Sunteți pe pagina 1din 3

Alexandru Lapusneanu - rezumat

Nuvela este o opera literara in proza cu un singur fir narativ mai mare decat schita si mai mica decat romanul cu personaje numeroase, accentul cazand asupra personajului principal complex caracterizat. Dupa curente, nuvela se clasifica in nuvela realista, renascentista, naturalista si nuvela psihologica. Nuvela AL. L este o lucrare pragmatica in care este evocata figura lui Al. L in cea de-a doua domnie. Nuvela a aparut in primul numar al Daciei literare condusa de Mihail Kogalniceanu. urse de inspiratie-cronica lu!i "rigore #reche, capitolul despre domnia lui Al. L din letopiset. Negruzii preia nu doar evenimentele majore ci si atitudinea domnitorului fata de $oierime, cruzimea acestuia, sadismul si cateva replici memora$ile. Nuvela se afla la confluenta mai multor stiluri si curente literare% realism, romantism, clasicism si naturalism. &extul este organizat in ' capitole care reprezinta momentele su$iectului% I "Daca voi nu ma vreti io va vreu" (nceputul nuvelei Alexandru Lapusneanul surprinde personajul ce ofera numele nuvelei intrand in Moldova intovarasit de vornicul )ogdan si o armata numeroasa avand intentia de a-si recapata tronul pierdut din cauza tradarii $oierilor. Lapusneanul intentioneaza sa faca acest lucru inlaturandu-l de la tron pe tefan &omsa. La un moment dat Lapusneanu poposeste undeva in apropierea &ecuciului unde este intampinat de patru $oieri% *ornicul Motoc, postelnicul *everita si spatarul pancioc si troici, acestia vin din partea lui tefan &omsa si incearca sa-l intoarca din drum pe Lapusneanu spunandu-i ca poporul nu il vrea. (nsa acesta intelegand ca $oierii doar incearca sa-l descurajeze se infurie si le promite rasplata cuvenita de indata ce isi va recapata tronul. Dupa plecarea celorlalti trei $oieri, Motoc, impresionat fiind de mania lui Lapusneanu ii cade la picioare si ii cere iertare acestuia si il roaga sa intre in Moldova fara armata straina deoarece va fi sprijinit de $oieri si de popor. Domnitorul nu are incredere insa in cuvintele amagitoare ale $atranului vornic, ramanand neclintit in hotararea sa. Acest capitol constituie expozitiunea. II "Ai sa dai sama Doamna" Acela de al doilea capitol al nuvelei reprezinta intriga acesteia. Alexnadru Lapusneanul nu intampina nici un fel de rezistenta din partea lui &omsa si instalandu-se la tronul Moldovei incepe sa duca la indeplinire ceea ce le promisese celor patru $oieri. Astfel voievodul omora $oierii la cea mai mica a$atere si le distruge catatile. Doamna +uxandra, ingrozita fiind de faptele sotului sau il roaga pe acesta sa inceteze si o$tine promisiunea ca acest lucru se va intampla curand, Lapusneanul de asemenea ii promite sotiei sale ce ii va oferii un leac pentru frica. III "Capul lui motoc vrem" (n cadrul celui de al treilea capitol este atins punctul culminant al acestei nuvele. (n acest capitol Lapusneanul ii invita pe toti $oierii la un ospat care are loc intr-o zi de sar$atoare dupa sluj$a religioasa la care domnitorul participa. Acesta intarzie la sluj$a, si dupa ce aceasta se incheie Lapusneanul se inchina la icoane si saruta cu mare smerenie moastele lui (oan. Acesta se suie din nou in strana si se caieste de faptele sale promitandu-le $oierilor ca le va aduce pacea. Mai mult domnitorul le cere $oierilor iertare si apoi ii invita la un ospat. )anuind intentiile necurate ale domnitorului, pancioc si troici nu se duc la masa domneasca. ,omfirmand temerile celor doi $oieri ospatul se transforma pe neasteptate intr-un macel in care sunt referat.clopotel.ro

ucisi '! de $oieri. -oporul vine la palat amenintand sa forteze portile. &oate nemultunirile multimii se indreapta impotriva lui Motoc, considerat a fii cauza tuturor relelor, de aceea poporul cere intr-un glas capul lui Motoc. Alexnadru Lapusneanul il arunca pe motoc multimii care omorandul pe motoc se raz$una pentru suferintele indurate. Acest moment constituie punctul culminant. Dupa ce *ornicul Motoc este ucis de multime Alexnadru Lapusneanul porunceste sa fie taiate capetele $oierilor din care face o piramida pe care o arata Doamnei +uxandra pentru a-i da un leac de frica. Dupa ce- ucide pe $oieri, domnitorul porunceste sa fie cautati pancioc si troici insa acestia reusesc da treaca granita nu inainte de a-i transmite domnitorului ca se vor vedea inainte de a muri. IV "De ma voi scula pre multi am sa popesc eu" &imp de patru ani Lapusneanul nu mai porunceste nici o executie insa, totusi, ii schingiuieste pe unii $oieri considerati suspecti. (n timpul sederii sale la .otin Lapusneanul se im$onlaveste si cazand la pat, intr-un moment de delir cere sa fie calugarit. Dorinte ii este indeplinita si acesta primeste numele de -aisie. /data revenit la realitate, Lapusneanul, ii alunga pe cei care l-au calugarit. Acesta o alunga si pe +uxandra, care, la sfatul lui pancioc pune otrava in $autura sotului sau care isi gaseste astfel sfarsitul. Acest ultim capitol reprezinta, $ineinteles, deznodamantul nuvelei. ,ele mai importante personaje ale acestei opere literare sunt Alexnadru Lapusneanul, voievodul Moldovei, doamna +uxandra sotia acestuia si $oieri *everita, Motoc, troici si pancioc. (nteractiunea dintre aceste personaje constituie conflictul romanului% Actiunea nuvelei este pusa pe seama unor personaje ale caror caractere se dezvaluie in evolutia gradata a conflictului. 0le sunt puternic individualizate. Astfel pordnind de la personaje reale, scriitorul creeaza personaje literare, reprezentand anumite tipuri umane. Acestea sunt personaje romantice, personaje exceptionale puse in situatii exceptionale in antiteza. Al. L este personajul principal, intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud. 0ste constituit din contraste si are o personalitate complexa.Destinul sau este acela de a impuneautoritatea domneasca prin orice mijloace. Afirmatia ,,eu nu sunt calugar, sunt domn1 reflecta faptul ca nu a$dica la propriul destin nici in fata limitelor omenesti nici in fata presiunii $oierilor.
Naratorul 2l prezint3 prin descriere, not4nd pu5ine tr3s3turi fizice 6i tr3g4nd aten5ia asapura 7ur4tului s3u caracter1. Mimica 2i este expresiv3% 7aic3rui ochi s4nteiar3 ca un fulger1,denot4nd m4nie greu re5inut3 sau 7mu6chii i se suceau 2n r4sul acesta6i ochii lui hojma clipeau1, dezv3luind crisparea r4sului 6i nelini6tea interioar3.Detaliat, este prezentat 2n $iseric3 prin descrierea 2nf35i63rii exterioare% 7. . . era 2m$r3cat cutoat3 pompa domneasc3. -urta coroana -aleologilor 6i peste dulama polonez3 de catifea stacojie, avea c3$3ni53 turceasc3. Nici o arm3 nu avea alta dec4t un mic junghi cu pl3sele de aur8 iar printre $um$iidul3mii se z3rea o zea de s4rm31.#ltima precizare su$liniaz3 caracterul prev3z3tor al domnitoruluicare se teme 9 p4n3 6i 2n $iseric3 de un eventual atac al du6manilor s3i. ,elelalte personaje 26i exprim3 de asemenea, 2nm o d d i r e c t p 3 r e r i l e % p e n t r u t 4 n 3 r u l $ o i e r t r o i c i , L 3 p u 6 n e a n u e s t e 7 u n t i r a n c u s 4 n g e p 4 n g 3 r i t 1 8 mitropolitul &eofan 2l nume6te 7crud 6i cumplit1, doar doamna +uxanda 2i g3se6te calit35i, adres4ndu-i-se cu apelativele % 7$unul meu domn1 6i 7viteazul meu so51. -rin autocaracterizare,domnitorul 2nsu6i recuno6te% 7. . . m-am ar3tat cumplit6i r3u, v3rs4nd s4ngele multora1, m3rturisire ce, aparent, poart3 masca umilin5ei, pentru a-i convinge pe $oieri de $unele sale inten5ii 6i pentru a le o$5ine iertare. Dar, 2n toat3 complexitatea sa, figura voievodului se 2ntrege6te prin procedeele caracteriz3rii indirecte, tr3s3turile lui reie6ind din faptele s3v4r6ite, din atitudini,comportament, din rela5iile cu celelalte personaje. :nc3 de la sosirea sa 2n Moldova, d3 dovad3 de voin53 6i tenacitate 2nvederea ocup3rii tronului, hot3r4t fiind s3-6i 2ndeplineasc3 dorin5a, 2n ciuda tuturor opreli6tilor. #ciderea celor patruzeci 6i 6apte de $oieri dezv3luie o cruzime ce se 2nscrie 2n sfera patologicului8 el pune 2n scen3 un spectacol al groazei, distri$uind rolurile de uciga6i 6i de victime,organiz4nd 7intr3rile1 6i 7ie6irile1 din scen3. ,onstruirea piramidei din capetele $oierilor uci6imarcheaz3 o dezl3n5uire demen5ial3 a domnitorului ce tr3ie6te triumful r3z$un3rii sale.

referat.clopotel.ro

Alexandru L3pu6neanu dovede6te un comportament imprevizi$il, impulsivitatea 6i calmul succed4ndu-se f3r3 nici un gest care s3 anun5e schim$area dispozi5iei suflete6ti. 0ste tandru cu doamna +uxanda, o s3rut3 pe frunte, o 2m$r35i6eaz3% 7ridic4nd-o ca pe o pan3 6i pun4nd-o pe genunchii s3i .:n $iseric3 jur3 str4m$, iar smerenia lui este pref3cut3, c3ci 6i 7racla sf4ntului ar fi tres3rit1, c4nd domnul s-a aplecat pentru a s3ruta moa6tele8 este, a6adar, sperjur 6i ipocrit, juc4nd o comedie aumilin5ei, c4nd le cere iertare $oierilor. 0locvent3 pentru su$linierea altor tr3s3turi ale personajului este atitudinea lui fa53 de Mo5oc,vornicul 2nsetat de putere. Nu-l iu$e6te, dar 2l p3streaz3 l4ng3 sine, fiindc3 72i este tre$uitor1, ca s3lu6ureze de 7$lestemurile poporului1, dovedind, astfel, a$ilitate politic3 . Nu iu$e6te prostimea, dar este con6tient de puterea acesteia, fiind gr3itoare, 2n acest sens, replica% 7-ro6ti, dar mul5i1. 7-ro6ti1 ar putea 2nsemna ignoran5i, mojici, simpli, incul5i, cu spirit gregar,d a r 7 m u l 5 i 1 s u $ l i n i a z 3 i n t u i 5 i a d o m n i t o r u l u i c u p r i v i r e l a p u t e r e a a m e n i n 5 3 r i i d i n p a r t e a g l o a t e i 2nfuriate, agitate, c3reia 9 pentru a o potoli 9 i-l va 7d3rui1 pe marele vornic. ,4nd se 2m$oln3ve6te, pare s3 devin3 mai omenos, cer4ndu-6i iertare 6i dorind s3 fie c3lug3rit 2ntr-o t4rzie 2ncercare de a-6i isp36i p3catele, prin 2mp3care cu credin5a2n Dumenzeu. Dar, 2ntr-un moment de luciditate, firea sa aprig3 6i impulsiv3 se revolt3, 2i amenin53 pecei din jur cu moartea, pentru tr3dare, ap3r4ndu-6i cu demnitate 6i disperare rangul% 7 unt domn; untAlexandru-*od31. De data aceasta, du6manii lui de moarte vor regiza un alt spectacol al crimei, 2n carevoievodul va fi un actor ce va 2nregistra 2n spasmele mor5ii o cumplit3 lec5ie% 7:nva53 a muri, tu care6tiai numai a omor21.

,aracteristice acestei nuvele sunt% im$inarea echili$rata dintre naratiune si dialog, Negruzzi reusind astfel sa o$tina dinamica adecvata nuvelei sale. -erspectiva auctoriala este o$iectiva naratiunea realizandu-se la persoana a treia, naratorul este astfel omniscient iar focalizarea utilizata este de tip zero, aceasta caracteristica este specifica nuvelei. pecifica nuvelei este si o constructie echili$rata care aminteste de structura operelor clasice. (n opera lui ,. Negruzzi pot fi intanlite o serie de particularitati specifice artei autorului, acesta are capacitatea de a realiza scene dialogate avand trasaturile unei autentice piese de teatru. / alta trasatura semnificativa a stilului acestui autor este atentia deose$ita pe care acesta o acorda detaliului care are rolul de a anticipa uneori evenimentele, semnificativa este secventa din $iserica unde, departe de a fi smerit Lapusneanul vine im$racat cu multa pompa si avand zalele care sugereaza macelul ce va urma. Autorul realizeaza scenele cu multa finete si le comfera dinamism, astfel Negruzzi isi dovedeste maiestria prin intermediul scenei uciderii celor '! de $oieri care este realizata ca un adevarat spectacol totul este conturat din perspectiva lui Lapusneanul si a lui Motoc care privesc macelul de la palat in realizarea scenei scriitorul ver$e care asigura impresia de miscare, se apeleaza in special la timpul imperfect al modului indicativ care imprima actiunii o valoare durativa. Autorul surprinde cu multa finete psihologia multimii in secventa in care poporul adunat in fata palatului isi exprima nemultumirea. (n aceasta nuvela sunt prezente si elemente romantice%aceasta opera literara este inspirata din trecutul -atriei, autorul ascultand sfaturile oferite de Kogalniceanu in (ntroductie la <Dacia Literara<. ,aracterul puternic al lui Alexnadru Lapusneaul reprezinta un alt element romantic deoarece personalitatea exceptionala este de factura romantica. (ntroducerea in opera a poporului este tot un element romantic spre deose$ire de operele clasice in care personajele apartineau doar aristocratiei.

referat.clopotel.ro