un conflict oarecare tre%uie sa ne gindim cum sa-l aplanam , de fapt acesta este secretul unei #ieti agrea%ile in comun. Nimic n-o impiedica pe fiica cea mare , care este studenta , sa se ofere din cind in cind , sa-i citeasca ziarul matusii mioape , dar nici pe aceasta sa ai%a din cind in cind gri/a de copii. ',ista o multime de mi/loace pentru a transforma o casa in care locuiesc mai multi , intr-un loc agrea%il , unde sa se #ina cu placere. Cu doua conditii > sa se delimiteze strict tre%urile ce re#in fiecaruia si sa se lase la usa ner#ii acumulati la ser#iciu sau in oras. 0n zim%et o #or%a %una sau o floare fac minuni intr-o casa. 3ar atentie > aceste gesturi sunt o%ligatorii zilnic nu numai de "aste sau de Craciun.

5. CUM SA +( "UR&AM CU "(RSO+A-U- 1( S(R2,C,U

"e #remuri e,ista posi%ilitatea anga/arii unui personal de ser#iciu permanent ce locuia in aceeasi casa cu stapinii si care primea cu timpul stautul de mem%ru al familiei. Conditiile actuale fac imposi%ila aceasta situatie si ne multumim cu un personal anga/at temporar -doamna care #ede de copil cind suntem la ser#iciu , omul care ne %ate co#oarele , femeia care #ine zilnic cite#a ore , o data pe saptamina sau la doua saptamini. Ca sa gasesti o asemenea persoana de care sa fii multumit si sa fie si de incredere e foarte greu. 3ar este

90

si mai greu sa o pastrezi. Se cu#in cite#a recomandari mai ales pentru tinerele casatorite , cele care nea#ind e,perienta risca sa fie coplesite de gri/ile casei , pe care pina acum nu le-au a#ut. +zi , a a#ea un a/utor nu este un lu, , ci o necesitate. Niciodata o intelectuala nu #a putea face tre%urile casei tot atit de %ine ca o persoana calificata sau , daca le #a face , o #a face pe riscul ei. .n tinerete , ne imaginam ca putem face totul > ser#iciu , cumparaturi , mincare , spalat rufe , curatenie , si , in plus , sa ne ingri/im si sa ne educam copiii. Mentalitatea din societatea noastra pastreaza un respect aproape sacru pentru timpul li%er al %ar%atului , timp in care acesta citeste ziarul sau dedezleaga cu#inte incrucisate. <are se intrea%a cine#a cite casnicii se destrama din aceste moti#e ( emeia im%atrineste sau se acreste inainte de #reme , iar %ar%atul , satul de reprosuri , incepe sa #ina mai rar pe acasa , pina nu mai #ine deloc. 0n a/utor intr-un mena/ unde cei doi lucreaza #a fi intotdeauna %ine#enit , pentru ca mamele , matusile , %unicile care se ofera sa-l dea au si ele gri/ile lor. +tentie , insa 2 < femeie se anga/eaza numai cu o recomandare din partea unei cunostinte in care a#em incredere. "rima data cind #a #eni sa lucreze nu ne #a fi prea utila pentru noi , pentru ca #a tre%ui sa se familiarizeze cu casa. 'ste total gresit sa-i oferim un pret mai mare decit cel o%isnuit pretinzindu-i sa termine intr-o zi tot ce a#em de facut. Nu #a putea si nici nu #a #eni altadata. 3e aceea , cu o seara inainte de a face curatenie #om a#ea gri/a sa facem ordine in casa. 'ste pacat ca pe %anii nostri , care de cele mai multe ori nu sunt multi , sa lasam pe cine#a strain sa caute prin dulapuri si prin camerele copiilor rufele care urmeaza a fi spalate sau sa spele cesti si scrumiere. +%ia acum #om sti precis ce are de facut si ce poate face a doua zi , c;iar daca uneori #a sta mai mult , iar alteori mai putin. "utem c;iar sa-i facem o lista de tre%uri , pe care o #a e,ecuta cu mai multa placere decit daca-i dam o indicatie #aga - faci curat. "entru a a#ea casa curata metoda este mereu aceeasi > aspirat , sters parc;etul , praful si un lucru care tre%uie facut temeinic - ori %aia , ori %ucataria , ori spalatul rufelor , ori spalatul geamurilor. Sa incercam sa sta%ilim o ora fi,a cind incepem si sa nu uitam sa fim politicosi. < cafea , o pra/itura , o gustare la ora zece , un prinz usor nu ne ruineaza , dar persoana care #ine sa ne e/ute , tratata cu prietenie , #a re#eni cu placere oricind o #om c;ema. 'ste mai %ine sa incuiem lucrurile de #aloare sau %anii , pentru ca #om fi o%sedati ca am fost furati , c;iar daca pierdem noi insine %ratara la care tineam atit de mult. Sa nu e,ageram si sa incuiem tot , cum ar fi de e,emplu mincarea. 'ste un gest care ne dezonoreaza. Sa ne ferim sa facem confidente , iar daca le facem sa nu ne miram ca stie tot orasul ce se petrece in casa noastra. :ucrurile stau putin altfel cind persoana anga/ata #ine zilnic. Nu #om mai stringe paturile , nu #om spala cestile si pa;arele , ci ne #om e,prima clar dorintele pentru ziua respecti#a. 3aca nu procedam astfel , riscam ca a#ind un in#itat sa gasim casa intoarsa pe dos , in plina curatenie generala. Si un ultim sfat - nu faceti o%ser#atii pe un ton ridicat la sfirsitul unei zile de munca , c;iar daca sunt /ustificate. :e #eti face cu pro,ima ocazie si #or fi mult mai %ine primite.

5. BUNELE MANIERE IN C&L&"#RIE

Cine#a a declarat ca sa calatoresti e mai important decit sa-ti atingi scopul. +ceasta afirmatie pare fondata pe e,perienta unuia dintre acesti ) glo% trotter-i ) care stiu ca , daca uneori ) telul dezamageste , calatoria niciodata ). 3ar daca #om fi mereu nemultumiti fiind in alta tara ca nu e ca la noi , ar fi mai %ine sa raminem acasa. 0n ade#arat calator #a retine ceea ce este frumos si isi #a nota pe cit posi%il lucrurile care l-au impresionat. < calatorie se face cu %ucurie si placere , sentimente pe care le #om

91

retrai cind #om rasfoi /urnalul de calatorie , #ederile pe care le-am cumparat si cind ne #om uite la fotografiile pe care le-am facut. rumusetea unei calatorii nu depinde de numarul de 6ilometri parcursi. Mai %ine am petrece doua saptamini intr-o ca%ana la munte , in tara decit sa facem o calatorie in care am stat doua zile la Euric; , una la Milano , doua nopti la -enetia , o ora si /umatate la lorenta si o dimineata la 5oma 2 Sa fim foarte atenti la ce ne uitam si mai ales cum ne uitam. :ucian 1laga spunea ca > ) "e omul simplu il recunosti din aceea ca se mira de toate , dar simplitatea i-o recunosti si din aceea ca de unele lucruri nu se mira indea/uns ). < calatorie cere un anumit timp de pregatire. +legerea mi/loacelor de calatorie , a itinerariilor , pregatirea ;ainelor si %aga/elor , cumpararea de #aluta straina , a %iletelor de transport , etc. "entru a e#ita c;inul ultimei zile cu facutul #alizelor , cel mai %ine e sa sta%ilim cu cite#a zile inaintea plecarii o lista precisa cu ;ainele si o%iectele pe care tre%uie sa le luam cu noi. +poi sa cercetam cu calm aceasta lista si sa eliminam cu mintea clara tot ce e inutil. ' mai %ine sa repartizam greutatea in #alize mici decit intr-unul sau doi monstri pe care nu i-ar putea duce decit un ;alterofil si care #or fi niste piedici teri%ile pentru fiecare etapa. "utem dealtfel sa ne multumim cu o mica #aliza continind strictul necesar pe perioada calatoriei si sa ne trimitem %aga/ele prin #agonul de %aga/e. 3aca #a fi prudent calatorul #a fi cu cite#a minute inainte la gara, incit sa-si poata lua de pe peron re#iste de citit pe drum si e#entual un suc de %aut. .n tren isi #a cauta un #agon mai putin aglomerat , #a a/uta persoanele in #irsta sa se urce in #agon si , a/uns la compartimentul #izat , #a intrea%a persoanele de/a instalate daca mai e #reun loc disponi%il. $re%uie sa indicam politicos si clar locurile li%ere fara sa cream o atmosfera ostila. 1aga/ele , %astoanele , um%relela si ;ainele #or fi plasate in locurile speciale pentru %aga/e si , pe cit posi%il , fara sa se ciocneasca de cele ale celorlalti calatori. -om a/uta , fara e,agerare , doamnele care #or sa-si aseze %aga/ele. :asam persoanelor pe care #rem sa le onoram locurile in directia mersului si pe cel de linga fereastra. 3am ;amalului , peste ta,a , un %acsis rezona%il. 3aca persoanele din compartiment ne cer sa inc;idem fereastra o #om face fara sa protestam. .n caz de neintelegeri ne adresam controlorului e#itind discutiile lungi si inutile cu cei direct interesati. Nu fumam decit moderat , in #agoanele pentru fumatori si nici intr-un caz tigari ieftine care fac aerul de nerespirat si dau celorlalti calatori migrene #iolente. Se intelege ca ne #om a%tine complet in #agoanele pentru nefumatori. -om ocupa cit mai putin posi%il spatiul dintre %anc;ete cu %aga/e si o facem numai pentru a a/unge la un o%iect ce ne este necesar si care se afla , de e,emplu , intr-o plasa. Multor persoane , calatoria le trezeste o pofta de mincare formida%ila. :e sfatuim sa pastreze totusi niste limite rezona%ile pentru a-i scuti pe #ecini de spectacolul unei lacomii e,agerate. -om e#ita sa luam cu noi lucruri de mincare urit mirositoare , ca de e,emplu oua rascoapte , sau negli/ent am%alate ca de e,emplu o friptura cu sos. .n general o persoana %ine crescuta nu maninca intr-un compartiment de tren. .n a#ion lucrurile stau cu totul altfel. < con#ersatie intr-o calatorie , am mai spus-o , poate fi uneori fermecatoare dar poate sa pro#oace citeodata surprize dezagrea%ile. Ne #om a%tine sa facem confidente intime , sa pronuntam nume si mai ales sa dam do#ada de lipsa de tact. Nu #om uita ca orice intre%are pusa unor necunoscuti poate sa de#ina o indiscretie. C;iar daca o con#ersatie este pasionanta , daca un roman este capti#ant , daca peisa/ul este minunat , nu tre%uie sa uitam ca suntem cu copiii. .ntr-o calatorie ei tre%uie sa fie supra#eg;eati permanent deoarece e,ista pericolul unor accidente. 3aca o calatorie e lunga , #agonul restaurant #a ofera un moment de rela,are agrea%il si constituie o solutie mai eleganta decit despac;etarea nenumaratelor sand?ic;-iuri sau folosirea prea frec#enta a termosului. 5egulile de urmat in #agonul restaurant sunt cele #ala%ile la

92

orice alta masa luata in oras dar nu tre%uie sa con#ersam prea mult ci #om intre%a doar daca locul dorit este li%er. $re%uie sa e#itam sa fumam in #agoanele restaurant. Numarul restrins de locuri disponi%ile ne impune sa-l eli%eram pe cel ocupat de noi imediat ce am terminat de mincat daca mai asteapta si alti clienti. Ne #om stradui sa ne ;otarim repede asupra mincarii si a %auturii pe care le dorim fara sa protestam ca lista este atit de limitata. C;iar asa e o minune de organizare daca ne gindim la spatiul redus si la timpul presant de care dispune %ucataria , pentru a prepara o masa con#ena%ila. Sa e#itam deci reclamatiile care nu sint perfect /ustificate si tot ce poate intirzia ser#iciul c;elnerului. -agonul - lis are o etic;eta speciala care tine si de logica si de tact. "atul de deasupra este mai incomod. < persoana %ine crescuta il #a oferi pe cel de /os unei persoane mai in #irsta c;iar daca il are rezer#at de la +gentie. <cupantul cusetei de sus isi face toaleta primul seara dar ultimul dimineata. +/unge astfel in cuseta lui inaintea #ecinului sau si o paraseste dupa el pentru a e#ita , su% oc;ii acestuia o escaladare si o co%orire dizgratioase. .n acest timp celalalt calator #a sta pe culoar. 0n calator %ine crescut nu #a c;ema insotitorul pentru a-i aprinde sau a-i stinge lumina sau pentru a-i desc;ide si inc;ide fereastra. Ne descurcam singuri. .nsotitorului ne adresam cu apelati#ul ) 3omnule ) fara alt titlu. Cind co%orim ii #om lasa o mica suma. $e prezinti in #agonul-lis ( Numai cind descoperim ca interesul este de am%ele parti. .n toate celelalte cazuri , un salut cordial si o urare de sfirsit %un de calatorie sunt suficiente. 'ste #ala%il si pentru to#arasul de calatorie intilnit in #agonul restaurant sau in compartiment. 0n salut si , e#entual , o stringere de mina la plecare sunt suficiente. :a co%orirea din tren aruncam sticlele goale si e#entualele resturi de mincare , in cosul de gunoi si nu pe geam. Sa le lasam pe masa sau pe %anca este total nepoliticos. "e un #apor se respecta acelesi reguli. 3aca facem o calatorie la %ordul unui transatlantic se intelege ca drumul e destul de lung si in acest caz e admis sa te prezinti comesenilor si #ecinilor de ca%ina ca si tuturor persoanelor cu care ai de-a face. Cind suferim de rau de mare , e %ine sa e#itam salile comune si sa ne retragem pe punte sau in ca%ina proprie. 5aul de mare este o calamitate impotri#a careia omul este practic neputincios , mai ales daca nu-l a/uta nici medicamentele. ' dezagrea%il sa ne plingem prea mult de asta , mai ales in fata persoanelor , care , neresimtindu-l , nu ne inteleg. Calatorii unui a#ion tre%uie sa se supuna strict recomandarilor de %ord. Ne punem centura la decolare si aterizare , mestecam c;e?ing-gum-ul oferit de ste?ardeza , si ne straduim sa nu ne concentram gindul la ultima catastrofa aeriana #azuta la tele#izor. 5egulile referitoare la masa si la comportamentul general ramin #ala%ile si aici. 3aca a#em rau de aer , st?ardeza ne inmineaza cornete speciale de ;irtie pe care le ia dupa ce au fost folosite. ' recomanda%il ca sticlele si pa;arele sa nu fie prea pline , deoarece orice lic;id cauta o iesire la altitudinile mari si e posi%il sa gaseasca pe ;aina dumnea#oastra 2 lirtul cu st?ardezele este de domeniul literaturii ieftine. Calatorul care #rea sa treaca drept %ine crescut #a alege un alt loc pentru a trece drept un 3on =uan.

O1A&A A7U+S -A CA"A&U- CA-A&OR,(, . . .

"rima regula consta in acordarea unui deose%it respect total fata de o%iceiurile , oamenii si institutiile tarii care ne primeste. .n unele tari , de e,emplu , o femeie nu tre%uie sa intre intr-o %iserica cu umerii descoperiti , in pantaloni si , cu atit mai mult , in s;ort. 0n %ar%at #a e#ita si el sa apara intr-o tinuta negli/enta. "entru un indigen , oricare ar fi el , un strain este reprezentantul tipic al tarii sale. Mai ales cind este dezagrea%il 2 Si dezagrea%il esti imediat ce nu tii cont de o%iceiurile locurilor , imediat ce consideri tara respecti#a ca o sucursala a patriei tale , imediat ce #or%esti prea tare sau cinti pe strada , sau atunci cind ar%orezi o

tinuta de papuas si critici tot ce intilnesti in cale. Concluzia e logica > acest roman , acest francez se poarta prost , deci toti romanii , francezii sunt prost crescuti 2 .nainte de a protesta , sa ne gindim ca pentru noi orice american este un domn care poarta oc;elari cu rame de aur , fumeaza tigari de foi groase , %ea lapte acru cu friptura si distri%uie cu nemiluita dolari 2 Sa calatoresti nu inseamna sa trimiti duzine de carti postale si sa aduci cu tine retete culinare sau , mai e,act , nu e numai atit. 'ste , inainte de toate , efortul pe care tre%uie sa-l faci pentru a te dez#olta , pentru a intelege modul de gindire al persoanelor pe care le descoperi. 3ar cit este de dificil sa-ti lasi acasa toate o%iceiurile mai ales cind esti scla#ul lor timp de 2& de ore pe zi 2 Cit de greu este cel mai mic efort pentru a te adapta la un alt mod de #iata. $otusi numai cu acest pret #om #edea ceea ce este de #azut intr-o tara straina.

8. &,M"U- -,B(R
=<C0: , S"<5$0: S. +.5-":+G-0: =<C0: - "<5$5'$ +: <M0:0. 'ste un lucru %ine stiut ca omul isi dez#aluie ade#arata sa fire atunci cind /oaca sau se /oaca. $otusi daca in auto%uz , pe strada sau la ser#iciu isi controleaza atent gesturile este necesar sa o faca si in timpul /ocului. S-a gasit printre ;irtiile postume si ra#asite alelui 'instein o formula frapanta > #iata M munca N /oc. +ceasta ecuatie rostita de o fiinta care a fost in acelasi timp un mare sa#ant si un om in deplinul inteles al cu#itului , poate fi considerata ca o demonstratie a importantei /ocului in comportamentul uman. =ocul este fara indoiala cel mai %un mi/loc de rela,are dupa o zi de munca , deoarece el destinde, recreaza si permite omului sa acumuleze noi forte pentru ziua urmatoare. 0n mare sporti# , un campion in cursele automo%ilistice a fost intre%at in ce consta secretul succeselor sale. +cesta a raspuns > ) +m actionat mereu ca si cum ceilalti au toate drepturile si eu niciunul ). .ata o regula minunata de urmat , nu numai cind /ucam , dar si in toate impre/urarile #ietii. "entru ca acest principiu sa nu fie considerat drept un semn de sla%iciune ar tre%ui sa nu a#em nefericirea sa frec#entam mediul rec;inilor dar nici al fazanilor. Sa adaugam ca si pentru cei care au in #edere functia recreati#a a /ocului se impun anumite reguli de tact si de %un gust fara de care nu #or mai fi in#itati niciodata intr-un grup care se reuneste pentru a se distra. "rima conditie , %ineinteles , este sa respectam strict regulile /ocului. :a ruleta , de e,emplu s-au acumulat de-a lungul secolelor , reguli care domina /ocul cu precizie si ne a/uta sa rezol#am toate situatiile posi%ile. Sa incepi o discutie pe acest su%iect ar fi , nu numai de prost gust , dar si total inutil. ',ista totusi anumite /ocuri , de carti sau altele , pentru care e,ista fie reguli diferite , fie diferite interpretari , fie c;iar reguli care #ariaza de la caz la caz. 3e e,emplu , in rumm7 tre%uie sa e,plici /ucatorului socotela de puncte necesare pentru etalarea cartilor , %onificatiile pentru ;and-rumm7 , pentru flus; si pentru flus;-ro7al. .n aceste /ocuri cu #ariante se cade sa precizam totul cu e,actitate inainte , pentru a e#ita o situatie neclara care ar genera discutii sau c;iar dispute la sfirsitul /ocului. =ucam pentru a ne /uca si nu pentru a cistiga 2 iecare da ce are mai %un in el pentru a a/unge la #ictorie si este perfect normal , ca in competitii , fe%ra a fie aceeasi pentru toata lumea , de la /ocurile cele mai simple pina la cele mai comple,e. 3ar e,ista un singur cistigator , sau o singura ec;ipa cistigatoare , ade#ar la mintea cocosului , a carui ignorare ii face pe cei care pierd sa se manifeste dezagrea%il. Sa pleci de la masa de /oc %ine dispus , sa cistigi fara manifestari ostentati#e pare normal si ar tre%ui sa fie o regula pentru toata lumea. $otusi , din nefericire , #edem atitia /ucatori care atunci cind pierd fac o mutra acra , tipa sau in/ura , sau cistigatori tratindu-i pe in#insi cu o ironie zdro%itoare , si marturisim ca nu ne plac nici unii nici ceilalti. =ocul este un test de discretie si de stapinire de sine. .mpasi%ilitatea nu este ceruta la toate /ocurile la fel de se#er ca la po6er , unde a 91

de#enit pro#er%iala , dar calmul si cind cistigi si cind pierzi este un semn de autocontrol indispensa%il. $oate /ocurile , cu e,ceptia sa;ului , sunt , mai mult sau mai putin , supuse ;azardului , norocului fie ca acesta este sim%olizat de zaruri, de carti sau de o minge care se rostogoleste. :a unele /ocuri , norocul este singurul criteriu. .n altele sunt necesare inteligenta , prezenta de spirit si atentia. Miza /ocului se sta%ileste in functie de impre/urari si de parteneri. Ma/oritatea /ocurilor de ;azard isi pierd orice interes daca nu au macar un cistig sim%olic. .n sc;im% , la /ocurile care ne solicita inteligenta si perspicacitatea , miza poate sa lipsaesca. 'a tre%uie insa sa fie intotdeauna adaptata conditiilor materiale ale partenerului. 0n /ucator %ogat sau caruia ii place gustul riscului nu tre%uia sa propuna mize la care celalalt /ucator nu poate face fata. 3ar daca am pierdut , c;iar daca sansa ne-a ocolit cu incapatinare nu e decit o solutie > datoriile de /oc sunt datorii de onoare. ' inutil sa-l deplingi pe cel care a pierdut deoarece sa e,pus singur. ' prefera%il , intr-ade#ar , sa te gindesti inainte de a /uca o suma mare , decit sa regreti mai tirziu. 'ste incorect sa intrerupi /ocul in momentul in care cistigi. .nseamna sa iei partenerului orice sansa de a-si lua re#ansa la urmatorul /oc. 3aca nu poti sa-ti permiti sa pierzi , nu tre%uie sa te apropii de o masa de /oc. Marea ma/oritate a /ocurilor de societate sunt , in prezent , /ocurile de carti. iecare tara are /ocul sau national > %elota in ranta , s6at in 9ermania , taro6 in +ustria , /ass in 'l#etia. +laturi de acestea e,ista o intreaga gama care merge de la 66 la %ridge , la rumm7 , po6er si ecarte. 3ar oricare ar fi /ocul si oricare ar fi regulile lui , e,ista anumite recomandari dictate de %una cu#iinta. Se utilizeaza totdeauna /ocuri noi sau %ine intretinute. 'le tre%uie sa fie puse in ordine. Cartile patate , rupte , cu colturile intoarse sint nu numai inestetice dar au si semne caracteristice care permit unora sa le recunoasca , de unde rezulta un a#anta/ neloial , fata de cei care nu le cunosc. Nu a#eti #oie sa trintiti cartile , sa lo#iti masa cu pumnul , sa faceti glume proaste , sau sa #a ridicati pentru a da mai multa forta aruncarii #ictorioase a unui care de asi. 3e asemeni nu #eti face nici un fel de semne pentru a da informatii partenerului deoarece toate aceste gesturi sunt de prost gust. Nu este necesar , desigur , sa pastram o tacere religioasa in timpul /ocului de carti , dar nici sa lasam con#ersatia sa a/unga pe prim plan si /ocul - pe al doilea. 3aca se naste o discutie ea tre%uie sa fie scurta si purtata pe un ton neutru. .n cazurile neclare gazda accepta ca in#itatul are dreptate 2 0n spectator care nu /oaca nu este neaparat purtator de noroc - /ol7-/o6er. 'l poate sa urmareasca o partida , sa accepte /ocul fiecaruia dar - se intelege de la sine - se #a a%tina de la orice comentarii si de la orice sfat. 3aca nu poate sa o faca si ofera informatii pe care ceilalti nu le au , tre%uie e,clus imediat. + /uca in pu%lic necesita un control permanent asupra reactiilor noastre ner#oase. Nu lasam sa ni se #ada %ucuria sau teama ceeace ce tradeaza o totala lipsa de stapinire de sine. C;iar daca tocmai ne-am pierdut ultimul leu tre%uie sa ne pastram calmul , deoarece este singurul capital care ne-a mai ramas. 3aca suntem /ucatori pasionati tre%uie sa ne ferim ca in orice ocazie sa propunem ) o partida ). 3aca /ucam la cine#a acasa , acesta #a asigura %auturile racoritoare , cafeaua , %iscuitii si tigarile. $otul #a fi asezat pe mici masute , alaturi de masa de /oc. +ceste gustari nu tre%uie , totusi , sa de#ina scopul principal al intilnirii. 0n %un /ucator nici nu le apreciaza , pentru ca a #enit sa /oace nu sa manince si /ocul il acapareaza complet. 'ste moti#ul pentru care nu ai #oie sa impui pauze in timpul /ocului pentru a sc;im%a un disc sau a discuta despre #reme

sau despre politica. =ocul nu se intrerupe su% nici un moti# deoarece risti si sa-i deran/ezi pe cei pasionati. Cind ti se propune sa participi la un /oc iti #ei rezer#a toata seara in acest scop si #ei sta cit stau si ceilalti in#itati. Cind primesti cu regularitate prieteni pentru a /uca tre%uie sa te straduiesti sa aduni parteneri de forte egale. Cind se /oaca pe %ani , #om in#ita persoane carora le place sa riste si care dispun de mi/loace financiare sensi%il egale. Cind se /oaca mai des intr-o casa nu e o do#ada de proasta crestere - ci dimporti#a - sa participam la c;eltuielile pe care le face gazda.

9. CA1OUR,-(
+5$+ 3' + < '5. > C.N' ( C0. ( C.N3 ( C' ( C0M ( Cadoul nu este o%ligatoriu. 'l nu poate fi nici cerut, nici comandat , nici sugerat decit in cite#a situatii speciale. .nsa un om %ine crescut #a primi cu placere cite#a sfaturi in acest domeniu. + sti sa oferi mici daruri si sa o faci cu discretie este un semn de no%lete sufleteasca. ',ista oameni generosi dar e,ista si oameni mesc;ini si zgirciti. Nu este totusi greu de o%ser#at ca o persoana care nu intra intr-o casa cu mina goala , este pri#ita cu mai multa simpatie , decit musafirul ce se scuza de fiecare data ca la florarie era inc;is 2 Modul in care dam si primim cadourile se in#ata. Nu intimplator in =aponia - tara politetii - se fac cursuri pe aceasta tema. Micile cadouri intretin prieteniile si produc oricui o mare placere , dar cu o conditie > sa fie date din suflet si dezinteresat. + oferi un cadou profesorului la care copilul tau este amenintat de cori/enta sau medicului pentru un certificat de concediu la care nu ai dreptul , nu sunt semne de politete , ci dimporti#a. 3e asemenea , nu #om da cadouri unei cunostinte #enite din strainatate , cu o situatie materiala mai %una decit a noastra deoarece o #om o%liga sa-si %ata capul ce sa ne trimita sau ce sa ne aduca cu pro,ima ocazie. Cu atit mai neplacut e pentru cel care a primit un dar oarecare , sa citeasca lista de ... comisioane pe care i-am pregatit-o 2 .ntre prieteni , in familie , intre indragostiti se pot face cadouri oricind. Nu tre%uie sa asteptam o zi festi#a pentru a-i darui prietenei noastre o perec;e de manusi de %ucatarie de care are mare ne#oie sau %unicii o perec;e de papuci comozi pe care i-am gasit din intimplare la un mic magazin. +m auzit intr-o casa o formula draguta > acesta este un cadou de ) ne - ziua ta ) 2 .n sc;im% #om fi mai putin ) generosi ) cu odraslele noastre pe care nu le #om o%isnui sa astepte in fiecare zi un cadou. "retentiile lor nu se #or termina niciodata si #om educa niste egoisti rasfatati. +poi riscam sa ne puna in situatii delicate intre%ind cu o%raznicie musafirii > ) Ce mi-ai adus ( ) 3aca am rugat pe cine#a sa ne cumpere un o%iect oricit de mic , ne interesam de pret si il #om ac;ita imediat. 3ar daca persoana care ne-a facut ser#iciul isi e,prima dorinta de a nil face cadou , nu prelungim discutia la nesfirsit. Multumim , acceptam si ... tinem minte 2 Sa nu a%uzam de prietenii nostri rugindu-i in permanenta sa ne cumpere cite ce#a , mai ales daca

96

nu le putem face si noi la rindul nostru mici ser#icii. $reptat , o astfel de persoana isi #a pierde simpatia celor din /ur. 2 Nu #om face daruri costisitoare c;iar daca a#em o situatie materiala infloritoare. Nu este o do#ada de %un gust si poate pro#oca mai de#reme sau mai tirziu un conflict nedorit. Se poate oferi orice alt o%iect util , de la un desc;izator de conser#e pina la o tigaie de teflon , uneori c;iar si lucruri de mincare. 3ar si aici se impune un minimum de tact. Nu-i #om aduce unei prietene mai sarace de ziua ei un 6iligram de carne. .nsa niste cutii frumoase de %rinza frantuzeasca , sardele sau pateu pot fi foarte %ine primite. 0n cadou tre%uie gindit , cumparat , am%alat , oferit. $re%uie sa fie frumos , util si sa pro#oace o ade#arata placere celui care il primeste. $ocmai aceste dificultati dau unui cadou o #aloare deose%ita si nu pretul lui. +cesta #a fi inlaturat cu gri/a. ',ceptie fac discurile si cartile , de pe acestea pretul nu se sterge. Cartea nu se atinge 2 Se #a pune intre filele ei o ;irtie eleganta sau o carte de #izita pe care ne putem e,prima gindurile %une. 3edicatii si autografe pot fi date numai de catre autori. Cel care a primit-o si doreste sa o pastreze are #oie , inainte de a o pune in %i%lioteca , sa se semneze discret pentru a nu o incurca mai tirziu cu o alta ce nu-i apartine. 3upa ce am aflat sau am g;icit dorintele celor carora dorim sa le daruim un o%iect oarecare , il cumparam din #reme si il punem %ine. -om e#ita astfel aglomeratiile din magazine in prea/ma sar%atorilor si ne #om cruta multi ner#i, deoarece ca un facut , tocmai lucrul cel mai %anal pe care ni l-am propus sa-l cumparam ... nu se gaseste 2 ',ceptie fac dulciurile si florile. 3ar c;iar si florile pot fi cumparate din #reme si tinute in frigider am%alate in pergament sau c;iar ziare. Cel care primeste un dar il #a desc;ide in fata musafirului si nu-i #a strica %ucuria protestind ca e prea scump , ca nu tre%uia sau , mai rau ... ca are oroare de %i%elouri. -a multumi , se #a %ucura si c;iar #a re#eni cu comentarii agrea%ile de cite#a ori in aceeasi seara. 3aca un cadou nu ne place , ne #om ascunde nemultumirea. .n nici un caz nu #om spune > ce sa fac cu aceasta sampanie ( Mai am inca 10 sticle 2 Copilului ce s-a straduit sa ne aduca un ru/ ce nu ni se potri#este sau un #as de flori ce nu ne place , nu-i #om face atunci , pe loc , nici un fel de o%ser#atie. -om desc;ide o discutie pe aceasta tema cu alta ocazie si il #om in#ata cum se cumpara un cadou. Cel care a facut un dar nu #a insista foarte mult sa afle daca ne place sau nu. 'ste firesc sa cumparam ) sou#eniruri ) atunci cind calatorim. $ot firesc este sa le oferim familiei si cunostintelor noastre cind ne inapoiem. 3e cele mai multe ori aceste o%iecte sunt 6itc;uri. Ce ne facem cu ) gondola ) primita de la -enetia ( cu ) $our 'ffel ) primit de la "aris ( cu ursul de ipsos de la -atra 3ornei ( cu scoicile incrustate pe un papuc primite de la 'forie ( Nu ne poate o%liga nimeni sa ne uritim #iata uitindu-ne toata ziua la ele. :e #om pune toate la un loc , intr-un dulap sau intr-o de%ara , si la prima curatenie generala , ne #om lua inima in dinti si le #om arunca 2 Nu #om face cadouri o%iecte pe care le a#em in casa si nu ne plac. 3aca sunt de #aloare le putem da celor apropiati , in cazul in care acestia si le doresc - insa fara comentarii de genul > ) ma mir ca-ti place , mie mi se pare ori%il 2 ). Nu daruim , daca nu ne pricepem , tim%re unui filatelist , accesorii de pescuit unui pescar , culori unui pictor. 'i cunosc in mod cert niste mici magazine de specialitate ce le satisfac pretentiile rafinate si pe care noi nu a#em de unde sa le g;icim. 3aca dorim sa ne aratam recunostinta fata de cine#a care ne-a facut un %ine > medic , a#ocat , profesor etc. #om a#ea mare gri/a la alegerea cadoului. 'ste %ine sa ne rezumam la

97

al%ume de arta , cutii de %om%oane , dulciuri facute de noi sau %auturi fine. 3ar daca ne gindim la un o%iect tre%uie sa ne asiguram ca nu este total nepotri#it. Nu #om oferi o%iecte #oluminoase ce ocupa mult loc si in nici un caz animale sau pasari , daca nu am intre%at in preala%il.

* Nu #om da nimanui carti pe care nu le-am citit sau macar nu am primit asigurari de la o persoana
competenta ca merita a fi citite.

* "ersoanelor cu care nu suntem in relatii apropiate nu le #om oferi o%iecte de im%racaminte sau de toaleta.
Ne limitam la o esarfa , un fular sau o colonie de foarte %una calitate. Nu cumparam si nu oferim farduri , colonii , spra7-uri la intimplare , numai pentru a cumpara ce#a. <rice om are preferintele sale si daca nu i le cunoastem , ne a%tinem. 3in pacate se raspindeste o%iceiul de a da %ani in loc de cadou. +m mai #or%it despre acest urit o%icei intr-un capitol anterior , nu #om mai insista. 'ste o mare diferenta intre %anii pe care un parinte ii da de ziua copilului sau pentru ca acesta sa-si cumpere o perc;e de %lue-/eans pe masura si %anii pe care ii aduce in ) dar ) mamei sale tinarul inginer , proaspat casatorit 2 Nu se face 2 1anii , daca el considera ca tre%uie dati , #or fi oferiti cu alta ocazie iar la ani#ersare #a aduce un cadou pe care l-a ales cu drag , dupa ce s-a gindit indelung. 0n cadou #aloreaza cit doua daca este oferit la timp, adica strict in ziua in care are loc e#enimentul. +m%ala/ul unui dar este foarte important. -om a#ea intotdeauna in casa panglici si ;irtii frumos colorate , pe care le #om cumpara cind ni se i#este ocazia , fara sa ni se para o cumparatura inutila.

6lorile * 3e la inceput tre%uie sa spunem ca orice cadou se ofera insotit de o floare. C;iar si pac;etele sunt mai
frumoase daca le ornam cu o crenguta de %rad , cu o ramura de #isc sau cu niste imortele.

* Nu se ofera si nu se tin in casa flori artificiale, oricit de reusite ar fi aceste imitatii. 'ste de foarte prost gust. * Cu putin efort si imaginatie , mai ales in anotimpurile calde se pot oferi flori de cimp sau flori rare pentru a
nu cumpara mereu cele cinci garoafe im%o%ocite, %anale si rigide. C .n franta , de pilda , nu se ofera garoafe. 'le sunt folosite doar pentru /er%e si coroane. D * Se e#ita florile prea mari sau prea pretentioase C calele , gladiolele , nuferii D pentru ca s-ar putea sa nu fie pe gustul gazdelor. $oate florile sunt frumoase , dar in general , un om delicat , prefera florile delicate , ca anemonele , lacramioarele , #ioletele , g;ioceii , macii , %rindusele, margaretele englezesti si multe altele. * lorile se ofera fara am%ala/ul in care le-am cumparat , c;iar daca este foarte frumos. -om lua ;irtia si o #om face sa dispara , e#entual in %uzunar sau in poseta , inca inainte de a intra in casa si le #om oferi cu cozile in /os. * :a noi in tara e,ista o%iceiul de a oferi flori in numar impar. Se spune ca cea care le primeste completeaza %uc;etul 2 :a ceremonii fune%re se dau flori in numar par. C;iar si /er%ele respecta aceasta regula.

* *

Nu se duc flori %ar%atilor decit daca sunt la spital. :a spital nu se duc flori cu un miros prea puternic si nici prea mari. 'ste %ine sa ne gindim de acasa in ce #or fi puse. Nu este greu sa aducem noi insine un #as potri#it. "oate e#itam astfel eternele sticle de lapte si %orcanele de gem care ) impodo%esc ) atit de dizgratios saloanele , c;iar daca in ele s-au pus niste flori frumoase 2

98

* ',ista o a#ersiune - nemoti#ata - impotri#a g;i#ecelor cu flori. 3aca este #or%a despre un pomisor pitic
ornamental , de o azalee frumoasa sau de un cactus deose%it , nimic nu ne opreste sa le oferim unor prieteni. S-ar putea ca acestia sa se %ucure de darul primit multi ani de zile , gindindu-se cu drag si la noi. Ne interesam insa daca #or fi %ine primite. Cunosc si persoane care adora cactusii , dar si unele care ii detesta. * 3in cauza saraciei in care am trait in ultimii ani, am uitat un o%icei pe cit de comod pe atit de elegant > sa trimitem flori prin comisionar. Multe florarii au la dispozitie un om care ne poate face ser#iciul de a duce un %uc;et de flori la o data si o ora precisa. -om a#ea insa gri/a sa-i dam o adresa cit mai e,acta. -om comanda %uc;etul , il #om plati anticipat , #om intre%a daca cel care il duce este anga/at si platit de firma respecti#a , daca nu ii #om ac;ita si lui anticipat drumul. -om lasa o carte de #izita , pe care #om scrie cite#a rinduri adresate destinatarului. Nu #om trimite %uc;ete anonime decit daca tinem cu tot dinadinsul sa cream incurcaturi neplacute 2 Cel care primeste florile , #a da si el o suma de %ani comisionerului si #a semna de primire. +poi #a multumi cit mai repede , telefonic , celui care i le-a trimis. Ce util este un astfel de ser#iciu , cind #rei sa fi un om %ine crescut si sa trimiti niste flori , de e,emplu , a doua zi dupa o #izita , unor persoane in casa carora te-ai simtit atit de %ine. Ce surpriza placuta #a a#ea fiica noastra cind #a primi de la colegii de clasa un %uc;et de 1* trandafiri al%i in ziua in care isi sar%atoreste ma/oratul 2 Sa nu ne sperie sumele de %ani pe care tre%uie sa le platim. Sunt infime in comparatie cu %ucuria pe care o producem celor pe care ii iu%im si ii stimam 2 Sa spunem si cite#a cu#inte si despre lim%a/ul florilor. "oate sunt superstitii dar e,ista persoane care tin la ele , incit inainte de a cumpara si a da flori e %ine sa ne gindim putin pentru a nu comite gafe. 3espre cale se zice ca aduc g;inion. lorile rosii semnifica iu%ire si pasiune , cele gal%ene gelozie , cele al%a puritate. Nu #om duce unei matusi in #irsta de la care asteptam o mostenire un %uc;et de ) nu ma uita ) si nici mamei sotului nostru o specie de cactus ce creste spectaculos si poarta numele popular de ... ) lim%a soacrei ). lorile pe care le primim le asezam imediat intr-un #as cu apa. Cind asteptam musafiri #om a#ea la indemina pregatite #ase de diferite marimi. .n nici o situatie nu se refuza florile ce ni se daruiesc. +ceasta regula nu este insa #ala%ila si pentru o%iecte. +#em dreptul sa refuzam un cadou ( Nu 2 C;iar daca nu ne place , un cadou este un cadou si sa-l refuzi inseamna sa /ignesti pe cel care ti l-a oferit. +cesta regula are totusi e,ceptii. Sunt cazuri speciale cind un cadou poate fi interpretat ca mi/loc de presiune sau de con#ingere si , daca il primesti , inseamna ca accepti sa faci ser#iciul respecti#. .n acest caz tre%uie sa-l inapoiezi. 'ste desigur dezagrea%il pentru cel care il ofera dar tre%uie sa inteleaga situatia si numai pe el insusi tre%uie sa se supere ca a fost lipsit de tact. unctionarii , dupa cum am mai mentionat nu tre%uie sa primeasca niciodata cadouri #aloroase mai ales cind au o functie importanta. Cinstea si constiinta profesionala nu le lasa alta alegere. Sa inapoiezi ulterior cadouri care ti-au fost facute nu este admis decit in anumite cazuri speciale. Cind cine#a te calomniaza sau te /igneste , poti sa-i inapoiezi , fara nici un cu#int , cadourile pe care ti le-a facut , dar nu este o%ligatoriu. 3upa o #ec;e traditie , indragostitii care s-au despartit nu isi restutuie unul altuia cadourile primite. +ceasta regula nu este a%soluta decit daca unul dintre ei a adus pre/udicii gra#e onoarei celuilalt sau daca darurile facute sunt foarte pretioase. 1una cu#iinta , pe care legea o spri/ina in acest caz , #a cere sa se inapoieze o%iectele de mare #aloare. $oate aceste situatii

99

nu sunt totusi fara e,ceptii. 0n cadou primit este de regula numai al aceluia care l-a primit. "entru a e#ita aceste situatii neplacute ar fi %ine sa ne gindim %ine ce oferim si mai ales cui.

1,)(R,&( OCA3,, ,+ CAR( 1AM CA1OUR, * Sf. Nicolae - 6 decem%rie. 'ste una din cele mai asteptate sar%atori de catre copii. .i #om in#ata sa-si puna
la usa g;etutele lustruite de cu seara C in a/un D. 3upa ce s-au culcat le #om umple cu daruri , constind in general din dulciuri , pe care le #or gasi a doua zi de dimineata. :e #om spune si po#estea cu nuielusele pe care s-ar putea sa le primeasca daca nu sunt cuminti. Craciunul - 25 decem%rie - se sar%atoreste nasterea 3omnului nostru , .sus Bristos. Cind copii sunt mici , #om impodo%i %radul fara ca ei sa ne #ada , daca sunt mai mari #om apela la a/utorul lor. 1radul tre%uie sa fie impodo%it pe 2& decem%rie , zi deose%ita pentru ca este a/unul Craciunului , si #om da o deose%ita solemnitate acestei seri , in#itind musafiri si asteptind colindatori. -om pune su% %rad daruri pentru toti mem%ri familiei , dar si pentru in#itati. 'le #or fi frumos am%alate , #or a#ea etic;ete si #or fi date in cadrul unui ceremonial aparte. Momentul #a fi cit mai mult prelungit si #a constitui o #erita%ila sar%atoare. $ot acum #or fi c;emati si colindatorii , pentru care #om pregati din #reme daruri. 3eoarece a/unul Craciunului este inca zi de post se dau de o%icei > co#rigi dar si nuci , mere , portocale sau alte fructe. +nul nou. Se dau %ani copiilor deoarece acestia ne-au sorco#it. :a masa festi#a de 5e#elion pe data de 31 decem%rie se #or pune in fata fiecarui in#itat , in stinga , su% ser#et, mici cadouri , ca de e,emplu > un set de %atiste , un portofel,%i/uterie , cosmetice , un stilou , o agenda , un calendar , etc , in functie de posi%ilitatile materiale ale familiei respecti#e. .mportant este ca fiecare dintre in#itati sa intimpine noul an primind un mic dar de care se #a %ucura in mod sigur. 1 Martie - 'ste o zi asteptata de toata lumea cu multa nera%dare. Scapam de ;ainele groase de iarna si c;iar daca afara este lapo#ita stim sigur ca a #enit prima#ara. :a aceasta data se ofera mici o%iecte confectionate de noi sau cumparate , insotite de traditionalul snur al% impletit cu rosu. lorile ar tre%ui sa insoteasca intotdeauna martisoarele. :e #om alege pe cele care au o semnificatie > cosar , %arza , c;eita etc. :e #om ocoli cu gri/a pe cele de prost gust care din pacate au in#adat comertul. 'ste #or%a de cele confectionate din %lanuri si pene , dar nu numai despre ele. 3in nou tre%uie sa amintim ca nu pretul ne #a sfatui sa facem o alegere %una. + le lua la intimplare doar pe ce le mai ieftine sau pe cele mai scumpe ) nu este o dovada de bun gust. "ind scriam aceasta carte am primit de la o prietena tinara o penita vec+e gasita intr&un sertar al bunicului ei. -i&a f'cut o deosebita pl'cere 2

:e #om prinde pe un carton pe care ne scriem numele sau le #om pune intr-un plic insotit de o carte de #izita. "este ani cind #om un%la in sertarul cu amintiri , ne #om aduce aminte cu placere de persoana care ni la oferit. emeile au #oie sa-si dea cadou una alteia martisoare( 3a , e frumos ca si noi la rindul nostru cind primim un martisor sa oferim un altul. .n nici un caz nu-i #om pune pe masa persoanei respecti#e un pumn de martisoare zicindu-i > alege-l pe cel care iti place. Nu mai este un dar ci o ofensa. 1ar%atilor nu li se ofera martisoare.

loriile - Sa nu uitam sa felicitam de lorii pe toti cei care poarta nume de flori. Sa o facem in scris sau trimitind un %uc;et de flori. .mi po#estea o doamna pe care o c;eama lorina ca in ziua respecti#a a#ea musafiri de care nu s-a putut ocupa deoarece a#ea mereu de rspuns la telefon. 3aca suntem in#itati la masa c;iar in aceasta zi fara sa ni

100

se spuna de ce , #om g;ici singuri ca pe prietena noastra 5odica o mai c;eama si lorina , -iorica sau 1rindusa si isi ser%eaza onomastica. .n acest caz #om aduce pe linga flori si un cadou. "astele - "entru ca slu/%a de .n#iere are loc sim%ata la ora 12 , se merge la %iserica noaptea. 'ste %ine sa luam si copii cu noi daca nu sunt prea mici.

3e Craciun se ofera celor mici mai mult dulciuri si /ucarii iar de "aste le #om darui %om%oane , oua de ciocolata dar si ;ainute noi. .n general copii nu se %ucura prea mult cind primesc ;aine. 'i sunt mereu curati si frumos im%racati. 3ar in aceasta zi o%iectele de im%racat au o anumita semnificatie. 'le #or fi im%racate la slu/%a de in#iere si in prima zi de "aste. 0n alt o%icei care le face o mare %ucurie copiilor este de a ascunde darurile lasate de ) iepuras ). Se #or distra foarte %ine cautindu-le si ziua #a fi pentru ei o ade#arata sar%atoare.

* +ni#ersarea zilei de nastere. +proape mai important decit darul propriu-zis este sa ne aducem aminte cu
e,actitate de aceasta data pentru a transmite felicitarile c;iar in ziua respecti#a. .n acest scop ar tre%ui sa a#em un calendar special pe care il putem confectiona singuri , dupa modelul alaturat. .l #om atirna pe un perete > este si decorati# si mult mai util decit o agenda %ine pusa la punct , dar pe care uitam sa o consultam 2 3aca nu ne intilnim cu persoana respecti#a ii #om da un telefon de felicitare > tot dar se numeste. <nomastica C ziua numelui D. Se sar%atoreste dupa calendarul ortodo,. Sfinta 'lena si sfintul Constantin , sfintul Mi;ail si 9a#ril , sfintul Nicolae - sunt sar%atori cunoscute , dar putem face o %ucurie felicitindu-i si pe cei pe care ii c;eama > 'caterina , $eodosia , +nastasia. Nasterea si %otezul. Se #or aduce cadouri atit copilului cit si mamei , c;iar daca nu suntem in#itati la %otez. 3e aceasta data darurile #or fi alese dintre cele mai utile si de stricta necesitate. Ne putem consulta cu familia respecti#a. +r fi pacat ca acestia sa se trezeasca cu doua carucioare la un singur copil 2 <%ligatiile materiale cele mai serioase re#in nasilor. +cestia #or aduce , pe linga traditionalul trusou , si un cadou #aloros , care sa-i ramina copilului amintire , daca-i posi%il , toata #iata > o %i/uterie de aur , un pa;ar de %otez de argint , dupa posi%ilitatile fiecaruia. Nici nasii nu #or uita C cum se mai intimpla in ultima #reme D sa-i faca un cadou deose%it mamei copilului. +ceste daruri pot fi dintre cele mai di#erse > o %i/uterie delicata , un parfum , un #as de flori , un ta%lou si c;iar carti si discuri. 3e fapt se poate oferi orice , iar o%iectul respecti# #a capata in timp o #aloare deose%ita , amintindu-i mamei mereu fericitul e#eniment. Casatoria. C;iar daca participam la masa festi#a , este de preferat sa trimitem cadourile dinainte. .n ziua respecti#a este atit de multa agitatie incit riscam ca ele sa treaca neo%ser#ate si sa se piarda cartile de #izita. $inind seama de #irsta lor , tinerii au ne#oie de lucruri foarte di#erse , deci #a fi usor sa alegem un cadou folositor. .n aceasta situatie cadoul nu #a fi neaparat o surpriza. 'ste prefera%il sa discutam cu mirii sau %u &arintii acestora despre ceea ce isi doresc decit sa oferim al cincilea ser#iciu de cafea.

* *

.n multe tari din 'uropa s-a e,tins o%iceiul ) listei de maria/ ). +ceasta este alactuita de catre miri cind isi anunta data casatoriei. :ista se face la un mare magazin ales de ei si se lasa acolo. 'a cuprinde o gama foarte larga de o%iecte si de preturi C pentru toate %uzunarele2 D. Numeroase magazine specializate in ) liste de maria/ ) sunt astazi informatizate > alegerea o%iectului se face prin Minitel si se plateste cu carte de credit. 'ste suficient sa telefonezi si sa dai numele tinerilor si apoi sa dai un cec corespunzator pretului cadoului insotit de o carte de #izita cu cite#a cu#inte de felictare. :a inter#ale scurte , magazinul transmite tinerilor cadourile primite si cartile de #izita. +cestia #or multumi cit mai repede si e#entual #or in#ita peroana respecti#a intr-o #izita a#ind gri/a ca o%iectul respecti# sa fie la

101

#edere sau macar sa se #or%easca despre el. ) :ista de maria/ ) se retrage in general de la magazin la doua saptamini dupa nunta. Nea#ind inca magazine specializate in acest domeniu , putem totusi alcatui aceste liste anuntindu-ne rudele si prietenii din timp ca ele e,ista si unde. Se #a proceda la fel > cel care a consultat lista #a %ifa o%iectul pentru a nu fi repetat. $ot din aceasta lista se pot inspira si colegii de ser#iciu , adunind %ani si cumparind un cadou mai scump. "e cartea de #izita se #or semna toti cei care au contri%uit la cumpararea cadoului. -a primi fiecare in parte multumirile mirilor. C;iar daca am trimis dinainte cadoul in ziua ceremoniei #om aduce in mod o%ligatoriu flori. Cadoul pe care mirele il #a face miresei in ziua casatoriei nu #a fi nici cerut nici comandat ci #a constitui o surpriza. .ntr-o casa in care un cuplu de tineri castoriti se inteleg %ine , este recomanda%il sa se ani#erseze data casatoriei. .n#itatiile #or fi facute rudelor sau prietenilor dar se #a specifica scopul petrecerii. Cadourile #or fi si de aceasta data mai practice ca in alte ocazii. .n special la primele ani#ersari. Ca o curiozitate demna de retinut sunt denumirile ani#ersarilor , odata cu scurgerea timpului. 'ste un prile/ de %ucurie si de amuzament sa oferim la ani#ersarea a cinci ani de la casatorie o%iecte frumoase numai din lemn. <%ligatia celor care in#ita este doar de a anunta citi ani au trecut de la e#enimentul care i-a unit.

* * * * * * * * * * *

:a 3 ani nunta de piele :a 5 ani nunta de lemn :a 10 ani nunta de cositor :a 12 ani nunta de matase :a 15 ani nunta de portelan :a 20 ani nunta de cristal :a 25 ani nunta de argint :a 30 ani nunta de perle :a &0 ani nunta de ru%in :a 50 ani nunta de aur

:a 60 ani nunta de diamant -izitele. .n casele cu copii un om politicos nu #a intra fara o surpriza cit de mica pentru acestia > fructe , ciocolata , %om%oane. Cind suntem in#itati in mod special la masa sau la petrecere , fara a se sar%atori ce#a deose%it , #om aduce totusi flori sau o %autura fina. Nu #om aduce fursecuri sau pra/ituri din comert intr-o casa in care gospodina este renumita pentru modul in care le face ea singura.

OB,(C&U- ,M"RUMU&A& +U (S&( 1A& ;

-om spune de la %un inceput ca o%iectele imprumutate ar tre%uiu sa re#ina la proprietari cit mai curind posi%il. +sta ar tre%ui sa se inteleaga de la sine , dar din pacate nu se intimpla mereu asa. <%iectele care se restituie cel mai greu , dupa cum se stie , sunt cartile. $oata lumea a a#ut destule surprize neplacute in acest domeniu , toata lumea si-a #azut disparute destule carti preferate pentru a a#ea moti#e de neincredere cind i se cere o carte. 0n umorist spunea ca inainte de a te plinge ca ti-au disparut carti , tre%uie sa numeri in %i%lioteca ta cite sunt straine si cite ale tale 2 3ar asta nu ne consoleaza si ar fi frumos ca persoana , careia iai acordat incredere sa trateze cu respect proprietatea altuia. 'a #a in#eli cartea si nu o #a pune niciodata desc;isa sau intoarsa pe o masa , #a folosi un semn de 99

carte , se #a feri sa o pateze , sa o adnoteze sau sa o rupa. 3aca totusi ai deteriorat o carte nu te multumesti sa te scuzi , ci te oferi sa o inlocuiesti. "roprietarul #a refuza sau #a accepta oferta dupa ce s-a gindit daca are cu ade#arat ne#oie de ea. Sa pastrezi cartile imprumutate mai mult de doua saptamini inseamna sa fii lipsit de educatie , sa nu le inapoiezi inseamna sa acreditezi o #or%a cele%ra > ) sa iei cu imprumut o carte inseamna sa o furi , sa o dai cu imprumut inseamna sa o lasi furata ). Se #e;iculeaza c;iar ideea ca este un ) furt mo%il ) - deci admis 2 Nu este ade#arat. 0n om cu educatie #a restitui intotdeauna la timp cartile imprumutate. Si ca sa nu uite , nu #a pune carti straine in %i%lioteca ci unde#a la #edere pentru a le restitui cu pro,ima ocazie. Nu se imprumuta cartile altcui#a. Cit despre %ani nu imprumuti decit in mod e,ceptional si intotdeauna in mediul social pe care il frec#entezi. .nainte de toate , o femeie nu tre%uie niciodata sa imprumute de la un %ar%at. 3esigur nu e dezonorant sa ceri unei rude sau unui intim o suma mica de#enita necesara pe neasteptate. -ei fi,a o data si o #ei respecta cu strictete. +stfel #ei a#ea un nume %un si #ei gasi oricind pe cine#a sa te imprumute cu placere fara sa te simti umilit. Cind n-ai semnat nici o c;itanta un imprumut de#ine o datorie de onoare la fel ca datoria de la /oc. Sa fim atenti cui imprumutam , caci raii platnici sunt in general cunoscuti. C;iar o suma mica nedata inapoi la timp sau pur si simplu uitata poate strica o prietenie. 'ste de datoria celui care ia sa tina minte e,act suma si data cind tre%uie sa o restituie. Nu intimplator francezul are o #or%a > ) :es %ons comptes , font les %ons amis. ) C socotelile corecte, mentin prueteniile D.

$!.BUCUR,, S, +(CA3UR, ,+ )AM,-,(

3e la nastere pina la moarte #iata isi urmeaza cursul cu multe %ucurii si dureri > nasterea , %otezul , logodna , casatoria , %oala , moartea. iecare dintre aceste e#enimente importante pentru #iata nostra se repercuteaza si in #iata sociala si , deci , in codul %unelor maniere.

+AS&(R( / BO&(3 / +AS,(

+nunturile de nastere prin presa nu mai sunt la moda , dar in sc;im% iti anunti rudele , prietenii , cunostintele prin telefon. "entru %otez se #or trimite in#itatii scrise , sugesti#e , dintre cele mai fanteziste , cum ar fi o fotografie a leaganului copilului , sau coltul cu /ucarii sau orice altce#a , iar dedesupt cite#a cu#inte ce #or preciza data si locul in#itatiei. Cu riscul de a ne repeta #om insista asupra alegerii nasilor. 'i pot fi aceiasi cu ai parintilor sau pot fi altii. "e cine tre%uie sa desemnam ca nas si nasa ( Niciodata pe %unici , caci nasia nu se limiteaza la %otez ci , in ideea %isericii , nasia tre%uie sa constituie o rudenie in #ederea inlocuirii parintilor , in e#entualitatea unui deces , nasii #or fi parintii copilului. 3ar c;iar daca parintii copilului traiesc ei #or fi ) parintii lui spirituali ) toata #iata. "entru acelasi moti# sa #or e#ita mem%rii de rudenie prea in #irsta. "ersoanele cele mai apte sa-si asume aceasta sarcina #or fi cautate printre prietenii si cunostintele #ec;i si se #or e#ita in masura posi%ilului, persoanele necasatorite. Nasia este o onoare pentru nasi ca si pentru copil. 3e aceea este nepotri#it sa alegi ca nas o persoana a carei situatie materiala sau sociala este mult mai %una decit cea a familiei copilului , pentru ca nasia nu tre%uie sa de#ina o afacere. :a sfirsitul ceremoniei are loc de o%icei o mica petrecere in cursul careia se ofera cadouri de %otez. .n mod traditional nasul ofera un cec , o moneda de aur sau prima piesa dintr-un 100

ser#iciu de masa care #a fi completat in fiecare an. Ceilalti participanti #or aduce flori sau cadouri destinate atit copilului cit si mamei. 3aca se ofera traditionalele %om%oane de ciocolalta ele sint intotdeauna aduse de nas. "reotul face parte dintre in#itati si este musafirul de onoare cind impre/urarile o permit. 1inienteles ca nu este mereu posi%il in paro;iile orasenesti cind duminica sunt mai multe %otezuri. "etrecerea de %otez este intima , nu cere o tinuta speciala si nu se prelungeste prea mult. <%iceiul cere preotului , nasului si mem%rilor familiei sa rosteasca un toast in sanatatea mamei si a copilului. :a acest toast se asociaza intreaga adunare. .n mod o%isnuit , in cursul intregii #ieti , nasul si finul se tutuiesc.

-O*O1+A S, CASA&OR,A C)&)&)% (, C%'%T+&()

"arintii tinarului sunt cei care fac o #izita in acest scop parintilor fetei. Cererea se adreseaza tatlui si doar in lipsa acestuia mamei. 5aspunsul se poate da imediat , caz in care se c;eama si domnisoara pentru a fi felicitata de toti cei de fata , sau poate fi aminat , dar nu prea mult. :a aceasta #izita parintii tinarului se im%raca foarte frumos si aleg un %uc;et de flori deose%ite. $inerii nu ar tre%ui sa fie de fata pentru ca se discuta pro%leme legate de situatia materiala > unde #or locui , ce zestre se ofera fetei , ce posi%ilitati materiale are tinarul si cum se #a desfasura ceremonia. .n zilele noastre aceasta interdictie nu mai este respectata si tinerii pot fi fata. $inarul , care se considera a%ia acum acceptat , are #oie sa #ina zilnic in casa #iitorilor socri si sa fie oprit la masa ca un #iitor mem%ru al familiei. $ot din acest moment el #a trimite fetei zilnic cite un %uc;et de flori al%e pima in ziua casatoriei 2

.+4+D,%
Se anunta logodna si e#enimentul se #a sar%atori intr-un cadru intim , in#itind numai rudele apropiate. "etrecerea are loc la parintii logodnicului. :ogodnicul #a oferi fetei un inel ce se c;eama inel de logodna , pe care aceasta il #a pastra pe degetul inelar la mina stinga , pina in ziua cununiei cind il #a muta pe dreapta iar pe mina stinga #a primi #eriga de cununie in timpul slu/%ei. +legerea nasilor este deose%it de importanta si foarte contro#ersata in toate familiile , deoarece e,ista diferite criterii de alegere a lor > de rang , de stare materiala , de %una#ointa. +r tre%ui sa e,iste un singur criteriu legat de faptul ca ei #or de#eni parintii spirituali ai tinerilor. +legerea se face de catre tinara perec;e dupa o gindire serioasa , oprindu-se asupra perec;ii pe care o iu%esc si o respecta cel mai mult. $ot ei le #or %oteza copiii. 3aca acestia nu au posi%ilitati materiale , c;eltuielile pe care ar tre%ui sa le faca #or fi preluate de catre parinti sau c;iar de catre tineri pentru ca #aloarea morala este mult mai pretioasa decit cea materiala. Nasii le #or da sfaturi intelepte , ii #or a/uta in momentele de cumpana care inter#in in orice casnicie si #or lua parte la %ucuriile si necazurile lor , ca niste ade#arati parinti. Nasii nu sunt cum se intelege gresit niste persoane cu functii importante , la care mergem cu plocoane iar ei sunt o%ligati sa ne asigure niste posturi ... caldute.

T&#'+#.
$rusoul se da logodnicei de catre parintii acesteia , si consta din len/erie C camasi , plapumi , perne D , roc;ii , /ac;ete , %lanuri si o%iecte de gospodarie.

104

C#,#,(% C(0(.%
+r tre%ui sa stim ca la primarie se duc doar tinerii si parintii lor. Nu se fac in#itatii speciale iar rudele si prietenii pot #eni doar daca doresc. $inuta este elegante , so%ra , de oras , deoarece casatoria ci#ila are loc dimineata. Mireasa si doamnele nu #or purta nici roc;ii de lame stralucitoare , si nici strasuri. Mirele si domnii #or purta costume elegante dar in nici un caz frac sau smo6ing. 'ste o ceremonie simpla iar importanta care i s-a acordat in ultimii ani nu este tocmai potri#ita. astul si toaletele elegante #or fi ar%orate in cadrul cununiei religioase si la masa festi#a care se organizeaza fie in casa fie le restaurant. C;eltuielile #or fi suportate dupa o intelegere preala%ila de catre parintii fetei , parintii %aiatului , nasi sau impartite , in functie de posi%ilitatile lor materiale. Nu e,ista o regula fi,a in acest domeniu , ci important este ca sa nu se nasca ulterior discutii neplacute ce pot genera conflicte nedorite care um%resc acest moment atit de important din #iata oamenilor. Ca sa e#itam aceste situatii este necesar doar sa ne organizam foarte %ine , sa ne respectam promisiunile si sa acceptam ;otaririle pe care le ia in acest caz o singura persoana , priceputa , in care #om a#ea toata increderea. Se o%isnuieste sa se dea tinerilor cadou sume de %ani. Cum toate discutiile pleaca de la %ani se #a ;otari in preala%il ce se #a face cu ei. Situatiile sunt multiple si nepre#azute in functie de educatia si posi%ilitatile materiale ale fiecarei familiei. Se poate e,pedia tinerilor casatoriti un mandat postal. Se poate de mirelui intrun moment potri#it un plic cu %ani si cu o carte de #izita din partea in#itatului. Se #a alege in orice caz o formula eleganta si nu se #a a/unge in nici un caz la ) licitatia ) in gura mare a sumelor date. 'ste un o%icei nou si foarte urit , de fapt ca si garoafele si miresucile lipite pe capota masinii ... $ot de prost gust mi se pare ) furatul miresii ) si marturisesc ca formula stereotipa ) casa de piatra imi este profund dezagrea%ila

C#,#,(% &).(4(+%'%
3aca la primarie casatoria se oficiaza intr-un cadru mai modest , cununia religioasa #a %enificia de o pregatire speciala. +r tre%ui ca doar tinerii sa ;otarasca modul in care se unesc in fata 3omnului. S-ar putea ca ei sa doreasca o mica ceremonie la un sc;it pe #irf de munte si sa ai%a ca in#itati doar pasarile cerului. Sa nu-i impiedicam deoarece aceasta zi este a lor si nu a am%itiilor parintilor , ce doresc sa-si #ada copii la cea mai eleganta %iserica din oras. 3ar daca toti ;otarasc ca e#enimentul sa fie oficiat la %iserica , ceremonia se #a pregati cu gri/a , din #reme >

* * * * *

cu 6 - * luni inainte - se alege %iserica , se discuta cu preotul si se fi,eaza data ceremoniei se alege restaurantul , se fac rezer#ari , se ;otaraste meniul se discuta c;eltuielile cu toti cei implicati si se sta%ileste un %uget ferm se sc;iteaza lista in#itatilor cu 2 - & luni inainte - se aleg si se comanda in#itatiile , de o%icei de catre parintii fetei. Cautati o solutie simpla si eleganta pentru forma in#itatiilor apelind la o cunostinta care #a poate a/uta > un ar;itect , un artist, un designer. -eti e#ita astfel cele doua turturele pe o crenguta , care tre%uie sa recunoastem sunt de foarte prost gust. -a oferim alaturat un model. se alege locul unde tinerii casatoriti #or petrece luna C saptamina D de miere , se fac rezer#arile. <%ligatia cumpararii %iletelor re#ine mirelui. se decide cine se ocupa de muzica , se retin ore la fotograf si se #or%este la florarie

* *

105

* *

se pregatesc toaletele ce #or fi purtate la %iserica de catre parinti , nasi si c;iar ale domnisoarelor de onoare astfel incit intreg ansam%lul sa fie armonizat coloristic. 5eamintim ca in afara de mireasa nimeni nu #a fi im%racat in al%. o luna - doua inainte - se e,pediaza in#itatiile care tre%uie sa a/unga la destinatie cu cel putin & sa ptamini inainte de nunta. Este obligatoriu ca cel care o primeste sa raspunda invitaiei , sa mulumeasc' si sa precizeze daca poate veni sau nu. se cumpara si gra#eaza #erig;etele. 'le #or fi pastrate de catre mire pina in ziua nuntii. (n ziua nuntii

Casatoria religioasa poate a#ea loc in aceeasi zi cu cea ci#ila , dar este foarte o%ositor. "e #remuri cermonia la %iserica se oficia dupa orele 1!.00. +stazi ceremonia are loc si la prinz. Se poate merge imediat la restaurant sau in#itatii pot pleca acasa si se #or reintilni seara @ in acest caz se pot sc;im%a toaletele. Se pleaca de la parintii fetei , unde nasii au adus %uc;etul al% de flori si luminarile impodo%ite. +tit rudele cit si prietenii #or a#ea gri/a sa a/unga la timp , pentru ca cei doi tinerii tre%uie sa soseasca ultimii. .n %iserica se #a intra intr-o anumita ordine @ a#eti gri/a sa-l intre%ati pe preot in ce consta ritualul. acem aceasta recomandare deoarece nu e,dista reguli fi,e , ci ele depind de o%iceiul locului. 3upa oficierea cermoniei , mirii ramin pe loc pentru a primi felicitarile , intii ale parintilor , apoi ale rudelor apropiate si in sfirsit ale prietenilor si c;iar ale celor necunoscuti aflati intimplator acolo. 3in %iserica mirii ies primii. .n locul unde se desfasoara petrecerea , mirii ocupa locul de onoare. .n dreapta mirelui sta nasa , tatal %aiatului si mama fetei. .n stinga miresei sta nasul , mama %aiatulii si tatal fetei. 'ste posi%ila si o alta ordine > mirele , nasa , tatal si mama %aiatului - in dreapta , iar in stinga mireasa , nasul , mama si tatal fetei. Numai aceste opt persoane au #oie sa stea in capul mesei C se #a pune o masa speciala cu fata spre in#itati D. :a putina #reme dupa inceperea mesei , se toasteaza in sanatatea mirilor. "arintii acestora raspund si multumesc. 3esc;iderea ) %alului ) o fac tinerii castoriti. 3upa aceea mirele #a in#ita la dans in ordine pe> mama fetei , pe nasa si pe mama lui iar mireasa #a dansa cu socrul , cu tatal ei si cu nasul. Se intelege ca ceilalti in#itati se pot alatura si ei celor de mai sus. +cesta este un model clasic traditional dar e,ista multiple #ariante de petrecere a timpului dupa ceremonial. .mportanta ramine oficierea slu/%ei religioase.

BOA-A S, MOAR&(A
.ngri/irile date %olna#ilor cer multa tarie morala. C;iar daca noi insine n-am fost niciodata %olna#i ar tre%ui sa intelegem cita atentie , cit calm si cita liniste sunt necesare pentru a ingri/i un om %olna#. "rima datorie care re#ine persoanelor de linga %olna#i este sa le ridice moralul si sa le alunge gindurile negre. Cind facem o #izita unui %olna# aceasta tre%uie sa fie foarte scurta. 3aca starea pacientului o permite , #om aduce cite#a flori al caror parfum sa nu fie prea puternic , %om%oane , ciocolate sau poate o carte cu conditia ca aceasta sa fie imteresanta si usor de citit. :a capatiiul unui %olna# ne #om stapini , nu #om fi nera%datori si ne #om a%tine de la orice discutie in legatura cu gra#itatea %olii sau a nepriceperii doctorilor. -om fi linistiti , calmi si surizatori. Cea mai eficienta do#ada de simpatie este sa ne oferim a reszol#a pe cit posi%il pro%lemele profesionale sau personale ale celui imo%ilizat pe patul spitalului. 'ste foarte important sa nu de#enim nere%datori cind %olna#ul ne #or%este despre %oala lui , despre suferintele lui , ci sa intelegem ca in aceste momente doar asta il preocupa.

106

-izitele la femeile care au nascut tre%uie sa fie foarte scurte si ele si sunt rezer#ate sotului , parintilor sau prietenilor foarte apropiati. Se pot aduce flori , carti , fructe si , daca relatiile sunt mai strinse , un o%iect de im%racaminte destinat noului-nascut. Cind cine#a moare , familia tre%uie sa transmita aceasta #este tuturor celor care l-au cunoscut. .n cursul acestor zile prietenii cu ade#arat %ine crescuti #or gasi ocazia sa-si manifeste simpatia facind nenumarate si discrete ser#icii care #or scuti familia indurerata de multe neplaceri. "arintii si prietenii apropiati ai defunctului #or fi anuntati personal , prin telefon sau li se #a telegrafia. Celelalte persoane #or fi anuntate prin faire-part sau anunturi in presa. Cum acestea din urma , cad su% oc;ii multor persoane #a tre%ui sa ne ferim de anunturi de prost gust. <ricit de mare ar fi simpatia pe care ne-a inspirat-o defunctul , nu ne #om putea a%tine sa suridem daca familia a crezut de cu#iinta sa adauge ) de ce asa de de#reme ( ) cind defunctul are 42 de ani 2 3urerea cea mai adinca nu ne autorizeaza sa ne lasam dominati de sentimentele care ne conduc la asemenea gafe. +nuntul de deces #a mentiona numele celor apropiati , iar in familiile cele mai traditionaliste numai cele ale tatalui si fratelui mai mare. <rdinea o%isnuita este urmatoarea > sotul , copiii , parintii , fratii , surorile si rudele prin alianta. Sunt de asemenea idicate data si locul inmormintarii sau al incinerarii. 3aca aceasta indicatie lipseste inseamna ca inmormintarea a a#ut de/a loc in cea mai stricta intimitate. .n inter#alul care separa decesul de inmormintare rudele si prietenii apropiati pot face #izite familiei. Con#ersatia #a fi totdeauna foarte scurta si se #a limita la condoleante si la oferta unor e#entuale ser#icii. Nu #om #or%i nici despre suferintele nici despre sfirsitul defunctului. < stringere de mina este adesea mai e,presi#a decit lungi discursuri. +semenea #izite nu se fac in ;aine de doliu ci intr-o tinuta so%ra si neutra. Cind am primit un faire-part sau cind am aflat #estea prin presa trimitem cite#a cu#inte de condoleante pe o carte de doliu sau de #izita. Nu se telefoneaza si nici nu se trimit condoleante scrise la masina. "atru cincimi din oamenii care se cred %ine educeti ignora inca faptul ca nu se trimit asemenea condoleante pe ;irtie marginita de negru care este rezer#ata doar familiei indoliate. aire-part-ul ser#este in acelasi timp de in#itatie la funeralii. 3aca se precizeaza ca aceste #or a#ea loc in stricta intimitate , #or participa numai rudele si prietenii foarte apropiati. Celelalte cunostinte se #or margini sa scrie o scrisoare de condoleante. lorile si coroanele se trimit inaintea ceremoniei sau se duc personal la cimitir. :a capela sau la cimitir se prezinta condoleante su% forma unei stringeri de miini mai degra%a decit su% forma de cu#inte. $inuta este intotdeauna de culoare inc;isa , daca e posi%il , neagra. .n ma/oritatea cazurilor nu se discuta mai ales pe alte teme si este mai %ine asa , caci tacerea este atitudinea care con#ine cel mai %ine aceluia care a pierdut o fiinta foarte scumpa. Se raspunde personal sau , cel putin , se trimite un anunt imprimat tuturor persoanelor care au luat parte la doliu prin #izite sau au trimis flori. "entru cele care au asistat la funeralii , o multumire colecti#a in presa este suficienta. Nu se mai atri%uie doliului #estimentar aceeasi importanta ca altadata , dar tre%uie ca intreaga atitudine a familiei lo#ite sa manifeste un doliu real prin tinuta. C;ar daca nu purtam doliu total #om e#ita ;ainele colorate imediat dupa funeralii. Sotul , copiii si parintii #or ramine in negru apro,imati# trei luni. $inuta feminina -;aine negre , inclusi# ciorapii , palton normal dar cu o %anderola neagra. Bainele masculine -inc;ise , cu cra#ata neagra si o panglica de doliu la ;aina sau la palton. +lte trei luni se poarta un semi doliu > ;ainele feminine normale , fara e,ces de culoare , ;ainele masculine normale , cra#ata normala dar panglica de doliu la ;aina si palton. .n pro#incie , la tara mai ales , inter#alele sunt mult mai lungi. 3oliu 6 12 luni , semidoliu 3 pina la 6 luni. .n perioada de doliu nu se fac nunti , %otezuri , nu se dau petreceri si nu se iese seara in oras daca nu e strict necesar.

107

3eci inc;eiem acest manual in fata unui mormint. +ceasta carte s-a straduit sa indice conduita necesara de-a lungul tuturor impre/urarilor e,istentei , dar arta de a trai frumos include si o mare doza de inefa%il. 'ste momentul in care meditam asupra scurtei noastre treceri , restul nu e decit tacere.

$ .CUM +( "UR&AM ,+ B,S(R,CA

Cu e#la#ie si decenta. +tunci cind intram in %iserica ne facem semnul Sfintei Cruci spunind rugaciunea > ) .ntra-#oi in casa $a , indruma-ma-#oi in %iserica $a cea sfinta , intru frica $a , 3oamne , po#atuieste-ma pentru #rasmasii mei , indrepteaza inaintea $a calea mea ). Mergem spre altar si ne inc;inam mai intii icoanei e,pusa pe iconostas C tetrapodul din dreapta D unde de o%icei este icoana .n#ierii si a patronului %isericii. .nc;inindu-ne rostim o rugaciune legata de persoana Mintuitorului sau a sfintului patron al %isericii. Se trece apoi la icoana din stinga C +,ionita D icoana Maicii 3omnului. +ici se rosteste rugaciunea > ) Cu#ine-se cu ade#arat sa te fericim pe tine , nascatoare de 3umnezeu ... ). Mergem pe solee C pragul din fata catapeteasmei D , inc;inindu-ne la icoanele de la catapeteasma , rostind in fata fiecareia rugaciuni specifice. 3aca nu a#em carti de rugaciuni ne putem ruga cu cu#intele noastre. +poi ne retragem. 3aca artunci cind intram in %iserica este de/a o slu/%a nu ne mai putem permite sa facem tot ritualul acesta ci ne inc;inam discret alegindu-ne un loc de unde sa participam la sfinta slu/%a , urmind sa facem ritualul inc;inarii dupa terminarea ei. .n timpul slu/%elor ne inc;inam de o%icei cind se rostesc numele persoanelor Sfintei $reimi C $atal , iul si Sfintul 3u; D. :uminarile se aprind la intrare. .n %iserica , de regula , %ar%atii stau in dreapta , femeile , in stinga. .n Maramures femeile stau in spate. 3eoarece astazi #in la slu/%a mai multe femei decit %ar%ati ele stau in orice loc doresc. .n cadrul Sfintelor slu/%e ingenunc;iem. :a Sfinta :iturg;ie o facem de mai multe ori > .n momentul citirii Sfintei '#ang;elii , uneori atunci cind se rosteste Crezul , Cind se iese cu cinstitele 3aruri si cind preotul rosteste cu#intele > ) :uati mincati ... ) iar corul cinta ) "re $ine te laudam , pe $ine te %inecu#intam ... ). :a sfirsitul Sfintei :iturg;ii , cei pregatiti se impartasesc , ceilalti primesc anafora C anafura D. $oti cei care participa la Sfinta :iturg;ie , sunt miruiti la sfirsitul slu/%ei cu untdelemn din candela de la icoana Mintuitorului. Nu se fac parastase 3uminica ci numai sim%ata. Se pot face parastase in orice sim%ata din an.

CUM +( A1R(SAM R("R(3(+&A+&,-OR B,S(R,C,,

Preotului si diaconului c's'torii li se spune > ) "rea cucernice parinte ) ) Cucernice parinte ) ) "arinte )

108

Calugarilor , care se gasesec in minasitri sau la catedralele episcopale , uneori si prin paro;ii , li se spune > ) "rea cu#ioase parinte ) ) Cu#ioase parinte ) ) "arinte ) 'piscopului ne adresam cu apelati#ul ) "rea sfinte parinte ).

* +r;iepiscopului si mitropolitului li se spune > ) .nalt "rea Sfintite "arinte ).

+#em ar;iepiscpoi la > 9alati , Constanta , Sucea#a , Clu/ , $irgo#iste. +#em mitropliti la > .asi , Si%iu , Craio#a , $imisoara.

* "atriar;ului 5omaniei ne adresam cu apelati#ul > ) "rea

ericite "arinte "atriar; ).

CUM +( COM"OR&AM ,+ 2,A&A "RO)(S,O+A-AS, O),C,A-A SA *AS(S&, O S-U7BA 1AR SA O S, "AS&R(3, ;

Normele de conduita in #iata profesionala sau oficiala sunt aceleasi ca in #iata sociala sau particulara. Nu e,ista decit o forma de a sti sa te porti frumos. Se poate insa ca in anumite profesiuni , sa e,iste o serie de reguli speciale necesare a completa aceste norme generale. Sa retinem mai intii ca arta de a trai , aplicata la #iata profesionala , nu e numai cel mai %un mi/loc de a facilita relatiile umane ci si cel mai %un mod de a e#olua, de a a/unge cine#a. 3aca oricum o parte importanta din #iata noastra ne-o petrecem la ser#iciu s-o facem onora%il si cu placere.

1ACA A2(M ,+ 2(1(R( O SC>,MBAR( 1( S,&UA&,(

SCR,SOAR(A Mai intii ne oferim ser#iciile printr-o scrisoare care tre%uie sa ne caracterizeze. Se utilizeaza ;irtie de scrisori o%isnuita pe care ne scriem numele. :ocul si data , strada si numarul si e#entual numarul de telefon #or figura in dreapta, la aceeasi inaltime cu numele. "e acelasi rind cu numele , dar in stinga , se #a indica adresa firmei destinatare. iecare paragraf tre%uie sa contina o idee noua. Scrisoarea #a fi scrisa la masina sau de mina , insa fara greseli. 'a #a face asupra destinatarului o prima impresie fa#ora%ila. Mai %ine rescriem te,tul decit sal trimitem cu greseli. 0nele firme cer ca scrisoarea sa fie scrisa de mina pentru ca apeleaza la grafologi in #ederea testarii candidatului. -a sfatuim sa re#edeti capitolul consacrat corespondentei in ceea ce pri#este antetul si formulele de politete recomasndate. -eti gasi acolo diferite modele de ) Curriculum #itae ). Se cade sa indicam pe scurt scolile a%sol#ite , functiile ocupate , cunostintele speciale si aptitudinile personale , apoi mentionam referintele si conditiile de anga/are mai ales in cazul in care sint special cerute. +ceste puncte sunt o%ligatorii intr-o scrisoare in care ne oferim ser#iciile. Nu se alatura certificate , recomandari si diplome in original. 3e regula le enumeram , iar la intilnire le aducem in fotocopii. irmele care au simtul afacerilor stiu ca aceste documente au necesitat un efort special , au costat %ani si ele le #or inapoia imediat , daca nu intentioneaza sa-l anga/eze pe candidat.

109

-A ,+&(R2,U
3aca primim o in#itatie de a ne prezenta personal , ne pragatim cu gri/a pentru aceasta intre#edere. -om fi corect tunsi si rasi , ne #om im%raca decent. emeile #or incerca sa arate cit mai %ine nedepasind insa linia elegantei si a so%5ietatii. Ne #om pregati actele ca sa le gasim usor , si ne #om feri sa inter#enim inutil in discutie , mai ales ca sa ne laudam cu relatiile pe care le a#em. Nu #or%im primii , ci asteptam sa ni se puna intre%ari. 3aca directorul sau seful intreprinderii intra in incaperea in care il asteptam , ne #om ridica , c;iar si femeile. .n %iroul sefului nu ne asezam decit dupa ce am fost in#itati si raspundem scurt si clar la intre%arile sale. 3aca interlocutorul nostru se ridica , tre%uie sa facem la fel c;iar daca ni se pare ca n-am spus inca esentialul. Nu insistam sa mai o%tinem o intre#edere prin telefon si cu atit mai mult nu ne #om prezenta a doua oara daca nu suntem clar in#itati sau anga/ati in mod sigur. .n celelalte cazuri asteptam raspunsul in scris. 3aca anga/area a a#ut loc in cursul acestei intre#ederi , multumim pentru increderea acordata si promitem sa indeplinim ser#iciul cu cit mai multa constiinciozitate. +poi , parasim incaperea fara gra%a e,cesi#a dar si fara sa intirziem in mod inutil.

1U"A A+*A7AR(
.n prima zi de munca e de datoria sefului firmei , sau a unui reprezentant al sau , sa-l prezinte pe noul anga/at colegilor lui de munca. +cestia se #or stradui , macar gindindu-se la propiile lor inceputuri in munca respecti#a , sa usureze noului #enit integrarea in ec;ipa e,istenta. ) 1o%ocul ) tre%uie sa pastreze in primele zile mult calm stiind ca , la inceput , se #a #or%i despre el in toata intreprinderea. .si #a aran/a locul de munca cit mai placut si ordonat si se #a stradui , inca de la inceput sa se faca util. <data introdus , cind a/unge sa-si cunoasca seful si colegii , cu %ucuriile si necazurile lor , /udeca singur ceea ce este permis sau interzis , de e,emplu pauza de cafea sau posi%ilitatea de a aduce ce#a de mincare de acasa. Sa precizam , ca locul de munca nu este cel mai indicat pentru a da telefoane particulare , c;iar daca ceilalati se comporta cu discretia necesara. .n relatiile noastre cu colegii ne #om pazi ca de foc sa participam la intrigi si ) comploturi ). Se poate sa-ti creezi aici noi relatii , sa ai simpatii sau antipatii , dar nu tre%uie sa confunzi relatiile de ser#iciu cu cele de prietenie. $re%uie sa fim %uni colegi cu toti cei cu care lucram. 0n %ar%at se #a stradui , in limita posi%ilului , sa-si mai a/ute colegele caci , in ciuda emanciparii , functionarele ramin inainte de toate femei si tre%uie sa fie tratate ca atare. Camaraderia nu te impiedica in nici un fel sa ai idei si sa le propui superiorilor. 'ste un mi/loc cinstit si normal de a a#ansa fara %irfe si intrigi. + te remarca muncind cinstit nu are nimic comun cu intrigile , cu legea /unglei si delatiunea , metode prin care unii considera ca reusesc in #iata. "rofesionalismul , %una crestere si modestia nu te #or arunca in anonimat ci dimpotri#a.

C,+1 Al )OS& A2A+SA&

Cine se comporta corect si interesele sale coincid cu ale patronului , se do#edeste demn de incredere , #a putea sa urce treptele #ietii profesionale. 3ar , cind de#ii sef , la rindul tau , sunt sanse sa #ezi lucrurile cu un alti oc;i. Noul a#ansat #a aprecia politetea patronilor sai , gentiletea , felul lor de a se scuza cind au gresit si #or incerca sa se poarte in acelasi mod. ata de fostii lui colegi se #a purta la fel ca inainte si in nici un caz dindu-si aere de ) sef ). 0n %un profesionist stie ca tre%uie sa dea e,emplu prin disciplina de ser#iciu. 3aca a acceptat onorurile functiei , a acceptat in acelasi timp si o%ligatiile ei. Nu tre%uie sa asteptam de el laude e,agerate pentru ceea ce facem corect , dar suntem indreptatiti sa-i pretindem sa nu ne faca reprosuri nesfirsite pentru o greseala intimplatoare. 0n sef corect #a asculta toti

110

solicitantii cu aceeasi atentie caci stie ca %unele manierele fac parte din o%ligatiile sale. Nu #a face sa astepte inutil pe cei care doresc sa-i #or%easca , dupa procedeul folosit de unii a#ocati , medici sau dentisti , care pentru a acredita iluzia unei clientele cu care nu mai stiu ce sa faca ii lasa pe solicitanti sa astepte la nesfirsit. $ocmai persoanele cele mai ocupate gasesc mai mult timp pentru a-i primi pe solicitanti. 'le stiu ca ai mereu ce#a de in#atat de la altii. +desea ora inc;iderii suna mai tirziu pentru sef decit pentru su%ordonati , dar acesta tre%uie sa-si aminteasca ca o zi de munca este de a/uns si ca nici o gri/a nu se #a e#apora daca o ia cu el acasa 2

,+ )A&A AU&OR,&A&,-OR S, A &R,BU+A-U-U,

+utoritatile si tr%unalul au in comun faptul ca intra in #ietile particulare fara sa fie c;emate. +ceasta constatare nu face mai agrea%ila #izita pe care tre%uie sa o facem in aceste locuri. 5e#istele comice ar dispare rapid daca n-ar a#ea ca tema sacrosanta %irocratie. 3aca cel mai adesea aceste re#iste e,agereaza , nu este mai putin ade#arat ca g;iseul separa doua lumi in care nu se #or%este aceeasi lim%a. 3e o parte si de cealalta ar fi posi%il sa se amelioreze aceasta stare de lucruri cu un minimum de cordialitate , de intelegere si de umor. +m fost de curind la un notar despre care stiam ca este acru si antipatic. "entru ca i-am #or%it clar si frumos iar pro%lemele pe care le a#eam erau foarte complicate , m-a in#itat sa stau /os si ... mi-a oferit o ceasca de cafea 2 Nu uitati cind %ateti la o usa sa asteptati mai intii raspunsul care #a permite sa intrati. 3aca esti con#ocat in fata unui tri%unal este a%solut necesar sa te duci , daca n-ai o pro%lema ma/ora care sa te impiedice. Martorul tre%uie sa soseasca punctual a#ind asupra lui con#ocarea. +steapta in anticamera sa fie c;emat si , %ineinteles , isi scoate palaria cind intra in sala , dupa ce in preala%il si-a stins tigara. .nutil sa spunem ca tre%uie sa-ti mentii depozitia respectind strictul ade#ar , caci cea mai mica ine,actitate poate sa te coste foarte mult si sa fie pe deasupra cauza unor gra#e nedreptati. ie ca suntem martori sau parte in proces , raspundem presedintelui sau , daca e cazul , a#ocatului , dar niciodata altor persoane. Ne adresam cu ) 3omnule /udecator ) sau ) 3omnule "resedinte ) celui care prezideaza un tri%unal sau cu ) Maiestre ) daca este #or%a de un a#ocat. .n sc;im% , in prezenta altor puteri decit /udiciare putem sa ne adresam cu ) 3omnule ) daca nu-i cunoastem e,act titlul.

111