Sunteți pe pagina 1din 434

CUPRINS CUPRINSCUPRINCCSUPRINSUPRINS Listade abrevieri............................................................... ...................................................3 ListListListListaaaadedededeabrevieriabrevieriabrevieriabrevieri................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ....................................3333Introducere............................. ................................................................................ .............4 IntroducereIntroducereIntroducereIntroducere....................................

................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ....................................................4444Capitolul I. Piata munci i. Notiunesitrasaturi........................................................... .........7 CapitolulCapitolulCapitolulCapitolulIIII....PiaPiaPiaPiattttaaaamuncii.muncii.mu ncii.muncii.NoNoNoNottttiuneiuneiuneiunessssiiiitrtrtrtraaaassssaaaaturiturituri turi............................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ..................................7777 Sectiunea I. Notiunea de piata a muncii.......................................................................... .....7 Sectiunea II. Particularitatile pietei muncii.......................................................................... 9 Sectiunea III. Functiile pietei muncii.......................................................................... .......11 Sectiunea IV. Conceptele utilizate pepiata muncii............................................................12 Capitolul II. Interventiastatului pepiatamuncii................................. .............................14

CapitolulCapitolulCapitolulCapitolulIIIIIIII....IntervenIntervenIntervenInterven ttttiaiaiaiastatuluistatuluistatuluistatuluipepepepepiapiapiapiattttaaaamunciimu nciimunciimunci................................................................. ................................................................................ ................................................................................ ......................14141414 Sectiunea I. Rolul statului pe piatamuncii..................................................................... ....14 Sectiunea II. Domeniile de actiune a statului pe piata muncii............................................ 15 1. Activitatea legislativa astatului pe piata muncii.......................................................15 2. Stimularea dezvoltarii economice....................................................................... ..... 17 3. Organizarea formarii profesionale.................................................................... ........17 Sectiunea III. Regimul juridic almuncii prestate decatrestraini n Romnia.....................20 Sectiunea IV. Protectia lucratorilor romni n strainatate...................................................26 Sectiunea

V. Institutii cu atributii pepiata muncii.............................................................28 1. MinisterulMuncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice..................28 2. Agentia Nationala pentruOcuparea Fortei deMunca si structurile sale teritoriale....30 3. AutoritateaNationala pentruCalificari................................................................ .....32 Capitolul III. Politica privind piatamuncii siocuparea fortei demunca........... ..............33 CapitolulCapitolulCapitolulCapitolulIIIIIIIIIIII....PoliticaPoliticaPoliticaPoli ticaprivindprivindprivindprivindpiapiapiapiattttaaaamunciimunciimunciimunciissss iiiiocupareaocupareocuocpareaupareafffforororortttteeeeiiiiddddeeeemmmmuuuunnnnc cccaaaa......................................................................... ..........................33333333Sectiunea I. Calitatea vietii si ocuparea fortei demunca....................................................33 Sectiunea II. Masurile de stimulare a ocuparii fortei de munca. Notiune, caracteristici si clasificare..................................................................... ....................................................34 Sectiunea

III. Cresterea sanselor de ocupare de catre persoanele n cautarea unui loc de munca........................................................................... ...................................................35 Sectiunea IV. Stimularea angajatorilor pentru ncadrarea n munca a somerilor.................41 Capitolul IV. Stimularea ocuparii forteide munca la niveleuropean............... ...............46 CapitolulCapitolulCapitolulCapitolulIVIVIVIV....StimulareaStimulareaStimulareaSt imulareaocupocupocupocupaaaariiriiriiriiforforforfortttteieieieidedededemuncmunc muncmuncaaaalallalannnniiiivevevevelllleeeeuuuurrrropopopopeeeeanananan......... ................................................................................ ..............................46464646 Sectiunea I. Evolutia politicii europene n domeniul ocuparii forteide munca...................46 Sectiunea II. Politica europeana deocupare a forteide munca...........................................50 1. Actiunile UE n domeniul

politicii sociale................................................................51 2. Actiunile UE n domeniul ocuparii fortei demunca..................................................53 3. Programele europene pentruocuparea fortei demunca.............................................54 1

Sectiunea III. Libera circulatie a lucratorilor n cadrulUniunii Europene...........................57 Concluzii....................................................................... .....................................................61 ConcluziiConcluziiConcluziiConcluzii............................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ....................................................61616161Bibliografie........ ................................................................................ ................................ 62 BibliografieBibliografieBibliografieBibliografie................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................62626262 2

LISTADEABREVIERI LISTLISTLISTLISTAAAADEDEDEDEABRAAAEEEEVVVVIIIIEEEERRRRIBRIBRIBRI alin. -alineat(ul) art. -articol(ul) C.J.U.E. -Curtea de Justitie a Uniunii Europene ed. -editia Ed. -editura J.O.U.E. -Jurnalul Oficial al Uniunii Europene M. Of. -Monitorul Oficial nr. -numar(ul) O.G. -Ordonanta de Guvern op. cit. -opera citata O.U.G. -Ordonanta de urgenta a Guvernului p. -pagina sec. -secol(ul) T.U.E. -Tratatulprivind Uniunea Europeana T.F.U.E. -Tratatul privind functionarea Uniunii Europene U.E.

-Uniunea Europeana urm. -urmatoarele vol. -volum(ul) 3

INTRODUCERE INTRODUCEREINTRODUCERIIENTRODUCERENTRODUCERE n fiecare perioada istorica, omenirea se confrunta cu o serie de fenomene negative, carora trebuie sa le faca fata. Ultimele decenii vazute prin prisma evolutiei pietei muncii, au determinat statele sa acorde o importanta deosebita acestui fenomen care devine din ce n ce mai masiv si cronic. Nimeni nu contesta astazi importanta ocuparii fortei de munca

pentru asigurarea si cresterea viitoare a performantelor unei economii nationale. Dezvoltarea umana poate fi durabila numai n masura n care este centrata pe om acesta fiind protagonistul si beneficiarul final al dezvoltarii. Realitatea economica trebuie sa faca efortul de a se apropia ct mai mult de dorintele indivizilor iar acestia din urma de nevoile societatii. Iata cum evolutiile n

plan economic au un puternic efect n plan social, dupa cum evolutiile si rezultatele nplan social si gasesc reflectareape termen mediu si lung neconomie. Performatele si stabilirea unui sistem economic trebuie apreciate si prin prisma starii prezente si a perspectivelor conferite ocuparii fortei de munca ntr-un context stiintificotehnologic si economico-financiar extrem de dinamic. Traim ntr-o societate n formare

careia i va fi specifica o noua economie, o economie care este caracterizata prin mutatii radicale n natura muncii si a relatiilor de munca, cu implicatii profunde asupra stilului de munca si viata ale oamenilor. n acest context, piata muncii este n continua schimbare att sub aspectul cererii ct si al ofertei fortei de munca. De aceea, putem afirma

fara echivoc ca putine lucruri sunt durabile n materie de ocupare, iar pentru a fi viabila ocuparea presupune eforturi permanante de anticipare, adaptare, perfectionare si recalificare a fortei de munca. Deci, utilizarea noilor tehnologii impune nendoielnic o amplificare considerabila a pretentiilor n dobndirea unui loc de munca, accentuareacompetenteispirituale ntreindivizi. O alta precizare pe care o consider extrem de

relevanta, pe planul politicii economice si sociale, este accea ca flexibilitatea conditiilor de ocupare si utilizare a fortei de munca reprezinta o piesa importanta a dispozitivului de ajustare a pietei muncii, de nnoire a structurilor economice. Dar numai o piesa. n absenta altor piese, respectiv a unor sisteme politice coerente, de stabilizare macroeconomica, de crestere si dezvoltare economica, ramne doar

unmijloc de redistribuire a somajului si a lipsei demunca si cstig, asaraciei. Prin redactarea prezentei lucrari de licenta mi-am propus sa prezint principalele aspecte teoretice si practice ale pietei muncii si a masurilor de stimulare a ocuparii fortei de munca, att din prisma ordinii juridice interne, ct si din prisma reglementarilor la nivelul Uniunii Europene. 4

Prezenta lucrare contine: introducere, patru capitole, concluzii si bibliografie, volumul textului de baza fiind de 64 pagini. Introducerea reprezinta fundamentarea si justificarea temei alese pentru cercetare, releva scopul si obiectivele lucrarii ct .i o prezentare succinta a fiecarui capitol. Concluziile demonstreaza actualitatea si importanta problemei abordate, semnificatia teoretica si valoarea aplicativaa izvoarelor de drept. Primul capitol este

intitulat Piata muncii. Notiune si trasaturi si contine patru sectiuni. n acest capitol am facut precizari referitoare la notiunea de piata a muncii, referindu-ma, n special, la cele doua acceptiuni ale sale, precum si la componentele care o formeaza. Astfel, am analizat cererea si oferta de munca, ca principalii pioni care influenteaza organizarea si formarea pietei muncii. De asemenea, n

acest capitol am prezentat succint particularitatile pietei muncii, respectiv caracterul derivat, organizat, segmentat, rigid si contractual, precum si functiile pecare aceastale ndeplineste. Capitolul doi, denumit Interventia statului pe piata muncii este alcatuit din cinci sectiuni. n cadrul acestui capitol am prezentat rolul statului pe piata muncii, cu principalele domenii n care aceasta actioneaza, precum activitatea legislativa, stimularea dezvoltarii

economice, organizarea formarii profesionale si repartizarea n munca. Totodata, n acest capitol am prezentat regimul juridic al muncii prestate de catre straini n Romnia si protectia lucratorilor romni n strainatate, cu toate consecintele ce decurg din acest statut. Ultima sectiune a acestui capitol expune principalele institutii cu atributii pe piata muncii, prezentnd n detaliu modul deorganizare si functionare, precum si

atributiile pe care acestea le au. Capitolul trei, denumit Politica privind piata muncii si ocuparea fortei de munca , cuprinde patru sectiuni, care se refera la calitatea vietii si ocupare fortei de munca, precum si la principalele modalitati de stimulare a ocuparii fortei de munca, n conditiile legii. Astfel, prima sectiune trateaza modalitatea n care n general piata muncii

si, n special, ocuparea fortei de munca, influenteaza calitatea vietii si bunastarea. Ulterior n aceste sectiuni, am analizat conceptul de masuri de stimulare a ocuparii fortei de munca, precum si clasificarea si caracteristicile acestora. Spre final, am prezentat detaliat cele doua modalitati prevazute de lege prin care se stimuleaza ocuparea fortei de munca, respectiv cresterea sanselor de ocupare de catre

persoanele n cautarea unui loc de munca si stimularea angajatorilor pentru ncadrarea n muncaa somerilor. n sfrsit, cel din urma capitol, al patrulea, este intitulat Stimularea ocuparii fortei de munca la nivel european , si cuprinde trei sectiuni. n prima dintre aceste sec.iuni am analizat succint evolutia politicii europene n domeniul ocuparii fortei de munca de la prima Agenda

Sociala si pna la modificarile realizate prin Strategia de la Lisabona. Cea de-a doua sectiune cuprinde politica europeana de ocupare a fortei de munca, cu principalele actiuni ale 5

Uniunii Europene n domeniul politicii sociale si n domeniul ocuparii fortei de munca, precum si principalele programe europene pentru ocuparea fortei de munca. Cea din urma sectiune prezinta aspectele esentiale care trebuie sa fie retinute n ceea ce priveste libera circulatie a lucratorilor ncadrul Uniunii Europene. n consecinta, abordarea masurilor de stimulare a ocuparii fortei de munca

reprezinta un subiect de maxima importanta, cel putin din cteva motive. n primul rnd, nivelul de ocupare pe piata muncii reprezinta un factor important n stabilirea calitatii vietii si a bunastarii. Astfel, cu ct nivelul de ocupare este mai ridicat, cu att calitatea vietii creste datorita faptului ca riscul de crestere a ratei somajului si, implicit, a gradului de saracie

este n scadere. n al doilea rnd, masurile de stimulare a ocuparii fortei de munca reprezinta una dintre principalele modalitati n care statul se implica pe piata muncii. n acest sens, prin intermediul autoritatilor sale, statul desfasoara o activitate legislativa si stabileste modalitatile prin care sa stimuleze dezvoltarea societatii. Totodata, ntr-un al treilea rnd, stimularea ocuparii fortei de munca prezinta

interes si la nivel european, Uniunea Europeana elabornd mai multe acte normative menite sa uniformizeze normele juridice n domeniu de la nivelul ordinii juridice interne a statelor. n consecinta, stimularea ocuparii fortei de munca a prezentat interes, prezinta si va prezenta ntotdeauna interes ntruct prin intermediul acesteia se creeaza un cadru general care sa duca la cresterea nivelui de ocupare

si, evident, la dezvoltarea ntr-unsens bun al societatii. Scopul acestei lucrari este de a identifica si de a demonstra impactul major produs de masurile de stimulare a ocuparii fortei de munca asupra procesului de dezvoltare a societatii, printr-o analiza complexa, din mai multe aspecte si prin examinarea modalitatilor de ncadrare a acestora n ordinea juridicainterna si n cea

europeana. 6

CAPITOLULI CAPITOLULCAPITOLULCACPITOLULAPITOLULIIIIPIATAMUNCII. NOTIUNESI TRASATURI PIAPIAPIAPIATTTTAAAAMUNCII.MUNCII.MUNCII.MUNCII.NONONONOTTTTIIIIUUUUNNNNEEEESSSS IIIITTTTRRRRAAAASSSSAAAATTTTUUUURRRRIIII SECTIUNEA I SECSECSECSECTTTTIUNIIIEEEEAUNAUNAUNAIIIINOTIUNEADE PIATA A MUNCII NONONONOTTTTIUNEAIUNEAIUNEAIUNEADEDEDEDEPIAPPPIAIAIATTTTAAAAAAAAMMMMUUUUNNNNCCCC IIIIIIII Conceptul de piata a muncii are mai multe acceptiuni, n functie de domeniul n care acesta este utilizat. Astfel, sensul utilizat n ramura dreptului muncii si al securitatii sociale, piata muncii poate fi definita ca spatiu economic n care se ntlnesc, se confrunta si se negociaza n mod liber

cererea de forta de munca (detinatorii de capital n calitate de cumparatori) si oferta, reprezentata prin posesorii de forta de munca. n acest sens, conceptul de piata a muncii desemneaza un mecanism autoreglator de schimb a produselor, adica forta de munca1, care se finalizeaza prin vnzarea-cumpararea de forta de munca n schimbul unui pret numit salariu. Din acest punct de

vedere, piata muncii este caracterizata ca avnd un nucleu extrem de dinamic si complex. n acest sens, piata muncii iese n evidenta prin componentele si tipurile sale, precum si prin factorii de influenta si segmentele din care se constituie. n considerarea celor precizate, pe piata muncii se ntlnesc si se confrunta doi factori decisivi: vnzatorul de munca

adica ofertantul sau solicitantul locului de munca, ce asteapta maximul de avantaj de pe urma vnzarii sau a nchirierii muncii sale si cumparatorul de forta de munca semnificnd utilizatorul sau cel ce ofera locuri de munca, care, la rndul sau, asteaptamaximul deprofit. Nu n ultimul rnd, o componenta cu un rol deosebit pe piata muncii este

reprezentata de catre intermediari. Acestia sunt persoanele fizice si/sau juridice, care s-au specializat n servicii de intermediere ntre ofertantii si cumparatorii de competente profesionale. Pentruserviciile acestoradin urma, intermediarii solicitaun pret. Totodata, piata muncii are doua componente, respectiv cererea de forta de munca si oferta de forta de munca. La baza confruntarii dintre aceste doua componente, se formeaza piata

muncii.2 Astfel, cererea de forta de munca reprezinta necesarul de munca salariata la un anumit moment n vederea desfasurarii activitatii angajatorilor persoane juridice si persoane 1 Luana Pop (coordonator), Dictionar de politici sociale, Ed. Expert, Bucuresti, 2002, p. 514. 2 Alexandru Ticlea, Piata muncii. Notiune. Principii. Limite, Revista Romna de Dreptul Muncii nr. 3/2002, p.10

21. 7

fizice. n acest sens, pe piata muncii cererea de forta de munca se concretizeaza n numarul de locuri de munca existent.3 Cererea de munca are ca punct de plecare nevoia de servicii, respectiv de munca, din partea utilizatorilor acesteia. Conditia sine qua non a transformarii nevoilor de munca n cerere de munca este ca aceasta sa fie remunerata. De

principiu, cererea de munca este invariabila, datorita faptului ca pentru a se crea n mod continuu cerere de munca este necesara crearea de noi locuri de munca, adica dezvoltarea constanta a activitatilor existente si initierea altoranoi. n ceea ce priveste cea de-a doua componenta, respectiv oferta de forta de munca, aceasta este formata din totalitatea persoanelor apte de

munca, care sunt, totodata, disponibile sase angajeze si sa devina salariati. Oferta de munca se delimiteaza n cadrul potentialului demografic printr-o serie de criterii, de optiuni ale persoanelor cu vrsta legala de munca. Prin urmare, aceasta este formata din munca pe care o pot depune salariatii unui anumit angajator, n conditii salariale. n acest sens, precizez ca n

oferta de munca nu pot fi incluse femeile casnice, studentii, militarii n termen .i nici alte persoane care desfasoara activitati neremunerate. Aceasta componenta a pietei fortei de munca se formeaza n decursul unei perioade lungi de timp, n care creste si se dezvolta fiecare generatie de persoane de la prima forma de educare si pna la vrsta la careacestia potdeveni

salariati. n consecinta, este important de precizat faptul ca, desi este o piata pe care se ntlnesc o cerere si o oferta, piata muncii, spre deosebire de celelalte piete, are n centrul sau omul, ca purtator deaptitudini si competente. Din acest punct de vedere, piata muncii nu poate functiona fara o reglementare la nivel juridic, care

sa instituie si sa organizeze cererea si oferta de locuri de munca. Astfel, n sensul aplicarii normelor juridice care o reglementeaza, piata muncii presupune interventia statului, n principal n materia stimularii ocuparii fortei de munca, precum si a respectarii normelor juridice n domeniul dreptului muncii si al securitatii sociale. Nu n ultimul rnd, important de mentionat este faptul

ca la nivel de piata a muncii, ca expresie a raporturilor dintre cererea si oferta de forta de munca, se contureaza principiile care ajuta la stabilirea salariilor si a conditiilor de angajare n munca4, precum si o anumita tendinta de stabilire a remuneratiei la unnivel mai nalt sau mai scazut. 3 Ion Traian Stefanescu, Tratatde dreptulmuncii, Ed. Wolters

Kluwer, Bucuresti, 2007,p. 164. 4 Catalin Zamfir, Lazar Vlasceanu, Dictionar de sociologie, Ed. Babel, Bucuresti, 1998,p. 424. 8

SECTIUNEA II SECSECSECSECTTTTIUNEAIIIUNEAUNEAUNEAIIIIIIIIPARTICULARITATILE PIETEI MUNCII PARTICULARITPARTICULARITPARTICULARITPARTICULARITATATATATIIIILLLLEEEEPPPPIIIIEEEE TTTTEEEEIIIIMMMMUUUUNNNNCCCCIIIIIIII Piata muncii, n comparatie cu celelalte piete existente, are o specificitate redata n principal de trasaturile deosebite pe care le prezinta. Astfel, principalele caracteristici care o definesc sunt urmatoarele: 1. Piata muncii este o piata derivata, aceasta primind influente de la celelalte piete (piata bunurilor, piata factorilor de productie) si genernd, totodata,

efecte ce se regasesc ntoate sectoarele vietii economico-sociale; 2. Pe acest tip de piata se reflecta legaturile reciproce dintre realitatile demografice, ca factori ce intervin n formarea ofertei de munca, si realitatile dezvoltarii economico-sociale, care genereazacererea de munca; 3. Piata muncii este una dintre cele mai organizate piete, aceasta fiind reglementata la cel mai nalt nivel ntruct ea nu poate

exista n afara unor norme juridice care sa ndeplineasca necesitatea de a asigura protectia salariatului si controlul competititional prin intermediul sindicatelor, precum si nevoia de a permite gruparea ntreprinzatorilor care angajeaza forta demunca; 4. Una dintre cele mai importante caracteristici este ca piata muncii este una segmentata, n sensul ca aceasta prezinta un caracter eterogen, delimitndu-se mai multe segmente pe

genuri de activitate, zone geografice, profesii, niveluri de calificare, vrste etc. Din acest punct de vedere, adeptii teoriei segmentarii pietei muncii delimiteaza o piata primara a muncii caracterizata printr-o mare stabilitate a locului de munca, salarii ridicate, prezenta scarii ierarhice, utilizarea tehnologiilor relativ avansate, prezenta sindicatelor puternice si eficiente si o piata secundara caracterizata prin locuri de

munca nesigure, fluctuatie ridicata a personalului, utilizarea unor tehnologii rudimentare, lipsa posibilitatilor de promovare, sindicateinexistentesau slabe; 5. Totodata, piata muncii este o piata cu un grad foarte ridicat de rigiditate si de sensibilitate, ea interconditionnd att cu echilibrul economic general, ct si cu cel social-politic; 6. Nu n ultimul rnd, piata muncii este caracterizata prin caracterul sau contractual, n baza

caruia negocierea si contractul sunt instrumente fundamentale de reglare a cererii si a ofertei de forta de munca. n acest sens, confruntarea dintre cererea si oferta de munca se desfasoara cu ajutorul 9

implicarii nemijlocite a statului, prin institutiile sale cu atributii legislative, executive sau judecatoresti. Ca urmare a celor precizate, desi este formata si analizata prin prisma caracteristicilor generale pe care le prezinta si celelalte tipuri de piete, piata muncii prezinta particularitati specifice, care o definesc si i contureaza caracterul sau organizat si extrem de bine reglementat,

ca principale necesitati pentru existenta sa. Astfel, piata muncii se deosebestede alte tipuri depiete prin mai multe caracteristici. n primul rnd, piata muncii este caracterizata prin multidimensionalitate, care rezulta din modul sau de formare, dezvoltare si ajustare a cererii si ofertei de munca. n acest sens, piata muncii are umratoarele tipuri de dimensiuni: . dimensiuni demografice,

care se refera la indicatorii ce prevad profilul demografic ca rata anuala de crestere a populatiei, precum si la resursele de munca; . dimensiuni bio-psihologice, care vizeaza comportamentele si obiceiurile purtatorilor oferteidemunca; . dimensiuni economice, care se refera la volumul si structura populatiei ocupate, la distributia acesteia pe sectoare de activitate, la costurile economice si sociale ale somajului, precum si

la participarea populatiei la activitatea economica; . dimensiuni educational-formative, care fac trimitere la modul de formare a capitalului uman si la dezvoltarea nvatamntului. Totodata, piata muncii se diferentiaza de celelalte piete de munca prin faptul ca aceasta este cea mai imperfecta dintre ele. Astfel, acest tip de piata este marcat de rigiditati naturale, dobndite, multe dintre acestea fiind determinate de

negocierea colectiva, care se transforma n bariera mobilitatii fortei demunca. Ca un corolar al celor precizate, se poate constata faptul ca analiza pietei muncii necesita o raportare la celelalte tipuri de piete, dar, de asemenea, si la trasaturile specifice pe care le prezinta acest tip de piata, avnd n vedere unicitatea si caracterul sau sensibil, dar organizat.

10

SECTIUNEAIII SECSECSECSECTTTTIUNEAIIIUNEAUNEAUNEAIIIIIIIIIIIIFUNCTIILE PIETEI MUNCII FUNCFUNCFUNCFUNCTTTTIILEIILEIILEIILEPIEPIPPEIEIETTTTEEEEIIIIMMMMUUUUNNNNCCCCIIII IIII n perioada de evolutie actuala, piata muncii beneficiaza de functii care se contureaza si si mbogatesc continutul n mod continuu. Totusi, aceste functii se realizeaza diferentiat n raport cu cadrul n care se manifesta, cu modificarile intervenite n timp n comportamentul si mentalitatea factorului uman al productiei. Asadar, datorita faptului ca piata muncii este

considerata o piata principala, aceasta inflitrndu-se n toate relatiile socio-economice, ea ndeplinestemai multe functii: 1. Asigura realizarea echilibrului pe piata muncii si ndeplinirea conditiilor optime de munca, respectiv educatia si formarea profesionala, plata remuneratorie, egalitatea de sanse si nediscriminarea pe piata muncii, protectia sociala a categoriilor defavorizate, pna la eliminarea surselor de adncire a saraciei si a polarizarii

sociale5; 2. Determina orientarea si alocarea utilizarii resurselor de munca ale fiecarei tari cu eficienta, att pentru repartizarea lor pe profesii, ramuri, localitati, ct si pentru folosirea acestora n cadrul fiecarei unitati economice. n acest sens, pe piata muncii se utilizeaza o serie de mecanisme specifice, ntre care salariul si diferentele salariale, dar si mecanisme din afara pietei muncii propriu-zise,

respectiv politici fiscale de investitii s.a.m.d.; 3. Mijloceste si conditioneaza procesele de unire si combinare optima sau, dupa caz, de substituire a factorului uman al productiei cu cel material, managementul participativ, stimuleaza creatia, calitatea si participarea la munca, n general la viata ntreprinderii; 4. Influenteaza considerabil procesul de formare si repartizare a veniturilor, asigurnd, astfel, adoptarea si aplicarea masurilor de

protectie sociala a posesorilor fortei de munca. n acest sens, piata muncii ndeplineste functia de repartitie primara si de redistribuire a veniturilor din munca, prin intermediul unui sistem de criterii stabilite prin actenormative si/sau prin contracte(acorduri) colective; 5. Are caracter educativ-formativ, n sensul formarii, perfectionarii, reconversiei si recalificarii profesionale a fortei de munca, respectiv a persoanelor disponibilizate si a tinerilor

absolventi care intra pe piata muncii pentru prima data. Prin 5 Eugen Blaga, Politici sociale de ocupare a fortei de munca, Note de curs nepublicate, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Bucuresti, p. 22; 11

intermediul acestui caracter, se modeleaza si se genereaza cereri de calificari, se adapteaza oferta de forta de munca la necesitatile existente, si se asigura nevoia de forta de munca calificata pentru sistemul productiv, n relatie cu oferta sistemului de pregatire. n concluzie, functiile ce revin pietei muncii se afla ntr-o strnsa

independenta, formnd un tot unitar. Acestea au un pronuntat caracter de sinteza, o importanta practica deosebita si o corespondenta efectiva n viata economica reala, regasindu-se convertite n mecanisme, instrumente si prghii specifice utilizate n economia depiata. SECTIUNEA IV SECSECSECSECTTTTIUNEAIIIUNEAUNEAUNEAIIIIVVVVCONCEPTELE UTILIZATE PE PIATA MUNCII CONCEPTELECONCEPTELECONCEPTELECONCEPTELEUTILIZATEUTILIZATEUTILIUTIZATELIZATEPPPP EEEEPPPPIIIIAAAATTTTAAAAMMMMUUUUNNNNCCCCIIIIIII n vederea exprimarii indicatorilor specifici pietei muncii, aceasta opereaza cu anumite concepte, care sunt necesare pentru

a o defini, particulariza si analiza. n acest sens, n Legea nr. 76/20026 se definesc mai multe concepte relevante si deosebit de importante, utilizate ndomeniul pieteimuncii si al ocuparii fortei de munca. Astfel, conform prevederilor acestui act normativ, conceptul de loc de munca este definit ca fiind acel cadru n care se desfasoara o activitate ce presupune obtinerea

unui venit si prin intermediul careia se materializeaza raporturile juridice de munca sau raporturile juridice deserviciu. n acest mod, se constata ca populatia ocupata care beneficiaza de vocatia de a ocupa un loc de munca, cuprinde toate persoanele care desfasoara activitati economico-sociale aducatoare de venituri (fie remunerate pecuniar sau n natura). Prin urmare, nu pot fi incluse n

aceasta categorie urmatoarele persoane: femeile casnice, militarii n termen, .i nici alte persoane care desfasoara activitati neremunerate. De asemenea, legea stabileste si semnificatia expresiei persoana n cautarea unui loc de munca . n conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 76/2002, aceasta sintagma desemneaza persoana care face demersuri pentru a-si gasi un loc de munca, prin mijloace proprii

sau prin nregistrarea la agentia pentru ocuparea fortei de munca n a carei raza 6 Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, modificata ulterior, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 125 din 27 decembrie 2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata

n M. Of. al Romniei, Partea I, nr. 103din 06februarie 2002. 12

teritoriala .i are domiciliul sau, dupa caz, resedinta ori la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditat n conditiile legii . Avnd n vedere importanta deosebita pe care o prezinta masurile de stimulare a ocuparii fortei de munca, legiuitorul nu a lasat neacoperita aceasta notiune, stabilind astfel ca acestea semnifica acele masuri care au ca scop sprijinirea persoanelor

n cautarea unui loc de munca si, n moddeosebit, asomerilor, pentrua dobndi statutulde persoana ocupata. n consecinta, pentru a putea opera cu celelalte concepte si componente ale pietei muncii, este necesar a stabili semnificatia principalelor notiuni utilizate n vederea analizarii trasaturilor si desfasurarii activitatii pe piatamuncii. 13

CAPITOLULII CAPITOLULCAPITOLULCAPICATOLULPITOLULIIIIIIIIINTERVENTIASTATULUIPEPIATAMUNCII INTERVENINTERVENINTERVENINTERVENTTTTIAIAIAIASTATULUISTATULUISTATSTULUIATULUIPPPP EEEEPPPPIIIIAAAATTTTAAAAMMMMUUUUNNNNCCCCIIIIIII SECTIUNEA I SECSECSECSECTTTTIUNIIIEEEEAUNAUNAUNAIIIIROLUL STATULUI PE PIATAMUNCII ROLULROLULROLULROLULSTATULUISTATULUISTATULUISTATULUIPPPPEEEEPPPPIIIIAAAATTTTAAAA MMMMUUUUNNNNCCCCIIIIIIII Formarea, organizarea, precum si functionarea pietei muncii presupune, n principal, interventia statului. n aceasta maniera, participarea statului pe piata muncii se realizeaza, n special, n domeniul stimularii ocuparii fortei de munca si n cel al respectarii normelor juridice si a drepturilor salariatilor. Pe parcursul dezvoltarii fiecarei societati, rolul statului

n domeniul politicii de ocupare a fortei de munca sporeste. n acest sens, au fost introduse masuri active de stimulare a celor care pastreaza sau creeaza locuri de munca n perioadele de recesiune, precum si o serie de masuri mai putin dure, respectiv nchiderea treptata a unor sectoare datorita cresterii ngrijoratoare a somajului. Rolul statului pe piata muncii

se manifesta n Romnia, la fel ca si n celelalte state, prin interventia pe plan legislativ, stabilindu-se o serie de acte normative menite sa contureze cadrul pentru desfasurarea raporturilor juridice de munca. n acest sens, exista mai multe dispozitii constitutionale careau incidenta naceasta materie. Astfel, conform prevederilor art. 135 din Constitutie7, economia de piata a Romniei este o

economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta, n baza careia statul trebuie sa asigure: libertatea comertului, protectia concurentei loiale, precum si crearea cadrului favorabil pentru valorificareatuturor factorilor deproductie. n acelasi sens se stabileste si prin dispozitiile art. 47, alin. (1), din legea fundamentala, care instituie obligatia statului de a lua masuri pentru dezvoltarea economica si protectie

sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent. De asemenea, din coroborarea art. 41alin.(1)cuart. 45dinConstitutie,sededucefaptulcadreptullamuncanu poate fi ngradit, indiferent de modalitatea de exercitare a activitatii, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca fiind lasata la latitudinea celui care se angajeaza. Din punctul de vedere al reglementarilor interna.ionale, n diferite

acte normative se stabilesc dispozitii aplicabile n domeniul pietei muncii, veritabile reguli generale pentru 7 Constitutia Romniei, modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romniei nr. 429/2003, publicata n M. Of. al Romniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003. Actuala Constitutie a fost republicata nM. Of. alRomniei, Partea I, nr. 767din 31octombrie 2003.

14

desfasurarea raporturilor juridice de munca. n acest sens, mentionez cu titlu de exemplu dispozitiile art. 23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului8 care stabileste ca orice persoana are att dreptul de a munci nengradit, ct si cel de a-si alege liber locul de munca si de a beneficia de conditii de munca egale, echitabile si satisfacatoare. n

consecinta, piata muncii nu poate exista fara un cadru care sa o instituie, care sa organizeze participarea cererii si a ofertei fortei de munca si care sa promoveze si sa sustina forta de munca. Cu toateacestea, participarea statului pe piata muncii trebuie sa fie echilibrata, adica sa implice elaborarea de reguli generale si stabile referitoare la desfasurarea raporturilor juridice de

munca, asa nct sa pastreze posibilitatea constituirii fortei de munca astfel cum se constituie orice produspe oricare alta piata. SECTIUNEA II SECSECSECSECTTTTIUNEAIIIUNEAUNEAUNEAIIIIIIIIDOMENIILE DE ACTIUNE ALE STATULUI PE PIATA MUNCII DOMENIILEDOMENIILEDOMENIILEDOMENIILEDEDEDEDEACACACACTTTTIUNEIUNEIUNEIUNEAAAALELE LELESSSSTTTTAAAATTTTUUUULLLLUUUUIIIIPPPPEEEEPPPIIIIAAAATTTTAAAAMMMMUUUUNNNNCCCCI IIIIIII Statul intervine pe piata muncii prin intermediul activitatii legislative, n baza careia formuleaza norme juridice aplicabile raporturilor juridice de munca. Aceasta nu este, nsa, singura modalitate prin care statul participa la reglementarea

pietei muncii. Astfel, statul stabileste, deopotriva, cadrul general al desfasurarii formarii profesionale si al repartizarii n munca, participnd la stimularea dezvoltarii situatiei economice. 1. Activitatea legislativa astatului pe piatamuncii 1.1.1.1.ActivitateaActivitateaActivitateaActivitatealegislativlegislativlegislativle gislativaaaaaaaassssttttatatatatuuuulllluuuuiiiipppeeeeppppiiiiaaaattttaaaammmmu uuunnnncccciiiiiiii Din punctul de vedere al implicarii sale pe piata muncii, statul are un rol definitoriu asupra actelor normative ce reglementeaza raporturile de dreptul muncii. Astfel, normele juridice emise de catrelegiuitor

pot fi clasificate n functie de obiectul reglementarii lor n mai multe categorii: normele juridice care privesc raporturile colective de munca, normele juridice care se refera la raporturile individuale de munca, normele ce reglementeaza administratia muncii, activitatea si statutul unor organizatii profesionale n aceasta categorie incluznduse reglementarile referitoare la agentiile de ocupatie a fortei de munca, la sindicate si

patronate, precum si cele care privesc organele de jurisdictie a muncii si inspectia muncii. 8 Declaratia Universala a Drepturilor Omului a fost adoptata la 10 decembrie 1948, prin Rezolutia 217A, n cadrul celei de-a III-a sesiuni a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite. Printr-un act istoric, Adunarea a cerut tuturor tarilor membre sa publice textul Declaratiei, care, dupa

aceea, sa fie distribuit, expus, citit si comentat n scoli si alte institutii de nvatamnt, fara deosebiri ce .in de conditia politica a tarilor saua teritoriilor. 15

n Romnia, interventia legislativa s-a conturat sub aspectul elaborarii mai multor acte normative de-a lungul evolutiei dreptului muncii. n perioada de dupa anul 1989, noile reglementari au avut n vedere adaptarea raporturilor juridice de munca la economia de piata. Astfel, s-au elaborat mai multe acte normative menite sa restabileasca un echilibru pe piata muncii. Mentionez aici, cu titlu de

exemplu, Legea nr. 1/1991 privind protectia juridica a somerilor9, Legea nr. 15/1991 privind stabilirea unei proceduri pentru solutionarea conflictelor colective de munca10, Legea nr. 14/1991 privind stabilirea salariilor prin negociere11 etc. n consecinta, aceste acte normative au avut ca scop esential liberalizarea conditiilor angajarii prin introducerea mecanismelor de negociere colectiva si individuala, eliminarea oricarui tip de discriminare n raportul de

munca, precum si protectia juridica a somerilor. Toate aceste acte normative au fost abrogate, ulterior, de catre Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii12, care a fost armonizat cu realitatea pietei muncii din Romnia. Acesta a avut drept scop aducerea n acord, n mod principial, a raporturilor de munca cu valorile statului de drept, cu democratizarea dialogului social si cu standardele

normative europene si internationale. Actualul Cod al muncii, Legea nr. 53/2003, este structurat diferit fata de legile anterioare, ntruct acesta contine reglementari complete si concrete n ceea ce priveste institutiile referitoare la contractul individual de munca, la salarizare, la raspunderea disciplinara si cea patrimoniala. n ceea ce priveste celelalte norme juridice, acestea sunt conceputeca dreptcomun, ca norme generale

ce fac trimitere la legile speciale. n consecinta, att prin intermediul Codului muncii, ct si prin intermediul reglementarilor aferente referitoare la protectia si promovarea persoanelor cu handicap, institutia concedierilor colective, salariul minim brut pe tara, durata timpului de munca sau a 9 Legea nr. 1 din 07 ianuarie 1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea

lor profesionala, republicata n M. Of. al Romniei, Partea I, nr. 257 din 14 septembrie 1994. Acest act normativ a fost abrogat prin Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. 10 Legea nr. 15 din 11 februarie 1991 privind solutionarea conflictelor colective de munca, publicata n M. Of. al Romniei, Partea

I, nr. 33 din 11 februarie 1991. Acest act normativ a fost abrogat prin Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca. Ulterior, si aceasta lege a fost abrogata n momentul intrarii n vigoare a Legii nr. 62 din 10 mai 2011 privind dialogul social, modificata ulterior prin Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, ct si

prin cea pentru pentru pregatirea punerii n aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata nM. Of. alRomniei, Partea I, nr. 625din 31 august 2012. 11 Legea nr. 14 din 08 februarie 1991 privind salarizarea, publicata n M. Of. alRomniei, Partea I, nr. 32 din 09 februarie 1991. Aceasta lege a fost abrogata n momentul intrarii n

vigoare a Codului muncii,respectivLegeanr. 53/2003privindCodulmunciimodificat.irepublicat inMonitorulOficial, Partea I nr. 345din 18 mai2011 12 Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 privind Codul muncii, modificata ulterior inclusiv prin Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii n aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata n M. Of. al Romniei, Partea

I, nr. 345din 18mai2011. 16

timpului de odihna, ori referitoare la orice alta institutie specifica pietei muncii, statul are o influenta covrsitoare asupra desfasurarii raporturilor de munca. Prin intermediul acestui rol, statulcreeaza cadrulgeneralde organizare, functionaresi dezvoltareapietei muncii. 2. Stimularea dezvoltarii economice 2.2.2.2.StimulareaStimulareaStimulareaStimulareadezvoltdezvolddtezvoltezvoltaaaarrrr iiiiiiiieeeeccccononononomomomomiiiicccceeee Chiar daca nu suntem ntotdeauna constienti de implicarea statului n stimularea dezvoltarii economice, aceasta implicare exista si se manifesta permanent, continuu

si are un rolcomplex. Avnd n vedere faptul ca n Romnia economia specifica este cea de piata, statul, pe piata muncii, pe lnga un rol legislativ, beneficiaza si de rolul de a stimula dezvoltarea economica. Astfel, acesta reprezinta un factor important n dezvoltarea economica din Romnia. Din acestpunct de vederestatulare urmatoarele functii: . de

a valorifica nmodeficient resursele date; . de a asigura distribuirea si redistribuirea corectaa acestor resurse; . de a stabiliza macroeconomia; . de a corectaimperfectiunile macroeconomice ale economiei de piata. n baza acestor caracteristici apartinnd interventiei statului pe piata muncii, statul poate crea el nsusi locuri de munca si poate stimula investitiile pe piata muncii.13 n ceea ce priveste crearea de

locuri de munca, aceasta interventie se realizeaza prin nfiintarea de locuri de munca la nivelul autoritatilor publice. Totusi, actionnd n acest sens, statul trebuie sa aiba un comportament limitat si bine reglementat, astfel nct prin actiunile sale sa nu provoace dereglarea pietei muncii. Ce-a de-a doua modalitate de actiune a statului pe piata muncii, respectiv stimularea investitiilor, nu

beneficiaza de efecte att de avansate, dat fiind faptul ca investitiile nu sunt n mod necesar creatoare de locuri de munca. Pe de alta parte, s-a constatat ca investitiile si ajutoarele date agentilor economici aflati n dificultate, a caror ntreprindere nu mai aduce profit, pot prelungi viata acestora, nsa fara a ajuta efectiv echilibrarea pietei muncii, ntruct deseori acest tip

de agenti economici, pentru a supravietui, vor recurge la o diminuare a resurselor umane. n vederea stimularii dezvoltarii economice, statul romn, prin intermediul autoritatilor cu atributii legislative, a elaborat diverse acte normative menite sa ofere suport n 13 Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii Legislatie, doctrina, jurisprudenta, Ed. Universul Juridic, ed. a VI-a, Bucuresti, 2012,

p. 210. 17

scopuri antreprenoriale, agentilor economici vulnerabili sau nevulnerabili, rezultat care sa aiba ca efectcrearea de locuride munca. 3. Organizarea formarii profesionale 3.3.3.3.OrganizareaOrganizareaOrganizareaOrganizareaformformformformaaaarrrriiiiiiii pppprrrrofofofofeeeessssiiiiononononalalalaleeee Formarea profesionala reprezinta activitatea de pregatire profesionala a unei persoane, n vederea exercitarii unei profesii sau ocupatii. Potrivit art. 3 din Ordonan.a Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor14, formarea profesionala are urmatoarele obiective:

. facilitarea integrarii sociale a indivizilor n concordanta cu aspiratiile lor profesionale si cu necesitatile pietei muncii; . pregatirea resurselor umane capabile sa contribuie la cresterea competitivitatii forteide munca; . actualizarea cunostintelor si perfec.ionarea pregatirii profesionale n ocupatia debaza, precumsi n ocupatii nrudite; . schimbarea calificarii, determinata de restructurarea economica, de mobilitatea sociala sau de modificari ale capacitatii de munca;

. nsusirea unor cunostinte avansate, metode si procedee moderne necesare pentru ndeplinirea sarcinilor de serviciu. Formarea profesionala cuprinde formarea profesionala initiala si formarea profesionala continua, organizata prin alte forme dect cele specifice sistemului national de nvatamnt. Astfel, formarea profesionala initiala asigura pregatirea principala pentru dobndirea competentelor profesionale minime necesare pentru obtinerea unui loc de munca. Pe de alta parte, formarea

profesionala continua este activitatea de pregatire profesionala ulterioara formarii profesionale initiale si are rolul de a asigura dezvoltarea competentelor profesionale deja dobndite si/sau dobndirea de noicompetente. Principalele modalitati de realizare a formarii profesionale sunt: cursurile organizate de angajatori n cadrul propriilor unitati sau de catre furnizorii de formare profesionala, stagiile de practica si de specializare n unitati din

tara sau din strainatate, precum si orice alte forme de pregatire profesionala prevazute decatre legislatia din domeniu. Formarea profesionala n Romnia nu este, nsa, reglementata doar prin ordonanta mentionata. Astfel, se regasesc dispozitii referitoare la activitatea de pregatire profesionala si n Codul muncii. Acesta reglementeaza situatiile ce privesc stagiile de practica si de specializare n unitati din tara

sau din strainatate, ucenicia la locul de munca, formarea 14 Ordonanta Guvernului nr. 129 din 31 august 2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicatasi rectificata nM. Of. alRomniei, Partea I, nr. 840din 21noiembrie 2002. 18

individualizata, precum si orice alte forme de pregatire profesionala convenite de comun acord de catre angajator si salariat. De asemenea, Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca contine reglementari referitoare la formarea profesionala a persoanelor n cautarea unui loc de munca, prin intermediul cursurilor sau a stagiilor de practica. Nu n ultimul

rnd, legiuitorul a dorit si reglementarea situatiei tinerilor. n acest sens, s-a elaboratLegea nr. 350/2006 privind tinerii15, care are n vedere crearea unui cadru pentru formarea tinerilor ca viitori ntreprinzatori si manageri, oferindu-le posibilitatea de a participa la concursurile de initiere gratuite n domeniul managementului si n celal administrarii afacerilor. n vederea respectarii principiului general al non-discriminarii pe

piata muncii, n Romnia a fost adoptat Programul de interes national formarea profesionala n vederea integrarii n munca a persoanelor cu handicap .16 Prin intermediul acestui program s-a dorit dezvoltarea oportunitatilor de angajare cu contract de munca pe perioada nedeterminata a persoanelor cu handicap si, implicit, reducerea ratei de inactivitate n rndul persoanelor cu handicap neinstitutionalizate, precum si dezvoltarea unei retele

de informare si consultanta pentru acest tip de persoane. n acest sens, orice persoana cu handicap care doreste sa se integreze sau sa se reintegreze n munca, are acces gratuit la evaluare, orientare profesionala, informare si la alegerea libera a activitatii, indiferent de vrsta, tipul si gradul de handicap. Astfel, se creeaza posibilitatea pentru orice persoana aflata ntr-o asemenea situatie

de a fi ncadrata n munca conform pregatirii sale, n stricta interdepdendeta cu gradul lor de handicap. n consecinta, din punctul de vedere al legaturii pe care o are formarea profesionala cu piata muncii, este important de observat ca aceasta pregatire constituie principalul factor de evolutie a posibilitatii de gasire a unui loc de munca pentru o persoana

neangajata. n acest sens, orice persoana aflata n cautarea unui loc de munca poate participa, n conditiile legii, la programele de formare profesionala organizate de institutiile specializate. Pentru a se atinge obiectivele stabilite, formarea profesionala se organizeaza n mod distinct pe niveluri de pregatire si specializari, tinnd seama de nevoile angajatorilor, de competentele de baza a 15 Legea

nr. 350 din 20 iulie 2006 privind tinerii, publicata n M. Of. alRomniei, Partea I, nr. 648 din 27 iulie 2006, modificata ulterior prin Ordonanta de Guvern nr. 15/2010 privind unele masuri de reorganizare aactivitatilor de tineret si sport, 16 Programul de formare profesionala n vederea integrarii n munca a persoanelor cu handicap a fost aprobat prin Hotarrea de Guvern

nr. 197 din 09 februarie 2006 privind aprobarea programelor de interes national att n domeniul protectiei drepturilor persoanelor cu handicap, ct .i a asistentei sociale a persoanelor vrstnice, persoanelor fara adapost si persoanelor victime ale violentei n familie si a finantarii acestor programe, publicata nM. Of. alRomniei, Partea I, nr. 195din 01martie 2006. 19

salariatilor, de cerintele posturilor pe care acestia le ocupa sau doresc sa le ocupe, precum si de posibilitatile lor depromovare sau de ncadrare n munca. 4. Repartizarea n munca 4.4.4.4.RepartizareaRepartizareaRepartizarReparteaizareannnnmmmmuuuunnnnccccaaaa Ultima modalitate principala de participare a statului pe piata muncii se concretizeaza n interventia sa, prin intermediul unor organe specializate, care repartizeaza n munca somerii si orice alti beneficiariai

ajutorului social. n acest sens, prin Ordinul nr. 85/2002 privind aprobarea procedurii de primire si de solutionare a cererilor de loc de munca sau indemnizatieI de somaj, s-a stabilit obligatia agentiilor pentru ocuparea fortei de munca de a repartiza n munca persoanele care au calitateade someri. Astfel, acestea trebuie sa elibereze o dispozitie de repartizare persoanelor

neangajate, care sunt nregistrate n evidenta agentiei pentru ocuparea fortei de munca. Dispozitiile eliberate ca urmare a ofertei angajatorului au caracter obligatoriu, cu exceptia situatiei n care refuzul angajatorului este bazat pe criterii ce tin de neconcordanta dintre calificarea posibilului salariat si cerintele postului vacant. n concluzie, n baza actelor normative mentionate, statul, prin organele sale specializate, intervine

n acest domeniu, asigurnd cadrul necesar repartizarii n munca a persoanelor aflate n cautarea unui loc de munca, si supravegheaza desfasurarea acestui proces de redistribuire aforteide munca. SECTIUNEAIII SECSECSECSECTTTTIUNEAIIIUNEAUNEAUNEAIIIIIIIIIIIIREGIMUL JURIDIC AL MUNCII PRESTA TE DE CATRE CETA.ENII REGIMULREGIMULREGIMULREGIMULJURIDICJURIDICJURIDICJURIDICALALALALMUNCIIMUNCIIMUNC IIMUNCIIPRESTPPPAAAATTTTERESTERESTERESTEDDDDEEECCCCAAAATTTTRRRREEEECCCCEEEETTTTA AAA....EEEENNNNIIIIIIIISTRAINI N ROMNIA STRSTRSTRSTRAAAAINIINIINIININNNNRRRROOOOMMMMNNNNIIIIAAAA Domeniul regimului juridic al strainilor a cunoscut de-a lungul timpului mai multe ncercari de reglementare n acord cu sistemele de drept occidentale si

cu principiile derivate din jurisprudenta instantelor din alte tarieuropene. Dupa dobndirea calitatii de membru al Uniunii Europene, Romnia a continuat sa adopte si sa-si mbunatateasca calitatea legilor din domeniu, corectnd din mers lacunele si elementele care conduceau la interpretari nedorite sau la situatii injuste fata de imperativul protejarii drepturilor derivate din regimul general al strainilor pe teritoriul Romniei.

20

Corpusul legislativ incident regimului juridic al strainilor n Romnia este format n principal din urmatoarele actenormative speciale: . Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor n Romnia17; . Ordonanta de Guvern nr. 44/2004 privind integrarea sociala a strainilor care au dobndit o forma de protectie sau un drept de sedere n Romnia, precum si

a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European18; . Legea nr. 312/2005 privind dobndirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele juridice straine19; . Legea nr. 287/2009privind NoulCodcivil20; . Legea nr. 21/1991a cetateniei romne21; . Ordinul nr. 392/2008 al Ministerului Internelor si Reformei Administrative privind accesul solicitantilor

de azil pe piata fortei demunca din Romnia; . Ordonanta de urgenta nr. 56/2007 privind ncadrarea n munca si detasarea strainilor pe teritoriulRomniei22; Regimul juridic al strainilor cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, stabileste ca acestia beneficiaza de aplicarea tuturor drepturilor si libertatilor care decurg din dreptul Uniunii Europene, libertatea de miscare a muncitorilor pe piata comuna

fiind una dintrelibertatile economice fundamentale pe careeste construitaUniunea. Fiind de principiu interzise orice fel de discriminari ntre muncitorii de nationalitati diferite ce apartin Uniunii, legea romna stabileste n cuprinsul art. 2, lit. a) din Ordonanta de 17 Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul strainilor n Romnia, republicata n M.

Of. alRomniei, Partea I, nr. 201din 08martie 2004. 18 Ordonanta de Guvern nr. 44 din 29 ianuarie 2004 privind integrarea sociala a strainilor care au dobandit o forma de protectie sau un drept de sedere n Romnia, precum si a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, publicata n M. Of. al Romniei, Partea I, nr. 93din

31ianuarie 2004. 19 Legea nr. 312 din 10 noiembrie 2005 privind dobndirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele juridice straine, republicata nM. Of. alRomniei, Partea I, nr. 1008din 14 noiembrie 2005. 20 Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil, modificata ulterior inclusive prin Legea nr. 60/2012

privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor masurinecesare intrarii n vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata si rectificata n M. Of. alRomniei, Partea I, nr. 246din 29 aprilie 2013. 21 Legea nr. 21 din 01 martie 1991 privind cetatenia romna, modificata ulterior prin Legea nr. 44/2013 pentrumodificarea Legii nr. 21/1991privind

cetatenia romna, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 148,din 20 martie 2013 22 Ordonanta de urgenta nr. 56 din 20 iunie 2007, modificata prin Legea nr. 134/2008, publicata n Monitorul Oficial, Partea Inr. 522din 10iulie 2008 21

Urgenta a Guvernului nr. 56/2007 ca prin termenul de strain se desemneaza toti cei care nu au cetatenia romna, cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European ori cetatenia Confederatiei Elvetiene. Din analiza acestei definitii rezulta faptul ca cetatenii tuturor celorlate 27 de State Membre ale Uniunii, la care se adauga cetatenii Norvegiei, Islandei

si Lichtenstein cu care Uniunea formeaza Spatiul Economic European, precum si cetatenii elvetieni sunt tratati din punct de vedere legal si institutional la fel ca cetatenii romni, acestia fiind de principiu liberi sa si caute n mod liber de lucru, sa se angajeze unde doresc pe teritoriul Romniei, sa munceasca si sa se stabileasca aici fara restrictii. n

ceea ce priveste situatia cetatenilor din celelalte tari, legislatia romna impune anumite restrictii si formalitati, care sunt menite a controla att potentialul fenomenului imigrationist ctsi necesitatea protejariiforteide munca interne. Pentru a putea fi ncadrati n munca pe teritoriul Romniei, cetatenii straini trebuie sa urmeze o procedura care contine mai multe etape, potrivit dispozitiilor legale continute de Ordonanta de

urgenta nr. 56/2007 si de catre Ordonanta de urgenta nr. 194/2002. Astfel, etapele care necesita a fi parcurse sunt urmatoarele: obtinerea autorizatiei de munca, obtinerea vizei de lunga sedere pentru angajare n munca, obtinerea permisului de sedere n scop de munca, prelungirea dreptului de sedere temporara pentru strainii angajati n munca si acordarea dreptului de sedere permanenta. Autorizatia

de munca se elibereaza, la cererea angajatorului, de catre Oficiul Romn pentru Imigrari. Acesta este un organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, aflat n subordinea Ministerului Internelor si Reformei Administrative. Regimul acestei institutii a fost conturat prin Legea nr. 157/201123, care a modificat Ordonanta de urgenta nr. 55/2001 privind nfiintarea Oficiului Romn pentru Imigrari24. Astfel, dispozitiile

acestei legi precizeaza faptul ca aceasta autorizatie va fi eliberata de catre Oficiu prin formatiunile teritoriale , entitati fara personalitate juridica si care nu pot fi subiecte de drept distincte de Oficiul Romn pentru Imigrari. Autorizatia de munca se elibereaza n vederea admiterii pe teritoriul Romniei si pentru prelungirea dreptului de sedere pe perioade decel mult un an, rennoibile.

23 Legea nr. 157 din 11 iulie 2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind regimul strainilor nRomnia, publicata nM. Of. alRomniei, Partea I, nr. 533din 28 iulie 2011. 24 Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55 din 20 iunie 2007 privind nfiintarea Oficiului Romn pentru Imigrari prin reorganizarea Autoritatii pentru straini si a Oficiului National pentru Refugiati, precum

si pentru modificarea si completarea unor acte normative, publicata n M. Of. al Romniei, Partea I, nr. 424din 26iunie 2007. 22

Principalul tip de autorizatie de munca care permite accesul pe piata muncii este autorizatia de munca pentru lucratori permanenti care se acorda de catre Oficiul Romn pentru Imigrari n urma analizei unui dosar ntocmit de catre angajator si depus la sediul structurii teritoriale a Oficiului. Autorizatia de munca pentru lucratorii permanenti este valabila pe toata perioada contractului de munca

cu norma ntreaga, vizat de catre Inspectoratul Teriorial de Munca n situatia continuarii raporturilor de munca n aceeasi functie si la acelasi angajator. Refuzul eliberarii autorizatiei de munca poate fi contestat la Curtea de Apel n a carei raza de competenta se afla formatiunea teritoriala care a dispus aceasta masura, n conditiile Legii nr. 554/2004, cumodificarile si completarile

ulterioare25. Umatoarea etapa pentru sederea legala pe teritoriul Romniei este obtinerea vizei de lunga sedere pentru ncadrare n munca valabila 90 de zile, care este reglementata de prevederile legale ale art. 44 din Ordonanta de urgentanr. 194/2002. n baza acestor dispozitii, viza de lunga sedere poate fi solicitata de catre strain n termen de 60 de zile de

la eliberarea autorizatiei de munca, urmnd a fi aprobata de Centrul National de Vize n termen de 10 zile de la solicitare. Prelungirea dreptului de sedere n scop de munca se va face ulterior pentru o perioada egala cu perioada de valabilitate a contractului de munca, dar nu mai mult de un an, dupa care se va rennoi daca sunt

ndeplinite aceleasi conditii ca la prelungirea initiala. De asemenea, potrivit alin. (2), lit. b), art. 44 din Ordonanta de urgenta nr. 194/2002, la momentul solicitarii de eliberare a vizei, muncitorul trebuie sa faca dovada mijloacelor de ntretinere la nivelul salariului minim brut garantat n plata pentru ntreaga perioada nscrisa n viza. Aceasta dovada se face, de regula, cu

contractul de munca ncheiat n mod legal si nregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca. Ulterior, nsa, pentru prelungirea dreptului de sedere si eliberarea permisului, contractul de munca va trebui modificat si salariul marit n mod obligatoriu la nivelul salariului mediu brut pe economie, legea impunnd astfel un salariu minim obligatoriu mai mare pentru muncitorii cetateni straini dect pentru muncitorii cetateni

romni sau ai Uniunii Europene ori Spatiului Economic European sau Confederatiei Elvetiene. Din punctul meu de vedere, aceasta solutie nefericita a legiuitorului pune la ndoiala intentiile de reglementare echitabila a pietei fortei de munca din Romnia ntruct impunerea unui salariu minim mai mare pentru cetatenii straini dect pentru cetatenii romni va avea ca 25 Legea nr.

554 din 02 decembrie 2004 privind contenciosul administrativ, publicata n M. Of. al Romniei, Partea I, nr. 1154 din 07 decembrie 2004, modificata ulterior inclusiv prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2013 pentru modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea n aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor actenormative conexe.

23

efect restrngerea drastica a influxului de muncitori straini mai degraba dect a se constitui ntr-omasura dediscriminare pozitiva n favoareaacestora. Dupa obtinerea vizei de lunga sedere pentru angajare n munca, strainul va intra n Romnia prin orice punct de trecere al frontierei deschis traficului de persoane dupa care se va prezenta la formatiunea judeteana a Oficiului Romn pentru

Imigrari pe raza careia si desfasoara activitateaangajatorul, nvederea solicitarii permisului de sedere nscop de munca. Pentru a putea solicita acest document, strainii sunt obligati sa faca dovada ca au primit autorizatia de munca pe teritoriul Romniei, precum si ca au ncheiat n mod legal un contract individual demunca. Cu toate acestea, prin dispozitiile art. 5 din Ordonanta de

urgenta nr. 56/2007 se stabileste faptul ca pot fi ncadrati n munca sau, dupa caz, pot presta munca la persoane fizice sau juridice din tara noastra, fara autorizatie de munca, urmatoarele categorii de persoane: . strainii titulariai dreptului de sedere permanenta peteritoriul Romniei; . strainii al caror acces pe piata nationala a muncii este reglementat prin acorduri, conventii

sau ntelegeri bilaterale ncheiate de Romnia cu alte state, daca aceasta posibilitate este stabilita prin textul acordului, conventiei sau ntelegerii; . strainii careau dobndit oforma de protectie ntara noastra; . strainii care desfasoara activitati didactice, stiintifice sau alte categorii de activitati specifice cu caracter temporar, n institutii de profil acreditate n Romnia, n baza unor acorduri bilaterale, sau ca titular

al unui drept de sedere pentru desfasurarea de activitati de cercetare stiintifica si personalul nalt calificat, n baza ordinului ministrului educatiei, cercetarii si tineretului, precum si strainii care desfasoara activitati artistice n institutii de cultura, n baza ordinuluiministrului culturii si cultelor; . strainii care urmeaza sa desfasoare pe teritoriul tarii noastre activitati temporare solicitate de ministere ori de alte organe

ale administratiei publice centrale sau locale oride catre autoritati administrative autonome; . strainii care sunt numiti sefi de filiala, reprezentanta sau de sucursala pe teritoriul Romniei, a unei companii care are sediul n strainatate, n conformitate cuactele prevazutede legislatia romna n acest sens; . strainii membrii de familie ai cetatenilor romni; . strainii angajati ai persoanelor juridice cu sediul n

unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau n unul dintre statele semnatare ale Acordului 24

privind Spatiul Economic European, detasati n tara noastra, cu conditia prezentarii permisului de sedere din acel stat. Strainilor care au intrat n Romnia n baza unei vize de lunga sedere, precum si celor care sunt exceptati de la obligativitatea obtinerii vizei de lunga sedere li se poate prelungi dreptul de sedere temporara de catre Oficiul

Romn pentru Imigrari sau de formatiunile sale teritoriale, cu respectarea conditiilor prevazute la art. 50 68 din Ordonanta de urgentanr. 194/2002. Dreptul de sedere temporara se poate prelungi pentru o perioada egala cu perioada de valabilitate a autorizatiei de munca sau, dupa caz, cu perioada pentru care valabilitatea acesteia se prelungeste, daca sunt ndeplinite conditiile generale si

conditiile specifice de prelungire a dreptului de sedere temporara nfunctie de scopul pentrucare este solicitat acesta. n vederea prelungirii dreptului de sedere temporara, cererea aferenta trebuie sa se depuna, personal de catre strain, cel trziu la data ncetarii dreptului de sedere, la formatiunile teritoriale ale Oficiului Romn pentruImigraride la loculde resedinta. Strainilor intrati n Romnia n scopul angajarii

n munca li se prelungeste dreptul de sederetemporara, daca: . sunt titulari ai unei autorizatii de munca valabile. Strainilor care pot fi ncadrati n munca la persoane fizice sau juridice din Romnia, fara autorizatie de munca, n conditiile legii, li se poate prelungi dreptul de sedere fara a fi titularii unei autorizatii demunca valabile; . prezinta contractul individual

de munca vizat de Inspectoratul Teritorial de Munca n a carui raza si are sediul angajatorul sau o conventie civila ncheiata cu o structura sportiva, n conditiile legii, daca strainii desfasoara activitati n calitate desportiv profesionist; . salariul nscris n contractul individual de munca este cel putin la nivelul salariului minim garantat n plata; . prezinta actul medical de atestare

a starii de sanatate, din care sa rezulte ca strainul esteaptpentru a fi ncadrat nmunca; . prezinta certificatul de atestare fiscala privind achitarea la zi a obligatiilor catre bugetul public national, emis de administratia finantelor publice n a carei raza teritoriala si are sediul angajatorul, doar la prelungirile ulterioare, ori daca ntre data nregistrarii solicitarii pentru eliberarea autorizatiei si data

nregistrarii cererii pentrueliberarea permisului desedereau trecutmai mult de 60de zile; 25

. prezinta copia actului de identitate si, dupa caz, a autorizatiei sau a altui document legal care atesta exercitarea unei activitati ori profesii independente, daca angajatorulestepersoanafizica. Ca un corolar al celor mentionate, concluzionez ca strainii cetateni ai unui stat membru UE beneficiaza pe piata muncii din Romnia, de aceleasi drepturi ca orice alt cetatean roman, astfel nct

pot participa ca subiect de drept n raporturile de dreptul muncii faranicio limitare de ordin discriminatoriu. SECTIUNEA IV SECSECSECSECTTTTIUNEAIIIUNEAUNEAUNEAIIIIVVVVPROTECTIA LUCRATORILOR ROMNI N STRAINA TATE PROTECPROTECPROTECPROTECTTTTIAIAIAIALUCRLUCRLUCRLUCRAAAATORILORTORILORTORILORTOR ILORRRRROOOOMMMMNNNNIIIINNNNSSSSTTTTRRRAAAAIIIINNNNAAAATTTTAAAATTTTEEEE n vederea stabilirii unui cadru de protectie a romnilor care lucreaza pe piata muncii dintr-un alt stat, legiuitorul romn a creat un act normativ menit sa reglementeze rolul statului n raport cu cetateanul romn care lucreaza

n strainatate. Astfel, prin dispozitiile art. 1 din Legea nr. 156/200026 se stabileste obligatia statului romn de a asigura, n conformitate cu aceste prevederi, protectia cetatenilor romni cu domiciliul n Romania, care lucreaza n strainatate. n acest sens, statul actioneaza prin intermediul guvernului care, prin autoritatile competente, va depune diligentele necesare pentru ncheierea de acorduri, ntelegeri, tratate sau

conventii cu autoritati publice similare din alte state. Aceste acorduri se ncheie n vederea stabilirii conditiilor de protectie a cetatenilor romni cu domiciliul n Romnia care lucreaza n tarile respective. Se constata ca aceste norme juridice vizeaza doar situatia cetatenilor romni care si pastreaza domiciliul n Romnia, dar lucreaza n alte state, n baza unui contract individual de

munca legal. n consecinta, nu beneficiaza de dispozitiile acestei legi si, prin urmare, nici de protectie juridica, persoanele, cetateni romni, care, desi presteaza o activitate remunerata n strainatate n baza unor contracte civile, nu au domiciliul pe teritoriul romn. Situatia cetatenilor romni carora nu li se aplica dispozitiile Legii nr. 156/2000, este reglementata de 26 Legea

156 din 26 iulie 2000 privind protectia cetatenilor romni care lucreaza n strainatate, modificata ulterior prin Hotarrea de Guvern nr. 683/2006 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protectia cetatenilor romni care lucreaza n strainatate, aprobate prin Hotarrea Guvernului nr. 384/2001, republicata n M. Of. al Romniei, Partea I, nr. 291din 05mai2009. 26

alte legi speciale romne, de legi speciale straine sau de tratate si conventii internationale la care Romnia esteparte si care stabilesc masurispeciale de ocrotire. Cu toate acestea, masurile speciale stabilite prin aceste acte normative sunt aplicabile doar daca sunt ndeplinite urmatoarele conditii: persoanele respective sa fie angajate la institutii publice straine care sunt organizate si care functioneaza

pe teritoriul altui stat dect Romnia, sa fie angajati ai misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si reprezentantelor comerciale romne, ai unor organizatii internationale cu sediul pe teritoriul altui stat dect Romnia ori ai unei societati comerciale, persoane juridice romne sau straine, care efectueaza activitati de transport international. Totodata, nu pot fi aplicate aceste prevederi nici n cazul apatrizilor domiciliati n Romnia,

ntruct acestia sunt persoane care nu au nicio cetatenie. Avnd n vedere caracterul international al unui raport de munca izvort n urma desfasurarii activitatii unui cetatean romn pe teritoriul unui alt stat, la nivel institutional s-a stabilit ca Ministerul Afacerilor Externe este organul cu rol de diligenta n vederea respectarii principiului nediscriminarii. Astfel, acest minister, prin intermediul misiunilor

diplomatice si a oficiilor consulare, va depune toate diligentele necesare n vederea asigurarii cetatenilor romni ca toate drepturile lor vor fi respectate ntocmai cu prevederile legale, ca vor fi luate toate masurile de protectie necesare, precum si ca, n caz de nevoie, toate litigiile ivite vor fi solutionate n modcorect,potrivit legislatiei aplicabile statului respectiv. Nu n ultimul rnd,

la nivel european, au fost adoptate mai multe acte normative relevante, printre care si Regulamentul CEE nr. 1612/68 al Consiliului privind libera circulatie a lucratorilor n cadrul Comunitatii. Acesta a fost creat ca urmare a dezvoltarii necesitatii ca libera circulatie a lucratorilor sa fie asigurata n cadrul Uniunii Europene, ntruct realizarea acestui obiectiv implica eliminarea oricarei discriminari ntre lucratorii statelor

membre pe criteriul cetateniei, n ceea ce priveste ncadrarea n munca, remunerarea si alte conditii de munca, precum si dreptul acestor lucratori de a se deplasa liber n cadrul Uniunii Europene, n vederea desfasurarii unei activitati salariate, sub rezerva restrictiilor justificate de motive de ordine publica, siguranta publica si sanatate publica. Astfel, prin dispozitiile art. 1 din acest

regulament s-a stabilit faptul ca orice resortisant al unui stat membru are dreptul de acces la o activitate salariata si de a desfasura aceasta activitate pe teritoriul altui stat membru n conformitate cu actele cu putere de lege si cu actele administrative care reglementeaza ncadrarea n munca a resortisantilor statului respectiv. Pe de alta parte, prin art. 7

se prevede faptul ca cetateanul unui stat membru al UE trebuie sa beneficieze de acelasi tratatament juridic pe teritoriul celorlalte state membre, fata 27

de lucratorii nationali, n ceea ce priveste conditiile de ncadrare n munca si, n special, n ceea ce priveste remunerarea, concedierea si, n cazul n care ramne fara un loc de munca, reintegrarea profesionala si reangajarea. De asemenea, acestia se bucura de aceleasi avantaje sociale si fiscale ca si lucratorii nationali, au acces, n conditii egale, la formare n

scoli profesionale si centrede recalificare. n concluzie, att la nivel intern, ct si la nivel international, exista o serie de norme juridice care reglementeaza situatia cetatenilor romni care lucreaza n strainatate. Oricum, datorita dezvoltarii sale, Romnia este, n prezent, parte la multe acorduri si tratate internationale, astfel nct, oricunde ar lucra, un cetatean romn va beneficia mereu de

protectie din partea statului, dar si din parteaUniunii Europene, dupa caz.27 SECTIUNEAV SECSECSECSECTTTTIUNIIIEEEEAUNAUNAUNAVVVVINSTITUTII CU ATRIBUTII PE PIATA MUNCII INSTITUINSTITUINSTITUINSTITUTTTTIIIIIIIICUCUCUCUATRIBUATRIBUATRIBUATRIBUTTTTIIII IIIIPPPPEEEEPPPPIIIIAAAATTTTAAAAMMMMUUUUNNNNCCCIIIIIIII Datorita importantei sale, piata muncii este reglementata riguros att la nivelul autoritatilor centrale, ct si la nivelul autoritatilor locale. n acest sens, fiecare institutie are atributii canalizate pe o anumita ramura, astfel nct fiecare parte a raportului juridic de munca sa aiba

un cadru general de desfsurare. Principalele institutii cu atributii pe piata muncii sunt urmatoarele: Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca cu structurile sale teritoriale, precum si AutoritateaNationala pentruCalificari. 1. Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice 1.1.1.1.MinisterulMinisterulMinisterulMinisterulMuncii,Muncii,Muncii,Muncii,Familiei ,Familiei,Familiei,Familiei,ProtecProtecPrPotecrotecttttiiiieeeeiiiiSSSSococococ iiiialalalaleeeessssiiiiPPPPeeeerrrrssssoanoanoanoaneeeellllororororVVVVrrrrssssttt tnnnniiiicccceeee Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale este una din institutiile administratiei centrale cu o istorie

zbuciumata. nfiintat n 1920, n baza Decretului Lege nr.1327 din 29 martie 1920, publicat n Monitorul Oficial al Romniei din 30 martie 1920, sia desfasurat activitatea nentrerupt (chiar daca sub alte denumiri), cunoscnd 20 de forme de organizare. nca de la nceputurile sale, legislatia muncii si a asigurarilor sociale a fost foarte complexa si areo istorie conectata

la cea europeana. 27 Alexandru Ticlea, Dreptul muncii curs universitar, Ed. Universul Juridic, ed. a V-a, revizuita si actualizata, Bucuresti, 2012,p. 124. 28

Economia centralizata din perioada comunista a avut efecte si asupra dreptului muncii si securitatii sociale, ndepartndu-ne de la principiile fundamentale ale acestora: dreptul(si nu obligatia) la munca, dreptul la negociere colectiva, etc. ncepnd cu anul 1990 apare o efervescenta legislativa n acest domeniu n dorinta de a reglementa noile realitati sociale. De asemenea, cresc competentele Ministerului Muncii,

fiind necesara o reforma institutionala realizata n mai multe etape, avnd ca rezultat aparitia unor institutii noila nivel central, aflate ncoordonaresau subordonateMinisterului Muncii. Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice este organizat si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, n subordinea Guvernului, cu personalitate juridica, avnd rol de sinteza si de coordonare a aplicarii

strategiei si politicilor Guvernului n domeniile muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor vrstnice. n vederea realizarii rolului sau, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice ndeplineste urmatoarele functii: . de reglementare si sinteza, prin care se asigura elaborarea si promovarea politicilor publice si a proiectelor de acte normative n vederea punerii n aplicare a Programului

de guvernare si a obiectivelor strategice n domeniul muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor vrstnice; . de elaborarea programelor n domeniul muncii, protectieisi coeziunii sociale; . de armonizare a cadrului legislativ din domeniul sau de activitate cu reglementarile Uniunii Europene; . de autoritate de management pentru Programul Operational Sectorial "Dezvoltarea resurselor umane" si sef de misiune pentru Fondul Social European;

. de agentie de implementare si de autoritate de implementare pentru asistenta financiara acordata de Uniunea Europeana n cadrul programelor PHARE, pentrudomeniul sau de activitate; . de administrarea bunurilor si de gestionare a bugetelor si fondurilor alocate; . de reprezentare, prin care se asigura n numele Guvernului Romniei si al statului romn, n conditiile legii, reprezentarea pe plan intern si

extern n domeniul sau deactivitate; . de autoritate de stat, prin care se asigura exercitarea controlului aplicarii unitare si respectarii reglementarilor legale n domeniul sau de activitate si al functionarii institutiilor care si desfasoara activitatea sub autoritatea sa, precum si exercitarea controlului asupra modului de ndeplinire a atributiilor prevazute de dispozitiile legale n vigoare pentru ordonatorul principal de credite, delegate

29

potrivit legii Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca si Casei Nationale de Pensii Publice; . de furnizoral ajutorului de statpentru formareprofesionala; . de asigurare a relatiei cu Parlamentul n problemele specifice domeniului sau de activitate. Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice functioneaza potrivit Hotarrii de Guvern nr. 10 din 09 ianuarie 2013 privind organizarea

si functionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice, publicata n Monitorul Oficial alRomniei, ParteaI, nr. 47din 22ianuarie 2013. 2. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si structurile sale 2.2.2.2.AgenAgenAgenAgenttttiaiaiaiaNaNaNaNattttionalionalionalionalaaaapentrupentru pentrupentruOcupareaOcupareaOcupareaOcupareaFFFFooorrrrtttteeeeiiiiddddeeeeMMMMu uuunnnnccccaaaassssiiiissssttttrrrruuuuccccttttuuuurrrriiiilllleeeessssalalalale eeeteritoriale teritorialeteritorialtteeritorialeeritoriale Problemele de munca si de asigurari sociale au fost reglementate, n tara noastra, sub diverse forme nca din secolele Xll-XlV, cnd existau bresle si corporatii. njurul anului 1890, apar modificari esentiale

n domeniul muncii, prin aparitia industriei n Romnia. Ulterior, au aparut cteva acte normative cu caracter general, care aveau functia de a reglementa noile probleme (Regulamentul industriilor insalubre, Legea repaosului duminical, Legea nvatamntului profesional). ncepnd cu anul 1921, se contureaza un cadru legislativ n domeniu, o data cu aparitia "Legii pentru organizarea plasarii", urmata, ulterior, de "Legea pentru

pregatirea profesionala si exercitarea meseriilor", aparuta n 1936, "Legea pentru stabilirea salariilor minimale n ntreprinderile particulare, comerciale si de transporturi", n 1939 si de "Codul Muncii" din 1950. Problema fortei de munca a fost tratata, nca de la nceput, n cadrul unor directii speciale. La nfiintarea Ministerului Muncii si Octrotirilor Sociale, existau "Directia plasarii" si "Directia Meseriilor nvatamntului Muncitoresc".

n ianuarie 1991, a fost adoptata Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, act normativ prin care era recunoscuta, dupa mai multe zeci deani, existenta somerilor nRomnia. Aceasta lege a fost nlocuita, de la 1 martie 2002, cu o lege moderna, europeana, Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea

ocuparii fortei de munca. Legea nr. 76/2002 pune accentul pe masurile active, destinate cresterii gradului de ocupare a fortei de munca. n anul 2004, aceasta lege este completata si modificata prin Legea nr. 107/2004, respectiv Legea nr. 580/2004, ca o necesitate a adaptarii cadrului 30

legislativ la noile cerinte aparute pe piata muncii din Romnia. n prezent, Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, a fost completata astfel nct sa poata oferi instrumentul legislativ corespunzator n domeniul ocuparii forteide munca. Indiferent de forma sub care a functionat, Ministerul Muncii s-a axat pe ocuparea, pregatirea si

formarea profesionala. Datorita reformei economice, cerintelor societatii si importantelor schimbari socio-economice aparute dupa 1990, a fost necesara nfiintarea unei institutii care sa se ocupe special de ocuparea fortei de munca, de pregatirea profesionala si de ndrumarea persoanelor n cautarea unui loc de munca, dar si, de efectuarea platilor banesti pentru populatia beneficiara. n acest sens, n anul 1999, si-a nceput

activitatea Agentia Nationala pentru Ocupare si Formare Profesionala, institutie publica de interes national, cu personalitate juridica care si-a schimbat denumirea n anul 2000, devenind Agentia Nationala pentru Ocuparea Forteide Munca(A.N.O.F.M). Dintr-o institutie care se ocupa cu plata drepturilor banesti ale somerilor, Agentia s-a transformat ntr-un furnizor de servicii pentru persoanele n cautarea unui loc de munca, n prezent

oferind o paleta larga de servicii, cum sunt: consilierea profesionala, cursurile de formare profesionala, serviciile de preconcediere, medierea muncii, consultanta pentru initierea unei afaceri, subventionarea locurilor de munca n care sunt ncadrate persoane din rndul categoriilor defavorizate ale populatiei, acordarea de credite avantajoase pentru crearea de noilocuri demunca, si multe altele. Pentru o ct mai buna desfasurare a

activitatilor specifice la nivel judetean si local, n anul 2006, a fost adoptata Legea nr. 202/2006 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca28, dar si Hotarrea de Guvern nr. 1610/2006 privind StatutulA.N.O.F.M29. Potrivit acestor acte normative, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca este o institutie publica, cu personalitate juridica, sub autoritatea Ministerului Muncii,

Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice. Aceasta este organizata si functioneaza n temeiul principiului tripartitismului, adica se bazeaza pe consultarea cu guvernul, 28 Legea nr. 202 din 22 mai 2006 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, modificata ulterior inclusiv prin Legea nr. 271/2007 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/2007 pentru

completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, precum si pentru stabilirea unor masuri de reorganizare institutionala, republicata n M. Of. al Romniei, Partea I, nr. 294 din 06mai2009. 29 Hotarrea de Guvern nr. 1610 din 08 noiembrie 2006 privind aprobarea Statutului Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, publicata n M. Of.

al Romniei, Partea I, nr. 958 din 28 noiembrie 2006. 31

sindicatele si patronatele, n vederea solutionarii ct mai adecvate a problemelor sociale si economice. De asemenea, Agentia Nationala asigura coordonarea, ndrumarea si controlul activitatii unitatilor din subordine, n scopul aplicarii unitare a legislatiei n domeniul specific de activitate si al realizarii atributiilor ce le revin acestora, potrivit legii. n acest sens, ea aplica politicile si strategiile privind

ocuparea fortei de munca si formarea profesionala a persoanelor n cautarea unui loc de munca, elaborate de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, avnd urmatoarele obiective principale: . stimularea ocuparii fortei de munca si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca; . prevenirea somajului; . participarea persoanelor aflate n cautarea unui loc de munca la serviciile de

formareprofesionala; . asigurarea egalitatii de sanse pe piata interna a fortei de munca si combaterea oricaror forme de discriminare pe piata muncii; . cresterea incluziunii sociale; . protectia persoanelor ncadrul sistemului asigurarilor pentrusomaj; . facilitarea liberei circulatii a lucratorilor n statele membre ale Uniunii Europene si n statele semnatare ale Acordului privind Spatiul Economic European, precum si n altestatecu care

Romnia a ncheiat tratate, acorduri, conventii si ntelegeri; . sprijinirea cetatenilor romni n vederea ncadrarii n munca n statele cu care Romnia nu are ncheiate acorduribilaterale ndomeniul fortei demunca. n vederea ndeplinirii atributiilor sale n egala masura si la nivel central si la nivel local, Agentia Nationala are n subordine agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene si a municipiului

Bucuresti (agentiile sale teritoriale), centrele regionale de formare profesionala a adultilor si Centrul National de Formare Profesionala a Personalului Propriu. Toate aceste unitati au personalitate juridica si reprezinta o transpunere a Agentiei Nationale pentru Ocuparea Forteide Muncala nivel territorial.30 3. Autoritatea Nationala pentru Calificari 3.3.3.3.AutoritateaAutoritateaAutoritateaAutoritateaNaNaNaNattttionalionalionalional aaaappppeeeennnnttttrrrruuuuCCCCalalalaliiiiffffiiiccccaaaarrrriiii Autoritatea Nationala pentru Calificari (A.N.C.) este o institutie publica cu personalitate juridica, organ de specialitate

aflat n coordonarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, dar cu veritabile atributii ce influenteaza organizarea si 30 Alexandru Ticlea, op. cit.,p. 225. 32

functionarea pietei muncii. Regimul juridic al acestei institutii este reglementat prin intermediul Hotarrii de Guvern nr. 556 din 25 mai 2011 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentruCalificari, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 435 din 22 iunie 2011, precum si prin Ordinul de Ministru nr. 5428 din 21 septembrie 2011, prin care a fost aprobat

Regulamentul de organizare si functionare a Autoritatii Nationale pentru Calificari. n activitatea sa, A.N.C. are urmatoarele misiuni: de a elabora, implementa si actualiza Cadrul National al Calificarilor, de a realiza si elabora planuri sau programe de interes national n domeniul calificarilor si al formarii profesionale continue, de a informa opinia publica cu privire la functionarea sistemului national de

calificari si la modalitatea de accesare si valorificare ainformatiilor oferite. n concluzie, prin intermediul A.N.C. se creeaza posibilitatea persoanelor n cautarea unui loc de munca de a beneficia de programe de reformare profesionala, menite sa i califice pentru posturivacantesi sa i formeze n modcontinuu. 33

CAPITOLULIII CAPITOLULCAPITOLULCAPITCAPOLULITOLULIIIIIIIIIIII POLITICAPRIVINDPIATAMUNCII SI OCUPAREAFORTEI POLITICAPOLITICAPOLITICAPOLITICAPRIVINDPRIVINDPRIVINDPRIVINDPIAPIAPIAPIATTTTAAAA MUNMMMCCCCIIIIIUNIUNIUNISSSSIIIIOOOOCCCCUUUUPPPAAAARRRREEEEAAAAFFFFOOOORRRRTTTTE EEEIIII DEMUNCA DEDEDEDEMUNCMMMUNCUNCUNCAAAA SECTIUNEA I SECSECSECSECTTTTIUNIIIEEEEAUNAUNAUNAIIIICALITATEAVIETII SI OCUPAREA FORTEI DE MU NCA CALITATEACALITATEACALITATEACALITATEAVIEVIEVIEVIETTTTIIIIIIIISSSSIIIIOCUPAREOOOAC UPAREACUPAREACUPAREAFFFFOOOORRRRTTTTEEEEIIIIDDDEEEEMMMMUUUUNNNNCCCCAAAA n societate, principalul element l reprezinta omul, ca baza a desfasurarii multor procese socio-economice. Calitatea vietii acestuia, a mprejurarilor n care el traieste prezinta interes din mai multe puncte de vedere. n lista de indicatori ai calitatii vietii se include si factorul

de ocupare, respectiv proportia si structura populatiei ocupate, precum si securitatea locului de munca. Din aceste motive, modalitatea de realizare a organizarii diferitelor activitati trebuie sa ia n considerare problema ocuparii, a utilizarii resurselor umane, ntruct aceastaconstituie odimensiune specifica adezvoltarii. Importanta notiunii de calitate a vietii, privita din perspectiva ocuparii fortei de munca, prezinta importanta daca ne raportam

la termenul de subocupare, pentru ca acest fapt releva ideea ca neutilizarea forteide munca duce la costurisociale suplimentare. Mai mult, la nivel international, se analizeaza si se discuta intens despre necesitatea utilizarii depline a fortei de munca. Acest lucru presupune posibilitatea ca, n orice moment, individul dornic sa lucreze, sa aiba posibilitatea de a-si gasi o ocupatie corespunzatoare

pregatirii sale profesionale, care safie convenabil si bine platit. Gradul de ocupare ntr-o economie si nivelul somajului, tin seama de o serie de mprejurari, dintrecare mentionez, nprezentulcontext, doar cteva mai importante, si anume: . economia este determinata de un sistem propriu de organizare, care dispune de unnumar limitat de locuride munca; . societatea este stratificata, motiv

pentru care veniturile sunt eterogene si influenteaza n modnegativ si definitoriu gradulde ocupare; . piata muncii presupune anumite premise care trebuie respectate pentru ca, n caz contrar,acest dezechilibru poateprovoca multiple disfunctionalitati; . factori care determina somajul n mod direct, precum: cresterea populatiei, progresul tehnic si sistemul de nvatamnt. 34

Toate aceste considerente reprezinta doar cteva dintre argumentele care arata ca, datorita neputintei de a folosi ntregul fond disponibil de mna de lucru, la nivelul pietei muncii se opereaza cu notiunea de neutilizare afortei de munca. Pe de alta parte, exista ocuparea incompleta ce se datoreaza unor factori perturbatori, astfel nct, la rndul ei, si calitatea vietii

se diminueaza proportional. n primul rnd, un factor perturbator poate fi constituit de unele schimbari n conditiile de productie, de pilda, o crestere sau o scadere brusca si semnificativa a pretului unui factor de productie pe piata monetara. n al doilea rnd, legiuitorul poate fi cel care determina un dezechilibru, prin elaborarea unei politici monetare sau fiscale eronate, ce produce

efecte inverse dect cele asteptate. De asemenea, modificarile neprevazute, din ratiuni de politica sociala sau din alte ratiuni neeconomice, de exemplu, o crestere a cheltuielilor guvernamentale care duce la cresterea fiscalitatii si la aplicarea unei politici monetare restrictive, poate constitui un factor perturbator. n fine, desigur ca, ntr-o economie de piata, pot exista o multitudine de factori care

sa duca la producerea unui dezechilibru. Astfel, formularea si aplicarea unei politici de ocupare integrala a fortei de munca este foarte greu de realizat, deoarece o asemenea politica presupune o serie dedificultati majore. n consecinta, nivelul de ocupare a fortei de munca are un rol esential n determinarea calitatii vietii. Cu toate acestea, ocuparea nu este singurul factor

care determina nivelul de trai. De aceea, ntr-o societate, pentru a avea o calitate a vietii ridicata, toti factorii care o influenteaza trebuie sa formeze un echilibru, ntruct acestia au o legatura interdependenta. SECTIUNEA II SECSECSECSECTTTTIUNEAIIIUNEAUNEAUNEAIIIIIIIIMASURILE DE STIMULARE A OCUPARII FOR TEI DE MUNCA. MMMMAAAASURILESURILESURILESURILEDEDEDEDESTIMULARESTIMULARESTIMULARESTIMULAREAAAA OCUOOOPCUPCUPCUPAAAARRRRIIIIIIIIFFFFOOOORRRRTTTEEEEIIIIDDDDEEEEMMMMUUUUNNNNCCCCA AAA.... NOTIUNE, CARACTERISTICI SI CLASIFICARE NONONONOTTTTIUNE,IUNE,IUNE,IUNE,CARACTERISTICICARACTERISTICICARACTERCARACISTICIT ERISTICISSSSIIIICCCCLLLLAAAASSSSIIIIFFFFIIIICCCCAAAARRRREEEE Masurile de stimulare a ocuparii fortei de munca sunt reglementate prin Legea nr. 76/2002 privind

sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. Astfel, potrivit art. 5, pct. VIII din acest act normativ, masurile de stimulare a ocuparii fortei de munca reprezinta acele masuri care au ca scop sprijinirea persoanelor n cautarea unui loc de munca si, n moddeosebit, a somerilor pentrua dobndi statutuldepersoanaocupata. 35

Acest act normativ reglementeaza masurile pentru stimularea ocuparii fortei de munca, stabilind ca scopul lor principal este realizarea unor obiective concrete pe piata muncii si anume: prevenirea somajului si combaterea efectelor sociale ale acestuia, ncadrarea sau rencadrarea n munca a persoanelor n cautarea unui loc de munca, sprijinirea ocuparii persoanelor apartinnd unor categorii defavorizate ale populatiei, asigurarea egalitatii sanselor

pe piata muncii, stimularea somerilor n vederea ocuparii unui loc de munca, stimularea angajatorilor pentru ncadrarea persoanelor n cautarea unui loc de munca, mbunatatirea structurii ocuparii pe ramuri economice si zone geografice, cresterea mobilitatii fortei de munca n conditiile schimbarilor structurale care se produc n economia nationala, precum si protectia persoanelor n cadrulsistemului asigurarilor pentrusomaj. Masurile pentru stimularea

ocuparii fortei de munca se adreseaza att persoanelor n cautarea unui loc de munca, ct si angajatorilor. Acestea sunt furnizate de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de munca si de catre structurile sale teritoriale, viznd pe de-o parte cresterea sanselor de ocupare pentru persoanele n cautarea unui loc de munca, si, pe de alta parte, stimularea angajatorilor pentru ncadrarea

n munca a somerilor si crearea de noi locuride munca. n consecinta, masurile de stimulare a ocuparii fortei de munca au natura unui sprjin acordat de stat prin intermediul autoritatilor sale, n vederea realizarii unui echilibru pe piata muncii, n situatia n care exista un deficit de locuri de munca. Acestea reprezinta un important pion pe piata muncii,

ntruct confera o anumita stabilitate nu doar economiei, ci si ntregii societati. n cele ce urmeaza, voi detalia modalitatile prin care se realizeaza cele doua obiective stabilite de Legea nr. 76/2002, respectiv cresterea sanselor de ocupare a persoanelor n cautarea unui loc de munca si stimularea angajatorilor pentru ncadrarea n munca a somerilor si crearea de noilocuride munca.

SECTIUNEAIII SECSECSECSECTTTTIUNEAIIIUNEAUNEAUNEAIIIIIIIIIIIICRESTEREA SANSELOR DE OCUPARE DE CATRE PERSOANELE N CRECRECRECRESSSSTEREATEREATEREATEREASSSSANSELORANSELORANSELORANSELORDEDEDEDEOCUP AREOCUPAROOECUPARECUPAREDDDDEEEECCCCAAAATTTTRRREEEEPPPPEEEERRRRSSSSOOOOAAAANNNNE EEELLLLEEEENNNNCAUTAREA UNUI LOC DE MUNCA CCCCAAAAUTAREAUTAREAUTAREAUTAREAUNUIUNUIUNUUNIUILLLLOOOOCCCCDDDDEEEEMMMMUUUUNNNN CCCCAAAA n ceea ce priveste primul obiectiv avut n vedere de masurile de stimulare a fortei de munca, prin dispozitiile art. 57 din Legea nr. 76/2002 s-a stabilit ca acesta se realizeaza, n principiu, prin urmatoarele modalitati: . prin informarea si consilierea profesionala; 36

. prin medierea muncii; . prin formarea profesionala; . prin consultanta si asistenta pentru nceperea unei activitati independente sau pentruinitierea unei afaceri; . prin completarea veniturilor salariale ale angajatilor; . prin stimularea mobilitatii fortei demunca. Beneficiarii acestor servicii pot fi persoanele n cautarea unui loc de munca care se afla n una dintre urmatoarele situatii: au devenit someri, nu

au putut ocupa un loc de munca dupa absolvirea unei institutii de nvatamnt sau dupa satisfacerea stagiului militar, ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia, au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie internationala, sunt cetateni straini sau apatrizi care au fost ncadrati n munca sau au realizat venituri n Romnia, nu au

putut ocupa un loc de munca dupa repatriere sau dupa eliberarea din detentie ori sunt persoane care desfasoara activitati n mediul rural si nu realizeaza venituri lunare sau realizeaza venituri mai mici dect salariul de baza minim brut pe tara garantat si sunt, totodata, nregistrate la Agentia de Ocupare a Fortei de Muncaa Muncipiului Bucurestisau la altestructuriteritoriale A.N.O.F.M.

Informarea si consilierea profesionala constituie un ansamblu de servicii acordate n mod gratuit, persoanelor n cautarea unui loc de munca, servicii care au ca scop furnizarea de informatii privind piata muncii si evolutia ocupatiilor, evaluarea si autoevaluarea personalitatii n vederea orientarii profesionale, precum si dezvoltarea abilitatii si ncrederii n sine a persoanelor n cautarea unui loc de munca, n vederea

luarii de catre acestea a deciziei privind propria cariera. Informarea si consilierea profesionala se realizeaza de catre centre specializate, organizate n cadrul agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, precum si de catrealte centresi al.i furnizoride servicii acreditati nconditiile legii. Medierea muncii reprezinta activitatea prin intermediul careia se realizeaza punerea n legatura a angajatorilor cu persoanele n cautarea unui

loc de munca, n vederea stabilirii de raporturi de munca sau de serviciu. n acest sens, agentiile pentru ocuparea fortei de munca au obligatia de a identifica locurile de munca vacante la angajatori si de a le face cunoscute. Aceste servicii constau n informatii privind locurile de munca vacante si conditiile de ocupare a acestora, n mediere electronica avnd ca

scop punerea automata n corespondenta a cererilor si a ofertelor de locuri de munca prin intermediul tehnicii de calcul, si, de asemenea, constau n preselectia candidatilor corespunzator cerintelor locurilor de munca oferite si n concordanta cu pregatirea, aptitudinile, experienta si interesele acestora. Medierea muncii se poate realiza si contra cost de catre furnizori de servicii specializate, din sectorul public sau

privat, acreditati de Agentia Nationala pentruOcuparea Fortei deMunca. 37

Din punctul de vedere al competentei, cresterea sanselor de ocupare a persoanelor n cautarea unui loc de munca se poate realiza de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, precum si prin promovarea unor programe speciale, n parteneriat cu alte persoane juridice de drept public sau privat. De asemenea, asa cum am precizat anterior, masurile care vizeaza cresterea

sanselor de ocupare a persoanelor n cautarea unui loc de munca se pot realiza si contra cost de catre furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditati si/sau autorizati n conditiile dispozitiilor legale. Formarea profesionala. Persoanele n cautarea unui loc de munca pot participa la programe de formare profesionala, care sa le asigure cresterea si diversificarea competentelor

profesionale, n scopul asigurarii mobilitatii si reintegrarii pe piata muncii. Aceste programe asigura initierea, calificarea, recalificarea, perfectionarea si specializarea persoanelor n cautarea unui loc de munca. Fiecare program de formare profesionala se elaboreaza n conformitate cu cerintele si perspectiva pietei muncii de la acel moment, precum si tinnd cont de optiunile si aptitudinile individuale ale persoanelor carora li se adreseaza.

Principalele modalitati prin care se realizeaza formarea profesionala pe piata muncii sunt variate, mentionez, cu titlu de exemplu: cursurile, stagiile de practica, stagiile de specializare, sau orice alte forme prevazute de lege. Accesul la programele de formare profesionala se realizeaza n urma activitatii de informare si de consiliere profesionala ori de mediere. Activitatea de formare profesionala

a persoanelor n cautarea unui loc de munca se desfasoara pe baza unui plan national de formare profesionala, elaborat anual de catre Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca. Acest plan este aprobat de catre Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice.31 Finantarea acestor programe se poate face fie din bugetul asigurarilor pentru somaj, fie pe baza unor

fonduri europene atrase de persoanele juridice dedrept privat. Beneficiarii serviciilor privind cresterea sanselor de ocupare a persoanelor n cautarea unui loc de munca, implicit a programelor de formare profesionala, vor putea participa la acestea n mod gratuit. Serviciile de formare profesionala se asigura n mod gratuit si la cererea persoanelor angajate, cu acordul angajatorului. Totodata, legea n domeniu

mai specifica faptul ca pot beneficia de serviciile de formare profesionala si persoanele aflate n urmatoarele situatii: 31 Ion Traian Stefanescu, Tratat teoretic si practic de drept al muncii, Ed. Universul Juridic, ed. a II-a revazuta si adaugita, Bucuresti, 2012,p. 196-201. 38

. daca au reluat activitatea ca urmare a ncetarii concediului pentru cresterea copilului pna la mplinirea vrstei de 2 ani, respectiv 3 ani n cazul copilului cuhandicap; . daca au reluat activitatea dupasatisfacerea stagiului militar; . daca au reluat activitatea ca urmare a recuperarii capacitatii de munca dupa pensionarea pentruinvaliditate. Aceste persoane pot participa la programele de formare profesionala

n situatia n care formuleaza o cerere n acest sens, n termen de 12 luni de la data reluarii activitatii, o singura data pentru fiecare situatie. n sfrsit, persoanele aflate n detentie, care mai au de executat cel mult 9 luni pna la ultima zi de executare a pedepsei, pot urma un program de formare profesionala organizat de agentiile pentru

ocuparea fortei de munca teritoriale. Costurile participarii acestor persoane la programele de formare profesionala sunt acoperite de fondurile din bugetulasigurarilor pentrusomaj. Prin prevederile art. 66, alin. (5) din Legea nr. 76/2002 se stabileste ca toate aceste categorii de persoane care beneficiaza de serviciile de formare profesionala gratuite, pot beneficia de ele n continuare, pna la finalizarea programului de

formare profesionala nceput, chiar daca se ncadreaza nmunca. Persoanele aflate n cautarea unui loc de munca, care beneficiaza n mod gratuit de servicii de formare profesionala au mai multe drepturi32, si anume: . dreptul de a beneficia de pregatire teoretica si practica pe toata durata cursului si de a sustine, gratuit, de cel mult doua ori

examenul de absolvire la finalizarea acestuia; . dreptul de a beneficia de rechizite si materiale de instruire si de a primi n folosintamanuale; . dreptul de a beneficia, daca este cazul, de echipament de protectie pe timpul instruirii practice; . dreptul de a beneficia, pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregatire, de abonament gratuit pe mijloacele de transport

n comun sau, dupa caz, de decontarea cheltuielilor de transport, pentru cel mult patru deplasari n cursul unei luni, daca nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregatire n conditiile prevazute de reglementarile n vigoare pentru salariatii institutiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegarii si detasarii n alta localitate, precum si n cazul deplasarii, n

cadrul localitatii, n interesul 32 A se vedea art. 661 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocupariifortei de munca. 39

serviciului, precum si de abonament gratuit pe mijloacele de transport n comun pe traseul dela unitatea de cazare la unitatea de pregatire; Activitatea de formare profesionala a persoanelor n cautarea unui loc de munca este coordonata la nivel national de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Astfel, aceste programe se realizeaza de catre

agentiile pentru ocuparea fortei de munca prin centrele de formare profesionala din subordinea acestora si prin centrele regionale pentru formarea profesionala a adultilor ale Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, precum si prin furnizori de servicii de formare profesionala, din sectorul public sau privat, autorizati n conditiile legii. La nivel general, organizarea si desfasurarea acestor programe de

formare profesionala, destinate persoanelor n cautarea unui loc de munca, sunt atent supravegheate de catre Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice, care exercita controlul asupra realizariiplanului nationalde formare profesionala. Consultanta si asistenta pentru nceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri se acorda, la cerere, persoanelor n cautarea unui loc de munca, sub forma de

servicii juridice, de marketing, financiare, de metode si tehnici eficiente de management si alte servicii de consultanta. Toate aceste servicii pot fi realizate de catre agentiile pentru ocuparea fortei de munca sau, dupa caz, de catre persoane juridice private, organizatii profesionale, fundatii si asociatii specializate n aceste domenii, cu care agentiile ncheie contracte n conditiile legii. Beneficiarii serviciilor de consultanta

si asistenta pentru nceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri sunt: persoanele considerate beneficiari n temeiul art. 16 din Legea nr. 76/200233, o singura data pentru fiecare perioada n care se afla n cautarea unui loc de munca, persoanele care au calitatea de asigurat n sistemul asigurarilor pentru somaj, o singura data pentru fiecare perioada n care au

calitatea de asigurat, precum si studentii care solicita acordarea de credite cu dobnda avantajoasa din bugetulasigurarilor pentrusomaj, n conditiile legii. Completarea veniturilor salariale ale angajatilor se refera la situatia n care persoanele considerate someri n temeiul Legii nr. 76/2002, se angajeaza pentru un program normal de lucru si, ca urmare a angajarii, le nceteaza plata indemnizatiei de somaj.

Astfel, aceste persoane beneficiaza, din momentul angajarii si pna la sfrsitul perioadei pentru care 33 n temeiul art. 16 din Legea nr. 76/2002, sunt considerata beneficiarii dispozitiilor acestei legi persoanele n cautarea unui loc de munca, aflate n una din urmatoarele situatii: a) audevenit someri n sensul prevederilor acestei legi; b) nu au putut ocupa un loc de

munca dupa absolvirea unei institutii de nvatamnt; c) ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia; d) au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie internationala, conform legii; e) sunt cetateni straini sau apatrizi care aufost ncadrati nmunca sauau realizatvenituri n Romnia, conformlegii; f) nu aupututocupa loc de munca dupa repatriere saudupaeliberarea din detentie.

40

erau ndreptatite sa primeasca indemnizatia de somaj, de o suma lunara acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, reprezentnd 30% din cuantumul indemnizatiei de somaj, stabilita si, dupa caz, reactualizata conform legii. Persoanele la care ne referim beneficiaza de aceasta suma si n situatia n care, n perioada pentru care au dreptul la indemnizatia de somaj, le nceteaza raportul de

munca sau de serviciu la primul angajator si se ncadreaza la un alt angajator. Pe de alta parte, absolventii institutiilor de nvatamnt si absolventii scolilor speciale, n vrsta de minimum 16 ani, nregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca, n situatia n care se angajeaza cu program normal de munca, pentru o perioada mai mare de 12

luni, beneficiaza de o prima de ncadrare egala cu valoarea indicatorului social de referinta n vigoare la data ncadrarii34. Totodata, absolventii carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatie de somaj si se angajeaza pe perioada de acordare a indemnizatiei, n conditiile precizate anterior, beneficiaza de o suma egala cu indemnizatia de somaj la care ar fi avut dreptul pna la

expirarea perioadei de acordare a acesteia, daca nu s-ar fi angajat. Nu beneficiaza de aceste prevederi urmatoarele persoane: absolventii care la data absolvirii studiilor aveau raporturi de munca sau de serviciu, absolventii care se ncadreaza la angajatorii cu care au fost n raporturi de munca sau de serviciu n ultimii doi ani, absolventii care la data solicitarii dreptului urmeaza o

forma de nvatamnt, absolventii institutiilor de nvatamnt fata de care angajatorii au obligatia, potrivit legii, de a-i ncadra n munca, precum nici absolventii pentru care plata indemnizatiei de somaj a fost suspendata datorita faptului ca s-au ncadrat n munca pe o perioada de cel mult 12 luni, iar ulterior plata indemnizatiei de somaj a ncetat din cauza schimbarii durateicontractului individual

de munca, n sensul stabilirii unei perioade mai mari de 12luni. Stimularea mobilitatii fortei de munca. Persoanele care n perioada n care beneficiaza de indemnizatie de somaj se ncadreaza ntr-o localitate situata la o distanta mai mare de 50 km de localitatea n care si au domiciliul, beneficiaza de o prima de ncadrare acordata din bugetul asigurarilor pentru

somaj, egala cu de doua ori valoarea indicatorului social de referin.a n vigoare la data acordarii. Daca aceste persoane se ncadreaza, n perioada n care beneficiaza de indemnizatie de somaj, ntr-o alta localitate, si si schimba domiciliul n 34 n conformitate cu art. 5, pct. IX din Legea nr. 76/2002, indicatorul social de referinta alasigurarilor pentru somaj si

stimularii ocuparii fortei de munca, denumit n continuare indicator social de referinta, reprezinta unitatea exprimata n lei la nivelul careia se raporteaza prestatiile banesti suportate din bugetul asigurarilor pentur somaj, acordate att n vederea asigurarii protectiei persoanelor n cadrul sistemului asigurarilor pentru somaj, ct si n vederea stimularii anumitor categorii de persoane pentru a se ncadra n munca, precum si

a angajatorilor pentru a ncadra n munca persoane n cautarea unui loc de munca. Acest indicator este stabilit anual prin hotarre de Guvern, n functie de indicele de cresterea preturilor de consum. 41

acest sens, ele primesc o prima de instalare, acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, egala cu de sapteorivaloarea indicatorului social de referinta n vigoarela data instalarii. SECTIUNEA IV SECSECSECSECTTTTIUNEAIIIUNEAUNEAUNEAIIIIVVVV STIMULAREAANGAJATORILOR PENTRU NCADRAREA N STIMULAREASTIMULAREASTIMULAREASTIMULAREAANGAJATORILORANGAJATORILORANGAJATORILORA NGAJATORILORPPPPEEEENNNNTTTTRRRRUUUUNNNNCCCAAAADDDDRRRRAAAARRRREEEEAAAANNNN MUNCA A SOMERILOR MUNCMUNCMUNCMUNCAAAAAAAASSSSOOOOMMMMEEEERRRRIIIILLLLOOOORRRR Stimularea angajatorilor pentru ncadrarea n munca a somerilor se realizeaza, n baza dispozitiilor art. 77 din Legea 76/200235, prin

intermediul subventionarii locurilor de munca, prin acordarea de credite n conditii avantajoase n vederea crearii de noi locuri de munca, si, de asemenea, prin acordarea unor altor facilitati. Subventionarea locurilor de munca. Angajatorii care ncadreaza n munca pe durata nedeterminata absolventii unei institutii de nvatamnt, sunt scutiti, pe o perioada de 12

luni, de plata contributiei datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj, aferenta absolventilor ncadrati, si primesc lunar, peaceasta perioada, pentrufiecare absolvent,urmatoarele beneficii: . o suma egala cu valoarea indicatorului social de referinta n vigoare la data ncadrarii n munca, pentru absolventii ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de artesi meserii;

. o suma egala cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinta n vigoare la data ncadrarii n munca, pentru absolventii de nvatamnt secundar superior sau nvatamnt postliceal; 35 n Romnia mai exista o serie de alte acte normative care stabilesc, de asemenea, modalitati de stimulare a angajatorilor pentru ncadrarea n munca a somerilor. Astfel,

conform art. 23 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldatilor si gradatilor voluntari, angajatorii care ncadreaza n munca pe durata nedeterminata soldati sau gradati voluntari disponibilizati, primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata din aceasta categorie, o suma egala cu un salariu de baza minim brut pe tara n vigoare si contributia la bugetul asigurarilor

de somaj datorata de angajator, aferenta acestuia, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca saude serviciu cel putin 3ani. Totodata, n temeiul dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 72/2007 privind stimularea ncadrarii n munca a elevilor si studentilor, modificata ulterior inclusiv prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 126/2008 pentru modificarea si completarea unor acte normative n vederea eliminarii legaturilor dintre

nivelul drepturilor acordate din bugetul asigurarilor pentru somaj si nivelul salariului de baza minim brut pe tara si al stabilirii masurilor de aplicare a unor regulamente comunitare, publicata n M. Of. al Romniei, Partea I, nr. 217 din 30 martie 2007, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 126 din 2008, angajatorul care ncadreaza n munca elevi si studenti

pe perioada vacantelor beneficiaza de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referinta al asigurarii pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca n vigoare, prevazut de Legea nr. 76/2002, pefiecareelev si student. 42

. o suma egala cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinta n vigoare la data ncadrarii n munca, pentruabsolventii de nvatamnt superior. De asemenea, angajatorii care ncadreaza n munca pe durata nedeterminata absolventi din rndul persoanelor cu handicap, primesc lunar, pentru fiecare absolvent, sumele mentionate, pe o perioada de 18 luni. Pe de alta parte, nu beneficiaza

de aceste privilegii, angajatorii care au obligatia, potrivit legii, de a ncadra n munca absolventi ai institutiilor de nvatamnt, pentruabsolventii din aceasta categorie. n vederea acordarii beneficiilor stabilite, prin intermediul dispozitiilor art. 82 din Legea 76/2002 se prevede ca prin absolvent al unei institutii de nvatamnt se ntelege persoana care a obtinut o diploma sau un certificat de

studii, n conditiile legii, n una dintre institutiile de nvatamnt gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat n conditiile legii . Angajatorii care ncadreaza absolventi n conditiile analizate anterior, sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de serviciu ale acestora cel putin trei ani de la data ncheierii. Astfel, angajatorii care

nceteaza raporturile de munca sau de serviciu ale absolventilor anterior termenului de trei ani de la data nceperii acestora, sunt obligati sa restituie, n totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, sumele ncasate pentru fiecare absolvent plus dobnda de referinta a Bancii Nationale a Romniei n vigoare la data ncetarii raporturilor de munca sau de serviciu, n conditiile stabilite prin

art. 83, alin. (2) din Legea nr. 76/200236. Absolventii pot fi ncadrati n categoria beneficiarilor acestor dispozitii, o singura data pentru fiecare forma de nvatamnt, n termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor. De asemenea, n perioada celor trei ani, absolventii pot urma o forma de pregatire profesionala, organizata de catre angajator, n conditiile legii. Cheltuielile

necesare pentru pregatirea profesionala pot fi suportate, la cererea angajatorilor, din bugetul asigurarilor pentru somaj. Angajatorii care mentin raporturile de munca sau de serviciu cu absolventii ncadrati n munca, pe o perioada de cel putin trei ani de la data nceperii activitatii, primesc pentru fiecare an de continuare a raporturilor de munca sau de serviciu, un ajutor financiar

egal cu 36 Art. 83, alin. (2) din Legea nr. 76/2002prevede ca Angajatorii care nceteaza raporturile de munca sau de serviciu ale absolventilor, anterior termenului prevazut la alin. (1), sunt obligati sa restituie, n totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca sumele ncasate pentru fiecare absolvent plus dobnda de referinta a Bancii Nationale a Romniei n vigoare la

data ncetarii raporturilor de munca sau de serviciu, daca ncetarea acestora a avut loc din urmatoarele motive: a) ncetarea raportului de munca n temeiul art. 55 lit. b), art. 56 lit. e) si f) si art. 65 din Legea nr. 53/2003, cu modificarile si completarile ulterioare; b). ncetarea raportului de serviciu n temeiul art. 97 lit. b), art. 98 alin.

(1) lit. e) si art. 99 alin. (1) lit. a) c) din Legea nr. 188/1999, republicata. 43

suma aferenta contributiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste persoane si virate conform legii. n acest sens, legea stabileste ca prin contributii sociale datorate de angajatori se ntelege contributia de asigurari sociale, contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, contributia pentru asigurari sociale de sanatate si contributia de asigurari pentru somaj. Totodata, mai beneficiaza

de scutiri si angajatorii care ncadreaza n munca pe perioada nedeterminata someri n vrsta de peste 45 de ani sau someri care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale. Acesti angajatori nu trebuie sa plateasca, pe o perioada de 12 luni, contributia datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj, aferenta persoanelor ncadratedin aceste categorii. Mai mult, ei primesc lunar,

pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata din aceste categorii, o suma egala cu valoarea indicatorului social de referinta n vigoare, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin doi ani. De aceleasi facilitati, cu exceptia scutirii de la plata contributiei la bugetul asigurarilor pentru somaj, beneficiaza si angajatorii care si-au ndeplinit obligatia de

a ncadra n munca persoane cu handicap, precum si angajatorii care nu au aceasta obligatie legala, daca ncadreaza n munca, pe durata nedeterminata, persoane cu handicap si daca le mentin raporturile de munca sau de serviciu cel putin doiani. Angajatorii care nceteaza raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor mentionate, anterior termenului de doi ani, sunt obligati

sa restituie, n totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, sumele ncasate pentru fiecare persoana, plus dobnda de referinta a B.N.R. n vigoare la data ncetarii raporturilor de munca sau de serviciu, daca ncetareaacestoraa avut loc n conditiile art. 83, alin. (2)din Legea nr. 76/2002. Pe de alta parte, angajatorii care ncadreaza n munca somerii care n termen

de trei ani de la data angajarii ndeplinesc conditiile pentru a solicita pensia anticipata partiala sau de acordare a pensiei pentru limita de vrsta, pe perioada angajarii, pna la data ndeplinirii conditiilor respective beneficiaza de o suma egala cu valoarea indicatorului social de referinta n vigoare. Nu n ultimul rnd, legea stabileste ca angajatorii care beneficiaza de subventionarea

locurilor de munca n conditiile precizate anterior, si care nceteaza raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor ncadrate pe aceste locuri de munca, anterior termenelor prevazute de lege, nu mai pot beneficia de o noua subventie din bugetul asigurarilor pentru somaj pe o perioada de doiani dela data ncetarii raporturilor de muncasau de serviciu. Acordarea de credite

n conditii avantajoase n vederea crearii de noi locuri de munca se realizeaza prin nfiintarea sau dezvoltarea de ntreprinderi mici si mijloci, unitati 44

cooperatiste, asociatii familiale, precum si activitati independente desfasurate de persoane fizice autorizate.37 Aceste credite se acorda din bugetul asigurarilor pentru somaj n baza unor proiecte de fezabilitate, proportional cu numarul de locuri de munca ce vor fi create. Perioada pentru care pot fi acordate creditele este de cel mult trei ani pentru investitii, inclusiv perioada de gratie de maximum

6 luni, ori pentru un an pentru asiguarea productiei. Creditele se acorda n conditii avantajoase, cu odobndaredusa cu 50% din dobnda de referinta a B.N.R. n situatia n care la nivelul unor judete s-a nregistrat o rata medie anuala a somajului mai mare dect rata medie anuala a somajului pe tara, atunci n aceste judete, creditele se acorda

n anul calendaristic urmator cu o dobnda redusa cu 25% din dobnda de referinta a Bancii Nationale aRomniei. Astfel, beneficiarii creditelor, n ipoteza prezentata, sunt persoanele n vrsta de pna la 30 de ani, care au statut de student pentru prima data si urmeaza studiile la cursuri de zi la o institutie de nvatamnt superior de stat sau

particular, autorizata sau acreditata, n conditiile legii. Aceste credite se acorda beneficiarilor doar daca nfiinteaza sau dezvolta, individual sau mpreuna cu alti studenti care ndeplinesc conditiile precizate, ntreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale sau care desfasoara n mod independent o activitate economica n calitatede persoanafizica autorizata. Beneficiarii de credite acordate n conditii avantajoase n vederea crearii

de noi locuride munca trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: a. sa aiba cel mult 249 de angajati si/sau membri cooperatori cu raporturi de munca sau de serviciu, b. activitateadebazasaserealizeze nproductie,serviciisau nturism, c. pe cel putin 60% din numarul locurilor de munca nou-create prin nfiintarea sau dezvoltarea de ntreprinderi mici si mijlocii ori de unitati cooperatiste sa fie ncadrate

personal provenind din rndul somerilor nregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca; d. personalul ncadrat n conditiile prevazute la lit. c) sa fie mentinut n activitate cel putin treiani; e. locurile de munca avute n vedere la acordarea de credite sa nu fie locurile de munca vacante, rezultate n urma ncetarii raporturilor de munca a unor angajati nultimele 12luni

premergatoare ncheierii contractului de creditare. Somerii care se obliga sa nfiinteze ntreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale sau care desfasoara n mod independent o activitate economica n calitate de persoane fizice autorizate, au prioritate la obtinerea creditelor n conditii avantajoase. De 37 Ion Traian Stefanescu, op. cit., p. 211. 45

asemenea, n vederea crearii de noi locuri de munca pentru someri, se pot acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, fonduri nerambursabile. Acestea se acorda la fel ca si creditele n conditii avantajoase, respectiv n baza unor proiecte de fezabilitate, proportional cu numarul de locuride munca cevor fi create. Fondurile nerambursabile se acorda pentru nfiintarea sau dezvoltarea de

ntreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale, precum si pentru activitati independente desfasurate de persoane fizice autorizate, care si desfasoara aceasta activitate n localitati confruntate cu fenomene de saracie si excluziune sociala din cauza nivelului ridicat alsomajului. Aceste localitati sunt stabilite prin hotarre a Guvernului, n limitele precizate prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Nu n

ultimul rnd, este foarte important de mentionat faptul ca aceste fonduri nerambursabile se acorda ntreprinderilor mici si mijlocii si unitatilor cooperatiste cu conditia ca pe toate locurile de munca nou-create sa ncadreze n munca pe perioada nedeterminata someri pe care sa i mentina n activitate cel putin patru ani, precum si asociatiilor familiale nfiintate de someri si somerilor care au

dobndit calitatea de persoane fizice autorizatesa desfasoare, nmodindependent, oactivitateeconomica. Conditia esentiala pentru ca o persoana fizica sau o persoana juridica sa poata beneficia de creditele n conditii avantajoase ori de fondurile nerambursabile este ca beneficiarul sa aiba o contributie de cel putin 25% din valoarea proiectului de fezabilitate depus. Beneficiarii creditelor sau a fondurilor nerambursabile au obligatia de

a mentine locurile demunca nou-createpentru operioada minima de cinci ani. n cazul n care persoanelor angajate din rndul somerilor le nceteaza raporturile de munca anterior mplinirii celor trei ani, respectiv patru ani, de la ncadrare, angajatorul este obligat ca, n termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data ncetarii raporturilor de munca, sa ncadreze someri pe

locurile de munca devenite vacante. Aceasta obligatie revine angajatorilor si n ipoteza n care persoanele angajate pe noile locuri de munca create nu provin din rndul somerilor, pentrucei carebeneficiazade credite nconditii avantajoase. Beneficiarii de credite n conditii avantajoase pot solicita din nou credite din bugetul asigurarilor pentru somaj daca au achitat integral creditele n conditii avantajoase obtinute anterior,

inclusiv dobnzile aferente. nsa, beneficiarii unui fond nerambursabil nu mai au dreptulsa primeasca unnou fond nerambusabil. n ceea ce priveste procedura si criteriile de acordare a fondurilor nerambursabile, acestea se stabilesc prin hotarre a Guvernului. Conditiile de acordare si rambursare a creditelor, de acordare a fondurilor nerambursabile, modul de stabilire a garantiilor, organizarea si desfasurarea licitatiilor pentru desemnarea

bancilor si agentiilor autorizate sa 46

acorde credite, respectiv fonduri nerambursabile, din bugetul asigurarilor pentru somaj se vor stabili prin norme metodologice comune ale Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vrstnice si Bancii Nationale aRomniei. Facilitati acordate angajatorilor. Angajatorii care ncadreaza n munca persoane din rndul somerilor, pe care le mentin n activitate pe o perioada de cel putin sase luni de

la data angajarii, beneficiaza de reducerea sumei reprezentnd contributia de 0,5% datorata bugetului asigurarilor pentru somaj. Reducerea contributiei se acorda ncepnd din anul fiscal urmator, pentru operioada desase luni. 47

CAPITOLULIV CAPITOLULCAPITOLULCAPICATOLULPITOLULIIIIVVVVSTIMULAREAOCUPARII FORTEIDEMUNCALANI VEL STIMULAREASTIMULAREASTIMULAREASTIMULAREAOCUPOCUPOCUPOCUPAAAARIIRIIRIIRIIFORFFFOR ORORTTTTEEEEIIIIDDDDEEEEMMMMUUUUNNNNCCCCAAAALLLAAAANNNNIIIIVVVVEEEELLLLEUROPEAN EUROPEANEUROPEAEENUROPEANUROPEAN SECTIUNEA I SECSECSECSECTTTTIUNIIIEEEEAUNAUNAUNAIIIIEVOLUTIAPOLITICIIEUROPENE NDOMENIUL OCUPA RII EVOLUEVOLUEVOLUEVOLUTTTTIAIAIAIAPOLITICIIPOLITICIIPOLITICIIPOLITICIIEUROPENEEURO PENEEUEROPENEUROPENENNNNDDDDOOOOMMMMEEEENNNIIIIUUUULLLLOOOOCCCCUUUUPPPPAAAARRRRIIIII IIIFORTEI DE MUNCA FORFORFORFORTTTTEIEIEIEIDDDDEEEEMMMMUUUUNNNNCCCCAAAA Politica sociala a Uniunii Europene este formata dintr-un set de politici complementare, ce s-au dezvoltat si s-au multiplicat pe parcursul timpului. Aceasta actioneaza n acele sectoare de activitate care afecteaza sau genereaza gradul de bunastare individuala si sociala. Permanenta preocupare a U.E. pentru aspectele

de politica sociala a nceput la momentul intrarii n vigoare a Tratatelor de la Roma, care au dus, n timp, la crearea unui model social european . Unul dintre momentele cele mai importante ale evolutiei Uniunii Europene este reprezentat de anul 2000, cnd principalul obiectiv a devenit modernizarea sistemului social european si investitia n resurele umane. De asemenea, o caracteristica importanta

a politicii sociale europene este delegarea responsabilitatilor de atingere a obiectivelor europene, catrestatele membre. Din punct de vedere programatic, politica sociala debuteaza odata cu adoptarea, n anul 1989, a Cartei europene a drepturilor sociale fundamentale ale lucratorilor, cunoscuta si drept Carta Sociala. Aceasta a fost semnata n decembrie 1989 de catre unsprezece state membre, singura exceptie fiind Marea

Britanie, care a semnat n anul 1998. Carta reflecta principalele preocupari pentru dimensiunea sociala a politicilor europene n contextul constructiei pietei unice europene. Este important de precizat ca documentulaccentueaza rolul si responsabilitatea statelor membre n directia aplicarii si respectarii drepturilor sociale fundamentale, respectiv libera circulatie a muncitorilor, angajarea si salarizarea, mbunatatirea conditiilor de munca si de viata, protectia sociala, libertatea

de asociere si negocierea colectiva, formarea profesionala, tratamentul egal al barbatilor si femeilor, protectia sanatatii si siguranta la locul de munca, protectia copiilor, a adolescentilor, a persoanelor n vrsta si a persoanelor cu handicap, precum si informarea, participarea si consultarea lucratorilor n probleme ce i afecteaza direct. n anul 1997, odata cu intrarea n vigoare a Tratatului de

la Amsterdam, s-au introdus noi reglementari referitoare la politica de ocupare si de protectie sociala. Astfel, n temeiul 48

acestora, statele erau obligate sa colaboreze pentru dezvoltarea unei strategii comune n domeniul ocuparii, n vederea promovarii unei forte de munca pregatita profesional si adaptabila, precum si a unei piete a muncii receptiva la schimbarile economice. n acest sens, politicile statelor membre n domeniul ocuparii contribuie la atingerea obiectivelor privind dezvoltarea durabila a economiei, gradul nalt de ocupare si

de protectie sociala, egalitatea ntre barbati si femei, gradul nalt al competitivitatii economice, cresterea calitatii vietii si coeziunea economica si sociala. De asemenea, politicile n domeniul ocuparii sunt aduse n concordanta cu liniile directoare ale politicilor economice facndu-se astfel, n textul acestui tratat, o legatura directa ntre ocuparesi economie. Obiectivul stabilit prin tratat era acela de a atinge

un nalt nivel al ocuparii fara nsa ca aceasta sa afecteze competitivitatea. n vederea atingerii acestui obiectiv, Comunitatii i este conferita o noua responsabilitate, ca o completare a activitatii statelor membre, respectiv elaborarea unei strategii coordonate pentruocupare. n urma introducerii, n cadrul Tratatului de la Amsterdam, a acestor prevederi privind ocuparea, statele membre au organizat n Luxemburg o

ntlnire dedicata exclusiv ocuparii n cadrul careia a fost initiata Strategia Europeana pentru Ocupare care consacra principiul colaborarii ntrestatele membre nacest domeniu. Summit-ul extraordinar dedicat locurilor de munca de la Luxemburg, din noiembrie 1997, a lansat Strategia europeana de ocupare a fortei de munca (EES), asa-numitul Proces de la Luxemburg. Acesta a creat cadrul pentru ciclul anual de

coordonare si monitorizare a politicilor nationale de ocupare a fortei de munca. Coordonarea politicilor nationale de ocupare a fortei de munca la nivel comunitar are la baza angajamentul statelor membre de stabilire a unei serii de obiective si scopuri comune. Strategia a fost construita n jurul urmatoarelor componente: orientarile privind ocuparea fortei de munca, planurile de actiune nationala, raportulcomun privind

situatia ocuparii fortei demuncasi recomandari. Dupa prima ntlnire de la Luxemburg au fost organizate si alte reuniuni n care s-au stabilit orientarile de baza ale Strategiei Europene pentru Ocupare precum si relatia dintre politicile de ocupare si alte politici comunitare. Dintre aceste ntlniri, cele mai importante pentru evolutia Strategiei Europene pentru Ocupare sunt cele de la Cardiff (1998

-Procesul Cardiff -reforma economica si piata interna), Koln (1999), Lisabona si Stockholm (2000), Barcelona (2002). ntlnirea de la Lisabona a avut o importanta deosebita deoarece a stabilit obiectivul strategic pentru urmatorul deceniu. Astfel, Uniunea Europeana devine cel mai dinamic si competitiv spatiu economic bazat pe cunoastere din lume, capabil sa realizeze o crestere economicadurabila culocuri demunca maimulte si

mai bune si ocoeziune sociala sporita. 49

Un element foarte important pentru implementarea Strategiei Europene pentru Ocupare l constituie Fondul Social European care reprezinta principalul instrument financiar pentru actiuni structurale al Uniunii Europene. Fondul Social European finanteaza acele actiuni ale statelor membre care au ca scop prevenirea si combaterea somajului, dezvoltarea resurselor umane si integrarea pe piata muncii, egalitatea de sanse pentru barbati si femei, dezvoltarea

durabila si coeziunea economica. Asistenta este acordata fiecarui stat pe baza prioritatilor nationale stabilite prin Planurile Nationale deActiune pentruOcupare. Asa cum aminteam la nceput, anul 2000 reprezinta un moment cheie n evolutia modelului social comunitar, datorita abordarii noi pe care o aduce prin centrarea pe calitate. Astfel, se discuta posibilitatea cresterii ratei de ocupare a fortei de munca

prin stimularea crearii de noi locuri de munca, nsa este vorba de locuri de munca de calitate . Atunci a fost adoptata Agenda Politicii Sociale (Social Policy Agenda), ce traseaza cadrul si prioritatile de dezvoltare ale politicii sociale pna n anul 2005. Astfel, provocarile carora trebuie sa le raspunda Agenda Sociala sunt date de rata de ocupare a fortei de munca,

cresterea importantei tehnologiilor informatiei si numarul redus al celor ce au abilitati n domeniu, dezvoltarea unei economii bazata pe cunoastere, situatia sociala, procesul de extindere a UE si internationalizarea politicii sociale. n acest context, principiul care sta la baza modelului social astfel reformat este ntarirea rolului politicii sociale ca factor productiv, adica integrarea politicii sociale cupolitica economica si cupolitica ocuparii

fortei de munca. La cinci ani de la lansarea Strategiei Lisabona, n luna martie 2005, s-a desfasurat reuniunea de primavara a sefilor de stat/guvern ai tarilor UE. Reuniunea a prezentat o nsemnatate deosebita pentru constructia europeana, ea avnd ca misiune principala sa revigoreze proiectul ambitios de crestere a competitivitatii economiei europene, lansat n anul 2000, cunoscut sub denumirea

de Procesul Lisabona. S-a considerat esentiala relansarea Strategiei Lisabona si re-orientarea prioritatilor n directia promovarii dezvoltarii economice si a locurilor de munca mai multe si mai bune, ca si conditii obligatorii pentru consolidarea Modelului Social European, coeziunii sociale si dezvoltarii durabile. Astfel, Europa trebuie sa actualizeze baza pentru competitivitate, sa creasca potentialul de dezvoltare si sa consolideze coeziunea sociala, toate

acestea prin punerea accentului pe cunoastere, inovare si optimizarea capitalului uman. Ulterior anului 2005, strategia europeana de ocupare a fortei de munca a fost rennoita. n pofida evaluarii Comisiei, conform careia Strategia Europeana a ncurajat convergenta politicilor nationale privind ocuparea fortei de munca spre orientarile privind ocuparea fortei de munca si a sustinut, prin intermediul masurilor preventive, o

noua politica proactiva referitoare la piata muncii, Grupul operativ nsarcinat cu ocuparea fortei de munca a 50

identificat unele probleme economice si sociale legate de o rata globala scazuta a cresterii economice si o rata ridicata a somajului n prag de extindere, recomandnd concentrarea asupra punerii n aplicare a strategiei. ntruct progresul a fost insuficient, iar obiectivele intermediare privind rata de ocupare a fortei de munca pentru 2005 nu au fost ndeplinite, Strategia de la Lisabona

a fost relansata n 2005 cu accent asupra cresterii economice si a ocuparii forteide munca, cu scopulde asimplifica si rationaliza Strategia dela Lisabona. Orientarile integrate privind ocuparea fortei de munca pentru 2005-2008 si 20082010 contin n total 23 de orientari, opt dintre acestea fiind dedicate ocuparii fortei de munca, n vederea consolidarii Strategiei de la Lisabona. Cele opt

orientari privind ocuparea fortei de munca sunt esentiale pentru a ndeplini cele trei prioritati de actiune n domeniul ocuparii fortei de munca: (i) atragerea si mentinerea unui numar mai mare de persoane pe piata muncii, cresterea ofertei de mna de lucru si modernizarea sistemelor de protectie sociala; (ii) mbunatatirea capacitatii de adaptare a lucratorilor si a ntreprinderilor; (iii) cresterea investitiilor

n capitalul uman printr-o mai buna educatie si competente. Obiectivul principal consta n cresterea rateide ocupare a forteide munca la 70 % pna n2010. Orientarile privind ocuparea fortei de munca pentru 2008-2010 ramn neschimbate n comparatie cu ciclul precedent. Acestea contribuie la stimularea ocuparii integrale a fortei de munca, mbunatatirea calitatii si productivitatii la locul de munca si

consolidarea coeziunii sociale si teritoriale prin mentinerea celor trei prioritati de actiune si a obiectivelor cantitative stabilite pentru ciclul 2005-2008. UE si statele membre trebuie sa si adapteze mai bine politicile si instrumentele existente pentru a face fata globalizarii si schimbarii rapide a realitatilor sociale (schimbarile demografice, durata mai mare a vietii active, cresterea diversitatii structurii familiale, noile forme demobilitate

si diversitate). Astfel, au fost luate deja masuri n contextul relansarii Strategiei de la Lisabona pentru cresterea si ocuparea fortei de munca cu scopul de a oferi o mai mare consistenta finantarii UE n domeniul ocuparii fortei de munca si al afacerilor sociale. Un program comunitar pentru ocuparea fortei de munca si solidaritate sociala, numit Progress, a fost

stabilit pentru perioada 2007-2013 n vederea sustinerii punerii n aplicare a obiectivelor Uniunii Europene n domeniul social prin intermediul activitatilor analitice, nvatarii reciproce, proiectelor de sensibilizare si difuzare sau de sustinere a actorilor a caror munca contribuie la punerea n aplicare a politicii sociale europene. Progress reglementeaza urmatoarele cinci domenii de interventie: (i) ocuparea fortei de munca; (ii) incluziunea si

protectia sociala; (iii) conditiile de munca; (iv) lupta mpotriva discriminarii si (v) egalitatea ntre sexe, cu o suma totala de 743,25 milioane EUR pentru perioada indicata. Acesta a nlocuit programele comunitare anterioare si liniile bugetare din sectoarele respective, completnd actiunea 51

privind Fondul Social European prin sustinerea initiativelor cu o dimensiune sau o valoare adaugataeuropeanaclara. SECTIUNEA II SECSECSECSECTTTTIUNEAIIIUNEAUNEAUNEAIIIIIIIIPOLITICAEUROPEANA DE OCUPARE A FORTE I DE MUNCA POLITICAPOLITICAPOLITICAPOLITICAEUROPEANEUROPEANEUROPEANEUROPEANAAAADEDEDEDEOCUO OOPPPPAAAARRRRECUECUECUEAAAAFFFFOOOORRRRTTTTEEEIIIIDDDDEEEEMMMMUUUUNNNNCCCCAAAA Societatea europeana este n schimbare, fiind influentata de diversi factori, cum ar fi: progresul tehnologic, globalizarea comertului si mbatrnirea populatiei. Politicile europene n materie de ocupare a fortei de munca, afaceri sociale si egalitate de sanse contribuie

la mbunatatirea conditiilor de viata ale cetatenilor, avnd drept obiectiv o crestere durabila si o mai mare coeziune sociala. Uniunea Europeana detine un rol de stimulare n domeniul social. Aceasta a introdus un cadru juridic menit sa protejeze cetatenii europeni. U.E. ncurajeaza cooperarea ntre statele membre, coordonarea si armonizarea politicilor nationale, precum si participarea autoritatilor locale, a sindicatelor, a organizatiilor

patronale si a tuturor partilor implicate. Obiectivele prioritare ale acestei politici sunt cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, mbunatatirea mobilitatii lucratorilor, a calitatii locurilor de munca si a conditiilor de munca, informarea si consilierea lucratorilor, combaterea saraciei si a excluziunii sociale, promovarea egalitatii ntrebarbati si femei si modernizarea sistemelor de protectie sociala. Att la

nivel international, ct si n interiorul sau, U.E. se straduieste sa se asigure ca dezvoltarea economica este nsotita de progrese sociale. De aceeea, a introdus o dimensiune sociala n relatiile externe, att n contextul unei globalizari echitabile si durabile, ct si n perspectiva unor viitoare extinderi. La nivel international, U.E. sustine respectarea normelor fundamentale ale muncii, pe care le considera

parte integranta a drepturilor omului. De asemenea, participa n mod activ la apararea egalitatii de sanse si a nediscriminarii, promovnd instituirea unui sistem economic echitabil. n cazul concret al procesului de aderare la UE, aceasta abordare se reflecta n obligatia tarilor candidate de a adopta acquis-ul comunitar. Ocuparea fortei de munca a devenit o prioritate absoluta n contextul

Strategiei de la Lisabona revizuita. Acest lucru se reflect n programarea instrumentelor financiare comunitare pentru perioada 2007 2013 (Programul European pentru ocuparea fortei de munca si solidaritate social, Fondul social European si Fondul European pentru dezvoltare regionala). n acelasi timp, Comisia sprijina lupta mpotriva somajului si a muncii nedeclarate prin 52

modernizarea serviciilor publice de ocupare a fortei de munca si prin promovarea flexibilitatii n rndul angajatorilor si al angajatilor. Aceasta ncurajeaza adaptarea unor abordari politice diferite n functie de sectoarele economice cheie, cum ar fi sectorul serviciilor,.i n functie de categoriile de angajati care ar putea fi mai bine integrati pe piata muncii (de exemplu femeile si persoanele n

vrsta). Comisia permite statelor membre sa utilizeze ajutoare de stat si reduceri deT.V.Aca instrumente de promovare aocuparii forteide munca. Uniunea Europeana a stabilit cerinte minime n ceea ce priveste drepturile lucratorilor si organizarea muncii. Aceste cerinte se refera la concedierile colective, insolventa si transferul ntreprinderilor, consultarea si informarea lucratorilor, timpul de lucru, tratamentul egal si egalitatea de remunerare,

precum si detasarea lucratorilor. Acestea au fost completate de acorduri-cadru ntre partenerii sociali europeni. Astfel, s-a instrodus n ntreaga Uniune dreptul la concediu pentru cresterea copilului si la concediu pentru motive familiale, s-a facilitat munca cu fractiune de norma si s-a limitat utilizarea contractelor successive cu durata determinata. n sfrsit, notiunea de responsabilitate sociala a ntreprinderilor ncurajeaza ntreprinderile sa adopte

nmod voluntar bune practici ndomeniul social.

1. Actiunile U.E. ndomeniul politicii sociale 1.1.1.1.AcAcAcActtttiunileiunileiunileiunileUUUU....EEEE....nnnndomeniuldddomeniulome lomeniulppppololololiiiittttiiiicccciiiiiiiissssoooocccciiiiaaaalllleeee Principalele paliere n care Uniunea Europeana a reglementat politica sociala sunt: protectia drepturilor lucratorilor, organizarea timpului de lucru si responsabilitatea sociala a lucratorilor. Protectia drepturilor lucratorilor se refera la: concedierile colective, protectia lucratorilor salariati n cazul insolventei angajatorului, mentinerea drepturilor lucratorilor n cazul transferului de ntreprinderi,

obligatia de a informa lucratorul cu privire la conditiile de munca aplicabile, egalitatea de remunerare, precum si egalitatea de tratatament n materie de ncadrare nmunca si ocuparea fortei de munca. Concedierile colective sunt reglementate la nivel european prin Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislatiilor statelor membre cu privire la concedierile colective. Acest act

normativ obliga angajatorii sa consulte reprezentantii salariatilor n cazul concedierilor colective. n continutul directivei se precizeaza aspectele pe care trebuie sa se puna accentul n cadrul acestor consultari si ce informatii utile trebuie n mod obligatoriu sa furnizeze angajatorul n cadrul acestor consultari. n plus, directiva stabileste si procedura de efectuare a concedierilor colective care trebuie respectata de catre toate

statele membre. n consecinta, se constata ca directiva are ca obiectiv apropierea legislatiilor statelor membre cu privire la modalitatile si procedura de efectuare a 53

concedierilor colective, n vederea consolidarii protectiei lucratorilor n cazul producerii unor concedieri colective. Mentinerea drepturilor lucratorilor n cazul transferului de ntreprinderii este reglementata de catre Directiva 2001/23/CE a Consiliului din 21 martie 2001 privind apropierea legislatiei statelor membre referitoare la mentinerea drepturilor lucratorilor n cazul transferului de ntreprinderi, unitati sau parti de ntreprinderi sau unitati. Aceasta directiva

vizeaza o mai buna protectie a lucratorilor n cazul schimbarii angajatorului, n urma transferului ntreprinderii n care lucreaza. Directiva specifica drepturile si obligatiile angajatorilor implicati n transfer. n situatia unui transfer, reprezentantii lucratorilor sunt mentinuti n functie pna la momentul n care schimbarea lor este posibila. Mai mult, acestia trebuie sa fie consultati naintea adoptarii oricaror masuricare i privesc pe

lucratori. Obligatia de a informa lucratorul cu privire la conditiile de munca aplicabile este reglementata prin Directiva 91/533/CEE a Consiliului din 14 octombrie 1991 privind obligatia angajatorului de a informa lucratorii asupra conditiilor aplicabile contractului sau raportului de munca. Aceasta directiva obliga angajatorul sa informeze lucratorul cu privire la conditiile aplicabile contractului sau raportului de munca. Directiva stabileste

elemente esentiale care trebuie comunicate n cazul lucratorilor care si desfasoara activitatea pe teritoriul unui stat membru si, respectiv, n strainatate. Mai mult, directiva specifica mijloacelor de informare autorizate, precum si termenele care trebuie respectate. Acest act normativ se aplica fiecarui salariat care a ncheiat un contract de munca sau care se afla ntr-un raport de munca definit de legislatia

nvigoare aunui statmembru si/sau aflat sub incidentaacesteia. n ceea ce priveste organizarea timpului de lucru, aceasta este stabilita prin Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru. Prin aceasta se stabilesc cerintele generale minime de securitate si de sanatate pentru organizarea timpului de lucru. Ea se

refera, de asemenea, la perioadele de repaus zilnic, la pauze, la perioadele de repaus saptamnal, precum si la concediul anual si la anumite aspecte ale muncii de noapte si ale muncii n schimburi. n sensul aplicarii directivei privind organizarea timpului de lucru, la fiecare cinci ani, statele membre si Comisia prezinta un raportcuprivire la implementareadispozitiilor sale. n sfrsit,

responsabilitatea sociala a lucratorilor este, n principal, reglementata prin Strategia europeana de responsabilitate sociala corporativa pe anii 2011 2014, respectiv Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor din 25 octombrie 2011, intitulata Responsabilitatea sociala corporativa: o noua strategie pentru UE 2011 -2014 . Prin intermediul acestui act au fost realizateprogrese ndomeniul responsabilitatii sociale

a ntreprinderilor. 54

2. Actiunile UE ndomeniul ocuparii fortei de munca 2.2.2.2.AcAcAcActtttiunileiunileiunileiunileUEUEUEUEnnnndomeniuldomeniuldomeniuldomen ooooccccuuuuppppaaaarrrriiiiiiiifffforororotttteeeeiiiiddddeeeemmmmuuuunnnncccca aaa Actiunile Uniunii Europene n domeniul ocuparii fortei de munca, contribuie la reducerea ratei somajului si la mbunatatirea calitatii locurilor de munca, n special prin Strategia de la Lisabona pentru cresterea economica si ocuparea fortei de munca. n contextul crizei economice mondiale, s-au luat masuri suplimentare pentru a proteja locurile de munca existente si pentru

acrea noioportunitati. n fiecare an, se aloca o suma foarte importanta de bani prin Fondul social european, n vederea mbunatatirii perspectivelor de ncadrare n munca a populatiei. Proiectele cofinantate de statele membre ofera sprijin ntreprinderilor pentru a se adapta evolutiilor contextului economic si social. Acestea favorizeaza accesul la nvatarea si formarea de-a lungul vietii pentrua dezvolta competentele lucratorilor.

n vederea cresterii gradului de ocupare, la nivel european s-au adoptat orientari pentru politicile de ocupare. Acestea au fost reglementate prin Decizia 2010/707/CE a Consiliului din 21 octombrie 2010 privind orientarile pentru politicile de ocupare ale statelor membre, publicata n J. Of. al UE din 24 noiembrie 2010. Prin aceste reglementari, statele membre ale UE au n vedere

orientarile pentru politicile de ocupare pentru dezvoltarea acestora. Astfel, aceste recomandari se concretizeaza n obiective nationale. Principalele orientari pentru politicile de ocupare ale statelor membre sunt: cresterea participarii la piata fortei de munca, mbunatatirea sistemelor de educatie si formare profesionala, precum si lupta mpotriva excluziunii sociale. Cresterea participarii la piata fortei de munca. Uniunea si-a stabilit un obiectiv

de a atinge o rata de ocupare a femeilor si barbatilor cu vrste cuprinse ntre 20 si 64 de ani de 75% pentru anul 2020. Pentru a realiza acest lucru, a consacrat obligatia statelor membre de a ncuraja participarea pe piata muncii a tinerilor, a lucratorilor n vrsta, precum si a lucratorilor cu competente reduse si a migrantilor legali. Astfel,

politicile nationale ar trebui sa promoveze n special principiile de mobilitate a fortei de munca si de reconciliere a vietii profesionale cu viata de familie. Statele membre trebuie sa prevada masuri de interventie rapida pentruintegrareatinerilor si agrupurilor vulnerabile pe piatamuncii. mbunatatirea sistemelor de educatie si formare profesionala. Obiectivul stabilit n acest sens de catre Uniunea Europeana este ca,

n anul 2020, rata de abandon scolar sa fie redusa la mai putin de 10%, iar proportia populatiei cu vrsta de 30 34 ani care au absolvit un curs de nvatamnt superior sau echivalent, sa creasca la cel putin 40%. Astfel, se doreste o investitie mai mare n calitatea sistemelor de formare profesionala si educatie, adaptarea predarii

la evolutia societatii si prioritizarea de insertie profesionala. Statele membre ar trebui saacordeprioritatela nvatareape parcursul vietii, inclusiv prin nvatarea non-formala. 55

Lupta mpotriva excluziunii sociale. Strategia Europa 2020 promoveaza incluziunea sociala si combaterea saraciei pentru cel putin 20 de milioane de oameni, care sa nu se mai confrunte cu riscul de saracie si excluziune n urmatorii 10 ani. n consecinta, statele membre trebuie sa acorde o atentie deosebita ocuparii fortei de munca pentru persoanele cele mai ndepartate de pe piata

muncii. Masurile luate trebuie sa fie de natura a ncuraja si a mputernici oamenii, permitnd n acelasi timp combatereasaraciei. 3. Programele europene pentru ocuparea fortei de munca 3.3.3.3.ProgrameleProgrameleProgrameleProgrameleeuropeneeuropeneeuropeneeuropenepent rupentrupepntruentruooooccccuuuupppparararareeeeaaafffforororortttteeeeiiiidddde eeemmmmuuuunnnnccccaaaa La nivelul Uniunii Europene s-au elaborat o serie de instrumente ale politicilor europene pentru ocuparea fortei de munca, menite sa stabileasca un cadru general necesar organizarii si aplicarii masurilor de stimulare a ocuparii fortei

de munca la nivel european. Astfel, acestea sunt: Programul Uniunii Europene pentru schimbari sociale si inovare sociala, Programul comunitar pentru ocuparea fortei de munca si solidaritate sociala Progress, Eures reteaua europeana de servicii pentru ocuparea fortei de munca si mobilitatea lucratorilor, Programul pentru nvatarea reciproca n domeniul ocuparii fortei de munca, precum si Strategia Europa 2020.

Programul Uniunii Europene pentru schimbari sociale si inovare sociala (2014 2020). n urma crizei din 2008, Uniunea Europeana s-a confruntat cu multe provocari, precum rata ridicata a somajului, fragmentarea pietei fortei de munca si excluziunea sociala. Pentru a face fata acestor provocari, Uniunea a trebuit sa elaboreze un raspuns coordonat. Inovarea sociala este un instument util pentru puerea n aplicare

a strategiei europene pentru o societate inteligenta si durabila. n acest sens, s-a realizat un proiect de regulament al Parlamentului European si al Consiliului, din 6 octombrie 2011 privind instituirea unui program al Uniunii Europene pentru schimbari sociale si inovare sociala. Acest regulament fixeaza cadrul programului Uniunii Europene pentru schimbarile sociale si inovarea sociala, destinate sa acopere perioada cuprinsa ntre

anii 2014 2020. Acest program face parte din Strategia Europa 2020 si, n acest sens, el vizeaza: realizarea obiectivelor Uniunii Europene n domeniile ocuparii fortei de munca, al afacerilor sociale si al conditiilor de munca, elaborarea sistemelor de protectie sociala adecvate, accesibile si eficace, modernizarea dreptului Uniunii Europene n conformitate cu principiile de reglementare inteligenta , ncurajarea mobilitatii geografice a

lucratorilor, precum si stimularea ocuparii fortei demunca si incluziune sociala. Programul comunitar pentru ocuparea fortei de munca si solidaritate sociala Progress are ca principal obiectiv sprijinirea din punct de vedere financiar a punerii n aplicare a obiectivelor UE, n domeniul ocuparii fortei de munca si al afacerilor sociale. Progress finanteaza activitati de analiza si de nvatare

reciproca, de sensibilizare si de difuzare, 56

precum si ajutoare acordate actorilor principali n perioada anilor 2007 2013. Programul este mpartit n cinci sectiuni, care corespund unor cinci domenii mari de activitate: ocuparea fortei de munca, protectia si integrarea sociala, conditiile de munca, combaterea discriminarii si diversitatea, precum si egalitatea de sanse ntre femei si barbati. Actul normativ ce constituie baza acestui program este Decizia

nr. 1672/2006/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a Programului comunitar pentru ocuparea fortei de munca si solidaritate sociala Progress, publicat n J. Of. al UE L315 din 15 noiembrie 2006. Obiectivele generale ale programului comunitar pentru ocuparea fortei de munca si solidaritate sociala sunt urmatoarele: mbunatatirea cunoasterii si ntelegerii situatiei

sociale din statele membre prin analiza, evaluarea si monitorizarea atenta a politicilor, sprijinirea dezvoltarii instrumentelor si metodelor statistice si a indicatorilor comuni, sprijinirea si monitorizarea punerii n aplicare a legislatiei si a obiectivelor politice, promovarea crearii de retele, a nvatarii reciproce, precum si identificarea si difuzarea bunelor practici la nivelul Uniunii Europene, informarea partilor interesate si a publicului cu privire

la politicile Uniunii Europene urmarite n materie de ocupare a locurilor de munca, protectie si integrare sociala, conditii de munca, combaterea discriminarii si diversitate, egalitate de sanse ntre femei si barbati, precum si cresterea capacitatii principalelor retele ale UE de a promova si de a sustine politicile Uniunii. Unul dintre principalele domenii tratate prin programul Progress este ocuparea

fortei de munca. Aceasta sectiune vizeaza sprjinirea punerii n aplicare a strategiei europene pentru ocuparea fortei de muncaprin urmatoarele mijloace: . mbunatatirea ntelegerii situatiei ocuparii fortei de munca, n special prin realizarea de analize si studii si prin elaborareade statistici si indicatori; . monitorizarea si evaluarea punerii n aplicare a liniilor directoare si a recomandarilor europene privind ocuparea

fortei de munca si analizarea interactiunii dintre strategia europeana pentru ocuparea fortei de munca si alte domenii politice; . organizarea de schimburi cu privire la politici si procese si promovarea nvatarii reciproce n cadrul strategiei europene pentru ocuparea fortei de munca; . constientizarea, difuzarea informatiilor si promovarea dezbaterilor, n special n rndul actorilor regionali si locali si al partenerilor sociali.

Accesul la acest program este deschis tuturor organismelor, agentiilor si institutiilor publice sau private, n special statelor membre, serviciilor publice de ocupare a fortei de 57

munca, autoritatilor locale si regionale, organismelor specializate, partenerilor sociali, organizatiilor neguvernamentale de la nivel european, universitatilor si institutelor de cercetare, precumsi mijloacelor de informare n masa. n vederea monitorizarii si evaluarii modalitatii de implementare a acestui program, Comisia ntocmesterapoarteanuale de activitate, pe care le transmite comitetului programului. De asemenea, programul face obiectul unei evaluari efectuate la mijlocul

perioadei. n comunicarea sa din 2004 privind noul cadru financiar 2007-2013, Comisia a desemnat punerea n aplicare a agendei pentru politica sociala drept un instrument important, care sa contribuie la obiectivul privind competitivitatea pentru crestere si ocuparea fortei de munca. Pentru a ndeplini obiectivele de la Lisabona, agenda sociala se bazeaza pe mai multe instrumente, n special pe legislatie, metoda

deschisa de coordonare, dialogul social european, precum si pe Fondul social european si pe un numar de alte instrumente financiare, administrate n mod direct de catre Comisie. Progress raspunde dorintei Comisiei de simplificare si de rationalizare a instrumentelor financiare din domeniul ocuparii fortei de munca si al politicii sociale. Eures reteaua europeana de servicii pentru ocuparea fortei

de munca si mobilitatea lucratorilor contribuie la punerea n aplicare a unei piete europene a muncii accesibila tuturor prin intermediul schimbului transnational, inter-regional si transfrontalier de oferte si cereri de munca. Acest program este reglementat prin Decizia CEE nr. 8/2003 din 23 decembrie 2002 privind punerea n aplicare a Regulamentului CEE nr. 1612/68 al Consiliului cu privire la compensarea

ofertelor si a cererilor de locuri de munca. Prin aceasta retea, membrii si partenerii dezvolta parteneriatele regiunilor transfrontaliere, ce au ca obiect aceleasi activitati si aceleasi obiective. Programul pentru nvatarea reciproca n domeniul ocuparii fortei de munca ncurajeaza statele membre sa faca schimb de experiente si de bune practici n domeniul politicii de ocupare a fortei de munca.

Programul vizeaza mbunatatirea si dezvoltarea cooperarii ntre statele membre, att la nivel national, ct si la nivel regional si local. Actiunile de cooperare sunt ntreprinse n domeniile-cheie ale strategiei europene privind ocuparea fortei de munca, care face parte integranta din strategia Europa 2020. Programul pentru nvatare reciproca a fost relansat n anul 2004, n urma concluziilor Grupului operativ european pentru

ocuparea fortei de munca, care a subliniat importanta schimburilor de bune practici nacestdomeniu. Strategia Europa 2020 este o noua strategie politica propusa de catre Comisie, n vederea sustinerii cresterii numarului locurilor de munca, a productivitatii si a coeziunii sociale. Uniunea va trece printr-o perioada de transformare, care rezulta din globalizare, din 58

schimbarile climatice si din mbatrnirea populatiei. Aceasta strategie are la baza Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulata Europa 2020: o strategie europeana pentru ocrestereinteligenta, ecologica si favorabila incluziunii . Astfel, n baza acestei comunicari, Uniunea Europeana, prin Comisie, stabileste o serie de obiective de atins cel trziu pna n anul 2020, printre care: cresterea la 75% a

procentului din populatia cu vrsta cuprinsa ntre 20 si 64 de ani care are un loc de munca, consolidarea ocuparii fortei de munca, a coeziunii sociale si teritoriale, precum si reducerea ratei abandonului scolar la mai putin de 10% si cresterea la 40% a procentului diplomelor de nvatamnt superior. n acest sens, Uniunea Europeana adopta initiativa Tineretul n miscare , prin

intermediul careia trebuie sa permita mbunatatirea performanetelor sistemului de nvatamnt, nvatarea neformala si informala, mobilitatea studentilor si a cercetarilor, dar si accesul tinerilor pe piata muncii. De asemenea, la nivel european trebuie sa fie adoptata o strategie pentru noi competente si noi locuri de munca, care sa permita o mai buna ocupare a fortei de munca si viabilitatea sistemelor sociale.

Este vorba, n principal, despre formarea lucratorilor si a studentilor, dar si a egalitatii de sanse ntre barbati si femei si a locurilor de munca pentrupersoanele n vrsta. n vederea aplicarii acestui program, Consiliul poate sa adreseze recomandaripolitice statelor membre, nsa o parte importanta a strategiei trebuie sa fie pusa n aplicare de autoritatile nationale, regionale si locale

din statele membre, prin asocierea parlamentelor nationale, apartenerilor sociali si asocietatii civile. SECTIUNEAIII SECSECSECSECTTTTIUNEAIIIUNEAUNEAUNEAIIIIIIIIIIIILIBERACIRCULATIE A LUCRATORILOR N CADRUL UNIUNII LIBERALIBERALIBERALIBERACIRCULACIRCULACIRCULACIRCULATTTTIEIEIEIEAAAALUCRLUCRLUCR LUCRAAAATTTTOOOORRRRIIIILLLLOOOORRRRNNNNCCCAAAADDDDRRRRUUUULLLLUUUUNNNNIIIIUUUUNNNNI IIIIIIIEUROPENE EUROPENEEUROPENEEEUROPENEUROPENE Libera circulatie a lucratorilor n cadrul Uniunii Europene reprezinta principala masura luata la nivel european n vederea stimularii ocuparii fortei de munca. Aceasta face parte din una dintre cele mai importante libertati fundamentale din spatiul european cu mai

multe implicatii juridice, economice si politice. Dreptul unei persoane de a circula n mod liber vizeaza doua aspecte: libertatea de circulatie a unei persoane ce se afla legal pe teritoriul unui stat si are n vedere dreptul acesteia de a se deplasa pe acel teritoriu, adica n cadrul suprafetei delimitate de frontierele acelui stat, precum si libertatea de circulatie ntre

state diferite. Acest din urma aspect depaseste sfera de reglementare interna si impune consacrarea 59

unor norme juridice supranationale att cu privire la circulatia persoanelor nesalarizate, ct si n privinta persoanelor denumite de normele europene ca fiind lucratori. Ca si modalitate de reglementare, libera circulatie a persoanelor si, implicit, a lucratorilor la nivelul Uniunii Europene este stabilita prin art. 3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, respectiv art. 45 din Tratatul privind functionarea

Uniunii Europene. Acestea stabilesc ca libera circulatie a lucratorilor este garantata n cadrul Uniunii Europene si ca aceasta implica eliminarea oricarei discriminari pe motiv de cetatenie ntre lucratorii statelor membre, n ceea ce priveste ncadrarea nmunca, remunerarea si celelalte conditii de munca. Aceste dispozitii au fost dezvoltate prin alte acte normative de la nivel european. n acest sens,

mentionez Regulamentul nr. 492/2011 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulatie a lucratorilor n cadrul Uniunii, publicat n J. Of. al UE nr. L141 din 27 mai 2011. Pentru a asigura mobilitatea lucratorilor n cadrul UE si, implicit, stimularea ocuparii fortei de munca, acest regulament interzice orice discriminare bazata pe nationalitatea cetatenilor europeni care

doresc sa ocupe un loc de munca ntr-un alt statmembru. Astfel, n baza dispozitiilor legale precizate, orice resortisant al unui stat membru al Uniunii Europene are dreptul de acces la o activitate salariata si de a desfasura aceasta activitate pe teritoriul altui stat membru. n acelasi mod, un angajator este liber sa si difuzeze ofertele, sa ncheie si

sa execute contracte de munca cu cetateni europeni proveniti din alte statemembre. n vederea aplicarii actelor normative n materia liberei circulatii a lucratorilor, nicio legislatie nationala nu poate limita oferta, accesul si ocuparea unui loc de munca de catre cetatenii europeni proveniti din alte state membre, n afara celor privind cunostintele de ordin lingvistic necesare efectuarii activitatii.

Chiar mai mult, dispozitiile legale interzic orice dispozitie care supune cetatenii europeni provenind dintr-un alt stat membru la proceduri speciale de recrutare, la limite n ceea ce priveste difuzarea ofertelor de munca ori la conditii speciale n ceea ce priveste asistenta n cautarea unui loc de munca si nscrierea n cadrul birourilor de plasament al fortei de munca.

Principalii beneficiari ai dreptului la libera circulatie sunt lucratorii statelor membre. Pna la momentul actual nu s-a elaborat nicio norma juridica europeana care sa defineasca termenul de lucrator , nsa continutul acestuia poate fi dedus din cuprinsul art. 45 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, care precizeaza ca libera circulatie a 60

lucratorilor are n vedere ncadrarea acestora n munca, remuneratia si celelalte conditii de munca.38 Pe de alta parte, n literatura de specialitate din Romnia, lucratorul a fost definit ca fiind acea persoana care se deplaseaza ntr-un alt stat membru al Uniunii Europene, dect cel de care apartine, n scopul de a gasi un loc de munca, de

a se angaja si de a desfasura o activitate salariata, beneficiind de conditii de munca adecvate, fara sa fie supus vreunei discriminari.39 Curtea de Justitie a Uniunii Europene si-a avut o mare importanta la clarificarea notiunii de lucrator, preciznd ca ea este specifica dreptului UE si nu celui national pentru ca daca acest termen ar fi avut originea

n dreptul intern atunci fiecare stat ar fi avut posibilitatea de a modifica ntelesul notiunii, lipsind astfel anumite categorii de persoane de beneficiul protectiei acordatede tratatele constitutive.40 n consecinta, libera circulatie a lucratorilor este reglementata la nivel european printr-o serie variata de instrumente juridice, care sunt de natura a crea un echilibru pe piata muncii, precum si de

a stimula ocuparea fortei de munca. Acestea stabilesc cadrul necesar elaborarii strategiei pentru ocuparea fortei de munca la nivelul Uniunii Europene, astfel nct rata somajului sa se diminueze, iar calitateavietii si nivelul deocupare sacreasca. 38 A. Popescu, T. G. Savu, Notiunea de lucrator n dreptul comunitar, n Revista Romna de Dreptul Muncii nr. 4/2002,p. 15. 39 Alexandru Ticlea,

Costel Glca, Libera circulatie a lucratorilor n Uniunea Europeana, n Revista Romna de Dreptul Muncii nr. 5/2008, p. 13. 40Hotarrea C.J.U.E. din 19martie 1964, n dosarul75/63, Recueil 1964, p. 347. 61

CONCLUZII CONCLUZIICONCLUZICCIONCLUZIIONCLUZII n urma cercetarii realizata n vederea redactarii acestei lucrari am constatat ca stimularea ocuparii fortei de munca reprezinta o categorie juridica de actualitate n contextul unui stat de drept, care asigura cetatenilor sai libertatea de a munci si de a beneficia de formare profesionala. Mai mult, statul reprezinta principalul pion n formarea cadrului general necesar functionarii

metodelor destimulare a ocuparii fortei demunca. Analiza teoretico-metodologica a masurilor de stimulare a ocuparii fortei de munca si a trasaturilor caracteristice evidentiate n cuprinsul lucrarii, mi-a permis sa concluzionez ca masurile de stimulare a ocuparii fortei de munca reprezinta principala modalitate n care statul intervine pe piata muncii, prin intermediul caroraacesta creeaza posibilitatea cetatenilor sai de a se

ncadra n mod nediscriminatoriu n munca si de a avea posibilitatea sa traiasca la un nivel detrai decent. Stimularea ocuparii fortei de munca, fie ca ne referim la cea din ordinea juridica interna a unui stat, fie ca ne referim la cea din ordinea juridica a Uniunii Europene, este un domeniu amplu reglementat ntruct doar prin aceasta modalitate

se poate organiza n mod coerent piata muncii si posibilitatile cetatenilor de a se ncadra n munca. Astfel, aceasta reprezinta uninstrument juridic cuo foartemare importantapentruorice sistemde drept. Prezenta lucrare este importanta pentru studiu masurilor de stimulare a ocuparii fortei de munca ntruct aduce un element de noutate, si anume prezentarea politicii sociale a Uniunii Europene si locul pe

care l are stimularea ocuparii fortei de munca n cadrul acesteia. Mai mult, lucrarea trateaza comparativ modalitatea de interventie a statului pe piata muncii, fiind menita sa stabileasca principalele asemanari si deosebiri n ceea ce priveste interventia acestuia la nivelul ordinii juridice interne. De asemenea, aceasta lucrare are un rol deosebit n ceea ce priveste aplicarea practica a

informatiilor teoretice referitoare la stimularea ocuparii fortei de munca. n acest sens, am facut deseori referire la o serie de modalitati prin care acestea devin esentiale pentru sistemele de drept. n sfrsit, cuprinsul lucrarii poate constitui punctul de plecare al unui studiu si mai aprofundat referitor la stimularea ocuparii fortei de munca, ntruct aceasta constituie rezultatul unei documentari

ample a mai multor autori romni si/sau straini, specialisti n drept. 62

BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIBBEIBLIOGRAFIEIBLIOGRAFIE I. ACTE NORMATIVE I.I.I.I.ACTEACTEACTEACTENORMANNNTTTTIIIIVVVVEORMAEORMAEORMAE 1. Constitutia Romniei 2. Declaratia Universala a Drepturilor Omului 3. Legea nr. 157 din 11 iulie 2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind regimul strainilor nRomnia 4. Legeanr. 287din17iulie2009privindCodulcivil 5. Legea nr. 202 din 22 mai 2006 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentruOcuparea Forteide Munca 6. Legea nr. 350 din 20

iulie 2006 privind tinerii 7. Legea nr. 312 din 10 noiembrie 2005 privind dobndirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele juridice straine 8. Legea nr. 554 din 02 decembrie 2004 privind contenciosul administrativ 9. Legeanr. 53din24ianuarie2003privindCodulmuncii 10. Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj

si stimularea ocupariifortei de munca 11. Legea nr. 156 din 26 iulie 2000 privind protectia cetatenilor romni care lucreaza n strainatate 12. Legeanr. 21din01martie1991privindcetateniaromna 13. Ordonantadeurgentanr. 56din20iunie2007 14. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55 din 20 iunie 2007 privind nfiintarea Oficiului Romn pentru Imigrari prin reorganizarea Autoritatii pentru straini si a Oficiului National pentruRefugiati, precum si pentru modificarea si

completarea unor actenormative 15. Ordonanta de Guvern nr. 44 din 29 ianuarie 2004 privind integrarea sociala a strainilor care au dobandit o forma de protectie sau un drept de sedere n Romnia, precum si a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European 16. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul strainilor

n Romnia 17. Ordonanta Guvernului nr. 129 din 31 august 2000 privind formarea profesionala a adultilor 18. Hotarrea de Guvern nr. 1610 din 08 noiembrie 2006 privind aprobarea Statutului Agentiei Nationale pentruOcuparea Fortei deMunca 63

19. Hotarrea de Guvern nr. 197 din 09 februarie 2006 privind aprobarea programelor de interes national n domeniul protectiei drepturilor persoanelor cu handicap, precum si n domeniul asistentei sociale a persoanelor vrstnice, persoanelor fara adapost si persoanelor victime ale violentei n familie si afinantarii acestor programe II. TRATATE, CURSURI, MONOGRAFII II.II.II.II.TRATATE,TRATATE,TRATATE,TRATATE,CURSURI,CRICCURSU,URSURI,URSURI,MMMM OOOONNNNOOOOGGGGRRRRAAAAFFFFIIIIIIII 1. Aceleanu M., Cretu A., Strategii si politici de ocupare

n contextulpietei actuale a muncii, Ed. ASE, Bucuresti, 2010. 2. Blaga E., Masuri active pe piata fortei de munca. Politici de ocupare. Asistenta sociala a somerilor, Ed.Didacticasi Pedagogica, Bucuresti, 2010. 3. Blaga E., Politici sociale de ocupare a fortei de munca, Note de curs nepublicate, Facultateade Sociologie si AsistentaSociala, Bucuresti. 4. Cernat C., Dreptul muncii, Ed. Universul Juridic, ed. a

IV-a revazuta si adaugita, Bucuresti, 2012. 5. EU-PHARE -Twining Project Romnia PNAO, Elaborarea Planului de Actiune pentru Ocupare, Romnia, 2004-2005. 6. FIMAN -Manual pentru centrele de informare si documentare pentru piata muncii (Masuri active pentrucombaterea somajului), Bucuresti, 2004. 7. Grigore L., Piata muncii pe plan mondial. Teorii, realitati si perspective, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000. 8. Mihut L., Bruno L.,

Modele de politici sociale, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999. 9. Moarcas Costea A.-Cl., Dreptulcolectiv al muncii, Ed.C.H. Beck, Bucuresti, 2012. 10. Poede G., Politici sociale. Abordarepolitologica, Ed.Tipo Moldova, Iasi, 2002. 11. Pop L., Politici sociale. Elemente de teorie, analiza si evaluare a politicilor sociale, Ed. Economica, Bucuresti, 2005. 12. Pop L., Dictionar depolitici sociale, Ed. Expert,Bucuresti, 2002. 13. Stefanescu

I. T., Tratatde dreptulmuncii, Ed.Wolters Kluwer, Bucuresti, 2007. 14. Stefanescu I. T,, Tratat teoretic si practic de drept al muncii, Ed. Universul Juridic, ed. a II-a revazutasi adaugita, Bucuresti, 2012. 15. Tinca O., Dreptsocial comunitar Drept comparat, Ed.Lumina Lex, Bucuresti, 2005. 16. Ticlea Al., Tratat de dreptul muncii Legislatie, doctrina, jurisprudenta, Ed. Universul Juridic, ed. a VI-a,Bucuresti, 2012. 17.

Ticlea Al., Dreptul muncii curs universitar, Ed. Universul Juridic, ed. a V-a, revizuita si actualizata, Bucuresti, 2012. 64

18. Zamfir C., Vlasceanu L., Dictionar de sociologie, Ed. Babel , Bucuresti, 1998. III. ARTICOLE III.III.III.III.ARTICOLAAAERTICOLERTICOLERTICOLE 1. Frunzaru V., Ivan L., Politica ocuparii fortei de munca n Uniunea Europeana. Egalitatea ntre barbati si femei n Romnia, Revista Romna de comunicare si relatii publice, Bucuresti, 2007. 2. Gidro R., Gidro A., Nistor V., Aspecte privind libera circulatie a lucratorilor n spatiul

comunitar, RevistaCurentulJuridic nr. 1/2011. 3. Politica privind piata muncii si ocuparea fortei de munca, Institutul European din Romnia, 2005. 4. Popescu A., Savu T. G., Notiunea de lucrator n dreptul comunitar, n Revista Romna de DreptulMuncii nr. 4/2002, Bucuresti. 5. Ticlea Al., Piata muncii. Notiune. Principii. Limite, Revista Romna de Dreptul Muncii nr. 3/2002, Bucuresti. 6. Ticlea A., Glca C.,

Libera circulatie a lucratorilor n Uniunea Europeana, n Revista Romnade DreptulMuncii nr. 5/2008, Bucuresti. 7. Tinca O., Notiunea de lucrator n dreptul securitatii sociale al Uniunii Europene, Revista Romnade DreptulMuncii nr. 4/2010, Bucuresti. IV. SURSE INTERNET IV.IV.IV.IV.SURSESURSESURSESURSEIIIINNNNTTTTEEEERRRRNNNNEEEETTTT 1. http://ec.europa.eu/social/ 2. http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/policies/socialemploy/art icle_7286_ ro.htm 3. http://europa.eu/legislation_summaries/employment_and_social_policy/index_ro.htm 4. http://europa.eu/legislation_summaries/employment_and_social_policy/community_em pl oyment_policies/index_ro.htm 5. http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Rapoarte-Studii/290807raport. pdf 65

S-ar putea să vă placă și