Sunteți pe pagina 1din 351

INTRODUCERE N TEORIA GENERAL A OBLIGAIILOR

1) Obligatiile civile---Notiune, Importanta, Elemente, Clasificare, Izvoare (clasificare) 2) Actul juridic- i v!r de !bligatii---Contractul si AJC- clasificare, Importanta si Functie,
Structura, Forma contractului, Efectele contractului, Nulitatea, Interpretare

) E"ecte #$eciale #i reguli #$eci"ice c!%tractului #i%alag&atic--- E!ceptia nein"eplinirii


o#li$atiei, %ezolutiunea, &actele Comisorii, %ezilierea, %iscurile Contractuale

TITLUL I' OBLIGAIILE CI(ILE - CONCE)T *I I+)ORTAN CA)ITOLUL I' )RELI+INARII ,ECIUNEA I ETI+OLOGIA NOIUNII DE OBLIGAIE
1 &reliminarii. Noiunea de obligaie provine dintr-un cuvnt compus obligatio-obligationes de origine latin, format din prepoziia ob cu nelesul de pentru i din verbul ligo-ligare cu semnificaia a lega . 'eci, cu alte cuvinte, (n latina vec)e * obligatio+ (nsemna *a le$a pentru un anumit scop+, iar (n "reptul roman evoca, la (nceput, (nl,n-uirea "e#itorului, aservirea acestuia fa-, "e cre"itor, pentru ca mai t.rziu s, reprezinte le$,tura /uri"ic, (n virtutea c,reia cre"itorul putea cere "e#itorului, su# sanc-iunea constr.n$erii, e!ecutarea o#li$a-iei salei0 1n lim#a/ul uzual, termenul *o#li$a-ie+ (nseamn,2 "atorie, (n"atorire, sarcin, asumat, sau impus,0 1n accep-iunea sa ini-ial,, termenul "e o#li$a-ie (nsemna o le$,tur, pur material, ( vinculum cocpocis) (ntre "ou, persoane, iar o#li$a-ia era un *ius in personam+, a"ic, un "rept asupra unei persoane, asem,n,tor "reptului "e proprietate, care era un "rept asupra lucrului ( ius rei)0 1n temeiul acestui "rept ( ius in personam), cre"itorul putea "ispune "e persoana "e#itorului insolva#il "up, #unul s,u plac, asemeni proprietarului unui lucru iiiii0 Cu timpul no-iunea "e o#li$a-ie (nceteaz, "e a mai fi (n-eleas, "oar ca o simpl, le$,tur, material,, ea "evenin" o le$,tur, pur /uri"ic, (vinculum juris), a"ic, un raport /uri"ic (n temeiul c,ruia cre"itorul poate pretin"e "e#itorului s,u s, e!ecute presta-ia ce i se "atoreaz,0 2 3im#a/ te)nico-/uri"ic' n limba!ul te"nico-!uridic obligaia e#prim e#istena unui raport !uridic n temeiul cruia o persoan numit creditor are dreptul de a pretinde i de a constrnge o alt persoan numit debitor, la efectuarea prestaiei la care acesta s-a obligat + 0 'atorie0 N!-iu%ea de .!bliga-ie/ &ai $!ate 0%#e&%a dat!ria $e care ! are debit!rul 0% cadrul u%ui ra$!rt juridic de !bliga-ii de a da 1 dare23 a "ace 1facere2 #au de a %u "ace 1 non facere2 ceva3 $re#ta-ie care c!%#tituie !biectul dre$tului de crea%-4 al credit!rului' 4 'repturi personale0 U%ii aut!riiv de%u&e#c dre$turile de crea%-4 5i dre$turi $er#!%ale3 #$re a le deli&ita &ai $reg%a%t de dre$turile reale' C!%#ider4& c4 a#e&e%ea de%u&ire e#te a%acr!%ic4 5i %eave%it43 0% $ri%ci$al $e%tru c43 0% dre$tul actual3 c!%-i%utul acel!r dre$turi %u &ai c!%"er4 atribute a#u$ra $er#!a%ei debit!rului3 iar de%u&irea de .$er#!%ale/ $!ate duce la c!%"u ii 0%tre dre$turile de crea%-4 5i dre$turile #trict ata5ate titularil!r l!r 1intuitu personae2' 5 1nscris0 .Obliga-ia/3 de#e&%ea 4 u%e!ri 0%#u5i 0%#cri#ul c!%#tatat!r al e6i#te%-ei c!%-i%utului u%ui ra$!rt juridic !bliga-i!%al3 de#ti%at a #ervi ca &ijl!c de d!vad4 al ace#tuia v' Ca titlu de val!are3 !bliga-ia $!ate "i7 %!&i%al43 la !rdi% #au la $urt4t!r' 6 7itlu "e valoare0 )ri% .!bliga-ie/ #e &ai 0%-elege 5i titlul de val!are e&i# de #tat3 de ! i%#titu-ie $ublic4 #au de ! u%itate3 care c!%"er4 titularului #au $!#e#!rului3 calitatea de credit!r al e&ite%tului' 'e e!emplu, (n ca"rul titlurilor "e cre"it la purt,tor, "reptul "e crean-, este (ncorporat (n (nscrisul ce-l constat, 8i o "at, cu transmiterea titlului se transmite (nsu8i "reptul0 9ri, a transmite "reptul (ncorporat (n titlu, este o o#li$a-ie concret, (o#li$a-ie (n sens "e "atorie)0 : Alte valen-e0 Cuv8%tul .!bliga-ie/ $!ate avea 5i alte vale%-e dec8t cele de %atur4 civil4 5i a%u&e7 !bliga-ii &!rale3 ec!%!&ice3 $!litice3 "a&iliale3 #$irituale3 etc' Dac4 ace#tea #u%t regle&e%tate de ! %!r&4 de dre$t3 #u%te& 0% $re e%-a u%ui ra$!rt juridic 5i dac4 acea#t4 %!r&4 a$ar-i%e dre$tului civil3 #u%te& 0% $re e%-a u%ui ra$!rt de dre$t civil' ; Sinonim0 % li&ba r!&8%43 ter&e%ul de .!bliga-ie/ e#te #i%!%i& cu acela de .0%dat!rire/3 cu &e%-iu%ea c4 ace#tuia di% ur&4 i #e atribuie 0%-ele#uri &ai variate dec8t celui de !bliga-ie3 at8t 0% v!rbirea cure%t43 c8t 5i 0% ter&i%!l!gia juridic4' De regul43 0% dre$tul civil e#te de $re"erat ter&e%ul de !bliga-ie3 #$re de!#ebire de dre$tul c!%#titu-i!%al u%de #e "!l!#e5te &ai &ult ter&e%ul de 0%dat!rire' < 'istinc-ie0 % d!ctri%a juridic4 !ccide%tal43 u%ii aut!ri "ac di#ti%c-ie 0%tre .!bliga-ie/3 ca ter&e% #$eci"ic de de#e&%are a !bliga-iil!r de dre$t civil3 care "!r&ea 4 i%#titu-ia juridic4 a !bliga-iil!r 5i .0%dat!rire juridic4/3 ca ter&e% ge%eric de de#e&%are a %u&er!a#e 0%dat!riri juridice ge%erale 5i $articulare' Astfel, sunt cuprinse (n cate$oria (n"atoririlor $enerale2 o#li$a-ia "e a nu a"uce atin$ere "repturilor altora sau "e a nu comite infrac-iuni, iar (n cate$oria (n"atoririlor particulare, spre e!emplu, (n"atoririle "intre so-i sau "intre p,rin-i 8i copii0 1n lim#a/ul /uri"ic francez, cuv.ntul *o#li$a-ie+ reprezint,, (n sens $eneral, tot ceea ce le$ea sau c)iar morala coman", unui in"ivi" s, fac,, f,r, ca in"ivi"ul s, ai#, vreo le$,tur, "irect, cu o persoan, "eterminat, "e cre"itor, cum ar fi o#li$a-ia oric,rui proprietar s, respecte re$lement,rile "e i$ien, sau "e transport, etc0 9: C!%ce$-ii 0% literatura juridic4 #tr4i%40 %eferitor la no-iunea "e *o#li$a-ie+ (n "octrina /uri"ic, str,in, s-au formulat mai multe concep-ii pornin"u-se tocmai "e la interpretarea "iferit, "at, acestei no-iuni (n "reptul comun0 Astfel, potrivit concepiei moniste, *o#li$a-ia+ const, (ntr-un raport /uri"ic (n temeiul c,ruia cre"itorul poate pretin"e "e la "e#itor efectuarea unei anumite presta-ii sau s, se a#-in, "e a face ceva0
2

Obligaiile civile - concept i importan

Caracteristic, "octrinei /uri"ice $ermane, franceze 8i elve-iene, concepia dualist, sus-ine c, *o#li$a-ia+ ar consta (n "ou, raporturi /uri"ice "istincte 8i anume2 - raportul (n temeiul c,ruia "e#itorul tre#uie s, "ea, s, fac, sau s, nu fac, ceva (n folosul cre"itorului, care este (n"rept,-it s, primeasc, presta-ia, 8i= - raportul (n temeiul c,ruia, la nevoie, cre"itorul (l poate constr.n$e pe "e#itor0 Se mai (nt.lnesc 8i concepia relativ i absolut asupra raportului /uri"ic "e o#li$a-ie, "up, cum efectele acestuia sunt privite (n rela-iile "intre p,r-i sau (n rela-iile "intre cre"itor 8i ter-i, precum 8i concepiile subiectiv i obiectiv' Concepia subiectiv consi"er, o#li$a-ia ca o le$,tur, "e "rept (ntre persoana cre"itorului 8i cea a "e#itorului, pe c.n" concepia obiectiv pune accentul pe o#iectul o#li$a-iei, consi"er.n"u-l at.t un raport /uri"ic, c.t 8i o valoare, un #un care fi$ureaz, (n activul patrimonial al cre"itorului 8i (n pasivul "e#itorului0 Cu privire la aceste concep-ii este "e o#servat c, o#li$a-iile sunt raporturi /uri"ice (ntre persoane 8i c, nu (nceteaz, "e a-8i p,stra acest specific nici prin aceea c, "evin opoza#ile 8i altor persoane "ec.t su#iec-ii ini-iali, iar faptul c,, "up, unele opinii se pretin"e c, o#li$a-ia nu const, numai "intr-un sin$ur raport /uri"ic, se "atoreaz, faptului c, numai un element structural al acestuia este consi"erat ca un raport /uri"ic "istinct (cum ar fi sanc-iunea)0 ,ECIUNEA A II-A ,CURT I,TORIC AL CONCE)TULUI DE OBLIGAIE 11 'reptul roman0 C!%#!lidarea te!riei a#u$ra !bliga-iei a avut l!c 0% $eri!ada cla#ic4 a e$!cii r!&a%e 0%#4 !rd!%area #ub ! "!r&4 !rga%i at4 a dre$tului r!&a% 5i tra%#&iterea ace#tuia e#te !$era 0&$4ratului Iu#ti%ia%' O$era #a e#te cu%!#cut4 #ub de%u&irea de . $orpus iuris civilis/ 5i e#te c!&$u#4 di% $atru $4r-i7 c!de63 dige#ta 1$a%decte2 i%#tituti!%e# 5i %!velae' 7eoria "reptului roman asupra institu-iei o#li$a-iilor a parcurs secole p.n, la "efinirea sa "e c,tre >aius vi *Obligatio est juris vinculum, quo necessitate adstringimur alicuius solvendae rei secundum nostrae civittatis jura + vii 0 7ot (n lucrarea lui Iustinian, *'i$este+, este men-ionat, "efini-ia "at, o#li$a-iei "e /urisconsultul &aul2 *Esen-a o#li$a-iei nu const, (n a face un lucru s, fie al nostru, ci (n a constr.n$e pe altul s, ne "ea ceva sau s, ne fac, ceva, sau s, ne pun, la "ispozi-ie ceva+ viii0 'eci, raportul /uri"ic "efinit (n "reptul roman, evoc, "ou, pozi-ii "iferite a "ou, persoane aflate la poli opu8i, cu "ou, "enumiri "iferite2 - su# aspect activ, o prim, persoan,, "enumit, cre"itor are un "rept "enumit crean (n virtutea c,ruia (ntreprin"e prin interme"iul or$anelor /u"iciare realizarea scopului urm,rit la "ata (nc)eierii raportului /uri"ic0 - su# aspect pasiv se afl, o alt, persoan, "enumit, "e#itor care corelativ are o o#li$a-ie "e a a"uce la (n"eplinire an$a/amentul luat0 %eferitor la acest an$a/ament (n "reptul roman s-a ar,tat c, el este urmarea unei (n-ele$eri ver#ale sau scrise0 Astfel, >aius ar,ta c,2 *o#li$a-ia ver#al, se face prin (ntre#are 8i r,spuns0 'e e!emplu2 Te legi s dai? - leg. !ei da? !oi da. "romii? "romit. "romii cu bun-credin? Cu bun-credin promit. #ai cu c$e%ie? #au cu c$e%ie. !ei &ace? !oi &ace. 'gduieti s se dea? 'gduiesc. - (ste proprie cetenilor romani0+ i! 1n "reptul roman, o#li$a-iile puteau izvor(, fie "in contracte, fie "in "elicte )obligationes vel contractu vel e* delicto sunt)!0 12 Institu-ie /uri"ic,0 Ca i%#titu-ie juridic4 !bliga-ia civil4 $!ate "i de"i%it4 at8t 0% c!%#iderarea credit!rului3 c8t 5i a debit!rului' % c!%#iderarea credit!rului3 !bliga-ia %u e#te dec8t u% ra$!rt de crea%-4 %4#cut di%tr-u% ra$!rt juridic 0% ti&$ ce 0% c!%#iderarea debit!rului e ! $re#ta-ie de e6ecutare a c!%-i%utului ace#teia3 !bliga-ie care c!%#t4 0%7 a da3 a "ace #au a %u "ace' 1 Co"urile civile mo"erne0 C!durile civile &!der%e &arc;ea 4 ! %!u4 eta$4 0% ev!lu-ia dre$tului !bliga-i!%al' &rima co"ificare mo"ern, a "reptului civil, Co"ul civil francez cunoscut su# numele "e Co"ul lui Napoleon, a fost inspirat,, mai ales (n materia o#li$a-iilor, "e "reptul roman0 Aceast, etap, se caracterizeaz, prin marile principii ale autonomiei voin-ei contractuale, consensualismului actului /uri"ic 8i (n acela8i timp 8i cu aceea8i valoare, prin $aran-iile patrimoniale "ate cre"itorului "e "e#itorului s,u0 Numeroase le$i 8i mai cu seam, "octrina 8i /urispru"en-a s-au a"aptat noii viziuni a "reptului o#li$a-ional0 %&$'()N&* * (((-* UNI<ICAREA INTERNAIONAL A DRE)TULUI OBLIGAIILOR 14 Consi"era-ii $enerale0 +ateria !bliga-iil!r $re i%t4 tere%ul cel &ai "av!rabil te%di%-el!r de u%i"icare i%ter%a-i!%al4 a regulil!r de dre$t' Aceast, afirma-ie poate s, par, surprinz,toare0 'eoarece "at, fiin" evolu-ia constant, a "reptului o#li$a-iilor, cum poate fi an$a/at, o unificare interna-ional, a acestui "rept? 7otu8i, nimic nu este contra"ictoriu, c,ci factorii economici, morali 8i sociali, su# influen-a c,rora teoria o#li$a-iilor evolueaz,, sunt sensi#il aceia8i (n toate -,rile civilizate0

Obligaiile civile - concept i importan

@nificarea interna-ional, a "reptului o#li$a-iilor ar fi cu at.t mai util, "ac, se are (n ve"ere c, pe acest "rept se spri/in, securitatea comer-ului, ori comer-ul "evine "in ce (n ce mai mult interna-ional, "e un"e 8i necesitatea "e a avea pe teren principii uniforme0 9= %cerc4ri' 1ncerc,rile f,cute (n acest sens, p.n, azi nu au a/uns la cap,t0 1n special, "up, primul r,z#oi mon"ial (1<14) un proiect "e co" al o#li$a-iilor comun Fran-ei 8i Italiei fusese ela#orat "e o comisie "e e!per-i francezi 8i italieni0 &roiectul, terminat (n 1<2; r,m.ne fi"el tra"i-iei /uri"ice comune celor "ou, -,ri, -in.n" cont "e anumite re$uli a"optate (n co"ific,ri mai recente0 &roiectul nu a fost a"optat "e nici una "intre cele "ou, -,ri0 @nele "intre "ispozi-iile sale au inspirat totu8i, c.teva articole ale Co"ului civil italian revizuit (n 1<420 &ro#lema unific,rii "reptului o#li$a-iilor se pune (n cazul -,rilor care au a"erat la Comunitatea European,, c,ci ar fi "ificil "e a concepe pe termen lun$ o a"ev,rat, @niune European, sau &ia-, Comun, f,r, ca s, ai#, la #az, re$uli /uri"ice comune0 %e$ulile care re$lementeaz, materia o#li$a-iilor au suferit mo"ific,ri (n timp0 7ransform,rile s-au impus prin interven-ia unui factor moral!i, urmat "e factori sociali 8i politici!ii0 1n ceea ce prive8te factorul moral acesta s-a manifestat (n materia voin-ei contractuale su# forma protec-iei contractan-ilor (n contractul "e a"eziune, a interven-iei /u"ec,torului (n e!ecutarea contractelor sau (n e!erci-iul e!cesiv al "repturilor su#iective0 Factorii sociali 8i politici s-au manifestat su# forma "eclinului contractului fa-, "e or$anizarea economic, a statului, instituirii unui "rept profesional 8i a o#li$a-iei "e repara-ie a riscurilor0 &rincipiile a"optate "e Co"ul civil francez (n materia o#li$a-iilor 8i contractelor au fost preluate 8i a"optate 8i "e Co"ul civil rom.n0 Co"ul civil rom.n "e la 1;64 nu ", o "efini-ie *o#li$a-iei+, ci trateaz, (n mo" pra$matic aceast, materie pe care o privim "ispersat, (n mai multe capitole referitoare la2 izvoarele o#li$a-iilor2 contractele 8i conven-iile (art0 <42-<<:)= "elicte 8i cvasi-"elicte (art0 <<;-1AA )= "iferite feluri "e o#li$a-ii (art0 1AA4-1A:2)= "espre efectele o#li$a-iilor (art0 1A: -1A<A)= sau stin$erea o#li$a-iilor (art0 1A<1-1156)0 *Bateria o#li$atiilor este cuprinsa in Cartea a C-a a noului Co" Civil0 Noua re$lementare propune o a#or"are unitara a raporturilor o#li$ationale0 Astfel, se renunta la "iviziunea tra"itionala in raporturi civile si raporturi comerciale0 &entru sta#ilirea re$imului $eneral al o#li$atiilor a fost avuta in ve"ere si asi$urarea unei protectii corespunzatoare a su#iectelor "e "rept aflate pe o pozitie "e inferioritate economica, perspectiva ce se reflecta, in special, in "ispozitiile referitoare la formarea contractului, inte$rarea clauzelor stan"ar" in contract, re"ucerea clauzei penale, reparea pre/u"iciului nepatrimonial 0 Structurata in 11 titluri si intinsa pe 1 4 "e articole, materia o#li$atiilor cuprin"e "ispozitii $enerale referitoare la continutul raportului "e o#li$atie, "ispozitii cu privire la izvoare, mo"alitati si tipuri "e o#li$atii, e!ecutarea, transmisiunea, transformarea si stin$erea o#li$atiilor, precum si un capitol special "estinat restituirii prestatiilor0 @n titlu "istinct este "estinat contractelor speciale si mo"alitatilor "e $arantare a o#li$atiilor0+ !iii CA)ITOLUL NOIUNEA DE OBLIGAIE ,ECIUNEA I DE<INIIE II

16 'efini-ie0 Art'99>? di% C!d civil "efineste no-iunea "e o#li$atie ca fiin" * ! legatura de dre$t i% virtutea careia debit!rul e#te ti%ut #a $r!cure ! $re#tatie credit!rului3 iar ace#ta are dre$tul #a !bti%a $re#tatia dat!rata+0 Aceasta "efinitie re$lementeaza raportul /uri"ic prin prisma o#li$atiilor asumate "e parti si nu "in punctul "e ve"ere al "repturilor, asa cum impunea art01A: "in co"ul anterior0!iv C!dul civil a%teri!r %u de"i%ea !bliga-ia3 iar d!ctri%a &!der%4 c!%#idera c4 acea#t4 %!-iu%e e#te #i%!%i&4 cu dre$tul de crea%-4' I%c!%te#tabil c4 ide%ti"icarea cel!r d!u4 %!-iu%i crean 5i obligaie e#te criticabil4 de!arece3 a5a cu& cu ju#te-e #-a ar4tat 6v3 $reti%#a l!r #i%!%i&ie $!ate "i cel &ult u% &!d de a e6$ri&a leg4tura i%di#!lubil4 di%tre dre$tul de crea%-4 5i !bliga-ie' % "!%d3 0%#43 cele d!u4 %!-iu%i #u%t dia&etral !$u#e3 u%a "ii%d %ega-ia celeilalte'

,ECIUNEA A II-A ACCE)IUNILE NOIUNII DE OBLIGAIE


4

Obligaiile civile - concept i importan

Obliga-ii @ dat!rii6vi0 &otrivit manualelor "e "rept, termenul D obligaie+ "esemneaz, (n sens lar$, Draportul /uri"ic, (n con-inutul c,ruia intr, at.t latura activ,, care este "reptul "e crean-, ce apar-ine cre"itorului, c.t 8i corelativul acestui "rept, a"ic, latura pasiv, a raportului, care este D"atoria ce incum#, "e#itorului+!vii, astfel c,, "in punctul "e ve"ere al "e#itorului Dacest raport apare ca o "atorie (o#li$a-ie (n sens restr.ns)+!viii0 1n terminolo$ia /uri"ic, rom.neasc,, termenul D datorie+ este am#i$uu0 El "esemneaz,, (n principal, Dsuma "e #ani sau orice alt #un "atorat cuiva+, termenul fiin" sinonim cu obligaia0 1n sens lar$, "atoria este tot ce ca"e (n sarcina cuiva, tot ce tre#uie s, fac, sau s, nu fac, o persoan,, av.n" ca repere le$ea sau morala, spre "eose#ire "e o#li$a-ie care este o "atorie sanc-ionat, /uri"ic, o le$,tur, "e "rept ( vinculum iuris)0 'in nevoia "e a "istin$e (ntre "atoria ca sum, "e #ani 8i "atoria "e a respecta convenien-ele, morale sau le$ale, (n "rept se prefer, uneori termenul +ndatorire, mai aproape "e termenul francez devoir0 Astfel, autorul celui mai recent tratat "e "rept civil rom.nesc "estinat o#li$a-iilor civile, afirm, c, D(n cel "e-al "oilea sens, mai lar$, utilizat (n lim#a/ul /uri"ic curent, termenul "e o#li$a-ie "esemneaz, orice (n"atorire /uri"ic,, no-iune $eneric, prin care (n-ele$em (n"atoririle /uri"ice $enerale 8i cele speciale pe care le avem (n societate0 1n"atoririle $enerale sunt acelea care incum#, tuturor sau unei cate$orii "e persoane ne"eterminate, cum ar fi o#li$a-ia "e a respecta "repturile a#solute ale fiec,ruia ("repturile reale 8i "repturile personale nepatrimoniale)0 1n"atoririle particulare sunt acelea care revin anumitor persoane, "eterminate= ele pot s, rezulte "in acte sau fapte /uri"ice+ !i!0 &entru a ne referi la noul Co" civil, "ac, potrivit art0 11:6 "in noul Co" civil Dp,r-ile tre#uie s, ac-ioneze cu #un,-cre"in-,, at.t la ne$ocierea 8i (nc)eierea contractului, c.t 8i pe tot timpul e!ecut,rii sale+, aceasta are semnifica-ia unei (n"atoriri "e loialitate0 'e8i noul Co" civil nu opereaz, o asemenea "istinc-ie, ea pare a fi totu8i prezent, (n spiritul unora "intre te!tele normative0 Astfel, c.n" sunt evocate (n"atoririle contractan-ilor, noul Co" civil preve"e c, partea este D inut 8i nu Dobligat+0 'e e!emplu, la art0 11; alin0 2 se preve"e c, Dpartea care se an$a/eaz, (ntr-o ne$ociere este inut (s0n0) s, respecte e!i$en-ele #unei-cre"in-e+ sau la art0 11;4 potrivit c,ruia Dc.n" o informa-ie confi"en-ial, este comunicat, "e c,tre o persoan, (n cursul ne$ocierilor, celalalt, parte este inut s, nu o "ivul$e 8i s, nu o foloseasc, (n interes propriuE+0 3a fel, (n cazul impreviziunii, art0 12:1 "ispune c, Dp,r-ile sunt inute s,-8i e!ecute o#li$a-iile, c)iar "ac, e!ecutarea lor a "evenit mai oneroas,+0 'e8i, potrivit lim#a/ului /uri"ic tra"i-ional, e!presia Ddebitorul este inut+ are aceea8i semnifica-ie cu cea care spune c, D debitorul este obligat+, se poate conveni c, prima e!primare su$ereaz, mai #ine caracterul e!tern al unor re$uli morale "e care p,r-ile sunt (n"atorate s, le respecte0 &utem accepta c,, (nainte "e a fi o#li$ate "e preve"erile contractuale, (nainte c)iar "e a (ncepe ne$ocierile (n ve"erea (nc)eierii unui contract, p,r-ile sunt -inute s, ac-ioneze cu #un,-cre"in-, 8i loialitate, sunt -inute s, se comporte civiliter**0 Ele sunt e!terne contractului, sunt situate "easupra lui, impun.n"u-i-se0 Aceea8i constatare o putem face 8i (n plan e!tracontractual0 'ac, ne referim la (m#o$,-irea f,r, /ust, cauz,, vom constata c, o#li$a-ia celui (m#o$,-it se na8te o"at, cu sporirea patrimoniului acestuia (n mo" ne/ustificat pe seama altuia0 Art0 1 45 "in noul Co" civil "ispune c, Dcel care s-a (m#o$,-it f,r, /ust, cauz, (n "etrimentul altuia, este o#li$at la restituire, (n m,sura propriei sale (m#o$,-iri 8i (n limita pier"erii patrimoniale suferite "e cealalt, persoan,+0 &rin urmare, o#li$a-ia civil, se na8te ca urmare a (m#o$,-irii0 &.n, atunci (ns,, suntem "oar (n"atora-i s, nu ne (m#o$,-im (n "etrimentul altuia, raport.n"u-ne la imperativul moral universal neminem laedere0 1n"atorirea aceasta nu are un cre"itor anume ci prive8te o con"uit, "e urmat0 1n"at, ce sunt (n"eplinite con"i-iile (m#o$,-irii f,r, /ust, cauz,, prin raportarea la patrimoniul celui s,r,cit, se na8te o#li$a-ia "e restituire, "e aceast, "at,, (n temeiul unui izvor "istinct "e o#li$a-ii civile0 Nevoia "e a "istin$e (ntre cele "ou, cate$orii este cerut,, nu "oar "e acurate-ea lim#a/ului /uri"ic "ar 8i "e o corect, evaluare a consecin-elor (nc,lc,rii fiec,reia "intre ele0 'in aceast, perspectiv,, avem cel pu-in "ou, motive s, oper,m "istinc-ia "intre o#li$a-ii 8i (n"atoriri!!i2 -mai (nt.i, calificarea r,spun"erii pe care (nc,lcarea lor o atra$e este "iferit,2 "ac, ne referim la (nc,lcarea (n"atoririlor, r,spun"erea va fi "elictual,, prin raportare la norma "e la art0 1 4< alin0 1 potrivit c,reia Dorice persoan, are (n"atorirea s, respecte re$ulile "e con"uit, pe care le$ea sau o#iceiul locului le impune 8i s, nu a"uc, atin$ere, prin ac-iunile ori inac-iunile sale, "repturilor sau intereselor le$itime ale altor persoane+, (n timp ce, potrivit art0 15 A "in noul Co" civil Dcre"itorul are "reptul la "aune-interese pentru repararea pre/u"iciului pe care "e#itorul i l-a cauzat 8i care este consecin-a "irect, 8i necesar, a nee!ecut,rii o#li$a-iei+ !!iiF :G (s0n0)0 -al "oilea motiv pentru care "istinc-ia "intre (n"atoririle $enerale ale p,r-ilor contractante 8i o#li$a-iile acestora "evine necesar, prive8te "eterminarea efectelor contractului2 (n timp ce o#li$a-iile lea$, "oar p,r-ile potrivit principiului res inter alios acta, (n"atoririle p,r-ilor pot profita 8i ter-ilor care se pot prevala "e nerespectarea (n"atoririlor "e c,tre una "intre p,r-ile contractante v,zut, ca fapt, cauzatoare "e pre/u"iciu, (nc,lcare a (n"atoririi morale alterum non laedere0 Este urmarea a ceea ce "octrina francez, remarc, a fi ten"in-a D"e ata8are la contract a anumitor imperative care sunt (n realitate verita#ile norme "e comportament, sanc-ionate (n afara c.mpului contractual, "e r,spun"erea "elictual,, calificate "rept o#li$a-ii "e mi/loace+ !!iii0 A' OBLIGATIA CI(IL N ,EN, LARG

Obligaiile civile - concept i importan

1: Sens lar$0 Dac4 ter&e%ul .!bliga-ie/ e#te #u#ce$tibil a avea ! #erie de vale%-e3 0%tre ace#tea i%#er8%du-#e 5i vale%-ele juridice care #e c!%#tituie 0% ceea ce #e c;ea&4 !bliga-ia civil43 acea#ta3 la r8%dul #4u e#te #u#ce$tibil4 de &ai &ulte 0%-ele#uri 1#e%#uri2' 'in "efini-ie rezult, c, o#li$a-ia civil, este un raport /uri"ic "e o#li$a-ie ' A consi"era astfel o#li$a-ia civil, (ca raport /uri"ic "e o#li$a-ie) este sensul lar$ al no-iunii (ns,8i0 A8a"ar, o#li$a-ia civil, (n sens lar$ e!prim, (nsu8i raportul /uri"ic civil "e o#li$a-ie consi"erat (n toate componentele sale2 a) "repturile civile su#iective "o#.n"ite "e p,r-i (n 8i prin acel raport /uri"ic= 8i, #) o#li$a-iile propriu-zise asumate "e p,r-i, "e asemenea, (n 8i prin raportul /uri"ic respectiv0 1n concluzie, o#li$a-ia civil, (n sens lar$ prive8te "eopotriv, "repturile "o#.n"ite "e p,r-i 8i o#li$a-iile asumate "e ele0 B' OBLIGAIA CI(ILA IN ,EN, RE,TRAN, 1; Sens restr.ns0 Dac4 0% li&bajul u ual cuv8%tul !bliga-ie 0%#ea&%4 dat!rie3 0%dat!rire3 a5a cu& #-a #ubli%iat deja3 0% #e%# juridic acela5i cuv8%t de#e&%ea 4 ! leg4tur4 1! rela-ie2 0%tre d!i ter&e%i 1ter&e%ii "ii%d $4r-ile 0%tre care #e #tabile5te leg4tura2' Evi"ent, sensul uzual al cuv.ntului *obligaie este mai aproape, (n privin-a con-inutului, "e sensul restr.ns al no-iunii "e o#li$a-ie civil,0 1n aceast, accep-iune termenul * obligaie+ "esemneaz, numai o#li$a-ia (n sens "e "atorie ("atoria "e#itorului "in raportul /uri"ic "e o#li$a-ie), f,r, consi"erarea ei (n le$,tur, 8i (n unitate cu "reptul cre"itorului0 Astfel, (n raportul /uri"ic "e o#li$a-ie nascut "intr-un contract "e v.nzare - cump,rare, o#li$a-ia (n sens restr.ns este consi"erat, a consta (n2 a) o#li$a-iile v.nz,torului "e a transmite "reptul "e proprietate asupra lucrului v.n"ut 8i cea "e pre"are a acestui lucru= 8i, #) o#li$a-iile cump,r,torului "e a pl,ti pre-ul 8i "e a primi lucrul cump,rat0 C' OBLIGAIA CI(IL N ,EN, DE TITLU 1< Sens "e titlu0 U%e!ri3 ter&e%ul .!bliga-ie/ de#e&%ea 4 0%#u5i titlul $ri% care #e c!%#tat4 e6i#te%-a u%ei dat!rii' De e6e&$lu3 0% ca ul titluril!r de credit la $urt4t!r3 dre$tul de crea%-4 e#te 0%c!r$!rat 0% 0%#cri#ul cel c!%#tat4 5i3 !dat4 cu tra%#&iterea titlului3 #e tra%#&ite 0%#u5i dre$tul' Ori3 a tra%#&ite dre$tul3 0%c!r $!rat 0% titlu e#te ! !bliga-ie c!%cret4 1!bliga-ie 0% #e%# de dat!rie2' &rin consecin-,, transmiterea titlului valoreaz, transmiterea "reptului0 1n acest conte!t se poate afirma c,2 a) "ac, raportul /uri"ic civil prime8te consi"erare "in perspectiva intereselor cre"itorului, acest raport va fi "esemnat prin formula #ine cunoscut, - *"rept "e crean-,+ = 8i, #) "ac, raportul /uri"ic prime8te consi"erare "in punctul "e ve"ere care e!prim, interesele "e#itorului, el va fi "esemnat prin ceea ce se c)eam, *o#li$a-ie (n sens restr.ns+ ("atorie)0 ,ECIUNEA A III-A CARACTERUL )ATRI+ONIAL AL OBLIGAIEI B: C!%ce$-ia cla#ic4' 'up, concep-ia clasic, a "reptului nostru, o#li$a-ia sau mai e!act "reptul "e crean-, este un "rept patrimonial0 Acest "rept are ca scop s, permit, satisfacerea nevoilor economice ale cre"itorului prin presta-ia pe care tre#uie s, i-o efectueze "e#itorul0 'ac, acesta nu o e!ecut, voluntar, cre"itorul poate s,-l constr.n$, pe "iferite c,i ale "reptului0 'ac, e!ecu-ia for-at, (n natur, nu este posi#il,, cre"itorul se va (n"estula prin ec)ivalent cu #unurile "e#itorului sau prin v.nzarea #unurilor acestuia (n profitul s,u0 &atrimoniul r,spun"e "e "atorii0 Se spune c, cre"itorul are un "rept "e $a/ $eneral asupra patrimoniului "e#itorului (art0 1:1; C0 civ0)0 ????????????? 'reptul personal este "eci, un element activ al patrimoniului cre"itorului 8i un element pasiv al patrimoniului "e#itorului0 Caracterul patrimonial al o#li$a-iei nu este "ec.t rezultatul unei lun$i evolu-ii0 Ini-ial, "reptul roman nu ve"ea (n o#li$a-ie "ec.t o le$,tur, personal, (ntre cre"itor 8i "e#itor, a/un$.n" la un sec)estru asupra persoanei fizice a acestuia 8i care nu era $arantat, printr-o ac-iune asupra lucrurilor0 B9 Caracterul $er#!%al al !bliga-iei' Caracterul personal al o#li$a-iei era, in a8a fel (nc.t, "reptul roman a recunoscut, la (nceput intransmisi#ilitatea crean-elor 8i "atoriilor0'rept urmare c.n" se "orea s, se sc)im#e unul "intre su#iec-ii o#li$a-iei, cre"itorul sau "e#itorul, tre#uia stins, o#li$a-ia, pentru a putea fi creat, o alta (un alt caz)0 3a ori$ine, intransmi#ilitatea se aplica c)iar 8i mo8tenitorilor "eoarece moartea unei persoane stin$ea crean-ele 8i "atoriile sale, ele neput.n" trece asupra mo8tenitorilor0 Intransmi#ilitatea asupra mo8tenitorilor, nefast, pentru cre"itori, a fost a#an"onat,, "ar "reptul roman a p,strat (ntot"eauna principiul intransmi#ilit,-ii o#li$a-iilor (ntre vii0 'esi$ur acest principiu comport, 8i e!cep-ii, "ar nu a fost nicio"at, a#olit0 Evolu-ia ulterioar, a tins s, atenueze caracterul personal al le$,turii "intre cre"itori 8i "e#itor, s, pun, accentul pe i"eea c, o#li$a-ia, fiin" o le$,tur, (ntre "ou, persoane, implic, un "rept asupra #unurilor "e#itorului= ea
6

Obligaiile civile - concept i importan

tin"e la e!ecu-ia unei presta-ii, unui fapt sau unei re-ineri care are o valoare 8i ea se $,se8te $arantat, prin "reptul "e $a/ $eneral asupra #unurilor "e#itorului0 9#li$a-ia este, "eci, ea (ns,8i o valoare patrimonial,0 'ar aceasta nu (nseamn, c, o#li$a-ia nu mai este un raport (ntre persoane, ci, c, in"ivi"ualitatea acestor persoane este, (n principiu, in"iferent, pentru e!isten-a raportului "e o#li$a-ie0 Cre"itorul 8i "e#itorul pot s, se sc)im#e, "ar o#li$a-ia nu este stins, sau mo"ificat,0 Cum vom ve"ea, "reptul mo"ern (ncearc, s, faciliteze "in ce (n ce mai mult transmiterea o#li$a-iilor= aceast, transmitere a fost mai ales simplificat, (n "reptul comercial, c.n" crean-ele (m#rac, forma titlurilor la purt,tor, care se transmit "in m.n, (n m.n,0 'ezvoltarea caracterului patrimonial al o#li$a-iei are inci"en-e economice importante "in punctul "e ve"ere al cre"itorului "eoarece "ac, cre"itorul 8tie c, poate s,-8i ce"eze cu u8urin-, "reptul, s,-l transforme la "orin-a sa (n #ani-numerar, nu va ezita s, fac, (s, "ea) cre"it "e#itorului s,u0 ,ECIUNEA A I(-A OBLIGAII ,TRINE DO+ENIULUI )UR ECONO+IC *I )ATRI+ONIAL BB Re&arc4 $realabil4' 9 remarc, important, tre#uie s, fie f,cut, (n le$,tur, cu caracterul patrimonial care este tipic evolu-iei "reptului o#li$a-iilor= e!ist, o#li$a-ii al c,ror o#iect nu este reprezentat "e satisfacerea intereselor economice 8i pecuniare ale cre"itorului0 'ac, lu,m (n consi"erare anumite raporturi pe care le (nt.lnim (n "reptul familiei, cum ar fi2 (n"atoririle personale (ntre so-i, (n"atoririle p,rinte8ti fa-, "e copii lor, constat,m c,, "e8i suntem (n prezen-a unui raport /uri"ic permi-.n" unui in"ivi" s, cear, "e la un altul un anumit comportament, nu e!ist,, totu8i, un "rept "e crean-, propriu-zis2 le$ea aplic, aici o re$lementare special,0 Suntem (n afara patrimoniului0 'ar, f,r, a ne plasa pe teren familial, (nt.lnim o#li$a-ii "e or"in pur moral, pecuniare2 astfel, o#iectul unui contract "e asocia-ie tre#uie s, fie nelucrativ, fiecare (8i ia an$a/amentul "e a munci (n scop carita#il, 8tiin-ific, sportiv0 Astfel, /urispru"en-a a"mite repara-ia pe temei "elictual sau Huasi-"elictual a pre/u"iciului moral (atin$erea a"us, onoarei etc0)0 7otu8i, stu"iul o#li$a-iilor se coreleaz, cu "reptul patrimonial, c,ci, (n principiu sanc-iunea o#li$a-iilor const, (n "aune-interese, a"ic, (n con"amnarea "e#itorului la plata unei sume "e #ani, mai mult sau mai pu-in compensatoare 8i cu posi#ilitatea pentru victim, "e a ri"ica #unurile "e#itorului (n caz "e neplat, a acestei sume0 1n aceste cazuri, consi"era-iile "e or"in moral tre#uie s, ai#, $reutate lar$, 8i "easupra consi"era-iilor "e or"in material0 Astfel, ac-iunile care tin" s, repare un pre/u"iciu moral (pre/u"iciu n,scut "intr-o "ef,imare, "urere cauzat, "e moartea unei fiin-e "ra$i), nu apar-in "ec.t victimei (ns,8i 8i nu pot fi e!ercitate "e cre"itori prin interme"iul ac-iunii o#lice0 ,ECIUNEA A (-A CONCLUCII N LEGTUR CU NOIUNEA DE OBLIGAIE CI(IL 2 I"ei ce se "e$a/, "in "efini-ia 8i sensurile no-iunii "e o#li$a-ie0 Di% !b#ervarea 0&$reu%4 a vale%-el!r ter&e%ului .!bliga-ie/ - i%clu#iv vale%-ele juridice - a de"i%i-iei ace#teia 5i a acce$-iu%il!r %!-iu%ii de !bliga-ie civil4 #e degaj4 ur&4t!arele idei7 a) cuv.ntul *o#li$a-ie+ are o serie "e valen-e, inclusiv valen-e /uri"ice= #) (n "rept, (n $eneral, cuv.ntul *o#li$a-ie+ "esemneaz, o le$,tur,, (un raport (ntre oameni) re$lementat, "e o norm, /uri"ic,= c) (n "reptul civil, acest cuv.nt "esemneaz, o le$,tur, (o rela-ie) (ntre oameni re$lementat, "e o norm, "e "rept civil= ") istorice8te, o#li$a-ia - cate$orie /uri"ic, - a ap,rut o "at, cu "reptul (ca o component, a acestuia), a cunoscut o fun"amentare 8i o re$lementare "e v.rf (nc, (n "reptul roman 8i a evoluat o "at, cu "reptul (nsu8i= e) conceptual, o#li$a-ia civil, se caracterizeaz, prin urm,toarele2 - este un raport /uri"ic "e o#li$a-ie= - p,r-ile acestui raport /uri"ic se numesc cre"itor (su#iectul activ) 8i "e#itor (su#iectul pasiv)= - (n termenul acestui raport o persoan, ("e#itorul - reus debendi, este -inut, s, "ea (dare,, s, fac, (&acere), sau s, nu fac, )non &acere, ceva (n favoarea acestei persoane= - aceast, *alt, persoan,+ (cre"itorul - reus credendi -) are posi#ilitatea /uri"ic, s, pretin", "e#itorului comportamentul impus "e o#li$a-ia asumat, (dare, &acere, non &acere) = - (n situa-ia (n care "e#itorul nu r,spun"e unui asemenea comportament "e #un, voie, cre"itorului i se recunoa8te posi#ilitatea "e a-l putea for-a la acest comportament ("e a o#-ine e!ecutarea presta-iei (n mo" for-at) pe calea ac-iunii (n /usti-ie, a"ic, pe calea apel,rii la protec-ia /uri"ic, a "reptului s,u prin interven-ia for-ei coercitive a statului= f) o#li$a-ia civil, are mai multe sensuri (accep-iuni), cele mai importante fiin" o#li$a-ia (n sens lar$, o#li$a-ia (n sens restr.ns 8i o#li$a-ia (n sens "e titlu=

Obligaiile civile - concept i importan

CA)ITOLUL III -I+)ORTANA OBLIGAIILOR CI(ILE ,ECIUNEA I )RELI+INARII 24 Consi"era-ii $enerale0 (ec;e ca 5i dre$tul3 !bliga-ia civil4 e#te ! $re e%-4 categ!rial4 juridic4 "4r4 de care via-a ec!%!&ic! - juridic4 %u $!ate "i c!%ce$ut4' &entru /uri8ti este aproape "e prisos s,-i su#liniem importan-a0 Importan-a at.t "e consi"era#il, a acestei cate$orii /uri"ice se "e$a/, "in num,rul impresionant "e institu-ii /uri"ice puse la (n"em.na omului "e r.n" 8i pe care le folose8te (n via-a coti"ian,, cunosc.n" sau nu "espre ce este vor#a 8i, #ine(n-eles, a specialistului care, $,se8te (n aceste instrumente, *c)eia universal,+ a at.tor solu-ii pe care le a8teapt, nesf.r8itele 8i variatele situa-ii "e fapt ce via-a (ns,8i le a"uce (n fa-a sa0 Cre"em (ns,, c, nu numai pentru speciali8tii "in "omeniul "reptului prezint, importan-, o#li$a-iile civile= acestea sunt la fel "e importante 8i pentru alte cate$orii "e speciali8ti a c,ror aten-ie se impune a fi atras, asupra le$,turii "intre "rept 8i via-a social-economic, (n $eneral 8i "reptul o#li$a-ional 8i via-a social-economic, (n special, le$,tur, care, (n ultim, instan-,, face ca (n via-a /uri"ic, coti"ian, s, se reflecte via-a social-economic,0 Interese "e or"in teoretic, o#li$, nu numai /uri8tii, ci o mas, mult mai mare "e oameni, pe to-i aceia care, cu sau f,r, 8tiin-,, s,v.r8esc zilnic numeroase opera-ii /uri"ice sau ac-ioneaz, pentru realizarea re$imului /uri"ic al valorilor, cu "eose#ire cele "e or"in patrimonial, (ntre ace8tia un loc important ocup.n" economi8tii, in$inerii, te)nicienii etc0, la stu"ierea atent, a materiei o#li$a-iilor civile, "omeniu care (n$lo#eaz, a8a cum am precizat "e/a, un num,r mare "e cate$orii /uri"ice cu care se opereaz,, (n primul r.n", (n ca"rul circuitului civil $eneral0 ,ECIUNEA A II-A I+)ORTANA A' I+)ORTANA )RACTIC A OBLIGAIILOR CI(ILE 25 Importan-a practic,0 Di% $u%ct de vedere $ractic66iv e#te l!cul #4 #ubli%ie& c4 %u e6i#t4 &!&e%t al e6i#te%-ei %!a#tre3 0% care #4 %u 0%c;eie& acte juridice #au #4 e6ecut4& !bliga-ii3 !ri #4 e6ercit4& dre$turile %4#cute di% a#e&e%ea acte juridice3 #4 %u i%tr4&3 deci3 0% ra$!rturi juridice di%tre cele &ai diver#e3 c43 de "a$t3 0%treaga via-4 a !&ului3 0% ceea ce $re i%t4 ea &ai i&$!rta%t di% $u%ct de vedere al i%tere#el!r #ale3 #e a"l4 #ub i%cide%-a regle&e%t4ril!r juridice' Sunt numeroase o#li$a-iile le$ale ce ne revin ("e e!emplu, cele referitoare la circula-ia pietonilor sau automo#ili8tilor, "e (ntre-inere, "e ap,rare a patriei etc0), "ar sunt 8i mai numeroase o#li$a-iile pe care oamenii 8i le asum, pe #aza raporturilor /uri"ice civile (n care intr,, (nc)ein" contracte= prin voin-a lor, oamenii, (n "eplin consens, )ot,r,sc cu privire la valori materiale, "e la cele "e cea mai mic, importan-,, p.n, la cele care inte reseaz, "ezvoltarea economic,0 Circula-ia valorilor, fie ele #ani, titluri "e valoare sau alte #unuri ((ntre$ul circuit civil), este marcat, "e prezen-a masiv, a institu-iilor /uri"ice apar-in,toare "reptul o#li$a-ional care, a8a cum su#liniaz, "octrina!!v, este un compartiment in"ispensa#il al "reptului0 Iat, "e ce, cunoa8terea materiei o#li$a-iilor a/ut,, "e pil",, la (n-ele$erea "repturilor cre"itorului asupra #unurilor "e#itorului, ca $aran-ie a e!ecut,rii presta-iei pe care "e#itorul 8i-a asumat-o0 Stu"iul o#li$a-iilor prezint, importan-, 8i pentru corecta apreciere 8i promovare a raporturilor economice e!terne (cele "in "omeniul "reptului interna-ional privat 8i "reptului comer-ului interna-ional), care se "ezvolt, continuu0 I0 IB&9%7ANJA 7E9%E7ICK A 9I3I>A7II39% CICI3E 26 Importan-, teoretic,0 Di% $u%ct de vedere te!retic3 #tudiul !bliga-iil!r $re i%t4 ! de!#ebit4 i&$!rta%-4 dat!rit4 0%altului l!r grad de te;%icitate3 caracterului $r!"u%d 5tii%-i"ic al ace#tei $4r-i a dre$tului3 #tabilit4-ii &ai &ari "a-4 de alte ra&uri ale dre$tului 5i ra$!rtului de!#ebit $e care 0l au 0% "!r&area juri5til!r3 0% de$ri%derea cel!r ce !$erea 4 cu val!ri ec!%!&ice 5i3 i&$licit3 cu val!ri juridice3 de a de!#ebi licitul de ilicit3 &!ralul de i&!ral3 de a $r!ceda3 0% "iecare ca 3 c!%"!r& legii 5i bu%el!r &!ravuri' 1naltul $ra" "e te)nicitate a cate$oriilor /uri"ice ce formeaz, o#iectul "e stu"iu al "reptului o#li$a-iilor, cea mai important, "intre ele fiin" contractul, a re-inut (ntot"eauna aten-ia /uri8tilor, care n-au (ncetat s, manifeste interes pentru perfec-ionarea acestui caracter 8i, prin aceasta, pentru "ezvoltarea 8i perfec-ionarea aspectelor te)nice ale "reptului0 'e aici, caracterul 8tiin-ific al acestei p,r-i a "reptului 8i, (n acela8i timp, "in punct "e ve"ere al te)nicii /uri"ice, acest "omeniu nu tre#uie l,sat (n afara cercet,rii 8tiin-ifice, (ntruc.t este necesar,, (n fiecare moment, o concor"an-, perfect, a re$lement,rilor /uri"ice cu rela-iile economice 8i social-politice, aflate 8i ele (ntr-o continu, evolu-ie0 Normele /uri"ice re$lementeaz, aceste rela-ii, "ar nu numai at.t2 prin maniera (n care le re$lementeaz,, "reptul stimuleaz, "ezvoltarea 8i perfec-ionarea lor0 'in aceste motive, este "estul "e $reu s, se fac, o "emarcare precis, (ntre interesul practic 8i cel teoretic, al acestui "omeniu al "reptului0 1n acest compartiment - "reptul o#li$a-ional - se (nt.lnesc, ca (ntr-o aren,, i"eile filosofice, social-politice, morale etc0, c,ci re$ulile "e "rept, trecute prin filtrul voin-ei electoratului (nf,-i8at "e le$iuitor, e!presie a intereselor fun"amentale ale entit,-ii or$anizate (n stat, au menirea "e a asi$ura transpunerea (n via-, a acestor i"ei, potrivit principiului (n raport cu care *normele "reptului, le$ea, (8i tra$ for-a "in for-a moralei, iar morala nu poate fi conceput, f,r, ca cele mai
;

Obligaiile civile - concept i importan

importante "intre re$ulile sale s, fie preluate 8i re$lementate "e planul "reptului2 quid leges sine moribus,quid mores sine legibus01 C0 9I3I>AJII3E CICI3E - SE>BEN7 A3 %AB@%II '%E&7@3@I CICI3 2: 9#li$a-iile civile - se$ment al ramurii "reptului civil0 Bateria o#li$a-iilor civile este re$lementat, "e Co"ul civil (n Cartea a (-a3 +espre obligaii/ propune o restructurare a materiei 8i o reformulare a principiilor 8i conceptelor tra"i-ionale (n lumina ten"in-elor mo"erne (n materie0 Noua re$lementare propune o a#or"are unitar, a raporturilor o#li$a-ionale0 Astfel, se renun-, la "iviziunea tra"i-ional, (n raporturi civile 8i raporturi comerciale 8i se consacr, "iferen-ieri "e re$im /uri"ic (n func-ie "e calitatea "e profesionist, respectiv non-profesionist a celor implica-i (n raportul /uri"ic o#li$a-ional0 3a sta#ilirea re$imului $eneral al o#li$a-iilor a fost avut, (n ve"ere 8i asi$urarea unei protec-ii corespunz,toare a su#iectelor "e "rept aflate pe o pozi-ie "e inferioritate economic,, perspectiv, ce se reflect,, (n special, (n "ispozi-iile referitoare la formarea contractului, inte$rarea clauzelor stan"ar" (n contract, re"ucerea clauzei penale, repararea pre/u"iciului nepatrimonial 80a0 Structurat, (n 11 titluri, materia o#li$a-iilor cuprin"e "ispozi-ii $enerale referitoare la con-inutul raportului "e o#li$a-ie, "ispozi-ii cu privire la izvoare, mo"alit,-i 8i tipuri "e o#li$a-ii, e!ecutarea, transmisiunea, transformarea 8i stin$erea o#li$a-iilor, precum 8i un capitol special "estinat restituirii presta-iilor0 @n titlu "istinct este "estinat contractelor speciale 8i mo"alit,-ilor "e $arantare a o#li$a-iilor0 'in simplul cuprins al Co"ului civil rom.n, rezult, c,, materia o#li$a-iilor este un compartiment "e re$lementare al ramurii "reptului civil, inte$rat (ntre celelalte compartimente2 - Cartea I-a intitulat, *'espre persoane - Cartea a II-a *'espre familie+ - Cartea a III-a intitulat, *'espre #unuri+ - Cartea a IC-a *'espre mosteniri si li#eralitati+ - Cartea a C-a *'espre o#li$atii+ - Cartea a CI-a *'espre prescriptia e!tinctiva, "eca"erea si calculul * - Cartea a CII-a 'ispozitii "e "rept international privat+ 'in aceast, sumar, prezentare a marilor compartimente ale re$lement,rilor /uri"ice care se constituie (n ramura "reptului civil rezult, c,, (ntr-a"ev,r, materia o#li$a-iilor se constituie (ntr-un se$ment important al acestei ramuri0 2; Bateria o#li$a-iilor civile - compartiment important al 8tiin-ei /uri"ice "e ramur, a "reptului civil !!vi0 *tii%-a dre$tului3 0% ge%eral3 are dre$t !biect a%ali a %!r&el!r juridice 0% #tr8%#4 leg4tur4 cu %4 ui%-ele 5i ceri%-ele di% care #-au %4#cut 1cu rela-iile #!ciale $e care le regle&e%tea 42' Ltiin-a "e ramur, - a "reptului civil - are "rept o#iect analiza profun", a normelor "e "rept civil (n raport cu rela-iile sociale re$lementate "e aceste norme0 1n acest conte!t, teoria $eneral, a o#li$a-iilor este una "in urm,toarele p,r-i ale 8tiin-ei "e ramur, !!vii2 a) intro"ucere (n stu"iul "reptului civil (concept, raportul /uri"ic civil, actul /uri"ic civil 8i prescrip-ia e!tinctiv,)= #) su#iectele "reptului civil= c) teoria $eneral, a "repturilor reale= ") teoria $eneral, a o#li$a-iilor= e) contractele speciale= f) materia succesiunilor0 A8a"ar, materia o#li$a-iilor este, "eopotriv,, un compartiment al ramurii "reptului civil 8i al 8tiin-ei "reptului civil0

TITLUL &,&-&N.&,& /( $,*%(0($*1&* 23,(4*'((,21 $(5(,& CA)ITOLUL ELE+ENTELE OBLIGAIEI CI(ILE

II I

,ECIUNEA I )RELI+INARII 2< Consi"era-ii $enerale0 A5a cu& a "!#t de"i%it43 !bliga-ia civil4 #e 0%"4-i5ea 4 ca u% ra$!rt juridic de !bliga-ie3 0% te&eiul c4ruia3 ! $er#!a%4 %u&it4 credit!r 1reus credendi2 $!ate $reti%de u%ei alte $er#!a%e %u&ite debit!r 1reus debendi2 #4 dea 6aut dare23 #4 "ac4 1aut facere23 #au #4 %u "ac4 6aut non facere2 ceva3 iar3 dac4 debit!rul %u re#$ect4 c!&$!rta&e%tul la care #-a !bligat c;iar $ri% i%trarea 0% ace#t ra$!rt juridic3 #e recu%!a5te credit!rului $!#ibilitatea de a-l "!r-a la ace#t c!&$!rta&e%t3 $e

<

Obligaiile civile - concept i importan

calea ac-iu%ii 0% ju#ti-ie3 ca &!d de $r!tec-ie juridic4 a dre$tului #4u #ubiectiv 5i de i%ter ve%-ie a "!r-ei c!ercitive a #tatului' Astfel privit,, o#li$a-ia civil,, (n sens lar$, (raportul /uri"ic "e o#li$a-ie) are o structur, proprie, cl,"it, pe urm,toarele elemente!!viii2 a) su#iectele o#li$a-iei= #) o#iectul o#li$a-iei= c) con-inutul o#li$a-iei= ") sanc-iunea0 ,ECIUNEA A II-A ELE+ENTE A' ,UBIECTELE OBLIGAIEI CI(ILE I' NOIUNE A No-iune0 % ra$!rtul juridic civil de !bliga-ie3 #ubiectul activ3 titularul dre$tului3 #e %u&e5te credit!r 1credit!r3 reus credendi2 iar #ubiectul $a#iv3 $er#!a%a c4reia 0i i%cu&b4 !bliga-ia3 #e %u&e5te debit!r 1debit!r3 reus debendi2' A8a"ar, su#iectele raportului /uri"ic "e o#li$a-ie sunt persoanele (ntre care se lea$, (intervine) acest raport0 &e "e alt, parte, su#iectele raportului /uri"ic civil (fie active, fie pasive), pot fi persoane fizice an$a/ate personal (prin manifestarea voin-ei personal) sau prin reprezentant-, sau persoane /uri"ice, f,r, a "eose#i (n privin-a acestora0 1n opera-iunile /uri"ice "e "rept civil (n care intr, statul, prin Binisterul "e Finan-e, acesta se comport, ca 8i c.n" ar fi persoan, /uri"ic,, pozi-ia sa av.n" re$imul /uri"ic al pozi-iei unei persoane /uri"ice, ceea ce (nseamn, c,, pe cale "e e!cep-ie, statul poate fi su#iect al o#li$a-iei civile0 Cet,-enia p,r-ilor sau lipsa acesteia, (n principiu, nu poate constitui o pie"ic, (n privin-a calit,-ii "e "rept o#li$a-ional!!i!0

1A

II' DENU+IRI 1 'enumiri0 ,ubiectele !bliga-iei civile $!t $urta de%u&iri di"erite 1%u %u&ai credit!r #au debit!r3 !ri #ubiect activ #au #ubiect $a#iv23 0% "u%c-ie de %atura ra$!rtului juridic 0% care i%tr47 0% c!%tractul de v8% are-cu&$4rare 1emptio-venditio2 $4r-ile #e %u&e#c v8% 4t!r 5i cu&$4r4t!rD 0% c!%tractul de l!ca-ie 1locatio-conductio2 - l!cat!r 5i l!catar3 0% c!%tractul de "ur%i are - "ur%i !r 5i be%e"iciar3 etc' %aportul /uri"ic "e o#li$a-ie poate fi (nc)eiat "e persoane fizice ((ntre ele), persoane /uri"ice ((ntre ele) sau "e persoane fizice 8i persoane /uri"ice, a8a cum s-a precizat "e/a0 B' OBIECTUL OBLIGAIEI CI(ILE I' NOIUNE 2 'efini-ie0 Obiectul ra$!rtului juridic de !bliga-ie c!%#t4 0%t!tdeau%a 0%tr-! $re#ta-ie3 care $!ate "i $! itiv4 1a da 5i a "ace2 #au %egativ4 1a %u "ace2' &rin "efini-ie, o#li$a-ia civil, pretin"e, "atorit, le$,turii /uri"ice concrete (n care au intrat p,r-ile, ca una "intre ele - cre"itorul- s, fie (n"rituit a cere un anume comportament "in partea celeilalte p,r-i "e#itorul -, iar acesta "in urm, este -inut (o#li$at) s, "ea curs acestui comportament0 Nerespectarea comportamentului "atorat "e "e#itor atra$e "up, sine consecin-e /uri"ice const.n", (n primul r.n", (n "eterminarea for-at, a p,r-ii (n cauz, s,-i "ea curs 8i, (n m,sura (n care s-au pro"us 8i alte urm,ri, s, ac-ioneze (n consecin-,, protec-ia "reptului cre"itorului fiin" asi$urat, "e for-a coercitiv, a statului0 Comportamentul "e#itorului este "at "e presta-iile la care el se o#li$,, presta-ii care pot fi2 a) pozitive (a "a 8i a face)= #) ne$ative (a nu face)0 II' )RE,TAIA )OCITI( 9' Obliga-ia de a da No-iune0 Obliga-ia de a da 1dare2 c!%#t4 0% 0%dat!rirea juridic4 c!%creti at4 0% c!%#tituirea !ri tra%#&iterea de dre$turi reale cu $rivire la u% bu%' 4 %e$ul,0 C8%d !bliga-ia de a da $rive5te tra%#&iterea dre$tului de $r!$rietate a#u$ra u%ui bu% cert3 #e c!%#ider4 e6ecutat4 di% &!&e%tul 0% care #e 0%c;eie c!%ve%-ia $4r-il!r' %#tr4i%4t!rului 0i r4&8%e3 $ractic3 du$4 reali area ac!rdului de v!i%-43 %u&ai !bliga-ia de a $reda bu%ul la care #e re"er4 $re#ta-ia re#$ectiv4' Aceasta este re$ula0 9 asemenea re$ul, "ecur$e "in caracterul a#stract al o#li$a-iei "e a da3 caracter care surprin"e tocmai consecin-a fireasc, a acor"ului "e voin-, - transmiterea "reptului real , transmitere care opereaz, f,r, a fi nevoie "e o anume ac-iune (fizic,) concret,, a8a cum pretin"e, "e pil",, pre"area lucrului0 5 E!cep-ie0 )ri% e6ce$-ie de la acea#t4 regul43 !bliga-ia de a da are ! a%u&it4 e6i#te%-4 0% ti&$ 0% ur&4t!arele #itua-ii7 a) c.n" conven-ia se refer, la #unuri "e $en (c.n", (ntre momentul acor"ului "e voin-, 8i momentul transmiterii "reptului real prin in"ivi"ualizarea #unurilor, se scur$e o anumit, perioa", "e timp)= #) c.n" conven-ia prive8te #unuri certe, "ar p,r-ile au convenit ca "reptul "e proprietate s, se transmit, la o "at, ulterioar, (nc)eierii acesteia= c) c.n" conven-ia prive8te un lucru cert, "ar viitor (care nu a fost f,urit (nc,)= ") c.n" conven-ia prive8te un lucru care nu apar-ine (nstr,in,torului, caz (n care transmiterea "reptului "e proprietate opereaz, "up, ce (nstr,in,torul (nsu8i a "o#.n"it proprietatea #unului respectiv= e) c.n" conven-ia prive8te un "rept real imo#iliar, supus re$imului c,r-ii funciare (n privin-a (nstr,in,rii, caz (n care inta#ularea (n cartea funciar, fiin" o con"i-ie ad validitatem ("e e!isten-,) a contractului "e (nstr,inare, transmiterea "reptului "e proprietate nu opereaz, pe "ata c.n" p,r-ile (nc)eie conven-ia, ci pe "ata inta#ul,rii "reptului (n cartea funciar,= f) c.n" prin le$e sau alte acte normative se sta#ile8te c, "reptul "e proprietate, sau un alt "rept real, se transmite ulterior (nc)eierii conven-iei0 Ceea ce caracterizeaz, o#li$a-ia "e a da este, a8a cum s-a su#liniat "e/a, faptul c,, ea const, (ntr-o presta-ie pozitiv, a#stract,= prive8te constituirea sau str,mutarea unui "rept real cu privire la un #un, ca o consecin-, a e!prim,rii consim-,m.ntului p,r-ilor cu prile/ul (nc)eierii unui contract !!!, 8i nu ca urmare a unei ac-iuni concrete0 B' Obliga-ia de a "ace

11

6 No-iune0 Obliga-ia de a face 1facere2 c!%#t4 0% 0%dat!rirea juridic4 de a #4v8r5i ! $re#ta-ie3 $! itiv43 alta dec8t cele care #e re"er4 la c!%#tituirea !ri #tr4&utarea de dre$turi reale cu $rivire la u% bu% 1adic43 !bliga-ia de a da23 de $ild4 de a $reda u% lucru3 de a "ace u% #erviciu3 de a e6ecuta ! lucrare etc' Spre "eose#ire "e o#li$a-ia "e a da, o#li$a-ia "e a &ace este (ntot"eauna materializat, (ntr-o activitate concret,, ceea ce face ca ea (ns,8i (o#li$a-ia) s, fie concret,, iar "ata la care se e!ecut, s, fie c)iar "ata c.n" se realizeaz, activitatea (ac-iunea) a c,rei constatare se poate face fizic0 9#li$a-ia "e a &ace poate urma o o#li$a-ie "e a da, "ar poate fi s,v.r8it, 8i in"epen"ent0 III' )RE,TAIA NEGATI( : No-iune0 Obliga-ia de a nu face 1non facere7 c!%#t4 0% 0%dat!rirea juridic4 $e care debit!rul 5i-! a#u&43 0% #e%#ul de a #e ab-i%e de la a #4v8r5i ! $re#ta-ie3 $re#ta-ie $e care ! $utea #4v8r5i dac4 %u-5i a#u&a acea#t4 !bliga-ie' De $ild43 aut!rul u%ei lucr4ri #e $!ate adre#a !ric4rei edituri $e%tru $ublicarea ace#teia' Dar3 dac4 #-a adre#at u%ei a%u&e edituri3 iar c!%tractul de editur4 c!%-i%e clau a3 $!trivit c4reia $ublicarea lucr4rii #e va "ace %u&ai $ri% editura re#$ectiv43 aut!rul lucr4rii 5i-a a#u&at !bliga-ia de a nu face, !bliga-ie care 0l -i%e #4 %u #e adre#e e altei edituri 0% acela5i #c!$' Evi"ent, (n lipsa clauzei amintite ("ac, autorul nu-8i asuma o#li$a-ia "e a pu#lica lucrarea numai prin e"itura respectiv,) el se putea a"resa 8i altor e"ituri0
I(' )ARALELE NTRE OBLIGAIA DE A NU <ACE 1NON <ACERE2 *I OBLIGAIA GENERAL *I NEGATI( A TUTUROR DE A NU ADUCE ATINGERE UNUI DRE)T AB,OLUT ; Bo"ul "e punere a pro#lemei0 Obliga-ia de a %u "ace e#te c!%#iderat4 a#t"el ca ur&are a cla#i"ic4rii !bliga-iil!r civile du$4 !biectul l!r 10% !bliga-ii de a da, a face 5i a nu face7 5i #e a#u&4 a%u&e de c4tre debit!r3 0% c!%di-iile c!%crete ale c!%ve%-iei' 9#li$a-ia $eneral, 8i ne$ativ, a tuturor "e a nu (nfr.n$e (a"uce atin$ere) un "rept a#solut - "eci 8i un "rept real -, se "iscut, pe planul caracterelor /uri"ice ale acestor "repturi0 Astfel, (n cazul "repturilor a#solute2 - numai su#iectul activ este cunoscut "in momentul na8terii lor= - "repturilor a#solute le corespun"e o#li$a-ia $eneral, 8i ne$ativ, a tuturor "e a nu le a"uce atin$ere= 8i, - "repturile a#solute sunt opoza#ile erga omnes (tuturor celorlalte su#iecte "e "rept)0 'repturile reale, al,turi "e cele personale nepatrimoniale, sunt "repturi a#solute 8i, pe cale "e consecin-,, au acelea8i caractere /uri"ice0 'rept urmare, se impune a "eose#i (ntre cele "ou, o#li$a-ii0 < Asem,n,ri0 Cele d!u4 !bliga-ii 1!bliga-ia de a nu face 5i !bliga-ia ge%eral4 5i %egativ4 de a %u aduce ati%gere u%ui dre$t ab#!lut2 #u%t !bliga-ii %egative 0% #e%#ul c4 i&$u% #ubiectel!r de dre$t ! ab#te%-iu%e7 - (n cazul o#li$a-iei "e a nu face - a#sten-iunea "e la a s,v.r8i ceva, pentru c, a8a s-a o#li$at prin conven-ie su#iectul pasiv= 8i - (n cazul o#li$a-iei $enerale 8i ne$ative - a#sten-iunea "e la a s,v.r8i acte sau fapte prin care s-ar a"uce atin$ere unui "rept a#solut0 4A 'eose#iri0 %tre cele d!u4 !bliga-ii e6i#t4 ! #erie de de!#ebiri3 0%tre care7 a) obligaia general i negativ (8i are izvorul (n "ispozi-iile le$ale care re$lementeaz, "repturile personale nepatrimoniale 8i "repturile reale, pe c.n", o#li$a-ia "e a nu face (8i are izvorul (n conven-ie= #) obligaia general i negativ (n privin-a respect,rii "reptului a#solut, nu este l,sat, la latitu"inea unui su#iect "e "rept, (n timp ce asumarea o#li$a-iei "e a nu &ace "epin"e numai "e su#iectul "e "rept= c) titularii obligaiei generale i negative sunt to-i ceilal-i, su#iecte ne"eterminate, consi"era-i astfel - *to-i ceilal-i+ (n raport cu titularul "reptului a#solut, (n timp ce, (n cazul o#li$a-iei "e a nu &ace, cel o#li$at este su#iect pasiv "eterminat (cel ce s-a an$a/at la aceast, a#sten-iune)= ") obligaia general i negativ este o o#li$a-ie corelativ, "reptului a#solut, (n timp ce, o#li$a-ia "e a nu &ace este corelativ, unui "rept "e crean-, ca "rept relativ= e) o#li$a-ia "e a nu &ace se na8te 8i se consi"er, (n le$,tur, cu un sin$ur raport /uri"ic (raportul /uri"ic "e o#li$a-ie), (n timp ce obligaia general i negativ prime8te consi"erare (n cazul unui anume raport /uri"ic, (nainte "e (nc,lcare, iar, "up, (nc,lcare, consecin-ele acesteia primesc consi"erare (n ca"rul altui raport /uri"ic care, "e "ata aceasta, este un raport /uri"ic "e o#li$a-ie2 - raportul /uri"ic ini-ial este raportul (n temeiul c,ruia titularul "reptului a#solut pretin"e 8i to-i ceilal-i - su#iecte pasive ne"eterminate - sunt o#li$ate s, nu (nfr.n$, "reptul a#solut= - raportul /uri"ic n,scut (n urma (nc,lc,rii o#li$a-iei $enerale 8i ne$ative, este2 10 un raport /uri"ic nou, intervenit (ntre titularul "reptului (nc,lcat - "e "ata aceasta (n calitate "e cre"itor - 8i cel ce a (nc,lcat o#li$a-ia respectiv, - "e "ata aceasta su#iect pasiv "eterminat av.n", "eci, calitatea "e "e#itor= "e asemeni, con-inutul noului raport este altul2 el const, (n prero$ativa conferit, titularului "reptului a#solut "e a pretin"e repararea consecin-elor /uri"ice care "ecur$ "in (nc,lcarea o#li$a-iei $enerale 8i ne$ative 8i (n o#li$a-ia corelativ, "e a repara pre/u"iciul pro"us= 8i, 20 este un raport /uri"ic "e o#li$a-ie, cu toate consecin-ele ce "ecur$ "in aceasta0

C' CONTINUTUL OBLIGAIEI CI(ILE I0 N97I@NE


12

41 No-iune0 C!%-i%utul !bliga-iei civile e#te acel ele&e%t di% #tructura ra$!rtului juridic de !bliga-ie ce #e alc4tuie5te di% dre$turile #ubiective civile d!b8%dite de $4r-i 5i di% !bliga-iile a#u&ate de ele' II' CO+)ONENTE 42 Componente0 Ca ele&e%t al #tructurii !bliga-iei civile3 c!%-i%utul ace#teia #e cl4de5te $e ur&4t!arele c!&$!%e%te7 a) drepturile subiectului activ ("repturile cre"itorului)00 'reptul su#iectiv civil al cre"itorului const, (n facultatea (posi#ilitatea, prero$ativa) acestuia "e a pretin"e su#iectului pasiv ("e#itorului) s, s,v.r8easc, anumite ac-iuni (presta-ii pozitive - a da, a &ace - sau s, se a#-in, "e la s,v.r8irea a ceva - a nu &ace)= 8i, #) obligaiile corelative drepturilor creditorului, o#li$a-ii care incum#, "e#itorului 8i care constau (n (n"atorirea /uri"ic, a acestuia "e a s,v.r8i ceva, sau "e a se a#-ine "e la a s,v.r8i ceva 8i care, (n m,sura (n care nu este e!ecutat, "e #un, voie, poate fi a"us, la (n"eplinire cu a/utorul for-ei coercitive a statului0 D' ,ANCIUNEA 4 No-iune0 Ele&e%t di% #tructura !bliga-iei civile3 #a%c-iu%ea c!%#t4 0% $!#ibilitatea juridic4 recu%!#cut4 titularului dre$tului #ubiectiv civil %4#cut di%tr-u% ra$!rt juridic de !bliga-ie7 - "e a intro"uce ac-iune (n /usti-ie= sau, - "e a proce"a la e!ecutarea silit,0 1n am#ele situa-ii (intentarea ac-iunii (n /usti-ie 8i posi#ilitatea "e a proce"a la e!ecutarea silit,) se tin"e la realizarea "repturilor su#iective civile apar-in.n" cre"itorului, n,scute "intr-un raport /uri"ic "e o#li$a-ie0 Sanc-iunea este cel mai caracteristic "intre elementele ce intr, (n structura raportului /uri"ic "e o#li$a-ie, pentru o#li$a-ia civil,= este elementul care face ca o#li$a-iile civile s, se "istin$, "e o#li$a-iile naturale0 CA)ITOLUL CLA,I<ICAREA OBLIGAIILOR ,ECIUNEA I OBLIGAIILE NATURALE *I OBLIGAIILE CI(ILE ?F' Criterii' Ba/oritatea autorilor trateaz, clasificarea o#li$a-iilor pornin" "e la criteriul sanc-iunii (n func-ie "e care o#li$a-iile se (mpart (n o#li$a-ii civile (perfecte) 8i o#li$a-ii naturale (imperfecte), care la r.n"ul lor sunt o#li$a-ii civile "e$enerate***i 8i o#li$a-ii civile avortate***ii0 Consi"er,m, (ns,, c, mai (nt.i tre#uie f,cut, "elimitarea o#li$a-iilor civile "e o#li$a-iile naturale, urm.n" ca numai "up, aceasta s, se fac, clasificarea o#li$a-iilor civile (n func-ie "e "iferite criterii, sanc-iunea nereprezent.n" altceva "ec.t elementul (n func-ie "e care o o#li$a-ie poate sau nu s, fie realizat, prin for-a "e constr.n$ere a statului0 A' OBLIGATIILE NATURALE I0 N9JI@NE LI EMEB&3E 44 No-iune0 % ge%eral3 !bliga-iile #u%t de d!u4 "eluri 7 - o#li$a-iile naturale= - o#li$a-iile civile0 9#li$a-iile naturale sunt acele o#li$a-ii care nu confer, titularului "reptului corelativ (cre"itorului) posi#ilitatea "e a proce"a la e!ecutarea lor silit,= ele se caracterizeaz, prin aceea c, pot fi e!ecutate numai voluntar0 45 E!emple0 C8teva e6e&$le de !bliga-ii v!lu%tare $!t 0%tregi i&agi%ea a#u$ra %!-iu%ii ace#t!ra7 a) o#li$a-iile civile stinse prin prescrip-ie= #) o#li$a-iile civile (nc)eiate "e o persoan, aflat, (n stare "e incapacitate, "ac, sunt e!ecutate "e c,tre mo8tenitorii acesteia= c) "atoriile "e onoare care rezult,, "e pil",, "in contractul "e /oc sau r,m,8a$ etc0
9#li$a-ia natural, o re$,sim, a8a"ar, (n acele cazuri (n care a e!istat o o#li$a-ie civil, care este (ns, lipsit, "e efect, fie c, este lovit, "e nulitate, fie c, a fost stins, (nainte ca cre"itorul s,-8i fi primit plata0 'ac, "e#itorul pl,te8te totu8i, spunem c, el e!ecut, o o#li$a-ie natural, "eoarece aceasta supravie-uie8te o#li$a-iei civile ineficace0 Astfel, cel care pl,te8te o "atorie la care nu mai este -inut, e!ecut, o o#li$a-ie natural,, "ar, aceast, (mpere c)ere a unei "atorii "e con8tiin-, 8i a unei o#li$a-ii civile imperfecte nu este necesar, "eoarece o#li$a-ia natural, nu cere cu necesitate e!isten-a unei o#li$a-ii civile0 A8a cum este cazul, (n "atoriile "e asisten-, pentru a/utor alimentar, oferit, persoanelor care nu sunt cre"itori civili, "e e!emplu fra-ilor 8i surorilor= copiilor nerecunoscu-i etc0

II

7ot astfel, poate fi 8i cazul o#li$a-iei "e a nu v,t,ma pe altul, care con"uce la repararea pre/u"iciului pe care l-am cauzat, c)iar 8i c.n" con"i-iile unei ac-iuni (n responsa#ilitate nu sunt (ntrunite0 Spre e!emplu, cea care rezult, "in ruptura unui concu#ina/ sau (ntr-un alt "omeniu cu totul "iferit, (n cazul unui sf,tuiri proaste "e plasament0

II' )O,IBILITATEA TRAN,<OR+ERII OBLIGATIILOR NATURALE N OBLIGAII CI(ILE 46 &rezentare0 % c!%di-iile legii3 e#te ad&i#4 $!#ibilitatea tra%#"!r&4rii !bliga-iil!r %aturale 0% !bliga-ii civile' @n asemenea proces se finalizeaz, (o#li$a-iile naturale se transform, (n o#li$a-ii civile) (n con"i-iile le$ii, (n urm,toarele "ou, ipoteze2 a) (n situa-ia (n care o#li$a-iile naturale sunt recunoscute, (n scris, "e c,tre "e#itor= #) (n situa-ia (n care "e#itorul face o promisiune "e e!ecutare a o#li$a-iilor naturale, (n scris0 1n aceste ipoteze "ac, sunt (n"eplinite cerin-ele ar,tate, o#li$a-iile naturale se transform, (n o#li$a-ii civile 8i, "rept urmare, pot fi e!ecutate silit0 B' OBLIGAIILE CI(ILE I0 N9JI@NE 4: 'efini-ie0 Obliga-iile civile #u%t !bliga-iile a c4r!r aducere la 0%de$li%ire e#te a#igurat4 $ri% "!r-a c!ercitiv4 a #tatului3 0% #itua-ia 0% care debit!rul %u le e6ecut4 de bu%4 v!ie' 'repturile corelative o#li$a-iilor civile #eneficiaz, "e protec-ie /uri"ic, "in partea statului, protec-ie care se materializeaz, tocmai (n posi#ilitatea "e a se apela la for-a statal, pentru realizarea lor0 II' ELE+ENTUL DE<INITORIU )ENTRU OBLIGAIILE CI(ILE 4; Element "efinitoriu0 Ceea ce di#ti%ge !bliga-iile civile de cele %aturale e#te sanciunea' % ti&$ ce !bliga-iile civile $!t "i e6ecutate #ilit3 cele %aturale $!t "i e6ecutate %u&ai v!lu%tar' I%ver#8%d ter&e%ii3 #e c!%#tat4 c43 $e c8%d dre$turile #ubiective civile %4#cute di%tr-u% ra$!rt juridic de !bliga-ie #e $!t reali a cu ajut!rul "!r-ei c!ercitive a #tatului3 $e calea ac-iu%ii 0% ju#ti-ie3 dre$tul c!relativ u%ei !bliga-ii %aturale %u $!ate "i a#t"el reali atD ace#t di% ur&4 dre$t $!ate "i reali at %u&ai 0% &4#ura 0% care debit!rul3 v!lu%tar3 e6ecut4 !bliga-ia %atural4 c!relativ4' ,ECIUNEA A II-A CLA,I<ICAREA OBLIGAIILOR CI(ILE N RA)ORT DE OBIECTUL LOR 4< Clasificare0 % ra$!rt de !biectul l!r3 !bliga-iile civile #e cla#i"ic4 0% !bliga-ii de a da3 !bliga-ii de a face 5i !bliga-ii de a nu face' 9#li$a-ia "e a "a este e!presia consensualismului "reptului mo"ern, ce se e!prim, prin i"eea c, simplul consim-,m.nt transfer, "reptul "e proprietate sau mai e!act c, o#li$a-ia "e a face pre"area posesiei "e "rept a lucrului, se consi"er, (n"eplinit, prin c)iar (nc)eierea contractului0 'ac, #unul nu a fost pre"at efectiv la "ata (nc)eierii actului /uri"ic, o#li$a-ia "e#itorului se "is/un$e (n "ou, o#li$a-ii "istincte 8i anume2 o#li$a-ia "e a conserva 8i p,stra #unul p.n, la pre"are (o#li$a-ie "e a face ce urmeaz, s, fie e!ecutat,) 8i o#li$a-ia "e a pre"a #unul (tot o#li$a-ie "e a face ce urmeaz, s, fie e!ecutat,)!!!iii0 7ot referitor la o#li$a-ia "e a "a, tre#uie re-inut c, uneori, aceasta este "e e!ecutare unic, (c.n" prive8te (nstr,inarea unor #unuri in"ivizi#ile), iar alteori este "e e!ecutare succesiv, la "ate presta#ilite (cum este cazul contractelor "e furnizare)0 3a r.n"ul s,u, o#li$a-ia "e a face poate fi "e e!ecutare unic,, cum este pre"area unui #un cert sau "e e!ecutare succesiv,, la "iferite intervale "e timp (cazul me"icului care acor", (n$ri/iri me"icale), iar uneori continu, (cazul asi$ur,rii con"i-iilor "e locuit pe "urata e!isten-ei contractului "e (nc)iriere)0 9#li$a-ia "e a nu face nu poate fi conceput, "ec.t ca o o#li$a-ie "e e!ecutare continu,, (ntruc.t orice fapt, a "e#itorului potrivnic, a#sten-iunii "atorate "uce, "e fapt, la (nc,lcarea acestei o#li$a-ii0 'istinc-ia "intre o#li$a-iile "e a "a, a face 8i a nu face se poate realiza 8i prin raportare la posi#ilitatea e!ecut,rii acestora0 9#li$a-ia "e a "a, se e!ecut, tot"eauna (n natur,0 Cre"itorul acestei o#li$a-ii poate o#-ine oric.n" posesia "e fapt a lucrului asupra c,ruia a "o#.n"it "reptul "e proprietate prin apel la for-a "e constr.n$ere a statului0 9#li$a-ia "e a face ca 8i o#li$a-ia "e a nu face, (n caz "e nee!ecutare, se transpune (ntr-o e!ecutare prin ec)ivalent sau mai e!act, "uce la plata "e "aune-interese, potrivit art0 1A:5 C0 civ0, "ac, nu se poate o#-ine e!ecutarea (n natur,0 'e asemenea, o#li$a-ia "e a "a, a face 8i a nu face se "istin$ (ntre ele 8i "up, cum e!ecutarea lor presupune sau nu fapta e!clusiv, a "e#itorului0 A#t"el3 dac4 !bliga-iile de a da 5i a "ace $!t "i e6ecutate u%e!ri 5i de c4tre u% ter-3 !bliga-ia de a %u "ace %ece#it4 cu e6clu#ivitate "a$ta de a #e ab-i%e a debit!rului'
14

,ECIUNEA A III-A N RA)ORT DE ,CO)UL UR+RIT 1OBLIGAII DE RECULTAT ,AU DE ,CO) *I OBLIGAII DE DILIGEN2 A' OBLIGATIILE DETER+INATE 1DE RECULTAT3 DE ,CO)2' 5A No-iune0 Obliga-iile deter&i%ate #au de re ultat3 !dat4 e6ecutate3 a#igur4 !b-i%erea u%ui a%u&it re ultat 1e6e&$lu3 !bliga-ia c4r4u5ului de a tra%#$!rta lucrul 0%credi%-at 0% ace#t #c!$ la de#ti%a-ie2' Ace#te !bliga-ii #e c!%#ider4 e6ecutate %u&ai dac4 #e !b-i%e re ultatul ur&4rit' B' OBLIGAIILE DE DILIGEN 51 No-iune0 Obliga-iile de dilige%-4 1!bliga-iile-&ijl!ace2 ti%d c4tre ati%gerea u%ui #c!$3 dar %u $reti%d %ea$4rat reali area #c!$ului3 cer8%d di% $artea debit!rului ! c!%duit43 care c!%#t4 %u&ai 0% de$u%erea #tr4da%iei 1dilige%-el!r2 cerute de reali area #c!$ului3 "4r4 a #e cere ace#tuia #4 reali e e #c!$ul 1e6e&$lu3 &edicul are !bliga-ia de a 0%griji b!l%avul $!trivit regulil!r $r!"e#iu%ii 5i cuceriril!r 5tii%-el!r &edicale3 %u 0%#4 5i cea de a evita #uc!&barea lui2' ,ECIUNEA A I(-A CLA,I<ICAREA OBLIGAIILOR N RA)ORT DE O)OCABILITATE A' OBLIGAIILE ORDINARE 52 No-iune0 Obliga-iile !rdi%are #e caracteri ea 4 $ri% aceea c4 debit!rul e#te -i%ut #4 r4#$u%d4 cu 0%tregul #4u $atri&!%iu $e%tru e6ecutarea ace#t!ra' A8a"ar, o#li$a-iilor or"inare, care alc,tuiesc re$ula, le sunt proprii su# aspectul opoza#ilit,-ii toate re$ulile care c.rmuiesc "repturile relative0 B' OBLIGAIILE REALE 5 No-iune0 Obliga-iile reale666iv #e caracteri ea 4 $ri% aceea c4 debit!rul e#te -i%ut #4 r4#$u%d4 $e%tru 0%de$li%irea l!r3 0% li&itele u%ui bu% #au u%!r bu%uri deter&i%ate a%u&e' 3iteratura "e specialitate, "istin$e "ou, cate$orii "e o#li$a-ii reale2 unele sunt o#li$a-ii "e a face ce apar ca accesorii ale unui "rept real a c,rui soart, /uri"ic, o urmeaz, (obligaii propter rem)!!!v0 C' OBLIGAII O)OCABILE TERILOR =? Obliga-iile !$! abile ter-il!r 1scriptae in rem2 sunt o#li$a-iile strict le$ate "e posesia lucrului0 Cre"itorul nu poate o#-ine satisfacerea "reptului s,u "ec.t "ac, posesorul actual al lucrului va fi o#li$at s, respecte acest "rept, "e8i nu a participat "irect 8i personal la formarea raportului "e o#li $a-ie ("e e!2 (n cazul locatarului, folosin-a lucrului (nc)iriat r,m.ne nesc)im#at, 8i (n cazul (n care (nainte "e a e!pira contractul, locatorul (nstr,ineaz, lucrul, noul proprietar fiin" o#li$at s, respecte "repturile ce revin locatarului, c)iar "ac, nu a fost parte la (nc)eierea contractului)!!!vi0 3iteratura /uri"ic, cunoa8te 8i alte clasific,ri ale o#li$a-iilor2 o#li$a-ii /uri"ice 8i o#li$a-ii morale= o#li$a-ii patrimoniale 8i e!trapatrimoniale= o#li$a-ii reale 8i personale, asupra c,rora nu este cazul s, mai insist,m (ntruc.t au format o#iect "e stu"iu (n ca"rul teoriei $enerale a "repturilor su#iective0 D' I+)ORTANTA CLA,I<ICRII 55 Importan-a0 Acea#t4 cla#i"icare $re i%t4 ! i&$!rta%-4 de!#ebit4 #ub a#$ectul $!#ibilit4-il!r de reali are a i%tere#el!r credit!ril!r' 1n cazul o#li$a-iilor or"inare, cre"itorul are "oar "reptul "e $a/ $eneral asupra #unurilor e!istente (n patrimoniul "e#itorului, ceea ce nu opre8te efectuarea unor opera-ii /uri"ice care pot avea "rept o#iect aceste #unuri0
Cre"itorul este, (n acest caz, e!pus riscului insolva#lit,-ii, risc ce poate avea "ou, cauze2 a) este foarte pro#a#il ca "e#itorul s, fie "e rea-cre"in-, 8i s,-8i provoace insolva#ilitatea prin acte "e (nstr,inare a #unurilor, c)iar simulate, situa-ie (n care cre"itorul, pentru realizarea crean-ei sale, va tre#ui mai (nt.i s, ac-ioneze (n /usti-ie pe "e#itor 8i pe ter-ii cu care acesta a intrat (n raporturi /uri"ice pentru a revoca actele /uri"ice (nc)eiate (n "auna sa (ac-iunea paulian, sau revocatorie) 8i, numai "up, aceea s, poat, urm,ri #unurile "e#itorului= #) este, posi#il, (ns,, ca "e#itorul s, nu fie "e rea-cre"in-,, "ar el s, nu poat, s, fie (n m,sur, "e a se ocupa (n cele mai #une con"i-ii "e propriile sale tre#uri (un ne$li/ent sau un risipitor - prodigus - cum spuneau romanii), stare "e pe urma c,reia s, profite ter-ii0 1n aceast, situa-ie, evi"ent, cre"itorul poate ac-iona pentru refacerea solva#ilit,-ii, intro"uc.n" ac-iune (n /usti-ie, "e aceast, "at, su#ro$.n"u-se (n locul "e#itorului, (mpotriva ter-ilor (ac-iunea o#lic, sau su#ro$atorie), "up, care poate realiza urm,rirea #unurilor "in patrimoniul s,u0

Nu (ncape (n"oial, asupra faptului c,, "in acest punct "e ve"ere, o#li$a-iile reale prezint, serioase avantaje pentru cre"itor2 "e#itorul nu mai poate "ispune "e #unul sau #unurile afectate a $aranta realizarea o#li$a-iilor sale "e cre"itor, c,ci acesta "in urm, are la (n"em.n, "reptul "e urm,rire, (n #aza c,ruia va
15

putea urm,ri acele #unuri (n m.inile oricui s-ar afla ele, "ar 8i "reptul "e preferin-,, (n #aza c,ruia, (n cazul (n care 8i al-ii ar ri"ica preten-ii (mpotriva "e#itorului, el, cre"itorul, se va (n"estula cu preferin-, (primul) (n preten-iile sale 8i numai "up, aceea, "ac, mai este posi#il, 8i ceilal-i0 ,ECIUNEA A (-A CLA,I<ICAREA N RA)ORT DE IC(ORUL LOR OBLIGAIILOR

56 &rezentarea clasific,rii0 % "u%c-ie de criteriul i v!rului l!r3 !bliga-iile civile #u%t de &ai &ulte "eluri7 a, obligaii nscute din actele juridice civile10 o#li$a-ii n,scute "in conven-ii= 20 o#li$a-ii n,scute "in actul unilateral "e voin-,= b, obligaii nscute din &aptul juridic licit 10 o#li$a-ii civile n,scute "in (m#o$,-irea f,r, /ust temei= 20 o#li$a-ii civile n,scute "in $estiunea "e afaceri= 0 o#li$a-ii n,scute "in plata lucrului ne"atorat (plata ne"atorat,)= c, obligaiile civile nscute din &aptul juridic ilicit (cauzarea "e pre/u"icii, a"ic,, "in "elictul civil)0 ") 5: Enumerare0 )!trivit ace#tui criteriu3 !bliga-iile civile #u%t7 10 o#li$a-iile civile n,scute "in conven-ii= 20 o#li$a-iile civile n,scute "in actul unilateral "e voin-,= 0 o#li$a-iile civile n,scute "in (m#o$,-irea f,r, /ust temei= 40 o#li$a-iile civile n,scute "in $estiunea "e afaceri= 50 o#li$a-iile civile n,scute "in plata ne"atorat,= 60 o#li$a-iile civile n,scute "in "elictul civil (cauzarea "e pre/u"icii)0 ,ECIUNEA A (I-A CLA,I<ICAREA OBLIGAIILOR DU) CU+ ,UNT ,AU NU A<ECTATE DE +ODALITI 5; Clasificare $eneral,0 )rivite di% $u%ct de vedere al &!dalit4-il!r ce le $!t a"ecta3c!%"!r& art 9FG> di% N!ul C!d civil3 !bliga-iile $!t "i7 9 )ure #i #i&$le B' ,i&$leD B' A"ectate de &!dalitati )Comple*e)0 5<0 Obliga-iile #u%t #i&$le - (sau pure 8i simple) c.n" cuprin" numai elementele structurale ale raportului /uri"ic "e o#li$a-ie, a"ic,2 su#iec-ii, o#iectul, con-inutul 8i sanc-iunea0 9#li$atiile sunt $ure intrucat se nasc si$ur si ime"iat, fiin" e!ecutate ime"iat ce s-au nascut, "in proprie initiativa sau la cererea cre"itorului0 9#li$atiile sunt #i&$le "eoarece reprezinta le$aturi /uri"ice intre "oua persoane si au ca o#iect o sin$ura pretatie, Acestea nu sunt suscepti#ile "e mo"altati0!!!vii 9#li$atia este simpla si nu con"itionata si in cazul in care "epin"e "e un eveniment care, fara ca partile sa stie, avusese "e/a loc in momentul in care "e#itorul s-a o#li$at su# con"itie0!!!viii In actuala re$lementare a co"ului civil, o#li$atia simpla nu mai este "efinita prin raportare la o#li$atia comple!a0 Se o#serva ca nu mai sunt pastrate "istinctiile, operate "e "octrina, intre o#li$atiile pure si simple si o#li$atiile pure si cimple!e, "eoarece o#li$atia simpla se i"entifica, in noul inteles, cu o#li$atia pura, iar o o#li$atie nu poate fi in acelasi timp si simpla si comple!a0!!!i! =G Obliga-iile #u%t c!&$le6e - c.n" pe l.n$, aceste elemente, cuprin" 8i altele ca2 termenul sau con"i-ia0 &rin "enumirea *mo"alit,-ile o#li$a-iilor+ (n-ele$em s, evoc,m o#li$a-iile comple!e afectate "e termen sau con"i-ie, "e8i aceast, "enumire este frecvent folosit, pentru evocarea tuturor o#li$a-iilor comple!e, a"ic, nu numai a celor afectate "e termen sau con"i-ie, ci 8i a celor cu su#iecte multiple 8i cu o#iecte multiple0 >: <eluri' 3e$ea re$lementeaz, o#li$a-iile con"i-ionale 8i o#li$a-iile cu termen (n ca"rul contractului (1 <6-142AC0 civ0)!l, acesta (ns, nu e!clu"e faptul c, pot fi afectate "e mo"alit,-i 8i o#li$a-iile e!tracontractual,0 a) Obligaia cu termen (art0 1411-142A C0 civ0)!li 1n principiu, orice o#li$a-ie poate fi afectat, "e termen0
16

Termenul - este un eveniment viitor 8i cert (n privin-a realiz,rii sale, (ns, (n privin-a "atei realiz,rii el poate fi2 sigur, c.n" este "inainte cunoscut 8i nesigur c.n" nu se 8tie (ntin"erea ('e e!2 (-i voi presta (ntre-inere pe timpul vie-ii)0 Termenul este suspensiv*lii - c.n" are ca efect am.narea e!ecut,rii unei o#li$a-ii ('e e!2 (-i voi presta (ntre-inere (ncep.n" cu "ata "e 10A101<<<)0 Termenul este e*tinctiv*liii - c.n" are ca efect stin$erea e!ecut,rii unei o#li$a-ii (E!2 (-i voi presta (ntre-inere p.n, la "ata "e A10A502AAA)0 3a implinirea lui, o#li$atia se stin$e0 7ermenul este legal c.n" este prev,zut "e le$e= judiciar*liv c.n" este fi!at "e instan-, 8i convenional c.n" este sta#ilit printr-un act /uri"ic0 7ermenul se "eose#e8te "e con"i-ie prin faptul c, el nu suspen", an$a/amentul, ci numai am.n, e!ecutarea0 #) Obligaiile condiionale sunt o#li$a-iile afectate "e con"i-ie, iar "repturile la care "au na8tere aceste o#li$a-ii se numesc "repturi con"i-ionale0 9#li$a-iile sunt con"i-ionale c.n" perfectarea lor "epin"e "e un eveniment viitor necert (art01 << C0 civ0)!lv0 9#li$a-iile pot fi afectate "e orice fel "e con"i-ii2 cauzale, potestative sau mi!te, cu e*cepia con"i-iilor imposi#ile, ilicite, imorale care, conform le$ii, sunt lovite "e nulitate0 Condiia cau%al este aceea care "epin"e "e )azar", (nt.mplare 8i nu este nici (n puterea cre"itorului 8i nici (n cea a "e#itorului0 Condiia potestativ - este aceea a c,rei realizare "epin"e "e voin-a p,r-ilor raportului /uri"ic "e o#li$a-ie 8i ea poate fi2 - con"i-ie potestativ, pur*lvi - este cea a c,rei realizare "epin"e e!clusiv "e voin-a uneia "in p,r-i ("e o#icei se re$,se8te su# formularea2 *"ac, voi vrea+, *"ac, voi "ori+ etc0)0 - con"i-ie potestativ, simpl - este cea a c,rei realizare "epin"e at.t "e voin-a uneia "in p,r-i, c.t 8i "e un element e!terior acesteia ("e e!02 *(-i voi vin"e apartamentul "ac, plec (n alt ora8+ )0 Condiia mi*t - este cea a c,rei realizare "epin"e "e voin-a uneia "intre p,r-i 8i "e voin-a unei ter-e persoane ("e e!2 (-i v.n" casa "ac, m, voi c,s,tori)0 'up, efectele pe care le pro"uce, con"i-ia poate fi2 suspensiv sau re%olutorie0 Condiia suspensiv- este cea "e a c,rei realizare "epin"e na8terea unei o#li$a-ii ("e e!2 (-i v.n" ma8ina "ac, iau e!amenul la facultate)0 Condiia re%olutorie - este cea "e a c,rei realizare "epin"e stin$erea unei o#li$a-ii ("e e!2 (-i v.n" ma8ina, (ns, "ac, reu8esc la facultate, v.nzarea va fi reziliat,)0 CARTEA A II-A IC(OARELE OBLIGAIILOR TITLUL I-CON,IDERAII GENERALE A,U)RA IC(OARELOR OBLIGAIILOR CI(IL CA)ITOL UNIC NOIUNEA *I CLA,I<ICAREA IC(OARELOR OBLIGAIILOR CI(ILE %&$'()N&* ( N2'()N& 61 No-iune' )ri% i v!rul !bliga-iei 0%-elege& #ur#a care 0i d4 %a5tere' Sursa o#li$a-iilor civile o constituie faptele /uri"ice stricto senso "e pro"ucerea c,rora le$ea lea$, na8terea anumitor efecte /uri"ice, a"ic, crearea raporturilor /uri"ice "e o#li$a-ie0 'e asemenea, actele /uri"ice civile, cu "eose#ire cea mai important, specie a acestora - contractul -, constituie surs, a o#li$a-iilor civile, ele n,sc.n" raporturi /uri"ice "e o#li$a-ie0 %&$'()N&* * ((-* $,*%(0($*1&* (852*1&,21 23,(4*'((,21 $(5(,& 92.1(5(. $2+),)( $(5(, 12-:N 62 Clasificare!lvii0 Co"ul civil clasific, izvoarele o#li$a-iilor (n c!%tracte, actul u%ilateral, ge#tiu%ea de a"aceri, i&b!gatirea "ara ju#ta cau a, $lata %edat!rata, "a$ta ilicita si, ca noutate, !rice alt act #au "a$t $e care legea leaga %a#terea u%ei !bligatii' 6 'eose#iri0 C!dul civil a%teri!r de la 9H>?3 cla#i"ica i v!arele !bliga-iil!r 0% c!%tracte3 delicte3 cva#idelicte 5i legea'
1:

Acea#ta cla#i"icare era #u#ce$tibila de a $ri&i ur&at!arele critici7 $e de ! $arte3 cla#i"icarea $are a "i $rea c!&$le6a3 de!arece #e c!&$lica cu %!tiu%i i%utileD $e de alta $arte #i 0% #e%# !$u#3 ea e#te i%c!&$leta $e%tru ca %u cu$ri%de t!ate i v!arele de !bligatii %&$'()N&* * (((-* $,*%(0($*1&* (852*1&,21 23,(4*'((,21 .. (/0 (1.1( 64 Enumerare'6lviiiDi% art 99>= di% N!ul C!d Civil3re ulta ca #u%t i v!are ale !bliga-iil!r civile7 9' c!%tractul B' actul juridic u%ilateral7 - $r!&i#iu%ea u%ilaterala - $r!&i#iu%ea $ublica de rec!&$e%#a F' "a$tul juridic licit7 - ge#tiu%ea de a"aceri - i&b!gatirea "ara ju#ta cau a - $lata %edat!rata ?' "a$ta ilicita 1ra#$u%derea civila2 - ra#$u%derea civila delictuala - ra#$u%derea civila c!%tractuala =' !rice alt act #au "a$t de care legea leaga %a#terea u%ei !bligatii' 3. $,*%(0($*1&* (852*1&,21 23,(4*'((,21 $(5(,& N 1*921. +& -*N(0&% .*1&* 52(N'&( 21( ,(9%* -*N(0&%.;1(( *$&%.&(* 65 Clasificare' Di% ace#t $u%ct de vedere3 i v!arele !bliga-iil!r civile #e cla#i"ic4 0% 7 a) izvoare voluntare (cele ce constau (n manifestarea "e voin-, (n scopul pro"ucerii unor anume efecte /uri"ice)0 Intr, (n aceast, cate$orie actele /uri"ice civile (contractul si actul unilateral "e voin-,)= #) izvoarele nevoluntare (faptele /uri"ice stricto senso)2 - evenimentele /uri"ice= - ac-iunile omene8ti s,v.r8ite f,r, inten-ia "e a pro"uce efecte /uri"ice TITLUL *$.), <)1(+($ $* (8521 +& 23,(4*'(( CA)ITOLUL I-CONTRACTUL %&$'()N&* ( N2'()N& *. +&0(N('(* ,&4*,; 66'efini-ia "ata "e Co"ul civil rom.n' C!dul civil regle&e%tea a c!%tractul i% art'99>> ca "ii%d .ac!rdul de v!i%ta di%tre d!ua #au &ai &ulte $er#!a%e cu i%te%tia de a c!%#titui3 &!di"ica #au #ti%ge u% ra$!rt juridic/' >I''efini-ia "at, "e Co"ul civil anterior si Co"ul civil francez ' )!trivit art' G?B di% C!dul civil a%teri!r de la 9H>?3i% vig!are $a%a la a$aritia actualului C!d civil3 JC!%tractul e#te ac!rdul 0%tre d!ua #au &ai &ulte
$er#!a%e #$re a c!%#titui #au #ti%ge 0%tre d8%#ii u% ra$!rt juridicJ' De5i regle&e%t4rile %!a#tre de la 9H>? #u%t de i%#$ira-ie "ra%ce 43 6li6 de"i%i-iile date de cele d!u4 i v!are de dre$t #e a#ea&4%43 dar %u #u%t ide%tice' % art' 9::9 C!dul Civil "ra%ce d4 ur&at!area de"i%i-ie7 Jle c!%trat e#t u%e c!%ve%ti!% $ar laKuelle u%e !u $lu#ieur# $er#!%%e# #L!blige%t e%ver# u%e !u $lu#ieur# autre# M d!%%er3 M "aire3 !u M %e $a# "aire KuelKue c;!#eJ 1c!%tractul e#te c!%ve%-ia $ri% care u%a #au &ai &ulte $er#!a%e #e !blig4 "a-4 de u%a #au &ai &ulte $er#!a%e #4 dea3 #4 "ac4 #au #4 %u "ac4 u% a%u&it lucru2' 6: &aralel, (ntre cele "ou, "efini-ii le$ale ' A5a cu& a& #ubli%iat deja3 de5i regle&e%t4rile %!a#tre de la 9H>? #u%t de i%#$ira-ie "ra%ce 43 de"i%i-iile date c!%tractului #e a#ea&4%43 dar %u #u%t ide%tice' 3. +&0(N('(* +*.; +& +2$.1(N; 6;'efini-ia0 )!trivit art' G?B C' civ' .c!%tractul e#te ac!rdul 0%tre d!u4 #au &ai &ulte $er#!a%e #$re a c!%#titui #au #ti%ge 0%tre d8%5ii u% ra$!rt juridic/' % a"ar4 de c!%#tituirea #au #ti%gerea u%ui ra$!rt juridic3 c!%tractul are 5i virtutea de a &!di"ica 5i $e aceea de a tra%#&ite u% a#e&e%ea ra$!rt' De5i c!dul %u de"i%e5te c!%tractul ca i v!r de !bliga-ii3 0% "!r&ularea te6tului i%dicat3 %!-iu%ea e#te cu$ri%#4 0% .ra$!rtul juridic/ care i&$lic4 de!$!triv4 dre$tul credit!rului 5i !bliga-ia debit!rului' % cu$ri%#ul artic!lel!r care #ucced de"i%i-iei 1art' G?F-G?I2 c!dul $re i%t4 0%#4 c!%tractul ca i v!r de !bliga-ii 0% &!d $reci#'
1;

II

3iteratura /uri"ic, "efine8te contractul ca fiin" acor"ul (ntre "ou, sau mai multe persoane (n scopul "e a pro"uce efecte /uri"icel, a"ic, "e a na8te, mo"ifica, transmite sau stin$e raporturi /uri"ice li0 6< &aralel, (ntre conven-ie 8i contract ' )!r%i%d de la te6tul de i%#$ira-ie al C!dului civil r!&8%3 re#$ectiv art' 9::9 di% C!dul civil "ra%ce care de"i%e5te c!%tractul ca "ii%d .! c!%ve%-ie $ri% care u%a #au &ai &ulte $er#!a%e #e !blig4 #4 dea3 #4 "ac4 #au #4 %u "ac4 ceva/3 u%ii aut!ri lii au c!%#iderat c4 %!-iu%ea de c!%ve%-ie ar avea ! #"er4 de cu$ri%dere &ai &are dec8t cea de c!%tract' % c!%"!r&itate cu acea#t4 !$i%ie3 c!%tractul e#te 0%t!tdeau%a ! c!%ve%-ie3 $e c8%d c!%ve%-ia %u e#te 0%t!tdeau%a u% c!%tract' C!%tractul ar "i #$e-4 0% cu$ri%#ul ge%ului3 ge%ul "ii%d c!%ve%-ia'

A8a"ar, prin an$a/amentele "e onoare, tre#uie s, (n-ele$em acele acor "uri ale c,ror p,r-i 8tiu sau tre#uie s, 8tie c, nu pot apela la for-a "e constr.n$ere a statului (n caz "e nee!ecutare0 Frontiera "intre an$a/amentele "e onoare 8i contract tre#uie sta#ilit, pornin" "e la i"eea care anim, acor"ul "e voin-,, lucru ce este "ificil "e realizat (n anumite situa-ii0 Este, astfel, (n afar, "e orice "u#iu, c, nu e!ist, un acor" "e voin-, care s, implice aplicarea re$ulilor contractului "e "epozit (n faptul c, o persoan, accept, ca un furnizor al s,u s,-8i parc)eze automo#ilul (ntr-o curte sau (n cazul clientului care-8i las, un o#iect la un #arman0 'ar, (n cazul unei (n-e le$eri (n care, spre e!emplu, o #,tr.n, s-ar oferi s, spri/ine un t.n,r cu o su m, "e #ani pentru cump,rarea unui autoturism, iar acesta s, o plim#e cu autoturismul cump,rat astfel, ar fi "ificil pentru instan-a sesizat, cu /u"ecarea cauzei (n eventualitatea unui liti$iu, s, sta#ileasc, care este frontiera "intre acor"urile "e pur, curtoazie 8i contract 8i (n ce m,sur, se aplic, re$ulile acestei "in urm, institu-ii0 1n concluzie, contractului (i este caracteristic, natura sa #ilateral,, natur, pe care o au 8i conven-iile, "ar 8i faptul c,, f,r, rezerve, el ", na8tere unei o#li$a-ii, ceea ce-l "eose#e8te "e unele cate$orii "e conven-ii0 %&$'()N&* * ((-* ,(3&1.*.&* $2N.1*$.)*,; /( 12,), 52(N'&( N $2N.1*$. liii
In"iferent "e perioa"a la care ne raport,m, la #aza oric,rui contract, a stat voin-a comun, a p,r-ilor "e a contracta, "e aici rezult.n" rolul "eterminant pe care aceasta (l are (n crearea contractelor precum 8i (n sta#ilirea con-inutului lor0 Evolu-ia rolului voin-ei (n contracte e!plic, 8i evolu-ia concep-iilor privi toare la li#ertatea contractual,0 'ac, $.n"irea comentatorilor Co"ului civil, su# impulsul iluminismului, era impre$nat, "e un li#eralism total, ce pornea "e la un mare in"ivi"ualism, care pe planul "reptului civil s-a tra"us (n fun"amentarea principiului autonomiei "e voin-,, $.n"irea mo"ern, circumscrie voin-a /uri"ic, ce st, la #aza contrac tului, necesit,-ilor "e or"in /uri"ic pe care le confi$ureaz, te!tele le$ale e"ic tate (n scopul asi$ur,rii or"inii pu#lice 8i respect,rii #unelor moravuri0 :A 7eoria autonomiei "e voin-,0 % e#e%-43 te!ria aut!%!&iei de v!i%-43 $!r%i%d de la c!%ce$tul de libertate3 #e "u%da&e%tea 4 0% $la%ul dre$tului $e trei idei7 - li#ertatea "e a contracta sau nu, contractul fiin" principalul izvor "e o#li$a-ii, celelalte izvoare, "elictele, cvasi"elictele 8i cvasicontractele av.n" un rol nesemnificativ= - li#ertatea formelor "e contract, (n sensul c, "ac, e!ist, acor"ul "e voin-,, conteaz, foarte pu-in forma su# care se e!prim, aceasta0 Co"ul civil a consa crat, astfel, principiul consensualismului, potrivit c,ruia pentru a "a na8tere, mo"ific, sau stin$e raporturi o#li$a-ionale, este suficient simplul acor" "e voin-, al p,r-ilor= - li#ertatea "e con-inut a contractului, cont.n" foarte pu-in ec)ili#rul o#iec tiv al "repturilor 8i o#li$a-iilor p,r-ilor0 Simplul fapt c, un contract a fost acceptat "e o parte (nseamn, c, el corespun"e intereselor sale0 :10%estr.n$erea li#ert,-ii contractuale' Re#tr8%gerea libert4-ii c!%tractuale #e "ace $ri%7 !bliga-ii legale de a c!%tractaD i%terdic-ia i%#er4rii u%!r clau e abu iveD !bliga-ia i%cluderii u%!r clau e de $r!tec-ia c!%#u&at!ruluiD aut!ri 4ri ad&i%i#trative $realabile etc' Autoritatea pu#lic, a instaurat astfel, un control, pentru a compensa ine $alitatea p,r-ilor0 Ea ac-ioneaz, a"eseori, ca un stan"ar" al contractelor0 Cel care re"acteaz, contractul supus a"eziunii, fiin" o#li$at s, se raporteze la un contract-tip, c,ruia s,-i ane!eze "ispozi-iile le$ale ce-l re$lementeaz,0 1n prezent, /urispru"en-a 8i "octrina sunt unanime (n a aprecia c, li#ertatea contractual, const, (n "reptul su#iectiv "e a ac-iona pe t,r.m contractual, (n conformitate cu "reptul o#iectiv 8i (n limitele prev,zute "e acesta0 3i#ertatea contractual, nu mai este conceput,, a8a"ar, ca o li#ertate a#so lut,, "e"us, "in voin-a autonom, a omului *ci ca o li#ertate concret,, "e"us, "in 'eclara-ia @niversal, a 'repturilor 9mului, "in Constitu-ie, "in Co"ul civil 8i "in alte le$i or$anicelivD, este, a8a"ar, *o li#ertate limitat, "e normele le$ale "e or"ine pu#lic, 8i "e re$ulile sociale "e comportare, care privesc or"inea pu#lic,, a"ic, "e norme 8i re$uli superioare contractului, (ntruc.t fac parte "in or"inea "e "rept a societ,-ii+0 :1 Compara-ie (ntre contract 8i le$e ' A c!&$ara c!%tractul cu legea 0%#ea&%4 a #ubli%ia ur&4t!arele de!#ebiri &ai i&$!rta%te7 - le$ea con-ine re$uli "e con"uit, $enerale, a#stracte 8i impersonale o#li $atorii pentru to-i su#iec-ii "e "rept civil, pe c.n" contractul o#li$, numai p,r-ile 8i av.nzii lor cauz,= - le$ea re$lementeaz, raportul /uri"ic civil a#stract, pe c.n" contractul (specie a actului /uri"ic civil) re$lementeaz, raportul /uri"ic civil concret, a"ic, le$,turile (n care p,r-ile intr, (n limitele ca"rului /uri"ic oferit "e "reptul o#iectiv=

1<

- le$ea e!prim, voin-a "e stat, voin-a electoratului (nf,-i8at, "e or$anul le$islativ, (n timp ce contractul, fiin" opera p,r-ilor, (ncorporeaz, voin-a p,r-ilor (este fructul acesteia)= - le$ea este opera unui or$an "e stat - or$anul le$islativ -, pe c.n" con tractul este opera p,r-ilor, persoane fizice sau persoane /uri"ice= - contractul poate fi mo"ificat prin voin-a p,r-ilor, le$ea numai "e c,tre or$anul le$islativ, cu respectarea unei proce"uri anume0 :2 &,rere izolat,0 % literatura de #$ecialitate lv #-a e6$ri&at 5i $4rerea $!trivit c4reia3 dac4 c!%tractele %u $!t "i e6ecutate $e%tru c43 0%tre ti&$3 #-a #c;i&bat #itua-ia ec!%!&ic4 a $4r-il!r3 #e ad&ite revi uirea l!r $e%tru ceea ce #-a %u&it .i&$revi iu%e 0% $rivi%-a #c;i&b4rii #itua-iei ec!%!&ice/3 di% i%i-iativa credit!rului' E#te ceea ce #e e6$ri&4 $ri% "!r&ula7 rebu# #ic #ta%dibu#' : %ecunoa8tere' Libertatea de a c!%tracta e#te recu%!#cut4 0% "av!a rea tutur!rlvi3 dar ea e#te -4r&urit43 0% #e%#ul c4 .%u&ai c!%ve%-iile legal "4cute au $utere de lege 0%tre $4r-ile c!%tracta%te/ lvii' 3i#ertatea contractual, se e!prim,, "in punctul "e ve"ere al formei, (n re$ula consensualit,-ii conven-iilor, potrivit c,reia, pentru vali"itatea unei conven-ii este suficient acor"ul "e voin-, al p,r-ilor, afar, numai "ac, ar fi vor#a "e contracte reale sau solemne, iar e!ecutarea o#li$a-iilor se face a8a cum ele au fost asumate2 pacta sunt servan"a0

2(C340/(. . 444-.
$2N.1*$.), /( *$.), <)1(+($ $(5(, :4 Concep-ie0 Actul juridic civil a "!#t de"i%it ca "ii%d .1'''2 ! &a%i"e#tare de v!i%-4 cu i%te%-ia de a $r!duce e"ecte juridice3 re#$ectiv3 de a %a5te3 &!di"ica 5i #ti%ge u% ra$!rt juridic civil c!%cret/ lviii #au .1'''2 &a%i"e#tarea de v!i%-4 i%terve%it4 0% #c!$ul de a $r!duce e"ecte juridice c!%creti ate 0% crearea3 &!di"icarea3 tra%#&iterea #au #ti%gerea u%ui ra$!rt juridic civil c!%cret/ li6' Contractul a fost "efinit ca fiin" *(000) acor"ul (ntre "ou, sau mai multe persoane (n scopul "e a pro"uce efecte /uri"icel!, a"ic, "e a na8te, mo"ifica, transmite sau stin$e raporturi /uri"ice l!i0 :5 Sfer, "e cuprin"ere0 Di% a%ali a de"i%i-iei cel!r d!u4 categ!rii juridice - actul juridic civil 5i c!%tractul - re ult47 a) actul /uri"ic civil este manifestarea "e voin-, intervenit, (n inten-ia "e a pro"uce efecte /uri"ice, (n timp ce contractul este un acor" (acor"ul "e voin-,) intervenit pentru a pro"uce efecte /uri"ice= #) manifestarea "e voin-, (n cazul actului /uri"ic civil este necircumstan -iat, su# aspectul num,rului su#iectelor "e "rept civil, ceea ce (nseamn, c,, (n acest caz, voin-a poate fi unilateral, (manifestat, "e o sin$ur, persoan,) sau, putem fi (n prezen-a unui acor" "e voin-, (voin-a manifestat, "e "ou, sau mai multe persoane care, (mpreun,, realizeaz, acor"ul voin-elor lor )= c) (n cazul contractelor se vor#e8te numai "e *acor"ul+ ("e voin-,) intervenit (ntre "ou, sau mai multe persoane (n scopul (000)= ") (n raport "e aceste elemente rezult, c, actul /uri"ic civil are o sfer, "e cuprin"ere mai mare "ec.t contractul, ca "eci (ntre actul /uri"ic civil 8i contract e!ist, un raport ca "e la $en ((ntre$), la specie (parte), (ntre$ul ($enul) fiin" primul (actul /uri"ic civil), iar specia (partea) - contractul0 :6 Contractul este principala specie a actului /uri"ic civil ' C4 e#te a5a3 re ult4 di% ur&4t!arele $reci 4ri7 a) ca sfer, "e cuprin"ere, contractul acoper, (n mare m,sur, sfera "e cuprin"ere a actului /uri"ic civil= #) actele /uri"ice #ilaterale (contractele) au o frecven-, (n via-a /uri"ic, coti"ian, incompara#il mai mare "ec.t actele /uri"ice civile unilaterale= oamenii, realiz.n" sau nu ima$inea a ceea ce fac, (nc)eie zilnic un num,r im presionant "e contracte0 Este suficient c,, "e pil",, zilnic oamenii cump,r, cele necesare )ranei 8i avem, prin e!trapolare la toate nevoile lui, ima$inea apro!imativ, a impresionantului num,r "e contracte pe care le (nc)eie= c) (ntre actele /uri"ice civile, contractul constituie cate$oria /uri"ic, "e "rept civil f,r, "e care opera-iile /uri"ice (ntre su#iectele "e "rept civil nu pot fi concepute= ") contractului (i sunt consacrate numeroase te!te le$ale, "e un"e c.m pul "e re$uli /uri"ice mult mai vast (n raport cu celelalte acte /uri"ice civile etc0 :: %e$lement,rile /uri"ice (n materia contractului 3 $ri% e6tra$!lare3 #e a$lic4 0% u%ele $rivi%-e actului juridic civil' C;iar di% &!dul de de"i%ire a actului juridic civil de c4tre literatura de #$ecialitate - de"i%irea3 $e de ! $arte3 a di"eritel!r #$ecii ale #ale3 iar3 $e de alt4 $arte3 de"i%irea ge%eral4 a ace#tui act - l6ii re ult4 c43 0% c!%turarea c!%ce$tului de act juridic civil #e $!r%e5te de la regle&e%t4rile juridice c!%#acrate celei &ai i&$!rta%te #ale #$ecii - c!%ve%-ia 1c!%tractul2 - 5i de alte #$ecii $recu& !"erta3 te#ta&e%tul etc'
Su# aspectul re$lement,rii cate$oriilor /uri"ice - act /uri"ic civil 8i contract - prezint, interes cu titlu "e e!emplu urm,toarele preciz,ri2 a) (n cazul unor clasific,ri (n materia actelor /uri"ice civile se porne8te "e la re$lement,rile consacrate fie (n materia contractelor, fie (n materia altor cate$orii /uri"ice "e "rept civil, Co"ul civil necon-in.n" o re$lementare $eneral, (n aceast, privin-,= #) (n privin-a con"i-iilor actului /uri"ic civil nu e!ist, re$lement,ri /uri"ice anume "estinate a le re$lementa= (n aceast, situa-ie "octrina 8i practica /u"ec,toreasc, au "ecis c, "ispozi-iile art0 <4; C0 civ0l!iii care re$lementeaz, *con"i-iile esen-iale pentru vali"itatea unei conven-ii (000)+ sunt aplica#ile, (n acela8i timp, (prin e!trapolare) 8i actului /uri"ic civil etc0

,ECIUNEA A I(-A
2A

$,*%(0($*1&* $2N.1*$.&,21 "1(54 4/.144 9entru prima dat, ntr-o reglementare de importana $odului civil este introdus o clasificare a contractelor (Sec-iunea a 2-a "in 7itlul II al C,r-ii a C-a N *'espre o#li$a-ii+)0 &.n, la acest moment, clasificarea actelor /uri"ice a r,mas "oar pe seama "octrinei, astfel (nc.t (n literatura "e specialitate nu a e!istat unanimitate "e p,reri cu privire la criteriile "e clasificare 8i la num,rul "e clasific,ri ale contractelor0 ;10Importan-a clasific,rii' C!%tractele #e cla#i"ic4 di% &ai &ulte $u%cte de vedere' <iecare di%tre cla#i"ic4rile ce le v!& #ubli%ia %u $re i%t4 %u&ai u% i%tere# $ur te!retic3 ci 5i u% i%tere# $ractic' Cel &ai ade#ea3 cali"icarea c!%tractului ca "4c8%d $arte di%tr-! a%u&e categ!rie3 "ace ca acel c!%tract #4 $r!duc4 a%u&ite c!%#eci%-e juridice3 di#ti%cte de cele $e care le $r!duc c!%tractele a$ar-i%8%d alt!r categ!rii' :; Clasificarea contractelor' % ra$!rt de cet4-e%ia $4r-il!r' % "u%c-ie de cet4-e%ia $4r-il!r3 c!%tractele #e cla#i"ic4 0% c!%tracte interne 5i c!%tracte e#terne' Atu%ci c8%d a&bele $4r-i3 i%di"ere%t de "a$tul dac4 e#te v!rba de $er #!a%e "i ice #au de $er#!a%e juridice3 #u%t #ubiecte r!&8%e de dre$t3 #u%te& 0% $re e%-a u%ui c!%tract i%ter%' Dac4 u%a di%tre $4r-i e#te ! $er #!a%4 "i ic4 #au juridic4 #tr4i%43 iar cealalt43 ! $er#!a%4 "i ic4 #au juridic4 r!&8%43 #u%te& 0% $re e%-a u%ui c!%tract e6ter%' $riteriile de clasificare i categoriile de contracte ce rezult, "in "ispozi-iile art0 11:1-11:: C0civ02 3. $,*%(0($*1&* $2N.1*$.&,21 +)9; $2N'(N).), ,21 :< Criteriul folosit0 1n func-ie "e con-inutul lor, contractele se clasific, (n c!%tracte #i%alag&atice 5i c!%tracte u%ilaterale' ;A Contractele sinala$matice' C!%tractele #i%alag&atice7 #u%t c!%tractele care dau %a5tere la !bliga-ii reci$r!ce 0%tre $4r-il6iv' <iecare $arte di% c!%tract 05i a#u&4 !bliga-ii 5i3 bi%e0%-ele#3 d!b8%de5te 5i dre$turi' De $ild43 0% c!%tractul de v8% are-cu&$4rare l6v3 v8% 4t!rul 05i a#u&4 !bliga-ia de a tra%#&ite dre$tul de $r!$rietate a#u$ra lucrului v8%dut #au3 du$a ca 3 dre$tul va%dut3 de a-l $reda #i #a il gara%te e $e cu&$arat!r c!%tra evictiu%ii #i viciil!r bu%ului3 iar cu&$4r4t!rul #e !blig4 #a $reia bu%ul va%dut #i #4 $l4tea#c4 $re-ul' Ne(n"oielnic, v.nz,torul are "reptul "e a pretin"e pre-ul, iar cump,r,torul, "e a pretin"e pre"area lucrului, ceea ce "emonstreaz, c, (n contractele sinala$matice2 a) p,r-ile (8i asum, o#li$a-ii, "ar "o#.n"esc 8i "repturi= #) o#li$a-iile p,r-ilor sunt reciproce, a"ic, tuturor p,r-ilor "intr-un astfel "e contract le revin o#li$a-ii= c) o#li$a-iile p,r-ilor sunt (n str.ns, le$,tur, (cone!e), a"ic, unei anume o#li$a-ii a unei p,r-i (i corespun"e o anume o#li$a-ie a unei alte p,r-i= "e pil",, o#li$a-iei v.nz,torului "e a transmite "reptul "e proprietate asupra #unului v.n"ut (i corespun"e o#li$a-ia cump,r,torului "e a pl,ti pre-ul, sau, o#li$a-iei v.nz,torului "e a pre"a #unul v.n"ut, (i corespun"e o#li$a-ia cump,r,torului "e a primi #unul v.n"ut= ") (n sf.r8it, mai rezult, c, "repturilor "o#.n"ite "e o parte le corespun" o#li$a-iile celeilalte p,r-i, cu alte cuvinte, unui "rept (i corespun"e o o#li$a-ie corelativ,0 'e pil",, "reptului v.nz,torului "e a pretin"e pre-ul (i corespun"e o#li$a-ia cump,r,torului "e a pl,ti pre-ul, iar "reptului cump,r,torului "e a cere pre"area lucrului v.n"ut (i corespun"e o#li$a-ia v.nz,torului "e a pre"a lucrul v.n"ut (vezi sc)ema "e pe pa$ina urm,toare e) %eciprocitatea o#li$a-iilor presupune ca ele s, ai#, ca izvor comun acela8i contract0 'in aceast, sumar, analiz,, se tra$e concluzia c, raporturile /uri"ice ce nasc "intr-un contract sinala$matic sunt raporturi comple!e0 2c$ema sintetic de v6n%are-cumprare a raporturilor sinalagmatice pe modelul contractului

10 'e a pretin"e pre-ul pentru #unul v.n"ut &entru v.nz,tor

21

20 'e a pretin"e ca #unul v.n"ut s, fie primit "e cumparator 'repturi 10 'e a cere s, se transmit, "reptul "e proprietate sau "reptul van"ut 'in contractul "e v.nzarecump,rare &entru cump,r,tor 20 'e a cere s, i se pre"ea #unul v.n"ut 10 'e a transmite "reptul "e proprietate asupra #unului sau "reptul van"ut &entru v.nz,tor 20 'e a pre"a #unul v.n"ut 0 Sa il $aranteze pe cumparator contra evictiunii si viciilor #unului 10 'e a pl,ti pre-ul &entru cump,r,tor 20 'e a primi #unul v.n"ut

9#li$a-ii

'intre cele mai importante c!%tracte #i%alag&atice, amintim2 contractul "e v.nzare-cum,rare, contractul "e sc)im#, contractul "e loca-iune, contractul "e asi$urare etc0 Contractelor sinala$matice li se mai spune contracte bilaterale tocmai pentru a su#linia faptul c, ele con-in o#li$a-ii pentru toate p,r-ile0 ;1 Contractele unilaterale' C!%tractele u%ilaterale #u%t c!%tractele care %a#c !bliga-ii %u&ai $e%tru u%a di% $4r-il6vi3 cealalt4 $arte "ii%d titulara u%!r dre$turi c!relative' Se impune urm,toarea precizare2 este foarte pro#a#il ca at.t (n contractele unilaterale, c.t 8i (n cele sinala$matice s, fie, "e pil",, mai mul-i v.nz,tori 8i mai mul-i cump,r,tori, mai mul-i locatori 8i mai mul-i locatari etc0= no-iunea "e parte (n contract se refer, nu la o sin$ur, persoan, ci c)iar la "ou, sau mai multe persoane care (8i asum, (n acela8i timp aceea8i o#li$a-ie fa-, "e cealalt, partel!vii0ior )ri%tre cele &ai i&$!rta%te c!%tracte u%ilaterale #e e%u&er47 c!%tractul de 0&$ru&ut3 c!%tractul de de$! itl6viii3 c!%tractul de &a%dat 1dac4 e#te gratuit2l6i63 c!%tractul de "ideju#iu%el663 etc' ;2 %aportare la actul /uri"ic civil0 C!%tractul u%ilateral %u e#te u%ul 5i acela5i lucru cu actul juridic u%ilateral' %tr-adev4r3 c!%tractul e#te u% act juridic3 u% ac!rd de v!i%-4 &a%i"e#tat 0% #c!$ul de a $r!duce e"ecte juridice3 adic4 de a %a5te3 &!di"ica3 tra%#&ite !ri #ti%ge ra$!rturi juridice3 dar3 $e c8%d actul juridic u%ilateral e#te !$era 1r!dul3 "ructul2 u%ei #i%gure v!i%-e3 c!%tractul e#te 0%t!tdeau%a !$era a d!u4 #au &ai &ulte v!i%-e3 %atura #a "ii%d3 "4r4 e6ce$-ie3 bilateral4' C)iar "ac, "enumirea lor (acte /uri"ice unilaterale 8i contracte unila terale) este aceea8i, "e8i contractele sunt acte /uri"ice civile, ele nu se confun",, pentru c, #aza "e "istinc-ie este "iferit,, la fel ca 8i planul pe care se poart, "iscu-ia2 - clasificarea actelor /uri"ice civile (n acte unilaterale 8i #ilaterale are la #az, criteriul num,rului "e voin-e (ncorporate (n actele /uri"ice respective, pe c.n" clasificarea contractelor (n contracte #ilaterale (sinala$matice) 8i unilaterale are la #az, criteriul num,rului p,r-ilor care se o#li$,0
; 1n literatura /uri"ic, francez, ' % literatura juridic4 "ra%ce 4 rece%t43 #e di#cut4 $r!ble&a e6i#te%-ei u%ei categ!rii a$arte de acte juridice ce #e %a#c di% &a%i"e#t4ri c!&$le6e de v!i%-4' % e#e%-43 #e #u#-i%e c4 acea#t4 categ!rie de acte juridice i&$lic4 %ece#itatea c!%cur4rii &ai &ult!r v!i%-e la "!r&area l!r3 ca 5i la c!%tract3 dar ele #e a$r!$ie 5i de actul u%ilateral de v!i%-43 0%truc8t acea#t4 &ultitudi%e de v!i%-e ur&4re5te reali area
22

aceluia5i #c!$3 ur&4re5te u% ideal c!&u%3 aju%ge la ! deci ie3 care va #luji aceluia5i i%tere#3 ceea ce %u val!rea 4 0%#4 ! #itua-ie c!%tractual4' Aceast, cate$orie a primit calificarea "e *acte colective+0 Se ", ca e!em plu actul, care (ncorporeaz, "eli#erarea unei a"un,ri, ce rezult, "in (nt.lnirea voin-elor concor"ante ale ma/orit,-ii0 Cre"em c, "iscu-ia prezint, interes, mai ales "in punct "e ve"ere al sta#ilirii criteriilor ce "au $rani-a "intre aceste *acte colective+ 8i actele /uri"ice a"ministrative, al c,ror re$im este ri$uros sta#ilit (n "reptul nostru0

;4 Importan-a acestei clasific,ri' Cla#i"icarea c!%tractel!r 0% c!%tracte #i%alag&atice 5i c!%tracte u%ilaterale re ult43 0% $ri&ul r8%d3 di% "a$tul c4 reci $r!citatea !bliga-iil!r 0% c!%tractele #i%alag&atice "ace ca ace#te c!%tracte #4 aib4 a%u&ite reguli #$eci"ice3 $r!$rii3 reguli care %u "u%c-i!%ea 4 0% c!%tractele u%ilaterale3 #i a%u&e7
Art'9=== c'civ 1al'92 . daca di% c!%ve%tia $artil!r #au di% i&$rejurari %u re ulta c!%trariul3 i% &a#ura i% care !bligatiile $!t "i e6ecutate #i&ulta%3 $artile #u%t ti%ute #a le e6ecute i% ace#t "el/'1ali%'B2 I% &a#ura i% care e6ecutarea !bligatiei u%ei $arti %ece#ita ! $eri!ada de ti&$3 acea $arte e#te ti%uta #a e6ecute c!%tractul $ri&a3 daca di% c!%ve%tia $artil!r #au di% i&$rejurari %u re ulta alt"el/' Art' 9==> C'civ'192 Atu%ci ca%d !bligatiile %a#cute di%tr-u% c!%tract #i%alag&atic #u%t e6igibile3 iar u%a di% $arti %u e6ecuta #au %u !"era e6ecutarea !bligatiei3 cealalta $arte $!ate3 i%tr-! &a#ura c!re#$u% at!are3 #a re"u e e6ecutarea $r!$riei !bligatii3 a"ara de ca ul i% care di% lege3 di% v!i%ta $artil!r #au di% u a%te re ulta ca cealalta $arte e#te !bligata #a e6ecute &ai i%tai/' 1B2 E6ecutarea %u $!ate "i re"u ata daca3 $!trivit i&$rejuraril!r #i ti%a%d #ea&a de &ica i%#e&%atate a $re#tatiei %ee6ecutate3 ace#t re"u ar "i c!%trar bu%ei-credi%te/' Art'9==I C'civ' 192 . Atu%ci ca%d i&$!#ibilitatea de e6ecutare e#te t!tala #i de"i%itiva #i $rive#te ! !bligatie c!%tractuala i&$!rta%ta3 c!%tractul e#te de#"ii%tat de $li% dre$t #i "ara vre! %!ti"icare3 c;iar di% &!&e%tul $r!ducerii eve%i&e%tului "!rtuit' Di#$! itiile art' 9BI? ali%'1B2 l66i #u%t a$licabile i% &!d c!re#$u% at!r' 1B2 Daca i&$!#ibilitatea de e6ecutare a !bligatiei e#te te&$!rara3 credit!rul $!ate #u#$e%da e6ecutarea $r!$riil!r !bligatii !ri $!ate !bti%e de#"ii%tarea c!%tractului' I% ace#t di% ur&a ca 3 regulile i% &ateria re !lutiu%ii #u%t a$licabile i% &!d c!re#$u% at!r/'

a) o parte nu poate pretin"e celeilalte p,r-i s,-8i e!ecute o#li$a-ia, "ac, ea nu 8i-a e!ecutat-o pe a sa= aceasta "in urm, (i poate opune e!cep-ia ne(n"eplinirii contractului (e!ceptio non a"impleti contractus)= #) partea, care si-a e!ecutat o#li$a-ia sau "ove"e8te c, este $ata s, 8i-o e!ecute, poate cere rezolu-iunea contractului, "ac, cealalt, parte refuz, s, e!ecute o#li$a-ia la care este -inut, prin contract= c) "ac, o#li$a-ia nu poate fi e!ecutat, "atorit, for-ei ma/ore l!!ii, cealalt, parte este li#erat, "e o#li$a-ia sa, pentru c, riscul contractual (l suport, "e#itorul o#li$a-iei imposi#il "e e!ecutat (res perit "e#itori)0 Aceast, clasificare prezint, importan-, 8i "intr-un alt punct "e ve"ere2 (nscrisul, ce constat, contractul sinala$matic cerut a fi f,cut (n form, scris,, se va (ntocmi (n at.tea e!emplare c.te p,r-i cu interese contrarii sunt0 Este ceea ce se c)eam, *formula multiplului e!emplar+, care face ca (nscrisul s, ai#, for-a pro#ant, a unui (nscris su# form, privat,0 Aceast, cerin-, nu este pretins, 8i la contractele unilaterale, (n sc)im#, "ac, o#iectul acestora prive8te sume "e #ani sau #unuri fun$i#ile, se pretin"e formula *#un 8i apro#at pentru000+ EEEEEEE0 $. $,*%(0($*1&* $2N.1*$.&,21 N 0)N$'(& +& %$29), )1-;1(. 6$2N.1*$.& $) .(.,) 2N&12% /( $2N.1*$.& $) .(.,) 41*.)(. ;5 Contractele cu titlu oneros'l66iii C!%"!r& 1ali%'9 2 art'99IB N!ul c!d civil3 .c!%tractul $ri% care #e ur&are#te #a i#i $r!cure u% ava%taj i% #c;i&bul !bligatiil!r a#u&ate e#te cu titlu !%er!#/' % ace#te c!%tracte3 "iecare di%tre $4r-i ur&4 re5te u% "!l!#3 ! c!%tra$re#ta-ie3 adic4 reali area u%ui i%tere# $atri&!%ial $r!$riu' I%tr4 0% acea#t4 categ!rie7 c!%tractul de v8% arecu&$4rare3 c!%tractul de #c;i&b3 c!%tractul de l!ca-ie3 etc' Contractele cu titlu oneros sunt (ntot"eauna contracte sinala$matice, (ntruc.t toate p,r-ile (8i asum, o#li$a-ii, fiecare urm,rin" s, o#-in, un ec)ivalent (n sc)im#ul a ceea ce se o#li$,0 Nu are importan-,, "ac, presta-iile, la care se o#li$, o parte, sunt "e o valoare mai mic, sau mai mare "ec.t ec)ivalentul primit0 Contractele lezionare nu pier" caracterul oneros, pentru simplul motiv c, e!ist, o "ispropor-ie v,"it, (ntre presta-iile cone!e la care p,r-ile s-au o#li$at0 ;6 Contractele cu titlu $ratuit'I% ali%'B ale art'99IB N!ul c!d civil . c!%tractul $ri% care u%a di%tre $arti ur&are#te #a $r!cure celeilalte $arti u% be%e"iciu3 "ara a !bti%e i% #c;i&b vreu% ava%taj3 e#te cu titlu gratuit'/ Ace#te c!%tracte #e 0%c;eie 0% i%tere#ul e6clu#iv al u%ei $4r-i3 5i a%u&e3 al $4r-ii c4reia i #e $r!cur4 u% "!l!# de c4tre cealalt4 $arte3 "4r4 a #e da ceva 0% #c;i&b' Contractele cu titlu $ratuit sunt "e "ou, feluri2
2

a) li#eralit,-ile, a"ic, cele ce implic, "iminuarea patrimoniului celui ce se o#li$, cu contravaloarea presta-iei la care se o#li$,, "e e!emplu2 "ona-ia= 8i, #) contractele "e #inefacere sau "ezinteresate, (n care cel ce se o#li$,, prin realizarea presta-iei la care s-a an$a/at, nu-8i "iminueaz, patrimoniul, "e e!emplu como"atul, contractul "e "epozit 8i contractul "e man"at0 ;: Importan-a clasific,rii0 I&$!rta%-a cla#i"ic4rii c!%tractel!r 0% c!%tracte cu titlu !%er!# 5i c!%tracte cu titlu gratuit #e v4de5te 0% #itua-ia 0% care #u%t #u$u#e a%ali ei c!%tractele ce #e a"l4 la gra%i-a di%tre cele cu titlu gratuit 5i cele cu titlu !%er!#' Sunt unele contracte care nu pot fi "ec.t cu titlu oneros ("e pil",, contractul "e v.nzarecump,rare), iar altele, care nu pot fi "ec.t cu titlu $ratuit ("e pil",, "ona-ia 8i como"atul)= unele contracte care, "e re$ul,, sunt cu titlu $ratuit, pot fi 8i cu titlu oneros, "e pil",, "ona-ia afectat, "e sarcini, como "atul (n care se stipuleaz, un pre- etc0 &e "e alt, parte, aceast, clasificare prezint, importan-, 8i "in urm,toarele puncte "e ve"ere2 a) r,spun"erea "e#itorului se apreciaz, mai sever (n contractele cu titlu oneros= #) viciul erorii la contractele cu titlu $ratuit prezint, (nsemn,tate "eose#it, 8i "uce (ntot"eauna la anularea lor= c) ac-iunea paulian, sau revocatorie poate fi promovat, mai u8or la contractele cu titlu $ratuit= ") le$ea impune con"i-ii speciale (n privin-a contractelor cu titlu $ratuit, referitor la capacitatea p,r-ilor, cer.n" uneori forma solemn, (e!emplu, contractul "e "ona-ie)0l!!iv Clasificarea contractului in oneros si cu titlu $ratuit se realizeaza in functie "e caracterul #ilateral sau nu al avanta/elor $enerate "e acesta0 +. $,*%(0($*1&* $2N.1*$.&,21 N 1*921. +& N.(N+&1&* 91&%.*'((,21 $& $2N%.(.)(& 23(&$.), ,21 6$2N.1*$.& $2-).*.(5& /( $2N.1*$.& *,&*.21((7 ;; Contractele comutative' I% c!%"!r&itate cu di#$! itiile art'99IF C!d civil3 . c!%tractul c!&utativ e#te c!%tractul i% care3 la &!&e%tul i%c;eierii #ale3 e6i#te%ta dre$turil!r #i !bligatiil!r e#te certa3 iar i%ti%derea ace#t!ra e#te deter&i%ata #au deteri%abila/ % ace#te c!%tracte3 0%ti%derea $re#ta-iil!r la care $4r-ile #e !blig4 #e cu%!a5te de la 0%ce$ut3 0% #e%#ul c4 e#te deter&i%at4 di% &!&e%tul 0%c;eierii l!r' 1n contractul "e v.nzare-cump,rare, "e pil",, v.nz,torul cunoa8te "e la (n ceput (ntin"erea presta-iilor la care se o#li$, (transmiterea "reptului "e proprie tate asupra unui #un sau a mai multora, certe sau $enerice, e!ist.n" 8i (n acest "in urm, caz - al #unurilor $enerice - elemente necesare pentru sta #ilirea (ntin"erii presta-iei sale) c, tre#uie 8i s, pre"ea #unul sau #unurile res pective, cump,r,torul 8tiin" precis care este pre-ul 8i c, tre#uie s, pl,teasc,0 &,r-ile au, "eci, "e la (nceput, ima$inea e!act, a consecin-elor /uri"ice pe care an$a/atul le pro"uce0 ;< Contractele aleatorii0 Ali%'B al art' 99IF C!d civil3 de"i%e#te c!%tractul aleat!riu ca "ii%d .c!%tractul care3 $ri% %atura lui #au $ri% v!i%ta $artil!r3 !"era cel $uti% u%eia di%tre $arti #a%#a u%ui ca#tig #i ! e6$u%e t!t!data la ri#cul u%ei $ierderi3 ce de$i%d de u% eve%i&e%t viit!r #i i%cert'/ % ace#te c!%tracte 0%ti%derea $re#ta-iei $4r-il!r3 !ri a u%ei $4r-i3 de$i%de de u% eve%i&e%t i%cert3 ceea ce "ace ca 0% &!&e%tul 0%c;eierii c!%tractului #4 %u #e $!at4 cu%!a5te cu certitudi%e 5a%#ele de $ierdere #au de c85tig ale $4r-il!r3 1e6e&$lu3 c!%tractul de l!t!$r!%! #$!rt3 c!%tractul de a#igurare2' Li (n aceste contracte p,r-ile au ima$inea consecin-elor /uri"ice care "ecur$ "in an$a/amentul /uri"ic asumat, "ar numai (ntr-un anume sens= p,r-ile (8i asum, "e la (nceput riscul "e a pier"e, risc ce se accept, (n consi"erarea 8ansei "e c.8ti$ care, o#iectiv, este posi#il,0 Lansa "e pier"ere sau "e c.8ti$ (n contractele aleatorii "epin"e "e un eveniment viitor - alea -, care (n cazul contractului "e lotopronosport, "e pil",, const, (n e!tra$erea numerelor c.8ti$,toare care se pot re$,si (nscrise pe #uletin, eveniment care (ntot"eauna este ulterior (nc)eierii raportului /uri"ic (cump,r,rii #iletului)0 In vec)ea re$lementare, Contractele aleatorii erau consi"erate contracte cu titlu oneros, in"epen"ent "e riscul asumat sau "e 8ansa "e pier"ere sau c.8ti$0 Caracterul oneros se apreciaz, la momentul (nc)eierii contractului, nu la momentul c.n" acel alea face s, primeasc, realizare riscul, sau 8ansa "e c.8ti$0 <A Importan-a clasific,rii0 C!dul civil a%teri!r3 regle&e%ta a&bele c!%tracte i% art' G?I'A&bele categ!rii "aca%d $arte di% cla#a c!%tractel!r cu titlu !%er!#' Actualul c!d civil aduce ! &!di"icare i&$!rta%ta i% #e%#ul ca %u #e &ai c!%diti!%ea a e6i#te%ta cla#i"icarii i% c!&utativ #au aleat!iu de e6i#te%ta caracterului !%er!# al c!%tractului3 a#t"el %u &ai
24

re$re i%ta ! #ubcla#i"icare a c!%tractului cu titlu !%er!#3 ci v!r "i ! cla#i"icare di#ti%cta3 $r!$riui#a'l66v I&$!rta%-a cla#i"ic4rii c!%#t4 0%tr-u% i%tere# juridic7 c!%tractul aleat!riu %u $!ate "i a%ulat $e%tru le iu%e 5i %u #e $!ate cere re !lu-iu%ea $e%tru %ee6ecutare' (a "i3 0%#43 l!vit de %ulitate dac4 li$#e5te ele&e%tul aleat!riu #au dac4 ace#t ele&e%t e#te cau a juridic4 a u%!r j!curi de %!r!c %e$er&i#e de lege' &. $,*%(0($*1&* $2N.1*$.&,21 N 0)N$'(& +& &=&$).*1&* ,21 6$2N .1*$.& $) &=&$).*1& (-&+(*.; /( $2N.1*$.& $) &=&$).*1& %)$$&%(5;7 <1 Contractele cu e!ecutare ime"iat, (instantanee)0 E6ecutarea ace#t!r c!%tracte #e "ace i&ediat du$4 0%c;eierea l!r3 de regul43 !biectul !bliga-iei c!%#t8%d 0%tr-! #i%gur4 $re#ta-ie' <2 Contractele cu e!ecutare succesiv,' E6ecutarea ace#t!r c!%tracte #e de#"45!ar4 0% ti&$3 #ub "!r&a u%!r $re#ta-ii c!%ti%ue 1de e6e&$lu3 c!%tractul de 0%c;iriere de l!cui%-e23 #au #ub "!r&a u%!r $re#ta-ii #ucce#ive 1de e6e&$lu3 c!%tractul de "ur%i are2' < Importan-a clasific,rii' I&$!rta%-a ace#tei cla#i"ic4ri re id4 0% ur&4t!arele7 a) pentru nee!ecutarea "in culp, a contractelor cu e!ecutare ime"iat, opereaz, rezolu-iunea 8i se "esfiin-eaz, cu efect retroactiv (e! tunc), pe c.n" pentru nee!ecutarea "in culp, a contractelor cu e!ecutare succesiv, opereaz, rezilierea 8i sunt "esfiin-ate numai pentru viitor (e! nunc)= #) unele contracte cu e!ecutare succesiv, pot fi reziliate fie prin voin-a oric,rei p,r-i, "e pil", contractul "e loca-iune f,r, termen, fie numai prin voin-a unei p,r-i, cum este contractul "e (nc)iriere "e locuin-e sau contractul "e "epozit= c) "e re$ul,, pro#lema suspen",rii o#li$a-iilor se pune numai la contractele cu e!ecutare succesiv,= ") "e asemenea, aceast, clasificare prezint, importan-, 8i (n privin-a suport,rii riscurilor contractuale, potrivit re$ulilor ce $uverneaz, aceast, materie0 0. $,*%(0($*1&* $2N.1*$.&,21 N 1*921. +& 021-*1&* ,21 6$2N.1*$.& $2N%&N%)*,&, $2N.1*$.& 1&*,& /( $2N.1*$.& %2,&-N&7 <4 C!%tractele c!%#e%#uale' Contractele consensuale sunt contractele pentru a c,ror formare (vali"itate) este suficient acor"ul "e voin-, al p,r-ilorl66vi' 1n "reptul nostru func-ioneaz, re$ula (principiul) consensualit,-ii (solus consensus o#li$at), potrivit c,reia pentru formarea contractului este suficient acor"ul "e voin-, al p,r-ilor0 'e la aceast, re$ul, (nt.lnim urm,toarele d!u4 e6ce$-ii2 contractele reale 8i contractele solemne0 <5 C!%tractele reale' Contractele reale sunt contractele pentru a c,ror vali"itate (formare vala#il,), pe l.n$, acor"ul "e voin-, al p,r-ilor, se cere 8i remiterea (pre"area) unui lucru "e c,tre o parte celeilalte p,r-i ("e e!emplu2 contractul "e (mprumutl!!vii, contractul "e como"atl!!viii, contractul "e "epozitl!!i! 8i contractul "e $a/l!!!)0 <6 C!%tractele #!le&%e' Contractele solemne sunt contractele care, su# sanc-iunea nulit,-ii a#solute, tre#uie s, fie f,cute (n anumite forme0 'eci, pe l.n$, acor"ul "e voin-, al p,r-ilor, pentru vali"itatea contractelor solemne se mai cer a fi (ntrunite unele con"i-ii "e form,, unele formalit,-i0 Se spune c, aceste formalit,-i sunt cerute a" vali"itatem (a" solemnitatem), a"ic, pentru vali"itatea contractului0 Sunt contracte solemne2 "ona-ial!!!i, actele "e (nstr,inarea imo#ilelor 8i contractul "e ipotec,l!!!ii0 Forma cerut, a" vali"itatem (a" solemnitatem) nu tre#uie confun"at, cu forma scris, pe care le$ea o cere uneori pentru "ova"a contractelor (a" pro#ationem)0 1n acest "in urm, caz, le$ea nu con"i-ioneaz, e!isten-a contractului "e e!isten-a unei astfel "e forme, ci numai posi#ilitatea "ove"irii lui= contractul (opera-ia /uri"ic,) e!ist, in"epen"ent "e faptul "ac, s-a f,cut un (nscris care s, consemneze acor"ul "e voin-, al p,r-ilor, numai c, opera-ia /uri"ic, va fi foarte $reu "e "ove"it0 <: Importan-a clasific,rii' I&$!rta%-a ace#tei cla#i"ic4ri re id4 0% %ev!ia de a #tabili dac4 $4r-ile au 0%c;eiat u% c!%tract valid 1valabil2 cu re#$ectarea ceri%-el!r i&$u#e de lege' % ace#t #c!$ #e va #tabili dac43 "ii%d v!rba de u% c!%tract c!%#e%#ual3 c!%#i&-4&8%tul #-a dat 0% c!%di-iile $rev4 ute de legeD dac43 "ii%d v!rba de u% c!%tract real3 $e l8%g4 c!%#i&-4&8%t3 a "!#t re#$ectat4 5i ceri%-a re&iterii bu%uluiD 5i3 dac4 "ii%d v!rba de u% c!%tract #!le&%3 $e l8%g4 c!%#i&-4&8%tul $4r-il!r3 au "!#t re#$ectate ceri%-ele de "!r&4 i&$u#e de lege #ub #a%c-iu%ea %ulit4-ii ab#!lute' 4. $,*%(0($*1&* $2N.1*$.&,21 N $2N.1*$.& N)-(.& /( $2N.1*$.& N&N)-(.& <; Contractele numite' C!%tractele %u&ite #u%t c!%tractele care au ! regle&e%tare #$ecial43 c!re#$u%d u%!r a%u&ite !$era-ii ec!%!&ice' E6e&$le7 c!%tractul de v8% are l666iii3 c!%tractul de l!ca-iu%el666iv3 c!%tractul de #c;i&bl666v3 etc'
25

<< Contractele nenumite0 C!%tractele %e%u&ite #u%t c!%tractele care %u au %u&e $r!$riu 5i %u #u%t #u$u#e u%ei regle&e%t4ri #$eciale3 0%truc8t %u a$ar-i% u%ei a%u&ite categ!rii' )ri% &ijl!cirea ace#t!r c!%tracte #e reali ea 4 !$era-iile juridice cele &ai variate3 $e care $4r-ile d!re#c #4 le #4v8r5ea#c4' Fiin" contracte neformale, contractele nenumite au ca o#iect o presta-ie 8i o contrapresta-ie0 1AA0Importan-a clasific,rii' I&$!rta%-a ace#tei cla#i"ic4ri re id4 0% aceea c43 $e%tru c!%tractele %u&ite3 $4r-ile %u trebuie #4 $revad4 t!ate i&$lica-iile ra$!rturil!r 0% care i%tr43 de!arece ace#tea #u%t regle&e%tate de lege3 dec8t dac4 "ac abateri de la regle&e%t4rile - bi%e0%-ele# #u$letive - ale legii3 $e c8%d3 0% ca ul c!%tractel!r %e%u&ite3 $4r-ile trebuie #4 $revad4 clau e care #e re"er4 la t!ate i&$lica-iile u%!r a#e&e%ea ra$!rturi' >. $2N.1*$.& 91(N$(9*,& /( $2N.1*$.& *$$&%21(( 1AA Contractele principale0 Ace#te c!%tracte au ! e6i#te%-4 de #i%e #t4t4t!areD ele %u de$i%d de alte c!%tracte 1e6e&$lu7 c!%tractul de v8% are-cu&$4rare3 c!%tractul de 0&$ru&ut3 c!%tractul de a%tre$ri 4 etc'2' 1A1 Contractele accesorii' C!%tractele acce#!rii #u%t c!%tractele care3 %eav8%d ! e6i#te%-4 de #i%e #t4t4t!are3 de$i%d de e6i#te%-a alt!r c!%tracte 1e6e&$lu7 clau a $e%al42' 1A2 Importan-a clasific,rii' I&$!rta%-a ace#tei cla#i"ic4ri re id4 0% "a$tul c4 #!arta juridic4 a c!%tractului acce#!riu de$i%de de #!arta c!%tractului $ri%ci$al 1acce#!riu& #eKuitur $ri%ci$ale23 ceea ce 0%#ea&%4 c47 a) vali"itatea contractului accesoriu se aprecieaz, (n func-ie "e vali"itatea contractului principal= #) rezilierea sau rezolu-iunea contractului principal atra$e "up, sine rezilierea sau rezolu-iunea contractului accesoriu= c) "ac, s-a e!ecutat contractul principal, tot astfel se consi"er, 8i contractul accesoriu, etc0 I' CLA,I<ICAREA CONTRACTELOR N <UNCIE DE E<ECTELE LOR 1A Contracte constitutive0 C!%tractele c!%#titutive #u%t c!%tractele care creea 4 ra$!rturi juridice care au 0% c!%-i%utul l!r dre$turi 5i !bliga-ii %!i3 dre$turi 5i !bliga-ii i%e6i#te%te a%teri!r ca atare' Intr, (n aceast, cate$orie2 contractul "e ipotec,, contractul "e uzufruct, etc0 1A4 Contracte translative0 C!%tractele tra%#lative #u%t c!%tractele $ri% care #e #tr4&ut4 u% dre$t di%tr-u% $atri&!%iu 0% altul' I%tr4 0% acea#t4 categ!rie7 c!%tractul de v8% are-cu&$4rare3 ce#iu%ea de crea%-43 etc' 1A5 Contractele "eclarative "e "repturi0 C!%tractele declarative de dre$turi #u%t c!%tractele care de"i%itivea 4 5i c!%#!lidea 4 dre$turi $ree6i#te%te 1care au e6i#tat a%teri!r &!&e%tului 0%c;eierii l!r23 de e6e&$lu3 tra% ac-ia' <. $,*%(0($*1&* $2N.1*$.&,21 N 0)N$'(& +& -2+), N $*1& %& &=91(-; 52(N'* 9;1'(,21 1A6 Contracte ne$ociate0 C!%tractele %eg!ciate de%u&ite 5i .tradi-i!%ale/ #u%t acelea 0% care $4r-ile di#cut43 %eg!cia 4 t!ate clau ele3 "4r4 ca di% e6teri!rul v!i%-ei l!r #4 li #e i&$u%4 ceva' % ca ul 0%c;eierii l!r3 va $utea e6i#ta ! $eri!ad4 a5a- i#4 $rec!%tractual4 0% care au l!c %eg!cierile #au di#cu-iile 0%tre $4r-i' +aj!ritatea c!%tractel!r #u%t c!%tracte %eg!ciate' 99?' C!%tracte de ade iu%e' l###vi C!%tractul de ade iu%e e#te c!%tractul ale c4rui clau e #u%t #tabilite de u%a di%tre $4r-i3 "4r4 $!#ibilitatea ca cealalt4 $arte #4 le di#cute3 ci d!ar ca acea#ta #4 le acce$te3 #itua-ie 0% care c!%tractul #e 0%c;eie3 #au #4 %u le acce$te3 re"u 8%d a#t"el 0%c;eierea lui' Acor"ul "e voin-, (n ca"rul acestor contracte se (nc)eie, "e re$ul,, (ntr-un mo" sui-$eneris, oferta nefiin" a"resat, unei persoane "eterminate, ci pu#licului (e!emple2 contracte (nc)eiate cu societ,-ile "e telefonie, "e $aze, "e electricitate, contractul "e transport pe cale ferat,, etc0)0 Noul $od civil se ocup de reglementarea e#pres a contractului de adeziune , sta#ilin" prin "ispozi-iile art0 11:5 c, e!ist, un asemenea contract *atunci c.n" clauzele sale esen-iale sunt impuse ori sunt re"actate "e una "intre p,r-i, pentru aceasta sau urmare a instruc-iunilor sale, cealalt, parte neav.n" "ec.t s, le accepte ca atare+0 Specificul acestor contracte "e a"eziune const, (n aceea c, ele nu se formeaz, pe #aza "iscu-iilor sau a ne$ocierilor li#ere, ci pe #aza a"eziunii p,r-ii mai sla#e "in punct "e ve"ere economic la proiectul "e contract a c,rui re"actare este realizat, "e c,tre partea mai puternic,0

26

1n aceste contracte, op-iunea a"erentului se re"uce (ntre a (nc)eia sau a nu (nc)eia contractul, la sta#ilirea con-inutului c,ruia voin-a sa nu a avut nicio contri#u-ie, (ntruc.t ofertantul a sta#ilit, "e la (nceput, toate clauzele0 1A: Contracte o#li$atorii'l666vii C!%tractele !bligat!rii #u%t c!%tractele la care c!%di-iile 0%c;eierii l!r #u%t deli&itate3 i&$u#e de lege' Ele #e &ai %u&e#c 5i ."!r-ate/ iar i&$u%erea l!r de c4tre lege are 0% vedere3 "ie $r!tejarea i%tere#el!r c!%tracta%-il!r3 care #u%t !bliga-i #4 le 0%c;eie 1e6e&$lu7 a#igurarea i&!bilel!r23 "ie $r!tejarea i%tere#el!r u%!r ter-i3 cu& e#te ca ul a#igur4rii de r4#$u%dere civil4 $e%tru $r!$rietarii de aut!ve;icule3 0% acea#t4 #itua-ie ur&4ri%du-#e i%de&%i area de c4tre #!cietatea de a#igurare a victi&el!r accide%tel!r $r!du#e cu aut!ve;icule' 1A; 7en"in-e0 Dre$tul c!%te&$!ra% e#te $e cale de a elab!ra ! %!u4 cla#i"icare $!r%i%d de la c!%-i%utul ter&e%il!r de .$r!"e#i!%i5ti/ 5i .$r!"a%i/ 1a&at!ri2'
Conform acestei noi orient,ri, e!primat, pentru prima "at, (n "reptul francez, contractele (nc)eiate (ntre ei, fie "e *profesioni8ti+, fie "e *profani+ (particulari), r,m.n supuse unui re$im tra"i-ional, "ar contractele (nc)eiate (ntre un *profesionist+ 8i un particular se pot numi *contracte "e consum+ 8i tre#uie s, fie $uvernate "e un re$im "e protec-ie a consumatorilor, re$im "in ce (n ce mai e!tins0 A8a"ar, acela8i contract, "up, calitatea p,r-ilor sale, va fi supus unui re $im "iferit= "e e!emplu, v.nzarea automo#ilelor (ntre proprietarii "e parcuri auto sau (ntre particulari nu presupune acelea8i $aran-ii, ca (n cazul $aran-iei "at, "e contractul (nc)eiat (ntre un proprietar "e parc auto 8i un particular0 7ot astfel, (mprumutul, cerut "e un particular prietenului s,u, nu este supus acelora8i formalit,-i ca acela cerut "e la o #anc,0 Fun"amentarea acestei teorii rezi", (n i"eea "e pricepere 8i a#ilitate pe care o au profesioni8tii (n compara-ie cu particularii (amatori, profani) 8i implicit nevoia acestora "in urm, "e a fi prote/a-i prin le$e0 1n "reptul rom.nesc pentru armonizarea le$isla-iei rom.ne cu le$isla-ia comunitar,, la noi (n -ar,, a fost a"optat, 3e$ea nr0 1< O2AAA privin" clauzele a#uzive "intre contractele (nc)eiate (ntre comercian-i 8i consumatoril!!!viii0 3e$ea instituie un tratament /uri"ic e$al tuturor cate$oriilor "e consumatori, f,r, a face "eose#ire (ntre consumatorii persoane fizice, ori persoane /uri"ice0 1n termenii le$ii Fart0 2 alin0 (1)G, prin no-iunea "e consumator, se (n-ele$e *orice persoan, fizic, sau $rup "e persoane fizice constitite (n asocia-ii, care (nc)eie un contract (n afara activit,-ii lor autorizate profesionale sau comerciale+, iar prin no-iunea "e comerciant se (n-ele$e *orice persoan, fizic, sau /uri"ic,, ce (nc)eie un contract in ca"rul unei activit,-i autorizate, comerciale sau profesionale+ Fart0 2 alin0 (2) "in le$eG0 'in analiza art0 al le$ii l!!!i!, rezult, c, aceasta prive8te, f,r, e!cep-ie, toate actele, in"iferent "e forma lor, care vizeaz, vastul "omeniu al consumului0 Art0 4 alin0 (1) "in actul normativ analizat, "efine8te clauza a#uziv,, ar,t.n" c, prin aceasta, se (n-ele$e orice *clauz, contractual, care nu a fost ne$ociat, "irect cu consumatorul000 "ac,, prin ea (ns,8i sau (mpreun, cu alte preve"eri "in contract, creeaz, (n "etrimentul consumatorului 8i contrar cerin-elor #unei-cre"in-e, un "ezec)ili#ru semnificativ (ntre "repturile 8i o#li$a-iile p,r-ilor+ !c, iar prin alin0 (2) se arat, (n mo" e!pres c, va fi consi "erat, ca nefiin" ne$ociat, (n mo" "irect cu consumatorul, clauza *"ac, aceasta a fost sta#ilit,, f,r, a "a posi#ilitatea consumatorului s, influen-eze natura ei, cum ar fi2 contractele stan"ar" sau con"i-iile $enerale "e v.nzare, practicate "e comercian-i pe pia-a pro"usului sau serviciului respectiv+0 Este "e re-inut c,, interpretarea caracterului a#uziv al unei clauze contractuale, presupune o evaluare $lo#al, a contractului, spre a se putea re-ine "ac, acesta a fost presta#ilit unilateral "e comerciant0 1n situa-ia (n care, numai o parte "in clauze au fost ne$ociate cu consumatorul, le$ea se va aplica (n restul clauzelor0 Evi"ent, "up, a"optarea 3e$ii nr0 1< O2AAA privin" clauzele a#uzive "in contractele (nc)eiate (ntre comercian-i 8i consumatori, le$e (n #aza c,reia instan-a "e /u"ecat, are posi#ilitatea s, mo"ifice clauzele contractuale su# sanc-iunea "aunelor (n m,sura (n care contractul r,m.ne (n fiin-, sau s, "esfiin-eze contractul cu "aune-interese, se pune pro#lema "ac, nu s-a l,r$it "omeniul "e aplicare a leziunii (n sistemul nostru "e "rept, aceasta "evenin" aplica#il, 8i (n cazul contractelor "intre ma/ori, atunci c.n" e!ist, o "ispropor-ie v,"it, a presta-iilor0 Apreciem c, nu (n aceast, "irec-ie tre#uie s, avanseze "isputa /uri"ic,, inten-ia le$iuitorului fiin" impunerea unui principiu "e ec)ili#ru (n rela-iile contractuale pornin" "e la "istinc-iile ce tre#uiesc f,cute (ntre profesioni8ti 8i profani0 &rofit.n" "e a#ilitatea lor, (ntr-un anumit "omeniu, profesioni8tii pot s,-8i creeze avanta/e, lu.n" prin surprin"ere consumatorii, ceea ce (n fon" reprezint,, "e fapt, (nc,lcarea o#li$a-iei pozitive precontractuale "e informare pe care o au fa-, "e ace8tia 8i implicit realizarea unei conven-ii cu cauz, imoral,0 Nulitatea conven-iei sau a clauzelor a#uzive tre#uie s, se constate nu (n temeiul leziunii, ci al cauzei imorale, care st, la #aza unui atare act0 'e altfel, aceast, pro#lem, a fost luat, (n "iscu-ie "e Instan-a Suprem, cu mult timp (n urm, (ntr-o "ecizie "e spe-,, care a r,mas oarecum izolat, (n momentul a"opt,rii, "ar care acum revine (n actualitate0 Astfel, confruntat, cu urm,toarea pro#lem, "e "rept, "ac, - 8i, (n caz afirmativ, (n ce con"i-ie - poate fi anulat sau "eclarat nul un contract cu titlu oneros comutativ, (n cazul (n care se constat, o v,"it, "ispropor-ie (ntre presta-iile p,r-ilor, prin "ecizia nr0 : "in 22 mai 1<6<, Instan-a Suprem, a statuat c,, *(n situa-ia (n care, contrar re$ulilor "e
2:

convie-uire social, un contractant a profitat "e i$noran-a sau "e starea "e constr.n$ere (n care s-a aflat cel,lalt, spre a o#-ine avanta/e "ispropor-ionate fa-, "e presta-ia pe care a primit-o aceasta "in urm,, conven-ia respectiv,, nu va putea fi consi"erat, vala#il, (ntruc.t s-ar (ntemeia pe o cauz, imoral, (n sensul art0 <6; C0 civ+0 7re#uie re-inut c, sec-ia civil, a aceleia8i instan-e se m,r$inise anterior (n rezolvarea pro#lemei "e "rept (n "iscu-ie "oar s, enun-e principiul ina"misi#ilit,-ii ac-iunii (n resciziune (ntre ma/ori, invoc.n" "ispozi-iile art0 25 alin0 (1) "in 'ecretul nr0 2O1<540 Instan-a suprem, a statuat (ns, c,, un act /uri"ic lezionar (ntre ma/ori poate fi "eclarat nul, "ac, a fost (nc)eiat prin e!ploatarea st,rii "e constr.n$ere (n care se afla cocontractantul lezat, contrar re$ulilor "e convie-uire social,, "ar nu (n temeiul leziunii, ci al cauzei imorale care st, la #aza unui atare act0 &rin aceea8i "ecizie, promov.n" i"eea c, (n cauza respectiv, partea lezat,, poate, (n principiu, o#-ine constatarea nulit,-ii a#solute a conven-iei pe temeiul cauzei imorale 8i, pe cale "e consecin-,, restituirea presta-iei efectuat, (n #aza actului nul, Instan-a Suprem, a statuat implicit asupra ina"misi#ilit,-ii opunerii, (n cazul "at, a e!cep-iei "e"use "in re$ula *nemo au"itur (000)+, sau "in re$ula (nru"it, cu aceasta *in pari causa turpitu"inis, cessat repetitio+0 1ntr-a"ev,r, #eneficiarul conven-iei morale ar fi putut invoca, eventual, ina"misi#ilitatea ac-iunii p,r-ii lezate, "eoarece aceasta se prevaleaz, "e propria sa turpitu"ine pentru a o#-ine restituirea presta-iei0 Nesocotin" o atare ap,rare posi#il, Instan-a Suprem, a "ecis implicit c, (n situa-ia cercetat, re$ula *nemo au"itur (000)+ nu este aplica#il,0 &otrivit art0 ; "in le$ea (n "iscu-ie, controlul respect,rii "ispozi-iilor acesteia se face "e c,tre reprezentan-ii (mputernici-i ai 9ficiului pentru &rotec-ia Cosumatorului, care, la sesizarea persoanelor fizice sau /uri"ice pre/u"iciate, ori "in oficiu, efectueaz, verific,ri (nc)ein" procese-ver#ale, (n care se consemneaz, faptele constatate, c.t 8i articolele "e le$e (nc,lcate "e comercian-i0 Actul (nc)eiat "e or$anele "e control se transmite, "e (n"at,, la /u"ec,toria (n a c,rei raz, teritorial, s-a s,v.r8it fapta, sau (n a c,rui raz, teritorial, contravenientul (8i are "omiciliul ori se"iul s,u0 1n situa-ia (n care constat, e!isten-a clauzelor a#uzive, potrivit art0 1 "in le$e, instan-a aplic, sanc-iunea amenzii contraven-ionale 8i "ispune "up, caz, fie mo"ificarea clauzelor contractuale, su# sanc-iunea "aunelor, (n m,sura (n care contractul r,m.ne (n fiin-,, fie "esfiin-area contractului cu "aune-interese0 'ac, nu se constat, e!isten-a clauzei a#uzive (n contract procesul-ver#al este anulat0 'ac, se constat,, (ns,, c, fapta a fost s,v.r8it, (n astfel "e con"i-ii, (nc.t, potrivit le$ii penale, s, fie consi"erat, infrac-iune, instan-a /u"ec,toreasc,, va scoate cauza "e pe rol 8i va sesiza or$anele "e urm,rire penal, competente0 'e asemenea, potrivit "ispozi-iilor art0 14, consumatorii pre/u"icia-i prin contractele (nc)eiate cu (nc,lcarea preve"erilor le$ii, pot intenta ac-iuni (n /usti-ie, (n con"i-iile "reptului comun0

N' DU)A ,TRUCTURA LOR3 ,E )OATE DI,TINGE INTRE CONTRACTE ,I+)LE ,I CONTRACTE CO+)LEOE ,AU CONTRACTE-CADRU' 1n timp ce contractele simple sunt acelea prin interme"iul c,rora se realizeaz, o sin$ur, opera-ie /uri"ic,, (n situa-ia contractelor comple#e, sunt realiza#ile "ou, sau mai multe opera-ii /uri"ice0 $od civil reglementeaz (art0 11:6) situaia contractului-cadru, (n-eles ca *acor"ul prin care p,r-ile convin s, ne$ocieze, s, (nc)eie sau s, men-in, raporturi contractuale ale c,ror elemente esen-iale sunt "eterminate "e acesta (alin0 1)0 &rin acest contract se "efinesc termenii $enerali in care urmeaza sa se "eruleze anumite raporturi /uri"ice, fiin" inc)eiate in principal "e profesionisti "eoarece presupun "esfasurarea unei activitati in mo" continuu ,in sensul art0 alin0 "in Co"ul civil care "efineste notiunea "e intreprin"ere0!ci Bo"alitatea "e e!ecutare a contractului N ca"ru, (n special termenul 8i volumul presta-iilor, precum 8i, "ac, este cazul, pre-ul acestora sunt precizate prin conven-ii ulterioare (alin0 2)0 %&$'()N&* * 5-* (-921.*N'* /( 0)N$'((,& $2N.1*$.),)( *. (-921.*N'* $2N.1*$.),)( 1A< Izvor "e o#li$a-ii' C!%tractul e#te u%ul di% i v!arele !bliga-iil!r3 &ai &ult3 e#te cel &ai i&$!rta%t i v!r de !bliga-ii'
11A Frecven-,0 <recve%-a de!#ebit4 a !$era-iil!r c!%tractuale #ubli%ia 4 c8t #e $!ate de bi%e i&$!rta%-a u%ei i%#titu-ii juridice a c4rei caracteri#tic4 e#e%-ial4 c!%#t4 0% a#igurarea egalit4-ii $4r-il!r 0% ra$!rturile juridice a#t"el #tabilite'

2;

%aporturile /uri"ice civile, n,scute cel mai a"esea "in contract, sunt raporturi sociale, au caracter voli-ional 8i se "eose#esc "e celelalte cate$orii "e raporturi /uri"ice prin caracterul lor "u#lu voli-ional, "ar, mai ales, prin faptul c, asi$ur, e$alitatea p,r-ilor (ntre care se lea$,0 Su# acest aspect contractul sta#ile8te raporturi (ntre p,r-i e$ale, (ntre care este e!clus, rela-ia te)nico/uri"ic, "e su#or"onare (nt.lnit, (n raporturile /uri"ice care ca" su# inci"en-a re$lement,rilor apar-in,toare altor ramuri ale "reptului!cii0 111 &lanul consi"er,rii' Ace#t at8t de i&$!rta%t caracter al ra$!rturil!r juridice civile 5i3 deci3 5i al cel!r ce %a#c di% c!%tract3 #e a$recia 4 $e $la%ul 0%c;eierii ace#t!r ra$!rturi3 $e $la%ul "!r&4rii c!%tractel!r' )4r-ile $!t #au %u #4 i%tre 0% ra$!rturi c!%tractuale' Nu #e are 0% vedere 0%ti%derea $re#ta-iil!r la care $4r-ile #e !blig43 ci d!ar "a$tul dac4 #ubiec-ii de dre$t3 $4r-i egale 0% dre$turi3 5i-au &a%i"e#tat - liber3 c!%5tie%t 5i cu i%te%-ia de a #e !bliga - v!i%-a l!r3 ele&e%t e#e%-ial al c!%tractului'

3. 0)N$'((,& $2N.1*$.),)( 112 'iversitate0 C!%tractul 0%de$li%e5te "u%c-ii $e c8t de diver#e3 $e at8t de utile !&ului' 11 1n raporturile "intre persoanele fizice 8i persoanele /uri"ice ' % ra$!rturile di%tre $er#!a%ele juridice 5i $er#!a%ele "i ice3 "u%c-iile c!%tractului $rive#c &!dalit4-ile c!%crete de 0&bi%are a i%tere#el!r $articulare3 ale i%dividului3 cu cele ge%erale3 ale #!ciet4-ii atu%ci c8%d e#te v!rba de $er#!a%e juridice de #tat' ,e $!ate t!t a#t"el c!%#idera3 dac4 e#te v!rba de $er#!a%e juridice $rivate3 $e%tru c43 0% ge%eral v!rbi%d3 a#e&e%ea $er#!a%e juridice creea 4 l!curi de &u%c43 $l4te#c i&$! ite 5i reali ea 4 alte activit4-i care i%tere#ea 4 e%titatea !rga%i at4 0% #tat' )ri% i%ter&ediul c!%tractului de &u%c4 #e a#igur43 $e de ! $arte3 reali area c!%cret4 a #arci%il!r 5i "u%c-iil!r #tatului de c4tre &a#a &are de #alaria-i3 $artici$a%-i 0% &!d !rga%i at3 i%#titu-i!%ali at3 la acea#t4 &are !$er4 5i3 $e de alt4 $arte3 reali area ve%ituril!r %ece#are #alaria-il!r $e%tru 0%tre-i%erea $r!$rie 5i a "a&iliil!r l!r' 1n raporturile "intre persoanele fizice, contractul (n"epline8te cele mai variate func-ii, asi$ur.n" )aina /uri"ic, a celor mai "iverse le$,turi pe care le sta#ilesc oamenii0 114 Concluzie' % c!%clu ie3 c!%tractul e#te !&%i$re e%tD el are l!c 0% "iecare &!&e%t 5i latur4 a vie-ii !&ului3 a#igur8%d #ati#"acerea cel!r &ai diver#e trebui%-e ale lui 5i &ijl!ci%d u%itatea de ac-iu%e a !a&e%il!r 0% via-a ec!%!&ic4 5i #!cial43 i&$lic8%du-i 0% leg4turi di%tre cele &ai variate3 0%tre ei3 cu $er#!a%ele juridice #au cu #tatul' Contractul este o cate$orie /uri"ic, in"ispensa#il, vie-ii /uri"ice mo"erne 8i, implicit, vie-ii economico-sociale0 Iat, "e ce este nevoie "e o continu, perfec-ionare a raporturilor contractuale0 1n acest conte!t se poate aprecia c, cel mai important "intre mi/loacele /uri"ice civile, folosite (n realizarea transmiterii "repturilor reale asupra #unurilor "e la un su#iect "e "rept la altul, este contractul0 Aceast, mi8care a #unurilor, corespunz,toare con-inutului conceptului economic cunoscut su# "enumirea *sc)im#ul "e m,rfuri+, (n plan /uri"ic este acceptat, su# "enumirea "e *circuitul /uri"ic al #unurilor+, iar (n planul "reptului civil su# aceea "e *circuitul /uri"ic civil+0 Contractul este principalul instrument /uri"ic prin care se realizeaz, circuitul /uri"ic civil, mecanism care asi$ur, smul$erea (ntre$ii utilit,-i a #unurilor, in"iferent "e natura "reptului "e proprietate, su# toate formele sale0 %&$'()N&* * 5(-* *. %$)1.& $2N%(+&1*'(( $) 91(5(1& ,* %.1)$.)1* $2N.1*$.),)( 115 Enumerare!ciii' )!trivit art' 99IG di% N!u civil3 .C!%ditiile e#e%tiale $e%tru validitatea c!%tractului #u%t792 ca$acitatea de a c!%tractaD B2 c!%#i&ta&a%tul $artil!rD F2u% !biect deter&i%at #i licitD ?2 ! cau a licita #i &!rala'/ Du$a cu& #e $!ate !b#erva3 c!dul civil $ri% artic!lul &e%ti!%at aduce ! &!di"icare i% ce $rive#te c!%ditiile de validitate ale c!%tractului i% ce $rive#te !biectul #i cau a' Daca i% art' G?H C!d civil a%teri!r3 $revedea $e%tru validitatea u%ei c!%ve%tii .u% !biect deter&i%at #i ! cau a licita/3 %!ul c!d $revede .u% !biect deter&i%at #i licit/ #i .! cau a licita #i &!rala/' C!%"!r& N!ului C!d civil3 !biectul c!%tractului trebuie #a "ie deter&i%at 6civ #au cel $uti% deter&i%abil6cv #i licit6cvi 3 #ub #a%ctiu%ea %ulitatii ab#!lute'6cvii Obiectul e#te ilicit atu%ci ca%d e#te $r!;ibit de lege #au c!%travi%e !rdi%ii $ublice !ri bu%el!r &!ravuri6cviii I% ce $rive#te cau a6ci63 acea#ta trebuie #a e6i#te' #a "ie licita #i &!rala c' Cau a e#te ilicita ca%d e#te c!%trara legii #i !rdi%ii $ublice3 $recu& #i% i% ca de "raudare a legii ci3 #i i&!rala ca%d e#te c!%trara bu%el!r &!ravuri'

2<

Cau a ilicita #au i&!rala atrage %ulitatea ab#!luta a c!%tractului daca e#te c!&u%a !ri3 i% ca c!%trar3 daca cealalta $arte a cu%!#cut-! #au trebuia #a ! cu%!a#ca3 iar li$#a cau ei atrage %ulitatea relativa3 cu e6ce$tia ca ului i% care c!%tractul a "!#t gre#it cali"icat #i $!ate $r!duce alte e"ecte juridice'cii % &!d e6ce$-i!%al3 atu%ci c8%d legea $reti%de3 #ub #a%c-iu%ea %ulit4-ii ab#!lute3 ca u% c!%tract #4 "ie "4cut cu re#$ectarea u%!r c!%di-ii de "!r&4 1c!%tractele #!le&%e2 #e adaug4 0%c4 ! c!%di-ie e#e%-ial47 "!r&a'ciii Co"ul civil, in art0 1244, re$lementeaza o#li$ativitatea inc)eierii prin inscris autentic, su# sanctiunea nulitatii a#solute, a conventiilor care stramuta sau constituie "repturi reale care urmeaza a fi inscrise in cartea funciara, iar in art0 1245 se instituie o#li$ativitatea inc)eierii contractelor prin mi/loacele electronice in forma prevazuta in le$ile speciale0 Atunci c.n" una "in p,r-i este o persoan, /uri"ic,, (n ceea ce prive8te con "i-iile esen-iale pentru vali"itatea actelor /uri"ice, se va -ine seama "e principiul specialit,-ii capacit,-ii "e folosin-,, principiu potrivit c,ruia persoana /uri"ic, poate intra (n raporturi /uri"ice 8i, "eci, poate "o#.n"i "repturi 8i asuma o#li$a-ii, numai "ac, acestea corespun" scopului pentru care a fost (nfiin-at0 Contractele care sunt f,cute cu (nc,lcarea acestui principiu sunt nuleciv0 &e "e alt, parte, este "e o#servat c, (n cazul contractului "e societate, pe l.n$, con"i-iile esen-iale (nt.lnite la orice contract, mai sunt necesare "ou,2 aportul asocia-iilor 8i realizarea "e #eneficii0 1n felul acesta, se pune accentul pe libertatea de voin contractual , f,r, ca aceasta s, fie supus,, "e principiu, unor ri$ori formale, solemne, asi$ur.n"u-se astfel, celeritate circuitului civil0 Cu privire la cele patru condiii de fond, ele pot fi grupate n dou mari componente 2 acordul de voina al prilor (reprezentat "e consim-,m.ntul p,r-ilor 8i capacitatea lor "e a contracta) 8i coninutul contractului (o#iectul 8i cauza fiin" cele care "au con-inutul actului /uri"ic)0 *.$*9*$(.*.&* +& * $2N.1*$.* 9' N!-iu%i ge%erale 9'9' De"i%i-ie Este acea con"i-ie $eneral,, "e fon", esen-ial, pentru (nc)eierea contractului, care const, (n aptitu"inea su#iectelor "e "rept "e a "eveni titulare "e "repturi 8i o#li$a-ii, prin (nc)eierea "e acte /uri"ice, re$ula fiin" aceea a capacit,-ii, iar e!cep-ia, "e strict, re$lementare, a incapacit,-ii0
4n Cod civil anterior, se"iul materiei privin" capacitatea "e folosin-, 8i "e e!erci-iu at.t a persoanei fizice, c.t 8i a persoanei /uri"ice, se re$,sea (n principal, (n "ispozi-iile 'ecretului nr0 54O1<5;0 Astfel, potrivit art0 5 alin0 2 "in 'ecretul nr0 54O1<5;, *capacitatea "e folosin-, (a persoanei fizice) este capacitatea "e a avea "repturi 8i o#li$a-ii+, iar capacitatea "e e!erci-iu este *capacitatea persoanei "e a-8i e!ercita "repturile 8i "e a-8i asuma o#li$a-ii, s,v.r8in" acte /uri"ice+ (alin0 )0 1n privin-a persoanei /uri"ice, nu e!ista o "efini-ie a capacit,-ii "e folosin-,, aplic.n"u-se (ns,, pornin"u-se "e la corela-ia "intre capacitatea /uri"ic, a acesteia 8i capacitatea sa civil, 8i "e la formularea $eneral, a art0 5 alin0 2, aceea8i a#or"are a conceptului "e capacitate ((n-eles ca aptitu"ine a su#iectului colectiv "e "rept civil "e a avea "repturi 8i o#li$a-ii civile)0 3a fel, (n privin-a capacit,-ii "e e!erci-iu a persoanei /uri"ice, (n a#sen-a unei "efini-ii le$ale, aceasta era (n-eleas, (n "octrin,cv, ca reprezent.n" aptitu"inea su#iectului colectiv "e "rept civil, "e a "o#.n"i "repturi 8i e!ercita "repturi su#iective civile 8i "e a-8i asuma 8i (n"eplini o#li$a-iile civile, prin (nc)eierea "e acte /uri"ice "e c,tre or$anele sale "e con"ucere0

9'B' )ri%ci$iul ca$acit4-ii de a c!%tracta' E6ce$-ii $od $ivil pstreaz, evident, principiul capacitii de a contracta, care reprezint regula, e#cepiile fiind de strict reglementare i aplicare. 1n acest sens, potrivit art0 11;A N0 C0 civ0, poate contracta orice persoan, care nu este "eclarat, incapa#il, "e le$e 8i nici oprit, s, (nc)eie anumite contracte, iar "ispozi-iile art0 11;1 N0C0civ0 fac trimitere, (n privin-a capacit,-ii "e a contracta, la "ispozi-iile $enerale cuprinse (n Cartea I a Co"ului (*'espre persoane+)cvi0 1n ce prive8te persoanele fizice, persoanele incapa#ile "e a contracta, (ntruc.t nu pot e!prima un consim-,m.nt vala#il sunt, potrivit art0 4 N0C0civ0, minorii care nu au (mplinit v.rsta "e 14 ani 8i interzi8ii /u"ec,tore8ti, situa-ii (n care actele se (nc)eie prin reprezentan-ii lor le$ali, (n con"i-iile prev,zute "e le$ecvii si prin mo"alitatile re$lementate "e art0 1A4-1;6 Co" civil0
A

B'B'9'F' Ca$acitatea $er#!a%ei juridice Li (n privin-a persoanei !uridice, re$ula este, "e asemenea, aceea a capacit,-ii (persoana /uri"ic, poate avea orice "repturi 8i o#li$a-ii civile, afar, "e acelea care, prin natura lor sau potrivit le$ii, nu pot apar-ine "ec.t persoanei fizice, conform art0 2A6 N0C0civ0)0 &rincipiul capacit,-ii "e a (ntocmi acte /uri"ice este su#or"onat principiului specialit,-ii capacit,-ii (n situa-ia persoanelor /uri"ice &r scop patrimonial, av.n" (n ve"ere c, acestea pot avea *"oar acele "repturi 8i o#li$a-ii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului sta#ilit prin le$e, actul "e constituire sau statut+ (art0 2A6 alin0 2 N0C0civ0)0 'e8i re$ula este ca persoana /uri"ic, s, "o#.n"easc, aptitu"inea "e a avea "repturi 8i o#li$a-ii "e la "ata (nfiin-,rii acesteiacviii, se recunoa8te (n acela8i timp, o capacitate "e folosin-, anticipat,, (n sensul ca aceasta s, poat,, c)iar "e la "ata actului "e (nfiin-are, s, "o#.n"easc, "repturi 8i s, (8i asume o#li$a-ii, (ns, numai (n m,sura necesar, pentru ca persoana /uri"ic, s, ia fiin-, (n mo" vala#il (art0 2A5 alin0 N0C0civ0)0 9 derogare "e la capacitatea "e folosin-, anticipat, (recunoscut, "oar (n le$,tur, cu na8terea vala#il, a persoanei /uri"ice) este re$lementat, (n le$,tur, cu li#eralit,-ile care pot fi primite (n con"i-iile "reptului comun, "e la "ata actului "e (nfiin-are sau, (n cazul fun"a-iilor testamentare, "in momentul "esc)i"erii succesiunii testatorului, c)iar 8i (n cazul (n care li#eralit,-ile nu sunt necesare pentru ca persoana /uri"ic, s, ia fiin-, (n mo" vala#il (art0 2A; N0C0civ0)0 1n ce prive8te mo"alitatea "e e!ercitare a "repturilor 8i "e (n"eplinire a o#li$a-iilor "e c,tre persoana /uri"ic,, aceasta se realizeaz, prin interme"iul or$anelor "e a"ministrare ale persoanei /uri"ice, "e la "ata constituirii lorci!0 9'?' ,a%c-iu%ea %ere#$ect4rii i%ca$acit4-ii de a 0%c;eia acte juridice Fiin" vor#a "e nerespectarea unei con"i-ii "e fon", esen-ial, 8i "e vali"itate a contractului, sanciunea care intervine, n principiu, este aceea a nulitii actului (nc)eiat cu neo#servarea re$ulilor referitoare la capacitatea civil, a persoanei0 a2 1n cazul persoanei fizice, actele f,cute "e cel lipsit "e capacitate "e e!erci-iu sau cu capacitate "e e!erci-iu restr.ns,, precum 8i actele f,cute "e tutore f,r, autorizarea instan-ei "e tutel,, atunci c.n" aceast, autorizare este cerut, "e le$e, sunt lovite "e nulitate relativ,, c)iar f,r, "ove"irea vreunui pre/u"iciu (art0 44 N0C0civ0)0
Caracterul nulit,-ii este "eterminat, f,r, (n"oial,, "e natura interesului ocrotit, care este unul personal, "ar (n acela8i timp, se o#serv, instituirea unui regim specific prin noua reglementare , c.t, vreme nu se cere s, se fac, "ova"a e!isten-ei unei v,t,m,ri, a unui pre/u"iciu, ceea ce se (nt.mpl, "e o#icei (n cazul nesocotirii unor norme "e interes particular pentru a atra$e anula#ilitatea0 &e "e alt, parte, aceast, sanc-iune nu este (nl,turat, "e simpla "eclara-ie a celui lipsit "e capacitate "e e!erci-iu sau cu capacitate "e e!erci-iu restr.ns, (n sensul c, este capa#il s, contracteze 8i "oar (n situa-ia (n care incapa#ilul a folosit manopere "olosive, instan-a va putea, la cererea p,r-ii in"use (n eroare, s, consi"ere vala#il contractul, "ac, apreciaz, c, aceasta ar constitui o sanc-iune civil, a"ecvat, (art0 45 N0C0civ0)0 1n ce prive8te invocarea nulitii relative, ea poate fi f,cut, "e c,tre incapa#ilul (nsu8i care, (n ap,rare, poate pretin"e nulitatea actului pentru incapacitatea sa rezultat, "in minoritate ori "in punerea su# inter"ic-ie /u"ec,toreasc,, f,r, ca pe "e alt, parte, persoanele capa#ile "e a contracta s, poat, opune minorului sau interzisului /u"ec,toresc incapacitatea acestuia0 Ac-iunea (n anulare poate fi e!ercitat, "e reprezentantul le$al, "e minorul care a (mplinit v.rsta "e 14 ani, precum 8i "e ocrotitorul le$al, iar (n situa-ia (n care actul s-a (nc)eiat f,r, autorizarea instan-ei "e tutel,, necesar, potrivit le$ii, aceasta va sesiza procurorul pentru promovarea ac-iunii0 Actul anula#il poate fi confirmat "e c,tre minorul "evenit ma/or (c.n" este vor#a "e actul f,cut sin$ur "e acesta (n timpul minorit,-ii, atunci c.n" tre#uia s, fie reprezentat sau asistat)0 'e asemenea, este posi#il, confirmarea actului anula#il f,cut "e tutore f,r, respectarea tuturor formalit,-ilor cerute pentru (nc)eierea lui vala#il,, "ar aceasta, "up, ce a avut loc "esc,rcarea tutorelui (art0 4; N0C0civ0)0

b2 1n cazul persoanei !uridice, lipsa capacit,-ii "e folosin-, (cu e!cep-ia celei recunoscute anticipat), ca 8i nerespectarea principiului specialit,-ii capacit,-ii "e folosin-, pentru persoanele /uri"ice f,r, scop patrimonial sunt sanc-ionate cu nulitate a#solut,0 1n sc)im#, atunci c.n" este vor#a "espre acte (nc)eiate "e or$anele "e a"ministrare ale persoanei (n alc,tuirea c,rora au intrat incapa#ili, cei cu capacitate "e e!erci-iu restr.ns,, cei "ec,zu-i "in "reptul "e a e!ercita o func-ie (n ca"rul acestor or$ane, precum 8i cei "eclara-i prin le$e sau prin actul "e constituire incompati#ili s, ocupe o astfel "e func-ie, sanc-iunea care intervine este aceea a nulit,-ii relative0 Aceasta (nseamn, c, actul nu poate fi anulat pentru simpla (mpre/urare c, persoanele care au f,cut parte "in or$anele "e a"ministrare 8i "e control au fost incapa#ile sau incompati#ile, "ac, nu s-a pro"us o v,t,marec! 0

3. $2N%(-';-:N.),I0 N9JI@NE 9' Acce$-iu%i 116 %e$lementare'c6i C!%#i&-4&8%tul e#te e%u&erat de di#$! i-iile art' 99IGC' civ' $ri%tre c!%di-iile e#e%-iale ale c!%tractului' 11: Consim-,m.nt (n sens lar$' % #e%# larg 1c!%#i&-4&8%tul - cu& #e%tire23 $ri% c!%#i&-4&8%t #e 0%-elege 0%#u5i ac!rdul de v!i%-4 al $4r-il!r di%tr-u% c!%tract' 'in aceast, formulare s-ar putea tra$e concluzia c, n-ar mai fi nevoie "e celelalte elemente structurale, "e vreme ce prin consim-,m.nt (n-ele$em (nsu8i acor"ul "e voin-, al p,r-ilor0 Este a"ev,rat, voin-a este cel mai important element structural al contractului0 'ar, manifestarea "e voin-, a p,r-ilor, luat, fiecare (n parte, (n sens "e a consim-i (consim-,m.nt) nu acoper, (n (ntre$ime toate sensurile 8i valen-ele pro"uc,toare "e efecte /uri"icec!ii0 11; Consim-,m.nt (n sens restr.ns0 % #e%# re#tr8%#3 c!%#i&-4&8%tul 0%#ea&%4 v!i%-a u%eia di%tre $4r-i &a%i"e#tat4 la 0%c;eierea c!%tractuluic6iii' Re ult4 c43 0% acea#t4 acce$-iu%e $ri&e5te c!%#iderare v!i%-a "iec4reia di%tre $4r-i' B' De"i%i-ie 11< 'efini-ie0 Di% $re e%tarea cel!r d!u4 #e%#uri ale %!-iu%ii #e $!ate c!%c;ide c4 $ri% c!%#i&-4&8%t #e 0%-elege acel ele&e%t #tructural 1acea c!%di-ie e#e%-ial42 al c4rei c!%-i%ut e#te dat de e6$ri&area valabil4 a v!i%-ei $4r-il!r - c!%#iderate "iecare 0% $arte 5i 0&$reu%4 - la 0%c;eierea c!%tractului' 12A 'ezvoltare0 Di% a%ali a de"i%i-iei c!%#i&-4&8%tului 5i di% $re e%tarea #e%#uril!r $e care ace#ta le $!ate avea3 #e degaj4 ur&4t!arele idei7 - voin-a este un element fun"amental al contractului= - voin-a este un element l,untric, psi)olo$ic, "eci este su#iectiv,= - voin-a este un proces psi)olo$ic comple! ca structur,, pentru c, se cl,"e8te, a8a cum se va ve"ea, pe "ou, elemente2 consim-,m.nt 8i cauz,, "ar 8i (n privin-a form,rii sale= - formarea voin-ei este un proces ce se realizeaz, (n urm,toarele etape2 a) e!isten-a o#iectiv, a unor nevoi pe care omul "ore8te s, le satisfac,= #) reprezentarea (reflectarea) su#iectiv, a unor asemenea nevoi (n mintea omului, mai e!act formularea scopului urm,rit= c) "eli#erarea (n privin-a a ceea ce urmeaz, a se )ot,r(, (n func-ie "e avan ta/ele ce se pot (nt.lni (n procesul (mplinirii "orin-elor 8i conturarea motivului "eterminant care impulsioneaz, viitoarea parte la (nc)eierea contractului= ") )ot,r.rea "e a (nc)eia contractul, )ot,r.re e!teriorizat, "e parte= 8i, e) pentru procesul volitiv "e formare a consim-,m.ntului - con"i-ie esen -ial, a contractului - prezint, relevan-, nu numai motivul impulsiv, ci 8i motivul "eterminant care a (mpins partea s, ia )ot,r.rea ()ot,r.rea e!teriorizat,)0 II0 C9N'IJII3E C9INJEI (C9NSIBJPBQN7@3) %e$lementare0c!ivCon"itiile "e vala#ilitate ale consimtamantului se $asesc e!pres in "ispozitiile art0 12A412A5 C0civ0 Conform acestor relementari, pentru a fi vala#il e!primat 8i a pro"uce efecte /uri"ice, consim-,m.ntul tre#uiesa fie #eri!#, dat (n "eplin, libertate (s, nu fie afectat "e vicii care s,-l altereze) c!v si e6$ri&at 0% cu%!5ti%-4 de cau 4' ,$re de!#ebire de vec;iul c!d civil3 u%de c!%ditiile de valabilitate ale consimtamantului erau re$lementate "e art0 <5 ,0 in care se facea referire "oar la viciile "e consimtamant, actualul co" civil impune pe lan$a con"itiile le$ate "e ine!istenta viciilor "e consimtamant, necesitatea seriozitatii consimtamantului0 3ipsa con"itiei seriozitatii consimtamantului atra$enulitatea relativa, conform art0 1252 C0civ0c!vi 1250Consim-,m.ntul tre#uie s, emane "e la o persoan, cu "is cern,m.nt' )r!ble&a ca$acit4-ii "!r&ea 4 !biectul trat4rii u%ei alte c!%di-ii a c!%tractului7 ca$acitatea de a c!%tracta' Este important a se preciza, cu prile/ul prezent,rii acestei con"i-ii "e vala#ilitate a consim-,m.ntului, c, nu este suficient ca aceasta s, emane "e la o persoan, capa#il,, fiin" necesar ca persoana respectiv, s, ai#, "iscern,m.nt, a"ic, s, ai#, puterea efectiv, "e a aprecia asupra consecin-elor /uri"ice care se vor pro"uce (n #aza respectivului act0 3ipsa "iscernamantului este acea stare "e fapt care $aseste partea, c)iar si numai vremelnic, intr-o stare care o pune intr-o neputinta "e a realiza urmarile faptelor sale0c!vii

&recizarea se impune pentru c, sunt persoane care, potrivit con"i-iei "e v.rst,, sunt consi"erate a avea capacitatea "eplin, "e a (nc)eia acte /uri"ice (capacitate "e e!erci-iu "eplin,), "ar nu au "iscern,m.nt "atorit, unor tul#ur,ri vremelnice, precum2 #e-ia, )ipnoza, somnam#ulismul, m.nia puternic, (a# irato)0 1n acor" cu "octrina, practica /u"iciar, a statuat c, lipsa "iscern,m.ntului (n e!primarea voin-ei nu relev, ine!isten-a consim-,m.ntului, ci un simplu viciu al acestuia0 Consim-,m.ntul este unul "in elementele esen-iale ale oric,rui act /uri"ic 8i e!prim, voin-a persoanei la (nc)eierea actului respectiv0 3ipsa cu "es,v.r8ire a consim-,m.ntului face, ca actul astfel (nc)eiat, s, fie sanc-ionat cu nulitatea a#solut,0 Conform art0 12A5 alin0 1 N0C0civ0, este anulabil contractul nc"eiat de o persoan care, la momentul nc"eierii acestuia se afla, fie i numai vremelnic, ntr-o stare care o punea fie i numai vremelnic n neputin de a-i da seama de urmrile faptei salec#viii0 In situatia in care contractul este inc)eiat "e o persoana care este pusa ulterior su# inter"ictie, acesta poate fi anulat "aca la momentul can" actul a fost facut, cauzele punerii su# inter"ictie e!istau si erau in"eo#ste cunoscutec!i!0 In aceasta situatie, /u"ecatorul investit cu solutionarea cererii "e punere su# inter"ictie va tre#ui, in situatia a"miterii ei, sa sta#ileasca prin )otarare "e la ce moment au e!istat cauzele punerii su# inter"ictie0c!! 121 Consim-,m.ntul tre#uie s, fie "at cu inten-ia "e a se o#li$a0 Nu&ai c!%#i&-4&8%tul "4cut cu i%te%-ia de a #e !bliga $r!duce e"ecte juridice 1a%i&! c!%tra;e%di %eg!tii2' ,e $!ate deduce cu u5uri%-4 c4 &a%i"e#tarea v!i%-ei "4cut4 0% glu&43 di% $riete%ie3 curt!a ie #au c!&$le e%-4 %u $!ate $r!duce e"ecte juridice' 7ot astfel, manifestarea voin-ei cu o rezerv, mintal, (reservatio mentalis), manifestarea voin-ei (n mo" foarte va$ sau su# o con"i-ie potestativ, pur, nu poate an$a/a, "eci nu poate pro"uce efecte /uri"ice0 E!ercitarea efectiv, (manifestare efectiv,) a voin-ei (nseamn, mai mult "ec.t *a vrea+, (nseamn, a vrea (n mo" efectiv, ceea ce presupune seriozitate (n e!primarea ei, presupune o voin-, si$ur,0 E!primarea voin-ei cu inten-ia "e a se o#li$a nu este unul 8i acela8i lucru cu o simpl, $lum,, c,ci cel ce "ore8te ceva nu (nseamn, neap,rat c, vrea s,-8i asume un an$a/ament /uri"ic, iar cel ce face o simpl, $lum, sau face o ofert, (n /oac,, ori o ofert, cu rezerve care pro"uc (n"oieli asupra a ceea ce vrea, nu realizeaz, un act "e voin-, cu valoare /uri"ic, proprie0 Este foarte important a se sta#ili "ac, p,r-ile au "orit s, realizeze "oar un act pur aparent, simulat, care (n realitate nu e!prim, a"ev,rat, lor voin-,, situa-ie (n care un asemenea act nu pro"uce neap,rat efecte /uri"ice, pentru c, este $reu "e sta#ilit "ac, p,r-ile au ac-ionat cu a"ev,rat (n sensul asum,rii unor an$a/amente /uri"ice privin" s,v.r8irea unei presta-ii0 7re#uie v,zut, (ns,, "ac, nu cumva astfel "e manifest,ri "e voin-, pro"uc, totu8i, efecte fa-, "e ter-i (penitus e!tranei), c,ci ace8tia nu aveau "e un"e s, cunoasc,, "ac, p,r-ile 8i-au "e$)izat voin-a, motiv pentru care ei pot ale$e, (n privin-a efectului, fie actul pu#lic, "ar mincinos, fie actul secret, "ar sincer0 1n concluzie, partea contractant, autoare a unei manifest,ri "e voin-,, (ntr-un contract sinala$matic, (8i ", consim-,m.ntul pentru a-8i asuma un an$a/ament /uri"ic0 C)iar (n contractele unilaterale, partea care se o#li$, (cum 8i cea (n folosul c,reia se (nc)eie contractul) (8i manifest, voin-a cu inten-ia "e a se o#li$a, "e a-8i asuma un an$a/ament /uri"ic0 Consim-,m.ntul tre#uie e!primat cu seriozitate, nu (n $lum, (iocan"i cauza)0 122 Consim-,m.ntul tre#uie s, fie e!teriorizat0 (!i%-a i%ter%4 $r!duce e"ecte juridice %u&ai dac4 e#te e6teri!ri at43 adic4 "4cut4 cu%!#cut4 c4tre al-ii3 0%truc8t %u&ai a#t"el #e $!ate u%i cu ! alt4 v!i%-4 dac4 e#te v!rba de acte bi !ri &ultilaterale' 1n cazul contractelor solemne, e!teriorizarea voin-ei se va face, (ntot"eauna, (n forma cerut, "e le$e, iar celorlalte acte li se aplic, re$ula consensualit,-ii0 12 Coin-a tre#uie s, fie liber4' E#te liber4 v!i%-a care #-a "!r&at 5i e6teri!ri at 0% &!d liber3 "4r4 $re#iu%i e6teri!are 5i "4r4 ca$tati! be%ev!la%tia' Alt"el #$u#3 v!i%-a &a%i"e#tat4 trebuie #4 e6$ri&e ;!t4r8rea $r!$rie a celui ce ! &a%i"e#t43 %ei&$u#4 5i %ei%"lue%-at4'
Coin-a tre#uie s, fie nu numai con8tient,, ci 8i li#er,, (n sensul c, ea tre#uie s, se fi format normal, iar formarea ei s, nu fi fost eronat, sau "eterminat,, (n ceea ce prive8te e!primarea, "e c,tre un viciu "e consim-,m.nt0 Este foarte pro#a#il ca o persoan, s, fie perfect capa#il, s, (nc)eie acte /uri"ice0 Ea nu va fi o#li$at, prin contract, "ac, voin-a sa a fost "eterminat, "e o eroare, eroare provocat, ori printr-un act "e violen-,, sau prin alte manopere "olozive0 &rin urmare, partea contractant, (autoare a unei manifest,ri "e voin-, la (nc)eierea contractului) este consi"erat, a-8i fi manifestat li#er voin-a numai "ac, aceasta este urmarea propriei sale )ot,r.ri, care nu tre#uie s, fie influen-at,, nu tre#uie s, fie rezultatul unei constr.n$eri sau capta-iuni 0

124 Coin-a tre#uie s, fie c!%5tie%t4' Cel ce a luat ;!t4r8rea #4-5i &a%i"e#te v!i%-a3 trebuie #4 aib4 i&agi%ea e6act4 a c!%#eci%-el!r juridice ce decurg di% a%gaja&e%tul re#$ectiv3 adic4 a dre$turil!r

d!b8%dite de $4r-i 5i a !bliga-iil!r a#u&ate de ele 5i3 &ai e6act3 i&agi%ea e6act4 5i a#u$ra 0%ti%derii ace#t!r dre$turi 5i !bliga-ii'
Fiin" un act /uri"ic, contractul (ncorporeaz, (n el manifestarea "e voin-, a p,r-ilor0 Contractul este, (nainte "e toate, o opera-ie intelectiv,, pentru c, voin-a "e a contracta implic, con8tiin-a elementelor opera-iei ce se (ntre ve"e, opera-ie *c.nt,rit,+ "e fiecare parte (nainte "e a se (nc)eia contractul0 Este, a8a"ar, o opera-ie /uri"ic, preme"itat,, p,r-ile analiz.n" (n preala#il toate avanta/ele 8i "ezavanta/ele ce "ecur$ "in aceast, opera-ie0 7re#uie, pe "e alt, parte, pornit "e la premisa c, fiecare parte avea facult,-ile intelectuale necesare, mai (nt.i pentru *a (n-ele$e+ 8i apoi pentru *a vrea+ 8i c, p,r-ile au e!ercitat (n mo" efectiv aceste facult,-i0 Se (n-ele$e c, cel care contracteaz, tre#uie s, fie apt "in punct "e ve"ere psi)ic s,-8i manifeste con8tient voin-a, pentru c,, "e pil",, un infans ("up, terminolo$ia roman,), a"ic, un copil "e v.rst, re"us,, sau un alienat, care ac-ioneaz, (n afara momentelor "e luci"itate, nu pot avea voin-a verita#il,, lipsin" e!act con8tiin-a consecin-elor /uri"ice ce "ecur$ "in manifestarea voin-ei0 7ot astfel, persoana care se afl, (n stare "e e#rietate sau )ipnoz, nu-8i poate manifesta con8tient voin-a0 Este necesar,, "eci, o voin-, constant,, ce nu poate emana "ec.t "e la o persoan, care este (n m,sur, s,-8i "ea seama "e consecin-ele faptelor sale0 1n unele cazuri, aceast, con"i-ie tre#uie apreciat, "e c,tre instan-, (n func-ie "e toate elementele care concur, la sta#ilirea m,surii (n care partea a ac-ionat con8tient0 1n concluzie, consim-,m.ntul tre#uie s, fie "at "e o persoan,, care are con8tiin-a (ima$inea) consecin-elor /uri"ice ce "ecur$ "in acestea, s, ai#,, "eci, con8tiin-a nu numai a "repturilor ce nasc "in contract, ci 8i a o#li$a-iilor ce 8i le asum,0 Este necesar, ca acela ce ", un consim-,m.nt vala#il s, ai#, capacitatea cerut, "e le$e "e a contracta0

125 Consim-,m.ntul sa fie li#er, a"ica nu tre#uie s, fie afectat "e vicii3 Acea#t4 c!%di-ie va "i tratat4 #e$arat cu $rilejul a%ali ei viciil!r de c!%#i&-4&8%t 1er!area3 d!lul3 vi!le%-a 5i le iu%ea2'
III0 B9'@3 'E EM&%IBA%E A C9INJEI 126 %e$ula (n materie0 % acea#t4 $rivi%-43 0% dre$tul %!#tru "u%c-i!%ea 4 regul4 c!%#e%#ualit4-ii actel!r juridice3 regul4 $!trivit c4reia $e%tru ca u% act juridic #4 "ie e6$ri&at valabil3 e#te #u"icie%t #4 #e reali e e ac!rdul de v!i%-4' 12: E!cep-ii0 De la regula c!%#e%#ualit4-ii c!%tractel!r #u%t $!#ibile c8teva e6ce$-ii7 a2 e6$ri&area 0% #cri# a v!i%-ei3 e6ce$-ie care $rive5te ur&4t!arele #itua-ii7 - voin-a se e!prim, o#li$atoriu (n formele cerute "e le$e, (n cazul contractelor solemne (se spune c, forma este cerut, a" vali"itatem)= - voin-a se e!prim, (n scris, ori "e c.te ori le$ea pretin"e aceast, form, a" pro#ationem (pentru "ova",), cu precizarea c, lipsa formei nu afecteaz, actul /uri"ic (n sens "e ne$otium iuris, "ar nu asi$ur, "ova"a acestei opera-ii /uri"ice= - p,r-ile pot (ntocmi un contract (n form, scris,, c)iar "ac, nu sunt (n una "in cele "ou, situa-ii, voin" a confec-iona (nscrisul pro#ator0 Altfel spus, nimeni nu poate (mpie"ica p,r-ile s, (nc)eie un contract (n form, scris,, atunci c.n" le$ea nu o pretin"e= #) e!primarea voin-ei prin $est sau prin fapte conclu"ente0 Este cazul semnului "e oprire a unui ta!i, etc0= c) prin atitu"ine0 Este cazul 8oferului care sta-ioneaz, (n sta-ie cu ta!iul, care, prin aceasta, (8i manifest, voin-a "e a transporta pe cei ce vor apela la el= 8i, ") uneori, Hui tacet consentire vi"etur (t,cerea valoreaz, consim-,m.nt)0 Acest mo" "e e!primare (prin t,cere) a voin-ei este a"mis (n urm,toarele situa-ii2 - c.n" le$ea preve"e e!presc!!i= - c.n" printr-un act anterior p,r-ile au )ot,r.t astfel= - (n cazul actelor /uri"ice civile (nc)eiate (n favoarea e!clusiv, a celui care tace= - c.n", "up, o#icei (uzan-e), t,cerea valoreaz, acceptare (este cazul situa-iei (n care (ntre p,r-i e!ist, rela-ii permanente "e a face)0 12; 'ezvolt,ri0 E#te ab#!lut %ece#ar3 dar %u 5i #u"icie%t3 ca &a%i"e#tarea v!i%-ei la 0%c;eierea c!%tractului #4 "ie #eri!a#a3 c!%5tie%t43 liber4 5i e6$ri&at4 cu i%te%-ia de a #e !bliga' (!i%-a $4r-il!r trebuie e6teri!ri at43 e6$ri&at4 0%tr-! a%u&it4 "!r&43 $e%tru a $utea "i c!%#tatat4 at8t "iecare v!i%-4 0%c!r$!rat4 0% c!%tract3 c8t 5i u%irea l!r3 reali area ac!rdului de v!i%-4 5i3 bi%e0%-ele#3 &!&e%tul 0% care v!i%-ele #e u%e#c 1&!&e%tul "!r&4rii c!%tractului2 0%truc8t3 %u&ai di% ace#t &!&e%t 0%ce$ #4 #e $r!duc4 e"ectele juridice avute 0% vedere de $4r-i' 1n acest conte!t este a"mis c, p,r-ile (8i pot manifesta voin-a pe mai multe c,i2 a) (n scris (se (nc)eie un (nscris care consemneaz, con-inutul voin-ei lor)= #) ver#al (p,r-ile, "e re$ul,, pot (nc)eia un contract prin manifestarea oral, a voin-ei, f,r, a fi nevoie "e vreo form,, pentru c,, (n "reptul nostru, (n aceast, privin-,, func-ioneaz, re$ula consensualit,-ii contractelor)= c) in"irect= prin anumite atitu"ini ("e pil",, con"uc,torul auto care sta-ioneaz, cu ma8ina "estinat, transportului "e persoane (ntr-o sta-ie "e ta!i, prin simplul fapt al sta-ion,rii (n acel loc, (8i manifest, voin-a "e a (nc)eia un contract "e transport cu orice persoan, care este interesat,)= ") t,cerea, uneori, (nseamn, manifestarea vala#il, a consim-,m.ntului= "e pil",, "ac, p,r-ile, printr-o conven-ie anterioar,, au sta#ilit astfel, sau "ac, p,r-ile sunt (n raporturi permante "e *a face+, c.n", la cererea uneia "intre ele

cealalt, parte e!ecut, o#li$a-ia f,r, a tre#ui s, r,spun", (n scris, caz (n care, t,cerea acesteia "in urm, are valoarea "e acceptare a propunerii f,cute0 Se a"mite, "e asemenea, c, t,cerea valoreaz, consim-,m.nt vala#il e!pri mat (Hui" tacet consentire vi"etur) (n situa-ia (n care contractul se (nc)eie (n favoarea e!clusiv, a celui care tace0

I(' )RINCI)IILE (OINEI 9' )ri%ci$iul libert4-ii c!%tractel!r 12< 'efini-ie0 )!trivit ace#tui $ri%ci$iu3 #ubiectele de dre$t civil #u%t libere #4 0%c;eie c!%tracte #au #4 "ac4 acte u%ilaterale cu re#$ectarea legii3 a !rdi%ii $ublice 5i a bu%el!r &!ravuri' 1 A %e$lementare0c!!ii )!trivit di#$! itiil!r art' 99>G C'civ' . $artile #u%t libere #a i%c;eie !rice c!%tracte #i #a deter&i%e c!%ti%utul ace#t!ra3 i% li&itele i&$u#e de lege3 de !rdi%ea $ublica #i de bu%ele &!ravuri/3 ale di#$! itiil!r art' 9BI: C'CI('PP C!%tractul valabil i%c;eiat are $utere de lege i%tre $artile c!%tracte%te/3 iar $!trivit di#$'art' 99 C'civ'/Nu #e $!ate der!ga $ri% c!%ve%tii #au acte juridice u%ilaterale de la legile care i%tere#ea a !rdi%ea $ublica #i bu%ele &!ravuri/ 'in economia celor acestor te!te privite (mpreun, rezult, c, principiul li#ert,-ii contractelor prime8te "ec.t o re$lementare "irect, 8i c,, te!tele citate se refer, la contracte0&rin e!trapolare ele pot fi consi"erate a se referi 8i la actele /uri"ice civile, "atorit, raportului "e la parte (contractul e este cea mai important, specie), la (ntre$, actul /uri"ic civil0 principiul li#ert,-ii contractelor este -,rmurit "e urm,toarele limite2 - normele /uri"ice imperative= - #unele moravuri= - or"inea pu#lic,, prin aceasta (n-ele$.n" totalitatea principiilor 8i normelor /uri"ice care re$lementeaz, or"inea economic,, social, 8i politic, "in statul "e "rept0 B' )ri%ci$iul v!i%-ei reale 1i%ter%e2 a' C!%#idera-ii ge%erale 1 1 Coin-a intern,0 Ca act juridic3 c!%tractul e#te ac!rdul de v!i%-4 a d!u4 #au &ai &ulte $er#!a%e3 0% #c!$ul de a $r!duce e"ecte juridice' <ii%d act juridic bilateral3 el 0%c!r$!rea 4 cel $u-i% d!u4 v!i%-e7 $e de ! $arte v!i%-a de a #e !bliga a celui ce #e a%gajea 4 juridic #4 #4v8r5ea#c4 ! $re#ta-ie iar3 $e de alt4 $arte3 v!i%-a credit!rului 1cealalt4 $arte2 de a acce$ta a%gaja&e%tul3 el "ii%d be%e"iciarul actului de v!i%-4' Dac4 #u%t &ai &ul-i debit!ri 5i &ai &ul-i credit!ri 1!ri u% debit!r 5i &ai &ul-i credit!ri3 #au u% credit!r 5i &ai &ul-i debit!ri2 #itua-ia e#te aceea5i #ub a#$ectul c!%#ider4rii v!i%-el!r e6$ri&ateD de!#ebirea #ub i#t4 d!ar 0% %u&4rul v!i%-el!r 0%c!r$!rate 0% c!%tract 1&ai &ult de d!u42'
Coin-a este, (n ultim, instan-,, un act psi)olo$ic, "ar, pentru a avea valoa re /uri"ic,, este nevoie s, fie e!teriorizat,0 Aceast, cerin-, ne o#li$, s, lu,m (n consi"erare "ou, elemente2 - mai (nt.i, elementul intern, voin-a propriu-zis, (l,untric,) a p,r-ilor, a"ic, ceea ce ele au vrut cu a"ev,rat, sensul e!act 8i (ntin"erea acestui act psi)olo$ic= - (n al "oilea r.n", elementul e!tern, e!teriorizarea voin-ei, consi"erarea ei (n sensul 8i (n limitele, "ate "e forma "e e!primare0 3uarea (n consi"erare a acestor "ou, elemente pune pro#lema importan-ei lor relative su# aspectul efectelor /uri"ice pe care le pro"uc (n planul raporturilor "intre p,r-i, pe "e o parte, 8i ter-i (penitus e!tranei) pe "e alt, parte0 &entru a surprin"e elementul intern (n a"ev,ratul s,u con-inut, tre#uie sta#ilit, (nainte "e toate, "ac, voin-a manifestat, "e p,r-i la (nc)eierea contractului este con8tient,, li#er, 8i e!primat, cu inten-ia "e a se o#li$a0 Este posi#il ca "eclara-ia "e voin-, s, nu e!prime e!act voin-a p,r-ilor sau ca ea s, e!prime "eformat ceea ce ele au urm,rit (n realitate, fie "atorit, unor nea/unsuri "e e!primare oral, sau (n scris ("up, caz), fie "atorit, faptului c, a8a s-au (n-eles p,r-ile0 1n acest "in urm, caz suntem (n prezen-a unei voin-e "e$)izate (simulate), (n prezen-a simula-iei0 1n raporturile "intre p,r-i va pro"uce efecte voin-a intern,, nu cea "eclarat,, "ac, aceasta "in urm, nu corespun"e (ntru totul primei= acesta este motivul pentru care tre#uie surprins elementul intern al voin-ei0 &entru a sta#ili voin-a psi)olo$ic, (n toat, realitatea 8i comple!itatea sa, va tre#ui ca instan-a s, supun, propriei aprecieri mo#ilurile, orice alte elemente care au putut (mpin$e o parte s, consimt,, cum 8i orice ale ele mente (nt.lnite (n planul inten-iei care ar putea "etermina partea (n acest sens0 Iat, "e ce, (n aprecierea voin-ei reale a p,r-ilor, instan-a va -ine seama 8i "e cauza ((n sens "e scop) contractului, cu "eose#ire "e motivul psi)o lo$ic care a "eterminat partea s, (nc)eie contractul (scopul me"iat), iar c.n" apreciaz, asupra cauzei, va tre#ui neap,rat s, "eslu8easc, voin-a real, (ncorporat, (n contract0 1n consecin-,, pentru a pro"uce efecte /uri"ice, voin-a tre#uie s, se spri/ine pe o cauz, licit,0

1 2 Coin-a "eclarat,0 Ele&e%tul e6ter%' (!i%-a $#i;!l!gic4 1v!i%-a i%ter%42 %u e#te #u"icie%t #4 e6i#te $ur 5i #i&$lu' )e%tru a $utea c!%duce la 0%c;eierea c!%tractului3 ea trebuie #4 "ie c!&$letat4
5

cu ! &a%i"e#tare e6teri!ar43 trebuie #4 "ie e6$ri&at4 0% c!%di-iile 5i 0% "!r&a cerute de lege $e%tru reali area ac!rdului de v!i%-4 1$e%tru 0%c;eierea c!%tractului2' 9 voin-, care nu este e!teriorizat, nu pro"uce nici un efect0 E!teriorizarea voin-ei este necesar, pentru ca ea s, poat, fi a"us, la cuno8tin-a celorlal-i, spre a putea pro"uce efecte /uri"ice opoza#ile lor0 'e8i a#solut necesar,, "eclara-ia "e voin-, (e!teriorizarea voin-ei) nu este supus, vreunei formalit,-i anume, afar, numai "ac, suntem (n prezen-a contractelor solemne0 %ezult, c,, (n principiu, "eclara-ia "e voin-, nu este afectat, "e lipsa unei forme anume, func-ion.n" re$ula consensualit,-ii contractelor0 1 %ela-ia "intre elementul intern 8i voin-a "eclarat,0 Ori de c8te !ri declara-ia de v!i%-4 1v!i%-a e6teri!ri at42 %u e6$ri&4 e6act v!i%-a real43 #u%te& 0% $re e%-a u%ei di#c!rda%-e 0%tre ele&e%tul i%ter%3 $#i;!l!gic3 5i cel e6ter%3 #itua-ie care #e cere #!lu-i!%at4 $ri% a decide care di%tre cele d!u4 ele&e%te au $re$!%dere%-4 #au3 &ai e6act3 care di%tre ele 1v!i%-a i%ter%4 - real43 #au cea e6ter%4 - declarat42 $r!duc e"ecte juridice3 $e%tru c4 $e ba a ace#tei deci ii #e va deter&i%a c!%-i%utul c!%tractului' 1 4 Concep-ii0 % acea#t4 $rivi%-43 0% d!ctri%4c66iii #e c!%"ru%t4 "ou, concep-ii7 te!ria cla#ic4 "ra%ce 43 care ia 0% c!%#iderare v!i%-a i%ter%43 real43 atribui%du-i e"ecte juridice3 5i te!ria ger&a%4 care3 di&$!triv43 atribuie e"ecte juridice v!i%-ei declarate 1ele&e%tului e6ter%2'
1n dre$tul %!#tru #e d4 c!%#iderare ele&e%tului i%ter% , voin-ei psi)olo$ice reale, "eciz.n"u-se c, pro"uce efecte /uri"ice ceea ce partea a vrut (n realitate, ceea ce a )ot,r.t (n forul s,u intern, consi"erare care (n plan te)nico-/uri"ic antreneaz, o serie "e consecin-e, (ntre care su#liniem2 cu prile/ul interpret,rii contractelor tre#uie "escoperit, voin-a real, si concor"anta a p,r-ilor, trec.n" c)iar peste termenii folosi-i "e p,r-i pentru a o e!prima= c!!iv viciile "e consim-,m.nt la voin-a intern,, real,, teren pe care ele pot opera mai u8or, sunt apreciate mai e!i$ent, atr,$.n" nulitatea relativ, a contractului= (n "escoperirea a"ev,ratei voin-e este nevoie ca voin-a intern, s, fie analizat, (mpreun, cu scopul me"iat al contractului, cu acele mo#iluri interne, psi)olo$ice, care au "eterminat p,r-ile s, (nc)eie contractul= "ac, voin-a real, nu este concor"ant, cu cea "eclarat,, aplica-iile no-iunii "e cauz, c!!v se vor raporta la elementul intern= spre "eose#ire "e voin-a "eclarat, care, (n m,sura (n care ar primi con si"erare, ar pro"uce (n toate (mpre/ur,rile efecte /uri"ice, voin-a intern, nu pro"uce efecte /uri"ice ("ac, nu concor", cu cea "eclarat,) "ec.t (n raporturile "intre p,r-i (nu 8i (n cele ce se lea$, (ntre p,r-i, pe "e o parte, 8i ter-i pe "e alt, parte)0 Consi"er,m c, nu tre#uie s, a#solutiz,m, sus-in.n" c,, necon"i-ionat, numai voin-a intern, ((n prima concep-ie) sau numai voin-a "eclarat, ((n cea "e-a "oua concep-ie) pro"uc efecte cu e!clu"erea total, a celeilalte, c, 8i (ntr-un caz 8i (n cel,lalt este mai potrivit s, se vor#easc, "e o prepon"eren-,, "up, caz, a voin-ei interne ((n prima concep-ie) sau e!terne ((n cea "e-a "oua concep-ie), pentru c, numai astfel se va reu8i s, se evite ruperea artificial, (ntre cele "ou, elemente, lucru aproape imposi#il "e (nt.lnit (n realitate0

b. 9recizarea principiului 1 5 No-iune' )!trivit ace#tui $ri%ci$iu3 0% dre$tul %!#tru e#te $recu&$4%it!are v!i%-a i%ter%4 1real423 0% ra$!rt cu cea e6ter%4 1#!cial42' 1 6 Elementele voin-ei0 (!i%-a juridic4 #e cl4de5te $e d!u4 ele&e%te7 elementul psi)olo$ic (voin-a intern,)= elementul social (voin-a "eclarat,)0 Cel mai a"esea, (ntre cele "ou, elemente e!ist, "eplin, concor"an-,0 Aceasta este re$ula0 &rin e!cep-ie, cele "ou, elemente nu concor",, nu se suprapun0 1n aceast, "in urm, situa-ie se pune (ntre#area2 care "intre cele "ou, voin-e (elemente) pro"uce efecte /uri"ice0 1 : Concep-ii0 % acea#t4 $rivi%-43 0% literatura juridic4 de #$ecialitate 5i $!trivit u%!r regle&e%t4ri %a-i!%ale3 #-au c!%turat d!u4 c!%ce$-ii7 10 c!%ce$-ia #ubiectiv4 care acor", prioritate voin-ei interne (reale) 20 c!%ce$-ia !biectiv4 care acor", prioritate voin-ei e!terne, "eclarate (n raport cu cea intern,0 C0 A@79%II BANIFES7P%II 'E C9INJA 3A 1NCREIE%EA C9N7%AC7@3@I 10 &reliminarii 1 <0Interesul cunoa8terii autorilor manifest,rii "e voin-,' I%tere#ul cu%!a5terii aut!ril!r &a%i"e#t4rii de v!i%-4 la 0%c;eierea c!%tractel!r' Cu%!a5terea aut!ril!r &a%i"e#t4rii de v!i%-4 la 0%c;eierea c!%tractel!r $re i%t4 i%tere# di% d!u4 $u%cte de vedere7

-consim-,m.ntul este o con"i-ie esen-ial, a contractului0 E!isten-a sau ine!isten-a lui 8i e!primarea vala#il, a voin-elor, care sunt (ncorporate (n el, se aprecieaz, (n func-ie "e comportarea /uri"ic, a p,r-ilor contractante (n procesul form,rii contractului0 CI0 &P%JI3E C9N7%AC7AN7E 9' +a%i"e#tarea v!i%-ei 1 ; Consi"era-ii $enerale' C!%tractele #e 0%c;eie de $er#!a%e "i ice3 0%tre ele3 #au de $er#!a%e "i ice cu $er#!a%e juridice' )4r-ile 0% ace#te c!%tracte $!art4 cele &ai diver#e de%u&iri3 0% "u%c-ie de %atura juridic4 a !$era-iil!r $e care le 0%c;eie' 1 < 'enumiri (n func-ie "e felul contractelor' % c!%tractul de v8% are-cu&$4rarec66vi $4r-ile $!art4 de%u&irea de v8% 4t!r 5i - re#$ectiv - cu&$4r4t!r' (8% 4t!rul e#te $artea care3 0% cadrul ra$!rturil!r c!%tractuale 0% care i%tr43 tra%#&ite dre$tul de $r!$rietate a#u$ra u%ui bu% 5i $red4 bu%ul re#$ectiv3 0% #c;i&bul $re-ului la care e#te !bligat4 cealalt4 $arte' Cu&$4r4t!rul $ri&e5te bu%ul 5i dre$tul de $r!$rietate a#u$ra lui3 $l4ti%d $re-ul c!%ve%it' Contractul "e sc)im#c!!vii este un *un contract numit+c!!viii, ce are "ou, p,r-i "enumite *copermutan-i+, 8i care (8i "au una alteia #unuri (n natur,, #unul "at "e o parte -in.n" loc "e pre- pentru #unul primit "e la cealalt, parte 8i invers0 3a contractul "e "ona-iec!!i!, p,r-ile se numesc "onator 8i "onatar0 'onatorul este partea care se o#li$, 8i, prin aceasta, (8i mic8oreaz, patrimoniul cu lucrul "onat0 'onatarul este #eneficiarul "ona-iei, cel ce prime8te #unul "e la "onator0 3ocatorul 8i locatarul sunt p,r-ile contractului "e loca-iune c!!!0 3ocatorul este partea care asi$ur, folosin-a total, sau par-ial, a unui lucru pe timp "eter minat, iar locatarul - partea care pl,te8te un pre- (n sc)im#ul acestei folosin-e0 1n contractul "e man"atc!!!i, p,r-ile se numesc man"atar 8i man"ant0 Ban"atarul este partea care se o#li$, f,r, plat,, iar man"atele - partea pe seama c,reia se (n"eplinesc asemenea acte0 1n contractul "e como"atc!!!ii, ((mprumut "e folosin-,), como"antul este partea care remite un lucru nefun$i#il 8i neconsumpti#il spre folosin-, unei alte persoane, iar como"atarul este partea care se folose8te "e acest lucru, f,r, a pl,ti ceva (n sc)im#0 Cealalt, form, a (mprumutului, (mprumutul "e consuma-ie c!!!iii ((mprumutul propriu-zis) are urm,toarele p,r-i2 -(mprumut,torul, a"ic, partea care transmite proprietatea unui lucru fun$i#il sau consumpti#il unei alte persoane care (i va restitui #unuri "e aceea8i calitate 8i cantitate= -(mprumutatul - partea care le prime8te 8i (8i asum, o#li$a-ia "e a restitui lucruri "e aceea8i cantitate 8i calitate0 1n contractul "e "epozitc!!!iv, p,r-ile se numesc "eponent ("epun,tor) 8i "e pozitar0 'eponentul este partea care (ncre"in-eaz, un lucru altei persoane, iar "epozitarul este cel ce se an$a/eaz,, cu sau f,r, plat,, s, p,streze lucrul 8i s,-l restituie la cerere ori la termenul stipulat0 'in aceste e!emple rezult, cu certitu"ine faptul c, p,r-ile poart, "enumiri "iferite, (n raport "e natura raporturilor contractuale (n care intr,0 B' )4r-ile 05i $!t &a%i"e#ta v!i%-a $ri% re$re e%ta%t 14A Bo"ul "e punere a pro#lemei ' % &!d %!r&al3 c!%tractul #e 0%c;eie $er#!%al de c4tre $4r-i' El #e $!ate 0%c;eia3 0%#43 5i de c4tre ! $arte cu re$re e%ta%tul celeilalte $4r-i3 !ri de c4tre re$re e%ta%-ii a&bel!r $4r-i' 141 Scurte consi"era-ii cu privire la reprezentare' % "u%c-ie de i v!rul #4u3 re$re e%tarea e#te7 -le$al, ((n cazul p,rintelui pentru copilul s,u minor mai mic "e 14 ani, sau (n cazul tutorelui pentru minorul mai mic "e 14 ani, aflat su# tutel,)= -conven-ional,, c.n" se realizeaz, (n #aza unui contract "e man"at0 %eprezentantul este -inut s, ac-ioneze numai (n limitele puterilor ce (i sunt conferite "e le$e sau prin conven-ie0 CII0 3IBI7E3E C9INJEI 142 3imite0 )er#!a%ele "i ice 5i $er#!a%ele juridice #u%t libere #4-5i &a%i"e#te v!i%-a3 dar %u 0% a"ara !ric4r!r li&ite' &otrivit "ispozi-iilor art0 <6< alin0 (1) C0 civ0anterior *Conven-iile le$al f,cute au puterea "e le$e (ntre p,r-ile contractante+ %ezult, c, o prim, limit, a"us, manifest,rii "e voin-, o constituie le$ea pentru c, se recunoa8te puterea cuvenit, numai conven-iilor *le$al f,cute+0 In actuala re$lementare, in art0 116< c0 civ0,

S partile sunt li#ere sa inc)eie orice contracte si sa "etermine continutul acestora, in limitele impuse "e le$e, "e or"inea pu#lica si "e #unele moravuri0 T

(III' (ICIILE DE CON,I++ANT


In privinta viciil!r de c!%#i&ta&a%t, noutatile pe care le a"uce noua re$lementare sunt semnificative0 Astfel, numai eroarea esentiala va "esc)i"e calea unei actiuni in anularea contractului0 Spre "eose#ire "e vc)ea re$lementarea, eroarea asupra naturii sau o#iectului contractului este tratata ca o cauza "e nulitate relativa0 In plus, sunt re$lementate e!pres eroarea "e "rept si "olul prin reticenta , iar leziunea "o#an"este o vocatie $enerala "e prote/are a partii "efavorizate intr-un raport contractual si "e reme"iere a "ezec)ili#relor contractuale $rave provocate prin comportamentul incorect al celeilalte parti0 9' )reli&i%arii 14 C!%#idera-ii ge%erale' )e%tru ca u% c!%tract #4 "ie valabil "!r&at3 %u e#te #u"icie%t ca $4r-ile #45i "i &a%i"e#tat $ur 5i #i&$lu v!i%-a cu $rilejul 0%c;eierii lui' E#te %ece#ar ca v!i%-a "iec4rei $4r-i #4 "ie ! v!i%-4 veritabil43 #eri!a#a3 c!%5tie%t43 liber4 5i clar43 e6$ri&at4 cu i%te%-ia de a #e !bliga' B' ,curt4 $re e%tare a viciil!r de c!%#i&-4&8%t *. &12*1&* a9' N!-iu%e 5i regle&e%tare 144 No-iune' Er!area $!ate "i de"i%it4 ca "ii%d "al#a re$re e%tare a realit4-ii 0% &i%tea u%ei $4r-i3 la 0%c;eierea c!%tractului' Er!area 0% care #-a a"lat u% c!%tracta%t3 0% &!&e%tul 0%c;eierii actului juridic3 are e"ect a#u$ra c!%#i&-4&8%tului #4u' De $ri%ci$iu3 %u trebuie #4 #e c!%#idere c4 "u%da&e%tul $#i;!l!gic al c!%#i&-4&8%tului3 #tarea de #$ririt a c!%tracta%tului care #-a 0%5elat3 bu%a #au reaua-credi%-4 a $arte%erului #4u #u%t i%di"ere%te3 de!arece dac4 #e ad&ite c4 e6i#t4 er!are3 %ulitatea actului $!ate $rejudicia c!%ve%-ia $4r-il!r' 145 %e$lementarea er!rii ca viciu de c!%#i&a&a%t' %pre deosebire de reglementarea anterioar , (n care eroareac!!!v era tratat, (ntr-un sin$ur te!t (art0 <54 8i, cu caracter $eneral, (n "ispozi-iile art0 <5 , <61, al,turi "e alte vicii "e consim-,m.nt), in $oul civil actual sediul materiei se regsete n mai multe articole (art0 12A:-121 ), care reglementeaz diferite feluri de erori care pot aprea la momentul nc"eierii actului (eroarea nescuza#il,, eroarea asumat,, eroarea "e calcul, eroarea "e comunicare sau "e transmitere), cu sanc-iunile corespunz,toare care pot interveni0 ,e $!ate !b#erva ca3 daca i% vec;ea regle&e%tare3 er!area cu%!#tea d!ua &!dalitati care deter&i%au de#"ii%tarea c!%tractului7 er!area !b#tac!l #i er!area grava3 actualul c!d civil i%gl!bea a er!area grava #i er!area !b#tac!l i% %!tiuea de er!are e#e%tiala' C!%"!r& art' 9B:I C'civ3192 .)artea care3 la &!&e%tul i%c;eierii c!%tractului3 #e a"la i%tr-! er!are e#e%tiala $!ate cere a%ularea ace#tuia3 daca cealalta $arte #tia #au3 du$a ca 3 trebuia #a #tie ca "a$tul a#u$ra caruia a $urtat er!area era e#e%tial $e%tru i%c;eierea c!%tractului/' &entru a atra$e anularea actului, este necesar ca partea s, se fi aflat (ntr-o eroare esen-ial,, iar cealalt, parte s, 8tie sau, "up, caz, s, fi tre#uit s, 8tie c, faptul asupra c,ruia a purtat eroarea era esen-iala pentru (nc)eierea contractului0 Este consi"erat, ca av.n" caracter e#e%-ial er!area care, potrivit art 12A: alin 2 C0civ02 9' ca%d $!arta a#u$ra %aturii #au !biectului c!%tractului )error in negotio 8i error in corpore)= B' ca%d $!arta a#u$ra ide%titatii !biectului $re#tatiei #au a#u$ra u%ei calitati a ace#tuia !ri a#u$ra u%ei alte i&$rejurari c!%#iderate e#e%tiale de catre $arti i% ab#e%ta careia c!%tractul %u #-ar "i i%c;eiat (error in substantia)= F' ca%d $!arta a#u$ra ide%titatii $er#!a%ei #au a#u$ra u%ei calitati a ace#teia i% ab#e%ta careia c!%tractul %u #-ar "i i%c;eiat(error in persona, (n cazul contractelor (nc)eiate intuitu personae)0 De a#e&e%ea e#te c!%#iderata esentiala3 c!%"!r& ali%'F art' 9B:I C'civ'3 eroarea "e "rept atu%ci ca%d $rive#te ! %!r&a juridica deter&i%a%ta3 $!trivit v!i%tei $artil!r3 $e%tru i%c;eierea c!%tractului' 1?2 Er!area care $rive#te #i&$le &!tive ale c!%tractului %u e#te e#e%tiala3 cu e6ce$tia ca ului i% care $ri% v!i%ta $artil!r a#e&e%ea &!tive au "!#t c!%#iderate ;!tarat!are'/ aB' Cla#i"icare 9?I' Criteriul Naturii Realit4-ii <al# Re$re e%tate'
;

)!trivit ace#tui criteriu3 er!area ca viciu de c!%#i&-4&8%t #e cla#i"ic4 0%7 9' Er!area e#e%tiala 7 -er!are de "a$t, prin care se (n-ele$e falsa reprezentare asupra unei st,ri faptice (n le$,tur, cu (nc)eierea unui contract, consi"erat, la momentul (nc)eierii lui= -er!are de dre$t, (n-ele$.n" prin aceasta falsa reprezentare asupra e!isten-ei sau con-inutului unui act normativ sau unei norme "e "rept, "up, caz, la (nc)eierea contractului0 1n privin-a er!rii de dre$t s-au conturat urm,toarele puncte "e ve"ere2 -eroarea "e "rept este esentiala si implicit con"uce la anularea actului "oar atunci can" priveste o norma "e "rept "eterminanta pentru parti, la inc)eierea contractului = -eroarea "e "rept nu poate sa fie invocata in cazul unor norme /uri"ice accesi#ile si previzi#ile(art012A; alin02 C0civ)0 I% $rivi%ta er!rii de "a$t, tre#uie o#servat ca in re$lementarea actuala aceasta im#raca trei forme concrete2 10eroarea cu privire la natura sau o#iectul contractului = 20eroare asupra i"entitatii o#iectului prestatiei sau asupra unei calitati a acestuia ori asupra unei alte impre/urari consi"erate esentiale "e catre parti in a#senta careia contractul nu s-ar fi inc)eiat = 0eroare referitoare la calitatea persoanei sau cu privire la calitatea acesteia in a#senta careia nu s-ar fi inc)eiat0 B' Er!area i%di"ere%t40 Eroarea in"iferent, este falsa reprezentare asupra unor elemente neesen-iale la (nc)eierea contractului ("e e!emplu, erorile "e calcul)0 Eroarea in"iferent, nu ca"e su# inci"en-a sanc-iunii nulit,-ii0 F' Er!area %e#cu abila 0 Eroarea nescuza#ila reprezinta falsa reprezentare asupra elemente "e fapt sau "e "rept "eterminata "e lipsa unor "ili$ente rezona#ile "in partea unei persoane care inc)eie un contract0 'esi te!tul art012A; alin01 C0civ0 nu este foarte e!plicit, este evi"ent ca le$iuitorul a avut in ve"ere eroarea esentiala si a inteles sa sanctioneze "ezinteresul si lipsa "e informare culpa#ila a persoanei care inc)eie un contract0 Este nescuza#ila numai eroarea care s-a pro"us "intr-o ne$li/enta sau o le/eritate nepermisa, caracterul *nescuza#il+ urman" a fi apreciat in functie "e circumstantele concrete, nivelul "e pre$atire al persoanei care o invoca, "ili$entele "epuse "e aceasta in ve"erea informarii etc0 Co" civil re$lementeaz, "eci, eroarea nescuzabil, c,reia nu i se recunoa8te caracteristica "e viciu "e consim-,m.nt, sanc-iona#il cu anulareac!!!vi, (ntruc.t aceasta ar fi incompati#il, cu #una-cre"in-, 8i cerin-ele unei con"uite corecte 8i oneste, care tre#uie s, caracterizeze pe omul "ili$ent ( vigililantibus non dormientibus iura inveniunt)0 Astfel, eroarea este nescuzabil, atunci cnd ea este consecina unei conduite culpabile a celui care reclam anularea actului (c,ci ne$li/en-a victimei erorii face ca aceasta s, fie nescuza#il, c.n" ea putea 8i tre#uia s, se informeze, iar cealalt, parte nu avea, "up, circumstan-e, aceast, o#li$a-ie)0 'e asemenea, nu intervine anula#ilitatea actului, atunci c.n" eroarea poart, asupra unui element cu privire la care riscul "e eroare a fost asumat "e cel care (l invoc, sau, "up, (mpre/ur,ri, tre#uia s, fie asumat "e c,tre acesta (eroarea asumat), precum 8i atunci c.n" este vor#a "espre o simpl, eroare "e calcul, ce poate fi (n"reptat, printr-o simpl, rectificare (a8a-numita eroare de calcul), cu rezerva situa-iei (n care a fost vor#a "espre o eroare asupra cantit,-ii, esen-ial, pentru (nc)eierea actului0 ?' Er!area a#u&ata &otrivit art012A< C0civ Dnu atrage anularea contractului eroarea care poarta asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a &ost asumat de cel care o invoca sau, dupa imprejurari, trebuia sa &ie asumat de acesta+0 ='Er!area c!&u%a #i i%vi%cibila' &otrivit "ispozitiilor art01: C0civ0 Dnimeni nu poate transmite sau constitui mai multe "repturi "ecat are el insusi0(2) Cu toate acestea, can" cineva, impartasin" o cre"inta comuna si invinci#ila, a consi"erat ca o persoana are un anumit "rept sau o anumita calitate /uri"ica, instanta /u"ecatoreasca, tinan" seama "e impre/urari, va putea )otari ca actul inc)eiat in aceasta stare va pro"uce , fata "e cel care s-a aflat in eroare, aceleasi efecte ca si can" ar fi vala#il, afara "e cazul in care "esfiintarea lui nu i-ar cauza nici un pre/u"iciu0 ( ) Eroarea comuna si invinci#ila nu se prezuma0 (4) 'ispozitiile prezentului articol nu sunt aplica#ile in materie "e carte funciara si nici in alte materii in care le$ea re$lementeeaza un sistem "e pu#licitate0
C!&$aratie i%tre er!area a#u&ata #i er!area de dre$t i% ca ul de di#$! itiil!r legale $revi ibile #i acce#ibile
<

Intre cele "oua institutii e!ista o asemanare evi"enta, prin faptul ca in am#ele situatii le$ea sanctioneaza lipsa "e preve"ere, "e informare, superficialitatea in raporturile contractuale0 In concret, situatia "escrisa "e criteriul o#iectiv prev0"e art012A< C0civ0(posi#ilitatea "e preve"ere) a riscului "e eroare cu privire la un element contractual este aproape i"entica cu situatia "escrisa "e art art012A; alin02 C0civ0, a necunoasterii unor "ispozitii le$ale previzi#ile si accesi#ile, in am#ele situatii fiin" sanctionata culpa partii contractante care a manifestat o superficialitate in le$atura cu aprecierea unor elemente contractuale "eterminante in "auna falsei reprezentari cu privire la realitatea contractuala a aceleiasi parti0&rin aceste institutii nou create le$iutorul intele$e sa creeze premise pentru responsa#ilizarea persoanei care inc)eie un contract, sa sporeasca sta#ilitatea contractuala, in "auna consimtamantului viciat0

='Er!area de calcul1art'9B9: C'civ2 Eroarea "e calcul nu "a "reptul persoanei aflate in eroare la anularea contractului, solutia propusa "e le$iuitor fiin" aceea a recti&icarii. &er a contrario, "aca eroarea "e calcul se refera la o cantitate prevazuta in contract si "aca aceasta a fost esentiala pentru formarea consimtamantului partii in sensul inc)eierii contractului persoana aflata in eroare poate cere anularea contractului0 Simplul fapt ca una "intre s-a aflat intr-o eroare care sa se circumscrie "ispozitiilor art012A: alin02 C0civ0 nu este suficient pentru anularea contractului0 I%v!carea er!rii cu bu%a-credi%ta0 Co" civil consacra "e asemenea e!pres o#li$atia partii "e a actiona cu bu%a-credi%tac666vii in situatia in care a fost victima unei erori esentiale(art01212C0civ)0 Cu alte cuvinte, persoana care s-a aflat in eroare la inc)eierea unui contract nu poate specula acest fapt in ve"erea o#tinerii unor avanta/e "incolo "e repararea pre/u"iciului pro"us0 'intr-o alta perspectiva, este evi"ent si faptul ca le$iutorul a inteles sa realizeze o im#inare intre interesele persoanei aflate in eroare si co-contrant, conferin"u-i celui "in urma posi#ilitatea "e a e!ecuta contractul asa cum a fost inteles "e catre partea aflata in eroare0 Acest articol este o transpunere a principiului re$lementat "e ar0 14 c0civ0 in materia erorii viciu "e consimtamant0 Ada$tarea c!%tractului C)iar pentru ipoteza erorii esen-iale, c.n" partea a avut o fals, reprezentare a realit,-ii care s, o (n"rept,-easc, la a cere anularea actului, le$iuitorul a prev,zut un reme"iu "e natur, s, salv$ar"eze actul (nc)eiat, atunci c.n" cealalt, parte este "e acor" cu e!ecutarea, urm.n" ca preve"erile c!%tractuale #4 "ie ada$tate 0% &!d c!re#$u% 4t!r 1art' 9B9F2c666viii' 1n felul acesta, se asi$ur, o mai mare sta#ilitate a circuitului civil 8i soli"itatea raporturilor contractuale0 'reptul partii "e a solicita anularea contractului pentru eroare se consi"era stins "aca cealalta parte "eclara ca "oreste sa e!ecute sau e!ecuta contractul in termenii intelesi "e partea in"reptatita sa invoce nulittea0 &artea nemultumita poate notifica cealalta parte cu privire la eroarea in care s-a aflat la momentul inc)eierii contractului0 'reptul "e optiune tre#ue e!ercitat intr-un termen "e luni prevazut "e art0121 alin02 C0civ0ce cur$e "e la momentul "e la care a primit notificarea sau cererea "e c)emare in /u"ecata si nu inainte "e a lua la cunostinta "e mo"ul in care partea aflata in eroara a inteles clauza contractuala asupra careia s-a aflat in eroare0 'aca "eclaratia a fost facuta si comunicata partii aflate in eroare in luni sau contractul a fost e!ecutat conform solicitarii celui in"reptatit sa invoce eroarea, "reptul "e a o#tine anularea este stins0 'upa o#tinerea pe cale /u"ecatoreasca a anularii sau "upa e!pirarea termenului "e luni, a"aptarea contractului nu va mai fi posi#ila, pentru cel "e-al "oilea motiv intervenin" "eca"erea in con"itiile art0 2545 C0civ0c!!!i! ,a%c-iu%ea 'ac, p6n la reglementarea actual 8i "e altfel, (n a#sen-a unor norme ale "reptului pozitiv, (n "octrin, 8i /urispru"en-, s-a consi"erat c, eroarea-o#stacol (cea care poart, asupra naturii contractului sau asupra i"entit,-ii o#iectului acestuia) se sanc-ioneaz, cu nulitatea a#solut,, prin dispoziiile actualului $od civil (art0 12A: alin0 1) s-a prevzut anulabilitatea actului pentru eroarea esenial care, su# aspect terminolo$ic, tre#uie (n-eleas, ca atr,$.n" N),(.*.&* 1&,*.(5;0 1n felul acesta, au fost valorificate observaiile critice e#primate n doctrina romn sau strin c#l 8i, "e asemenea, a fost mbriat teoria modern a contractului, conform c,reia sanc-iunea (n cazul erorii tre#uie s, fie nulitatea relativ,, pentru c,, (n fapt, nu este pus (n pericol interesul $eneral, ci sunt puse (n cauz, interesele p,r-ilor contractante, e!ist.n" riscul "e a fi lezate0 Nulitatea relativ, (ntr-o asemenea situa-ie prezint,, (ns,, o particularitate, (ntruc.t am#ele sau toate p,r-ile contractante se afl, (n eroare 8i toate au "reptul "e a promova ac-iunea (n anulare0c!li
4A

-"atorit, ac-iunii prezum-iei "e cunoa8tere a le$ii e!primat, (n re$ula *nemo censetur i$norarem le$e+, eroarea "e "rept nu poate constitui viciu "e consim-,m.nt 8i, prin consecin-,, nu "uce la anularea contractului= -eroarea "e "rept este a"mis, ca viciu "e consim-,m.nt, afar, numai "ac, ar fi vor#a "e norme le$ale imperative care privesc or"inea pu#lic,, cu motivarea c, a8a se (n-ele$e "in "ispozi-iile art0 <5 C0 civ0 c!lii, care a"mit c, eroarea face nevala#il consim-,m.ntul, f,r, a face "istinc-ie (ntre eroarea "e fapt 8i eroarea "e "reptc!liii 8i c,, atunci c.n" le$ea "ore8te, preve"e c.n" nu este primit, eroarea "e "rept c!liv0 Acestor ar$umente li se mai a"au$, urm,toarele2 -"ac, se pro"uce, eroarea "e "rept are acelea8i efecte ca 8i cea "e fapt= -punctul "e ve"ere favora#il al practicii /u"ec,tore8ti c!lv0 Astfel, (n practic, s-a apreciat c, necunoa8terea sau cunoa8terea $re8it, a unei le$i nepenale con stituie o cauz, care (nl,tur, caracterul penal al faptei, av.n" aceea8i eficien-, ca 8i eroarea "e fapt0 Spre e!emplu, s-a a"mis c, necunoa8tea unor preve"eri le$ale e!trapenale (instruc-iunile nr0 1A O1<:A) constituie o eroare "e fapt, "e natur, s, (nl,ture caracterul penal al faptei "e trafic "e stupefiantec!lvi0 'e altfel, "e8i utilitatea aplic,rii principiului nemo censetur i$norare le$em nu poate fi contestat, pentru ap,rarea or"inii "e "rept, s-ar impune, a8a cum "e altfel /ust s-a ar,tat c!lvii (n "octrin,, ca (ntr-o re$lementare viitoare s, se a/un$, la o relativizare a acestei prezum-ii a#solute "e cunoa8tere a le$ii /ustificat "e faptul c, se pot ivi cazuri c.n" "in con"i-ii o#iective o persoan, este practic (n imposi#ilitate "e a cunoa8te o anumit, le$e0 9?I' Criteriul Gravit4-ii *i C!%#eci%-el!r )r!du#e' 1n func-ie "e $ravitatea 8i consecin-ele pro"use0 1n func-ie "e acest criteriu eroarea se clasific, (n eroare-o#stacol 8i eroare-viciu "e consim-,m.nt0 146 Eroarea-o#stacol' Er!area !b#tac!l3 adic4 "al#a re$re e%tare a reali t4-ii 0% &i%tea u%ei $4r-i $!ate $rivi %atura juridic4 a actului 1err!r i% %eg!ti!23 de e6e& $lu3 ! $arte crede c4 vi%de u% lucru3 cealalt4 e#te c!%vi%#4 c4 l-a 0&$ru&utat #au ide%titatea !biectului 1err!r i% c!r$!re23 de e6e&$lu3 ! $arte vi%de ! biciclet43 cealalt4 crede c4 a cu&$4rat ! &!t!ret4'E#te er!are di#tructiva de c!%#i&ta&a%tQNULITATE' 9?I Er!area-viciu de c!%#i&-4&8%t0 Eroarea-viciu "e consim-,m.nt const, (n reprezentarea fals, asupra realit,-ii (n mintea unei p,r-i la (nc)eierea con tractului care prive8te "ie #ub#ta%-a &aterial4 #au i%telectual4 a !biectului3 "ie ide%titatea $er#!a%ei !ri ! calitate e#e%-ial4 a ace#teia 1err!r i% $er#!%a&2' 'in "efini-ie rezult, c, eroarea-viciu "e consim-,m.nt este "e mai multe feluri2 -eroare asupra su#stan-ei materiale a o#iectului ("e e!emplu, ! vin"e un set "e tac.muri "intr-un alia/ o#i8nuit, iar U este convins c, a cump,rat tac.muri "e ar$int)= -eroare asupra su#stan-ei intelectuale a o#iectului ("e e!emplu, ! vin"e o repro"ucere a unei statuete "e Ir.ncu8i, iar U este convins c, a cump,rat c)iar ori$inalul) -eroare asupra persoanei, care poate privi i"entitatea sau o calitate esen-ial, a acesteia0 &entru a fi (n prezen-a erorii - viciu "e consim-,m.nt, tre#uie s, fie (ntru nite urm,toarele "ou, con"i-ii2 a)eroarea tre#uie s, ca", asupra unui element "eterminantc!lviii ()ot,r.tor) la (nc)eierea contractului= #)la contractele cu titlu oneros, cealalt, parte tre#uia s, fi 8tiut c, faptul asupra c,ruia poart, eroarea a constituit motivul "eterminant (cauza )ot,r.toare) la momentul (nc)eierii pentru cealalt, parte0 Sanc-iunea aplica#il, pentru actul viciat prin eroare este nulitatea relativ,0 'in cele ar,tate mai sus, rezult, c, nu orice eroare viciaz, consim-,m.ntul= pentru ca eroarea s, "uc, la nulitatea conven-iei este necesar ca ea s, fi fost cauza unic, 8i "eterminant, a consim-,m.ntului0 &rin su#stan-, se (n-ele$e orice calitate esen-ial, a o#iectului conven-iei, pe care p,r-ile au avut-o (n ve"ere, (n principal, (n momentul contract,rii 8i a c,rei lips,, "ac, ar fi cunoscut-o ele nu ar fi contractat0 &rin urmare, "ac, p,r-ile au avut (n ve"ere asemenea calit,-i ale o#iec tului, comunic.n"u-8i-le cu prile/ul (nc)eierii conven-iei, 8i c,z.n" "e acor" asupra lor, constatarea ulterioar, a lipsei lor va fi "e natur, a (n"rept,-i partea aflat, (n eroare s, solicite anularea conven-iei 8i resta#ilirea situa-iei anterioarec!li!0 'e8i, "e cele mai multe ori, eroarea asupra su#stan-ei se refer, la o#iectul contrapresta-iei, ea poate s, priveasc, 8i su#stan-a presta-iei proprii, caz (n care efectele pe care le pro"uce, (n privin-a vali"it,-ii actului /uri"ic (nc)eiat sunt acelea8i0 &ractica /u"iciar, a statuat c, *nu constituie eroare asupra su#stan-ei eroarea asupra valorii economice, a presta-iei ori contrapresta-iei0 A a"mite o alt, "ecizie ar (nsemna s, se recunoasc, leziunea ca
41

viciu "e consim-,m.nt, "e8i ea nu are acest caracter, ci reprezint, "oar o con"i-ie "e anulare a actelor /uri"ice (nc)eiate "e minorii ce au capacitate restr.ns,+cl0 1ntre eroarea asupra su#stan-ei lucrului 8i viciile ascunsecli (n materia v.nz,rii, re$lementat, "e art0 1 52-1 6A C0 civ0, e!ist, o str.ns, le$,tur,, am#ele situa-ii fiin" $enerate "e cunoa8terea ine!act, a realit,-ii, iar sanc-iunea prev,zut, are ca scop s, ocroteasc, victima erorii0 1ntre acestea e!ist,, (ns,, unele "eose#iri esen-iale2 (n cazul erorii asupra su#stan-ei o#iectului (error in su#stantia) nu s-a putut o#-ine #unul voit (reprezentat, con8tientizat), ci un altul, pe c.n", (n cazul viciilor vizate "e art0 1 52 C0 civ0 se o#-ine #unul "orit, (ns, acesta este impropriu (ntre#uin-,rii, conform "estina-iei sale, ori are o valoare "e (ntre#uin-are mic8orat,, "in cauza unor calit,-i mai sla#e= -eroarea asupra su#stan-ei "esc)i"e calea ac-iunii (n anulare, care poate fi e!ercitat, c)iar "e v.nz,tor, atunci c.n" ea prive8te su#stan-a presta-iei proprii0 Ciciile ascunse "in materia v.nz,rii permit "oar cump,r,torului op-iunea (ntre rezolu-iunea contractului 8i ac-iunea (n mic8orarea pre-uluiclii0 Astfel, practica a statuat c, *c)iar "ac, la "ata (nc)eierii contractului, at.t cump,r,toarea, c.t 8i v.nz,torii, au avut, "atorit, m,sur,torii $re8ite efectuat, "e or$anul te)nic, care a (ntocmit planul "e situa-ie, o reprezen tare eronat, asupra (ntin"erii totale a terenului, c.t 8i a parcelelor care ur mau s,-i revin, reclamantei 8i respectiv s, r,m.n, pe mai "eparte (n proprietatea p.r.-ilor, aceast, cunoa8tere $re8it, a realit,-ii nu poate constitui viciu "e consim-,m.nt, care s, poat, fi invocat "e v.nz,tori (n sco pul anul,rii conven-iei, "e vreme ce, a8a cum s-a sta#ilit prin e!pertiza efec tuat,, suprafa-a "e teren real, (n proprietatea acestora este mai mare "ec.t aceea cu care la semnarea contractului s-au "eclarat "e acor" s, r,m.n, (n proprietatea lorcliii= -sanc-iunea, (n cazul erorii, este nulitatea contractului, pe c.n" (n cazul viciilor re$lementate "e art0 1 52 C0 civ0, "o#.n"itorul #unului poate cere rezolu-iunea contractului prin ac-iunea re")i#itorie (re")i#ere (n latin, (nseamn, a restitui) sau poate pretin"e o mic8orare a pre-ului prin ac-iunea estimatorie0 14; Eroarea in"iferent,' Er!area i%di"ere%t4 e#te "al#a re$re e%tare a#u$ra u%!r ele&e%te %ee#e%-iale la 0%c;eierea c!%tractului 1de e6e&$lu3 er!rile de calcul2' Eroarea in"iferent, nu ca"e su# inci"en-a sanc-iunii nulit,-ii0 14< &recizare' De5i #e v!rbe5te de er!are ca viciu de c!%#i&-4&8%t al c!%tractului3 0% realitate3 er!area e#te u% viciu de c!%#i&-4&8%t al actului juridic civil' C!%tractul e#te $artea 5i $ri%ci$ala #$ecie a actului juridic civil care e#te 0%tregul' Acea#t4 $reci are e#te valabil4 5i $e%tru celelalte vicii de c!%#i&-4&8%t'

3. +2,), %*) 5($,&N(*


9=: N!-iu%e' Cuv.ntul *"ol+ "esemneaz, un comportament necinstit, pe care (n faza e!ecut,rii contractului, (l re$,sim cu (n-elesul "e rea-cre"in-, (art0 1A;2, art0 152; C0 civ0 etc0) sau nee!ecutarea "olosiv, (art0 1A;6 C0 civ0)??????0 Acest comportament, raportat la sta"iul form,rii contractului, reprezint,, "e fapt, o (n8el,torie, "estinat, s, in"uc, cealalt, parte (n eroare0 'olul, este, "eci, o eroare provocat, "e altul, o in"ucere (n eroare0 151 'efini-ie' D!lul 1d!lu#2 #au vicle%ia c!%#t4 0% t!talitatea &a%!$erel!r "raudul!a#e 1&i%ci%!a#e3 d!l!#ive2 $e care u%a di% $4r-i le 0%trebui%-ea 4 cu $rilejul 0%c;eierii c!%tractului3 $e%tru a i%duce 0% er!are $e cealalt4 $arte 5i3 $ri% acea#ta3 a ! deter&i%a #4 0%c;eie actul re#$ectiv3 &a%!$ere "4r4 de care $artea i%du#4 0% er!are %u l-ar "i 0%c;eiat' 152 %e$lementare' D!lulcliv 05i g4#e5te regle&e%tarea 0% di#$! i-iile art' "ispozitiile art01214 C0civ0potrivit caruia+ consimtamantul este viciat prin dol atunci cand partea s-a a&lat intr-o eroare provocata de manoperele &raudulase ale celeilalte parti ori cand aceasta din urma a omis, in mod &raudulos, sa il in&orme%e pe contractant asupra unor imprejurari pe care se cuvenea sa i le de%valuie 0+ In vec)iul Co" Civil "olul era re$lementat "e "ispozi-iile art0 <6A C0 civ0, care preve"eau ca 2 .D!lul e#te ! cau 4 de %ulitate c8%d &ijl!a cele vicle%e 0%trebui%-ate de u%a di% $4r-i3 #u%t a#t"el3 0%c8t e#te evide%t c43 "4r4 ace#te &a5i%a-ii3 cealalt4 $arte %-ar "i c!%tractat/' 15 Clasificare' Avan" in ve"ere reconfi$urarea le$ala a acestei institutii /uri"ice in Noul Co" Civil "olul poate fi clasificat in urmatoarele feluri 9' % ra$!rt de %atura ele&e%tel!r a#u$ra c4r!ra $!art4 , "olul este principal 8i inci"ental (inci"ent)0

42

D!lul $ri%ci$al ("olus "ans causam contractui) este "olul care ca"e asupra unor elemente "eterminante la (nc)eierea contractului, (n sensul c,, (n lipsa erorii pe care o provoac,, actul /uri"ic respectiv nu s-ar fi (nc)eiat0 'olul principal atra$e sanc-iunea nulit,-ii relative asupra actului astfel (nc)eiat0 D!lul i%cide%t ("olus inci"ens) (inci"ental), sau accesoriu (secun"ar) ca"e asupra unor elemente ne"eterminante la (nc)eierea contractului0 'olul accesoriu nu atra$e sanc-iunea nulit,-ii relative a actului /uri"ic, ci ", "oar "reptul la o ac-iune (n "esp,$u#ire, prin care se cere, "e pil",, re"ucerea corespunz,toare a pre-ului0 'emarca-ia "olului principal "e "olul inci"ent este o c)estiune "e fapt, "ificil "e realizat, ce implic, o analiz, atent,, care uneori, atin$e materia cauzei contractului0 B' Cla#i"icarea $reluat4 di% dre$tul r!&a% 0% d!lu# b!%u# 5i d!lu# &alu#' 'olus #onus const, (n viclenii curente, u8or "e "epistat 8i "e/ucat= 'olus malus, a"ic, "olul $rav care atra$e sanc-iunea nulit,-ii relative0 154 Ele&e%te' &entru a fi (n prezen-a "olului-viciu "e consim-,m.nt se cer (ntrunite cumulativ2 -ele&e%tul !biectiv 1&aterial2 care const, (n folosirea mi/loacelor viclene ("olosive, mincinoase) pentru a in"uce (n eroare pe cealalt, parte= -ele&e%tul #ubiectiv 1i%te%-i!%al2 care const, (n inten-ia "e a in"uce (n eroare o persoan, pentru a o "etermina s, (nc)eie un contract0 A8a"ar, privit ca fapt delictual svrit cu intenie de ctre autorul su, dolul presupune un element material i unul intenional ori subiectiv0 %ub aspectul elementului material se observ c noua reglementare ? acord atenie nu doar faptului comisiv (ac-iunea, const.n" (n folosirea "e manopere frau"uloase, "e natur, s, provoace eroarea), ci i faptului omisiv (atitu"inea ne$ativ,, "e a nu a"uce la cuno8tin-, celeilalte p,r-i (mpre/ur,ri care tre#uia s, fie "ezv,luite)0 15:0C!%di-ii' &entru a primi valoare "e viciu "e consim-,m.nt, "olul tre #uie s, (ntruneasc, cumulativ urm,toarele "ou, con"i-ii2 a) "olul tre#uie s, ca", asupra unor elemente contractuale care nu se mai cer a fi )otaratoare pentru (nc)eierea contractului respectiv, "in moment ce art0121: alin02 "in Noul Co" Civil preve"e e!pres ca partea al carei consimtamant a fost viciat poate cere anularea contractului si "aca eroarea in care aceasta sa aflat, urmare manoperelor "olosive, nu este esentiala0In vec)ea re$lementare, pentru a putea fi consi"erat viciu "e consimtamant "olul tre#uie sa vizeze anumite elemente "eterminante pentru contractant0s, priveasc, o#iectul, persoana sau orice alte elemente care ar putea con"uce la (nc)eierea contractului=c)estiunea caracterului "eterminant al "olului se apreciaz, 8i se rezolv, "e la caz la caz (in concreto)= #) "olul tre#uie s, provin, "e la cealalt, parte, a"ic,2 aceast, con"i-ie prive8te numai contractele cu titlu oneros= principiul ocrotirii voin-ei "ispun,torului (n contractele cu titlu $ratuit tre#uie s, prevaleze fa-, "e principiul sta#ilit,-ii raporturilor /uri"ice= aceast, con"i-ie nu se impune (n cazul actelor /uri"ice unilaterale= Cu alte cuvinte, con"i-iile pe care tre#uie s, le (n"eplineasc, "olul pentru a atra$e anula#ilitatea actului se "esprin" "in con-inutul art0 1214, 1215 C0civ0, respectiv2 a) "olul s, provin, "e la cocontractant ori "e la reprezentantul, prepusul ori $erantul afacerilor celeilalte p,r-i = #) prin ac-iunile comisive ori omisive s,v.r8ite s, fi fost provocat, eroarea celeilalte p,r-i, indi&erent "e caracterul esen-ial sau neesen-ial al acesteia = c) "olul s, fie "ove"it ((ntruc.t nu se presupune)0 9I?'D!&e%iu de a$licare0 Spre "eose#ire "e eroare, care nu poate "uce la anularea contractului "ecat atunci can" este esentiala, in cazul "olului contractul poate fi anulat c)iar "aca partea care il invoca nu s-a aflat intr-o eroare esentiala0%atiunea intro"ucerii acestei re$lementari este strans le$ata "e intentia le$iuitorului "e a intari principiul #unei-cre"inte contractuale si "e a sanctiona ferm reaua-cre"inta in aceasta materie0 Cu privire la v.nzarea lucrului altuia, referitor la c.mpul "e aplicare a "olului, s-a sus-inut c, tre#uie acceptat, teza NULITATII RELATI(Eclv3 c.n" cump,r,torul a fost in"us (n eroare, prin mi/loace
2

frau"uloase, "e c,tre v.nz,torul neproprietar, in"iferent "e forma o#iectiv,, su# care "olul se prezint,, c)iar 8i simpla minciun, sau reticen-,, pe i"eea c, "olul poate fi invocat ca viciu "e consim-,m.nt, "eoarece este mai $rav 8i mai prime/"ios "ec.t eroarea 8i "e aceea, "uce la nulitate, c)iar 8i (n cazurile (n care eroarea nu ar putea-o atra$e0 &ornin"u-se "e la realitatea c, "olul const, (ntr-o activitate "esf,8urat, (n scopul "etermin,rii voin-ei unui contractant, s, fac, ceea ce nu ar fi f,cut altfel, noua re$lementare a Co"ului Civil inclu"e si d!lul !&i#iv "enumit si "ol $ri% retice%ta0 1n ce prive8te "olul prin omisiune sau reticen, se a"mitea, (n "octrin, 8i /urispru"en-,, c)iar 8i (n a#sen-a unei re$lement,ri, c, simpla t,cere a unei p,r-i contractante este "e natur,, (n anumite cazuri, s, in"uc, (n eroare pe cealalt, parte 8i s, o "etermine s, (nc)eie un contract pe care altfel nu l-ar fi (nc)eiatclvi0 Se consi"era, (ns,, c, t,cerea este constitutiv, "e "ol numai e!cep-ional, a"ic, (n acele cazuri (n care e!ista o#li$a-ia le$al, a unei p,r-i "e a informa pe cealalt, parteclvii0 *ctuala reglementare a $odului civil vine s dea e#presie acestei realiti , concretiz.n", "e altfel, o orientare a "octrinei 8i /urispru"en-ei (n materie, 8i s, sanc-ioneze ne(n"eplinirea o#li$a-iei "e informare ce revine p,r-ii contractuale0 1n mo" "eose#it, pro#lema "olului prin reticen-, evi"en-iaz, raportul "intre *o#li$a-ia "e informare+ ce revine p,r-ii mai e!perimentate ori profesioniste sau care "e-ine *informa-ii privile$iate+, pe "e o parte, 8i *o#li$a-ia "e a se informa+ care incum#, fiec,rei p,r-i contractante, pe "e alt, parte0 'e e!emplu, (n contractele "e a"eziune sau (n cele (nc)eiate cu consumatorii, *partea mai sla#,+ tre#uie s, fie informat, asupra tuturor elementelor esen-iale care stau la #aza "eclara-iei sale "e voin-,, iar, (n caz contrar, aceasta poate pretin"e c, a fost victima unui "ol prin reticen-,clviii 9 aplica-ie a "olului prin reticen-,, o (nt.lnim (n materia v.nz,rii, contract (n care, v.nz,torul nu este r,spunz,tor pentru viciile aparente, "espre care cump,r,torul a putut sin$ur s, se convin$,, "ar r,spun"e pentru *viciile ascunse ale lucrului v.n"ut, "ac, "in cauza aceasta, lucrul nu este #un "e (ntre#uin-at, sau (ntre#uin-area sa este at.t "e mic8orat, (nc.t nu se poate presupune c,, cump,r,torul nu lar fi cump,rat sau nu ar fi "at pe ".nsul ceea ce a "at, "e ar fi cunoscut viciile+0 ,e deduce de aici3 ! c!%di-ie e#e%-ial4 a d!lului $ri% retice%-4 5i a%u&e aceea c43 t4cerea trebuie #4 "ie $4#trat4 i%te%-i!%at $e%tru a 0%5ela c!% tracta%tul3 #au alt"el #$u#3 #4 "ie v!rba de ! t4cere vi%!vat4' 1n materie "e li#eralit,-i, practica /u"iciar, a sta#ilit c, "olul se manifest, su# forma capta-iei 8i su$estiei0 1ntr-o opinie, acestea "esemneaz, "iversele acte "e aten-ie interesat,, fa-, "e persoana "ispun,torului, ce sunt sanc-iona#ile numai (n m,sura (n care sunt "esf,8urate (n manier, "olosiv, cli!, iar (n alt, opinie s-a apreciat c, su$estia 8i capta-ia sunt (ns,8i forma specific, pe care o (m#rac, "olul (n materie "e li#eralit,-icl!0 Ca$ta-iacl!i const, (n manopere "olosive 8i mi/loacele frau"uloase folosite, (n scopul "e a c.8ti$a (ncre"erea "ispun,torului 8i a (n8ela #una-cre"in-, a acestuia, pentru a-l "etermina s,-i "oneze un #un, ori "e a fi $ratificat prin testament0 ,uge#tia se e!ercit, prin mi/loace ascunse 8i ten"en-ioase, (n scopul "e a s,"i (n mintea "ispun,torului i"eea "e a face o "ona-ie sau un le$at pe care nu l-ar fi f,cut "in proprie ini-iativ,+cl!ii0 9== D!vada d!lului0 3a fel ca in vec)ea re$lementare "in art0 <6A alin0 (2) C0 civ0 Si in actualul co" civil, conform art0 1214 alin0( ), *"olul nu se presupune+, ceea ce (nseamn, c,, pro#a incum#, reclamatului conform re$ulii2 actori incum#it pro#atio0 1ntruc.t manoperele "olosive sunt fapte /uri"ice, pot fi "ove"ite prin orice mi/loace "e pro#,, inclusiv prin prezum-ii0 156 Sanc-iune' D!lul-viciu de c!%#i&-4&8%t atrage #a%c-i!%area c!%tractului cu ,ANCIUNEA NULITII RELATI(E' <ii%d v!rba de u% viciu de c!%#i&-4&8%t3 #a%c-iu%ea care i%tervi%e e#te aceea a a%ulabilit4-ii actului' % acela5i ti&$3 0%#43 d!lul e#te 5i u% delict civil3 a#t"el 0%c8t 0% i$!te a 0% care aut!rul d!lului a cau at u% $rejudiciu3 #e va %a5te u% ra$!rt juridic de %atur4 delictual43 re#$ectiv3 u% ra$!rt de r4#$u%dere 0% cadrul c4ruia cel $rejudiciat3 victi&a d!lului3 are dre$tul #4 cear4 5i #4 !b-i%4 re$ararea $rejudiciuluicl6iii A#t"el3 dac4 $ri% ad&iterea ac-iu%ii 0% a%ulare %u a "!#t $!#ibil4 re$u%erea $4r-ii 0% #itua-ia a%teri!ar43 adic4 $rejudiciul ce i-a "!#t cau at %u e#te re$arat 0% 0%tregi&e3 $artea va $utea ac-i!%a$e aut!rul d!lului $e%tru a !b-i%e de#$4gubiri'

44

% ace#t #e%#3 di#$! i-iile art' 9B=I N'C'civ' #tabile#c $!#ibilitatea $e%tru cel al c4rui c!%#i&-4&8%t a "!#t #ur$ri%# $ri% d!l3 #4 $reti%d43 0% a"ar4 de a%ularea actului 5i dau%e i%tere#e #au3 dac4 $re"er4 &e%-i%erea c!%tractului3 #4 #!licite reducerea $re#ta-iei #ale cu val!area dau%el!ri%tere#e la care ar "i 0%dre$t4-it' )ENTRU DOLUL INCIDENT3 ,ANCTIUNEA NU E,TE ANULAREA3 CI ACTIUNEA IN DE,)AGUBIRI' Aceast, r,spun"ere nu rezult, "in contract, ci este anterioar, aces tuia, "eoarece manoperele "olosive, care reprezint, un fapt ilicit, se e!ercit, anterior sau cel mult concomitent cu (nc)eierea contractului0 'ac, "olul este comis "e un tert , acesta va raspun"e pentru manoperele sale "olosive in"epen"ent "e anularea contractului, in masura in care actiunile sale $enereaza pre/u"icii0(art01214 C0civ0)0 In situatia in care "olul nu provine "e la cealalta parte, ci "e la terti, altii "ecat cei "in art0 1214 c0civ0, contractul nu poate fi anulat "ecat "aca cealalta parte a cunoscut sau, "upa caz, ar fi tre#uit sa cunoasca "olul la inc)eierea contractului0 In"epen"ent "aca opereaza anularea contractului, tertul, autor al "olului, raspun"e pentru pre/u"iciile rezultate0 Aceasta preve"ere reprezinta o aplicatie a raspun"erii civile "elictuale pentru fapta proprie0 Atunci c.n" "olul este comis "e un minor, care spre a contracta, (8i atri#uie calitatea "e ma/or, (n mo" frau"ulos, prin acte false, sanc-iunea cea mai potrivit, este men-inerea contractului, a c,rui anulare ar pretin"e-o minorul pe calea ac-iunii (n resciziune0

C' (IOLENTA
c9' De"i%i-ie 5i regle&e%tare 15: 'efini-ie0 (i!le%-a-viciu de c!%#i&-4&8%t c!%#t4 0% "a$tul de a i%#u"la u%ei $er#!a%e3 $ri%tr-! a&e%i%-are i%ju#t43 te&erea 1&etu#2 de u% r4u3 care e#te de %atur4 a ! deter&i%a $e acea#ta3 la 0%c;eierea u%ui c!%tract $e care3 alt"el %u l-ar "i 0%c;eiat' 'in "efini-ie, se poate "e"uce c, violen-a este "e alt, natur, "ec.t celelalte "ou, vicii2 eroarea 8i "olul0 Astfel, "ac, acestea afecteaz, consim-,m.ntul (n elementul s,u intelectiv, violen-a (l afecteaz, su# aspectul li#ert,-ii sale0 'e asemenea, "in "efini-ie rezult, c, &etu# 1vi!le%-a $#i;ic4-&!ral42 este "e "ou, feluri2 -violen-a nele$itim, (in/ust,), a"ic, f,cut, f,r, "rept, care are "rept efect ,ANCTIUNEA NULITATII RELATI(E a contractului= -violen-a (amenin-area) /ust, (le$itim,), cea f,cut, (n e!ercitarea unui "rept, f,r, a putea atra$e sanc-iunea nulit,-ii0 15; %e$lementarecl!iv' Ciolen-a-viciu "e consim-,m.nt (8i $,se8te re$lementarea in "ispozi-iile art0 1216122A C0civ0 1n concepia noului Cod civil, violen-a, ca viciu "e consim-,m.nt, este (n-eleas, ca *temerea /ustificat, in"us, f,r, "rept "e cealalt, parte sau "e un ter-, "e a8a manier, (nc.t partea amenin-at, putea s, crea",, "up, (mpre/ur,ri, c,, (n lipsa consim-,m.ntului s,u, via-a, persoana, onoarea sau #unurile sale ar fi e!puse unui pericol $rav 8i iminent+ (art0 1216)0 %ezult, c, nu violen-a (n sine este cu a"ev,rat viciu "e consim-,m.nt, ci sentimentul "e team, (temerea) care i-a fost in"us, victimei 8i care a (mpie"icat-o s,-8i manifeste, (n mo" li#er, voin-a "e a contracta0 Altfel spus, victima violen-ei 8tie c, (nc)eie un contract "ezavanta/os pentru ea, "ar cu toate acestea, (8i e!prim, consim-,m.ntul pentru a sc,pa "e un r,u mult mai $rav care i-ar putea fi cauzat510 cB' Cla#i"icare 15< Clasificare' % ra$!rt de e"ectele $r!du#e a#u$ra v!i%-ei $er#!a%ei3 vi!le%-a #e cla#i"ic4 0%7 1) violen-a (constr.n$erea) fizic, (vis) care const, (n re"ucerea victimei la rolul "e simplu instrument la (nc)eierea contractului ("e e!emplu, se realizeaz, prin con"ucerea for-at, a m.inii pentru a semna)0 1n acest caz, violen-a se caracterizeaz, prin urm,toarele2 -este "istructiv, "e consim-,m.nt 8i, "eci, nu este viciu "e consim -,m.nt, ec)ival.n" cu lipsa consim-,m.ntului= -A7%A>E SANC7I@NEA N@3I7A7II AIS93@7E a actului /uri"ic respectiv=

45

2) violen-a (constr.n$erea) psi)ic, (metus) ori moral,0 Suntem (n prezen-a violen-ei ca viciu "e consim-,m.nt, care const, (n amenin-area cu un r,u moral, "e natur, s, provoace o team, care "etermin, partea s, (nc)eie contractul, ce altfel nu l-ar fi (nc)eiat0 1n cazul violen-ei, victima este con8tient, c, nu ar tre#ui s, (nc)eie actul /uri"ic, "ar prefer, s, o fac, pentru a nu i se pricinui un r,u+cl!v0 cF' Ele&e%tele vi!le%-ei 9>: C!%di-ii' E%u&erare' &entru a fi (n prezen-a violen-ei - viciu "e consim-,m.nt se cer (ntrunite "ou, con"i-ii2 -violen-a tre#uie s, fie "eterminant, la (nc)eierea contractului= -violen-a s, fie in/ust, (nele$itim,, ilicit,)0 161 Ciolen-a tre#uie s, fie "eterminant, pentru (nc)eierea contractului' Necesitatea caracterului determinant al violenei rezult, "in "ispozi-iile art0 1216 N0C0civ0, potrivit c,rora temerea tre#uie s, fie */ustificat,+ 8i "e a8a natur, (nc.t partea putea s, crea", c,, (n a#sen-a consim-,m.ntului, era e!pus, unui pericol $rav 8i iminent0 1ntr-a"ev,r, pentru ca violen-a s, fie "eterminant, la (nc)eierea contractului este necesar ca2 -te&erea $r!du#4 #4 "ie ra-i!%al4 (/ustificata- in actuala re$lementare) (n aprecierea victimei violen-ei, a"ic, s, fie suficient "e puternic, pentru a o face s, (nc)eie contractul= -#4 #e "i $r!du# u% r4u3 care $!ate "i de trei "eluri2 a)patrimonial (amenin-area cu "istru$erea unui #un)= #)fizic (amenin-area cu v,t,marea s,n,t,-ii sau inte$rit,-ii corporale)= c)moral (amenin-area cu compromiterea reputa-iei, p,r,sirea etc0)0 R4ul poate privi persoana (n cauz,, so-ul, so-ia, ascen"en-ii 8i "escen "en-iicl!vi sau alte persoane apropiate, "ac, sunt le$ate "e victim, printr-o puternic, afec-iune, cum ar fi un prieten "ra$0(art01216 alin02 C0civ0) 162 Ciolen-a tre#uie s, fie in/ust,' (i!le%-a 1a&e%i%-area2 $e%tru a $ri&i c!%#iderarea juridic4 de viciu de c!%#i&-4&8%t trebuie #4 "ie i%ju#t43 adic4 %elegiti&43 ilicit4' 1ntruc.t nu orice amenin-are constituie, prin ea (ns,8i, violen-,-viciu "e consim-,m.nt, se cere ca aceasta s, reprezinte o (nc,lcare a le$ii (s, fie ilicit,), pentru a atra$e nevala#ilitatea actului0 Astfel, "ac, amenin-area prive8te e!erci-iul cu #un,cre"in-, al unui "rept su#iectiv, ea nu se poate constitui (n viciu "e consim-,m.nt, (ntruc.t partea tin"e "oar la realizarea #eneficiului pe care le$ea i-l recunoa8te0 1n le$,tur, cu aceast, con"i-ie se impun urm,toarele preciz,ri2 suntem (n prezen-a violen-ei-viciu "e consim-,m.nt, atunci c.n" se folosesc mi/loace ilicite c)iar pentru realizarea unui scop "rept sau se folosesc mi/loace le$ale pentru realizarea unui scop ilicit ((n m,sura (n care sunt (ntrunite con"i-iile violen-ei)0
F' Origi%ea vi!le%-ei 9>F Origi%e' &otrivit art0 <55 C0"in vec)iul Co" civil, *violen-a (n contra celui ce s-a o#li$at, este cauz, "e nulitate, c)iar c.n" este e!ercitat, "e alt, persoan,, "ec.t aceea (n folosul c,reia s-a f,cut conven-ia+0 A8a"ar, conform acestui te!t "e le$e, nu conteaz, cine este autorul presiunii e!ercitate, sau altfel spus, cine face atentatul la li#ertatea consim-,m.ntului, fiin" (n prezen-a violen-ei, spre "eose#ire "e "ol, c)iar 8i atunci c.n" ea provine "e la o alt, persoan,, "ec.t partea care profit, "e pe urma acesteia cl!vii0 &utem vor#i, a8a"ar, "e e!isten-a unei prezum-ii "e complicitate, (mpotriva celui care a tratat cu victima, profit.n" "e ac-iunea ter-ului autor al violen-ei0 &otrivit art0 122A C0 civ0, violen-a atra$e nulitatea c)iar c.n" este e!ercitat, "e alt, persoan,, "ec.t aceea (n folosul c,reia s-a f,cut conven-ia, cu con"itia ca partea al carei consimtamant nu a fost viciat sa cunoasca sau sa fi tre#uit a cunoaste acest fapt, spre "eose#ire "e vec)iul Co" Civil ce nu preve"ea aceasta con"itie a cunoasterii violentei "e co-contractant0 &ractic, in ceea ce priveste actuala re$lementare a vi!le%tei e6ercitate de u% tert suntem in prezenta unei similitu"ini "e re$lementare cu situatia "olului e!ercitat "e catre un tert,can" "e asemenea se cere ca persoana care nu a fost in"usa in eroare sa cunoasca actiunea tertului0 Justificarea re$lementarii consta in aceea ca persoana care contracteaza in aceste con"itii profita "e actiunea in/usta a tertului, in ve"erea inc)eierii unui contract ce nu reflecta vointa li#era a celeilalte parti0 E!ist, situa-ii (n care o persoan,, "e8i nu a fost amenin-at, "e nimeni, nu poate s, nu contracteze0 Acesta este cazul st,rii "e necesitate (n care se afl, c,pitanul unui vas avariat, (n lar$, ce se ve"e o#li$at s, solicite a/utorul pentru salvare, c,pitanului altui vas, f,r, a putea, $ra-ie (mpre/ur,rilor (n care se afl,, s, "iscute asupra con"i-iilor contractului0 Art0 <55 "in vec)iul C0 civ0 0 se refer, numai la faptele "e amenin-are a cocontractantului sau ale unui ter-, f,r, ca s, arate, (ns,, c, acestea tre#uie s, fie oper, uman,0 'rept urmare, practica a statuat c, suntem (n prezen-a unui viciu
46

"e consim-,m.nt 8i (n situa-ia (n care, aceasta este urmarea presiunii unor evenimente sau circumstan-e e!terioare omului, cum ar fi2 #tarea de %ece#itate 1art' 9B9H C!d civil actual2' &e "e-alta parte, este evi"ent ca le$iutorul a inteles sa sporeasca securitatea /uri"ica contractuala si forta o#li$atorie a contractului, restran$an" aplica#ilitatea principiului li#ertatii contractuale0 Acesta este cazul persoanelor care se $,sesc f,r, ap,rare fa-, "e m,surile "e e!foliere impuse "e inamici, (n caz "e r,z#oi0 1660Ruri#$rude%-a "ra%ce 4' 1n /urispru"en-a francez,cl!viii, (n prezent se consi"er, c,, e!ist, violen-,-viciu "e consim-,m.nt (n cazul persoanei care, su# presiunea evenimentelor, a (nc)eiat un contract "e munc, "ezavanta/os0 Se citeaz, cazul salariatului presat s, (nc)eie un contract "e munc, pentru o#-inerea ur$ent, a #anilor necesari trat,rii fiului s,u $rav #olnav0 9>? C!%#tr8%gere re ultat4 di% eve%i&e%te' 1n toate aceste cazuri, nu e!ist, o violen-, "in partea cocontractantului, ci un concurs nefericit "e (mpre/ur,ri, "e pe urma c,rora acesta profit,0 Cu alte cuvinte, este vor#a "e o constr.n$ere care rezult, "in evenimente ce pot "etermina o persoan, s,-8i asume printr-un contract o#li$a-ii e!cesive0 'oar e!isten-a circumstan-elor presante la care am f,cut "e/a referire, nu sunt suficiente pentru a constitui violen-,0 Aceasta e!ist, numai "ac, cocontractantul a profitat "e aceste circumstan-e, pentru a impune con"i-ii anormale0 &entru acelea8i ra-iuni, ar putea s, fie luat (n "iscu-ie 8i cazul unei (ntreprin"eri client sau furnizoare, a c,ror situa-ie este e!ploatat, a#uziv "e alt, (ntreprin"ere, (n momentul (nc)eierii contractului, tocmai "atorit, faptului c, nu au alt, alternativ,, iar (n caz contrar s-ar falimenta0 Nu suntem (n prezen-a violen-ei-viciu "e consim-,m.nt, c)iar "ac, violen-a e!ist,, "ar ea const, (n temerea "e consecin-ele le$ale 8i fire8ti ale e!ecut,rii unui "rept "e c,tre persoana v,t,mat,0 Astfel, practica a statuat c, *mo8tenitorul care a semnat o conven-ie privin" (mp,r-irea #unurilor succesorale nu va putea invoca nulitatea acestora su# cuv.nt c, semn,tura sa a fost "at, su# imperiul amenin-,rii, cu "area (n /u"ecat,, spre a o#-ine o )ot,r.re /u"ec,toreasc, "e parta/+ cl!i!0

16:0A&e%i%-area cu e6ercitiul u%ui dre$t' I% actuala c!%ce$tie Codului civil, reprezint, violen-, *temerea insuflat, prin amenin-area cu e!erci-iul unui "rept f,cut, cu scopul "e a o#-ine avanta/e ne/ustificate+ (art0 121:)0 1ntr-a"ev,r, "e "ata aceasta, e!ercitarea "reptului este "eturnat, "e la scopul s,u 8i cap,t, un caracter a#uziv, ceea ceeste "e natur, s,-l scoat, "e su# protec-ia le$iicl!!0 Amenin-area cu e!ercitiul unui "rept constituie violenta numai in situatia in care persoana care e!ercita amenintarea urmareste "o#an"irea unui folos in/ust si nu a o#tinerii unor "repturi le$ale09 situatie aparte, ar putea aparea in cazul in care amenintarea cu e!ercitiul unui "rept este e!ercitata "e un tert, vizan" o#tinerea unui folos in/ust, cu referirea ca e!ercitiul "reptului il va pune in aplicare co-contractantul0 9>= Alte #itua-ii' De a#e&e%ea3 %u e6i#t4 vi!le%-4 atu%ci c8%d #u%te& 0% $re e%-a #i&$lei te&eri revere%-i!a#e care val!rea 43 &ai degrab43 re#$ect dec8t te&ere' De a#e&e%ea3 a&e%i%-area cu u% r4u %u e#te3 n concepia noului $od civil3 c!%#iderat4 c!%#titutiv4 de vi!le%-43 atu%ci c8%d ea re ult4 di%tr-! #tare de %ece#itate3 dec8t 0% &4#ura 0% care cealalt4 $arte a $r!"itat de acea#t4 0&$rejurare (art0 121;0C0civ0)0 Ca 8i (n cazul celorlalte vicii "e consim-,m.nt, partea care invoc, violen-a, tre#uie s, fac, 8i d!vada e!isten-ei acesteia (n momentul (nc)eierii actului0 1n /urispru"en-, s-a statuat c, nu e!ist, violen-,-viciu "e consim-,m.nt, "eoarece nu s-a f,cut "ova"a e!isten-ei acesteia la (nc)eierea actului /uri"ic (n situa-ia c.n" victima neav.n" posi#ilitatea "e a pl,ti suma "atorat, cu titlu "e repara-ii, a "onat apartamentul statului0 1n spe-,, reclamanta a solicitat prin ac-iune anularea unui act prin care "onase statului un apartament, "eoarece a fost f,cut, (n urma presiunilor e!ercitate asupra ei0 &rima instan-, a respins ac-iunea re-in.n" "in pro#ele a"ministrate c, "ona-ia a fost f,cut, "e reclamant, pentru a nu suporta c)eltuielile mari cu repara-iile a"use imo#ilului 8i c,rora nu le putea face fa-,, iar nu pentru c, s-ar fi e!ercitat asupra ei presiuni fizice sau morale0 %ecursul "eclarat "e reclamant, a fost respins ca nefon"at, cu motivarea c, (n situa-ia "at, reclamanta, neav.n" posi#ilitatea "e a pl,ti suma "atorat, cu titlu "e repara-ii, a consi"erat c, sin$ura solu-ie accepta#il, pentru ea era "onarea apartamentului, ceea ce a 8i f,cut, f,r, a se fi e!ercitat asupra ei nici un fel "e constr.n$erecl!!i0 166 Sanc-iune' % $rivi%-a #a%c-iu%ii3 trebuie di#ti%# du$4 cu& ur&ea 47 -(n cazul violen-ei "istructive "e consim-,m.nt, sanc-iune este nulitatea a#solut, a contractului= -(n cazul violen-ei-viciu "e consim-,m.nt, sanc-iunea este nulitatea relativ, a contractului= -victima, ca 8i (n cazul "olului, poate s, cear, plata "e "aune-interese pentru pre/u"iciul (ncercat0 Ca 8i (n cazul "olului, in"epen"ent "e anularea contractului partea va putea cere 8i repararea pre/u"iciului cauzat prin fapta ilicit,0
4:

A8a"ar, (n situa-ia (n care autorul violen-ei este cealalt, parte contractant,, partea pre/u"iciat, va avea la 0%de&8%4 d!u4 ac-iu%i 0&$!triva acesteia2 una (n anularea contractului 8i, "ac, repunerea (n situa-ia anterioar, nu este suficient, pentru acoperirea pre/u"iciului, 8i o ac-iune (n r,spun"ere civil,0 'ac, autorul violen-ei este un ter-, partea se va putea (n"repta (mpotriva acestuia cu ac-iunea (n r,spun"ere, iar (mpotriva celeilalte p,r-i contractante, cu ac-iune (n anularecl!!ii0

D' LECIUNEA
d9' De"i%i-ie 5i regle&e%tare 1n concep-ia o#iectiv, 3 le iu%ea viciu de c!%#i&-4&8%t e#te viciul ce c!%#t4 0% di#$r!$!r-ia v4dit4 de val!are 0%tre d!u4 $re#ta-ii' 1n concep-ia su#iectiv,3 le iu%ea-viciu de c!%#i&-4&8%t c!%#t4 0% $a guba ce #e $r!duce atu%ci c8%d $re#ta-iile la care #e !blig4 $4r-ile u%ui c!%tract %u #e g4#e#c 0%tr-u% ra$!rt $er&i# de ec;ivale%-43 e6i#t8%d3 deci3 ! di#$r!$!r-ie v4dit4 0%tre $re#ta-ia la care #e !blig4 ! $arte 5i $re#ta-ia la care #e !blig4 cealalt4 $arte' 16: %e$lementare /uri"ic,' Le iu%ea #e rega#e#te i% art'9BB9-99B? C!d civil3 i% ti&$ ce i% vec;ea regle&e%tare3 le iu%ea ca viciu de c!#i&ta&a%t era $rev'de di#$! i-iile art' 99=I 5i art' 99>=' E#te le iu%e3 $!trivit art' 9BB9 N'C'civ'3 atu%ci c8%d u%a di%tre $4r-i3 $r!"it8%d de #tarea de %ev!ie3 de li$#a de e6$erie%-4 !ri de li$#a de cu%!5ti%-e a celeilalte $4r-i3 #ti$ulea 4 0% "av!area #a !ri a u%ei alte $er#!a%e3 ! $re#ta-ie c!%#iderabil &ai &are3 la data 0%c;eierii c!%tractului3 dec8t val!area $r!$riei $re#ta-ii %ezult,, "in aceast, "efini-ie, c, actualul $od civil adopta concepia subiectiv despre leziune, conform c,reia pentru a e!ista acest viciu "e consim-,m.ntcl!!iii, nu este suficient, "ispropor-ia (ntre presta-iile p,r-ilor, ci este necesar s, se 8i profite *"e starea "e nevoie, "e lipsa "e e!perien-, ori "e lipsa "e cuno8tin-e a celeilalte p,r-i+0 'e la cel "e al "oilea te!t sunt posi#ile "ou, "ero$,ri2 a) (n materie "e navi$a-ie maritim,cl!!iv= 8i #) "ero$area prev,zut, "e "ispozi-iile art0 6<4 C0 civ0cl!!v0 dB' C!%ce$-ii 16; Concep-ii asupra leziunii' A#u$ra le iu%ii #-au c!%turat d!u4 c!%ce$-ii7 -concep-ia o#iectiv,, potrivit c,reia, pentru a fi (n prezen-a leziunii-viciu "e consim-,m.nt, este suficient s, e!iste o "ispropor-ie v,"it, "e valoare (ntre contrapresta-iicl!!vi= -concep-ia su#iectiv,, potrivit c,reia leziunea are la #az, pe l.n$, "is propor-ia "e valoare (ntre presta-iile p,r-ilor 8i un viciu "e consim-,m.nt rezult.n" "in starea "e nevoie a unei p,r-i "e care are cuno8tin-, 8i profit, cealalt, parte0 Di#$! i-iile legale re"erit!are la le iu%e ad!$t4 c!%ce$-ia !biectiv43 a#t"el c4 cel ce i%v!c4 le iu%ea are d!ar !bliga-ia #4 "ac4 d!vada di#$r!$!r-iei v4dite 0%tre c!%tra$re#ta-ii' dF' C!%di-ii &entru a e!ista leziune, ca viciu "e consim-,m.nt, este necesar s, fie (n"eplinite urm,toarele cerin-e2 N leziunea s, fie o consecin-, "irect, a actului respectiv= N leziunea s, e!iste nu "oar (n raport cu momentul (nc)eierii actului, ci s, su#ziste p.n, la "ata cererii "e anulare= N "ispropor-ia "e valoare (ntre presta-ii s, fie consi"era#il,0 Astfel, (n cazul minorului, tre#uie s, fie vor#a "e o o#li$a-ie e!cesiv, asumat, "e acesta prin raportare la starea sa patrimonial,, la avanta/ele pe care le o#-ine "in contract ori la ansam#lul circumstan-elor (art0 1221 alin0 )0 1n cazul ma/orului, caracterul (nsemnat ori consi"era#il al leziunii e!ist, "oar atunci c.n" "ispropor-ia "ep,8e8te /um,tate "in valoarea pe care o avea presta-ia promis, sau e!ecutat, "e partea lezat,0 9>G Di#ju%gere' Con"i-iile leziunii-viciu "e consim-,m.nt "ifer, "up, cum ne plas,m pe terenul concep-iei o#iective sau pe cel al concep-iei su#iective2 9I:C!%ce$-ia !biectiv4' 1n concep-ia o#iectiv, se cere a fi (n"eplinite urm,toarele con"i-ii2 -leziunea s, fie "eterminant, pentru (nc)eierea actului /uri"ic civil=
4;

-leziunea s, fie in/ust,0 9I9 C!%ce$-ia #ubiectiv4' 1n concep-ia su#iectiv, tre#uie (n"eplinite con"i-iile2 -leziunea s, fie consecin-a "irect, 8i nemi/locit, a contractului (nc)eiat= -leziunea se apreciaz, (n raport cu momentul (nc)eierii actului2 -"ispropor-ia "e valoare (ntre presta-iile la care se o#li$, p,r-ile tre#uie s, fie v,"it,= -partea lezat, tre#uie s, se afle (ntr-o nevoie e!tern,= -cealalt, parte s, fi profitat "e aceast, nevoie e!tern,0 In vec)iul Co" Civil le$iuitorul a "at eficienta conceptiei o#iective a leziunii, pentru invocarea cu succes a leziunii fiin" suficient sa se "ove"eaza o "isproportie va"ita intre contraprestatii0 In Noul Co" Civil, le$iutorul a optat pentru c!%ce$tia !biectiva' d?' D!&e%iul de a$licare 'e asemenea, dac potrivit reglementrii anterioare, leziunea era limitat,, ca "omeniu "e aplicare, "oar la situa-ia minorilor N care, av.n" v.rsta "e 14 ani (mplini-i, (nc)eiau sin$uri acte "e a"ministrare, f,r, (ncuviin-area p,rin-ilor sau a tutorelui, "ac, aceste acte le pricinuiau vreo v,t,mare N potrivit actualului $od civil leziunea este recunoscut i n cazul ma!orului , cu con"i-ia ca "iferen-a "e presta-ie s, "ep,8easc, /um,tate "in valoarea pe care o avea, la momentul (nc)eierii contractului, presta-ia promis, sau e!ecutat, "e partea lezat, (art0 1222 alin0 2)0 Su# aspectul cate$oriei actelor /uri"ice care pot fi atacate pentru leziune, noile dispoziii legale e#clud de la incidena acestei sanciuni contractele aleatorii, tranzacia, precum i alte contracte anume prevzute de lege (art0 1224)0 1:40'omeniul restr.ns "e aplicare' I% vec;ea regle&e%tare Le iu%ea avea u% d!&e%iu re#tr8%# de a$licare7 -"in punct "e ve"ere al persoanelor care o pot invoca, leziunea are un "omeniu restr.ns, fiin" numai la (n"em.na minorilor (ntre 14 -1; ani= -"in punct "e ve"ere al actelor ce pot fi supuse anul,rii, "e asemenea, "omeniul "e aplicare este restr.ns, (ntruc.t se cere s, fie contracte0 %eferitor la criteriul anterior mentionat tre#uie o#servat ca prin a"optarea art01221 alin0 C0civ0, le$iuitorul a re$lementat separat situatia in care persoana lezata este un minor, prevazan" pentru aceasta ipoteza criteriul S o#li$atiei e!cesive T ce urmeaza a fi analizat in functie "e starea patrimoniala a minorului, "e avanta/ele contractuale si "e ansam#lul circumstantelor0 d=' ,a%c-iu%e Consi"erat, viciu "e consim-,m.nt, leziunea este sanc-ionat, cu anularea actului lezionar0 &artea pre/u"iciat, are (ns, posi#ilitatea s, alea$, men-inerea contractului, "ar cu re"ucerea o#li$a-iilor sale cu valoarea "aunelor-interese la care ar fi (n"rept,-it,0 C)iar 8i (n situa-ia (n care partea ale$e s, promoveze ac-iune (n anulare, instan-a va putea s, men-in, contractul, "ac, cealalt, parte ofer,, (n mo" ec)ita#il, o re"ucere a propriei crean-e sau, "up, caz, o ma/orare a propriei o#li$a-ii (art0 1222 alin0 )0 Dre$tul la ac-iu%ea 0% a%ulare #au 0% reducerea $re#ta-iil!r $e%tru le iu%e #e $re#crie 0% ter&e% de 9 a% de la data 0%c;eierii c!%tractului 1art' 9BBF2' Contractele lezionare, consi"erate astfel "ac, sunt (n"eplinite con"i-iile precizate "e/a, se sanc-ioneaz, cu nulitatea relativ,, ca urmare a (nc)eierii lor su# imperiul viciului leziunii0 Cictima leziunii poate solicita, la ale$ere fie anularea contractului (ac-iune (n resciziune), fie mentinerea contractului, "ar cu re"ucerea o#li$atiilor cu valoarea "aunelor-interese la care ar fi in"reptatita0 9 situatie aparte o intalnim in cazul prev0"e art01221 alin0 C0civ0can" &aj!rul poate solicita anularea contractului numai "aca leziunea "epaseste 7jumatatate din valoarea pe care o avea, la momentul inc$eierii contractului, prestatia promisa sau e*ecutata de partea le%ata, a"miterea actiunii in anulare fiin" con"itionata, "e asemenea, "e su#zistenta "isproportiei panala "ata intro"ucerii actiunii0 9I?'E6ce$-ii de la $ri%ci$iul re#ci iu%ii1re#tituirii2 $e%tru le iu%e0 Cu titlu "e e!ceptie, in actualul Co" Civil se preve"e si posi#ilitatea instantei "e a "ispune mentinerea contractului *anula#il+ , in situatia in care cealalata parte ofera o re"ucere a propriei creante sau o ma/orare a propriei o#li$atii, in asa fel incat contraprestatiile sa "evina ec)ita#ile0 Ac-iunea minorului va fi ina"misi#il,, "ac, pentru a convin$e pe contrac tantul s,u "e faptul c, e pe "eplin capa#il, a recurs la mi/loace "olosivecl!!vii, cum ar fi, "e e!emplu, un certificat "e na8tere fals0 Simpla "eclara-ie a minorului c, e ma/or nu-l face s, piar", #eneficiul ac-iunii (n resciziune0

4<

Aceast, "ispozi-ie le$al, a fost necesar,, "eoarece altfel contractantul ma/or, pentru a se pune la a",postul anul,rii eventuale a o#li$a-iilor ce le-ar contracta cu minorul, ar cere (ntot"eauna acestuia o astfel "e "eclara-ie0 &entru ca minorul s, piar", "reptul "e a cere anularea actelor (nc)eiate "e el, le$ea cere mai mult "ec.t simpla "eclara-ie c, este ma/or, 8i anume, este necesar ca frau"a s, fie caracterizat, prin manopere frau"uloase cl!!viii0 &otrivit art0 1A<; C0 civ0, "ac, cre"itorul este necapa#il "e a primi, plata ce i se face nu este vala#il,, afar, numai "ac, "e#itorul pro#eaz, c, lucrul pl,tit a profitat cre"itorului0 Acest te!t "e le$e se aplic, tuturor incapa#ililor0 Nulitatea pl,-ii (n acest caz, nu are nevoie s, rezulte "in "ove"irea unei leziuni suferit, "e minor0 Aceasta este nul,, "eoarece cre"itorul nu are capacitatea necesar, s-o primeasc,0 %ezult,, a8a"ar, c, minorul va putea o#-ine anularea pl,-ii, numai prin "ove"irea faptului c, (n momentul (n care i s-a pl,tit era minor 8i, "eci, incapa#il "e a primi o plat, vala#il,0 Aceast, "ispozi-ie le$al, este "ero$atorie "e la "reptul comun, (art0 115: C0 civ0) (n conformitate cu care, pentru a o#-ine anularea, minorul tre#uie s, "ove"easc, e!isten-a unei leziuni0 A8a"ar, art0 1A<; C0 civ0, a"mite *"e plano+ ac-iunea (n nulitate f,r, s, mai cear, con"i-ia preala#il, a leziunii cl!!i!0 Acest lucru, se "atoreaz, faptului, c, o plat, efectuat, unui minor reprezint, prin ea (ns,8i, o impru"en-, pe care o comite "e#itorul, ce nu poate fi (ntoars, (mpotriva minorului0 &rimin" o sum, "e #ani, minorul ar putea s, o c)eltuiasc, 8i (n consecin-,, ar putea s, invoce nulitatea pl,-ii f,cute, situa-ie (n care "e#itorul va tre#ui s, pl,teasc, "in nou, afar, numai "ac, ar "ove"i c, plata a profitat minorului0 A8a"ar, plata f,cut, (n m.inile minorului va fi li#eratorie pentru "e#itor, numai (n m,sura (n care i-a profitat minorului0 &ractic, le$ea face aplicarea unui principiu "e ec)itate, potrivit c,ruia nimeni nu este (n"rept,-it s, se (m#o$,-easc, (n "auna altuia0 1n concluzie, "ac, minorul a profitat "e plata sumei primite, nu va mai putea cere nulitatea acesteia, "eoarece ar (nsemna c, s-ar (m#o$,-i f,r, /ust, cauz,, ceea ce ar reprezenta o ne"reptate inutil, pentru "e#itor0

9IB C!%#eci%-ele $r!%u%-4rii %ulit4-ii actului juridic 0 &rincipalul efect este "esfiin-area actului /uri"ic retroactiv (nc)eiat "e minor, urm.n" ca presta-iile pe care p,r-ile 8i le-au f,cut (n temeiul acesteia s, fie restituite0 Ca o m,sur, "e ocrotire a persoanelor lipsite "e capacitate sau cu capa citate "e e!erci-iu restr.ns,, se preve"e c,, (n ipoteza anul,rii actului (nc)eiat cu nerespectarea "ispozi-iilor prev,zute "e le$e, acestea nu vor fi o#li$ate s, restituie presta-iile primite "ec.t (n limita (n care au profitat "e ele0 &rin aceast, "ispozi-ie, se asi$ur, ocrotirea interesului celor lipsi-i "e capacitate sau cu capacitate restr.ns, (mpotriva propriilor lor fapte, const.n" (n (nc)eierea unui act /uri"ic, f,r, respectarea "ispozi-iilor le$ale0 &entru a se a/un$e la anularea actului este necesar s, se "ove"easc, c, acest act a fost (nc)eiat "e o persoan, lipsit, "e capacitate "e e!erci-iu sau cu capacitate restr.ns,, f,r, a fi reprezentat sau, "up, caz, f,r, a avea (ncuviin-area preala#il, a ocrotitorului le$al0 Ace#te acte %u #u%t %ule3 ci a%ulabile' Ac-iu%ea 0% a%ulare %u $!ate "i i%te% tat4 dec8t de &i%!r3 iar $er#!a%ele ca$abile a #e !bliga %u $!t !$u%e ace#t!ra i%ca$acitatea #a' 3a r.n"ul s,u, minorul pentru ca s, poat, invoca nulitatea, tre#uie s, fac, "ova"a unei (mpre/ur,ri "e fapt, 8i anume c, a suferit o leziune0 'ac, actul nu a v,t,mat interesele sale, nu e!ist, nici un motiv pentru a-l anula, "eoarece nulitatea nu are alt scop, a8a cum am ar,tat "e/a, "ec.t s,-l prote/eze pe minor contra consecin-elor p,$u#itoare ale actelor sale0 %ezult,, a8a"ar, c, (n principiu, minorul nu e capa#il "e a se o#li$a, totu8i, c.n" contracteaz,, el nu poate cere anularea actului, "ec.t "ac, "ove"e8te e!isten-a unei leziuni0 Cu alte cuvinte, acesta tre#uie s, "ove"easc, c, a fost (n8elat sau c, s-a (n8elat (n privin-a rezultatului ce-l a8tepta prin (nc)eierea conven-iei ceea ce rezult, "in "ispropor-ia presta-iilor0 'e aceea, se spune c, minorul nu este pe at.t "e incapa#il "e a contracta, c.t mai ales nu poate suporta urm,rile v,t,m,toare ale propriilor sale acte0 ?' C!&$ara-ie 0%tre viciile de c!%#i&-4&8%t 1: Asem,n,ri' %tre viciile de c!%#i&-4&8%t e6i#t4 u%ele a#e&4%4ri7 -toate viciile "e consim-,m.nt con"uc c,tre (8i atra$) sanc-iunea nulit,-ii relative= -viciile "e consim-,m.nt nu se prezum,= cel ce le invoc, tre#uie s, le "ove"easc,= -toate viciile e!ist, 8i primesc consi"erare (n raport cu momentul (nc)eierii actului= -(n cazul contractelor #ilaterale, pentru nici unul "in vicii nu se cere a fi comun tuturor p,r-ilor0 1:4 'eose#iri' %tre viciile de c!%#i&-4&8%t e6i#t4 ! #erie de de!#ebiri7 -(n privin-a pro#ei2 pro#a este mai u8or "e f,cut (n cazul "olului, violen-ei 8i leziunii fa-, "e cazul erorii care, av.n" un pronun-at caracter l,untric, este mult mai $reu "e "ove"it= -c.mpul "e aplica-ie al "olului 8i violen-ei este mai lar$ "ec.t cel al erorii care se rezum, la su#stan-a o#iectuluicl!!! 8i calitatea sau i"entitatea persoanei, sau al leziunii un"e ac-iunea prive8te numai actele #ilaterale=
5A

-unele con"i-ii se cer a fi (n"eplinite numai pentru anumite vicii2 -(n cazul eroriicl!!!i - cealalt, parte nu tre#uie s, fi cunoscut eroarea= -(n cazul "olului - eroarea s, provin, "e la cealalt, parte= -(n cazul violen-ei - aceasta tre#uie s, fie ilicit,, nele$itim,= -(n cazul leziunii - capacitatea este circumstan-iat,= E!ist, "eose#iri 8i (n privin-a sanc-iunii2 -(n cazul "olului 8i violen-ei, ca urmare a consi"er,rii lor /uri"ice ca fapte ilicite, ac-iunea (n anula#ilitate poate fi (nso-it, "e ac-iunea (n "esp,$u#iri= -(n cazul erorii, "atorit, caracterului s,u spontan, este posi#il, numai ac-iunea (n anula#ilitate= -(n cazul leziuniicl!!!ii pot fi antrenate consecin-e alternative2 ori anularea con tractului, ori re"ucerea unei presta-ii sau sporirea celeilalte0 $. 23(&$.), $2N.1*$.),)( I0 N9JI@NE 1:5 'efini-ie'Obiectul c!%tractului c!%#ta i% c!%duita $artil!r #tabilita $ri% acel act juridic civil3 re#$ectiv actiu%ea !ri i%actiu%ea la care $artile #u%t i%dre$tatite #au de care #u%t ti%ute'cl666iii C!%"!r& de"i%itiei dat4 de art'9BB= al'9 di% C!dul civil . !biectul c!%tractului il re$re i%ta !$eratiu%ea juridica3 $recu& va% area3 l!catiu%ea3 i&$ru&utul #i altetle a#e&e%ea3 c!%ve%ita de $arti3 a#t"el cu& acea#ta reie#e di% a%#a&blul dre$turil!r #i !bligatiil!r c!%tractuale'/ )!trivit al'B al aceluia#i artic!l .!biectul c!%tractului trebuie #a "ie deter&i%at #i licit3 #ub #a%ctiu%ea %ulitatii ab#!lute'/ ,e c!%#idera ca !biectul e#te ilicit atu%ci ca%d e#te $r!;ibit de lege #au c!%travi%e !rdi%ii $ublice !ri bu%el!r &!ravuri'cl666iv Altfel spus, consi"erat a fi (nsu8i o#iectul raportului /uri"ic civil c,ruia i-a "at na8tere, o#iectul actului /uri"ic civil const, (n o#iectul o#li$a-iei (o#li$a-iilor) $enerate "e el, a"ic, (n presta-ia sau presta-iile care privesc transmiterea unui "rept 8i un fapt pozitiv sau ne$ativ al "e#itorului, cum 8i (n o#iectul acestor presta-ii0 &rin urmare, raportat si la "ispozitiile art 1226, al01 NCC conform carora *9#iectul o#li$atiei este prestatia la care se an$a/eaza "e#itorul+ consi"eram ca intre cele "oua notiuni si anume obiectul obligatiei si obiectul contractului, nu poate e!ista nici o confuzie0 9#iectul o#li$atiei, su# sanctiunea nulitatii a#solute, tre#uie sa fie "eterminat sau cel putin "etermina#il si licit0(art01226, al02) 1:6 'iscu-ii (n le$,tur, cu o#iectul contractului ' Di#cu-iile la care %e re"eri& #e $!art4 cu $rivire la !biectul c!%tractului ca #$ecie a actului juridic civil 1#$ecia #a cea &ai i&$!rta%t42' Legi#la-ia %!a#tr4 regle&e%tea 4 direct %u&ai c!%tractul3 dar regle&e%t4rile $rive#c3 $ri% e6tra$!lare 5i actul juridic civil' 1ntr-o p,rerecl!!!v, o#iectul contractului const, (n crearea, mo"ificarea, transmiterea ori stin$erea unui raport /uri"iccl!!!vi= 1ntr-o alt, opiniecl!!!vii, o#iectul contractului const, (n interesele re$lementate "e p,r-i prin actul /uri"ic civil (nc)eiat, (n #aza 8i (n limitele le$iicl!!!viii0 1n sf.r8it, o a treia opiniecl!!!i! consi"er, c, o#iectul contractului este (nsu8i o#iectul raportului /uri"ic civil0 1:: 'ezvoltare' )ri% c!%tract $4r-ile ur&4re#c %u %u&ai #4 d!b8%dea#c4 dre$turi3 ci #4-5i a#u&e 5i !bliga-ii' Obiectul c!%tractului 1id Ku!d debetur2 c!%#t4 0% $re#ta-iile la care $4r-ile c!%tracta%te #e !blig43 $re#ta-ii care $!t "i $! itive 1!bliga-ia de a da 5i a "ace23 #au %egative 1!bliga-ia de a %u "ace2' 9#iectul este o con"i-ie esen-ial, ("e vali"itate) a contractului0 %e$le mentarea se afl, (n "ispozi-iile art0 1225-12 4 Co"ul civil, care se refer, "eopotriv, la o#iectul contractului, la o#iectul o#li$a-iei contractuale 8i la o#iectul presta-iei0 Ceea ce se transmite prin contract este "reptul asupra unui lucru, "reptul asupra lucrului la care se refer, contractul0
Faptul personal al "e#itorului (presta-ia la care se o#li$,) tre#uie s, (n"eplineasc, urm,toarele con"i-ii2 -s, fie posi#il,0 Este posi#il, o fapt, care, la momentul "at, cu luarea (n consi"erare a posi#ilit,-ilor 8i mi/loacelor oferite "e cuceririle 8tiin-ei, pro$resul te)nic, "ezvoltarea te)nolo$ic, 8i e!perien-a omului, poate fi (n"eplinit,0 Imposi#ilitatea presta-iei atra$e sanc-ionarea contractului cu nulitatea a#solut, (imposi#ilium nulla o#li$atio)= -s, fie licit,0 Este licit, fapta omului care este permis, "e le$e 8i se s,v.r8e8te (n conformitate cu "ispozi-iile acesteia0 'ac, fapta celui ce se o#li$, contravine le$ii (este ilicit,), o#iectul contractului se plaseaz, (n afara le$ii,

51

iar voin-a p,r-ilor, e!primat, cu privire la o asemenea fapt,, (ncalc, una "in limitele sale2 le$ea0 1n acest punct se realizeaz, o con/u$are perfect, (ntre cele "ou, con"i-ii esen-iale ale contractului2 consim-,m.ntul 8i o#iectul s,u= -s, fie moral,0 Este moral, fapta omului care este permis, "e re$ulile moralei (re$ulile "e convie-uire social,) 8i se s,v.r8e8te cu respectarea acestor re$uli= -s, fie vor#a "e fapta proprie a celui ce se o#li$,= - fapta celui ce se o#li$, tre#uie s, prezinte interes pentru cre"itor0 3ucrul la care se refer, presta-ia, la r.n"ul s,u, tre#uie s, (n"eplineasc, urm,toarele con"i-ii2 -s, fie "eterminat sau "etermina#il c!c0 Sunt "eterminate #unurile certe, #unuri care sunt i"entifica#ile prin (nsu8irile lor particulare, nu prin cele ale $rupei "in care fac parte0 Sunt "etermina#ile #unurile "e $en ($enerice), #unuri care se clasific, astfel prin (nsu8irile $enerale ale $rupei respective 8i care, la nevoie, pot fi i"entificate, in"ivi"ualizate= -s, se afle (n circuitul civilc!ci, a"ic, s, se poat, (nc)eia acte /uri"ice cu privire la acel #un, pentru (nstr,inare, $a/are etc0 Circuitul civil se restr.n$e, (n cazul unor #unuri0 Nu sunt (n circuitul civil acele lucruri pe care le$ea, "in interese "e or"in economic, politic, social etc0, le sustra$e "e la acesta= -s, e!iste (n momentul (nc)eierii contractului0 Aceast, con"i-ie este re$ula= (n cazul unor contracte, o#iectul acestora prive8te #unuri ce urmeaz, a se pro"uce, #unuri viitoare0(art0122;) 'e re$ul,, persoanele /uri"ice pro"uc acele #unuri pentru care se o#li$, prin contract0 %ezult, c,, (n mo" e!cep-ional, "e la re$ula e!isten-ei #unului (n momentul (nc)eierii contractului, se a"mite aceast, a#atere0 9#iectul contractului "e v.nzare-cump,rare (l constituie transmiterea "reptului "e proprietate asupra lucrului v.n"ut, pre"area lucrului v.n"ut 8i plata pre-uluic!cii, iar la contractul "e loca-ie, o#iectul prive8te lucrul (nc)iriat 8i pre-ul0 'in aceste "ou, e!emple, rezult, clar c, o#iectul contractului este comple!2 el se refer, "eopotriv, la presta-ia la care se an$a/eaz, una "intre p,r-i, c.t 8i la contrapresta-ia avut, (n ve"ere "e aceast, parte, contrapresta-ie pe care o o#-ine "e la cealalt, parte, #ine(n-eles (n m,sura (n care este vor#a "e contracte #ilaterale, contracte care au caracter oneros, cum 8i la #unurile la care acestea se refer,0 1:; &reciz,ri cu privire la rela-ia "intre o#iectul contractului, o#iectul raportului /uri"ic civil 8i o#iectul presta-iei ' Cele trei %!-iu%i #e a"l4 0%tr-! #tr8%#4 leg4tur43 leg4tur4 al c4rei c!%-i%ut e#te dat de ur&4t!arele c!rela-ii7 o#iectul contractului este (nsu8i o#iectul raportului /uri"ic civil, rela-ie motivat, "e (mpre/urarea c, principalul izvor "e o#li$a-ii civile este contractul (conven-ia)= o#li$a-ia ca (n"atorire /uri"ic, nu tre#uie confun"at, cu o#iectul o#li$a-iei (presta-ia pozitiv, sau ne$ativ,)= (n cazul o#li$a-iei "e a "a, o#li$a-ie const, (n (n"atorirea "e a constitui sau transmite "reptul real, pe c.n", o#iectul const, c)iar (n (ns,8i transmiterea sau constituirea "reptului real= (n cazul o#li$a-iei "e a face, o#li$a-ia const, (n (n"atorirea "e a e!ecuta o lucrare, a presta un serviciu, ori a (ntreprin"e orice alt, ac-iune, pe c.n" o#iectul const, (n e!ecutarea (ns,8i, prestarea (ns,8i, (ntreprin"erea ac-iunii= (n cazul o#li$a-iei ne$ative "e a nu face, o#li$a-ia const, (n (n"atorirea "e a#sten-iune a "e#itorului "e la ceea ce, altfel, ar fi putut face, (n timp ce o#iectul o#li$a-iei const, (n (ns,8i a#-inerea efectiv,= "ac, ac-iunea se refer, la un lucru, lucrul, (nsu8i este consi"erat o#iectul presta-iei= a "istin$e (ntre o#iectul contractului, o#iectul o#li$a-iei 8i o#iectul presta-iei prezint, nu numai importan-, teoretic,, c.t mai ales una practic,0 1n conte!t, "istinc-ia ne con"uce la concluzia2 o#iectul actului /uri"ic civil este (nsu8i o#iectul raportului /uri"ic civil= o#iectul o#li$a-iei const, (n presta-ia pozitiv, sau ne$ativ, la care se o#li$, p,r-ile= o#iectul presta-iei const, (n2 a) constituirea sau transmiterea "e "repturi reale (a "a)= #) e!ecutarea "e lucr,ri, prestarea "e servicii ori (ntreprin"erea unor alte ac-iuni (a face)= 8i, c) a#-inerea "e la ceea ce su#iectul ar fi putut face "ac, nu s-ar fi o#li$at (n acest sens (a nu face)0

II' CONDIIILE OBIECTULUI 1;10 %e$lementare' Noul Co"ul civil re$lementeaza prin "ispozitiile art011:< pct0 , art01225 si urmatoarele care sunt cerintele ce tre#uie intrunite "e o#iectul contractului0 1:< &rezentarea con"i-iilor' Enumerare0 )re e%tate 0%tr-! "!r&4 #i#te&ati at43 ace#tea #u%t7 !biectul trebuie #4 e6i#teD !biectul trebuie #4 "ie 0% circuitul civilD !biectul #4 "ie deter&i%at #au deter&i%abilD !biectul trebuie #4 "ie $!#ibilD !biectul trebuie #4 "ie licitD !biectul trebuie #4 "ie &!ralD !biectul trebuie #4 c!%#tea 0% "a$tul $er#!%al al celui care #e !blig4D !bligatul trebuie #4 "ie titularul dre$tuluiD "a$ta $r!&i#4 trebuie #4 $re i%te i%tere# $e%tru credit!r' 9H: Obiectul trebuie #4 e6i#te' 1n le$,tur, cu aceast, con"i-ie se impun urm,toarele preciz,ri2
-prive8te #unul sau #unurile (n le$,tur, cu care poart, contractul= -#unurile viitoare pot forma o#iectul actului /uri"ic civil ((n cazul unor con tracte care privesc livrarea "e pro"use, coman"area unei opere 8tiin-ifice, literare, artistice)= -succesiunile ne"esc)ise (nc,, nu sunt luate (n consi"erare spre a se re-ine c, #unurile viitoare pot forma o#iect al actului /uri"ic civil= -este nul, v.nzarea unui #un "ac, (n momentul v.nz,rii era pierit0

52

Jurispru"en-a a statuat c,, "ac, (n momentul v.nz,rii, lucrul v.n"ut era pierit inte$ral, v.nzarea va fi nul,, iar "ac, era pierit numai par-ial, cump,r,torul va putea opta pentru renun-area la contract sau re"ucerea pre-ului c!ciii=

9H9 !biectul trebuie #4 "ie 0% circuitul civil 0 Aceast, con"i-ie se refer, la lucruri 8i este impus, "e "ispozi-iile art0
122< C0 civ02 *Numai #unurile care sunt in circuitul civil pot face o#iectul unei prestatii contractuale+0Spre e!emplu, pentru o intele$ere mai aprofun"ata, nu sunt in circuitul civil #unurile care apartin "omeniului pu#lic0

9HB Obiectul trebuie #4 "ie deter&i%at #au deter&i%abil 0 Con"i-ia este impus, "e "ispozi-iile art0 1225 al02 C0
civ0 care sta#ileste ca VW o#iectul contractului tre#uie sa fie "eterminatWW, precum 8i "e "ispozi-iile art01226 al02 C0 civ0 un"e se statueaza ca o#iectul o#li$atiei VW su# sanctiunea nulitatii a#solute, tre#uie sa fie "eterminat sau cel putin "etermina#ilWW 'in acest punct "e ve"ere se impun urm,toarele preciz,ri2 -o#iectul este "eterminat c.n" p,r-ile precizeaz, (in"ivi"ualizeaz,) #unu rile c)iar (n cuprinsul contractului= -o#iectul este "etermina#il c.n" prin contract p,r-ile sta#ilesc numai criteriile cu a/utorul c,rora, la sca"en-,, se poate "etermina #unul= -"ac, o#iectul contractului este format 8i "in pre-, se cere ca acesta s, fie serios 8i "eterminat sau cel putin "etermina#ilc!civ= Cu privire la acest aspect, se impune a fi facute urmatoarele precizari 2 ----"aca un contract inc)eiat intre profesionisti nu sta#ileste pretul si nici nu in"ica o mo"alitate pentru a-l "etermina, se presupune ca partile au avut in ve"ere pretul practicat in mo" o#isnuit in "omeniul respectiv pentru aceleasi prestatii realizate in con"itii compara#ile sau, in lipsa unui asemenea pret, un pret rezona#il0 art012 Co" civ0 ---atunci can", potrivit contractului, pretul se "etermina prin raportare la un factor "e referinta, iar acest factor nu e!ista, a incetat sa mai e!iste ori nu mai este accesi#il, el se inlocuieste, in a#senta unei conventii contrare, cu factorul "e referinta cel mai apropiat0art0 12 4 Co" civ0 ---atunci can" pretul sau orice alt element al contractului urmeaza sa fie "eterminat "e un tert, acesta tre#uie sa actioneze in mo" corect, "ili$ent si ec)i"istant0 art0 12 2 al01 Co" civ0 'aca tertul nu poate sau nu "oreste sa actioneze ori aprecierea sa este in mo" manifest nerezona#ila, instanta, la cererea partii interesate, va sta#ili, "upa caz, pretul sau elementul ne"eterminat "e catre parti0 art0 12 2 alO2 Co" civ0

9HF Obiectul trebuie #4 "ie $!#ibil $e%tru c4 ad i&$!##ibiliu&3 %ulla !bligati! 1%i&e%i %u #e $!ate !bliga la i&$!#ibil2' 1n le$,tur, cu aceast, con"i-ie se impun urm,toarele preciz,ri2
-s, fie vor#a "e o imposi#ilitate a#solut,, a"ic, o#iectul s, nu poat, fi (nf,ptuit "e nimeni= -imposi#ilitatea poate fi material, (c.n", practic, ceea ce se stipuleaz, nu poate fi (nf,ptuit)= 8i, /uri"ic, ("e e!emplu, (nstr,inarea capacit,-ii "e folosin-,)= -potrivit noii re$lementari a Co"ului Civil(art0122:), i&$!#ibilitatea !bligatiei %u #e &ai a$recia a la &!&e%tul i%c;eierii c!%tractului3 ci la &!&e%tul e6ecutarii ace#tuia'Alt"el #$u#3 c!%tractul e#te valabil i%c;eiat #i daca la &!&e%tul i%c;eierii ace#tuia !bligatia era i&$!#ibila3 dar acea#ta devi%e $!#ibila la &!&e%tul e6ecutarii c!%tractului'

9H? Obiectul trebuie #4 "ie licit , (n sensul c, se impune respectarea "ispozi-iilor le$ale0 &otrivit "ispozi-iile art011 Co" civ0, o#iectul se (nf,-i8eaz, a fi ilicit c.n" nu este conform cu "ispozi-iile le$ale care privesc or"inea pu#lic,= 9H= Obiectul trebuie #4 "ie &!ral, a"ic, s, nu (nfr.n$, #unele moravuri (morala)= 9H>Obiectul trebuie #4 c!%#te 0% "a$tul $er#!%al al celui ce #e !blig4 0 1n le$,tur, cu aceast, con"i-ie se
impun urm,toarele preciz,ri2 -prive8te o#iectul o#li$a-iilor "e a face 8i "e a nu face= -se (nf,-i8eaz, ca o aplica-ie a principiului potrivit c,ruia o persoan, nu poate fi o#li$at, "ec.t prin voin-a sa, "in punct "e ve"ere al "reptului civil= -con"i-ia este impus, "e re$ula actus interpretan"us est potius ut valeat Huam ut pereat c!cv= 9HICel ce #e !blig4 trebuie #4 "ie titularul dre$tului 0 Li (n le$,tur, cu aceast, con"i-ie se impun unele preciz,ri2 -opereaz, (n materia contractelor constitutive 8i translative "e "repturi reale= -prive8te numai o#iectul o#li$a-iei "e a "a= -este o aplica-ie a principiului nemo "at Huo" non )a#et (nimeni nu se poate o#li$a vala#il la ceva ce nu are= -este (n str.ns, le$,tur, cu principiul nemo plus /uris a" alium trans ferre protest, Huam ipse )a#et (nimeni nu poate transmite mai multe "repturi "ec.t are el (nsu8i)0 &rin aparitia noului co" civil, s-a prevazut posi#ilitatea ca #unurile care apartin unei terte persoane pot face o#iectul unei prestatii, "e#itorul fiin" insa o#li$at sa le procure si sa le transmita cre"itorului, sau "upa caz, sa o#tina acor"ul tertului0Ca si sanctiune, in cazul nee!ecutarii o#li$atiei asumate prin contract, "e#itorul va raspun"e fata "e cre"itor pentru pre/u"iciile cauzate "eoarece, tertul al carui #un sau fapt a fost promis nu are nici o le$atura cu contractul0 c!cvi

9HH U%e!ri3 "a$ta $r!&i#4 trebuie #4 $re i%te i%tere# $e%tru credit!r 0 Aceast, con"i-ie nu prive8te vali"itatea actului /uri"ic, ci numai a"misi#ilitatea ac-iunii (n /usti-ie pentru a se putea o#-ine, (n final, e!ecutarea silit,0 1;< Natura U%!r C!%tracte *i Bu%urile Ce Le <!r&ea 4 Obiectul' Natura unor contracte impune ca numai anumite #unuri s, formeze o#iectul lor0 Astfel2 --$a/ul prive8te numai #unurile mo#ile corporale sau titluri ne$ocia#ile emise in forma materializata0c!cvii= --(mprumutul "e consuma-ie (mutuum) prive8te numai o suma "e #ani sau #unurile fun$i#ile si consumpti#ile prin natura lorc!cviii = --(mprumutul "e folosin-, (como"atul) prive8te numai #unurile ne comsumpti#ile mo#ile sau imo#ilec!ci!0 art0 2146 Co" civ0 #. ............. &. $*)8* - $2N+('(& &%&N'(*,; * $2N.1*$.),)(. I' REGLE+ENTARE RURIDIC 1<A %e$lementarea /uri"ic, a cauzei' C!%"!r& di#$! i-iil!r art' 99IG C' civ'7 .C!%di-iile e#e%-iale $e%tru validitatea u%ei c!%tract #u%t7 ca$acitatea de a c!%tractaD c!%#i&-4&8%tul $artil!rD u% !biect deter&i%at #i licitD ! cau 4 licit4 #i &!rala/' Se"iul materiei il $asim la art012 5 C0civ0 potrvit caruia *cauza este motivul care "etermina fiecare parte sa inc)eie contractul+ II' NOIUNE 1<1 'efini-ie0 &otrivit art0 12 5 C0civ0 *Cauza este motivul care "etrmina fiecare parte sa inc)eie contractul0+ &rin urmare, cauza $!ate "i de"i%it4 ca "ii%d acea c!%di-ie e#e%-ial4 %ece#ar4 $e%tru validitatea !ric4rui act juridic3 deci 5i a c!%tractului care c!%#t4 0% #c!$ul ur&4rit de $arte cc #au $4r-i la 0%c;eierea ace#t!ra' 1n mo" firesc se pune (ntre#area2 se urm,re8te, oare, a se cunoa8te cauza eficient,, a"ic, cea care pro"uce un anumit rezultat, sau, cauza /uri"ic,, scopul, cauza final, a actului /uri"ic? Evi"ent, prezint, interes nu cauza eficient, - cate$orie filosofic, "in perec)ea *cauz,-efect+ -, ci cauza final, sau scopul, numai astfel a/un$.n"u-se a se 8ti ce anume a "eterminat partea s, proce"eze la (nc)eierea actului0 Altfel spus, actul "e voin-, cuprin"e (n el nu numai consim-,m.ntul ca element esen-ial al contractului, ci 8i consi"erarea scopului urm,rit "e parte (n ve"erea realiz,rii c,ruia (8i manifest, consim-,m.ntul la (nc)eierea acestuia, o#li$a-ia asumat, nefiin" altceva "ec.t mi/locul prin care se a/un$e la realizarea acestui scop0 III' ELE+ENTELE CAUCEI 9' ,c!$ul i&ediat 1<2 Scopul ime"iat' Ca ele&e%t al cau ei3 #c!$ul i&ediat c!%#t4 0% re ultatul ur&4rit de "iecare $arte 0% #c;i&bul a ceea ce #e !blig4' Scopul ime"iat este acela8i (n ca"rul acelea8i cate$orii "e acte /uri"ice, "ar el "ifer, "e la o cate$orie la alta "e acte /uri"ice0 Astfel2 -la contractele sinala$matice scopul ime"iat const, (n reprezentarea con trapresta-iei pe care fiecare parte a actului o urm,re8te0 'e e!emplu, (n contractul "e v.nzare-cump,rare, scopul ime"iat al v.nz,torului este "e a o#-ine pre-ul, pe c.n", cel al cump,r,torului, este "e a o#-ine lucrul0 Am#ele rezult, e!pres "in contract= -la contractele cu titlul $ratuit, scopul ime"iat const, (n a face o li#eralitate sau un serviciu $ratuit unei persoane= -la contractele reale, scopul ime"iat avut (n ve"ere "e cel ce se o#li$, const, (n restituirea a ceea ce el a primit cu un anumit titlu ("e e!emplu, cu titlu "e (mprumut, cu titlu "e "epozit, cu titlu "e como"at etc0) 'in prezentarea lui la nivelul unor cate$orii "e contracte rezult, c, #c!$ul i&ediat #e caracteri ea 4 a#t"el2 -este un element a#stract, o#iectiv= -este un element invaria#il (n ca"rul aceleia8i cate$orii "e contracte, el const.n" (ntot"eauna (n contrapresta-ia pe care fiecare parte urm,re8te a o o#-ine (n sc)im#ul a ceea ce s-a o#li$at, "ac, este vor#a "e contracte, cu titlu oneros=

54

-scopul ime"iat este cuprins formal (n contract (n sens "e instrumentum pro#ationis "e un"e rezult, c, "ova"a acestuia este foarte u8or "e f,cut0 C)iar (n situa-ia (n care nu s-a (ntocmit un (nscris, "ova"a scopului ime"iat "epin"e "e "ova"a opera-iei /uri"ice (ne$otium /uris), "e e!emplu, "ac, se "ove"e8te raportul /uri"ic "e v.nzare-cump,rare se "ove"esc, implicit, fiecare "intre presta-iile la care s-au o#li$at p,r-ile2 v.nz,torul s, transmit, "reptul "e proprietate 8i s, pre"ea lucrul v.n"ut= cump,r,torul, s, pl,teasc, pre-ul0 B' ,c!$ul &ediat 1< Scopul me"iat' ,c!$ul &ediat e#te ele&e%tul l4u%tric3 $#i;!l!gic3 &!tivul i&$ul#iv 5i deter&i%a%t care a 0&$i%# $4r-ile la 0%c;eierea c!%tractului 5i care #e re"er4 "ie la 0%#u5irile c!%tractului3 "ie la 0%#u5irile celeilalte $4r-i' Spre "eose#ire "e scopul ime"iat, scopul me"iat, este varia#il "e la un contract la altul (n ca"rul fiec,rei cate$orii "e contracte 8i, #ine(n-eles, "e la un contract apar-in,tor unei anumite cate$orii, la alt contract apar-in,tor altei cate$orii "e contracte, pentru c, el este un element al procesului "e $.n"ire (n care partea se an$a/eaz,, proces ce are "rept rezultat (nc)eierea opera-iei /uri"ice (n sens "e ne$otium /uris0 &e "e alt, parte, "eose#irea apare evi"ent, 8i pe t,r.mul "ovezii2 este nevoie "e o a"ev,rat, cercetare psi)olo$ic, spre a se putea "ove"i scopul me"iat, pentru c, o asemenea cercetare tre#uie s, con"uc, la sta#ilirea motivului psi)olo$ic, impulsiv 8i "eterminant care a con"us partea la (n c)eierea actului /uri"ic0 'e pil",, "ac, o persoan, (mprumut, #ani unei alte persoane pentru ca aceasta "in urm, s, continue /ocul "e noroc nepermis "e le$e, scopul me"iat al actului /uri"ic este ilicit0 Ilicitatea scopului (n acest caz poate fi "ove"it, numai (n mo" "irect 8i anume, "ove"in"u-se c, (mprumut,torul a asistat la /ocul "e noroc 8i c,, (n timpul /ocului, s-a pre"at suma "e #ani celui ce a continuat s, /oace0 Cauza se prezum, p.n, la pro#a contrar,0 Cel ce invoc,, "e pil",, a#sen-a "e cauz,, ilicitatea cauzei etc0, tre#uie s, "ove"easc, ceea ce sus-ine0 @n e!emplu ne poate l,muri at.t (n privin-a scopului ime"iat, c.t 8i (n privin-a scopului me"iat2 *M+ cump,r, un autoturism "e la *X+0 Scopul ime"iat pentru cump,r,tor este o#-inerea autoturismului iar, pentru v.nz,tor, o#-inerea pre-ului0 Scopul me"iat, (ns,, poate fi "iferit "e la caz la caz 8i poate fi pentru cump,r,tor2 "ore8te s, fac, o e!cursie (n str,in,tate, este un pasionat con"uc,tor auto= are pe cineva (n familie infirm care tre#uie transportat la 8coal,, la serviciu, la tratament etc0= locuin-a sa este "eparte "e serviciu= are un ma$azin 8i autoturismul (i este necesar pentru aprovizionarea curent, etc0 &entru v.nz,tor e!ist, tot at.tea motive l,untrice care (l (mpin$ s, (nc)eie actul0 I(' CONDIIILE CAUCEI 9' C!%di-iile de ad&i#ibilitate a cau ei 1<4 'istinc-ie' % $rivi%-a c!%di-iil!r trebuie di#ti%# 0%tre c!%di-iile de ad&i#ibilitate ale cau ei 5i c!%di-iile de valabilitate' 1<5 Con"i-ii "e a"misi#ilitate' Legea i&$u%e d!u4 c!%di-ii de ad&i#ibilitate7 a)0motivul impulsiv 8i "eterminant s, se refere fie la (nsu8irile presta-iei, (calit,-ile su#stan-iale ale actului /uri"ic civil), fie la calit,-ile ori i"entitatea persoanei= 8i, #)(n cazul actelor cu titlu oneros se cere ca motivul invocat s, fi fost cunoscut sau s, fi putut fi cunoscut "e cealalt, parte0 'in prezentarea lor, rezult, c, (n situa-ia (n care este vor#a "e con"i-iile "e a"misi#ilitate a ac-iunii (n anula#ilitate pentru eroare acestea sunt c)iar con"i-iile cerute pentru a acor"a valoare "e cauz, motivelor "eterminante la (nc)eierea actului /uri"ic0 B' C!%di-iile de valabilitate a cau ei 1<6 Con"i-ii "e vala#ilitate' Enumerare0 % $la%ul valabilit4-ii cau ei3 legea i&$u%e &ai &ulte c!%di-ii 5i a%u&e7 #4 e6i#teD #4 "ie real43 #4 "ie licit4D #4 "ie &!ral4' 9GI Cau a trebuie #4 e6i#te0 Aceast, con"i-ie rezult, e!pres "in "ispozi-iile art0 12 6 C0civ0 2 VW Cauza tre#uie sa e!iste VW si 12 ; C0 civ02 *3ipsa cauzei atra$e anula#ilitatea contractului (000)+0 Spre "eose#ire "e vec)ea re$lementare, in Noul Co" Civil se preve"e ca un contract a carui cauza lipseste atra$e anula#ilitatea contractului, cu e!ceptia situatiei in care contractul a fost calificat $resit

55

"e catre parti, acesta putan" pro"uce alte efecte /uri"ice0Cec)iul Co" Civil preve"ea e!pres faptul ca *9#li$a-ia f,r, cauz, nu poate avea nici un efect+0
&entru verificarea e!istentei sau ine!istentei cauzei, se impune a se face o "istinctie (ntre scopul ime"iat 8i scopul me"iat, iar, pe "e alt, parte, (ntre cauzele lipsei "e cauz,0 Astfel2 este nevoie a se "istin$e (ntre scopul ime"iat 8i scopul me"iat pentru c, rezolv,rile sunt "iferite fa-, "e situa-ia (n care se pun (n "iscu-ie cauzele lipsei "e cauz,2 a8a cum vom ve"ea, scopul ime"iat poate lipsi, iar scopul me"iat poate fi fals=

I%tre Cau ele Li$#ei De Cau 4 ,e E%u&er42 1) lipsa voin-ei 2) alte cauze care fac ca scopul s, nu e!iste0

/uri"ice=

B::'Cau a trebuie #4 "ie real40 Cauza este real, (n situa-ia (n care nu este fals,0 Cauza este fals, c.n" e!ist, eroare asupra acelui sau acelor elemente consi"erate a fi motivul impulsiv 8i "eterminant al consim-,m.ntului= Aceasta con"itie a cauzei, nu este "in pacate re$lementata in "ispozitiile Noului Co" Civil0 9GH Cau a trebuie #4 "ie licit4 0 Aceast, con"i-ie este impus, "e "ispozi-iile art0 12 6 cci, 12 :ccii 8i 12 ;cciii C0 civ0 care preva" si sanctiunile atunci can" avem "e-a face cu o cauza ilicita sau imorala0 C.n" cauza (nfr.n$e "ispozi-iile le$ii, ea este ilicit,0 &er a contrario, cauza este licit, c.n" se afl, (n "eplin, concor"an-, cu le$ea0 Con"i-ia "e fa-, prive8te mai ales scopul me"iat, iar ilicitatea scopului me"iat antreneaz, ilicitatea scopului ime"iat= 8i, 9GG Cau a trebuie #4 "ie &!ral4 0&otrivit "ispozitiilor art012 6 C0civ0 VWCauza tre#uie sa fie licita si morala0Cauza este imorala can" este contrara #unelor moravuri VW 'in acest punct "e ve"ere prezint, interes 8i "ispozi-iile art0 11 C0 civ0 cciv care su#liniaz, faptul c, prin acte /uri"ice nu se poate "ero$a "e la normele care intereseaz, or"inea pu#lic, 8i moral,0 1n concluzie, cauza este moral, c.n" scopul "eterminant este (n con cor"an-, cu #unele moravuri 8i este imoral, c.n" (nfr.n$e asemenea re$uli0 (' ROLUL *I )ROBA CAUCEI 10 %olul cauzei 2AA %olul cauzei' Cau a ca ele&e%t al c!%tractului are u% i&$!rta%t r!l care decurge di% c;iar utilitatea ace#teia' A#t"el3 utilitatea cau ei e#te #ubli%iat4 de ur&4t!arele idei7 -cauza constituie o $aran-ie instituit, "e le$e privin" asi$urarea unei voin-e li#ere 8i con8tiente a p,r-ilor contractului= -cauza constituie un instrument eficace oferit "e le$e pentru ap,rarea 8i ocrotirea or"inii pu#lice 8i #unelor moravuri pentru c,, ori "e c.te ori este ilicit, sau imoral,, consecin-a fireasc, este anularea actului= -cauza constituie criteriul "e clasificare a contractelor (n contracte cu titlu oneros 8i contracte cu titlu $ratuit= -cauza folose8te, uneori, la aprecierea vala#ilit,-ii o#iectului ca element al contractului0 20 &ro#a cauzei 2A1 &ro#a cauzei' Cu $rilejul $re e%t4rii #c!$ului i&ediat 5i #c!$ului &ediat #-au "4cut deja $reci 4rile %ece#are 0% leg4tur4 cu d!vada l!rD 0% ace#t l!c v!& "ace c8teva $reci 4ri 0% leg4tur4 cu te6tele legale 0% &aterie' &otrivit "ispozi-iilor art12 < alin0 (1) C0 civ0, *Contractul este vala#il c)iar atunci can" cauza nu este e!pres prevazuta0+, iar, potrivit alin0 (2) "in acela8i te!t "e le$e, *E!istenta unei cauze vala#ile se prezuma pana la pro#a contrara+0 7e!tul citat con-ine "ou, prezum-ii le$ale relative (/uris tantum)2 -prezum-ia "e e!isten-, a cauzei= -prezum-ia "e vala#ilitate a cauzei0 (I' A)LICAIILE )RACTICE ALE NOIUNII DE CAUC 2A2 Bo"ul "e punere a pro#lemei' Cau a ca ele&e%t #tructural 1c!%di-ie e#e%-ial42 al c!%tractului 5i #tudiul ei de c4tre cei ce lucrea 4 0% d!&e%iul te!riei 5i $racticii dre$tului3 %u e#te li$#it4 de i%tere#ul $ractic7 0% a%u&ite #itua-ii3 acea#t4 c!%di-ie $!ate c!%duce la a%ularea c!%tractului 1! a#e&e%ea #!lu-ie e#te $!#ibil4 c8%d cau a e#te ab#e%t43 e#te "al#43 e#te ilicit4 !ri i&!ral42'
56

1n practic,, s-au statuat c, este nul (n mo" a#solut contractul "e v.nzare-cump,rare pentru lips, "e cauz, (art0 <66, vec)iul Co" civ0) (ntruc.t apartamentul v.n"ut era #unul altuiaccv0 2A A#sen-a "e cauz,' Cau a e#te ab#e%t4 0% #itua-ia 0% care #e g4#e5te ! $arte de a %u $utea reali a re ultatul ur&4rit $ri% 0%c;eierea c!%tractului di% &!tive !biective' Astfel, pe cate$orii "e contracte cau a e#te ab#e%t4 "up, cum urmeaz,2 --la c!%tractele #i%alag&atice, cauza este a#sent, c.n" o parte nu mai poate o#-ine contrapresta-ia avut, (n ve"ere atunci c.n" s-a o#li$at "eoarece lucrul la care se refer, actul era "istrus (n momentul (nc)eierii lui, sau, era vor#a "e o presta-ie a c,rei realizare este imposi#il,2 --la actele juridice aleat!rii, cauza este a#sent, c.n" (mpre/urarea care a "eterminat partea s, (nc)eie contractul a e!istat numai (n ima$ina-ia ((n mintea ) sa, "e pil",2 se asi$ur, (nc,rc,tura unui vas comercial pentru perioa"a transportului p.n, ce vasul va a/un$e la "estina-ie, f,r, s, se cu noasc, faptul c,, la "ata (nc)eierii contractului "e asi$urare, vasul a/unsese "e/a (n portul "e "estina-ie= --la c!%tractele reale3 cauza este a#sent, c.n" presta-ia ce putea s, fie scopul presta-iei "e restituire nu sa efectuat0 'e e!emplu, cineva se o#li$, s, restituie suma "e 1AA0AAA lei, sum, pe care, (n realitate, nu a primit-o= --la c!%tractele declarative, cauza este a#sent, c.n" rezultatul urm,rit "e p,r-i nu poate fi realizat0 'e pil",, conventia (tranzactia) intervenita in materie "e parta/ cu un mostenitor aparent, sau c.n" tranzac-ia prive8te c)estiuni tran8ate anterior "e c,tre instan-, prin )ot,r.re /u"ec,toreasc,= --la c!%tractele cu titlu gratuit, a#sen-a "e cauz, corespun"e cu eroarea asupra motivului impulsiv 8i "eterminant care a impulsionat partea s, fac, li#eralitatea0 'e e!emplu, "ona-ia f,cut, unei persoane "espre care "onatorul avea cre"in-a c, este nepotul s,u, f,r, ca (n realitate s, fie a8a0 2A4 Cauza fals,' Cau a e#te "al#4 c8%d $artea a "!#t 0%de&%at4 #4 0%c;eie de ! "al#4 re$re e%tare a realit4-ii $e $la% $#i;!l!gic' 2A5 Cauza simulat,' Cau a e#te #i&ulat4 0% #itua-ia 0% care 0%#cri#ul ce cu$ri%de !$era-iu%ea juridic4 1%eg!tiu& juri#2 $reci ea 4 ! alt4 cau 4 dec8t cea adev4rat4' 2A6 Cauza ilicit,' Cau a e#te ilicit4 c8%d re ultatul ce #e ti%de a #e !b-i%e 5i care a c!%#tituit &!tivul i&$ul#iv 5i deter&i%a%t la 0%c;eierea c!%tractului3 re$re i%t4 c!%#idera-ia u%ui #c!$ %e$er&i#3 c!%trar !rdi%ei $ublice3 ec!%!&ice 5i #!ciale'Cau a e#te ilicita #i atu%ci ca%d c!%tractul e#te d!ar &ijl!cul $e%tru a eluda a$licarea u%ei %!r&e legale i&$erative'ccvi 2A: Cauza imoral,' Cau a e#te i&!ral4ccvii c8%d re ultatul ce #e ti%de a #e !b-i%e 5i care a c!%#tituit &!tivul i&$ul#iv 5i deter&i%a%t la 0%c;eierea c!%tractului3 re$re i%t4 c!%#idera-ia u%ui #c!$ %e$er&i#3 c!%trar bu%el!r &!ravuri 1&!ralei2'
'ac, "in pro#ele a"ministrate se constat, c, scopul ime"iat al unui act /uri"ic, a"ic, motivul "eterminant la (nc)eierea lui, ca element su#iectiv al contractului, a fost imoral, (ntruc.t era "e natur, s, nesocoteasc, normele "e convie-uire social, care pretin" ca o#li$a-iile asumate s, fie respectate 8i ca "repturile su#iective s, fie e!ercitate cu #un,-cre"in-,, actul respectiv este lovit "e nulitate a#solut, pentru cauz, imoral,0 Astfel, (n spe-,ccviii, a rezultat c, reclaman-ii au notificat p,r-ilor s, se prezinte la notariat pentru autentificarea antecontractului (nc)eiat cu ei, "ar p.r.-ii, folosin"u-se "e autoriza-ia o#-inut, pentru autentificarea acelui antecontract (nc)eiat cu reclaman-ii, au v.n"ut imo#ilul (n liti$iu, prin act autentic, altei persoane, ru", cu p,r-ile, "e8i #unul se $,sea (n st,p.nirea "e fapt a reclaman-ilor0 S-a consi"erat c, actul /uri"ic (nc)eiat "e p.r.-i cu acea persoan, este lovit "e nulitate a#solut, pentru cauz, imoral, (art0 <66 8i <6; Cec)iul Co" civ0), 8i c, aceast, nulitate poate fi invocat, "e orice persoan,, "eci 8i "e reclaman-i0 S-a mai statuat c,, men-inerea st,rii "e concu#ina/, scop (n care a fost (nc)eiat contractul "e (ntre-inere are caracter imoral 8i potrivit art0 <6; Cec)iul Co" civ0contractul este lovit "e nulitate a#solut, cci!0 'e asemenea, s-a concluzionat c, *li#eralitatea prin care se urm,re8te (nceperea, continuarea sau reluarea unei rela-ii "e concu#ina/ are un scop potrivnic re$ulilor "e convie-uire social,, iar sanc-iunea unui act /uri"ic cu asemenea cauz, este nulitatea+ cc!0 Instan-a Suprem, a "ecis c,, "ac, reclamantul a urm,rit s, ac)izi-ioneze un #un "espre care avea cuno8tin-, c, provine "in infrac-iune 8i care, potrivit le$ii penale, tre#uie s, fie confiscat, el nu se va putea prevala "e caracterul imoral al propriei fapte pentru a se cere restituirea pre-ului pl,tit (nemo au"itur propriam turpitu"inem alle$ans)0 Cauza contractului fiin" imoral, pentru am#ele p,r-i, nici una "intre ele nu va fi (n"rept,-it, s, cear, restituirea presta-iei sale (in pari cauza turpitu"inis cessat restitutio) cc!i0 @nii autoricc!ii au ar,tat (n mo" /ust, c, re$ula este aplica#il, numai actelor /uri"ice imorale, nu 8i celor ilicite0 Cu alte cuvinte, re$ula nu este aplica#il, acelor acte care (ncalc, o "ispozi-ie le$al, f,r, s, fie (n acela8i timp 8i potrivnice re$ulilor "e convie-uire social,0 9pinia se motiveaz, prin aceea c, termenul "e turpitu"ine la care se refer, re$ula pare a"ecvat numai actelor /uri"ice morale nu 8i celor ilicite stricto sensu, iar pe "e alt, parte, "ac,
5:

aplicarea ma!imei *nemo au"itur propriam turpitu"inem alle$ans+ ar fi e!tins, 8i la actele /uri"ice ilicite, efectele nulit,-ii ar fi practic paralizate (n cele mai multe cazuri vali".n"u-se astfel in"irect actele contrare le$ii0 7re#uie precizat, (ns,, faptul c, (n "octrina noastr, nu se face o "emarca-ie clar, (ntre nulitatea pe motiv "e ilicitate 8i nulitatea pe motiv "e imoralitate a conven-iilor0 'istinc-ia se impune pentru a putea (n-ele$e cum func-ioneaz, re$ula 8i care sunt limitele aplic,rii acesteia (n sistemul "e "rept0 1n primul r.n", se pune (ntre#area potrivit c,rui criteriu "in varietatea normelor morale, care alc,tuiesc sistemul "e valori ale convie-uirii sociale, sunt i"entificate normele suscepti#ile "e (nc,lcare prin e!ercitarea "repturilor su#iective 8i prin urmare sanc-iona#ile /uri"ic? 'in perspectiva "ispozi-iilor art0 26 C0civ0 s-ar p,rea c, (nc,lcarea "repturilor su#iective poate atra$e aplicarea sanc-iunilor "e "rept civil pentru (nl,turarea efectelor ne$ative numai "ac, nesocotirea re$ulilor "e convie-uire social, a avut ca rezultat "eturnarea "reptului su#iectiv "e la scopul s,u social-economic0 Acest criteriu este, (ns,, insuficient, "eoarece numai "eturnarea "reptului su#iectiv "e la scopul s,u, f,r, ca prin aceasta s, se a/un$, la pro"ucerea altor efecte "ec.t cele prote/ate 8i promovate "e le$e nu /ustific, ac-iunea (n anulare0 I"entificarea a# ori$ine a unei cauze ilicite nu poate con"uce eo ipso la constatarea nulit,-ii actului (nc)eiat cu astfel "e cauz,, "eoarece nulitatea nu este o sanc-iune (n"reptat, (mpotriva actului /uri"ic (n sine, ci a efectelor sale, care contrazic scopul "ispozi-iei le$ale nesocotite 8i normele "e convie-uire social,cc!iii0 Aprecierea moral,, a"ic, actul "e estimare a naturii morale a manifest,rii su#iectului, nu este nemi/locit,, ci mi/locit,, fiin" "eterminat, "e o suit, "e factori economici, politici, culturali 8i av.n" ca nucleu tot"eauna a8a cum s-a spuscc!iv, o /u"ecat, "e valoare moral,0 %e$ulile "e convie-uire social, sunt norme morale pe care re$lementarea /uri"ic, nu le-a (n$lo#at "irect (n con-inutul "ispozi-iilor sale, "ar, consi"er.n"u-le necesare (n via-a /uri"ic,, face trimitere la ele, reclam.n" respectarea lor 8i asi$ur.n"u-le eficacitatea prin sanc-iune /uri"ic,0 C.n" normele /uri"ice fac trimitere la aceste re$uli ele prelun$esc re$ula, (i "etermin, con-inutul, "up, cum tot ele, "etermin, 8i precizeaz, con-inutul raporturilor /uri"ice ale "repturilor su#iective 8i al o#li$a-iilor corespunz,toare cc!v0 Cu toate acestea, aprecierea moral, r,m.ne o apreciere relativ, ce se "esf,8oar, (n func-ie, a8a cum am ar,tat, "e o multitu"ine "e factori (ntre anumite limite 8i (n circumstan-e "iferite0 'ar, a8a cum s-a afirmat cc!vi, ar#itrariul nu este "e esen-a unei anumite aprecieri, el put.n" ap,rea pretutin"eni un"e m,surarea nu este calitativ,, ci cantitativ,, importante fiin" (ns, mi/loacele "e (n$r,"ire 8i cele "e (nl,turare ale lui, atunci c.n" se pro"uce0 Altfel spus, (ns,8i i"eea "e moralitate se opune la valorificarea unui "rept su#iectiv ori, "impotriv,, /ustific, consoli"area unui raport /uri"ic nul0

0. 021-* $2N.1*$.),)( I0 ACCE&JI@NI 2A; Sensul restr.ns al no-iunii "e form,' % #e%# re#tr8%# 1#trict! #e%#u2 $ri% "!r&a c!%tractului #e 0%-elege &!dalitatea de e6teri!ri are a v!i%-ei i%ter%e 1reale2 i%c!r$!rat4 de c!%tract' Alt"el #$u#3 "!r&a #trict! #e%#u #e 0%"4-i5ea 4 a "i i%ere%t4 c!%tractului3 ca3 de alt"el3 !ric4rui act juridic' 2A< Sensul lar$ al no-iunii "e form,' % #e%# larg 1lat! #e%#u23 "!r&a c!%tractului de#e&%ea 4 ceea ce #e c;ea&4 .c!%di-iile de "!r&4/ ale ace#tuia' Astfel privit,, forma (n sens lar$ are trei accep-iuni2 -forma cerut, a" vali"itatem= -forma cerut, a" pro#ationem= -forma cerut, pentru opoza#ilitatea contractului fa-, "e ter-i0
&rin a"optarea Noului Co" Civil le$iuitorul, cu scopul "e a asi$ura partilor contractante un mi/loc "e pro#a vala#il, a intro"us prin interme"iul art0 1241 cerinta ca inscrisul care constata inc)eierea contractului sa im#race forma scrisa 2 VWInscrisul care constata inc)eierea contractului poate fi su# semnatura privata sau autentic, avan" forta pro#anta prevazuta "e le$e0WW In situatia in care partile nu inc)eie contractul in forma pe care aceasta o preve"e in mo" e!pres, atunci contractul respectiv va fi sanctionat cu nulitate a#soluta0 cc!vii Cu toate acestea, VW'aca partile s-au invoit ca un contract sa fie inc)eiat intr-o anumita forma, pe care le$ea nu o cere, contractul se socoteste vala#il c)iar "aca forma nu a fost respectata0WW cc!viii

I% ca ul c!%tractel!r ce au ca !biect #ra&utarea #au c!%#tituirea de dre$turi reale3 N!ul C!d Civ' i&$u%e #ub #a%ctiu%ea %ulitatii ab#!lute i%c;eierea ace#t!r c!%tracte $ri% i%#cri# aute%tic3 care trebuie i%regi#trat i% cartea "u%ciara0cc!i! II' )RINCI)IUL DO+INANT CONTRACTELOR2 N +ATERIE 1)RINCI)IUL CON,EN,UALI,+ULUI

21A Formulare0 )e%tru ca u% c!%tract #4 "ie c!%#iderat valabil 0%c;eiat3 e#te #u"icie%t #4 #e "i e6$ri&at v!i%-a aut!ril!r3 "4r4 a "i "!#t %ev!ie #4 "i "!#t e6$ri&at4 0%tr-! "!r&4 a%u&e'
5;

A#t"el3 $!trivit art' 9B?: C'civ' . (!i%ta de a c!%tracta $!ate "i e6$ri&ata verbal #au i% #cri#' (!i%ta $!ate "i &a%i"e#tata #i $ri%tr-u% c!&$!rta&e%t care3 $!trivit legii3 c!%ve%tiei $artil!r $racticil!r #tat!r%icite i%tre ace#tea #au u a%tel!r3 %u la#a %ici ! i%d!iala a#u$ra i%te%tiei de a $r!duce e"ectele juridice c!re#$u% at!are'/ 211 'in formularea principiului rezult,' Di% &!dul 0% care e#te "!r&ulat $ri%ci$iul #e de#$ri%d ur&4t!arele idei7 -voin-a "e a (nc)eia un contract, (n principiu, poate fi e!primat, su# orice form, apt, a o face cunoscut, fie celeilalte p,r-i, fie ter-ilor= -manifestarea "e voin-, poate fi e!pres, sau tacit,= -voin-a este pro"uc,toare "e efecte /uri"ice in"iferent "e forma (n care este e!primat,0 Alte preciz,ri' % leg4tur4 cu $ri%ci$iul c!%#e%#uali#&ului c!%tractel!r #e &ai i&$u% ur&4t!arele $reci 4ri7 -principiul consensualismului contractelor este o crea-ie a "octrinei= -principiul consensualismului actului /uri"ic (8i $,se8te principala apli ca-ie (n materia contractelor, materie (n care -se consi"er, c, simplul acor" "e voin-, este suficient pentru formarea lor vala#il, (solo consensus o#li$at)0 Cum contractele #ilaterale intervin (ntre p,r-i, se poate spune c, 8i acestea se (nc)eie solo consensu (prin acor"ul "e voin-, al p,r-ilor)cc!!= -"ispozi-iile art0 11:< al02, fac precizarea ca 2 VW in masura in care le$ea preve"e o anumita forma a contractului, aceasta tre#uie respectata, su# sanctiunea prevazuta "e "ispozitiile le$ale aplica#ile0WW &rin urmare, ori "e c.te ori le$ea con"i-ioneaz, vala#ilitatea form,rii contractului "e (nc)eierea lui (ntr-o anumit, form,, suntem (n prezen-a formei - con"i-ie esen-ial, a acestui act0Astfel, in ceea ce priveste forma ceruta pentru inscrierea in cartea funciara, asa cum am specificat anterior, art01244 Noul Co" civ0 sta#ileste ca 2 VWIn afara altor cazuri prevazute "e le$e, tre#uie sa fie inc)eiate prin inscris autentic, su# sanctiunea nulitatii a#solute, conventiile care stramuta sau constituie "repturi reale care urmeaza a fi inscrise in cartea funciara0WW -vec)ea le$isla-ie civil, nu consacra un te!t anume "efinirii acestui principiu, totu8i cu titlu "e e!cep-ie, (n cazul c.torva contracte, acest principiu era consacratcc!!i, pe "e o parte, iar pe "e alt, parte, le$ea civil, con sacra e!pres e!cep-iile "e la elcc!!ii, ceea ce "octrina a re-inut su# formu larea2 *(000) consim-,m.ntul tre#uie s, fie emis (n stare "e an$a/ament /uri"ic+cc!!iii0 212 Justificarea principiului' C!%#acrarea $ri%ci$iului c!%#e%#uali#&ului e#te &!tivat4 de %ev!ile circuitului civilcc66iv3 cu& 5i de 0&$rejurarea ca ace#t $ri%ci$iu #e c!%#tituie 0%tr-! a$lica-ie i&$!rta%t4 a $ri%ci$iului &ai larg al libert4-il!r actel!r juridice' III' CONDIIILE DE <OR+ A CONTRACTULUI' ENUN *I CLA,I<ICARE 21 1n raport "e consecin-ele /uri"ice ale nerespect,rii lor0 % ra$!rt de c!%#eci%-ele juridice ale %ere#$ect4rii l!r3 c!%di-iile de "!r&4 ale c!%tractului #e $!t "!r&ula 1cla#i"ica2 a#t"el7 -forma cerut, a" vali"itatem sau a" solemnitatem (pentru vala#ilitatea contractului)= -forma cerut, a" pro#ationem (pentru pro#area contractului)= -forma cerut, pentru opoza#ilitate fa-, "e ter-i0 214 1n raport "e sursa (izvorul) (n care se formuleaz, cerin-a "e form, ' % ra$!rt de #ur#a 1i v!rul2 0% care #e "!r&ulea 4 ceri%-a de "!r&4 a c!%tractului3 "!r&a e#te de d!u4 "eluri7 -forma le$al,, a"ic, forma impus, "e le$e= -forma voluntar, ori conven-ional,, a"ic, cea sta#ilit, "e p,r-i0 I(' DEROGRI DE LA )RINCI)IUL CON,EN,UALI,+ULUI CONTRACTELOR 10 Enumerare 215 Enumerare' Der!g4rile de la $ri%ci$iul d!&i%a%t 0% &aterie 1$ri%ci$iul c!%#e%#uali#&ului c!%tractel!r2 #u%t ur&4t!arele7 a) forma cerut, a" vali"itatem (a" solemnitatem)= #) forma cerut, a" pro#ationem= c) forma cerut, pentru opoza#ilitate (pentru a face contractul opoza#il ter-ilor)0 Fiin" "ero$,ri, se (n-ele$e c, toate aceste a#ateri sunt prev,zute e!pres "e le$ea civil,0 20 &rezentarea "ero$,rilor a' <!r&a cerut4 ad validitate&
5<

216 No-iune0 Forma cerut, a" vali"itatem (a" solemnitatem) este con"i-ia "e form, a contractului care const, (n respectarea cerin-elor "e form, im puse "e le$e #ub #a%c-iu%ea %ulit4-ii ab#!lute a opera-iei /uri"ice (ne$otium /uris)0 21: Botiva-ie0 Botiva-ia acestei con"i-ii "e form, const, (ntr-o serie "e ra-iuni puternice care impun actului /uri"ic o form, special,, prin "ero$are "e la principiul consensualismului0 Asemenea ra-iuni sunt2 -la unele contracte forma solemn, are menirea "e a avertiza p,r-ile "eopotriv, asupra $ravit,-ii 8i importan-ei actului (nc)eiat, ceea ce este "e natur, a le face s, reflecteze a".nc asupra efectelor unui asemenea actcc!!v= -pentru unele contracte forma solemn, reprezint, o posi#ilitate "e cunoa8tere "in partea statului a unor opera-ii "e o importan-, "eose#it, at.t pentru p,r-i, c.t 8i pentru societatecc!!vi= -solemnitatea asi$ur, "eplin, li#ertate 8i certitu"ine consim-,m.ntului privit ca o con"i-ie esen-ial,, "e vali"itate a contractuluicc!!vii= -prin solemnitate se asi$ur, ocrotirea intereselor cre"itorului, cum 8i ocrotirea intereselor ter-ilorcc!!viii0 21; Aplica-ii' C!%tractele $e%tru care "!r&a e#te cerut4 ad validitate& 1ad #!le&%itate&2 #e %u&e#c c!%tracte #!le&%e' <!r&a cerut4 ad validitate& 1ad #!le&%itate&2 are a$lica-ii3 0% $ri%ci$al3 0% dre$tul civilcc66i6' 21< Caractere' <!r&a cerut4 ad validitate& #e $!ate a#t"el caracteri a7 -este unul "in elementele constitutive ale contractului atunci c.n" este cerut, e!pres, lipsa lui atra$e sanc-iunea nulit,-ii a#solute= -forma solemn, este incompati#il, cu posi#ilitatea e!prim,rii voin-ei prin t,cere (Hui tacet consentire vi"etur)= -forma cerut, a" vali"itatem (a" solemnitatem) se (nf,-i8eaz, a fi (n prin cipiu, a#stract, 8i invaria#il,, pentru acela8i fel "e contract solemncc!!!= -forma cerut, a" vali"itatem este, (n principiu, e!clusiv,, pentru c, p,r-ile sunt o#li$ate s, a"opte numai forma prev,zut, "e le$e pentru contractul respectiv, nerecunosc.n"u-li-se posi#ilitatea s, alea$, (ntre mai multe variante0
&ractica /uri"ic, a a"mis c, *"ispozi-ia testamentar,, inserat, (ntr-un act autentic av.n" alt o#iect, constituie testament vala#il, "ac, actul este autentificat "e notarul "e stat+cc!!!i0 22A Con"i-ii' <!r&a cerut4 ad validitate& recla&4 0%de$li%irea ur&4t!arel!r c!%di-ii7 forma solemn, cerut, "e le$e se impune pentru (ntre$ con-inutul contractului ca o aplica-ie a re$ulei u#i ea"em est le$is ratio, i#i ea"em est le$is "ispositio= trimiterea la o surs, e!terioar, contractului pentru "eterminarea con-inutului lui nu este a"mis,= contractele aflate (n raport "e inter"epen"en-, cu un contract solemn c)iar "ac,, privite separat, nu sunt contracte solemne, tre#uie s, (m#race, o#li$atoriu, forma solemn,= 8i, (n ma/oritatea cazurilor forma cerut, a" vali"itatem (a" solemnitatem) se asi$ur, prin acte autentice0 'in aceast, "in urm, con"i-ie rezult, c, form, autentic, este forma solemn,0 Bai rezult,, (ns,, c, forma solemn, nu se re"uce la forma autentic,, ci are o sfer, mai lar$,, afl.n"u-se (n rela-ia (ntre$ (forma solemn,), parte (forma autentic,)cc!!!ii0

b' <!r&a cerut4 ad $r!bati!%e& 221 No-iune' <!r&a cerut4 ad $r!bati!%e& c!%#t4 0% ceri%-a i&$u#4 de lege #au de $4r-i ca actul juiridic #4 "ie "4cut3 de regul43 0% #cri#3 "4r4 ca li$#a "!r&ei #4 atrag4 %evalabilitatea !$era-iei juridice 1%eg!tiu& iuri#23 ci %u&ai i&$!#ibilitatea d!vedirii lui cu u% alt &ijl!c de $r!b4' Forma cerut, a" pro#ationem nu este incompati#il, cu manifestarea tacit, a consim-,m.ntului care poate fi "ove"it 8i cu alte mi/loace "e pro#, "ec.t (nscrisuri0 1n principiu, (ns,, simpla t,cere nu valoreaz, consim-,m.nt e!teriorizat (Hui tacit consentire non vi"etur) "ac, nu rezult, "in (mpre/ur,ri sau fapte con clu"ente ori "ac, le$ea sau p,r-ile nu "au t,cerii valoarea "e consim-,m.nt0 'eci, t,cerea nu poate fi calificat, ca ac)iesare, "e vreme ce nu a fost mate rializat,
(ntr-un fel sau altul0 Nu tre#uie confun"at, mo"alitatea "e (nc)eiere vala#il, a unui act /uri"ic, inclusiv prin manifestarea tacit, a consim-,m.ntului uneia sau am#elor p,r-i cu mo"alitatea "e pro#are a respectivului act /uri"ic, (n con"i-iile restr.n$erii a"misi#ilit,-ii mi/loacelor "e pro#,, a "ove"irii lui pe cale conven-ional, ("e pil",, "oar cu (nscrisuri)0 1n spe-,, reclamantul nu putea s, accepte, (n mo" tacit, "eclararea termenului "e livrare, (ns, p.r.ta nu putea s, fac, "ova"a acestui act /uri"ic (o mo"ificare conven-ional, a termenului), (n ipoteza necunoa8terii lui "e c,tre reclamant "ec.t prin pro#e scrise, iar nu prin orice mi/loace "e pro#, a"mise "e le$ea comercial, cc!!!iii0

222 Justificare' <!r&a cerut4 ad $r!bati!%e& #e ju#ti"ic4 di% ur&4t!arele $u%cte de vedere7 -importan-a "eose#it, a unor contracte impune o asemenea form, spre a se putea face "ova"a e!isten-ei acestora, a "repturilor 8i o#li$a-iilor ce se nasc "in ele 8i, #ine(n-eles, a (ntin"erii acestora=
6A

-forma a" pro#ationem, prin natura ei este (n m,sur, s, (nl,ture anumite "u#ii (n le$,tur, cu con-inutul contractului respectiv, cu "repturile 8i o#li$a-iile n,scute "in el 8i cu (ntin"erea acestora= -e!isten-a formei cerute a" pro#ationem ofer, securitate /uri"ic, circui tului civil 8i $aranteaz, e!ecutarea presta-iilor la care p,r-ile se o#li$, 8i respectiv, realizarea "repturilor su#iective civile corelative, $ra-ie a"eren-ei mai mari la for-a coercitiv, a statului, pe calea ac-iunii (n /usti-ie0 22 Semnifica-ie' <!r&a cerut4 ad $r!bati!%e& #e c!%#tituie 0%tr-! li&itare a $ri%ci$iului c!%#e%#uali#&ului c!%tractel!r $e%tru c47 -lipsa formei scrise (n cazurile (n care le$ea o pretin"e (nseamn, ne"o ve"irea contractului (n sens "e ne$otium /uris, "eci, (n planul "ovezii, ec)ivaleaz, cu lipsa acestuia= -pe fon"ul raporturilor e!istente (ntre p,r-i, se consi"er, c, actul /uri"ic (n sens "e ne$otium iuris (contractul), e!ist, "ar nu poate fi "ove"it= -(n lipsa unui act scris (instrumentul pro#ations), e!ecutarea o#li$a-iilor rezult.n" "in opera-ia /uri"ic, (ne$otium /uris) nu poate valora o plat, ne"atorat, ci, "impotriv,, e!ecutarea unor o#li$a-ii vala#ile= -forma scris, este o limitare a"us, principiului consensualismul con tractelor pentru c,, practic, ne"ove"irea raportului /uri"ic n,scut are "rept consecin-, ineficacitatea acestui raport0 224 Aplica-ii' <!r&a cerut4 ad $r!bati!%e& are a$lica-ii 0%tr-! #erie de &aterii $recu&7 c!%tractul de 0%c;iriere a #u$ra"e-el!r l!cative 10% $ri%ci$iu23 c!%tractul de l!ca-iu%e3 tra% ac-ia3 c!%tractul de a#igurare3 de$! itul v!lu%tarD etc' c' <!r&a cerut4 $e%tru !$! abilitate "a-4 de ter-i 225 No-iune' )ri% "!r&a cerut4 $e%tru !$! abilitate "a-4 de ter-i #e 0%-eleg acele "!r&alit4-i $e care legea le cere a "i 0%de$li%ite 0% #c!$ul !cr!tirii i%te re#el!r alt!r $er#!a%e dec8t cele ale $4r-il!r di% c!%tract' 226 Justificare' <!r&a cerut4 $e%tru !$! abilitatea "a-4 de ter-i e#te &!tivat4 di% ur&4t!arele $u%cte de vedere7 -potrivit principiului relativit,-ii efectelor contractelor, acestea pro"uc efecte numai (ntre p,r-i 8i fa-, "e av.nzii lor cauz,0 %ezult,, "eci, c, p,r-ile nu pot opune actul lor altor persoane, c, (n ulti m, instan-,, contractul nu este opoza#il ter-ilor (penitus e!tranei)0 'in acest motiv le$ea pretin"e (n"eplinirea unor forme prin care actele /uri"ice care constituie sau transmit "repturi reale s, fie a"use la cuno8tin-a ter-ilor (inscrierea in cartea funciara)= -"repturile reale sunt "repturi a#solute 8i, prin consecin-,, sunt opoza#ile er$a omnes0 22: Aplica-ie' % &!d c!%cret3 "!r&a cerut4 $e%tru !$! abilitate "a-4 de ter-i 05i g4#e5te a$lica-ie 0% &ateria $ublicit4-ii $er#!%ale 5i reale a dre$turil!r realecc666iv'
4. 9*1.($),*1(.;'( *,& %.1)$.)1(( $2N.1*$.),)( +& %2$(&.*.& I0 &%E3IBINA%II 22; No-iunea contractului "e societate ' C!%tractul de #!cietate #t4 la ba a #!ciet4-ii civile' El $!ate "i de"i%it ca "ii%d ac!rdul de v!i%-4 i%terve%it 0%tre d!u4 #au &ai &ulte $er#!a%e 0% #c!$ul de a $r!duce e"ecte juridice3 c!%creti ate 0% 0%#45i reali area #!ciet4-ii3 0% a$!rtul a#!cia-il!r3 0% reali area de be%e"icii 1#c!$ul 0%#u5i al 0%"ii%-4rii l!r2 5i 0% e6erci-iul c!&u% al u%!r activit4-i cc666v' Art' 9HH9 C' civ' atribuie c!%tractului de #!cietate ur&at!area de"i%itie7 /)ri% c!%tractul de #!cietate d!ua #au &ai &ulte $er#!a%e #e !bliga reci$r!c #a c!!$ere e $e%tru de#"a#urarea u%ei activitati #i #a c!%tribuie la acea#ta $ri% a$!rturi ba%e#ti3 i% bu%uri3 i% cu%!#ti%te #$eci"ice #au $re#tatii cu #c!$ul de a i&$arti be%e"iciile #au de a #e "!l!#i de ec!%!&ia ce ar $utea re ulta'/ Contractul "e societate are acelea8i elemente structurale (con"i-ii esen-iale) ca orice alt contract2 consim-,m.ntul p,r-ilor, o#iectul, capacitatea "e a contracta 8i cauza0 22< &recizare' )articularit4-ile c!%tractului de #!cietate 0% ra$!rt de celelalte c!%tracte c!%#tau 0% aceea c43 dat!rit4 #$eci"icit4-ii e"ectel!r 0% vederea $r!ducerii c4r!ra #e 0%c;eie 5i3 a5a cu& re ult4 5i di% de"i%i-ie3 are d!u4 c!%di-ii e#e%-iale 1ele&e%te de #tructur42 0% $lu#7 aportul asocia-ilor= 8i, realizarea "e #eneficii0 ((. $2N+('(( &%&N'(*,& %9&$(0($& 10 Aportul asocia-ilor 2 A &rezentare' Ca$italul #!cial #e "!r&ea 4 $e ba a a ceea ce aduce "iecare di%tre a#!cia-i cu $rilejul c!%#tituirii #!ciet4-ii' N!-iu%ea de a$!rt 10% acce$-iu%ea #a juridic42 c!%#t4 0% !bliga-ia $e care 5i-! a#u&4 a#!ciatul de a aduce ulteri!r bu%ul $reci at 0% c!%tractul de #!cietate 1!rice bu% care3 di% $u%ct de vedere ec!%!&ic3 re$re i%t4 ! val!are2' A#t"el3 $!t "i adu#e dre$t a$!rt3 $!trivit art' 9HHB al' 1F2 C' civ'7
61

o sum, "e #ani= alte #unuri (mo#ile sau imo#ile, corporale sau incorporale, certe sau $enerice, fun$i#ile 8i consumpti#ile sau nefun$i#ile 8i neconsumpti#ile)= anumite servicii (presta-ii (n munc, sau cunostinte specifice)0 Aportul social poate s, fie "e valori ine$ale 8i "e naturi "iferite0 Aportul tre#uie a"us p.n, la o anumit, "at,0 'ep,8irea acestei "ate face ca asociatul vinovat s, r,spun", "e "aunele cauzate "e (nt.rziere, "e "rept 8i f,r, punere (n (nt.rziere0 1n principiu, capitalul nu poate fi mo"ificat "ec.t (n anumite con"i-ii (el este fi!) 8i se prezint, su# forma unei sume l,sate "e asocia-i la pasivul societ,-ii, neput.n" fi afectat prin "istri#uirea "e #eneficii0 20 %ealizarea "e #eneficii 2 1 &rezentare' Be%e"iciile reali ate de #!cietatea c!&ercial4 #e 0&$art 0%tre a#!cia-i c!re#$u% 4t!r a$!rtului adu#' % #itua-ia 0% care #e 0%regi#trea 4 $ierderi3 ele #e #u$!rt4 $r!$!r-i!%al de c4tre t!-i a#!cia-ii' &otrivit art0 1;;1 al0(2) C0civ0 VW Fiecare asociat contri#uie la suportarea pier"erilor proportional cu participarea la "istri#utia #eneficiului, "aca prin contract nu s-a sta#ilit altfel0VV )artile 1a#!ciatii2 $!t c!%ve%i i% cu$ri%#ul c!%tractului de #!cietate ca i&$artirea be%e"iciil!r #au #u$!rtarea $ierderil!r #a #e "aca i%tr-u% a%u&e &!d Sart'9G:B al'1B231F231?2 C'civ'T3 dar i% acela#i ti&$3 ali%eatul = al art'9G:B #tabile#te ca .Orice clau a $ri% care u% a#!ciat e#te e6clu# de la i&$artirea be%e"iciil!r #au de la $artici$area la $ierderi e#te c!%#iderata %e#cri#a'/

%&$'()N&* * 5((-* 021-*1&* $2N.1*$.),)( 2 2 Consi"era-ii $enerale' C!%tractul e#te u% act juridic bilateral3 $e%tru c4 0%c!r$!rea 4 0% el cel $u-i% v!i%-a a d!u4 $er#!a%e' )ri% de"i%i-iecc666vi3 el e#te u% ac!rd de v!i%-4' )ri% ur&are3 ! #i%gur4 v!i%-4 %u e#te #u"icie%t4 $e%tru "!r&area c!%tractului 5i %u $!ate $r!duce e"ecte juridice de %atura cel!r $e care le $r!duce c!%tractul' 1n mo" cu totul e!cep-ional, voin-a unilateral, pro"uce, totu8i anumite efecte care pot privi, (ntre altele, formarea unui contractcc!!!vii f,r, (ns, a fi consi"erate "e natur, contractual,0 Coin-a ce se (ncorporeaz, (n contract poate primi consi"erare pe mai multe planuri2 -pe planul form,rii contractului= -pe planul sincerit,-ii opera-iilor /uri"ice ((n sens "e ne$otium iuris), (n care se (ncorporeaz,= -pe planul limitelor (n care se poate manifesta0 2 Boment important' )r!ble&a c;eie 0% 0%tregul $r!ce# al "!r&4rii c!%tractel!r e#te &!&e%tul +nc$eierii l!r3 0%truc8t t!ate e"ectele 0%ce$ #4 #e $r!duc4 di% ace#t &!&e%t' Di% C!dul civil3 re ulta ca regula ge%erala e#te ca u% c!%tract #e i%c;eie7 U$ri% %eg!cierea lui de catre $arti 1cu& e#te ca ul c!%tractului-cadru2#au Neg!cierea-u%irea v!i%-el!r $4r-il!r #e reali ea 4 $ri% &ijl!cirea a d!u4 i%#titu-ii juridice2 a, o&erta de a contracta b, acceptarea. UU$ri% acce$tarea "ara re erve a u%ei !"erte de a c!%tracta' E6ce$tia de la ace#t $ri%ci$iu e#te regle&e%tata de ali%'B #i F al art' 99HB C'civ'care c!%#idera #u"icie%ta $u%erea de ac!rd a $artil!r a#u$ra ele&e%tel!r e#e%tiale ale c!%tractului $e%tru i%c;eierea valabila a c!%tractului'Ele&e%tele e#e%tiale ale c!%tractului v!r "i deter&i%ate de la ca la ca 3 ace#tea ava%d u% $r!%u%tat caracter #ubiectiv' A0 'ac, p,r-ile (persoane fizice sau /uri"ice) sunt "e fa-,, momentul (nc)eierii contractului este u8or "e sta#ilit2 acor"ul se realizeaz, pe "ata unirii voin-elor, a"ic, atunci c.n" p,r-ile, prezente 8i e$ale (n "repturi, "eci" (n aceast, privin-,0 I0 'ac, p,r-ile nu sunt "e fa-,, momentul form,rii ((nc)eierii contractului) se sta#ile8te mai "ificil, (ntruc.t acest moment nu coinci"e cu "ata e!prim,rii voin-ei uneia sau alteia "intre p,r-i0 &,r-ile (8i e!prim, voin-a, (n aceast, situa-ie, la "ate "iferite, "ar, si$ur, anterioare momentului form,rii contractului0 Te!ria "!r&arii tre$tate a c!%tractului' In unele situatii formarea contractului cu toate "repturile si o#li$atiile aferente este rezultatul unui proces "e ne$ociere intre partile contractante0 Implicit, vointa contractuala a partilor se mo"ifica pe parcursul ne$ocierilor, fiin" posi#il c)iar sa e!iste "iferente ma/ore intre vointa initiala si cea care se
62

materializeaza prin sta#ilirea "repturilor si o#li$atiilor contractuale, asa cum rezulta "in contractul inc)eiat0 &ornin" "e la aceasta realitate o#iectiva, le$iuitorul a inteles sa re$lementeze e!pres situatia in care partile intele$ sa inc)eie un contract in mai multe etape, de#e&%a%d dre$t &!&e%t al i%c;eierii c!%tractului3 &!&e%tul i%terve%tiei ac!rdului de v!i%ta a#u$ra clau el!r e#e%tiale3 c!%tractul deve%i%d "!rta !bligat!rie0 @N&42$(&1&* 9' A#$ecte $realabile Acor"ul "e voin-, al p,r-ilor asupra clauzelor contractuale se formeaz, prin (nt.lnirea ofertei cu acceptarea ei, "eci pe #aza unei ne$ocieri0 1n civiliza-ia contemporan, e!ist, (ns, un num,r consi"era#il "e contracte care sunt (nc)eiate f,r, ne$ociere preala#il, ("e e!emplu2 cump,rarea unui ma$azin la un pre- fi!at anticipat= cump,rarea unui #ilet "e c,l,torie pe calea ferat,, la un tarif "e/a sta#ilit)0 Becanismul (nt.lnirii ofertei cu acceptarea este foarte comple! 8i "e nenum,rate ori acesta este prece"at "e ne$ocieri0 'efinitie0 7ermenul ne$ociere provine "in latinescul S ne$otiatio T cu sensul "e ne$ustorie, comert in $eneral, iar termenul S a ne$ocia T vine, "e asemenea, "in lim#a latina si semnifica a se tar$ui0 Neg!cierea este, "eci, invita-ia lansat, "e una "in p,r-i "e a trata con-inutul unui eventual contract0 Aceast, invita-ie se "eose#e8te "e oferta ferm,2 ne$ocierea poate fi urmat, sau concretizat, (ntr-un *acor" "e voin-, T0 )artile intre care se poate purta o ne$ociere pot fi atat persoane fizice, cat si persoane /uri"ice0 'e asemenea ne$ociererea poate fi purtate personal "e parti sau prin reprezentanti )ri%ci$iile %eg!cierii 'in punct "e ve"ere /uri"ic, e!ist, (n aceast, privin-, "ou, principii contra"ictorii2 10- pe "e o parte, li#ertatea p,r-ilor "e a "esfiin-a acor"ul preala#il f,r, a antrena responsa#ilitatea celui care a renun-at, (ntemeiat, pe $ri%ci$iul libert4-ii c!%tractuale 1 i%itierii3 de#"a#urarii #i ru$erii %eg!cierii2 care asa cum am aratat, presupune li#ertatea su#iec-ilor s, sta#ileasc, pe #az, "e contract "repturile 8i o#li$a-iile lor, care con-ine iminent 8i "reptul (li#ertatea) "e a ne$ocia cu poten-ialii cocontractan-i pentru a putea realiza o#iectivele propuse 8i acest lucru constituie o re$ul,, nu o e!cep-ie, la etapa "e (nc)eiere a contractului, fapt ce-8i $,se8te reflec-ia (n Co"ul civil, in art0 116< cc!!!viii, privin" li#ertatea "e a contracta, in art011:6 C0civ cc!!!i!0 referitor la contractul - ca"ru, precum si in "ispozitiile art0 12A2 alin0 C0civ02 * clauzele ne$ociate prevaleaza asupra clauzelor stan"ar"+0 %e$lementarea in art0 12A2 C0civ0 a clauzelor contractuale standard, nu poate (nlocui sau e!clu"e etapa ne$ocierii contractului, "ar supline8te situa-ia /uri"ic, (n care ne$ocierile sunt suprimate "e ine$alitatea economic, a p,r-ilor sau incapacitatea psi)olo$ic, sau "e alt, natur, a unui su#iect "e a ne$ocia la acela8i nivel cu profesionistul0 1n situa-ia (n care, (n contractele "e a"eziune, nu e!ist, un acor" li#er consim-it, iar "iscu-iile lipsesc aproape cu "es,v(r8ire era normal, interven-ia le$iuitoruluicc!l 0 20- pe "e alt, parte, e!ist, o#li$a-ia ce revine p,r-ilor "e a se manifesta cu bu%4 credi%-4cc6li (n ca"rul ne$ocierii 8i "e a respecta *an$a/amentele "e principiu+, prevazut in art0 11; C0civ0cc!lii &artile an$a/ate in ne$ociere sunt tinute sa respecte e!i$entele #unei-cre"inte si nu pot conveni limitarea sau e!clu"erea acestei o#li$atii0Conform art0 11; alin0 "in co"ul civil roman, S este contrara e!i$entelor #unei-cre"inte, intre altele, c!%duita $artii care initiaza sau continua ne$ocieri fara intentia "e a inc)eia contractul T0 C)iar "aca partile au li#ertatea intitierii, "esfasurarii si ruperii ne$ocierilor, nu raspun" in cazul unui esec al acestora(alin01 art011; c0civ0)0 Cu t!ate ace#tea3 0% &4#ura 0% care u%a di% $4r-i d!vede5te rea- credi%-4 0% re#$ectarea %eg!cierii $realabile3 ea va r4#$u%de $e te&ei 1delictualVc!%tractual2 5i va re$ara $rejudiciul cau at $arte%erului3 $aguba re$re e%t8%d ec;ivale%tul c;eltuielil!r "4cute cu W !rga%i area %eg!cierii3 de re%u%tarea de catre cealalta $arte la alte !"erte3 $recu& #i alte i&$rejurari a#e&a%at!are W' *nga!area rspunderii prii vinovate presupune e#istena cumulativ a patru condiiiA e!isten-a unui raport "e o#li$a-ie n,scut "in an$a/area ne$ocierilor= constatarea unei (nc,lc,ri a unei o#li$a-ii n,scute "in raportul precontractual= imputarea vinei sau cel pu-in a ne$li/en-ei autorului sau prepu8ilor s,i= e!isten-a unei "aune ce este cauzat, partenerului "e ne$ociei0 a2 O<ERTA DE A CONTRACTA
6

2 4 No-iune' O"erta de a c!%tracta c!%#t4 0% v!i%-a u%ilateral4 ce #e %!ti"ic4 de#ti%atarului3 0% vederea 0%c;eierii u%ui c!%tractD alt"el #$u#3 $ri% !"er t4 #e 0%-elege $r!$u%erea 1$!licita-iu%ea2 "4cut4 de ! $er#!a%43 0% vederea 0%c;eierii u%ui c!%tract' C!%"!r& art'99HH C!d civil3/! $r!$u%ere c!%#tituie !"erta de a c!%tracta daca acea#ta c!%ti%e #u"icie%te ele&e%te $e%tru "!r&area c!%tractului #i e6$ri&a i%te%tia !"erta%tului de a #e !bliga i% ca ul acce$tarii ei de catre de#ti%atar/' 'eci, pentru ca o propunere sa constituie !"erta de a c!%tracta3 aceasta tre#uie s, fie2 -cert4, a"ic, s, nu (ncap, "iscu-ii (n privin-a e!isten-ei ei= -$reci#43 a"ic, s, se sta#ileasc, e!act (n le$,tur, cu ce va purta contractul ce urmeaz, a fi (nc)eiat= -"er&43cc!liii a"ic, s, se fac, o a"ev,rat, propunere "in care sa rezulte intentia "e a contracta ( "e a se o#li$a) nu "oar e!primarea unei "orin-e mai mult sau mai pu-in precise sau o simpl, $lum,0 Cu toate acestea, propunerea a"resata unor persoane ne"eterminate, c)iar "aca este precisa, nu valoreaza oferta, ci, "upa impre/urari, solicitare "e oferta sau intentie "e ne$ociere0 cc!liv 7otusi, poate avea valoarea unei oferte "aca aceasta rezulta "in le$e, "in uzante ori, in mo" nein"oielnic, "in impre/urari0cc!lv De a#e&e%ea3 #!licitarea de a "!r&ula !"erte3 adre#ata u%eia #au &ai &ult!r $er#!a%e deter&i%ate3 %u c!%#tituie $ri% ea i%#a#i3 !"erta de a c!%tracta'cc6lvi &ropunerea "e ofert, $!ate $r!ve%icc!lvii "e la o persoana care2 -are initiativa inc)eierii contractului, - ii "etermina continutul= -propune ultimul element esential al contractului0 &ropunerea "e oferta $!ate "i adre#ata 2 -unei persoane prezente, -unei persoane a#sente, -unor persoane "eterminate -unor persoane ne"eterminate 'e asemenea, oferta poate fi prevazuta cu termen sau fara termen "e acceptare0 7ermenul "e acceptare cur$e "in momentul in care oferta a/un$e la "estinatar0 C!&u%icarea !"ertei-"rincipiul irevocabilitatii o&ertei. Actualul co" civil a"uce un plus "e claritate in ceea ce priveste pro#lemtica ofertei contractuale0 Se poate o#serva, in acest sens, faptul ca noua re$lementare consacra $ri%ci$ul irev!cabilitatii !"ertei de a c!%tracta, sta#ilin" si e6ce$tii "e la aceasta re$ula0 Conform art0 11<1 Co" civil, !"erta e#te irev!cabila i% ur&at!arele #ituatii 2 - "e in"ata ce autorul ei se o#li$a sa o mentinta un anumit termen = - can" este consi"erata astfel in temeiul acor"ului partilor, al practicilor statornicite intre acestea, al ne$ocierilor, al continutului ofertei ori a uzantelor0 E6ce$tia de la $ri%ci$iul irev!cabilitatii !"ertei 7 rev!carea' #esi regula este ca o&erta este irevocabila, legea prevede totusi anumite situatii in care o&erta poate &i retrasa si anume 10 in cazul ofertei fara termen, "aca oferta nu a a/uns la "estinatar inainte ca ofertantul sa primeasca acceptarea, sau, "upa caz, inaintea savarsirii actului sau faptului prevazut "e art011;6 alin02 C0civ0 si care "etermina inc)eierea contractului = 20 in situatia in care oferta este facuta unei persoane care nu este prezenta si aceasta nu este acceptata intrun termen rezona#il ce se apreciaza in functie "e impre/urarile concrete0 -revocarea ofertei a"resate unor persoane ne"eterinate pro"uce efecte numai "aca este facuta in aceeasi forma cu oferta insasi sau intr-o mo"alitate care permite sa fie cunoscuta in aceeasi masura cu aceasta0 -revocarea ofertei fara termen a"resata unei persoane a#sente cc!lviii nu impie"ica inc)eierea contractului "ecat "aca a/un$e la "estinatar inainte ca ofertantul sa primeasca acceptarea sau, "upa caz, inaintea savarsirii actului sau faptului care "etermina inc)eierea contractului0cc!li! In situatia in care revocarea are loc inainte "e e!pirarea termenului rezona#il pentru acceptare, ofertantul raspun"e pentru pre/u"iciul cauzat0
64

E"ecte'9ferta "e a contracta este un act unilateral "e voin-, care, (n privin-a efectelor /uri"ice, comport, urm,toarele preciz,ri2 -nu pro"uce nici un efect, "ac, nu a a/uns la "estinatar= -poate fi revocat,, "ac, nu a a/uns (nc, la "estinatar, f,r, a pro"uce consecin-e pentru ofertant= -"ac,, (ns,, "estinatarul a luat cuno8tin-, "e propunerea f,cut,, oferta nu mai poate fi revocat,= -"ac, oferta s-a f,cut cu termen, ofertantul nu o poate revoca p.n, la (mplinirea termenului, iar "ac, proce"eaz, altfel, suport, consecin-ele ce "ecur$ "in nerespectarea o#li$a-iei "e a a8tepta p.n, la (mplinirea termenului= -"ac, oferta nu s-a f,cut cu termen, ofertantul tre#uie s, a8tepte timpul util (termen rezona#il) pentru a primi r,spuns, a"ic, timpul necesar a/un$erii ofertei la "esti natar, timpul necesar "estinatarului pentru "eli#erare 8i timpul necesar pentru ca (nscrisul care cuprin"e acceptarea s, a/un$, la ofertant= -"ac, ofertantul moare "up, ce a f,cut oferta, sau "evine incapa#il "up, aceast, "at,, oferta "evine ca"uc, (nu mai pro"uce nici un efect) numai atunci can" natura afacerii sau impre/urarile o impun0 9ferta "evine ca"uca si in situatia in care "estinatarul o refuza, precum si in situatia in care acceptarea nu a/un$e la ofertant in termenul sta#ilit sau, in lipsa "e termen, intr-un termen rezona#il0 <!rta !bligat!rie a !"erteiccl tre#uie privita in raport "e persoanele carora este a"resata0 'aca ea este a"resata unei persoane prezente, care se afla in acelasi loc cu ofertantul si nu s-a prevazut un termen inauntrul caruia ar urma sa fie acceptata, oferta o#li$a pe ofertant numai "aca a fost "e in"ata acceptata0 'aca oferta preve"e un termen, ofertantul este tinut s-o mentina inauntrul acestuia0 Can" oferta este a"resata unei persoane a#sente, ofertantul este tinut s-o mentina inauntrul termenului, "aca oferta este insotita "e termen, iar "aca nu s-a prevazut un termen, ofertantul va tre#ui s-o mentina Dun termen necesar sc)im#ului propunerii si acceptarii, "upa natura contractului + 0 3iteratura /uri"ica se pronunta ca timpul inauntrul caruia ofertantul este tinut "e oferta sa tre#uie sa fie rezona#il care este "eterminat conform uzantelor0 'aca oferta este a"resata unei persoane aflate la "epartare, ea poate fi revocata pana can" a a/uns la "estinatar, cu con"itia ca revocarea sa a/un$a inaintea ofertei0 'aca oferta a avut termen si "estinatarul n-a acceptat-o, oferta "evine ca"uca0 In situatia revocarii ofertei "e catre ofertant inauntrul termenului, va fi an$a/ata raspun"erea acestuia0 2 5 Compara-ie (ntre oferta "e a contracta 8i promisiunea "e contract ' O"erta de a c!%tracta %u #e c!%"u%d4 cu $r!&i#iu%ea de c!%tract' &romisiunea "e contract este acor"ul preala#il al p,r-ilor, privin" (nc)eie rea (n viitor a unui contract0 &romisiunea "e contract este, "eci, un contractccli care tre#uie s, (n"eplineasc, toate con"i-iile "e vali"itate cerute "e le$e 8i s, cuprin", toate elementele esen-iale ale viitorului contract0 1ntre aceste institu-ii /uri"ice e!ist, urm,toarele "eose#iri2 -!"erta de a c!%tracta e#te u% act juridic u%ilateral 1!$era u%ei #i%gure v!i%-e23 $e c8%d $r!&i#iu%ea de c!%tract e#te u% act juridic bilateral 1r!dul a d!u4 #au &ai &ulte v!i%-e23 u% c!%tractD -!"erta de a c!%tracta $!ate "i rev!cat4 c8t ti&$ %u a aju%# la de#ti%atar3 $e c8%d $r!&i#iu%ea de c!%tract3 !dat4 "4cut43 %u &ai $!ate "i rev!cat43 ea #ti%g8%du-#e %u&ai $ri% 0&$li%irea ter&e%ului $e%tru care a "!#t #ti$ulat43 !ri $ri% $ieirea lucrului la care #e re"erea c!%tractul a c4rei 0%c;eiere a "!#t $r!&i#4 #au 0% c!%di-iile 0% care3 de regul43 #e #ti%g !bliga-iile c!%tractuale= -!"erta de a c!%tracta devi%e caduc4 1%u-5i &ai $r!duce e"ectele2 dac43 0%tre ti&$3 !"erta%tul decedea 4 #au devi%e i%ca$abil3 $e c8%d $r!&i#iu%ea de c!%tract c!%ti%u4 #4 "ie valabil4 5i du$4 ce acela care $r!&ite a deve%it i%ca$abil 5i #e tra%#&ite &!5te%it!ril!r3 ca !ricare alt4 !bliga-ie c!%tractual43 0% a"ar4 %u&ai dac4 ea a "!#t #ti$ulat4 i%tuitu $er#!%ae 10% c!%#idera-ia calit4-il!r $e care le are ! $arte a c!%tractului2' b7 *$$&9.*1&* 2 6 No-iune' C!dul civil i% art'99G> arata ca .!rice act #au "a$t al de#ti%atarului c!%#tituie acce$tare daca i%dica i% &!d %ei%d!iel%ic ac!rdul #au cu $rivire la !"erta3 a#t"el cu& a "!#t "!r&ulata #i aju%ge i% ter&e% la aut!rul !"ertei'/Acce$tarea c!%#t43 deci 3 0% &a%i"e#tarea de v!i%-4 a de#ti%atarului de a $ri&i3 "4r4 re erve #au $r!$u%eri de &!di"icare3 !"erta "4cut4' Ea trebuie #4 0%de$li%ea#c4 c!%di-iile u%ei &a%i"e#t4ri $r!duc4t!are de e"ecte juridice 1#4 "ie c!%5tie%t43 liber4 5i e6$ri&at4 cu i%te%-ia de a #e !bliga2 5i trebuie #4 "ie e6$re#ia 5i re ultatul v!i%-ei reale a de#ti%atarului3 #a "ie e&i#a i% "!r&acclii ceruta de lege $e%tru i%c;eierea valabila a c!%tractului' Legeaccliii c!%#idera i%c;eiat c!%tractul i% &!&e%tul #i i% l!cul i% care acce$tarea aju%ge la !"erta%t3 c;iar daca ace#ta %u ia cu%!#ti%ta de ea di% &!tive care %u ii #u%t i&$utabile'

65

De a#e&e%ea3 c!%tractul #e c!%#idera i%c;eiat i% &!&e%tul i% care de#ti%atarul !"ertei #avar#e#te u% act #au "a$t c!%clude%t3 "ara a-l i%#tii%ta $e !"erta%t3 daca3 i% te&eiul !"ertei3 al $racticil!r #tat!r%icite i%tre $arti3 al u a%tel!r #au $!trivit %aturii a"acerii3 acce$tarea #e $!ate "ace i% ace#t &!d' BFG'Bo" "e e!primare' Acce$tarea $!ate "i7 -e!pres,, c.n" se face (n scris sau ver#al= -tacit,, c.n" se "esprin"e "in ac-iuni sau atitu"ini care pot fi interpretate astfel0 De regul43 t4cereaccliv %u $!ate "i c!%#iderat4 u% r4#$u%# la !"erta "4cut4' % 0& $rejur4ri cu t!tul e6ce$-i!%ale3 t4cerea $!ate avea val!area u%ei acce$ t4ri valabile 1Kuid tacet c!%#e%tire videtur23 ceea ce #e 0%t8&$l4 0% ur&4t!arele ca uri7 -rezulta "in le$ecclv = -"in acor"ul partilor ( "e e! 2 c.n" prin antecontract p,r-ile au convenit astfel)= -"in practicile statornicite intre acestea = -"in uzante (c.n", potrivit o#iceiului, t,cerea (nseamn, acceptare)= -alte impre/urari0 % $rivi%-a c!%-i%utului #4u3 acce$tarea trebuie #4 0%de$li%ea#c4 ur&4t!arele c!%di-ii7 -s, fie clara si conform, cu oferta (s, ai#, acela8i o#iect),fara mo"ificari sau completari la oferta primita = -s, fie ne(n"oielnic,= -s, se fac, "e c,tre persoana c,reia i se a"reseaz, oferta, iar, "ac, ofe rta s-a a"resat la persoane ne"eterminate (a" incertam personam), ea poate fi f,cut, "e c,tre orice persoan,= -s, se fac, la termenul stipulat "e ofertant ("ac, oferta e f,cut, cu termen) sau (n timp rezona#il ("ac, oferta a fost f,cut, f,r, termen)= -s, se fac, mai (nainte ca oferta s, fi "evenit ca"uc, prin moartea ofer tantului, ori prin c,"erea lui (n incapacitate0 -Sa fie emisa in forma ceruta "e le$e pentru inc)eierea vala#ila a contractului0 Ra#$u%#ul de#ti%atarului %u c!%#tituie acce$tare3 dar $!ate "i c!%#iderat3 du$a i&$rejurari3 c!%tra!"erta3 i% ur&at!arele #ituatii 7 - can" cuprin"e mo"ificari sau completari care nu corespun" ofertei primite = - can" nu respecta forma ceruta anume "e ofertant = - a/un$e la ofertant "upa ce a "evenit ca"uca0 E"ecte 7 - acceptarea pro"uce efecte numai in momentul in care a/un$e la ofertant, c)iar "aca acesta nu ia cunostinta "e ea "in motive care nu ii sunt imputa#ile = - acceptarea tar"ivacclvi pro"uce efecte numai "aca autorul ofertei il instiinteaza "e in"ata pe acceptant "espre inc)eierea contractului = - acceptarea facuta in termen, "ar a/unsa la ofertant "upa e!pirarea termenului, "in motive neimputa#ile acceptantului, pro"uce efecte "aca ofertantul nu il instiinteaza "espre aceasta "e in"atacclvii0 - acceptarea poate fi retrasacclviii "aca retra$erea a/un$e la ofertant anterior ori concomitent cu acceptarea0 - revocarea acceptarii pro"uce efecte numai "in momentul in care a/un$e la ofertant, c)iar "aca acesta nu ia cunostinta "e ea "in motive care nu ii sunt imputa#ile0 $. -2-&N.), N$>&(&1(( $2N.1*$.),)( I0 IB&9%7ANJP 2 : Ipotez,' )r!ble&a &!&e%tului 0%c;eierii c!%tractului atrage 0% &!d de!#ebit ate%-ia &ai ale# c8%d acea#t4 !$era-ie #e reali ea 4 $ri% c!re#$!%de%-4' Deter&i%area &!&e%tului 0%c;eierii c!%tractului $re i%t4 i&$!rta%-4 di% ur&4t!arele $u%cte de vedere7 -viciile de consimm6nt se aprecia% la acest moment8 -capacitatea prilor se aprecia% la data +nc$eierii contractului8 -problema caducitii se pune +n legtur cu evenimente petrecute anterior acestui moment )se poate aprecia dac o&erta a devenit caduc, +n situaia +n care o&ertantul moare +ntre timp sau cade +n incapacitate i, tot ast&el, dac acceptantul moare sau devine incapabil +nainte ca acceptarea s ajung la o&ertant,8
66

-revocarea tardiv a o&ertei sau acceptrii primete considerare )este cali&icat ca atare, +n &uncie de momentul +nc$eierii contractului8 -dac s-a &cut aceeai o&ert succesiv, ctre mai multe persoane, va &i considerat valabil contractul care s-a +nc$eiat primul8 -din momentul +nc$eierii contractului +ncep s curg e&ectele juridice +n vederea producerii crora prile i-au mani&estat voina de a contracta8 -la acest moment se aprecia% preul curent8 -numai creditorii c$irogra&ari anteriori momentului +nc$eierii unui contract &raudulos bene&icia% de e*erciiul aciunii pauliene, nu i cei posteriori acestui moment8 -+n raport de acest moment se soluionea% con&lictele de legi +n timp, etc0 2 ; 'eterminare' +!&e%tul 0%c;eierii c!%tractului re ult4 di% luarea 0% c!%#iderare 0&$reu%4 a !"ertei 5i acce$t4rii3 c!%"!r& sistemului receptiunii regle&e%tat i% actualul c!d civil r!&a% i% art' 99H>3 $!trivit caruia . contractul se inc"eie in momentul si locul in care acceptarea a!unge la ofertant, c"iar daca acesta nu i la cunostinta de ea din motive care nu ii sunt imputabile, precum si in cazul in care destinatarul ofertei savarseste un act sau fapt concludent, fara a-l instiinta pe ofertant, daca, in temeiul ofertei, al practicilor statornicite intre parti, al uzantelor sau potrivit naturii afacerii, acceptarea se poate face in acest mod. Fata "e mo"ificarile a"use "e actualul Co" Civil (art011;2 alin02) se impune a se face "istinctie intre situatia ne$ocierii complete a contractului si situatia ne$ocierii clauzelor esentiale0 Altfel spus, avem d!ua #ituatii di"erite ce c!%#tituie &!&e%tul i%c;eierii c!%tractului7 10 momentul interventiei acor"ului "e vointa cu privire la toate clauzele contractului= 20 momentul punerii "e acor" asupra elementelor esentiale ale contractului, clauzele secun"are urman" a fi sta#ilite ulterior sau incre"intate unui tert0 II' )RECENTAREA TEORIILOR N LEGTUR CU +O+ENTUL NCXEIERII CONTRACTULUI 10 Consi"era-ii $enerale BFG )reli&i%arii' &entru (nc)eierea contractelor, "e re$ul,, este suficient acor"ul "e voin-, al p,r-ilor, ceea ce se tra"uce (n principiul consensualit,-ii contractelor0 Aceast, pro#lem, se pune (n cazul contractelor (nc)eiate prin corespon"en-,0 Contractul se (nc)eie (n momentul (n care s-au unit voin-ele p,r-ilor ((n momentul realiz,rii acor"ului "e voin-, al p,r-ilor), voin-e e!primate prin mi/locirea ofertei 8i a accept,rii0 &otrivit p,rerilor e!primate "e literatura "e specialitate, &!&e%tul 0%c;eierii c!%tractului $!ate "i deter&i%at cu ajut!rul &ai &ult!r te!rii 2 -teoria emisiunii ("eclara-iei)2 -teoria e!pe"ierii accept,rii= -teoria recep-iunii= -teoria informa-iunii0 Ace#tea au "!#t gru$ate 0% d!u4 #i#te&e2 A0#i#te&ul e&i#iu%ii, care (n$lo#eaz, te!ria declara-iu%ii 5i te!ria e6$edi-iei= I0#i#te&ul rece$-iu%ii, care (n$lo#eaz, te!ria rece$-iu%ii 5i te!ria i%"!r&a-iu%ii0 207eorii 24A Te!ria e&i#iu%ii 1declara-iu%ii20 &otrivit acestei teorii, contractul se consi"er, (nc)eiat (n momentul accept,rii ofertei, a"ic, (n momentul (n care "estinatarul )ot,r,8te a "a curs ofertei0 Aceast, teorie prezint, "ou, serioase nea/unsuri2 -)ot,r.rea "e a accepta este un element psi)olo$ic, l,untric, foarte $reu "e "ove"it= -ofertantul nu a luat (nc, cuno8tin-, "e acceptare, ceea ce (nseamn, c, voin-ele p,r-ilor nu s-au unit, "eci nu s-a format acor"ul "e voin-, 8i nu se poate vor#i "e (nc)eierea contractului0 241 Te!ria e6$edierii' &otrivit acestei teorii, contractul se consi"er, (nc)eiat "in momentul (n care "estinatarul e!pe"iaz, (n scris oferta (scrisoare o#i8nuit, sau recoman"at,, ori tele$ram,)0 Este a"ev,rat c, aceast, teorie (nl,tur, nea/unsul const.n" (n "ificultatea "ove"irii momentului respectiv, pentru c, pro#a

6:

acestuia se face cu "ata 8tampilei unit,-ii po8tale "e e!pe"i-ie0 %,m.ne, (ns,, cel,lalt nea/uns2 voin-ele p,r-ilor nu s-au (nt.lnit, "eci, nu s-a realizat acor"ul "e voin-, 8i nu s-a (nc)eiat contractul0 242 Te!ria rece$-iu%ii' Se consi"er,, (n #aza acestei teorii, c, momentul (nc)eierii contractului este momentul (n care acceptarea a a/uns la a"resa ofertantului0 24 Te!ria i%"!r&a-iu%ii0 Conform acestei teorii, c!%tractul #e c!%#ider4 0%c;eiat 0% &!&e%tul 0% care !"erta%tul a luat e"ectiv cu%!5ti%-4 de acce$ tare' %tr-adev4r3 ace#ta e#te &!&e%tul c8%d v!i%-ele $4r-il!r #-au u%it 1c8%d #-a reali at ac!rdul de v!i%-4 al $4r-il!r2' Ace#t #i#te& e#te acce$tat 0% #i#te&ul %!#tru de dre$t' 'ac, este vor#a "e contracte solemne, contractul se consi"er, (nc)eiat "ac, sunt respectate con"i-iile referitoare la ofert, 8i acceptare 8i, evi"ent, "ac, sunt (n"eplinite cerin-ele le$ii (n privin-a formei0 +. 1;%9)N+&1&* 1&8),.*.; +(N 1&.1*4&1&* (N.&-9&%.(5; * 20&1.&( %*) *$$&9.;1(( B?? )r!ble&a !bligativitatii' 'ac, oferta (cu sau f,r, termen "e acceptare) nu a a/uns la "estinatar, ofertantul o poate revoca, sin$ura cerin-, fiin" ca revocarea s, a/un$, la "estinatar cel mai t.rziu o "at, cu oferta ("e e!emplu, oferta s-a trimis prin scrisoare, iar retractarea se face telefonic, tele$rafic sau prin fa!)0 'ac, oferta s-a f,cut cu termen e!pres sau implicit "e acceptare 8i ea a a/uns la "estinatar, men-inerea ei este o#li$atorie (nl,untrul acestui termen, afar, "e cazul (n care oferta a fost a"resat, unei persoane "eterminate care a respins-o (nainte "e terminarea termenului0 %eferitor la oferta care s-a f,cut f,r, termen "e acceptare 8i a a/uns la "estinatar #-au e6$ri&at d!u4 $u%cte de vedere2 ---(ntr-o interpretare ea poate fi revocat,0 1n motivarea acestei interpret,ri se sus-ine c,, "e8i a/uns, 8i cunoscut, "e c,tre "estinatar, oferta continu, a fi p.n, la acceptare un act unilateral care nu (l an$a/eaz, pe ofertant0 ---(ntr-o alt, interpretare (nsu8it, "e ma/oritatea "octrinei, 8i care s-a impus (n /urispru"en-,, fiin" preluata "e actualul Co" civil, se sus-ine c, men-inerea ofertei este o#li$atorie pe timpul necesar conform uzan-elor, pentru ca "estinatarul s, "eli#ereze 8i s, se pronun-e asupra propunerii ofertantului, (ntruc.t f,r, recunoa8terea unui asemenea termen oferta ar r,m.ne practic, f,r, nici un rost0 % ceea ce $rive5te !bliga-ia &e%-i%erii acce$t4rii acea#ta #e $u%e %u&ai 0% $rivi%-a $er#!a%el!r care %u #e a"l4 de "a-4' % ca ul $er#!a%el!r care #e a"l4 de "a-43 %u #e $u%e $r!ble&a u%ei !bliga-ii de &e%-i%ere a acce$t4rii3 de!arece acce$tarea !"ertei are ca !biect 0%c;eierea i&ediat4 a c!%tractului'1art'99G? ali%' C'civ2' R4#$u%derea $e%tru retragerea i%te&$e#tiv4 a !"ertei #au acce$t4rii se calific, "up, (mpre/ur,ri, fie ca o r,spun"ere "elictual,, c.n" sunt (n"e plinite con"i-iile acestei r,spun"eri, fie ca un a#uz "e "rept, (n e!ercitarea facult,-ii "e retra$ere a ofertei sau accept,rii, c.n" nu sunt (n"eplinite con"i-iile r,spun"erii contractuale0 Ra#$u%derea !"erta%tului $e%tru rev!carea i%te&$e#tiva a !"ertei 0 'aca e!ista unanimitate in a se consi"era ca revocarea intempestiva a ofertei "e catre ofertant o#li$a pe ofertant, "iscutiile se poarta asupra calificarii /uri"ice a acestui izvor "e o#li$atii, fiin" emise mai multe teorii0 B..eoria actului !uridic unilateral consi"era ca oferta reprezinta o manifestare "e vointa unilatereala, "eci act
/uri"ic unilateral, care pro"uce efecte, anume o#li$atia ofertantului "e nu si-o revoca inauntrul termenului0 I se reproseaza acestei teorii faptul ca actul /uri"ic unilateral nu este prevazut "e Co"ul civil ca izvor "e o#li$atii, e!ceptiile fiin" "e stricta interpretare0 ?. .eoria antecontractului0 &otrivit acesteia, oferta este "e natura contractuala, intre ofertantul care a prevazut un termen pentru mentinerea ofertei si "estinatar s-ar fi inc)eiat un antecontract prin care ofertantul isi asuma, pe lan$a fon"ul ofertei si o#li$atia "e a-si mentine oferta in ca"rul termenului, o#li$atie pe care "estinatarul este prezumat ca ar fi acceptat-o0 Te!ria %-a "!#t acce$tata pe #una "reptate, pentru ca acceptarea "estinatarului este cel putin in"oielnica, ceea ce face sa nu se poata vor#i "e un acor" "e vointe specific si antecontractului0 C..eoria raspunderii delictuale0 Autorii teoriei consi"era ca retra$erea intempestiva a ofertei reprezinta un verita#il "elict civil care "eclanseaza raspun"erea "elictuala a ofertantului pentru pre/u"iciul suferit "e "estinatar "e fapta culpa#ila a ofertantului0 Intr-o varianta a acestei teorii, se vor#este "e a#uzul "e "rept, teorie catre care tin"e, in
6;

mare parte, "octrina franceza0 Se consi"era ca revocarea ofertei "e catre ofertant este un "rept al acestuia care poate fi e!ercitat pana in momentul can" ea a/un$e la "estinatar0 'in acest moment, revocarea "evine un a#uz "e "rept0 Ca un mo" "e reparare sui generis a pre/u"iciului, s-a propus ca instantele "e /u"ecata sa poata "eci"e, in raport "e "atele fiecarei spete in parte, ca a fost inc)eiat contractul0

%&$'()N&* * 5(((-* &0&$.&,& $2N.1*$.&,21 &0&$.&,& (N.1& 9*1.( 'O13. O954:.TO14( . CO/T1.CT(5O1 I0 &%E3IBINA%II 245 *&utere "e le$e/' )!trivit art' 9BI: C' civ'3 .C!%tractul valabil i%c;eiat are $utere de lege i%tre $artile c!%tracta%te/' Cu alte cuvinte, contractul este le$ea partilor, fiin" tinute sa-l respecte intocmai, potrivit a"a$iului latin pacta sunt servan"a0 #in aceast +mprejurare nu se poate trage concluzia c este posibil a se asemui contractul cu legea, sau c acestea s-ar con&unda. &er a contrario, Noul Co" Civil consacra in mo" e!pres institutia impreviziunii, institutie ce permite a"ptarea contractelor la noile realitati economice si monetare avan" ca finalitate refacerea ec)ili#rului contractual0 In prezent, te!ria i&$revi iu%ii este tratata prin interme"iul "ispozitiilor art012:1, le$iuitorul insusin"u-si punctul "e ve"ere al partii "in "octrina care a sustinut constant ca se impune o limitare le$ala a li#ertatii contractuale, in situatia in care VWe!ecutarea contractului a "evenit e!cesiv "e oneroasa D si sunt in"eplinite urmatoarele con"itiiccli!2 -mo"ificarea impre/urarilor sa fi avut loc ulterior inc)eierii contractului= -aceasta sc)im#are a impre/urarilor nu putea fi avuta in ve"ere, in c)ip rezona#il, la momentul inc)eierii contractului= -"e#itorul nu si-a asumat riscul contractual constan" in sc)im#area impre/urarilor= -"e#itorul a incercat, intr-un termen rezona#il si cu #una-cre"inta, ne$ocierea a"aptarii rezona#ile si ec)ita#ile a contractului0 In "octrina /uri"icaccl!, impreviziunea a fost "efinita ca fiin" pre/u"iciul pe care il sufera una "in partile contractante ca urmare a "ezec)ili#rului $rav "e valoare care intervine intre prestatiile si contraprestatiile celeilalte parti, in cursul e!ecutarii contractului, "ezec)ili#ru cauzat "e con/uctura economica, "ar mai ales "e fluctuatiile monetare0 Ca si aplica#ilitate, impreviziunea se manifesta cu preca"ere in urmatoarele contracte2 -contractul "e inc)iriere -contractul "e vanzare-cumparare -contractele "e cre"it #ancar Efectele impreviziunii sunt re$lementate prin interme"iul "ispozitiilor art 12:1 alin02 Noul Co" Civ0, potrivit carora in situatia in care e!ecutarea contractului a "evenit e!cesiv "e oneroasa "atorita unei sc)im#ari e!ceptionale a impre/urarilor, instanta poate sa "ispuna2 a) a"aptarea contractului pentru a "istri#ui in mo" ec)ita#il intre parti pier"erile si #eneficiile ce rezulata "in sc)im#area impre/urarilor #) incetarea contractului, la momentul si in con"itiile pe care le sta#ileste0 3a nivel le$islativ, teoria impreziunii se aplic, (n anumite cazuri "eterminate "e le$iuitor2 3e$ea nr0 ;O1<<6ccl!i privin" "repturile "e autor Fart0 4 alin0 ( )G= 90>0 nr0 42O1<<:ccl!ii privin" navi$a-ia civil,0 3i#ertatea "e a contracta este recunoscut, (n favoarea tuturor ccl!iii, "ar ea este -,rmurit,, (n sensul c, *numai contractul vala#il inc)eiat are putere "e le$e intre partile contractante+ccl!iv0 3i#ertatea contractual, se e!prim,, "in punctul "e ve"ere al formei, (n re$ula consensualit,-ii conven-iilor, potrivit c,reia, pentru vali"itatea unei conven-ii este suficient acor"ul "e voin-, al p,r-ilor, afar, numai "ac, ar fi vor#a "e contracte reale sau solemne, iar e!ecutarea o#li$a-iilor se face a8a cum ele au fost asumate 2 *pacta sunt servan"a+0 21 50 <!r-a !bligat!rie a c!%tractel!r 5i $ri%ci$iul libert4-ii 5i egalit4-ii $4r-il!r' For-a o#li$atorie a contractelor fa-, "e p,r-ile contractante, av.nzii lor cauz, 8i instan-a "e /u"ecat, este o consecin-, a
6<

principiului li#ert,-ii 8i e$alit,-ii p,r-ilor contractante, principiu care, (n con"i-iile sistemului nostru na-ional "e "rept, tre#uie s,-8i $,seasc, "eplina sa (nf,ptuireccl!v0 'in valoarea recunoscut, contractului, ca *le$e a p,r-ilor+, "ecur$ "ou, re$uli importante2 -irev!cabilitatea c!%tractel!r= -$ri%ci$iul relativit4-ii e"ectel!r c!%tractului0 II0 %E>@3I 1N BA7E%IE 9' Regula irev!cabilit4-ii c!%tractel!r 246 No-iune' Regula irev!cabilit4-ii c!%tractel!r e6$ri&4 ideea c4 u% c!%tract %u $!ate "i rev!cat dec8t $ri% ac!rdul $4r-il!r, 24: Clauza "e "ezicere0 Contractul nu poate fi "esf,cut (revocat) prin voin-a unei sin$ure p,r-i, afar, "ac, (n el s-a inserat clauza "e "ezicere, potrivit c,reia p,r-ile (am.n"ou,, sau numai una "intre ele) se pot "ezle$a "e contract, pl,tin" celeilalte p,r-i o in"emniza-ie (o sum, "e #ani), o prestatie0 1n acest caz, contractul se revoc,, (n ultim, instan-,, tot prin acor"ul "e voin-, al p,r-ilor (mutus "isensus), pentru c, aceast, facultate a fost stipulat, cu ocazia (nc)e ierii contractului, c.n" p,r-ile au )ot,r.t "e comun acor" asupra ei0 pactul "e optiune se "eose#este "e antecontractul "e vanzare-cumparare prin aceea ca in cazul antecontractului "e vanzare-cumparare la inc)eierea contractului va fi necesar acor"ul tuturor partilor contractante pe can" in cazul pactului "e optiune, contractul se va inc)eia prin simpla vointa a partii in favoarea careia a fost inc)eiat00 B?H E6ce$-ii' %e$ula irevoca#ilit,-ii contractelor comport, c.teva e!cep-ii, situa-ii (n care contractul poate fi "esf,cut numai prin voin-a uneia "intre p,r-i sau in"epen"ent "e voin-a p,r-ilor2 -contractele cu "urat, ne"eterminat,, in principiu, pot fi reziliate prin vointa unilaterala a oricareia "intre parti, "e pil"a, contractul "e locatiune fara termen sau contractul "e man"at, ori numai prin vointa uneia "intre parti, "e pil"a contractul "e "epozit0&rin a"optarea noului co" civil, le$iuitorul intro"uce un element nou si anume termenul rezona#il "e preaviz, ce urmeaza a fi apreciat "e la caz la caz in functie "e "iferitele impre/urari0In orice caz, "enuntarea unilaterala nu se poate face "ecat cu respectarea termenului mentionat0In cazul contractelor inc)eiate pe o "urata ne"eterminata, clauza prin care se stipuleaza e!ercitarea "reptului "e "enuntare unilaterala in sc)im#ul unei prestatii se consi"era nescrisa, intrucat in aceasta cate$orie "e contracte, acest "rept tine "e natura contractului, partile nefiin" tinute a mentine contractul in fiinta pe o anumita perioa"a "e timp0ccl!vi -contractele pot (nceta in"epen"ent "e voin-a p,r-ilor, "ac, (nceteaz, s, mai e!iste un element esen-ial0 Ne afl,m, (n aceast, situa-ie, (n cazul (n care una "intre p,r-ile contractante "ece"eaz,, iar contractul este (nc)eiat intuitu personae ((n consi"erarea calit,-ilor "eose#ite ale unei p,r-i), (nce tare care opereaz, "e plin "rept ("e e!emplu, contractul "e man"at)= -(n cazul contractelor cu e!ecutare succesiv, sau continua, "enuntarea contractului poate fi e!ercitata cu respecterea unui termen rezona#il "e preaviz, c)iar si "upa inceperea e!ecutarii contractului, insa "enuntarea nu pro"uce efecte in privinta prestatiilor e!ecutate sau care se afla in curs "e e!ecutare0ccl!vii = -suspen"area for-ei o#li$atorii poate interveni (n unele contracte "ac, una "intre p,r-i nu-8i e!ecut, o#li$a-ia0 'e e!emplu, (n contractele "e asi$urare, "ac, partea o#li$at, nu pl,te8te primele asi$urate, contractul "e asi$urare se suspen",0 1n unele cazuri, "urata contractelor cu e!ecutarea succesiv, se prelun$e8te peste termenul pentru care au fost (nc)eiate, "e pil",, (n cazul contractelor "e (nc)iriere "e locuin-e0 &0&$.&,& 0*.* +& .&1.( 2' Relativitatea e"ectel!r c!%tractel!r 24< No-iune0 &otrivit art0 12;A C0 civ0, *Contractul pro"uce efecte numai intre parti, "aca prin le$e nu se preve"e altfel+0 Contractul (8i pro"uce efectele numai (nl,untrul cercului contractual, numai (ntre p,r-ile care l-au (nc)eiat0 &uterea o#li$atorie a contractului prive8te, (ns,, 8i alte persoane, (n primul r.n", av.nziicauz, ai p,r-ilor, acestora contractul fiin"u-le opoza#il0 Numai su# acest aspect tre#uie re-inut, *puterea "e le$e+ a contractului fa-, "e av.nzii-cauz, ai p,r-ilor07oto"ata contractul este opoza#il si tertilor, care nu pot a"uce atin$ere "repturilor si o#li$atiilor nascute "in contractul inc)eiat intre parti0Cu toate acestea, tertii se pot prevala "e efectele contractului, fara insa a avea vreun "rept "e a cere e!ecutarea lui, cu e!ceptia cazurilor special prevazute "e le$eccl!viii

:A

%ezult, c, via-a, realit,-ile sociale comple!e reclam, e!isten-a unei anumite tan$en-e (ntre contract 8i unele persoane, altele "ec.t p,r-ile (ntre care s-a (nc)eiat0 Aceasta o#li$, la l,murirea no-iunilor "e *p,r-i+, *ter-i+ 8i *av.nzi cauz,+, cum 8i la l,murirea le$,turii (n care ace8tia se afl, cu contractul0 25A N!-iu%ea de $arte 0% c!%tract' &arte (n contract este autorul unei manifest,ri "e voin-, la (nc)eierea acestuia cu precizarea c,, (n cazul (n care o persoan, este lipsit, "e capacitatea "e e!erci-iu, ea (8i manifest, voin-a prin reprezentantul ei le$al (p,rin-i sau tutore)ccl!i!0 251 N!-iu%ea de ter-i' &rin ter-i (n-ele$em persoanele complet str,ine "e contract (penitus e!tranei)0 1n ce raport se afl, ter-ii fa-, "e contract? Fiin" persoane complet str,ine fa-, "e contract, (n principiu, ter-ilor, contractul nici nu le profit,, "ar nici nu le ",uneaz,2 res inter alios acta alliis necHue nocere necHue pro"esse potest0 Altfel spus, contractul nu este opoza#il ter-ilor0 )ri% e6ce$-ie de la acea#t4 regul4 , sunt cazuri c.n" ter-ii nu pot i$nora con tractul= mai mult, sunt cazuri c.n" ter-ii nu pot fi consi"era-i str,ini "e contract0Astfel, "ac, contractul se refer,, "e pil",, la "repturi reale care sunt "repturi a#solute, "atorit, caracterului acestor "repturi "e a fi opoza#ile er$a omnes (tuturor), rezult, c,, respect.n"u-se aceste "repturi "e c,tre to-i ceilal-i, implicit, se respect, contractul respectiv0 7er-ii sunt o#li$a-i s, respecte c)iar "repturile "e crean-, ale p,r-ilor, pen tru c,, "ac,, "e pil",, (mpie"ic, e!ecutarea acestor "repturi, sunt suscepti#ili "e a r,spun"e pentru pre/u"iciile cauzate p,r-ilor sau numai uneia "intre ele0 1n cazul conven-iei "e porte-forte 8i stipula-iei pentru altul, ter-ii sunt consi"era-i c, nu sunt str,ini "e contract0 252 Av8% ii-cau 40 Av.nzii-cauz, sunt persoanele c,rora, f,r, a fi p,r-i sau ter-i, contractul le este opoza#il0 Astfel, in caz "e "eces al uneia "intre parti, "repturile si o#li$atiile contractuale ale acesteia se transmit succesorilor sai universali sau cu titlu universal, "aca "in le$e, "in stipulatia partilor ori "in natura contractului nu rezulta contrariul0'e asemenea, "repturile si o#li$atiile contractuale in stransa le$atura cu un #un se transmit, o "ata cu acesta, succesorilor cu titlu particular ai partilor0ccl!! ,u%t av8% i-cau 47 -mo8tenitorii universali, a"ic, succesorul /uri"ic al unui (ntre$ (al unui patrimoniu) ori al unei mase "istincte "e #unuri, "e pil", persoanele /uri"ice ce se nasc prin "ivizarea total, a unei alte persoane /uri"ice, sau succesorul unei persoane care a "ece"at= -mo8tenitorii cu titlu universal, a"ic, succesorii /uri"ici ai unei frac-iuni "intr-un (ntre$ ("intr-un patrimoniu) sau "intr-o mas, "istinct, "e #unuri, "reptul lor e!prim.n"u-se (n frac-iuni (1O2, 1O4, 1O6 etc0)= -cre"itorii c)iro$rafari titulari ai "reptului "e $a/ $eneral asupra (ntre $ului patrimoniu al "e#itorului, "rept (n #aza c,ruia, pentru satisfacerea crean-elor lor, pot urm,ri orice #un afl,tor (n patrimoniu0 -succesorii cu titlu particular, a"ica acele persoane care "o#an"esc anumite #unuri "eterminate0 F'EOCE)TII DE LA )RINCI)IUL RELATI(ITATII CONTRACTULUI a)Consi"era-ii $enerale 25 No-iune0 Sunt e!cep-ii "e la principiul relativit,-ii efectelor contractului, acele situa-ii /uri"ice (n care contractul ar putea pro"uce efecte 8i fa-, "e alte persoane "ec.t p,r-ile sau succesorii (n "repturi ai p,r-ilor0 Aceast, pro#lem, tre#uie analizat, pe "ou, planuri2 -"ac, un contract (nc)eiat "e p,r-i poate "a na8tere la o#li$a-ii pentru o persoan, str,in, "e contract (ter-)= - "ac, un contract (nc)eiat "e p,r-i poate na8te nemi/locit "repturi pentru o persoan, str,in, "e contract (ter-)0 1n primul caz, este "e o#servat c, na8terea unor o#li$a-ii (n sarcina unei persoane str,ine "e contract apare ca ina"misi#il, "eoarece acceptarea unei asemenea posi#ilit,-i ar ec)ivala cu o (nc,lcare $rav, a li#ert,-ii persoanei, (ntruc.t, nefiin" parte la contract, o astfel "e persoan, (ter-) nu 8i-a e!primat consim-,m.ntul0 1n cel "e-al "oilea caz, na8terea "irect, "in contractul (nc)eiat "e p,r-i a unor "repturi (n favoarea unei persoane, str,ine "e contract, nu este "e nimic (mpie"icat, ((ntruc.t un "rept su#iectiv reprezint, o prero$ativ, l,sat, la aprecierea titularului s,u)0 3iteratura /uri"ic, a (mp,r-it e6ce$-iile de la $ri%ci$iul relativit4-ii e"ectel!r c!%tractului (n "ou, cate$orii2 e6ce$-ii a$are%te 5i e6ce$-ii reale (verita#ile)0 b. &#cepii aparente #10 &romisiunea faptei altuia (conven-ia "e porte-fort)
:1

B=? N!-iuj%e 5i vale%-e juridice' &romisiunea faptei altuia reprezint, conven-ia prin care o parte "enumit, promitent se o#li$, fa-, "e cealalt, parte "enumit cre"itorul promisiunii s, "etermine pe o a treia persoan, numit, ter-, s, ratifice (s,-8i asume) actul (nc)eiat (n a#sen-a sa0 %tr-! alt4 !$i%ie #e c!%#ider4 c4 $r!&i#iu%ea "a$tei altuia e#te u% c!% tract 0% care ! $er#!a%4 - debit!rul - #e !blig4 "a-4 de credit!r3 #4 deter&i%e $e ! ter-4 $er#!a%4 #4-5i a#u&e u% a%gaja&e%t juridic 0% "!l!#ul credit!rului di% c!%tractccl66i' &romisiunea faptei altuia este numai o a$are%t4 e6ce$-ie de la ace#t $ri%ci$iu, (ntruc.t ceea ce se promite este, (n realitate, propria fapt, a pro mitentului ("e a "epune "ili$en-e, st,ruin-e spre a "etermina pe cineva s, a"ere la contract)0Intentia promitentului "e a se an$a/a sa "etermine o alta persoana numita tert sa ratifice un act nu se prezuma, ci tre#uie sa reiasa in mo" nein"oielnic "in contract sau "in impre/urarile in care acesta a fost inc)eiat0ccl!!ii 7er-ul nefiin" parte la contract nu "evine o#li$at prin contractul (nc)eiat (ntre promitent 8i cre"itorul promisiunii, ci poate s, a"ere la contract sau s, (nc)eie un contract separat cu cre"itorul promisiunii, (ns, o#li$a-ia ce 8i-o va asuma astfel, va fi una "irect,, rezultat al e!prim,rii propriei voin-e "e a contracta0 In situatia in care tertul refuza sa se o#li$e sau nu e!ecuta prestatia promisa atunci can" s-a o#li$at ca si fi"eiusor, partea care s-a an$a/at ca-l va "etermina sa inc)eie un act sau sa a"ere la acel act este tinuta sa repare pre/u"iciul cauzat0Cu toate acestea, "aca promitentul asi$ura e!ecutarea o#li$atiei tertului, fara a pro"uce vreun pre/u"iciu cre"itorului, atunci acesta nu mai este tinut sa raspun"a in vreun fel fata "e cre"itor0ccl!!iii Facan" ! #curta caracteri are a c!%ve%tiei de $!rte-"!rt, putem enumera urmatoarele ccl!!iv i"ei 2 a) este #ilaterala, acor"ul "e vointa realizan"u-se intre promitent si cre"itor care isi manifesta consimtamantul in interesul lor = #) este consensuala, pentru ca se poate inc)eia vala#il prin simpla manifestare a vointei partilor = c) este o conventie intuitu personae, inc)ein"u-se in virtutea unor calitati ce tin "e persoana promitentului = ") poate fi comutativa, "eoarece atat promitentul cat si cre"itorul cunosc e!istenta si intin"erea "repturilor si o#li$atiilor ce le revin0 #20 Ac-iunile "irecte B== N!-iu%e' &rin ac-iuni "irecte (n-ele$em "reptul unor persoane "e a ac-iona (n anumite cazuri, e!pres prev,zute "e le$e, (n contra uneia "in p,r-ile unui contract, (n favoarea lor, contract fa-, "e care, aceste persoane au calitatea "e ter-i0 B=>Ca uri' Co"ul civil consacr, cateva ca uri de ac-iu%i directe2 -art01;56 C0civ0preve"e in materia contractului "e antrepriza ca S In masura in care nu au fost platite "e antreprenor, persoanele care, in #aza unui contract inc)eiat cu acesta, au "esfasurat o activitate pentru prestarea serviciilor sau e!ecutarea lucrarii contractate au actiune "irecta impotriva #eneficiarului, pana la concurenta sumei pe care acesta "in urma o "atoreaza antreprenorului la momentul intro"ucerii actiunii0 T -art02A2 alin0final C0civ "ispune ca S In toate cazurile, man"antul are actiune "irecta impotriva persoanei pe care man"atarul si-a su#stituit-o0 T Aceast, preve"ere are (n ve"ere faptul c, man"antul s, ai#, posi#ilitatea o#-inerii "esp,$u#irilor pentru pre/u"iciul cauzat "in partea su#man"atarului0 Ac-iunea "irect, nu poate fi consi"erat, o e!cep-ie real, "e la principiul relativit,-ii efectelor contractului, "reptul anumitor persoane "e a ac-iona pe o parte contractant, (fa-, "e care au calitatea "e ter-i) se na8te "irect "in le$e, f,r, acor"ul "e voin-, al p,r-ilor contractului0 bF' Re$re e%tarea Notiune0&rin reprezentare se intele$e proce"eul /uri"ic prin care o persoana, numita reprezentant, inc)eie un act /uri"ic in numele si in contul altei persoane, numita reprezentat, astfel incat efectele acelui act /uri"ic se pro"uc "irect "irect in persoana celui reprezentat0 Noul co" civil recunoaste aceasta institutie a reprezentarii in cuprinsul "ispozitiilor art012<5 N 1 140 %aportan"u-ne la "ispozitiile art012<5 Noul Co" Civ0, o#servam ca temeiul reprezentarii rezi"a in aceea ca 2WW&uterea "e a reprezenta poate rezulta fie "in le$e, fie "intr-un act /uri"ic ori "intr-o )otarare /u"ecatoreasca, "upa caz0WW Contractul inc)eiat "e reprezentant, in limitele imputernicirii, in numele reprezentatului pro"uce e"ecte direct i%tre re$re e%tat #i cealalta $arte, reprezentantul lucran" astfel in numele si pe seama reprezentatului0ccl!!v

:2

In situatia in care reprezentantul isi "epaseste limitele puterilor conferite ori nu are imputernicire, asa cum preva" si "ispozitiile art01 1A Noul Co" Civ0, acesta va raspun"e pentru pre/u"iciile cauzate tertului contractant care s-a increzut cu #una cre"inta in inc)eierea vala#ila a contractului0 In situatia in care se inc)eie un contract in care reprezentantul nu are imputernicire sau a "epasit limita puterilor conferite, acel contract nu va pro"uce nici un efect intre reprezentat si tert0ccl!!vi Ca si o scurta clasificare, "upa natura sa, re$re e%tarea e#te de d!ua "eluri 2 a) conventionala, ce are la #aza un contract inc)eiat intre reprezentat si reprezentant = #) le$ala, un"e puterea reprezentantului izvoraste "irect "in le$e, cum ar fi reprezentarea minorului "e catre parinti, tutore sau curator0 c. &#cepia real 6veritabil) "e la principiul relativit,-ii efectelor contractului0 ,TI)ULATIA )ENTRU ALTUL 25: %emarc, preala#il,0 1n literatura /uri"ic,ccl!!vii, s-a afirmat c, stipula-ia pentru altul este *un proce"eu te)nic care permite ca "ou, persoane care (nc)eie (ntre ele un contract, s, convin, ca "in contractul lor s, nasc, un "rept (n #eneficiul unui ter-+0 25; No-iune0 Stipula-ia pentru altul este contractul prin care o parte numit, stipulant o#-ine "e la cealalt, parte numit, promitent s,v.r8irea unei presta-ii (n favoarea unei persoane str,ine "e contract numit, ter#eneficiar0 E,TE ,INGURA EOCE)IE (ERITABIL DE LA )RINCI)IUL RELATI(ITII E<ECTELOR CONTRACTULUI' 'repturile ter-ului #eneficiar se nasc "irect "in contractul "intre promitent 8i stipulant, "oar e!ercitarea acestor "repturi "epinz.n" "e voin-a ter-ului #eneficiar0 C!dul civil "ace a$lica-ii ale #ti$ula-iei $e%tru altul 0% &aterie de d!%a-ie cu #arci%i (art0 1A1; si urmatoarele C0 civ0) 5i de re%t4 viager4 (art0 2242-224 C0 civ0)0 Ca uri de #ti$ula-ie $e%tru altul #e &ai 0%t8l%e#c 5i 0% &ateria a#igur4ril!r #au 0% aceea a c!%tractel!r de tra%#$!rt de bu%uri' Fiin" un contract, stipula-ia pentru altul tre#uie s, (n"eplineasc, toate con"i-iile "e vali"itate ale oric,rui contract 8i, (n plus, s, e!iste (n contract o stipula-ie cert, (n folosul altei persoane, aceast, persoan, (#eneficiarul) s, fie "eterminat, sau "etermina#il, la "ata inc)eierii stipulatiei si sa e!iste in momentul in care promitentul tre#uie sa isi e!ecute o#li$atia0In caz contrar, stipulatia profita stipulantului, fara a a$rava insa sarcina promitentului0ccl!!viii Stipula-ia pentru altul implic, trei categ!rii de ra$!rturi juridice2 raporturi (ntre stipulant 8i promitent, raporturi (ntre promitent 8i ter-ul #eneficiar 8i raporturi (ntre stipulant 8i ter-ul #eneficiar0 B=G Ra$!rturile di%tre #ti$ula%t 5i $r!&ite%t' %aporturile "intre p,r-ile cuprinse (n contractul principal urmeaz, toate re$ulile "reptului comun0 'e re$ul,, stipula-ia pentru altul este o clauz, (ntr-un asemenea contract0 1ntre stipulant 8i promitent efecte va pro"uce 8i clauza prin care se sti puleaz, (n favoarea altuia0 Astfel, "ac, promitentul nu e!ecut, o#li$a-ia fa-, "e ter-ul #eneficiar, stipulantul va putea opta (ntre o#li$area promitentului la e!ecutarea o#li$a-iei 8i rezolu-iunea contractului (n temeiul art0 154< C0 civ0 1n cazul (n care contractul are un caracter sinala$matic, stipulantul va putea opune e!cep-ia "e nee!ecutare fa-, "e ter-, "ac, promitentul ar cere stipu lantului s,-8i e!ecute presta-ia sa0 % i$!te a 0% care 0% $atri&!%iul #ti$ula%tului #-ar $r!duce u% $rejudiciu ca ur&are a %ee6ecut4rii !bliga-iei "a-4 de ter-3 #ti$ula%tul va $utea cere !bligarea $r!&ite%tului la $lata dau%el!r- i%tere#e' ,ti$ulatia $!ate "i rev!cata atata ti&$ cat acce$tarea tertului be%e"iciar %u a aju%# la #ti$ula%t #au $r!&ite%t'Cu t!ate ace#tea3 #ti$ulatia $!ate "i acce$tata de tertul be%e"iciar #i du$a dece#ul $r!&ite%tului #au al #ti$ula%tului'ccl66i6 &otrivit art012;: al0(1) C0civ0 YP ,ti$ula%tul e#te #i%gurul i%dre$tatit #a rev!ce #ti$ulatia3 credit!rii #au &!#te%it!rii #ai %e$uta%d #a ! "aca',ti$ula%tul %u $!ate i%#a rev!ca #ti$ulatia "ara ac!rdul $r!&ite%tului daca ace#ta di% ur&a are i%tere#ul #a ! e6ecute'PP %evocarea stipulatiei pr"uce efecte "in momentul in care a/un$e la promitent0'aca nu a fost "esemnat un alt #eneficiar, revocarea profita stipulantului sau mostenitorilor acestuia, fara a a$rva insa sarcina promitentului0ccl!!! B>: Ra$!rturile di%tre $r!&ite%t 5i ter-ul be%e"iciar' 7er-ul #eneficiar are posi#ilitatea "e a accepta sau nu stipula-ia f,cut, (n favoarea sa0 1n cazul (n care accept, stipula-ia, (ntre el (ter-ul #eneficiar) 8i promitent se na8te un raport /uri"ic o#li$a-ional, (n sensul c,, ter-ul #eneficiar are calita tea "e cre"itor, iar promitentul calitatea "e "e#itor0
:

In situatia in care tertul #eneficiar nu accepta stipulatia, "reptul sau se consi"era ca nu ar fi e!istat nicio"ata0ccl!!!i 'reptul ter-ului #eneficiar ia na8tere "irect (n patrimoniul s,u "in momentul (nc)eierii contractului "intre stipulant 8i promitent= "e aici "ecur$ urm,toarele consecin-e2 -ter-ul #eneficiar va fi la a",post "e preten-iile mo8tenitorilor stipu lantului 8i "e concursul cre"itorilor stipulantului, "eoarece se consi"er, c, "reptul s,u nu a f,cut parte "in patrimoniul stipulantului= -(n cazul (n care ter-ul #eneficiar a "ece"at (nainte "e a fi confirmat "reptul n,scut (n favoarea sa, acest "rept f,c.n" parte "in patrimoniul s,u se va transmite c,tre proprii s,i succesori= -ter-ul #eneficiar are la (n"em.n, o ac-iune "irect, (mpotriva promitentului (n ve"erea realiz,rii "reptului s,u, put.n" c)iar s, pretin", "esp,$u#iri "e la acesta, "ac, prin nee!ecutarea o#li$a-iei a fost pre/u"iciat0 In cazul acestui tip "e contract, sin$urele aparari pe care promitentul le poate opune tertului #eneficiar sunt cele intemeiate pe contractul care cuprin"e stipulatia0ccl!!!ii )ri% e"ectul #ti$ulatiei3 be%e"iciarul d!ba%de#te dre$tul de a cere direct $r!&ite%tului e6ecutarea $re#tatiei0ccl!!!iiiI% ace#t #e%#3 el are la di#$! itie actiu%ea i% ju#titie $e%tru a cere e6ecutarea3 %e"ii%d !bligat #a #e adre#e e #ti$ula%tului' 7er-ul #eneficiar nu poate cere rezolu-iunea contractului, (n caz "e nee!ecutare a o#li$a-iei "e c,tre promitent (ntruc.t nu este parte la contract 8i nu poate profita ("eci nu are interes) "e pe urma "esfiin-,ri contractului0 B>9 Ra$!rturile di%tre #ti$ula%t 5i ter-ul be%e"iciar' ,ti$ula-ia %u creea 4 ra$!rturi !bliga-i!%ale 0%tre #ti$ula%t 5i ter-ul be%e"iciar' C!%tractul 0% "!l!#ul u%ui ter- $!ate "i "!l!#it de #ti$ula%t $e%tru $lata u%ei dat!rii a%teri!are "a-4 de ter-ul be%e"iciar #au $!ate c!%#titui ! d!%a-ie i%direct43 ca 0% care3 #ti$ula-ia trebuie #4 0%de$li%ea#c4 t!ate c!%di-iile de "!%d $e%tru valabilitatea d!%a-iei3 &ai $u-i% "!r&a aute%tic4'
4' CORELATIE INTRE RELATI(ITATEA E<ECTELOR CONTRACTULUI ,I O)OCABILITATEA CONTRACTULUI <ATA DE TERTI B>B )reli&i%arii' &rincipiul relativit,-ii efectelor contractului consacr, i"eea c,, "repturile 8i o#li$a-iile izvor.te "in contract opereaz, (n #eneficiul sau (n sarcina p,r-ilor contractante0 Cuprinz.n" voin-a li#er e!primat, a p,r-ilor, contractul li se (nf,-i8eaz, acestora ca un act /uri"ic "e care sunt le$a-i, pe c.n" ter-ilor care nu particip, la (nc)eierea lui, contractul li se (nf,-i8eaz, ca un fapt /uri"ic0 Situa-ia /uri"ic,, (n sensul "e realitate social,, izvor.t, "in contract tre#uie respectat, "e to-i, su# acest aspect, "iscut.n"u-se "espre opoza#ilitatea contractului fa-, "e ter-i0

C' ,I+ULAIA I' ,I+ULAIA CA EOCE)IE DE LA O)OCABILITATEA <A DE TERI 26 Simula-ia' E!cep-ie "e la opoza#ilitatea fa-, "e ter-i a contractului ' E6ce$-ia de la !$! abilitatea c!%tractel!r "a-4 de ter-i re$re i%t4 $!#ibilitatea recu%!#cut4 u%ei ter-e $er#!a%e de a re#$i%ge3 de a %u lua 0% c!%#iderare u%ele #itua-ii juridice i v!r8te di% a%u&ite c!%tracte' O a#t"el de #itua-ie 0% &4#ur4 de a "ace i%!$! abil "a-4 de ter-i u% a%u&it c!%tract e#te #i&ula-ia' Simula-iaccl!!!iv este situa-ia /uri"ic, ce se cl,"e8te pe "ou, acte /uri"ice (opera-ii /uri"ice (n sens "e ne$otium /uris), "in care u%ul e#te a$are%t3 dar &i%ci%!#, iar cel4lalt e#te a#cu%#3 dar #i%cer 5i real0 'octrina mai "efine8te simula-ia 8i ca *opera-ia /uri"ic, const.n" (n (nc)eierea contractului pu#lic, care nu reflect, voin-a real, a p,r-ilor 8i a contractului secret, sin$urul corespunz,tor voin-ei reale a acestora+ ccl!!!v sau ca *opera-ia /uri"ic, (n virtutea c,reia printr-un act aparent (ostensi#il), "ar mincinos (nereal), se creeaz, o alt, situa-ie /uri"ic, "ec.t cea sta#ilit, printr-un act ascuns, "ar a"ev,rat+ccl!!!vi0 Cele "ou, contracteccl!!!vii se (nc)eie (ntre acelea8i p,r-i, prin contractul ascuns, "ar sincer, urm,rin"u-se o#-inerea unor efecte /uri"ice, care fie mo"ific,, fie ani)ileaz, efectele pro"use "e contractul aparent "ar mincinos0 1ntr-o e!primare concis,, este "e re-inut c, #i&ula-ia $re#u$u%e 0% t!ate ca urile i%te%-ia de a #i&ula0 &rin aceasta se "eose#e8te "e "iscor"an-ele ce apar "oar spontan (ntre voin-a "eclarat, 8i cea real, "intr-un contract, situa-ie (n care se vor aplica re$ulile specifice interpret,rii contractelor (art01266 al01 C0 civ0) 8i nu cele privin" simula-ia0 A8a"ar, %u $!ate e6i#ta #i&ula-ie 0% li$#a u%ui ac!rd #i&ulat!riu3 adic4 0% li$#a 0%-elegerii $4r-il!r de a reali a ! #i&ula-ie3 ace#ta "ii%d ele&e%tul i%ter% al !$era-iu%ii juridice 0 Ele&e%tul

:4

e6ter% e#te re$re e%tat de actul $ublic a$are%t' Ace#te d!u4 ele&e%te #u%t e#e%-iale $e%tru !rice #i&ula-ie 5i la ele trebuie #4 #e re"ere !rice de"i%i-ie' 264 Succesiunea 8i con"i-iile actelor care alc,tuiesc simula-ia ' )!r%i%d de la di#$! i-iile art' 9BHG C' civ' $!trivit c4r!ra .C!%tractul #ecret $r!duce e"ecte %u&ai i%tre $arti #i3 daca di% %atura c!%tractului !ri di% #ti$ulatia $artil!r %u re ulta c!%trariul3 i%tre #ucce#!rii l!r u%i%iver#ali #au cu titlu u%iver#al'/ #e deduce "4r4 ec;iv!c c43 $e%tru e6i#te%-a #i&ula-iei3 trebuie #4 "i& 0% $re e%-a u%ui c!%tract #ecret3 dar #i%cer #i care #a i%de$li%ea#ca t!ate c!%ditiile de "!%d $reva ute de art'99IG C'civ' $e%tru a $utea "i c!%#iderat valabil i%c;eiat' 1n mo" constant, "octrina 8i /urispru"en-a folosesc pentru "esemnarea acestui act termenul "e c!%tra0%#cri#, preluat "in literatura /uri"ic, francez, (contre-lettre)0 C!%tra0%#cri#ul trebuie #4 0%de$li%ea#c4, pentru a fi (n prezen-a simula-iei, d!u4 c!%di-ii2 -s, ai#, un caracter secret0 Caracterul secret al contra(nscrisului rezi", (n i"eea c,, ter-ii nu au cuno8tin-, "e e!isten-a 8i con-inutul s,u0 Acest caracter lipse8te atunci c.n" (n contractul aparent (pu#lic) se fac referiri la e!isten-a contractului secret sau (n situa-ia (n care contra(nscrisul este supus unei forme "e pu#licitate, care ofer, ter-ilor posi#ilitatea "e a lua cuno8tin-, "espre e!isten-a sa (spre e!emplu2 inta#ularea)= -s, fie prece"at sau s, fie simultan cu contractul aparentccl!!!viii0 Atunci c.n" se (nc)eie (nt.i un contract aparent, iar ulterior unul secret, care ani)ileaz, sau mo"ific, efectele celui "int.i, ne afl,m (n prezen-a a "ou, contracte care e!prim, voin-a real, a contractan-ilor, practic, mo"ific.n"u-se un contract prin interme"iul altuia0 Aceast, "is/un$ere prezint, importan-,, "eoarece (n cazul unei simula-ii licite, pro#a cu martori (n "ove"irea actului /uri"ic ascuns, pentru a se (nl,tura efectele actului aparent, prezint, utilitate atunci c.n" forma scris, a actului real - a contra(nscrisului este pretins, "e le$e numai pentru "ove"irea lui0 1n atare situa-ie, actul secret, "e8i consim-it numai ver#al, "ove"it cu martori, cap,t, "eplin, eficien-, /uri"ic, 8i (nlocuie8te actul aparent re"actat (n scris0 C.n", (ns,, forma scris, ori cea autentic, este pretins, "e le$e pentru (ns,8i e!isten-a actului real - a"ic, a contra(nscrisului - acesta nu va putea fi "ove"it cu martori0 Cu alte cuvi%te3 $e%tru ca u% c!%tra0%#cri# #4-5i $!at4 $r!duce e"ectele3 trebuie #4 "ie valabil 0% el 0%#u5i3 ca 5i c8%d %u ar "i a#cu%#3 ci $ublic' 1n cazul unei simula-ii ilicite, "eci a unei simula-ii f,cute (n scopul "e a ocoli "ispozi-iile le$ale, imperative, "e or"ine pu#lic,, pro#a cu martori 8i cu prezum-ii este a"misi#il,0 B>= <!r&ele #i&ula-iei' 1n func-ie "e mo"ul "e realizare al contractului aparent 8i "e raporturile (n care acesta se afl, cu contractul secret, simula-ia (m#rac, trei forme2 fictivitatea, "e$)izarea sau interpunerea "e persoane0 <ictivitatea 1#i&ula-ia t!tal42' 1n acest caz, actul aparent este lipsit "e orice con-inut /uri"ic real, el fiin" ani)ilat total "e preve"erile actului secret0 &,r-ile convin s, consi"ere practic ca ine!istent contractul aparent, ele "orin" "oar s, creeze aparen-a opera-iunii /uri"ice= colorem )a#et su#stantia vero nullum (culoare e!ist,, "ar su#stan-a este nul,)0 ,$re e6e&$lu3 v8% area "ictiv4 cu #c!$ul de a #u#trage bu%urile de la ur&4rirea $!r%it4 de credit!ri= Deg;i area' 1n aceast, situa-ie, p,r-ile (nc)eie un anumit contract, "ar ur m,rin" s,-l -in, secret fa-, "e ter-i, total sau par-ial, (l ascun", (l "e$)i zeaz, (ntr-un alt contract0 'e$)izarea este "e "ou, feluri2 total, sau par-ial,0 -deg;i area t!tal4 este atunci c.n" p,r-ile prin actul pu#lic urm,resc s, ascun", (ns,8i natura actului secret= "e e!emplu, actul aparent e!prim, o v.nzare, "ar, (n realitate, este o "ona-ie - colorem )a#et su#stantia vero alteram (culoare are, "ar alta este a"ev,rata su#stan-,)= -deg;i area $ar-ial4 e!ist, atunci c.n" p,r-ile, prin interme"iul actului aparent, urm,resc s, ascun", numai anumite elemente ale actului secret= "e e!emplu, un pre- (n loc "e altul= I%ter$u%erea de $er#!a%e0 Este situa-ia (n care p,r-ile, care (nc)eie actul aparent, prev," (n actul secret, c, a"ev,ratul #eneficiar este o alt, persoan, "ec.t cea care apare (n actul pu#lic0 1n acest fel, p,r-ile urm,resc (n mo" con8tient, ca a"ev,ratul #eneficiar al contractului s, fie un ter-, c,ruia cu a/utorul acestei opera-ii /uri"ice urm,resc s,-i asi$ure anonimatul0 E!emplu clasic este "ona-ia prin interpunere "e persoane cu scopul "e a $ratifica o persoan, incapa#il, "e a primi0

:5

266 Scopurile simula-iei' )ri% 0%#45i %atura #a3 #c!$ul ge%eral 5i ab#tract al !ric4rei #i&ula-ii e#te acela al a#cu%derii de c4tre $4r-i a cu$ri%#ului !ri e6i#te%-ei ac!rdului de v!i%-4 real "a-4 de ter-i' Ca !$era-ie juridic43 #i&ula-ia ur&4re5te 0%t!tdeau%a #4 dea i&$re#ia cre4rii u%ei #itua-ii juridice di"erite de cea real43 care $!ate avea ca #c!$ c!%cret7 - sustra$erea anumitor #unuri "e la urm,rirea pornit, "e cre"itori, (n cazul v.nz,rii fictive= - evitarea raportului "ona-iei 8i eventuala re"uc-iune a acesteia, (n cazul unei "ona-ii "e$)izate (ntr-un contract "e v.nzare - cump,rare= - frau"area fiscului prin (ntocmirea unui contract aparent care atest, un pre- mai mic "ec.t cel cuprins (n contractul secret= - $ratificarea unei persoane incapa#ile "e a primi, (n situa-ia "ona-iei prin interpunere "e persoane etc0 B>I E"ectele #i&ula-iei' &ornin" "e la "ispozi-iile art0 12;< Noul Co" civ0 se poate o#serva c, #i&ula-ia $r!duce e"ecte %u&ai i%tre $artile c!%tracta%te #i #ucce#!rii l!r u%iver#ali #au cu titlu u%iver#al 0 ,a%c-iu%ea #$eci"ic4 a #i&ula-iei e#te3 0% $ri%ci$iu3 i%!$! abilitatea "a-4 de ter-i a c!%tractului #ecret 5i a #itua-iei juridice create de ace#ta' Efectele simula-iei tre#uiesc analizate pe mai multe planuri2 (n raporturile "intre p,r-ile contractante, (n raporturile "intre p,r-ile contractante 8i ter-i si (n raporturile "intre ter-i0 e"ectele #i&ula-iei 0% ra$!rturile di%tre $4r-ile c!%tracta%te 0 1n "reptul nostru, voin-a intern, (real,) este precump,nitoare (n raport cu cea e!tern, (social,), "eci (n raporturile "intre p,r-i, numai contractul secret este pro"uc,tor "e efecte, "eoarece acesta e!prim, voin-a intern, (real,) a contractan-ilor0 &entru a pro"uce efecte, contractul secret (contra(nscrisul) *tre#uie s, fie vala#il (n el (nsu8i ca 8i c.n" nu ar fi fost ascuns, ci pu#lic+ccl!!!i! ("eci, tre#uie s, (n"eplineasc, toate con"i-iile "e vala#ilitate)0 1n privin-a av.nzilor cauz, ai p,r-ilor, putem spune ca "ispozi-ia cuprins, (n art0 12;< C0 civ0 consacr,, (n cazul simula-iei, opoza#ilitatea actului secret, numai (ntre p,r-ile contractante, iar "aca "in natura contractului ori "in stipulatia partilor nu rezulta contrariul 8i intre succesorii lor universali, a"ic, (ntre av.nzii-cauz, universali sau cu titlu universal ("eoarece, prin efectul transmisiunii unei frac-iuni sau a totalit,-ii patrimoniului, ei se su#stituie (n toate "repturile 8i o#li$a-iile autorului (n afara celor rezult.n" "in contractele (nc)eiate intuitu personae), astfel c,, le sunt opoza#ile, e!cep-iile ce puteau fi ri"icate fa-, "e autor, pe care ace8tia (l reprezint,0Cu toate acestea, "aca nu sunt in"eplinite con"itiile esentiale "e fon" prevazute "e art011:< C0civ pentru inc)eierea vala#ila a unui contract, actul secret nu poate pro"uce efecte nici intre partile contractante0cc!c Actul secret (nc)eiat (n cazul conven-iei simulatorii, nu poate avea nici un efect (n contra altor persoane, a"ic, (mpotriva av.nzilor-cauz, cu titlu particular, "eoarece ace8tia fiin" "o#.n"itorii unui "rept sau a unui #un "eterminat, nu reprezint, pe transmi-,tor 8i "eci, nu pot fi asimila-i cu el ca parte (n contractul "e simula-ie, care s, le fie astfel, opoza#il+ cc!ci0 Succesorii universali 8i cei cu titlu universal vor avea, totu8i, calitatea "e ter-i, 8i, "eci, contractul secret nu le va fi opoza#il, (n situa-ia (n care prin acest contract, autorul lor a "orit s, le frau"eze interesele= e"ectele #i&ula-iei "a-4 de ter-i' &otrivit art0 12;< al01 C0 civ0 * contractul secret pro"uce efecte numai intre parti (000)+0 7er-ilor, persoane str,ine "e contract, le va fi inopoza#il contractul secret, cu toate c, acesta ar corespun"e realit,-ii, prin aceasta ap,r.n"u-se #una lor cre"in-, 8i (ncre"erea pe care au avut-o (n contractul pu#lic (aparent)0Acest aspect este reliefat si prin "ispozitiile art012<A al01 C0civ care sta#ilesc ca 2 + Contractul secret nu poate fi invocat "e parti, "e catre succesorii lor universali, cu titlu universal sau cu titlu particular si nici "e catre cre"itorii instrainatorului aparent impotriva tertilor care, intemein"u-se cu #una cre"inta pe contractul pu#lic, au "o#an"it "repturi"e la ac)izitorul aparent0+ +ai &ult decat atat3 atu%ci ca%d le #u%t vata&ate dre$turile3 tertii $!t i%v!ca i&$!triva $artil!r e6i#te%ta c!%tractului #ecret'cc6cii 1n acor" cu "octrina, practica /u"iciara a sta#ilit c, *sanc-iunea neopoza#ilit,-ii actului secret fa-, "e ter-i se e!plic, prin aceea c, ei l-au i$norat, cunosc.n" numai actul aparent0 Atunci, (ns,, c.n" ter-ii au cunoscut actul secret, nu mai su#zist, aceast, ra-iune 8i, "eci, urmeaz, a se "eci"e c, actul secret le este opoza#il+cc!ciii0 7er-ii, vor putea s, renun-e la inopoza#ilitatea contractului secret, av.n" posi#ilitatea "e a-l invoca (n #eneficiul lor, cu con"i-ia s, fie "e #un,-cre"in-,cc!civ= e"ectele #i&ula-iei 0% ra$!rturile di%tre ter-i' E!ist, situa-ii c.n", "atorit, "reptului "e op-iune al ter-ilor, apar conflicte "e interese (ntre mai mul-i ter-i0 Astfel, (n cazul unei v.nz,ri fictive, cump,r,torul preval.n"u-se "e contractul aparent, $reveaz, imo#ilul cu ipotec,= conflictul "e interese apare (ntre cre"itorii v.nz,torului, care au interesul s, invoce actul secret, 8i cre"itorii cump,r,torului, care sunt interesa-i s, invoce contractul aparent0 1n mo" /ust, "octrina 8i /urispru"en-a, au sta#ilit c, vor avea c.8ti$ "e cauz, acei cre"itori care invoc, contractul pu#lic cu con"i-ia s, fi fost "e #un,-cre"in-, la momentul
:6

constituirii "repturilor lor0 E!plica-ia ar fi aceea c, ace8ti cre"itori nu au avut posi#ilitatea s, ia la cuno8tin-, "espre e!isten-a contractului secret0 26; Ac-iunea (n simula-ie' Ac-iu%ea 0% #i&ula-ie e#te ac-iu%ea $ri% i%ter&ediul c4reia #e ur&4re5te #tabilirea 0% i%#ta%-4 .a actului #ecret3 real 5i i%e6i#te%-a actului $ublic3 a$are%t/ cc6cv' C!%tractul #ecret va deve%i e"icie%t %u&ai dac4 0%de$li%e5te c!%di-iile $e%tru a "i valabil el 0%#u5i' Ac-iunea (n simula-ie este o ac-iune imprescripti#il,, /urispru"en-a sta#ilin" c, *aceast, solu-ie este (n concor"an-, cu principiul potrivit c,ruia aparen-a "e "rept poate fi (nl,turat, oric.n", actul /uri"ic simulat nefiin" suscepti#il "e consoli"are, prin trecerea timpului+cc!cvi0 9rice persoan, interesat, s, invoce (n favoarea sa contractul secret, poate e!ercita ac-iunea (n simula-ie0 Ac-iunea (n simula-ie are caracterul unei ac-iuni (n constatare 8i ea poate fi e!ercitat, oric.n" pe cale principal, sau "e e!cep-iecc!cvii0 26< 'ove"irea (pro#a) simula-iei' D!vedirea #i&ula-iei #e "ace 0% &!d di"erit3 du$4 cu& actul #ecret e#te i%v!cat de u%a di% $4r-ile c!%tracta%te3 #ucce#!rii l!r u%iver#ali #au cu titlu u%iver#al3 #au de c4tre u% ter-' 1ntre p,r-i simula-ia nu poate fi "ove"it, *"ec.t printr-un contra(nscris care ar mo"ifica actul aparent ce se pretin"e a fi simulat+cc!cviii0 Aceasta este re$ula 8i ea se aplic, 8i (n privin-a succesorilor universali ori cu titlu universal ai p,r-ilor ("eoarece sunt consi"era-i a se su#stitui (n "repturile 8i o#li$a-iile autorilor lor) cu e!cep-ia cazului (n care le-au fost frau"ate interesele, situa-ie (n care ei "evin ter-i propriu-zi8i0 De la regula d!vedirii $ri% c!%tra0%#cri# a actului #ecret #u%t c!%#acrate u%ele e6ce$-ii c!%#ider8%d ad&i#ibile $r!ba te#ti&!%ial43 $re u&-iile #i !rice alt &il!c de $r!ba 0% ur&4t!arele ca uri 2 - *(000) c.n" e!ist, un (nceput "e "ova", scris,= c.n" pro"ucerea "ovezii este imposi#il,= c.n" actul a fost (ntocmit prin frau",, "ol, ori violen-,+cc!ci!= - (n cazul unei simula-ii ilicite, "eci a unei simula-ii f,cute cu scopul "e a ocoli "ispozi-ii le$ale imperative, "e or"ine pu#lic,, partile pot folosi orice mi/loc "e pro#accc= - c.n" e!ist, o imposi#ilitate moral, pentru (ntocmirea unui (nscrisccci= - c.n" *s-a urm,rit neutralizarea efectelor actului aparent, simula-ia care presupune "oar e!isten-a unui acor" simulatoriu, f,r, a mai fi necesar, (ntocmirea unui (nscris secret (n care s, se materializeze (n-ele$erea ocult, a p,r-ilor, instan-ele nu pot pretin"e p,r-ii s, fac, "ova"a (nscrisului secret+cccii0 7er-ii si cre"itorii pot face "ova"a simula-iei, prin orice mi/loc "e pro#, ccciii, (ntruc.t fa-, "e ei simula-ia este consi"erat, un simplu fapt /uri"ic, ei tre#uin" s, fie, (ns, "e #un,-cre"in-, ((n acest sens, /urispru"en-a a statuat c, *atunci (ns, c.n" ter-ii au cunoscut actul secret nu mai su#zist, aceast, ra-iune 8i, "eci, urmeaz, a se "eci"e ca actul secret le este opoza#il+ccciv)0

%&$'()N&* * (=-* %$)1.& $2N%(+&1*'(( *%)91* N),(.;'(( N -*.&1(* $2N.1*$.&,21 .. "1(54 4/.144 Articolul 1246 "in Co"ul civil "a nulitatii urmatoarea "efinitie2 *9rice contract inc)eiat cu incalcarea con"itiilor cerute "e le$e pentru inc)eierea sa vala#ila este supus nulitatii, "aca prin le$e nu se preve"e o alta sanctiune0+ &entru a putea (n-ele$e particularit,-ile sanc-iunii nulit,-ii (n materia contractelor, principala specie a actelor /uri"ice civile, su#liniem cu titlu "e enun- urm,toarele2 -nulitatea ca no-iune prime8te "ou, sensuri (accep-iuni)2 nulitate (n sens "e sanc-iune= 8i nulitate (n sens "e institu-ie /uri"ic,= -nulitatea este sanc-iunea "e "rept civil care lipse8te actul /uri"ic civil (contractul) "e efectele ce sunt contrare normelor /uri"ice consacrate (nc)eierii vala#ile a acestuiacccv 8i #unelor moravuri= -re$lementarea materiei se $aseste in "ispozitiile art0 1246 si urmatoarele "in co"ul civil= -nulitatea are urm,toarele func-ii2 func-ia preventiv,, func-ia sanc-io natorie 8i func-ia "e $aran-ie a principiului le$alit,-ii= -nulit,-ile se clasific, potrivit mai multor criterii2 0% ra$!rt de i%tere#ul !cr!tit (nulitatea a#solut, 8i nulitatea relativ,)= 0% ra$!rt de 0%ti%derea e"ectel!r (nulitatea total, 8i nulitatea par-ial,)= 0% ra$!rt de &!dul 0% care e#te e6$ri&at4 %ulitatea (nulitatea e!pres, 8i nulitatea tacit,)= 8i, 0% ra$!rt de "elul c!%di-iei de validitate %e0%de$li%ite (nulitatea "e fon" 8i nulitatea "e form,)=
::

-materia efectelor nulit,-ii este $uvernat, "e o serie "e principii, (ntre care2 principiul retroactivit,-ii efectelor nulit,-ii, principiul restitutio in inte$rum 8i principiul resoluto iure "antis, resolvitur ius accipientis= -re$ula Huo" nullum est, nullum pro"ucit efectum ("in materia nulit, -ilor) este ani)ilat, "e o serie "e principii, (ntre care amintim2 principiul cone!iunii actelor /uri"ice, principiul r,spun"erii civile "elictuale 8i principiul error communis facit ius= -nulitatea ca sanc-iune, "ar 8i ca institu-ie /uri"ic, are o fizionomie /uri"ic, proprie, "istinct, "e alte institu-ii /uri"ice cu care pare a se asem,na, precum2 rezolu-iunea, rezilierea, inopoza#ilitatea, revocarea, ca"ucitatea 8i reaua-cre"in-, etc0= -imensa ma/oritate a re$ulilor 8i principiilor "in materia actelor /uri"ice civile se aplic, 8i contractelor care nu sunt altceva "ec.t acte /uri"ice civile #ilaterale0 3. 9*1.($),*1(.;'( *,& N),(.;'(( N -*.&1(* $2N.1*$.&,21 I' CU )RI(IRE LA NULITATEA AB,OLUT 2:ANo-iune0 Nulitatea a#solut, este sanc-iunea ce se aplic, actelor /uri"ice (ntocmite cu (nc,lcarea unor "ispozi-ii le$ale imperative, "ispozi-ii care ocrotesc interese "e or"in $eneral, pentru a lipsi aceste acte "e acele efecte /uri"ice care sunt contrare le$ii ori #unelor moravuri0 Nulitatea a#soluta are "rept scop protectia unui interes $eneral=e6e&$lul cla#ic e#te acela care l!ve#te c!%tractul ce are ! cau a ilicita #au i&!rala'cccvi 2:1Cazuri0 Enumerare0&otrivit "ispozitiilor art0125A C0civ02+Contractul este lovit "e nulitate a#soluta in cazurile anume prevazute "e le$e, precum si atunci can" rezulta nein"oielnic "in le$e ca interesul ocrotit este unul $eneral0+ %aportat te!tul "e le$e, pe care il consi"eram "estul "e sumar, rezulta ca %ulitatea ab#!lut4 i%tervi%e 0% ur&4t!arele ca uri2 pentru li$#a u%ui ele&e%t e#e%-ial al c!%tractului, pentru %e0%de$li%irea ceri%-el!r de #!le&%itate ori pentru "raudarea legii0 BIB% $ri&ul r8%d $e%tru li$#a u%ui ele&e%t e#e%-ial al c!%tractului7 -c.n" lipse8te consim-,m.ntul la (nc)eierea contractuluicccvii= -c.n" lipse8te o#iectul contractului0 )lata 5i #eri! itatea $re-ului re$re i%t4 ! c!%di-ie e#e%-ial4 de valabilitate a c!%tractului de v8% are - cu&$4rare3 $rev4 uta e6$re# de lege3 a#t"el c43 %e0%de$li%irea ace#t!r c!%di-ii l!ve5te actul de %ulitate 1art' 9>>: al'B C' civ'2cccviiiD -pentru a#sen-, "e cauz, sau cauz, ilicit,ccci! ori imoral,ccc!= -c.n" una "in p,r-ile contractante sau am.n"ou, sunt lipsite "e capa citatea "e folosin-, (n privin-a "repturilor 8i o#li$a-iilor ce nasc "in contract (astfel "e cazuri sunt foarte rare)0 BIF)e%tru %e0%de$li%irea ceri%-el!r de #!le&%itate3 i&$u#e de lege $e%tru validitatea c!%tractel!r #!le&%e0 Su# acest aspect, sanc-iunea nulit,-ii a#solute intervine c.n" contractul solemn nu a fost (ntocmit (n forma prescris, "e le$e ("e e!emplu2 contractul "e "ona-ie se (nc)eie, su# sanc-iunea nulit,-ii a#solute, (n form, autentic,)ccc!i0 2:50Ori de c8te !ri u% c!%tract e#te 0%c;eiat a%u&e $e%tru a "rauda legea3 #a%c-iu%ea ce #e a$lic4 e#te %ulitatea ab#!lut4ccc6ii' II' CU )RI(IRE LA NULITATEA RELATI( 2:4No-iune0 Nulitatea relativ, este sanc-iunea ce se aplic, contractelor (ntocmite cu (nc,lcarea "ispozi-iilor le$ale imperative, "ispozi-ii care ocrotesc interesele "eterminante, concrete (particulare) ale unei persoane, pentru a lipsi aceste acte "e acele efecte /uri"ice care sunt contrare le$ii ori #unelor moravuri0 2:5Cazuri0 Nulitatea relativ, i%tervi%e 0% ca urile 0% care c!%#i&-4&8%tul a "!#t viciat $ri% er!are3 d!l 5i vi!le%-4ccc6iii3 iar 0% ceea ce $rive5te viciul le iu%ii3 %ulitatea relativ4 are ! "!r&4 #$eci"ic4 re#ci iu%ea -3 la 0%de&8%a $4r-ii le ate "ii%d $u#4 ac-iu%ea 0% a%ulare $e%tru le iu%e' De a#e&e%ea3 %ulitatea relativ4 i%tervi%e $e%tru li$#a ca$acit4-ii de e6erci-iu 1li$#a ca$acit4-ii de a c!%tracta2 $recu& 5i $e%tru 0%c;eierea c!%tractel!r cu 0%c4lcarea di#$! i-iil!r legale #au %!r&el!r juridice care #tabile#c a%u&ite i%ca$acit4-i #$eciale ccc6iv3 dar #i i% alte ca uri a%u&e $reva ute de lege0 I% #ituatiile i% care %atura %ulitatii %u e#te deter&i%ata !ri %u reie#e i% c;i$ %ei%d!iel%ic di% lege ca ar "i v!rba de#$re ! %ulitate ab#!luta #au relativa3 c!%tractul e#te a%ulabil' ccc6v Astfelccc!vi, spre e!emplu, v.nzarea lucrului altuia, fie 8i pro parte, atra$e nulitatea relativ, a actului, "eoarece v.nz,torul poate "o#.n"i totalitatea "reptului "e proprietate 8i, "eci, posi#ilitatea "e a transmite
:;

acest "rept c,tre cump,r,tori0 9 atare situa-ie are loc (n cazul (nstr,in,rii "e c,tre un mo8tenitor a unui lucru asupra c,ruia e!ist, o stare "e in"iviziune, mai (nainte "e (ncetarea acesteia0 'ac,, (ns,, urmare a parta/ului, mo8tenitorului (nstr,in,tor i se atri#uie #unul (n (ntre$ul s,u, v.nzarea-cump,rarea acestui #un se consoli"eaz, retroactiv 8i anularea actului "evine f,r, o#iect0 III' CU )RI(IRE LA ACIUNEA N NULITATE 2:6No-iune0 Contractul (nc)eiat "e p,r-i este prezumat a fi vala#il p.n, ce instan-a pronun-, nulitatea sau anularea lui0 Instan-a pronun-, o asemenea sanc-iune numai atunci c.n" solu-ioneaz, fie ac-iunea intro"us, anume (n acest scop (8i atunci se spune c, nulitatea a fost pronun-at, pe cale "e ac-iune principal,), fie pe cale "e e!cep-ie, c.n" cel urm,rit refuz, e!ecutarea contractului nul sau anula#il, invoc.n" nulitatea sau anula#ilitatea lui0 BIIDre$tul la ac-iu%e' 1n privin-a "reptului la ac-iune tre#uie s, facem urm,toarea "istinc-ie2 -%ulitatea ab#!lut4 poate fi cerut, 8i, respectiv, i%v!cat4 de !rice $er#!a%4 i%tere#at43 $e cale de actiu%e #au e6ce$tie, "atorit, faptului c, prin (nc)eierea contractului nul s-au (nc,lcat "ispozi-iile imperative ale le$ii, care ocrotesc interese "e or"in $eneral0 4nstanta de judecata este obligata sa invoce din o&iciu nulitatea absoluta.ccc*vii -%ulitatea relativ4 poate fi i%v!cat4 %u&ai de $er#!a%a ale c4rei i%tere#e au "!#t le ate $ri% 0%c;eierea actului a%ulabil3 de c4tre #ucce#!rii u%iver#ali3 cu titlu u%iver#al3 !ri credit!rii c;ir!gra"ari ai ace#tei $4r-i, "ac, ac-iunea nu are un caracter strict personal0 2pre deosebire de nulitatea absoluta, nulitatea relativa nu poate &i invocata din o&iciu de instanta de judecata.ccc!viii 'e e!emplu, v.nzarea lucrului altuia care are la #az, o eroare asupra calit,-ii "e proprietar este anula#il,0 Aceast, nulitate este relativ, 8i nu poate fi invocat, "e persoane care au calitate "e ter-i fa-, "e contractccc!i!0 'e fapt, nulitatea relativ, a v.nz,rii lucrului altuia poate fi invocat, numai "e cump,r,tor, sin$ura "intre p,r-ile contractante pre/u"iciate prin (nc)eierea contractuluiccc!!0 'reptul la ac-iune se stin$e prin confirmarea actului anula#il (nul relativ), ori prin prescrip-ie0 BIH)re#cri$-ia dre$tului la ac-iu%e' 1n privin-a prescrip-iei "reptului la ac-iune, "istin$em2 -%ulitatea ab#!lut4 (n materia contractului "atorit, faptului c, este menit, s, ocroteasc, interese $enerale, "aca prin le$e nu se preve"e altfel, e#te i&$re#cri$tibil42 Huo" a# initio nullum est nullo lapsu temporis convalescere potestccc!!i= acesta aspect este stipulat in art0124<0 al01 C0civ0 2 *nulitatea a#soluta, "aca prin le$e nu se preve"e altfel, $!ate "i i%v!cata !rica%d3 "ie $e cale de actiu%e "ie $e cale de e6ce$tie0+ -%ulitatea relativ4 se prescrie in termenul "e prescriptie sta#ilit "e le$e, "e re$ul,, $ri% 0&$li%irea ter&e%ului de F a%iccc!!ii0 )ri% #curgerea ter&e%ului ar4tat #e #ti%ge dre$tul la ac-iu%e3 dar3 $e cale de e6ce$-ie3 $artea careia i #e cere e6ecutarea c!%tractului $!ate !$u%e !rica%d %ulitatea relativa a c!%tractului3 c;iar #i du$a i&$li%irea ter&e%ului de $re#cri$tie a dre$tului la actiu%e' 7 Kuae te&$!rali# #u%t ad age%du& $er$etuu# #u%t ad e6ci$ie%du&' BIGC!%"ir&area c!%tractului %ul de %ulitate relativ4'(alidarea c!%tractului No-iune0&otrivit art01261 C0civ02 *Contractul afectat "e o cauza "e nulitate este vali"at atunci can" nulitatea este acoperita0+ @n act nul "e nulitate relativ, poate fi confirmat printr-un alt act /uri"ic care poart, "enumirea "e *act "e confirmare+0 Acest act este, (n realitate, actul unilateral "e voin-, prin care persoana care avea "reptul s, invoce nulitatea relativ, a unui anumit act /uri"ic renun-, la acest "rept0 BH:C!%di-ii' )e%tru a $r!duce e"ecte juridice3 actul de c!%"ir&are trebuie #4 0%de$li%ea#c4 ur&4t!arele c!%di-ii2 -s, provin, "e la persoana care avea "reptul s, invoce nulitatea relativ, a actului (contractului)= -actul sa fie anula#il, a"ica afectat "e nulitate relativa si nu "e nulitate a#soluta -autorul acestui act tre#uie s, fie o persoan, capa#il,, s, ai#, "eci capacitatea "e e!erci-iu=persoana c)emata "e le$e sa incuviinteze actele minorului poate, in numele si in interesul acestuia, cere anularea contractului facut fara incuviitarea sa ori sa confirme contractul atunci can" acest , incuviintare era suficienta pentru inc)eierea vala#ila a acestuia0ccc!!iii -voin-a (ncorporat, (n actul "e confirmare, voin-a unilateral,, s, nu fie viciat,= -persoana care poate invoca nulitatea poate confirma contractul numai cunoscan" cauza "e nulitate, si in caz "e violenta, numai "upa incetarea acesteia0
:<

&entru a fi vala#il, actul confirmativ, fiin" (n realitate, un act /uri"ic unilateral "e voin-,, tre#uie s, cuprin", toate elementele esen-iale ale actului /uri"ic, "eci 8i o#iectul, cauza si natura o#li$a-iei0 In plus, tre#uie facuta mentiunea "espre motivul actiunii in anulare, precum si "espre intentia "e a repara viciul pe care se intemeiaza actiunea0 ccc!!iv 'e re$ul,, confirmarea vointei este e!pres,, "ar ea poate fi 8i tacit,0 In"iferent "e faptul "ac, este e!pres, sau tacit,, confirmarea este vala#il, numai "ac, (n"epline8te cerin-ele precizate "e/a0Bai mult "ecat atat, vointa partii "e a renunta la "reptul "e a invoca nulitatea, tre#uie sa im#race un caracter cert0ccc!!v In lipsa unei confirmari e!prese, pentru ca un contract afectat "e o cauza "e nulitate reletiva sa fie vali"at, este suficient ca o#li$atia sa fie e!ecutata in mo" voluntar la "ata la care ea putea fi vala#il confirmata "e catre partea interesata0ccc!!vi Ca si consecinta, su# sanctiunea "eca"erii "in "reptul "e a cere anularea contractului, cel care tre#uie sa confirme actul anula#il poate fi pus in intarziere printr-o notificare "e catre partea interesata, prin interme"iul careia sa ii solicite fie sa confirme contractul anula#il, fie sa e!ercite actiunea in anulare0ccc!!vii E"ectele c!%"ir&arii0 Confirmarea unui contract anula#il isi pro"uce efectele "oar "in momentul inc)eierii acestuia, si ca o consecinta, atra$e renuntarea la mi/loacele si e!ceptiile ce puteau fi opuse "e catre parti, su# rezerva insa a "repturilor "o#an"ite si conservate "e tertii "e #una cre"inta0In situatia in care e!ista mai multe parti care pot invoca impotriva alteia nulitatea contractului, confirmarea facuta "e una "intre acestea, nu impie"ica su# nici o forma invocarea nulitatii "e catre celelalte parti0 7re#uie mentionat faptul ca in situatia in care are loc confirmarea unui contract anula#il pentru vicierea consimtamantului prin "ol sau violenta, confirmarea, prin ea insasi, nu implica si renuntarea la "reptul "e a cere ulterior "aune interese0 ccc!!viii I(' E<ECTELE NULITII N +ATERIA CONTRACTELOR 2;1Consi"era-ii $enerale0 Clasificarea nulit,-ilor (n nulit,-i a#solute 8i nulit,-i relative nu se face, a8a cum e!ist, tenta-ia "e a cre"e, (n raport "e efectele lor, ci "e fun"amentul lor0 Nulitatea3 i%di"ere%t dac4 e#te ab#!lut4 #au relativ43 $r!duce acelea5i e"ecte3 ceea ce "ace #4 #e c!%"u%de3 de $ild43 %ulitatea ab#!lut4 cu %ulitatea t!tal4 5i cea relativ4 cu cea $ar-ial4' &otrivit art01254 C0civ0, *Contractul lovit "e nulitate a#soluta sau anulat este consi"erat a nu fi fost nicio"ata inc)eiat0+ Acelasi te!t "e le$e sta#ileste ca *in cazul in care contractul este "esfiintat, fiecare parte tre#uie sa restituie celeilalte, in natura sau prin ec)ivalent, prestatiile primite, potrivit preve"erilor art016 <-164: C0civ0+ Contractul par-ial nul nu pro"uce toate efectele sale, ci numai acelea care nu sunt contrare le$ii 8i #unelor moravuri, pe c.n" contractul nul total nu pro"uce nici un efect= (n acest "in urm, caz, Huo" nullum est nullum pro"ucit effectum0 7re#uie (ns, precizat c,, "ac, nu toate clauzele contractului pro"uc efecte potrivnice le$ii 8i #unelor moravuri ci numai unele sau numai una sin$ur,, "ar acestea sunt clauzele (sau clauza) "eterminante, principale ale contractului, va opera nulitatea total,0In situatia in care contractul este mentinut in parte, clauzele consi"erate nule tre#uiesc inlocuite "e "rept cu "ispozitiile le$ale aplica#ile0ccc!!i! %eferitor la nulitatea contractului plurilateral, art01256 C0civ0 statueaza ca 2+In cazul contractelor cu mai multe parti in care prestatia fiecarei parti este facuta in consi"erarea unui scop comun, nulitatea contractului in privinta uneia "intre parti nu atra$e "esfiintarea in intre$ime a contractului, afara "e cazul in care participarea acesteia este esntiala pentru e!istenta contractului0+ In situatia in care consimtamantul uneia "itre parti a fost viciat prin "ol sau violenta, aceasta are posi#ilitatea "e a solicicita pe lan$a anularea contractului respectiv si "aune interese07otusi, "aca partea al carei consimtamant a fost viciat prefera mentinerea contractului inc)eiat, atunci ea are "rptul "e a solicita "oar re"ucerea prestatiei sale cu valoarea "aunelor interese la care ar fi in"reptatita0ccc!!! 'e asemenea, tre#uie facuta mentiunea ca, in cazul contractelor inc)eiate in forma autentica, partea pre/u"iciata poate cere o#li$area notarului pu#lic la repararea pre/u"iciilor suferite, "aca anularea sau constatarea nulitatii contractului are loc pentru o cauza "e nulitate a carei e!istenta rezulta "in insusi te!tul contractului0Cor#im in aceasta situatie "espre raspun"erea civila "elictuala pentru fapta proprie0ccc!!!i BHB E"ectul retr!activ al %ulit4-ii c!%tractel!r 0% ra$!rturile di%tre $4r-i' 1n raporturile "intre p,r-i, nulitatea, in"iferent "ac, este e!pres, sau virtual,, total, sau par-ial,, a#solut, sau relativ,, are efect retroactiv, "esfiin-.n" contractul pe "ata (nc)eierii lui (e! tunc)0 A#t"el "ii%d3 c!%tractul #e c!%#ider4 c4

;A

%u a e6i#tat %ici!dat4'Di% e"ectul retr!activ al %ulit4-ii decurge !bliga-ia de re#tituire a $re#ta-iil!r #4v8r5ite 0% te&eiul u%ui c!%tract %ul0 'ac, p,r-ile nu au s,v.r8it (nc, presta-iile la care s-au o#li$at prin contract, nu se pune pro#lema restituirii lor= "ac, numai una "in p,r-i sau am.n"ou, au s,v.r8it presta-iile la care s-au o#li$at, p,r-ile vor tre#ui s, restituie, una alteia, ceea ce s-a primit, pentru c, numai pe aceast, cale ele pot fi puse (n situa-ia (n care se aflau mai (nainte "e a (nc)eia contractul0 Este "e mentionat aspectul ca un contract nul poate fi refacut, in tot sau in parte, "aca la "ata refacerii lui sunt respectate toate con"itiile prevazute "e le$e0In aceasta situatie, in toate cazurile, contractul refacut nu va pro"uce efecte "ecat pentru viitor, iar nu si pentru trecut0ccc!!!ii 2; E!cep-ii "e la re$ula restituirii presta-iilor0 'e la re$ula restituirii presta-iilor s,v.r8ite (n temeiul unui contract nul, "e"us, "in principiul retroactivit,-ii efectelor nulit,-ilor, se cunosc urm,toarele a#ateri (e!cep-ii)2 -fructele culese "e posesorul "e #un,-cre"in-, la "ata cule$erii nu sunt supuse restituirii ccc!!!iii -cei care au avut capacitate "e e!erci-iu restr.ns,, nu sunt o#li$a-i s, restituie presta-iile primite (n temeiul unui contract care, "up, e!ecutare a fost anulat, "ec.t (n m,sura (n care, prin aceste presta-ii, s-ar realiza o (m#o$,-ire=ca si e!ceptie, persoana care nu are capacitate "e e!ercitiu "eplina, poate fi tinuta la restituirea inte$rala atunci can", cu intentie sau "in culpa $rava, a facut ca restituirea sa fie imposi#ila0ccc!!!iv
In vec)iul co" civil mai e!istau "oua e!ceptii, care insa o "ata cu aparitia Noului Co" nu isi mai $asesc aplica#ilitate si anume2 a) prima avea in ve"ere contractele cu e!ecutare succesiva, un"e Noul Co" preve"e o#li$atia "e restituire, asa cum rezulata "in "ispozitiile art01254, alin0 0 Astfel, "ac, proprietarul poate restitui c)iria primit, "e la c)iria8, acesta "in urm,, prin firea lucrurilor, nu poate restitui proprietarului folosin-a apartamentului, e!ercitat, (n temeiul unui raport /uri"ic "e o#li$a-ie (contractul "e (nc)iriere "e locuin-e)0 1n acest caz, conform vec)ilor re$lementari, nulitatea nu poate opera e! tunc, ci numai e! nunc (numai pentru viitor), ceea ce (nseamna c, p,r-ile nu mai au o#li$a-ia s, restituie presta-iile s,v.r8ite= #) a "oua e!ceptie care nu si-a mai pastrat acest caracter este e!presia principiului VVnemo au"itur propriam turpitu"inem alle$ansWW0 &artea "intr-un contract nul pentru cauz, imoral, nu se poate prevala "e caracterul imoral al propriei sale fapte pentru a cere restituirea presta-iei ce a s,v.r8it-o "e/a, invoc.n" nulitatea contractului0 Aplicarea acestor principii a f,cut-o instan-a suprem, ccc!!!v, (n spe-,, reclaman-ii l-au c)emat (n /u"ecat, pe p.r.t pentru a fi o#li$at s, le restituie unele sume "e #ani ce reprezentau pre-ul "e cump,rare pl,tit "e ei pentru unele #unuri care au format o#iectul infrac-iunii "e specul,, pretinz.n" c, nu au cunoscut aceast, (mpre/urare 8i c,, ulterior, o#iectele fiin" confiscate, p.r.tul s-a o#li$at s, restituie pre-ul, "ar apoi a refuzat s,-8i e!ecute an$a/amentul, pentru c, "in pro#ele a"ministrate a rezultat c, reclaman-ii au fost (n "eplin, cuno8tin-, "e ac)izi-ionarea unor #unuri ce au format o#iectul unei infrac-iuni, comis, "e p.r.t, potrivit principiilor e!puse, ac-iunea lor pentru restituirea sumelor pl,tite a fost respins,0 'up, cum se o#serv, "in motivarea acestei solu-ii, instan-a suprem, a f,cut o aplicare ferm, a principiului potrivit c,ruia, un reclamant nu poate invoca (n sus-inerea ac-iunii propria sa turpitu"ine, precum 8i a principiului potrivit c,ruia situa-ia anterioar, nu poate fi resta#ilit, (n sensul "e a se "ispune restituirea reciproc, a presta-iilor efectuate, atunci c.n" cauza actului /uri"ic este imoral, pentru am#ele p,r-i, f,r, a se face "istinc-ie (n raport cu $ra"ul "e turpitu"ine al fiec,reia0

Noul Co" Civil, prin "ispozitiile art016 ; preve"e e!pres faptul ca 2PP)re#tatia $ri&ita #au e6ecutata i% te&eiul u%ei cau e ilicite #au i&!rale ra&a%e i%t!tdeau%a #u$u#a re#tituiriiPP BH?E"ectul retr!activ al %ulit4-ii c!%tractel!r 0% ra$!rturile di%tre $4r-i3 $e de ! $arte 5i ter-i3 $e de alt4 $arte0 1n raporturile "intre p,r-i, pe "e o parte, 8i ter-i, pe "e alt, parte, (n privin-a efectelor nulit,-ii, se re-in urm,toarele i"ei2 -nulitatea, in"iferent "e felul ei, opereaz, cu efecte retroactive 8i fa-, "e ter-i= -ter-ii restituie "repturile consfin-ite "e p,r-i (n temeiul unui contract nul, potrivit re$ulii resoluto iure "antis resolvitur ius accipientis= -p,r-ile nu puteau transmite ter-ilor mai multe "repturi "ec.t aveau ele (nsele2 nemo plus iuris a" alium transferre potest Huam ipse )a#et= -(n cazul (nstr,in,rii lucrurilor mo#ile, ter-ii nu mai sunt afecta-i "e prime/"ia efectului retroactiv al nulit,-ilor "ac, sunt "e #un,-cre"in-,, fiin" in"reptatiti la retinerea #unului pana la in"emnizarea sa inte$rala pentru pretul platit vanzatorului0ccc!!!vi 1n acest caz, instan-a suprem, a statuat c, v.nzarea lucrului altuia, fie c)iar (n parte, atra$e nulitatea relativ, a actului "eoarece v.nz,torul poate "o#.n"i totalitatea "repturilor sale "e proprietate, 8i, "eci, posi#ilitatea "e a transmite acest "rept c,tre cump,r,tor0 9 atare situa-ie are loc (n cazul (nstr,in,rii "e
;1

c,tre mo8tenitor a unui lucru asupra c,ruia e!ist, o stare "e in"iviziune, mai (nainte "e (ncetarea acesteia0 'ac,, (ns,, urmare a parta/ului, mo8tenitorului (nstr,in,tor i se atri#uie #unul (n (ntre$ul s,u, v.nzarea cump,rarea acestui #un se consoli"eaz, retroactiv 8i anularea actului "evine f,r, o#iectccc!!!vii0 (' UNELE E<ECTE )RODU,E DE CONTRACTELE NULE 2;5'ezvolt,ri0 1n unele con"i-ii contractele nule pro"uc, totu8i, unele efecte, e!plica-ia $,sin"u-se (n unele i"ei secun"are, "ar a"iacente no-iunii "e contract0 C!%tractul %ul $!ate $r!duce u%ele e"ecte care %-au "!#t 0%l4turate $ri% #a%c-iu%ea %ulit4-ii7 -clauza vala#il e!primat, (ntr-un contract nul, "ac, are o e!isten-, in"e pen"ent,, uneori, pro"uce efecte /uri"ice= -(n consi"erarea i"eii "e #un,-cre"in-,, cel ce percepe cu #un,-cre"in-, fructele lucrului "o#.n"it (n temeiul unui contract nul "evine proprietarul lor= -restituirea, "e c,tre un incapa#il, a presta-iilor s,v.r8ite (n temeiul unui contract nul se face numai (n m,sura (m#o$,-irii lui = totusi, incapa#ilul poate fi o#li$at la restituirea inte$rala atunci can", cu intentie sau "in culpa $rava, a facut ca restituirea sa fie imposi#ila0ccc!!!viii -actul /uri"ic nul pro"uce unele efecte "ac, nulitatea este consecin-a faptei ilicite 8i culpa#ile a celui care o invoc,= -uneori, "repturile "o#.n"ite cu titlu oneros (n virtutea unui contract r,m.n vala#ileccc!!!i!= -(n virtutea i"eii "e aparen-,, uneori, contractul nul pro"uce totu8i efecte0 Aceast, i"ee e!plic, posi#ilitatea ter-ilor "e a p,stra #unul o#-inut "e ei cu titlu oneros "e la o parte "in contractul nul care se referea la acel #un ("e#itum cum re iunctum)= -(n virtutea i"eii conversiunii prin re"uc-iune a actelor /uri"ice se e! plic, "e ce un act /uri"ic nul su# con"i-iile unei anumite cate$orii /uri"ice, este totu8i vala#il su# con"i-iile unei alte cate$orii /uri"ice0Acest aspect este stipulat si in "ispozitiile art0126A al01 C0civ0 care preva" ca 2 VW @n contract lovit "e nulitate a#soluta va pro"uce totusi efectele actului /uri"ic pentru care sunt in"eplinite con"itiile "e fon" si "e forma prevazute "e le$e VW07otusi, conversiunea unui contract nul, nu se aplica atunci can" intentia "e a e!clu"e aplicarea conversiunii este stipulata in contractul lovit "e nulitate sau reiese, in c)ip nein"oielnic, "in scopurile urmarite "e parti la "ata inc)eierii contractulu0ccc!l &rin urmare, c!%ditiile $e%tru a $utea !$era c!%ver#iu%ea sunt 2 -sa e!iste un act nul total -actul nul sa intruneasca con"itiile "e vali"itate ale actului /uri"ic -partile sa nu fi e!clus in cuprinsul actului nul posi#ilitatea conversiunii Inainte "e aparitia Noului Co" Civil, practica noastr, /u"iciar, ccc!li se pronuntase in acest sens, principiul conversiunii actelor /uri"ice $,sin"u-8i o aplicare constant,0 (N.&191&.*1&* $2N.1*$.&,21 I0 &%E3IBINA%II 2;6 Necesitate0 1nc)ein" un contract, p,r-ile urm,resc s, o#-in,, fiecare, o contrapresta-ie (n sc)im#ul a ceea ce ele se o#li$,0 &entru a 8ti cum urmeaz, s, se e!ecute o#li$a-iile asumate sau pentru a constata "ac, ele au fost e!ecutate (n "eplin, concor"an-, cu manifestarea voin-ei p,r-ilor la (nc)eierea contractului, este necesar ca fiecare clauz, contractual, 8i contractul (n (ntre$ul s,u s, fie corect interpretat0 &otrivit "ispozitiilor art01266 C0civ0+Contractele se interpreteaza "upa vointa concor"anta a partilor, iar nu "upa sensul literal al termenilor0+ Alineatul 2 al aceluiasi articol preve"e ca *la sta#ilirea vointei concor"ante se va tine seama, intre altele, "e scopul contractului, "e ne$ocierile purtate "e parti, "e practicile statornicite intre acestea si "e comportamentul lor ulterior inc)eierii contractului0+ Nece#itatea i%ter$ret4rii c!%tractului deriv4 di% ceri%-a de a cu%!a5te c!%-i%utul e6act al c!%tractului3 de a cu%!a5te v!i%-a real4 a $4r-il!r 1#e%#urile ace#tei v!i%-e2 0% t!at4 acurate-ea ei 5i #e%#ul e6act al c!%tractului $rivit ca ac!rd de v!i%-e' )ri% ur&are3 %u e#te #u"icie%t #4 #e cu%!a#c4 5i #4 #e i%ter$rete e c!rect ceea ce a vrut 5i la ceea ce #-a a%gajat "iecare $arteD #e cere a #e cu%!a5te e6act 5i ceea ce re ult4 di% v!i%-ele c!%t!$ite ale $4r-il!r 0 Numai astfel se poate "eslu8i sensul e!act al (ntre$ului contract care tre#uie s, fie concor"ant cu sensul fiec,rei voin-e (ncorporate (n el0 'ac, este necesar s, se interpreteze le$ea, normele "e "rept, opera-ie care se realizeaz, ori "e c.te ori se solu-ioneaz, o situa-ie concret,, pe #aza le$ii, cu at.t mai mult (a fortiori) este necesar s, se interpreteze contractul (nc)eiat cel mai a"esea "e c,tre persoane care nu au pre$,tire /uri"ic,0
;2

BHI Ci%e "ace i%ter$retarea c!%tractel!r' Interpretarea contractelor se face "e c,tre instan-ele /u"ec,tore8ti, care, pentru "eterminarea con-inutului opera-iei /uri"ice concrete, proce"eaz,, (nainte "e toate, la calificarea acestuia, (n raport "e cate$oriile /uri"ice re$lementate "e le$e, pentru c, fiecare specie "e contract este c.rmuit, "e re$uli proprii0 Acesta este primul act pe care instan-a (l (ntreprin"e (n ve"erea asi$ur,rii unei corecte interpret,ri a contractului0 II' REGULI N +ATERIA INTER)RETRII CONTRACTELOR 10 %e$uli $enerale 2;; %e$uli $enerale0 Interpret.n" contractul (n ve"erea sta#ilirii con-inutului lui prin "eslu8irea voin-ei reale a p,r-ilor, instan-a -ine seama "e urm,toarele reguli2 -prin interpretarea contractului instan-a urm,re8te s, sta#ileasc, voin-a real, a p,r-ilor ccc!lii, (n care scop se supun analizei at.t elementele intrinseci (cele ce rezult, "in conte!tul actului), c.t 8i elementele e!trinseci (cele "ate "e (mpre/ur,rile str,ine contractului, "ar care pot folosi la interpretarea lui)0 1n acela8i sens, practica /uri"ic, a sta#ilit *pentru corecta "eterminare a naturii contractului (000), este necesar a se sta#ili inten-ia p,r-ilor care rezult, "in con-inutul actului precum 8i "in (mpre/ur,rile "e fa-,+ccc!liii= -o#li$a-ia "e a ac-iona cu #un,-cre"in-, se su#(n-ele$e (n orice contract= -o#li$a-ia "e cola#orare (ntre p,r-i, (n ve"erea e!ecut,rii o#li$a-iilor n,scute "in contract, "e asemenea se su#(n-ele$e= -(n acela8i mo" prime8te consi"erare 8i o#li$a-ia p,r-ilor "e a $aranta presta-ia promis,0 B' Reguli $rivi%d i%ter$retarea clau el!r i%d!iel%ice 2;< %e$uli0 Clauzele in"oielnice se interpreteaz, potrivit urm,toarelor re$uli2 -instan-a poate (nl,tura titlul "at contractului "e c,tre p,r-i 8i poate "a calificarea cea mai potrivit, cu voin-a real, a acestora, "ac, ele au folosit termeni improprii sau am#i$ui pentru calificarea contractului, ori o parte "in clauzele contractului nu sunt suficient "eterminate= -"ac, o clauz, este suscepti#il, a primi "ou, sau mai multe (n-elesuri, instan-a o va interpreta mai "e$ra#, (n sensul (n care pro"uce efecte /uri "ice, iar nu in acela in care nu ar pro"uce niciunul, pentru c, este "e presupus c, p,r-ile au stipulat o clauz,, urm,rin" s,-8i asume an$a/amente /uri"ice2 actus interpretan"us est potius ut valeat Huam ut pereat=ccc!liv -c.n" o clauz, poate primi "ou, (n-elesuri, am#ele suscepti#ile "e a pro"uce efecte /uri"ice, ea se va interpreta (n (n-elesul ce se potrive8te mai #ine naturii si o#iectului contractului0Se tine seama, intre altele, "e impre/urarile in care in care a fost inc)eiat contractul, "e interpretarea "ata anterior "e parti0ccc!lv= -clauza in"oielnica se interpreteaza in favoarea celui care se o#li$a0ccc!lvi &otrivit art0 1 alin0 (1) "in 3e$ea nr0 1< O2AAA, repu#licat, (n #aza 3e$ii 65O2AA2, privin" clauzele a#uzive "in contractele (nc)eiate (ntre comercian-i 8i consumatori, clauzele contractuale tre#uie s, fie clare, f,r, ec)ivoc, pentru (n-ele$erea acestora nefiin" nevoie "e cuno8tiin-e "e specialitate0 1n caz "e "u#iu asupra interpret,rii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate (n favoarea consumatoruluiccc!lvii0 In sc)im#, stipulatiile inscrise in contractele "e a"eziune, se interpreteaza impotriva celui care le-a propus0ccc!lviiiAceasta re$ula presupune interpretarea clauzei in favoarea partii contractante care a"era la contractul cu continut presta#ilit0 F' I%ter$retarea clau el!r i%c!&$lete 2<A &roce"ee supletive0 )e%tru i%ter$retarea clau el!r i%c!&$let "!r&ulate #e "!l!#e#c $r!cedeele #u$letive de i%ter$retareccc!li!2 -"ac, p,r-ile au p,strat t,cerea (n privin-a unei anumite situa-ii care tre#uia re$lementat,, (nsemneaz, c, ele au (n-eles s, accepte aplicarea "ispozi-iilor supletive ale le$ii (n materia respectiv,= -(n cazul (n care p,r-ile p,streaz, t,cerea (n privin-a unei anumite situa-ii, iar le$ea permite, se va apela la o#icei, situa-ia respectiv, - nere$lementat, "e p,r-i - urm.n" a se rezolva potrivit o#iceiului= -"ac, nu se poate "escoperi voin-a real, a p,r-ilor prin folosirea re$u lilor 8i proce"eelor "e interpretare, se va recur$e la ec)itate, fiin" a"mis c, p,r-ile nu puteau urm,ri, un alt scop potrivnic ec)it,-ii0 Activitatea "e interpretare a contractelor este supus, controlului /uris"ic-ional ierar)ic superior (n privin-a situa-iilor "e fapt 8i (n le$,tur, cu sta#ilirea limitelor aplic,rii "ispozi-iilor le$ale supletive, o#iceiului 8i ec)it,-ii0
40 %e$ula *actus interpretan"us est potius ut valeat, Huam ut pereat+ 2<1 Conte!t0 '.n" eficien-, clauzelor contractuale care par, la prima ve"ere, a nu pro"uce efecte /uri"ice, re$ula *actus interpretan"us est potius ut valeat Huam ut pereat+ intereseaz, materia contractelor cccl0 Analiza acestei re$uli implic, "iscutarea inci"en-ei ei cu o serie "e institu-ii /uri"ice, printre care2 for-a o#li$atorie a contractelor 8i promisiunea pentru fapta altuia, interpretarea contractelor, o#iectul contractelor etc0 ;

2<2 Su#liniere0 For-a o#li$atorie a contractelor este su#liniat,, printre altele, "e principiul relativit,-ii efectelor contractului0 &otrivit acestui principiu, contractele pro"uc efecte numai (ntre p,r-ile (ntre care s-au (nc)eiat cccli, "ar privesc 8i av.nzii lor cauza0 Acest principiu nu este a#solut (n privin-a persoanelor c,rora contractele le sunt opoza#ile, c)iar "ac, se re-ine c,, potrivit le$iiccclii, *Contractul vala#il inc)eiat are putere "e le$e intre partile contractante+ Contractele sunt opoza#ile nu numai p,r-ilor care le-au (nc)eiat, ci, (n con"i-iile le$ii, 8i av.nzilor lor cauz, 8i c)iar ter-ilor0 2< 3ipsa caracterului imperativ0 'e aici, se (n-ele$e c, re$ula relativit,-ii efectelor contractului, cuprins, (n art0 12;A C0 civ0, nu este imperativ,cccliii0 %ezult, c,, (n lipsa caracterului imperativ al acestei re$uli, p,r-ile nu pot fi oprite ca "e comun acor" s, )ot,rasc, (mpotriva ei, (n "u#lu sens2 o#li$a-ia contractual, poate fi e!ecutat, "e un ter-= ter-a persoan, poate cere e!ecutarea o#li$a-iei, in cazurile special prevazute "e le$e0 cccliv 2<4 %aportare la consim-,m.nt0 @nul "intre elementele structurale ale contractului este *consim-,m.ntul partilor+ ccclv0 9#serv.n" (mpreun, e!isten-a unui consim-,m.nt vala#il 8i principiul relativit,-ii efectelor contractului, c)iar "ac, acest principiu nu are caracter imperativ, se ri"ic, c)estiunea "e a 8ti "ac, este vala#il, o#li$a-ia pe care 8i-o asum, cineva, promi-.n" pentru altul0 'e principiu, promisiunea care ar urm,ri s, "ea na8tere la o o#li$a-ie (n sarcina unui ter- este oprit, "e le$e su# sanc-iunea nulit,-ii a#solute0 &romisiunea pentru altul este permis, su# forma promisiunii pentru fapta altuia ccclvi 8i const, (n conven-ia prin care o parte promite fapta unui ter-, al c,rui acor" nu poate fi o#-inut (n momentul (nc)eierii contractului0 1n ceea ce prive8te promisiunea pentru fapta altuia, func-ioneaz, re$ula consensualit,-ii contractelor, pentru vali"itatea conven-iei fiin" suficient acor"ul "e voin-, al p,r-ilor0 Conven-ia nu este supus, vreunei con"i-ii "e form,, iar instan-a poate s, sta#ileasc, e!isten-a ei, "ac, nu rezult, e!pres "in inten-ia comun, a p,r-ilor, aplic.n" re$ulile ce $uverneaz, materia interpret,rii contractelor0 2<5 %aportare la re$ulile privin" interpretarea contractelor0 %e$ula *potius ut valeat Huam ut pereat+ poate fi (n-eleas, mai #ine "ac, ac-iunea ei este privit, prin prisma re$ulilor ce $uverneaz, interpretarea contractelor0 'intre re$ulile potrivit c,rora se face interpretarea, un interes "eose#it prezint, urm,toarea2 "ac, o clauz, este suscepti#il, "e "ou, sau mai multe (n-elesuri, ea se interpreteaz, mai "e$ra#, (n sensul care poate s, pro"uc, efecte /uri"ice, "ec.t (n sensul (n care nu ar pro"uce nici un efect0 Este $reu "e acceptat c, p,r-ile au stipulat o clauz, f,r, a fi "orit 8i urm,rit s, se pro"uc, efecte /uri"ice0 1n aceast, situa-ie, se aplic, re$ula actus interpretan"us est potius ut valeat Huam ut pereat ("ac, clauza poate primi "ou, (n-elesuri 8i am#ele sunt suscepti#ile "e a pro"uce efecte /uri"ice, ei i se va atri#ui (n-elesul care se va potrivi mai #ine cu natura contractului)0 2<6 %evenire0 &entru a avea (ntrea$a ima$ine asupra inci"en-ei re$ulii "e care ne ocup,m cu materia interpret,rii contractului, relu,m analiza promisiunii faptei unui ter-0 1n ipoteza (n care printr-o clauz, contractual, se promite fapta unui ter-, se poate aprecia c, o astfel "e clauz, este suscepti#il, "e "ou, (n-elesuri2 mai (nt.i, se poate sus-ine c, partea care a promis fapta ter-ei persoane nu s-a o#li$at la nimic "eci, clauza nu pro"uce nici un efect /uri"ic0 1n aceast, ipotez,, (ntre p,r-ile aparent contractante, nu se nasc raporturi /uri"ice civile, c,ci cel ce a promis fapta altuia nu s-a o#li$at, (n realitate, cu nimic= un al "oilea (n-eles al unei astfel "e clauze poate evi"en-ia o o#li$a-ie proprie a promitentului0 Este "e presupus c, promitentul, promi-.n" fapta ter-ei persoane, 8i-a asumat el (nsu8i o#li$a-ia personal, "e a "epune toate st,ruin-ele pentru a o#-ine "e la ter(n"eplinirea faptei promise0 1ntr-o astfel "e situa-ie se consi"er, c, o atare clauz, pro"uce unele efecte /uri"ice0 Numai (n acest sens tre#uie interpretat, o astfel "e clauz,, pentru c, nimeni nu poate fi crezut, (ntr-o conven-ie sinala$matic,, "e a nu se fi o#li$at cu nimic0 'ac, (ntr-o asemenea conven-ie promitentul nu s-ar o#li$a personal, conven-ia nu ar avea valoare /uri"ic,0 1ntr-o astfel "e situa-ie, promitentul 8i-a asumat o o#li$a-ie "e a face0 Aceast, o#li$a-ie se concretizeaz, (n st,ruin-ele 8i "ili$en-ele pe care promitentul le "epune pentru ca ter-ul s, s,v.r8easc, fapta promis, "e el0 Este evi"ent c, ter-ul poate s, se o#li$e sau s, nu se o#li$e 8i, (n m, sura (n care se o#li$,, el intr, (n raporturi /uri"ice civile "in care nasc, (n sarcina sa, o#li$a-ii ce retroactiveaz,0 'e aici concluzia c, promisiunea pentru fapta altuia nu constituie o a#atere "e la principiul relativit,-ii efectelor contractului, c,ci, "ac, ter-ul nu accept, a s,v.r8i fapta promis, "e promitent, el r,m.ne ca 8i (nainte, un simplu *penitus e!tranei+, nele$at cu nimic "e conven-ia (ntre celelalte p,r-i0 2<: %aportare la o#iectul contractului0 %e$ula *actus interpretan"us est potius ut valeat Huam ut pereat+ se "iscut, 8i (n le$,tur, cu o#iectul contractului0 C.n" este vor#a "e o o#li$a-ie "e a "a, presta-ia la care este o#li$at "e #itorul tre#uie s, priveasc, un lucru e!istent (n momentul (nc)eierii contractuluiccclvii, iar lucrul respectiv s, fie (n circuitul civil ccclviii, s, fie "eterminat ori "etermina#ilcccli!, la care se a"au$, faptul c,, cel ce transmite un "rept tre#uie s, fie titularul acelui "rept0 'ac,, (ns,, presta-ia prive8te un fapt personal al "e#itorului, faptul la care acesta s-a o#li$at tre#uie s, fie posi#il, c,ci impossi#ilium nulla o#li$atio, s, fie licit, s, prezinte interes pentru cre"itor 8i s, fie fapta proprie a celui ce se o#li$,0 Aceast, "in urm, cerin-, a o#iectului contractului face ca promisiunea pentru fapta altuia s, nu ai#, eficien-, /uri"ic,0 %e$ula *actus interpretan"us est potius ut valeat Huam ut pereat+ face (ns, ca, "ac, este vor#a "e o#li$a-ia "e a face, const.n" (n "epunerea tuturor "ili$en-elor pentru ca ter-ul s, e!ecute fapta promis,, promisiunea pentru fapta altuia s, poat, fi vala#il,, (n con"i-iile ar,tate0 Este, aici, o (ntrep,trun"ere a re$ulilor privin" cerin-ele ce tre#uie s, le (n"eplineasc, o#iectul contractului cu cele referitoare la interpretarea lui, (ntrep,trun"ere care nu poate fi privit, (n afara re$ulii la care ne referim0 2<; %aportare la conven-ia "e porte-fort0 %e$ula *actus interpretan"us est potius ut valeat Huam ut pereat+ mai e!plic, "e ce este permis, conven-ia "e porte-fort (conven-ia prin care "e#itorul a (n-eles s, promit, consim-,m.ntul altei persoane)0 Acestea sunt aspectele mai importante ale re$ulii analizate0 'esi$ur, analiza putea mer$e mai "eparte, evi"en-iin", prin compara-ie cu promisiunea pentru fapta ter-ei persoane, inci"en-a acestei re$uli cu cau-iunea 8i fi"e/usiunea0

;4

+. &0&$.&,& %9&$(*,& /( 1&4),(,& %9&$(0($& $2N.1*$.&,21 %(N*,*4-*.($& I0 &%E3IBINA%II 2<< Consi"era-ii intro"uctive0 Contractul sinala$matic na8te o#li$a-ii reciproce 8i cone!e pentru toate p,r-ile0 %eciprocitatea 8i cone!itatea o#li$a-iilor ce nasc "intr-un contract sinala$matic "etermin, urm,toarele reguli specifice2 -e!cep-ia ne(n"eplinirii contractului= -rezolu-ia pentru nee!ecutare= -riscurile contractuale0 E!cep-ia ne(n"eplinirii contractului 8i rezolu-ia pentru nee!ecutare se "iscut, pe planul culpei p,r-ilor (n le$,tur, cu e!ecutarea contractului, iar pro#lema riscului contractual se "iscut, (n le$,tur, cu imposi#ilitatea e!ecut,rii contractului, "atorat, unor cauze neimputa#ile p,r-ilor0 'intr-un alt punct "e ve"ere, se impune precizarea c, toate re$ulile specifice contractelor sinala$matice se "iscut, pe planul e!ecut,rii acestora, spre "eose#ire "e sanc-iunea nulit,-ii, care intervine pentru cauze le$ate "e formarea contractelor0 II' REGULILE ,)ECI<ICE CONTRACTELOR ,INALAG+ATICE 10 &#cepia nendeplinirii contractului a. /oiune AA No-iune0 9 parte poate refuza (n"eplinirea o#li$a-iei pe care 8i-a asumat-o, "ac, partea care pretin"e e!ecutarea acestei o#li$a-ii nu 8i-a e!ecutat-o pe a sa, ori nu se ofer, s, i-o e!ecute0 Altfel spus, p.r.tul poate refuza e!ecutarea o#li$a-iei cerute "e recla mant, "ac, acesta "in urm, nu 8i-a e!ecutat pe a sa ori nu se ofer, s, 8i-o e!ecute0 &roce".n" astfel, p.r.tul opune reclamantului e6ce$-ia %e0%de$li%irii c!%tractului (e!ceptio non a"impleti contractus)0 &rin invocarea acestei e!ceptii, partea care o invoca o#tine, fara interventia instantei, o suspen"are a e!ecutarii propriei o#li$atii, pana la momentul in care cealalta parte isi va in"eplinii propriile o#li$atii0Ime"iat ce aceasta parte isi va e!ecuta o#li$atia sa, efectul suspensiv al e!ceptiei "e nee!ecutare va inceta0cccl! b. 'undament A1 Fun"ament0 Fun"amentul e!cep-iei ne(n"eplinirii contractului re8a"e (n *voin-a prezumat, a p,r-ilor, care s-au an$a/at (ntr-un raport contractual sinala$matic numai (n consi"erarea faptului c, o#li$a-iile reciproce vor fi e!ecutate concomitent, "eoarece nu s-a sta#ilit un termen contractual pentru e!ecutarecccl!i0 Ba/oritatea autorilor $,sesc fun"amentul e!cep-iei "e nee!ecutare (n recipro citatea 8i inter"epen"en-a o#li$a-iilor n,scute "in contractele sinala$matice, cu alte cuvinte (n i"eea "e cauz,0 &otrivit acestei concep-ii, nee!ecutarea o#li$a-iilor "e c,tre una "in p,r-ile contractante, permite celeilalte p,r-i s, refuze e!ecutarea propriilor o#li$a-ii, "eoarece sunt lipsite "e cauz,0 S-a a/uns astfel, la concluziacccl!ii c, "u%da&e%tul real al e6ce$-iei de %ee6ecutare e#te $ri%ci$iul bu%eicredi%-e 5i ec;it4-ii3 0% ba a c4r!ra %ici u%a di%tre $4r-i %u $!ate #!licita celeilalte $4r-i e6ecutarea a%gaja&e%tel!r #ale3 "4r4 a !"eri 5i ea ceea ce dat!rea 40 Aceast, e!cep-ie reprezint,, (n ultim, instan-,, un mi/loc in"irect pentru a "etermina o parte s,-si e!ecute o#li$a-ie (n natur,0 c' C!%di-iile i%v!c4rii e6ce$-iei de %ee6ecutare A2 Con"i-iile invoc,rii e!cep-iei "e nee!ecutare0 Invocarea e!cep-iei "e nee!ecutare implic, (n"eplinirea urm,toarelor con"i-ii 2 a) !bliga-iile reci$r!ce ale $4r-il!r #4-5i aib4 te&eiul 0% acela5i ra$!rt juridic 0 Este, "eci, necesar
pentru invocarea e!cep-iei ca o#li$a-iile p,r-ilor s,-8i ai#, izvorul (n acela8i raport /uri"ic0 1n practica /u"iciar, francez, s-a "ecis c, un mecanic auto care, (n virtutea unei conven-ii, a efectuat, (n mo" succesiv, anumite repara-ii, costul acestor repara-ii nefiin"u-i ac)itat iar ma8ina i-a fost rea"us, (n ve"erea unei repara-ii suplimentare, va putea invoca e!cep-ia "e nee!ecutare, refuz.n" restituirea autoturismului, c.t timp costul ultimei repara-ii nu i-a fost ac)itat, "ar nu va putea, prin invocarea e!cep-iei, refuza restituirea, pe motiv c, nu i-au fost ac)itate costurile repara-iilor prece"entecccl!iii0 Este posi#il ca e!cep-ia "e nee!ecutare s, fie aplica#il, 8i (n situa-ia (n care o#li$a-iile p,r-ilor, "e8i se nasc "in contracte "iferite, s, fie, prin voin-a p,r-ilor, reciproce si inter"epen"ente, "up, cum este posi#il ca o#li$a-ii n,scute "in acela8i contract s, nu permit, invocarea e!cep-iei0 Su# acest aspect, tot (n practica /u"iciar, francez,, s-a "ecis c, este /ustificat refuzul restituirii unui autocar "e un mecanic auto, pe motiv "e neplat, a costurilor unor repara-ii anterioare, c.n" e!ist, un acor" $eneral privitor la repararea parcului auto al unui client,

;5

"ar 8i c, nu poate fi refuzat, plata facturii pentru consumul "e $az, pe motiv c, contorul "e $az ar func-iona "efectuos, iar sarcina (ntre-inerii ar reveni furnizoarei "e $aze (n temeiul aceluia8i contract cccl!iv0

#)

#4 e6i#te ! %ee6ecutare di% $artea celui di&$!triva c4ruia #e i%v!c4 e6ce$-ia de %ee6ecutare 0

%eferitor la aceast, con"i-ie, tre#uie ar,tat c,, partea care invoc, e!cep-ia nu este -inut, s, "ove"easc, c, nee!ecutarea se "atoreaz, culpei "e#itorului, fiin" suficient s, "ove"easc, o nee!ecutare, ceea ce (nseamn, c, "e#itorul tre#uie s, pro#eze c, nee!ecutarea se "atoreaz, unui caz e!onerator "e r,spun"ere civil,0 E!cep-ia poate fi invocat, nu numai (n cazul unei nee!ecut,ri totale a o#li$a-iilor contractuale, ci 8i (n cazul unei nee!ecut,ri par-iale, "eoarece o e!ecutare par-ial, nu reprezint, e!ecutarea o#li$a-iei, ci este (n realitate tot o nee!ecutare, situa-ie ce se "esprin"e 8i "in "ispozi-iile art0 11A1 Cec)iul Co" civ0, care consacr, principiul in"ivizi#ilit,-ii pl,-ii0 &otrivit acestui articol, cre"itorul nu poate fi silit s, primeasc, o parte "in "atorie, c)iar (n ipoteza unei "atorii in"ivizi#ile07ot astfel, art01516 "in Noul Co" civ0 preve"e ca 2WWCre"itorul are "reptul la in"eplinirea inte$rala, e!acta si la timp a o#li$atiei0WW @nii autori au afirmat c, nee!ecutarea par-ial, poate /ustifica numai o nee!ecutare tot par-ial, "in partea celui ce invoc, e!cep-ia, situa-ie impus, "e principiul #unei-cre"in-e, (n temeiul c,ruia replica nu tre#uie s, fie "ispropor-ionat, (n raport cu ac-iunea "e #az,, "up, cum, 8i (n "reptul penal, le$itima ap,rare tre#uie s, fie propor-ional, cu ataculcccl!v =

c) $artea 0&$!triva c4reia #e i%v!c4 e6ce$-ia #4 %u be%e"icie e de u% ter&e% $e%tru e6ecutarea $r!$riil!r !bliga-ii0 Evi"ent c,, "ac, p,r-ile au convenit asupra unui termen "e e!ecutare a uneia "intre o#li$a-iile
reciproce, acestea renun-, astfel la simultaneitatea "e e!ecutare a o#li$a-iilor 8i, (n consecin-,, nu mai e!ist, temei pentru invocarea e!cep-iei "e nee!ecutare0 A8a cum s-a afirmat (n "octrin, cccl!vi, apreciem 8i noi c, ceea ce este esen-ial, nu este simultaneitatea (n e!ecutarea o#li$a-iilor reciproce, ci ca partea (mpotriva c,reia se invoc, e!cep-ia s, nu fi #eneficiat "e un termen pentru e!ecutarea propriilor o#li$a-ii, astfel ca o#li$a-ia sa s, "evin, e!i$i#il, la o "at, ulterioar, celei "e care era -inut cel ce invoc, e!cep-i a0

") Nee6ecutarea #a %u #e dat!re e "a$tei i%#e#i a celui ce i%v!ca e6ce$tia3 "a$ta ce l-a i&$iedicat $e celalalt #a-#i e6ecute !bligatia0Astfel, "aca cel care invoca e!ceptia "e nee!ecutare a contractului a impie"icat-o
pe cealalta parte sa-si e!ecute o#li$atia, acesta savarseste un a#uz "e "rept a carui sanctiune ar putea fi refuzul ocrotirii "reptului care s-a nascut "in contractul respectiv cccl!vii0

d' E"ectele i%v!c4rii e6ce$-iei de %ee6ecutare A Efecte0 1n ceea ce prive8te efectele e!cep-iei "e nee!ecutare (ntre p,r-ile contractuale, este "e remarcat c, aceasta reprezint, u% &ijl!c de a$4rare care "uce la respin$erea ac-iunii partenerului contractual 0 &ractic, cel ce invoc, e!cep-ia recunoa8te crean-a celuilalt contractant (ns,, (8i suspen", e!i$i#ilitatea propriei o#li$a-ii p.n, la "ata c.n" partenerul contractual va e!ecuta o#li$a-iile ce-i revin "in contract0 &entru cel ce invoc, e!cep-ia "e nee!ecutare, efectele acesteia sunt compati#ile cu cele ale stipul,rii unui termen suspensiv, termen ce se va realiza (n momentul e!ecut,rii o#li$a-iei reciprocecccl!viii0 @n alt efect al invoc,rii e!cep-iei este acela "e a #e e6ercita $re#iu%i a#u$ra $arte%erului c!%tractual pentru e!ecutarea an$a/amentelor0 'e asemenea, e!cep-ia (n"epline8te 8i o "u%c-ie de gara%-ie, asem,n,toare cu cea (n"eplinit, "e "reptul "e reten-ie0 E6ce$-ia $!ate "i i%v!cat4 5i "a-4 de ter-i3 atu%ci c8%d ace5tia 5i-ar 0%te&eia $rete%-iile $e c!%tractul 0% care %u au "!#t e6ecutate de $arte%erul c!%tractual $re#ta-iile la care #-a !bligat' Ace#ta e#te ca ul credit!ril!r $arte%erului c!%tractual dac4 ar 0%cerca ca $e calea ac-iu%ii !blice #4 e6ercite dre$turile debit!rului l!r' 7ot astfel, e!cep-ia "e nee!ecutare s-ar putea invoca 8i fa-, "e cre"itorii c)iro$rafari care ar urm,ri, (n virtutea "reptului lor "e $a/ $eneral, un #un ce s-ar afla pe un temei contractual (n m.inile celui ce invoc, e!cep-ia0 ?. 1ezoluia 6rezolutiune D reziliere7 pentru nee#ecutare a0 No-iune0 Justificare 8i caracter retroactiv A4 %e$lementare /uri"ic,0 Noul Co" Civil re$lementeaza institutia rezolutiunii pe parcursul a sase articole si anume art0154<-15540 &otrivit art0154< C0civ0 ZDaca %u cere e6ecutarea #ilita a !bligatiil!r c!%tractuale3 credit!rul are dre$tul la re !lutiu%ea #au3 du$a ca 3 re ilierea c!%tractului3 $recu& #i la dau%e i%tere#e3 daca i #e cuvi%/' Alineatul 2 al aceluiasi art0 sta#ileste ca ZRe !lutiu%ea $!ate avea l!c $e%tru ! $arte a c!%tractului3 %u&ai atu%ci ca%d e6ecutarea #a e#te divi ibila' 'e asemenea, in cazul contractului plurilateral, nein"eplinirea "e catre una "intre parti a o#li$atiei nu atra$e rezolutiunea contractului fata "e celelalte parti, cu e!ceptia cazului in care prestatia nee!ecutata tre#uia, "upa circumstante, sa fie consi"erata esentiala+0

;6

In ceea ce priveste mo"ul "e operare, rezolutiunea poate fi "ispusa la cerere "e catre instanta, poate fi "eclarata unilateral "e catre partea interesata si in cazurile prevazute "e le$e sau "aca partile au convenit astfel, rezolutiunea poate opera "e plin "rept0cccl!i! A5 'efini-ie0 % ca ul 0% care ! $arte a c!%tractului #i%alag&atic %u-5i e6ecut4 !bliga-ia ce 5i-a a#u&at-!3 cealalt4 $arte $!ate3 "ie #4 !$u%4 e6ce$-ia %ee6ecut4rii c!%tractului3 "ie #4 cear4 de#"ii%-area c!%tractului 1re !lu-ia $e%tru %ee6ecutare2' %ezolu-iunea este, a8a"ar, o cale "e "esfiin-are, cu efect retroactiv a contractelor sinala$matice ca urmare a nee!ecut,rii uneia "in o#li$a-iile care-8i servesc reciproc "e cauz,0
'octrina a mai "efinit rezolu-iunea ca *o sanc-iune care const, (n "esfiin-area cu efect retroactiv a contractului sinala$matic cu e!ecu-ie instantanee, la cererea unei p,r-i pentru nee!ecutarea culpa#il, "e c,tre "e#itor a o#li$a-iei sale+cccl!!0 %ezolu-iunea ca 8i e!cep-ia "e nee!ecutare este o institu-ie prin care se sanc-ioneaz, nee!ecutarea o#li$a-iilor asumate prin contract0 Cu toate acestea, cele "ou, institu-ii se "iferen-iaz, prin urm,toarele2 a) 1n ceea ce prive8te "omeniul "e aplicare, rezolu-iunea se (nt.lne8te e!clusiv la contractele sinala$matice, pe c.n", a8a cum am ar,tat "e/a, e!cep-ia "e nee!ecutare are un "omeniu mai lar$ "e aplica#ilitate= #) %ezolu-iunea unui contract intervine numai (n cazul (n care nee!ecutarea o#li$a-iilor contractuale se "atoreaz, culpei "e#itorului, pe c.n" e!cep-ia "e nee!ecutare (8i $,se8te aplica#ilitatea 8i (n ipoteza (n care nee!ecutarea o#li$a-iilor uneia "in p,r-i se "atoreaz, unui caz fortuit sau "e for-, ma/or,, care (mpie"ic, temporar e!ecutarea o#li$a-iei "e#itorului= c) 1n ceea ce prive8te efectele pe care le pro"uc, tre#uie o#servat c, rezolu-iunea "uce la "esfiin-area contractului cu restituirea presta-iilor, pe c.n" e!cep-ia "e nee!ecutare "etermin, "oar suspen"area efectelor contractului, situa-ie ce va (nceta la momentul (n care cel (mpotriva c,ruia se invoc, e!cep-ia va e!ecuta sau se va "eclara $ata s,-8i e!ecute propriile o#li$a-ii0 A6 Justificare0 1n contractele sinala$matice, "atorit, reciprocit,-ii 8i cone!it,-ii o#li$a-iilor ce se nasc "in aceste contracte, o#li$a-ia unei p,r-i constituie cauza /uri"ic, a o#li$a-iei celeilalte p,r-i0 &artea (n privin-a c,reia nu s-a e!ecutat are ale$erea s, ceara fie e!ecutarea silita a o#li$atiilor, c.n" aceasta este posi#ilcccl!!i, fie s, cear, rezolutiunea sau rezilierea contractului cu "aune interese, "aca i se cuvin0 Cu toate acestea, cre"itorul nu are "reptul sa ceara rezolutiunea contractului atunci can" nee!ecutarea este "e mica insemnatate0El are totusi "reptul la o re"ucere proportionala a prestatiei sale, "aca aceasta este posi#ila0In situatia in care nu este posi#ila o re"ucere a prestatiilor sale, cre"itorul poate sa ceara "oar "aune-interese0 cccl!!ii Ca o aplica-ie a rezolu-iunii (n cazul contractelor "e v.nzare-cump,rare cu clauz, "e (ntre-inere, (n practica s-a statuat, *c, se poate cere "e c,tre cre"itor rezolu-iunea o#li$a-iei (n "ez",un,ri ec)ivalente, care cap,t, caracterul unei presta-ii perio"ice, "ar numai "ac, instan-a constat, c, "e#itorul are vreo culp, (n e!ecutarea contractului+0 7ot astfel, s-a sta#ilit c,, "ac,, "atorit, relei-cre"in-e a unei p,r-i, e!ecutarea (n natur, nu este posi#il,, instan-a este (n"rept,-it, s, sta#ileasc, e!ecutarea o#li$a-iei prin ec)ivalent, (nlocuin" o#li$a-ia "e a presta (ntre-i nerea (n natur, cu o#li$a-ia "e a pl,ti o sum, "e #ani e$al, cu valoarea (ntre-inerii0

F:IE"ectele re !lutiu%ii'%ezolu-ia are caracter retroactiv0&otrivit art01554 al01 C0civ0+Contractul "esfiintat prin rezolutiune se consi"era ca nu a fost nicio"ata inc)eiat+0 &rin rezolu-ie, contractul este "esfiin-at cu efect retroactiv, a"ic, "in momentul (nc)eierii lui (e! tunc)0 'in faptul c,, "atorit, efectului retroactiv al rezolu-iunii, contractul se consi"er, "esfiin-at pe "ata (nc)eierii lui, rezult, urm,toarele c!%#eci%-e2 -prin rezolutiune, "aca prin le$e nu se preve"e altfel, fiecare parte este tinuta sa restituie celeilalte parti prestatiile primite0cccl!!iii -"repturile consfin-ite ter-ilor "e c,tre "o#.n"itorul #unului se vor "es fiin-a 8i ele cu efect retroactiv , potrivit re$ulii resoluto iure "antis resolvitur ius accipientis, ter-ul "e #un,-cre"in-, #eneficiin" "e efectele posesiunii "e #un,-cre"in-,, (n sensul c, "evine proprietarul fructelor 8i c)iar al #unurilor, "up, "istinc-ia cunoscut,2 "ac, este vor#a "e #unuri imo#ile, "evine proprietar prin uzucapiune, (n con"i-iile le$ii= "ac, este vor#a "e #unuri mo#ile, acestea sunt consi"erate a fi proprietatea celui ce le pose",= -efectul retroactiv al rezolu-iunii nu afecteaz, actele "e conservare 8i actele "e a"ministrare f,cute "e ter-i0 -rezolutiunea nu pro"uce efecte asupra clauzelor referitoare la solutionarea "iferen"elor ori asupra celor care sunt "estinate sa pro"uca efecte c)iar in caz "e rezolutiune0cccl!!iv b' <!r&e
A; Forme0 3a prima ve"ere, s-ar p,rea c, rezolu-iunea nu poate fi "ec.t /u"iciar,, "esfiintarea contractului tre#uin" sa se ceara inaintea /ustitei, (ns, cum normele care re$lementeaz, rezolu-iunea, nu au un caracter imperativ, p,r-ile vor putea s, stipuleze con"i-iile (n care va opera "esfiin-area prin acor"ul p,r-ilor a conven-iei0 &rin aparitia Noului Co" civ0 le$iuitorul a re$lementat prin interme"iul "ispozitiilor art0155A mo"ul "e operare al rezolutiunii realizan" in acelasi timp, in mo" in"irect, si o clasificare a acesteia in rezolutiune /u"iciara si rezolutiune conventionala0

;:

Alaturi "e rezolutiunea /u"iciara si cea conventionala, mai e!ista si un al treilea fel "e rezolutiune cccl!!v 2 este vor#a "espre rezolutiunea "e plin "rept a contractului "e vanzare cumparare prevazuta e!pres in unele te!te ale Co"ului civil0In acest sens art01:25 Noul Co" Civ0 re$lementeaza un caz "e rezolutiune le$ala a contractului0 7re#uie facuta precizarea ca, raportat la "ispozitiile vec)iului co" civil, rezolu-iunea /u"iciar, constituia re$ula, iar rezolu-iunea conven-ional,, e!cep-ia0 Aparitia Noului co" civ0 a"uce insa mo"ificari in acest sens, si anume rezolutiunea conventionala reprezinta re$ula in aceasta materiecccl!!vi, fiin" "enumita si rezolutiune unilaterala si re$lementata in mo" e!pres "e "ispozitiile art0 1552 Noul Co" civ0, iar rezolutiunea /u"iciara reprezinta e!ceptia0

9' Re !lu-iu%ea judiciar4' 'octrina /uri"ica "efineste rezolutiunea /u"iciara ca fiin" re !lutiu%ea $r!%u%tata de i%#ta%tele de judecata la cererea u%eia di%tre $arti3 ca ur&are a %ee6ecutarii !bligatiei celeilalte $arti di% cau e i&$utabile ace#teia'cccl!!vii %ezolu-iunea /u"iciar, este rezolu-ia care se pronun-, "e instan-a "e /u"ecat,, "ac, sunt (n"eplinite urm,toarele c!%di-ii7 -una "intre p,r-i nu 8i-a e!ecutat o#li$a-ia contractual,0 In functie "e nee!ecutarea o#li$atiei N totala sau partiala N vom fi in prezenta unei rezolutiuni totale sau partiale, "upa caz0'istinctia este necesara "eoarece in cazul rezolutiunii totale se pro"uce restitutio in inte$rum, iar in cazul rezolutiunii partiale se pro"uce partium restitutio0cccl!!viii nee!ecutarea o#li$a-iei se "atoreaz, culpei "e#itorului= 'aca nee!ecutarea o#li$atiei se "atoreaza unei cauze fortuite, nu se va putea "iscuta "e o rezolutiune a contractului ci "oar "e un risc contractual conform principiului res perit "e#itor0 -rezolu-iunea a fost cerut, "e c,tre partea care are interes s, "esfiin -eze contractul (ea nu opereaz, "e plin "rept)cccl!!i!= -rezolu-iunea se pronun-, "e c,tre instan-a "e /u"ecat,= -ac-iunea (n rezolu-iune este, (n ultim, instan-,, o ac-iune (n responsa #ilitate contractual,, ceea ce reclam, punerea (n (nt.rziere a "e#itoruluicccl!!!0 Instan-a /u"ec,toreasc, constat.n" (n"eplinirea acestor con"i-ii urmeaz, s, pronun-e rezolu-iunea contractului sau, -in.n" cont "e circumstan-ele cauzei, poate s, acor"e p.r.tului un termen "e $ra-ie pentru e!ecutarea o#li$a-iei0&artea (n culp, are posi#ilitatea, spre a evita rezolu-iunea contractului s, e!ecute presta-iile "atorate pe tot parcursul procesului, inclusiv (n faza c,ilor "e atac0 Noul Co" Civil, prin interme"iul "ispozitiilor art0154< al0(1) "ispune o#li$area la "aune-interese a partii "in culpa careia s-a rezolutionat contractul0 'octrina /uri"ica "efineste "aunele-interese ca reprezentan" "espa$u#iri #anesti la plata carora "e#itorul este o#li$at prin )otarare /u"ecatoreasca in scopul repararii pre/u"iciilor cauzate cre"itorului prin nee!ecutarea o#li$atiilor sale contractuale sau prin e!ecutarea lor "efectuoasa ori cu intarziere0cccl!!!i B' Re !lu-iu%ea c!%ve%-i!%al4'Noul co" civil re$lementeaza rezolutiunea conventionala prin interme"iul articolelor 1552 si 155 , referin"u-se la rezolutiunea unilaterala si la pactele comisorii0 'EFINI7IE0%ezolu-iunea conven-ional, este re !lu-iu%ea #ti$ulat4 de $4r-i 0% 0%#45i c!%tractele ce le 0%c;eie3 (n ve"erea (nl,tur,rii inconvenientelor pe care le reprezint, rezolu-iunea /u"iciar,2 pier"erea "e timp, c)eltuielile mari etc0 %ezolutiunea contractului poate avea loc printr-o notificare scrisa a "e#itorului atunci can" partile au convenit astfel, can" "e#itorul se afla "e "rept in intarziere ori can" acesta nu a e!ecutat o#li$atia in termenul fi!at prin punerea in intarziere0 'eclaratia "e rezolutiune tre#uie facuta in termenul "e prescriptie prevazut "e le$e pentru actiunea corespunzatoare acesteia, si in toate cazurile aceasta se inscrie in cartea funciara sau in alte re$istre pu#lice, pentru a putea fi opoza#ila tertilor, "evenin" irevoca#ila "e la "ata comunicarii ei catre "e#itor0cccl!!!ii Spre "eose#ire "e Cec)iul Co" Civ0 In care rezolutiunea /u"iciara era re$ula, iar rezolutiunea conventionla reprezenta e!ceptia, le$iuitorul, $ri% ad!$tarea N!ului C!d Civ'3 i%ver#ea a acea#ta !rdi%e da%d re !lutiu%ii c!%ve%ti!%ale caracterul de regula3 i% ti&$ ce re !lutiu%ea judiciara !$erea a d!ar i% acele ca uri i% care #e i&$u%e de#"ii%tarea c!%tractului #i i% care $artile c!%tracta%te %u au i%#erat clau e re !lut!rii e6$re#e0cccl!!!iii c. 9actele comisorii A<No-iune0 Clau a $ri% care #e #ti$ulea 4 re !lu-ia c!%ve%-i!%al4 a c!%tractului #e %u&e5te $act c!&i#!riu0 &rin astfel "e clauze, partile, prin vointa lor e!presa inlocuiesc rezolutiunea /u"iciara cu o clauza rezolutorie conventionala0cccl!!!iv &otrivit art0155 al01 C0civ0+&actul comisoriu pro"uce efecte "aca preve"e, in mo" e!pres, o#li$atiile a caror nee!ecutare atra$e rezolutiunea sau reziliera "e "rept a contractului+0

;;

1A>ra"e0 &actele comisorii se "iferen-iaz, pe $ra"e, (n func-ie "e efectele pe care le au, "up, cum urmeaz,2 )actul c!&i#!riu de gradul I e#te clau a c!%tractual4 $ri% care $4r-ile $rev4d c4 0% ca ul 0% care u%a di%tre ele %u-5i e6ecut4 $re#ta-iile ce le dat!rea 43 c!%tractul #e de#"ii%-ea 4 0 Aceast, clauz, nu este, "e fapt, "ec.t o reiterare a con"i-iei rezolutorii tacite, fiin" astfel lipsit, "e relevan-,, ceea ce (nseamn, c,, rezolu-iunea continu, s, fie una /u"iciar,, urm.n" ca aprecierea 8i pronun-area asupra ei s, se fac, "e c,tre instan-a "e /u"ecat,= )actul c!&i#!riu de gradul II e#te clau a $ri% care $4r-ile c!%vi% ca3 0% ca ul 0% care u%a di%tre ele %u-5i va e6ecuta !bliga-ia3 cealalt4 $arte e#te 0%drituit4 #4 c!%#idere c!%tractul ca de#"ii%-at' %eferitor la acest pact comisoriu, "octrina a apreciat (n mo" /ust c, *o asemenea clauz, este interpretat, (n sensul c, rezolu-iunea va opera pe #aza "eclara-iei unilaterale "e rezolu-iune a p,r-ii interesate+cccl!!!v0 Instan-a nu va putea s, acor"e termen "e $ra-ie, (ns, va avea posi#ilitatea s, verifice, la sesizarea p,r-ii care nu 8i-a e!ecutat o#li$a-ia, e!isten-a clauzei privin" pactul comisoriu sau s, constate c,, "e8i o#li$a-ia nu a fost (n"eplinit, (n termen, totu8i ea a fost e!ecutat, (nainte "e a fi avut loc "eclara-ia "e rezolu-iune, a8a (nc.t instan-a, "e8i nu poate acor"a un nou termen "e $ra-ie, poate totu8i, s, constate c, rezolu-iunea nu a avut loc= )actul c!&i#!riu de gradul III c!%#t4 0% clau a $ri% care $4r-ile $rev4d3 c4 0% ca ul 0% care u%a di%tre ele %u-5i e6ecut4 !bliga-iile #ale3 c!%tractul #e c!%#ider4 de#"ii%-at de dre$t' 1n aceast, situa-ie, instan-a nu poate s, acor"e un termen "e $ra-ie 8i nici s, aprecieze "ac, rezolu-iunea este sau nu oportun,0 %ezolu-iunea nu va opera, (ns,, "ac, o#li$a-ia a fost e!ecutat, "up, (mplinirea termenului, "ar anterior punerii (n (nt.rziere a "e#itorului, "eoarece (n sistemul nostru "e "rept, a/un$erea la termen a unei o#li$a-ii nee!ecutate nu este suficient, pentru a pune pe "e#itor (n (nt.rzierecccl!!!vi0 )actul c!&i#!riu de gradul I( e#te clau a c!%tractual4 $ri% care $4r-ile $rev4d3 c4 0% ca ul %ee6ecut4rii !bliga-iei3 c!%tractul #e de#"ii%-ea 4 de dre$t3 "4r4 a &ai "i %ece#ar4 $u%erea 0% 0%t8r iere 5i "4r4 i%terve%-ia i%#ta%-ei de judecat4' 1n cazul e!isten-ei unei astfel "e clauze contractul se "esfiin-eaz, "e plin "rept, (n momentul a/un$erii la termen a o#li$a-iei nee!ecutate0 Cu toate acestea, cre"itorul poate s, opteze (ntre rezolu-iunea contractului 8i e!ecutarea o#li$a-iei, e!plica-ia fiin" aceea c, rezolu-iunea conven-ional, este stipulat, e!clusiv (n favoarea cre"itoruluicccl!!!vii0 1n cazul (n care pactul comisoriu nu preve"e (n mo" e!pres rezolu-iunea contractului f,r, c)emare (n /u"ecat,, urmeaz, ca aceasta nu opereaz, "ec.t "ac, "e#itorul a fost c)emat (n /u"ecat,cccl!!!viii0 C)iar "up, intro"ucerea unei ac-iuni (n rezolu-iunea unui contract, pentru ne(n"eplinirea o#li$a-iilor, contractul su#zist, 8i "e#itorul poate s, previn, rezolu-iunea, e!ecut.n"u-8i o#li$a-iile, numai p.n, la pronun-area unei )ot,r.ri "efinitivecccl!!!i!0 Ac-iunea (n rezolu-iune poate fi intro"us, "e partea (n privin-a c,reia an$a/amentul nu s-a realizat precum 8i "e av.nzii ei cauz,0 Instan-ele /u"e c,tore8ti s-au pronun-at 8i (n le$,tur, cu pro#lema "ac, ac-iunea (n rezolu-iune poate fi intro"us, "e mo8tenitorul p,r-ii contractante c.n" presta-ia are un caracter personal statu.n"u-se c,, "e8i "reptul la (ntre-inere este un "rept personal netransmisi#il prin succesiune, totu8i acest caracter $eneral al crean-ei "e (ntre-inere nu influen-eaz, caracterul patrimonial al ac-iunii (n rezolu-iunea contractului "e v.nzare-cump,rare cu clauz, "e (ntre-inere pentru nee!ecutarea o#li$a-iei fa-, "e #eneficiarccc!c0 d. 1ezilierea contractelor 11No-iune0In Noul Co" Civil, se"iul acestei materii este re$lementat "e art0154<-15540 % ca ul 0% care #e cere de#"ii%-area c!%tractel!r #i%alag&atice cu e6ecutare #ucce#iv43 %u !$erea 4 re !lu-iu%ea3 ci re ilierea l!r' De!#ebirea 0%tre re !lu-iu%e 5i re iliere c!%#t4 0% "a$tul c43 $e c8%d re !lu-iu%ea de#"ii%-ea 4 cu e"ect retr!activ c!%tractul 1e6 tu%c23 re ilierea de#"ace c!%tractul %u&ai $e%tru viit!r 1e6 %u%c23 %u 5i $e%tru trecut' Spre "eose#ire "e rezolutiune, in cazul contractelor cu e!ecutare succesiva, cre"itorul are "reptul sa ceara rezilierea contractului, c)iar "aca o#li$atia nee!ecutata este "e mica insemnatate, "ar are un caracter repetat09rice stipulatie contrara in acest sens este consi"erata nula0ccc!ci 'ispozitiile art01552 "in Co"ul civil privin" notificarea "e#itorului se aplica si in cazul rezilierii unilaterale a contractului0 Ne0%de$li%irea di% cul$a debit!rului a !bliga-iei #ale a#u&at4 $ri%tr-u% c!%tract de v8% arecu&$4rare %u atrage re ilierea3 ci re !lu-iu%ea ace#tuia3 c;iar dac4 !bliga-ia #e e"ectuea 4 0% ti&$ 1c!%ve%i%du-#e ca $lata #4 #e "ac4 0% rate !ri 0% ca ul 0%#tr4i%4rii cu clau 4 de 0%tre-i%ere23 de!arece e"ectul $ri%ci$al al actului - #tr4&utarea dre$tului de $r!$rietate #au al altui dre$t real - #e $r!duce

;<

.u%! ictu/' Actul #e va de#"ii%-a deci3 retr!activ3 ceea ce atrage .e! i$#!/ re#tabilirea #itua-iei a%teri!are' 'esfiintarea contractului pe cale "e reziliere poate avea loc prin conventia partilor sau pe cale unilaterala, prin manifestarea "e vointa a partii interesate0 )r!&i#iu%ea de a c!%tracta' &rin aparitia Noului Co" civil, le$iuitorul trateaza aceasta operatiune /uri"ica in ca"rul "ispozitiilor art012:<0 &romisiunea "e a contracta este acor"ul preala#il al partilor, privin" inc)eierea in viitor a unui contract0&romisiunea "e a contracta este, "eci, un contract care tre#uie sa in"eplineasca toate con"itiile "e vali"itate cerute "e le$e si sa cuprin"a toate elementele si clauzele esentiale ale viitorului contract0 &romisunea "e a contracta nu poate fi revocata, ea stin$an"u-se numai prin implinirea termenului pentru care a fost stipulata, ori prin pieirea lucrului la care se referea contractul a carui inc)eiere a fost promisa sau in con"itiile in care, "e re$ula, se stin$ o#li$atiile contractuale0 Ca atare situatie, le$iuitorul a statuat prin interme"iul "ispozitiilor art012:< C0civ0, ca in caz "e nee!ecutare a promisiunii "e a contracta, #eneficiarul are "reptul sa ceara "aune-interese0 7ot astfel, atunci can" natura contractului o permite, iar con"itiile prevazute "e le$e pentru vali"itatea acestuia sunt in"eplinite, instanta "e /u"ecata, la cererea partii care si-a in"eplinit propriile o#li$atii, poate pronunta o )otarare care sa tina loc "e contract atunci can" promitentul refuza sa inc)eie contractul promis0ccc!cii F' Ri#curile c!%tractuale a. /oiune 12No-iune0 'ac,, "intr-o (mpre/urare in"epen"ent, "e voin-a p,r-ilor, una "intre ele se afl, (n imposi#ilitate "e a-8i e!ecuta o#li$a-ia, se ri"ic, c)estiunea "e a 8ti "ac, cealalt, parte este -inut, s,-8i e!ecute o#li$a-ia sau este li#erat, "e o#li$a-ie0 Altfel spus, se pune pro#lema "e a 8ti cine suport, riscul consecin-elor ce "ecur$ "in imposi#ilitatea e!ecut,rii o#li$a-iei "e c,tre una "in p,r-i0 b. 1egula i e#cepia n materie F9FRegul4' 'e re$ul,, cel ce suport, riscul (cel care pier"e) este "e#itorul o#li$a-iei imposi#il "e e!ecutat2 res perit "e#itori0 Cre"itorul, "atorit, imposi#ilit,-ii e!ecut,rii ei, r,m.ne o#li$at s,-8i e!ecute o#li$a-ia sa atunci c.n", potrivit le$ii, el va suporta riscul2 res perit cre"itori0 Aceast, "in urm, situa-ie se (nt.lne8te (n cazuri foarte rare, este, "eci, o e!cep-ie "e la re$ula res perit "e#itori0 141n contractele sinala$matice0 &roprie contractelor sinala$matice, regula ri#cului c!%tractual %u caracteri ea 4 5i $e cele u%ilaterale3 de!arece i&$!#ibilitatea de e6ecutare liberea 4 $e debit!r3 iar credit!rul %u $!ate ridica $rete%-ii 0&$!triva lui' 1n contractele sinala$matice, tocmai "atorit, caracterului lor sinala$matic, se "esfiin-eaz, o#li$a-ia corelativ, celei imposi#il "e e!ecutat, ceea ce ec)ivaleaz, cu li#erarea "e "atorie a p,r-ii care ar putea s,-8i e!ecute o#li$a-ia0 )ri% ur&are3 dac4 u%a di%tre $4r-i %u-5i $!ate 0%de$li%i !bliga-ia dat!rit4 u%ui ca "!rtuit #au de "!r-4 &aj!r43 cealalt4 $arte va "i liberat4 de !bliga-ia #a c!relativ43 ri#cul #u$!rt8%dul $artea care #e a"l4 0% i&$!#ibilitatea de a-5i e6ecuta !bliga-ia 1debit!rul !bliga-iei i&$!#ibil de e6ecutat2' 151n contractele translative "e proprietate0Cec)iul Co" Civ preve"ea ca in contractele translative "e proprietate
re$ula este c, riscul (l suport, proprietarul2 res perit "omino0Aceasta re$ula reprezinta o e!ceptie "e la principiul res perit debitori, asociin" transferul "e proprietate cu sarcina riscurilor0&otrivit acestei re$uli sunt posi#ile urm,toarele situa-ii2 -"ac, contractul translativ "e proprietate prive8te transmiterea "reptului "e proprietate asupra unui #un cert, atunci "reptul "e proprietate se transmite "in momentul (nc)eierii contractului 8i, "eci, "o#.n"itorul contractului suport, riscul contractual, c)iar "ac, #unul nu-i fusese pre"at0 &otrivit "ispozi-iilor art0 12<5 vec)iul Co" civ0 VWvin"erea e perfect, (ntre p,r-i 8i proprietatea se str,mut, "e la cump,r,tor la v.nz,tor (n"at, ce p,r-ile s-au (nvoit asupra lucrului 8i asupra pre-ului, "e8i lucrul (nc, nu se va fi pre"at 8i pre-ul (nc, nu se va fi num,ratWW0 Aceeasi i"ee este consacrata si in "ispozitiile Noului Co" Civ0 care prin interme"iul art0 16:4 "ispune 2WWCu e!ceptia cazurilor prevazute "e le$e ori "aca "in vointa partilor nu rezulta contrariul, proprietatea se stramuta "e "rept cumparatorului "in momentul inc)eierii contractului, c)iar "aca #unul nu a fost pre"at ori pretul nu a fost platit inca0WW

)ri% ur&are3 la ace#te c!%tracte dre$tul de $r!$rietate #e tra%#&ite de la i%#trai%at!r la d!ba%dit!r i% &!&e%tul i%c;eierii c!%tractului3 c;iar daca $redarea lucrului catre d!ba%dit!r ar "i "!#t a&a%ta0

<A

'e la re$ula res perit domino, este consacrata ! #i%gura e6ce$tia prevazuta "e art012:4 Noul Co"0Civ si 16 4 Noul Co" Civ0 ca%d ri#cul $ieirii "!rtuite e#te #u$!rtat de i%#trai%at!r0 7re#uie a"us in "iscutie si aspectul ca in conceptia Noului Co" Civ0 in ca"rul contractelor translative "e proprietate este consacrata re$ula res perit debitori0ccc!ciii&rin urmare, raportat la "ispozitiile art012:4 Noul Co" Civ0 2WWIn lipsa "e stipulatie contrara, cat ti&$ bu%ul %u e#te $redat3 ri#cul c!%tractului ra&a%e i% #arci%a debit!rului !bligatiei de $redare3 c;iar daca $r!$rietatea a "!#t tra%#"erata d!ba%dit!rului'I% ca ul $ieirii "!rtuite a bu%ului3 debit!rul !bligatiei de $redare $ierde dre$tul la c!%tra$re#tatie3 iar daca a $ri&it-!3 e#te !bligat #a ! re#tituie' Cu toate acestea, cre"itorul pus in intarziere preia riscul pieirii fortuite a #unului0El nu se poate li#era c)iar "aca ar "ove"i ca #unul ar fi pierit si "aca o#li$atia "e pre"are ar fi fost e!ecutata la timp0WW -dac4 e#te v!rba de c!%tracte #!le&%e3 dre$tul de $r!$rietate a#u$ra lucruril!r certe #e tra%#&ite %u di% &!&e%tul c8%d $4r-ile c!%#i&t3 ci di% &!&e%tul 0%de$li%irii ceri%-el!r de #!le&%itate i&$u#e de lege3 ceea ce "ace ca 5i ri#cul #4 #e tra%#&it4 la d!b8%dit!r t!t 0% ace#t &!&e%t= -dac4 $4r-ile3 0%c;ei%d c!%tractul3 $ri% c;iar acel c!%tract #tabile#c ! dat4 ulteri!ar4 c8%d #e va tra%#&ite dre$tul de $r!$rietate de la 0%#tr4i%4t!r la d!b8%dit!r3 ri#cul #e va tra%#&ite3 c;iar dac4 e#te v!rba de u% bu% cert3 %u de la data 0%c;eierii c!%tractului3 ci de la data #tabilit4 de $4r-i3 ca "ii%d cea la care #e tra%#"er4 dre$tul de $r!$rietate = -c8%d c!%tractele #e re"er4 la bu%uri ge%erice 1bu%uri de ge%23 dre$tul de $r!$rietate a#u$ra ace#t!ra %u #e tra%#&ite de la 0%#tr4i%4t!r la d!b8%dit!r di% &!&e%tul 0%c;eierii c!%tractului3 ci %u&ai di% &!&e%tul i%dividuali 4rii3 c!%creti 4rii ace#t!r bu%uri, ceea ce "ace ca 5i ri#cul c!%tractual #4 #e tra%#&it4 de la 0%#tr4i%4t!r la d!b8%dit!r t!t di% ace#t di% ur&4 &!&e%t ' &rin
urmare, "ac, lucrul piere mai (nainte "e a fi fost in"ivi"ualizat, riscul (l suport, (nstr,in,torul, "eoarece lucrul care a fost "eterminat numai prin cate$oria "in care face parte se consi"er, c, nu poate pieri2 $enera non pereunt0 &otrivit art012: al01 Noul Co" Civ0, "repturile reale asupra unor asemenea #unuri se constituie si se transmit nu prin simplul acor" "e vointa, ci numai in momentul in care #unurile "e $en au fost in"ivi"ualizate0 161n contractele (n care transferul propriet,-ii este afectat "e o con"i-ie0 1n cazul (n care #unul - o#iect al contractului - piere fortuit (ntre "ata (nc)eierii contractului 8i momentul realiz,rii con"i-iei (pen"ente con"itione), suportarea riscurilor contractuale tre#uie analizate "iferit, "up, cum transmiterea propriet,-ii este afectat, "e o con"i-ie suspensiv, sau "e o con"i-ie rezolutorie0 1n situa-ia (n care transmiterea "reptului "e proprietate este afectat, "e o condiie suspensiv, (nstr,in,torul va suporta riscul pieirii fortuite a #unului, "eoarece el este proprietarul0 Art0 1A1; alin0 (1) Cec)iul Co" civ0 preve"ea c, atunci *c.n" o#li$a-ia este contractat, su# o con"i-ie suspensiv,, o#iectul conven-iei r,m.ne (n rizico-pericolul "e#itorului care s-a o#li$at a-l "a, (n caz "e (n"eplinire a con"i-iei+0 Apare, astfel, o imposi#ilitate a perfect,rii contractului "eterminat, "e faptul c,, (n eventualitatea realiz,rii con"i-iei, "up, pieirea #unului, contractul nu mai are o#iect, a8a (nc.t, (ntre p,r-ile contractante nu s-a putut na8te un raport "e o#li$a-ii0 'ac, (ntr-un astfel "e contract are loc o pieire par-ial, a #unului, f,r, culpa "e#itorului ((nstr,in,torului), cre"itorul ("o#.n"itorul) va fi o#li$at s, primeasc, #unul (n starea (n care se $,se8te, f,r, a avea posi#ilitatea "e a pretin"e o re"ucere propor-ional, a pre-ului= (n acest sens, art0 1A1; alin0 ( ) Cec)iul Co" civ0 "ispunea2 *"ac, o#iectul s-a "eteriorat f,r, $re8eala "e#itorului, cre"itorul este o#li$at a-l lua (n starea (n care se $,se8te, f,r, sc,"ere "e pre-+0 1n situa-ia (n care, transmiterea "reptului "e proprietate este afectat, "e o condiie re%olutorie, iar #unul care face o#iectul contractului piere fortuit (nainte "e realizarea con"i-iei (rezolutorii), riscurile pieirii #unului vor fi suportate "e c,tre "o#.n"itor, "eoarece el este proprietarul0 Ar$umentarea acestei teorii rezi", (n i"eea c,, (n cazul (n"eplinirii con"i-iei rezolutorii (care va "esfiin-a contractul cu efect retroactiv), "o#.n"itorul nu va putea s, restituie #unul (nstr,in,torului 8i, astfel, nu va avea "reptul s, pretin", restituirea pre-ului0 Ca si concluzie putem conc)i"e ca, in toate situatiile in care transferul proprietatii unui #un este afectat "e o con"itie suspensiva sau rezolutorie, "aca lucrul piere fortuit, riscurile contractului vor fi suportate, in principiu, "e partea care are calitatea "e proprietar su# con"itie rezolutorie0

CA)ITOLUL III

RE,)ON,ABILITATEA CI(IL
2(C340/(. 4
<1

#(2"1( /O340/(. #( 1(2"O/2.9454T.T(


10 %emarc, preala#il,0 Cia-a (n societate presupune 8i limitarea "repturilor in"ivi"ului consi "erate "in punct "e ve"ere su#iectiv0 Aceast, limitare a activit,-ii 8i li#ert,-ii in"ivi"uale (n interesul societ,-ii rezult, "irect sau in"irect "in re$ulile "rep tului pozitiv, care o "at, cu re$lementarea "repturilor su#iective arat, 8i limitele lor0 7recerea "incolo "e aceste limite implic, o (nc,lcare a "reptu rilor celorlal-i, cu alte cuvinte "in momentul (n care omul a "ep,8it limitele e!erci-iului "repturilor sale su#iective, intr, (n "omeniul faptului ilicit, al "elictului, 8i, (n consecin-,, tre#uie s, "evin, r,spunz,tor pentru urm,rile actelor pe care le comite0 20 Istoric0 Este "ificil s, sintetiz,m (n aceast, lucrare marile curente "in istoria "reptului responsa#ilit,-ii0 Evolu-ia sociolo$ic, a fenomenului responsa#ilit,-ii, a suscitat, "in partea speciali8tilor, pre-ioase analize0 1n cursul istoriei, pro#lematica r,spun"erii omului pentru faptele sale a constituit o preocupare a celor mai (naintate min-i, care s-au str,"uit s,-i $,seasc, o fun"amentare 8tiin-ific,0 &ornin" "e la stu"iul responsa#ilit,-ii ar)aice, "istin$em "iverse tr,s,turi fun"amentale0 1n aceast, perioa",, i"entific,m eforturile f,cute "e societ,-ile primitive "e a "escoperi (n spatele oric,rui eveniment e!isten-a uneia sau mai multor voin-e0 Acestor forme "e or$anizare social, "aunele anonime le par "e neconceput0 Este perioa"a (n care se relev,, mai "e$ra#,, caracterul mecanicist al responsa#ilit,-ii, "eoarece autor al faptei era consi"erat acela care a cauzat pre/u"iciul 8i nu neap,rat acela "in a c,rui $re8eal, s-a pro"us "auna0 1n privin-a r,spun"erii /uri"ice, (n $eneral, (n "reptul sclava$ist 8i feu"al "omina temeiul o#iectiv, conform c,ruia se pe"epsea orice fapt, prin care s-a pro"us o v,t,mare a intereselor ap,rate "e le$e, c)iar "ac, su#iectiv nu-i apar-inea autorului0 Cei mai "e seam, filozofi ccc!civ (n-ele$.n" caracterul ne8tiin-ific, unilateral, al temeiului respectiv au (ncercat s, "emonstreze necesitatea recunoa8terii 8i a unui temei su#iectiv al,turi "e cel o#iectiv, al r,spun"erii omului pentru faptele sale socialmente periculoase0 3a (nceput, r,spun"erea a fost privit, ca o component, moral, a manifest,rii persoanei, (n corela-ie cu colectivitatea (n care convie-uia0 9 "at, cu apari-ia statului 8i a "reptului, se contureaz, r,spun"erea /uri"ic, care are un caracter istoric, fiin" (ntr-o continu, evolu-ie0 1n "reptul roman, ca 8i mai t.rziu (n Evul Be"iu, r,spun"erea /uri"ic, privea at.t forma r,spun"erii patrimoniale, c.t 8i cea nepatrimonial,, autorul "elictului fiin" o#li$at s, pl,teasc,0 'e e!emplu, actele "e lovire 8i mutilare corporal,, scrierile 8i vor#ele in/urioase, $esturile 8i faptele "ef,im,toare sau contrare #unelor moravuri, ca 8i tentativele "e se"uc-ie, constituiau *"elictul "e in/urie+ care avea ac-iune proprie - actio in iniuriaro - 8i se sanc-iona cu acor"area su# controlul ma$istratului a unei amenzi pe care autorul "aunei tre#uia s, o pl,teasc, victimei "elictului ccc!cv0 3a (nceputuri, responsa#ilitatea civil, nu s-a "eose#it "e cea penal,, apoi treptat au (nceput s, apar, evi"ente "istinc-ii0 3e$ea talionului, "eparte "e a fi o *re$ul, #ar#ar,+ a a"aptat mai #ine pe"eapsa la "elict, sanc-iunea la $re8eal,0 7otu8i, la ori$ini, "istinc-ia "intre repara-iune 8i represiune era nesi$ur,0 %epara-ia "aunei suportat, "e victim, s-a prezentat ca una "in formele "e pe"eaps, aplicate vinovatului0 S-a pus (ntre#area2 *care a fost fenomenul ini-ial2 repara-ia sau represiunea?+ 'up, trecerea perioa"ei "e r,z#unare personal, (le$ea talionului2 *oc)i pentru oc)i, "ar nu "oi oc)i pentru unul+), a avut loc un fel "e */uri"icizare+ (intelectualizare) (n ca"rul sistemului "e (mp,c,ri ((nvoieli) voluntare0 Cictima nu mai lovea vinovatul, ci primea "e la el o sum, varia#il,, (n func-ie "e persoan, 8i "e circumstan-e0 'in acest moment, i"eea "e repara-ie cap,t, relief0 @lterior, autoritatea social, va fi!a un fel "e tarif al (nvoielilor pecuniare ((n-ele$eri pecuniare "atorate familiei)0 Bai t.rziu, (n epoca mo"ern,, autoritatea statului s-a f,cut sim-it, mai mult (n planul responsa#ilit,-ii, instituin" pe"epse corporale sau pecuniare (n ce prive8te r,spun"erea penal,, iar (n ceea ce prive8te r,spun"erea civil,, victima putea o#-ine, (n natur, sau (n #ani, repara-ia pa$u#ei suportate0 1n "reptul roman, separa-ia celor "ou, r,spun"eri (penal, 8i civil,) nu a fost nicio"at, complet,, (ntot"eauna e!ist.n" interferen-e (ntre acestea2 victima putea prin ac-iuni penale sau ac-iuni mi!te rei persecutori 8i poenale s, o#-in, o repara-ie atin$.n" "u#lul sau cva"ruplul pre/u"iciului suportat0 C)iar "up, ce legea .quilia a l,r$it "omeniul responsa#ilit,-i civile, separa-ia tuturor "aunelorOpre/u"iciilor nu a fost asi$urat,, ca 8i cum ar fi fost (nc, conservat, (ntr-o oarecare m,sur, "up, ima$inea "reptului penal, o atitu"ine limitativ,0 1ncep.n" cu secolul al MCI-lea, inspir.n"u-se "in i"eile canoni8tilor (canoni8tii (mpreun, cu $losatorii tratau "elictele ca p,catele - "elictum et pecatum) s-a operat o nou, "istinc-ie, f,c.n" ca pe l.n$, ac-iunea pu#lic,, intentat, (n numele %e$elui 8i -in.n" s, pe"epseasc, vinovatul, victima pre/u"iciului s, ai#, "rept la repara-ia tuturor pier"erilor 8i tuturor "aunelor0

F' ,e$ararea r4#$u%derii' Co"ificarea napoleonian, a consacrat separarea responsa#ilit,-ii penale "e responsa#ilitatea civil,0 Astfel, cele "ou, forme "e responsa#ilitate se "eose#eau prin2 a,. #omeniul de aplicare0 Se avea (n ve"ere faptul c, acelea8i fapte nu antreneaz, cu necesitate o responsa#ilitate penal, 8i o responsa#ilitate civil,0 'omeniul "elictului civil este vast "eoarece, el cuprin"e orice fapt,, fie c, este comis, cu inten-ie ori "in impru"en-,, precum 8i orice fapt normal care antreneaz, altuia un pre/u"iciu0 'omeniul r,spun"erii penale este restr.ns la faptele care sunt incriminate "e le$e0 Su# acest aspect, se spune c, nu e!ist, infrac-iune f,r, te!t "e le$e, "up, cum nu poate e!ista "elict civil f,r, pre/u"iciu0 'e aici rezult,, c, "elictul penal 8i "elictul civil pot coe!ista, "up, cum pot s, fiin-eze separat, func-ie "e caracteristica fiec,ruia0 Astfel, "ac, infrac-iunea nu cauzeaz, 8i un pre/u"iciu, "elictul penal oric.t "e $rav ar v,t,ma rela-iile sociale nu antreneaz, 8i r,spun"erea civil,0 Se (nt.mpl, "estul "e "es ca "omeniile celor "ou, responsa#ilit,-i s, ai#, puncte comune 8i ca unul 8i acela8i fapt s, fie contrar le$ii represive 8i s, cauzeze o pa$u#, (pre/u"iciu) in"ivi"ual, (in"ivi"ual)0 b,. 'uncii0 'iferen-a "intre "omenii nu este "ec.t semnul unei "iferen-e "e func-ii0 E!ist, anumite func-ii ale r,spun"erii penale, care nu au corespon"ent (n r,spun"erea civil,0 Astfel, func-ia "e eliminare a unor comportamente periculoase "in societate, sau func-ia "e rea"aptare (n societate a in"ivizilor periculo8i0 &e "e alt, parte, func-ia "e repara-ie a tul#ur,rii cauzat, (n materie "e responsa#ilitate penal, are sor-i "e iz#.n", infinit mai mici "ec.t (n materie "e reponsa#ilitate civil,0 c,. "ersoanele care pot promova aciunea0 Ac-iunea pu#lic,, intentat, (n ca"rul /uris"ic-iilor represive se "eclan8eaz, prin Binisterul &u#lic, "emers necesarmente /u"iciar care tin"e s, sanc-ioneze autorii "e infrac-iuni0 'impotriv,, (n fa-a /uris"ic-iilor civile, "ac, este un proces, victima unui "elict poart, ac-iunea sa civil, pentru a o#-ine repara-ia0 C.n" acela8i fapt este constitutiv al unei infrac-iuni penale 8i constituie un "elict civil, victima poate totu8i s,-8i poarte ac-iunea civil, (n fa-a /uris"ic-iei represive0 Ea poate s, "eclan8eze ac-iunea (n r,spun"ere civil,, c)iar "ac, ac-iunea pu#lic, nu a fost "e/a "eclan8at, prin Binisterul &u#lic0 d,. 2anciune0 Sanc-iunile celor "ou, responsa#ilit,-i sunt concepute 8i fi!ate "e manier, "iferit,0 1n cazul unei $re8eli inten-ionate, sau (n caz "e impru"en-, ori ne$li/en-,, sanc-iunea penal, viz.n" socialmente persoana cercetat, este propor-ional, cu vinov,-ia acesteia0

<2

&rincipal orientat, (n sensul repara-iei inte$rale a "aunelor (pre/u"iciilor) suportate "e victimele faptelor ilicite, sanc-iunea responsa#ilit,-ii civile ne$li/eaz, "e o#icei $ra"ul "e $ravitate al $re8elii comise "e cel r,spunz,tor0 ?' R4#$u%dere juridic4' No-iune0 1n "reptul mo"ern actual, r,spun"erea /uri"ic, constituie unul "intre principiile fun"amentale ale "reptului0 %esponsa#ilitatea este privit,, (n $eneral, ca un fenomen social fiin" un act "e an$a/are in"ivi"ual, a persoanelor (ntr-un anumit conte!t social0

%,spun"erea /uri"ic, este un fenomen social nu pentru faptul c, este sta#ilit, 8i evaluat, (n c)ip a#stract, ci pentru c, "etermin, un anumit comportament al in"ivi"ului (n raport cu al-i in"ivizi 8i (n raporturile lui cu societatea0 1n viziunea actual,, responsa#ilitatea (nseamn, asumarea r,spun"erii fa-, "e rezultatul ac-iunii sociale a omului0 3a #aza responsa#ilit,-ii st, cone!iunea "intre responsa#ilitate, principiu fun"amental al "reptului, 8i li#ertate, le$,tur, ce const, (n aceea c, li#ertatea este o con"i-ie fun"amental, a responsa#ilit,-ii0 %,spun"erea (n $eneral 8i r,spun"erea /uri"ic, (n special nu poate fi (n-eleas,, "ec.t "ac, in"ivi"ul se raporteaz, con8tient la valorile 8i normele societ,-ii, (ntruc.t, (n ultim, instan-,, (ns,8i starea le$alit,-ii este o reflectare a $ra"ului "e r,spun"ere0 Conceptul "e r,spun"ere /uri"ic, poate fi "efinit ca fiin" consecin-a incom pati#ilit,-ii "intre con"uita unui su#iect "e "rept 8i "ispozi-ia normei /uri"ice0Sensul frecvent al no-iunii "e r,spun"ere, in"iferent "e forma su# care se manifest,, este acela "e o#li$a-ie "e a suporta consecin-ele nerespect,rii unor re$uli "e con"uit,, o#li$a-ie ce incum#, autorului faptei, contrare acestor re$uli 8i care poart, (ntot"eauna amprenta "ezapro#,rii sociale a unei asemenea con"uiteccc!cvi01n acest sens, r,spun"erea este i"entificat, cu sanc-iunea, "eoarece nu sunt luate (n consi"erare laturile psi)olo$ice ale r,spun"erii0 'e8i, r,spun"erea 8i sanc-iunea sunt "ou, aspecte ale aceluia8i fenomen social, ele sunt "istincte, "eoarece sanc-iunea vizeaz, "oar o latur, a r,spun"erii 8i anume reac-ia societ,-ii0 Su# aspect /uri"ic, r,spun"erea implic, "repturi 8i o#li$a-ii /uri"ice corelative, ap,r.n" astfel, ca un comple! "e "repturi 8i o#li$a-ii cone!e care se nasc (n urma s,v.r8irii unor fapte ilicite 8i care con stituie ca"rul "e realizare a constr.n$erii "e c,tre stat, prin aplicarea sanc-iunilor /uri"ice0 'eci, (n concluzie, r,spun"erea /uri"ic, 8i sanc-iunea "e8i sunt "ou, fa-ete ale aceluia8i fenomen social, sunt "iferite, pentru c, r,spun"erea /uri"ic, constituie ca"rul /uri"ic "e realizare pentru sanc-iune0
Esen-a sanc-iunii const, (n aceea c,, prin efectul s,v.r8irii unei fapte ilicite o alt, persoan,, a fost v,t,mat, (n fiin-a ei fizic, sau moral, ori (n #unurile sale, or"inea "e "rept a fost afectat,, interesele $enerale au fost nesocotite0 %,spun"erea este un fapt social2 ea se materializeaz, (n reac-ia or$anizat,, institu-ionalizat,, "eclan8at, "e o fapt, social, con"amna#il,0 %,spun"erea (n $eneral, 8i r,spun"erea /uri"ic, (n special, ca 8i sanc-iunea nu sunt forme ale r,z#un,rii0 %,spun"erea este 8i r,m.ne un fenomen social care, se materializeaz, (n reac-ia or$anizat,, institu-ionalizat, a societ,-ii (n limitele prescrise "e le$e0 Func-ionarea r,spun"erii /uri"ice ca institu-ie specific, a "reptului, le$area acestei institu-ii "e scopurile $enerale ale sistemului /uri"ic, sunt str.ns le$ate "e cre"in-a c, le$ea este "reapt,, este /ust, 8i c,, astfel fiin", le$ea poate crea sentimentul responsa#ilit,-ii ca stare "e spirit (n con8tiin-a celor c,rora li se a"reseaz,0

=' <!r&ele r4#$u%derii juridice' 1n principiu, fiec,rei ramuri "e "rept (i corespun"e ((i este specific,) o form, "e r,spun"ere, spre e!emplu2 - r,spun"erea "e "rept constitu-ional (r,spun"ere /uri"ic, cu caracter politic)= r,spun"erea constitu-ional, a &arlamentului= - r,spun"erea civil, (cu cele "ou, forme ale sale2 r4#$u%derea civil4 delictual4 8i r4#$u%derea civil4 c!%tractual4)= - r,spun"erea penal,= - r,spun"erea "isciplinar,= - r,spun"ere material, ("reptul muncii) etc0 Fiecare form, a r,spun"erii /uri"ice se trateaz, (n ca"rul "isciplinelor specifice "e "rept su# aspectul con"i-iilor "e fon" 8i "e form,0 Aceste r,spun"eri se pot (nt.lni separat, alteori pot fi "u#late cu o alt, form, "e r,spun"ere /uri"ic, (penal,, a"ministrativ,, "isciplinar,)0 1n cazul cumulului "e r,spun"eri, r,spun"erea (8i p,streaz, caracterul "e sine-st,t,tor 8i va ac-iona (n formele sale specifice0

>' R4#$u%derea Civil4' %e$lementarea acestei forme a r,spun"erii /uri"ice se afl, (n izvoarele "e "rept civil,
(n principal (n "ispozi-iile Co"ului civil, "ispozi-ii care sta#ilesc mo"ul "e "eclan8are, con"i-iile "e fon" 8i "e form,0 %,spun"erea civil, este una "in cele mai importante manifest,ri a r,spun"erii /uri"ice, o cate$orie fun"amental, 8i, (n acela8i timp, o institu-ie "eose#it "e lar$, 8i comple!, a "reptului civil ccc!cvii0 %,spun"erea civil, este o form, a r,spun"erii /uri"ice care const, (ntr-un raport "e o#li$a-ii, (n temeiul c,ruia o persoan, este (n"atorat, s, repare pre/u "iciul cauzat altuia prin fapta sa ori, (n cazurile prev,zute "e le$e, pre/u"iciul pentru care este r,spunz,toare ccc!cviii0

<

Ca institu-ie /uri"ic,, r,spun"erea civil, este alc,tuit, "in totalitatea nor melor "e "rept prin care se re$lementeaz, o#li$a-ia oric,rei persoane "e a repara pre/u"iciul cauzat altuia "e fapta sa e!tracontractual, sau contractual,, fapt, pentru care este c)emat, "e le$e s, r,spun", 0 %,spun"erea civil,, prin principiile sale, prin con"i-iile pe care se (ntemeiaz, 8i prin func-iile ei, constituie "reptul comun (n materie "e r,spun"ere patrimonial,, contri#uin" la ocrotirea "repturilor su#iective 8i intereselor le$itime ale tuturor persoanelor fizice 8i /uri"ice0
I' <u%da&e%tul r4#$u%derii civile' 3e$ile primitive, favora#ile victimei preve"eau o reparare automat,, ini-ial, #azat, (n totalitate pe r,z#unare (3e$ea talionului) iar, mai apoi, prin "esp,$u#ire pecuniar,0 Ceea ce interesa era con"uita *actorului+ pre/u"iciului 8i nu at.t con"uita autorului acestuia, care nu era nici /u"ecat 8i nici con"amnat0 Acest fel "e repara-ie "eplasa r,spun"erea "eoarece autorul tre#uia s, r,spun",, c)iar "ac, ar fi ac-ionat (n mo" normal, fiin" un instrument al sor-ii0 9 lun$, perioa", "e timp, (n materie "e responsa#ilitate, sensul pro$resului a constat (n a se a/un$e la operarea unei "istinc-ii (ntre ceea ce se "atora )azar"ului 8i ceea ce se "atora unei con"uite vinovate, pentru a se limita "esp,$u#irea la aceast, "in urm, situa-ie0 Acest pro$res a fost resim-it (n evolu-ia "reptului roman un"e un timp nu s-a -inut cont "ec.t "e pre/u"iciu0 3e$ea AHuilia raporta pre/u"iciul "oar la victim,, pentru o#-inerea repara-iei acesteia revenin"u-i "oar o#li$a-ia "e face "ova"a e!isten-ei pre/u"iciului0 Spre sf.r8itul %epu#licii romane, a fost luat, (n consi"erare con"uita autorului, a/un$.n"u-se s, se "eclare neresponsa#il acela care a cauzat pre/u"iciul f,r, vin,0 Aceast, reconsi"erare a avut "rept urmare a#an"onarea pre/u"iciului fortuit (n sarcina victimei0 Astfel, su# Iustinian $,sim numeroase cazuri "e responsa#ilitate automat, (pentru proprietarii "e case= st,p.nii "e cor,#ii= proprietarii "e fier,rii etc0)0 Este timpul, (ns,, (n care evolu-ia i"eii "e responsa#ilitate a fost stimulat, "e "u#la i"ee cre8tin, c, fiecare tre#uie s,-8i respecte (n"atoririle 8i tre#uie s, r,spun", "e actele sale, "ar toto"at,, tre#uie, "e asemenea, s, accepte cu supunere (ncerc,rile vie-ii0 S-a a/uns astfel, la #itua-ia u%ei re#$!%#abilit4-i u%ice3 "!%dat4 $e vi%43 ce avea dre$t c!r!lar "a$tul c4 !rice $rejudiciu3 care %u re ulta di%tr-! vi%4 %u era i&$utabil' ;0 Sistemul co"ului civil0 Co"ul civil napoleonian a preluat aceast, atitu"ine care se inte$ra filosofiei sale $enerale0 1n prezen-a unui pre/u"iciu fortuit nu se poate ale$e (ntre autor 8i victim,, "eoarece atri#utul natural al pre/u"iciului impunea l,sarea sa (n sarcina victimei, altfel s-ar fi tins la o re"resare a loviturilor sor-ii0 &re/u"iciul, spunea 7arri#leccc!ci!, unul "intre co"ificatori, pentru a putea fi reparat, tre#uie s, fie efectul unei impru"en-e sau vine "in partea cuiva0 Astfel, re#$!%#abilitatea e#te 0% &!d t!tal "!%dat4 $e vi%43 "ie c4 e#te $re u&at4 de lege3 "ie c4 ur&ea 4 a "i d!vedit43 0% c!%di-iile legii' <4r4 a e6i#ta vi%!v4-ie %u #e $utea v!rbi de re#$!%#abilitate3 $rejudiciile dat!rate ;a ardului r4&8%8%d de de$arte 0% #arci%a victi&ei3 care trebuia #4 #u$!rte ca$riciile #!r-ii' 'in aceast, perspectiv,, "reptul nu are ca finalitate re"resarea loviturilor sor-ii, ci pe aceea "e a an$a/a r,spun"erea celor vinova-i0 Acestea sunt premisele pe care s-a fun"amentat te!ria cla#ic4 a re#$!%#abilit4-ii #ubiective0 <0 7eoria responsa#ilit,-ii su#iectivecd Foarte mult timp, responsa#ilitatea autorului unei "aune s-a fon"at pe $re8eala comis, "e el0 3a prima apro!imare, a8a "up, cum s-a v,zut, apare evi"ent c, r,spun"erea este prin ipotez, su#iectiv,0 Baterialitatea pre/u"iciului creeaz, un sentiment "e in/usti-ie, "e ruptur, a le$alit,-ii, ce este "e natur, s, "eclan8eze reac-ia instinctiv, "e o#li$are la compensare a autorului pre/u"iciului, (ns, numai "ac, acesta a ac-ionat cu vinov,-ie0 7eoria r,spun"erii su#iective apar-ine lui &ot)ier, /urisconsultul care a ins pirat pe autorii Co"ului francez 0 Concep-ia potrivit c,reia poate fi sanc-ionat, numai o con"uit, culpa#il,, a fost "ominant, (n cursul vremii (n "octrina /uri"ic, 8i practica instan-elor "e /u"ecat,0 Co"ul civil rom.n "e la 1;64, r,spun"ea #ine la aceast, i"ee simpl, 8i tra"i-ional,, (n art0 <<; potrivit c,ruia *orice fapt, a omului care cauzeaz, altuia pre/u"iciu, o#li$, pe acela "in a c,rui $re8eal, s-a ocazionat, a-l repara0 %esponsa#ilitatea, (n teoria clasic,, implic, imputa#ilitatea 8i, "rept urmare, numai faptul care constituie o $re8eal, con8tient, este apt s, "ea loc la r,spun"ere0 Fapta celui f,r, "iscern,m.nt nu poate fi calificat, culpa#il,0 Ac-iunea sau inac-iunea omului este punctul "e (nt.lnire a circumstan-elor (n func-ie "e care se ia (n consi"erare $re8eala sa0 %aportul "intre ac-iune (inac-iune) 8i circumstan-e poate s, fie "ivers0 Se (nt.mpl, a"esea ca ac-iunea (inac-iunea) s, nu ai#, ca scop pro"ucerea pre/u"iciului, (ns, "in analiza circumstan-elor s, se "e"uc, cu u8urin-,, e!isten-a raportului "e cauzalitate (ntre aceasta 8i pa$u#a care a fost cauzat,0 Cictimei (i revine, "eci, pentru a o#-ine repara-ia pre/u"iciului pe care l-a suportat, s, "ove"easc,, potrivit "reptului comun, $re8eala autorului0 'ac, victima nu reu8e8te (nseamn, c, este victima unei sor-i cru"e0 7re#uie s, constat,m (ns,, c, le$ea civil, "e la 1;64, nu "istin$e (ntre $re8eala /uri"ic, 8i $re8eala moral,0 'ac, acestea ar fi coincis, nu se ata8au acelea8i efecte "elictului ($re8elii inten-ionate) 8i cvasi-"elictului ($re8elii neinten-ionate)0 &rin re$lementarea art0 <<< C0 civ0 $re8eala cea mai u8oar, an$a/eaz,, (n special (n materie e!tracontractual,, responsa#ilitatea autorului s,u0 &rin prezum-iile instituite (n sarcina autorilor faptelor ilicite se favoriza situa-ia victimelor, "ispens.n"u-le (n anumite ca zuri "e a "ove"i $re8eala (art0 1AAA-1AA2 C0 civ0), celui care se face r,spunz,tor "e pre/u"iciu0 &rezum-iile (n "iscu-ie sunt (ns,, prezum-ii "e $re8eal,0 1n consecin-,, potrivit concep-iei su#iective, (ntrea$a r,spun"ere se fun"amenteaz, pe i"eea "e culp,, $re8eal, sau vinov,-ie a persoanei r,spunz,toare0

&entru cazurile (n care pre/u"iciul a fost cauzat "in impru"en-, sau ne$li /en-,, nu este nevoie "e o inten-ie nociv,, care s, stea la #aza faptelor, "eoarece le$iuitorul a atri#uit autorilor acestor fapte o culp, su#(n-eleas,0
Se "istin$e, astfel, (ntre culpa in comiten"o, specific, "elictelor 8i culpa in omiten"o, specific, Huasi-"elictelor0

<4

A8a"ar, omul perfect ar tre#ui s, fie acel in"ivi" care nu $re8e8te, nici f,c.n" ceea ce nu tre#uie s, fac,, nici omi-.n" s, fac, ceea ce e "ator s, fac,0 Am#ele forme ale culpei (culpa in comiten"o 8i culpa in omiten"o) sunt st,ri ale aceluia8i fenomen sufletesc, $re8eala0 7ot astfel, (n cazul r,spun"erii care "ecur$e "in fapta altora, teoria r,spun"erii su#iective, creeaz, no-iunea culpei in vi$ilen"o, cu referire la r,spun"erea p,rin-ilor, institutorilor 8i artizanilor 8i culpa in eli$en"o, cu referire la r,spun"erea comiten-ilor pentru faptele prepu8ilor0 1n toate aceste situa-ii /uri"ice este (ns, vor#a "e o culp, proprie, fiecare "in cei antrena-i (n r,spun"erea pentru fapta altuia av.n" a-8i repro8a (n fon" $re8eala lor, fie (n suprave$)ere, fie (n ale$erea persoanei pentru care r,spun"0 %esponsa#ilitatea urmeaz,, a8a"ar, o cale ocolit,, "ar aceasta nu face s, "ispar, caracterul propriu al culpei, 8i "evine astfel prezumat, prin le$e0 'e asemenea, r,spun"erea pentru animale, e"ificii 8i lucruri (n $eneral, este e!plicat, "e teoria responsa#ilit,-ii su#iective, prin i"eea unei culpe proprii (lipsa "e paz, a animalului= lipsa "e (ntre-inere a e"ificiului sau ale$erea unui constructor sla# calificat profesional)0

1A0 7eoria r,spun"erii o#iective0 'omina-ia cvasie!clusiv, a $re8elii, astfel (n-eleas, ca fun"ament al responsa#ilit,-ii civile, a luat sf.r8it "eoarece s-a "ove"it insuficient "e cuprinz,toare fa-, "e noile situa-ii ce au intervenit ca urmare a "ezvolt,rii ma8inismului0 'ezvoltarea ma8inismului a ri"icat urm,toarea pro#lema2 cui i s-ar putea a"resa lucr,torul "intr-o fa#ric, pentru a o#-ine repara-ia "aunei pro"use "e mo"ul "e func-ionare a ma8inii cu care lucra? Ini-ial, s-a consi"erat c, o astfel "e "esp,$u#ire este lipsit, "e fun"ament le$al, motiv.n"u-se c, accept.n" munca (n con"i-iile oferite, lucr,torul a ac)ie sat, implicit 8i anticipat, la riscul creat "e utilizarea ma8inii care l-a acci"entat0 3a aceast, concluzie s-a a/uns "eoarece, patronul fa#ricii nu era vino vat "e viciile ma8inilor pe care le ac)izi-ionase "e la un comerciant, care la r.n"ul s,u le cum p,rase "e la pro"uc,tor 8i, "rept urmare, nu putea s, fie an $a/at, r,spun"erea acestuia0 A8a"ar, culpa neput.n" s, fie "ove"it,, victima, "e8i inocent,, tre#uia s, suporte povara pre/u"iciului0 Cum acci"entele "atorate "ezvolt,rii ma8inismului au luat amploare, $ra-ie soli"arit,-ii umane, a izvor.t sentimentul c, se impunea $,sirea altor principii pentru a se interveni (n situa-ia $rea a victimelor0 Evolu-ia "reptului pozitiv a impus, "eci, o nou, reflec-ie asupra fun"amentului responsa#ilit,-ii, (n m,sura (n care no-iunea tra"i-ional, a vinei ($re8elii) nu mai permitea rezolvarea tuturor situa-iilor create0 &entru prima "at,, concep-ia r,spun"erii o#iective a fost ar$umentat, (n "rep tul mo"ern "e "octrina $erman,c"i, care propune ca temeiuri pentru fun"amentarea acesteia, $ri%ci$iul cau alit4-ii, $ri%ci$iul i%tere#ului activ, $ri%ci$iul i%tere#ului $re$!%dere%t 8i ideea de ri#c0 F,r, a face o analiz, a tuturor ar$umentelor care s-au a"us, preciz,m c, s-a impus (n fun"amentarea teoriei o#iective i"eea "e risc0 Li (n "reptul francez a fost propus, o teorie o#iectiv, 8i nu su#iectiv, a responsa#ilit,-ii "e c,tre "octrin, c"ii0 &otrivit teoriei o#iective, victima tre#uie s, fie "esp,$u#it, f,r, a mai fi necesar, culpa persoanei r,spunz,toare0 Fun"amentul r,spun"erii se afl, (n i"eea "e risc - profit, motiv.n"u-se c, este normal 8i conform cu re$ulile morale ca cel care profit, "e o activitate s, suporte sarcina repara-iei pa$u #elor care sunt consecin-ele acelei activit,-i0 Cu alte cuvinte, riscul tre#uie s, fac, perec)e cu profitul economic al activit,-ii (u#i emolumentum, i#i omnes), a8a cum pasivul corespun"e activuluic"iii0
1n fon"ul s,u, teoria responsa#ilit,-ii o#iective este o teorie a responsa#ilit,-ii patrimoniale0 7eoria riscului, ca fun"ament al r,spun"erii civile, a e!ercitat o influen-, important, (n "octrina /uri"ic,, (ns, cu toate /ustific,rile invocate (n sus-inerea ei, nu a "us la (nl,turarea r,spun"erii su#iective (ntemeiate pe culp,0 1ntr-a"ev,r, separarea total, a responsa#ilit,-ii "e i"eea "e culp, este o solu-ie )azar"at,0 Incontesta#il c, firul ro8u al i"eii "e responsa#ilitate, (n societatea mo"ern,, este 8i tre#uie s, fie, acela "e a (ncerca s, se $,seasc, cu orice pre- un responsa#il pentru a se asi$ura protec-ia cuvenit, victimelor0 Noua concep-ie a responsa#ilit,-ii consist, (n sentimentul c, *toate pre/u"iciile acci"ental suportate "e un in"ivi" sau un $rup "e in"ivizi tre#uie, (ntr-o societate #ine constituit,, s,-8i $,seasc, repara-ia+ c"iv0 'in perspectiva responsa#ilului, teoria o#iectiv, este, (ns,, "e natur, s, antreneze, la limit,, paralizarea activit,-ii umane0 7eoria riscului e!plic, anumite cazuri cum ar fi acela al repar,rii pre/u"iciilor cauzate prin acci"ente "e munc, sau #oli profesionale, (ns, nu le e!plic, pe toate0 Ea a fost criticat, av.n"u-se (n ve"ere, (n principal, consi"erente "e or"in moral, "eoarece prin aplicarea automat, a i"eii "e risc, ne$li/en-a poate fi acoperit,, ceea ce "uce la incon8tien-,0 Cu alte cuvinte, a8a cum /ust s-a afirmatc"v, se a/un$e la para"o!ul c, nu ne$li/en-ii suport, ne$li/en-a lor, ci "ili$en-ii0 Critica cea mai sever, care se poate a"uce teoriei o#iective este, (ns,, aceea c,, (n concep-ia re"actorilor Co"ului civil, culpa constituie fun"amentul (ntre$ii r,spun"eri civile, su# am#ele forme, fiin" o no-iune esen-ial-uman, (ntemeiat, pe (n-elepciune 8i #un-sim-, a"apta#il, tuturor transform,rilor sociale0 C)iar "ac, s-ar a"mite "ero$,ri (n anumite cazuri, e!pres prev,zute "e le$e, sau sta#ilite "e practica /u"iciar,, nu poate fi vor#a "e o (nl,turare a fun"amentului culpeic"vi0 %,spun"erea o#iectiv,, lipsit, "e semnifica-ia moral,, *se lovea at.t "e litera co"ului, c.t 8i "e e!i$en-ele securit,-ii "inamice a "reptului+c"vii0

110 7eorii mi!te0 7eoria $aran-iei0 Eforturile "octrinare "e a $,si un fun"ament unic al r,spun"erii civile care s, a/un$, la o solu-ie (nsu8it, f,r, rezerve "e practica /u"iciar,, e8u.n", au impus ela#orarea unor teorii mi!te ce a"miteau e!isten-a am#elor temeiuri, respectiv un maria/ (ntre culp, 8i riscc"viii0

<5

7eoria $atan-iei, sus-inut, "e I0 StarcY, ini-ial (n teza sa "e "octorat 8i reluat, apoi (n alte lucr,ri ale sale, repro8eaz, (n esen-,, teoriei su#iective 8i teoriei o#iective, (ntemeiat, pe i"eea "e risc, faptul c, (ncearc, s, $,seasc, solu-ia pro#lemei numai (n partea autorului pre/u"iciului, fie c, este vinovat, fie c, este creator "e risc, omi-.n" ne/ustificat pozi-ia victimeic"i!0 'emersul 8tiin-ific al teoriei $aran-iei pornin" "e la afirma-ia c, "reptul la onoare, "reptul la propria ima$ine, "reptul la intimitatea vie-ii private etc0, prote/ate prin le$e, reprezint, fiecare, prin ele (nsele, "reptul la securitatea persoanei 8i su#liniin" prioritatea ce tre#uie acor"at, "reptului la securitatea persoanei 8i la inte$ritatea #unurilor sale materiale, a/un$e la concluzia c, acest "rept tre#uie conciliat cu "reptul fiec,ruia "e a ac-iona0 "entru concilierea dintre acestea s-a propus distincia dintre prejudiciile materiale i corporale, pe de o parte, i prejudiciile economice i morale, pe de alt parte. Cum prioritate tre#uie acor"at, securit,-ii persoanei 8i inte$rit,-ii #unurilor sale, atunci c.n" ne afl,m (n prezen-a pre/u"iciului corporal sau material, e!ist, (n cazul acestora o $aran-ie o#iectiv, (n favoarea victimei, aceasta nefiin" o#li$at, s, fac, "ova"a culpei responsa#ilului0 1n cazul pre/u"iciilor economice sau morale, "atorit, faptului c, acestea pot fi cauzate 8i prin e!erci-iul normal 8i corect al "repturilor, iar aplicarea i"eii "e $aran-ie ar avea ca urmare suprimarea "repturilor respective, r,s pun"erea va putea fi an$a/at, numai atunci c.n" victima face "ova"a c, pa$u#a i-a fost cauzat, printr-o con"uit, culpa#il,0 'up, cum se poate constata, teoria $aran-iei se spri/in, (n fun"amentarea sa pe o "istinc-ie ale c,rei criterii nu au fost confirmate (n realitate "e "reptul pozitiv0 Bai mult "ec.t at.t, (n "esf,8urarea "iscursului s,u 8tiin-ific, autorul ima$ineaz, "repturi su#iective noi, cum este cazul "reptului "e a ac-iona, acolo un"e este "e preferat s, se vor#easc, "oar "e simple li#ert,-i0 1n concluzie, a8a cum cu /uste-e s-a afirmat, scopul principal al teoriei $aran-iei a fost *acela "e a (nl,tura unele nea/unsuri ale teoriei r,spun"erii o#iective 8i ale teoriei r,spun"erii su#iective, /ustific.n" toto"at,, (n anumit fel, coe!isten-a celor "ou, temeiuri ale institu-iei+ c"!0
&rin refle!ie, teoriile enun-ate s-au propa$at (n sistemul nostru "e "rept, r,spun"erea civil, (n "reptul civil contemporan (ntemein"u-se, (n principal, pe culp,0 &ornin" "e la interpretarea te!telor Co"ului civil 8i a unor le$i speciale, totu8i, "octrina 8i practica a"mit, f,r, rezerve, e!isten-a unor cazuri (n care r,spun"erea este "e natur, o#iectiv,, f,r, culp,, fun"amentul s,u fiin" i"eea "e $aran-ie0 Aceste cazuri "ero$atorii "e la principiul culpei sunt2 r,spun"erea pentru pre/u"icii cauzate "e lucruri (n $eneral c"!i , r,spun"erea pentru pre/u"iciile cauzate "e animale 8i ruina e"ificiilor c"!ii, r,spun"erea comitentului pentru fapta prepusuluic"!iii, r,spun"erea pentru pre/u"iciile cauzate "e aeronavec"!iv, r,spun"erea pentru pre/u"iciile cauzate "e acci"ente nuclearec"!v0 I"eea "e $aran-ie este nuan-at, (n sistemul nostru "e "rept, apreciin"u-se c, are un con-inut "iferit, "up, cum este vor#a "e r,spun"ere civil, in"irect, pentru fapta altuia, c.n" $aran-ia se aseam,n, cu fi"e/usiunea sau "e r,spun"ere civil, pentru pre/u"iciile cauzate "e lucruri, animale 8i ruina e"ificiului0 1n primul caz, r,spun"erea se a"au$, la r,spun"erea autorului pre/u"iciului, ap,r.n" ca o $aran-ie fa-, "e victim,, n,scut, "irect "in le$e, pe c.n" (n celelalte cazuri, ea apare ca o $aran-ie a *comportamentului+ lucrului, animalului sau e"ificiului, fiin" vor#a "e fapt, "e o r,spun"ere "irect, a p,zitorului /uri"ic sau a proprietarului 8i "eci, nu se mai a"au$, la r,spun"erea autorului pre/u"iciului, ci implic, interven-ia r,spun"erii proprii, ca o reflectare a o#li$a-iei fiec,ruia "e a nu a"uce atin$ere "repturilor 8i intereselor semenilor s,i0 Acest "in urm, caz, este corolarul i"eii c, fiecare este o#li$at s, $aranteze pe to-i ceilal-i, cel pu-in (n anumite situa-ii, (mpotriva urm,rilor p,$u#itoare ale activit,-ii pe care le "esf,8oar,, c)iar "ac, pre/u"iciile pe care le-ar antrena aceste activit,-i nu au fost comise cu vinov,-ie0

9B' <!r&ele r4#$u%derii civile' 'reptul civil rom.n cunoa8te "ou, forme "e r,spun"ere civil,2 - r,spun"erea "elictual,, enun-at, (n art0 1 4< C0civ0= - r,spun"erea contractual,, enun-at, (n art0 1 5A C0civ0 Co"ul civil roman, "e8i le consi"er, ca forme ale aceleia8i institu-ii N r,spun"erea civil, -, face (n art0 1 4< N 1 5A "istinc-ie (ntre r,spun"erea "elictual, 8i r,spun"erea contractual,, sta#ilin" prin "ispozi-iile art0 1 5A alin , rela-ia "intre ele2 #ac prin lege nu se prevede alt&el, niciuna dintre pri nu poate +nltura aolicarea regulilor rspunderii contractuale pentru a opta +n &avoarea altor reguli care i-ar &i mai &avorabile 0c"!vi Cu alte cuvinte, r,spun"erea "elictual, este re$ula iar r,spun"erea contractual, este e!cep-ia, sau, "ac, o#li$a-iile izvor,sc "in contract, este antrenat, r,spun"erea contractual,, re$ulile r,spun"erii contractuale nu pot fi (nl,turate (n favoarea unei alte forme "e r,spun"erec"!vii0 1n acest mo" este consacrat, le$islativ concep-ia "octrinei care care apreciaz, c, am#ele forme ale r,spun"erii civile N contractual, 8i "elictual, N D sunt &orme ale rspunderii civile, &iind dominate de ideea &undamental a reparrii prejudiciului patrimonial produs prin &apta ilicit i culpabil , (ntre cele "ou, forme "e r,spun"ere nee!ist.n" "eose#iri "e esen-,0 c"!viii

9F' R4#$u%derea civil4 c!%tractual4' Este (n"atorirea ce revine "e#itorului unei o#li$a-ii n,scut, "intr-un
contract "e a repara pre/u"iciul cauzat cre"itorului "atorit, nee!ecut,rii presta-iilor la care s-a o#li$at0 Astfel, conform art0 1 5A C0civ0, orice persoan, tre#uie s, (8i e!ecute o#li$a-iile pe care le-a contractat (ntocmai, a8a cum le-a asumat, 8i cu #un, cre"in-, iar atunci c.n", f,r, /ustificare, nu (8i (n"eplineste aceast, (n"atorire, ea este r,spunz,toare "e pre/u"iciul cauzat celeilalte p,rti 8i este o#li$at, s, repare acest pre/u"iciu0 &ractic, art0 1 5A C0civ0, enun-, principiile care $uverneaz, r,spun"erea civil, contractual,2 - o#li$a-iile asumate printr-un contract tre#uie e!ecutate cu #un, cre"in-,, - (n caz "e nee!ecutare culpa#il,, partea aflat, (n culp, tre#uie s, repare pre/u"iciul cauzat celeilalte p,r-i
<6

- "ac, o#li$a-ia izvor,8te "in contract, (ntre p,r-i se aplic, re$ulile r,spun"erii contractuale 8i nu ale r,spun"erii "elictuale0 9?' R4#$u%derea civil4 delictual4' Este o#li$a-ia unei persoane "e a repara pre/u"iciul cauzat altuia printr-o fapt, ilicit, e!tracontractual,, sau, "up, caz, pre/u"iciul pentru care este c)emat prin le$e s, r,spun", c"!i!0Sau, (n
e!primarea le$iuitorului - orice persoan, are (n"atorirea s, respecte re$ulile "e con"uit, pe care le$ea sau o#iceiul locului le impune si s, nu a"uc, atin$ere, prin actiunile ori inactiunile sale, "repturilor sau intereselor le$itime ale altor persoane0 Cel care are "iscern,mant 8i (ncalc, aceast, o#li$a-ie raspun"e "e toate pre/u"iciile cauzate, fiin" o#li$at sa le repare inte$ral0 Iine(n-eles c, pentru a atra$e r,spun"erea, o#iceiul locului tre#uie pro#at "e cel care (l invoc, 8i tre#uie s, fie conform cu le$ea 8i #unele moravuri c"!! Aceast, r,spun"ere alc,tuie8te "reptul comun al r,spun"erii civile0 9ri "e c.te ori, (n "reptul civil rom.n, nu avem "e a face cu o r,spun"ere contractual,, vor fi aplica#ile re$ulile privitoare la r,spun"erea civil, "elictual, c"!!i0 7oat, "octrina su#liniaz, importan-a e!cep-ional, a materiei r,spun"erii civile "elictuale intensificat, (n "reptul mo"ern, a8a "up, cum s-a ar,tat mai sus, prin amploarea ma8inismului, varietatea mi/loacelor "e transport, re$lementarea pe cale le$islativ, a asi$ur,rilor etc0 'up, cum s-a ar,tat (n "octrin,, continutul re$imului "elictual (n "reptul mo"ern prive8te at.t o#li$a-iile le$ale 8i pe cele cvasicontractuale, c.t si raporturile paracontractuale ce au ca izvor alte acte "ec.t contractul, precum lo$o"na sau scrisorile "e inten-ii ori loteriile pu#licitare c"!!ii0 1n "reptul civil principiile care $uverneaz, r,spun"erea "elictual, sunt enun-ate (n art0 1 4< C0 civ02 - persoana care prin con"uita sa ( ac-iune sau inac-iune ) ina"ecvat, a"uce atin$ere "repturilor 8i intereselor le$itime ale altei persoane, "ac, este cazul, se supune re$ulilor r,spun"erii civile "elictuale - persoana care prin con"uita sa ina"ecvat, pro"uce altuia un pre/u"iciu este -inut s, repare pre/u"iciul cauzat - (n situa-ii anume prev,zute "e le$e, persoana este -inut, s, repare 8i pre/u"iciul cauzat prin fapta altei persoane, "e lucruri, animale aflate su# paza sa /uri"ic, ori "e ruina e"ificiului0 - prin le$i speciale se instituie r,spun"erea pentru alte tipuri "e pre/u"icii (e!emplu N r,spun"erea pentru pa$u#ele cauzate "e pro"usele cu "efecte )0

150 Te!rii cu $rivire la cul$4 0% cele d!u4 "!r&e ale r4#$u%derii civile 0 Enun-ul pro#lemei ar fi acela "ac,, in"iferent "e sor$intea ei, contractual, sau "elictual,, culpa este unic,0 'octrina cunoa8te o te!rie a dualit4-ii cul$el!r 8i o alt, te!rie a u%it4-ii cul$el!r0 ;<. Teoria dualitii culpelor0 &romotorii acestei teorii au fost $losatorii continua-i "e &ot)ier 8i comentatorii co"ului napoleonianc"!!iii, care sus-in c, (ntre r,spun"erea civil, contractual, 8i r,spun"erea civil, "elictual, e!ist, "eose#iri fun"amentale 8i ire"ucti#ile care nu pot s, "uc, "ec.t la concluzia c, 8i culpa este "iferit, (n func-ie "e felul fiec,rei r,spun"eri0 'eose#irile la care se refer, autorii acestei teorii, (ntre culpa contractual, 8i culpa "elictual, sunt, (n esen-,, urm,toarelec"!!iv2 - culpa contractual, (8i are ori$inea (n contract, 8i "eci const, (n (nc,lcarea unei o#li$a-ii pree!istente, creat, "e voin-a p,r-ilor (ntre care s-a (nc)eiat actul /uri"ic, pe c.n" culpa "elictual, este in"epen"ent, "e pree!isten-a unui contract, av.n" ori$inea "irect (n le$e, e!presie a puterii 8i voin-ei pu#lice= - culpa contractual, poate fi $ra"at, (culpa lata= culpa levis 8i culpa levissima), $ra"a-ie ce este posi#il, (n func-ie "e contractul $enerator "e o#li$a-ii sinala$matice sau unilaterale c"!!v= - acor"area "esp,$u#irilor (n r,spun"erea contractual, se m,r$ine8te la "aunele previzi#ile, pe c.n" (n cazul r,spun"erii "elictuale, repara-ia este inte$ral,, e!tinz.n"u-se, "eci, 8i asupra pre/u"iciilor imprevizi#ile0 7ot astfel, sarcina pro#ei este "iferit,= clauzele "e ner,spun"ere sau ate nuare a r,spun"erii sunt vala#ile numai (n r,spun"erea contractual,= capacitatea "elictual, are o sfer, mai lar$, "ec.t capacitatea contractual,= (n cazul r,spun"erii contractuale este necesar, punerea (n (nt.rziere, pe c.n" (n cazul r,spun"erii "elictuale acest lucru nu este necesar etc0 ;=. Teoria unitii culpelor. Spre "eose#ire "e "octrina clasic, a "ualit,-ii "e culp,, autorii teoriei unit,-ii "e culp,c"!!vi consi"er, c, (ntre cele "ou, forme "e r,spun"ere nu e!ist, "eose#iri esen-iale0 Ceea ce #e$ar43 0% $ri&ul r8%d3 cul$a c!%tractual4 de cul$a delictual4 e#te $ree6i#te%-a ra$!rtului juridic 0% cul$a c!%tractual4 5i ab#e%-a !ric4rui ra$!rt juridic a%teri!r 0% &aterie de cul$4 delictual4' &otrivit autorilor teoriei unit,-ii "e culp,, acea#t4 de!#ebire e#te %u&ai a$are%t43 de!arece3 dac4 0% ca ul r4#$u%derii c!%tractuale !bliga-ia e#te $ree6i#te%t43 decurg8%d di% vi!larea #au %ee6ecutarea c!%tractului 0%c;eiat de $4r-i3 5i 0% ca ul r4#$u%derii delictuale3 !bliga-ia e#te $ree6i#te%t43 ea decurg8%d di% !bliga-ia legal4 de .a %u "ace/' 'ac, aceast, o#li$a-ie nu ar fi pree!istent, s,v.r8irii faptei vinovate, repara-ia pre/u"iciului victimei unui "elict, nu s-ar /ustifica0 'e asemenea, (n ceea ce prive8te sarcina pro#ei, autorii teoriei unit,-ii "e culp,, "e8i recunosc e!isten-a "eose#irilor, (n sensul c, pentru culpa contractual, opereaz, prezum-ia "e vinov,-ie, rezultat, "in simpla nee!e cutare a o#li$a-iei, fiin" suficient,, "eci, "ove"irea contractului, pe c.n" (n cazul culpei "elictuale, victima este -inut, s, fac, "ova"a elementelor constitutive prev,zute "e art0 1 4< C0 civ0, afirm, totu8i, c, a"ev,rata "eose#ire const,, (n realitate, (n natura o#iectului o#li$a-iei0 1n cazul contractelor, o#iectul o#li$a-iei (l reprezint, prin ipotez,, o presta-ie pozitiv,, a"ic, o o#li$a-ie "e *a "a+ ori una "e *a face+, pe c.n" (n materie "elictual,, o#iectul o#li$a-iei este ne$ativ (o a#sten-iune)0 A8a"ar, "e8i e!ist,
<:

"eose#iri cu privire la sarcina pro#ei (ntre cele "ou, culpe, ele poart, asupra naturii pozitive sau ne$ative a o#li$a-iei, iar acest lucru este lipsit "e importan-, c"!!vii0 1ntr-a"ev,r, mult "iscutata "iferen-, "intre pro#a culpei contractuale 8i pro#a culpei "elictuale, se situeaz, (n raportul "intre o#li$a-iile pozitive 8i ne$ative0 C.n" culpa rezi", (n nerespectarea unei o#li$a-ii ne$ative ("e a nu face) este in"iferent "ac, aceast, culp, const, (n violarea unei o#li$a-ii contractuale sau "ac, ea se "atoreaz, (nfr.n$erii o#li$a-iei $enerale "e a nu face, ce "ecur$e "in le$e, pentru c, pro#a faptului constitutiv "e culp,, (n am#ele situa-ii, este (n sarcina cre"itorului o#li$a-iei ne$ativec"!!viii0 1n "octrina noastr, /uri"ic, actual, este sus-inut, teoria unit,-ii "e culp,, cu toate c, se apreciaz, c, nu corespun"e realit,-ii asem,narea p.n, la i"entitate a celor "ou, forme "e r,spun"ere c"!!i!0 2(C340/(. . 44-.

1;%9)N+&1&* $(5(,; $2N.1*$.)*,;


.. /O340/( 1: No-iunea $eneral, "e r,spun"ere civil,0 %,spun"erea poate fi "efinit, ca fiin" institu-ia /uri"ic, "e "rept civil care cuprin"e totalitatea norme lor ce re$lementeaz, con"i-iile (n care o persoan, poate fi r,spunz,toare "e pre/u"iciul suferit "e c,tre o alt, persoan, 8i poate fi o#li$at, s, repare acest pre/u"iciu0 A8a cum am ar,tat anterior, r,spun"erea civil, poate fi contractual, sau "elictual,, r,spun"erea civil, "elictual, este re$ula iar r,spun"erea contractual, e!cep-ia0 F9HR4#$u%derea civil4 c!%tractual4' %,spun"erea civil,, care i v!r45te di%tr-u% c!%tract, se nume8te r,spun"ere civil, contractual,0 &rincipiile r,spun"erii civile contractuale sunt enun-ate "e art0 1 5A C0civ0 Con"i-iile antren,rii r,spun"erii civile contractuale sunt tratate "e Co"ul civil la 7itlul IC, *E!ecutarea o#li$a-iilor+ capitolul * E!ecutarea silit, a o#li$a-iilor contractuale+0 E!plica-ia pentru care aceste con"i-ii sunt astfel tratate "e co"ul civil, o $,sim (n concep-ia re"actorilor co"ului civil asupra func-iilor r,spun"erii contractuale, concep-ie preluat, "in "octrina francez,0 Astfel, func-iile r,spun"erii civile contractuale sunt2 -"e a repara o "aun, ( "u%c-ia de re$arare a pre/u"iciului suferit prin nee!ecutarea culpa#il, a o#li$a-iilr contractuale ) -"e a-i furniza cre"itorului ec)ivalentul presta-iei promise ( "u%c-ia de e6ecutare $ri% ec;ivale%t ) Astfel, co"ul civil consacr, e!pres o serie "e o#li$a-ii e$ale, toate izvor.te "in principiul #unei cre"in-e N principiu $uvernant al teoriei contractului2 art0 11:A N o#li$a-ia "e a ac-iona cu #un, cre"in-, (n toate fazele contractului art0 11; N o#li$a-ia "e informare cu prile/ul contract,rii art0 11;4 N o#li$a-ia "e confi"en-ialitate art0 1214 N o#li$a-ia "e informare 8i forma "olului prin reticen-, art0 12:1 N preve"e, pentru faza "e e!ecutare contractual,, (n sarcina "e#itorului, o#li$a-ia "e a (ntreprin"e rene$ocierea contractului (n ve"erea a"apt,rii acestuia pentru impreviziune, ceea ce constituie o e!cep-ie "e la o#li$ativitatea contractului0 1n co"ul civil "e la 1;64, astfel "e o#li$a-ii nu erau prev,zute e!pres, ele "e"uc.n"u-se pe cale "e /urispru"en-,0 1< %,spun"erea civil, "elictual,0 %,spun"erea civil, care izvor,8te "in fapte ilicite cauzatoare "e pre/u"icii ("in "elicte civile), se nume8te r,spun"ere civil, "elictual,0 &rincipiile r,spun"erii civile "elictuale sunt enun-ate "e art0 1 4< C0civ0 2A &ersoana responsa#il, civilmente0 &ersoana care este -inut, s, repare pre/u"iciul suferit "e o alt, persoan, se nume8te persoan, responsa#il, civilmente0 21 &ersoana v,t,mat,0 &ersoana care a suferit un pre/u"iciu prin fapt, culpa#il, a altei persoane, pre/u"iciu ce urmeaz, a fi reparat "e o alt, persoan,, se nume8te victim, sau persoan, v,t,mat,0 3. *$'()N&* N 1;%9)N+&1& $(5(,; $2N.1*$.)*,; 10 Con"i-ii0 Ac-iunea (n r,spun"ere civil, contractual, tre#uie s, (n"eplineasc, acelea8i con"i-ii ca 8i cele cerute pentru ac-iunea (ntemeiat, pe "elictul civil, cu unele "eose#iri "ate "e con"i-iile specifice ei 8i anume2 -(ntre p,$u#it 8i autorul pa$u#ei tre#uie s, e!iste un contract vala#il (nc)eiat= -s, e!iste un pre/u"iciu ca urmare a nee!ecut,rii contractului -"e#itorul s, fie culpa#il "e pro"ucerea pre/u"iciului (culpa "e#itorului se prezum,)= -"e#itorul s, fi fost pus (n (nt.rzierec"!!!0 >. "unerea +n +nt6r%iere. &unerea (n (nt.rziere se realizeaz, prin (ncuno8tin-area "e#itorului "e c,tre cre"itor asupra faptului c, "atoria sa este e!i$i#il, 8i c, tre#uie s, 8i-o e!ecute, (ncuno8tin-are care se face, "e o#icei, printr-o

<;

notificare ce se a"reseaz, "e#itorului prin mi/locirea e!ecutorilor /u"ec,tore8ti "e pe l.n$, /u"ec,toria "omiciliului s,u0 )u%erea 0% 0%t8r iere $r!duce ur&4t!arele e"ecte 2 -", "reptul cre"itorului, ca la ale$erea sa, s, cear, ori s, treac, la e!ecutarea silit, a o#li$a-iei, f,r, a pier"e "reptul la "esp,$u#iri= -s, o#-ina rezolu-iunea sau rezilierea contractului ori, "up, caz, e!ecutarea o#li$a-iei corelative= -s, foloseasc,, atunci c.n" este cazul orice alt mi/loc le$al pentru a-8i realiza "reptul0 Regula $u%erii 0% 0%t8r iere c!&$!rt4 ur&4t!arele e6ce$-ii 2 -(n materia r,spun"erii civile "elictuale punerea (n (nt.rziere nu se cere, pentru c, autorul faptei ilicite este consi"erat c, se afl, (n (nt.rziere "in (nsu8i momentul s,v.r8irii faptei= -o#li$a-ia nu putea fi e!ecutat, (n mo" util "ec.t (ntr-un anumit timp, pe care "e#itorul l-a l,sat s, treac,, sau c.n" nu a e!ecutat-o ime"iat, "esi e!ista ur$en-,= - prin fapta sa, "e#itorul a f,cut imposi#il, e!ecutarea (n natur, a o#li$atiei sau c.n" a (nc,lcat o o#li$a-ie "e a nu face= -"e#itorul 8i-a manifestat (n mo" ne(n"oielnic fa-, "e cre"itor inten-ia "e a nu e!ecuta o#li$a-ia sau c.n", fiin" vor#a "e o o#li$a-ie cu e!ecutare succesiv,, refuz, ori ne$li/eaz, s, (8i e!ecute o#li$a-ia (n mo" repetat= -nu a fost e!ecutat, o#li$a-ia "e a pl,ti o sum, "e #ani, asumat, (n e!erci-iul activit,-ii unei (ntreprin"eri= o#li$atia se na8te "in s,v.r8irea unei fapte ilicite e!tracontractuale0 2(C340/(. . 444-. $2-9*1*'(& N.1& 1;%9)N+&1&* $(5(,; $2N.1*$.)*,; /( $&* +&,($.)*,; 10 &rincipalele de!#ebiri' Cele "ou, r,spun"eri comport, "eose#iri (n func-ie "e urm,toarele criterii2 --"up, izvor2 r,spun"erea contractual, izvor,8te "in contract ("in nee!ecutarea o#li$a-iilor contractuale), pe c.n" r,spun"erea civil, "elictual, izvor,8te "intr-un fapt ilicit= --(n raport "e culpa p,r-ilor2 r,spun"erea contractual, cunoa8te impru"en-a 8i ne$li/en-a ca forme ale culpei, pe c.n" r,spun"erea civil, "elictual, cunoa8te toate formele culpei , autorul pre/u"iciului r,spunz.n" pentru cea mai u8oar,
culp,c"!!!i= Fa-, "e re$lementarea "e la 1;64, Co"ul civil a"optat (n 2A11, a"uce un aspect "e noutate (n materia vinov,-iei, ca 8i con"i-ie a r,spun"erii civile, reprezentat "e formele "e manifestare a "olului ( pozitiv sau ne$ativ ) "ar 8i "e asimilarea culpei $rave acestuia, (n materia (nc)eierii 8i O sau e!ecut,rii contractului c"!!!ii0Astfel (8i $,se8te suport le$islativ o pro#lem, cu care s-a confruntat /urispru"en-a na-ional, (n solu-ionarea unor liti$ii (n care fie a f,cut aplicarea a"a$iului culpa lata dolo aequiparatur, fie a sanc-ionat forma ne$ativ, a "olului ( prin reticen-, )c"!!!iii

--(n raport "e sarcina "ove"irii culpei2 (n ca"rul r,spun"erii contractuale, (n principiu, culpa "e#itorului se prezum,, art0154; C0civ0, preve"e e!pres 2 * Culpa debitorului unei obligaii contractuale se pre%um prin simplul &apt al nee*ecutrii + pe c.n", (n ca"rul r,spun"erii "elictuale, "e re$ul,, culpa autorului tre#uie "ove"it,= Con"i-ia
vinov,-iei "e#itorului contractual, ri"ic, aspecte interesante 8i controversate (n "octrin, c"!!!iv, a c,ror rezolvare poate fi "at,, (n opinia unor autori "e criteriul ales a sta la #aza "istinc-iei "intre cele "ou, tipuri "e o#li$a-ii N "e mi/loace 8i "e "ili$en-,

--(n raport "e (ntin"erea pre/u"iciului2 (n ca"rul r,spun"erii civile contractuale, "e#itorul nu r,spun"e pentru "aunele imprevizi#ile, (n timp ce autorul unui fapt ilicit, (n anumite con"i-ii, r,spun"e pentru aceste "aune c"!!!v= 7ot astfel, (n ceea ce prive8te "ova"a pre/u"iciului, potrivit ar0 15 : C0civ0, (n mo" o#li$atoriu, cre"itorul are "e "ove"it at.t nee!ecutarea c.t 8i pre/u"iciul, "ac, p,r-ile sau le$ea nu prev," altfel0 --(n raport "e punerea (n (nt.rziere2 (n ca"rul r,spun"erii contractuale "e#itorul, pentru a putea fi urm,rit, "e re$ul,, tre#uie pus (n (nt.rziere, pe c.n" autorul unui fapt ilicit se afl, (n (nt.rziere "e "rept, "in momentul s,v.r8irii faptuluic"!!!vi0 --(n raport "e capacitatea celui care se o#li$,2 (n ca"rul r,spun"erii civile contractuale se cere capacitatea "e a contracta ("e a se o#li$a), care "e re$ul,, se "o#.n"e8te la 1; ani, pe c.n" autorul faptei ilicite este consi "erat a avea capacitatea civil, "elictual, "e la v.rsta "e 14 ani (c.n" se presupune c, are "iscern,m.nt) c"!!!vii0 --"up, mo"ul cum ac-ioneaz,, C0civ0 sta#ile8te c, niciuna "in p,r-i nu poate (nl,tura aplicarea re$ulilor r,spun"erii contractuale pentru a i se aplica alte re$uli mai favora#ile0 A8a"ar, "up, cum s-a ar,tat 8i (n "octrin, c"!!!viii, "elimitarea celor "ou, raspun"eri se face -in.n" cont "e faptul c, re$imul "elictual este re$imul "e "rept comun iar cumulul celor "ou, raspun"eri este interzis0 &rin cumul se poate (n-ele$e fie o aplicare "e "ou, ori a r,spun"erii civile, (n cele "oua forme ale sale fie op-iunea li#er, "e ale$ere (ntre cele "ou, forme, clarific.n" astfel o controvers, e!istent, (n trecut, prin interzicerea e!pres, a cumulului su# forma "reptului la op-iune c"!!!i!0 --(n raport "e felul r,spun"erii2 r,spun"erea contractual, este o r,spun"ere con/unct,, pe c.n" r,spun"erea "elictual,, "ac, faptul ilicit este opera a "ou, sau mai multe persoane, este soli"ar, c"!l= --(n raport "e competen-a /u"ec,toreasc,2 (n cazul r,spun"erii contractuale, competen-a apar-ine, "e re$ul,, instan-ei "omiciliului p.r.tului, pe c.n" (n cazul r,spun"erii "elictuale, "e re$ul,, instan-ei locului s,v.r8irii faptei ilicite= --(n raport "e prescrip-ia "reptului la ac-iune2 (n cazul r,spun"erii contractuale, prescrip-ia "reptului la ac-iune cur$e "e la "ata c.n" "e#itorul are "reptul s, cear, e!ecutarea o#li$a-iilor contractuale c"!li, pe c.n" (n cazul r,spun"erii "elictuale, "e la "ata c.n" p,$u#itul a cunoscut sau tre#uia sa cunoasc, at.t pa$u#a c.t 8i pe cel care r,spun"e "e ea , cf0 art 252; C0civ0, "up, cum "ispune 8i art0 1 ;1 C0civ0 care preve"e c, "reptul la repara-ie se na8te "in ziua

<<

cauz,rii pre/u"iciului, c)iar "ac, acest "rept nu poate fi valorificat ime"iat (ci "in momentul c(n" pa$u#itul a cunoscut sau tre#uia sa cunoasc, pa$u#a 8i pe cel responsa#il N s0n0)0

$*9(.2,), (5

0*9.), <)1(+($ (,($(. $* (8521 +& 23,(4*'((


SECJI@NEA I0 - Intro"ucere (n stu"iul r,spun"erii civile "elictuale A' Regle&e%tare 10 No-iuni intro"uctive0 %,spun"erea civil, "elictual, este acea form, a r,spun"erii civile, care izvor,8te "in fapte ilicite cauzatoare "e pre/u"icii ("in "elicte civile)0 &rincipiile r,spun"erii civile "elictuale sunt enun-ate "e art0 1 4< C0civ0 20 7e!tele consacrate rZspun"erii pentru fapta proprie0 %,spun"erea civil, "elictual, este re$lementat, "e co"ul civil (n articolele2 -art0 1 4< alin (1) 8i (2), art0 1 5:C0 civ0- r4#$u%derea $e%tru "a$ta $r!$rie -art0 1 4< alin ( ), art0 1 :2 alin (1) 8i (2), 8i art0 1 : C0civ0 - r[#$u%derea $e%tru "a$ta altei $er#!a%e (r[#$u%derea $[ri%-il!r $e%tru "a$tele ilicite #[v8r5ite de c!$ii l!r &i%!ri , r4#$u%derea i%#titut!ril!r 5i &e5te5ugaril!r $e%tru $rejudiciile cau ate de elevii 5i uce%icii a"la-i #ub #u$raveg;erea l!r , r4#$u%derea c!&ite%-il!r $e%tru $rejudiciile cau ate de $re#u$u5ii l!r 0% "u%c-iile 0%credi%-ate2 0 art0 1 :5, art0 1 :6 8i art0 1 :; C0civ0 - r4#$u%derea $er#!a%ei $e%tru $rejudiciile cau ate de lucrurile a"late 0% $a a #a juridic4, r4#$u%derea $e%tru $rejudiciile cau ate de a%i&ale a"late 0% $a a juridic4 a u%ei $er#!a%e , r[#$u%derea $r!$rietarului u%ui edi"iciu $e%tru $rejudiciile cau ate ca ur&are a rui%ei edi"iciului !ri a de$ri%derii u%!r $4r-i di% edi"iciu, dac4 ace#tea #u%t re ultatul li$#ei de 0%tre-i%ere !ri a u%ui viciu de c!%#truc-ie' B' N!-iu%e 10 Inte$rare (n sistemul formelor rZspun"erii civile0 %Zspun"erea pentru fapta ilicitZ cauzatoare "e pre/u"icii este o formZ a rZspun"erii /uri"ice, aceasta "in urmZ fiin", la r.n"ul sZu, o parte componentZ a rZspun"erii sociale0 20 %e$ulile ce stau la #aza principiului0 Consacr.n" principiul responsa#ilitZ-ii civile "elictuale, prin art0 1 4<, mai sus citat, Co"ul civil face aplicarea a "ouZ importante re$ulicd6lii2 -o re$ulZ moralZ, potrivit cZreia nu este permis niciunei persoane sZ a"ucZ pre/u"icii alteia, prin actele sau faptele sale ilicite= 8i -o re$ulZ "e comportament, potrivit cZreia faptele (ac-iunile sau inac -iunile) noastre sunt le$itime at.ta timp c.t acestea nu lezeazZ "repturile sau interesele le$al prote$uite ale altora (?alterum non laedere)0 C' Natura juridic[ a r[#$u%derii civile delictuale
10 &recizare0 &entru a sta#ili natura /uri"icZ a rZspun"erii civile "elictuale se impune "elimitarea acesteia "e alte forme ale rZspun"erii /uri"ice 8i, (n principal, "e rZspun"erea civilZ contractualZ 8i rZspun"erea penalZ0 20 &e"eapsZ sau sanc-iune? 1n primul r.n" este necesar sZ se sta#ileascZ "acZ rZspun"erea civilZ "elictualZ este o pe"eapsZ sau o sanc-iune civilZ0 1n acest scop este necesar s, surprin"em ceea ce este "e esen-a fiec,reia "intre cele "ou, forme "e r,spun"ere0

Este "e o#servat cZ, specific rZspun"erii penale este caracterul personal al pe"epsei, scopul aplicZrii acesteia const.n" (n a restr.n$e sau interzice unele "repturi0 'in acest caracter, rezult, c, pe"epsele, c)iar 8i atunci c.n" sunt pecuniare, nu pot fi aplicate 8i e!ecutate "ec.t pe timpul c.t cel ce a s,v.r8it fapte se afl, (n via-,0 @rmare caracterului personal al pe"epselor, nu este posi#il, o transmitere a acestora c,tre mo8tenitorii f,ptuitorului0 Di&$!triv43 ceea ce caracteri ea 4 #a%c-iu%ea civil43 e#te t!c&ai "a$tul c4 acea#ta %u #e a$lic4 0% c!%#iderarea $er#!a%ei care a #4v8r5it "a$ta3 ci 0% c!%#iderarea $atri&!%iului #4u3 #c!$ul ur&4rit "ii%d 0%t!tdeau%a acela de a re$ara u% $rejudiciu 5i3 0% c!%#eci%-43 $!ate "i tra%#&i#ibil4 &!5te%it!ril!r 0 Caracterul reparator al r,spun"erii civile "elictuale rezult, e!pres "in "ispozi-iile art0 1 5: C0 civ0 'ac, am consi"era r,spun"erea civil, "elictual, ca fiin" o pe"eaps,, nu ar fi posi#il, str,mutarea acesteia asupra mo8tenitorilor f,ptuitorilor0*adar, natura !uridicE a rEspunderii civile delictuale este aceea de sanciune civilE. 40 %Zspun"erea civilZ "elictualZ nu e!clu"e rZspun"erea penalZ . #in aceasta nu s-ar putea trage conclu%ia c@ r@spunderea civil@ delictual@ e*clude r@spunderea penal@ ci, dimpotriv@, acest lucru este posibil de &iecare dat@ c6nd &apta ilicit@ cau%atoare de prejudicii +ntrunete i elementele constitutive ale unei in&ratiuni.
D' Ra$!rtul di%tre r[#$u%derea civil[ delictual[ 5i r[#$u%derea civil[ c!%tractual[ 10 &uncte "e interferen-Z 8i "eose#iri0 Cele dou@ &orme ale r@spunderii au numeroase puncte de inter&eren@ +n privina condiiilor, modalit@ilor de reali%are i &inalit@ile lor dar, totodat@, se caracteri%ea%@ prin particularit@ile speci&ice, av6nd domenii de aplicare distincte. 'istinc-ia "intre r,spun"erea civil, "elictual, 8i cea contractual, "eriv, "in izvorul o#li$a-iei care a fost (nc,lcat, 8i a c,rei valoare "etermin, caracterul ilicit al ac-iunii sau a#sten-iunii0 1AA

Astfel, pe c.n" (n cazul rZspun"erii civile "elictuale se cere ca prin con"uita ilicitZ sZ se nesocoteascZ o#li$a-ia $eneralZ "e a nu pZ$u#i pe altul, o#li$a-ie le$alZ ce revine oricZrui mem#ru al societZ-ii, (n cazul rZspun"erii contractuale se cere nesocotirea unor o#li$a-ii izvor.te "intr-un contract pree!istent (ntre victimZ 8i fZptuitor0 20 'omeniu "e aplicare0 .adar, prima deosebire dintre cele dou@ r@spunderi apare asupra domeniului de aplicare a acestorar@spunderea civil@ delictual@ este r@spunderea de drept comun i se angajea%@ +n toate situaiile c6nd un prejudiciu este cau%at altei persoane prin +nc@lcarea unei obligaii cu caracter general, care incumb@ tuturorcd#liii. &e cale "e consecin-,, ori "e c.te ori r,spun"erea contractual, nu e!ist,, cel care a suferit un pre/u"iciu cauzat prin fapta omului "e un lucru, animal sau "e ruina e"ificiului poate o#-ine repararea lui numai (n con"i-iile 8i potrivit normelor r,spun"erii civile "elictuale0 0 Bo"ul "e sta#ilire a (ntin"erii o#li$a-iei0 Cele dou@ &orme ale r@spunderii civile se deosebesc i prin modul de stabilire a +ntinderii obligaiei de reparaie. Astfel, (n cazul r,spun"erii contractuale, (ntin"erea o#li$a-iei "e repara-ie se sta#ile8te pe #aza clauzelor contractului prin care p,r-ile pot conveni s, m,reasc, sau s, restr.n$, cuantumul "esp,$u#irilor0 &entru sta#ilirea "aunelor-interese (n ca"rul acestei r,spun"eri vor fi avute (n ve"ere "oar pre/u"iciile "irecte 8i previzi#ile, cu e!cep-ia cazului (n care "e#itorul se face vinovat "e "ol0 Spre "eose#ire "e aceasta, (n cazul rZspun"erii civile "elictuale, (ntin"erea repara-iei se sta#ile8te (n func-ie "e cuantumul pre/u"iciilor "irecte, previzi#ile 8i imprevizi#ile, fZptuitorului revenin"u-i o#li$a-ia sZ repare pre/u"iciul in"iferent "acZ a ac-ionat cu inten-ie sau numai "in impru"en-Z ori ne$li/en-Z0 40 &ro#a culpei0 An ceea ce privete proba culpei, +n ca%ul r@spunderii civile delictuale victima trebuie, +n principiu, s@ &ac@ dovada acesteia cu e*cepia unor situaii c6nd legea stabilete +n sarcina autorului prejudiciului, pre%umii de culp@ i a ca%urilor de r@spundere obiectiv@, &@r@ culp@0 1n cazul rZspun"erii civile contractuale, culpa "e#itorului se apreciazZ lu.n"u-se ca etalon tipul a#stract al #unului $ospo"ar 8i, (ntot"eauna, c.n" pre/u"iciul este urmarea nerespectZrii unei o#li$a-ii "e rezultat, culpa "e#itorului este prezumatZ "e le$e, aceasta neput.n" fi com#ZtutZ "ec.t prin "ova"a for-ei ma/ore sau a cazului fortuit, a culpei cre"itorului ori a faptei "e ne(nlZturat a unui ter-, (n cazurile (n care potrivit le$ii sau conven-iei p,r-ilor, cazul fortuit este e!onerator "e r,spun"ere0 Astfel, pentru r,spun"erea civil, contractual,, co"ul civil preve"e (n art0 154; 2 * Culpa debitorului unei obligaii contractuale se pre%um prin simplul &apt al nee*ecutrii+ 50 Su# aspectul rZspun"erii0 An materie delictual@, atunci c6nd prejudiciul este cau%at de mai multe persoane, r@spunderea lor este solidar@ )art. ;B<C C. civ.,, pe c6nd +n materie contractual@, +n principiu, dac@ sunt doi sau mai muli debitori, r@spunderea lor este divi%ibil@ proporional cu obligaia, e*cepie situaia obligatiilor indivi%ibile prin natura lor, prin convenia prilor sau lege. 60 &unerea (n (nt.rziere0 "e c6nd +n ca%ul r@spunderii civile delictuale, autorul &aptei prejudiciabile este de drept pus +n +nt6r%iere, +n materie contractual@, pentru antrenarea r@spunderii este necesar@ punerea debitorului +n +nt6r%iere printr-o somaie de plat@. :0 %aportare la capacitatea "e e!erci-iu0 An materie delictual@, r@spund toate persoanele care au s@v6rit &apte ilicite prejudiciabile dac@ au acionat cu discern@m6nt, indi&erent de v6rst@, pe c6nd +n materie contractual@, capacitatea de a r@spunde este identic@ cu capacitatea de e*erciiu0

;0 StatuZri ale practicii0 Cumulul celor "ouZ forme "e rZspun"ere0 "roblema cumului r@spunderii civile delictuale cu cea contractual@ se pune doar +n situaia +n care +ntre debitor i creditor e*ist@ un contract valabil +nc$eiat, deoarece numai +n aceast@ ipote%@ s-ar putea discuta despre &acultatea creditorului de a alege una din cele dou@ &orme de r@spundere, care, +n ac cepiunea sa, i se pare mai &avorabil@, sau de a +mbina elementele ambelor r@spunderi. Codul civl modern tranea% odat pentru totdeauna aceast problem, stabilind +n dispo%iiile art. ;BDE alin B, relaia dintre cele dou &orme ale rspunderii civile - F +ac prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre pri nu poate nltura aplicarea regulilor rspunderii contractuale pentru a opta n favoarea altor reguli care iar fi mai favorabile Fcd#liv I%terdic-ia cu&ulului cel!r d!u4 "!r&e de r4#$u%dere , instituit, "e alin al art0 1 5A, prive8te "ou, ipoteze 2 -ipoteza opt,rii pentru ac-iunea (n r,spun"ere "elictual, c.n" sunt (ntrunite con"i-iile pentru promovarea unei ac-iuni (n r,spun"ere contractual, -ipoteza intro"ucerii unei ac-iuni mi!te invoc.n" simultan at.t re$ulile r,spun"erii contractuale c.t 8i normele r,spun"erii "elictuale0 An leg@tur@ cu raportul dintre r@spunderea delictual@ i cea contractual@, din anali%a dispo%iiilor art. ;BDE alin B C.civ. se conturea%@ urm@toarele reguli-nu este posi#il, com#inarea (n ca"rul unei ac-iuni mi!te a re$ulilor aplica#ile r,spun"erii "elictuale cu cele aplica#ile r,spun"erii contractualec"!lv, cu alte cuvinte, victima nu are voie s, intro"uc, o ac-iune mi!t,, invoc,n" at.t normele r,spun"erii contractuale c.t 8i normele r,spun"erii "elictuale, pentru a #eneficia "e un re$im mai favora#il= 8i, -nu este posi#il s, se apeleze la r,spun"erea civil, "elictual,, c.n" (ntre p,r-i a e!istat un contract "in a c,rui nee!ecutare au rezultat pre/u"icii0 (icti&a %u are dre$tul3 $e%tru aceea5i "a$t4 ilicit4 $rejudiciabil4 #4 !b-i%4 d!u4 re$ara-ii3 u%a $e te&ei c!%tractual 5i alta $e te&ei delictual' Este ina"misi#il s, se utilizeze ac-iunea "elictual, "up, ce victima a o#-inut repararea pre/u"iciului pe temeiul r,spun"erii contractuale <0 E!cep-ii0 #e la principiul inadmisibilit@ii dreptului la opiune, +ntre temeiul contractual i cel delictual e*ist@ o singurE e#cepie i anume, atunci cnd nee#ecutarea contractului este infraciune0
1A1

A8a"ar, "ac, nee!ecutarea unui contract este o fapt, penal,, cre"itorul are - (n #aza "ispozi-iilor art0 14 8i 1<0 C0proc0pen0 -, "reptul "e a opta (ntre instan-a penal, 8i instan-a civil,0 'in moment ce a f,cut ale$erea, pentru una "intre cele "ou, c,i, cel pre/u"iciat nu mai poate reveni asupra ei, afar, "e cazul c.n" instan-a civil, a fost sesizat, (nainte "e intentarea ac-iunii penale 8i nu a pronun-at (nc, nici o )ot,r.re ( electa una via non datur recursus ad alteram)c"!lvi0

,ec-iu%ea a II-a' <UNCIILE R,)UNDERII


A0 Func-ia e"ucativ-preventivZ 10 &rezentare0 4nstituia juridic@ a r@spunderii civile delictuale, ndeplinete o funcie educativ-preventivE prin influena pe care o are asupra contiinei oamenilor i, implicit, asupra comporta mentului acestora' Astfel, prin o#li$area la repararea pre/u"iciului a celui care, prin fapta sa ilicitZ, l-a cauzat, rZspun"erea civilZ "elictualZ (n"epline8te un rol e"ucativ actual, "ar 8i unul (n perspectivZ, "e prevenire a sZv.r8irii "elictelor civile (n viitor "e cZtre autorul "elictului "e/a sZv.r8it sau "e cZtre alte persoane, care sunt con8tiente, astfel cZ vor rZspun"e "e pre/u"iciul ce l-ar cauza0 I0 Func-ia reparatorie 10 &rezentare0 "rin +nc@lcarea normei de comportament, care ne oblig@ s@ nu aducem prejudicii altei persoane prin &aptele noastre, ia natere o obligaie de de%d@unare, care concreti%ea%@ r@spunderea civil@ delictual@. )ri% !bligarea aut!rului $rejudiciului la re$ararea ace#tuia3 r4#$u%derea civil4 delictual4 0%de$li%e5te "u%c-ia re$arat!rie0 &rivitZ astfel, rZspun"erea civilZ "elictualZ poate fi consi"eratZ ca un mi/loc "e apZrare a "repturilor su#iective0 20 &Zrerea "octrinei0 An literatura de specialitatecd#lvii s-a ar@tat c@, &uncia reparatorie a r@spunderii civile delictuale nu trebuie absoluti%at@. Antr-adev@r, aa cum s-a ar@tat la discuia privind natura juridic@ a r@spunderii civile delictuale, scopul aplic@rii acestei sanciuni este e*clusiv reparator. 'uncia reparatorie are, +ns@, un caracter relativ deoarece ea se reali%ea%@ numai +ntre p@rile raportului juridic creat prin s@v6rirea delictului civil, nu +ns@ i cu privire la societate +n ansamblu, pentru care reparaia prejudiciului implic@ o reinvestire de munc@ social@ i, pe cale de consecin@, presupune o nou@ c$eltuial@.

,ec-iu%ea a III-a' <ELURILE R,)UNDERII DELICTUALE


10 &reliminarii0 'e8i principiul fun"amental al rZspun"erii /uri"ice, potrivit cZruia fiecare rZspun"e pentru propriile fapte, este vala#il 8i (8i $Zse8te aplica#ilitatea - a8a cum am vZzut - 8i (n materie "e rZspun"ere civilZ "elic tualZ, "atoritZ unor imperative ale vie-ii sociale, rezultate "in necesitatea ocrotirii unor persoane (mpotriva eventualelor pre/u"icii pe care acestea, fZrZ nici o culpZ "in partea lor, ar putea sZ le sufere, s-a a/uns la e!tin"erea sferei "e aplicare a rZspun"erii civile "elictuale 8i pentru alte situa-ii "ec.t cele create prin fapta proprie0 %a-iunea instituirii r,spun"erii pentru fapta altei persoane are la #az, i"eea "e ocrotire a intereselor victimei , r,spun"erea pentru fapta altei persoane al,tur.n"u-se r,spun"erii pentru fapta proprie 8i oferin" victimei posi#ilitatea "e a ale$e calea optim, pentru repararea inte$ral, a pre/u"iciului cd6lviii0 B' <eluri0 Astfel, (n func-ie "e situa-iile a cZror rezolvare cer aplicarea rZspun"erii civile "elictuale, aceasta este "e mai multe feluri, 8i anume2 R4#$u%derea $e%tru "a$ta $r!$rie (art0 1 4< alin 1 8i 2, art0 1 5:C0 civ0)= R[#$u%derea $e%tru "a$ta altei $er#!a%e ( art0 1 4< alin ) care, la r.n"ul ei, este "e trei feluri2 -rZspun"erea pZrin-ilor pentru faptele ilicite sZv.r8ite "e copii lor minori, 8i pentru faptele persoanelor puse su# inter"ic-ie /u"ec,toreasc, Fart0 1 :2 alin0(1) 8i (2) C0 civ0G= -r,spun"erea institutorilor 8i me8te8u$arilor pentru pre/u"iciile cauzate "e elevii 8i ucenicii afla-i su# suprave$)erea lor Fart0 1 :2 alin0 (1) 8i (2) C0 civ0G= -r,spun"erea comiten-ilor pentru pre/u"iciile cauzate "e presupu8ii lor (n func-iile (ncre"in-ate Fart0 1 : C0 civ0G0 0 R4#$u%derea $e%tru lucruri3 edi"icii 5i a%i&ale, care 8i ea este "e trei feluri2 a0 r,spun"erea persoanei pentru pre/u"iciile cauzate "e lucrurile aflate (n paza sa /uri"ic, Fart0 1 :6 C0 civ0G= #0r,spun"erea pentru pre/u"iciile cauzate "e animale aflate (n paza /uri"ic, a unei persoane (art0 1 :5 C0 civ0)= c0 rZspun"erea proprietarului unui e"ificiu pentru pre/u"iciile cauzate ca urmare a ruinei e"ificiului ori a "eprin"erii unor p,r-i "in e"ificiu, "ac, acestea sunt rezultatul lipsei "e (ntre-inere ori a unui viciu "e construc-ie (art0 1 :; C0civ0 )0
0 1n"eplinirea con"i-iilor0 &entru a "etermina care "intre aceste feluri ale rZspun"erii civile "elictuale se aplicZ anumitei situa-ii "e fapt create prin sZv.r8irea unui "elict civil, este necesar sZ se verifice (ntrunirea (n situa-ia "e fapt respectivZ a tuturor con"i-iilor prevZzute "e le$e pentru e!isten-a rZspun"erii civile "elictuale0 A8a cum se va ve"ea (n continuare, con"i-iile rZspun"erii pentru fapta proprie (art0 1 5:- 1 :1 C0 civ0), constituie, (n acela8i timp, 8i con"i-ii $enerale ale rZspun"erii civile "elictuale0

1A2

&entru e!isten-a celorlalte feluri ale rZspun"erii civile "elictuale este necesarZ (ntrunirea at.t a con"i-iilor $enerale ((n totalitate sau, (n unele cazuri, numai (n parte), c.t 8i a unor con"i-ii specifice0 40 &unct "e ve"ere0 @nele lucrZri "e specialitatecd6li6, "in scopuri e!clusiv "i"actice, a#or"eazZ felurile rZspun"erii civile "elictuale (n func-ie "e criteriul fun"amentului sZu, "upZ care aceasta se (mparte (n rZspun"ere civilZ "elictualZ o#iectivZ fZrZ culpZ 8i rZspun"ere civilZ "elictualZ su#iectivZ (ntemeiatZ pe culpZ0 1n ceea ce ne prive8te, vom trata r,spun"erea "elictual, "up, mo"ul cum aceasta este or$anizat, (n te!tele Co"ului civil0

Sec-iunea a IC-a 2 1;%9)N+&1&* 9&N.1) 0*9.* 91291(&


.. 1eglementarea, noiunea i condiiile rspunderii pentru &apt proprie I0 %e$lementare 10 %e$lementare0 Co"ul civil instituie r,spun"erea pentru fapta proprie prin art'9F=I-9FI9, care constituie, toto"at,, 8i temeiul pentru sta#ilirea con"i-iilor $enerale ale r,spun"erii civile "elictuale0 Art0 1 5: N0C0civ0 cuprin"e re$lementarea unui principiu consacrat (n vec)iul co" civil "e art0 <<;-<<< C0civ0 potrivit caruia, *Orice &apt a omului, care cau%ea% altuia un prejudiciu, oblig pe acela din a crui greeal s-a oca%ionat, a-l repara+ (art0 <<;), 8i *Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cau%at prin &apta sa, dar i acela ce a cau%at prin neglijena sau imprudena sa+ (art0 <<<)0 /oua reglementare, mai sistematic i mai clar, e*prim aceleai principii. &otrivit art0 1 5: N0C0civ0, *Cel care cauzeaz, altuia un pre/u"iciu printr-o fapt, ilicit,, s,v.r8it, cu vinov,-ie, este o#li$at s, (l repare+ (alin0 1)= tot astfel, *autorul prejudiciului rspunde pentru cea mai uoar culp+ (alin0 2)0 1ntrea$a re$lementare a r,spun"erii civile "elictuale are la #az,, (n noua re$lementare consacrat, prin noul Co" civil, ideea de culp0 II' N!-iu%e 10 No-iune0 %,spun"erea pentru fapta proprie, fiin" consecin-a unui prin cipiu fun"amental al r,spun"erii /uri"ice, este cea mai important, "intre formele r,spun"erii civile "elictuale0 20 Importan-a0 Importan-a r,spun"erii pentru fapta proprie se "atoreaz, nu at.t frecven-ei situa-iilor la care aceasta se aplic, (n practic,, c.t faptului c, te!tele "in Co"ul civil, respectiv art01 5:-1 :1, care o re$lementeaz,, constituie (n acela8i timp, (8i) fun"amentul (ntre$ii institu-ii a r,spun"erii civile "elictuale 8i, implicit, a celorlalte forme ale acesteia0 III' C!%di-ii ge%erale ale r4#$u%derii 10 Enumerare0 'in analiza te!telor "e le$e, mai sus citate, rezult, c,, pentru an$a/area r,spun"erii civile "elictuale este necesar, (ntrunirea cumulativ, a urm,toarelor con"i-ii2 -e!isten-a unui pre/u"iciu= -e!isten-a unei fapte ilicite= -e!isten-a unui raport "e cauzalitate (ntre fapta ilicit, 8i pre/u"iciu= -e!isten-a vinov,-iei celui ce a cauzat pre/u"iciul= forma su# care se prezint, aceast, vinov,-ie nu are relevan-, (n materia "reptului civil, ea put.n" consta (n inten-ie sau cea mai u8oar, culp,, consecin-a fiin" aceea8i (n orice situa-ie, 8i anume, o#li$a-ia celui vinovat "e a repara inte$ral pre/u"iciul pro"us0 (. 9re!udiciul 9' N!-iu%e 1010 'efini-ie0 &re/u"iciul este con"i-ia sine Hua non a r,spun"erii civile "elictuale sau, altfel spus, o constant, a acestei r,spun"eri0 Oric8t de c!%da&%abil4 ar "i ! "a$t4 ilicit4 5i !ric8t de grav4 ar "i cul$a aut!rului3 r4#$u%derea civil4 delictual4 %u $!ate i%terve%i3 dac4 $ri% "a$ta ilicit4 5i cul$abil4 %u #-a cau at u% $rejudiciu cuiva'+ai &ult dec8t at8t3 r4#$u%derea civil4 delictual4 #e reduce la re$ararea $agubel!r cau ate' %ezult, "e aici c,, pre/u"iciul este *nu numai con"i-ia r,spun"erii, "ar 8i m,sura ei, (n sensul c, autorul r,spun"e numai (n limitele pre/u"iciului cauzat+c"l0 E!ist.n" acor" "eplin, "octrinar 8i /urispru"en-ial, c, pre/u"iciul este "e esen-a r,spun"erii civile "elictuale, ma/oritatea autorilor (ncep tratarea institu-iei (n "iscu-ie cu analiza acestui element c"li0 1n $eneral, pre/u"iciul este "efinit ca fiin" rezultatul sau consecin-a ne$ativ, suferit, "e o anumit, persoan, ca urmare a faptei ilicite, s,v.r8it, "e o alt, persoan, ori ca urmare a *faptei+ unui lucru sau animal pentru care persoana este -inut, s, r,spun",c"lii0 1020 &unct "e ve"ere0 Consi"er,m c, este mai reu8it, "efini-ia conform c,reia, prejudiciul repre%int 7re%ultatele duntoare, de natur patrimonial sau nepatrimonial, e&ecte ale +nclcrii drepturilor subiective i intereselor legitime ale unei persoanecdliii.

1A

3iteratura "e specialitate 8i practica instan-elor "e /u"ecat, a"mit, (n unani mitate, c, va fi an$a/at, r,spun"erea civil, "elictual, ori "e c.te ori pre/u"iciul constituie rezultatul (nc,lc,rii unui "rept su#iectiv , cum ar fi2 (nc,lcarea unui "rept real, a unui "rept "e crean-,, a "reptului "e (ntre-inere prev,zut "e Co"ul familiei etc0 &.n, in prezent literatura /uri"ic, 8i /urispru"en-a au a"mis repararea pa$u#ei create prin v,t,marea unui interes, cu con"i-ia ca acesta s, fi avut un caracter "e sta#ilitate, o permanen-, suficient, spre a /ustifica presupunerea c, ar fi continuat 8i (n viitor, cu con"i-ia ca interesul a c,rui reparare se pretin"e sa fie licit si moral0Astfel, au fost "ate "esp,$u#iri pentru pier"erea (ntre-inerii, pe care victima o presta (n fapt copilului so-ului s,u, care provenea "in alt, c,s,torie, copil care nu avea "reptul su#iectiv "e a primi (ntre-inere "e la victim, c"liv0 7ot astfel, s-au acor"at "esp,$u#iri copilului aflat (n (ntre-inerea unei ru"e, f,r, s, fi e!istat (ntre ace8tia o#li$a-ia le$al, "e (ntre-inere, "ac, ru"a respectiv, a fost victima unui acci"ent c"lv0 'e asemenea, au fost acor"ate "esp,$u#iri concu#inei 8i copilului s,u, "ac, (n fapt ace8tia primiser, (ntre-inere "e la victim,, cu motivarea c, *(mpre/urarea c, minorii nu se afl, (n raporturi "e filia-ie le$itim, cu victima, nu poate "uce la o solu-ie contrar,, c.t timp ei au fost pre/u"icia-i "e sumele ce le asi$ur, victima, (n a c,rei (ntre-inere se aflau (n permanen-,c"lvi0 Sintetiz.n" opiniile e!primate (n literatura "e specialitate 8i (n practica instan-elor "e /u"ecat, cu privire la pro#lema (n "iscu-ie, se poate concluziona c, 0% #"era de cu$ri%dere a %!-iu%ii de $rejudiciu trebuie i%clu#4 5i 0%c4lcarea u%ui #i&$lu i%tere#3 cu c!%di-ia ca ace#ta #4 re ulte di%tr-! #itua-ie de "a$t cu caracter de #tabilitate 5i #4 "ie licit 5i &!ral' B' Nece#itatea e6i#te%-ei $rejudiciului 2010 Importan-,0 Fapta ilicit, 8i culpa#il, a unei persoane este lipsit, "e orice importan-, 8i efect (n ceea ce prive8te r,spun"erea civil, "elictual,, "ac, prin ea nu s-a cauzat un pre/u"iciu unei alte persoane0 Se a"mite, a8a"ar, f,r, rezerve, c, pre/u"iciul este cel mai important element al r,spun"erii civile "elictuale fiin" o con"i-ie necesar, 8i esen-ial, a acesteia0 2020 Con"i-ie necesar,0 E6i#te%-a u%ui $rejudiciu - c!%di-ie %ece#ar4 - %u e#te 5i ! c!%di-ie #u"icie%t4 $e%tru a%gajarea r4#$u%derii civile delictuale' &entru aceasta persoana v,t,mat, tre#uie s, fac, "ova"a raportului "e cauzalitate prin care se a/un$e la fapta ilicit, ",un,toare 8i "e la fapta ilicit, la autorul ei0 'ar, "up, cum s-a ar,tat, (vezi supra sec-iunea II) nu toate pre/u"iciile "au "reptul la "esp,$u#iri0 Consecin-a imposi#ilit,-ii asi$ur,rii repar,rii tuturor pre/u"iciilor, a "eterminat "octrina 8i /urispru"en-a s, fi!eze con"i-iile ce tre#uiesc (n"eplinite pentru ca un pre/u"iciu s, fie reparat0 F' <elurile $rejudiciului 010 Criterii "e clasificare0 Enumerare0 &re/u"iciile se clasific, (n func-ie "e mai multe criterii 2 natura intrinsec, a pre/u"iciilor "atorat, pro"ucerii pre/u"iciilor= posi#ilitatea preve"erii pre/u"iciiloor (n momentul pro"ucerii= $ra"ul "e $eneralitate= caracterul patrimonial sau nepatrimonial0 C.? n raport de natura intrinsec a pre!udiciilor. 'up, natura intrinsec, a pre/u"iciilor, acestea se (mpart (n2 -)rejudiciile $atri&!%iale - sunt acelea care au con-inut economic, put.n" fi evaluate (n #ani, ca spre e!emplu2 "istru$erea unui #un, uci"erea unui animal, pier"erea unui "rept patrimonial, cum ar fi2 "reptul "e (ntre-inere etc0 -)rejudiciile %e$atri&!%iale - sunt con"i-iile ",un,toare ale faptei ilicite care nu pot fi evaluate pecuniar 8i rezult, (n principal "in atin$erile a"use persona lit,-ilor umane, cum ar fi2 lezarea onoarei, reputa-iei, "emnit,-ii, sau presti$iului unei persoane= atin$erile provocate (nf,-i8,rii sau armoniei fizice a unei persoane etc0 C.C. n raport de durata producerii lor. 'up, "urata pro"ucerii lor, se (mpart (n2 -)rejudicii i%#ta%ta%ee (se caracterizeaz, printr-o "esf, 8urare (n timp foarte scurt,, epuiz.n"u-se astfel rapi" toate consecin-ele ",un,toare ale faptei ilicite, cum ar fi2 "istru$erea unui o#iect "e art,) 8i - )rejudicii #ucce#ive (se caracterizeaz, printr-o "esf,8urare (n"elun$at, (n timp, cum este cazul incapacit,-ii "e munc, a unei persoane care a suferit un acci"ent0) C.G. n raport de posibilitatea prevederii n momentul producerii 0 'up, cum puteau sau nu s, fie prev,zute (n momentul pro"ucerii lor, pre/u"iciile se (mpart (n2 $revi ibile 5i i&$revi ibile0 C.H. n raport de gradul de generalitate. 'up, $ra"ul "e $eneralitate a intereselor 8i "repturilor lezate, pre/u"iciile se (mpart (n2 $rejudicii cau ate avutului $ublic 8i $rejudicii cau ate avutului $articular0 C.I. 9re!udicii patrimoniale. &re/u"iciul patrimonial sau material, cum se mai nume8te (n /urispru"en-,, nu comport, "iscu-ii "eose#ite, acesta reprezent.n" (ntot"eauna acel pre/u"iciu care poate fi evaluat (n #ani (pre/u"iciul rezultat "in "eteriorarea sau "istru$erea unui #un= pre/u"iciul suferit "e o per soan, care (n urma unui acci"ent 8i-a pier"ut total sau par-ial capa citatea "e munc, 8i, (n consecin-,, venitul pe care (l avea anterior acci "entului s-a re"us etc0)0 Acest pre/u"iciu poate rezulta "in atin$erea a"usa patrimoniului, "ar poate fi si consecinta atin$erii a"use unei persoane0 C.J. 9re!udiciul nepatrimonial0
1A4

1n esen-,, at.t literatura /uri"ic, str,in,, c.t 8i cea rom.n, consi"er, c, $rejudiciile %e$atri&!%iale, "enumite 8i "aune morale, c!%#tau 0% ati%gerea val!ril!r care $rive#c $er#!a%a u&a%4 5i $er#!%alitatea #a' 'eparte "e a fi tratata ca o seferinta personala, con"amnarea la "aune interese implica si un pre/u"iciu moral care este reparat in acest fel, practica c"lvii pronuntan"u-se contra unei ,, responsa#ilitati "e plin "rept,,, afirman" ca masura in"emnizatiei tre#uie sa corespun"a $ravitatii pre/u"iciului care tre#uie reparat, fara a se tine seama "e $ra"ul "e culpa#ilitate al autorului0 7eoria ,, suferintei personale,, limitreaza "omeniul "e aplicare si intin"erea reparatiei pre/u"iciului moral, fiin" practic posi#ila solicitarea in nume personal "e reparatii pentru suferinta cauzata "e "isparitia sau ranirea $rava a unei persoane "ra$i0 Caracterul personal al pre/u"iciului este o con"itie a reparatiei cale pe calea raspun"erii civile0 In prezent, prin noua re$lementare, caracterul personal al pre/u"iciului este interpretat cu suplete si nu mai impie"ica repararea intereselor colective, nici a celor cauzate prin ricoseu0 &ro#lema apararii intereselor colective a venit in conflict cu conceptia apararii intereselor in"ivi"uale, personale pe calea raspun"erii civile "elictuale0 7e!tul art01 5: C0civ, su$ereaza caracterul in"ivi"ual (personal) al pa$u#ei 2 ,, cel care cauzeaza altuia un pre/u"iciu,,0 Cu toate acestea, responsa#ilittaea civila tre#uie sa /oace un rol si in com#aterea pre/u"iciilor cauzate "e interesele colective0 Atunci can" pre/u"iciul este suportat "e un $rup "e persoane fiecare mem#ru al $rupului poate pretin"e repararea pre/u"iciului personal, "ar nu si al celui colectiv
9 alta i"ee care vine sa limiteze principiul reparatiei pre/u"iciului moral este aceea ca acest pre/u"iciu nu poate fi evaluat "in punct "e ve"ere calitativ si cantitativ, ,, Este imposi#il "e convertit pre/u"iciul moral "irect intro unitate monetara, valorile morale nu pot avea ec)ivalent in natura,,0 01A0 'is/un$ere0 &utem i"entifica trei etape "istincte, (n func-ie "e (n-elesul care s-a "at no-iunii "e pre/u"iciu moral, 8i, implicit, a posi#ilit,-ii "e reparare a pre/u"iciilor e!trapatrimoniale prin ec)ivalent #,nesc0 Astfel, (n literatura /uri"ic, 8i (n practica /u"iciar, anterioar, anului 1<45, s-a a"mis, (n mo" constant, teza repara-iei #,ne8ti a "aunelor morale, pornin"u-se - (n principal - "e la i"eea c, termenul *pre/u"iciu+ folosit (n vec)ea re$lementare, art0 <<;-<<< C0 civ0 avea un sens $eneral, f,r, s, "istin$, "up, cum pre/u"iciul este patrimonial sau nepatrimonial, "evenin", astfel, aplica#il principiul *u#i le! non "istin$uit, nec nos "istin$uere "e#emus+0 Ar$umentului literar i s-a a",u$at altul "e ec)itate, pe consi"erentul c, ar fi inec)ita#il ca autorul unei "aune morale s, nu fie -inut s, o repare0 Fosta Curte "e Casa-ie a "ecis c, *"aunele morale au un caracter pur afectiv, sta#ilirea lor fiin" l,sat, la suverana apreciere a instan-elor "e fon", care nu sunt -inute s, evalueze "up, acelea8i criterii "up, care apreciaz, "aunele materiale, ceea ce nici nu ar putea s, fac,, "at fiin" caracterul lor ar,tat mai sus+c"lviii0 7ermenii art0 <<; N <<< C0civ0 vec)i, fiin" $enerali, rezult, c, to-i acei care sunt leza-i printr-un fapt pre/u"icia#il pot e!ercita ac-iunea (n "aune- interese0 Astfel, tat,l 8i so-ul atin8i nu numai "e pier"erea material, a fiicei 8i so-iei, "ar 8i "e pre/u"iciul moral su# aspectul afec-iunii, sunt (n "rept a e!ercita aceast, ac-iunec"li!0 1n mo" constant, "octrina 8i /urispru"en-a "in perioa"a respectiv,, atunci c.n" s-a pus pro#lema repar,rii "aunelor morale, folosesc sinta$ma *pre/u"iciu afectiv+, care const, (n suferin-ele psi)ice rezultate (n urma lez,rii sentimentelor "e afec-iune 8i "ra$oste, cum ar fi2 cele pro"use ca urmare a mor-ii persoanei iu#ite sau suferin-elor provocate prin r,nirea, mutilarea, "esfi$urarea sau r,nirea $rav, a unei ru"e sau persoane apropiate c"l!0 Aceste interpret,ri au fost, (n cele "in urm,, consi"erate pe cale le$islativ, (n Co"ul penal "in 1< 6, care preve"e printr-o "ispozi-ie e!pres, c,, "esp,$u#irile acor"ate p,r-ii v,t,mate tre#uie s, constituie o /ust, 8i inte$ral, repara-ie a "aunelor materiale 8i morale suferite "e pe urma infrac-iunii Fart0 <2 alin0 ( )G0 'ispozi-iile acestui te!t "e le$e nu au mai fost (ns, aplicate "ec.t spora"ic "up, 2< "ecem#rie 1<52, c.n" prin "ecizia nr0 :, &lenul 7ri#unalului Suprem a conc)is c, * nu se pot acor"a "esp,$u#iri pentru pre/u"icii "e or"in moral, "eoarece este "e neconceput plata unei sume "e #ani pentru suferin-a provocat, omului+c"l!i0 @lterior a"opt,rii acestei "ecizii, s-a consi"erat *c, pre/u"iciul este nepatrimonial "ac, nu poate fi reparat (n #ani+ c"l!ii, sau c, *spre "eose#ire "e pa$u#a material, care fie "iminueaz, patrimoniul victimei, fie c, o lipse8te "e un #eneficiu pecuniar - pe care aceasta l-ar fi realizat (n mo" (n"oielnic, "auna moral, nu a"uce nici o pier"ere "e or"in pecuniar0 1n al-i termeni (000) "auna moral, este un pre/u"iciu e!trapatrimonial, a"ic, orice "aun, neeconomic,+ c"l!iii0

0110 Bo"alit,-i "e reparare0 1n mo" corect, (n literatura "e specialitate cdl6iv s-a ar,tat c,, pro#lema "ac, pre/u"iciul nepatrimonial este sau nu suscepti#il "e a fi reparat pe cale #,neasc,, nu -ine "e con-inutul acestuia, ci "e mo"alit,-ile "e reparare0 'up, cum se 8tie, prin art 0 54 N 55 "in 'ecretul nr0 1O1<54, a fost instituit #i#te&ul de re$arare a dau%el!r &!rale $ri% &ijl!ace de aceea5i %atur4, acestea fiin"2 a0 "reptul victimei "e a cere instan-ei s, "ispun, (ncetarea s,v.r8irii (n continuare a faptelor ce a"uc atin$ere "repturilor nepatrimoniale #0 o#li$area autorului faptei s,v.r8it, f,r, "rept s, a"uc, la (n"eplinire orice m,suri socotite necesare "e instan-,, pentru a se a/un$e la resta#ilirea "reptului (nc,lcat, 8i c0 o#li$area autorului faptei ilcite, "ac, nu (n"epline8te (n termenul sta#ilit "e instan-,, m,surile "estinate s, resta#ileasc, "reptul (nc,lcat, la plata unei amenzi, (n folosul statului, pe zi "e (nt.rziere, socotit, "e la e!pirarea termenului0 F'9B' Te%di%-e de #tabilire a u%!r criterii de a$reciere a de#$4gubiril!r $e%tru dau%ele &!rale'
1A5

'octrina mo"ern, consi"er, c,, "e8i #anii nu pot suprima o "izarmonie fizic, sau s, "iminueze "urerile fizice, acor"area unor "esp,$u#iri pentru "aune morale nu se impune ca o repara-ie (se are aici (n ve"ere repunerea victimei (n situa-ia anterioar,, lucru imposi#il), ci ca o compensa-ie, o sum, "e #ani permi-.n" victimei s,-8i creeze ni8te con"i-ii "e via-, conforta#ile, care s, "iminueze consecin-ele pier"erii suferite sau a "repturilor lezate0 1n acest conte!t, se o#serv, c, (n privin-a "urerii fizice, ar fi posi#il, o apreciere a intensit,-ii acesteia, prin raportare la anumite #aremuri, care sta #ilesc $ra"ul incapacit,-ii "e munc,, sau prin raportare la analizele me"ico-le$ale efectuate0 1n privin-a pre/u"iciilor "e a$rement, se poate recur$e la o comparare "in perspectiva psi)o-sociolo$ic, a posi#ilit,-ilor pe care le avea victima an terior v,t,m,rii 8i acelea care-i sunt accesi#ile ulterior, completat, cu aspecte ce -in "e v.rst, 8i $ra"ul "e incapacitate func-ional, survenit ca urmare a v,t,m,rii0 &re/u"iciul afectiv, atin$erile a"use onoarei, elementelor vie-ii private sau altor li#ert,-i ale persoanei, sunt $reu preta#ile unor "etermin,ri cantitative, (n cazul lor, sta#ilirea "esp,$u#irilor ar putea fi, mai mult sau mai pu-in, corelat, cu elemente privin" situa-ia social, a persoanei v,t,mate, starea familial,, profesia, influen-a asupra con"i-iilor "e e!isten-, etc0 F'9F' Re$ararea $rejudiciil!r %e$atri&!%iale' &ro#lema (n "iscu-ie este, (ns,, aceea "ac, pre/u"iciile nepatrimoniale sunt sau nu repara#ile 8i pe cale patrimonial,0
9r, "up, cum s-a v,zut "in cele ar,tate mai sus, at.t (n celelalte sisteme "e "rept, c.t 8i (n "octrina 8i /urispru"en-a rom.neasc, anterioare anului 1<52, posi#ilitatea repar,rii pre/u"iciilor e!trapatrimoniale, prin mi/loace patrimoniale, era unanim a"mis,0 C)iar (n perioa"a 1<52-1<5< au e!istat ten"in-e favora#ile repar,rii #,ne8ti a "aunelor morale, at.t (n practica instan-elor "e /u"ecat,, c.t 8i (n "octrin,0 9piniile e!primate (n sensul revenirii la repararea #,neasc, a "aunelor morale au fost rezervate, consi"er.n"u-se c, numai pre/u"iciile rezultate "in atin$erea a"usa inte$rit,-ii corporale sau s,n,t,-ii erau suscepti#ile "e reparare pe cale pecuniar,, "ar 8i (n cazul acestora numai cele "e or"in estetic 8i "e a$rement se consi"era c, pot fi reparate, nu 8i alte pre/u"icii, cum ar fi cele const.n" (n "ureri fizice sau psi)icec"l!v0 S-a conc)is, astfel, c, pre/u"iciul nepatrimonial sau moral const, (n rezultatul ",un,tor, "irect, "e natur, nepatrimonial,, al unei fapte ilicite 8i culpa#ile, prin care se a"uce stin$ere valorilor cu con-inut neeconomic, care "efinesc personalitatea uman, 8i c,, "e8i acest rezultat nu poate fi evaluat (n #ani, el ", na8tere "reptului 8i o#li$a-iei la reparare, (n conformitate cu re$ulile r,spun"erii civile "elictualec"l!vi0

Dre$t #ubiectiv3 %e$atri&!%ial3 "4r4 c!%ti%ut ec!%!&ic3 "ii%d #tr8%# legat de $er#!a%a !&ului e#te ab#!lut3 %e#u#ce$tibil de a "i cedat $ri% act juridic !ri tra%#&i# $ri% &!5te%ire #au e6ercitat $ri% re$re e%tare' .ctiunea pentru restabilirea dreptului nepatrimonial +ncalcat poate &i continuat sau pornit, dup moartea persoanei vtmate, de ctre soul supravietitor, de oricare dintre rudele +n linie dreapta ale persoanei decedate, precum i de oricare dintre rudele sale colaterale p6na la gradul al patrulea inclusiv. (art0256 C0civ) % a"ara ca uril!r c8%d legea ar di#$u%e alt"el3 dre$tul la ac-iu%e $e%tru val!ri"icarea 0% ju#titie a dre$tului $er#!%al %e$atri&!%ial e#te i&$re#cri$tibil' ,u%t dre$turi $er#!%ale %e$atri&!%iale dre$tul la via-43 #4%4tate 5i i%tegritate c!r$!ral43 la %u&e3 $#eud!%i& #au de%u&ire3 la !%!are3 la re$uta-ie3 dre$tul $er#!%al %e$atri&!%ial de aut!r al u%ei !$ere 5tii%-i"ice3 arti#tice !ri literare3 de i%ve%tat!r etc' Conform articolului 5; "in noul Co" Civil orice persoan, are "reptul la via-,, la s,n,tate, la inte$ritate fizic, si psi)ic,, la onoare si reputa-ie, "reptul la respectarea vie-ii private, precum si "reptul la propria ima$ine, aceste "repturi nefiin" transmisi#ile0 Cia-a, s,n,tatea si inte$ritatea fizic, si psi)ic, a oric,rei persoane sunt $arantate si ocrotite (n mo" e$al "e le$e (art0 61, alin0 1 "in noul Co" Civil), corpul uman fiin" inviola#il (art0 64, alin0 1 "in noul Co" Civil)0 Dre$turile $er#!%ale %e$atri&!%iale #u%t !cr!tite de lege $ri% &ijl!ace #$eci"ice3 ap,rarea "repturilor nepatromoniale fiin" re$lementat, "e "ispozi-iile 7itlului C "in Co"ul civil, art0252-25: C0civ0 9rice persoan, fizic, are "reptul la ocrotirea valorilor str.ns le$ate "e fiin-a uman,, cum sunt via-a, s,n,tatea, inte$ritatea fizic,, "emnitatea, intimitatea vie-ii private, crea-ia stiin-ific,, artistic,, literar, sau te)nic,, precum 8i a oric,ror alte "repturi nepatrimoniale (art0 252 "in noul Co" Civil)0 )!trivit artic!lului B=F di% %!ul C!d Civil3 $er#!a%a "i ic4 ale c4rei dre$turi %e$atri&!%iale au "!#t le ate !ri a&e%i%-ate $!ate cere !ric8%d i%#ta%-ei7 a) interzicerea s,v.rsirii faptei ilicite, "ac, aceasta este iminent,= #) (ncetarea (nc,lc,rii si interzicerea pentru viitor, "ac, aceasta "ureaz, (nc,= c) constatarea caracterului ilicit al faptei s,v.rsite, "ac, tul#urarea pe care a pro"us-o su#zist,0 &rin e!cep-ie, (n cazul lez,rii prin e!ecitarea "reptului la li#era e!primare, instan-a poate "ispune numai m,surile prev,zute la lit0 #) si c)0 7oto"at,, cel care a suferit o (nc,lcare a unor asemenea "repturi poate cere instan-ei s,-l o#li$e pe autorul faptei s, (n"eplineasc, orice m,suri socotite necesare "e c,tre instan-, spre a a/un$e la resta#ilirea "reptului atins, cum sunt2 a) o#li$area autorului, pe c)eltuiala sa, la pu#licarea )ot,r.rii "e con"amnare= #) orice alte m,suri necesare pentru (ncetarea faptei ilicite sau pentru repararea pre/u"iciului cauzat0 1n afara mi/loacelor "e ap,rare a "repturilor nepatrimoniale, art0255 C0civ preve"e 8i posi#ilitatea pentru instanta "e /u"ecat, "e a "ispune m,surii provizorii, in situa-ia (n care reclamantul face "ova"a cre"i#ila c, "repturile sale
1A6

nepatrimoniale fac o#iectul unei ac-iuni ilicite, actuale sau iminente 8i c, aceasta ac-iune risc, s, (i cauzeze un pre/u"iciu $reu "e reparat0 B,surile provizirii ce se pot "ispune sunt2 a) interzicerea (ncalcarii sau (ncetarea ei provizorie= #) luarea masurilor necesare pentru a asi$ura conservarea pro#elor0
9 aplica#ilitate special, a acestor m,suri este re$lementat, "e "ispozitiile alin0 al art0255 C0civ, 8i prive8te situa-ia pre/u"iciilor a"use prin mi/loacele presei scrise sau au"iovizuale c"l!vii, caz in care instan-a /u"ecatoreasc, nu poate s, "ispun, (ncetarea, cu titlu provizoriu, a ac-iunii pre/u"icia#ile "ec.t "ac, pre/u"iciile cauzate reclamantului sunt $rave, "ac, ac-iunea nu este (n mo" evi"ent /ustificat,, potrivit art0 :5 C0civ, 8i "ac, m,sura luat, "e instant, nu apare ca fiin" "isproportionata (n raport cu pre/u"iciile cauzate0 Astfel, "in interpretarea te!tului "e le$e rezult, ca (n situa-ia pre/u"iciilor a"use "repturilor nepatrimoniale se poate "ispune "e c,tre instan-a "e /u"ecat, luarea unor m,suri provizorii, cu e!ceptia cazului (n care pre/u"iciile sunt create prin mi/loacele presei scrise sau au"iovizuale, c.n" tre#uie (n"eplinite anumite con"i-ii "e a"misi#ilitate0 B,surile provizorii pot fi "ispune fie anterior intro"ucerii ac-iunii "e fon" (n repararea pre/u"iciului, fie cu ocazia solution,rii acesteia, potrivit re$ulilor privin" or"onan-a pre8e"en-ial, (art05;1, 5;2 C0proc0civ) 1n situa-ia (n care cererea este formulata (nainte "e intro"ucerea actiunii "e fon", prin )otar.rea prin care s-a "ispus masura provizorie se va fi!a si termenul (n care actiunea (n fon" tre#uie sa fie intro"usa, respectiv A "e zile "e la "ata "ispunerii acestora, su# sanctiunea (ncetarii "e "rept a acelei masuri0 Avan" (n ve"ere c, aceste m,suri provizorii pot s, pro"uc, un pre/u"iciu p,r-ii a"verse, 8i (n m,sura (n care acest pe/u"iciu iminent este "ove"it, instan-a (l poate o#li$a pe reclamant sa "epun, o cautiune (n cuantumul fi!at "e aceasta, su# sanctiunea (ncetarii "e "rept a masurii "ispuse, cau-iune care se eli#ereaz, numai "ac, partea a"vers, nu solicit, "aune interese0 7ot astfel, "aca actiunea "e fon" este respinsa ca ne(ntemeiata, reclamantul este o#li$at, la cerere p,r-ii interesate, sa repare pre/u"icial cauzat prin m,surile provizorii luate, cu e!cep-ia situa-iei (n care reclamantul nu a fost (n culpa ori a avut o culpa usoara, caz in care, instan-a, (n raport cu circumstan-ele concrete, poate fie s, refuze o#li$area sa la "esp,$u#irile cerute "e partea a"versa, fie s, "ispun, re"ucerea acestora0

Dre$turile $er#!%ale %e$atri&!%iale #u%t !cr!tite 5i du$4 &!arte3 0% &4#ura #tabilit4 de lege #au regulile de c!%vie-uire #!cial4, ac-iunea pentru resta#ilirea inte$rit,-ii memoriei unei persoane "ece"ate put.n"
fi promovat, "e catre sotul supravietuitor, "e oricare "intre ru"ele (n linie "reapta ale persoanei "ece"ate, precum si "e oricare "intre ru"ele sale colaterale p.na la $ra"ul al patrulea inclusiv0
&otrivit "ispozitiilor art0 10 <1 C0civ, care re$lementez, ,, %epararea pre/u"iciului nepatrimonial,, la alin01 se preve"e posi#ilitatea acor",rii "e "espa$u#iri pentru restr.n$erea posi#ilit,-ilor "e via-, familial, 8i social,, ce poate fi "eterminat, "e "eficitul func-ional 8i "e )an"icapul corelativ 0 In"emnizarea pre/u"iciilor personale e!trapatrimoniale nu constituie o compensatie economic, a unei valori patrimoniale, ci repararea satisf,c,toare a lez,rii unui "rept fun"amental al personalit,-ii 2inte$ritatea persoanei0Nomenclatura pre/u"iciilor neeconomice in principalele -,rii europene este cuprins, (n Clasificarea european, a pre/u"iciilor neeconomice (CEAA%E'9C, p01 ,14)2 -atin$eri a"use inte$rit,-ii corporale= -"ureri fizice= -atin$eri a"use calit,-ii 8i pl,cerilor vie-ii (pre/u"iciu "e a$rement) = - atin$eri a"use activit,-ilor specifice "istrac-iei (in special practicarea unor sporturi) = -pre/u"iciul estetic= -pre/u"icial se!ual0 Alin0(2) al aceluia8i te!t "e le$e, preve"e ca ,, Instanta /u"ecatoreasca va putea, "e asemenea, sa acor"e "espa$u#iri ascen"entilor, "escen"entilor, fratilor, surorilor si sotului, pentru "urerea incercata prin moartea victimei, precum si oricarei alte persoane care, la ran"ul ei, ar putea "ove"i e!istenta unui asemenea pre/u"iciu,,, recunoscan" astfel "reptul la "espa$u#ire pentru "urerea incercat, "e mem#rii familiei "e moarte victimei, precum 8i a personei care nu are le$,tur, "e ru"enie cu "efunctul, "ar poate "ove"i c, a suferit un astfel "e pre/u"iciu0 7ot astfel, lezarea atri#utelor personalit,-ii poate /ustifica un "rept la "esp,$u#ire, "rept care nu va putea fi cesionat, "ecat "ac, a fost sta#ilit printr-o tranzac-ie sau printr-o )ot,r.re /u"ec,toreasc, "efinitiv,(alin0 al art01 <1 C0civ)0 Important este "e precizat faptul ca persoanele (n"rept,-ite, conform art01 <1 C0civ la "esp,$u#ire, nu pot transmite mo8tenitorilor aceste "repturi, "ar ac-iunea pornit, "e "efunct poate fi continuat, "e mo8tenitori (o limitare sau o e!ceptie a aplica#ilit,-ii art0256 C0Civ) &rin "ispozitiile alin05 ale art01 <1 C0civ, le$iuitorul e!tin"e mi/loacele "e aparare prev,zute "e art025 -256 C0civ, si in aceea ce priveste atri#utele personalit,-ii umane 0

F'9?' N!-iu%ea de $er#!%alitate' %ezult,, a8a"ar, c, (n materia "repturilor personalit,-ii, "ac, voin-a "e a e!ercita un astfel "e "rept a fost e!primat,, atin$erea a"us, "reptului respectiv atra$e r,spun"erea civil, f,r, s, fie necesar, pro#a pre/u"iciului suferit, "eoarece se prezum,, *iuris et "e iure+, ca prin atin$erea a"us, "reptului su#iectiv s-a creat 8i "iminuarea patrimoniului reclamantului0 1n literatura "e specialitate, no-iunii "e personalitate i s-a "at semnifica-ia "e persoan, care (8i e!prim, voin-a "e a-8i e!ercita unul "in "repturile menite s,-8i prote/eze at.t "atul #iopsi)ic, precum 8i "o#.n"itul - reprezen t.n" coeficientul s,u "e realizare (n societate c"l!viii0 F'9=' Dre$turi #ubiective 5i #itua-ii juridice' F'9>' Cla#i"icare' A8a"ar, (n func-ie "e situa-ia celor "ou, elemente con stitutive (voin-a 8i interesul), "repturile su#iective se pot $rupa (n2
1A:

-"repturi su#iective un"e interesul 8i voin-a titularului nu sunt pre zumate a priori0 Este cazul "repturilor su#iective pecuniare, un"e interesul urmeaz, s, fie pro#at, iar voin-a s, fie e!primat, (n form, /uri"ic,= -"repturile su#iective, un"e voin-a 8i interesul sunt prezumate "e le $iuitor (n favoarea titularului0 Acestea sunt atri#utele persoanei= 8i -"repturile su#iective (n care interesul este prezumat, iar manifestarea voin-ei este l,sat, la latitu"inea persoanei0 Acestea sunt "repturile personalit,-ii0 F'B:' Dre$tul ter-il!r la re$arare &!ral4' Astfel, "ispozi-iile art0 1 <A C0civ re$lementeaz, situa-ia persoanei (n"rept,tit, la "esp,$u#ire (n caz "e "eces 0 &otrivit acestui te!t "e le$e, D "espa$u#irea pentru pre/u"iciile cauzate prin "ecesul unei persoane se cuvine numai celor (n"reptatiti, potrivit le$ii, la (ntretinere "in partea celui "ece"at,+0 'e la acest principiul, alin02 al aceluia8i te!t "e le$e preve"e 8i o e!cep-ie, aceea a persoanei aflat, (n (nte-inerea victimei, ,, instanta, tin.n" seama "e (mpre/urari, poate acor"a "espa$u#ire si celui caruia victima, fara a fi o#li$ata "e le$e, (i presta (ntretinere (n mo" curent0,, Ne afl,m (n prezen-a a8a numitului $rejudiciu $ri% ric!5eu, care tre#uie s, ai#, un caracter cert, 8i care va fi apreciat -in(n" seama "e ,, nevoile celui pa$u#it, precum si "e veniturile pe care, (n mo" normal, cel "ece"at le-ar fi avut pe timpul pentru care s-a acor"at "espa$u#irea,,0 Astfel (n cazul "ecesului unui concu#in, pentru a se recunoa8te certitu"inea pre/u"iciului, tre#uie s, se fac, "ova"a unui concu#ina/ sta#il 8i a realit,-ii pa$u#ei suferite0 9 "iscu-ie aprins, s-a purtat in "octrina si in practica referitor la faptul "aca concu#inii pot cere repararea pre/u"iciului0 'ac, ar fi s, ne raport,m la le$itimitatea interesului 8i caracterul licit al pre/u"iciului, se poate face "istinc-ia (ntre ,, concu#ina/ul simplu ( persoane nec,satorite convie-uiesc) 8i cel a"ulterin ( convie-uiesc persoane c,s,torite cu alte persoane), caz in care a"ulterul,"e8i nu este o infractiune, constituie o culp, civil, care impie"ic, in"emnizarea concu#inului a"ulterinc"l!i!0 'e aceea, o "espa$u#ire poate fi acor"at, numai celui care era (ntre-inut, (n conformitate cu le$ea, "e cel "ece"at0 Calculul "espa$u#irii victimei prin rico8eu va avea in ve"ere pier"erea efectiv, a sus-inerii financiare "in partea victimei "irecte, (n raport "e veniturile acesteia (salarii sau pensii sau alte venituri), veniturile "estinate (ntre-inerii nemi/locite a victimei "irecte, precum 8i veniturile proprii ale victimei prin rico8eu 0 F'B9' C!%clu ia' 'in analiza practicii /u"iciare se "esprin"e i"eea c,, dau%ele &!rale 5i cua%tu&ul l!r #e #tabile#c 0% ra$!rt cu e"ectele "a$tei ilicite3 $ri% a$reciere3 dar %u ! a$reciere de !rdi% ge%eral3 ci av8%du-#e 0% vedere a%u&ite criterii ra$!rtate la "iecare ca 0% $arte' Cu privire la ter&e%ul (n care poate fi e!ercitat, ac-iunea pentru repara rea "aunelor morale, ce const, (n violarea unor "repturi personale nepatrimoniale, /urispru"en-a a statuat, c,, "e8i aceste "repturi sunt imprescripti#ile, in"emnizarea "aunelor pro"use prin (nc,lcarea lor, fiin" pecuniar,, constituie un "rept "e crean-,, 8i "rept urmare, este prescripti#il (n conformitate cu art0205AA C0civ0 )!trivit di#$! i-iil!r art' 9'FG? C'civ'3 0% t!ate ca urile 0% care de#$agubirea deriva di%tr-u% "a$t #u$u# de legea $e%ala u%ei $re#cri$tii &ai lu%gi dec8t cea civila3 ter&e%ul de $re#cri$tie a ra#$u%derii $e%ale #e a$lica #i dre$tului la actiu%ea 0% ra#$u%dere civila' &ractic, termenul "e prescrip-ie a r,spun"erii penale, re$lementat "e "ispozitiile art0154 "in noul Co" penal se aplic, 8i raspun"erii civile0
In aceasta materie, potrivit art01 <5 C0civ, cursul prescriptiei e!tictive a "reptului la actiune, se suspen"a pana la sta#ilirea ,, p.na la sta#ilirea pensiei sau a a/utoarelor ce s-ar cuveni, (n ca"rul asi$urarilor sociale, celui (n"reptatit la reparatie0 0220 Curtea Suprem, "e Justi-ie0 'up, cum se poate o#serva, (ncep.n" cu 1<<A, /urispru"en-a Cur-ii Supreme "e Justi-ie a a#or"at "irect pro#lema "aunelor morale, revenin" la sistemul "e $.n"ire tra"i-ional, (n sensul c, pre/u"iciile nepatrimoniale sunt suscepti#ile "e evaluare 8i reparare pe cale pecuniar,0 Au fost, astfel, acor"ate "esp,$u#iri morale pentru pre/u"icii estetice care constau (n atin$erea a"us, (nf,-i8,rii 8i armoniei fizice a unei persoane (pri! "e la #eaut[), motiv.n"u-se c, este (n"rept,-it, la plata sumei "e 2AA0AAA lei cu titlu "e "aune morale, victima, elev, (n v.rst, "e 16 ani, care pentru a evita s, fie violat, s-a aruncat "e pe motociclet,, suferin" (ntre altele, ca urmare a infrac-iunii s,v.r8ite "e inculpat, alterarea aspectului fe-ei, ce este "e natur, a o (mpie"ica s, "uc, o via-, normal,, a"ecvat, preocup,rilor specifice v.rstei, se!ului 8i situa-iei sociale c"l!!0

Au fost acor"ate "esp,$u#iri pentru "iminuarea func-iilor men tale, temporare sau permanente, precum 8i pentru pre/u"icii "e a$rementc"l!!i care, constau (ntr-o mic8orare a poten-ialului "e via-,0 &rin $rejudiciu de agre&e%tc"l!!ii, care este (ntre#uin-at constant (n "octrin, cu sensul "e variant, "istinct, a "aunelor morale, #e 0%-elege ati%gerea adu#4 #ati#"ac-iil!r 5i $l4ceril!r vie-ii3 c!%#t8%d 0% $ierderea $!#ibilit4-il!r de 0&b!g4-ire #$iritual43 diverti#&e%t 5i de#ti%dere' No-iunea *pre/u"iciului "e a$rementWW, tre#uie (n-eleas, (n sensul "e atin$ere a"us, pl,cerilor 8i satisfac-iilor caracteristice unei vie-i normale, iar nu numai pl, cerilor 8i satisfac-iilor specifice "eterminate (activit,-i sportive, artistice, culturale etc0) Atin$erile a"use inte$rit,-ii corporale sau s,n,t,-ii N surse ale "aunelor corporale N vor fi (n-elese (n sens lar$0 C,t,m,rile se pot concretiza (n leziuni or$anice, tul#ur,ri "e or"in func-ional ori alte afec-iuni fizice0 \$omotul, "e e!emplu, poate $enera un pre/u"iciu "e a$rement, f,r, a cauza o v,t,mare corporal, ime"iat, 8i vizi#il,0 Este cunoscut faptul c, a$resiunile sonore repetate sau "e intensitate puternic, sunt cauza unor afec-iuni au"itive(sl,#irea auzului, sur"itate) sau car"iovasculare0 Ele pot provoca pertur#area sistemului en"ocrin, an$oase, tul#ur,ri "e comportament0 \$omotul creeaz, nepl,ceri care, (ntr-o $ra"are nuan-at,, pot (m#r,ca forme "iverse,
1A;

a/un$.n" p.n, la afec-iuni fizice sau tul#ur,ri func-ionale $rave0 Re$ararea b4%ea#c4 a dureril!r "i ice 5i $#i;ice &ai e#te de%u&it4 5i .$retiu& d!l!re#/ ,$re de!#ebire de $rejudiciul de agre&e%t3 cel e#tetic #e re u&4 la acele le iu%i care 0%"r8%g ar&!%ia "i ic4 a $er#!a%ei' Nu&ai v4t4&4rile #u#ce$tibile #4 aduc4 ati%gere e#teticii i%dividului ju#ti"ic4 i%de&%i area' ?' C!%di-iile cerute $e%tru a #e $utea !b-i%e re$ararea $rejudiciului a0 &reliminarii 10 3iteratura "e specialitate0 1n ma/oritatea lucr,rilor "e specialitate se afirm, c, pre/u"iciul ", "reptul victimei "e a cere o#li$area autorului faptei ilicite la reparare, "ac, (n"epline8te "ou, con"i-ii, cumulativ2 este cert 8i nu a fost reparat (nc,0 20 &ractica /u"ec,toreasc,0 1n practic,, instan-ele "e /u"ecat, nu acor", (ns, "esp,$u#iri "ec.t "ac, pre/u"iciul este 8i urmarea "irect, a faptei ilicitecdl66iii0 &ro#lema caracterului "irect al pre/u"iciului se trateaz, (n "octrin, atunci c.n" se analizeaz, raportul "e cauzalitate0 Aceast, con"i-ie a pre/u"iciului se "esprin"e "in "ispozi-iile art0 1A;6 C0 civ0, care "e8i face referire e!pres, la r,spun"erea contractual,, sunt inci"ente 8i (n r,spun"erea civil, "elictual,0 &otrivit acestui te!t "e le$e, repara-ia acor"at, *nu tre#uie s, cuprin", "ec.t ceea ce este o consecin-, "irect, 8i necesar,+ a faptei ilicite0 b. 9re!udiciul trebuie s fie cert 10 Caracterul cert al pre/u"iciului0 'up, cum s-a v,zut, f,r, pre/u"iciu nu e!ist, "reptul la repara-ie0 &entru a "a "reptul la repara-ie, pre/u"iciul tre#uie s, fie, (ns,, cert0 Caracterul cert al pre/u"iciului presupune c, acesta este si$ur, at.t cu privire la e!isten-a sa, c.t 8i cu privire la posi#ilitatea "e evaluare0 'ac, pre/u"iciul este cert, "reptul la reparare nu ri"ic, pro#leme, victima fiin" (n"rept,-it, at.t la repararea pa$u#ei suferite ("amnum emer$ens), c.t 8i #eneficiului nerealizat (lucrum cessans)0 B' )rejudiciul cert trebuie #4 "ie actual' Este necesar, (ns,, ca pre/u"iciul nerealizat s, fie actual (n momentul repara-iei pa$u#ei0 &oate fi cert, "eci, nu numai pre/u"iciul actual, ci 8i cel viitor, (n m,sura (n care apare ca o prelun$ire "irect, 8i necesar, a unei fapte actuale, 8i "ac, e!ist, posi#ilitatea evalu,rii sale /u"iciare0 F' )rejudiciul viit!r' Cu privire la acest aspect, practica a statuat c, *pre/u"iciul viitor este, "e asemenea, supus repar,rii "ac, e!ist, si$uran-a pro"ucerii sale, precum 8i elemente (n"estul,toare pentru a-i "etermina (ntin"erea+c"l!!iv0 40 &lata unei presta-ii lunare0 'e asemenea, s-a statuat c,, *inculpatul care prin fapta sa a cauzat victimei o incapacitate temporar, "e munc,, tre#uie o#li$at la plata unei presta-ii #,ne8ti0 1n cazul (n care partea v,t, mat, nu este (nca"rat, (n munc,, "ar "in pro#e rezult, c, an$a/area ei la o (ntreprin"ere era cert,, aceasta (nt.rziin" e!clusiv "in cauza incapacit,-ii "e munc,, "atorat, faptei inculpatului, el urmeaz, a fi o#li$at la plata unei presta-ii lunare ec)ivalent, cu salariul pe care l-ar fi o#-inut "e la "ata c.n" an$a/area s-ar fi perfectat+ cdl66v0
&otrivit "ispozi-iilor art01 ;: C0civ0, care re$lementeaza situa-ia v,t,marii inte$ritatii corporale sau a s,n,t,-ii, "espa$u#irea tre#uie sa cuprin"a, ec)ivalentul casti$ului "in munca "e care cel pa$u#it a fost lipsit sau pe care este impie"icat sa il "o#an"easca, prin efectul pier"erii sau re"ucerii capacitatii sale "e munca0 In afara "e aceasta, "espa$u#irea tre#uie sa acopere c)eltuielile "e in$ri/ire me"icala si, "aca va fi cazul, c)eltuielile "eterminate "e sporirea nevoilor "e viata ale celui pa$u#it, precum si orice alte pre/u"icii materiale0 'espa$u#irea acor"at, (n astfel "e situa-ii, tre#uie s, fie sta#ilit, (n con"i-iile art01 ;; si art01 ;<, privin" v,t,marea inte$rit,-ii corporale 8i a s,n,t,-ii, aceasta cuprinz.n"2 ec)ivalentul c.8ti$ului "in munc, "e care a fost lipsit, victima sau pe care este (mpie"icat, victima sa (l "o#(n"easc, "atorit, pier"erii sau re"ucerii capacit,-ii sale "e munc,= c)eltuielile "e (n$ri/iri me"icale 8i cele "eterminate "e sporirea nevoilor "e via-, ale celui p,$u#it= orice alte pre/u"icii materiale= Criteriile care tre#uie respectate 8i la care tre#uie s, ne raport,m la sta#ilirea (ntin"erii "espa$u#irii pentru pier"erea suferit, si a c.8ti$ului nerealizat (art01 ;; C0civ), sunt2 venitului me"iu lunar net "in munca al celui pa$u#it "in ultimul an (nainte "e pier"erea sau re"ucerea capacitatii sale "e munca= (n lipsa acestui venit, pe #aza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, tin.n"u-se seama "e calificarea profesionala pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pre$atirii pe care era (n curs sa o primeasca0 "aca cel pa$u#it nu avea o calificare profesionala si nici nu era (n curs sa o primeasca, "espa$u#irea se va sta#ili pe #aza salariului minim net pe economie0 "ova"a posi#ilitatii o#tinerii unui venit "in munca mai mare (n #aza unui contract (nc)eiat (n ultimul an, si care nu a putut fi pus in e!ecutare, "atorit, apari-iei vatamarii inte$ritatii corporale= %espect.n" criteriile enun-ate, "esp,$u#irea astfel sta#ilit, poate fi acor"at, su# form, "e presta-ii #,ne8ti perio"ice, fie la cererea victimei, 8i pentru motive temeinice, su# forma unei sume $lo#ale ( art01 ;: alin02 C0civ), le$iuitorul instituin" toto"at, o#li$a-ia pentru instan-a "e /u"ecata "e a acor"a o "esp,$u#ire provizorie celui pa$u#it pentru acoperirea nevoilor ur$ente0

=' )rejudiciul eve%tual' &re/u"iciul actual 8i pre/u"iciul viitor sunt (n opozi-ie cu pre/u"iciul eventual, care nu este cert 8i nu poate "a loc la repara-ie, at.ta vreme c.t eventualitatea nu se transform, (n certitu"ine0
1A<

Astfel, (n practic,, a fost respins, cererea "e "esp,$u#iri a p,r-ii civile, re prezent.n" contravaloarea c)iriei unui apartament ocupat a#uziv "e incul pat, "eoarece se referea la un fapt viitor 8i nesi$ur, at.ta vreme c.t recla manta nu avea (nc)eiat contract "e (nc)iriere pentru apartamentul respectiv c"l!!vi0 'istinc-ia pre/u"iciului viitor repara#il, "e pre/u"iciul eventual - nerepara#il se manifest, cu pre$nan-, (n cazul pier"erii unei 8ansec"l!!vii0 'e e!emplu2 situa-ia proprietarului unui cal care nu poate s, c.8ti$e o curs, "in cauz, c, animalul a fost acci"entat printr-o fapt, ilicit, 8i "eci nu poate lua startul= situa-ia unui can"i"at "e a nu reu8i la un e!amen "e a"mitere sau a participa la un concurs "in cauza unui acci"ent "e circula-ie0 'up, cum s-a spusc"l!!viii, (n toate aceste cazuri, este o pier"ere actual,, "ar (n m,sura (n care reu8ita nu este si$ur,, nu este vor#a "e un caracter eventual al pre/u"iciului? 1n practic,, se in"ic, s, se fac, un e!amen circumstan-elor fiec,rui caz (n parte, urm.n" s, nu se acor"e "esp,$u#iri, c.n" nu e!ist, criterii "up, care s, se sta#ileasc, e!isten-a unui pre/u"iciu cert0 Este, astfel, un pre/u"iciu eventual, pre/u"iciul invocat "e p,rintele victimei care, la "ata "ecesului acesteia, nu (n"eplinea con"i-iile primirii unei pensii "e (ntre-inere0 S-a "ecis, "e asemenea, c, nu se pot acor"a "esp,$u#iri pentru pier "erea unui an "e 8coal,, ori c, va intra cu (nt.rziere (n pro"uc-ie, "eoarece s-a consi"erat c, pre/u"iciul, (n aceast, situa-ie, este eventual, l,s.n"u-se posi#ilitatea victimei s, cear, "esp,$u#iri prin ac-iune separat, (n momentul c.n" pre/u"iciul va "eveni cert 8i actualc"l!!i!0 Formularea acestei solu-ii, este critica#il,, pentru c, las, s, se (n-elea$, c, orice pre/u"iciu viitor ar fi incert 8i c, "esp,$u#irile civile se acor", numai pentru pre/u"iciile actuale0 1n realitate, 8i pre/u"iciile viitoare pot fi certe, aceast, i"ee /ustific.n" acor"area "esp,$u#irilor perio"ice pentru pre/u"iciul rezultat "in "iminuarea sau pier"erea capacit,-ii "e munc, a unei persoane0 1n esen-,, pre/u"iciul eventual, spre "eose#ire "e pre/u"iciul viitor 8i cert, se caracterizeaz, tocmai prin lipsa "e certitu"ine a pro"ucerii sale (n viitor0 c. 9re!udiciul s nu fi fost reparat nc 10 Scop reparator0 A8a cum am ar,tat, (n cazul "iscu-iei privin" natura /uri"ic, a r,spun"erii civile "elictuale cdl666, scopul acesteia este e!clusiv reparator0 'e aceea, (n cazul (n care pre/u"iciul cauzat a fost "e/a reparat, r,spun"erea civil, "elictual, (nceteaz,0 'ac, s-ar a"mite contrariul, 8i victima ar o#-ine o nou, repara-ie, acesteia i s-ar permite s, se (m#o$,-easc, f,r, /ust, cauz,c"l!!!i0 1n principiu, repararea pre/u"iciului se face "e c,tre autorul faptei ilicite0 'ac, autorul acestei fapte a reparat pre/u"iciul prin restituirea #unului sustras, (nlocuirea sau repararea #unului avariat, ori prin aceea c, i-a pus victimei la "ispozi-ie mi/loacele #,ne8ti necesare pentru resta#ilirea situa-iei anterioare, r,spun"erea civil, "elictual, nu mai poate fi antrenat,0 20 1n caz "e r,spun"ere soli"ar,0 I% c!%"!r&itate cu di#$! itiile art' 9'FHB C'civ33 Cei care raspun" pentru o fapta pre/u"icia#ila sunt tinuti soli"ar la reparatie fata "e cel pre/u"iciat,, 0 &rincipalele efecte ale soli"arit,-ii co"e#itorilor constau (n unicitatea "atoriei 8i pluralitatea "e#itorilor, ceea ce permite victimei s, cear, oric,rui co"e#itor (ntre$a plat, a "espa$u#irii sta#ilit, "e instan-a "e /u"ecat, 'e asemenea, "ac, pentru un pre/u "iciu r,spun" (n soli"ar "ou, sau mai multe persoane 8i victima a o#-inut repara-ia inte$ral, "e la una "intre acestea, ea nu mai poate an$a/a r,s pun"erea civil, "elictual, fa-, "e celelalte persoane care au fost -inute s, r,spun", al,turi sau pentru cel care a e!ecutat o#li$a-ia "e reparare0 18i $,se8te, astfel, aplicarea principiul potrivit c,ruia victima poate s, primeasc, o sin$ur, reparare inte$ral, a pre/u"iciului, persoanele care r,spun" soli"ar sau in soli"um, urm.n" s, r,spun", pe calea ac-iunii (n re$res numai fa-, "e cel care a acoperit pre/u"iciul0 0 &lata f,cut, "e ter-i0 &ot e!ista, (ns,, situa-ii (n care o ter-, persoan, pl,te8te o sum, "e #ani victimei 8i se pune (ntre#area "ac, 8i (n ce m,sur, aceasta mai poate primi "esp,$u#iri prin antrenarea r,spun"erii civile "elictuale fa-, "e autorul pre/u"iciului0
40 Solu-ii0 %,spunsul este "iferit, "e la caz la caz, (n func-ie "e titlul cu care ter-ul remite suma "e #ani, pe "e o parte, 8i raporturile pree!istente (ntre victim, 8i ter-a persoan, sau (ntre autorul pre/u"iciului 8i ter-a persoan,, pe "e alt, parte, "up, cum urmeaz,2 c.n" ter-a persoan, a (n-eles s, pl,teasc, (n locul autorului pre/u"iciului, victima nu mai are "reptul s, pretin", "e la aceasta "esp,$u#iri, "ec.t (n m,sura (n care pre/u"iciul nu ar fi fost inte$ral acoperit= "ac, ter-a persoan, a (n-eles s, vin, cu suma "e #ani (n a/utorul victimei, aceasta are "reptul "e a se "esp,$u#i inte$ral "e la autorul pre/u"iciului0 &ractica a statuat, cu privire la acest aspect c, *a/utoarele materiale pe care cole$ii au (n-eles s, le acor"e so-ului fostei lor cole$e, nu pot influen-a asupra o#li$a-iei inculpatului "e a suporta c)eltuielile ocazionate cu (nmorm.ntarea victimei+ c"l!!!ii0 (n cazul (n care victima prime8te suma "e #ani "e la o societate "e asi$ur,ri c"l!!!iii, urmeaz, s, "istin$em "up, cum autorul pre/u"iciului este asi$urat pentru r,spun"ere civil, sau victima are calitate "e persoan, asi$urat,, situa-ie (n care r,spunsul este "iferit 8i (n func-ie "e felul asi$ur,rii (asi$urare "e persoane sau asi$urare "e #unuri)0 Atunci c.n" autorul pre/u"iciului este asi$urat "e r,spun"ere civil,, victima prime8te "esp,$u#irea "irect "e la societatea "e asi$ur,ri, nemaiput.n" s, an$a/eze r,spun"erea civil, "elictual, a acesteia, "ec.t (n m,sura (n care pre/u"iciul nu ar fi fost inte$ral reparat0

11A

Societatea "e asi$ur,ri nu are "rept "e re$res (mpotriva autorului pre/u"iciului, "eoarece acesta a pl,tit primele "e asi$urare, (ns, poate avea ac-iune (n re$res (mpotriva altor persoane "ec.t asi$uratul, "ac, fapta acestora a "at na8tere o#li$a-iei "e plat, a in"emniza-iei "e asi$urare0 1n /urispru"en-,, s-a statuat c, "e (n"at, ce un contract "e asi$urare este (nc)eiat cu scopul ca societatea "e asi$ur,ri s, $aranteze plata "esp,$u#irilorc"l!!!iv, nu se poate tra$e concluzia c, n-ar avea calitatea "e parte responsa#il, civilmente, "oar pe consi"erentul c, aceast, calitate a sa nu este prev,zut, "e art0 24 "in Co"ul "e proce"ur, penal, c"l!!!v0 1n mo" /ust, (n "octrin, s-a ar,tat c, c"l!!!vi *"eoarece nu ne afl,m (n nici una "in situa-iile, (n care participarea (n procesul penal, (n calitate "e parte responsa#il, civilmente, s, se #azeze pe o r,spun"ere "elictual, (n sensul preve"erilor art0 10 : C0 civ0, societatea "e asi$urare nu poate avea calitatea "e parte responsa#il, civilmente (n accep-iunea art0 24 alin0 ( ) "in C0 pr0 pen0, la #aza raporturilor "intre aceasta 8i asi$urat st.n" un contract "e asi$urare, care nu poate fi fun"ament al r,spun"erii civile "elictuale+0 &e #aza contractului "e asi$urare, asi$ur,torul nu face "ec.t s, $aranteze plata unor "esp,$u#iri (art0 < "in 3e$ea nr0 1 6O1<<5), aceasta nefiin" "ec.t un participant (n procesul penal, in calitate "e asi$urator 8i nu parte responsa#il, civilmente0 50 1n-ele$erea p,r-ilor0 'esp,$u#irile se pot sta#ili 8i pe #aza (n-ele$erilor (ntre p,r-i, cu acor"ul societ,-ii "e asi$urare 8i (n con"i-iile prev,zute "e le$e0 'ac, "esp,$u#irile au fost sta#ilite (n acest mo" ((n-ele$erea p,r-ilor 8i cu acor"ul societ,-ii "e asi$urare) persoana pre/u"iciat, nu poate proce"a la reevaluarea lor pe cale /u"iciar,0 &ersoana pre/u"iciat, va putea (ns, cere repararea pre/u"iciului care i-a fost a"us, "ac, acesta nu a f,cut o#iectul (n-ele$erii ini-iale, ori a ap,rut ulterior, cu con"i-ia sta#ilirii unui raport "irect "e cauzalitate (ntre faptul cauzator 8i a$ravarea acestuiac"l!!!vii0 60 Cumul0 1n situa-ia (n care victima are calitatea "e persoan, asi$urat,, suma asi$urat, se cumuleaz, cu pensia "e asi$ur,ri sociale 8i "esp,$u#irile "atorate "e autorul pre/u"iciului0 &lata in"emniza-iei "e asi$urare se face la realizarea riscului asi$urat c"l!!!viii 8i este in"epen"ent, "e pro"ucerea unui pre/u"iciu (n patrimoniul asi$uratului0 %ezult,, a8a"ar, c, plata in"emniza-iei "e asi$urare nu are caracter "e "es p,$u#ire 8i nu ", "reptul "e re$res asi$uratului (mpotriva autorului pre/u"iciului0 Alta este situa-ia (n cazul asi$ur,rii "e #unuri, "eoarece plata in"emniza-iei "e c,tre asi$urator, atunci c.n" se pro"uce riscul asi$urat, are caracter "e "esp,$u#ire0 A8a"ar, victima nu are "reptul s, cumuleze suma asi$urat, cu repara-ia "atorat, "e autorul pre/u"iciuluic"l!!!i!0 1n acest caz, societatea "e asi$urare are "rept "e re$res (mpotriva autorului pre/u"iciuluic"!c0 &entru caz "e "eces sau pentru caz "e incapacitate "e munc, asi$ur,rile sociale acor", a/utoare 8i pensii, sume "e #ani care "aca au fost efectiv acor"ate nu mai pot fi solicitate "e victima sau "e urma8ii acesteia "e la autorul faptei pre/u"icia#ile0 In atare situa-ie, "aca in ca"rul asi$urarilor sociale s-a recunoscut "reptul la un a/utor sau la o pensie, reparatia este "atorata "e autorul faptului pre/u"icia#il, numai (n m,sura (n care pa$u#a suferit, prin v,t,mare sau moarte "ep,8e8te a/utorul ori pensia0( Art0 10 < 0 alin (1) C0civ) In intervalul "e timp (ntre momentul cauz,rii pa$u#ei 8i momentul acor",rii a/utorului sau pensiei, victima mai are "reptul asa cumama mentionat mai sus, sa pretin", o "esp,$u#ire provizorie "e la persoana r,spunz,toare, numai pentru nevoi ur$ente, (n con"i-iile art01 ;: alin0 C0Civ0 :0 Ac-iunea (n r,spun"ere "elictual, pentru "iferen-,0 'ac, victima prime8te pensie "e invali"itate sau "e urma8, #eneficiaz, "e o ac-iune (n r,spun"ere "elictual, (mpotriva autorului faptei ilicite numai pentru "iferen-a "e valoare "intre pensie 8i valoarea inte$ral, a pa$u#eicd6ci0 7emeiul /uri"ic al unei astfel "e ac-iunii (l reprezint, "ispozitiile art0 10 < 0C0civ, potrivit carora ,, "aca in ca"rul asi$urarilor sociale s-a recunoscut "reptul la un a/utor sau la o pensie, reparatia este "atorata numai in masura in care pa$u#a suferita prin vatamare sau moarte "epaseste a/utorul ori pensia,, 0

d. 9re!udiciul s fie direct 10 &re/u"iciul "irect0 Consecin-a nemi/locit, a faptei ilicite0 &re/u"iciul este "irect atunci c.n" apare ca o consecin-, nemi/locit, a faptei ilicite "e care se lea$, printr-un raport "e cauzalitate0 20 &re/u"iciul in"irect0 'ac, pre/u"iciul este in"irect, nu se poate sta#ili o le$,tur, "e cauzalitate cu fapta ilicit, 8i, "rept urmare, acesta iese "in sfera r,spun"erii civile "elictuale0 Nu ar fi conform cu /usti-ia ca cineva s, suporte toate ecourile (n"ep,rtate ale unei fapte ilicite, cum ar fi, spre e!emplu2 ac)itarea "atoriilor victimeic"!cii, "eoarece nu se 8tie "ac, r,mas, (n via-, aceasta ar fi voit sau 8i-ar fi putut onora "atoriile pe care le avea fa-, "e cre"itorii ei0 Astfel, practica a "ecis c, *inculpatul nu poate fi o#li$at s, pl,teasc, 8i piesele sustrase "e alte persoane, "up, avarierea autoturismului, partea v,t,mat, fiin" cea o#li$at, s, ia m,surile "e conservare a acestora 8i s, se a"reseze autorit,-ilor pentru "escoperirea celor vinova-i+ c"!ciii0 'e asemenea, s-a apreciat c, *inculpatul nu va primi "iferen-a "e venit nerealizat, "ac, victima invali", "e $ra"ul III, refuz, s, presteze o munc, pe care o poate "esf,8ura, sau se va sc,"ea "in "esp,$u#iri c.8ti$ul pe care victima nu l-a realizat "atorit, ne(nca"r,rii (n munca ce-i este imposi#il,+ c"!civ0 'up, cum se poate o#serva, (n aceste cazuri, pre/u"iciul suferit "e victim, nu este "irect "eoarece fapta sa a (nl,turat raportul "e cauzalitate "intre ac-iunea ilicit, 8i pre/u"iciu0 Aprofun"area pro#lemelor le$ate "e caracterul "irect al pre/u"iciul urmeaz, s, se fac, (n capitolul privin" raportul "e cauzalitate0 H. &fectul rspunderii civile delictuale a. (&ectul rspunderii civile delictuale

111

10 Efect0 E"ectul r4#$u%derii civile delictuale c!%#t4 0% %a5terea ra$!rtului juridic !bliga-i!%al di%tre aut!rul "a$tei ilicite #au $er#!a%a r4#$u% 4t!are 5i victi&4' 20 C!%#eci%-e juridice' 'in momentul (n care sunt (n"eplinite toate con"i-iile r,spun"erii civile "elictuale, se pro"uc urm,toarele consecin-e /uri"ice2 a) se na8te "reptul victimei la ac-iunea (n /usti-ie pentru repararea pre/u "iciuluic"!cv &otrivit "ispozi-iilor art0 1 ;1 alin02 C0civ0,, "reptul la reparatie se naste "in ziua cauzarii pre/u"iciului, c)iar "aca acest "rept nu poate fi valorificat ime"iat ,,0 #) "e#itorul o#li$a-iei "e reparare este "e "rept pus (n (nt.rziere 8i poate fi -inut s, pl,teasc, "aune moratorii= c) "ac, "e#itorul s-a ac)itat "e o#li$a-ie pl,tin" "esp,$u#irea "e #un,-voie, plata f,cut, "e acesta este o plat, vala#il, 8i, "eci, nu poate cere restituirea ei pe motiv c, ar fi f,cut o plat, ne"atorat,= ") "reptul "e crean-, 8i o#li$a-ia "e reparare a pa$u#ei pot fi transmise universal sau cu titlu universal= e) cre"itorii victimei pot uza "e toate mi/loacele /uri"ice "e conservare a $a/ului lor $eneral 8i c)iar s, recur$, la ac-iunea paulian, (mpotriva actelor (nc)eiate "e "e#itor (n frau"a intereselor lor= 8i, f) (n caz "e conflict "e le$i (n timp, se aplic, le$ea (n vi$oare (n mo mentul na8terii o#li$a-iei "e reparare0 b. 1epararea prejudiciului b.;.1eguli +n materie 9' %-elegerea $4r-il!r0 'e principiu, nimic nu (mpie"ic, victima 8i autorul pre/u"iciului s, convin, prin #un, (nvoial,, asupra (ntin"erii "esp,$u#irii 8i mo"alit,-ilor "e reparare a pre/u"iciului0 C.n" s-a a/uns la aceast, (n-ele$ere, instan-a "e /u"ecat, nu mai poate fi sesizat, pe motiv c, "esp,$u#irea primit, nu ar reprezenta o acoperire in te$ral, a pre/u"iciuluic"!cvi0 Acest lucru, nu este posi#il "ec.t pentru pre/u"iciile imprevizi#ile, necunoscute la "ata (nc)eierii conven-iei "intre p,r-i 8i care sunt urmarea "irect, a faptei ilicite0 20 Instan-a poate sta#ili cuantumul 8i mo"alitatea "e reparare0 'e asemenea, instan-a "e /u"ecat, poate s, sta#ileasc, cuantumul 8i mo"alitatea "e reparare a pa$u#ei, trec.n" peste (nvoiala p,r-ilor, "ac, aceasta este potrivnic, le$ilor, interesului ter-ilor, urm,re8te un scop imoral ori ilicit sau este rezultatul unui viciu "e consim-,m.nt cd6cvii0 'ac, (ntre p,r-i nu a intervenit vreo (n-ele$ere, victima are "reptul la ac-iune (n r,spun"erea civil, "elictual, prin care poate cere instan-ei "e /u"ecat, o#li$area autorului faptei ilicite la repararea pre/u"iciului, ceea ce presupune, "e fapt, repunerea acestuia (n situa-ia anterioar,0 0 Finalitate0 Re$ararea $rejudiciului e#te3 a5adar3 "i%alitatea $ri%ci$al4 a r4#$u%derii civile delictuale 5i c!%#t4 0% 0%l4turarea #au c!&$e%#area e"ectel!r %egative ale "a$tei ilicite3 a#t"el 0%c8t #4 #e aju%g4 $e c8t $!#ibil la re#tabilirea #itua-iei a%teri!are (restitutio in inte$rum)0 40 &rincipiul repara-iei inte$rale0 %esta#ilirea situa-iei anterioare comi terii faptei ilicite, impune principiul repara-iei inte$rale a pre/u"iciului ca un principiu fun"amental al r,spun"erii civile "elictuale, consfintit in re$lementarea actuala "e "ispozitiile art01 ;5 C0civ, potrivit carora ,, pre/u"iciul se repara inte$ral, "aca prin le$e nu se preve"e altfel0
'aca pana in prezent intin"erea reparatiei era o c)estiune "e apreciere, noua re$lementare, prin "ispozitiile art01 ;5 alin02 si C0civ, precizeaza in mo" e!pres care sunt re$ulile ce tre#uie urmarite "e instanta "e /u"ecata, in aprecierea "espa$u#irii, aceasta tre#uin" sa cuprin"a2 -pier"erea suferita "e cel pre/u"iciat, -casti$ul pe care in con"itii o#isnuite el ar fi putut sa il realizeze si "e care a fost lipsit, - c)eltuielile pe care le-a facut pentru evitarea sau limitarea pre/u"iciului0 -"aca fapta ilicita a "eterminat si pier"erea sansei "e a o#tine un avanta/ sau "e a evita o pa$u#a, reparatia va fi proportionala cu pro#a#ilitatea o#tinerii avanta/ului ori, "upa caz, a evitarii pa$u#ei, tinan" cont "e impre/urari si "e situatia concreta a victimei0 Aplicarea f,r, "ificultate a acestui principiu este posi#il, numai (n cazul pre/u"iciilor patrimoniale, atunci c.n" repara-ia se face (n natur,, "eoarece numai astfel pot fi (nl,turate toate consecin-ele ne$ative ale faptei ilicite0

b.?. 0ormele reparatiei. &otrivit "ispozitiilor art01 ;6 C0civ, ,,%epararea pre/u"iciului se face in natura, prin resta#ilirea situatiei anterioare, iar "aca aceasta nu este cu putinta ori "aca victima nu este interesata "e reparatia in natura, prin plata unei "espa$u#iri, sta#ilite prin acor"ul partilor sau, in lipsa, prin )otarare /u"ecatoreasca,,0 B. . 1epararea n natur. 7ocmai "e aceea, repara-ia (n natur, a pre/u"iciului nu este o simpl, posi#ilitate l,sat, la aprecierea /u"ec,torului, ci reprezint, re$ula "e #az, (n materia r,spun"erii civile "elictuale, fiin" con sacrat, 8i le$islativ prin "ispozi-iile art0 1 ;6 C0civ 0 Regula re$ar4rii 0% %atur4 a $rejudiciului ju#ti"ic4 re#tituirea bu%uril!r #u# tra#e, c)iar "ac, acestea au fost (nstr,inate "e autorul faptei ilicite unui "o#.n "itor "e #un,-cre"in-,c"!cviii0 Cump,r,torii "e #un,-cre"in-, ai #unurilor, au (ns,, "reptul s, se constituie p,r-i civile (n procesul penal pentru a se o#-ine "e la autorul faptei ilicite restituirea sumelor pe care i le-au pl,tit c"!ci!0 % a"ara re#tituirii lucrului3 $!t "i 0%t8l%ite 5i alte &!dalit4-i #au !$era-ii juridice de re$arare 0% %atur4 a $rejudiciului3 ca7 0%l!cuirea bu%uril!r di#tru#e cu altele de aceea5i %atur43 de#"ii%-area t!tal4 #au $ar-ial4 a u%ui 0%#cri#3 di#trugerea lucr4ril!r e6ecutate cu 0%c4lcarea u%ui dre$t al altei $er#!a%e 5i alte $r!cedee3 $ri% care #e aju%ge la re#tabilirea #itua-iei a%teri!are 0

112

?. 1epararea prin ec"ivalent. 7re#uie s, a"mitem (ns, c,, repararea (n natur, a pre/u"iciului este "eparte "e a fi realizat, (n toate cazurile (spre e!emplu, aceasta nu este posi#il, (n cazul mor-ii, pier"erii capacit,-ii - totale sau par-iale - "e munc, a unei persoane)0 7otusi, cea "e a "oua mo"alitate "e reparare a pre/u"iciului este aplica#ila, asa cum am mentionat, in una "in cele "oua ipoteze2 -nu este cu putinta repararea in natura= - victima nu este interesata "e repararea in natura , Important este "e su#iliniat faptul ca te!tul "e le$e nu precizeaza care sunt con"itiile ce tre#uie in"eplinite "e pre/u"iciu, sau alte criterii ce tre#uie avute in ve"ere, pentru ca victima sa poate sa renunte la repararea in natura, aspect ce va con"uce la nenumarate controverse in aplica#ilitatea acestui te!t "e le$e0
'in economia te!tului "e le$e, se va naste firesc intre#area, "aca victima poate sa renunte in orice situatie la repararea in natura a pre/u"iciului, pentru simplu motiv ca la momentul sta#ilirii "espa$u#irii este avanta/ata "e acor"area unei "espa$u#ire prin ec)ivalent, fara ca prin aceasta sa nu incalce principiul im#o$atirii fara /usta cauza0 Bai mult "ec.t at.t, este posi#il ca (n anumite situa-ii repararea (n natur, s, nu constituie mi/locul cel mai potrivit pentru acoperirea pre/u"iciului (m,rfurile sustrase au fost "e$ra"ate sau "epreciate 8i nu pot fi (nlocuite cu #unuri "e aceea8i natur,)0 1n aceast, situa-ie, repara-ia pre/u"iciului se face prin ec)ivalent #,nesc, care este un mi/loc compensatoriu ce tre#uie luat (n consi"era-ie numai atunci c.n" repara-ia (n natur, nu este posi#il,0 In"iferent "e mi/locul folosit, victima are (ns, "reptul la o repara-ie inte$ral,, potrivit principiului prevazut "e art01 ;5 C,civ, c)iar "ac, uneori evaluarea pre/u"iciului este "ificil,0 0 %e$uli $enerale sta#ilite "e practica /u"ec,toreasc, " 8i "e "octrin,0 (se re$asesc inte$ral in art01 ;5 Co",civ- intin"erea reparatiei, si practic ar tre#ui eliminat acest su#capitol, urmeaza sa analizati "aca tre#uie sau n men-inut) &ractica /u"iciar, 8i "octrina, (n ve"erea aplic,rii principiului repar,rii inte$rale a pre/u"iciului, au sta#ilit urm,toarele re$uli $enerale2 (ntin"erea repara-iei tre#uie s, coinci", cu (ntin"erea pre/u"iciului "i, ceea ce presupune c, "esp,$u#irea acor"at, victimei va acoperi at.t pier"erea suferit, "e acesta ("auna "irect,), c.t 8i #eneficiul nerealizat ("auna in"irect,)= (n sta#ilirea (ntin"erii "esp,$u#irilor nu se va lua (n consi"erare situa-ia material, a victimei sau a autorului pre/u"iciului, aceste elemente urm.n" s, fie luate (n consi"erare, eventual, "oar la mo"alitatea "e plat, a "esp, $u#irilor (sum, $lo#al, sau plat, su# form, "e rat,)"ii0 forma 8i $ra"ul "e vinov,-ie, (n principiu, nu se iau (n consi"erare la sta#ilirea cuantumului "esp,$u#irilor, "eoarece art0 <<< C0 civ0 instituie r,spun"erea autorului c)iar 8i pentru culpa cea mai u8oar,0 >ravitatea culpei poate influen-a (ntin"erea "esp,$u#irilor "oar (n cazul (n care la pro"ucerea pre/u"iciului a contri#uit 8i culpa victimei"iii0 'up, cum s-a spus"iv, primul criteriu pentru repartizarea pre/u"iciului (n aceast, ipotez, nu este culpa, ci contri#u-ia cauzal, la pro"ucerea pa$u#ei, autorul faptei ilicite urm.n" s, r,spun", numai (n limita (n care a cauzat, prin fapta sa, pre/u"iciul suferit "e victim,0 'oar atunci c.n" acest criteriu o#iectiv nu este suficient, neput.n"u-se sta#ili propor-ia (ntre contri#u-ia cauzal, a victimei 8i a inculpatului la crearea pre/u"iciului, tre#uie s, se recur$, la criteriul su #iectiv - $ra"ul "e vinov,-ie - pentru a se sta#ili m,sura (n care pa$u#a va fi suportat, "e autorul faptei ilicite 8i "e persoana v,t,mat, "v= (n cazul "eterior,rii unor #unuri care pot fi reparate, "eterminarea repara-iei se face (n raport cu c)eltuielile necesare a"ucerii lor (n starea anterioar,, iar nu av.n" (n ve"ere valoarea unor #unuri noi "e acela8i fel"vi0

b.C. 1epararea n ec"ivalent a pre!udiciului 10 Bo"alitate su#si"iar, 8i compensatorie0 %epararea prin ec)ivalent este o mo"alitate su#si"iar, 8i compensatorie, "evenin" aplica#il, ori "e c.te ori repararea (n natur, a pre/u"iciului nu este o#iectiv posi#il,0 %eferitor la acest aspect, /urispru"en-a a statuat c, instan-a nu se poate limita la a "ispune repararea (n natur, a pa$u#ei, ci tre#uie s, preva", 8i o#li$a-ia alternativ, "e reparare, prin ec)ivalent, pentru cazul (n care repararea (n natur, a pa$u#ei nu ar fi posi#ila"vii0 %epararea prin ec)ivalent #,nesc se face fie prin acor"area unei sume $lo#ale, fie prin o#li$area autorului pre/u"iciului la efectuarea unor presta-ii perio"ice succesive, cu caracter temporar sau, "ac, este cazul, via$er0 Bomentul (n func-ie "e care se apreciaz, repararea prin ec)ivalent a pre/u"iciului0 ?. %tabilirea cuantumului. Cuantumul repara-iei prin ec)ivalent #,nesc se sta#ile8te (n func-ie "e valoarea pa$u#ei la "ata pronun-,rii )ot,r.rii /u"ec,tore8ti, "eoarece numai astfel poate fi realizat principiul repar,rii inte $rale a pre/u"iciului, asi$ur.n"u-se victimei posi#ilitatea "e a-8i resta#ili, la pre-ul zilei, 8i situa-ia patrimonial, pe care o avea (nainte "e a fi p,$u#it,dviii0 Av8%du-#e 0% vedere $ri%ci$iul re$ar4rii i%tegrale3 0% ca ul 0% care du$4 $r!%u%-area u%ei ;!t4r8ri judec4t!re5ti de"i%itive3 $ri% care aut!rul "a$tei ilicite a "!#t !bligat la de#$4gubiri "a-4 de $er#!a%a v4t4&at43 au a$4rut %!i c!%#eci%-e ale aceleia5i "a$te $rejudiciabile 5i care %u au $utut "i avute 0% vedere 0% cadrul judec4-ii a%teri!are3 cel $rejudiciat e#te 0%dre$t4-it #4 "!r&ule e ! %!u4 ac-iu%e $e%tru dau%ele #urve%ite ulteri!r'
1n aceast, situa-ie, )ot,r.rea anterioar, nu poate fi invocat, ca prezent.n" autoritate "e lucru /u"ecat"i!, "eoarece (n cazul primului proces nu s-a avut (n ve"ere "ec.t pre/u"iciul e!istent la acea "at,"!0 'ac, victima intro"uce, (ns,, ac-iune (n ve"erea repar,rii unor pre/u"icii ap,rute "up, pronun-area )ot,r.rii "!i, urmeaz, s, se ia ca punct "e referin-,, (n aprecierea ca noi a acestor pre/u"icii, "ata pronun-,rii primei )ot,r.ri0 Este "e re-inut c,, tot "in momentul pronun-,rii )ot,r.rii r,mas, "efinitiv,, autorul pre/u"iciului "atoreaz, 8i "o#.nzile aferente sumei sta#ilite ca "esp,$u#ire"!ii0 Cum crean-a "evine lic)i", 8i e!i$i#il, "in momentul pronun-,rii )ot,r.rii /u"ec,tore8ti, pentru perioa"a anterioar, nu se acor", "esp,$u#iri0

11

Suntem (ntru totul "e acor" cu opinia e!primat, (n literatura "e specialitate"!iii c,, cel pu-in atunci c.n" pre/u"iciul are "e la (nceput caracter pur pecuniar, ar fi necesar s, se acor"e "o#.nzi "!iv cu caracter "e *lucrum cessans+, "e la "ata c.n" pre/u"iciul a "evenit cert0 1n privin-a "aunelor actuale, realizate la "ata pronun-,rii )ot,r.rii, re$ula aplicat, practic este aceea a "esp,$u#irilor printr-o sum, $lo#al,, care se "etermin, (n func-ie "e actualitatea la acea "at, a pre-urilor #unurilor sau a altor valori0 Aceasta (nseamn,, "e fapt, a#aterea "e la nominalismul monetar, prin reevaluarea valorilor pre/u"iciate, ".n"u-se eficien-, puterii "e cump,rare a #anilor, pentru asi$urarea ec)ili#rului 8i ec)it,-ii "intre p,r-i0

b.G. %tabilirea ntinderii despgubirilor n cazul vtmrii sntii ori integritii corporale a victimei &otrivit "ispozi-iilor art01 ;: C0civ0, care re$lementeaza situa-ia v,t,marii inte$ritatii corporale sau a s,n,t,-ii, de#$agubirea trebuie #a cu$ri%da3 ec;ivale%tul ca#tigului di% &u%ca de care cel $agubit a "!#t li$#it #au $e care e#te i&$iedicat #a il d!ba%dea#ca3 $ri% e"ectul $ierderii #au reducerii ca$acitatii #ale de &u%ca' I% a"ara de acea#ta3 de#$agubirea trebuie #a ac!$ere c;eltuielile de i%grijire &edicala #i3 daca va "i ca ul3 c;eltuielile deter&i%ate de #$!rirea %ev!il!r de viata ale celui $agubit3 $recu& #i !rice alte $rejudicii &ateriale' 'espa$u#irea acor"at, (n astfel "e situa-ii, tre#uie s, fie sta#ilit, (n con"i-iile art01 ;; si art01 ;<, privin" v,t,marea inte$rit,-ii corporale 8i a s,n,t,-ii, aceasta cuprinz.n"2 -ec)ivalentul c.8ti$ului "in munc, "e care a fost lipsit, victima sau pe care este (mpie"icat, victima sa (l "o#(n"easc, "atorit, pier"erii sau re"ucerii capacit,-ii sale "e munc,= -c)eltuielile "e (n$ri/iri me"icale 8i cele "eterminate "e sporirea nevoilor "e via-, ale celui p,$u#it= -orice alte pre/u"icii materiale= Criteriile care tre#uie respectate 8i la care tre#uie s, ne raport,m la #tabilirea 0%ti%derii de#$agubirii $e%tru $ierderea #u"erit4 #i a c85tigului %ereali at (art01 ;; C0civ), sunt2 -venitului me"iu lunar net "in munca al celui pa$u#it "in ultimul an (nainte "e pier"erea sau re"ucerea capacitatii sale "e munca= -(n lipsa acestui venit, pe #aza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, tin.n"u-se seama "e calificarea profesionala pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pre$atirii pe care era (n curs sa o primeasca0 -"aca cel pa$u#it nu avea o calificare profesionala si nici nu era (n curs sa o primeasca, "espa$u#irea se va sta#ili pe #aza salariului minim net pe economie0 -"ova"a posi#ilitatii o#tinerii unui venit "in munca mai mare (n #aza unui contract (nc)eiat (n ultimul an, si care nu a putut fi pus in e!ecutare, "atorit, apari-iei vatamarii inte$ritatii corporale= %espect.n" criteriile enun-ate, "esp,$u#irea astfel sta#ilit, poate fi acor"at, su# form, "e presta-ii #,ne8ti perio"ice, fie la cererea victimei, 8i pentru motive temeinice, su# forma unei sume $lo#ale ( art01 ;: alin02 C0civ), le$iuitorul instituin" toto"at, o#li$a-ia pentru instan-a "e /u"ecata "e a acor"a o "esp,$u#ire provizorie celui pa$u#it pentru acoperirea nevoilor ur$ente"!v0 9' E"ecte de #curt4 durat40 Atunci c.n" v,t,marea s,n,t,-ii sau inte$rit,-ii corporale are efecte "e scurt, "urat,, (n principiu, "esp,$u#irile se acor", su# forma unei sume $lo#ale, lu.n"u-se (n calcul pentru "eterminarea repara-iei, c)eltuielile f,cute pentru (ns,n,to8ire, la care se pot a",u$a "iferen-ele "intre veniturile o#-inute 8i sumele primite pe "urata conce"iului me"ical, ori c.8ti$urile "e care victima a fost lipsit, pe aceast, perioa",0 20 C!%#eci%-e %egative 0% $la% &!ral' 'ac, fapta ilicit, a pro"us victimei consecin-e ne$ative pe plan moral, social ori profesional se /ustific, 8i acor"area unor "esp,$u#iri #,ne8ti, sta#ilite (n func-ie "e "auna moral, suferit, ("ureri fizice, pre/u"iciu estetic, pre/u"iciu "e a$rement etc0)0 0 )ierderea #au di&i%uarea ca$acit4-ii de &u%c4 0 'ac, v,t,marea s,n,t,-ii ori inte$rit,-ii corporale are ca efect pier"erea sau "iminuarea capacit,-ii "e munc, cu caracter permanent ori pe o perioa", "e timp ce nu poate fi "eterminat,, solu-iile "ifer, "up, cum victima era ma/or, ori minor, d6vi 8i era sau nu (nca"rat, (n munc,0 'esp,$u#irea "atorat, minorului care a fost v,t,mat corporal sau a c,rui s,n,tate a fost lezat, se sta#le8te cu respectarea "ispozi-iilor art01 ;; C0civil si respectiv art01 ;< C0civ, prin raportare la "oua perioa"e2 (ntre "ata la care minorul a fost victima faptei ilicite 8i "ata c.n" urmeaz, s, (8i termine pre$,tirea profesional, pe care o primea= "esp,$u#irea va fi "atorat, p.n, la (mplinire v.rstei le$ale "e a fi parte (ntr-un raport "e munc,= "up, "ata termin,rii pre$,tirii profesionale= aceast, "esp,$u#ire va fi "atorat,, potrivit art01 ;< alin02 teza final,, "e la "ata c.n" minorul a (mplinit v.rsta prev,zut, "e le$e pentru a putea fi parte (ntr-un raport "e munc,0 Astfel, tinan" cont "e cele "oua momente, si "e mo"ul "e calcul si #aza "e calcul sta#ilite "e "ispozi-iile art01 ;; alin01 C0civ 8i art01 ;<, "espa$u#irea este sta#ilit, in func-ie fie "e c.8ti$ul pe care minorul (l avea la momentul v,t,m,rii, care este un venit "e alt, natur, "ecat "in munc,, sau la c.8ti$ul pe care minorul l-ar fi putut o#-ine "up, ce 8i-a terminat pre$,tirea profesional,0 In oricare "in cele "ou, situa-ii, "esp,$u#irea se sta#ile8te prin raportare la un anumit moment2v.rsta le$ale "e a fi parte (ntr-un raport "e munc, 0 &otrivit "ispozitiilor art01 Co"ul Buncii, persoana fizic, "o#.n"e8te capacitate "e munc, la (mplinirea v.rstei "e 16 ani07otu8i, e!ist, posi#ilitatea (nc)eierii unui contract "e munc, 8i la v.rsta "e 15 ani, (nsa numai cu acor"ul p,rin-ilor sau a reprezentan-ilor le$ali 8i numai pentru "esf,8urarea anumitor activit,-i0 'rept urmare, instan-a "e /u"ecat, este "atoare sa verifice "e la caz la caz, c.n" se poate aprecia ca minorul va (mplini v.rsta le$al, "e a face parte (ntr-un raport "e munca, respectiv 15 sau 16 ani0 40 )re#ta-ii $eri!dice' 1n situa-ia (n care s-a pier"ut sau s-a "iminuat capacitatea "e munc, a victimei, (nca"rat, (n munc, la acea "at,, cu consecin-a re"ucerii veniturilor sale, "esp,$u#irea - "e re$ul, - su# forma unei presta-ii pe114

rio"ice, va inclu"e, "iferen-a "intre veniturile efectiv (ncasate (nainte "e comiterea faptei ilicite 8i veniturile ulterioare"!vii (pensia "e la asi$ur,ri sociale, inclusiv pensia suplimentar,)0 Nu se inclu"e (n aceste venituri, in"emniza-ia special, "e (n$ri/ire ce i se acor", victimei "e asi$ur,rile sociale 8i care acoper, o nevoie ne$enerat, "e starea "e invali"itate"!viii0 'e asemenea, instan-a o#li$, pe inculpat s, pl,teasc, lunar p,r-ii v,t,mate, victim, a tentativei la infrac-iunea "e omor, o sum, ce reprezint, "iferen-a "intre c.8ti$ul realizat anterior 8i pensia "e invali"itate ce o prime8te ca urmare a incapacit,-ii "e munc, ce i-a fost cauzat, prin fapta inculpatului, acesta nu mai poate fi o#li$at la plata unei "esp,$u#iri lunare (n favoarea copiilor minori ai p,r-ii v,t,mate, "eoarece contri#u-ia victimei la (ntre-inerea copiilor este cuprins, (n pensia "e invali"itate 8i "esp,$u#irea pe care inculpatul o pl,te8te lunar p,rintelui acestora"!i!0 50 (e%iturile a%teri!are0 Atunci c.n" se sta#ilesc veniturile anterioare se va -ine seama "e retri#u-ia net,, "e activit,-ile "esf,8urate "e victim, (n timpul s,u li#er, pentru a-8i asi$ura con"i-ii mai #une "e via-,, "e primele lunare primite (n afara retri#u-iei tarifare, "ac, au un caracter permanent "!!0 60Cenituri varia#ile0 'ac, veniturile victimei erau varia#ile 8i (n func-ie "e sezon, se -ine seama "e veniturile realizate (n cele 12 luni care au prece"at comiterii faptei ilicite= sporul 8i in"emniza-iile "e 8antier se vor lua (n calcul "ac, sunt continue, permanente= "e asemenea, se vor lua (n calcul orele suplimentare d66i0 :' Ec;ivale%tul ve%ituril!r %ereali ate' Cictima poate cere 8i ec)ivalentul veniturilor nerealizate "ac, nu s-a putut prezenta la serviciu o perioa", "e timp "atorit, (nf,-i8,rii sale 8i (n$ri/irilor me"icale necesare pentru vin"e care, c)iar "ac, leziunea cauzat, "e autorul faptei ilicite, neprezent.n" o incapacitate "e munc,, nu a permis acor"area "repturilor "e asi$ur,ri socialed66ii0 ;0 Dac4 ve%iturile victi&ei %u #-au &ic5!rat 0 'ac, inte$ritatea corporal, 8i c)iar capacitatea "e munc, ale victimei au fost afectate, "ar veniturile ei nu s-au mic8orat, /urispru"en-a a sta#ilit c, aceasta are "reptul s, pretin", "esp,$u#iri pentru efortul suplimentar pe care tre#uie s,-l fac, spre a compensa incapacitatea "e munc, provocat, "e autorul faptei ilicite0 S-a motivat c, *lucr.n" (n aceste con"i-ii, victima va fi o#li$at, s, fac, c)eltuieli suplimentare pentru alimenta-ie, pentru tratament me"ical, pe l.n$, faptul c, va avea nevoie "e o perioa", mai mare "e o"i)n, fa-, "e epuizarea fizic, provocat, "e sporirea intensit,-ii muncii+ d66iii0 <C,t,mare ireversi#il,0 'esp,$u#irile se acor", pe tot timpul vie-ii "ac, v,t,marea este ireversi#il, 8i p.n, la "ata (ncet,rii st,rii "e incapacitate, (n cazul invali"it,-ii temporare, neav.n" relevan-, su# acest aspect "ata c.n" victima urmeaz, s, fie supus, ree!amin,rii me"icale (n ve"erea sta#ilirii "ac, incapacitatea "e munc, se men-ine sau nu d66iv0 1A0Bo"ificare ulterioar,0 Cuantumul "esp,$u#irile civile se poate mo"ifica ulterior, c)iar "ac, au fost acor"ate pe via-,, pe calea unei ac-iuni civile reparatorii, fie prin ma/orare ("ac, pa$u#a s-a a$ravat ca urmare a aceluia8i fapt p,$u#itor), fie prin mic8orare, ori sistare ("ac, pa$u#a s-a re"us, ori a fost (nl,turat, "atorit, unor cauze survenite ulterior)d66v0 Solu-ia se impune, "at fiin" caracterul provizoriu al "esp,$u#irilor0 1n m,sura (n care starea "e invali"itate se mo"ific, prin a$ravarea ori prin re"ucere sau "ispari-ie, mo"ificarea va afecta 8i "esp,$u#irile civile0 1n asemenea cazuri, nu se poate invoca autoritatea "e lucru /u"ecat a )ot,r.rii "efinitive anterioare0 99'(icti&a %u e#te 0%cadrat4 0% &u%c4' 1n situa-ia (n care victima era ma/or,, "ar ne(nca"rat, (n munc, la "ata cauz,rii faptului ilicit prin care i s-a "iminuat capacitatea "e munc,, s-a "ecis c, (ntin"erea pa$u#ei nu se apreciaz, (n raport cu retri#u-ia tarifar, minim,, ci tre#uie s, se verifice sursele "e trai 8i veniturile o#-inute "e victim, d66vi0 &ractica a a"optat, a8a"ar, un criteriu concret, care s, ai#, (n ve"ere "aunele suferite efectiv "e victim, analiz.n"use, (n acest sens, (mpre/ur,rile "e fapt 8i situa-ia personal, a acesteia, respectiv, valoarea real, a presta-iei ei (n $ospo",rie sau ca muncitor zilier, sau (n orice alt loc "e munc,, presta-ii pe care "atorit, v,t,m,rii suferite nu le poate efectua"!!vii0 'e asemenea, situa-ia (n care victima era minor,, ne(nca"rat, (n munc, 8i a suferit o infirmitate permanent,, ca urmare a faptului ilicit, sta#ilirea "esp,$u#irilor se face -in.n"u-se cont "e toate (mpre/ur,rile "e fapt, "e situa-ia concret, a acesteia, "e (n$ri/irile pe care tre#uia s, le primeasc,, precum 8i "e efortul suplimentar fizic 8i psi)ic pe care victima va fi nevoit, s,-l "epun, pentru "o#.n"irea unei calific,ri a"ecvate st,rii sale "e s,n,tate, incluz.n" 8i am#ian-a necesar,"!!viii0
7oto"at,, victima minor, are rezervat "reptul la o ac-iune separat, pentru perioa"a c.n" se va (nca"ra (n pro"uc-ie 8i va realiza venituri mai mici "in cauza v,t,m,rilor"!!i!0 &,rin-ii minorului au "reptul s, cear, "esp,$u#iri pentru c)eltuielile "eterminate pentru (nso-irea acestuia la internarea (n spital 8i la e!ternare, vizitarea minorului la spital pentru contravaloarea retri#u-iei ne(ncasate pe timpul afectat "eplas,rilor la unit,-ile sanitare, procuratur, 8i instan-,, 8i, (n sf.r8it, c)eltuielile "e "eplasare ale martorilor la or$anele "e urm,rire penal, 8i la instan-,"!!!0

b'=' ,tabilirea de#$4gubiril!r 0% ca ul 0% care $ri% "a$ta ilicit4 #-a cau at &!artea u%ei $er#!a%e ;. "lata c$eltuielilor oca%ionate de +ngrijirea victimei. Cu privire la aceast, situa-ie, este "e precizat (n primul r.n" c, autorul faptei ilicite va fi o#li$at s, repare pre/u"iciul rezultat "in plata c)eltuielilor ocazionate "e (n$ri/irea victimei (nainte "e "eces 8i c)eltuielile "e (nmorm.ntare d666i0 Contrar practicii anterioare anului 1<;<, (n calculul c)eltuielilor "e (nmorm.ntare, la a c,rora plat, va fi o#li$at autorul faptei ilicite, vor fi incluse 8i sumele pl,tite "e urma8ii victimei pentru momentul funerar 8i cele ocazionate "e or$anizarea, potrivit "atinii, a ceremoniilor reli$ioase ulterioare (nmorm.nt,rii propriu-zise0
115

>. (lemente de calcul0 Elementele "e calcul pentru sta#ilirea "esp,$u #irilor civile inclu" (n"eplinirea cerin-ei referitoare la *necesar+, "ar aceste referin-e nu pot "uce la o limitare ri$i", sau la sta#ilirea unui plafon $eneral a#stract, peste care nu se poate trece0 'impotriv,, va tre#ui s, se -in, seama "e situa-ia real, care "ifer, "e la caz la caz0 Astfel, *pentru a se putea face o apreciere corect, a situa-iei reale (n cauz,, cu privire la cuantumul c)eltuielilor "e (nmorm.ntare solicitate, va tre#ui s, se -in, seama "e imperativul moral al urma8ilor victimei "eterminat "e mentalitatea reli$ioas, a colectivit,-ii "in care ace8tia fac parte, "e intensitatea tra$e"iei suferite, ((n func-ie "e criterii cum sunt2 v.rsta victimei, caracterul imperativ al "ecesului, starea ei "e s,n,tate, situa-ia familial, etc0), precum 8i "e o#iceiul locului care consacr, anumite limite particulare ale aspectului material al manifest,rii sentimentului "e pietate, "evenite tra"i-ie (ntr-o zon, sau alta a -,rii+0 &ronun-.n"u-se cu privire la acest aspect, instan-a noastr, suprem, a statuat c, *potrivit preve"erilor art0 14 C0 proc0 pen0, 8i art0 <<; C0 civ0(vec)ea re$lementare), "esp,$u#irile pentru pre/u"iciile cauzate prin infrac-iuni tre#uie s, constituie o /ust, 8i inte$ral, repara-ie a "aunelor ocazionate0 1n consecin-,, c)eltuielile "e (nmorm.ntare a victimei a$resiunii, c.t 8i cele ocazionate "e comemor,rile ulterioare, potrivit tra"i-iei reli$ioase a locului, tre#uie acor"ate p,r-ii civile, "eoarece (ntre acele c)eltuieli 8i infrac-iune e!ist, le$,tura cauzal,0 Ca atare, instan-a tre#uie s, a"ministreze pro#e pentru a sta#ili "ac, partea civil, a efectuat c)eltuieli le$ate "e asemenea o#iceiuri 8i s, o#li$e pe inculpat cu titlu "e "esp,$u#iri civile, la plata acestor c)eltuieli+ "!!!ii0 B. #espgubiri acordate apropiailor de&unctului "!!!iii0 1n ceea ce prive8te "esp,$u#irile acor"ate persoanelor apropiate "efunctului, mai e!act 3 cel!r care aveau dre$tul de 0%tre-i%ere de la victi&4 ( art01 <A C0civ), #tabilirea ace#t!ra di"er4 du$4 cu& $er#!a%ele re#$ective au #au %u au dre$tul la $e%#ia de ur&a5 di% $artea a#igur4ril!r #!ciale' C.n" cei (n"rept,-i-i la "esp,$u#iri au "reptul la pensie "e urma8, ei tre#uie s, se a"reseze mai (nt.i asi$ur,rilor sociale pentru sta#ilirea pensiei 8i numai (n cazul (n care cuantumul acesteia nu acoper, inte$ral pre/u"iciul suferit prin "ecesul sus-in,torului, se pot a"resa instan-ei "e /u"ecat, (n ve"erea o#li$,rii autorului faptei ilicite la completarea "esp,$u#irilor"!!!iv0 1n cazul persoanelor care se aflau (n (ntre-inerea victimei, "ar nu au "reptul la pensie "e urma8, se vor acor"a "esp,$u#iri numai "ac, se afl, (n nevoie, fiin" minori "!!!v #,tr.ni sau (n incapacitate "e munc,0 %eferitor la o#li$a-ia "e repara-ie a pre/u"iciului, (n aceast, situa-ie (n practica #azat, pe vec)iul co" civil, s-a pus pro#lema persoanelor care au voca-ie s, cear, "esp,$u#iri, sta#ilin"u-se c, au acest "rept, at.t persoanele care potrivit art0516-52 vec)iul C0civ, primesc efectiv (ntre-inere "e la "efunct, c.t 8i cele care, "e8i nu primeau efectiv (ntre-inere, la "ata "ecesului (ntruneau con"i-iile cerute "e Co"ul familiei pentru a o#-ine, "e la victima faptei ilicite, (ntre-inere"!!!vi0 'e asemenea, (n r.n"ul persoanelor cu voca-ie la "reptul "e a cere "esp,$u#iri au fost incluse 8i acelea care, "e8i nu aveau un "rept le$al "e (ntre-inere, se aflau (n fapt (n (ntre-inerea victimei, "ac, aceast, (ntre-inere - a8a cum am ar,tat"!!!vii - are caracter "e sta#ilitate care /ustific, presupunerea c, ar fi fost acor"at, 8i (n viitor0(cu corespon"en-, (n art01 <A alin02 C0civ) G. odalitate de plat0 Bo"alitatea "e plat, a "esp,$u#irilor cuvenite celor afla-i (n (ntre-inerea victimei este, "e re$ul,, aceea a efectu,rii "e c,tre autorul faptei ilicite a unor presta-ii perio"ice succesive= aceasta (nseamn, c, plata "esp,$u#irilor se face e8alonat, (n rate lunare 8i nu su# forma unei sume $lo#ale "!!!viii0 50 Criteriu0 %eferitor la criteriul ce tre#uie avut (n ve"ere la sta#ilirea cuantumului presta-iei lunare la care poate fi o#li$at autorul pre/u"iciului, /urispru"en-a d666i6 recent, s-a pronun-at (n sensul c,, (ntruc.t "in preve"erile le$ale referitoare la r,spun"erea civil, "elictual, rezult, c, "esp,$u#irile acor"ate tre#uie s, reprezinte o acoperire inte$ral, a pa$u#ei suferite "e persoana v,t,mat, - a"ic, at.t *"amnum emer$ens+, c.t 8i *lucrum cessans+] cuantumul lor tre#uie s, fie sta#ilit (n raport cu (ntin"erea pre/u"iciului, iar nu cu posi#ilit,-ile materiale ale autorului pre/u"iciului 8i nici cu ale persoanei pre/u"iciate0 60 'eterminare0 Cuantumul "esp,$u#irilor tre#uie "eterminat (n raport cu partea ce revenea (n concret persoanei aflate (n intimitate, "in totalitatea c.8ti$urilor realizate "e victim,, at.t "in salariu, c.t 8i "in alte activit,-i a"uc,toare "e venituri, afective sau evalua#ile (n #ani d6l0 =. #urat. 9 alt, pro#lem, care s-a pus (n practic, a fost aceea a "uratei "e timp la care este o#li$at autorul pre/u"iciului (n special (n situa-ia (n care be%e"iciarul e#te &i%!r' 1n solu-iile instan-elor "e /u"ecat,, rezolvarea acestei pro#leme a avut evolu-ie aparte, (n func-ie "e mo"ul "e a#or"are0 F,c.n" aplicarea prin analo$ie a "ispozi-iilor le$ii pensiilor 8i a principiilor privin" o#li$area la (ntre-inere "in "reptul familiei, corelate cu principiul repar,rii inte$rale a pre/u"iciilor cauzate, instan-a suprem, s-a pronun-at"!li (n sensul o#li$,rii autorului faptei ilicite la plata unei sume lunare, reprezent.n" contri#u-ia la (ntre-inere nu numai p.n, la ma/oratul minorilor, ci 8i "up, aceea, p.n, la (mplinirea v.rstei "e 25 - 26 "e ani, cu con"i-ia ca ace8tia s, se afle (n continuarea stu"iilor0 @lterior, (ns,, instan-a suprem, a revenit asupra acestei practici "!lii, ar,t.n" c,, (ntruc.t - pe "e o parte reprezentantul le$al al minorului - victim, a pre/u"iciului - nu poate solicita "esp,$u#iri pentru copii "ec.t p.n, la v.rsta ma/oratului, "up, aceast, "at, e!erci-iul ac-iunii (n r,spun"ere civil, apar-in.n" e!clusiv celui (n cauz,, iar pe "e alt, parte faptul c, (8i va continua stu"iile 8i va fi "eci (n nevoie 8i "up, a/un$erea la ma/orat, este (nc, incert, ceea ce confer, 8i pre/u"iciului un asemenea caracter, (n mo" c!rect i%#ta%-a de "!%d a di#$u# !bligarea
116

i%cul$atului la de#$4gubiri $eri!dice 0% be%e"iciul &i%!rului $8%4 la 0&$li%irea v8r#tei de 9H a%i3 %u 5i du$4 acea#t4 dat43 re#$ectiv $8%4 la 0&$li%irea v8r#tei de B= a%i3 dac4 va c!%ti%ua #tudiile' % c!%#eci%-43 du$4 0&$li%irea v8r#tei de 9H a%i3 $e%tru a !b-i%e 0% c!%ti%uare de#$4gubire $eri!dic43 cel 0%dre$t4-it va trebui3 "ii%d #i%gurul 0% dre$t3 #4 e6ercite ac-iu%ea 0% r4#$u%dere civil43 0% cadrul ace#teia "ii%d %ece#ar #4 $r!be e "a$tul c4 05i c!%ti%u4 #tudiile' Cu $rivire la data de la care e#te dat!rat4 $lata $re#ta-iil!r $eri!dice c4tre cei 0%dre$t4-i-i #4 le $ri&ea#c43 #-a ar4tat c4 acea#ta e#te data #4v8r5irii "a$tei ilicite 5i %u aceea a $r!%u%-4rii ;!t4r8rii "!liii0 'e asemenea, tre#uie re-inut c,, sumele avansate "e persoana p,$u#it, sau o ter-, persoan, pentru acoperirea spitaliz,rii, (nmorm.ntare etc0, se recalcu leaz, (n func-ie "e in"icele me"iu statistic "e "evalorizare recunos cut oficial, autorul pre/u"iciului fiin" o#li$at (n final la plata sumei astfel ma/orate "!liv0
Cu privire la acest aspect, "octrina francez, s-a pronun-at (n sensul c, victima nu are "reptul "ec.t la suma efectiv avansat, "e ea, "ac,, f,r, a a8tepta "ecizia /u"ec,torului a reparat pre/u"iciul "!lv, (m#o$,-irea 8i s,r,cirea fiin" limite reciproce, iar victima neput.n" /ustifica (n acest caz o s,r,cire superioar, sumei men-ionate0 Consi"er,m c,, solu-ia la care s-a a/uns (n practica instan-elor noastre este /ust,, altfel s-ar a/un$e la (nc,lcarea principiului repara-iei inte$rale a pre/u"iciului0 Nu ar fi ec)ita#il ca persoana p,$u#it, s, fie "esp,$u#it, "oar cu suma aferent, la "ata efectu,rii c)eltuielilor, f,r, s, se -in, seama "e "evalorizarea leului urmare a infla-iei, at.ta timp c.t aceasta a fost lipsit, "e posi #ilitatea "e a efectua sau nu aceste c)eltuieli 8i (mpie"ic, astfel, s, foloseasc, suma respectiv, (n alte scopuri profita#ile ei0 #060 1n cazul (n care autorul "elictului civil urmeaz, s, p,r,seasc, -ara (n mo" "efinitiv 10 Bo"alitate - suma $lo#al,0 %eferitor la cazul (n care autorul faptei ilicite urmeaz, s, p,r,seasc, -ara "efinitiv, (n practica /u"ec,toreasc,d6lvi s-a ar,tat c,, "esp,$u#irile la care acesta va fi o#li$at tre#uie s, fie, (ntot"eauna, su# forma unei sume $lo#ale, care s, asi$ure repararea inte$ral, a pre/u"iciului, mo"alitatea presta-iilor perio"ice neav.n" (n astfel "e situa-ie nici o eficien-,0

II' <A)TA ILICIT 10 No-iune 8i necesitate a. Noiunea de fapt ilicit 10 No-iune0 A8a cum am ar,tatd6lvii, (nc,lcarea normei "e comportament (Dalterum non lae"ere+), potrivit c,reia nim,nui nu-i este permis s, lezeze, prin fapta sa, "reptul su#iectiv sau, a8a cum am v,zut, interesul le$itim al altei persoane, "uce la an$a/area r,spun"erii civile "elictuale a autorului faptei0 20 'efini-ie0 1n consecin-,, "a$ta ilicit43 0% &ateria r4#$u%derii civile delictuale3 $!ate "i de"i%it4 ca "ii%d !rice "a$t4 1ac-iu%e #au i%ac-iu%e2 $ri% care3 0%c4lc8%du-#e %!r&ele dre$tului !biectiv3 #u%t le ate dre$turile #ubiective 1#au i%tere#ele legiti&e2 ale altei $er#!a%e3 cau 8%du-#e ace#teia $rejudicii'
0 'in "efini-ie rezult, urm,toarele i"ei2 spre "eose#ire "e alte materii ("e e!emplu, "reptul penal), un"e pentru a fi ilicit, o fapt, este suficient s, se a#at, "e la normele le$ale ((n spe-, le$isla-ia penal,), (n materia r,spun"erii civile "elictuale, caracterizarea ca ilicit, a unei fapte tre#uie s, se fac, prin referire at.t la (nc,lcarea le$ii, c.t 8i la pre/u"icierea titularului unui "rept su#iectiv (sau interes le$itim) lezat prin (nc,lcarea le$ii= "e asemenea, (n "octrin,"!lviii s-a ar,tat c, fapta este ilicit, 8i (n cazul (nc,lc,rii normelor "e convie-uire social,, "ac, acestea reprezint, o continuare a preve"erilor le$ale 8i contureaz, (ns,8i con-inutul 8i limitele "e e!ercitare a "repturilor su#iective= (n aceste con"i-ii, apreciem c, ine!isten-a unui pre/u"iciu, ca rezultat al faptei ilicite, "uce la lipsa a "ou, con"i-ii $enerale ale r,spun"erii civile "elictuale2 pre/u"iciul 8i fapta ilicit,0 b. /ecesitatea e*istenei unei &apte ilicite pentru angajarea rspunderii 10 Statuare0 'e8i preve"erile art01 :5 C0civ0 fac referire la *un pre/u"iciu printr-o fapta ilicita +, at.t "octrina, c.t 8i /urispru"en-a sunt "e acor" c, te!tul respectivului articol nu vizeaz, orice fapt, ci numai fapta ilicit,, cauzatoare "e pre/u"icii, ca element al r,spun"erii0 Ca atare, pentru o#li$area la plata "esp,$u#irilor, este necesar ca pre/u"iciul s, fi fost cauzat printr-o fapt, ilicit,0

>. Caracterul obiectiv al &aptei ilicite 2010 Fapta omului0 Fapta ilicit,, (n materia r,spun"erii civile "elictuale sau a "elictul civil, cum a mai fost "enumit,, este, (n primul r.n", o fapt, a omului, un act "e con"uit, e!terioar, a acestuia, av.n" o e!isten-, material, o#iectiv,0 E!isten-a material, o#iectiv, a faptei ilicite este rezultatul manifest,rii unei atitu"ini "e con8tiin-, 8i voin-, a omului0 &rin aceast, manifestare e!terioar, a unei persoane are loc o mo"ificare, o sc)im#are (n ca"rul rela-iilor sociale e!istente la un moment "at0 >.>. Caracterul ilicit al &aptei. Caracterul ilicit al faptei rezult, tocmai "in caracterul nefast al acestei mo"ific,ri a rela-iilor sociale, concretizat (n (nc,lcarea normelor "reptului o#iectiv 8i, implicit, pre/u"icierea unui "rept su#iectiv0
0 Specificul inac-iunii ca fapt, ilicit, 010 Conte!t0 Fapta poate consta (ntr-o ac-iune sau (ntr-o inac-iune0 Este in"iscuta#il c, orice fapt, const.n" (ntr-o ac-iune (comisiv,), care (ntrune8te con"i-iile ilicitului "!li!, constituie o fapt, ilicit, ("e e!emplu, ac-iunea "e sustra$ere a unor #unuri apar-in.n" altei persoane, comiterea unui acci "ent a c,rui urmare o constituie "eteriorarea sau "istru$erea unor #unuri ori v,t,marea s,n,t,-ii unei persoane etc0) 3a fel ca ac-iunea, 8i inac-iunea, "ac, este ilicit,, poate constitui o fapt, ilicit,, un "elict civil, "e natur, s, an$a/eze r,spun"erea autorului, ori "e c.te ori e!ist, o o#li$a-ie le$al, "e a ac-iona (ntr-un anumit mo", iar aceast, o#li$a-ie a fost (nc,lcat, ("e e!emplu, omisiunea "e a semnala pericolul "e acci"entare pe care (l reprezint, e!isten-a unui 8an- s,pat cu ocazia efectu,rii

11:

unor lucr,ri "e reparare a "rumurilor= neacor"area "e c,tre un me"ic a (n$ri/irilor necesare unei persoane acci"entate, urmarea acestei omisiuni fiin" moartea persoanei 80a0)0 020 Comun ac-iunii 8i inac-iunii0 %ezult,, a8a"ar, c, at.t ac-iunea, c.t 8i inac-iunea, ca fapte ilicite, constau (n (nc,lcarea unor norme ale "reptului o#iectiv, ceea ce le "iferen-iaz, nefiin" altceva "ec.t caracterul normei (nc,lcate0 0 0 Ce le "eose#e8te0 Astfel, (n timp ce fapta ilicit, const.n" (ntr-o ac-iune reprezint, (nc,lcarea unei norme /uri"ice pro)i#ite, fapta ilicit, comis, printr-o inac-iune reprezint, (nc,lcarea unei norme /uri"ice onerative dl0 1n consecin-,, putem spune c,, ceea ce este specific inac-iunii, ca fapt, ilicit,, este c, printr-o ac-iune pasiv,, omisiv,, are loc (nc,lcarea "e c,tre o anumit, persoan, a unei norme le$ale, onerative, norm, care impunea, "eci, acelei persoane o#li$a-ia "e a ac-iona (ntr-un anumit mo", (n anumite situa-ii0 040 Coe!isten-,0 1n sf.r8it, este "e men-ionat c,, (n practic, e!ist, situa-ii (n care aceea8i atitu"ine ilicit, ("elict civil) s, fie rezultatul, (n acela8i timp, al unei ac-iuni, c.t 8i al unei inac-iuni ilicite0

G. $auzele care nltur caracterul ilicit al faptei a. Consideraii generale 10 'u#l, consi"erare0 A8a cum am ar,tat mai (nainte dli, caracterul ilicit al unei fapte, (n materia r,spun"erii civile "elictuale, este relevat prin (ntrunirea a "ou, con"i-ii (consecin-e ale faptei)2 una privin" (nc,lcarea le$ii 8i alta privin" pro"ucerea unui pre/u"iciu0 Aceast, "u#l, con"i-ionare a caracterului ilicit al faptei face ca lipsa uneia "in con"i-ii s, "uc, la imposi#ilitatea an$a/,rii r,spun"erii civile "elictuale0 B' Li$#a $rejudiciului' Am ar,tat "e/adlii, c, (n lipsa pre/u"iciului - ca una "intre con"i-iile esen-iale ale r,spun"erii civile "elictuale -, fapta s,v.r8it,, c)iar "ac, ilicit, pentru alte materii ale "reptului ("e e!emplu, "reptul penal), ea nu are acest caracter 8i (n materia r,spun"erii civile "elictuale, 8i - ca atare - nu poate "uce la an$a/area r,spun"erii0 0 Alte situa-ii care (nl,tur, caracterul ilicit0 'ar, nu numai lipsa pre/u"iciului (nl,tur, caracterul ilicit al faptei= e!ist, situa-ii (n care ilicitatea faptei - specific, r,spun"erii civile "elictuale - este (nl,turat,, "e8i prin fapta respectiv, au fost cauzate pre/u"icii altei persoane0 Aceste situa-ii sunt caracterizate, "e e!isten-a anumitor (mpre/ur,ri sau cauze care - "atorit, specificit,-ii lor 8i (n virtutea le$ii -, permi-.n" a#aterea "e la normele "reptului o#iectiv sau /ustific.n" un anumit comportament, "uc la lipsa celeilalte con"i-ii a ilicit,-ii faptei 8i anume, (nc,lcarea le$ii0 40 Enumerare0 Aceste cau e care 0%l4tur4 caracterul ilicit al "a$tei cau at!are de $rejudicii, sunt2 -le$itima ap,rare= -starea "e necesitate= -"ivul$area secretului comercial = -(n"eplinirea unei activit,-i impuse ori permise "e le$e, ori a or"inului superiorului= -e!ercitarea unui "rept su#iectiv= -consim-,m.ntul victimei0 b. ,egitima aprare 10 No-iune0 Justificarea le$itimei ap,r,ri 8i caracterul ei "e inl,turare a r,spun"erii penale este universal recunoscuta0 Nu e!ist, o "iferen-, "e "efini-ie (ntre le$itima ap,rare "in Co"ul penal si cea "in Co"ul civil, pe consi"erentul ca alin01 al art01 6A C0civ, , preia practic i"eea "efini-iei "in C0penal, la care a"au$, "oar e!onerarea "e r,spun"ere a ap,r,torului pentru pre/u"iciul cauzat a$resorului (n limitele le$itimei ap,r,ri0 &otrivit art01 6A C0civ ,, Nu "atoreaza "espa$u#ire cel care, fiin" in le$itima aparare, a cauzat a$resorului un pre/u"iciu ,, 0 1n noul Co" penal, ce va intra in vi$oare la 240A:02A12, le$itima ap,rare este "efinit, la art01< astfel ,, (1) Este /ustificata fapta prevazuta "e le$ea penala sav.rsita (n le$itima aparare0 (2) Este (n le$itima aparare persoana care sav.rseste fapta pentru a (nlatura un atac material, "irect, ime"iat si in/ust, care pune (n pericol persoana sa, a altuia, "repturile acestora sau un interes $eneral, "aca apararea este proportionala cu $ravitatea atacului0 ( ) Se prezuma a fi (n le$itima aparare, (n con"itiile alin0 (2), acela care comite fapta pentru a respin$e patrun"erea unei persoane (ntr-o locuinta, (ncapere, "epen"inta sau loc (mpre/muit tin.n" "e aceasta, fara "rept, prin violenta, viclenie, efractie sau alte asemenea mo"alitati nele$ale ori (n timpul noptii,, C!%di-ia $r!$!r-i!%alit4-ii a$4r4rii cu gravitatea atacului e#te %u %u&ai ! c!%di-ie a recu%!5terii legiti&ei a$4r4ri3 ci 5i ! c!%ditie a e6!%er4rii de r4#$u%dere civil4 $e%tru $rejudiciile $r!v!cate agre#!rului' % c!%di-iile 5i 0% li&itele legale a$4rarea $!ate #4 $r!v!ace dau%e agre#!rului "4r4 #4 %a#c4 !bliga-ia de a i%de&%i a' Dac4 0&#4 legiti&a $a4rare e#te e6agerat4 $ri% ri$!#t4 di#$r!$!r-i!%at43 care %u #e $!ate cali"ica dre$t #trict %ece#ar43 acele$agube care #u%t e"ectul de$45irii li&itei legiti&ei a$4r4ri a%tre%ea 4 r4#$u%derea civil4 a a$4r4t!rului' B' C!%di-ii' 'in "efini-ia "at, le$itimei ap,r,ri "e alin0 (2) art0 44 C0 pen0, rezult, c, pentru e!isten-a acestei cauze, tre#uie s, fie 0%de$li%ite ur&4t!arele c!%di-iidliii2
11;

-atacul la care se reac-ioneaz, s, fie &aterial, iar nu ver#al, const.n" (n amenin-,ri, insulte etc0= s, fie direct, a"ic, s, amenin-e (n mo" nemi/locit o#iectul (mpotriva c,ruia este (n"reptat= #4 "ie i&ediat, a"ic, pe punctul "e a se "ezl,n-ui (atac iminent), sau atac (n curs "e "esf,8urare (atac actual), pe ricolul pro"us fiin", la r.n"ul s,u, unul iminent sau unul actual= s, fie i%ju#t, a"ic, atacatorul s, nu ai#, un temei /uri"ic care s,-i /ustifice atitu"inea0 De a#e&e%ea3 legat de c!%di-ia ca atacul3 a c4rui 0%l4turare #e ur&4re5te $ri% #4v8r5irea "a$tei3 #4 "ie i&ediat3 0% $ractica judec4t!rea#c43 #-a $reci at c4 e#te %ece#ar ca #4v8r5irea "a$tei #4 #e $r!duc4 0%tre &!&e%tul 0% care atacul a deve%it i&i%e%t 5i &!&e%tul e$ui 4rii lui' Dac4 "a$ta #-a #4v8r5it du$4 c!%#u&area agre#iu%ii3 reac-ia "4$tuit!rului are caracterul u%ei ri$!#te 5i %u al u%ei a$4r4ri %ece#are3 a5a 0%c8t ur&ea 4 #4 r4#$u%d4 $e%tru c!&$!rta&e%tul #4u"liv= -atacul s, fie (n"reptat (mpotriva unei persoane sau a "repturilor acesteia ori (mpotriva unui interes pu#lic= -atacul s, pun, (n pericol $rav persoana sau "repturile celui atacat ori interesul pu#lic0 Cu privire la aceast, con"i-ie, (n /urispru"en-, s-a precizat c, *fapta victimei "e a sustra$e lemne "in p,"ure, fiin" surprins, asupra faptei "e inculpatul - p,"urar, care a ucis-o, nu a fost "e natur, a pune (n pericol $rav interesul pu#lic, astfel c, nici su# acest aspect nu sunt realizate con"i-iile prev,zute "e alin0 (2) art0 44 C0pen0+ "lv0 -ap,rarea s, fie propor-ional, cu $ravitatea pericolului 8i cu (mpre /ur,rile (n care s-a pro"us atacul 0 'ep,8irea limitelor unei ap,r,ri propor-ionale va fi, totu8i, consi"erat, le$itim, ap,rare numai "ac, aceast, "ep,8ire s-a "atorat potrivit alin0 ( ) al art0 44 C0pen0 tul#ur,rii sau temerii (n care s-a aflat persoana (n cauz,0 c. %tarea de necesitate 10 No-iune0 'ispozi-iile art01 61 C0civ prev," posi#ilitatea o#li$,rii celui aftat (n stare "e necesitate s, repare pre/u"iciul cauzat altuia trimit.n" la re$ulile aplica#ile (m#o$,-irii f,r, /ust, cauz,0 ,tarea de %ece#itate ca si cauz, e!oneratoare "e r,spun"ere, este "efinit, "e Co"ul penal, ce va intra in vi$oare la 240A:02A12, asfel ,, (1) E#te ju#ti"icata "a$ta $reva uta de legea $e%ala #av8r#ita 0% #tare de %ece#itate' (2) Este (n stare "e necesitate persoana care sav.rseste fapta pentru a salva "e la un pericol ime"iat si care nu putea fi (nlaturat altfel viata, inte$ritatea corporala sau sanatatea sa ori a altei persoane sau un #un important al sau ori al altei persoane sau un interes $eneral, "aca urmarile faptei nu sunt va"it mai $rave "ec.t cele care s-ar fi putut pro"uce (n cazul (n care pericolul nu era (nlaturat0,, 1n actuala re$lementare, aceast, cauz, "e (nl,turare a caracterului ilicit al faptei este "efinit, tot "e Co"ul penal prin art0 45 alin0 (2) 8i ea presupune c, fapta a fost s,v.r8it, *pentru a salva "e la un pericol iminent, 8i care nu putea fi (nl,turat altfel, via-a, inte$ritatea corporal, sau s,n,tatea sa (a autorului n0a0), a altuia, sau un #un important al s,u ori al altuia sau un interes pu#lic+0 &otrivit alin0 ( ) al aceluia8i articol, nu e!ist, stare "e necesitate 8i - prin urmare - r,spun"erea va fi an$a/at,, "ac, f,ptuitorul 8i-a "at seama c, pricinuie8te urm,ri v,"it mai $rave "ec.t acelea care s-ar fi pro"us "ac, pericolul nu era (nl,turat0 20 Atenuare0 &ornin"u-se "e la "iferen-a ce e!ist, (ntre r,spun"erea penal, 8i r,spun"erea civil, "elictual,, aceasta "in urm, fiin" con"i-ionat, "e pro"ucerea unui pre/u"iciu, (n "octrin, s-a a/uns la o *atenuare+ a efectelor st,rii "e necesitate (n materia r,spun"erii civile "elictuale0 Astfel, s-a ar,tat"lvi c,, su# aspect civil, nu se poate i$nora faptul c, salvarea valorilor apar-in.n" cuiva se face cu pre-ul "istru$erii ori "eterior,rii unor valori apar-in.n" unui ter- care, neav.n" nici o culp,, ar fi ne"rept s, sufere (n final un pre/u"iciu0 &entru a se evita aceast, situa-ie, (n literatura "e specialitate "lvii, consi"er.n"u-se (n mo" /ust c,, prin (nl,turarea caracterului ilicit al faptei, ca efect al st,rii "e necesitate, nu mai este posi#il, an$a/area r,spun"erii civile "elictuale, s-a recunoscut, totu8i, "reptul celui pre/u"iciat "e a se (n"repta, pentru recuperarea pier "erii, (mpotriva celui ale c,rui valori au fost salvate, printr-o ac-iune (ntemeiat,, "up, care, pe principiul (m#o$,-irii f,r, /ust temei sau pe $estiunea intereselor altei persoane, "ac, cel pre/u"iciat a consim-it la pro"ucerea pre/u"iciului (n propriul s,u patrimoniu, pentru a fi salvate, (n acest mo", valori apar-in.n" altuia0 d. +ivulgarea secretului comercial 10 No-iune0 9 alt, cauz, e!oneratoare sau "e limitare a r,spun"erii patrimoniale pentru pre/u"iciul cauzat prin fapta persoanei este 8i situa-ia in care fapta pre/u"icia#il, este "eterminat, "e "ivul$area secretului comercial, ce a fost impus, "e (mpre/ur,ri $rave ce priveau s,n,tatea sau si$uran-a pu#lic, &otrivit art 10 6 C0civ 33 O $er#!a%4 #e $!ate e6!%era de r4#$u%dere $e%tru $rejudiciul cau at $ri% divulgarea #ecretului c!&ercial d!vedi%d c4 divulgarea a "!#t i&$u#4 de 0&$rejur4ri grave ce $riveau #4%4tatea #au #igura%-a $ublic433 20 'ezvoltare0 'in analiza te!tului "e le$e, rezult, ca raporturile "e "rept comercial pot fi influen-ate prin corela-ia "intre secretul comercial 8i san,tatea sau si$uran-a pu#lic,0 In le$isla-ia rom.n,, conceptul "e ,, secret comercial,, a fost intro"us "e le$ea nr02<;O2AA1, (ce a implementat art0 < "in 7ratatul privin" aspectele "repturilor "e proprietate intelectual, le$ate "e comer- ), care la art01 1 lit0#) preve"e ca,, constituie secret comercial in&ormatia care, +n totalitate sau +n cone*area e*acta a elementelor acesteia, nu este +n general cunoscuta sau nu este usor accesibila persoanelor din mediul care se ocupa +n mod obisnuit cu acest gen de in&ormatie si care dob6ndeste o valoare comerciala prin &aptul ca este secreta, iar detinatorul a luat masuri re%onabile, tin6nd seama de circumstante, pentru a &i mentinuta +n regim de secret8 protectia secretului comercial operea%a at6ta timp c6t conditiile enuntate anterior sunt +ndeplinite,,
11<

'in "ispozi-iile le$ii nr02<;O2AA1 se "e"uce c, acea#t4 val!are ec!%!&ic4 %u e#te $r!tejat4 $ri% i%ter&ediul u%ui dre$t #ubiectiv3 ci %u&ai $ri% i%ter&ediul $r!tec-iei juridice i%directe a i%tere#el!r legiti&e ale de-i%4t!rului de a e6$l!ata i%"!r&a-ia 0% regi& de #ecret3 0% c!%di-iile !bliga-iei ge%erale 5i ab#tracte de a %u v4t4&a $e altul' 1ntrucat secretul comercial este ocrotit numai prin iterme"iul li#ert,-ii economice $enerale, interesele "e-in,torului le$itim le$ate "e secretul comercial sunt prote/ate numai in"irect, prin re$ulile r,spun"erii civile "elictuale, fie c, este vor#a "e o r,spun"ere civil, "elictual, calificat,, ca (n cazul ac-iunii in concuren-, neloial,, fie "e r,spun"ere civil, "elictual, "e "rept comun0 9#li$a-ia "e confi"en-ialitate poate fi asumat, e!pres prin contract, caz (n care ea are natura patrimonial, a unui "rept "e crean-,, fie implicit, atunci c.n" la "ata (nc)eierii contractului p,r-ile au cunoscut natura 8i o#iectul informa-iilor a c,ror transmitere era presupus, "e e!ecutarea contractului, precum 8i caracterul lor confi"en-ial 0 ( contractul "e Yno^-)o^) 'ac, "o#.n"itorl informa-iei a aflat "espre caracterul confi"en-ial al acesteia ulterior (nc)eierii contractului, atunci o#li$a-ia "e confi"en-ialitate se na8te "in "e-inerae informa-iei cu titlu confi"en-ial pe teren "elictual 8i numai (n m,sura (n care e!ecutarea ei nu l-ar (mpie"ica pe "o#.n"itor s, utilizeze informa-ia primit, potrivit scopului pentru care a contractat 8i care era cunoscut transmi-,torului la "at (nc)eierii contractului0 Obi5%uita #a%c-iu%e a %ere#$ect4rii !bliga-iei de c!%"ide%-ialitate e#te $lata u%ei #u&e de ba%i3 #tabilit4 i% #arci%a aut!rului, in con"i-iile art01 5: C0civ0 'e la aceasta re$ul, le$ea permite prin "ispozi-iile art01 6 C0civ o der!gare7 dac4 divulgarea a "!#t i&$u#4 de ! "!r-4 ire i#tibil43 de 0&$rejur4ri grave care $u%eau 0% $ri&ejdie #4%4tatea $ublic4 #au #igura%-a $ublic4' S,n,tatea popula-iei, reprezint, un fenomen comple!, #iolo$ic, psi)olo$ic,social, cultural, care e!prim, sintetic nivelul 8i caracteristicile s,n,t,-ii mem#rilor comunit,-ii, privit, (n ansam#lul ei0"lviii A#t"el3 0% &4#ura 0% care divulgarea #ecretului c!&ercial e#te deter&i%at4 de a$4rarea cel!r d!u4 val!ri- #4%4tate $ublic4 #au #igura%-a $ublic4-3 "a$ta #4v8r5it4 0% ace#te c!%di-ii %u are caracter ilicit3 ace#ta "ii%d e6!%erat de $lata de#$agubirii $e%tru $rejudiciul creat 0 e. ndeplinirea unei activiti impuse ori permise de lege ori a ordinului superiorului 10 &rezentare0 Fapta cauzatoare "e pre/u"icii nu va "eclan8a r,spun"erea civil, "elictual,, lipsin"u-i caracterul ilicit, "ac, ea a fost s,v.r8it, (n (n"eplinirea unei activit,-i impuse ori permise "e le$e sau a or"inului superiorului0 Astfel, este licit, ac-iunea prin care se efectueaz, o perc)ezi-ie sau se ia m,sura arest,rii preventive a unei persoane (nvinuite "e s,v.r8irea unei infrac-iuni, "ac, man"atele respective au fost emise "e or$anul competent 8i (n con"i-iile prev,zute "e le$e0 &otrivit "ispozi-iilor art0 21 "in noul C0penal (ce va intra in vi$oare la 240A:02A12) ce re$lementeaz, e!ercitarea unui "rept sau (n"eplinirea unei o#li$atii ,, este /ustificata fapta prevazuta "e le$ea penala const.n" (n e!ercitarea unui "rept recunoscut "e le$e sau (n (n"eplinirea unei o#li$atii impuse "e le$e, cu respectarea con"itiilor si limitelor prevazute "e aceasta0(2) Este "e asemenea /ustificata fapta prevazuta "e le$ea penala const.n" (n (n"eplinirea unei o#li$atii impuse "e autoritatea competenta, (n forma prevazuta "e le$e, "aca aceasta nu este (n mo" va"it ile$ala,, 0 B' C!%di-ii0 E!ecutarea or"inului superiorului (nl,tur,, "e asemenea, carac terul ilicit al faptei, "ac,dli62 -or"inul a fost emis "e or$anul competent= -emiterea or"inului s-a f,cut cu respectarea formelor le$ale= -or"inul nu este v,"it ile$al sau a#uziv= -mo"ul "e e!ecutare al or"inului nu este ilicit0 f. &#ercitarea unui drept. *buzul de drept 10 &rezentare0 'up, cum am v,zut, este in"iscuta#il c, s,v.r8irea "in culp, a unei fapte ilicite, cu consecin-a cauz,rii "e pre/u"icii unui ter-, atra$e r,spun"erea civil, "elictual, a f,ptuitorului0 S-a pus (ns, pro#lema, "ac, nu cumva 8i s,v.r8irea unor acte ilicite ar putea "a na8tere, (n anumite cazuri, la responsa#ilitate0 A#or".n"u-se aceast, pro#lem,, s-a ar,tat, pe #un, "reptate, c, e6ercit8%d $rer!gativele recu%!#cute de lege u%ui dre$t #ubiectiv3 titularul ace#tuia %u $!ate "i c!%#iderat c4 ac-i!%ea 4 ilicit3 c;iar dac4 $ri% e6erci-iul %!r&al al dre$tului #4u au "!#t adu#e a%u&ite re#tr8%geri #au $rejudicii dre$tului #ubiectiv al u%ui ter-'
A8a"ar, e!ercit.n" (n limitele normale un "rept su#iectiv, titularul acestuia este consi"erat c, nu vat,m, "repturile su#iective ale altuia2 *Hui suo iure utitur neminem lae"it+0 20 Inten-ia "e a pro"uce o pa$u#,0 Ce se (nt.mpl,, (ns,, atunci c.n" titularul "reptului su#iectiv, "ep,8in" ca"rul e!erci-iului normal al "reptului s,u, se folose8te "e acesta e!clusiv cu inten-ia "e a a"uce o pa$u#, altuia0 Este cazul, "e e!emplu, al unui proprietar care, spre a acoperi ve"erea unui imo#il vecin, ri"ic, un zi" f,r, nici o utilitate, constat.n"u-se c, este numai "orin-a "e a face r,u vecinului= "e asemenea, "reptul la $rev, poate fi e!ercitat (n mo" a#uziv numai "in "orin-a "e a pro"uce pa$u#e patronului0 0 %ecunoa8tere0 1n toate aceste cazuri, 8i (n altele asem,n,toare, titularul "reptului, "eturn.n"u-l "e la finalitatea pentru care acesta i-a fost recunoscut "e le$e 8i e!ercit.n"u-l cu rea-cre"in-,, "eci cu inten-ia "e a p,$u#i celelalte su#iecte "e "rept, s,v.r8e8te un a#uz "e "rept 40 Co"ul civil $erman0 Co"ul civil $erman, (n art0 226, preve"ea e!pres c,, ori "e c.te ori e!erci-iul unui "rept este f,cut numai cu inten-ia "e a p,$u#i pe altul, el "evine ilicit 8i atra$e r,spun"erea0 50 3e$isla-ia rom.n,0 1n le$isla-ia noastr,, "efinirea a#uzului "e "rept se f,cea prin referire la art0 1- "in 'ecretul nr0 1O1<54 , in prezent art026 si urm C0civ, care prev," o#li$a-ia armoniz,rii "repturilor su#iective cu interesul o#8tesc (pu#lic)0 12A

In re$lementarea actuala, potrivit art015 "in C0civ, atunci can" se "efineste a#uzul "e "rept, se mentioneaza ca ,, niciun "rept nu poate fi e!ercitat (n scopul "e a v,t,ma sau p,$u#i pe altul ori (ntr-un mo" e!cesiv 8i nerezona#il, contrar #unei-cre"inte0 60 &unct "e ve"ere0 Apreciem 8i noi, al,turi "e al-i autori dl6, c, - (n prezent - nu se mai pune pro#lema o#li$a-iei armoniz,rii "repturilor su#iective cu interesul pu#lic0 1n acest sens, un presti$ios autor ar,ta2 *9rice "rept privat confer, facultatea "e a ac-iona (n interes personal, iar nu (n interes social0 %evine le$ii atri#u-ia s, se asi$ure c, prero$ativele acor"ate titularului "reptului nu sunt contrare interesului pu#lic0 'ar nu tre#uie s,-i cerem celui care (8i e!ercit, "reptul s, se preocupe el (nsu8i "e interesul social+dl6i0 :0 Iuna-cre"in-, 8i scopul0 7ot astfel, prin "ispozitiilor art014 C0civ, le$iuitorul incearca o "efinitie a #unei cre"inte, statuan" principiul potrivit caruia ,, orice persoana fizica sau persoana /uri"ica tre#uie sa isi e!ercite "repturile si sa isi e!ecute o#li$atiile civile cu #una-cre"inta, in acor" cu or"inea pu#lica si #unele moravuri0, 'esi, prezum-ia #unei cre"inte este unul "in principiile $enerale ale "reptului civil- ,, #ona fi"es presumitur,, - le$iuitorul a reluat practic (n alin02 al art014 C0civ, principiul enun-at, instituin" re$ula potrivit c,reia #una-cre"inta se prezuma p.n, la pro#a contrar,0 %ezult,, "eci, c, reperele e!ercit,rii normale a unui "rept su#iectiv sunt2 #una-cre"in-, 8i scopul sau finalitatea pentru care acel "rept a fost recunoscut "e le$e, renun-.n"u-se astfel la imperativul corel,rii permanente a acelui "rept (n interesul pu#lic0 ;0 Aplica-ie0 9 aplica-ie a r,spun"erii pentru a#uzul "e "rept, a8a cum a fost el "efinit mai sus, $,sim (n art0 :2 C0pr0civ0, potrivit c,ruia *"repturile proce"urale tre#uie e!ercitate cu #un,-cre"in-, 8i potrivit scopului (n ve"erea c,ruia au fost recunoscute "e le$e0 &artea care folose8te aceste "repturi (n c)ip a#uziv r,spun"e pentru pa$u#ele pricinuite+0 <0 Concluzie0 Fa-, "e cele ar,tate, pro#lema "ac, actele licite pot "a na8tere la responsa#ilitate se "ove"e8te a fi una pur sofistic,, iar r,spunsul care tre#uie "at este unul ne$ativ0 Aceasta "eoarece, c)iar "ac, "reptul su#iectiv este recunoscut "e le$e, fiin" astfel licit, e!ercitarea sa (n mo" a#uziv constituie un act ilicit 8i numai acesta atra$e responsa#ilitatea titularului s,u0 A8a"ar, nu "reptul (n sine este ilicit, ci e!ercitarea sa a#uziv,, cu inten-ia "e a pre/u"icia pe al-ii dl6ii0 1A0 'octrina0 %eferitor la aceast, pro#lem,, (n literatura /uri"ic, ante#elic,dl6iii s-a spus c,2 *un "rept e!ercitat (n contra"ic-ie cu scopul lui normal 8i (n afar, "e nevoile normale 8i ra-ionale, (nceteaz, a mai fi un "rept, a"ic, un act licit, 8i "evine un a#uz+0 110 &ractica /u"ec,toreasc,0 1n practica /u"ec,toreasc,, sanc-iunea a#uzului "e "rept este, "up, caz, fie refuzul ocrotirii "reptului su#iectiv e!ercitat (n mo" a#uziv, fie r,spun"erea pentru pre/u"iciile cauzate prin acest mo" "e e!ercitare0

f. $onsimmntul victimei 10 Conte!t0 Dac4 a%teri!r #4v8r5irii "a$tei3 aut!rul ace#teia a !b-i%ut c!%#i&-4&8%tul victi&ei cu $rivire la u% a%u&it &!d de a ac-i!%a3 care $!te%-ial ar "i de %atur4 #4-i $r!duc4 u% $rejudiciu3 caracterul ilicit al "a$tei c;iar dac4 $rejudiciul #-ar $r!duce ulteri!r -3 e#te 0%l4turat 5i3 ca #tare3 e#te 0%l4turat4 5i r4#$u%derea' Aceasta cauza e!oneratoare "e r,spun"ere civil, este re$lementat, "e noul Co" &enal la capitolul ,, Cauze
/ustificative,, care la art022, apreciaz, ca fiin" /ustificata ,, fapta prevazuta "e le$ea penala sav.rsita cu consimtam.ntul persoanei vatamate, "ac, aceasta pute, sa "ispuna (n mo" le$al "e valoarea sociala lezata sau pusa (n pericol0 (2) Consimtam.ntul persoanei vatamate nu pro"uce efecte (n cazul infractiunilor contra vietii, precum si atunci c.n" le$ea e!clu"e efectul /ustificativ al acestuia0 20 Clauz, "e ner,spun"ere0 'e remarcat este faptul c,, poten-iala victim, este "e acor" nu cu pro"ucerea pre/u"iciului, ci cu s,v.r8irea unei fapte ale c,rei posi#ile consecin-e ar avea efect ne$ativ asupra patrimoniului s,u, sau c)iar asupra persoanei sale0 1ntr-o atare situa-ie, ne $,sim (n prezen-a unei clauze "e ner,spun"ere0 Nu are acest caracter - (ns, (n-ele$erea este 8i (n acest caz vala#il, - acor"ul "at "e victim, "up, pro"ucerea pa$u#ei, prin care se renun-, la "esp,$u#irea "atorat, "e f,ptuitor0 'e8i mult timp controversat,, "atorit, caracterului imperativ al re$ulii consacrate "e art0 1 5: C0 civ0, clauza "e ner,spun"ere este, totu8i a"mis, 8i (n materia r,spun"erii "elictuale civile, "ac, fapta cauzatoare "e pre/u"icii a fost s,v.r8it, numai cu o culp, u8oar, "in partea f,ptuitorului0 'ac,, (ns,, vinov,-ia autorului faptei const, (n inten-ie sau culp, $rav,, clauza "e ner,spun"ere va fi nul,"l!iv0 0 9pinii0 Cu privire la o#iectul clauzei "e ner,spun"ere, (n "octrin, e!ist, "ou, opinii2 -una potrivit c,reia o#iectul unei asemenea clauze nu l-ar putea constitui "ec.t "repturile patrimoniale, nu (ns, 8i cele personale nepatrimoniale"l!v= -alta, pe care o (mp,rt,8im, potrivit c,reia, (n mo" e!cep-ional, pot fi recu noscute ca vala#ile 8i clauzele ce au ca o#iect (nl,turarea r,spun"erii pentru pro"ucerea unor pre/u"icii const.n" (n v,t,m,ri corporale u8oare, (n cazul acci"ent,rii sportivilor"l!vi, cu con"i-ia "e a se fi respectat re$ulile /ocului, sau atunci c.n" asemenea clauze ar fi (n"rept,-ite prin scopul lor, cum ar fi, "e e!emplu, acceptarea unor opera-ii c)irur$icale (n scopul prelev,rii ori transplantului "e or$ane"l!vii0

III' Ra$!rtul de cau alitate di%tre "a$ta ilicit4 5i $rejudiciu


10 No-iune 8i necesitate a. /oiunea raportului de cau%alitate 10 %ela-ia cauzal,0 'in punct "e ve"ere lo$ico-filosofic, rela-ia cauzal, este o rela-ie "e su#or"onare 8i e!prim, un raport "e $enerare a efectului "e c,tre cauza sa, "e succesiune (n timp 8i "e interac-iune reciproc, (ntre cauz, 8i efect0 20 &articularizare0 1n plan social, rela-ia cauzal, se particularizeaz, prin aceea c, ac-iunea cauzal, se prezint, ca o manifestare a voin-ei umane, orientat, (n "irec-ia realiz,rii unor scopuri con8tient propuse0 0 Cauzalitatea /uri"ic,0 'e8i, (n esen-,, r,m.ne o cauzalitate social,, cauzalitatea /uri"ic, se "eose#e8te "e prima prin specificul pe care (l (transmite) imprim, rela-iei cauzale re$lementarea /uri"ic, a rela-iilor sociale0 A8a"ar, "in punct "e ve"ere /uri"ic, fenomenul cauz, va fi (ntot"eauna un fapt social, "eci un act sau u% "a$t u&a% care ca"e su# inci"en-a "e re$lementare a normelor /uri"ice, "o#.n"in", (n acest mo", caracter "e fapt
121

/uri"ic= aceste fapte /uri"ice sunt acte "e con"uit, social, ce $r!duc c!%#eci%-e %egative pentru in"ivi" sau societate, a"ic, sunt acte ilicite0 3e$,turile cauzale au un caracter o#iectiv, care poate fi verificat ca atare (n activitatea practic, "l!viii, care le confer, o "eose#it, importan-, 8i (n planul "reptului, cu prec,"ere (n materia "e r,spun"ere0 b. /ecesitatea raportului de cau%alitate 10 Caracter necesar0 'in "efini-ia "at, mai sus, raportului "e cauzalitate, rezult, caracterul necesar al acestuia, (n sensul c, e!isten-a 8i ac-iunea cauzei pro"uc (n mo" inevita#il (necesar), efectul0 7ot astfel, 8i (n planul r,spun"erii /uri"ice, (n spe-, r,spun"erea civil, "elictual,, se cere, pentru a putea fi an$a/at, aceast, r,spun"ere ca (ntre fapta ilicit, (cauza) 8i pre/u"iciu (efectul) s, e!iste un raport "e cauzalitate, (n sensul c, acea fapt, a provocat acel pre/u"iciu0
"l!i!

B. Criterii de determinare a raportului de cau%alitate 010 Sisteme (teorii)0 1n ve"erea sta#ilirii raportului "e cauzalitate, "octrina 8i practica /u"ec,toreasc,, - "in 9cci"ent, "ar 8i "in -ara noastr, - au propus "iferite sisteme sau teorii, fiecare "intre acestea promov.n" anumite criterii pentru "elimitarea acelor fapte sau (mpre/ur,ri (factori) care tre#uie re-inute (n afara cauzalit,-ii dl660 a. Criterii propuse +n dreptul occidental 10 Ec)ivalen-a con"i-iilor - teoria con"i-iei0 Sistemul ec)ivalen-ei con"i-iilor - sau teoria con"i-iei sine Hua non -, potrivit c,ruia, nefiin" posi#il a se sta#ili cu e!actitate cauza pre/u"iciului, tre#uie s, se atri#uie valoarea cau zal, le$al, tuturor factorilor sau con"i-iilor care au prece"at acel pre/u"iciu0 A8a"ar, (n virtutea acestei teorii, fiecare con"i-ie (fapt, sau eveniment antece"ent pre/u"iciului) f,r, "e care (sine Hua non) pro"ucerea pre/u"iciului nu ar fi fost posi#il,, prime8te valoare cauzal,0 Av.n" meritul "e a "istin$e (ntre faptele care au inci"en-, cu pro"ucerea pre/u"iciului 8i cele care nu au nici o contri#u-ie la pro"ucerea acestuia, aceast, teorie prezint, "ezavanta/ul c,, i$nor.n" rolul 8i eficien-a con"i-iilor 8i atri#uin"u-le acestora o valoare e$al,, sf.r8e8te prin re-inerea (n sfera cauzalit,-ii a unor con"i-ii necauzale - simple con"i-ii - prile/, e!tinz.n", astfel, c.mpul cauzal0 20 Cauza pro!im,0 Sistemul cauzei pro!ime, potrivit c,ruia urmeaz, a fi re-inut, "rept cauz, a pre/u"iciului fapta ime"iat anterioar, efectului p,$u #itor, a"ic, ultima cauz, (causa pro!ima), (ntruc.t f,r, aceasta celelalte cauze (con"i-ii) nu ar fi avut eficien-, 8i, "eci, rezultatul nu s-ar fi pro"us0 Nea/unsul pe care (l prezint, acest sistem const, (n faptul c,, restr.n$.n" e!cesiv c.mpul cauzal, las, (n afara acestuia fapta persoanei a c,rei r,spun"ere ar tre#ui, (n mo" o#iectiv, s, fie an$a/at,0 0 Cauza a"ecvat,0 Sistemul cauzei a"ecvate sau al cauzei tipice, potrivit cu care (n sfera cauzalit,-ii urmeaz, a fi re-inute numai acele fapte - antece"ente efectului p,$u#itor - care (n"eplinesc calitatea "e con"i-ie sine Hua non, care (i sunt, "eci, a"ecvate, (n sensul c, sunt tipice, fiin" apte - (n mo" o#i8nuit - s, pro"uc, efectul respectiv0 b. Criterii propuse +n dreptul rom6nesc 10 Cauzalitatea necesar,0 Sistemul cauzalit,-ii necesare, care, pornin" "e la "efini-ia cate$oriei "e *cauz,+ ca fiin" acel fenomen care, prece".n" efectul, (l provoac, (n mo" necesar, propune "rept criteriu "e sta#ilire a raportului "e cauzalitate, criteriul le$,turii necesare "intre fapta ilicit, 8i efectul p,$u#itor pro"us0 Asem,n,tor sistemului cauzei tipice - (n ce prive8te efectele practice ale aplic,rii sale - sistemul cauzalit,-ii necesare restr.n$e sfera fenomenelor ce pot fi caracterizate "rept cauz, a pre/u"iciului, atri#uin" aceast, calitate numai fenomenului (faptei ilicite) care a "eterminat (n mo" necesar rezultatul p,$u#itor, *ce se afl, (n le$,tur, necesar, cu rezultatul, care a "eterminat cu necesitate pro"ucerea lui+"l!!i0 Celelalte fapte, antece"ente pre/u"iciului, c)iar "ac, au avut o contri#u-ie important, la pro"ucerea rezultatului, sunt consi"erate, potrivit acestei teorii, numai con"i-ii care influen-eaz, ac-iunea *cauzei+ 8i, ca atare, nu sunt re-inute (n afara cauzalit,-ii, nean$a/.n" r,spun"erea autorilor lor0 20 In"ivizi#ilitatea cauzei cu con"i-iile0 Sistemul in"ivizi#ilit,-ii cauzei cu con"i-iile, potrivit c,ruia factorii-con"i-ie, care contri#uie, c)iar "ac, in"irect, la pro"ucerea efectului p,$u#itor, formeaz, (mpreun, cu factorul-cauz, ("eterminant) o unitate in"ivizi#il,, (n ca"rul c,reia con"i-iile "o#.n"esc 8i ele, prin interac-iune cu cauza, caracter cauzaldl66ii0 Acest sistem, "e8i mai pu-in r,sp.n"it (n "octrin, "ec.t cel al cauzalit,-ii necesare, este consi"erat "e c,tre unii autori"l!!iii cel mai (n m,sur, s, "uc, la o corect, sta#ilire a raportului "e cauzalitate0 %ecunosc.n" 8i noi /uste-ea acestei teorii, apreciem c,, "ata fiin" comple!itatea ce caracterizeaz, "e cele mai multe ori raportul "e cauzalitate "intre fapta ilicit, 8i pre/u"iciu, (n ve"erea sta#ilirii acestuia, (n practic, tre #uie s, se -in, seama "e fiecare "intre teoriile prezentate care, (n func-ie "e specificul 8i particularit,-ile spe-ei, pot "uce la o rezolvare corect, a pro#lemei cauzalit,-ii0 Astfel, (n scopul "elimit,rii factorilor care, (n mo" o#iectiv, au contri#uit la pro"ucerea pre/u"iciului (cauze 8i con"i-ii cauzale) "e factorii care nu au avut eficien-, cauzal,, neinfluen-.n" (n nici un mo" ac-iunea cauzei, consi"er,m util, aplicarea teoriei con"i-iei sine Hua non0

I(' (i%!v4-ia 1vi%a 2 celui care a cau at u% $rejudiciu


10 No-iune, necesitate, terminolo$ie
122

a. /oiune 10 Conte!t0 1n materia r,spun"erii civile "elictuale, fapta ilicit, este o fapt, a omului, un act "e con"uit, e!terioar, a acestuia, av.n" o e!isten-, material, o#iectiv,0 'ar ac-iunea uman,, ca manifestare e!teriorizat, a unei persoane, constituie o ac-iune unitar, "e or"in psi)o-fizic, ea e!prim.n" nu numai o e!teriorizare o#iectiv,, ci "eopotriv, 8i o atitu"ine "e con8tiin-,, afectivitate 8i voin-, a persoanei fa-, "e fapta sa 8i "e urm,rile acesteia0 A8a"ar, ."a$ta ilicit4 e#te re ultatul 0&bi%4rii a d!u4 laturi7 !biectiv4 1"i ic42 5i #ubiectiv4 1$#i;ic423 $ri&a "ii%d c!%creti area celei de-a d!ua3 iar ace#ta di% ur&4 c!%creti 8%d3 la r8%dul #4u3 vi%!v4-ia celui ce a #4v8r5it "a$taPP' 'in cele ar,tate, rezult, c, vi%!v4-ia 1latura #ubiectiv42 ca ele&e%t al r4#$u%derii civile3 re$re i%t4 atitudi%ea $#i;ic4 a aut!rului "a$tei ilicite "a-4 de acea#t4 "a$t4 5i ur&4rirea ei3 atitudi%e e6i#te%t4 la &!&e%tul #4v8r5irii "a$tei 1#au la &!&e%tul i&ediat a%teri!r #4v8r5irii ace#teia2' A%gajarea r4#$u%derii e#te c!%di-i!%at43 a5adar3 de #4v8r5irea "a$tei cu vi%!v4-ie' 3ipsa laturii su#iective (vinov,-ia) (nl,tur, r,spun"erea, c)iar "ac, fapta, o#iectiv e!ist, 8i ea a cauzat un pre/u"iciu0 "l!!iv 1ntemeierea r,spun"erii pe vinov,-ia f,ptuitorului constituie unul "intre fun"amentele importante ale r,spun"erii /uri"ice (n $eneral, "eci 8i ale r,spun"erii civile "elictuale0
20 Con"i-ionare0 Con"i-ionarea an$a/,rii r,spun"erii "e comiterea faptei cu vinov,-ie este, (nc,, un aspect care atest, puternica rela-ie "intre "rept 8i moral,, "etermin.n", (n raporturile "intre oameni, un comportament atent, #azat pe (ncre"ere reciproc,, conferin" o anumit, si$uran-, acestor raporturi, si$uran-, izvor.n" "in con8tientizarea re$ulii c, numai ac-iunile (sau inac-iunile) "e a c,ror s,v.r8ire ne facem vinova-i sunt "e natur, s, an$a/eze r,spun"erea0

F' )ri%ci$iu' A5adar3 0% acea#t4 &aterie3 "u%c-i!%ea 4 $ri%ci$iul r4#$u%derii ba ate $e vi%!v4-ie' G. &#cepii0 Cum orice principiu are 8i e!cep-ii, (n aceast, materie a r,spun"erii civile "elictuale, e!ist, anumite situa-ii c.n"
"atorit, unor preve"eri le$ale ori "in ra-iuni ce -in "e ec)itate, este posi#il ca func-ia reparatorie, care este "e esen-a r,spun"erii civile, s, prevaleze iar sta#ilirea o#li$a-iei "e reparare s, fie posi#il, c)iar (n lipsa elementului vinov,-iei dl66v0 Aceste situa-ii e!cep-ionale, e!ist, (n cazul r,spun"erii pentru pre/u"iciile cauzate "e lucruri, "e animale, ori - a8a cum se va ve"ea - c)iar al r,spun"erii pentru faptele proprii ale unor persoane care au ac-ionat f,r, "iscern,m.ntul faptelor lor"l!!vi0

E6ce$-iile de la $ri%ci$iul vi%!v4-iei sunt re$lementate "e "ispozi-iile art01 66, art01 6: C0Civ, si art01 6; C0civ si pot fi (mp,r-ite (n "ou, cate$orii2 -rspunderea minorului i a celui pus sub interdicie judectoreasc -rspunderea altor persoane lipsite de discernm6nt In ceea ce prive8te minorul care nu a (mplinit 14 ani 8i persoana pus, su# inte"ic-ie e!ist, prezum-ia lipsei "e "iscen,m.nt si a iresponsa#ilit,-ii, prezum8ie care poate fi r,sturnat, "ec.t "ac, se face "ova"a "iscern,m.ntului la "ata s,v.r8irii faptei01n cazul minorului care a (mplinit 14 ani func-ioneaz, r,spun"erea civil,, "ac, nu se face "ova"a a#sen-ei "iscern,m.ntului (n momentul s,v.r8irii faptei p,$u#itoare0 &entru cel lipsit "e "iscern,m.nt vremelnic, (n momentul s,v.r8irii faptei cauzatoare "e pre/u"iciu, se cere "ova"a tul#ur,rii mentale (n acel moment, care nu i-a permis s, (8i reprezinte urm,rile faptei0 9 astfel "e tul#urare mental, nu (nl,tur, r,spun"erea "ac, "iscern,m.ntul a fost suprimat sua $rav afectat "e #e-ie voluntar, pro"us, "e alcool sau "e stupefiante ori alte su#stan-e0 1n asemenea situa-ii, (n care nu poate fi antrenat, r,spun"erea pentru fapta proprie pot fi apreciate ca fiin" r,spunz,toare alte persoane (n con"i-iile art01 :2-1 :4 C0civ0 'ac, nu pot "eveni aplica#ile nici unele "in "ispozi-iile enun-ate mai sus, a"ic, nu poate fi antrenat, r,spun"erea pentru fapta proprie sau r,spun"erea pentru fapta altei persoane, le$iuitorul, pentru motive "e ec)itate, a prevazut pentru autorul faptei pre/u"icia#ile o#li$a-ia "e in"emnizare a victimei0
Aatfel, autorul pre/u"iciului cauzat f,r, "iscern,m.nt poate fi totu8i o#li$at s, in"emnizeze victima, (ntr-un cuantum "eterminat ec)ita#il, lu(n"u-se in calcul starea patrimonial, at.t a victimei c.t 8i a autorului0 7e!tul art01 6; C0civ0 nu poate fi calificat, ca o form, specific, a r,spun"erii, ci mai "e$ra#, o norm, /uri"ic, care (l supune pe cel lipsit "e "iscern,m.nt "reptului comun al r,spun"erii civile

b. /ecesitatea vinoviei 10 Con"i-ionare0 Cinov,-ia (vina sau culpa), fiin" o con"i-ie esen-ial, a r,spun"erii civile "elictuale, rezult, c, aceast, r,spun"ere nu poate fi an$a/at, "ac, ne $,sim numai (n prezen-a unei fapte ilicite, aflat, (n raport "e cauzalitate cu pre/u"iciul pro"us0 &rin urmare, este necesar, ca pe l.n$, fapta ilicit,, pre/u"iciu 8i le$,tura "e cauzalitate "intre acestea s, e!iste 8i vina autorului faptei, vin, concretizat, (n atitu"inea su#iectiv, pe care aceasta a avut-o fa-, "e fapt, 8i "e urmarea acesteia, la momentul la care a s,v.r8it-o0
20 'ispozi-ii le$ale (n materie0 Necesitatea e!isten-ei vinei sau vinov,-iei - element al r,spun"erii civile "elictuale - este relevat, "e "ispozi-iile Co"ului civil care, (n art0 1 5: C0civ, prev," (n mo" e!pres aceast, con"i-ie, folosin" termenii "e *vinov,tie+ (art0 1 5: alin01 C0civ) 8i, respectiv, *culp,+ (art0 1 5: alin02 C0civ)0 c. Terminologie 12

107erminolo$ie0 'e8i unitar, "in punct "e ve"ere conceptual, no-iunea "e vinov,-ie - reprezent.n" latura su#iectiv, ca element al r,spun"erii /uri"ice (n $eneral, a"ic, atitu"inea su#iectiv, a autorului faptei ilicite fa-, "e aceast, fapt, 8i urm,rile ei este e!primat, su# aspect terminolo$ic (n mo" "iferit (n ca"rul ramurilor "e "rept0 Astfel, (n timp ce (n "reptul penal 8i (n materia r,spun"erii "isciplinare, latura su#iectiv, este e!primat, prin termenul *vinov,-ie+ Fart0 1< C0pen0 8i respectiv, 26 alin02 C0 munciiG, (n "reptul civil este e!primat,, "e cele mai multe ori, prin termenul "e *culp,+ 8i, mai rar, prin acela "e *$re8eal,+0 Aceste "eose#iri "e or"in terminolo$ic se e!plic, prin "eose#irile "e con-inut ale laturii su#iective ce caracterizeaz, fapta ilicit, (n "iferitele ramuri ale "reptului0 20 &ropunere0 &ornin"u-se "e la unitatea conceptual, a laturii su#iective, ca element al r,spun"erii /uri"ice (n $eneral, (n literatura "e specialitatedl66vii s-a propus, pe "rept cuv.nt, a"optarea unei terminolo$ii unitare (n e!primarea acestui element, prin folosirea pentru toate formele "e r,spun"ere /uri"ic,, a termenilor ec)ivalen-i "e *vin,+ sau "e *vinov,-ie+0 &ropunerea f,cut, a avut (n ve"ere "ificult,-ile "e or"in practic care s-au (nt.lnit (n punerea (n aplicarea a te!telor "e le$e, atunci c.n" instan-ele "e /u"ecat, au tre#uit s, aprecieze "ac, e!ista culp, sau vin,, motiv pentru care Noul Co"ul civil a preluat ca terminolo$ie no-iunea "e ,, vinov,-ie,,0 20 3atura intelectiv, 8i latura volitiv-afectiv, a pozi-iei psi)ice a autorului faptei ilicite 2010 Conte!t0 A8a cum am ar,tat (n cele ce prece", vinov,-ia reprezint, pozi-ia psi)ic, a autorului faptei ilicite fa-, "e aceasta 8i urm,rile ei (atitu"ine) pozi-ie e!istent, la momentul s,v.r8irii faptei0 Fapta ilicit,, ca manifestare e!terioar, este urmarea unui proces psi)ic comple!, "e con8tiin-, 8i voin-,, proces finalizat prin concretizarea acestuia (n lumea o#iectiv, su# forma ac-iunii sau inac-iunii ilicite0 2020 Factorul intelectiv0 Cinov,-ia presupune, a8a"ar, un factor intelectiv "e con8tiin-,, care se realizeaz, ca un proces intern, psi)ic, "e prefi$urare a unor scopuri, a mi/loacelor 8i posi#ilit,-ilor "e atin$ere a acestor scopuri, "e transformare a scopurilor (n motiva-ii ale unei con"uite posi#ile, "e prefi$urare a raporturilor "e cauzalitate "intre ac-iunile posi#ile 8i urm,rile acestora, "e comparare a propriilor interese cu interesele celorlal-i mem#ri ai societ,-ii, "e comparare a con"uitelor posi#ile cu cerin-ele or"inii "e "rept ale normelor le$ale 8i ale re$ulilor "e convie-uire social, dl66viii0 %ezult,, "eci, c, nu poate e!ista vinov,-ie (n lipsa unui anumit nivel "e cunoa8tere, "e con8tiin-, a semnifica-iei sociale a faptelor 8i a urm,rilor posi#ile ale acestora= acest nivel sau $ra" "e cunoa8tere este "eterminat "up, anumite criterii, "espre care vom face vor#ire (n pa$inile urm,toare0 20 0 Factorul volitiv0 Factorului intelectiv (i urmeaz,, (n procesul "e formare a atitu"inilor psi)ice su#iective, factorul volitiv "e voin-,, concretizat (n actul psi)ic "e "eli#erare 8i "ecizie relativ la con"uita pe care autorul urmeaz, s, o a"opte0 Factorul volitiv implic, li#ertatea "e voin-, a autorului faptei, posi#ilitatea acestuia "e a "eli#era 8i "eci"e (n mo" li#er (n cuno8tin-, "e cauz,0 A8a"ar, factorul intelectiv, "e con8tiin-,, constituie premisa factorului volitiv 8i am.n"oi afl.n"u-se (ntr-o str.ns, le$,tur, 8i o#iectiv.n"u-se (n s,v.r8irea unei fapte ilicite, alc,tuiesc latura su#iectiv, a r,spun"erii civile "elictuale, vina sau vinov,-ia0

B. 'ormele vinoviei 010 %eprezent,ri $ra"uale0 Fapta ilicit,, cauzatoare "e pre/u"icii, caracterizat, "rept $re8eal, "e comportament (a autorului ei), este rezultatul sau concretizarea atitu"inii "e con8tiin-, a autorului faptei fa-, "e aceasta 8i urm,rile ei0 1n func-ie "e *intensitatea+, "e prezen-a mai mult sau mai pu-in activ,, a factorului intelectiv, atitu"inea psi)ic,, respectiv, vinov,-ia cap,t, forme "iferite su# aspectul $ravit,-ii, (ncep.n" cu cea mai simpl, ne$li/en-, (culpa cea mai u8oar,), p.n, la inten-ia "irect,0 F'B' <!r&e' 'aca pana in prezent C0civ nu facea o "efinire precis, a "iferitelor forme ale vinov,-iei, si analizarea acestora se facea prin raportare la "ispozitiile Co"ului penal, in re$lementarea actuala, potrivit art016 C0civ, vinov,-ia comport, "ou, forme2 i%te%-ia 8i cul$a3 Se arat, (n continuare (art016 alin02 C0civ) c, inten-ia este, la r.n"ul ei, "e "ou, feluri2 -inten-ie "irect, - c.n" autorul faptei preve"e rezultatul faptei 8i urm, re8te pro"ucerea lui prin s,v.r8irea acelei fapte= -inten-ia in"irect, - c.n" autorul preve"e rezultatul faptei 8i, c)iar "ac, nu (l urm,re8te, accept, posi#ilitatea pro"ucerii lui0 1n continuare (art0 16 alin0 C0civ 0), se arat, c, vinov,-ia su# forma culpei este, 8i ea, "e "ou, feluri2 -impru"en-a (u8urin-a) - c.n" autorul faptei preve"e rezultatul faptei sale, "ar nu-l accept,, consi"er.n" ne(ntemeiat c, el nu se va pro"uce= -ne$li/en-a - c.n" autorul nu preve"e rezultatul faptei sale, "e8i tre#uia 8i putea s,-l preva",0 %emarc,m totu8i, c, "in punct "e ve"ere e!clusiv al o#li$a-iei "e reparare a pre/u"iciului, aceast, clasificare a $re8elilor (n2 inten-ionale 8i neinten-ionale -, are o (nsemn,tate re"us, (n "reptul civil, (ntruc.t, in"iferent "e forma "e vinov,-ie (inten-ie sau culp,) cu care autorul ac-ioneaz,, acesta va fi o#li$at, (ntot"eauna, la repararea inte$ral, a pre/u"iciului, cunoscut fiin" faptul c, r,spun"erea civil, "elictual, opereaz,, (n principiu, pentru cea mai u8oar, culp,, apt, - uneori- s, cauzeze pre/u"icii mai mari "ec.t fapta inten-ionat, (Din le$e AHuilia et levissima culpa venit+)0
0 0 &rincipii0 A8a"ar, (n "reptul civil (cu "eose#ire) (n materia r,spun"erii civile "elictuale, func-ioneaz, principiul "up, care valoarea "esp,$u#irii "epin"e "e (ntin"erea pre/u"iciului 8i nu "e $ravitatea vinov,-iei0 040 Importan-a0 Cu toate acestea, $ravitatea vinov,-iei prezint, 8i (n materia r,spun"erii civile "elictuale o anumit, importan-, 8i anume, "up, cum urmeaz,2 (n cazul vinov,-iei comune a autorului 8i victimei pre/u"iciului, situa-ie (n care $ra"ul "e vinov,-ie al celor "oi se ia "rept criteriu pentru sta#ilirea (ntin"erii "esp,$u#irii "atorate "e autor= Astfel, potrivit art01 :1 C0civ (1),, in cazul in care victima a contri#uit cu intentie sau "in culpa la cauzarea ori la marirea pre/u"iciului sau nu le-a evitat, in tot sau in parte, "esi putea sa o faca, cel c)emat sa raspun"a va fi tinut numai pentru partea "e 124

pre/u"iciu pe care a pricinuit-o0 (2) 'ispozitiile alin0 (1) se aplica si in cazul in care la cauzarea pre/u"iciului au contri#uit atat fapta savarsita "e autor, cu intentie sau "in culpa, cat si forta ma/ora, cazul fortuit ori fapta tertului pentru care autorul nu este o#li$at sa raspun"a0 -(n cazul (n care vinov,-ia este comun, mai multor autori, c.n" fa-, "e victim, ei urmeaz, s, r,spun", soli"ar, (ns, (ntre ei suportarea pre/u"iciului se face "up, $ra"ul "e vinov,-ie, caz re$lementat "e "ispozitiile art01 :A C0civ0= -in cazul raspun"erii altor persoane, in con"itiile art01 6< C0civ0

&otrivit "ispozi-iilor art0 10 6<0 ,, Cel care l-a in"emnat sau l-a "eterminat pe altul sa cauzeze un pre/u"iciu, l-a a/utat in orice fel sa il pricinuiasca sau, cu #una stiinta, a tainuit #unuri ce proveneau "intr-o fapta ilicita ori a tras foloase "in pre/u"icierea altuia raspun"e soli"ar cu autorul faptei0 (2) 'ispozitiile alin0 (1) se aplica si in privinta celui care, in orice fel, a impie"icat ori a intarziat c)emarea in /u"ecata a autorului faptei ilicite,,0 Este (n afar, "e orice "iscu-ie ca pre/u"iciul tre#uie s, fie reparat "e autorul faptei ilicite, (ntrucat pre/u"iciul se afl, (n raport "e cauz,-efect cu fapta ilicit,, cauzalitatea fiin" cea care "etermin, r,spun"erea0 7otu8i, le$iuitorul a avut (n ve"ere 8i sanc-ionarea persoanelor care au creat con"i-iile necesare pro"ucerii faptelor p,$u#itoare, ace8tia fiin" r,punz,tori (n soli"ar cu autorul faptei ilicite pentru repararea pre/u"iciului0 'in aceasta cate$orie fac parte2 -cel care l-a (n"emnat sau l-a "eterminat pe altul s, cauzeze un pre/u"iciu= -cel care l-a a/utat (n orice fel pe autorul faptei s, pricinuiasca pre/u"icul= -cel care a t,inut cu #una 8tiin-, #unurile ce proveneau "intr-o fapt, ilicit,= -cel care a tras foloase prin prime/"uirea altei persoane= -cel care a impie"icat sau a (nt.rziat c)emarea in /u"ecat, a autorului faptei ilicite ?' Criteriile de #tabilire a vi%!v4-iei 4010 &reliminarii0 1n cazul vinov,-iei su# forma inten-iei, aceasta poate fi "eterminat, cu u8urin-,, prin raportarea la elementele ce o "efinesc, nefiin" necesar s, facem apel la un criteriu e!terior0 &ro#lema unor criterii "e sta#ilire a vinov,-iei se pune numai (n le$,tur, cu cea "e-a "oua form, a acesteia, anume culpa, cu cele "ou, forme ale ei2 impru"en-a 8i ne$li/en-a, am#ele fiin" consecin-a unei *intensit,-i+ mai sc,zute a factorului intelectiv0 Astfel, (n cazul culpei su# forma impru"en-ei, autorul a socotit *f,r, temei+ c, rezultatul nu se poate pro"uce, (n timp ce (n cazul culpei su# forma ne$li/en-ei, acesta *nu preve"e rezultatul (000) "e8i tre#uia 8i putea s,-l preva",+ (art0 16 C0civ0)0 4020 Criterii0 Cu privire la criteriul la care tre#uie raportate *netemeinicia+ cre"in-ei autorului c, rezultatul nu se va pro"uce 8i, respectiv, *necesitatea 8i posi#ilitatea+ preve"erii "e c,tre autor a rezultatului, (n "octrin, au fost propuse "ou, solu-ii2 -a"optarea unui criteriu su#iectiv, concret, "e apreciere, pornin" "e la capacitatea efectiv, a fiec,rui su#iect (n parte "e a (n-ele$e 8i a aprecia semnifica-ia faptei proprii, (n manifestarea lor pe plan social = -a"optarea unui criteriu o#iectiv, prin raportarea con"uitei autorului faptei ilicite la con"uita mo"el a unei persoane a#stracte, luate ca termen "e compara-ie "l!!i!0 'e8i (n materia r,spun"erii penale criteriul su#iectiv "e apreciere a culpei (8i $,se8te o mai lar$, aplicare, (n "reptul civil, at.t /urispru"en-a, c.t 8i "octrina a"opt,, (n principiu "l!!!, criteriul o#iectiv - pe care (l completeaz, cu unele elemente su#iective, le$ate "e (mpre/ur,rile concrete (n care s-a s,v.r8it fapta, "e calit,-ile 8i pre$,tirea f,ptuitorului etc0 Acest criteriu o#iectiv, a#stract, reprezint, a8a cum am ar,tat -, comportamentul sau con"uita unui om normal, me"iu, avizat, pru"ent, "ili$ent etc0, a"ic, comportamentul unui *#onus pater familias+0 Acesta este raportul fa-, "e care urmeaz, s, fie apreciat, con"uita ilicit, a autorului pre/u"iciului 8i, "eci, aptitu"inea 8i posi#ilitatea sa "e a cunoa8te semnifica-ia social, a faptelor sale 8i a urm,rilor acestora0 3a r.n"ul s,u, influen-at "e numero8i factori (sociali, profesionali etc0), acest criteriu o#iectiv este "inamic 8i varia#il"l!!!i, caracteristici imprimate, pe "e o parte, "e pro$resul societ,-ii, care "etermin,, implicit, cre8terea $ra"ului "e pre$,tire al in"ivizilor, iar pe "e alt, parte, "e con"i-iile specifice ("e loc, timp etc0) (n care se ac-ioneaz,, "e nivelul "e pre$,tire al f,ptuitorului (profesionist sau neprofesionist), etc0 =' &$rejur4ri care 0%l4tur4 vi%!v4-ia 5010 &reliminarii0 1n con"i-iile (n care, a8a cum am ar,tat mai sus, vinov,-ia reprezint, atitu"inea psi)ic, - "e con8tiin-, 8i voin-, - a persoanei fa-, "e fapta sa 8i "e urm,rile acesteia tre#uie s, a"mitem c,, (n m,sura (n care procesul "e formare a acestei atitu"ini nu s-a "esf,8urat (n mo" li#er, cauzele care au viciat acest proces, (mpie"ic.n" sau ani)il.n" li#era lui "esf,8urare, e!clu" sau "iminueaz, vinov,-ia0 5020 Cauze0 Cauzele "e (nl,turare a vinov,-iei sunt dl666ii2 -fapta victimei (nse8i0 'ac, vinov,-ia este e!clusiv a victimei, autorul este e!onerat "e r,spun"ere= "ac,, (ns,, vinov,-ia este comun, autorului 8i victimei, fiecare urmeaz, s, r,spun", (n raport cu $ra"ul s,u "e vinov,-ie "l!!!iii= -fapta unui ter-, pentru care autorul nu este -inut s, r,spun",= -cazul fortuit= A8a cum s-a spus"l!!!iv, acolo un"e (nceteaz, culpa (ncepe cazul fortuit 8i un"e (nceteaz, acesta (ncepe for-a ma/or,0 A8a"ar, "ac, (n raport "e criteriul "e apreciere al vinov,-iei (criteriul o#iectiv), posi#ilit,-ile "e

125

(n-ele$ere, preve"ere, "eli#erare 8i "ecizie ale autorului faptei lipseau, lipse8te 8i vinov,-ia ei, "in acest punct (ncep.n" cazul fortuit= 8i, for-a ma/or,, a"ic, anumite (mpre/ur,ri, "iferite "e cele care "esemneaz, cazul fortuit, (mpre/ur,ri care e!clu" vinov,-ia0
50 0 'istinc-ie0 'istinc-ia "intre no-iunile "e caz fortuit 8i for-, ma/or,, am#ele (mpre/ur,ri av.n" acela8i efect2 e!onerarea "e r,spun"ere, nu prezint, importan-, prea mare (n "omeniul r,spun"erii civile "elictuale pentru fapta proprie0 Aceast, "istinc-ie cap,t, (ns, valoare "eose#it, (n materia r,spun"erii civile "elictuale pentru lucruri, motiv pentru care o vom trata acolo0 'e remarcat c,, (n anumite situa-ii, (mpre/ur,rile mai sus men-ionate se pot suprapune cu le$itima ap,rare ori cu starea "e necesitate, c.n" vor tre#ui aplicate 8i re$ulile specifice acestor "in urm, situa-ii0 60 Cinov,-ia civil, 8i vinov,-ia penal, 6010 'iversitate "e forme0 'e8i unitar, "in punct "e ve"ere conceptual dl666v, aceast, con"i-ie $eneral, a r,spun"erii /uri"ice, care este vinov,-ia, cunoa8te o "iversitate "e forme, "intre care, func-ie "e natura r,spun"erii corespunz,toare unei anumite ramuri "e "rept, unele au o aplica#ilitate mai mare, altele mai restr.ns,0 Astfel, lu.n" ca temei "e compara-ie r,spun"erea penal, 8i r,spun"erea civil,, o#serv,m c, (n am#ele cate$orii "e r,spun"ere, vinov,-ia poate (m#r,ca at.t forma inten-iei ("irect, sau in"irect,) c.t 8i forma culpei (prin impru"en-, sau ne$li/en-,), (ns,, (n timp ce principala form, "e vinov,-ie (n cazul r,spun"erii penale este inten-ia, (n cazul r,spun"erii civile - (n ma/o ritatea cazurilor - vinov,-ia se prezint, su# forma culpei (impru"en-, sau ne$li/en-,)0 6020 Cinov,-ia penal,0 'e asemenea, referitor la vinov,-ia penal, su# forma culpei, este "e o#servat c, aceasta e!ist, 8i an$a/eaz, r,spun"erea numai atunci c.n" fapta s,v.r8it, prezint, un $ra" mai mare "e pericol social0 Spre "eose#ire, (n materia r,spun"erii civile "elictuale, autorul faptei r,spun"e c)iar pentru culpa cea mai u8oar, (in le$e AHuilia et levissima culpa venit)0 Bai mult "ec.t at.t, (n materia r,spun"erii civile e!ist, cazuri (n care, (n #aza unei prezum-ii le$ale "e vinov,-ie, o persoan, poate fi tras, la r,spun"ere pentru fapta altuia, situa-ie care este str,in, pentru r,spun"erea penal,0 60 0 Consecin-e0 'in cele ar,tate, se "esprin"e concluzia c, no-iunea "e vinov,-ie civil, este mai lar$, "ec.t cea "e vinov,-ie penal,, "in aceast, "iferen-iere "e sfer, rezult.n" urm,toarele consecin-e2 potrivit art0 46 alin0 (2) C0 proc0 pen0, instan-a (nvestit, cu /u"ecarea unei infrac-iuni poate o#li$a la repararea pa$u#ei potrivit le$ii civile, c)iar c.n" a pronun-at ac)itarea pentru cazul prev,zut "e art0 1A lit0#) 1 C0 pr0pen0, fapta neprezent.n" $ra"ul "e pericol social al unei infrac-iuni, ori pentru c, instan-a a constatat e!isten-a unei cauze care (nl,tur, caracterul penal al faptei sau pentru c, lipse8te vreunul "in elementele constitutive ale infrac-iunii "l!!!vi0 A8a"ar, "ac, (n cazurile ar,tate mai sus Fart0 46 alin0 (2) C0 pr0 pen0G, instan-a pronun-.n" ac)itarea, lipse8te vinov,-ia penal,, nu (nseamn, c,, (n acela8i timp, este e!clus, 8i vinov,-ia civil, care, a8a cum am ar,tat, poate e!ista c)iar 8i (n cazul celei mai u8oare culpe0 %ezult,, "eci, c, - at.ta vreme c.t instan-a, c)iar (n lipsa vinov,-iei penale, poate o#li$a la "esp,$u#iri civile - sfera vinov,-iei civile este mai lar$, "ec.t cea a vinov,-iei penale= 8i potrivit art0 22 alin0 (1) C0 proc0 pen0, *)ot,r.rea "efinitiv, a instan-ei penale are autoritate "e lucru /u"ecat (n fa-a instan-ei civile care /u"ec, ac-iunea civil,, cu privire la e!isten-a faptei, a persoanei care a s,v.r8it-o 8i a vinov,-iei acesteia+0 At.ta timp, (ns,, c.t (ntre sfera vinov,-iei penale 8i cea a vinov,-iei civile nu e!ist, i"entitate, rezult, c, interpretarea corect, a art0 22 alin0 (1) C0 proc0 pen0, mai sus citat, este (n sensul c, 8i autoritatea "e lucru /u"ecat a )ot, r.rii penale se (ntin"e numai p.n, la limita sferei vinov,-iei penale, iar "ac,, "incolo "e aceast, sfer,, poate fi re-inut, o vinov,-ie civil, (cea mai mic, culp,), autoritatea "e lucru /u"ecat a )ot,r.rii penale nu va mai fi invocat,, (ntruc.t instan-a penal, a sta#ilit prin )ot,r.re c, e!ist, vinov,-ie penal, 8i nu vinov,-ie (n $eneral"l!!!vii0 Aceasta a fost 8i concep-ia care a stat la #aza art01 65 C0civ, privin" efectele )ot,r.rilor penale in "reptul civil, (n sensul c, nu e!ist, autoritate "e lucru /u"ecat (n ceea ce prive8te e!isten-a pre/u"iciului 8i a vinov,-ia autorului faptei iliicte, c)iar "ac, ne aflam (n prezen-a unei )ot,r.ri "e ca)itare sau "e (ncetare a procesului penal0 Solu-ia le$islativ, este corect, pentru c,, (n conformitate cu art0 45 alin0 "in actualul Co" penal, ac)itarea sau (ncetarea procesului penal se pronun-, potrivit art011 pct02 C0proc0pen, in cazurile prev,zute "e art01A lit a)-e) sau cazurile prev,zute "e art01A lit f)-/)0 7otu8i, e!ista "oua situatii, care vizeaz, "irect e!isten-a pre/u"iciului 8i vinov,-ia autorului faptei ilicite, 8i care (8i pro"uc efecte 8i asupupra laturii civile2 cea prevazut, "e art01A alin01 lit a) ,, fapta nu e!ist,, = cea prevazut, "e art01A alin01 lit c) ,, fapta nu nu a fost s,v.r8it, "e (nvinuit sau inculpat,, = Astfel, solutia "e ac)itare pronun-at, "e instan-a penal, pe aceste temeiuri ar tre#ui s, ai#, consecin-e 8i (n solu-ionarea laturii civile, "eoarece cele "oua elemente sunt "e esen-a r,spun"erii civile "elictuale0 &ractic, instan-a civil,, care /u"ec, "up, instan-a penal, va rezolva pro#lema e!isten-ei 8i (ntin"erii pre/u"iciului, ca 8i pro#lema o#li$,rii la reparararea acestuia, aplic.n" toto"at, 8i preve"erile art01 5: C0civ0

J. $apacitatea delictual :010 &reliminarii0 A8a cum am ar,tat (n cele ce prece", procesul psi)ic "e formare a atitu"inii autorului faptei ilicite fa-, "e aceasta 8i urm,rile sale, presupune "ou, laturi2 una intelectiv, 8i alta volitiv-afectiv,0 3a r.n"ul s,u, latura i%telectiv4 $re#u$u%e a$titudi%ea $#i;ic4 a $er#!a%ei de a 0%-elege #e&%i"ica-ia #!cial4 a "a$tei3 de a alege 0%tre ceea ce e#te $er&i# de lege 5i ceea ce %u e#te $er&i# 1di#cer%4&8%t2 0 :020 Con"i-ionare0 R4#$u%derea civil4 delictual4 e#te3 deci3 a%gajat4 $e%tru "a$t4 %u&ai dac4 $er#!a%a 0% cau 4 are di#cer%4&8%tul "a$tel!r #ale3 adic4 are ca$acitate delictual4' A8a"ar, (n lipsa "iscern,m.ntului nu poate fi vor#a "e vinov,-ie, c)iar "ac, fapta a fost s,v.r8it,, iar prin s,v.r8irea ei s-a pro"us un pre/u"iciu0

126

3ipsin" latura su#iectiv, a r,spun"erii civile "elictuale, rezult, c, (n asemenea cazuri, (n principiu"l!!!viii aceasta nu va putea fi an$a/at,0 :0 0 Situa-ii"l!!!i!0 1n le$,tur, cu aceast, con"i-ie a r,spun"erii civile "elictuale - capacitatea "elictual, - "eose#im urm,toarele situa-ii2 -minorul care a (mplinit v.rsta "e 14 ani este prezumat "e le$e c, are "iscer n,m.ntul necesar0 1nainte "e (mplinirea acestei v.rste, fa-, "e minor e!ist, prezum-ia le$al, c, nu are "iscern,m.nt (capacitate "elictual,), caz (n care acesta va r,spun"e numai "ac, se face "ova"a c, a lucrat cu "iscer n,m.nt (art041 alin01 C0civ)0 &rezum-iile le$ale mai sus amintite, privin" lipsa 8i, respectiv, e!isten-a "iscern,m.ntului minorului, sunt a8a cum rezult, implicit "in cele e!puse -, relative, ele put.n" fi r,sturnate prin pro#a contrar,0 A8a"ar, e!isten-a capacit,-ii "elictuale se re"uce la o pro#lem, "e "ova", a "iscern,m.ntului, care poate s, e!iste sau nu, in"iferent "e (mplinirea unei anumite v.rste0 Aceast, situa-ie este, evi"ent, "iferit, 8i nu tre#uie confun"at, cu cea referitoare la "o#.n"irea capacit,-ii "e e!erci-iu, - "epline sau a celei restr.nse, care vizeaz, numai aptitu"inea persoanelor "e a (nc)eia acte /uri"ice= -persoanele care sufer, "e #oli psi)ice, "ar care nu sunt puse su# inter "ic-ie ("up, proce"ura le$al,), "ac, au (mplinit v.rsta "e 14 ani sunt prezumate c, au capacitate "elictual,0 Aceast, prezum-ie, fiin" relativ,, poate fi (nl,turat, "ac, se face "ova"a c,, (n momentul s,v.r8irii faptei, persoana (n cauz, nu a avut "iscern,m.ntul faptelor sale0 Nu aceea8i este, (ns,, situa-ia persoanelor care 8i-au provocat lipsa "iscern,m.ntului prin propria lor culp,, cum este cazul celor care (8i provoac, starea "e incon8tien-, prin consumul "e #,uturi alcoolice= aceste persoane urm.n" s, r,spun", pentru faptele lor= 8i -persoanele puse su# inter"ic-ie /u"ec,toreasc, (alienatul 8i "e#ilul mintal) nu r,spun" pentru faptele lor ilicite "ec.t "ac, victima face "ova"a c, (n momentul s,v.r8irii faptei au ac-ionat cu "iscern,m.nt0 Acest tratament se aseam,n, cu cel aplicat minorilor su# 14 ani "!c0 1n "octrin,"!ci, a fost e!primat, 8i o alt, opinie referitoare la solu-ia ce tre#uie a"optat, (n cazul celui pus su# inter"ic-ie /u"ec,toreasc,, ar,t.n"u-se, (n acest sens c,, cel care a (mplinit v.rsta "e 14 ani 8i a fost pus su# inter"ic-ie este consi"erat, p.n, la pro#a contrar,, c, a ac-ionat cu "iscern,m.nt, "ova"a contrar, revenin" interzisului, pe motiv c, punerea su# inter"ic-ie intereseaz, capacitatea "e e!erci-iu, care vizeaz, actele /uri"ice, nu 8i faptele /uri"ice ilicite ("elicte)0 'in cele ar,tate, rezult,, a8a"ar c, lipsa "iscern,m.ntului "uce la lipsa vinov,-iei 8i, "eci, la imposi#ilitatea an$a/,rii r,spun"erii civile "elictuale fa-, "e autorul faptei pre/u"icia#ile, c)iar 8i (n cazul (n care aceasta este o persoan, ma/or,0 1n acest caz, victima pre/u"iciului se $,se8te (n situa-ia "eose#it "e "ificil, 8i evi"ent ne"reapt,, "e a suporta sin$ur, pre/u"iciul0 &entru a u8ura situa-ia victimei (n astfel "e cazuri, (ntemein"u-se pe consi"erentul "e ec)itate, /urispru"en-a s-a pronun-at (n sensul o#li$,rii la "esp,$u#iri a persoanei lipsite "e "iscern,m.nt care prin fapta sa ilicit,, a v,t,mat inte$ritatea corporal, cauz.n", astfel, pre/u"icii altei persoane0 &entru e"ificare, re",m, (n cele ce urmeaz,, rezumatul "eciziei "!cii prin care a fost solu-ionat, aceast, spe-,2 *Este a"ev,rat c, vinov,-ia - ca aptitu"ine psi)ic, a unei persoane "e a (n-ele$e semnifica-ia faptelor sale, "e a "iscerne (ntre ceea ce este ilicit 8i licit, constituie una "in cerin-ele esen-iale ale an$a/,rii r,spun"erii pentru repararea pa$u#elor pricinuite prin fapte ilicite0 3ipsa acestei aptitu"ini ec)ivaleaz, cu lipsa "e vinov,-ie (n s,v.r8irea faptei 8i, (n asemenea situa-ii, nu poate opera r,spun"erea civil, "elictual,0 7otu8i, (n astfel "e cazuri, (n care nu poate fi sta#ilit,, pe temeiul r,spun"erii civile "elictuale, o#li$a-ia unei persoane lipsite "e "iscern,m.nt "e repararea inte$ral, a pre/u"iciului pe care l-a pro"us prin fapta sa ilicit,, consi"erente "e ec)itate impun o#li$area acesteia la "esp,$u#iri pentru repararea pa$u#ei, cel pu-in par-ial, (n raport cu posi#ilit,-ile sale materiale, fiin" (mpotriva principiului ec)it,-ii ca victima faptei ilicite s,v.r8ite "e o persoan, f,r, "iscern,m.nt s, suporte inte$ral pa$u#a ce i s-a pro"us+ "!ciii0 Cu men-iunea c, o rezolvare asem,n,toare, pe principiul ec)it,-ii, este consacrat, e!pres "e c,tre le$isla-ia civil, a altor state"!civ, apreciem, al,turi "e al-i autori, ca "eose#it "e util, completarea, printr-o re$lementare viitoare, (n acest sens, 8i a le$isla-iei civile rom.ne0 ;0 &ro#lema "ovezii elementelor r,spun"erii civile "elictuale a. 2arcina probei 10 Sarcina pro#ei revine victimei0 1n re$lementarea "e la 1;64, cu privire la e!isten-a con"i-iilor necesare an$a/,rii r,spun"erii civile "elictuale, sarcina pro#ei revenea (n #aza principiului $eneral consacrat "e "ispozi-iile art0 116< C0 civ0, victimei pre/u"iciului, (ntruc.t aceasta era cea care *face o propunere (naintea /u"ec,-ii+0 1n actuala re$lementare nu mai e!ist, acest te!t "e le$e 8i nici altul (n acest sens, 'eoarece este vor#a "e "ove"irea unor fapte /uri"ice - stricto sensu -, este a"misi#il orice mi/loc "e pro#,, inclusiv martorii0 b. 2peci&icul probei privind e*istena vinoviei 10 &reliminarii0 'ac, referitor la pro#a elementelor o#iective ale r,spun"erii "elictuale (pre/u"iciu, fapta ilicit, 8i raport "e cauzalitate), nu e!ist, "ificult,-i reale= nu acela8i lucru se poate spune 8i "espre "ova"a vinov,-iei, care - ca element "e or"in psi)ic, intern -, este $reu - practic imposi#il - "e "ove"it (n mo" "irect0 20 'ova"a prin elemente e!terioare "e comportament0 'e aceea, pro#a acestei con"i-ii (element) a r,spun"erii civile "elictuale urmeaz, s, fie f,cut,, ca "e altfel 8i (n alte materii d6cv prin elementele e!terioare "e comportament, a"ic,
12:

fapta autorului, caracterul ilicit al acesteia, raportul "e cauzalitate "intre fapt, 8i pre/u"iciul suferit "e victim,, eventualele circumstan-e "e loc 8i timp sau cele "e or"in personal ale autorului faptei (nepriceperea cu care a ac-ionat, $ra#a etc0)d6cvi0 Autorul pre/u"iciului poate, (ns,, s, prezinte "ovezi contrare elementelor e!terioare "e comportament "ove"ite "e victim,0 Av.n" ca premis,, elementele e!terioare "e comportament, a c,ror "ova", a fost f,cut, "e victim,, (n #aza rolului activ pe care este o#li$at s, (l ai#, (n ca"rul procesului civil, revine /u"ec,torului sarcina s, reconstituie "esf,8urarea (ntre$ului proces psi)ic 8i s, "e"uc, e!isten-a ori ine!isten-a vinov,-iei autorului faptei ilicite0 0 %olul criteriului o#iectiv "e apreciere a vinov,-iei0 1n aceast, opera-ie "e sta#ilire a e!isten-ei ori ine!isten-ei laturii su#iective a r,spun"erii civile "elictuale, un rol important (l are, evi"ent, criteriul o#iectiv "e apreciere a vino v,-iei, pe care l-am analizat mai susd6cvii0

2eciunea a !-a 1spunderea pentru fapta altei persoane.


.. "reliminarii I0 Consi"era-ii $enerale 10 &reliminarii0 &rin "ero$are "e la re$ula instituit, "e art0 1 5: C0 civ0, potrivit c,reia cel care cauzeaz, altuia un pre/u"iciu, este o#li$at s, N l repare, Co"ul civil, (n art0 1 :2- 1 ;A a instituit un num,r "e e!cep-ii, preciz.n" c, *suntem "e asemenea responsa#ili "e pre/u"iciul cauzat prin fapta persoanelor pentru care suntem o#li$a-i a r,spun"e sau "e lucrurile ce sunt su# paza noastr,+0 20 Situa-ii0 Art0 1 :2 N 1 : C0 civ0 enun-, situa-iile (n care r,spun"erea civil, "elictual, poate fi atras, pentru fapta altei persoane0 Astfel, conform art0 1 :2 alin0 (1) C0 civ0, * cel care (n temeiul le$ii, al unui contract ori al unei )ot,r.ri /u"ec,tore8ti este o#li$at s, suprave$)eze un minor sau o persoan, pus, su# inter"ic-ie r,spun"e "e pre/u"iciul cauzat altuia "e c,tre aceste "in urm, persoane0+ Acest te!t "e le$e"!cviii, comparativ cu vec)ea re$lementare "e la 1;64, l,r$e8te sfera persoanelor c)emate s, raspun", pentru al-ii, instituin" al,turi "e r,spun"erea p,rin-ilor pentru copiii lor minori 8i r,spun"erea altor persoane (ns,rcinate cu suprave$)erea minorilor ori a persoanelor puse su# inter"ic-ie, "esemnate (n acest sens ope legis, prin acor"ul p,r-ilor ori prin )ot,r.re /u"ec,toreasc,, cum este cazul a"optatorilor, al tutorilor ori a institu-iilor "e ocrotire0 &otrivit art0 1 : alin0 (1) C0 civ0, comitentul S este obligat s repare prejudiciul cau%at de prepuii si ori de c6te ori &apta sv6rit de acetia are legtur cu atribuiile sau cu scopul &unciilor +ncredinate T0 1n alin0 ( ) al articolului men-ionat, pentru comiten-i este prev,zut, posi#ilitatea "e a fi ap,ra-i "e r,spun"ere (n situa-ia (n care ar pro#a c, partea v,t,mat, a cunoscut sau tre#uia s, cunoasc, la "ata pro"ucerii pre/u"iciului c, fapta prepusului cauzatoare "e pre/u"icii nu are le$,tur, cu atri#u-iunile "e serviciu (ncre"in-ate0 Art0 1 :5 c0civ0 re$lementeaz, r,spun"erea pentru pre/u"iciile cauzate "e animalele aflate su# paz, /uri"ic, , art0 1 :6 r,spun"erea pentru pre/u"iciile cauzate "e lucruri iar art0 1 :; pentru ruina e"ificiilor, prelu.n" preve"erile art0 1AAA alin (1), art0 1AA1 8i 1AA2 "in co"ul civil "e la 1;640
II0 Fun"amentul r,spun"erii civile "elictuale pentru fapta altei persoane 10 Aparen-,0 5a prima vedere s-ar p@rea c@ &undamentarea dat@ r@spunderii civile delictuale pentru &apta altuia de c@tre Codul civil +n art. ;B=> i art. ;B=B, are la ba%@ un criteriu subiectiv i anume acela al ne+ndeplinirii culpabile a unor +ndatoriri ce revin, dup@ ca%, p@rinilor, meteugarilor ori comitenilor. 20 1n cazul comiten-ilor0 #in anali%a atent@ a dispo%iiilor art. ;B=B C. civ., se desprinde conclu%ia c@ +n ca%ul comitenilor, antrenarea rspunderii presupune ca i condiie sine qua non, e*istena unui raport de prepuenie, iar acetia se pot e*onera de rspundere, +n situaia +n care ar proba c@ victima a cunoscut sau trebuia s cunoasc la data producerii prejudiciului c &apta prepusului nu are legtur cu e*ercitarea atribuiunilor de serviciu, ca% +n care ne a&l@m +n &aa unei r@spunderi ba%at@ pe ideea de risc obiectiv al unei activit@i. 0 'octrina0 #ei, iniial, doctrina a acceptat +n unanimitate c@ r@spunderea civil@ delictual@ pentru &apta altuia se &undamentea%@ pe ideea de culp@ i av6nd la ba%@ un criteriu pur subiectiv, treptat, din nevoi practice, opiniile s-au di&ereniat, marc6ndu-se o evident@ tendin@ de ae%are a r@spunderii pentru altul, +n anumite ipote%e ale r@spunderii, cum este ca%ul r@spunderii comitenilor pentru &aptele prepuilor, pe temeiuri obiective d#ci#. 'e8i rZspun"erea pentru fapta altuia, a8a cum s-a arZtat, are premise "iferite - o#iective sau su#iective - referitor la fun"amentarea /uri"icZ a acesteia, (n mo" /ust s-a arZtat (n "octrinZ "c cZ (n toate cazurile c.n" o persoanZ rZspun"e pentru fapta altuia, propria sa rZspun"ere se a"au$Z la rZspun"erea celui "in urmZ, ca o $aran-ie "e tipul fi"e/usiunii fa-Z "e victima pre/u"iciului0 S-a conturat, astfel, i"eea (nsu8itZ treptat 8i (n practica instan-elor "e /u"ecatZ cZ, (n toate ipotezele, rZspun"erea pentru fapta altuia se constituie ca o a"evZratZ $aran-ie fa-Z "e victimZ cu privire la acoperirea pre/u"iciului cauzat0

12;

40 'iferen-ieri0 Cu toate acestea, +ntre cele trei ca%uri de rspundere pentru &apta altei persoane, e*ist@ unele di&erenieri care le separ@ din punct de vedere al tratamentului juridic. Astfel, "acZ prezum-ia "e responsa#ilitate a pZrin-ilor 8i profesorilor are caracterul unei prezum-ii simple, * iuris tantum, prezum-ia "e responsa#ilitate a comiten-ilor are caracter irefra$a#il, fiin" o prezum-ie *iuris et iure. 'rept urmare, apreciem cZ nu este "e "orit sZ fie "efinitZ natura /uri"icZ comunZ a rZspun"erii civile "elictuale pentru fapta altei persoane, particularitZ-ile fiecZrui caz (n parte, a8a cum s-a arZtat "e altfel (n literatura "e specialitate "ci, "efinin" mai #ine natura lor /uri"icZ0 50 Factor comun0 (ste de necontestat c@ &actorul comun pentru cele trei ca%uri de rspundere pentru &apta altei persoane, +l constituie ideea de garanie &a@ de victim@, cu privire la acoperirea prejudiciului cau%at, dar nu poate &i vorba de o garanie de tipul &idejuisiunii, ci de o garanie instituit@ prin puterea legii.

3. 1spunderea persoanei care are obligaia de supraveg"ere a unui minor sau interzis !udectoresc .
I0 %e$lementare /uri"ic,, fun"ament 8i "omeniu "e aplica-ie 10 %e$lementare /uri"ic, 8i fun"ament 101 %e$lementare0 %,spun"erea persoanei care are o#li$a-ia "e suprave$)ere a unui minor sau interzis /u"ec,toresc este re$lementat, "e art0 1 :2 C0 Civ0 1n acest sens te!tul "e le$e anterior men-ionat preve"e ca Z $el care n temeiul legii, al unui contract ori al unei "otrri !udectoreti este obligat s suprave"eze un minor sau o persoan pus sub interdicie rspunde de pre!udiciul cauzat altuia de ctre aceste din urm persoane /' 'ac, f,ptuitorul nu are "iscern,m.nt, 8i nu r,spun"e pentru faptele sale, r,spun"erea persoanei care are o#li$a-ia "e suprave$)ere su#zist,, "eoarece persoana v,t,mat. are "reptul la repararea inte$ral, a pa$u#ei suferite0 Art 1 :2 "cii C0civ0, preve"e c, persoana responsa#il, cu suprave$)erea este e!onerat, "e r,spun"ere numai "ac, "ove"e8te c, nu a putut (mpie"ica fapta pre/u"icia#il,0 1n cazul p,rin-ilor 8i tutorilor, pentru a fi e!onera-i "e r,spun"ere, tre#uie f,cut, "ova"a c, &apta copilului constituie urmarea unei alte cau%e dec6t modul +n care i-au +ndeplinit +ndatoririle decurg6nd din e*erciiul autoritii printeti. 9'B'R4#$u%dere #!lidar4' /e a&lm +n &aa unei rspunderi solidare a ambilor prini pentru prejudiciile cau%ate de copiii lor minori, indi&erent de &aptul c acetia sunt prinii &ireti ai minorului, prini +n&ietori )cu e&ecte restr6nse sau depline, sau prinii minorului nscut +n a&ara cstoriei dar recunoscut ulterior. &otrivit art0261 "in noul co" civil *&,rin-ii sunt cei care au, (n primul r.n", (n"atorirea "e cre8tere 8i e"ucare a copiilor lor minori+ iar potrivit art0 5A alin01 C0civ2 *&,rin-ii e!ercit, (mpreun, 8i (n mo" e$al autoritatea p,rinteasc,0+ 'e asemenea, potrivit "ispozitiilor noului co" civil, art01 ;2 si urm0, S Cei care raspun" pentru o fapta pre/u"icia#ila sunt tinuti soli"ar la reparatie fata "e cel pre/u"iciat T, aflan"u-ne astfel in prezenta unei raspun"eri soli"are0 9'F''E6!%erare de r4#$u%dere0 Aliniatul0 final al art0 1 :2 C0 civ0, preve"e 2 *Cel o#li$at la suprave$)ere este e!onerat "e r,spun"ere numai "ac, "ove"e8te c, nu a putut (mpie"ica fapta pre/u"icia#il,0 1n cazul p,rin-ilor sau, "up, caz al tutorilor, "ova"a se consi"er, a fi f,cut, numai "ac, ei pro#eaz, c, fapta copilului constituie urmarea unei alte cauze "ec.t mo"ul (n care 8i-au (n"eplinit (n"atoririle "ecur$.n" "in e!erci-iul autorit,-ii p,rinte8ti0+
1040'eterminare0 In vec)ea re$lementare "eterminarea fun"amentului r,spun"erii p,rin-ilor pentru pre/u"iciile cauzate "e copiii lor minori s-a f,cut "iferit (n func-ie "e mo"ul (n care au fost corelate sau nu "ispozi-iile art0 1AAA alin0 (2) C0 civ0, cu "ispozi-iile art0 1A1 alin0 (2) C0 fam0 Ini-ial, at.t literatura "e specialitate, c.t 8i practica instan-elor "e /u"ecat, au pornit "e la premisa c, r,spun"erea p,rin-ilor se fun"amenteaz, pe nerespectarea o#li$a-iei "e a e!ercita suprave$)erea asupra copiilor minori"ciii0 9pinia (n "iscu-ie prezenta "ezavanta/ul c, nu coreleaz, "ispozi-iile art0 1AAA alin0 (2) C0 civ0, care afirma principiul r,spun"erii p,rin-ilor pentru faptele copiilor lor minori, cu "ispozi-iile art0 1A1 alin0 (2) C0 fam0, care fun"a menta aceast, r,spun"ere, a/un$.n"u-se la concluzia eronat, c, ace8tia nu r,spun" "ec.t (n temeiul unei prezum-ii "e culp, "in lipsa "e suprave$)ere a minorilor0 1050 %estr.n$ere ne/ustificat,0 9r, (n acest mo", r,spun"erea p,rin-ilor era restr.ns, ne/ustificat fiin" i$norat, situa-ia victimei, care tre#uia s, "ove"easc, culpa proprie a p,rin-ilor (n e"ucarea copiilor lor minori, lucru care era foarte "ificil0 1060 'octrina 8i practica /u"ec,toreasc,0 &ornin"u-se "e la "ispozi-iile art0 1A1 alin0 (2) C0 fam0, conform c,rora p,rin-ii *sunt o#li$a-i s, creasc, copilul, (n$ri/in" "e s,n,tatea 8i "ezvoltarea lui fizic,, "e e"ucarea, (nv,-,tura 8i pre$,tirea profesional, a acestora, potrivit cu (nsu8irile lui (000) spre a-l face folositor colectivit,-ii+, at.t (n "octrin,, c.t 8i (n practic,, a fost rea8ezat fun"amentul prezum-iei "e culp, a p,rin-ilor0 S-a opinat"civ, astfel, c, p,rin-ii r,spun" at.t pentru lipsa "e suprave$)ere a copilului, c.t 8i pentru ne(n"eplinirea o#li$a-iei "e a asi$ura e"ucarea acestuia0 1n practic,, aceast, concep-ie 8i-a $,sit aplicarea pentru prima "at, prin "ecizia nr0 4 a 7ri#unalului Suprem "in 1: ianuarie 1<::, fiin" consacrat, "efinitiv prin "ecizia nr0 1; "in 15 martie 1<;2"cv0 10:0 3ipsa "e suprave$)ere0 Astfel, practica 8i "octrina consi"erau (n unanimitate c, prezum-ia "e culp,, care antreneaz, r,spun"erea p,rin-ilor are un con-inut "u#lu 8i anume, lipsa "e suprave$)ere 8i $re8ita sau proasta e"uca-ie0 1n le$,tur, cu aceast, pro#lem,, (n literatura "e specialitate "cvi, s-a ar,tat c, temeiul r,spun"erii p,rin-ilor const, (n ne(n"eplinirea o#li$a-iei "e cre8tere a copilului, care cuprin"e (n"atorirea "e e"ucare, aceea "e (nv,-,tur,, "e suprave$)ere, (n$ri/ire, "e s,n,tatea 8i "ezvoltarea fizic, a copilului 8i paza e!ercitat, asupra sa0 3ipsa unei e"uca-ii corespunz,toare tre#uie "e"us,, (ntot"eauna, "in c)iar faptul antisocial s,v.r8it "e minor0 12<

Este a"ev,rat c,, a#or"area (n acest mo" a pro#lematicii r,spun"erii p,rin-ilor a creat o "ificultate real, (n posi#ilitatea a"ministr,rii pro#ei contrarii, cerute pentru r,sturnarea prezum-iilor instituite "e le$e Fart0 1AAA alin0 (5) C0 civ0G0 A8a cum s-a precizat, (ns,, (n literatura "e specialitate "cvii, *cu c.t p,rin-ii vor fi mai e!pu8i a se ve"ea o#li$a-i la repararea civil, a pre/u"iciilor pricinuite "e copiii lor, cu at.t "ili$en-a pe care o vor pune (n (n"eplinirea celor "ou, (n"atoriri ce le revin, va fi mai mare+0 @n alt ar$ument a"us (n favoarea acestei concep-ii a fost 8i acela c,, *f,r, verificarea minu-ioas, a mo"ului (n care p,rin-ii 8i-au (n"eplinit toate (n"atoririle ce le reveneau, s-ar crea o profun", inec)itate (n "auna victimei pre/u"iciului, pe seama c,reia ar fi pus, sarcina inte$ral, a suport,rii pre/u"iciului cauzat, prin fapta ilicit,, "e copilul minor al altei persoane+ "cviii0 10;0 &rezum-ie le$al, tripl,0 A8a"ar, era suficient ca victima pre/u"iciului s, fac, "ova", laturii o#iective a r,spun"erii civile (fapta ilicit,, pre/u"iciu, le$,tura "e cauzalitate) pentru ca (n favoarea sa, potrivit art0 1AAA alin0 (2) vec)iul C0 civ0 s, intre (n func-iune o tripl, prezum-ie le$al,, care /ustific, /uri"ic r,spun"erea p,rin-ilor2 prezum-ia c, (n e!ercitarea (n"atoririlor ce le revenea p,rin-ilor fa-, "e copilul lor minor, au e!istat a#ateri "e natur, a le an$a/a r,spun"erea= prezum-ia "e cauzalitate (ntre ne(n"eplinirea (n"atoririlor p,rinte8ti 8i comiterea "e c,tre minor a faptei pre/u"icia#ile= prezum-ia culpei p,rin-ilor, "e o#icei (n forma ne$li/en-ei, (n (n"eplinirea ori ne(n"eplinirea corespunz,toare a o#li$a-iilor ce le aveau"ci!0

;.C. 'undamentarea rspunderii pentru &apta minorului sau a celui pus sub interdictie. &otrivit primelor opinii "ocrinare, noile re$lement,ri incluse (n co"ul civil referitoare la r,spun"erea pentru fapta altei persoane, sta#ilesc o raspun"ere o#iectiv, (ntemeiat, pe i"eea "e $aran-ie o#iectiva0 Aceast, tez, a fost inspirat, "in "octrina francez, care a renun-at "emult la vec)ea fun"amentare, instituin" un nou temei "e r,spun"ere civil, a p,rin-ilor 0 &,rin-ii sunt $aran-ii copiilor, astfel verificarea (n"eplinirii o#li$a-iilor p,rinte8ti nu ar mai avea nici o ra-iune0 'up, multe "iscu-ii, in "reptul francez clarificarea (ntre$ii situa-ii a fost f,cut, prin Hotr6rea din ;C &ebruarie ;CC= a celei de-a doua Camere Civile a Curii de Casaie 'rance%e, +n ca%ul 9ertrand B. S-a statuat c, ne afl,m (n prezen-a unei r,spun"eri "e plin "rept, (n ceea ce prive8te r,spun"erea civil, a p,rin-ilor, (ntemeiat, pe i"eea "e paza altuia, an$a/at, c)iar (n lipsa culpei autorului faptei ilicite 40 Numai for-a ma/or, sau fapta victimei putea e!onera p,rin-ii "e r,spun"erea "e plin "rept, pentru faptele cauzatoare "e pre/u"icii a minorului ce locuie8te cu ".n8ii, nefiin" necesar, "ova"a culpei acestuia0 1n calitate "e $aran-i ai copiilor, p,rin-ii "esp,$u#esc victima, ce (8i ve"e asi$urate interesele0 'iscu-iile au trecut astfel, "e la o prezum-ie a lipsei suprave$)erii, e"uca-iei, cre8terii, la o "ova", "oar a pre/u"iciului pro"us prin fapta minorului, con"uita acestuia nu tre#uie neap,rat s, fie culpa#il, 50 'ac, p,rin-ii r,spun" 8i (n lipsa culpei minorului, atunci fun"amentul r,spun"erii o#iective a p,rin-ilor (l reprezint, riscul fa-, "e mo"ul (n care 8i-au crescut 8i e"ucat copiii, tez, criticat, 1, consi"erat, mult mai sever, 8i "ec.t r,spun"erea comitentului0 R4#$u%derea $e%tru "a$ta altuia i%tervi%e a#t"el 0% #itua-ia 0% care 0%tre d!u4 $er#!a%e e6i#t4 ! rela-ie de aut!ritate3 ! $er#!a%4 are aut!ritate 0% "a-a alteia3 c!%#t8%d 0% $uterea de direc-ie3 c!%tr!l 5i #u$raveg;ere a activit4-i ace#teia 20 Situa-iile care /ustificau acest principiu erau cele (n care r,spun"eau pentru pre/u"iciile minorilor sau #olnavilor psi)ici, persoanele c,rora ace8tia le sunt (ncre"in-a-i in"iferent c, este vor#a "e o le$e, contract sau, )ot,r.re /u"ec,toreasc,, centrele "e ree"ucare pentru persoanele cu )an"icap, asocia-iile cu ac-iuni e"ucative, spitale, clinici private, statul 8i autorit,-ile pu#lice raspun"eau pentru "aunele cauzate "e minorii plasa-i (n unit,-i pu#lice "e ocrotire, "elicven-ii interna-i (n centre "e ree"ucare 0 &entru persoanele care e!ercitau paza "e #un, voie, ocazional, "e8i acestia "e-ineau controlul 8i suprave$)eau mo"ul "e via-, al minorului, nu or$anizau via-a persoanei respective cu titlu permanent sau suficient pentru a e!ista un verita#il raport "e autoritate0 A"miterea unui principiu "e r,spun"ere $eneral, pentru fapta altuia, o r,spun"ere o#iectiv, "e plin "rept, nu numai c, era necesar, in "reptul civil roman, "ar se impunea av.n" (n ve"ere mo"ific,rile pro"use, iar te!tele vec)iului Co" Civil nu reuseau "e multe ori s, "ea o /ustificare ar$umentat, soli" cazurilor noi ap,rute0 Astfel, preluan" /ustificarea "in "reptul francez, potrivit careia raspun"erea parintilor este o raspun"ere "e plin "rept, s-a a/uns la concluzia ca si art01 :2 "in noul co" civil are ca "u%da&e%t ! ra#$u%dere !biectiva3 "ara cul$a, c)iar o raspun"ere "e plin "rept, ce poate fi inlaturata "oar prin "ova"a e*istentei unei cau%e straine, respectiv &orta majora, &apta victimei sau &apta unei alte persoane 0 &rin urmare pentru a inlatura raspun"erea prevazuta "e art01 :2, nu este necesar sa se "ove"easca ca nu s-a putut impie"ica fapta pre/u"icia#ila, ci este necesar sa se constate interventia unei cauze straine ce a pus persoana raspunzatoare in situatia "e a nu putea impie"ica aceasta fapta0 In masura in care se constata interventia unei cauze straine, persoana o#li$ata la suprave$)ere este e!onerata "e raspun"erea ce ii incum#a in sarcina0 'e asemenea "aca sunt in"eplinite toate con"itiile prevazute "e art01 :2 C0civ0,ne vom afla in prezenta unei raspun"eri o#iective, intemeiata pe i"eea "e $arantie o#iectiva, fiin" vor#a "e o raspun"ere "irecta a carei an$a/are nu "epin"e "e e!istenta vinovatiei persoanei raspunzatoare si nici "e o eventuala raspun"erea a autorului faptei pre/u"icia#ile 0 20 'omeniul "e aplicare

1 A

2010 'omeniu0 A8a cum am ar,tat dc6, caracteristic r,spun"erii civile "elictuale in"irecte era imposi#ilitatea "e a se e!tin"e cazurile, enumerate limitativ "e le$e, prin analo$ie 8i altor situa-ii similare0 In noua re$lementare potrivit art01 :2 alin0(1) C0civ2+ Cel care (n temeiul le$ii, al unui contract ori al unei )ot,r.ri /u"ec,tore8ti este o#li$at s, suprave)eze un minor sau o persoan, pus, su# inter"ic-ie r,spun"e "e pre/u"iciul cauzat altuia "e c,tre aceste "in urm, persoane+0 &rin urmare, art0 1 :2 preve"e tocmai aceasta posi#ilitate, respectiv raspun"erea parintilor a fost e!tinsa prin anlo$ie si la alte persoane care in temeiul le$ii, al unui contract sau )otarari /u"ecatoresti au o#li$atia sa raspun"a0 3u.n" (n consi"erare 8i "ispozi-iile art0261 C0civ0 *&,rin-ii sunt cei care au, (n primul r.n", (n"atorirea "e cre8tere 8i e"ucare a copiilor lor minori+0 Cum prezum-ia "e responsa#ilitate a p,rin-ilor, instituit, "e art0 1 :2 alin0 (1) C0 civ0 "ero$, "e la re$ula $eneral, a r,spun"erii personale, iar in prezent acesta poate fi e!tins, la alte persoane, care e!ercita suprave$)erea minorului, rezult, c, raspun"erea instaurata "e te!tul mai sus mentionat nu se mai refera e!clusiv la parinti, r,spun"erea va putea fi e!tins,, a8a"ar, asupra tutorilor sau a persoa nelor c,rora le-a fost "at (n plasament familial minorul "e c,tre or$anele "e asisten-, social,0 2020 'octrina0 1n mo" /ustificat, (n literatura "e specialitate s-a men-ionat c,, prezum-ia sta#ilit, "e art01AAA alin 2 C0civ0 nu ar tre#ui re-inut, (n consi"erarea i"entit,-ii fizice a p,rintelui, ci (n virtutea faptului c, cel care urmeaz, s, r,spun", este (nvestit cu "repturile 8i (n"atoririle "ecur$.n" fa-, "e copilul minor, "in calitatea "e p,rinte, "eci cu "repturile 8i (n"atoririle p,rinte8tidc6i0 20 0 Imposi#ilitatea e!tin"erii r,spun"erii0 Cu toate acestea, "in motivele ar,tate mai sus, (n vec)ea re$lementare, r,spun"erea nu putea fi e!tins, prin analo$ie 8i asupra altor cate$orii "e persoane, c)iar "ac, acestea ar fi investite cu "repturile 8i (n"atoririle p,rinte8ti0 %,spun"erea acestor cate$orii "e persoane putea fi totu8i antrenat,, "ar nu (n #aza "ispozi-iile art01AAA alin 2 C0civ0, ci (n #aza "ispozi-iilor art0<<;-<<< C0civ 0 Spre "eose#ire "e re$lementarea anterioar, (n care numai p,rin-ii puteau r,spun"e pentru pre/u"iciile cauzate "e copii lor minori, noul co" civil lar$e8te sfera persoanelor venite s, r,spun", (n cazul s,v.r8irii unei fapte ilicite "e c,tre un minor sau o persoan, pus, su# inter"ic-ie0 Situa-iile care /ustific, acest principiu sunt cele (n care r,spun" pentru pre/u"iciile minorilor sau #olnavilor psi)ici, persoanele c,rora ace8tia le sunt (ncre"in-a-i in"iferent c, este vor#a "e le$e, contract, )ot,r.re /u"ec,toreasc,,respectiv centrele "e ree"ucare pentru persoanele cu )an"icap, asocia-iile cu ac-iuni e"ucative, spitale, clinici private, statul 8i autorit,-ile pu#lice pentru "aunele cauzate "e minorii plasa-i (n unit,-i pu#lice "e ocrotire, "elicven-ii interna-i (n centre "e ree"ucare 0 ,e a"l4 0% a#t"el de #itua-ii7 - &i%!rul 0%credi%-at $ri% ;!t4r8re judec4t!rea#c4 u%!r rude3 i%#titu-ii de !cr!tire3 0% ca de div!r- al $4ri%-il!r 5i %u&ai $e%tru &!tive te&ei%ice' Cei c4r!ra le-a "!#t 0%credi%-at c!$ilul v!r trebui #4 a#igure 0%de$li%irea !bliga-il!r ce revi% 0% &!d !bi5%uit $4ri%-il!r 0 - (n ceea ce prive8te re$imul ocrotirii unor cate$orii "e minori, cum ar fi cei cu p,rin-ii "ece"a-i, necunoscu-i, a c,ror s,n,tate e prime/"uit, (n familie, nu "ispun "e mi/loace "e (ntre-inere se poate "ispune cu acor"ul p,rintelui sau al tutorelui (ncre"in-area acestora unor persoane, familii, plasament familial sau institu-ii "e ocrotire0 - "ac, "in "iferite ra-iuni acest lucru nu este posi#il, atunci sunt (ncre"in-a-i unor persoane sau familii ce vor avea acelea8i "repturi 8i o#li$a-ii care potrivit le$ii revin p,rin-ilor0 - (n cazul minorilor ce au nevoie "e (n$ri/ire special, ce nu poate fi asi$urat, (n familie, a celor (ncre"in-a-i unor institu-ii "e ocrotire, lea$,n "e copii, cas, "e copii pentru pre8colari 8i 8colari, liceu pentru "eficien-ii recupera#ili, pentru c, nu s-a putut lua m,sura plasamentului familial0 - internarea minorilor (ntr-o 8coal, "e ree"ucare, "up, comiterea unor fapte penale sau "ac, au un comportament #lama#il 8i pot influen-a u8or 8i al-i copii0 &entru persoanele care e!ercit, paza "e #un, voie, ocazional, "e8i "e-in controlul 8i suprave$)eaz, mo"ul "e via-, al minorului sau interzisului /u"ecatoresc, nu or$anizeaz, via-a persoanei respective cu titlu permanent sau suficient pentru a e!ista un verita#il raport "e autoritate0 II0 C9N'IJII3E %PS&@N'E%II "(12O./(4 C.1( .1( O954:.T4. #( 20"1.!(:H(1( . 0/04 4/O1 2.0 4/T(1I42 J0#(C.TO1(2C 10 &reliminarii0 Con"i-ii 1010 Clasificare0 'octrina, "e re$ul,, (mparte con"i-iile r,spun"erii persoanei care are o#li$atia "e suprave$)ere a unui minor sau interzis /u"ecatoresc, (n con"i-ii $enerale 8i con"i-ii speciale dc6ii0 9'B' C!%di-ii ge%erale' Con"i-iile $enerale sunt acelea8i ca (n cazul r,spun"erii pentru fapta proprie 8i anume2 -$rejudiciul3 "a$ta ilicit4, ra$!rtul de cau alitate di%tre "a$ta ilicit4 5i $rejudiciu In ceea ce priveste vinovatia autorului faptei ilice, acesta nu este o con"itie ce tre#uie in"eplinita pentru a ne afla in prezenta raspun"erii instaurate "e art01 :2 C0civ, mai mult "ecat atat noua re$lementare trateaza in alin02 al

1 1

art01 :2 aceasta pro#lema sta#ilin"2 %,spun"erea su#zist, c)iar (n cazul c.n" f,ptuitorul, fiin" lipsit "e "iscern,m.nt, nu r,spun"e pentru fapta proprie0
Ca urmare a intro"uceri alin 2 al art01 :2 in Noul Co" Civil, pro#lema care s-a ri"icat in vec)ea re$lementare referitor la (ntrunirea con"i-iilor $enerale ale r,spun"erii pentru fapta proprie, respectiv "ac, pot fi -inu-i r,spunz,tori p,rin-ii, (n temeiul art0 1 :2 alin0 (1) C0 civ0, (n situa-ia (n care, "e8i ne afl,m (n prezen-a celorlalte con"i-ii, a"ic, a pre/u"iciului, a faptei o#iectiv ilicite 8i a raportului "e cauzalitate "intre fapt, 8i pre/u"iciu, lipse8te vinov,-ia, "eoarece minorul a lucrat f,r, "iscern,m.nt, a fost solutionata, raspunsul fiin" afirmativ0 10 0 'octrin, 8i practic,0 &ornin"u-se "e la i"eea c, pe primul plan tre#uie s, fie pus, protec-ia victimei, at.t "octrina, c.t 8i practica au r,spuns afirmativ la aceast, pro#lem,, cu motivarea c,, "ac, s-ar cere ca minorul s, fi lucrat cu "iscern,m.nt, s-ar (nl,tura r,spun"erea p,rin-ilor tocmai (n acele cazuri (n care prezen-a lor (n suprave$)erea 8i (n"rumarea minorului ar fi fost mai necesar,dc6iii0

9'?' C!%di-ii #$eciale' Con"i-iile specifice ale r,spun"erii instaurate "e art01 :2 se "esprin" c)iar "in analiza acestuia+ Cel care (n temeiul le$ii, al unui contract ori al unei )ot,r.ri /u"ec,tore8ti este o#li$at s, suprave)eze un minor sau o persoan, pus, su# inter"ic-ie r,spun"e "e pre/u"iciul cauzat altuia "e c,tre aceste "in urm, persoane+00 1050 Enumerare0 Se prefi$ureaz,, "eci, d!u4 c!%di-ii #$eci"ice 8i anume2 -minoritatea sau statutul "e interzis /u"ecatoresc al autorului faptei ilicite= -e!istenta unei o#li$atii "e suprave$)ere nascuta in #aza le$ii, unui contract sau )otarare /u"ecatoreasca, in sarcina persoanei raspunzatoare= 1060 Binoritatea sau statutul "e interzis /u"ecatoresc al autorului faptei ilicite0 %eferitor la prima con"i-ie, este "e re-inut c, minoritatea sau statutul "e interzis /u"ecatoresc al autorului faptei ilicite tre#uie s, e!iste (n momentul comiterii faptei ilicite0 .adar, persoanele obligate la supraveg$ere vor &i inue rspun%toare c$iar dac +ntre timp minorul a +mplinit v6rsta de ;K ani sau interdictia judecatoreasca a &ost ridicata. 1n acest, situa-ie o#serv,m o lar$ire a sferei persoanelor pentru care suntem c)ema-i a r,spun"e, le$iuitorul incluz.n" (n acest, cate$orie pe l.n$, persoana minor, 8i persoana pus, su# inter"ic-ie0 1n re$lementarea anterioar, pentru persoanele puse su# inter"ic-ie raspun"erea putea fi an$a/at, "oar (n con"itiile art0<<;-<<< C0civ, respectiv "up, ce se facea "ova"a (n"eplinirii con"i-iilor r,spun"erii pentru fapta proprie0 Art'9FIB C'civ %u "ace di"ere%ta i%tre &i%!rul care %u a i&$li%it var#ta de 9? a%i3 ace#ta "ii%d $re u&at ca %u are di#cer%a&a%t #i &i%!rul i%tre 9?-9H a%i3 care e#te $re u&at ca are di#cer%a&a%t3 $er#!a%ele care au !bligatia de #u$raveg;ere v!r ra#$u%de i%di"ere%t de #ituatie3 atat ti&$ cat aut!rul "a$tei ilicite e#te u% &i%!r #au i%ter i# judecat!re#c0
In prezent p,rin-ii pot fi f,cu-i r,spunz,tori (n temeiul art01 :2 alin0(1) C0civ, pentru faptele pre/u"icia#ile ale copilului lor minor, lipsit "e "iscern,m.nt, c)iar "ac, acesta s-ar afla pus su# inter"ic-ie 8i le-ar fi (ncre"in-at, sarcina ocrotirii sale0 &otrivit art01 :2 alin0(2) C0civ 2 %,spun"erea su#zist, c)iar (n cazul c.n" f,ptuitorul, fiin" lipsit "e "iscern,m.nt, nu r,spun"e pentru fapta proprie 1n acest caz, potrivit Noului Co" Civil r,spun"erea p,rin-ilor nu mai poate fi an$a/at, (n temeiul art01 5: C0 civ0, (n m,sura (n care victima poate face "ova"a c, pre/u"iciul cauzat prin fapta ilicit, "e c,tre persoana pus, su# inter"ic-ie s-a "atorat insuficien-ei e!ercitat, "e ocrotitorii le$ali0 10:0 9#li$atia "e suprave$)ere 1n "reptul francez, r,spun"erea "e plin "rept intervine (n situa-ia (n care (ntre "ou, persoane e!ist, o rela-ie "e autoritate, o persoan, are autoritate (n fa-a alteia, const.n" (n puterea "e "irec-ie, control 8i suprave$)ere a activit,-i acesteia 20

&rin urmare, "aca ne raportam si la notiunea "e paza, "efinita in Noul Co" civil "e art01 ::, prin o#li$atia "e suprave$)ere intele$em puterea persoanei c)emate sa raspun"a "e a controla, or$aniza si "iri/a activitatea autorului faptei pre/u"icia#ile0 9'H' C!$ilul #4 aib4 l!cui%-4 la $4ri%-ii #4i' &otrivit art0 <2 C0civ 2 'omiciliul minorului care nu a "o#.n"it capacitate "eplin, "e e!erci-iu (n con"i-iile prev,zute "e le$e este la p,rin-ii s,i sau la acela "intre p,rin-i la care el locuie8te (n mo" statornic0 1n cazul (n care p,rin-ii au "omicilii separate 8i nu se (n-ele$ la care "intre ei va avea "omiciliul copilul, instan-a "e tutel,, ascult.n"u-i pe p,rin-i, precum 8i pe copil, "ac, acesta a (mplinit v.rsta "e 1A ani, va "eci"e -in.n" seama "e interesele copilului0 &.n, la r,m.nerea "efinitiv, a )ot,r.rii /u"ec,tore8ti, minorul este prezumat c, are "omiciliul la p,rintele la care locuie8te (n mo" statornic0 &rin e!cep-ie, (n situa-iile prev,zute "e le$e, "omiciliul minorului poate fi la #unici, la alte ru"e ori persoane "e (ncre"ere, cu consim-,m.ntul acestora0 'e asemenea, "omiciliul minorului poate fi 8i la o institu-ie "e ocrotire0 'omiciliul minorului, (n cazul (n care numai unul "intre p,rin-ii s,i (l reprezint, ori (n cazul (n care se afl, su# tutel,, precum 8i "omiciliul persoanei puse su# inter"ic-ie /u"ec,toreasc,, este la reprezentantul le$al0 B' C!&u%itatea de l!cui%-4 2010 &recizare0 1n vec)ea re$lementare, (n practica instan-elor "e /u"ecat,, referitor la con"i-ia comu nit,-ii "e locuin-, a minorilor cu p,rin-ii s,i, au fost "eose#ite urm, toarele situa-ii2 -minorul a prsit locuina prinilor &r voia acestora , timp (n care a s,v.r8it fapta pre/u"icia#il, 0 &rin "ecizia "e (n"rumare nr0 6O1<: , Instan-a Suprem, a statuat c,, "ac, se va "ove"i c,, "e8i 8i-au (n"eplinit (n mo" cores punz,tor o#li$a-ia "e suprave$)ere 8i totu8i nu au putut (mpie"ica s,v.r8irea infrac-iunii, p,rin-ii sunt e!onera-i "e
1 2

r,spun"ere"c!iv0 Aceast, "ecizie "e (n"rumare a fost (nsu8it, "e ma/oritatea instan-elor "e /u"ecat,, care 8i (n prezent mer$ pe i"eea e!oner,rii "e r,spun"ere a p,rin-ilor atunci c.n" fac "ova"a c, au "epus toate "ili$en-ele necesare pentru (nl,turarea faptului pre/u"icia#il0 Apreciem (ns,, c, ar tre#ui s, se ai#, (n ve"ere con-inutul prezum-iei "e culp, pusa (n sarcina p,rin-ilor care, "up, cum s-a v,zut, cuprin"e nu numai o#li$a-ia "e suprave$)ere, ci 8i pe aceea "e cre8tere a minorului, ce presupune corecta e"ucare a acestuia= -minorul se a&l temporar +n vi%it la rude"c!v sau la prieteni, pe o anumit, perioa", "e timp, (n care comite fapta pre/u"icia#il,0 1n aceast, situa-ie, prac tica 8i "octrina consi"er, (n unanimitate c, r,spun"erea p,rin-ilor tre#uie an$a/at, (n #aza "ispozi-iilor art0 1AAA alin0 (2) C0 civ0, "eoarece *simpla voin-, a p,rin-ilor privin" locuin-a temporar, a minorului nu ar putea constitui un temei pentru a face inaplica#il, aceast, preve"ere, cu at.t mai mult cu c.t p,rin-ii erau "atori s, se preocupe "e asi$urarea con"i-iilor corespunz,toare "e (n"rumare 8i suprave$)ere a copiilor lor minori, c)iar "ac, ace8tia se aflau temporar la altcineva+"c!vi= -minorul este internat +n spital, timp +n care sv6rete &apta ilicit 0 1n practic, s-a "ecis c,, (n aceast, situa-ie nu sunt aplica#ile "ispozi-iile art0 1AAA alin0 (2) C0 civ0 "c!vii0 3iteratura "e specialitate"c!viii, opineaz,, (ns,, (n mo" /ustificat, c, locuin-a "e fapt a copilului la spital pe perioa"a #olii nu poate s, "uc, la concluzia c, a "isp,rut comunitatea "e locuin-, a p,rin-ilor cu copilul minor, temeiul r,s pun"erii p,rin-ilor constituin"u-l nu simpla lips, "e suprave$)ere, ci 8i lipsa "e e"uca-ie 8i cre8tere a minorului= -minorul internat +ntr-o coal de reeducare a &ugit din coal, sv6r ind &apta ilicit. Ini-ial, (n practic, s-a "ecis c, "ispozi-iile art0 1AAA alin0 (2) C0 civ0, nu sunt aplica#ile, "eoarece r,spun"erea pentru pre/u"iciile cauzate "e elevi (n timp ce ace8tia se aflau su# suprave$)erea lor, incum#, institu torilor ca persoane fizice"c!i!0 1n prezent, "up, rea8ezarea fun"amentului r,spun"erii p,rin-ilor, s-a opinat, (n ceea ce-i prive8te pe p,rin-i, c,, "e8i lor nu le este imputa#il, lipsa "e suprave$)ere, instan-a tre#uie s, e!amineze "ac, 8i (n ce m,sur, la pro"ucerea pa$u#ei a contri#uit, al,turi "e culpa institutorului, 8i o eventual, culp, a acestora, const.n" (n "eficien-ele manifestate "e ei (n e"uca-ia copilului minor, urm.n" ca, (n cazul (n care ar fi constatat, o asemenea culp,, r,spun"erea p,rin-ilor s, fie an$a/at, al,turi "e aceea a institutorului, (n raport cu $ra"ul propriei lor culpe 8i (n soli"ar cu minorul "c!!= -la data sv6ririi &aptei ilicite de ctre minor, prinii se a&lau +n e*ecu tarea unei pedepse privative de libertate sau erau arestai preventiv. 'e principiu, se consi"er, c,, (n acest caz, nu se poate face aplicarea preve "erilor art0 1AAA alin0 (2) C0 civ0, invoc.n"u-se lipsa comunit,-ii "e locuin-, 8i imposi#ilitatea (n care p,rin-ii se aflau "e a e!ercita suprave$)erea asupra minorului "c!!i= -minorul a &ost +ncredinat, potrivit legii, unei alte persoane dec6t p rinii, cum este ca%ul prev%ut de art. G> i GB C. &am., sau alte situaii asemntoare0 &otrivit "ispozi-iilor le$ale (n vi$oare, atunci c.n" minorul este (ncre"in-at unei ter-e persoane, o "at, cu sc)im#area locuin-ei "e la p,rin-ii s,i se transfer, 8i (n"atoririle privin" suprave$)erea 8i e"ucarea minorului0 'in aceste motive, practica a statuat c,, "e principiu, o "at, cu aceast, sc)im#are, (nceteaz, 8i aplicarea preve"erilor privin" r,spun"erea instituit, prin art0 1AAA alin0 (2) C0 civ0 "c!!ii0 %ezult,, a8a"ar, c, victima pre/u"iciului, pentru a an$a/a r,spun"erea (n #aza art0 <<; - <<< C0 civ0, va tre#ui s, fac, "ova"a "irect, a (mpre/ur,rii c, fapta ilicit, s,v.r8it, "e minor s-a "atorat culpei persoanei fizice sau institu-iei "e ocrotire c,reia minorul i-a fost (ncre"in-at0 Este "e re-inut c,, (n aceast, situa-ie, poate fi antrenat, 8i r,spun"erea p,rin-ilor, "ar nu (n temeiul "ispozi-iile art0 1AAA alin0 (2) C0 civ0, ci tot potrivit "ispozi-iilor art0 <<; - <<< C0 civ0, cu toate consecin-ele, privin" pro#a, ce "ecur$ "in aceasta= -o alt situaie este aceea a rspunderii prinilor +n ca%ul +n care ace tia nu au locuin comun"c!!iii0 &ractica /u"iciar, recent,"c!!iv a "ecis c,, tat,l minorului - autor al unui furt - are calitatea "e parte responsa#il, civilmente (n procesul penal 8i nu poate fi e!onerat "e plata "esp,$u#irilor civile la care a fost o#li$at (n soli"ar cu inculpatul 8i mama acestuia, c)iar "ac,, fiin" "esp,r-it prin "ivor- "e so-ia sa, la "ata s,v.r8irii faptei minorul nu se afla su# suprave$)erea lui ci a mamei, c,reia (i fusese (ncre"in-at spre cre8tere 8i e"ucare prin )ot,r.re r,mas, "efinitiv,0 %,spun"erea civil, a tat,lui, (n aceast, situa-ie, "eriv, "in calitatea sa "e p,rinte (n temeiul c,reia - at.t (nainte "e "ivor-, c.t 8i "up, aceea - avea o#li$a-ia, pe care nu 8i-a (n"eplinit-o, "e a asi$ura fiului s,u o e"uca-ie corespunz,toare0
2020 9pinii0 1n literatura "e specialitate ap,rut, su# imperiul co"ului "e la 1;64 s-a e!primat opinia c,, "e8i fun"amen tul r,spun"erii p,rin-ilor rezi", at.t (n lipsa "e suprave$)ere, c.t 8i (n ne(n"eplinirea o#li$a-iei "e e"ucare a copilului, totu8i, p,rintele c,ruia nu i s-a (ncre"in-at copilul nu r,spun"e "e pa$u#a cauzat, "e acesta, "eoarece el nu are c)emarea "e a e"uca "irect pe copildc66v0 Conform unei alte opinii"c!!vi, p,rintele c,ruia nu i s-a (ncre"in-at copilul ar putea s, r,spun", (n m,sura (n care s-ar constata (n sarcina sa vreo culp, (n le$,tur, cu e"uca-ia minorului, "ar, (n acest caz, r,spun"erea va opera (n #aza art0 <<;-<<< C0 civ0 8i nu a art0 1AAA alin0 (2) C0 civ0 20 0 %e$uli0 'in analiza vec)ii "octrine 8i a practicii instan-elor "e /u"ecat,, referitor la pro#lema (n "iscu-ie, se "esprin" urm,toarele "ou, re$uli2 pentru fapta minorului va r,spun"e p,rintele c,ruia acesta i-a fost (ncre"in-at= 8i ori "e c.te ori p,rintele c,ruia nu i-a fost (ncre"in-at minorul e!ercit, (n fapt "repturile p,rinte8ti, cu caracter "e "urat,, iar minorul locuie8te la el, r,spun"erea (i revine acestuia0 'up, cum se poate o#serva "in cele e!puse mai sus, practica /u"iciar, mai recent, mer$e pe i"eea c, poate fi an$a/at, (n temeiul art0 1AAA alin0 (2) C0 civ0 8i r,spun"erea p,rintelui c,ruia nu i-a fost (ncre"in-at minorul 8i c)iar (n situa-ia (n care acesta nu ar e!ercita (n fapt suprave$)erea lui, ".n"u-se astfel importan-a cuvenit, fun"amentului /uri"ic real al r,spun"erii p,rin-ilor"c!!vii0

Este lo$ic s, se proce"eze astfel, "eoarece prin "ivor-, p,rintele c,ruia nu i-a fost (ncre"in-at copilul nu rupe le$,turile cu acesta 8i nu este a#solvit "e o#li$a-iile p,rinte8ti0

2040 &unct "e ve"ere0 C!%#ider4& c4 %u&ai 0% #itua-ia 0% care $4ri%tele re#$ectiv ar "ace d!vada c4 a "!#t e"ectiv 0&$iedicat de cel4lalt $4ri%te #4 aib4 leg4turi $er#!%ale cu &i%!rul3 r4#$u%derea ace#tuia %u ar &ai $utea "i a%gajat4 0% te&eiul art' 9::: ali%' 1B2 C' civ0 At8ta ti&$ c8t $4ri%tele %u a "!#t dec4 ut di% dre$turile $4ri%te5ti3 trebuie #4-5i 0%de$li%ea#c4 !bliga-iile $rivit!are la educarea &i%!rului 5i3 ca atare3 %u $!ate "i e6!%erat de r4#$u%derea civil4 ce-i i%cu&b4' 2050 Condiia coabitrii +n actualul cod civil. 1n ceea ce prive8te con"i-ia coa#it,rii, noul te!t al articolului 1 :2 nu mai pretin"e ca minorul sau interzisul /u"ec,toresc s, locuiasc, (mpreun, cu p,rintele sau ocrotitorul s,u 0
Necesitatea comuniunii "e locuin-, se #aza (n re$elementarea anterioar, pe un criteriu lo$ic2 cum am putea re-ine o vin, (n suprave$)ere sau o e"uca-ie necorespuz,toare (n sarcina p,rin-ilor "ac, ace8tia nu locuiesc cu copiii lor pentru a putea s,-i controleze0 Iazat, pe o opinie "octrinar, 8i /uristpru"en-ial, "ominant, 1, (n aceast, situa-ie coa#itarea reprezenta o con"i-ie primor"ial, (n an$a/area r,spun"erii p,rin-ilor (n temeiul articolului 1AAA alin02 C0Civ0 1ntemeierea r,spun"erii p,rin-ilor pe o prezum-ie "e culp, este "ep,8it,, oferin" prea multe posi#ilit,-i "e "enaturare a realit,-ii0 Aplicarea ei (n anumite cazuri fiin" formal,, artificial, 8i profun" ne"reapt, 50 Se impunea necesitatea "ez#aterii unui alt fun"ament al r,spun"erii p,rin-ilor, iar acesta este re"at cel mai #ine "e concep-ia o#iectiv,, ce (nl,tur, necesitatea "ove"iri unei culpe (n suprave$)ere 8i se (ntemeiaz, pe i"eea "e $aran-ie re-inut, (n sarcina p,rin-ilor sau pe soli"aritatea familial, 10 Spre "eose#ire "e co"ul civil francez, care a inteles s, "elimiteze raspun"erea parintilor mentinan" art01 ;4 alin04 "in Co"ul Civil Francez "e raspun"erea celorlalte persoane care "etin paza /uri"ica a minorului an$a/ata in #aza art01 ;4 alin01 C0Civ Francez, Noul Co" Civil roman a re$lementat intr-un sin$ur articol raspun"erea persoanelor care in temeiul le$ii, al unui contract sau )otarari /u"ecatoresti sunt o#li$ate sa suprave$)eze un minor sau o persoana pusa su# inter"ictie0 Aceasta "elimitare a celor "oua articole "in co"ul civil francez a "eterminat si sta#ilirea cu certitu"ine a unei raspun"erii "e plin "rept in sarcina parintilor, ce a"mite "oar "ou, cauze "e e!onerare 2 for-a ma/or, 8i fapta victimei si mentinerea ca o con"itie specifica a raspun"erii parintilor comunitatea "e locuinta a copilului minor 0 Comunitatea "e locuin-, ocup, un rol primor"ial (n ca"rul r,spun"erii p,rin-ilor in "reptul francez, este un element in"ispensa#il care ii a/ut, s, "elimiteze r,spun"erea parintilor re-inut, (n temeiul art01 ;4 alin04 8i r,spun"erea celorlalte persoane care "e-in paza /uri"ic, a minorului, an$a/at, (n #aza art01 ;40alin1 Co" Civil Francez0 0

I% ceea ce $rive#te N!ul C!dul Civil r!&a% ace#ta a ad!$tat ideea e6i#te%-ei 0% #arci%a $4ri%-il!r a u%ei !bliga-ii de gara%-ie ce a "!#t e6$ri&at4 cu &ult ti&$ 0%ai%te 0% d!ctri%a "ra%ce 43 "ara i%#a a &ai $relua #i %ece#itatea e6i#te%tei i% c!%ti%uare a ace#tei c!%ditii #$eciale a c!&u%itatii de l!cui%ta' ,e c!%#idera c4 "u%da&e%tul r4#$u%derii $4ri%-il!r $e%tru $rejudiciile cau ate de c!$iii l!r &i%!ri l-ar c!%#titui !bliga-ia de gara%-ie $e care $4ri%-ii ! dat!rea 4 ter-il!r3 $ri% ur&are c!%ditia c!&u%itatii de l!cui%ta %u &ai e#te ! c!%ditie i%di#$e%#abila a%gajarii ra#$u%derii i% te&eiul art'9FIB C'civ 0 444. 1L2T01/.1(. "1(I0 3445O1 10 &rezum-ii0 'up, cum se poate "esprin"e "in simpla lecturare art0 1 :2 alin0 ( ) C0 civ0, potrivit c,ruia *Cel o#li$at la suprave$)ere este e!onerat "e r,spun"ere numai "ac, "ove"e8te c, nu a putut (mpie"ica fapta pre/u"icia#il,0 1n cazul p,rin-ilor sau, "up, caz al tutorilor, "ova"a se consi"er, a fi f,cut, numai "ac, ei pro#eaz, c, fapta copilului constituie urmarea unei alte cauze "ec.t mo"ul (n care 8i-au (n"eplinit (n"atoririle "ecur$.n" "in e!erci-iul autorit,-ii p,rinte8ti0+, raspun"erea sta#ilita "e art0 1 :2 alin0 ( ) C0 civ0 (n sarcina persoanelor mai sus mentionate poate fi (nl,turat, prin pro#a contrar,0 &ractic, te!tul "e le$e sus-men-ionat in concor"anta cu "ispozitiile art01 :2 nu mai instituie (n sarcina p,rin-ilor o tripl, prezum-ie, pe care sa se (ntemeieze r,spun"erea acestora pentru pre/u"iciile cauzate "e copiii lor minori 20 %,sturnarea prezum-iilor0 Bo"ul $eneral al enun-,rii f,cut, "e te!tul vec)iului co" civil "ucea (n mo" normal la concluzia, a8a cum s-a ar,tat (n literatura "e specialitate dc66viii, c, interpretarea acestuia nefiin" restrictiv,, ci e!tensiv,, ar tre#ui l,sat, la aprecierea lar$, a instan-elor "e /u"ecat,0 Cu alte cuvinte, $e%tru a r4#tur%a $re u&-iile3 $4ri%-ii c;e&a-i #4 r4#$u%d4 $e%tru "a$tele $rejudiciabile ale c!$iil!r l!r &i%!ri3 ar "i "!#t #u"icie%t #4 "ac4 d!vada c4 5i-au 0%de$li%it 0%dat!ririle ce le reve%eau 5i c4 deci %u e6i#ta ra$!rt de cau alitate 0%tre &!dul cu& 5i-au e6ercitat 0%dat!ririle 5i "a$ta ilicit4 cau at!are de $rejudicii c!&i#4 de c4tre &i%!ri 0 1n realitate, "in nevoia "e a prote/a victima, ten"in-a era aceea "e a "a o interpretare restrictiv, "ispozi-iilor art01AAA alin02 C0civ0, r,sturnarea prezum -iilor respective "epinz.n" "e pozi-iile pe care se afla practica la un moment "at, cu privire la fun"amentarea r,spun"erii /uri"ice a p,rin-ilor0 Astfel, "ac, (n fun"amentarea acestei r,spun"eri pornea numai "e la culpa (n suprave$)ere a minorului, atunci p,rin-ii puteau fi e!onera-i "e r,spun"ere "ac, faceau "ova"a c, au e!ercitat o suprave$)ere corespun z,toare (ns, nu au putut (mpie"ica fapta ilicit, a copilului lor minor0 Nu (n acela8i mo" se prezentau lucrurile, "ac, (n fun"amentarea acestei r,spun"eri se pornea "e la prezum-ia "e culp, cu "u#lu con-inut, a"ic, at.t lipsa "e suprave$)ere, c.t 8i $re8ita sau proasta e"uca-ie a minorului, (n aceast, situa-ie pro#a "evenin" "ificil,, 8i aceasta cu at.t mai mult cu c.t (n practic, se mer$e pe i"eea c, lipsa "e e"uca-ie se "e"uce "in c)iar faptul antisocial s,v.r8it "e minor0 A8a"ar, simpla "ova", a p,rin-ilor c, au suprave$)eat pe minor sau c, s-au (n$ri/it s,-i "ea o e"uca-ie corespunz,toare nu-i putea e!onera "e r,spun"ere0 )!trivit N!ului C!d ccvil3 $e%tru a i%l4tura r4#$u%derea $rev4 ut4 de art'9FIB3 %u e#te %ece#ar #4 #e d!vedea#c4 c4 %u #-a $utut i&$iedica "a$ta $rejudiciabil43 ci e#te %ece#ar #4 #e c!%#tate i%terve%-ia u%ei
1 4

cau e #tr4i%e ce a $u# $er#!a%a r4#$u% at!are i% #ituatia de a %u $utea i&$iedica acea#ta "a$ta 0 In masura in care se constat interventia unei cauze straine, persoana o#li$ata la suprave$)ere este e!onerata "e raspun"erea ce ii incum#a in sarcina0 'e asemenea sunt in"eplinite toate con"itiile prevazute "e art01 :2 C0civ0,ne vom afla in prezenta unei raspun"eri o#iective, intemeiata pe i"eea "e $arantie o#iectiva, fiin" vor#a "e o raspun"ere "irecta a carei an$a/are nu "epin"e "e e!istenta vinovatiei persoanei raspunzatoare si nici "e o eventuala raspun"ere a autorului faptei pre/u"icia#ile 4!. ('(CT(5( 1L2"0/#(144 10 Ipoteze0 Fiin" o r,spun"ere pentru fapta altuia, raspun"erea persoanelor prevazute "e art01 :2 C0civ0, presu pune, (n primul r.n", (ntrunirea (n persoana minorului sau a interzisului /u"ecatoresc a tuturor con"i-iilor $enerale ale r,spun"erii pentru fapta proprie, e!cep-ie f,c.n" vinov,-ia, "eoarece - a8a cum am ar,tat - i%di"ere%t de di#cer%4&8%tul &i%!rului3 $er#!a%ele !bligate la #u$raveg;ere v!r "i -i%ute r4#$u% 4t!are de "a$ta ace#t!ra' Cu toate acestea, c)iar "ac, sunt (n"eplinite con"i-iile prev,zute "e art0 1 5: C0 civ0, pentru a putea fi an$a/at, r,spun"erea minorului sau a interzisului /u"ecatoresc, persoanele o#li$ate la suprave$)ere tre#uie sa faca "ova"a unei cauze e!onaratoare "e raspun"ere, in masura in care nu au putut face o astfel "e "ova"a conform "ispozi-iile art0 1 :2 alin0 ( ) C0 civ, ace8tia vor fi -inu-i s, r,spun", inte$ral fa-, "e victim, pentru pre/u"iciul ce lau cauzat persoanele aflate su# suprave$)erea lor0 Cictima se afl, (ntr-o pozi-ie favora#il, (n ceea ce prive8te o#iectul pro#ei, ea trebuind s dovedeasc doar e*istena prejudiciului, &aptei ilicite i a legturii de cau%alitate dintre prejudiciu i &apta ilicit a minorului sau inter%isului judecatoresc0 Acea#ta are $!#ibilitatea de a trage la r4#$u%dere3 "ie $e &i%!r #au i%ter i# judecat!re#c #i%gur3 "ie $er#!a%ele !bligate la #u$raveg;ere #i%gure3 "ie de!$!triv4 $e &i%!r #i $er#!a%ele re#$!%#abile potrivit art01 :20 At.t acestea "in urma c.t 8i minorul sau interzisul /u"ecatoresc sunt fiecare -inu-i s, r,spun", inte$ral pentru pre/u"iciul cauzat victimei0 &arintii r,spun" soli"ar "e pe pozi-ii "e e$alitate pentru fapta ilicit, a co pilului lor minor, 8i "eci p,rintele care a acoperit inte$ral pre/u"iciul se poate (ntoarce cu ac-iune (n re$res (mpotriva celuilalt p,rinte, p.n, la /um,tate "in valoarea pre/u"iciului "atorat 8i pl,tit0 1n ceea ce prive8te (ntoarcerea p,rintelui sau a celui o#li$at la suprave$)ere prin ac-iune (n re$res (mpotriva minorului, sau a"miterea actiunii fata "e persoanele o#li$ate la suprave$)ere in temeiul at01 :2 si fata "e minor sau interzis /u"ecatoresc in temeiul art01 5:, potrivit "ispozitiilor noului co" civil, art01 ;2 si urm0, S Cei care raspun" pentru o fapta pre/u"icia#ila sunt tinuti soli"ar la reparatie fata "e cel pre/u"iciat T, aflan"u-ne astfel in prezenta unei raspun"eri soli"are0 Astfel, "ac, minorul r,spun"e pentru fapta proprie (n #aza "ispozi-iile art0 1 5: C0 civ0, p,rin-ii r,spun" pentru altul (n #aza "ispozi-iilor art0 1 :2 alin0 (1) C0 civ0 8i, "eci, e!ist, soli"aritatea prescris, "e "ispozi-iile art0 1 ;2,1 ; C0 civ0"c!!i!0 $. 1;%9)N+&1&* (N%.(.).21(,21 /( *1.(8*N(,21 9&N.1) 0*9.&,& &,&5(,21 /(

1&%9&$.(5 )$&N($(,21 ,21


I' REGLE+ENTARE *I DO+ENIUL DE A)LICARE 10 %e$lementare 10 'ispozi-ii le$ale (n materie0 In noua re$lementare potrivit art01 :2 alin0(1) C0civ2+ Cel care (n temeiul le$ii, al unui contract ori al unei )ot,r.ri /u"ec,tore8ti este o#li$at s, suprave)eze un minor sau o persoan, pus, su# inter"ic-ie r,spun"e "e pre/u"iciul cauzat altuia "e c,tre aceste "in urm, persoane+0 In ceea ce priveste acest tip "e raspun"ere pentru fapta altuia, Noul Co" Civil nu a mai re$lementat intr-un articol separat raspun"erea institutorilor si artizanilor pentru pre/u"iciile cauzate "e elevii sau ucenicii lor, avan" in ve"ere faptul ca un astfel "e articol nu ar mai fi necesar "evreme ce art0 1 :2 inclu"e si cazurile specifice fostului art0 1AAA alin04 C0civ0 1n vec)ea re$lementare, art0 1AAA alin0 (4) C0 civ0, preve"ea e!pres c, *institutorii 8i artizanii (sunt responsa#ili) "e pre/u"iciul cauzat "e elevii 8i ucenicii lor, (n tot timpul c.t se $,sesc su# a lor prive$)ere+, ace8tia put.n"u-se ap,ra "e r,spun"ere *"ac, pro#eaz, c, n-au putut (mpie"ica faptul pre/u"icia#il+ Fart0 1AAA alin0 (5) C0 civ0G0 20%-ele#ul %!-iu%ii de i%#titut!ri' Este "e precizat c,, referirea pe care o face le$ea la no-iunea "e institutori nu limiteaz, r,spun"erea civil, "oar la o cate$orie "eterminat, pe persoane "in sistemul "e (nv,-,m.nt, acest termen av.n" un (n-eles $eneric ce cuprin"e tot personalul "in sistemul "e (nv,-,m.nt, care pe l.n$, atri#u-iile specifice "e instruire, are 8i o#li$a-ia "e *prive$)ere+ a elevilor sau ucenicilor0 A8a"ar, r,spun"e pentru faptele elevilor afla-i (n suprave$)erea lor, e"uca torii "in (nv,-,m.ntul pre8colar, pe"a$o$ul "in internatele "e elevi, instructorii "e sport sau lucru, profesorii "in (nv,-,m.ntul $imnazial, liceal sau profesional etc0 1n aceast, cate$orie, a8a cum s-a ar,tat (n literatura "e specialitate "c!!!, $r!"e#!rii di% 0%v4-4&8%tul #u$eri!r %u i%tr4, atri#u-iile acestora fiin" limitate la instruirea unor cate$orii "e tineri f,r, a avea 8i atri#u-ii "e suprave$)ere0
1 5

&entru a folosi un termen unitar, care s, cuprin", toate situa-iile "e mai sus, "octrina a propus utilizarea termenului "e *profesor+, (n sens mai lar$, aplica#il mem#rilor corpului "i"actic (n $eneral "c!!!i0 'up, cum se poate "e"uce, "in c)iar enun-area le$ii, institutorul "esemneaz, persoana fizic,, numai aceasta put.n" fi su#iect al r,spun"erii prev,zute "e art01 :2 alin0(1) C0civ ( vec)iul art0 1AAA alin0 (4) C0 civ)0 &rezum-ia "e culp, (n suprave$)ere nu opereaz,, a8a"ar, fa-, "e 8coala sau institu-ia un"e profesorul sau me8te8u$arul are elevi sau ucenici su# suprave$)ere 8i instruire0

0 N!-iu%ea de .arti a%/' &rin *artizan+ este (n-eles me8te8u$arul care pre$,te8te ucenicii, iar (n cazul primilor, ca persoane /uri"ice, persoanele fizice care se ocup, efectiv "e pre$,tirea ucenicilor0 Calitatea "e elev o au cei care urmeaz, formele "e (nv,-,m.nt ar,tate mai sus, iar cea "e ucenic, cei care se pre$,tesc (n aceast, form, "e calificare0 &$4rt45i& !$i%ia $!trivit c4reia3 r4#$u%derea $r!"e#!ril!r 5i &e5te5ugaril!r $e te&eiul art'9FIB ali%'192 C'civ3 1 vec;iul art' 9::: ali%' 1?2 C' civ'23 e#te i%#tituit4 %u&ai $e%tru elevii 5i uce%icii &i%!ri3 %u 5i $e%tru cei care au 0&$li%it v8r#ta de 9H a%i"c!!!ii0 1n acest sens este 8i practica instan-elor "e /u"ecat, "c!!!iii0 'ac, s-ar a"mite opinia contrar,"c!!!iv, ar (nsemna ca pentru profesori 8i me8te8u$ari s, se instituie o r,spun"ere mai lar$, "ec.t pentru p,rin-i, ceea ce ar fi contrar (ns,8i spiritului re$lement,rii respective0 Cu privire la acest aspect, tre#uie re-inut c, vec)ea re$lementare un"e, fa-, "e "ata c.n" a fost f,cut, re$lementarea (n "iscu-ie, to-i elevii 8i ucenicii, care se aflau (ntr-o form, "e (nv,-,m.nt erau minori, nu con-inea o referire e!pres, la con"i-ia minorit,-ii, E!tin"erea acestei no-iuni s-a f,cut ulterior "in nevoi practice, le$ea fiin" pus, astfel "e acor" cu noile realit,-i sociale0 Acesta este motivul pentru care (n cuprinsul "ispozi-iilor art01 :2 alin0(1) C0civ ( vec)iul art0 1AAA alin0 (4) C0 civ0), se face referire e!pres, la con"i-ia minorit,-ii 8i a pusului su# inter"ic-ie0 'e altfel, practica instan-elor "e /u"ecat, este unitar, (n acest "in urm, sens0 40 &re/u"iciatul0 1n con"i-iile vec)iului co" civil, referitor la persoana pre/u"iciat,, practica a ar,tat c, art0 1AAA alin0 (4) C0 civ0, avea 0% vedere $rejudiciile $e care elevul 5i uce%icul le cau ea 4 altei $er#!a%e 5i %u $rejudiciile $e care 0%#u5i elevul !ri uce%icul le #u"er4 0% ti&$ ce #e a"l4 #ub #u$raveg;erea $r!"e#!ril!r !ri &e5te 5ugaril!r0 &entru aceste "in urm, pre/u"icii, "ac, se f,cea "ova"a comisiv, sau omisiv, a profesorilor sau me8te8u$arilor urm.n" a fi an$a/at, r,spun"erea (n #aza "ispozi-iilor art0 <<; - <<< C0 civ0

?. 0undamentul rspunderii
2010 Fun"ament0 1ntre r,spun"erea p,rin-ilor pentru pre/u"iciile cauzate "e copiii lor minori 8i r,spun"erea institutorilor 8i me8te8u$arilor e!ist, un factor comun, respectiv cul$a 0% 0%de$li%irea !bliga-iil!r de #u$raveg;ere0 Ceea ce "eose#e8te r,spun"erea p,rin-ilor "e cea a institutorilor 8i me8 te8u$arilor este (ntin"erea o#li$a-iilor ce le revin, (n sensul c,, "up, cum s-a v,zut, r,spun"erea p,rin-ilor este mai lar$,, fun"ament.n"u-se 8i pe culpa (n $re8ita sau proasta e"uca-ie a copiilor0
&,rin-ilor le revine o#li$a-ia (n suprave$)erea 8i e"ucarea minorului p.n, la v.rsta ma/oratului0 %,spun"erea profesorilor este limitat, la perioa"a (n care-8i (n"eplinesc atri#u-iile "e (nv,-,m.nt, precum 8i la spa-iul (n care se "esf,8oar, activitatea0 Ca 8i (n cazul p,rin-ilor, pro"ucerea faptului pre/u"icia#il face "ova"a ne(n"eplinirii o#li$a-iei "e suprave$)ere "e c,tre profesori, victimei nerevenin"u-i ca sarcin, proprie "ec.t s, "emonstreze e!isten-a pre/u"iciului, e!isten-a faptei ilicite, le$,tura "e cauzalitate "intre pre/u"iciu 8i fapta elevului ori ucenicului0

2020 &rezum-ie tripl,0 %ezult,, a8a"ar c, art01 :2 alin0(1) C0civ ( ca 8i art0 1AAA alin0 (4) 8i alin0 (2) "in ca"rul aceluia8i te!t "e le$e "in vec)iul co" civil ), sta#ile8te o tripl, prezum-ie "e"us, "in fapta ilicit, cauzatoare "e pre/u"icii, comis, "e c,tre elev sau ucenic2 -pre%umia c +ndatorirea de supraveg$ere nu a &ost +ndeplinit cores pun%tor= -pre%umia de cau%alitate dintre ne+ndeplinirea acestei +ndatoriri i s v6rirea de ctre elev sau ucenic a &aptei ilicite cau%atoare de prejudiciu= 8i, -pre%umia de culp a pro&esorului i meteugarului0 >.B. 1sturnarea pre%umiilor. 'ac, se r,stoarn, aceste prezum-ii care, potrivit art01 :2 alin0( ) C0civ ( art0 1AAA alin0 (5) vec)iul C0 Civ), sunt prezum-ii relative, reapare r,spun "erea p,rin-ilor pentru faptele copiilor lor minori0 R4#tur%area $re u&-iil!r i%tervi%e 0% #itua-ia 0% care $r!"e#!rul !ri &e5te 5ugarul d!vede5te c4 %u a $utut 0&$iedica "a$tul $rejudiciabil, fie "in cauza unei situa-ii o#iective, cum ar fi aceea c, pentru un timp a fost (nvoit "e con"uc,torul a"ministrativ al unit,-ii "e (nv,-,m.nt "c!!!v, fie "atorit, caracterului spontan, cu totul imprevizi#il 8i nea8teptat al elevului"c!!!vi0 II0 C9N'IJII3E LI EFEC7E3E %PS&@N'E%II 10 Con"i-iile r,spun"erii a. "reliminarii 10 &recizare0 &entru a fi an$a/at, r,spun"erea profesorilor sau me8te8u$arilor, tre#uie (n"eplinite at.t con"i-iile $enerale ale r,spun"erii pentru fapta proprie a elevului sau ucenicului, c.t 8i con"i-iile specifice acestei r,spun"eri0 b. Condiii b9' C!%di-iile ge%erale 10 Con"i-iile $enerale0 Con"i-iile $enerale presupun "ove"irea "e c,tre victim, a e6i#te%-ei "a$tei ilicite a elevului !ri uce%icului3 e6i#te%-a $rejudiciului 5i a ra$!rtului de cau alitate di%tre $rejudiciu 5i "a$ta ilicit4'
1 6

1n principiu, victima nu tre#uie s, "ove"easc, e!isten-a vinei elevului sau ucenicului, r,spun"erea profesorului sau me8te8u$arului put.n" fi an$a/at, 8i (n cazul (n care, elevul ori ucenicul este "eficient psi)ic 8i nu are "iscern,m.nt0
Este firesc s, fie a8a, "eoarece mai ales (n situa-ia pre8colarilor ori a elevilor lipsi-i "e "iscern,m.nt sau cu "iscern,m.nt "iminuat, profesorii 8i me8te8u$arii tre#uie s, acor"e o aten-ie "eose#it, suprave$)erii0 'ac, victima a f,cut "ova"a e!isten-ei con"i-iilor ar,tate mai sus, celelalte con"i-ii (n #aza art01 :2 alin0(1) C0civ ( vec)iul art0 1AAA alin0 (4) C0 civ0), se prezum,2 e!isten-a faptei ilicite const.n" (n lipsa ori insuficienta suprave$)ere, raportul "e cauzalitate "intre autorul faptei 8i pre/u"iciu 8i vinov,-ia profesorilor ori me8te8u$arilor0 A8a cum am ar,tat mai sus, multe prezum-ii sunt relative, put.n" fi (nl,turate prin "ova"a contrar,, profesorul ori me8te8u$arul vor tre#ui s, "ove"easc,, pentru r,sturnarea prezum-iilor instituite "e le$e, c, "e8i suprave$)erea a fost e!ercitat, (n con"i-iile "e e!i$en-, cerute, totu8i nu au putut s, (mpie"ice pro"ucerea faptei0 Consecin-a r,sturn,rii prezum-iilor este aceea a reactiv,rii r,spun"erii p,rin-ilor pentru fapta copilului minor0 1n situa-ia (n

care nu va face "ova"a, c, nu numai lipsa suprave$)erii elevului sau ucenicului a con"us la comiterea faptei ilicite, ci 8i proasta sau $re8ita e"uca-ie a minorului, este posi#il, corelarea r,spun"erii profesorilor 8i me8te8u$arilor cu r,spun"erea p,rin-ilor, a8a cum se va ve"ea (ntr-un capitol separat0 bB' C!%di-iile #$eciale C 22on"i-iile speciale0 Con"i-iile speciale necesare an$a/,rii r,spun"erii profesorilor ori me8te8u$arilor sunt2 -cel ce a cauzat pre/u"iciu s, ai#, calitatea "e elev sau ucenic 8i s, fie minor= 8i, -fapta ilicit, s, fi fost comis, (n timp ce elevul ori ucenicul se afla su# suprave$)erea profesorului ori me8te8u$arului0 Cu privire la cea "e-a "oua con"i-ie, este "e precizat c,, su# imperiul vec)ii re$lement,ri, profesorul sau me8te8u$arul r,spun"ea 8i (n situa-ia (n care elevul ori ucenicul tre#uia s, se afle (n momentul comiterii faptului pre/u"icia#il su# suprave$)ere, (ns, (n fapt nu s-a aflat su# aceast, suprave$)ere "eoarece i s-a creat posi#ilitatea s, se sustra$,, tocmai prin comportamentul profesorului ori me8te8u$arului, const.n" (n fapte omise sau comisive contrare (n"atoririlor "e serviciu ce le reveneau0 Astfel, (n practic,, s-a "ecis c, profesorul ori me8te8u$arul r,spun", spre e!emplu, pentru faptele comise "e elevii sau ucenicii lor (n perioa"a c.t ace8tia au lipsit sau (nt.rziat "e la clas,, timp (n care nu au e!ercitat suprave$)erea ce le incum#,"c!!!vii0 Acestora nu li se poate, (ns,, an$a/a r,spun"erea pentru fapte comise (n perioa"a c.t elevii sau ucenicii s-au sustras "e su# suprave$)ere, prin aceea c, au fu$it "e la orele "e curs 8i nu s-au prezentat la 8coal,0 >. (&ectele rspunderii 2010Efecte0 Dac4 #u%t 0%de$li%ite t!ate c!%di-iile ar4tate &ai #u#3 $r!"e#!rul !ri &e5te5ugarul r4#$u%d i%tegral "a-4 de victi&4 $e%tru $rejudiciul #u"erit' 2020Ale$ere0 3a ale$erea sa, victima poate ac-iona (n /u"ecat, fie pe profesorOme8te8u$ar, fie pe elevOucenic "up, cum (i poate ac-iona pentru recuperarea pre/u"iciului (mpreun,, fiecare urm.n", (ns,, s, r,spun", pe temeiuri /uri"ice "iferite (pro&esorulMmeteugarul +n ba%a dispo%iiilor art. art.;B=> alin.);, C.civ., iar elevulMucenicul +n ba%a dispo%iiilor art. ;BD= C. civ. cu toate consecinele ce decurg din aceste temeiuri +n ceea ce privete condiiile rspunderii i cerinele privind proba,. 2'F'Ac-iu%ea 0% regre#' 'ac, profesorul ori me8te8u$arul au acoperit pre/u"iciul cauzat victimei, se pot (ntoarce prin ac-iune (n re$res (mpotriva elevului sau ucenicului0 20409pinii0 Consi"er,m, al,turi "e al-i autoridc666viii, c, (n cazul (n care, "in analiza (mpre/ur,rilor 8i con"i-iilor comiterii faptului
pre/u"icia#il, ar rezulta at.t lipsa "e suprave$)ere, c.t 8i $re8ita sau proasta e"uca-ie a minorilor, p,rin-ii vor putea r,spun"e (n temeiul art0 art01 :2 alin0(1) C0civ0, al,turi "e profesori sau me8te8u$ari0 'up, al-i autori"c!!!i!, (n vec)ea "octrin,, cele "ou, r,spun"eri se e!clu", institutorul av.n" posi#ilitatea s, se (ntoarc,, (ns,, cu ac-iune (n re$res (mpotriva p,rin-ilor pe temeiul "ispozi-iilor art0 <<;-<<< vec)iul C0 civ0 S-a e!primat 8i opinia c,, at.t timp c.t copilul minor se afl, ca ucenic sau elev su# suprave$)erea institutorului ori me8te8u$arului, o#li$a-ia "e suprave$)ere ce-i revine acestuia a#soar#e 8i riscurile "eriv.n" "in insuficien-ele "e e"uca-ie ori cre8tere a minorului0 &otrivit acestei opinii, profesorul 8i me8te8u$arul nu au posi#ilitatea "e a se (ntoarce cu ac-iune (n re$res contra p,rin-ilor minorului, ci "oar (n m,sura (n care ace8tia vor reu8i s, se e!onereze "e r,spun"ere se va reactiva r,spun"erea su#si"iar, a p,rin-ilor0 2050&ractic, /u"ec,toreasc,0 &ractica instan-elor "e /u"ecat, a "ecis constant, "up, rea8ezarea fun"amentului r,spun"erii p,rin-ilor at.t pe culpa (n suprave$)ere, c.t 8i pe culpa (n $re8ita sau proasta e"uca-ie a minorului, c, cele "ou, feluri "e r,spun"ere se pot coreladc6l0 Astfel, (ntr-o "ecizie relativ recent,, referitor la cele "ou, r,spun"eri, (n practica /u"iciar, s-a statuat c,, *(n ceea ce-i prive8te pe p,rin-i, "e8i lor nu le este imputa#il, lipsa "e suprave$)ere, instan-a "e fon" tre#uie s, e!amineze "ac, 8i (n ce m,sur, la pro"ucerea pa$u#ei prin comiterea infrac-iunii "e furt, "e elevul minor care a fu$it "intr-o cas, "e copii 8colari, a contri#uit, al,turi "e culpa institutorului, 8i o eventual, culp, a acestora, const.n" (n "eficien-ele manifestate "e ei (n e"uca-ia copilului lor minor, urm.n" ca (n cazul (n care ar fi constatat, o asemenea culp,, r,spun"erea p,rin-ilor s, fie an$a/at, al,turi "e aceea a institutorilor (n raport cu $ra"ul propriei lor culpe 8i (n soli"ar cu minorul+"c!li0

+. 1;%9)N+&1&* $2-(.&N'(,21 9&N.1) 0*9.&,& 91&9)/(,21


1 :

I0 %E>3EBEN7A%E J@%I'ICP LI '9BENI@3 'E A&3ICA%E 10 %e$lementare /uri"ic, 1010 'ispozi-ii le$ale aplica#ile0 @n alt caz "e r,spun"ere civil, "elictual, in"irect,, pentru fapta altuia, este cel prev,zut "e "ispozi-iile art01 : C0civ0, care instituie r,spun"erea comiten-ilor pentru faptele prepu8ilor lor0 Astfel, potrivit "ispozi-iilor prev,zute "e articolul amintit comitentul este o#li$at s, repare pre/u"iciul cauzat "e prepu8ii s,i !ri de c8te !ri "a$ta #4v8r-it4 de ace5tia are leg4tur4 cu atribu-iile #au cu #c!$ul "u%c-iil!r 0%credi%-ate0 Acela8i articol mai sus amintit, de"i%e5te c!&ite%tul, ca fiin" cel care, (n virtutea unui contract sau (n temeiul le$ii e!ercit, "irec-ia, suprave$)erea 8i controlul asupra celui care (n"epline8te anumite func-ii sau (ns,rcin,ri (n interesul s,u ori al altuia, alin instituin" o clauz, "e ner,spun"ere a comitentului "ac, acesta "ove"e8te c, victima cuno8tea sau "up, (mpre/ur,ri, putea s, cunoasc,, la "ata s,v.r8irii fapte pre/u"icia#ile c, prepusul a ac-ionat f,r, nicio le$,tur, cu atri#u-iile sau cu scopul func-iilor (ncre"in-ate0
A8a cum am ar,tat, r,spun"erea comiten-ilor pentru faptele prepu8ilor este, al,turi "e r,spun"erea instaurata "e art 1 :2 C0civ ,o r,spun"ere pentru fapta altuia , care se a#ate "e la re$ula $eneral, a r,spun"erii pentru fapta proprie, comiten-ii fiin" c)ema-i, (n temeiul art0 art01 : C0civ0, s, r,spun", pentru fapta o#iectiv ilicit, 8i su#iectiv imputa#il, a prepu8ilor lor 8i, nici"ecum pentru fapta proprie0 Finalitatea instituirii acestei forme "e r,spun"ere o constituie asi$urarea unei repara-ii inte$rale 8i rapi"e a pa$u#ei (ncercate "e victim,, astfel (nc.t aceasta s, fie ferit, "e riscul e!istent (n ma/oritatea cazurilor, al insolva#ilit,-ii prepusului0 A5adar3 0%tre

c!&ite%t 5i victi&4 #e #tabile5te u% ra$!rt de r4#$u%dere i%direct4 "c!lii0 20 'omeniul "e aplicare 20101n-elesul unor termeni0 &entru a "etermina sfera situa-iilor care reclam, aplicarea preve"erilor art01 : C0civ0 este necesar, sta#ilirea (n-elesului termenului "e *comitent+ 8i *prepus+0 Spre "eose#ire "e vec)ea re$lementare, un"e "octrina si /urispru"enta au incercat sa "ea o "efinitie notiunii "e comitent si prepus, in noul co" civil le$iuitorul vine sa clarifice notiunea "e comitent precum si faptele savarsite "e prepus pentru care comitentul este c)emat sa raspun"a0 Astfel, prin comitent se intele$e cel care (n virtutea unui contract sau (n temeiul le$ii e!ercit, "irec-ia, suprave$)erea 8i controlul asupra celui care (n"epline8te anumite func-ii sau (ns,rcin,ri (n interesul s,u ori al altuia, iar $re$u#ul este cel care in"eplineste anumite functii in interesul comitentului sau al altuia0 A (ncre"in-a o func-ie altei persoane, (n sensul art01 : C0civ (nseamn, - "eci - nu numai a ar,ta natura activit,-ii ce urmeaz, a fi "es f,8urat,, ci 8i "reptul "e a suprave$)ea 8i verifica (n"eplinirea acestei (func-ii) activit,-i0 Comitentul tre#uie, a8a"ar, #4 e6ercite u% dre$t de c!%tr!l $er&a%e%t , s4 veg;e e c!%ti%uu a#u$ra "elului 0% care $re$u#ul 05i reali ea 4 #arci%ile 0%credi%-ate 8i #4 i%tervi%4 !ri de c8te !ri e#te %ece#ar0 'in toate aceste atri#ute, concentrate (n formula "reptului "e suprave$)ere, "irec-ie 8i control, pe care comitentul le are (n raporturile specifice cu prepusul, urmeaz, a se "e"uce autoritatea /uri"ic, a comitentului0 El (8i p,streaz, aceast, putere /uri"ic,, c)iar "ac, (n mo" concret nu a e!ercitat-o efectiv0 'e aici rezult, c, 8i o persoan, lipsit, "e "iscern,m.nt ori o persoan,, care "in "iferite motive ("e e!emplu, lipsa cuno8tin-elor te) nice sau a pre$,tirii necesare), este (n imposi#ilitatea "e a "a instruc-iuni 8i a suprave$)ea (n"eplinirea lor, poate avea calitatea "e comitent0 'atorit, faptului c, prepusul tre#uie s, se supun, instruc-iunilor 8i or"inelor comitentului 8i s, accepte suprave$)erea acestuia, se impune concluzia c, aut!rit4-ii c!&ite%tului 0i c!re#$u%de c!relativ #ub!rd!%area juridic4 a $re$u#ului #4u0 1n (n"eplinirea raportului ce lea$, pe comitent "e prepus, esen-ial, este, "eci, su#or"onarea /uri"ic, a acestuia "in urm,, raportul "e prepu8enie fiin" un raport "e "epen"en-, func-ional, a prepusului fa-, "e comitent0"c!liii Atri#utele recunoscute comitentului su# forma "reptului "e "irec-ie, suprave $)ere 8i control a prepusului s,u, intereseaz, su# aspectul r,spun "erii civile "elictuale, numai "in punctul "e ve"ere al e!isten-ei lor /uri"ice, nu 8i al e!erci-iului lor (n fapt0 A8a"ar, nu este necesar ca "reptul "e a "a or"ine, "e a suprave$)ea 8i controla s, fie e!ercitat (n fapt, ceea ce (nseamn, c, raportul "e prepu8enie este consi"erat ca e!ist.n", c)iar "ac,, a8a cum am ar,tat mai sus, "in cauza lipsei "iscern,m.ntului, cuno8tin-elor te)nice sau a unei pre$,tiri profesionale a"ecvate, ori "in alte motive, comitentul nu are posi#ilitatea material,, o#iectiv,, a e!ercit,rii puterii /uri"ice izvor.te "in raportul "e prepu8enie"c!liv0 'e asemenea, in noua re$lementare le$iuitorul mai clarifica o notiune, astfel comitentul nu mai raspun"e pentru faptele savarsite "e prepusi in functiile ce li s-au incre"intat, ci comitentul este o#li$at s, repare pre/u"iciul cauzat "e prepu8ii s,i ori "e c.te ori fapta s,v.rsit, "e ace8tia are le$,tur, cu atri#u-iile sau cu scopul func-iilor (ncre"in-ate, eliminan" astfel "iferitele intrepretari "ate "e "octrina si /usrispru"enta raportului "e prepusenie si faptelor savarsite "e prepus in ca"rul functiilor incre"intate "e comitent0 &rin urmare mo"ificarile a"use "e noul co" civil nu se raporteaza "ecat la clarificarea anumitor notiuni, con"itiile necesare an$a/arii raspun"erii comitentilor pentru fapta prepusilor ramanan" nesc)im#ate, atat con"itiile $enerale cat si con"itiile specifice, respectiv e!istenta unui raport "e prepusenie ce presupune a e!ercita "irectia, suprave$)erea si controlul asupra celui care in"eplineste anumite functii si fapta savarsita "e prepus sa ai#a le$atura cu atri#utiile sau scopul functiilor incre"intate0
1 ;

2020 %aport "e su#or"onare0 Fa-, "e cele ar,tate, (n practica /u"ec,toreasc, 8i (n literatura "e specialitate s-a a/uns a se consi"era, (n unanimitate, c, ceea ce este "efinitoriu pentru calit,-ile "e comitent 8i "e prepus este e!isten-a unui raport "e su#or"onare al c,rui temei const, (n (mpre /urarea c,, pe #aza acor"ului "e voin-e "intre ele, o persoan, fizic, sau /uri"ic, a (ncre"in-at unei persoane fizice o anumit, (ns,rcinare dc6lv0 C!%-i%utul ace#tui ra$!rt este "at "e "reptul pe care prima persoan, - "e numit, comitent - (l are cu privire la (n"rumarea, "irec-ionarea, supra ve$)erea 8i controlul activit,-ii celeilalte persoane - "enumit, prepus - 8i "e o#li$a-ia corelativ, pe care aceast, "in urm, persoan, o are, "e a urma (n"rum,rile 8i "irectivele primite0 In raport "e cele mai sus mentinonate, comitentul este cel care incre"inteaza anumite functii, iar prepusul este cel caruia i-au fost incre"intate functiile respective0 Spre "eose#ire "e prepus, comitentul poate fi atat o persoana fizica ori persoana /uri"ica "e "rept pu#lic sau privat0 Ceea ce este important "e retinut este ca intre comitenti si prepusi e!ista intot"eauna un raport "e su#or"onare, raport in #aza caruia comitenti "au or"ine, "ispozitii si instructiuni, iar prepusi sunt o#li$ati sa le respecte si sa le in"eplineasca0 44. 4I!O.1(5( 1."O1T0504 #( "1("0N(/4( 10 &reliminarii 1010&recizare0 Cu privire la acest aspect, in vec)ea re$lementare practica /u"ec,toreasc, 8i "octrina au consi"erat c, urm,toarele situa-ii sau rela-ii sociale, re$lementate /uri"ic 8i care sunt $refate pe un raport "e su#or"onare, pot constitui tot at.tea izvoare sau temeiuri "e na8tere a raportului "e prepu8enie0 Spre "eose#ire "e vec)iul co" civil, in noua re$lementare izvoarele raportului "e prepusenie sunt sta#ilite "e le$iuitor, iar acestea sunt le$ea si contractul0 20 Izvoare a. $ontractul individual de munc 10 Contractul in"ivi"ual "e munc,0 Cel mai important izvor al raportului "e prepu8enie este contractul in"ivi"ual "e munc,, care, prin con-inutul s,u, creeaz, raporturi /uri"ice c,rora le este specific, su#or"onarea, (n procesul "esf,8ur,rii activit,-ii, a persoanei (nca"rate (n munc, fa-, "e unitatea (n care este (nca"rat,0 20Calitatea "e comitent0 Cu privire la acest prim izvor al raportului "e prepu8enie, men-ion,m urm,toarele cate$orii "e su#iecte "e "rept (persoane /uri"ice) a c,ror calitate "e comitent poate fi (ntemeiat, pe contractul "e munc,2 a) regiile autonome= #) societile comerciale= c) societile agricole0 'e asemenea, pot avea calitatea "e comitent, izvor.n" "intr-un contract "e munc,, orice alte persoane /uri"ice sau fizice a c,ror pozi-ie contractual, este aceea "e an$a/ator sau, (n termenii consacra-i "e le$isla-ia comercial,, "e *patron+0 'up, cum s-a ar,tat (n literatura "e specialitate "c!lvi, e!isten-a contractului "e munc, &ace numai s se pre%ume, p.n, la pro#a contrarie, e!isten-a raportului "e prepu8enie0 0 Situa-ii0 'e asemenea, e!ist, situa-ii c.n" (ntre contractul "e munc, 8i raportul "e prepu8enie poate avea loc o "isociere, (n sensul c, nu (ntot"eauna raportul "e la comitent la prepus e!ist, (ntre su#iectul care a (nc)eiat contractul "e munc, (an$a/ator sau patron) 8i cel (nca"rat pe #aza acestui contract (an$a/at sau salariat)0 40 Cazuri0 Asemenea situa-ii apar (n urm,toarele cazuri dc6lvii2 -contractul de munc a &ost +nc$eiat +ntre salariat i o anumit unitate, +ns &unciile e*ercitate de cel angajat &uncii +n legtur cu care s-a produs prejudiciul - i-au &ost +ncredinate de ctre o alt unitate. Este cazul, "e e!emplu, al "eta8,rii (n munc,, (n le$,tur, cu care practica /u"ec,toreasc, a statuat c, *munca fiin" prestat, noii unit,-i, pe timpul c.t cel (nca"rat lucreaz, (n ca"rul ei, el este su#or"onat acesteia, tre#uin" s, respecte con"i-iile "e munc, 8i "isciplin, (n munc, impuse "e unitatea la care este "eta8at, care suprave $)eaz,, "eci, munca sa+"c!lviii, (ncre"in-.n"u-i func-ia, 8i *unitatea care a (nc)eiat contractul "e munc, cu autorul faptei ilicite nu r,spun"e (n calitate "e comitent, (n cazul (n care se "ove"e8te c, fapta a fost s,v.r8it, (n momentul (n care activitatea f,ptuitorului era (n"rumat,, suprave$)eat, 8i controlat, "e o alt, unitate+"c!li!0 'in "eciziile citate rezult,, a8a"ar, criteriul de stabilire Mdeterminare a unitii comitente, +n ast&el de ca%uri, i anume acela al e*ercitrii e&ective a +ndrumrii, supraveg$erii i controlului activitii cu a crei reali%are a &ost +nsrcinat angajatul = 8i, -un alt ca% +n care are loc o disociere a raportului de prepuenie &a de contractul de munc decurge din natura speci&ic a e*ercitrii unor pro&esii din autonomia pe care o implic e*ercitarea acestora.

Este situa-ia me"icilor care lucreaz, (n spitale, policlinici sau (n alte unit,-i sanitare, (nca"ra-i pe #aza unui contract "e munc,, "ar care asi$ur, asisten-a me"ical, (n mo" in"epen"ent, pe #aza pre$,tirii lor
profesionale, 8i nu pe #aza unor (n"rum,ri "e specialitate "ate, a priori, "e con"ucerea unit,-ii0 .adar, sub aspectul pro&esional, legat strict de acordarea asistenei medi cale, medicul - ne&iind supus unei +ndrumri i unei supraveg$eri din partea conducerii unitii sanitare - nu poate &i considerat ca prepus al unitii +n care este +ncadrat i, ca atare, nici aceast unitate nu poate avea calitatea de comitent. 1e%ult, deci, c prejudiciile cau%ate pacienilor din culp pro&esional, cum ar &i - de e*emplu -, prin greita diagnosticare a unei

1 <

boli sau prin aplicarea de&ectuoas a unui tratament, medicul rspunde singur i personal , (n temeiul art0 1 5: C0civ"cl0 Su# aspect a"ministrativ-or$anizatoric, (n pro#lemele le$ate "e (n"e plinirea unor (n"atoriri "e serviciu, cum ar fi, "e e!emplu, respectarea pro$ra mului 8i a locului "e munc,, (efectuarea vizitelor 8i a contravizitelor, a pro $ramului "e $,rzi etc0), "ac, s-a pro"us un pre/u"iciu "in cauza ne(n"e plinirii acestor (n"atoriri, implicarea unit,-ii sanitare (n calitate "e comitent, a fost a"mis, at.t "e "octrin, "cli, c.t 8i "e /urispru"en-,"clii0
50 9pinii0 Cu privire la cele ar,tate mai sus, le$at "e situa-ia me"icilor an$a/a-i pe #az, "e contract "e munc, (n ca"rul unor unit,-i sanitare, men-ion,m c, reprezint, opinia ma/oritar, a "octrinei, precum 8i punctul "e ve"ere tra"i-ional (constant) al practicii /u"ec,tore8ti0 1n literatura /uri"ic, "e "at, mai recent, "cliii, s-a e!primat, (ns,, 8i opinia contrar,, potrivit c,reia, (n cazul me"icilor care (8i "esf,8oar, activitatea (n spitale 8i alte unit,-i sanitare, nu avem "e-a face cu o "isociere a raportului "e prepu8enie fa-, "e contractul "e munc,0 Astfel, (n opinia autorului citat *criteriul "irec-iei, controlului 8i suprave$)erii, astfel cum a fost conturat (n literatura /uri"ic,, tre#uie consi"erat numai un criteriu "e orientare, "eoarece el nu are un caracter "e ma!im, $eneralitate, at.ta timp c.t nu poate fi utilizat c.n" calitatea "e prepus o au anumite cate$orii "e persoane ca2 me"icii "in unit,-ile sanitare, /urisconsul-ii etc0+ 'in aceast, perspectiv,, se consi"er, c,, )ot,r.tor (n "eterminarea raportului "e prepu8enie, *este a o#serva cine or$anizeaz, munca prestat, (n func-ia (ncre"in-at, 8i c, or$anizarea muncii 8i "isciplina reprezint, criteriul prepu8eniei, iar $ra"ul mai re"us al su#or"on,rii nu (nseamn, lipsa acesteia+0 60 Ar$umente0 Afirmarea e!isten-ei, (n toate cazurile, a raportului "e prepu8enie "intre unitatea sanitar, 8i me"ic, c)iar "ac, "reptul primeia "e a "a "irective, "e a suprave$)ea 8i controla activitatea celui "e-al "oilea, se manifest, (ntr-o form, atipic, 8i incomplet,, se #azeaz, pe "ou, ar$umente2 "ac, este a"mis c, pot avea calitatea "e comiten-i c)iar 8i persoanele lipsite "e "iscern,m.nt, cu toate c,, (n fapt, ele nu au posi#ilitatea s,-8i e!ercite autoritatea, *a fortiori+ tre#uie a"mis c, aceast, calitate o pot avea 8i unit,-ile sanitare (n ca"rul c,rora me"icul care a acor"at asisten-, me"ical, necorespunz,toare (8i "esf,8oar, activitatea (n #aza unui contract "e munc,= (ntruc.t una "in con"i-iile speciale ale r,spun"erii comiten-ilor, anume cea privin" *func-iile (ncre"in-ate+ "cliv, a fost interpretat, (n sens at.t "e lar$ (nc.t r,spun"erea este an$a/at, c)iar 8i (n situa-iile (n care prepusul a "ep,8it limitele normale, func-ia constituin" un simplu *prile/+, care a f,cut posi#il, s,v.r8irea faptei ilicite cauzatoare "e pre/u"icii, prin analo$ie 8i pentru i"entitate "e ra-iune, tre#uie interpretat, e!tensiv 8i aceast, a "oua con"i-ie, referitoare la raportul "e prepu8enie0 Apreciem c, aceast, opinie merit, a fi luat, (n consi"erare, at.t "in perspectiva ar$umentelor pe care se (ntemeiaz,, c.t 8i, mai ales, "in perspectiva finalit,-ii sale, anume aceea a prote/,rii intereselor celui pre/u"iciat, finalitate pe care o au, "e altfel, toate formele "e r,spun"ere pentru fapta altuia, 8i cu at.t mai mult r,spun"erea comiten-ilor, al c,rei fun"ament (l constituie, a8a cum vom ve"ea (n continuare"clv0 'e altfel, practica /u"ec,toreasc, s-a 8i pronun-at (n acest sens, statu.n" pe i"eea "e $aran-ie *(n cauz,, este "e necontestat c, p.r.tul, (n calitatea sa "e me"ic "e specialitate, afl.n"u-se (n serviciul "e $ar",, (n e!ercitarea func-iei (ncre"in-ate 8i a atri#u-iilor sale "e serviciu, a acor"at asisten-, me"ical, necorespunz,toare (s0n0) fiicei minore a reclaman-ilor, care a "eterminat invali"itatea permanent, a mem#rului superior "rept al acesteia+0 1n atare situa-ie, unitatea sanitar, c,reia i s-a a"resat minora, un"e i s-a acor"at asisten-, me"ical, "e c,tre p.r.t (n ca"rul func-iei (ncre"in-ate, consecin-, a raportului "e su#or"onare "intre prepus 8i comitent (s0n0), este r,spunz,toare pentru pre/u"iciul cauzat "e me"icul S0'0, fiin" $re8it, motivarea instan-elor ("e fon" 8i "e recurs - n0n0), (n sensul c, in"epen"en-a profesional, a me"icilor 8i comiterea "e fapte culpa#ile (n ca"rul asisten-ei "e ur$en-, nu poate antrena r,spun"erea spitalului+"clvi0 In noua re$lementare comitentul este o#li$at sa repare pre/u"iciul cauzat "e prepusii sai, ori "e cate ori fapta savarsita "e acestia are le$atura cu atri#utiile sau cu scopul functiilor incre"intate0 &rin urmare Noul Co" Civil nu mai permite o interpretare e!tinsa a notiunii "e functie incre"intata0 1n le$,tur, cu cazul analizat - al asisten-ei me"icale - tre#uie amintit, 8i situa-ia infirmierilor 8i infirmierelor care (8i "esf,8oar, activitatea (n unit,-ile sanitare, pe #aza unui contract "e munc,= (n ceea ce-i prive8te, se a"mite, unanim, c, ace8tia au calitatea "e prepu8i ai unit,-ilor sanitare, astfel (nc.t e!ecutarea necorespunz,toare sau nee!ecutarea o#li$a-iilor "e serviciu care le revin, cu consecin-a pro"ucerii "e pre/u"icii, este "e natur, s, an$a/eze, pe l.n$, propria r,spun"ere (ntemeiat, pe "ispozi-iile art0 1 5: C0 civ0 8i r,spun"erea unit,-ii sanitare comitente, pe temeiul art0 1 : C0civ "clvii0 1n ceea ce prive8te asisten-a me"ical, cu plat,, aceasta - implic.n" li#era ale$ere a unit,-ii sanitare 8i a me"icului "e c,tre pacient, (n sc)im#ul pl,-ii presta-iilor 8i actelor me"icale - se realizeaz, (n #aza unui contract civil "e asisten-, me"ical, contract "e prest,ri "e servicii - ce se (nc)eie (ntre unitatea sanitar,, pe "e o parte, 8i pacient, pe "e alt, parte0 Ca atare - cu e!cep-ia cazului (n care fapta ilicit, a persoanei vinovate "e pro"ucerea pre/u"iciului constituie, (n acela8i timp, 8i infrac-iune - pacientul, pentru recuperarea pre/u"iciului, poate ac-iona (n /usti-ie numai unitatea sanitar,, ("eoarece contractul a fost (nc)eiat cu aceasta), iar nu pe me"ic (n #aza r,spun"erii civile "elictuale "clviii0

b. $ontractul de mandat
10 Contractul "e man"at0 1n literatura "e specialitate s-a "iscutat "ac, contractul "e man"at poate fi izvor al raportului "e prepu8enie (n sensul art0 1 : C0 civ0, p,rerile fiin", (n aceast, privin-,, (mp,r-ite0 20 9pinii0 Astfel, (ntr-o opiniedcli6 se sus-ine c,, "intr-un contract "e man"at nu se poate na8te un raport "e prepu8enie, (ntruc.t (ntre man"ant 8i man"atar nu e!ist, un raport "e su#or"onare caracteristic raportului "e prepu8enie0 &ornin"u-se "e la preve"erile art0 2A1: C0civ 0, potrivit c,rora *Ban"atarul nu poate s, "ep,8easc, limitele sta#ilite prin man"at0+, s-a ar,tat c,, cu at.t mai mult faptele ilicite cauzatoare "e pre/u"icii, s,v.r8ite "e man"atar cu ocazia (n"eplinirii man"atului, care (n orice caz, sunt (n afara limitelor puterilor "ate, nu vor putea atra$e r,spun "erea man"antului care, "eci, nu poate avea calitatea "e comitent"cl!0

14A

1ntr-o alt, opinie"cl!i, pe care o consi"er,m /ust,, s-a ar,tat c,, (n mo" e!cep-ional, atunci c.n" p,r-ile cad de ac!rd 0% $rivi%-a u%ei de$li%e #ub!r d!%4ri a man"atarului fa-, "e man"ant, 8i acest contract poate constitui un izvor al raportului "e prepu8enie (n sensul art0 1 : C0 civ00 1ntr-a"ev,r, accept.n" s,-8i "esf,8oare activitatea cu care a fost (n s,rcinat su# "irecta autoritate, (n"rumare, control 8i suprave$)ere a man"antului, man"atarul renun-, la orice ini-iativ, 8i autonomie, fiin" o#li$at s, se supun, "reptului "e "irec-iune al man"antului, "rept, care - a8a cum am v,zut - este "e esen-a raportului "e prepu8enie 8i care atra$e pentru titularul s,u calitatea "e comitent0 c. $ontractul de antrepriz 10 Contractul "e antrepriz,0 1n le$,tur, cu posi#ilitatea e!isten-ei unui raport "e prepu8enie (n ca"rul contractului "e antrepriz, au e!istat acelea8i "iscu-ii ca 8i (n cazul contractului "e man"at0 &entru motivele ar,tate mai sus, consi"er,m c,, 8i (n acest caz, (n mo" e!cep-ional - re%u%-8%d3 deci3 la aut!%!&ia #a 0% 0%de$li%irea !bliga-iil!r a#u&ate -, antreprenorul poate avea calitatea "e prepus al #eneficiarului lucr,rii, tre#uin" s, se su#or"oneze efectiv autorit,-ii acestuia0 Jurispru"en-a recent, "cl!ii, s-a pronun-at (n acest sens, o#li$.n" pe p.r.-i (antreprenor 8i #eneficiar) *in soli"um+ s, repare pre/u"iciul cauzat unui ter- (reclamant), prin e!ecutarea $re8it, a unei conven-ii "e prest,ri "e servicii0 Astfel, p.r.tul-antreprenor, (n e!ecutarea contractului ce avea ca o#iect "iscuirea 8i (ns,m.n-area cu porum# a unui teren a$ricol, a (ntors 8i "istrus recolta "e $r.u "e pe terenul reclamantei (ter- pre/u"iciat), fapta sa fiin" "eterminat, "e omisiunea p.r.tei-#eneficiar care, "irec-ion.n"u-i activitatea (s0n0) a omis s,-i in"ice locul 8i felul lucr,rilor0
1n precizarea"cl!iii acestei "ecizii, se arat, - pe #un, "reptate - c, *&resta-iile "e servicii sunt supuse re$ulilor referitoare la antrepriz,0 1ntr-o asemenea ipotez,, "ac, activitatea antreprenorului este "irec-ionat, (poruncit,) "e client (s0n0), se na8te un raport "e prepu8enie "e natur, s, atra$, r,spun"erea prev,zut, "e art01AAA alin0 00 'rept urmare, clientul, este responsa#il "e pre/u"iciul cauzat unui ter- "e c,tre antreprenor, "ac, fapta ilicit, cauzatoare "e pre/u"icii a acestuia "in urm, a fost s,v.r8it, "in culp, 8i (n le$,tur, "irect, cu func-ia (ncre"in-at,, "estul fiin" ca func-ia (ncre"in-at, s,-i fi servit ca mi/loc "e p,$u#ire, prin (nsu8irile ce i le-a procurat 8i pe care nu le-ar fi avut "ac, nu se $,sea (n acea func-iune+0

d. $ontractul de locaiune 10Contractul "e loca-iune0 1n ceea ce prive8te contractul "e loca-iune, s-a consi"erat c,, (n principiu, nu e!ist, un raport "e su#or"onare (n ca"rul acestui contract0 Astfel, "ac, locatarul, "in cauza nee!ecut,rii la timp a repara-iilor locative care (i reveneau, a cauzat un pre/u"iciu unui ter-, locatorul nu poate fi -inut s, r,spun", pentru aceste pre/u"icii, (n calitate "e comitent "cl!iv0 'e asemenea, nu e!ist, un raport "e prepu8enie nici (ntre locatar 8i su#locatar, (n raporturile cu proprietarul, a8a (nc.t locatarul principal nu r,s pun"e "e temeiul art0 1 : C0 civ0pentru pre/u"iciile a"use imo#ilului "e c,tre su#locatar prin incen"iere sau "istru$ere0 1n acest sens, /urispru"en-a a statuat c,, r,spun"erea locatarului principal fa-, "e proprietarul imo#ilului poate fi an$a/at,, (ns, aceast, r,spun"ere va fi una contractual,, iar nu "elictual, pentru fapta altuia0 Aceast, r,spun"ere contractual, va fi (ntemeiat, pe "ispozi-iile art0 1;22 alin0 (2) C0 civ0, potrivit c,rora locatarul principal * raspun"e inclusiv pentru "e$ra"area cauzata "e mem#rii familiei sale, "e su#locatarul sau, ca si "e fapta altor persoane carora le-a in$a"uit in orice mo" folosirea, "etinerea sau accesul la #un+"cl!v0 III' RA)ORTUL DE ,UBORDONARE *I RA)ORTUL DE )RE)U*ENIE 10Conte!t0 Am ar,tat, (n cele ce prece", c, ceea ce este "efinitoriu pentru calit,-ile "e comitent 8i prepus 8i, "eci, pentru raportul "e prepu8enie, este e!isten-a unui raport "e su#or"onare0 In #aza acestui raport "e su#or"onare, comitentul este cel care incre"inteaza anumite functii prepusului, care la ran"ul sau are o#li$atia sa le "uca la in"eplinire, comitentul e!ercitan" asupra prepusului o putere "e "irectie, suprave$)ere si control0 20 Situa-ii0 Cu toate acestea, e!ist, unele situa-ii c.n" su#or"onarea ce se creeaz, (ntre p,r-i nu valoreaz, raport "e prepu8enie0 .st&el, +ntre militarul +n termen i unitatea militar, ori +ntre el i stat. nu e*ist un raport de prepuenie, dei, pe timpul satis&acerii serviciului militar, +ntre acetia e*ist un raport de subordonare dcl6vi0 Acest lucru se "atoreaz, faptului c, militarul (n termen (8i (n"epline8te serviciul militar *nu (n temeiul unui acor" (ntre p,r-i 8i nu (n interesul unit,-ii, ci (n temeiul unei o#li$a-ii le$ale ce revine fiec,rui cet,-ean +"cl!vii, (n #aza art0 55 alin0 (2) "in Constitu-ia %om.niei0 A8a"ar, pentru e!isten-a raportului "e prepu8enie, nu este suficient s, e!iste un raport "e su#or"onare, ci e#te %ece#ar ca ace#t ra$!rt #4 "ie re ultatul u%ui ac!rd de v!i%-4 0%tre $4r-i3 iar 0%de$li%irea de c4tre $re$u# a "u%c-iei #ale #4 #e "ac4 0% i%tere#ul c!&ite%tului' 1n cazul (n care militarul (n termen, prime8te o (ns,rcinare special,, ce "ep,8e8te sfera (n"atoririlor le$ate "e (n"eplinirea serviciului militar, put.n" fi e!ercitat, 8i "e civili, su#scriem la opinia c, nici o ra-iune nu e!ist, spre a ne$a calitatea "e prepus a acestuia 8i pe cea "e comitent a celui care i-a (ncre"in-at acea (ns,rcinare (n interesul s,u"cl!viii0 1n acest sens, /urispru"en-a a "ecis c, fapta celui care (8i "esf,8oar, sta$iul militar, "e a con"uce un autoturism, proprietate personal, a unui ofi-er 8i (n interesul acestuia, *", na8tere unui raport "e prepu8enie+, "eoarece implic,
141

rela-ii "e su#or"onare cu caracter conven-ional, astfel c, ofi-erul va fi $arantul efectelor patrimoniale ne$ative ale faptei prepusului - militar (n termen00"cl!i!0
'up, cum am v,zut, (n opinia ma/oritar, a "octrinei 8i /urispru"en-ei, (n (n"eplinirea (n"atoririlor ce -in "e o#li$a-ia constitu-ional, a satisfacerii serviciului militar, (ntre unitatea militar, 8i militarul (n termen nu e!ist, un raport "e prepu8enie0 E!ist, 8i opinia c,, persoana aflat, (n e!ecutarea serviciului militar o#li$atoriu, are calitatea "e prepus, (n raport cu unitatea, persoan, /uri"ic,, (n ca"rul c,reia (8i (n"epline8te serviciul militar "cl!!, cu ar$umentul c, (ncre"in-area unei func-ii (n sensul art01AAA alin0 C0civ0poate avea loc nu numai (n #aza unui raport conven-ional, ci 8i (n #aza unei o#li$a-ii le$al impuse, "eoarece 8i o#li$a-ia comitentului "e a r,spun"e civil pentru fapta ilicit,, a prepusului s,u este 8i ea le$al impus,, iar Co"ul civil nu precizeaz, e!pres c, (ncre"in-area func-iei "e c,tre comitent 8i primirea acesteia "e c,tre prepus, are un izvor conven-ional sau o o#li$a-ie le$al impus,0 Alte ar$umente ar fi acelea c,, recunoa8terea e!isten-ei unui raport "e prepu8enie, nu "epin"e "e (mpre/urarea "ac, (n sarcina comitentului s-a sta#ilit o#li$a-ia "e a-l r,spl,ti cu salariu sau (n alt mo" pe prepus, pentru activitatea "esf,8urat, (n ca"rul func-iei (ncre"in-ate, iar prin art0 5 "in 90>0 nr0 121O1<<; "cl!!i, privin" r,spun"erea material, a militarului, este re$lementat,, "e fapt, o particularitate a re$resului comitentului, atunci c.n" prepusul a cauzat pre/u"iciu, (n calitate "e militar "cl!!ii0 'e asemenea 8i unele instan-e "e /u"ecat,, au proce"at la o interpretare e!tensiv, a "ispozi-iilor art01AAA alin0 C0civ 0consi"er.n" c, (n"eplinirea serviciului militar poate constitui un temei al e!isten-ei raportului "e prepu8enie0 Astfel, un militar (n termen care a r,nit "in culp, pe un cole$ "e-al s,u a fost o#li$at, (n calitate "e prepus, (n soli"ar cu Binisterul Ap,r,rii Na-ionale, (n calitate "e comitent, s, pl,teasc, victimei "esp,$u#iri perio"ice pentru invali"itatea cauzat,"cl!!iii0 Apreciem, al,turi "e al-i autori"cl!!iv, c, asemenea solu-ii ale /urispru"en-ei nu corespun" e!i$en-elor r,spun"erii (ntemeiate pe "ispozi-iile art01AAA alin0 C0civ 8i c,, (n lipsa unei re$lement,ri specifice (n acest "omeniu, r,spun"erea unit,-ii militare ar putea fi an$a/at, prin invocarea preve"erilor speciale ale art01AAA alin01 C0civ, teza final,, privitoare la r,spun"erea "ecur$.n" "in calitatea "e paznic /uri"ic al unor lucruri, (n spe-, al o#iectelor (armelor) aflate (n "otare 0

I(' RA)ORTUL DE ,UBORDONARE E,TE O CXE,TIUNE DE DRE)T ,AU DE <A)T\ 10 'iversitate "e puncte "e ve"ere0 1n vec)ea re$lementare in literatura "e specialitate nu e!ista unanimitate "e opinii (n ceea ce prive8te (mpre/urarea "ac, raportul "e su#or"onare este o c)estiune "e "rept sau una "e fapt0 Astfel, (ntr-o opinie se consi"era c, raportul "e prepu8enie este o c)estiune "e fapt, fun"amentat e!clusiv pe elementele materiale0 Sus-in,torii acestei teze recunosc comitentului nu un "rept, ci o putere "e "irec-ie, e!presie care ar evi"en-ia c, su#or"onarea este 8i (n afara oric,rui raport /uri"ic0 1n motivarea acestei opinii, se invoca ar$umentul c, 8i atunci c.n" su#or"onarea izvor,8te "intr-o situa-ie /uri"ic, ilicit,, ori "intr-un contract nul sau reziliat, vom avea responsa#ilitate, a"ic, o putere "e "irec-ie, iar nu un "rept "e "irec-ie0 1ntr-o alt, opinie, pe care (8i noi) o consi"eram /ust,, se consi"era c,, raportul "e su#or"onare este o c)estiune "e "rept, at.ta timp c.t "reptul "e "irec-ie 8i control al comitentului asupra prepusului tre#uie s, fie acceptat, (n preala#il, "e c,tre acesta "in urm,, iar (n acest scop este necesar ca (ntre cei "oi s, intervin, un acor" "e voin-,0
1ntr-a"ev,r, manifest.n"u-8i voin-a (n sensul accept,rii unui "rept "e "irec-ie 8i control al comitentului asupra sa, prepusul se o#li$, - "in punct "e ve"ere /uri"ic - s, se 8i supun, acestui "rept0 (1n raporturile civile, nimeni nu poate fi su#or"onat altuia "ec.t prin propria sa voin-,)0 1mpre/urarea c, acor"ul "e voin-,, (n ma/oritatea cazurilor este e!pres ((n special (n cazul contractelor "e munc,), nu e!clu"e posi#ilitatea ca acesta s, poat, fi 8i tacit0 'e asemenea, consensul voli-ional al p,r-ilor poate e!ista 8i (n cazul unui contract nul, ori (n cel al unei situa-ii /uri"ice ilicite0 Avan" in ve"ere "ispozitiile art0 1 : astfel cum au fost prevazute "e noul co" civil si clarificare notiunii "e comitent precum si izvoarele raportului "e prepusenie, este "e la sine inteles ca in noua re$lementare, raportul "e prepusenie este o stare "e "rept, un raport /uri"ic "e natura contractuala sau e!tracontractuala0 20 Situa-ii0 Astfel, (n ipoteza unui contract "e munc, nul pentru ne(n"eplinirea unor con"i-ii esen-iale ("e e!emplu, (n ceea ce prive8te v.rsta sau stu"iile), e!ist, totu8i acor"ul "e voin-, al p,r-ilor 8i, ca atare, e!ist, raport "e prepu8enie, ceea ce (nseamn, c, unitatea respectiv, va r,spun"e (n calitate "e comitent pentru faptele cauzatoare "e pre/u"icii s,v.r8ite, "e prepus, (n func-ia (ncre"in-at,, "in moment ce (n ciu"a lipsei "e vali"itate a contractului, p,r-ile (8i e!ercit, "repturile 8i e!ecut, o#li$a-iile "erivate "in el (aceasta cu at.t mai mult, cu c.t (n "reptul muncii, nulit,-ile - "e8i (n ma/oritatea lor a#solute - sunt reme"ia#ile)0 Faptul c, unele efecte /uri"ic,, (n ve"erea c,rora a fost (nc)eiat contractul, nu se vor mai pro"uce "in cauza nulit,-ii, nu (nseamn, c, a fost afectat,, (n toate cazurile, 8i prepu8enia0 7ot astfel, nici situa-ia ilicit, nu e!clu"e prepu8enia, (ns,, c)iar "ac, presta-ia pretins, "e comitent 8i acceptat, "e prepus este ilicit,, aceasta nu mo"ific, cu nimic concluzia c,, su#or"onarea cuprin"e, pe l.n$, alte elemente constitutive, 8i consensul voli-ional al p,r-ilor0 'ac, (ntre "ou, persoane e!ist, o situa-ie "e fapt pe care se $refeaz, o rela-ie "e su#or"onare /uri"ic, a uneia fa-, "e cealalt,, acesta este tocmai semnul c, (ntre ele a intervenit un acor" "e voin-,, e!pres sau tacit, un consens "cl!!v0 %aportul "e prepu8enie poate e!ista 8i ocazional, "ar tot (n #aza unui acor" "e voin-,, "e e!emplu, (ntre so-i, (ntre p,rin-i 8i copil, (ntre 8coal, 8i elevul c,ruia i s-a "at o anumit, (ns,rcinare, 8i (n alte asemenea situa-ii0 0 Concluzia0 1n concluzie, consi"er,m c, elementele constitutive ale raportului "e prepu8enie 8i e!isten-a acestuia urmeaz, s, fie "e"use, (n func-ie "e cazurile concrete, "e c,tre instan-a "e /u"ecat,, pe #aza pro#elor a"ministrate0 Esen-ial, este "eterminarea persoanei fizice sau /uri"ice, care or$anizeaz, 8i (n interesul c,reia se "esf,8oar, activitatea 8i care, la momentul s,v.r8irii faptei ilicite cauzatoare "e pre/u"icii, avea "reptul "e "irec-ie, suprave$)ere 8i control asupra celui c,ruia i-a (ncre"in-at (n"eplinirea acestei activit,-i"cl!!vi0

(' <UNDA+ENTAREA R,)UNDERII CO+ITENTULUI )ENTRU <A)TA )RE)U,ULUI


142

10 &reliminarii 10 9misiunea le$ii0 Cec)iul co" civil, instituin" r,spun"erea comitentului pentru pre/u"iciile cauzate "e prepus, * a omis+ s, fac, vreo precizare cu privire la fun"amentul s,u /uri"ic, ar,t.n" numai c, aceasta este o r,spun"ere in"irect,, pentru fapta altuia0 Nici in noua re$lementare, le$iuitorul nu a tratat e!pres fun"amentul raspun"erii comitentului, insa "in analiza "ispozitiilor Noul Co" Civil, este evi"ent ca ne aflam in prezenta unei fun"amentari o#iective intemeiata pe i"eea "e $arantie0 Este vor#a "e ! gara%tie !biectiva3 i%te&eiata $e ri#cul de activitate 0
20'octrina 8i practica /u"ec,toreasc,0 Ca (n toate cazurile (n care te!tele le$ale prezint, o anumit, insuficien-, sau lips, "e precizie, cu privire la un anumit aspect al situa-iilor re$lementate 8i "e "ata aceasta a revenit practicii /u"ec,tore8ti 8i literaturii "e specialitate sarcina "e a $,si temeiurile r,spun"erii comitentului pentru fapta prepusului0

1n acest sens, (n "ecursul timpului, au fost eli#erate mai multe teorii cu privire la fun"amentarea teoretic, a r,spun"erii comitentului0 20 7eorii a. .eoria prezumiei legale de culp 10&rezum-ia le$al, "e culp,0 7eoria prezum-iei le$ale "e culp,, potrivit c,reia r,spun"erea comitentului s-ar (ntemeia pe o $re8it, ale$ere a prepu sului (culpa in eli$en"o), ori pe o $re8it, sau necorespunz,toare suprave $)ere a acestuia (culpa in vi$ilen"o)0
&rincipala critic, ce s-a a"us acestei teorii consta (n contra"ic-ia pe care o creeaz, (ntre i"eea "e culp, prezumat, 8i ina"misi#ilitatea r,sturn,rii acestei prezum-ii0 1ntr-a"ev,r, at.ta timp c.t aceast, prezum-ie nu poate fi (nca"rat, (n cate$oria prezum-iilor a#solute ea nu ar putea fi "ec.t una relativ, care, prin a"ministrarea pro#ei contrarii, ar putea fi r,sturnat, "cl!!vii0 A8a"ar, vec)iul co" civil nea"mi-.n" pro#a contrar,, e!clu"ea "e plano, implicit i"eea c, responsa#ilitatea comitentului s-ar fun"amenta pe o prezum-ie "e culp,0 &e "e alt, parte, "ac, (n sarcina comitentului ar putea fi re-inut, vreo culp, (n pro"ucerea pre/u"iciului, aceasta ar an$a/a r,spun"erea pentru fapta proprie 8i nu pentru fapta altuia0 9r, astfel, comitentul este c)emat s, r,spun", pentru prepus 8i nu al,turi "e acesta0 A8a cum s-a spus, prezum-ia "e culp, *nu mai este "ec.t un (nveli8 ver#al+ "cl!!viii, ea corespunz.n" *nu cu o realitate, ci cu o fic-iune a le$ii+"cl!!i!0

b. (deea de reprezentare ca fundament 10I"eea "e reprezentare0 7eoria fun"ament,rii r,spun"erii comitentului pe i"eea "e reprezentare, potrivit c,reia prepusul ac-ioneaz, (n ca"rul func-iei (ncre"in-ate (n calitate "e reprezentant le$al al comitentului, ca un a"ev,rat man"atar al acestuia 8i, ca atare, fapta sa ilicit, este fapta comitentului (nsu8i dcl6660 Li aceast, teorie este suscepti#il, "e critici0
Astfel, nu se poate vor#i "e reprezentare (n ca"rul r,spun"erii civile "elictuale, at.ta timp c.t, "up, cum se 8tie, aceast, institu-ie este specific, actelor /uri"ice, nu 8i faptelor /uri"ice0 'e asemenea, afirm.n" c, fapta ilicit, a prepusului este - "atorit, i"eii "e reprezentare - fapta comitentului (nsu8i, aceast, teorie nu face altceva "ec.t ca, (n contra"ic-ie cu concep-ia Co"ului civil, s, transforme r,spun"erea comitentului, "intro r,spun"ere in"irect,, pentru fapta altuia, (ntr-o r,spun"ere pentru fapta proprie - aceea a comitentului0 9r, este unanim a"mis c,, prin "ispozi-iile sale, art0 1AAA C0civ0 ( art0 1 :2-1 : in actualul C0 Civ)0 a instituit 8i re$lementeaz, o r,spun"ere fa-, "e principiul r,spun"erii personale, 8i anume r,spun"erea pentru fapta altuia0

c. (deea de risc ca fundament 10I"eea "e risc0 7eoria fun"ament,rii r,spun"erii comitentului pe i"eea "e risc, potrivit c,reia comitentul, fiin" acela care tra$e foloasele activit,-ii "esf, 8urate "e prepus, tot el tre#uie s, suporte 8i consecin-ele nefavora#ile, p,$u#oase ale acestei activit,-i (u#i emolumentum, i#i onus)0 Nici aceast, teorie nu a fost (mp,rt,8it,, motiv.n"u-se, pe #un, "reptate, c, ea ar fi incompati#il, cu "reptul in"iscuta#il pe care comitentul (l are "e a se (ntoarce (mpotriva prepusului, pentru recuperarea sumelor pl,tite cu titlu "e "aune (n locul acestuia0 d. (deea de garanie ca fundament "10 &rezentare 10I"eea "e $aran-ie0 7eoria $aran-iei a ap,rut ca o consecin-, a insu ficien-elor prezentate "e celelalte teorii, cu privire - (n special - la natura raporturilor "intre victim, 8i comitent 8i "intre acesta "in urm, 8i prepus 0 'up, cum am v,zut, nici una "intre celelalte teorii, prin fun"amentele pe care le propun, nu este (n m,sur, s, e!plice "reptul comitentului "e a se (ntoarce cu ac-iune (n re$res (mpotriva prepusului, pentru a o#-ine restituirea inte$ral, a "esp,$u#irilor pl,tite, (n locul s,u, victimei0 &otrivit acestei teorii, r,spun"erea comitentului pentru fapta ilicit, a prepusului (8i $,se8te temeiul (n i"eea "e $aran-ie pe care art0 1AAA alin ( actualul art0 1 : ) C0 civ0 o instituie (n scopul prote/,rii victimei pre/u"iciului0 A8a"ar, le$ea (l consi"er, pe comitent a fi $arantul intereselor victimei, oferin"u-i acesteia posi#ilitatea concret, "e a o#-ine repararea prompt, 8i inte$ral, a pre/u"iciului suferit 8i pun.n"-o la a",post "e pericolul unei eventuale insolva#ilit,-i a prepusului0

14

I"eea "e $aran-ie, ca fun"ament al r,spun"erii comitentului pentru pre/u"iciul cauzat "e prepus, (n func-iile (ncre"in-ate, a ap,rut pentru prima "at, (n lucr,rile pre$,titoare ale Co"ului civil francez "e la 1;A4, iar (n "octrina rom.neasc, (n anul 1<21, ar,t.n"u-se c, *(n realitate, responsa#ilitatea "eriv,, (n cazurile "e care ne ocup,m, nu "in no-iunea "e culp, sau "e imputa#ilitate, ci "in no-iunea mai lar$, "e $aran-ie+"cl!!!i0 A8a cum s-a ar,tat (n literatura "e specialitate, teoria $aran-iei *corespun"e, pe "eplin, structurii r,spun"erii pentru fapta altuia 8i, (n special, a r,spun"erii comitentului, care este un simplu $arant, c)emat s, avanseze "esp,$u#irea care reprezint, repararea pa$u#ei ce a fost pro"us, "e c,tre prepus prin fapta sa ilicit, 8i care, (n final, tre#uie s, suporte sin$ur (ntrea$a "ez",unare a ter-ilor pre/u"icia-i+"cl!!!ii0 Atri#uin"u-i comitentului rolul "e simplu $arant al intereselor victimei, aceast, teorie reu8e8te s, /ustifice, toto"at,, 8i "reptul pe care acesta (l are "e a se (ntoarce (mpotriva prepusului s,u, pe calea unei ac-iuni (n re$res, pentru a-8i recupera sumele pl,tite victimei, (ntruc.t el, nu a f,cut nimic altceva "ec.t s, avanseze, cu titlu "e cau-iune, sumele "e #ani cuvenite ter-ului pre/u"iciat ca urmare a faptei ilicite a prepusului"cl!!!iii0 'e8i, vreme (n"elun$at,, (n practica /u"ec,toreasc, r,spun"erea comitentului a fost, f,r, e!cep-ie, (ntemeiat, pe i"eea "e culp,, aceast, optic, a fost sc)im#at, "up, ce fosta instan-, suprem, a a"optat o nou, pozi-ie, statu.n" c, *(n ultim, analiz,, responsa#ila civilmente nu are "ec.t rolul "e asi$ura, p,r-ii p,$u#ite, repararea pa$u#ei+ "cl!!!iv0 Ca urmare a acestei noi orient,ri, i"eea "e $aran-ie a "evenit principiul fun"ament,rii r,spun"erii comitentului (n ma/oritatea solu-iilor practicii /u"ec,tore8ti "in %om.nia0 Astfel, prin )ot,r.ri "e spe-,, s-a statuat2 *comitentul este $arantul efectelor patrimoniale ale faptei prepusului care a lucrat pentru el 8i s-a supus "irectivelor "ate "e el+ "cl!!!v 8i, *comitentul nu este "ec.t o cau-iune (n interesul ter-ului p,$u#it+"cl!!!vi0 7ot astfel, (ntr-o solu-ie mai recent, a /urispru"en-ei, se arat, c, *potrivit art01AAA alin0 vec)iul co" civil, temeiul r,spun"erii comitentului, pentru fapta cauzatoare "e pre/u"icii a prepusului, (l constituie o#li$a-ia sa "e a $aranta (s0n0) "esp,$u#irea celui care a suferit "aune prin ac-iuni comise "e prepus (000)+"cl!!!vii0 A8a"ar, (n "octrina 8i /urispru"en-a rom.neasc, actual,, e!ist, unanimitate "e opinii (n a se consi"era c, i"eea "e $aran-ie constituie fun"amentul r,spun"erii comiten-ilor0 7otu8i, nici teoria $aran-iei nu a fost scutit, "e controverse, 8i acestea au ap,rut c.n" s-a pus (n "iscu-ie suportul, sau temeiul, al (ns,8i i"eii "e $aran-ie ce st, la #aza r,spun"erii comitentului0

Astfel, cu privire la acest aspect, (n literatura "e specialitate s-au conturat "ou, opinii2 teza $aran-iei o#iective 8i teza $aran-iei su#iective"cl!!!viii0 "'B' C!%ce$-ia !biectiv4 10Concep-ia o#iectiv,0 &otrivit concep-iei o#iective, (ntr-o prim, variant, a sa, $aran-ia (8i $,se8te suportul 8i /ustificarea (n riscul "e activitate sau "e profit, a8a (nc.t este "eta8at, "e orice i"ee "e culp, prezumat, a comitentului0 1ntr-o alt, variant, a concep-iei o#iective, $aran-ia este (ntemeiat, 8i se /ustific, pe principiul ec)it,-ii, ar,t.n"u-se c, este /ust, normal 8i ec)ita#il ca sarcina avans,rii "esp,$u#irilor 8i riscul suport,rii eventualei insolva#ilit,-i a prepusului, s, revin, comitentului "cl!!!i!0
1n am#ele variante ale sale, concep-ia o#iectiv, fun"amenteaz, r,spun"erea comitentului pe o o#li$a-ie "e $aran-ie a acestuia, o#li$a-ie izvor.t, "in le$e (art0 1AAA alin vec)iul co" civil - art0 1 : actualul C0 civ)0 8i care nu are nici o le$,tur, cu i"eea "e vinov,-ie, iar (n cea "e-a "oua variant,, nici cu riscul "e activitate sau "e profit, ar,t.n"u-se, pe #un, "reptate c,, (n lipsa unui sistem "e asi$urare care s, transmit, riscurile asupra societ,-ii, este ec)ita#il s, fie an$a/at, r,spun"erea comitentului cu at.t mai mult cu c.t, prin mi/loacele 8i posi#ilit,-ile "e care "ispune, el se $,se8te (ntot"eauna (n situa-ia "e a putea avansa "esp,$u#irea, (n ceea ce-l prive8te, riscul insolva#ilit,-ii fiin" foarte re"us, "e cele mai multe ori c)iar ine!istent "c!c0

dF' C!%ce$-ia #ubiectiv4 10 &rezentare0 &otrivit concep-iei su#iective dc6ci, $aran-ia ce constituie fun"amentul r,spun"erii comitentului, s-ar (ntemeia pe o culp, (prezumat,) a comitentului (n (n"eplinirea (n"atoririlor ce-i revin "e a suprave$)ea, (n"ruma 8i verifica activitatea prepusului (n func-ia (ncre"in-at,0 A8a fiin", potrivit acestei teze, i"eea "e $aran-ie nu se "esprin"e "in i"eea "e $re8eal, a comitentului 8i nu o su#stituie, ci se asociaz, cu aceasta, (ntre ele av.n" loc o *con/u$are+ 8i o *complinire+, (ntruc.t, c)iar "ac, nu (ntot"eauna, (n ma/oritatea cazurilor, s,v.r8irea "e c,tre prepus a unei fapte ilicite cauzatoare "e pre/u"icii se poate e!plica 8i prin e!isten-a unor lipsuri (n e!ercitarea "e c,tre comiten-i a "reptului "e "irec-ie, control 8i suprave$)ere, ce "eriv, "in raportul "e su#or"onare"c!cii0 1n consecin-,, i"eea "e $aran-ie, $ref.n"u-se pe i"eea "e vinov,-ie, nu o e!clu"e, ci - "impotriv, - formeaz, cu aceasta "in urm, o anumit, unitate specific, a elementelor o#iective 8i a celor su#iective "c!ciii0
20 Ar$umentare0 1n ar$umentarea concep-iei su#iective s-a mai ar,tat c, i"eea "e $aran-ie "ep,8e8te, (n e!tensiune, i"eea "e culp, a comitentului, motiv pentru care prezum-ia "e r,spun"ere a acestuia nu poate fi (nl,turat, prin simpla pro#, contrara a lipsei "e vinov,-ie (n e!ercitarea "reptului "e "irec-ie, suprave$)ere 8i control a prepusului, iar afirmarea caracterului a#solut al prezum-iei le$ale "e culp, (n sarcina comitentului acoper, at.t i"eea "e culp, (n e!er citarea atri#utelor "erivate "in raportul "e su#or"onare, c.t 8i i"eea "e $aran-ie pentru fapta culpa#il, 8i ilicit, a prepusuluidc6civ0 'e asemenea, pentru a se "emonstra c, i"eea "e vinov,-ie - ce constituie, potrivit acestei concep-ii, suportul 8i /ustificarea o#li$a-iei "e $aran-ie a comitentului -, nu este e!clus, *"e plano+ "e c,tre le$e, s-a mai sus-inut c,, (n ca"rul ac-iunii (n re$res pe care o intro"uce (mpotriva prepusului, comitentul nu (ncearc, s, fac, altceva "ec.t s, "ove"easc,, pe alt, cale 8i (ntr-un alt proces, lipsa $re8elii lui, faptul c, prezum-ia "e culp, pus, (n sarcina sa nu a fost real, "c!cv0

144

0 Contraar$umente0 Ar$umentarea tezei $aran-iei su#iective a fost consi"erat, "e c,tre unii autoridc6cvi ca fiin" neconvin$,toare, motiv pentru care prezent,m (n continuare principalele critici care au fot formulate (n literatura "e specialitate, la a"resa acestei concep-ii0 Astfel, s-a ar,tat"c!cvii c,, r,spun"erea comitentului nu poate fi (ntemeiat, pe prezum-ia "e culp, a acestuia, care s-ar *complini+ cu i"eea "e $aran-ie, at.ta timp c.t aceast, culp, nu are nici o relevan-, (n ca"rul ac-iunii (n re$res a comitentului (mpotriva prepusului, re$res care este, (n toate cazurile, inte$ral, e!cep-ie f,c.n" numai situa-iile (n care s-a re-inut 8i r,spun"erea "irect, a comitentului, potrivit art0 <<; N <<< co" civil ( art 1 5: actualul C0 civ0) Cu privire la ar$umentul potrivit c,ruia *culpa prepusului tre#uie s, fie imputa#il, comitentului+ 8i c, aceasta *este e$al cu a spune c, el (nsu8i este (n $re8eal,, neput.n"u-se imputa cuiva "ec.t ceea ce a $re8it+ "c!cviii, s-a consi"erat c, nici acesta nu este /ust, (ntruc.t, "ac, comitentului i s-ar putea re-ine o culp,, r,spun"erea sa ar fi una "irect,, (ntemeiat, pe "ispozi-iile art0 <<; N <<< co" civil ( art 1 5: actualul C0 civ0) 8i care nu s-ar mai (nca"ra (n su#"iviziunea r,spun"erii pentru fapta altuia, re$lementat, "e art0 1AAA alin C0civ0 ( actualul art0 1 : C0 civ)0 (n cazul "e fa-,0 1n le$,tur, cu ar$umentul *con/u$,rii+2 i"eii "e $aran-ie cu i"eea "e culp,, care formeaz, o *unitate specific,+ - ce ar sta la #aza r,spun"erii comitentului -, s-a consi"erat "c!ci! c,, aceast, coe!isten-, a elementelor o#iective cu cele su#iective nu este posi#il, nici m,car (n acele situa-ii "e e!cep-ie (n care ar putea fi re-inut,, al,turi "e culpa prepusului, 8i culpa comitentului, (n pro"ucerea pre/u"iciului, aceasta "eoarece, (n astfel "e situa-ii, r,spun"erea comitentului 8i a prepusului va fi an$a/at, pe #aza re$ulilor culpei comune, a"ic, va fi o r,spun"ere pentru fapta proprie a fiec,ruia, comitentul r,spunz.n" nu pentru prepus, ci al,turi "e acesta, pentru contri#u-ia "irect,, nemi/locit, a sa la pro"ucerea pre/u"iciului, calitatea sa "e $arant e!ist.n" numai pentru partea "e pre/u"iciu pro"us, "in culpa prepusului0 A afirma contrariul, (nseamn, a a"mite i"eea potrivit c,reia comitentul ar fi $arantul propriei fapte, iar nu al faptei altuia, or $aran-ia (ncepe acolo un"e se termin, culpa, neput.n" e!ista o *asociere+ a acestor no-iuni, pentru fun"amen tarea r,spun"erii comitentului0 Acesta r,spun"e, a8a"ar, sau (n calitate "e $arant sau pentru propria-i culp, 8i nici"ecum ca $arant al propriei fapte culpa#ile0 9 alt, critic,, ce a fost a"us, tezei $aran-iei su#iective, se refer, la un element important, constant, al r,spun"erii civile "elictuale, anume raportul "e cauzalitate, raport care - ca le$,tur, "irect, 8i necesar, "intre activitatea comitentului 8i pre/u"iciul pro"us - lipse8te0 'ac,, (ns,, am a"mite concep-ia su#iectiv, "espre $aran-ie, acest raport "e cauzalitate ar tre#ui "ove"it, lucru care nu este posi#il0 Astfel, "up, cum s-a ar,tat (n "octrin,"cc, "e8i activitatea comitentului poate prezenta anumite "eficien-e, acestea nu ar putea fi consi"erate ca reprezent.n" o contri#u-ie (n"estul,tor "e eficace pentru na8terea sau "ezvoltarea le$,turii "e cauzalitate, (ntruc.t ne(n"rumarea 8i nesuprave$)erea prepusului reprezint, simple con"i-ii, f,r, valoare cauzal, 8i nu con"i-ii care s, transforme eventualitatea pro"ucerii unor "aune (ntr-o posi#ilitate concret,, care s, con"uc,, (n mo" necesar, la acest rezultat0 &entru a avea valoare cauzal,, activitatea comitentului ar tre#ui s, reprezinte o participare concret, 8i "irect, la pro"ucerea pre/u"iciului0 1n realitate, (ns,, ne(n"eplinirea (n"atoririlor "e (n"rumare, suprave$)ere 8i control nu poate fi *eo ipso+ $eneratoare "e pre/u"icii, le$,tura "intre activitatea "efectuoas, a comitentului 8i rezultatul p,$u#itor fiin" "oar in"irect,, me"iat, "e fapta ilicit, a prepusului0 9r, activitatea comitentului, c)iar "eficitar,, nu are valoare cauzal,, at.ta timp c.t nu (n toate cazurile un prepus, atunci c.n" este nesuprave$)eat 8i necontrolat, s,v.r8e8te fapte ilicite, ceea ce (nseamn, c, r,spun"erea comitentului nu are nici o relevan-, "in punctul "e ve"ere al raportului "e cauzalitate"cci0 &e "e alt, parte, prepusul nu poate s, se prevaleze "e eventualele "eficien-e ale activit,-ii "e suprave$)ere, (n"rumare 8i control a comitentului, (n scopul /ustific,rii comportamentului s,u ilicit 8i al re"ucerii cuantumului "esp,$u#irilor avansate, "eoarece ar (nsemna ca acesta s,-8i (ntemeieze un "rept pe propria-i turpitu"ine or, "up, cum se cunoa8te, nim,nui nu-i este (n$,"uit s, tra$, foloase, invoc.n" propria sa vin, (nemo au"itur propriam turpitu"inem alle$ans)0 'in criticile"ccii formulate (mpotriva tezei $aran-iei su#iective rezult,, a8a"ar, c, aceasta nu este "ec.t un simplu artificiu /uri"ic, o fic-iune creat, (n scopul /ustific,rii r,spun"erii comitentului pentru fapta prepusului, "ar a c,rei ar$umentare, oric.t "e ela#orat,, nu-8i $,se8te suportul (n nici unul "in te!tele Co"ului civil care re$lementeaz, r,spun"erea civil, "elictual,0 40 9pinia autorilor0 'e aceea, (n ce ne prive8te, av.n" (n ve"ere aceste critici ale concep-iei su#iective, care constituie, cre"em, tot at.tea ar$umente (n favoarea concep-iei o#iective, (mp,rt,8im punctul "e ve"ere al sus-in,torilor acesteia "in urm, teze, privin" rolului "e $arant al comitentului pentru faptele ilicite s,v.r8ite "e prepusul s,u0 1ntr-a"ev,r, r,spun"erea comitentului pentru fapta prepusului, fiin" prin "efini-ie 8i re$lementare - (n fapt 8i (n "rept r,spun"ere pentru fapta altuia, pentru a c,rei an$a/are nu mai este necesar,, (n ce prive8te latura su#iectiv,, "ova"a culpei prepusului, , vinov,-ia comitentului nu tre#uie inventat, 8i /ustificat,, at.ta timp c.t le$ea (ns,8i, prin art0 1 : , C0 civ0, a consi"erat ca fiin" suficient, i"eea "e asumare "e c,tre comitent a unei o#li$a-ii "e $aran-ie pentru faptele ilicite 8i culpa#ile s,v.r8ite "e prepusul s,u0 &e "e alt, parte, calitatea "e comitent 8i, "eci, "e $arant pentru altul a unei persoane, e!ist, (n virtutea raportului "e su#or"onare, nu numai atunci c.n" aceasta (8i valorific, "reptul sau "e "irec-ie, suprave$)ere 8i control a prepusului, e!ercit.n" efectiv aceste atri#ute, ci 8i atunci c.n" - a8a cum am ar,tat -, el se afl, (n imposi#ilitatea o#iectiv, "e a le e!ercita, sau c.n" comitentul nu are "iscern,m.nt, (mpre/ur,ri care "emonstreaz, c,, (n mo" lo$ic, (ntre i"eea "e $aran-ie 8i i"eea "e vinov,-ie nu e!ist, nici o le$,tur,, aceasta "in urm, neput.n", "eci, constitui temeiul celei "int.i0 1n alt, or"ine "e i"ei, aprecim c,, /ustific.n" calitatea "e $arant a comitentului cu a/utorul i"eii "e culp,, teza $aran-iei su#iective nu face "ec.t s, se "ep,rteze, (n mo" artificial 8i f,r, a fi necesar, "e concep-ia Co"ului civil care, necon"i-ion.n" r,spun"erea comitentului "e vreo culp, a acestuia, a (n-eles s, o re$lementeze (n ca"rul r,spun"erii pentru fapta altuia, prev,zut, "e "ispozi-iile art0 1 : C0 civ00

A"er.n" la teza $aran-iei o#iective - ca fun"ament al r,spun"erii co mitentului pentru fapta prepusului suntem "e acor" cu acei autori "cciii care, (n ca"rul acestei teze, sus-in varianta potrivit c,reia $aran-ia sa /ustific, 8i se (ntemeiaz, pe principiul ec)it,-ii 8i nu pe i"eea "e risc "e activitate sau "e profit0 Astfel, a corela teoria $aran-iei cu teoria riscului, (nseamn, - a8a cum pe #un, "reptate s-a ar,tat (n "octrin,"cciv - a nu se mai putea e!plica 8i /ustifica "rep tul comitentului la o ac-iune (n re$res (mpotriva prepusului,
145

pentru recuperarea inte$ral, a sumelor avansate0 'e asemenea, teza $aran-iei o#iective, (ntemeiat, pe riscul "e activitate sau "e profit nu poate /ustifica r,spun"erea comitentului pentru prepus, (n cazurile (n care acesta "in urm, (i face un serviciu #enevol sau (n cazul prepu8ilor ocazionali "ccv0
Fa-, "e nea/unsurile tezei $aran-iei (ntemeiate pe riscul "e profit 8i activitate, consi"er,m, al,turi "e al-i autori, c, fun"amentarea /uri"ic, a r,spun"erii comitentului tre#uie f,cut, prin raportarea $aran-iei la principiul ec)it,-ii, *"eoarece fiecare om are "reptul la via-,, la inte$ritatea sa corporal,, a persoanelor care-i sunt apropiate 8i la inte$ritatea #unurilor care (i apar-in+"ccvi, cu at.t mai mult cu c.t, (n lipsa unui sistem "e asi$urare care s, treac, riscurile asupra colectivit,-ii, este normal ca *sarcina avans,rii "esp,$u#irilor 8i cea a suport,rii eventualei insolva#ilit,-i a prepu8ilor s,i s, revin, comitentului+ "ccvii0

&otrivit "ispozitiilor Noului Co" civil, art01 : C0civ0, r,spun"erea comitentilor pentru fapta prepusilor este una o#iectiv,, f,r, culp, ce se intemeiaza pe i"eea "e $aran ie 0 I"eea "e $aranie e!prim, o#li$aia comitentului "e a $aranta tuturor securitatea (n le$,tur, cu activitatea pe care o or$anizeaz, prin asocierea cu prepu ii i o con"uce (n interesul s,u "irect i in"irect, ime"iat sau me"iat0 Av.n" o#li$a ia "e $aran ie fa , "e ter i, comitentul ( i asum, implicit riscul sau pericolul p,$u#irii altora prin acea activitate, este ceea ce se num te riscul "e activitate, ca o variant, concret, a riscului social0 1spunderea comitentului +i are &undamentul +n garania obiectiv la care este obligat pentru riscul de activitate pe care +l induce +n societate. 1spunderea prepusului se &undamentea% pe culpa sa dovedit, urmrindu-se sanc ionarea lui pentru vinovia reinut +n sarcina sa. Aciunea (n re$res a comitentului va fi a"mis, numai atunci c.n" comitentul va putea face "ova"a vinov,iei sau culpei proprii a prepusului0 'ac, vinov,ia aparine (n e!clusivitate sau (n parte comitentului, actiunea (n re$res va fi respins, sau, "up, caz, se va a"mite numai propor ional cu vinov, ia prepusului (+n principiu, pentru jumtate din reparaia pltit de comitent victimei &aptei prejudiciabile, 0 (I' CONDIIILE R,)UNDERILE CO+ITENTULUI )ENTRU <A)TA )RE)U,ULUI 9' C!%di-ii ge%erale 1010 9pinia ma/oritar,0 &entru an$a/area r,spun"erii comitentului, (n literatura /uri"ic, 8i practica /u"iciar, e!ista opinia ma/oritar, potrivit c,reia, victima tre#uie s, fac, "ova"a e!isten-ei - (n raporturile sale cu prepusul - a tuturor con"i-iilor r,spun"erii civile "elictuale, 8i anume2 "a$ta ilicit4 a $re$u#ului= $rejudiciul #u"erit= ra$!rtul de cau alitate di%tre "a$ta $re$u#ului 5i $rejudiciu' &otrivit "ispozitiilor noului co" civil, "in mo"alitatea in care este re$lementat art 1 : C0civ, se "e"uce ipoteza potrivit careia pentru an$a/area raspun"erii comitentilor pentru fapta prepusilor, nu mai este nevoie "e vinovatia acestora "in urma0 &rin urmare pentru a ne afla in prezenta raspun"erii instituite "e art0 1 : C0civ, este necesara "ova"a e!istentei a trei "intre con"itiile $enerale, astfel cum sunt re$lementate "e art01 5: C0civ, respectiv fapta ilicita, pre/u"iciul, raportul "e cauzalitate "intre fapta ilicita si pre/u"iciu0 In raport "e aceasta solutie se "istin$e si caracterul principal sau accesoriu al raspun"erii comitentului0 In noua re$lementare, nu mai putem vor#i "e o raspun"ere accesorie a comitentilor, ce isi pro"uce efectele numai in masura in care sunt in"eplinite con"itiile raspun"erii prepusului pentru fapta proprie, ci v!rbi& de ! ra#$u%dere $ri%ci$ala3 i%de$e%de%ta de !rice cul$a #i aut!%!&a "ata de ra#$u%derea $re$u#ului 0 Astfel, victima are posi#ilitatea sa se in"repte numai impotriva comitentului, pentru recuperarea pre/u"iciului pro"us "e prepus0 'ova"a vinovatiei prepusului, este necesara "oar in ca"rul actiunii in re$res a comitentului impotriva prepusului0 In masura in care acesta a "epasit limitele sta#ilite prin functiile incre"intate, actiunea in re$res intro"usa "e comitent impotriva prepusului va fi a"misa0 Alaturi "e aceste con"itii $enerale este nevoie si "e in"eplinirea unor c!%di-ii #$eci"ice 0 9'B'E#te %ece#ar4 d!vada cul$ei' % vec;ea regle&e%tare, referitor la con"i-iile $enerale ale r,spun"erii comitentului, sin$ura "intre acestea care a suscitat "iscu-ii (n literatura /uri"ic, este cea relativ, la necesitatea "ove"irii culpei prepusului0
1n acest fel, (n "octrin, a fost e!primat, opinia"ccviii, ne(mp,rt,8it, "e practica /u"ec,toreasc, 8i "e ma/oritatea autorilor, c, pentru an$a/area r,spun"erii comitentului nu este necesar ca victima s, fac, "ova"a culpei prepusului, suficient, fiin" "ove"irea numai a celorlalte trei con"i-ii, respectiv, fapta ilicit,, pre/u"iciul 8i raportul "e cauzalitate "intre acestea0 10 0 Ar$umente (n favoarea acestei teorii0 &rincipalele ar$umente invocate "e sus-in,torii acestei opinii, su# imperiul vec)iului co" civil, sunt urm,toareledcci62 nici o "ispozi-ie le$al, nu preve"e con"i-ia culpei prepusului= (n situa-iile (n care victima nu poate "ove"i culpa prepusului s-ar a/un$e la e!onerarea "e r,spun"ere a comitentului, ceea ce ar fi in/ust= con"i-ionarea an$a/,rii r,spun"erii comitentului "e "ova"a e!isten-ei culpei prepusului ar "uce la imposi#ilitatea acestuia "in urm, ca, (n ca"rul ac-iunii (n re$res a comitentului, s, se apere f,c.n" "ova"a c, pre/u"iciul se "atoreaz, (n (ntre$ime culpei comitentului= cerin-a "ove"irii culpei prepusului, (n special (n cazul pre/u"iciilor corporale 8i materiale, ar fi contrar, orient,rii $enerale, a /urispru"en-ei, care a avut ca scop s, scuteasc, victima "e pro#a culpei= "ac, s-ar a"mite con"i-ia culpei, nu s-ar mai putea e!plica "e ce, totu8i, comitentul este o#li$at s, r,spun", pentru pre/u"iciul cauzat "e prepusul s,u minor, lipsit "e "iscern,m.nt sau pus su# inter"ic-ie= (n t,cerea le$ii nu poate fi /ustificat, "eose#irea ce se face (ntre r,spun"erea comitentului 8i celelalte "ou, cazuri "e r,spun"ere in"irect,, c.n" con"i-ia culpei se consi"er, unanim c, nu este necesar,0 1040 Com#aterea ar$umentelor0 1n com#aterea acestor ar$umente, (n literatura "e specialitate dcc6 #azat, pe vec)iul co" civil, s-a ar,tat, pe #un, "reptate c,, "e8i este a"ev,rat c, nici o "ispozi-ie le$al, nu preve"e con"i-ia culpei prepusului, acest lucru nici nu era necesar, "in moment ce r,spun"erea prepusului pentru fapta sa proprie se sta#ile8te potrivit re$ulilor "e "rept comun, prev,zute "e art0<<;-<<< C0civ0Comitentul, fiin" un $arant le$al al o#li$a-iei prepusului, va r,spun"e numai c.n" o#li$a-ia pe care o $aranteaz, este vala#il,0 A8a"ar, o#li$a-ia "e $aran-ie a r,spunz,torului in"irect (comitent) ia na8tere numai su# con"i-ia ca o $re8eal, s, se poat, re-ine (n sarcina r,spunz,torului "irect (prepus)0 146

1mpre/urarea c, autorul "irect ac-ioneaz, in"epen"ent 8i (n nume propriu sau ac-ioneaz, (n interesul 8i (n su#or"inea altuia, nu tre#uie s, "uc, la "iferen-ieri "e tratament /uri"ic, at.ta timp c.t, 8i (ntr-un caz 8i (n cel,lalt, r,spun"erea prepusului este fon"at, pe "ispozi-iile acelora8i te!te "e le$e, anume art0 <<;-<<< C0civ 'e asemenea, posi#ilitatea prepusului "e a paraliza "reptul comitentului la restituirea sumelor avansate cu titlu "e "esp,$u#iri, "ove"in", (n ca"rul ac-iunii "e re$res, culpa e!clusiv, a comitentului, nu poate constitui un ar$ument pentru an$a/area r,spun"erii f,r, culp, a prepusului0 Astfel, "ac, (n ac-iunea ini-ial,, (n"reptat, "e victim, (mpotriva comitentului sau (mpotriva acestuia 8i a prepusului, se va "ove"i culpa e!clusiv, a comitentului, rolul s,u "e $arant (nceteaz, ime"iat, nee!ist.n" r,spun"erea prepusului pe care s, fie $refat,0 1n aceea8i situa-ie, comitentul nu va mai r,spun"e, (n temeiul art01AAA alin0 C0civ, pentru fapta altuia, ci pentru propria sa fapt,, potrivit art0<<;-<<< C0civ 1n cazul (n care prepusul nici nu a participat la liti$iul "intre comitent 8i victim,, )ot,r.rea pronun-at, nu-i este opoza#il,, astfel c, el va putea pro#a, (n ca"rul ac-iunii (n re$res -, fapta ilicit, 8i culpa#il, e!clusiv, a comitentului, evit.n", (n acest mo", restituirea c,tre acesta a sumelor avansate victimei cu titlu "e "esp,$u#iri0 Nici ipoteza (n care prepusul nu avea "iscern,m.nt (n momentul s,v.r8irii faptei nu poate servi ca ar$ument, (n favoarea tezei care nea$, con"i-ia "ove"irii culpei acestuia, "eoarece, (n asemenea cazuri, lipsin" capacitatea "elictual, a f,ptuitorului, nu poate e!ista r,spun"erea autorului "irect, "ar nici comitentul nu va r,spun"e pentru el (n temeiul art0 <<;-<<< C0civ0, ci va r,spun"e pentru fapta sa proprie, conform art0 1AAA alin0 C0civ, culpa lui const.n" (n aceea c, s-a folosit "e serviciile unui iresponsa#il"cc!i0 7ot astfel, nu e!ist, nici o ra-iune c,, (n privin-a "aunelor corporale 8i materiale, victima s, fie scutit, "e pro#a culpei prepusului0 3e$iuitorul a urm,rit s, fereasc, victima "e pericolul insolva#ilit,-ii prepusului, nici"ecum s, o e!onereze "e sarcina "ove"irii culpei autorului fapte pre/u"icia#ile, ori s, fac, "istinc-ie "up, mo"ul cum cel c)emat (n /u"ecat, are sau nu calitatea "e prepus0 Numai (n privin-a lucrurilor ce le avem su# paz,, av.n"u-se (n ve"ere "ificultatea real, pe care victima ar (nt.mpina-o (n "ove"irea vreunei culpei, s-a instituit r,spun"erea a$ravat,, in"epen"ent "e vinov,-ia paznicului /uri"ic0 Cu privire la acest aspect, este "e precizat c,, nu pu-ine sunt cazurile c.n" prepusul cauzeaz, pre/u"iciul prin interme"iul unui lucru0 1n aceste situa-ii, r,spun"erea poate fi an$a/at, (n sarcina p,zitorului /uri"ic al lucrului, (n #aza art0 1AAA alin0 (1), teza final, C0 civ0 'e cele mai multe ori, paznicul /uri"ic al lucrului este comitentul care l-a "at prepusului s,u, pentru (n"eplinirea activit,-ilor (ncre"in-ate, caz (n care, (n ipoteza pro"ucerii "e pre/u"icii prin *fapta lucrului+, comitentul va r,spun"e, (n calitate "e paznic /uri"ic, (n temeiul art0 1AAA alin0 (1), teza final, C0 civ0partea final,, C0 civ0, f,r, a fi necesar, "ove"irea, "e c,tre victim,, a vreunei culpe, r,spun"erea pentru lucruri fiin" o r,spun"ere "irect, o#iectiv,0 'impotriv,, atunci c.n" prepusul s-a folosit, (n (n"eplinirea func-iei (ncre"in-ate "e comitent, "e un #un pe care (l are (n paza sa /uri"ic,, prepusul va r,spun"e pe temeiul art0 1AAA alin0 (1), teza final, C0 civ0f,r, a fi necesar, "ova"a culpei sale, iar comitentul va r,spun"e in"irect, (n #aza art0 1AAA alin0 C0civ"cc!ii0 'in cele ar,tate, rezult, fra$ilitatea ar$umentelor tezei, care nea$, necesitatea "ove"irii culpei prepusului, ca 8i con"i-ie esen-ial, pentru antrenarea r,spun"erii comitentului0 1050 Concluzie0 Criticile formulate mai sus, constituie tot at.tea ar$umente (n favoarea tezei potrivit c,reia, pentru an$a/area r,spun"erii comitentului, este necesar ca toate con"i-iile $enerale ale r,spun"erii prepusului, inclusiv vina acestuia, s, fie (ntrunite, cu at.t mai mult cu c.t, a8a cum am v,zut, r,spun"erea comitentului este instituit, ca o $aran-ie pentru o#li$a-i ile n,scute "in fapta ilicit, a prepusuluidcc6iii0

B' C!%di-ii #$eciale a. "re%entare 10 Enumerare0 &e l.n$, "ova"a con"i-iilor ar,tate mai sus, pentru an$a/area r,spun"erii comitentului (n temeiul art0 1 : C0 civ0 se mai cer (ntrunite "ou, con"i-ii speciale 8i anume 7 e6i#te%-a ra$!rtului de $re$u5e%ie 8i #4v8r5irea "a$tei ilicite 5i $rejudiciabile de c4tre $re$u# 0% cadrul "u%c-iil!r 0%credi%-ate de c!&ite%t' Ben-ion,m c, o#li$a-ia victimei "e a "ove"i e!isten-a celor "ou, con"i-ii speciale su#zist, numai atunci c.n" aceasta c)eam, (n /u"ecat, "oar pe comitent sau, (n acela8i timp, pe comitent 8i pe prepus0 'ac, victima va ac-iona (n /u"ecat, numai pe prepus, pentru an$a/area r,spun"erii acestuia este suficient, "ova"a e!isten-ei con"i-iilor $enerale "e "rept comun (art0 1 5: C0 civ0)0 b. 1aportul de prepuenie 10 7rimitere0 Av.n" (n ve"ere c, aceast, prim, con"i-ie special, - privin" e!isten-a raportului "e prepu8enie - a fost analizat, pe lar$ c.n" ne-am referit la "omeniul "e aplicare a art0 1 : C0 civ00dcc6iv facem trimitere la cele acolo ar,tate, f,r, s, mai relu,m aici aceste con"i-ii0 20 &recizare0 9 sin$ur, precizare, cu privire la aceast, con"i-ie, consi"er,m c, tre#uie f,cut, 8i anume c,, pentru e!isten-a r,spun"erii comitentului este necesar ca raportul "e prepu8enie s, e!iste (n momentul s,v.r8irii faptei pre/u"icia#ile "e c,tre prepus0 Ca atare, comitentul va continua s, r,spun", c)iar "ac, (n momentul intro"ucerii ac-iunii (n repara-ie "e c,tre victim,, autorul faptei ilicite a (ncetat a mai fi prepusul s,u0 c. 2v6rirea &aptei prejudiciabile de ctre prepus +n cadrul &unciilor +ncredinate de comitent. 10 &rezentare0 1n vec)ea re$lementare, "in e!aminarea (n-elesului acestei con"i-ii, a8a cum se "esprin"ea "in "ispozi-iile art01AAA alin0 C0 civ0 rezulta c, *func-ia (ncre"in-at,+ este acea (ns,rcinare "at, "e comitent spre e!ecutare prepusului, (n interesul s,u, su# "irecta suprave$)ere 8i controlul s,u, cu acceptarea "e c,tre prepus a su#or"on,rii (n realizarea ei0

14:

&rin urmare, numai c.n" fapta ilicit, 8i culpa#il, a prepusului a fost s,v.r8it, (n e!ecutarea func-iei pe care comitentul i-a (ncre"in-at-o, acesta "in urm, va fi instituit responsa#il, fiin"c, fapta a fost s,v.r8it, (n contul s,u 8i (n limitele trasate "e el0 In noua re$lementare comitentul este o#li$at sa repare pre/u"iciul cauzat "e prepusii sai, ori "e cate ori fapta savarsita "e acestia are le$atura cu atri#utiile sau cu scopul functiilor incre"intate0 &rin urmare Noul Co" Civil nu mai permite o interpretare e!tinsa a notiunii "e functie incre"intata0 In raport "e cele mai sus mentinonate, comitentul este cel care incre"inteaza anumite functii, iar prepusul este cel caruia i-au fost incre"intate functiile respective0In analiza acestei con"itii, tre#uie sa ne raportam si la "ispozitiile alin0 al art01 : C0civ, respectiv situatia in care
comitentul este e!onerat "e raspun"erea instaurata in sarcina sa 2 D comitentul nu raspun"e "aca "ove"este ca victima cunostea sa, "upa impre/urari, putea sa cunoasca, la "ata savarsirii faptei pre/u"icia#ile, ca prepusul a actionat fara nicio le$atura cu atri#utiile sau scopul functiilor incre"intate+0 Astfel, in"eplinirea acestei con"itii speciale o re$asim ori "e cate ori fapta savarsita "e prepusi are le$atura cu atri#utiile sau cu scopul functiilor incre"intate0 Comitentul va raspun"e in temeiul art01 : C0civ, "aca prepusul a respectat limitele functiei incre"intate, "ar si in situatia in care prepusul a "epasit aceste limite, insa fapta are le$atura cu atri#utiile sau cu scopul functiilor incre"intate0 Aceasta le$atura poate sa fie "e timp, loc sau mi/loace folosite0 Intro"ucerea alineatului al art01 : C,civ, face posi#ila "elimitarea situatiilor in care comitentul este e!onerat "e raspun"ere0 &rin urmare, "aca victima are convin$erea ferma ca prepusul a actionat in limitele functiei incre"intata si su# suprave$)erea comitentului, raspun"erea acestuia "in urma va fi an$a/ata in temeiul "ispozitiilor art01 : 0C0civ0 In masura in care, comitentul "ove"este ca victima cunostea sau in functie "e impre/urari putea sa cunoasca, la "ata savarsirii faptei pre/u"icia#ile, ca prepusul a actionat fara nici o le$atura cu atri#utiile sau scopul functiilor incre"intate, comitentul va fi e!onerat "e raspun"ere0 In situatiile enumerate mai sus, sarcina pro#ei revine comitentului0 20 'iversitate "e interpret,ri0 Con"i-ia ca fapta pre/u"icia#il, s, fi fost s,v.r8it, "e c,tre prepus *(n func-iile (ncre"in-ate+ a $enerat (n practica /u"ec,toreasc, 8i (n "octrin, o "iversitate "e interpret,ri, (ncep.n" cu o interpretare restrictiv,, potrivit c,reia r,spun"erea comitentului tre#uie an$a/at, numai "ac, fapta ilicit, s-a (nscris (n limitele func-iei (ncre"in-ate 8i a/un$.n"u-se p.n, la o interpretare e!tensiv,, potrivit c,reia r,spun"erea comitentului urmeaz, a fi an$a/at, 8i (n situa-iile (n care prepusul, a#uz.n" "e func-ia (ncre"in-at,, a "ep,8it limitele acesteia, func-ia constituin" numai un simplu *prile/+, *o simpl, ocazie+ care a "at prepusului posi#ilitatea s,v.r8irii faptei ilicite cauzatoare "e pre/u"icii, numai astfel put.n"u-se asi$ura o mai #un, protec-ie a intereselor victimeidcc6v0 0 Interpretare restrictiv,0 Astfel, ".n"u-se eficien-, teoriei interpret,rii restrictive a con"i-iei s,v.r8irii faptei *(n func-iile (ncre"in-ate+, (n practica /u"ec,toreasc, su# imperiul vec)iului co" civil, s-a re-inut, "e e!emplu, c, (ntreprin"erea a$ricol, nu r,spun"e "ac, paznicul, "in propria sa ini-iativ,, f,r, cuno8tin-a con"ucerii unit,-ii, a intrat (n serviciul "e paz, cu propria sa arm, "e v.n,toare, pe care a utilizat-o, "e8i nu avea nici o a#ilitare (n acest sens, tr,$.n" asupra victimei pe care a r,nit-o *situ.n"u-se (n aceast, privin-, (n afara (n"atoririlor sale "e serviciu+dcc6vi0 A8a"ar, (n interpretarea restrictiv, a acestei con"i-ii, "ac, prepusul a s,v.r8it o fapt, pre/u"icia#il,, ac-ion.n" (n propriul s,u interes ori cu prile/ul "esf,8ur,rii unei activit,-i care nu e (nca"reaz, (n func-ia ce i s-a (ncre "in-at, prin "ep,8irea atri#u-iilor conferite, prin "eviere "e la acestea sau printr-o e!ercitare a#uziv,, r,spun"erea comitentului, (n temeiul art0 1AAA alin0 C0 civ0, nu mai putea fi an$a/at,0 40 Interpretare e!tensiv,0 7ot astfel, interpretarea restrictiv, a con"i-iei privin" s,v.r8irea faptei (n *func-iile (ncre"in-ate+ "uc.n" la o restr.n$ere e!cesiv, a "omeniului "e aplicare a "ispozi-iilor art0 1AAA alin0 C0civ00, a fost (nlocuit, (n practica /u"ec,toreasc, cu interpretarea e!tensiv,0 Astfel, printr-o "ecizie "e (n"rumare"cc!vii, 7ri#unalul Suprem, a confirmat interpretarea e!tensiv, a no-iunii "e *func-ie (ncre"in-at,+, ar,t.n" c, *con"uc,torii "e autove)icule care sunt an$a/a-i ai unit,-ilor o#8te8ti sunt o#li$a-i s, foloseasc, ve)iculele (ncre"in-ate lor, cu respectarea preve"erilor actelor normative, care re$lementeaz, mo"ul (n care tre#uie s,-8i e!ercite atri#u-iile "e serviciu0 Nerespectarea acestor o#li$a-ii 8i folosirea a#uziv, a autove)iculelor, ca "e e!emplu, scoaterea lor "in unit,-i f,r, apro#area celor (n "rept, folosirea acestora (n interes personal, a#aterea "e la ruta normal, cu prile/ul unei "eplas,ri (n interes "e serviciu, f,cut, (n interese proprii, constituie (nc,lc,ri ale (n"atoririlor "e serviciu "e natura acelora la care se refer, te!tele "in Co"ul penal care (ncrimineaz, infrac-iunea "e a#uz (n serviciu+0 'e asemenea, referitor la pre/u"iciul cauzat cu ocazia s,v.r8irii acestui a#uz, instan-a suprem, a statuat c, *an$a/atul vinovat va fi -inut s,-l repare inte$ral+, potrivit preve"erilor "in Co"ul penal, care re$lementeaz, r,spun"erea civil, pentru pa$u#ele pro"use prin infrac-iuni 8i (n #aza art <<;-<<< Cciv00 1n situa-ia (n care este p,$u#it un ter-, unitatea al c,rui an$a/at este con"uc,torul auto va urma s, r,spun", ((n calitate "e comitent - n0n0) (n #aza art0 1AAA alin0 C0 civ, *pa$u#a fiin" pro"us, "e un func-ionar (n ca"rul e!ercit,rii func-iei (ncre"in-ate, "eci (n calitate "e prepus al unit,-ii+0 Se mai men-ioneaz, c, *8oferul an$a/at (c,ruia unitatea i-a (ncre"in-at autove)iculul spre p,strare 8i folosire, asi$ur.n"u-i un permanent acces sau, c)iar ".n"u-i-l (n suprave$)ere e!clusiv, pentru o perioa",), nu poate fi consi"erat "rept un particular atunci c.n" folose8te autove)iculul incorect, a#uziv "in punct "e ve"ere al normelor interne "e serviciu, el r,m.n.n" (n ca"rul (n"eplinirii func-iei sale "e 8ofer, (n care a fost an$a/at la unitate+ "cc!viii0 7ot astfel, f,c.n" aplicarea interpret,rii e!tensive a no-iunii "e *func-ie (ncre"in-at,+, (ntr-o alt, spe-,"cc!i!, instan-a suprem, a sta#ilit2 *&ronun-.n" e!onerarea comitentului "e plat,, (n soli"ar cu inculpatul, a "esp,$u#irilor p,r-ii civile, instan-a "e fon" a re-inut c, acesta a comis acci"entul "e circula-ie, sol"at cu moartea victimei, (n afara orelor "e pro$ram 8i f,r, a fi e!ecutat curse or"onate "e con"ucerea unit,-ii+0 Solu-ia este $re8it,, (n cauz, fiin" (ntrunite cele "ou, con"i-ii specifice prev,zute "e te!tul "e le$e men-ionat F art0 1AAA alin0 C0 civ0,,0G pentru an$a/area r,spun"erii comitentului, prima fiin" e!isten-a raportului "e prepu8enie 8i a "oua c, prepusul s, fi s,v.r8it fapta (n func-iile ce i-au fost (ncre"in-ate0

14;

Cu privire la aceasta "in urm,, instan-a nu a avut (n ve"ere c, r,spun"erea comitentului este, "eopotriv,, an$a/at, at.t c.n" prepusul 8i-a "esf,8urat activitatea (n limitele sale "e serviciu, c.t 8i atunci c.n" el 8i-a "ep,8it acele sarcini, c)iar f,r, apro#area comitentului (s0n0)000+ 'e asemenea, continu.n" aceast, orientare a /urispru"en-ei - (n sensul unei interpret,ri e!tensive a con"i-iei privin" s,v.r8irea "e c,tre prepus a faptei ilicite (n *func-iile (ncre"in-ate+ - (ntr-o solu-ie mai recent, "cc!! -s-a ar,tat c, *unitatea comercial, al c,rui prepus era inculpatul nu poate fi e!onerat, "e plata "esp,$u#irilor civile, soli"ar cu acesta, (n #aza art0 1AAA alin0 C0 civ0, pe motiv c, fapta s-a s,v.r8it (ntr-o zi nelucr,toare, "eoarece r,spun"erea comitentului pentru prepusul s,u opereaz, (n toat, perioa"a cuprins, (ntre "ata an$a/,rii 8i "ata (ncet,rii contractului "e munc,, pe perioa"a (n care cel "int.i tre#uie s, suprave$)eze activitatea celui "e-al "oilea, iar prepusul este o#li$at s, conserve #unurile ce i-au fost "ate (n "otare (n ve"erea e!ercit,rii atri#u-iilor "e serviciu+0 1n e!emplele pe care le-am "at mai sus, este lesne "e o#servat "u#la calitate pe care unit,-ile an$a/atoare o au2 calitatea "e comitent (n raporturile cu prepusul, "ar 8i calitatea "e paznic /uri"ic al lucrurilor "ate (n "otarea prepusului, (n ve"erea e!ercit,rii atri#u-iilor "e serviciu0 50 Interferen-a a "ou, temeiuri0 A8a"ar, (n aceste situa-ii se interferau "ou, temeiuri ale r,spun"erii 8i anume, r,spun"erea comitentului prev,zut, "e art0 1AAA alin C0 civ00 cu r,spun"erea paznicului /uri"ic al lucrului pentru pre/u"iciul cauzat "e acesta, prev,zut, "e art0 1AAA a alin0 (1) C0 civ0 'in unirea 8i confun"area acestor temeiuri, (n practica /u"ec,toreasc, s-a a/uns, a8a cum rezult, 8i "in solu-iile mai sus citate, ca r,spun"erea comitentului s, a#soar#, r,spun"erea pentru lucruri, consacr.n"u-se solu-ia ca, pentru fapta evi"ent a#uziv, a 8oferului s, se instituie o r,spun"ere a comitentului, (ntemeiat, pe art0 1AAA alin0 C0 civ0 'ac, su# acest aspect, practic, aceste solu-ii au meritul "e a "a satisfac-ie intereselor victimei, acoperin"u-i pre/u"iciul, este "e o#servat c,, (n plan teoretic, a8a cum pe #un, "reptate s-a ar,tat (n literatura "e specia litate"cc!!i2 prin confun"area celor "ou, temeiuri - art0 1AAA alin0 C0 civ0 8i art0 1AAA alin0 (1) C0 civ0 - s-a a/uns la o anumit, "eformare a sensului r,spun"erii comitentului pentru faptele prepusului, prin e!tin"erea e!cesiv, a acesteia0 60 Circumscriere 8i criterii "e "eterminare0 1n vec)ea "octrin,, consi"er.n"u-se c, aceast, interpretare e!tensiv, a no-iunii "e *func-ie (ncre"in-at,+ este "e natur, s, "uc, la o e!tin"ere nelimitat, a r,spun"erii comitentului, (n literatura "e specialitate au fost propuse "iferite cate$orii "e "eterminare a unor limite ra-ionale (n care o#li$a-ia "e $aran-ie a comitentului s, fie circumscris,0 Astfel s-a ar,tat c, r,spun"erea comitentului tre#uie s, fie an$a/at, (n toate cazurile (n care s,v.r8irea faptei ilicite *nu ar fi fost cu putin-, "ac, nu s-ar fi (ncre"in-at prepusului func-ia respectiv, (s0n0), fiin" "eci f,r, (nsemn,tate (mpre/urarea c, faptele p,$u#itoare nu corespun" e!erci-iului normal al func-iei, ci constituie un e!erci-iu a#uziv al ei+"cc!!ii0 1n consi"erarea acestui criteriu, practica /u"iciar, a statuat c,, *ac-iunile inculpa-ilor, an$a/a-i ai Binisterului "e Interne, "e a p,trun"e f,r, man"at "e perc)ezi-ie (n locuin-a p,r-ii civile 8i "e a-8i (nsu8i "e aici o important, sum, "e #ani 8i alte valori, "e8i a#uziv, (s0n0), se consi"er, c, a avut loc (n e!ercitarea atri#u-iilor "e serviciu 8i "e aceea, pe plan civil, atra$ r,spun"erea comitentului, (n #aza art0 1AAA alin0 C0 civ0 +"cc!!iii0 'e asemenea, s-a ar,tat c, *tre#uie s, e!iste (ntre e!erci-iul func-iunii 8i fapta p,$u#itoare o le$,tur, "e cauzalitate sau, cel pu-in, "e cone!itate (s0n0), astfel (nc.t, func-ia s, fi procurat instrumentul faptei ilicite - ma8ina, va$onul, avionul - sau prile/ul (s0n0) care a (nlesnit s,v.r8irea faptei ilicite, cum ar fi, spre pil", - (n cazuri, "esi$ur, cu totul rare - o #,taie survenit, la locul "e munc,, fie c)iar (n timpul unui repaus+"cc!!iv0 Astfel, ".n"u-se eficien-, acestui criteriu, (ntr-o spe-,, o (ntreprin"ere a fost o#li$at, s, r,spun",, (n calitate "e comitent, al,turi "e o persoan, (nca"rat, (n munc, 8i care la terminarea sc)im#ului, afl.n"u-se (n vestiar, voin" s, fac, o $lum,, a (ncercat s, se urce pe unul "in "ulapurile metalice aflate (n (nc,pere, (ncercare ce a provocat c,"erea "ulapului 8i r,nirea unui cole$ "e munc,, aflat (n apropiere0 Instan-a a re-inut c, *(n spe-,, inculpatul (000) a s,v.r8it fapta (n incinta unit,-ii, cu "ulapul acesteia 8i cu prile/ul pre$,tirii pentru a pleca "e la locul "e munc,, respectiv (n timp ce se (m#r,ca (n vestiarul unit,-ii, "eci (n momentul c.n" calitatea "e comitent a (ntreprin"erii 8i cea "e prepus a sus-numitului nu (ncetaser, s, e!iste+ "cc!!v0 Criteriile amintite sunt corelate, uneori, cu timpul pro"ucerii faptei ilicite, fiin" necesar ca aceast, fapt, s, se fi pro"us, "e re$ul, - cu e!cep-ia cazului c.n" func-ia a procurat prepusului instrumentul faptei ilicite - (n timpul serviciului "cc!!vi0 Aceste criterii, "e8i corecte, "atorit, $ra"ului ri"icat "e $eneralizare (n care au fost formulate, nu au reu8it, totu8i, s, plaseze r,spun"erea comitentului (n ca"rul unor limite rezona#ile, a/un$.n"u-se, "e cele mai multe ori, s, se i"entifice cerin-a ca fapta ilicit, s, fi fost s,v.r8it, *(n func-iile (ncre"in-ate+, cu simpla (mpre/urare c, fapta a fost s,v.r8it, *cu ocazia+, *cu prile/ul+ e!ercit,rii func-iei0 Fa-, "e nea/unsurile interpret,rii e!tensive, concretizate (n practic, prin ten"in-a e!tin"erii, f,r, limite a r,spun"erii comitentului, precum 8i fa-, "e ineficien-a criteriilor "e limitare a acestei ten"in-e, (n literatura "e specia litate"cc!!vii au fost propuse urm,toarele principii2 - comitentul va r,spun"e pentru tot ceea ce prepusul s,v.r8e8te (n ca"rul normal al func-iei, c.n" a lucrat pentru comitent, (n limitele scopului (n ve"erea c,ruia i-au fost conferite func-iile= - comitentul va r,spun"e, "e asemenea, 8i pentru pre/u"iciul cauzat "e prepus, prin "ep,8irea func-iei 8i c)iar prin e!erci-iul a#uziv al acestuia, *cu con"i-ia ca (ntre acest e!erci-iu 8i func-ie, s, e!iste, "ac, nu o le$,tur, "e cauzalitate, cel pu-in o corela-ie necesar,, iar fapta ilicit, s, fi fost s,v.r8it, (n interesul comitentului sau s, e!iste cel pu-in aparen-a c, ea este s,v.r8it, (n interesul comitentului+"cc!!viii0 3e$,tura (ntre func-ia (ncre"in-at, 8i fapta pre/u"icia#il, a prepusului poate fi "e timp, "e loc sau "e mi/loace folosite0 Astfel, le$,tura "e timp se refer, la faptul c, r,spun"erea comitentului va fi an$a/at,, "ac, fapta pre/u"icia#il, a fost s,v.r8it, "e prepus (n timpul serviciului (zilei "e munc,), inclusiv (n timpul orelor suplimentare, (n timpul serviciului pe unitate, al (ntreruperilor sau suspen",rii lucrului, c,ci acestea sunt inerente timpului "e munc, 8i formeaz, cu el un tot $lo#al0 1n asemenea situa-ii, le$,tura "e timp era at.t "e evi"ent,, (nc.t ne $,sim (n prezen-a unei prezum-ii relative "e le$,tur, "intre fapt, 8i pre/u"iciu"cc!!i!0 %aportul "e loc se refer, la faptul c, r,spun"erea comitentului va fi an$a/at, pentru pre/u"iciile cauzate "e prepus, prin s,v.r8irea unei fapte ilicite la locul s,u "e munc,, a"ic, acolo un"e el (8i e!ercit, atri#u-iile "e serviciu0 14<

3a r.n"ul s,u, le$,tura "e mi/loace "intre func-ie 8i fapt,, const, (n pro"ucerea "e pre/u"icii "e c,tre prepus, prin folosirea mi/loacelor pe care comitentul i le-a pus la "ispozi-ie (autove)icule, instrumente, aparate etc0), c)iar "ac, ele sunt folosite "e prepus (n afara locului 8i a timpului "e munc,0 1ntre fapta p,$u#itoare 8i e!erci-iul func-iei tre#uie s, e!iste tot"eauna o le$,tur, "e cauzalitate sau, cel pu-in, "e cone!itate, astfel (nc.t func-ia s, fi procurat instrumentul faptei ilicite sau m,car prile/ul care a (nlesnit s,v.r8irea faptei"cc!!!0 'ac, victima a cunoscut, (ns,, c, prepusul a s,v.r8it fapta cu "ep,8irea limitelor func-iei sale sau printr-un e!erci-iu a#uziv, ori c, a ac-ionat (n interes propriu, comitentul nu va fi o#li$at s, r,spun","cc!!!i0 :0 &unct "e ve"ere0 1n ceea ce ne prive8te, su# imperiul vec)ii "octrine am apreciat ca /ust, interpretarea e!tensiv, a con"i-iei privin" s,v.r8irea faptei "e c,tre prepus (n *func-iile (ncre"in-ate+, cu at.t mai mult cu c.t, astfel, se asi$ur,, (n mai mare m,sur,, protec-ia victimei pre/u"iciului, (ns, aceast, interpretare e!tensiv, tre#uie f,cut, (n anumite limite normale 8i ra-ionale, limite "eterminate prin aplicarea constant, la spe-, a principiilor ar,tate mai sus0 Consi"er,m c, o interpretare restrictiv, a no-iunii "e *func-ie (ncre"in-at,+ ar restr.n$e, a8a cum am ar,tat, (n mo" ne/ustificat "omeniul "e aplicare a art0 1AAA alin0 C0 civ00 Curtea Suprem, "e Justi-ie, f,c.n" aplicarea principiilor enun-ate mai sus, cu privire la "efinirea con"i-iei "e fapt, s,v.r8it, (n *func-iile (ncre"in-ate+, (ntr-o spe-, (n care inculpatul - salariat la o re$ie autonom, - 8i-a ucis, (n timpul unei alterca-ii la locul "e munc, un cole$ prin aplicarea unei lovituri "e cu-it (n a#"omen, a "ecis c, *cererea p,r-ii civile, so-ia "efunctului, ca la plata "esp,$u#irilor s, fie o#li$at, 8i re$ia autonom, comitent, este ne(ntemeiat,, "eoarece fapta s,v.r8it, "e inculpat nu are nici o le$,tur, cu func-ia (ncre"in-at,+ "cc!!!ii (s0n0)0

(II' E<ECTELE R,)UNDERII CO+ITENTULUI 10 Efectele r,spun"erii comitentului (n raporturile cu victima a. Obligarea comitentului de a repara prejudiciul cau%at victimei de ctre prepus 10 Ale$ere0 %e$lementarea prin "ispozi-iile art0 1 : C0 civ0 a r,spun"erii comitentului pentru fapta prepusului ", victimei posi#ilitatea "e a se a"resa pentru recuperarea (ntre$ului pre/u"iciu, la ale$ere, fie comi tentului, fie comitentului 8i prepusului "eo"at,, ori succesiv, fie numai prepusului, (n acest "in urm, caz pentru an$a/area r,spun"erii fiin" suficient,, a8a cum am ar,tat, "ova"a con"i-iilor "e "rept comun (art0 1 5: C0 civ0) nu 8i a con"i-iilor speciale art0 1 : C0 civ0 &repusul 8i comitentul r,spun", a8a"ar, pe temeiuri "iferite2 primul pentru fapta proprie, cel "e-al "oilea pentru fapta altuia, (n virtutea o#li$a-iei le$ale "e $aran-ie pe care o are fa-, "e victim,0
20 &ractica /u"ec,toreasc,0 &ractica /u"ec,toreasc,dcc666iii a enun-at principiul $aran-iei le$ale a comitentului, statu.n" c, acela r,spun"e *(n locul+ celor vinova-i "e cauzarea pre/u"iciului 8i *pentru+, iar nu *al,turi+ "e ace8tia0 0 'octrina0 A8a fiin", (n literatura "e specialitate s-a pus (ntre#area2 care este natura /uri"ic, a o#li$a-iei comune a comitentului 8i a prepusului, "e a repara inte$ral pre/u"iciul victimei, "at fiin" "reptul comitentului recunoscut (n unanimitate "e "octrin, 8i /urispru"en-,, "e a cere prepusului, ulterior avans,rii "esp,$u#irilor c,tre victim,, restituirea inte$ral, a acestora? Avan" in ve"ere mo"ificarile a"use articolului 1 : "e Noul Co" Civil precum si instituirea prin art0 1 ;2 C0civ a unei raspun"eri soli"are in sracina persoanelor vinovate "e savarsirea unei fapte pre/u"icia#ile , art01 ;2 si urm0, S Cei care raspun" pentru o fapta pre/u"icia#ila sunt tinuti soli"ar la reparatie fata "e cel pre/u"iciat T, nu mai putem afirma ca ne aflam in prezenta unei o#li$atii in soli"um, in momentul in care comitentul formuleaza o actiune in re$res impotriva prepusului0 'e asemenea "ispozitiile art01 ;4 "in noul co" civil preva" ipoteza intro"ucerii unei actiuni in re$res, cu e!ceptia cazului in care se "ove"este ca persoana impotriva careia se intro"uce actiunea in re$res, nu este raspunzator pentru pre/u"iciul cauzat0 &rin urmare, in masura in care comitentul nu poate face "ova"a vinovatiei prepusului in savarsirea faptei pre/u"icia#ile, actiunea in re$res in"reptata impotriva acestuia va fi respinsa0 40 9pinii0 In vec)ea re$lementare intr-o opiniedcc666iv, s-a sus-inut c, o#li$a-ia (n "iscu-ie ar fi una soli"ar, (ntre comitent 8i prepus, (n acest sens fiin" invocate "ispozi-iile art0 1AA C0 civ0 potrivit c,rora *c.n" "elictul sau Huasi-"elictul este imputa#il mai multor persoane, aceste persoane sunt -inute soli"ar pentru "esp,$u#ire+0 1n ar$umentarea acestei opinii, s-a mai ar,tat c, elementul $enerator al acestei soli"arit,-i este fapta ilicit, a prepusului, care antreneaz, (ntre$ul sistem al r,spun"erii pun.n" (n mi8care, "eopotriv,, aplicarea art0 <<;-<<< C0civ, c.t 8i art0 art0 1AAA alin0 C0 civ00 8i, ca atare, cele "ou, r,spun"eri nu ar avea ori$ini "iferite0 Aceast, opinie, a fost 8i este (mp,rt,8it, "e practica /u"ec,toreasc, "cc!!!v, (n ma/oritatea solu-iilor pronun-ate0 1ntr-o alt, opinie"cc!!!vi, nea$reat, "e /urispru"en-,, s-a sus-inut c,, (ntre comitent 8i prepus, nu poate lua na8tere o o#li$a-ie soli"ar,, ci o o#li$a-ie *in soli"um+, ar,t.n"u-se, (n acest sens, c, prepusul 8i comitentul au calit,-i "iferite 8i anume2 autor al faptei pre/u"icia#ile, respectiv $arant al pl,-ii "esp,$u#irilor c,tre victim,0 Am#ii, au (ns,, aceea8i o#li$a-ie, const.n" (n repararea inte$ral, a pa$u#ei0 Ca atare, ei nu r,spun" (n calitate "e co"e#itori soli"ari, (n temeiul art0 1AAA alin0 C0 civ00, "eoarece nu au cauzat pre/u"iciul (mpreun,0 'up, cum s-a ar,tat, (n cazul r,spun"erii comitentului, le$ea nu preve"e e!pres c, o#li$a-ia sa este soli"ar, cu a prepusului0 9r, "up, cum se 8tie, soli"aritatea pasiv, poate rezulta numai "in le$e 8i "in conven-ie (art0 1A41 C0 civ0)0 'e aceea, s-a spus c, r,spun"erea comitentului const,, (ntr-o o#li$a-ie *in soli"um+, care f,r, a fi soli"ar,, se concretizeaz, totu8i prin o#li$area la plata "atoriei (n (ntre$ime "e c,tre "oi "e#itori0 1n ceea ce ne prive8te, pentru consi"erentele pe care le vom e!pune (n continuare, ne al,tur,m acestei "in urm, opinii0 1ntr-a"ev,r, o#li$a-ia *in soli"um+, analizat, su# aspect pasiv, relev, e!isten-a unei pluralit,-i "e le$,turi, fiecare "atorie av.n" o ori$ine 8i o via-, proprie, iar su# aspect activ se prezint, ca o unitate "e o#li$a-ie0 A8a se face c,, (n ca"rul o#li$a-iei *in soli"um+, "e#itorii nu se reprezint, unii pe al-ii, fapt pentru care efectele secun"are ale soli"arit,-ii (#azate pe i"eea "e reprezentare) nu se pro"uc ceea ce (nseamn, c, actele "e (ntrerupere a prescrip-iei, efectuate fa-, "e un "e#itor, nu vor pro"uce efecte 8i fa-, "e ceilal-i co"e#itori0 15A

'e asemenea, (n ca"rul soli"arit,-ii, potrivit art0 1A52 8i art0 1A5 C0 civ0, "up, plata "atoriei "e c,tre "e#itorul soli"ar, o#li$a-ia "evine "ivizi#il,, "e#itorul pl,titor neput.n" cere "e la ceilal-i co"e#itori "ec.t partea fiec,ruia0 9r, la o#li$a-ia *in soli"um+ nu are loc o "ivizare a "atoriei, "eoarece fiecare este o#li$at pentru toat, "atoria= ca atare, re$resul "e#itorului nu va avea loc (n #aza art0 1A5 C0 civ0 privin" soli"aritatea pasiv,, ci (n temeiul "ispozi-iilor art0 11A; pct0 C0civ, care re$lementeaz, su#ro$area "e plin "rept a aceluia care, fiin" o#li$at cu al-ii, face plata"cc!!!vii0 Analiz.n" raporturile "intre comitent 8i prepus, se poate o#serva cu u8urin-, c,, (n ca"rul acestora, se re$,sesc toate particularit,-ile o#li$a-iei *in soli"um+, mai sus prezentate0 Astfel, "up, cum se 8tie, soli"aritatea este o e!cep-ie "e la re$ula "ivizi#ilit,-ii o#li$a-iilor "intre cre"itori 8i "e#itori0 Co"ul civil instituie acest principiu, "eclar.n" c,, (n afara conven-iilor p,r-ilor, soli"aritatea nu poate s,-8i $,seasc, izvorul "ec.t (n le$e (art0 1A41 C0 civ0)0 Fa-, "e preve"erile le$ale amintite, rezult, c, nu este posi#il ca, (n afara unei "ispozi-ii e!prese a le$ii, /urispru"en-a s, "eclare o o#li$a-ie ca fiin" soli"ar, numai pentru motivul c, acestea ar avea unele asem,n,ri cu o#li$a-ia soli"ar,0 Ar$umentul potrivit c,ruia "ispozi-ia le$al, e!pres,, care (n"rept,-e8te calificarea ca "rept soli"ar, a o#li$a-iei comune a comitentului 8i prepusului, ar e!ista 8i c, aceast, "ispozi-ie ar fi prev,zut, "e art0 1AAA alin0 C0 civ0 este ne(ntemeiat0 &otrivit acestei "ispozi-ii *c.n" "elictul sau Huasi-"elictul este imputa#il mai multor persoane, aceste persoane sunt -inute soli"ar pentru "esp,$u#iri+ (s0n0)0 A8a"ar, "ispozi-iile art0 1AA C0 civ0, fun"amenteaz, soli"aritatea autorilor faptei ilicite pe i"eea "e culp,, or, a8a cum am ar,tat"cc!!!viii, r,spun"erea comitentului este o r,spun"ere o#iectiv,, f,r, culp,, #azat, pe i"eea "e $aran-ie0 'e asemenea, pentru ca soli"aritatea prev,zut, "e "ispozi-iile art0 1AA C0 civ0, s, poat, func-iona *tre#uie ca pa$u#a s, rezulte "in unul 8i acela8i fapt s,v.r8it "e mai multe persoane, c,ci, "ac, ar rezulta "in mai multe fapte "eose#ite, fiecare va r,spun"e numai pentru fapta sa+"cc!!!i!0 9r, r,spun"erea comitentului 8i a prepusului "eriv, "in "ou, o#li$a-ii "istincte, in"epen"ente una "e alta2 r,spun"erea comitentului izvor,8te "in o#li$a-ia "e $aran-ie pe care le$ea Fart0 1AAA alin0 C0 civ o instituie (n sarcina sa, iar r,spun"erea prepusului este concretizat, (n o#li$a-ia "e reparare a pre/u"iciului cauzat prin fapta proprie, (n mo" "irect, victimei0 Cu privire la r,spun"erea persoanei responsa#ile civilmente, (n literatura /uri"ic, "cc!l s-a ar,tat c, ea este *o r,spun"ere in soli"um, "eoarece at.t inculpatul, c.t 8i persoana responsa#ila civilmente r,spun" (n temeiul a "ou, o#li$a-ii in"epen"ente, "ator.n" repara-iune inte$ral, victimei, care poate reclama oric,ruia "intre ei, iar r,spun"erea comitentului - parte responsa#il, civilmente - este a!at, pe i"eea "e $aran-ie, iar nu "e culp,, fie ea 8i prezumat,+0 @n alt ar$ument pentru care a"er,m la teza care sus-ine caracterul in soli"um al o#li$a-iei comune a comitentului 8i prepusului se refer, la faptul c, (n cazul acesto