Sunteți pe pagina 1din 33

-

":- -'' '

SELMA

VU'LIURUL

GORGO

EDITURA TTN4RE1U!V]

Ihstsaltl do N, llllolll

LEGENDA PROVINCIEI

JAWLAND

R vremea cina mai erau u4a$i

in provincia

intimplat odatd ca m

Jiimtland,

ahD Suedia,

uriaq

s-a

batrin,

care-;i ducea uata Pe ur

caii in fala ca_

mute, sd-ti iesale

sei unde

tesale,

seme

$edea.

cind

N-a slir$it

deodati a

el s6_i

bxgat de

ca bidiviii incepure sa tre-

mure de Bpaund.

Ce e cu

a

-

zis uri4ul

voi, caii

uitindu-se de

mei dragi?

jur

imprejur, sa vadd de ce se sPeria-

ser6.

Nu

vedea

priD apropiere nici

usi, nici lupi. ln schiDb,

zxd u

drumet care nu era nici pe deParte

a$a de mare

de voinic ca eI, d&

destul de vinjos, urcind pe o Po-

teca spre casa

$i

lui

de Pe munte.

Cind iI

vizu, batrinul urias in-

picioare, la tel ca

-

tresale,

pe

fus.

cepu sb temure

din cre$tet PinS-n

cdi. Incetitrd

sd-i mai

la nevast6-sa, tot o uriaia, care

torcea cilti

Ce s-a intimPlat? a intrebat femeia. Esti galben la fate ca ceara.

Pei cum si nu fiu? zise uria-

$ul.

dddu fuga in casS

m

5i

-

Se urc6 u

drumei Pe Potec5

si

nu-i altul decil Asd-Tor, cum

te vdd si mA vezi

P{i

binevsit!

-

nu_i de loc un musafir

Imeia

fD

de

sa creadA ci

qospodtuia noasha e un munte $i

N-di putea sdl faci

P;rere

sd-si vadld d dm

mai departe?

E prea ti*iu

acum si-l ud-

iesc, a rdspum

-

deschis 9i

in cu*e.

uria$ul. Aud cd a

poafra. Uite-l c-d iDtrat

Atunci ascultx-mi Povata,

birbdtet Tu du-ie Fi lasd-md Pe

-

mine sE-l Drfuesc,

Deia. Ad-sA

fac in

aF

a zis rcPede fe-

Iel ca sX

ou-sai vine la noi Pe

Ptopunerea

i

nePusi mase

Pirut uria$ului

s-a

bune. El s_a retras intr-o

camarufe, iar femeia a _ramas Pe

strailic de

lavita ei,

cu

di€.

n-d

torcind linittitE, ca 9i

nici

Ij PdscuLo

o Prhej'

Trebuie sA avem in vedere ca

oe vremea aceea infdiisarea

;ih.iei

.Iamtland

era cu totul alta

Pro_

decit cea din zilele iloastre. Toatd

brovincia nu era decit utr masiv

de munti turtti,

goi ti Pl€suvi,

Pe

nici mAcar

care nu putea sa creasca

o pddure de brei.

nici tu

sd poatd

riuri, nici tu

hage

plugu

am

Mulii

proviacia

imprd$tiaii

erau insirali

apus. Omeii

Nici tu laauri,

caE

pdmiDt in

in

depade,

o brazda.

toatd

spre

ni-

nu puteau frii

cdieri pe toatd idtinderea

ciei lnsd uria$ilor le

pria

provin-

cu atit

mai bine acolo. Nu f5rd voia

mijlocirea lor tinutul era pustiu

neospitalier, a$a cd uda$ul de Ia

Si

si

mute

bma

avea tot

motihl

si

se

cind I'a vdzut apropiindu-se

pe Asa-Tor.

dragi

lor

cei

$tia

bine cE nu-i

ftigul, intunericul

$i

cme r5spindeau

in jurul

pustieta-

erau

tea, impiedicind

bogat, roditor ti impodobit cu 10-

cuint€ omene$ti.

pag

grdbiti

multe weme, cX a

pemintul sA fie

Nevasta udatului n-a

Si

a$teptat

auzit

prin ograda, dupi care ace-

laii celdtor pe care iI vxzusd uria-

sul De drum a deschis usa ti

a

intrai in casd. Str6inul nu s-a oprit

inse h u$4, ca odce drumet, ci a

mers inainte, spre femeia care

dea lingd

s-a dus,

p€retele din fund. Cum

cum nu s:a dus, fapt

e cd

te_

n-a ajuf,s decit ceva mai incolo de

u$d, destul de

mijlocul oddii, A

facd

pa$i

depate

de vatra dttr

inceput atunci sd

$i

dupa ce-a

mai mdrii insd,

mai mers o bucdte, i s.a pdrut cd

femeia erau mai

depdrte acum de el decitluseserd

atit vatra, cit

cirid rntrase in case. Incaperea, de

altf€I, tru i

se peruse la inceput

Prea

dat seama de

mdrimea ei decit dupA ce-a ajuns la vaira, cdci era destul de sleit d€

mare. Nu

ti-a

puteri,

a$a ca a fost nevoil se se_

sprijine iE bAt, cd s6 se odihneasca.

Cind l-a vdzut oprindu-se,

femeia

a pus fusul jos, s-a ridicat de pe

lavild Si din doi pati s-a iiliinlal

inaintea ]ui.

NouX, udatilor, ne plac ca-

sele mari tul Beu se

e prea stdmt. Imi dau se@a totusi cit de greu ii vine Bd treacd prin

casa unui urias unuia care merd€

-

zise ea

dar b&ba-

-

plinge de obicei ci aici

-

a$d de incet ca tine.

acm cine

troi, la qria$i.

eiti

qi ce treaba ai la

Spune-;i

CilStorul avusese parca de qind

sb-i dea un rrispuns usturhtor, insd

cu o fe-

nu voia sa Se ia.la

meie,

liniqtit:

ata'cd

ia

-

Tare. Sint luptAtor

ti

Ia multe betdlii, De u

ha{;

raspuns foarte

Pe .mine mA cheam5 MiD{-

@ luat parte

an de zil

stau insa h gospoddria mba si toc-

mai mA inhebam de ce treabd a!

fi bine sd md apuc,

vorbind lumea

ci

voi

cind il

auzit

ingrl

uria$ii

aici

la

jiti

voi Puteli trbi Pe

el. De aceea m venit sE md inte

leg cu berbatu-tdu 9i si-l intreb

dac{ i-e voia s{ facem o dnduialE mai bund.

Barbatu-meu e plecat 1a vind-

toare

dar o sd

rdspundx la intrebddle hle cind

pot

s-o

spune imd cd cel care ateazd sd

pud

asuel de intrebdd utrui urial

atit de rdu pdmintul

Eunte, cA nuai

-

-

a zis foeia

-

lntoarce acasa. Atita

iti

de munte trebuie sd fie ua om mai

in putere ca tine. Ar fi bine deci sd-ti vezi de drum feri ca sA md dai ochii cu urisul.

O dati

ce-am ienit

aici,

il

a$tept, a respuns cel pe care il

-

chema Mind-Tare.

TeM

mintea, a

-

sfdtuit cit ma ajtrge

zis stAplna casei. N-ai

Yrei. Stai aici

de

decit sd faci sm

pe laviF se-ti aduc o biuturi

bun venit.

Femeia a luat pe umd uh com

s-a dus itr coltul cel mai

oddii, unde se afla

butoiul cu mied. Nici asta nu l-a

din lund

impresionat grozav pe

Cind insA lemeia a scos cepul,

in

$i em

corn cu un

mare

si

al

musafir,

miedul a inceput sd titDedscd

zgomot

asurzitor, ca

ar fi ndpddit itr odaie o cA-

pede, iar stdpina c6ei

dere de apd"

Comul s-a umplut e-

se cdznea

sd bage cepul Ia loc. N-a izbuut

insd. Miedul care

hoi i-a smuls cepul din mini

ii

inundat toate

mai incercat o date sd vire,cepul

in butoi, dar tot degeaba,

pu-

a

podeaua. F@eia a

lignea

ca u

I

Nu vezi ce se vilsd tot mie-

L

l

bagd tu

Musafirul s-a grAbit atunci sd-i

vina in ajutor. A luat cepul de jos

cepul la locl

dul, MinA-Tare? Vino ti

-

s-a silit se astupe gaura butoiu-

Si

lui cu el, dar miedul La impins iar

afar6, aiuncindu-l cit colo 9i inun-

dind mai d€parte podeaua.

Mind-Tare repeta mereu incer-

carea, dar nu izbutea sd faci nici

o ispravd.

aruncai cepul jos,

de mied.

podeaua era acum

In cele din umd,

a

infu.iat. Toatd

ptni

sEainul a

tete penlru

f6cea cu

Ie

inceput sd faca ldniu-

scurgerea miedului, Le

piatrd, a9a cum

primdvara, ca sd se

scurya zdpdda topita, iar pe ici, pe

fac copiii

colo,

bdtea cu

lespezi

de

piciotul,

sd facd

gAuri adlnci, in care sd se adune

miedul. Itr vremea

s6tea tot timpul tdcut5,

asta, femeia

iar dace

strainul s-ar fi uitai la

vAzut-o uidtd

ea, ar fi

lui. DupA ce isi isprdvi treaba, ea

9i speriate de munca

ii zise id batjocurd:

lti

mullumesc. Mind-Taie.

VAd cd li'ai

-

dat toatd silinia. Bdr-

batu-meu

Pun cepul la loc. Cind e el aici

md ajutA de obicei sd

se-ntimpH

nu

Aom,

puterea lui,

e drept,

o astfel de dandana.

nu pot tou sA aibd

aF cd, dacd nu esti

in

stare sd faci nici atita lucru,

eu zic ce cel mai bine pentru tine

e

sd-tri vezi mai departe de drum. Nu plec piDd ce nu isprf,vesc

ce am de fdcut, a zis atunci str;i-

-

nul, pefnd

Stai atuci

ru$inat

ti

umilit.

zis Imeia.

-

fac putin terci.

Putr oala pe foc se-f

colo pe

lavild, a

Stdpina

Cind terciul

casei a fdcut intocmai. era insi aproape gata,

Beam{ cd liina e pe

a9a cd nu-ii pot face ter-

ii

_

zise strdinului:

Bag de

sfirtite,

-

ciul prea gros. Nu vrei sa invir-

t4

testi de citeva ori moila de linqE

tine? Intre pietre sint nitre grdunie.

Cautd numai sd te opintetti cu toa.

td puterea, cici moara merge acu.

ma cam greu,

Str5inul n-a agteptat sA fi6 rugat

Prea mult si a incercat sA itrvir- teasci moara. Cind a pus mina pe

miner sd invirteasca piatra, acesta

se miqca a9a de greu, incit omul

nu putea s-o impingA de fet. Cu

mare mevoie a fost in stare s-o

invirteascd o singurd dati.

Femeia se uita tottimpul uimitE 1a et, Dupd ce omul s-a dePdrtat d€

moari, ea. i-a spus:

Dace moara se urnette ane-

voie,las-ce ma ajut

cu b;rbatu-meu.

eu mai bine

Nimmi nu-ii Poate

cere sa faci un lucru Peste

tale. Nu-nielegi acum

Puterile

c-ar fi mai

bine sa nu te lntilnetti cu cel care

poaae nrdcina oricit la moara asta?

Ba eu zic sa-l attept, puns Mind-Tar€, vorbind

-

a ris'

incet Si

cu blindele.

Stai atunci linittt

pine ce-ti a$tem

meia. Trebuie se mii

Pe laviF,

-

uo pat, a zis fe-

ta noapte

aici.

Femeia a asternut un Pat cu

multe perne 9i i-a spus musafiru" lui noaDte buna.

Ma tem c; patul o sii-l.i Parii

dar bdrba-

a zis ea'-

cam tare

-

l6

tu-meu se odihne$te in

noapte intr-h

culcus la lel.

fiecare

Cind a vrut Min;-Tare sA se in-

titrdd itr pat, a simtit sub el atitea

noduri ti grunzuri, ce n-a fost chip

doarmd. S-a sucit el, s-a zvirco-

sA

'agt€rnutul

pat, o

pernd ici, alta dincolo, si pe umA

sd arunce

lit,

dar degeaba.

A inceput atuci

din

a dormit buttee pinA a doua zi di-

mineala.

Cind a itrtriit idsi lumina soare-

lui

pe bageauar acoped$ului.

rrya

lddl r

ulde ia a@ul din !od-

1?

s-a

sculat ti i-a venit in gind sX Plece

din casa uda$ului. Era mai cudinte

a inchis

S-a Pomenit

asa. A ie8it id

p;dta

in

uma lui.

ogradA

$i

atunci cu sthpiDa

VAd

cE vtei

-

sE

ai

Dace berbatu_tdu

casei linga el

MinE-

Pleci,

fdcut c-ai

dor_

Tare, a zis ea. Bine

luat hotHrirea asta inteleaptE.

Poate

-

mi

intr-un pat ca cel Pe care mi

I-ai astertrut mie nul cu qlas morocdnos

-

a

<x m;

sd fie un om c-o

De care dmeni nu'l

'

td

;ai

intilnesc cu

-

Fdeia

raspuns strdi-

nu vreau

el. Trebuie

Putere gtozavd,

Poate dovedi.

stetea rez€matd de Poar-

asculta cu o bucurie ascuns;

cele ce-i sDuea str5inul.

Acum. duPA ce-ai Plecat din

casa mea, a zis feEeia, pot sa-f

MinE Tare Dtumul

uria$ii, n_a fost a9a de

tdu

spun

$i

-

un lucru,

la noi,

l8

utor cum ii s-a pirut

mirare cA drumul prin aasa noas-

tie. Nu-i de

trd li s-a pdrut lug,

asta cupdnde tot tinutul muntos

cdci lncdperea

care se cheamd Jemtlatrd,

care ai trecut tu. Nu"i de

nici

bagi

peste

ti

.mirare

faptul cd n-ai Jost in stare si

in butol, caci spre tine apa care se rostoqo-

cepul

in

curgea toatd

legte

perili cu zipadd. Iar $dnluletele

pe care le-ai sapat sidt .iud si Ia-

puhoaie

de

pe

muntii

aao-

curi. N-ai dat dovada de o Dutere

prea mic; atunci cind ai i;virtit

moara o singure datd, cxci intre

pietre nu 6rau gr{unfe,

ci calcar

9i ardezie, iar dintr-o singurd in-

'n{:r'r":,tlt

I

virtiture ai mAcinat asa de mult,

iiii

linutul muntos s_a acoperit

cd

cu

tot

piimjnt

bun ii rodiior.

Nu mb mird

nu te-ai putui

care

ti

l-am

urma de loc c;

odihni in Patul

pregAtit, cxci l_am ai-

coltru-

Pe

Pe

ternut cu piscuri ioaite ti

roase de

pesie

munti.

l:rii, atit

de recunoscatoare

Tu le-ai aruncat

jumatdte din cuprinderea

dar poate ca lumea nu ti-e

Pentru rs_

prava

crun

acum drum bun 9i ili ldgdduiesc

ne vom muta

dsta cit pentru celelalte lu'

Pe care le-di

t:cut

IIi

urez

barbatu'meu

jntr-un

ce eu si

loc unde n-o sd Poti

veni asa de lesne sa ne vizitezi.

Strainul a ascuttdt aceste vorbe

.u o minie tot mai mare. iar dupa

ce femeia a isprdvit

de spus ce mina pe un

ciocan p€

de ajci

avea de spus,

a

carel purta la bfiu, Nici

pus

n-a apucat insA sd-l ridice, cd fe-

meia s-a

$i

fxcut nevezu$.

Pe locul

unde fusese gospoddria

uriaFilor tru mai era acm decit un

drum cenu$iu de munte. Au rdmas

Iacurile mari; cerora

pxmintul

strdinul le fdcuse ioc,

insi riudle

$i

roditor mAcinat de el. Au rdmas de

$i

asemenea mmtii

minunatri care

impodobesc provincia Jdmtiand cu tuumusetea lor fdrd seamdn ti care

ddruiesc tuturor celor care ii vizi

teaze putere, sendtate, bucude, cu-

raj

nici

dragoste de viald, astfel ci

ti

o alte ispravd a lui Asa-Tor

a fi fost mai de seamd ca

aceea pe care a facut-o arunchd

nu Pare

bucdtri de stincx de la muntii Frost-

viken, la

Helagsfjallet,

Oviksfjiillen,

miazdnoapte,

plna la

Ia miazazi, $i de la

peste Stomjd!, pind

Suediei,

la Sylama, la grdita

POVSSE DIN

HARJEDALEN

Qo.ta,

"u

multx vreme in urmh,

lupii

06

Putini si alte asssea

de la Sonfjalet au atacat un

ce pornise

la drum sA vindi

vase e

doage. Era din satul Hede, cde se

a-fli aici, in vale, la vreo citeva

mile mai sus. Era in toiul iemii

Iupii l-au urmirit pe gheata riului

9i

Ljusnan.

Ia

numar, a$a cd nu mai

Erau vreo noud sau zece

trdgCa

nici o nAdejde sE scape de urgia fiarelor.

ll

i,

&;-

-

n

--

\.

,ttz-

-xip.ir,

.{

\

tj1

g

.

Auzindu'i urlind

$i

vdzind cit

i9i Pierdu cu-

Prjn

nis-

hirdaie, ca

erau de multi, omul

oettrl si nici macar nu-i dddu

irlnte sa *unce caiva putini,

sA-9i utureze

jos din smie

cdzi

9i

povara. DEdea lotuti

bice cdlului mereu si bietul ani- mal qoned cit il theau Puterile

Omul isi d6du insd rePede sema

c;

ille

mite pina la gosPod6ria

lupii il intreceau la fugd. Malu_

mai erau citeva

erau pustii

$i

cea mai

apropiatd. Omul iSr attepta acm

clipa din urmF, inlemnit

mitcin-

aia amortit, vSzu

Stind

de spaime.

du-se ceva prhtre gitejele de brad

pe gheald sd in-

smde alrumul. Cind deslt9i cine

ce

fuseserd puse

era fiinla care se mi$ca, il cuprinse

o spaimd ti

Eai mare. In fata lui

nu

era u

lup, ci o babd sdmani.

O

chma Finn-Malin si umbla tot-

deauna pribeaga Pe drumuli. Era

cam adusd de

omul nostru o recu_

pulin

spate, a$a cd

noscu de departe.

tchioapA

ti

BAtrina mergea

drept inaintea cb ea nu-i vedea

lupjlor. Pesemne

din .auza saniei si omul intelese

reDede ca. dacd ar fi trecut indinte,

nenorocita

fiare sdlbatice,

ar fi cSzut prada acelor

iar el ar fi

scdPat

fi

mergea incet, spdjhin-

in

timp

ce luPii ar

bet.

Nu mai

jncEpea

cu viat;

sfisiat-o.

Femeia

du-se

jntr-un

nici o indoiald

cd ar fi

fost Pier-

dut;

daca omul n-ar fi

aiutat-o.

Nu se putea spune insa nici cA fe-

meia ar fi

oprit s-o ia in sdia

lupii i-ar Ii ajuns

de buni seamA, sfiiiindu-i ti in-

lui.

scepat

teafAre dacl

omul s-ar fi

Dacd o lua,

fulecindu-i pe tustrei: Pe oE, Pe

femeie si pe cal. De aceea, drume-

se gindea dacd cel mai cminte

tul

lucru n-ar Ji

Iosi si

sa

ifice

o

viald, ca sA Ie poatd salva pe ce- lelalte doud.

La asta se qindea el in.clipa in

care o vezuse pe bitrin5. Iti mai

zise pe umi ce s-ar fi ceit mai

tirziu daca nu i.ar fi venit in aju-

tor, lase ci dacd ar fi

aflat cA o

drum

Bietul om era int-o mare incur-

9i

lumea l-ar fi hulit

intilnise pe

$i

nu incercase sd o salveze,

cdturS.

,Mai bine nu mi-ar fi

calel'

In

se gindea el.

scoaid

tresiri

bdtfn6.

Ietele

Hede

iesit in

acea clipd, lupii incepurd sA

nigte u.lete sdlbatice.

Calul

9i o lud la

goand pe lingd

ea ur-

ce trecu omul de la

Aceasta auzise

9i,

dupd

$i

pe

lingd ea, gtia ce soarta

it

I

o a$t€pta. Stxtu

simtd mu]lumit, dar incepu

sd aibd

locului, deschise

remugcAri.

Niciodata

pind

atu0ci

gura sa stdge Si

nu

sdvirsise vreo mlrsivie,

iar

i intinse bratele sd

cearA ajutor. Nici

nu

nici

strigA insi,

nu

incercd

sd sard in sanie.

acM

distmsd. Opd atunci calul

se pirea cd viala lui

i

,Odce

si

era

iii

s-ar intimpla,.nu pot

lupilor!'

intoarc€

zise:

l;sa fiinta asta in gura

Cu mare adevoie pqtu

calul, dar izbuti oricum ii o aiunse

 

L

O impietrise par-

repede

pe bdhind.

cd ceva.

,,O

fi

poate, cind

crezut

am

Suie-te fuga in saaig, Tiss 91

cu

insuFi cd

voia soa.tei. Nu puteai se stai aca-

-

aspdme,

cdci era ainios pe el n-o lAsase pe femeie in

se, vrijitoar€ bxtrida ce e5ti? Din

murgul4ul meu

cauza

ta, eu

$i

trecut pe lingd

ea, cd sint necu-

ratul", iFi zicea

omul.

trebuie-si ne Dierdem ncum viata.

Acuma cind

era sigur cd scd- pase de primej- die, incerca sd se.

BdhlDa nu zise nici circ, dar ti-

ranul de la Hede n-avea de loc chel s-o crute.

meu a mers azi

cale de cinci mile, zise el. Iti dai

atadar, ce e ftint de obo-

povara pe care o duce

seald, iar

seda,

Murguletul

-

nu-i mai ugoard de cind a sporit

cu tiDe, Telpigele saniei sci4iiaupe

ghea- glfiiau

lupii, care se apropiau din ce in ce.

t5. Omul auzea totu$i cuD

De acum s-a isprevit cu noi!

Fim-Malid, tlar nu spre noroiul

tdu, dici

Bdtrlm

spre al meu.

td@se pine atsci,

de-

zise el, Am incercat si te

-

salvg,

cum era cu ocara lumii.

se hoted .sd spune ci-

t€va cuviate.

ios

vdsdria din sanie, sd-ti ugurei po-

Prinsi Acm

i$e

Nu-Dlelff al,e ce nu duci

-

I

I

I

vara. Miine te-ai putea intoarce

s-o iei. Tiranul priceptr cd povala ledeii

era foilte

cum de nu-i ddduse pdn cap PiDd

atunci sd faca acest lucru, Puse

inleleaptd $i se mird

hitudle in mina bhtrinei, dezlegx fuEia cu cdre erau Prinse vasele

erau Ia citiva

9i le aruncd jos.

pati de sie. Ei se oprhd totu$i sd

cerceteze ceea ce fusese arutrcat

Lupii

din ea, astfel cd drumetii Puturd

sa ci$tige

4a

putin timp.

zise bdbitra

Dacd nu-i chip de scdpat nici

eu md dau lupilor, ca sd

de bud vdie iD gura te poli salva tu.

-

-

Pe cind spwea femeia ac6te

vorbe, omul tocmai voia se mace

ditr sanie o cadd mare de fiicut

bere.

jos

n-e

fi fost hotidt sd Iepede acea gr4-

Se opd totu$i,

ca

9i

m

tate.

gitrd:

sintem

De fapt, el era muncit de alt

eu, nici calul, care nu

cu nimic vinovali, nu be-

str ld$m ca bdtrira asta sd fie

el. Nu se

mijloc de sce-

,,Nici

buie

sfigiat;

Poate sX nu fie un

pare. Trcbuie sd fie

de lupi, i9i zise

unul.

piedice e insd ci nu-l pot dibaci."

Singura

Omul incepu

iari sd impingd ca-

cdrutei, dar se

risul.

da spre mdqinea

opd din nou, pufnindu{

Betrina se uitd speilatA la el, inhebindu-se dacd nu-ti pierduse

cmva minlile. Tdranul ridea iosd

de l ca fusese atit de prost plnd atunci. Era doar lucrul cel mai uFor

din lme

sA se salveze tustei. Nu

pricepea cum de nu-i venise ideea

asta pind atuci.

Uite c€ zic eu, Malinl zise

omul, E f|:mos

vrci sd te dai

-

din partea ta cd

in gura lupilor, inse

llr

n-ai nevoi€ sd faci acest lucru, Am

gasit

eu mijlocul

sA

scadm toti,

pund

fdrd ca nici unul din noi sd-si

viaia in primejdie. Odce as face

bin€ minte vorb€le me-

eu *

le!-tu

tine

sE stai lidittitE in smie

pind ce ajungi in satul Linsdll. Acolo

oamenii din som, sA le

pe

sd trezetti

spui

ci

ghealS, impresurat

9i sA-i

Omul

eu am rdmas singlr

de zece lupi,

rogi sd-mi vitrA in ajutor.

astepta apoi

ca lupii

sA

se apropie bine

impinse cada cea mare, sdd $i el

de sanie, Atunci

jos

$i

se ascunse sub ea.

Cada e.a foarte mare. Lupii sd-

ilrd

pe ea, incepurA se-i rcadd

cercurile qi incercard s-o rAstoarne.

cE lupii nu furd in stare sA aiungd

la cel care stdtea sub ea.

Cada era insa grea

ti

solidii,

d$a

Tdranul se ttia in deplind siqu-

rantd 9i ridea de foilota lupilor'

cindva la anan-

ohie

iotdeauna aminte ale cada asta. o

s; md oindesc

Dodatd insd deveni serios.

,,De mai

aiung

isi zise eI

-

"nici

-

o s6-mi aduc

ca nu trebuie s6

qresesc

ae attii. Totd€auna este un mijloc

de sciipare, numai sd ttii s5-I gX-

sesti."

fdta de mine, nici fati

I

VULTURUL GORGO

4I

\

l\\

D

le

un picior de pldi, deDarte. in

muntii

f6cut din crmoi

Deste atfpt;

Fusese clddit si intdrii ani de zile

de pin atezate unele

vechi de

Laponiei, era odatd un .nih

wlturi,

jn

Sir, si stdtea cocotdt

chrc

pe

de stincA, larg de cili/a metri

o mu_

ile:lirt

aeroaee cit o coliba de

Stinca

de vultuil

vdi

pul verii

pe care se afla acel .nib

se inE)tra deasupra unei

locuitA in rih-

sEl-

destul de mdri.

de u

cird de qjtte

bdtice. Ascunsd biDe intre munti,

nu orea era cunoscuta nici chiar

de ;6tre se afla un

laponi.

In mijlocul vaii

in cale se

iaz rctund,

destuld hranE pentru bobocii

qdsea

ae

ale iazului, acoperit cu sdlcii

mesteceni

qiite, iar pe malurile inverzite

9i cu

pitici,

se intindea

cea

mai gustoasA

puteau dori gi$tele.

PAgune Pe care 9io

vulturi sus

sdlbatice jos in

vale. Vulturii rApeau in fiecare an

pe stincA

Totdeauna locuisere

$1

citeva giite,

pred multe,

plece de

gi$te

dar se

ca $

fereau s;

id

nu le IacA s;

acolo. Gi$tele sSlbatice, la

findul 1or, trdqeau

unele foloase

de pe urma vulturilor. Deii erau

pasdri rbpitoarc,

pe altele

mai aducdtoare de nelorociri.

la fel cu ele,

tineau

la distanta oli Poate 9i

Mama Akka

din

conducdtoarea cirdului de

Kebnekaise,

gilte

sElbatice,

fundul vaii

wlturi.

ld vidtoare

si

se

Vulturii

sodrelui,

petrecute in

st5tea intr-o dimineat,i in

uita la cuiht;r dF

plecau

ras:rih,t

iar Akkd, in ioate verile

de obicei

indate duDd

acea

vale,

lrecare dimineala sd vada

aveau de gind

prada devate, ori isi

se

juau

spre dlte locuri de vLndtodre.

d$tepta in

dac;

porneasce duDi

zbo;ul

Nu avu

^.

n-v-dzu pe cej

Pdrdsrndu-$i

stincji.

muit

Zburau prin

nevoie sd aStepte mutt

,i

doi vulturi fdlnici

cuibul de oe muchia

v;zauh

nease-

Luard djrectia spre Ses in

cd Akka

scoase un suspin

de frumos, ddr infricosAtor.

ios, dsa

de

usu_

Bat.ina

nu mai hranea

giscd

nu mai clocea. ni.i

puj.

Vard

isi pe_

recea

la un cuib la altul si ditrd sfaturj

vremed preumblindu_sc

dF

38

celoddite giFte c!-m_sd cloceascd sr sa-sl mgrneasca bobocu. tn arara

de asta, era cu ochii

numai

in patru, nu

vulturi, dar

vulpi albastre dupa bufnile

aili dusmani

pe

cde

$i

dupe

Fi dupd

dupe

ii .socotea

pilmejdio;i pentru gittele sAlba-

tice si pentm

Pe la miazd, Akka pindea iardsi

vulturii. Asa fdcea ea zi de zi, in toate vedld, de cind statea acolo in vale. DupA felul cum zburau,

puii

lor.

iti dddea seama cm le mersose la

dacA putea sd aibd

siguranta ci celelalte pAsari de sub

ei nu mai erau amenintate de

vinetoare

Paza

$i

primejdie. ln ziua aceea insA nu-i

mai v6zu pe vdtud

,,Ce

oare

naibal

Oi Ii

venhd inapoi.

imbehinit

eu

bi-

a9a de rdu, incit sd nu fi

gat de

seamA? i$i zise Akl<a, dup;

thp.

Vultudi

ce aiteptd citva

39

liI L

iir

l1

I

i

,$qusfu- wffiw

doar trebuiau sd se-ntoarcx de

mult acasS!

"

Pindi

se vadi

Si

dupa-amiaze,

vulturii

aFteptind

pe o iesiturd a

stincii, unde se odihneau de obi.ei

ti-Si faceau siesta. Incerce sd-i

vadd $i spre searA, cind coborau

dar, zadamic,

sa se scalde

la iaz,

tingui iar6$i cd era

Se

bAlrin;

Fi-$i

puse in

scape a

sd nu-i

doua zi. Era atit de obit-

o hodoroagd

gind

nuitd

ei, incit

se mai

s;

vada wlturii

nu-$i puted inchipui ca nu

inapoiasera

A doua zi dimineata, Akka se

dedsupra

la cuibul tor.

trezi devreme, sa stea iar la pindd,

dar tot ru vxzu wlturii. ln schimb,

diminetrii un striqdt

jale, care parea sA vhe

auzi in linittea

de minie

ti

dinspre cuibul de wlturi.

,,S-o

fi

intimplat odre ceva

sui,

Iti

la vulturi?" iii zise ea.

acolo,

lud repede zborul $i ajuns€ la o

mare, ca sa se

uita iD cuib. Nu vdzu insd

nici rulturoaica.

poatd

indltrime destul de

ilici vulturul,

G;si numai un

Akka se lXsX incet spre cuibul de vulturi.

pui gola$, care triPa

$i

$ovAiehic

Era un loc

AI

!l

infricotator. Se vedea cit de colo

era addpostul unor Dasdri de

prddi. Pe jos

c;

albite,

pene

erau imprAsiiate

insingerate

,i

oase

bucEti

Dliscurr

oe

a;inuse

dcoperite cu

de vultur, car€ stAtea iD miiioctrl

acestor r,ime$ite

cu pliscul

ave6 o

pen€. Chiar si Duiirl

prete, capete de iepuri.

de pds;d

$i

picioare de

rnrdJr$are respingdtodre,

lugubre,

mare, deschis,

sr pulos $i cu aripile

cu trupul grosoldn

inch nefor-

mate, ale c;ror pene pdreau nitte