Sunteți pe pagina 1din 7

Caracteristicile stresului Orice tip de stres apare pe fondul adaptrii permanente a organismului la mediu cnd se poate produce un dezechilibru

marcant ntre solicitrile mediului i posibilitile de rspuns reale ale individului. Adaptarea presupune pstrarea integritii organismului care este n permanen ameninat de agenii stresori de toate tipurile. n plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic cu mediul. Stresul apare n momentul cnd acest echilibru al adaptrii se perturb. Aceast perturbare este reversibil. Stresul reprezint, dup Landy, un dezechilibru intens perceput subiectiv de ctre individ ntre cerinele organismului i ale mediului i posibilitile de rspuns individuale. n funcie de natura agentului stresor, stresul poate fi psihic, fizic, chimic i biologic. n funcie de numrul persoanelor afectate, stresul poate fi individual sau colectiv. Stresul psihic Paul Frasse definete stresul psihic ca totalitatea conflictelor personale sau sociale ale individului care nu-i gsesc soluia pe moment. Mihai Golu definete stresul psihic ca stare de tensiune, ncordare sau disconfort, determinat de ageni afectogeni cu semnificaie negativ, stare de frustrare (reprimare) a unor trebuine, dorine sau aspiraii. Stresul psihic are un dublu caracter: primar i secundar. Caracterul primar vorbete despre stres ca rezultat al unei agresiuni recepionat direct n plan psihic. Caracterul secundar vorbete despre stres ca reacie de contientizare n plan psihic a unui stres fizic, cruia individul i acord o semnificaie de realipula. Caracteristicile stresului psihic Agenii stresori psihici sunt: stimulii verbali (inclusiv cei care aparin limbajului interior) care sunt vehiculai pe ci nervoase la cortex. Acetia se difereniaz total de celelalte categorii de ageni stresori din cauza semnificaiei lor, pentru individ ei avnd caracter potenial de a produce stres psihic. Acest caracter potenial este validat de semnificaia cu care l investete individul. Unul i acelai agent stresor psihic, n afar de faptul c nu produce stres psihic la toi ind ivizii, nu produce stres psihic de fiecare dat la acelai individ. Acest lucru este condiionat de dispoziiile de moment ale individului i de semnificaia pe care o acord n acel moment individul. Apariia i amploarea stresului psihic depind mult de caracterele genetice ale individului (caractere cognitive, voliionale, motivaionale i afective). Vulnerabilitatea psihic la stres este constituional sau dobndit. Vulnerabilitatea psihic este o trstur proprie doar anumitor persoane i se manifest prin reacionare uoar, prin stare de stres psihic, la o gam larg de ageni stresori. Situaii generatoare de stres psihic:

existena unor circumstane neobinuite pentru individ care l surprind pe acesta nepregtit pentru a le face fa. semnificaia unui eveniment. angajarea individului ntr-o aciune sau relaie exagerat. particularitile contextului social. lipsa condiiilor interne. modul subiectiv de a percepe solicitrile mediului. subsolicitare / suprasolicitare. situaiile conflictuale existente n familie, profesie sau la nivel intelectual. criza de timp. izolarea. apariia unui obstacol fizic sau psihic n calea unui scop care duce la frustrare. situaii perturbatoare cauzate de ageni fizici (zgomote, vibraii, fluctuaii de temperatur). Stresul la medici.

Pe cnd eram adolescent medicii treceau drept persoane dintre cele mai echilibrate, cumpanite, calme, ponderate.insa azi practicarea medicinii a devenit una dintre ocupatiile cele mai stresante. Si nu numai la noi (unde cauzele generatoare de asemenea stari ncep cu conditiile precare de lucru si merg pna la salariile care ar fi de rs, daca situatia n-ar fi tragica), dar si n Occident. Un recent studiu-pilot al Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate n Munca arata ca peste 25% din vest-europenii ce lucreaza n Sanatate au probleme de stres. Iar dintre acestia, cei mai afectati sunt medicii de familie. Raspunznd la o ancheta, unul dintre ei spunea: "ca medic de familie, trebuie tot timpul sa iau decizii, iar erorile nu sunt inevitabile (...) Cel mai adesea ma ntreb ce sa fac pentru a nu fi contraproductiv (...) n rest, medicul suporta, ca toata lumea, factorii de stres existenti n societate".. O echipa a Institutului de Sanatate Publica Bucuresti a ntreprins un studiu similar n trei unitati sanitare din Capitala. Lotul testat era de 60 de medici (primari, specialisti, generalisti), dintre care cca 63% femei si 37% barbati, media de vrsta fiind n jur de 43 de ani, iar a vechimii n profesie - de 17,5 ani, persoanele testate considera ca factorii solicitanti sunt: constrngerea temporala, perturbarea ritmurilor circadiene, caracterul disritmic al activitatii, riscul decizional (cei ce au raspuns astfel erau de la Salvare), insatisfactia profesionala, dificultatile privind adaptarea si insertia n breasla, pericolul pentru sanatatea proprie, responsabilitatea deosebita, suprasolicitarea emotionala etc. Analiznd stresul socio-profesional pe grupe de vrsta, cercetatorii au gasit ca stresul mediu i afecteaza pe cei de 30-40 de ani, ntre 53% si 100%, pe cei de 41-50 de ani, ntre 40% si 67%, iar pe cei n etate de 51-70 de ani, ntre 67% si 75%. n ce priveste stresul major, el e prezent mai ales la cei ntre 41 si 50 de ani, dar nu n proportii mai mari de 23%. Legat de stres e si nivelul depresiv: cel moderat se manifesta mai ales la cea mai tnara grupa de vrsta (ntre 7,7% si

37%) si la cea medie (33% pna la 40%); nivelul major e mai putin frecvent si nu depaseste 15% (la grupa cea mai tnara), la grupa vrstnicilor fiind 0. Din concluziile acestui studiu e de retinut ca la majoritatea loturilor investigate exista (dar nu este caracteristic) stresul cronic major, ca tinerii prezinta cea mai ridicata cota a stresului de nivel mediu si ca la o mare parte dintre ei se remarca un stadiu major al depresiei. Mergnd mai departe, cercetatorii de la ISP Bucuresti au analizat, ntr-un alt studiu, reactiile cardiovasculare la situatiile stresante, ajungnd la concluzia ca sistemul c/v reprezinta principala si cea mai sensibila tinta a raspunsului organismului la diferite forme de stres. Adevarul este nsa ca nu exista profesie sau loc de munca lipsite de stres. De fapt stresul (care apare pe neasteptate si fara a tine seama de vrsta) face parte din viata oricarui om ce munceste si traieste n societate, constituind - dupa opinia doctorului H. Selye - "sarea si piperul vietii". "Lupta" declararii celei mai stresante profesii poate fi castigata de medicii de familie. Fara a fi perceputi ca varfuri in topul specializarilor, medicii de familie se confrunta cu cele mai multe tipuri de stresori cronici. Medicii de familie sunt foarte expusi Multi spun ca nimic nu poate fi mai stresant decat sa fii chirurg. Este adevarat, doar ca momentele de stres maximum in cazul unui astfel de specialist alterneaza cu cele de relaxare. Iar stresul are efecte distructive in special cand este cronic, cand factorii care-l cauzeaza nu sunt eliminati. In timp ce provocarile duc la o functionare sanatoasa, stresul cronic afecteaza calitatea vietii. Medicul de familie este probabil cel care poate spune ca stresul profesional nu se incheie dupa 8 sau 10 ore de munca. Medicul de familie trebuie sa fie la dispozitia pacientilor sai mereu, sa acorde consultatii de urgenta chiar si la domiciliul acestora si niciodata nu stie ce caz va urma. Nu poate stabili o rutina atata timp cat bolile pacientilor lui sunt diverse: de la o banala raceala, la afectiuni cardiace, la boli psihice sau cancer. Iar medicul de familie este in linia intai. El trebuie sa puna un prim diagnostic si sa indrume, daca e cazul, pacientul catre specialistul potrivit. Se ajunge ca linia intre viata profesionala si cea personala a medicului de familie sa fie extrem de flexibila. Or, acest fapt este un puternic declansator al starii de stres. Pe langa solicitarile pacientilor, medicii de familie trebuie sa faca fata si sarcinilor administrative, care nu sunt de neglijat. Astfel, ajung la stres cronic. Stresul nu afecteaza chiar toti medicii. In acelasi mediu, unii profesionisti vor experimenta un nivel maximum de stres, in timp ce altii se vor adapta mai usor. Cei predispusi la stres sunt cei care au anumite caracteristici, precum: idealism, supraangajare in profesie, dorinta de a performa, nevoia crescuta de aprobare din partea celorlalti, vulnerabilitatea in fata excesului de cereri, altfel spus, neputinta de a le refuza, sentimentul de vina fata de indeplinirea propriilor nevoi, nerabdarea, graba. Multi medici sufera de "fantezia salvarii", adica fac tot felul de lucruri pentru pacienti, isi asuma majoritatea responsabilitatilor in privinta insanatosirii lor. Vor cu orice pret sa schimbe

comportamentul pacientului, sa-l vindece sau sa-l salveze. Pentru ei este de neacceptat ideea ca uneori chiar nu pot vindeca pacientul. Atitudinea potrivita din partea medicului ar trebui sa urmareasca actiuni de colaborare, empatie si incurajare mai degraba, decat sa urmareasca rezultatele. Numai asa relatia medicpacient poate fi echilibrata, iar implicarea este reciproca. De la stres la burnout Agentia Europeana pentru Securitatea si Sanatatea Muncii estimeaza ca o treime dintre medici sufera de burnout, iar 10% dintre ei ajung sa aiba deteriorari grave ale starii de sanatate, cum ar fi depresia severa sau alte tulburari psihiatrice, boli degenerative, abuzul de alcool sau droguri. Termenul de burnout (a arde complet) denumeste sindromul stresului cronic la locul de munca. Este descris ca un proces ce se dezvolta lent, fara simptome si care duce la epuizare emotionala si retragere sociala. Este o stare de epuizare fizica, emotionala si mentala cauzata de implicarea pe termen lung in situatii solicitante emotional. O prezentare mai tehnica a sindromului burnout a fost facuta de Maslach si Jackson (1986): "un sindrom ce are 3 dimensiuni: a) depersonalizarea - persoana se distanteaza de ceilalti, pe care incepe sa-i vada impersonal; b) reducerea realizarilor personale; c) epuizare emotionala persoana se simte golita de resurse emotionale personale si devine foarte vulnerabila la stresori. Starea de burnout este cauzata de expunerea la stresul profesional si adesea este insotita de depresie. Antrenament impotriva stresului Stresul la locul de munca este cauzat de mediul organizational: conditii de munca, program, sefi . Cum adesea este mai greu sa se realizeze schimbari in aceste directii, cel mai eficient este "antrenamentul" pentru a face fata situatiilor. Iar primul pas este stabilirea focusului pe rezolvarea problemei si nu pe starea emotionala, pe probleme ce tin mai mult de status sau ego.

Chestionar de identificare a nivelului de stress la medici si asistente medicale. Obectul cercetrii: Influena nivelului diferit de rezisten dintre medici i asistente medicale la factorii stresogeni. Scopul: Gradul de manifestare a stresului la medici comparativ cu asistentele medicale. Ipoteza: Presupunem c medicii i asistentele medicale au nivel diferit de rezisten i control la stress. Metode de cercetare: Metode de comparaie Sondajul Test Descrierea eantionului: Eantionul este compus din treizeci de subieci din domeniul medicinii,sunt cinsprezece medici i cinsprezece asistente medicale,vrsta att la medici ct i la asisteni medicali este cuprins ntre 40-45 de ani.Subecii sunt pui s raspund la un test pentru a identifica nivelul de rezisten i controlul la stres. Descrierea metodelor de cercetare (testul aplicat): Chestionarul aplicat la subeci se numeste Perceived Stress Questionnaire,eleborat de Levenstein i colaboratorii si,n 1993.Conform autorilor,chestionarul este un instrument relevant n stabilirea nivelului de stres perceput.Scala cuprinde 30 de itemi ce descriu posibilile reacii emoionale i mentale la solicitri ce exced capacitile de rspuns ale persoanei,la solicitri,la situaii conflintuale.Sarcina subiectului este de a ncercui una din cele patru variante de rspuns ( n care cifra 1 nseamna ,,aproape niciodat nu am aceast stare,2 nseamn ,,cteodat,3 nseamn ,,adeseori,i 4 nseamn ,,aproape ntotdeauna simt astfel).Pentru 8 din cei 30 de itemi,cota data se inverseaz (1,7,10,13,17,21,25,29).Scorul,cuprins de subiect ntre 20 i 30,permite ncadrarea subiectului n una din cele trei categorii:stres redus,stres moderat i stres intens.

Scala de percepie a stresului: 1=aproape niciodat 2=cteodat 3=adeseori 4=aproape ntotdeauna

1 M sint odihnit 2 Simt c snt asaltat de prea multe cerine 3 M simt iritat sau nemulumit 4 Am prea multe lucruri de fcut 5 M simt singur sau izolat 6 M aflu n situaii conflictuale 7 Fac lucruri care mi plac cu adevrat 8 M simt oboist 9 Simt c nu m pot descurca pentru a-mi atinge scopurile propuse 10 M simt calm 11 Am prea multe decizii de luat 12 M simt frustrate 13 M simt plin de energie 14 M simt tensionat 15 Probleme mi se adun cu grmada 16 M simt deseori preset de timp 17 M simt protejat i n siguran 18 Am prea multe necazuri(probleme) 19 M simt preset de cerinele altor personae 20 M simt descurajat 21 Sunt mlumit de mine nsumi 22 Mie team de viitor 23 Fac multe pentru c trebuie s le fac i nu pentru c mi plac 24 M simt criticat i judecat 25 M simt fr griji 26 M simt epuizat mental 27 Nu pot s m relaxez 28 M simt copleit de responsabiliti 29 Am sufficient timp pentru mine 30 M simt sub presiunea ,,termenilor fixe,, Prezentarea datelor statistice:

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4

Asistente medicale - 71,73,80,95,71,73,105,72,68,71,93,66,68,69,68. Medici 55,62,76,86,61,52,63,100,64,75,59,107,70,74,59. Interpretarea datelor opinute: Petru a calcula rezultatele fiecare raspuns al subiectului se coteaza cu num rul pe care la ncercuit (dac la ntrebarea 2 a ales varianta 3 din cele patru variante de rspuns,atunci rspunsul se coteaz cu 3,aa se calculeaz fiecare ntrebare),apoi se aduna toate rspunsurile i acumulm un rspuns final i vedem n care categorie din cele trei se include fiecare rspuns final al fiecrui subiec. n urma cercetrii am depistat c medicii i asistentele medicale au un nivel diferit de rezisten i control la stress.Dup calcularea datelor am observant ca asistentele medicale snt

mai predispuse la stress comparativ cu medicii.Chiar dac se consider c medicii snt mai solicitai i mai preocupai,dup aplicarea testului i calcularea datelor sa demostrat opusul.Att medicii ct i asistentele medicale snt predispuse la stress,doar c nivelul de rezisten i controlul stresului este diferit,asistentele medicale sint mai predispuse la stress comparativ cu medicii. Concluzie: n concluzie am depistat c asistentele medicale se include n categoria de stress ricat,pe cnd medicii se ncadreaz n categoria de stress moderat,asa dar dup cum vedem asistentele medicale snt mai stresante comparative cu medicii.