Sunteți pe pagina 1din 76

DACIA

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=628142303890804&id=594110963960605&su bstory_index=0- Aparitia statului Dac http://www.youtube.com/watch?v=6onpV0u3ddM - MARILE TAINE ALE PAMNTULUI ROMNESC - VORTEXUL SACRU http://www.scribd.com/doc/11750637/testamentul-dacilor http://lupuldacicblog.wordpress.com/legenda-lupului-dacic/http://www.fara-secrete.ro/pestera-de-pepiciorul-babelor-pestera-care-duce-catre-interiorul-masivului-bucegi-spre-complexul-salii-proiectiilor/ http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/10/18/orasul-subteran-al-zeilor-din-rosia-montana/ http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1219946-gugulania-tara-zeuluizamolxe.htmhttps://www.youtube.com/watch?v=LLA9W6HGzio - Cultura CUCUTENI

Poporul zeilor revine La legea dat de strbuniSnge de dac ne curge-n vine Suntem un neam de oameni buni.

Aezrile rupestre de la Aluni-Nucu -Coli-Bozioru Aezrile rupestre de la Aluni-Nucu -Coli-Bozioru (mileniul V .hr. - sec. XVIII).n Munii Buzului se gsete cea mai mare concentrare de schituri i locuine monahale din spaiul romnesc.

n zona Aluni-Nucu-Fiici-Ruginoasa, aflate pe raza comunelor Coli, Bozioru, Breti, precum i n localitile Cozieni, Ctina i Pietroasele, au fost descoperite un numr mare de aezri rupestre, locuite din preistorie, altele folosite drept chilii de sihatri sau amenajate ca lcauri de cult cretin.

l Fundul Pesterii" sau Pestera" - cea mai veche si cea mai importanta din punct de vedere istoric; a fost amenajata si locuita in secolele VI-IV i.e.n si refolosita in feudalismul timpuriu. Pe peretii acesteia se afla incizate sabii scurte de tip akinakes" folosite de sciti si persi.

l Pestera lui Iosif", Piatra Ingaurita", Dionisie Torcatorul", Gaura Tatarilor" precum si complexul rupestru Alunis. l Motnau", Sf. Gheorghe", Gavanele" - datate ca apartinand secolului al XIII-lea. l Agatonul Vechi", Ghereta", Casoaia" - nedatate inca, din lipsa indiciilor distruse partial sau in totalitate de agentii naturali sau de om.

Complexul rupestru Alunis se afla situat la poalele Varfului Zboiul, in satul cu acelasi nume, la 6 km de localitatea Colti. Bisericuta sapata in piatra de ciobanii Vlad si Simion la 1277 este atestata documentar in 1352 si este folosita si astazi ca lacas de cult. Fundul Pesterii face parte din complexul rupestru Nucu", aflat la 2 km de satul Nucu. Asezarea a fost amenajata si locuita in secolele VI-IV i.e.n. Dionisie Torcatorul este numele unei locuinte sapate intr-o stanca izolata in Poiana Cozanei, la 150 m de Fundul Pesterii". Accesul in aceasta incapere se face pe latura sudica a stancii, pe o scara din lemn. Pestera lui Iosif este un lacas de cult sapat in acelasi masiv muntos cu Pestera lui Dionisie Torcatorul, aflat la 1 km distanta fata de acesta. Deasupra intrarii se afla incizat un peste, reprezentand simbolul paleocrestin. Agatonul Nou este un schit rupestru atestat documentar in 1587, situat in vecinatatea Agatonului Vechi. Lacasul detine foarte multe inscrisuri din diferite perioade, printre care un pomelnic in altar, care incepe cu numele domnitorului Neagoe Basarab. http://www.youtube.com/watch?v=DPkuC3rqn4I

Femeile Dacilor
Poporul dac nu a fost constituit numai din acei brbai viteji care au uimit antichitatea cu credina, simplitatea i curajul lor ci i din cealalt jumtate, cea feminin, pe a crei rbdare i druire i-au bazat succesele cei prea adeseori plecai la rzboi. Dac pentru vitejii daci, istoriografia antic a fost zgrcit n a oferi detalii, pentru femeile lor aceeai literatur a fost de-a dreptul vitreg, tot ceea ce tim limitndu-se la cteva nume i informaii rzlee. Cu toate acestea, nici n societatea geto-dacic rolul femeii nu a putut fi unul minor, dup cum probeaz descoperirile arheologice i reprezentrile figurate ajunse pn la noi, n special cele realizate la comanda nvingtorilor (Tropaeum Traiani, Columna lui Traian). i n scrisul istoric contemporan poziia femeii n societatea daco-getic este nc una marginal. Dei muli istorici s-au simit tentai s scrie despre femei, un studiu monografic detaliat dedicat lor este nc greu de realizat. Tentative ludabile sunt textele semnate de Florea Bobu Florescu, Lucia Marinescu i Ion Horaiu Crian.Referiri semnificative la subiect au fost fcute mai ales cu prilejul publicrii descoperirilor importante de obiecte de podoab sau de cult asociabile feminitii. Prezenta abordare, beneficiind de pe urma tuturor acestor contribuii, dar neputndu-i asocia nici pretenia unei investigaii exhaustive i nici pe cea a unei interpretri originale, i propune cumularea unui spectru ct mai larg de informaii, astfel nct universul feminin al Daciei s apar ct mai detaliat conturat, iar portretul femeii vizibil din ct mai multe unghiuri.

Columna ne nfieaz ipostaze feminine zvelte, dar cu expresii aspre i mndre, cu o finee incontestabil a trsturilor, cu faa oval, frunte nalt, ochi expresivi, nas drept, buze frumos conturate, pr lung pieptnat cu crare pe mijloc, acoperind tmplele i lsnd libere urechile, strns legat ntr-un coc bogat la ceaf i acoperit cu o nfram. La fel sunt pieptnate femeile reprezentate pe monumentul de la Adamclisi, iar piesele de toreutic cu reprezentri feminine sugereaz uneori o coafur similar. Un alt gen de pieptntur este cea cu crare pe mijloc i prul mpletit sau doar rsucit n dou cosie, care n

unele cazuri par s porneasc din vrful capului. Aceast coafur neobinuit, atestat pe obiecte cu destinaie cultic, e posibil s fi fost un apanaj al personajelor feminine din panteonul geto-dac. De asemenea, corobornd interpretarea n acest mod a coafurii cu anumite practici nc n uz n mediul rural transilvnean care asociaz cosiele cu virginitea, personajele reprezentate pe respectivele obiecte ne apar n ipostaza de zeie fecioare, respectiv acolite ale unei astfel de diviniti, la rndul lor fecioare. Aceste portrete pot fi, cel puin teoretic, colorate, prin apelul la sursele literare antice care vorbesc despre anumite caracteristici rasiale ale populaiei nord-dunrene: prul blond-rocat, rareori negru, pielea de culoare deschis i ochii albatri, prin aceste nsuiri fizice daco-geii putnd fi integrai n aceeai categorie rasial cu vecinii lor illiri, celi, germanici i scii. Cercetrile osteologice completeaz i nuaneaz aceast imagine oarecum idealizat a nfirii fizice a geto-dacilor, vorbind despre o varietate de tipuri antropologice. Aceste informaii noi nu scad ns cu nimic din graia i elegana modelelor feminine care i-au inspirat pe artitii antici, rmnnd astfel imortalizate n piatr.

Conform reprezentrilor i informaiilor pstrate, putem aprecia ca mbrcmintea femeilor din Dacia era compus din cmi asemntoare iilor de azi, ncreite la gt, cu mneci lungi i largi sau cu mneci scurte, fuste pn n pmnt, peste care, uneori, se purta o mantie amplu drapat. Cnd nu erau descule, n picioare purtau opinci sau cluni.Capul i-l acopereau cu o basma, iar pe vreme rea posibil foloseau o glug. Este impresionant asemnarea care se poate observa ntre aceste piese de vestimentaie i cele purtate nc n zilele noastre n anumite zone ale rii. Spre exemplu, fusta pe care o poart femeile reprezentate pe metopele XLIX i L ale monumentului de la Adamclisi a fost interpretat de etnografi ca o variant a fotei cu capetele petrecute; la fel s-au pronunat specialitii i despre piesa similar din inuta vestimentar a celor dou personaje feminine de pe plcuele de argint de la Letnia, una dintre ele, cea reprezentat cu o oglind i un arpe cu trei capete, purtnd i o cma n form de ie. Aceast ultim pies de vestimentaie amintit este mai mult dect evident pe falera de la Galie, inclusiv n ceea ce privete custurile care mpodobesc umerii i pieptul. Brul i catrina sunt i ele prezente n analogiile fcute ntre mbrcmintea femeilor dace i costumul popular romnesc.

Cercetrile arheologice ne fac cunoscute astzi o varietate considerabil de obiecte de podoab. Discutate n ansamblu, este foarte dificil de delimitat o categorie care s fie asociabil exclusiv feminitii, att colanele, lanurile, torquesurile, brrile, verigile, falerele, fibulele, inelele ct i pandantivele i chiar cerceii putnd fi, n fapt, n uzul ambelor sexe. Impasul este parial amortizat de aceleai reprezentri artistice figurative deja amintite. Imaginea feminin de pe falera de la Galie are la gt mai multe colane; chipul de pe medalionul de lut ars descoperit la Sarmizegetusa este mpodobit cu o diadem; n celebra sa reprezentare n bronz descoperit la Piatra Roie, Bendis are fruntea ncins cu o benti; figurile feminine de pe falerele de la Lupu poart o podoab stranie, ce pare alctuit dintr-un ir de falere, iar una dintre ele poart ceva similar i n jurul capului. Indiferent cum ar fi oricare dintre aceste personaje interpretate ca zeie, acolite sau doar preotese, podoabele n sine rmn asociabile fiecreia dintre ele, nu doar ca un atribut al sacrului, ci mai ales ca unul al feminitii. O podoab i mai puin obinuit este tatuajul. n societatea tracic se pare c tatuarea a fost la nceput o practic de nfrumuseare a femeilor. Clearh din Soloi, discipol al lui Aristotel, povestete o scen care pare s se fi petrecut n secolele V-IV a.Chr.: ntr-un context neexplicitat, un grup de femei tracice, foarte probabil ajunse captive, au fost tatuate de vecinele lor scite; ulterior ele au mbogit nsemnele respective, modificndu-le n desene, transformnd astfel semnificaia iniial, de batjocur, ntr-o podoab care va deveni sinonim cu descendena nobiliar i chiar un etalon al nobleei, dup afirmaia unui alt autor contemporan, Dion Chrysostomos, care tie despre femeile din Tracia c cu ct au mai multe semne i mai variate, cu att se arat a fi mai nobile i din prini mai de isprav. i ali autori antici vorbesc despre practicarea tatuajului n lumea geto-dacilor, folosindu-se ace nroite n foc, nmuiate n diveri colorani.n ciuda acestor metode barbare de nfrumuseare, e puin probabil c femeile din Dacia vor fi strnit mai puin interesul romanilor, dup cucerire. Un indiciu cel puin, dac nu chiar o certitudine, este faptul c artitii care au nfrumuseat Roma cu monumentele menite s fac nemuritoare faima de cuceritor al Daciei a mpratului Traian nu au fost impresionai doar de calitile brbailor, ci i de trsturile femeilor dace. Ipostaze ale cotidianului pot fi descifrate cu ajutorul scenelor de pe Column i de pe metopele monumentului de la Adamclisi, unde femeia din acest spaiu este nfiat ntr-o duioas ipostaz

matern, ducnd n brae un sugar i inndu-i de mn pe copiii mai mari sau purtnd copilul ntr-o copaie pe cap. Conform acestor reprezentri, atribuiile femeilor dace se concentrau n jurul locuinei familiei dar i n cadrul muncilor agricole. Centrul acestui univers a fost cu siguran vatra, cuvnt arhaic al crui neles primordial a rmas la fel de puternic i de plin de semnificaii pn astzi, nsi pstrarea sa datorndu-se cu probabilitate femeii i ocupaiilor sale specifice. Vestigiile arheologice sugereaz posibilitatea ca ntreinerea i manevrarea focului, n scopuri casnice i magico-religioase s fi fost un apanaj exclusiv al femeii n societatea dacic. La fel trebuie privit i prepararea hranei care, n anumite circumstane, a putut fi considerat parte a unui ritual social complex. Informaii preioase despre aceast ndeletnicire ne ofer tot descoperirile arheologice. Conform acestora, buctria geto-dacic pare s fi fost simpl, sobr, dar bine armonizat nutritiv, oferind toate elementele necesare organismului uman. ntr-un posibil reetar ar fi intrat, pe lng pine, diferite terciuri preparate din cereale (gru, mei, secar, orz, ovz) n combinaie sau nu cu alte alimente (laptele, brnza, mierea, oule, spanacul, loboda, lintea i mazrea); alte fierturi de legume (nut, bob, linte, mazre, mzriche) sau diverse plante de sezon (mcri, tevie, spanac, lobod, ciuperci, morcovi) nsoeau preparatele din carne, fiart sau prjit, de vit, oaie, porc, cal, pasre, pete, vnat i, sporadic, chiar de cine, condimentate cu usturoi, mutar, oet i, bineneles, nelipsita sare. Fructele, mierea, lactatele, vinul, berea i posibil i alte buturi (miedul, braga, borul) completau meniul dacilor.

Unele alimente au fost servite i n stare crud i cu siguran, secretele conservrii nu au fost cu totul strine femeilor din Dacia. Diferitele practici de conservare (srarea, afumarea, murarea, fermentarea, uscarea, congelarea) sunt, oricum, modaliti de prelucrare primar a alimentelor, iar chiupurile mari de lut ajunse pn la noi au avut cu siguran i astfel de ntrebuinri, nu doar pe aceea de depozitare a cerealelor, a mierii, vinului i uleiului. La fel poate fi interpretat i existena hambarelor de suprafa i a gropilor pentru pstrarea proviziilor, att de frecvent atestate n jurul locuinelor. Nu doar alimentaia a stat n atenia femeilor, ci chiar un atuu al lor trebuie s fi fost cunoaterea

rolului curativ, medical, pe care l dein o serie de plante, a cror ntrebuinare a fost cu siguran asociat cu diverse practici magico-religioase. Toate aceste afirmaii se bazeaz pe descoperirile arheologice constnd n diverse ustensile casnice, vase, semine, resturi osteologice, i pe informaiile, fie ele i lacunare, oferite de autorii antici. Nu poate fi exclus din discuie nici vechimea unor cuvinte din vocabularul aferent gastronomiei, ntre care cele mai la ndemn sunt: brnz, mazre, pstaie, rnz, smbure, strugure, oric, urd, zr. Pstrarea lor de-a lungul veacurilor se datoreaz cu foarte mare probabilitate femeilor, care s-au aflat mult mai des n contact cu ingredientele pe care respectivele vocabule le desemnau, precum i cu consecinele utilizrii lor, ilustrate de termeni ca abure, sarbd, scrum, steregie, strepede. Nu numai pregtitul hranei se desfura n jurul vetrei, ci ntregul univers familial gravita n jurul acestei adevrate axis mundi, prin sentimentul de protecie i adpost cu care se asocia, precum i prin semnificaiile sale sacre. ntreaga locuin dacic era organizat mprejurul su, indiferent de forma sau dimensiunile spaiului ocupat: bordei, locuin de suprafa, patrulater, oval, rotund, poligonal, cu una sau mai multe ncperi. Este de presupus c la cldirea dar mai ales la amenajarea acestora luau parte activ i femeile, n grija crora rmneau oricum ulterior. Iari posibile probe n favoarea contribuiei femeii la ntreinerea locuinei, reflectat prin prisma vocabularului de sorginte arhaic, sunt termenii: a deretica, mtur, a scurma (lutul, pentru a-l folosi la lipirea pereilor i a pardoselii) i, desigur, deja amintita vatr.

Acesta este universul casnic al femeilor dacice i este nendoielnic faptul c ele ajutau la construirea lui, uneori n mod decisiv i ntotdeauna individualizndu-l, ntocmai ca i intele de fier cu floarea frumos ornamentat cu motive geometrice sau vegetale care mpodobeau uile de la intrare. Rolul femeii n acest microcosmos poate fi i el parial reconstituit.Autorii antici ne vorbesc despre participarea ei la muncile cmpului i ngrijirea animalelor. Pe lng acestea, se ocupa de meteugurile casnice: tors, esut, croit, cusut i, ntr-o oarecare msur, de olrit. Spturile arheologice au scos la suprafa nenumrate greuti folosite la rzboiul de esut, ace de cusut confecionate din os sau metal, iar noiuni precum bru, caier, cput, cciul, cre, a nsila, a nira, pnz, undrea susin i ele vechimea preocuprilor pentru confecionarea mbrcmintei. nclinaia femeii spre frumos trebuie s-i fi gsit un domeniu de aciune i n ornamentarea ceramicii, iar plmdirea din lut, odat cu vasele necesare gospodriei, a unor obiecte miniaturale i a ppuilor se asociaz mai uor cu natura matern. n legtur cu aceast din urm, este mai mult dect semnificativ faptul c aproape toate cuvintele cu referire la copilrie provin din substrat: biat,

copil, leagn, a lepda (sarcina), a mdri (a rsfa), prunc i, posibil, cocon. Corobornd descoperirile arheologice cu cercetrile lingvistice, etnografice i antropologice, rolul femeii n societatea dacic apare deci destul de clar conturat. Ea e stapna casei, pe care o conduce adesea n lipsa brbatului, iar creterea copiilor i gospodria i ocupau cea mai mare parte a timpului. Pe metopa IX de la Adamclisi o familie se deplaseaz cu ajutorul unui car tras de vite, iar pe metopa XLIX ne ntmpin o pereche tnr: un brbat innd de mn o femeie. Conform acestor reprezentri, nucleul societii geto-dace pare s fie familia monogam. Lucrurile nu vor fi stat ns ntotdeauna aa, autorii antici fcnd referiri la obiceiul tracilor de a avea un numr relativ mare de soii, ntre 3 i 30! Cert este, i reprezentrile de pe Tropaeum Traiani par s confirme, c undeva spre mijlocul secolului I a.Chr. geii au abandonat aceast practic. Am ales acest reper cronologic n ideea c marea reform sacerdotal-religioas iniiat de marele preot Deceneu ar fi fost incomplet fr o reform moral, care s presupun i schimbarea atitudinii fa de femeie i cstorie. Prin implicaiile sale, o asemenea transformare a moravurilor avea nevoie de o personalitate de talia i charisma lui Deceneu, rangul de mare preot i susinerea regal de care acesta s-a bucurat asigurnd i succesul iniiativei. Astfel, constatm c izvoarele scrise contemporane perioadei dintre domnia lui Burebista i cea a lui Decebal nu pun poligamia, comportamentul orgiastic i violena metehne asociate societii tracilor sudici i pe seama daco-geilor. Este deci de acceptat ideea c, reformnd din temelii societatea geto-dac, Deceneu a introdus schimbri i n ceea ce privete componena familiei, fr reformarea acesteia neputndu-se obine o real modificare de conduit social.

Poli- sau monogam, cstoria la geto-daci, ca i la traci dealtfel, presupunea cumprarea soiilor de la prinii acestora o adevrat lege trac, avnd ca revers o atitudine foarte dur la adresa infidelitii conjugale, cel puin n lumea dacic, unde pcatul adulteriului, cu ndemnu-i orbitor / Se rscumpr cu moarte, dup datinile lor. Valoarea zestrei se pare c intervenea doar n cazul fetelor npstuite din pricina ureniei, dup plastica exprimare a lui Solinus. Lucrurile nu vor fi stat ns chiar aa i o dovad a importanei dotei pentru ntemeierea noii familii este supravieuirea pn azi a cuvntului zestre, mpreun cu ntregul su cortegiu de semnificaii social-economice. nsemntatea ritualului cstoriei n societatea geto-dac este ilustrat i ea, pe aceeai filier lingvistic, de conservarea vocabulei mire, creia n mod natural i se asociaz i cel de mireas. Care era rostul femeii n modul de funcionare a angrenajului familial s-a vzut deja n capitolul dedicat ndeletnicilor. Redus la esen de autorii antici, el este asociat statutului celui mai inferior, dup standardele epocii: erau puse s slujeasc fr a se deosebi ntru nimic de sclavi. O asemenea atitudine plin de desconsiderare, cu certitudine la adresa femeilor dace, ne-o prezint Trogus Pompeius atunci cnd descrie derularea unui conflict daco-bastarn: i dacii sunt o mldi a geilor. n vremea regelui Oroles se

luptar fr succes mpotriva bastarnilor i de aceea, ca pedeaps pentru slbiciunea artat, au fost silii, din porunca regelui, ca atunci cnd voiau s doarm, s pun capul n locul picioarelor i s fac soiilor lor serviciile pe care mai nainte acestea obinuiau s le fac lor. Aceast pedeaps a fost nlturat numai dup ce, prin vitejia lor, au ters ruinea pe care i-au atras-o n rzboiul de mai nainte. Situaia nu va fi fost ns la fel de dramatic pentru toate femeile din Dacia. Ne gndim aici la femeile din categoriile sociale sus-puse, ale cror griji casnice vor fi fost cu siguran mprite cu eventualele slujnice i chiar sclave. De o consideraie aparte trebuie s se fi bucurat femeile din nalta societate, n special cele din familia regal. n legtur cu acestea din urm, putem s ne ntrebm dac atitudinea plin de condescenden pe care Traian o manifest fa de o important prizonier, considerat a fi sora lui Decebal, n momentul n care o invit s urce n corabia ce urma s o duc n interiorul Imperiului, este un simplu gest de curtoazie sau manifestarea respectului fa de un membru al familiei regale a crui luare n captivitate putea deveni o preioas arm psihologic n minile mpratului. Dio Cassius susine ca foarte probabil cea de-a doua interpretare cci, ne mrturisete el, Decebal s-a artat dispus s accepte ncetarea ostilitilor n orice condiii, nu fiindc ar fi avut de gnd s le respecte, ci ca s mai prind putere, dup pierderile suferite atunci.

Un caz posibil similar este dezvluit de o inscripie n care se vorbete despre Zia, soia regelui costoboc Pieporus, decedat la Roma n secolul II p.Chr., creia nepoii Natoporus i Drilgisa i-au ridicat un monument funerar. n lipsa oricror detalii, cel mai plauzibil scenariu pare s fie utilizarea aceleiai arme psihologice, soia regelui devenind ostatic n contextul confruntrilor dintre romani i tribul rzboinic al costobocilor. n ambele situaii ne aflm n faa unor personaje ce par s-i depeasc statutul de membri ai naltei societi i poate chiar i pe cel de persoane foarte apropiate conductorilor politici, din moment ce persoana lor putea garanta o anume evoluie a evenimentelor. Mai mult, statutul acestor femei, dei ostatice n Imperiu, se pare c nu a fost lipsit de prestigiu, din moment ce Ziei i se ridic un monument

funerar, iar n anul 260 p.Chr., un oarecare Regalianus era proclamat mprat de legiunile dunrene, printre altele, i pentru c gentis Daciae, Decebali ipsius, ut fertur, affinis (de neam dacic fiind, pe ct se spune, rud cu nsui Decebal) semn c acea sor a regelui deportat de Traian a avut urmai, fapt exploatat politic i propagandistic de Regalianus. Latura feminin nu este numai o caracteristic a societii geto-dacice, ci i a panteonului getodac. Avem ca dovezi persistena cultului Marii Zeie din neolitic pn n La Tne-ul trziu. Cultul pentru Marea Zei sau Mama Divin era nelipsit din religia popoarelor antice si daco-geii nu puteau face excepie. n acest sens a fost interpretat tezaurul de obiecte de argint descoperit la Lupu (jud.Alba) i statuetele feminine descoperite n numeroase situri arheologice. S-a aproximat chiar c numrul acestor reprezentri ar fi chiar mai mare dect al celor masculine [57], un indiciu care ar trebui s ne atrag atenia asupra impactului divinitilor feminine asupra religiozitii geto-dacilor. O serie de descoperiri vin s sprijine asocierea dintre o anume divinitate feminin (Marea Zei?, Hestia?) i cultul focului. ndeplinirea practicilor rituale cdea cu siguran n sarcina femeilor, cele care n mod firesc ntreineau n cmin, cu dificultile inerente mijloacelor de iniiere si ntreinere avute la dispoziie, focul necesar activitilor cotidiene. Tot din strfundurile neolitice i tot n legtur cu o Mare Zei sunt i practicile i credinele legate de fertilitate i fecunditate, asociabile la rndul lor, ntr-o perioad mai avansat de organizare social, cu dragostea, maternitatea, familia n ultim instan. Herodot vorbete de o astfel de zei, Bendis, pe care femeile trace o adorau ca pe o divinitate a feminitii n general [60]. Descoperirile arheologice puse n legtur cu aceast zei (bustul-masc de bronz de la Piatra Roie, medalionul ceramic de la Sarmizegetusa i capul de la Costeti) ne prezint, dincolo de orice ndoial, un tip de feminitate cu siguran deosebit, practicat sau practicabil doar la vrfurile ierarhiei sociale. inuta maiestuoas, coafura mai puin obinuit, mpodobit cu o benti sau o tiar, puteau fi doar atributele unei femei de rang nalt sau ale unei zeie, oricum cam singurele care se puteau nvrednici de atenia artitilor, ntr-o societate care nu pare s fi practicat arta ca un mod de via. Arta figurativ este deci cea care ne scoate i de aceast dat din impas, ct vreme nici un izvor scris din antichitate nu confirm prezena n societatea dacic a preoteselor. i totui, ele nu puteau lipsi, la fel ca n toate societile contemporane cu cea a dacilor, i de asemenea trebuie s fi beneficiat de un prestigiu deosebit, chiar dac acesta va fi fost mprtit doar n limitele comunitii feminine.

Rolul sacerdotal al femeii este sugerat i de scena XLV de pe Columna traian, unde, n preajma unei cldiri, interpretate de Radu Vulpe ca templu, un grup de femei dace, posibil preotese, tortureaz prizonieri romani folosindu-se de tore. O alt surs antic atest practicarea de ctre scordisci cu eventuale corespondene i n lumea geto-dacic a unor ritualuri sngeroase n care prizonierii de rzboi erau ucii, dup o prealabil torturare ritual. De altfel, n scena XXV de pe Column se pot vedea craniile, presupuse ale soldailor generalului Fuscus, expuse pe zidurile unei ceti dacice, nfipte n pari.

n istoriografia antic virtui precum vitejia, demnitatea, ataamentul fa de pmntul natal sunt frecvent asociate neamului dacilor, fiind de netgduit c aceste nobile caliti s-au datorat cu prisosin i grijii materne, care, n ultim instan, este autoritatea suprem ce a fcut posibil supravieuirea pn aproape de zilele noastre a substratului dacic. Femeile Daciei, mame, surori i fiice, au dus mai departe elementele culturii i civilizaie proprii, atunci cnd armele brbailor nu au mai putut opri legiunile Romei, rzbunndu-i astfel pe cei ce au czut aparnd Sarmizegetusa.

Noua Dacia Logan

ROMNIA MISTICEnigmele Bucegilor: de la "Gura de Rai", la tunelurile secrete 13 oct 2012, 19:33 | Narcisa Tomulescu | RTV.netOriunde mergi n Romnia vei descoperi o mulime de legende i de locuri pline de mister. Nscociri sau nu, miturile se transmit de la o generaie la alta i sunt mereu la fel de interesante. RTV.NETv propune un serial n care v prezint cele mai bizare locuri din

Romnia i povetile

Foto: romaniapozitiva.ro

Munii Bucegi, una dintre cele mai atractive i mai misterioase zone turistice din Romnia

Oamenii se nasc drumei, iar munii, "o lume deasupra lumii", cum le spunea Gaston Rebuffat, s-au cerut mereu explorai. Cei care au nevoie de o evadare n frumusee, de un refugiu din tumultul oraelor, pot fugi ntotdeauna spre munte, pentru a regsi linitea i aerul curat pe care abia i le pot aminti printre betoane i maini. La noi n ar, una dintre cele mai populare destinaii o reprezint munii Bucegi, aflai la vest de Valea Prahovei - unde se regsesc staiuni ca Sinaia, Predeal, Buteni, Azuga - i la est de culoarul Branului i Valea Ialomiei, care i i traverseaz n partea sa superioar, formnd n trecerea sa Cheile Urilor, Cheile Peterii, Cheile Coteanu, Cheile Ttarului, Cheile Znoagei, Cheile Orzei i Cheile Ialomiei. Eugen Barbu spunea c cine are norocul s vad aceast lume dintre cer i pmnt, pe care o reprezint Bucegii, "ntr-o noapte senin, plin de ger i lumin stelar, se poate luda c tie cum a fost Geneza". Despre munii Bucegi, specialitii spun c sunt un punct energetic foarte puternic, mai puternic dect oricare altul din Romnia. De ei se leag o mulime de legende care au la baz ntmplri mai mult sau mai puin explicabile. "Gura de Rai" din Bucegi

n popor, Gura de Rai este vzut ca un mediu benefic, cu caracter sacru, situat ntre cer i pmnt, de obicei pe un picior de munte i care se deschide ntr-o pajite nalt. n munii Bucegi exist un asemenea loc n apropiere de Petera Ialomicioara. Acolo, pe o pant cu o suprafa de aproximativ un kilometru ptrat, organismul pur i simplu nu obosete, iar funciile fizicochimice se revigoreaz brusc. Specialitii, care prefer pentru moment s nu dezvluie localizarea exact a "gurii de rai", au constatat c aici se manifest o anomalie magnetic atipic, cu efecte benefice uluitoare asupra organismului uman. n 1999 aici s-a realizat un studiu la care au participat fizicieni i geofizicieni, echipa fiind coordonat de Vasile Rudan. Folosind aparatur de geodetecie, acetia au studiat zona timp de mai multe zile, iar dup repetate urcri i coborri au descoperit, n preajma vrfului Doamnei, un lucru extraordinar, un loc unde toat oboseala acumulat pn atunci pur i simplu a disprut. Au nceput apoi investigaii n cadrul crora au fost verificai toi versanii din zona, n urma crora a rezultat c doar pe respectiva pant se producea acel efect absolut fascinant asupra organismului. mpreun cu un medic, s-a constatat c la toi cei care urcau pe acea pant abrupt se nregistra o reglare uluitor de rapid a ritmului cardiac i o stare de bine general n momentul n care stteau n acel loc. Potrivit scienceline.ro, dup partea experimental i tragerea concluziilor, s-a trecut la testarea zonei prin magnetometrie diferenial. Mai exact, subsolul a fost radiografiat cu aparate de tip Partington, care msoar, printre altele, magnetismul Pmntului. Astfel s-a putut determina existena unei suprafee de aproximativ un kilometru ptrat, unde se nregistreaz o anomalie magnetic atipic, o emisie de radiaii patogene de origine necunoscut, provocate n general de rupturi de falii, reflexii ale scoarei terestre sau

alte fenomene geologice care apar pe diagrame, dar care nu au fost detectate n zon. Cutremure la ore fixe

ntre 1994 i 1997, n munii Bucegi s-au produs zi de zi cutremure de mic intensitate, care se simeau de obicei n Azuga, Buteni i Sinaia. Nimic foarte neobinuit, ar putea spune unii, dar nimeni nu a reuit s explice de ce acestea aveau loc mereu la ore fixe: 20.00 i 3.00. Cei care au cercetat fenomenul au aflat c, invariabil, naintea ca pmntul s nceap s se cutremure se auzea un vuiet ca i cum ceva s-ar fi prbuit sub pmnt. Micrile telurice nu au putut fi localizate n Bucegi, i nici nu aveau legtur cu sursa seismic din Vrancea, unde se petrec zilnic cutremure de mici intensitate. Cele nregistrate n Bucegi aveau magnitudini de 3-4 pe scara Richter, ns seismologii nu le-au gsit nicio explicaie, mergnd pe ipoteza c sunt manifestri naturale determinate de fracturi locale ale scoarei. Dup ce cutremurele au ncetat, oamenii din Buteni au nceput s observe un fenomen i mai ciudat: erau ncrcai energetic att de mult, nct orice sau pe oricine atingeau se producea acea curentare pe care oricine o experimenteaz uneori. Numai c la ei deja devenise un fenomen, iar muli au suferit chiar arsuri uoare cnd s-au atins de cineva sau de ceva. n plus, semnalele radio fie cdeau, fie se amplificau brusc n anumite zone. Reeaua secret de tuneluri i "Triunghiul de aur" al Daciei

De ani de zile circul ipoteza existenei unei reele de galerii subterane n interiorul Bucegilor. Unii spun c ar fi o reea care comunic pe sub pmnt cu piramidele din Egipt, alii cred c acolo se ascund baze secrete pe care nimeni nu ar trebui s le cunoasc, iar alii merg chiar pn ntr-acolo nct susin c ar fi o reea construit de civilizaii extraterestre care monitorizeaz atent tot ce se ntmpl pe pmnt. Despre aceste tuneluri, a cror existen este amplu dezbtut, dar nu a fost confirmat, se spune c nu ar exista doar sub munii Bucegi, ci n ntregul arc carpatic, iar de ele se leag mai multe legende. n vremea dacilor se spune c acestea erau cunoscute doar de preoi i de cteva cpetenii. Tunelurile

aveau fie un rol strategic, fie ascundeau tezaurul neamului, iar secretul reelei subterane din Bucegi a ajuns doar la cei care aveau menirea de a-l proteja.

Anumite msurtori au artat c exist dou tuneluri care traverseaz munii din zona masivului Bucegi pn n apropiere de Petera Urilor, din Carpaii Occidentali. Se spune, de asemenea, c exist galerii care comunic prin munte cu Retezatul i Rarul (masivul Ceahlu), pe ale cror vrfuri ar fi fost, la fel ca pe Vrful Omu, sanctuare care formau "Triunghiul de aur" al Daciei. Cei care s-au ocupat cu msurtorile n Bucegi dar i n celelalte masive din Carpai au ntocmit o posibil hart a reelei subterane din munii notri i au constatat cu uimire c tunelurile nu sunt dispuse haotic, ci formeaz conturul unui lup imens, cu gura cscat, al crui cap este n Munii Apuseni, iar coada coboar pn aproape de Pietroia, judeul Dmbovia. Aceast constatare duce cu gndul la steagul de lupt al dacilor, un arpe cu cap de lup, i la faptul c lupul simboliza n credina dacic inteligen, dreptate i nesupunere dar i, potrivit legendei, un ajutor i un protector n momente grele. Apa vie din Bucegi n urma unor cercetri efectate la nceputul secolului al XX-lea, n Bucegi, pe Valea Ialomiei, s-a descoperit ceea ce se crede c dacii numeau "zona nemuririi". Aici exist un izvor a crui ap este cea mai pur din lume, avnd zero ncrctur bacterian. "Zona nemuririi", sau "apte Izvoare" (simbolul celor apte izvoare se regsea, de altfel, i pe scuturile de lupt ale dacilor) se afl pe versantul estic al bucegilor, ntre Lacul Bolboci i Scropoasa.Apa din aceast zon, care nu conine nici azotai, nici azotii, izvorte dintr-o grot unde se afl un imens lac subteran. Puritatea apei are dou ipoteze n opinia oamenilor de tiin: fie trece printr-un cmp magnetic care o cur de toate impuritile, fie izvoarele trec pe lng un zcmnt de argint care mpiedic dezvoltarea bacteriilor.

Taina Sfinxului din Bucegihttp://www.evz.ro/detalii/stiri/se-afla-la-noi-polul-energetic-al-planeteimisterele-sfinxului-romanesc-teoria-uimitoare-1070549.html#ixzz2mijKruH8

Sfinxul din Bucegi este una dintre "etichetele" cele mai cunoscute ale Romniei n lume. ns taina ascuns de acest cap de om care privete n zare, nu a fost descifrat de nimeni. n jurul lui s-au esut ns numeroase legende. Una dintre povetile Sfinxului spune c acesta era folosit de daci n vechime ca altar la poalele cruia se nchinau preoii venii s stea de vorb cu zeii chiar sub ochii Babelor, alte formaiuni de piatr a cror apariie ascunde o mulime de mistere.

Fie c sunt rezultate ale eroziunii, fie c sunt fcute de mna omului, Sfinxul i Babele din Bucegi reprezint dou formaiuni pline de mister. Despre Sfinx se spune c este punctul n care se adun mai multe uvoiuri de energie, iar muli au povestit c au vzut n jurul acestei formaiuni care seamnn cu un cap de om pe care se afl o cum de dac lumini bizare i scntei aprute de nicieri. ntmplri stranii din Bucegi

Muli dintre cei care merg anual n Bucegi au trecut, poate, prin ntmplri stranii, crora nu le-au dat ns prea mult atenie, ci s-au mulumit s le experimenteze i s le trateze ca pe poveti de spus la taifas cu prietenii. Unii au privit ns lucrurile mai n profunzime i au cercetat mai n amnunt, n condiiile n care despre Bucegi se spune c ar fi polul energetic al Romniei. O echip de la "Lumea misterelor", publicaie adresat pasionailor n domeniu, a organizat o expediie n Bucegi, n zone asupra crora planeaz numeroase enigme i unde se spune c se manifest energii absolut inexplicabile.

n timpul excursiilor lor, ei au descoperit locuri n care fie aparatele de fotografiat digitale se resetau din senin (Valea Alb, "La stnc"), pentru ca apoi s-i revin la fel de brusc i inexplicabil, fie zone n care acestea se declanau brusc i chiar realizau fotografii foarte bun. Pe un drum forestier care duce la cabana Gura Diham, au descoperit mai multe pietre paralelipipedice care semnau a monumente funerare, lng care au constatat c acumulatorii aparatelor foto s-au descrcat din senin, cu tote c erau noi, la fel i bateria de la telefonul mobil sau cea de la camera video. i n acest caz, toate i-au revenit dup ce grupul s-a ndeprtat de locul respectiv. Ceva mai sus pe traseu, membrii echipei au ntlnit un plc de copaci n interiorul cruia era un curent de aer inexplicabil de cald, iar pietrele erau i ele calde, cu toate c afar era destul de rcoare, expediia desfurndu-se pe finalul lui octombrie 2009. Revenind ulterior n zon, mpreun cu mai multe persoane, printre care se numrau i sceptici, cercettorii au constatat acelai tip de manifestri ca i nainte. n plus, persoanele care au participat la expediie au experimentat o golire de energie, iar cei care au atins pietrele funerare misterioase chiar au avut ameeli, pierderi de echilibru i au simit minute bune o apsare n piept. Toate bizareriile i legendele legate de Munii Bucegi, nu schimb ns faptul c acest masiv va reprezenta ntotdeauna o surs de energie i de poveti pentru mptimiii muntelui, una dintre cle mai frumoase zone de la noi din ar, care trebuie respectat i protejat ca atare. Citeste mai mult despre: anomalie magnetica, babele, enigmele bucegilor, misterele bucegilor, Munii Bucegi, romania mistica, sfinxul, tuneluri secrete bucegi,

Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/romania-mistica-enigme-muntii-bucegi-gurade-rai-tuneluri-secrete_48667.html#ixzz2hsgy88wR

Muntele Sureanu: Aurul, energia si misterul dacilor Conform teoriilor spiritualitii, pmntul romnesc este unul sacru ncrcat cu energii pozitive. Aceste energii nu sunt pe deplin cunoscute n prezent, dar se spune c odinioar dacii cunoteau att de bine aceste fore nct erau dispui s lupte ncontinuu pentru ara lor. Un astfel de punct energetic se afl n masivul ureanu din Munii Ortiei. Aceast zon a devenit interesant dar i misterioas odat cu descoperirea unui zcmnt incredibil de mare de aur. Singura problem este c aurul se gsete n natur sub forma de minereu, iar n Muntele ureanu n form pur. Aceast puritate este una aa cum nu se mai gsete niciunde n aceast lume. Cum este posibil ca un munte ntreg din aur s existe i cine l-a adus acolo? Bineneles c nu se poate rspunde la aceste ntrebri, dar tiinele oculte susin c aurul este metalul care dezvolt cea mai mare vibraie. n jurul aurului se concentreaz energii speciale care transform zona sau locul respectiv ntr-un sanctuar al spiritualitii. Se mai cunoate i faptul c aurul este cel mai bun metal pentru a concentra energia spiritual subtil, n jurul creia cele mai avansate societi din punct de vedere spiritual iau natere. Probabil c aceasta este una dintre explicaiile pentru care, strmoii not ri dacii au ales s construiasc Sarmisegetusa Regia nu departe de acest munte de aur.

Din punct de vedere geologic nu exist nicio explicaie al acestui fenomen , cauz pentru care cei mai muli dintre geologi susin c filoanele de aur, lungi de civa metri, de sub masivul ureanu au fost plantate cu un scop precis. Chiar la nceputul anilor 90 s-a dezvoltat un program arheologic fr precedent n zona munilor Ortie pentru identificarea anumitor verigi lips cu privire la strmoii notri. Dup ce arheologii au spat diverse situri, numeroase lucrri tiinifice au fost publicate, dar niciuna nu pomenea despre muntele de aur pur din zon. Lucrrile s-au oprit brusc, motivul fiind lipsa de fonduri, dar anumite voci susin c adevratul motiv l-a constituit aurul din zon. Secretul trebuia pstrat cu orice pre i nimeni nu trebuia s afle ceea ce se petrece zon. Diverse fenomene inexplicabile s-au petrecut n timpul operaiunilor arheologice i imediat dup descoperirea celei mai mari comori din lume.

Locuitorii din satele adiacente muntelui, susin c le-a fost povestit fie de prini sau de ctre bunici cum diverse evenimente ciudate se petreceau n zona respectiv. De-a lungul timpului s-au descoperit peteri pline de aur, care apoi, din motive necunoscute, au fost nchise sau inute la secret. Cei mai muli dintre oamenii care vedeau acest aur nnebuneau pur i simplu, sau chiar dispreau inexplicabil. Aceste relatri par de domeniul fantasticului, dar cu toate acestea Muntele ureanu este nvluit ntr-un mister aparte care nc nu poate fi explicat de mintea omului.

Tablitele din aur !!!

Tablitele din aur !!! i n Edda snt amintite tbliele sfinte de aur ale asenilor sau geilor cei nelepi, pe care era scris ntreaga nelepciune divin, iar graiul barbar pe care l tia elenul este graiul mioritic vechi de milenii i apropiat de cel al vechilor egipteni. Acetia nu scriau dect pe papirus n perioada sait, aa c

menionarea tbliei sfinte dovedete c religia lui Hermes venea din alt cultur dect cea greac sau egiptean i acest adevr se tia atunci! S mai dau citire acestei rugciuni: ,,Vino ctre mine stpne Hermes, tu, cu, multe nume, ce cunoti tainele ascunse sub polii cerului i sub pmnt. Tu eti mreul arpe, cpetenia tuturor zeilor (duhurilor cereti dup zisa geilor), tu care deii nceputul Egiptului i sfritul lumii. Dup tradiia antic, polul sau axul lumii sau osia pmntului era la gei i mai precis n Carpai unde se afla i cetatea lui Dumnezeu, iar asta zic zu c este adevr istoric scris de nenumrate ori de scriitorii antici latini.Hermes al pricepuilor greci este un cuvnt preluat de la hiperboreeni cnd acetia le-au trimis spre luminare prin fetitele/fecioarele Opis i Hecaerge odat cu venirea zeilor tablele triunghiulare cu scriere escatologic. Vechii greci citeau litera H, ca ,,i iar cuvntul ,,HER citit ,,ier are sensul de luminos, ceresc, Platon chiar a scris o lucrric despre acest personaj Er. Cuvntul ,,mes n eme-gi nseamn prin sau fiu, iar textul n profunzimea lui chiar asta spune: Fiul Omului sau Fiul Luminii ca zidire nentrupat a Tatlui Ceresc sau Sntu era i cpetenia cetelor de ngeri !!! ....Constantin Olariu By Carla Jaklyn

SECRETUL SECRETELORdin Legile lui Zamolxe ...aici avetiTHOT....

SECRETUL SECRETELOR din Legile lui Zamolxe ...aici aveti THOTH.... Dincolo de curgerea timpului i de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu i Vesnic, din care vin toate i prin care fiineaz toate cele ce sunt. Totul i nimicul sunt suflarea Sa, golul i plinul sunt minile Sale, micarea si nemicarea sunt pici oarele Sale, nicieri i peste tot este mijlocul Su, iar chipul Su este LUMINA. Nimic nu este fptuit fr de LUMINA i tot ce vine din LUMINA prinde viat i ia fptur. Precum fulgerul aduce lumina i din lumin tunetul i focul ce se revars, asa este i GANDUL omului, el trece n vorba omului i apoi n fapta sa. Deci, ia aminte la asta, cci pn la focul ce arde trebuie s fie o LUMINA i un tunet. LUMINA omului este GANDUL su i aceasta este AVEREA sa cea mai de pre. LUMINA (GANDUL ) prinde putere prin CUVANT, iar voina omului aprinde focul prin care se fptuiesc TOATE cele ce sunt n jurul su.

Fii cumptat ca pmntul i nu vei duce lips de nimic. Creanga prea plin de rod este mai repede frnt de vnt, smna prea adnc nu rzbate i prea mult ap i stinge suflarea. Ia aminte la copacul cel falnic, cu ct este mai nalt, cu att rdcinile sale sunt mai adnci n pmnt, cci din pmnt i trage tria, nu uita asta. Cu ct te ridici mai mult, cu att trebuie s cobori mai mult, cci msura ridicrii este aceeai cu msura coborrii. Puterea omului ncepe cu vorba nerostit, ea este asemeni SEMINTEI care ncolteste, nici nu se vede cnd prinde suflare de viat. LUMINA semintei este cea care o ridic, pmntul este cel ce-i d hrana, apa i d vigoarea, iar RABDAREA o mbrac cu trie.

Kogaion muntele sacru al dacilor Articol nscris n concursul lui Visurt si Archi Motto: Cci nu este nimic ascuns, care nu va fi descoperit i nimic tinuit, care nu va iei la lumin. Dac are cineva urechi de auzit, s aud: (Marcu 4:22-23) Despre muntele sacru al dacilor s-a vorbit mult, ns cercettorii nu au reuit nc s ajung la un consens n ceea ce privete localizarea sa. Unii sunt de prere c acest munte sacru al antichitii ar fi Ceahlul, iar alii, susin c acest munte att de venerat al antichitii preelene ar fi Bucegiul. Care are dreptate? Pornind s judecm dup legea exclusivismului, din dou preri doar una poate fi adevrat ! Care s fie aceea? O s vedem n msur n care ne-o permit documentele! V voi cere scuze, de la bun nceput, pentru c nu voi trata acum foarte cuprinztor aceast problem a Muntelui Sacru, ci doar v voi atrage atenia asupra unor chestiuni ce nu pot fi trecute cu vederea. Funcie ns de interesul manifestat, voi reveni cu alte articole pe tema aceasta. Pentru a arta ca Muntele Sacru al dacilor Kogaionul este muntele sfnt al antichitii, vom apela la izvoare istorice, mitologice, la simbolism i la . geografie ! S vedem pentru nceput, ce ne spun dovezile existente despre localizarea Kogaionului muntele sacru al antichitii, considerat de tradiiile vechi, centrul i polul lumii ? Localizarea Kogaionului dup declaraia lui Strabon Strabon ne spune explicit: Tot aa i acest munte a fost recunoscut drept sacru i astfel l numesc geii; numele lui, Kogaionon, era la fel cu numele rului ce curgea alturi (Geografia, VII,3,5) Acelai autor ne spune c aici se afla i petera unde se retrgea marele preot al lui Zamolxe, care -i purta numele, fiind el nsui considerat zeu: La nceput el (Zamolxe) a fost ales mare preot al celui mai venerat zeu deal lor, iar dup un timp a fost socotit el nsui zeu. S-a retras atunci ntr-o peter, inaccesibil altora i

acolo i-a petrecut o bun bucat de vreme, ntlnindu-se rar cucei de afar, doar dect cu regele i cu slujitorii si Din mrturia lui Strabon tragem ns i o alt concluzie pe care ns nu o vom dezbate n studiul de fa. Catehizarea nu este un obicei cretin ntruct ea era practicat n cultul lui Zamolxe de la nceput. Prin urmare, mrturiile pe care le avem noi, nu sunt n legtur cu Zamolxe zeul ci cu Zamolxe Marele Preot, ridicat la rang de zeu prin catehizare! V. Kernbach ne lmurete ns pe deplin prin afirmaiile sale, urmnd textul lui Strabon: Locuina marelui preot dac ar fi fost ntr-o peter din Kogaion i aici, n clipe de cumpn venea s se sftuiasc sau s consulte voci oraculare probabil chiar regele dacilor. Autorii greci relateaz c dacii i numeau preoii <cltori prin nori>; de aici pare s rezulte cel puin c sanctuarul principal era pe un munte atingnd norii Strabon ne semnaleaz prezena unei ape care curgea pe alturi de Muntele Sacru i ntr -adevr, Ialomia, izvorte din vecintatea ntreitului Stlp al Cerului, menionat n tradiia antic, format din piscurile Gvanu, Vrful Ocolit i Omu. Mai departe acest ru ocolete platoul Babelor ajungnd la picioarele peterii care-i poart numele V. Kernbach i Strabon ne mai spun c Zamolxe s-a retras ntr-o peter unde aveau acces doar regele i slujitorii si pentru a tine sfat de tain n problemele rii. Din nou realitatea se poate verifica n teren. Faptul c petera avea reputaie sacr ne-o demonstreaz denumirea, pstrat de tradiie a celui mai ndeprtat punct accesibil al ei La Altar. n plus, vechea denumire a Peterii Ialomiei este Petera lui Decebal iar una dintre grote se numete chiar sala lui Decebal, fapt ce demonstreaz c regele -erou dac, obinuia s vin aici ca i naintaul su Burebista i nu numai ei. n al treilea rnd, V. Kernbach ne atrage atenia supra cltorilor prin nori, cum se numeau preoii daci, de aici ajungnd la concluzia c sediul marelui preot se afla pe un munte atingnd norii. Or, este cunoscut faptul ca Vrful Omu este n permanen nvluit de nori sau deasupra lor ! Iat, deci, unde se afla i Olimpul pre-elenic de care vorbesc Hesiod i Homer. Triplul sanctuar din Bucegi i cele trei trepte ale iniierii antice Ce este iniierea? Toate textele antice echivaleaz iniierea cu drumul parcurs de neofit pentru a ajunge la a doua natere. Orice iniiere veritabil are o structur tripl aceasta fiind dup prerea lui Rene Guenon, gradarea fundamental. Numai c templul arhetipal din Bucegi ne prezint i el o structur pe trei nivele ceea ce-l face s devin simbolul arhetipal al iniierii zamolxiene.Primul nivel i cel mai de jos este Petera Ialomiei sau Peter lui Zamolxe unde neofitul murea pentru lume pentru a se nate a doua oar din pmnt cu scopul bine fixat de a ajunge s cunoasc tainele cerului. Aceast ultim etap a iniierii, a cunoaterii tainelor cereti , spirituale era realizarea suprem a omului n tradiia oriental dar i n cea a Occidentului, cel puin la nceputurile Evului Mediu (v. Legenda Graalului, Legenda regelui Arthur i a cavalerilor Mesei Rotunde). Spuneam c templul din Bucegi este structurat pe trei nivele i c aceste nivele reprezint cele trei trepte ale iniierii autentice. Astfel, dup ce neofitul se ntea a doua oar n Petera lui Zamolxe, dup o instruire prealabil pe cel de-al doilea nivel, Platoul Babelor, unde devenea iniiat, ajungea, n sfrit, la cel de-al treilea nivel (Altarul sau Sanctuarul Principal, ntreitul Stlp al cerului) atingnd iniierea divin, n Centrul Lumii.

Fig. 1. Structura tripl a sanctuarului din Bucegi Aa desemneaz toate tradiiile antice Dacia, iar dacii, i nu numai ei, vedeau n Kogaion centrul suprem al lumii, Axa, Polul Getic. Aceast Axis Hiperboreus, Axis Mundi este formata din trei vrfuri alturate: Gvane, Omu i Vrful Ocolit. Spuneam c Kogaionul, imensul templu natural, este un simbol arhetipal, adic un model. Model pentru ce? Model pentru toate templele antice legate de religiile de mistere care presupuneau o natere a doua oar. Astfel, structura trinitar a templului din Bucegi se regsete n construcia bisericilor cretine care sunt mprite n pronaos, naos i altar. La fel templele egiptene i cele greceti n care cele trei diviziuni ale templului egiptean se menin totdeauna dup prerea lui Constantin Daniel. Simbolism cu cntec n teren! Urmrindu-l pe marele esoterist Rene Guenon, vedem c svastica este emblema Polului Ceresc cunoscut n Orient i sub numele de Giuvaerul Cerului. Probabil o s m ntrebai ce treab avem noi cu svastica? Avem i nc una mare de tot ! n timpul cltoriilor sale prin Tibet, Jean Marques-Riviere a primit de la marii maetri lama dou informaii de inestimabil valoare pentru istoria noastr strveche: 1. Tradiia ne spune c naintea glorioasei dinastii din Lassa, naintea neleptului Passepa, nainte de Tsangkhapa, Domnul Atotputernic, locuia n Occident, pe un Munte nconjurat de mari pdurin acel timp exista nc Floarea pe svasticDar ciclurile negre, l-au determinat s prseasc Occidentul i s vin n Orient, la poporul nostru. Atunci el a umbrit Floarea, i svastica singur rmne, simbol al puterii Giuvaerului Cerului. Atotputernicia lui ne ocrotete, dar legile inexorabile ne domin i n faa ciclurilor sumbre trebuie s se ascund i s atepte

2. Reine i mediteaz la ceea ce i voi spune de neles vei nelege mai trziu: odinioar, centrul Domnului Celor Trei Lumi nu era unde este acum. Au fost epoci, n acest ciclu, cnd Tradiia Vieii era cunoscut i adorat aproape deschis; Centrul Spiritual al lumii era n valea unui mare fluviu; apoi n faa valurilor crescnde ale nvlirilor barbare, El s-a mutat n Orient unde i are cum reedina, ascuns de ochii oamenilor Concluziile impuse de textele mai sus citate, ne demonstreaz c: Centrul spiritual din Tibet este derivat direct din centrul suprem, care se afla n vechime n Carpai, fapt exprimat prin formularea Domnul celor Trei Lumi (Zamolxe) care s-a mutat n Orient. Aceasta cu att mai mult cu ct, n raport cu Tibetul, Carpaii de afl situai n Occident. Toate mrturiile ne spun c Munii Carpai erau acoperii de pduri mari i nfricotoare iar fluviul despre care se vorbete n text nu este altul dect Dunrea. Mai rmne ns svastica, acest simbol care desemneaz polul ceresc. Cum putem confirma spusele iniiatului tibetan. Simplu ! consultnd o hart

Svastica, desenata de schema principalelor culmi ale Masivului Bucegia Bucegilor i urmrind persistena simbolului svasticii la poporul romn. Desfurnd harta masivului Bucegi, suntem de-a dreptul uimii simbolul svasticii este desenat de nsui

culmile Muntelui n mijlocul creia se afl ntreitul Stlp al Cerului format din vrfurile Gvane, Vrful Ocolit i Omu ! Svastica marcheaz istoria poporului romn din cele mai vechi timpuri i pn n prezent cnd mai exist pstrtori ai tradiiei despre Muntele Sfnt (a se vedea legenda ntoarcerea lui Deceneu de pe blogul lui Quadratus). Astfel regsim acest simbol al Axului Lumii, al Polului Spiritual Getic, pe o pies de aur din

tezaurul de la Biceni, pe motivele custurilor i broderiilor bucovinene sau pe acopermntul de mormnt al Mariei de Mangop, doamna lui tefan cel Mare, strlucitul Domn al Moldovei, ca s dau numai cteva dintre exemple. La acestea se adaug un fapt inedit, menionat de Nicolae Lovinescu. El ne povestete cum c un profesor stnd de vorb cu un ran

ncerca s-l conving pe acesta din urm c svastica este un simbol nazist. ranul, cum i e felul, a stat, l-a ascultat cu rbdare, apoi, scuturnd din cap a zis: Ba nu ! E a nost ! l avem de pe vremea urieilor ! Ciudat aceast memorie genetic rsfrnt n mentalul colectiv prin intermediul tradiiei. Memorie care face ca ranul, s fie mai presus dect savantul. i tot pentru a demonstra persistena Muntelui Sfnt al dacilor n credinele noastre, trebuie s mai menionm o povestioar. n gura peterii Ialomia, s-a ridicat o lavr cretin unde triesc civa clugri. Doamna Cristina Pnculescu aflat n excursie de cercetare la faa locului a fotografiat ntr-una dintre deplasrile ei Vrful Ocolit asupra cruia coboar un jet de lumin si a dat-o stareului. Iat ce relateaz doamna Pnculescu: Ne-am ntors la schit pentru a ne lua rmas bun, i pentru a participa la slujba de diminea.

Biserica era deschis dar pustie. Cnd a venit stareul, i-am artat fotografia cu Vrful Ocolit deasupra cruia strlucete coloana de lumin i fr s-i dau vreo explicaie, l-am ntrebat numai dac-i spune ceva sau daca seamn cu ceva a rostit abia optit: Sfntul Muntei-am oferit fotografia; tot timpul slujbei vocea stareului a fost marcat de o emoie pe care i era greu s-o stpneasc. Acum va ntreb eu pe dumneavoastr: nu vi se pare ciudat c pentru respectivul clugr, crescut n dogma ortodox, Vrful Ocolit este mai presus dect munii sacri ai cretinismului,

Athos si Golgota? Un alt simbol pe care-l gsim att n Orient ct i in Occidentul strvechi, este simbolul cunoscut sub numele de Yin/Yang. Ciudat este faptul c, Vrful Ocolit transpune n natur acest simbol tradiional! n alt ordine de idei, Herodot ne spune despre trimiterea solului la cer prin aruncarea lui n trei sulie, obicei dacic sngeros, svrit odat la 4 ani n cinstea zeului Zamolxe . nclin s cred c grecii nu au vzut niciodat acest ritual, deoarece relatarea lui Herodot pare a fi o poveste iniiatic. Nu sunt de acord cu el din mai multe motive. Cel mai important este ns faptul c pentru acest sacrificiu, spune Herodot, era ales cel mai drept i mai viteaz dintre dnii. Cteva rnduri mai ncolo, acelai autor spune c dac trimisul nu moare, cade n dizgraie. mi exprim prerea, c aici ar fi vorba despre moartea iniiatic de care vorbeam n paragraful anterior. Cel mai bun dintre daci, era trimis, o dat la patru ani, ca sol la Zamolxe; adic era trimis la petera Ialomia pentru a muri i a se nate a doua oar dup care ajungea pe ntreitul Stlp al Cerului (simbolizat de cele trei sulie), unde era capabil s transmit dorinele poporului direct lui Zamolxe. Dizgraia survenea n urma faptului c solul, nu era capabil s depeasc toate cele trei nivele iniiatice ale templui pentru a ajunge sa se prezinte n fata lui Zamolxe pe Altarul Cerului.

Mai adaug c Adrian Bucurescu spune c ritualul trimiterii solului se mai numea i TIARANTOS adic cel jertfit Cerbului i un fapt inedit: dac rotim schema hrii masivului Bucegi cu 180 de grade (adic o privim dinspre nord), obinem imaginea stilizat a Cerbului Sfnt, ntre cornele cruia, crete Arborele Vieii sau Arborele Cosmic. Solomonarii i Muntele Sfnt i Tbliele de la Sinaia Solomonarii sunt, n tradiia romneasc, vrjitori, practicnd magia, socotii a fi investii cu puteri miraculoase, putnd avea raporturi cu duhurile. n imaginarul popular, ei ncalec balauri, sunt capabili s fac ascensiuni cereti si s opreasc sau s aduc grindina. Tradiia romneasc ne spune c solomonarii poart ca vemnt o undr alb, zdrenuit, o traist n care i ine instrumentele magice i Cartea

Solomonriei. Viitorii solomonari, erau rpii de mici de ctre solomonarii btrni i crescuin crugul (centrul) pmntului unde nvau toate limbile fpturilor vii, toate formulele magice i toate tainele naturii, vrjile i farmecele. C ar fi urmaii regelui biblic Solomon, m ndoiesc la modul foarte serios. La poalele Bucegilor, n staiunea climateric Sinaia , s-a descoperit un tezaur format din plcue de plumb, care conform prerii unora dintre cercettori, ar relata istoria dacilor din cele mai vechi timpuri pn la domnia lui Decebal i chiar mai departe. Iat ce ne spune Adrian Bucurescu despre aceste tblie: n tbliele de la Sinaia apare i cel mai important conductor de dup Decebal, necunoscut de istoria noastr oficial, dar sugerat de celebrul poem germanic medieval Cntecul Nibelungilor sub numele de Ramunc sau Siheger, ca duce al valahilor. Aceasta este eliberatorul Daciei, cel care a iniiat revenirea la vechile tradiii ale rii, precum i culegerea de legende divine sau mirene, consemnate n tbliele de la Sinaia. Variante pentru numele lui sunt: Romanh, Romansie, Lomanh i una foarte important, SO LOMONIUS nsemnnd Cel Luminos. Atributul dat acestui rege dac, lumineaz att enigma textelor de la Sinaia ct i originea Solomonarilor. Ei nu sunt urmaii regelui biblic Solomon, ci ai acestui rege luminos al Daciei. Aceleai tblie ne spun c Solomonarii fac parte dintr-un ordin mistic cu sediul n cetatea Babariului. Aceast cetate poate fi pus ns n legtur cu stncile din vecintatea Platoului Bucegilor, numite B abe unde neofitul, dup ce era nscut a doua oar n petera lui Zamolxe se pregtea, pentru a se nate a treia oar pe ntreitul Stlp al Cerului, ultimul stadiu al templului iniiatic din Bucegi. Prin urmare, tbliele de la Sinaia par a fi scrise de solomonari, urmai ai acelor kapnobatai calatori prin nori despre care ne vorbete Strabon. Exist i detractori ai acestor tablite care le consider falsuri. De ce ar fi? Eu cred altceva, cred c prin activitatea acestor vrjitori, scobori din stirpea clugrilor daci, Kapnobatai i Ktistai, activitatea n Muntele Sfnt s-a meninut nealterat pn n zilele noastre. i oare acei clugri de la schitul Ialomia, care i-au construit chiliile n Gura Peterii lui Zamolxe i care tiu de existena Muntelui Sfnt, nu sunt motenitorii i pstrtorii tainelor templului din Bucegi? Viitorul ne va lmuri n aceast privin. n loc de n ncheiere Prin pierderea credinei, certitudinile existeniale se prbuesc deoarece nu mai exist o Credin care s le susin. Ele sunt nlocuite atunci de Neant: de certitudinea c ne ntem din Neant i disprem n Neant. Acesta este Omul Modern, pentru care religia a devenit liter moart, goal de sens, iar miturile ei lipsite de orice fundament. Din aceast cauz, omul modern este plin de angoase, se simte mereu ameninat de spectrul morii, este terorizat de scurgerea timpul i de presentimentul unui ipotetic sfrit al lumii. Pentru aceasta, el, omul modern, i risipete viaa, acest dar sacru, n activit i care mai de care mai negndite i de cele mai multe ori autodistructive i distructive la scar planetar (homosexualitate, nclzire global, poluare exagerat, etc). Soluia revenirii la bunul sim i la credina strmoilor, care se mai pstreaz doar n puine locuri din ar, este revenirea fiului risipitor la Tatl.

Omul este devorat de timp i de istorie, nu pentru c triete n timp ci pentru faptul c el crede n realitatea infailibil a timpului, uitnd i dispreuind Eternitatea Zamolxe

Bibliografie: 1. Cristina Pnculescu, Taina Kogaionului, Muntele sacru al dacilor, Ed tefan, Buc.,2008 2. Adrian Bucurescu, Tainele tblielor de la Sinaia. Cronica adevrat a tracilor, Ed. Arhetip, Buc, 2005 3. Victor Kernbach, Dicionar de mitologie general, Ed Albatros, Buc., 1983 4. Constantin Daniel, Cultura spiritual a Egiptului antic, Ed Cartea Romneasc, Buc, 1985 5. Rene Guenon, Simboluri ale tiinei sacre, Ed Humanitas, Buc., 1997 Not: pozele sunt preluate din cartea doamnei Cristina Pnculescu

Legile Belagine By Mosteanu Marian(Notes) on Thursday, July 4, 2013 at 3:47pm

Cele mai elementare cunotine ce trebuia s le posede orice traco-dac erau Legile frumoase sau Belaginele. Erau un cod care cuprindea norme de comportare a cetenilor regatului dac i ele fuseser alctuite iniial de zeia Hestia (Vesta). Legenda Pentru c Zamolxe ca mare preot, observa c dacii uitaser sfaturile ce le dduse Hesta-Vesta, s-a hotart s urce la tronul zeiei. i a ntlnit-o n cereasca strlucire i nentrecut frumusee, aa cum era de mii de ani. i Zamolxe a cuvntat : Zeia a cerului, Slujitoare a Soarelui material i Soarelui ce ine n mn Cosmosul, legile date de tine au fost uitate. Eu le mai tiu dar a vrea s le scriu chiar aa cum ni le vei porunci tu!, Scrie! Marele preot Zamolxe scrie aceste legi; legi dup care s-a condus Statul dac i ele sau rspndit n lumea ntreag. Reinem faptul c legile Dacilor au fost scrise de Zamolxe, nu au fost predate numai oral ns nc nu sau descoperit.Mare va fi ziua cnd vor afla lumina.. Legile 1. Dincolo de curgerea timpului i de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu i Venic, din care vin toate i prin care fiineaz toate cele ce sunt. Totul i nimicul sunt suflarea Sa, golul i plinul sunt minile Sale, micarea i nemicarea sunt picioarele Sale, nicieri i peste tot este mijlocul Su, iar chipul Su este lumina. Nimic nu este fptuit fr de lumin i tot ce vine din lumin prinde via i ia fptur. 2. Precum fulgerul aduce lumin i din lumin tunetul i focul ce se revars, aa este i gndul omului. El trece n vorba omului i apoi n fapta sa. Deci, ia aminte la asta. Cci pn la focul ce arde, trebuie s fie o lumin i un tunet. Lumina omului este gndul su, i aceasta este averea sa cea mai de pre. Lumina

prinde putere prin cuvnt, iar voina omului aprinde focul prin care se fptuiesc toate cele ce sunt n jurul su. 3. Fii ca muntele cel seme i ridic a ta lumin mai presus de cele ce te nconjoar. Nu uita c aceiai pai i faci n vrful muntelui ca i n josul su, acelai aer este sus ca i jos, la fel crete copacul n vrf de munte ca i n josul su, la fel lumineaz soarele piscul cel seme ca i pmntul cel neted. 4. Fii cumptat ca pmntul i nu vei duce lips de nimic. Creanga prea plin de rod este mai repede frnt de vnt, smna prea adnc nu rzbate i prea mult ap i stinge suflarea. 5. Ia aminte la copacul cel falnic, cu ct este mai nalt, cu att rdcinile sale sunt mai adnci n pmnt, cci din pmnt i trage tria. Nu uita asta. Cu ct te ridici mai mult, cu att trebuie s cobori mai mult, cci msura ridicrii este aceeai cu msura coborrii. 6. Puterea omului ncepe cu vorba nerostit, ea este asemeni seminei care ncolete, nici nu se vede cnd prinde suflare de via. Lumina seminei este cea care o ridic, pmntul este cel ce-i d hran, apa i d vigoarea, iar rbdarea o mbrac cu trie. 7. Privete rul i ia aminte la nvtura sa. La nceput este doar un firicel de ap, dar crete tot mai mare, cci vine de la ce este mai mare, i lucrurile aa trebuiesc mplinite, prin firea lor. Asemenea este i gndul cel bun i drept rnduit, el i face loc printre pietre i stnci, nu ine seama de nimic, i urmeaz drumul i nimic nu-i st n cale. Apa cu ap se adun, iar mpreun puterea este i mai mare. 8. Ia seama de taina aceasta i nu o uita. Acel firicel de ap tie unde va ajunge, cci una este cu pmntul i toate cele ce-i vin n cale nu l pot opri pn la sfrit. Astfel, s iei seama la gndul tu unde trebuie s ajung, i vei vedea c nimic nu st n calea sa. S-i fie gndul limpede pn la sfrit; multe se vor ivi n calea sa. Cci firea lucrurilor din jur este mictoare asemeni apelor. Apa cu ap se ntlnete, pmnt cu pmnt i munte cu munte. 9. Ia seama la gndul cel ru, ferete-te de el ca de fulger, las-l s se duc precum a venit, cci tendeamn la lucruri nefireti. Ferete-te de vorbele dearte i de neadevr; sunt ca pulberea cmpului ce-i acoper ochii, ca plasa pianjenului pentru mintea i sufletul tu. Ele te ndeamn la trufie, nelciune, hoie i vrsare de snge, iar roadele lor sunt ruinea, neputina, srcia, boala, amrciunea i moartea. 10. Nu judeca oamenii dup greutatea lor, dup puterea lor, dup averea lor, dup frumuseea lor sau dup rvna lor, cci i unul i altul a lsat din ceva pentru a crete n altceva. Cel bogat este srac n linite, cel tare este slab pentru altul i cel slab are tria lui ascuns. Cum firea lucrurilor este mictoare, asemeni este i omul. Ce d valoare unei unelte?Trebuina sau frumuseea? Duce un om mai mult dect boul? E mai bogat vreunul ca pmntul? Doar cunoaterea i nelepciunea l ridic pe om peste dobitoace. i degeaba ai cunoatere dac ea nu este lmurit de vreme. 11. Fierul nroit a fost rece i se va rci iari; Vasul a fost pmnt i va fi iari pmnt; Pmntul ce-a fost sterp acum este pmnt roditor i se va strpi iari peste vremi. Rvna omului face schimbtoare toate acestea. Dar rvna i ntoarce bucuria n tristee i linitea n nelinite.Fierul i focul ajut omul, dar l i vatm.i aceeai rvn l ndeamn a merge pe crri netiute i nebtute de ceilali dinaintea lui. Tot rvna l ndeamn la strngere de averi, la mrirea puterii i a se msura cu alii. Ferete-te de a te msura cu altul, cci trufia de aici se nate; ea te va cobor mai jos de dobitoace i te va despri de fratele i de vlstarul tu. 12. Neneleptul este mnat de rvn, dar neleptul ncalec rvna. Neneleptul sufer cnd rvna l duce la pierdere i la cdere, dar neleptul ntotdeauna gsete ctigul n pierdere i nlarea n cdere.

13. Trufia rcete iubirea inimii i o face n dumnie i nu exist dobitoc mai josnic, dect omul care nu mai are iubire n inima sa. Cci iubirea este cea dinti putere, i chipul ei este lumin. Ia seama ca nu cumva gndul tu s se mpresoare cu trufia, cci mai jos de dobitoace vei ajunge. 14. Gndul bun i vorba neleapt i pot potoli necazul, i pot rcori inima. Dar nu te vin-de-c. Pentru c omul sufer dup cum trufia a crescut n el, cci suferina este umbra trufiei. 15. Nu i lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur, cci ele aa cum vin, aa pleac. Dup orice zi vine i noaptea, i dup iarn vine primvara, cci aa este rnduit i aa este firea lucrurilor. Toate cele ce se vd se nasc, cresc, i apoi se ntorc de unde au plecat. Doar firea lucrurilor rmne pururi, iar aceasta are nenumrate i nesfrite ramuri, i asemenea izvoarelor minii i sufletului tu, ele nu se arat la vedere. Cci o suflare i un foc fac s creasc toate cele ce cresc: ierburi, copaci, dobitoace i oameni, i din aceeai vatr vin i ctre aceeai vatr se ntorc, i vatra aceasta este pururea. 16. Precum copacul cel falnic crete lng cel mic fr a-i face ru, aa s fii ntre voi, cel mare s nu loveasc pe cel mic i nici s-i amrasc sufletul, cci va avea datorie mare de dat, la fel ca i houl. Arunc un lemn pe ru i mai multe vor veni din susul su ctre tine. Adu-i mulumire semenului tu, adui lumina pe chip i n suflet, iar toate acestea le vei gsi mai trziu nflorite n inima ta. 17. Nu lua cu siluire i nici cu vorbe amgitoare ceea ce nu este al tu, cci cel ce privete prin ochii ti este acelai cu cel ce privete prin ochii celuilalt. Ia seamaa la taina aceasta. 18. Nu grbi nici o lucrare, cci trasul de ramuri lovete napoi. Fructul copt este uor de luat, cel necopt este greu de luat i gustul e neplcut. Nu te grbi deci s aduni ce este nainte de vreme, cci i va amr sufletul. Cum crete cadrul, aa crete i stinghia i cum crete roata aa crete i spia. 19. Rmi mereu n rcoarea sufletului tu, dar dac mnia se aprinde n tine, ia seama ca nu cumva s treac de vorba ta. Mnia vine din team i nu a locuit dintru nceput n inima ta; Dac nu crete prin trufie, ea se ntoarce de unde a plecat.Trufia nchide poarta nelepciunii, iar cel trufa se pune singur lng dobitoace. nelepciunea este mai preuit dect toate cele ce se vd cu ochii, ea este aurul minii i sufletului tu i este rodul cunoaterii udat de vreme. 20. Nu-i amr sufletul cnd simi durerea i neputina, ci mai degrab caut s te foloseti de ele pentru ndreptare, cci n rod ai i smna. Nu se poate ca o smn bun s dea rod ru. Lcomia ntotdeauna duce la pierdere, furtul ntotdeauna duce la boal, gndurile sterpe ntotdeauna duc spre rtcire, mnia ntotdeauna lovete napoi, rutatea i neadevrul ntotdeauna aduc neputin, trufia ntotdeauna aduce suferin. 21. Mergi la izvor cnd sufletul i-e aprins, scormonete n ap limpede i ateapt pn ce devine iari curat. Aa se va duce i aprinderea sufletului tu, precum tulburarea aceea. 22. Ia bine seama la taina seminei. Asemeni ei este gndul tu, i cum smna nu se poate fr coaj, aa este i gndul cel rodnic al omului. Coaja gndului rodnic este voina, iar fr voin, gndul se usuc i nu folosete la nimic. Dar puterea este n rbdarea seminei, iar voina i rbdarea fac mldia firav s rzbat pmntul tare. 23. n vremea lucrului tu, nveselete-i inima la vederea lucrrii tale nainte de terminarea ei, cci precum fructul i anun venirea cu o floare, tot aa fapta omului este vzut de cel cu mintea i simirea limpede, nainte de a fi terminat. 24. Ia bine seama la cauza omului srac, dar i la cauza omului grabnic avut, cci nici una nici alta nu sunt fireti. Omul srac are multe gnduri dearte i le schimb de la o zi la alta, vorbete mult i lenea i-a

nvelit braele i picioarele. Cel grabnic avut ori e ho i neltor, ori vede mai bine necazul altuia i caut a-l amgii, de acolo i trage grabnica avuie. 25. Fii blnd i rbdtor cu cei de lng tine, cci aa cum te pori tu cu ei, aa se poart i alii cu tine, cci simirea lui este la fel cu simirea ta, din aceeai suflare este i simirea lui, iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeai lumin cu cea care se vede prin ochii ti. 26. Unde este tria omului acolo i este i slbiciunea, ceea ce-l ridic l i coboar; rmi n limpezimea minii i simirii tale i vei vedea toate acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel uor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui tare, cel blnd este deasupra celui aprig. Limpede s-i fie mintea i simirea, i ia seama de toate acestea. 27. Tria muntelui vine din rbdarea sa, din linitea sa, stnca i este numai nvelitoare. Dar tria lui este ncercat de vnt, de apa cea lin. Ia-i puterea din rbdare i din linite i folosete-te de ea prin limpezimea gndului tu, cci nu tulburarea izvorului roade stnca, ci limpezimea sa. 28. Lucrarea fcut din team nu are via lung i tria ei este asemeni unei revrsri de ape care ine puin. Aa este i cu tulburarea oamenilor, ea vine de-afar, dar este chemat de teama lor, ns teama vine prin necunoatere, iar necunoaterea prinde putere prin neadevr, lene i trufie. 29. Soarbe cunoaterea de la cei cu barb alb i neinroit de vin i las vremea s o mbrace cu nelepciune. Nu privi la trupul lor slbit i grbovit, cci toate acestea sunt plata lor pentru cunoaterea lucrurilor i creterea nelepciunii. 30. Mulumete pmntului pentru toate cele ce-i ofer, mulumete cerului pentru ploaia care i hrnete pmntul, mulumete soarelui pentru cldura i lumina casei tale i a pmntului tu, mulumete lunii pentru linitea somnului tu, mulumete stelelor c vegheaz asupra somnului tu, mulumete muntelui pentru poveele i fierul ce-l iei din el, mulumete pdurii pentru tot ce iei de acolo, mulumete izvorului pentru apa ce-o bei, mulumete copacului pentru lucrrile ce-i arat, mulumete omului bun ce-i aduce bucurie i zmbet pe chip. 31. Precum iarba bun crete cu iarba rea, aa sunt i oamenii. Dar ine seama c purtarea lor cea rea este semnat i crescut din team i neputin, iar trufia este nvelitoarea lor. Nu certa purtarea lor i nu cuta a-i ndrepta din vorbe i mustrare, cci apsarea pe ran nu o vindec. Oare iarba aceea este rea doar pentru c este amar pntecului tu? Aa este i cu omul. De vei vrea s-l ndrepi, adu-i pentru nceput gndul i simirea la ce este plcut att omului bun, ct i omului ru. Unul vede roata plecnd, iar altul vede aceeai roat venind. Cine vede mai bine ? 32. Doar cel nelepit poate vedea limpezimea i linitea din mintea i sufletul celui tulburat, cci cel nelepit a fost odat i el la fel ca i cel tulburat i roadele amare l-au fcut s in seama de alctuirea fiinei sale. A fugit de roadele sale amare n vrful muntelui i acolo nu a scpat de ele, a fugit n mijlocul pdurii i iat c roadele erau cu el, apoi a privit nluntrul su i iat c roadele sale amare aveau rdcini n mintea i simirea poftelor sale. 33. Este o floare mai frumoas dect cealalt? Este un izvor mai limpede dect altul? Este un fir de iarb mai presus dect altul? Fiecare are tria, frumuseea i priceperea lui. Este n firea lucrurilor ca pdurea s aib felurite soiuri de copaci, de iarb, de flori i dobitoace. Nu seamn un deget cu altul de la aceeai mn, dar este nevoie de toate pentru a bate fierul. Este mrul mai nelept dect prunul sau prul? Este mna stng mai bun ca dreapta ?Altfel vede ochiul stng de cel drept? Cele de sus i au rostul lor i cele de jos i au rostul lor, cele mari i au rostul lor i cele mici i au rostul lor, cele repezi i au rostul lor i cele ncete i au rostul lor, cele ce au fost i-au avut rostul lor i cele ce vin i vor avea rostul lor.

34. Neputina vine dup rutate i neadevr, cci ceea ce dai aceea primeti, ceea ce semeni aceea culegi, dar ia seama c lumina sufletului tu i al celui de lng tine are aceeai vatr i rmne fr umbr. Vezi ce tulbur necontenit izvoarele minii i sufletului aproapelui tu. Adu-i linitea n suflet i limpezimea n minte i btrneile tale vor fi ca pomul copt, oasele i tria ta nu vor slbi i te vei ntoarce de unde ai venit, stul de cldura urmailor ti. 35. ntotdeauna va fi cineva dedesubtul tu i ntotdeauna va fi cineva deasupra ta. La cele ce sunt dedesubtul tu s te uii cu iubire i nu cu trufie cci acolo i sunt rdcinile, iar la cele ce sunt deasupra ta s te uii cu privirea de prunc i fr team. 36. Cele tari, cele slabe i cele nevzute sunt cele ce alctuiesc lumea, i toate acestea le gseti n om, i toate alctuiesc un ntreg. Nu este nimic care s fie afar i s nu fie i nuntru. Ia seama la toate acestea cnd i apleci privirea nuntrul tu i vei gsi toat nelepciunea zeilor ascuns n nevzutul fiinei tale. Zeii au luat seama naintea omului de aceast nelepciune i asta i-a adus mai aproape de Focul cel Viu i Venic. 37. Ia aminte c btaia inimii, curgerea sngelui prin vine, vindecarea rnilor, frumuseea ochilor i minunia alctuirii trupului sunt fcute prin puterea i suflarea Focului cel Viu i Venic care este n fiecare i al crui chip se arat n lumin. Dar nu uita c trupul este doar o frm din puinul care se vede. 38. Curenia trupului i desftarea sa prin simuri te pune doar puin mai sus de dobitoace. Cci nu un sunet plcut te ridic, nici o duioas atingere, nici un gust plcut, nici o mireasm mbttoare i nici o bucurie a ochilor. Cci unde este cldura, apare i frigul, unde este dulcele apare i amarul, unde este plcutul apare i neplcutul, unde este mireasma apare i duhoarea, iar unde este rs, i plnsul pndete. 39. Iat dar calea de nceput: cumptarea n toate cele ce faci, ascultarea de btrni i de cei nelepi, hrnicia, mulumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadevr i de vorbele dearte, ferirea de ceart i de mnie, bun purtare ntre semeni. Dimineaa s te trezeti cu ele, ziua s le pori mereu n minte, seara s le ai cu tine n somn i astfel suprarea, lipsa, amrciunea, neputina, boala i rutatea altora nu se vor atinge de tine. 40. Dincolo de acestea, se afl iubirea, voina, curajul, rbdarea, modestia, i ele ridic omul cu adevrat. Acestea sunt cele ce te apropie de Focul cel Venic i, prin ele, calea ta urmeaz calea zeilor, dar ngroparea lor te arunc mai jos de dobitoace. Doar prin ele primeti adevrata cunoatere i nelepciune, adevrata putere, adevrata bucurie, adevrata bogie, rodnica i trainica lucrare. 41. Dar iat c unde este iubirea poate aprea i ura, unde este voina poate aprea i delsarea, unde este curajul poate aprea i frica, unde este rbdarea, poate aprea i graba i unde este modestia poate aprea i trufia. Cci mictoare sunt i cele ce se vd i cele ce nu se vd din fiina omului. Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se afl cel ce gndete i acesta este cel ce vede micarea n nemicare, este cel care dincolo de toate aceste virtui se desfat n cunoaterea i linitea ce ntrece orice bucurie, iar atenia, echilibrul i limpezimea sunt uneltele sale. 42. Cel tulburat vede binele ca bine, i rul ca ru, este atras de una i fuge de cealalt, dar neleptul vede i frumosul i urtul, simte i frigul i cldura, i fineea i asprimea, aude i plcutul i neplcutul, gust i dulcele i amarul, simte i mireasma i duhoarea i nu face judecat ntre ele. El vede desluit c firea lucrurilor este n toate, cci frumosul din urt se trage i urtul din frumos, dulcele a fost amar la nceput i se va face iari amar, plcutul se nate din neplcut i neplcutul din plcut. i toate acestea lumineaz sufletul neleptului pentru c cele bune i plcute hrnesc i bucur trupul i simurile sale, iar cele neplcute neneleptului hrnesc mintea i nelepciunea sa, cci vede nnoirea lucrurilor i seminele viitoarelor bucurii.

43. Nu este uoar crarea zeilor, dar nu uita nici o clip c omul poate cuprinde n iubirea sa mai mult dect poate cuprinde n ura sa, cldura se ridic mai mult dect poate cobor frigul, cel ce este deasupra vede mai multe dect cel ce este dedesubt, uorul se ntinde mai mult dect se ntinde greul, lumina rzbate mai mult dect poate rzbate ntunericul, puterea care unete este mai mare dect puterea care desparte.

44. Lungul i scurtul au acelai mijloc; cercul mic i cercul mare, globul mic i globul mare pe acelai punct se sprijin; nevzutul i vzutul acelai loc ocup; toate cele mari stau ascunse n cele mici, iar aici este o mare tain a firii; mare printre nelepi este cel ce o pricepe. 45. neleptul unete pe cel ce vede cu cel ce gndete, cel ce simte cu cel ce face, dar neneleptul i desparte. Deschide-i bine ochii, cci cel ce face, cel ce simte i cel ce gndete sunt asemeni norilor care vin i pleac, dar cel ce vede prin ochii ti este venic i lumina sa este fr umbr. El este dincolo de via i moarte, dincolo de bine i ru, dincolo de frumos i urt, dincolo de curgerea timpului.

Sursa: http://arhivaspirituala.wordpress.com/2013/06/10/legile-belagine/

Extraterestrii Printre Noi DACII COLONIZATORII PAMANTULUI / PROBE 3 PIETRELE DACILOR VORBESC De Gabriela Dobrescu21/10/2012 In acest capitol va voi arata cateva dintre multele minunatii care se gasesc pe pamantul sfant al dacilor. Marturii vii ale priceperii, cunostintelor si indemanarii acestui popor de eroi, care datorita puterii si constiintei lor au provocat in lumea inconjuratoare admiratie, uimire, invidie si ura, pietrele dacilor au inceput sa vorbesca. Dacii si-au lasat cunostintele si marturiile in piatra pentru ca stiau ca intr-o buna zi pietrele lor vor vorbi si omul va putea sa citeasca adevarul pe ele. Ar fi bine ca lumea academica sa se ridice de pe scaune si sa cerceteze mai cu atentie pamanturile sfinte ale dacilor pentru ca pietrele lor vorbesc, pentru ca pietrele sant oasele pamantului si poarta in ele si pe ele marturiile vremurilor demult apuse cand vitejii hiperboreeni incercau sa colonizeze pamantul si sa poarte printre oameni stiinta naturii si a nemuriri. URME UMANE IN PIATRA TOPITA Un colt de rai al Daciei sau ceea ce ne-a mai ramas din el este pamantul Buzaului, tara imparatului LUANA unde au ramas sapate in piatra urmele celor care au construit asezamintele rupestre de la Alunis si Colti. Cred ca sant multe locuri in lume care au amprente de picioare umane lasate in piatra dar cum sa crezi ca oamenii primitivi au lasat urmele pasilor lor in piatra moale din Romania unde conform spuselor cercetatorilor aici nu era decat zapada si gheata si chiar daca era glaciara ar fi ocolit aceste tinuturi oamenii nu puteau sa fie pentru ca aici nu era nimic. Aceste fotografii au fost facute de un neobosit localnic indragostit de frumusetea si de misterele locurilor natale: Grigore Rotaru Delacamboru. Multumita lui si a curiozitatii sale, astazi avem aceste fotografii care au imortalizat pietrele dacilor, marturii inegalabile, probe care atesta existenta civilizatiei hiperboreene sau trace in aceste locuri.

URME DE PASI LA Cetenii din Vale

Urme de pasi langa paraul Prscovelul de langa Policiori Si in America, in GLEN ROSE VALLEY exista urme de pasi in piatra moale numai ca urmele de acolo sant de dinozauri si de oameni impreuna. Acea vale este marturia existentei unei altei civilizatii umane care nu are nimic in comun cu a noastra. E gresit cand se afirma ca in epoca dinozaurilor oamenii nu existau. Avem nenumarate probe ca aceasta este o alta mare si gogonata minciuna. Este adevarat ca oamenii de atunci erau uriasi asa cum erau toate vietuitoarele planetei care au format o alta generatie trecuta si care nu are nimic de a face cu a noastra. Pamantul a fost locuit intotdeauna de diverse generatii de oameni si de alieni.De la ei ne-au ramas atat de multe vestigii si minunatii ale tehnologiei antice. Despre civilizatia gigantilor din America de sud ne vorbesc insediamentele din Peru, Bolivia, Brazilia si pietrele Ika. E inutil sa mai crezi in cretinismele cercetatorilor care sustin cu nerusinare faptul ca minunatiile popoarelor antice sant niste amarate de temple facute pentru zei cu ajutorul altor pietre si lemne. Pai daca ei faceau asemenea minunatii pentru zei, ei unde traiau???In rape?? In grote?? Nu, dragii mei, acelea erau cele mai evoluate si trainice orase care comunicau cu asezamintele subterane pentru ca oamenii se ascundeau acolo cand se intampla vreun cataclism sau cand zeii = alienii faceau cate un razboi atomic.

GLEN ROSE VALLEY

Aceasta este o alta urma umana pietrificata gasita in Bolivia.Vechimea ei este de 15 milioane ani ceea ce o face cea mai vechie urma umana din lume si a fost prezentata in La Paz.

Aceasta este cea mai celebra urma umana, proba care nu a putut fi combatuta de nici un cercetator, datorita faptului ca cel care a lasat-o a strivit cu piciorul un trilobit, animalut din ordinul scoicilor, care traia in perioada cretracica. Dar ca si cand nu ar fi de ajuns, urma lasata nu este a unui picior gol cum am vazut inainte. Nu. Urma este a unui pantof.purtat de un om in perioada in care, conform spuselor oamenilor de stiinta, omenirea nu exista. De ce v-am purtat printre aceste relicve antice?? Pentru ca, asa cum ati vazut, fiecare popor se lauda si pune in evidenta descoperirile importante si unice facute pe teritoriul sau, numai la noi lumea stiintifica doarme si isi ia salariul doar ca sa ne spuna gogosi de tufa. De ce oare un om simplu pasionat de trecutul acestui popor ca Grigore Rotaru Delacamboru merge pe cont propriu cu un aparat de fotografiat in mana ca sa ne arate cum sub picioarele noastre urla trecutul glorios al unui popor de eroi in timp ce aceea care sant obligati sa o faca nu au timp sau nu au fonduri? Nu ar fi mai convenabil sa ne gasim si sa ne aparam singuri istoria din moment ce nimeni nu are vreun interes sa ne spuna adevarul?? Dar sa mergem mai departe In frumoasa tara a Luanei exista o paiatra care se chiama Piatra Rotarii. De ce a capatat acest nume o spune chiar ea: pentru ca acest imens megalit a fost rasucit de o imensa si incredibila catastrofa care l-a smuls de la locul sau si l-a rotit astfel ca scarile care duceau probabil undeva catre vreo asezare sau cetate acum nu mai duc nicaieri pentru ca treptele sant invers. Pe aceasta piatra sant si incizii, desene geometrice si semne care probabil insemnau ceva pana cand piatra nu a fost smulsa de la locul ei dar care probabil si astazi ar putea sa dezlege ceva mistere, lipseste doar interesul de a intelege aceasta limba a semnelor. Semnele catastrofelor pe care pamantul le-a suportat in decursul mileniilor se vad si acum peste tot si de aceea Piatra Rotarii nu este singura care a suferit de pe urma dezastrelor. In America de sud exista un alt

megalit care a suferit si el o incredibila rotare de la locul sau. Daca cautam sa intelegem cum e posibil ca structrui impresionante de piatra sa fie mutate de la locul lor explicatia e doar una: catastrofe. Vom vorbi si despre acest aspect, dar intr-un alt capitol.

Piatra rotarii Alunis

Aceste doua fotografii sant facute unui megalit din Sicilia Italia numit Cucco Orgala Treptele seamana foarte mult cu cele ale pietrei rotarii care probabil in timpuri antice purta spre un bazin cu apa ca cel din Cucco. Coltul de piatra de la Braiestieste o alta minune care ne-a ramas de la bravii nostri inaintasi. Starea de uzura in care se afla ne marturiseste singura vechimea sa. Dar daca timpul sterge multe lucruri si vindeca multe rani, pietrele dacilor l-a invins pentru ca in acest megalit se mai vad inca semnele inaltei tehnologii

folosite. Foruri perfect rotunde facute cu o inalta precisie, forma sa atipica si liniile care delimiteaza anumite portiuni ne duc cu gandul la tehnologia popoarelor de peste ocean unde gasim acelasi fel de prelucrare a pietrelor care se foloseau in diferite constructii. Si in acest caz este imposibil sa te intrebi ce incredibila catastrofa a mutat acest megalit de la locul sau????!!!!!!

Col de piatr la Brieti. Foruri perfecte facute in piatra se gasesc la toate minunile arhitecturale ale lumii antice si aici nu putem sa trecem cu vederea asezarile din Peru si Bolivia. Iata un colt de piatra din Puma Punku in Tiahuanaco, Bolivia.

Se vad perfectele foruri facute cu inalta tehnologie de catre mesterii antici. De ce fac o asemenea comparatie? Pentru ca cele facute in coltul de piatra de la Braiesti nu sant cu nimic mai prejos decat cele de peste ocean, atat ca cele de la noi par mult mai vechi decat surorile lor. OUL COSMIC Oul Cosmic de la Strmba este un megalit care ca si celelalte despre care am vorbit pana acum, nu este singular in lume, numai ca te intrebi cine l-a construit aici si de ce, intrebari care nu si-ar avea rostul atata timp cat lumea academica ne-ar fi spus ca pamanturile acestea nu ar fi fost locuite in timpuri vechi. Dar, cum istoria noastra, dupa ei, este relativ noua, atunci ar trebui sa zicem ca civilizatiile din alte parti ale lumii au venit si la noi sa ne mai construiasca cate un megalit, cate o cetate, cate un ou cosmic Minciuni spuse cu nesimtire.

Oul Cosmic de la Strmba ( un sat din zona Rupestre ) Oul cosmic este ceea ce se chiama samanta, codul genetic din care s-a nascut umanitatea. Italienii il considera simbolul etruscilor, grecilor si egiptenilor. La noi, tara de unde acest simbol a plecat, nimeni nu se sinchiseste sa ii acorde atentia cuvenita. In timpuri de mult apuse oamenii preamareau natura, nemurirea, animalele si apa datatoare de viata, cea care face ca viata sa rasara. Pe suprafata oului se mai vad inca semne neintelese sau poate o harta stelara care de abia se mai intrevede datorita timpului nemasurat care a trecut peste el facandu-l sa isi piarda din claritate. Asemeni oului Cosmic de la noi sant si Sferele din Costa Rica, numai ca vechimea lor pare mult mai mica.

Un alt ou sa gaseste si in Sassari -Sardenia, Italia, care spre deosebire de sferele din Costa Rica aduce mult mai mult cu cel gasit la noi. Si in marile piramide bosniace s-au gasit astfel de sfere mai mult sau mai putin eliptice, fapt care confirma cunostintele comune ale oamenilor din acea epoca.

Una dintre sferele de piatra gasite langa marea piramida bosniaca.

Avem si alte oua cosmice in alte parti ale lumii pentru ale caror constructie nimeni nu a putut sa dea vreo explicatie

TESTAMENTUL RASELOR MUNTII CIUCAS Pietrele dacilor mai au o particularitate: unele dintre ele sant unice. Acum ati putea sa spuneti ca multe alte artefacte antice din alte parti ale lumii sant unice, asa cum pot sa para si pietrele dacilor. Da, aveti dreptate, sant foarte multe, numai ca aici, pe acest petic de pamant lumea academica a vrut ca istoria sa dispara, trecutul poporului care locuia aici nu trebuia sa se dezvaluie pentru ca ei au stabilit ca aici, in vremuri antice nu era nimeni. Cu toate aceste aberatii stiintifice lumea de mult apusa vrea sa prinda viata si marturiile lor au inceput sa cam dea peste cap planurile facatorilor de istorie falsa. Stim cu totii ca pe pamant exista 4 rase umane: albii, negrii, galbenii (asiatici) rosii (indienii). Nu ar fi nici o noutate pentru nimeni dar te intrebi cu stupoare de ce incrustate in muntii dacilor se gasesc fetele raselor umane??? De ce aici, unde nu era nimeni, stau marturie, sapate in piatra fetele celor 3 rase dominante ale pamantului? Cine si de ce a sculptat muntii dacilor pentru a lasa marturie grandoarea neamului de eroi ai gigantilor, ai titanilor omenirii pe care zeii nu i-au putut invinge?

Testamentul Raselor. Sculptur megalitic de proporii gigantice, identificat de Daniel Ruzo n Munii Ciuca, cu ocazia vizitei acestuia n Romnia. Imagine din Arhiva de fotografii Sculpturi Megalitice Dan Corneliu Brneanu.

Fotografie retuat pentru evideniere publicat de Clin N. Turcu (Enigmatice chipuri de piatr Istorii neelucidate.Almanah estival Luceafrul 87). Fotografia corespunde urmtorului text: Testamentul care l-a atras cu dou decenii n urm i pe cercettorul peruan Daniel Ruzo - este un complex de stnci mree ce par a reprezenta cteva chipuri umane. El poate fi admirat de pe muntele Chiruca aflat chiar n spatele Cabanei Ciuca. LEUL DE LA BAIA DE AUR ROSIA MONTANA Rosia Montana este unul dintre locurile cele mai pline de mister ale Romaniei. Pamantul cu aurul cel mai pur, pamantul impanzit cu sute de marturii, care atesta ca aceste locuri nu erau ale romanilor care ne furau bogatiile, ci ale dacilor care arendau minele lor calailor si talharilor ce doreau sa distruga si sa fure tot, proces care continua si astazi, multumita guvernantilor cretini care ne conduc, vorbeste. Stim ca dacii isi sculptau muntii si acest lucru se vede din ce in ce mai bine pentru ca oamenii au inceput sa priveasca mai cu atentie pietrele din care sant facuti acesti munti. Ceea ce vreau sa va supun atentiei este faptul ca in aceste locuri, in acesta tara a dacilor, exita opere megalitice care apoi se regasesc si in alte tari, pe alte meleaguri, departe de locul unde au fost facute pentru prima data. Asemanarea este de multe ori izbitoare si te duce cu gandul la cei care, plecati de acasa, au vrut sa creeze in locurile indepartate de plaiurile natale aceeasi atmosfera, acelleasi figuri asemanatoare celor de acasa, Iata cateva dintre ele.

Sculptur megalitic leonin, de o frumusee aparte, la Roia Montan, judeul Alba.Imagine inedit din Arhiva de fotografii Sculpturi Megalitice Dan Corneliu Brneanu.

Sculptur nfind un leu, aflat n colecia unui muzeu italian. Asemnarea cu megalitul de la Roia este izbitoate Ar mai fi ceva de spus la aceste doua reprezentari, idee care mi-a venit cu ceva timp in urma scrierii acestui articol. Am cautat ceva pe internet si am ramas impresionata de modul in care este reprezentata Pangea, unicul continent al pamantului din vremurile antice datorita faptului ca asemanarea sa cu acest leu este uluitoare. Atunci ce sa cred, ca acest leu reprezentat in mod aproape identic de doua popoare diferite in realitate era harta pamantului in timpurile imemorabile?? Iata Pangea:

SFINXUL DE LA CORBII DE PIATRA

Sculptur megalitic de la Corbii de Piatr, jud.Arge.n centru, o structur leonin cu profilul feei uman. n plan apropiat, o alt figur uman aezat direct pe temelie, n colul casei.Imagine inedit din Arhiva de fotografii Sculpturi Megalitice Dan Corneliu Brneanu.

Imagine panoramica a vetrei satului Corbi. n cadranul dreapta sus se vede sculptura megalitic detaliat mai nainte.Fotografie obinut prin amabilitatea profesorului Stelian Bebeelea. La Marcahuasi in Peru, este deja foarte cunoscuta aceasta fata sculptata in munte vizibila doar daca se roteste fotografia in pozitie verticala. Comparand fotografia de la Corbii de Piatra cu aceasta, nu poti sa nu ramai surprins de asemanarea lor izbitoare.

MARCAHUASI PERU / CHIP DE OM CULCAT Nu am idee de ce in muntii dacilor exista si multe sculpturi zoomorfe, care ar putea fi explicatia care sa ne lumineze asupra importantei pe care aceste animale sau pasari o aveau, sau de ce era atat de importanta incat sa merite sculptarea in stanca muntilor a acestor fiinte. Cert este ca toata planeta este impanzita cu chipurile lor. Asa cum v-am obisnuit, va supun atentiei sculptura megalitica de la Ciucas care reprezinta o pasare. Nu pot sa spun daca acest chip de piatra reprezinta un porumbel, o acvila sau nemuritoarea pasare Pheonix, dar cu certitudine va pot garanta ca acest tip de monument megalitic exista si in alte parti. PORUMBELUL CIUCAS

In Turcia, tara care in ultimul timp ne-a oferit cele mai surprinzatoare monumente arheologice antice, in situl Nemrut Dagi se gaseste alaturi de nenumare figuri de daci si chipul acestei pasari.

PORUMBELUI NEMRUT DAGI

Iata si replica aceleasi pasari sculptata in muntii Italiei. Nu e asa ca incepi sa te intrebi din ce in ce mai mult cum e posibil ca in Dacia sa existe monumente megalitice identce cu cele din alte tari?? Cum ar putea sa ne explice oamenii de stiinta acest fenomen? Au venit ele, popoarele lumii sa le construiasca si aici la noi, sau poporul de aici s-a dus sa le construiasca acolo??

PORUMBELUL DIN MONTALBANO ELICONA / ITALIA

Cine nu a auzit de monumentul omenirii de la Marcahuasi, in Peru? Marele sfinx taiat in piatra este si astazi unul dintre cele mai controversate monumente cu chip de om si reptila, de aceea consider ca este inutil sa mai adaug ceva avand in vedere marea sa notorietate. Ceea ce vreau in schimb sa va prezint este asemanarea sa izbitoare cu sfinxul de la Macin care nu numai ca ii seamana in totalitate dar si erodarea lor pare similara. Capul sfinxului de la Macin are lipsa o bucataprobabil distrusa intentionat sau poate in mod natural. Cert este faptul ca este cam dubioasa acesta asemanare a lor.

SFINXUL DIN MACIN SI SFINXUL DIN MARCAHUASI

SFINXUL MACIN

SFINXUL DIN MARCAHUASI Si pentru ca santem in Peru as dori sa va arat asemanarea dintre sfinxul de acolo si sfinxul al doilea din Bucegi. Numit si Broasca, sfinxul din Marcahuasi este una di enigmele zoomorfe ale platoului peruan plin de megaliti. Sfinxul din Buceci area aceleasi caracteristici iar asemanarea este izbitoare.

MARCAHUASI PERU

SFINXUL DIN BUCEGI

SCAUNELE DACILOR In muntii Carpati exista foarte multe scaune sapate in stanca. Oare de ce era nevoie ca pietrele sa aiba forma de scaune??

SCAUNUL DE LA BUZAU

SCAUNUL DE LA Puka Pukara / PERU

SCAUNUL DE LA SINCA VECHIE

CHIPUL LUI BUREBISTA PE MUNTII TERREI In Italia, exista la Borzone, o sculptura megalitica cu chip de om. Ceea ce m-a frapat cel mai mult si pentru care vreau sa nu trec cu vederea acest megalit, este faptul ca seamana foarte mult cu chipul lui Burebista de pe tablitele de la Sinaia.

BUREBISTA PE TABLITELE DE LA SINAIA O alta proba de necontestat este figura lui Burebista gravata pe un inel aflat la un muzeu din Florida deschi de David Xavier Kenney n Sunny South Beach. Inelul provine din Balcani, asa cum afirma detinatorul sau, care a intrat in posesia lui cu ajutorul unui vanzator olandez. Pe inel se gaseste o scriere antica necunoscuta care este descrisa ca fiind niste scrijelituri. Iata ce scrie pe placuta de prezentare a inelului: DACIAN CAMEO RING OF THE DACIAN KING BUREBISTA AND DECEBALUS Material: Bronze and Lead Era: C. 117 AD Culture: Roman Provincial Style: Greek Origin: An Antiquities Dealer in the Netherlands, purported to have originated from the Balkans

SURSA: http://colectii.toateblogurile.ro/category/tara-minunilor/page/3/

Si iata si megalitul din Borzone-Italia, acesta enigmatica sculptura rupestra care ca si alte sclupturi megalitice romanesti sapate in piatra vie a muntilor, a imortalat un chip de erou al antichitatii pentru ca dacii nu au scris pe hartie, pe lut sau pe pietricele. Nu.Dacii ai scris pe muntii lor pentru ca muntii erau frati cu dacii si pentru ca muntii erau falnici ca si ei. Nu vi se pare ca asemanarea este de necontestat??

INELELE DE PIATRA Nu departe de Cornovaglia se gaseste situl Men-an-Tol care s-ar traduce piatra cu gaura. Asa cum puteti vedea din acesta fotografie langa piatra de forma circulara, gaurita, se mai vad doua pietre drepte si o a treia culcata. Nu se stie ce ar putea sa reprezinte. Gaurirea perfecta a imenselor pietre pare sa fi fost facuta cu instrumente de mare precisie nu cu alte pietre sau lemne cum ar vrea sa ne faca sa credem lumea stiintifica. Aceasta arta era cunoscuta de toata lumea antica pentru ca iata, astfel de minunatie exista si la noi in muntii Buzaului. Ma intreb ca intotdeauna: au venit ei, aici sa ni le faca sau au plecat dacii sa le arate loro cum se fac??

MEGALITUL DE LA CORNOVAGLIA

BLOCUL CIRCULAR DE LA NUCU -BUZAU

BLOCUL CIRCULAR DE LA CETATENI FOTO:http://strasihastrii.blogspot.ro/2010_01_01_archive.html MENHIRELE GIGANTICE ALE DACIEI In Buzau, alatuti de mult cunoscutii trovanti se afla in mijlocul padurii un ansamblu de pietre imense rupte parca de catre o imensa catastrofa pentru ca un astfel de bloc de piatra chiar daca ar cade pe pamant nu ar putea sa se rupa in bucati de acest tip. Din ceea ce stim de la istorie, acest tip de monument megalitic se chiama menhir. Pe teritoriul Romaniei prezenza menhirelor este foarte mare si adevaratul lor scop nu se cunoaste. E greu sa iti imaginezi ca cineva pune o astfel de bucata de piatra doar ca sa semnaleze prezenta vreunui mormant important sau vreun loc de inchinaciune. As zice mai degraba ca aceste fabuloase pietre erau parti ale unor constructii impresionante ale antichitatii. Oricum, poate in viitor vom afla adevarta lor origine si scopul pentru care au fost ridicate.

MENHIRUL URIAS DE LA BUZAU

MENHIRUL URIAS DE LA BUZAU As dori sa va vorbesc acum despre cel mai mare menhir al Europei. Este vorba despre megaliti din Locmariaquer, un orasel francez situat in Bretagna meridionale. Conform cercetarilor, acest megalit are 4500 de ani, 29 de m inaltime si cantareste 280-350 tone si este rupt in patru bucati.

MENHIRUL DE LA LOCMARIAQUER, FRANTA Imi permit sa ma intreb de ce oare in Romania exista un menhir asemanator cu cel francez, rupt tot in 4 bucati si la fel de enigmatic ca cel francez?? CRUCEA MANAFULUI

Fotografiile pe care vi le voi prezenta mai jos sant facute tot in muntii Buzaului unde ne asteapta o alta miunatie: crucea Manafului. Este un ansamblu megalitic inalt de 4 m in forma de cruce cu patru coloane de sustinere. Se pare ca inainte avea si acoperis tot din piatra. Se spune ca aceasta cruce a fost facuta prin 1846 de catre un vanzator de zarzavaturi, un manaf. De mentionat ca esre facuta dintr-o singura bucata de piatra care cantareste cateva tone. Am primit de la popa din sat precisarea ca acest monument a fost facut cu certitudine in 1846 pretinzand ca are si probe, acte. Nu are nimic decat amintiri si certitudinea ca aceste pietre sant simboluri crestine. Nu a mai auzit insa niciodata de izvoare pagane de unde crestinismul se alimenteaza, nu are habar de ce este cavalerul trac si nu este la curent cu faptul ca acest tip de monument este identic cu dolmenele antice. Ca intotdeauna popii si bisericile lor fura toate constructiile antice pe care apoi le coafeaza si le numesc crestine. Nu stiu pentru care motiv s-a inventat o asemenea poveste pentru un monument megalitic stravechi care la o simpla analiza mai amanuntita te convinge ca nu are nimic in comun cu vreun manaf care nefiind sculptor a cioplit in piatra aceasta minunatie nici cu vreun crestinism mai vechi. Aceasta cruce este un monument megalitic antic pentru ca simbolul crucii ales de crestini in antichitate reprezenta axa lumii. Axis Mundi. In plus de ce ar fi cioplit cineva in 1846 o cruce cu simboluri pagane in plin crestinism? Cum a facut un om simplu aceasta minune? Nu am nici un dubiu ca a fost scrisa cu acel an stergandu-se probabil alte simboluri importante pe care le avea, dar de la acest fals pana la a spune ca a fost sculptata atunci mi se pare o cale foarte lunga pentru ca simbolurile antice pagane aproape sterse de timp se mai intrevad inca si seamana nemarginit de mult cu semnele si inscrisurile vechi de 12000 de ani gasite in Turcia la Gbekli Tepe

SIMBOLURI PAGANE PE CRUCEA MANAFULUI

SIMBOLURI PAGANE PE CRUCEA MANAFULUI

SIMBOLURI PAGANE PE CRUCEA MANAFULUI

CRUCEA MANAFULUI

SIMBOLURI PAGANE PE CRUCEA MANAFULUI

SIMBOLURI PAGANE PE CRUCEA MANAFULUI

Gbekli Tepe

Gbekli Tepe

Gbekli TepeSi pentru ca santem in acest sit as dori sa va arat o particularitate a acestei epocale descoperiri din Turcia, care a fost datata la 12.000 de ani si ruinele de la Sarmizegetusa.

Gbekli Tepe

ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA OZN-UL DIN MUNTII NEAMTULUI SI ARTEFACTUL DIN SALZBURG As vrea sa mai semnalez ceva interesant. Munii Neamului par a fi o zon plin de mistere pe care istoria nu le-a elucidat nc. La poalele Ceahlului, n zona denumit Vadu Ru, spturile arheologice realizate sub ndrumarea istoricului Dumitru Ioni au scos la iveal artefacte bizare.

La o adncime de doar 50 de centimetri sub pmnt, s-a descoperit o structur de piatr prelucrat, format din cel puin 90 de plcue mbinate cu un liant cu desvrire necunoscut oamenilor de tiin de astzi.

Liantul, de o duritate extrem nu este nici ciment, nici argil, nici vreun alt adeziv cunoscut i folosit de-a lungul istoriei, pn azi. Probabil c respectivul liant nu are corespondent pe Terra, susine profesorul Ioni, citat de Gardianul. Obiectul are o nlime de 14 cm, o circumferin de aproape un metru, cntrete 12 kg. (http://www.antena3.ro/externe/un-ozn-si-o-miniatura-a-sfinxului-din-bucegidescoperite-in-masivul-ceahlau-57737.html) Pare incredibila acesta descoperire, cu atat mai mult cu cat la Salzburg s-a descoperit un artefact pe cat de asemanator cu al nostru pe atat de ciudat si misterios. Astfel, obiectul misterios a fost supus unor altor teste i specialitii au concluzionat c a fost realizat printr-o tehnic bizar, numit a cire perdue, cu circa 60 milioane de ani n urm. Testele preliminare au demonstrat c acest cub misterios, cu dou fee uor rotunjite i cu o incizie undeva la mijloc, cntrete 785 grame.Are n compoziie fier i carbon, dar se zresc i uoare urme de nichel. Obiectul nu este de provenien natural ci a fost fabricat cu un scop anume. Exist voci care susin c acest obiect fcea partea dintr-un ansamblu mai mare, al crui parte component era. Un alt fapt ciudat este c specialitii au descoperit c artefactul avea propriul cmp gravitaional.(http://www.efemeride.ro/cubul-din-salzburg-un-artefact-fabricat-acum-60-milioane-de-ani)

COIFUL DE LA COTOFENESTI SI REGELE PERSAN CYRUS

Cati dintre noi nu au auzit despre renumitul coif de aur de la Cotofenesti? Cred ca foarte multi. Ceea ce insa nu stie marea majoritate este faptul ca acest coif este asezat, in nenumarate poze pe capul marelui rege al persilor Cyrus. De ce oare in articolele in care se vorbeste despre regele marelui imperiu persan el este reprezentat avand pe cap tocmai coiful nostru? Sa fi gresit ei cand au pus fotografia sau istoricii elitei au uitat sa ne spuna ceva in legatura cu Cyrus si dacii?? Dintre cele doua argumente eu cred ca este al doilea cel adevarat pentru simplul motiv ca nimeni, absolut nimeni nu avea vreun interes sa publice in presa straina coiful romanesc pe capul unui persan. In acest caz ar mai fi o intrebare: daca cel din fotografie nu este Cyrus, atunci cine era?? Iata-l pe Cyrus persanul cu coiful romanesc pe cap. The founder of the Persian Empire: Cyrus the Great Aici articolul in original: http://www.yousaytoo.com/the-founder-of-the-persian-empire-cyrus-the-great/1664847 AUTOR: GABRIELA DOBRESCU

Axa Lumii n Masivul Godeanu? 8:36 AM karma police No comments

Miturile sumeriene, egiptene, mayae, chineze, ca s citm numai pe cele mai cunoscute, vorbesc despre fluviul ceresc al creaiei, denumit cnd coloana de susinere a cerului, cnd croodil sau dragon. Cert este c toate aceste denumiri se refer la cordonul ombilical care fcea legtura dintre Cer i Pmnt, fiind o poart de legtur cu Universul, nimeni alta dect ceea ce anticii o denumeau Axis Mundi (Axa Lumii). Conform unei teorii controversate, dar nu lipsit de argumente, prin axa lumii, favorizat de puternicul flux energetic au debarcat extrateretrii, crend Oamenii Primordiali. Dup unii cercettori n frunte cu gen. V. Dragomir, Axa Lumii trece prin maximul energetic al planetei, situat n Masivul Godeanu, dup alii ar trece prin muntele sacru al dacilor Kogaionon.

Adamclisi, pmntul lui Adam, conine codul genetic Conform Scripturii, Dumnezeu a creat din lut prima fiin oemneasc, pe Adam, care n limba ebraic nseamn Om. n 2003, cercettorii amerciani i francezi au ajuns, independent unii de alii, la concluzia senzaional c elementele de baz ale vieii biologice se ascund n pmntul obinuit, confirmnd concepia biblic a originii omului. Isabela Iorga ajunge la concluzia c, prin numele de Adam se nelege ADN-ul uman, care conine nsui codul genetic al organismului, intrat n subcontientul popoarelor drept Arborele Vieii. Scriitorul E. Delcea remarc pe bun dreptate c respectivul arbore este unul dintre cele mai vechi elemente decorative prezente n arta populr romneasc. Prof. T. Diaconu, pe baza unei metode proprii de analiz a scrierii hieratice (sfinte), scrie despre cuvntul Adamclisi c are dou pri clare, Adam i Clisi, iar nelesul este pmntul lui Adam. Or, nc din paleoliticul mijlociu (100.000-40.000 .e.n.), peterile Cheia (La Izvoare) i Trguor (La Adam) din Dobrogea au fost locuite. Dr. D.D. Farca, vicepreedintele Asociaiei pentru Studiul Fenomenelor Aerospaiale Neidentificate din Romnia, apreciaz c prezena extrateretrilor pe Terra dateaz de cel puin 25.000 de ani. ntr-o cronologie discutabil, E. Delcea coboar experineele extrateretrilor n spaiul carpato-danubianopontic, acum 10 milioane de ani, avnd ca rezultat populaia ramani, toate civilizaiile terestre avnd

iniiatori venii din zona stelei Sirius din Constelaia Orion. n sprijinul teoriei c Oamenii Primordiali au fost pe plaiuri mioritice, scriitorul respectiv aduce ca argument Australopithecus Oltensis de la Bugiuleti (Vlcea) cu o vechime de dou milioane de ani, dar aici este vorba numai de oase de animale folosite ca unelte, singura dovad cert ca vechime (cca 50.000 de ani) fiind falanga de picior a unui om de tip Neanderthal, descoperit la Ohaba-Ponor (Retezat), lsnd la o parte controversele legate de subiect, cecetrile recente duc ctre localizarea Edenului inclusiv n Carpai i la Dunre.

Herculane, cel mai ncrcat punct energetic din lume ? Cercettorii geneticieni de la Berkeley (California), comparnd tipul de ADN mitocondrial care se transmite numai pe linie matern au ajuns la concluzia pe cat de indiscutabil, pe att de senzaional c toi oamenii de pe Pmnt se trag dintr-o singur femeie, care a trit acum 350-200 de mii de ani. Deci Eva biblic, a crei nume nseamn n ebraic via, a existat, completnd perfectul echilibru al Creaiei i e posibil ca acele fiine perfecte de tip Havva (Eva), create din eter i ap, s fie chiar ngerii din ceruri, respectiv cei 144.000 de sori cu care a cobort Dumnezeu pe Pmnt. Adam i Eva triau pe mirificul Eden, unde totul era nvluit ntr-o lumin roz, rezultat din reflexia razelor pe suprafa bolii de ghea din jurul Terrei, devedindu-se experimental c erau asigurate condiii optime att pentru conservarea ADN-ului uman n starea iniial, ct i pentru dezvoltarea optim a celulelor plantelor. Spaiul cu vegetaie luxuriant al Edenului trebuie lrgit la patru fluvii: Ghihon (Nilul), Hidechel (Tigrul), Eufrat i Pison. n ce privete Pisonul exist dou variante, dar ntre Gange i Dunre, ambele considerate sfinte, considerm c varianta corect ar fi Dunrea, locuitorii antici riverani numindu-se fisonii sau dabieni care, n opinia lui Pseudo Cesarius erau foarte cucernici, abinndu-se de la consumul legitim i nevinovat al crnii. I. Iorga deduce c ara Havila se afla la nord de Dunre, fiind de acord cu scriitorul S. Coryll, care echivaleaz Havila cu Valahia. Pare o teorie destul de greu de digerat, dar N. Densuianu, membru corespondent al Academiei, a murit convins c centrul populaiunii neolitice din Europa, al oamenilor nscui din pmnt, a fost n zona Porile de Fier-Munii Bucegi-Munii Buzului. Marele istoric V. Prvan scrie c eroul Hercule, de la care i trage numele staiunea Herculane era dac. Celebrul bioenergetician Iulian Urziceanu, primit de nsui Papa Ioan Paul al II-lea, a constat c la Bile Herculane la Cascad, spre 7 izvoare (...) este cel mai ncrcat punct energetic din lume. n zon, la Petera Hoilor, s-a semnalat prezena unor vntori i pescari acum 10.000 de ani, iar puin mai departe, la Toteti n inutul Haegului, au fost gsite brri de aur n chip de capete de viper din specia Amodites, specie comun n tot SV Daciei i, dup cum se tie, arpele a fost vrful de lance care a dus n Grdina Raiului, pcatul de moarte. Conform mitologiei Hercule (dac) a avut cu Echidna (trac) trei fii din care se trag neamurile nfrite ale agathyrilor, gelonilor i sciilor, nrudite bineneles cu dacii i tracii. Dup Homer, sciii ocupau ntreaga regiune de nord a lumii vechi cunoscute sub numele de Terra antiqua. Socotindu-i pe pelasgi drept strmoi a ramanilor, avd unul dintre centre la Porile de Fier, se poate lansa supoziia c Edenul se ntindea i la nord de Dunre, la Herculane, unde exist i o clim submediteranean care pstreaz pn astzi exemplare endemice a unei flori luxuriante care exista nainte s aib loc procesul de separare a polilor.

Nu trebuie ignorat complet teoria lui Rene Guenon, unul dintre cei mai mari savani sufiti ai sec. Al XXlea, potrivit creia Axa Lumii nu coincide n mod necesar nici cu axa de rotaie i nici cu axa magnetic a Pmntului, dei acest lucru se poate ntmpla uneori.

Pori de legtur cu Universul, n Carpaii romneti ntorcndu-ne la miturile antice, trebuie specificat c Axis Mundi era canalul de energie cosmic. N. Densuianu menioneaz c dup ideile astronomice i geografice ale Antichitii clasice, Polul Nordic, n jurul cruia se nvrtea Universul, atingea Pmntul lng Dunre, pe teritoriul geilor, n particular pe Munii Rhipaei (Carpaii Meridionali). Conform acelorai idei, osia sau axa n jurul creia se nvrtea Cerul, trecea prin centrul Pmntului, deci i Universul i Terra aveau o ax comun Axis Mundi sau Axa Lumii. Cei care susin c leagnul omenirii se afl n spaiul carpato-danubiano-pontic, localizeaz axa respectiv pe muntele sfnt al dacilor, Kogaion. Este o problem controversat. Dup patru ani de cercetri asidue, ing. C. Pnculescu este convins c Kogaionul, centrul energeticinformaional al Terrei, se afl n Bucegi, mai precis pe vrful Bucura-Dumbrava din apropierea vrfului Omu. Este o ipotez care trebuie verificat, dar relatrile unor personaliti demne de toat ncrederea indic c s-au ncrcat energetic pentru o perioad de timp, dup ce au vizitat platoul Bucegilor, iar n jurul Sfinxului, a fost observat un halou de lumin cu efecte benefice asupra organismului. Este posibil ca datorit fluxului enrgetic favorabil, la primii pai ai evoluiei umanitii prin poarta Kogaionului s fi venit reprezentanii unei civilizaii extraterestre, care a ndrumat omenirea. Alii localizeaz aceast poart n Petera Ialomicioarei din Bucegi, unde au loc fenomene paran ormale, unul fiind c lmpile se sting n timp ce lumnrile rmn aprinse. Mai aproape de realitate sunt cei care localizeaz Kogaionul n masivul Godeanu, cel mai slbatic i mai puin cercetat dintre Carpaii romneti. Teoria lui Al. Borza care localizeaz arbitrar muntele sfnt pe Vrful Gugu in masivul arcu (Banat), nerezistnd criticii, Gen. V. Dragomir a demonstrat tiinific c punctul geografic cel mai nalt din punct de vedere al planetei este Masivul Godeanu. Fenomenul a fost demonstrat de V. Dragomir pe cale astro-geodezic i gravimetric n Godeanu crendu-se un cmp magnetic att de puternic nct cmpul gravitaional capt ondulaii.

Luate-ar Gaia, o expresie plin de tlc Firete c, n legtur cu ipoteza existenei Axei Lumii pe plaiuri mioritice ca poart energetic spre Univers, viitorul ne va aduce surprize. Miturile dogonilor mic popor african de pe teritoriul Republicii Mali povesteau despre venirea pe Pmnt, ntr-o arc rotitoare a unor fiine legate de sistemul astral al lui Sirius. Dogonii stiau c n jurul lui Sirius A se rotete Sirius C, astru nedescoperit nc. Se presupune doar c Geea sau Gaia antic, Zeia Mam a Pmntului primoridal, ar avea biocmp, comportndu-se ca o fiin vie. De la geto-daci, care se credeau nemuritori, ne-a rmas o expresie plin de tlc: Luate-ar Gaia. E bine ca fiecare dintre noi s mediteze la sensurile ei, ntr-o lume ce face parte dintr-un sistem mai amplu cu organizare de sine-stttoare, n care mecanismul de corectare este nsi Axa Lumii.

Zamolxis si Kogaion

De-a lungul timpului, au fost numeroase propuneri ale istoricilor n legatura cu "zona sacra" sau "muntele sacru", n mai tot lantul Carpatilor, cum ar fi Muntii Calimani (M. Sadoveanu) sau Vf. Omu (N. Densusianu).mpotriva acestor variante de amplasare a Kogaionului- muntele sfnt- s-au ridicat obiectii legate de faptul ca muntele n cauza trebuia s fie, neaparat,"un munte ascuns", asa cum pretind vechile traditii. n legatura cu localizarea Kogaionului (Cogaenum, Kogaionon, Gogaionul), trebuie amintit ca majoritatea istoricilor, urmnd pe Constantin si Hadrian Daicoviciu, sustin ideea ca muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul Muncelului (Dealul Gradistei), din Muntii Orstiei, cu complexul su de sanctuare. Istorici de seam ca C.C. Giurescu si Dinu C. Giurescu par a admite ca Kogaionon ar fi actualul munte Gugu, bazat, n principal, pe existenta unei pesteri situata aproape de vrf, adusa n atentie de naturalistul Alexandru Borza n anul 1942, dar si pe o similitudine de fonetism: Cogheon, Coghen,Gugu, att pentru munte, ct si pentru apa care curge n preajma lui (amintita de Strabon). Conform vechilor traditii, o nsusire a muntelui sacru trebuia sa fie aceea de a se ascunde privirilor, dar nu ntr-o banala ceata, care ar exclude ideea de supranatural. Ori, un asemenea fenomen, real, a fost descris: "...acest cel mai nalt pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. Daca vii din Retezat spre apus si e senin si soarele straluceste n sens avantajos, Gugu poate fi nvaluit n ceata, sau cine stie cum si n ce, fiindca pentru vedere apar numai cerul si orizontul, ca si cum muntele ar fi strveziu. Nu se ntmpla totdeauna aceasta, poate destul de rar, dar uneori muntele Gugu se ascunde."(Victor Kernbach - "Muntele ascuns al lui Zamolxis", Romnia pitoreasca nr. 7/1972). nainte de a da o explicatie acceptului de egalitate ntre "muntele sacru" si Vf. Gugu, trebuie subliniat ca este vorba de un fenomen optic de totala refractie a luminii, care se produce n anumite conditii meteo. El se datoreaz straturilor de aer, cu densitati diferite, care se "pliaza" pe versantii estici ai muntilor din zon, n conditii de calm atmosferic local. Fenomenul, de o deosebita complexitate, poate fi explicat prin rolul de factor determinant ce-l are "centrul de frig local", generat de prezenta a dou caldari glaciare n imediata apropiere a vrfului Gugu si a vrfului Cracul Pesterii, care modifica densitatea stratului de aer si, implicit, indicele de refractie. Un alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebulozitatii (ceata, nori) de pe versantul estic al celor dou vrfuri sub forma unui condens n albia prului Branului. Pe versantul vestic, fenomenul determina precipitatii, care alimenteaza prul Izvorul Gugului. In aceste conditii, mai ales deasupra versantului rasaritean, este frecvent cer senin. Caracteristicile mentionate confer locului o trasatura de "sacralitate", dar mai ales versantului estic i ofer conditii ce permit observarea cerului. Conexnd cele de mai sus cu afirmatia lui Strabon legat de faptul c Zamolxis "ntemeiat pe semne ceresti, facea prorociri..", se pot avansa urmatoarele: - n perioada n care Zamolxis "i nvata pe fruntasii trii", n sec VI .e.n., n zona paralelei 45, clima Europei se racise considerabil (dovada studiile de climatologie istorica, pe baza miscarilor ghetarului Fernau), rezultnd si o nebulozitate accentuata si de lunga durata, ceea ce ridica probleme n privinta amplasarii unui observator astronomic. Zamolxis a cautat un loc, de unde, n ciuda conditiilor neprielnice, sa poata observa nestingherit cerul. Acest loc a fost gasit, era "o locuinta subpamnteana", n fapt o crevasa naturala n apropierea vrfului muntelui, care a fost modificata, pentru a obtine un coridor din care se putea observa cerul ntr-o anumita

dechidere unghiulara. Dupa ce lucrarea a fost terminata, Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor, cobornd n locuinta lui de sub pamnt. A trit acolo trei ani. Tracii doreau mult sa-l aiba, jelindu-l ca pe un mort. In al patrulea an, el le-a aparut si astfel Zamolxis fcu vrednice de crezare nvataturile lui..."(Herodot.IV.95). Desi vreme de trei ani a lasat sa se creada ca este mort, ca apoi sa apara iar n comunitate, se pare ca Zamolxis nu a urmarit o "renviere" care sa ntareasc nvataturile lui despre nemurire, ci cu totul altceva. Scopul autoizolarii de trei ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc, considerat de o deosebit importanta. Locuinta subpamanteana, ca un observator astronomic si poate ca o constructie ce permitea urmarirea astrelor si ziua, pentru ca, desi fantanarii se feresc sa o spun, se stie ca din fundul fantanilor adnci se poate vedea si ziua licarirea stelelor, datorita reflexiei razelor de lumina sub un anumit unghi de incidenta n mediul dat. n plus, daca lumina soarelui n-ar "estompa" n timpul zilei cerul, atunci s-ar putea observa cum n 24 de ore constelatiile zodiacului se perinda una dupa alta, la o ora si jumatate, deasupra orizontului. Terenul ales, un "amfiteatru" cu "amplificare" naturala datorita orografiei locului, ar fi putut sa fi fost incinta sacra, unde, dupa reaparitie, se asista la "revenirile" zeului si de unde acesta si facea cunoscute nvataturile si prorocirile pe baza observatiilor astronomice. Referitor la aceste cunostiinte, ele erau extrem de avansate pentru acea epoca, iar Iordanes (sec.VI e.n.), istoric al gotilor, atrage atentia ca geto-dacii, n timpul regelui Burebista si a marelui preot Deceneu, cunosteau "teoria celor douasprezece semne ale zodiacului, cum creste si scade orbita Lunii, cu ct globul de foc al Soarelui ntrece masura globului pamntesc, sub ce nume si sub ce semne cele trei sute si patruzeci si sase de stele trec n drumul lor cel repede de la rasarit la apus, spre a se apropia sau departa de polul ceresc, eclipsele solare, rotatia cerului, regulile prestabilite ale astrelor care se grabesc sa atinga regiunea orientala si sunt duse napoi n regiunea occidentala". Este ceva, nu? Amplasarea "observatorului astronomic" din Gugu, semnalat pentru prima data de Alexandru Borza ("Sanctuarul Dacilor", Publicatiile Institutului Social Banat-Crisana, Timisoara, 1942), permite observarea cerului pe o deschidere de cca. 160 grade, pe directa de la NE la S. n situatia data, n perioada solstitiului de iarn se putea observa Constelatia Gemenii, care prin orbita ei culmineaza deasupra orizontului de sud. Cerul nocturn din solstitiul de vara permitea observarea culminatiei Constelatiei Sagettorului, tot deasupra orizontului sudic, ea avnd orbita cea mai joas dintre toate constelatiile zodiacului.ntre orbitele celor doua constelatii, se nscriu orbitele celorlalte constelatii zodiacale.Vrful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" si primeste astfel nca o legitimitate. Trebuie subliniat ca la o ncercare, astazi, de a se reconstitui "cerul" observat de Zamolxis, ar aparea probleme majore, datorita procesiei echinoctiilor n timpul celor peste 2.500 de ani trecuti, n care punctul vernal si semnele zodiacului s-au deplasat n sens retrograd cu cca. 28 de grade fat de constelatiile zodiacale. In ce priveste "observatorul", acesta este o crevasa amenajata n Vf. Cracul Gugului, dimensiunile fiind: lungime 10 m, latime 2 m, naltime 2-3 m, coordonatele geografice fiind 45 grade 16 minute 54 secunde latitudine nordica si 22 grade 42 minute 44 secunde longitudine estica, altitudinea fiind de de 2.150 m. Accesul nu este deloc facil, muntele putnd fi abordat dinspre vest, dar mai ales dinspre est, unde se gasesc si astazi stanele, care acum doua milenii si jumatate "asigurau" probabil pe cel de la "observator". Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri, pe creste, dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Hateg, Valea Jiului sau Valea Cernei. Piscul secundar al vrfului Gugu - Cracul Pesterii - este alcatuit din blocuri

de granit dezagregate, peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate si pravalite de climatul aspru de altitudine, fiind spectaculos. Cu toata inaccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor, "pestera" sugereaza o munca titanica de amenajare, intrarea amintind de o poarta megalitica. Realizarea constructiei subpamntene a marelui preot a necesitat calcule si eforturi, care nu puteau avea dect o motivatie - o credinta intensa, capabila sa mobilizeze energii spirituale si materiale la un nalt nivel. n afara de acel "confort astronomic" necesar, locul trebuia sa mai contina si unele simboluri ale marelui preot, cum ar fi tringhiul dreptunghic format de cele trei vrfuri, posibile elemente de triangulatie pentru masuratori ceresti. Mihut Andrei (Civilizatia daca)

Un mister - Varful Gugu din Masivul Retezat - Godeanu Ziua de 4 august 1991 are i o conotaie mai special [...] Atunci, n zona Retezatului a avut loc un fenomen care a mai avut replici ciudate dar care nu a fost explicat nici pn astzi. Tocmai de aceea poate c e bine s ne reamintim de celebra poveste a Vrfului Gugu. Iubitorii traseelor montane din Munii Godeanu, aflat n vecintatea Masivului Retezat, au semnalat existena n zona Vrfului Gugu a unor energii stranii, absolut inexplicabile. Acest vrf, ncrcat de sculpturi megalitice, dispare cu desvrire la anumite ore din noapte, timp n care o linite apstoare, grea, resimit aproape fizic, ncremenete ntreg peisajul, ca ntr-un tablou. Un prim episod din aceste evenimente ciudate s-a derulat n noaptea de 4 august 1991, cnd din tabra Com isiei Centrale de Turism Sportiv, stabilit n preajma Vrfului Gugu, s-a putut observa o explozie luminoas, care prea c iese chiar din munte, n apropierea lacului Bucura. Culmea este c explozia luminoas, care a nit spre cer, a luat cu ea i Vrful Gugu. Cei apte membri ai taberei nu au mai putut aipi ntreaga noapte, din pricina unor apsri atmosferice, care le provocau o acut surescitare. Urmtoarea ntmplare care a dat de gndit parapsihologilor a fost accidentul din noaptea de 13 spre 14 august, din acelai an, cnd un avion IL 14 al companiei Tarom s-a pulverizat n curmtura Bucurei, din imediata vecintate a Vrfului Gugu. A fost sesizat Centrul de tiine Perspective i Asociaia Naional pentru Cercetri Aplicative Parapsihologice, ambele cu sediul n Bucureti, care au trimis un grup de zece persoane, condus de Mihaela Murai. Timp de dou zile, ntre 17 i 18 august 1991, membrii grupului i-au stabilit tabra n preajma Vrfului Gugu. n aceast perioad s-au confruntat cu diverse stri de spaim fr motiv, dar i cu senzaii acute de sufocare, n special noaptea, toate asociate exploziilor

luminoase, cu linitea unui peisaj devenit brusc straniu, precum i impresia c sunt supravegheai de ceva ori cineva cu struin. Cea mai mare surpriz le-a fost oferit ns la ntoarcere, la Bucureti, de aparatele de fotografiat i camerele de luat vederi, pe care fixaser imagini ale Vrfului Gugu, luate din zeci de unghiuri i care nu nregistraser, de fapt, niciun cadru. Din cauza acestor evenimente, din anul 1992, puini turiti se mai ncumet s mai poposeasc n zon, majoritatea acestora ocolind mprejurimile, nemaindrznind s nnopteze n taberele din vecintatea Vrfului Gugu. Cercettorii n materie sunt pui i n faa unor alt fel de argumente... Dup cum se tie, Jules Verne, despre care se spune c a fost iluminat de o inteligen cosmic, i-a plasat aciunea romanului Castelul din Carpai exact n zona Gugu, fr ca autorul s fi vizitat vreodat Romnia. Victor Kernbach, autorul volumului Enigmele miturilor astrale, afirm c Vrful Gugu este centrul unuia dintre punctele energetice eseniale ale Terrei. Pn la gsirea unor eventuale explicaii tiinifice ale acestor fenomene, facem o invitaie pentru cei curajoi i interesai de mistere: vizitai Vrful Gugu i rmnei peste noapte n zon! Descoperirea din Masivul Sureanu din anul 1990 - un munte de aur extrem de pur unic pe Terra! Un profesor de arheologie si un elev de-al sau au descoperit asta din greseala sub munte! De atunci toata descoperirea este considerata "secret de stat" Secret mortal

In anii 90 a existat un program arheologic vast, in zona muntilor Orastiei, in scopul stabilirii mai precise a identitatii poporului romn in spatiul carpatic, dar si pentru intelegerea mai buna a sistemului de fortificatii si de trai a populatiei din acea vreme. Dupa Revolutia din 89, autoritatile au manifestat o anumita deschidere in acest sens, pana cand a fost obturata de interese ascunse si de interese politice. In acea vreme, arheologii au depus o activitate destul de intensa si rezultatele au inceput sa apara, multe dintre ele uimitoare. Au fost publicate unele lucrari despre descoperirile facute, dupa care totul a incetat brusc. Ca de obicei, s-a invocat lipsa de fonduri si a conditiilor necesare pentru continuarea sapaturilor. De fapt, atunci a avut loc o descoperire formidabila, considerata secret de stat la cel mai inalt nivel. In plus, descoperirea i-a speriat atat de tare pe oficialii romni, incat au actionat orbeste si au ascuns atat de bine locul, incat nu a mai putut fi gasit ulterior! Nu au fost capabili sa inteleaga ce au vazut la fata locului si cu atat mai putin sa studieze problema. Desi era cea mai importanta descoperire facuta vreodata, capabila sa dea peste cap nu doar aceasta tara, ci chiar echilibrul socio-politic si economic mondial, a fost inchisa cel mai repede si ascunsa atat de bine incat a disparut cu totul. Fara a se urma protocolul obisnuit in astfel de cazuri, cercetarile initiale s-au rezumat la cateva intrebari si au fost realizate doar de structura locala de Politie. Au venit apoi trei agenti SRI care au contactat repede Bucurestiul, dar reprezentatul trimis a clacat, decizional vorbind. Au fost atat de speriati, incat au considerat ca, pentru o mai mare siguranta, trebuie sa astupe locul pana la sosirea echipajelor de specialisti. Au adus imediat o betoniera si au sigilat chiar ei intrarea, asternand pe deasupra un strat de pamant cu vegetatie. Abia au avut timp sa faca niste fotografii; restul dosarului, foarte subtire, il constituie declaratia unui profesor de istorie si lingvistica. Mai mult, masina in care se aflau cei trei ofiteri de securitate a fost implicata intr-un teribil accident, pe drumul de intoarcere la Bucuresti. Au murit toti! Abia a putut fi salvat putinul material de dosar. Prin urmare, un singur martor a ramas in viata, profesorul Constantin, de la care nu s-a putut afla mare lucru. Parca fusese lovit de dambla; nu vorbea sau vorbea foarte rar, cu lungi intreruperi.Macar avusese prezenta de spirit de a

face noua fotografii, agentii de securitate facusera si ei alte patru, dar doua fusesera distruse in accident. Spre Lumea lui Cronos

Din declaratia profesorului, reiese ca unul din siturile arheologice din acea zona abia se infiintase, sapaturile fiind la inceput. Pentru efectuarea muncii erau angajati localnici care munceau cu ziua, dar nu veneau in fiecare zi la lucru, asa ca sapaturile inaintau cu greutate. In plus, santierele arheologice erau raspandite pe o arie destul de larga in zona muntilor Orastiei, a Devei si a Sarmisegetuzei Regia. Sefii de santier erau nevoiti sa se ocupe de doua sau chiar de trei situri simultan, deplasandu-se de la unul la altul, iar prezenta lor intr-un loc incetinea ritmul muncii in altul. In aria de interes a sapaturilor intra si muntele Sureanu, care face parte din gruparea montana a Orastiei. Pe unul dintre versantii lui, intr-un fel de vaioaga, tocmai fusese deschis un astfel de sit. Se trasase planul sectiunilor de interes, se stabilisera parametrii de lucru si sapaturile demarasera doar de cateva zile, atunci cand a inceput totul. Intr-una din zile, unul dintre muncitori a lovit cu tarnacopul intr-un loc din peretele muntelui si a dislocat mai multe pietre care s-au pravalit spre el. Profesorul Constantin a auzit tipatul baiatului, a ajuns imediat langa el si la gasit teafar. Inafara de cateva zgarieturi, pustiul nu patise nimic. In plus, dislocarea rocilor daduse la iveala o intrare spre un fel de incapere subterana, regulata ca forma si cam de 20 de metri patrati. Arheologul a patruns in grota impreuna cu insotitorul sau si a facut o alta descoperire: o gura de aerisire care dadea intr-un pasaj de trecere in adancime. Cei doi au marit deschiderea cu lovituri de tarnacop si au inaintat pe culoar. Dupa aproximativ 20 de metri, culoarul s-a largit considerabil, iar dupa alti 50 de metri exploratorii puteau deja sa se deplaseze in picioare, perfect drepti. Profesorul a remarcat faptul ca natura rocilor de pe tavan s-a modificat brusc si in fata lui, la o distanta de vreo opt metri, a aparut un perete vertical. A remarcat, de asemenea, ca pe tavan aparusera sclipiri frumoase, pe care le-a interpretat ca fiind din mica bazaltica. Cand au ajuns in fata peretelui vertical, au remarcat o deschizatura larga, de forma unui semicerc, prin care se auzea un vuiet imens, desi indepartat, ca un fel de tunet. Impresia de forta si energie ce razbatea de sub deschizatura intunecata era atat de puternica, incat arheologul a ezitat sa mai inainteze. A decis totusi sa continue investigatia la lumina lanternelor. A realizat repede cateva fotografii si urmat de satean a inceput sa coboare pe un fel de trepte, in haul ce se intindea sub ei. De fapt era tot un culoar, lat cam de 10 metri. Arheologul era intrigat, in primul rand, de curatenia locului, ca si cum cineva l-ar fi curatat in permanenta de praf si depuneri. Se aflau deja cam la 200 de metri distanta de sit, in interiorul muntelui, si cam la 30 de metri adancime. Inaintarea era usoara, asa ca au mai coborat aproximativ 500 de metri, au ajuns la o raspantie si au ales culoarul care parea mai larg si mai inalt. Istoricul s-a apropiat de peretele lateral dreapta si l-a luminat cu lanterna. A recunoscut minereuri masive de aur care impanzeau peretele de roca. Acelasi lucru era valabil si pentru tavan si pentru peretele despartitor. Culoarul cotea lin spre stanga si apoi mergea in linie dreapta inca vreo 150 de metri, iar in capat se vedea o lumina albastra care izvora parca din sol. Profesorul a mai remarcat ca minereul de aur se strangea pe peretele din dreapta intr-un fel de vna groasa de aproximativ doi metri, la mijlocul acestuia. Filonul brazda astfel zona pe o distanta de 10 metri, largindu-se apoi ca o palnie si ingloband dreptat tot peretele. Nicio mina de pe Terra nu contine asa ceva! E o imposibilitate geologica si daca profesorul nu ar fi avut prezenta de spirit de a face cateva fotografii, totul ar fi parut un basm. Cercetatorul a mai surprins in imagini si o ridicatura, ca un fel de pat din aur si ceva ca un fel de cartus egiptean din Antichitate, plin cu niste semne clare, un fel de scriere din linii si forme geometrice precise. Practic era un dreptunghi in interiorul caruia se aflau scrijelite aceste semne. Scrierea a fost analizata atat in Romania cat si in alte trei universitati celebre in lume si a fost descifrata doar partial. O bucata din text era mult mai veche decat cealalta si nu a putut fi decodata. Ca si cum pe acolo ar fi trecut mai multe fiinte, in perioade diferite de timp. Iata textul foarte scurt si criptic:

KR IO; SAL-MOS, AICI ESTE VESNIC, LUMILE SE IMPREUNA, adica limba romna neaosa! Textul a fost analizat cu atentie, in colaborare cu un institut de studiu al civilizatiilor indo-europene din Franta, iar traducerea e fireasca: Io eu, care sunt Cronos sau, la fel de bine, Cronos sunt eu. Cel care a insemnat acolo afirma astfel ca el este insusi Cronos, care este adorat ca Stapan al Timpului. Cronos sau Timpul este considerat foarte batran, pentru ca timpul insusi este asimilat unei existente ancestrale; el este atat de vechi, incat nici nu s-a nascut! Trebuie sa fie deci o redare metaforica, cu un profund simbolism spiritual. Cel mai probabil, cel care a facut insemnarea era un sacerdot, o fiinta umana ajunsa la desavarsirea spirituala. Dar apoi urmeaza ceva neinteles: sal-mos. Aici traducatorii au oscilat, pentru ca sal a ridicat probleme. Cercetatorii romni au inclinat spre zaul, in loc de sal.Cronos, zeitatea tutelara arhaica a romnilor, era numit zaul- mos. Extraordinara inscriptie tradusa are cam 3.000 de ani vechime. Intrebarea este: ce vechime are textul imposibil de talmacit?! Se stie ca, din punct de vedere ezoteric, zacamintele masive din aur marcheaza intotdeauna o zona in care spiritualitatea oamenilor a atins culmi foarte inalte. Si aici este vorba despre un adevarat munte de aur, nu de zacaminte sub forma de minereuri din aur! Sa revenim totusi la expeditia profesorului Constantinescu Poarta-Stelara La un moment dat, tot inaintand in inima muntelui, cei doi au observat ca lumina albastra crestea in intensitate. Culoarul se termina intr-o fel de sala cu bolta imensa, cam de 3,5 m inaltime. Cam la 25 de metri de peretele imens din capatul culoarului, tronau sase jilturi ce incadrau o masa de forma paralelipipedica. Tronurile erau n ntregime din aur masiv (la fel si masa) si pareau incrustate in sol. In capatul mesei era al saptelea tron, mai mare decat celelalalte, care, intr-un fel, prezida ansamblul. Spatarul era mult mai inalt, ajungand cam la trei metri.De asemenea, forma era deosebita fata de celelalte; nu mai era paralelipipedica, ci ca o sectiune de trunchi de con cu baza mare in sus.In spatele fiecarui tron se afla cate o placa gravata. De fapt, era cate un text alcatuit din mii de caractere si semne necunoscute, foarte clar si ordonat incrustate, dar pe care specialistii nu au reusit sa le decripteze. In spatele tronului principal, se afla de asemena o placa gigantica, inalta cam de 12 metri si lata de patru. Pe ea nu se afla gravat niciun text, ci doar discul unui soare urias, de la care plecau radial foarte multe raze catre marginea suprafetei. Ultima fotografie realizata de profesor dintr-un unghi plasat in spatele tronului principal, infatisa un spatiu gol de forma unei elipse la nivelul solului, marcat de un mic perete pe margini, ca o bordura. Profesorul afirmase ca pe axa ei lunga, elipsa masura aproximativ doi metri, iar pe cea scurta, cam un metru si jumatate. Cand s-a apropiat de acel loc si a privit in jos, a simtit ca-si pierde constienta si chiar a lesinat pentru cateva secunde. In acel spatiu gol, omul a vazut un alt univers, ca si cum ar fi privit printr-un hublou de nava spatiala, la cosmosul care o inconjoara. Vedea un spatiu cosmic negru, vedea sclipirea stelelor. Deosebirea era ca ca acel hublou nu exista, ci accesul era liber, ca printr-o fantana. In jos, putin lateral, a observat o planeta mare, cu formatiuni asemanatoare cu cele ale Pamantului, atunci cand este privit de pe Luna. Diferenta consta in culoarea planetei care imbina albastrul cu diferite nuante de galben si portocaliu. Atunci a lesinat pret de cateva clipe. Cand si-a revenit l-a vazut pe baiat stand chiar pe marginea acelei elipse si privind ca hipnotizat in jos, spre planeta. Profesorul a mai vazut atunci un fel de palnie stralucitoare care se ridica dintr-un punct de pe acea planeta, catre locul in care se aflau ei. S-a speriat foarte tare si s-a departat cativa pasi. Nu si-a amintit dupa aceea foarte clar ce a urmat. Stie doar ca lumina a crescut mult in intensitate, devenind alba, si ca, la un moment dat, suprafata elipsei a

devenit foarte stralucitoare. Apoi l-a vazut pe baiat pasind pur si simplu peste pragul acesteia si disparand in jos, prin ea. Imediat dupa aceea stralucirea a inceput sa scada si profesorul s-a apropiat de marginea spatiului gol. A vazut cum palnia formata se retragea catre acea planeta foarte frumoasa, iar universul din jur redevenea linistit. Dupa un timp a vazut din nou acel vortex luminos ridicandu-se de pe planeta catre el si s-a speriat din nou, fugind catre iesire. Cu ultimele puteri a alergat in sat la sectia de Politie si a cerut sa vorbeasca la Bucuresti cu omul de legatura din SRI. In aceeasi seara au sosit trei agenti si profesorul i-a condus imediat in subteran.Nu se stie exact cum, unul dintre ei a disparut la fel ca baiatul.Au revenit din nou la suprafata si au ramas toata noaptea la intrare. A doua zi a mai venit de la Bucuresti un reprezentant special care s-a dovedit total depasit de situatie si a ordonat astuparea imediata a intrarii. I-a insotit doar soferul betonierei care a facut, la randu-i, o greseala fatala. Neobservat de nimeni, i-a urmat in pasajul misterios si la vederea filonului de aur si-a pierdut mintile. Dupa ce au astupat intrarea cu beton, ofiterii SRI l-au lasat pe profesor la Postul de Politie, iar ei au plecat cu masina spre Bucuresti. Nu au mai ajuns niciodata la destinatie, dupa cum am precizat la inceput. Antarctica-muntii Orastiei-Alaska-Jupiter. Piramida de foc Americanii acuza serviciile secrete romane ca le ascund un secret in ceea ce priveste Masivul Sureanu! La data de 22 ianuarie 2007, echipamentul bazei militare americane Macor din sud-vestul Antarcticii a inregistrat o activitate neobisnuita pe unul din varfurile muntilor de joasa inaltime, aflat la o departare de aproximativ 20 de kilometri. Astfel de semnale ciudate se inregistrasera si in anul precedent, indicand o triangulatie dubla, speciala: cu muntii Orastiei din Romnia si cu muntele McKinley din Alaska. In niciuna din acele regiuni Serviciul de Contrainformatii Militare al SUA nu avea referinte despre activitati dubioase, asa ca nimeni nu intelegea care este semnificatia acelor zone. Surpriza a venit deci in luna ianuarie cand cele trei puncte au fost legate la randul lor prin indicarea unei rezultante in spatiul cosmic, avand ca tinta satelitul Europa al lui Jupiter. Atunci, o zona precisa a calotei ce acoperea acea zona muntoasa din Antarctica, de langa baza Macor, se topise in doua ore, dand la iveala un dispozitiv tehnologic de o complexitate extraordinara. Din fotografii se vedea ca obiectivul avea o forma de trunchi de con, cu baza o elipsa; in mod evident, functiona ca un fel de baliza cosmica. Ca dimensiuni, era cam cat o cladire cu trei etaje, iar aproape de varf, cam la doua treimi de baza, prezenta un fel de guler, ca un evantai amplu, posibil un fel de antena. Americanii nu au putut identifica sursa exceptionala de energie care a putut topi o masa gigantica de gheata in doar doua ore, baliza fiind acoperita cu un strat de 210 metri de gheata, dar in mod evident acea sursa provenea din interiorul dispozitivului. Dupa topirea ghetii, baliza incepuse sa emita niste semnale luminoase de o intensitate colosala, intr-un ritm foarte rapid, asemanator pulsarilor. La 72 de ore dupa declansare, in dimineata zilei de 24 ianuarie 2007, orice manifestare de acest gen a incetat. Dispozitivul a continuat totusi sa functioneze emitand energie si pastrand perfect uscat spatiul care-l inconjura. Baliza era luminata si in mod evident exista o anumita activitate interioara, insa emisiile energetice puternice incetasera. Cercetarile au stabilit putine lucruri. Problema cea mai spinoasa era ca din primele analize ale codurilor luminoase, era clar ca se intampla ceva, in directa legatura cu locatiile din Romnia si Alaska. Chestiunea se complica si mai mult atunci cand se analiza rezultanta spre satelitul Europa al lui Jupiter. Nimeni nu a inteles care era natura amenintarii, dar toti au fost de acord ca ceva avea sa se intample. Simetria luminoasa extrem de complicata reprezenta, dupa calculele savantilor, un fel de numaratoare inversa. Dar explicatiile puteau fi cu totul altele decat cele legate de ideea unei distrugeri in masa, cataclismice. Radarul antarctic a fost un incident planetar, observabil din multe state si care nu poate fi negat, cel putin la nivelul serviciilor secrete. Ramane totusi misterul concluziilor finale la care s-a ajuns.

Mai multe despre aceasta triangulatie dintre Muntii Orastiei, Muntele McKinley si Antarctica puteti citi aici ->http://www.fara-secrete.ro/misterioasa-baliza-cosmica-din-antarctica-care-face-o-triangulatie-cumuntele-mckinley-alaska-si-muntii-orastiei-masivul-sureanu-care-are-legatura-cu-satelitul-europa-alplanetei-jupiter-dar-si-cu/

Descoperirea din Masivul Sureanu din anul 1990 - un munte de aur extrem de pur unic pe Terra! Un... www.fara-secrete.ro Descoperirea din Masivul Sureanu este ceva destul destul de ocultat de orice serviciu secret al romaniei, pt ca strainii sa nu afle ce este cu adevarat, este un aur al dacilor unic pe terra, care din punct de vedere geologic nu poate exista, si totusi exista la noi in romania.