11.

Clasificarea receptorilor
Receptorii aduc informatii din mediile extern si intern; sunt transformatori de energie si aparate de codificare Clasificare: - dupa Sherington: extero- , proprio- si interoreceptori - dupa natura stimulului: mecano- , termo- , chemo- si electromagneticoreceptori - in functie de modul de receptie: sunt receptori de contact si telereceptori 1) Mecanoreceptori: tactili, de presiune, vestibulari, acustici, corpii olgi, fusuri neuromusculare, !) "ermoreceptori: pentru cald si rece, ei receptionea#a variatiile de temperatura $) Chemoreceptori: olfactivi, gustativi, cei din #onele reflexogene %) &lectromagneticoreceptori: in retina

12. Exteroreceptori formatiuni neincapsulare

&xteroreceptorii sunt terminatii nervoase libere incapsulate sau intraepidermice care se gasesc in tot corpul, pentru piele provin din derm, a'ung la membrana ba#ala a epidermului, pierd teaca de mielina si se fixea#a pe celulele din stratul Malpighi formand 'onctiuni neuro-epiteliale care receptionea#a durerea( &xista terminatii nervoase si in 'urul firului de par, care se numesc peritrihiale, in final fiind prinse intre ! celule Sch)ann( Se mai gasesc in periost, capsule articulare, muschi, seroase( Corpusculii *rause + sunt situati in derm, in apropierea epidermei si receptionea#a sensibilitatea termica ,rece)( -osibil si incapsulari( Sensibilitatea dureroasa + este receptionata de terminatiile nervoase libere situate in epiderm si derm, unde formea#a un plex superficial si altul profund, .in plexul profund iau nastere ramificatiile intraepidermice terminate in buton pe suprafata celulelor malpighiene, in imediata apropiere a stratului granular(

13. Exteroreceptori formatiuni incapsulate

&xteroreceptorii sunt terminatii nervoase libere incapsulate sau intraepidermice care se gasesc in tot corpul, pentru piele provin din derm, a'ung la membrana ba#ala a epidermului, pierd teaca de mielina si se fixea#a pe celulele din stratul Malpighi formand 'onctiuni neuro-epiteliale care receptionea#a durerea( &xista terminatii nervoase si in 'urul firului de par, care se numesc peritrihiale, in final fiind prinse intre ! celule Sch)ann( Se mai gasesc in periost, capsule articulare, muschi, seroase( Sensibilitatea tactila este receptionata de:

1) .iscurile Mer/el + sunt sensibile la atingeri usoare, sunt situate in stratul spinos epidermic in regiunile fara peri; au aspectul unei retele nervoase in forma de cupa care contine o celula mare, modificata( Sunt receptori incapsulati( !) Corpusculii Meissner + sunt sensibili la atingeri rapide, se gasesc in stratul papilar al dermului in special in regiunile lipsite de par( Sunt formatiuni incapsulate specifice pulpei degetului, mucoasei linguale, organelor genitale feminine si mamelonului, si au forma ovala, dimensiune aproximativ 01( Sunt alcatuiti dintr-o fibra nervoasa care isi pierde mielina, o capsula fina periferica, celule turtite printre care se afla fibra nervoasa spiralata( 2a periferia sa pleaca fibre foarte fine care se continua cu tonofibrile din epiderm( Receptorii sunt foarte sensibili la deformari ale pielii datorita acestor fibre( Sensibilitatea presionala este asigurata de: 1) Corpusculii 3ater--acini + se gasesc in hipoderm pe fata palmara a mainii, fata plantara a piciorului si degetelor, hipodermul bratului, cefei, in organele genitale ale ambelor sexe, in periost, in 'urul articulatiilor; sunt mari, au 1-% mm lungime, sunt receptori pentru presiuni mari si vibratii( &i au forma sferica la adult, sunt foarte voluminosi si sunt alcatuiti dintr-o capsula periferica formata din !1-41 de lamele celulare concentrice( 5n axul central sunt putine celule si o terminatie nervoasa( .upa intrarea in corpuscul fibrele pierd teaca de mielina si se termina obisnuit in forma de bulbi sau butoni terminali( !) Corpusculii *rause + sunt situati in derm, in apropierea epidermei si receptionea#a sensibilitatea termica ,rece)( -osibil si neincapsulati( $) Corpusculii Ruffini + sunt situati in derm, mai aproape de hipoderm, si in capsulele articulatiilor, si receptionea#a sensibilitatea termica ,cald)( 14. Proprioreceptori -ot fi clasificati dupa functie in: A) -roprioreceptori care culeg informatii in legatura cu sensul miscarii si cu po#itia capului, a membrelor sau segmentelor de membru( &i sunt situati la nivelul articulatiilor, in capsulele articulare, ligamente, tendoane, periost si in labirintul membranos al urechii interne, .in aceasta categorie fac parte: 1) Corpusculii neurotendinosi olgi + sunt sensibili la tensiuni puternice, raspund la contractia activa a muschiului si sunt situati la 'onctiunea muschi-tendon( !) Corpusculii Ruffini + sunt situati in stratul superficial al capsulei articulare si deserviti de fibre nervoase de tip !, sunt corpusculi cu adaptare lenta si culeg informatii in legatura cu po#itia si miscarile din articulatii( $) "erminatiile nervoase libere + apartinand tipului $, se ramifica in toata grosimea capsulei articulare, sunt cu adaptare lenta si transmit sensibilitatea dureroasa articulara cau#ata de amplitudinea excesiva a miscarii( %) Corpusculii -acini + sunt situati in stratul profund al capsulei articulare, sunt cu adaptare rapida si sunt foarte sensibili la miscari si modificari de presiune( B) -roprioreceptori ce receptionea#a informatiile de la nivelul muschilor, controlea#a gradul de contractie si permit compararea miscarii intentionate cu cea executata, deci de control al tonusului muscular( .in aceasta categorie fac parte doar fusurile neuromusculare(

6usurile neuromusculare sunt diseminate printre fibrele musculare striate fata de care sunt ase#ate in paralel si sunt sensibile la tensiunea de contractie a muschiului( &le sunt alcatuite din !-11 fibre musculare striate modificate, numite fibre intrafu#oriale( 7ceste fibre sunt de ! tipuri: - fibre cu sac nuclear - fibre cu lant nuclear 1) 6ibrele cu sac nuclear + sunt lungi si groase, se insera pe endomisiumul fibrelor musculare extrafu#oriale; ele au rol in raspunsul dinamic al muschiului, controland lungimea muschiului, gradul de contractie al muschiului si se contracta lent( !) 6ibrele cu lant nuclear + sunt subtiri si scurte, se insera fie pe capsula fusului fie pe teaca fibrelor cu sac nuclear( Contin miofibrile mai putine, se contracta mai rapid decat primele si au rol in raspunsul static in adaptarile lente, controland numai lungimea muschiului( 6usurile au inervatie sen#itiva si motorie( a) 5nervatia sen#itiva este asigurata prin ! tipuri de terminatii nervoase: primare si secundare( 1( "erminatiile primare ,anulospirale mielinice) apartin fibrelor mielinice groase si se rulea#a in 'urul ecuatorului fibrelor cu sac nuclear, intr-un sant adanc al sarcolemei( !( "erminatiile secundare ,in buchet) apartin grupului ! si se gasesc la suprafata sarcolemei, sau in santuri speciale( b) 5nervatia motorie este independenta de cea a fibrelor extrafu#oriale, fiind asigurata de ! categorii de fibre care alcatuiesc in ansamblu sistemul fibrelor mici motorii sau fibrele gamma: - fibrele gamma 1, cu conducere rapida, inervea#a in special fibrele cu sac nuclear in #onele polare unde formea#a placi motorii tipice - fibrele gamma !, cu conducere lenta, inervea#a ambele tipuri de fibre intrafu#oriale, dar in special pe cele cu lant nuclear, prin terminatii difu#e situate in apropierea #onei ecuatoriale( &xcitarea neuronului gamma activea#a fibrele intrafu#oriale, care prin contractie excita receptorul anulospiral, si aceste la randul sau media#a activarea moderata a motoneuronului -tonic, cu cresterea tonusului muscular, iar daca stimularea este intensa, cu contractie musculara( 5nhibarea sistemului gamma reduce tonusul muscular(

10. Clasificarea fibrelor nervoase

&xista $ tipuri de fibre nervoase: 1) 6ibre mielinice 7 - sunt de ! feluri: a) aferente + sunt de $ feluri ,dupa sensibilitate) : 89 care apartin sensibilitatii proprioceptive si au diametru 9 !1 m si vite#a de conducere 9111 m:s ,fibre anulospirale si fibre proprioceptive constiente) 89 care apartin sensibilitatii tactile si au diametru 8 ;-1; m si vite#a de conducere 8 !1-01 m:s 89 care apartin sensibilitatii termoalge#ice si au diametru 8 ;-< m si vite#a de conducere 8 ;-!1 m:s

b) eferente + sunt de $ feluri : - fa#ice ,fibre somatice ce produc contractii rapide) - tonice ,fibre somatice ce produc contractii lente) - fibre colaterale spre fusurile neuromusculare - 1 ,asigura inervatia motorie a fusului producand contractii rapide) - ! ,asigura inervatia motorie a fusului producand contractii lente) !) 6ibre mielinice = - au diametru de $ m si vite#a de conducere 8 ;-1; m:s - sunt fibre vegetative eferente preganglionare $) 6ibre amielinice C - au diametru > ! m si vite#a de conducere 8 1,!-$ m:s - sunt fibre vegetative postganglionare si ale sensibilitatii viscerale si termice

. !a"acina "orsala a nervului spinal

Radacina posterioara are pe traiectul sau ganglionul spinal care contine protoneuronul tuturor cailor ascendente si care are la periferie o manta de celule satelite, acest ganglion continand in principal ! tipuri de neuroni: mari, de 111 , si mici, de !1!;( 7cesti neuroni sunt de tip pseudounipolar, sunt rotun#i si au o singura prelungire care se divide intr-o componenta periferica ,dendrita) si o componenta centrala ce va intra in maduva ,axon)( .in fibrele radacinii posterioare, !:$ sunt amielinice sau slab mielinice iar restul sunt mielinice( 2a intrarea in maduva, pentru fibrele mielinice teaca de mielina se subtia#a foarte mult, iar pentru cele amielinice dispar celulele Sch)ann si aceasta #ona de intrare in maduva este considerata limita dintre sistemul nervos central ,S?C) si sistemul nervos periferic( 2a intrarea in maduva spinarii fibrele radacinii posterioare sunt de $ feluri : - scurte, care se termina in mielomerul de la acelasi nivel - intermediare, care urca sau coboara cateva segmente - lungi, care nu se termina in maduva( -rimele doua tipuri de fibre, odata intrate in maduva se impart in ramuri ascendente si descendente, iar acestea la randul lor se impart in fibre subtiri si groase( 1) 6ibrele subtiri + conduc sensibilitatea tactila protopatica, de presiune, termoalge#ica si dureroasa, a'ung in #ona ventrolaterala a cornului posterior ,#ona marginala 2issaner), unde se bifurca intr-o ramura ascendenta si una descendenta, ambele participand la formarea fasciculului dorsolateral( !) 6ibrele groase + conduc sensibilitatea tactila epicritica si sensibilitatea proprioceptiva, se bifurca intr-o ramura ascendenta lunga si alta descendenta scurta: ramura descendenta ia parte la formarea #onei cornoradiculare de pe fata ventromediala a cornului posterior, iar ramura ascendenta se comporta diferit ,cea a fibrelor lungi patrunde in cordonul posterior si se termina in nucleii gracil si cuneat din bulb)(

Mielomerul este un segment medular si ri#omerul este radacina nervului spinal( -entru fibrele scurte exista echivalenta intre mielomer si ri#omer iar pentru cele intermediare nu exista( 5n practica: - sectionarea tuturor radacinilor posterioare duce la disparitia oricarui fel de sensibilitate ,aneste#ie) - daca sectionam numai o radacina apare o hipoeste#ie si de aceea cand se fac infiltratii pe traiectul nervilor intercostali, trebuie infiltrat si nervul supraadiacent si cel subiacent(

1#. Cai ascen"ente clasificare$ caracteristici

Caile ascendente sunt cele care pe de-o parte conduc toate modalitatile sen#itive iar pe de alta parte contribuie la elaborarea actelor reflexe si determina gradul de vigilenta al structurilor superioare( Caile ascendente sunt formate din tracturi si fascicule grupate in doua sisteme: lemniscal si extralemniscal( a) Sistemul lemniscal .in sistemul lemniscal fac parte: fasciculul gracil, fasciculul cuneat, tractul spinotalamic lateral ,partial), lemniscul lateral, lemniscul trigeminal( Sistemul lemniscal este mai nou filogenetic, este un sistem rapid, este o cale paucisinaptica si se proiectea#a in aria somesti#ica, campurile $, !,1 din girul postcentral al lobului parietal si in aria someste#ica secundara + pe bu#a superioara a santului lateral( .easemenea, sistemul lemniscal este un sistem de preci#ie: - preci#ie de transmitere, deoarece neuronii de origine au o mare afinitate pentru un anumit tip de sensibilitate( - preci#ie de locali#are, deoarece exista o somatotopie bine definita in fiecare segment al acestor cai( - preci#ie de discriminare, datorita fenomenelor de inhibitie reciproca si de convergenta( b) Sistemul extralemniscal 6ace parte dintr-un sistem de aparare si protectie contra agresiunilor externe si este format din: fasciculele spinocerebeloase anterior si posterior, fasciculul spinotalamic anterior, o parte din fasciculul spinotalamic lateral, fasciculele spinoolivar, spinovestibular, spinopontin, spinoreticular, spinotectal, spinocortical( &ste o cale lenta, difu#a, polisinaptica, indirecta, iar proiectia centrala se face in sistemul limbic, nefiind de mare preci#ie( Caile extralemniscale sunt repre#entate in cadrul someste#iei prin doua sisteme sen#oriale: - un sistem de proiectie difu#a - un sistem de cai sen#itive de asociatie Caracteristica principala a sistemului extralemniscal este plasticitatea electrofi#iologica: un neuron solicitat, indiferent de nivelul la care este situat, raspunde la stimuli multiplii, diferiti, aplicati pe o mare suprafata receptoare(

1%. Calea sensibilitatii tactile protopatice

"ransmite informatii tactile protopatice, de presiune fina, despre calitatea efectiva a atingerii( 1) Receptorii + pentru aceasta sensibilitate sunt: terminatii nervoase libere, discuri Mer/el, corpusculi Meissner !) -rotoneuronul + se gaseste in ganglionul spinal, iar axonul lui intra in maduva ,exista echivalenta mielomer-ri#omer) si se bifurca in ramuri ascendente si descendente ce a'ung in #ona ventrolaterala a cornului posterior( $) .eutoneuronul + se gaseste in nucleul propriu al capului cornului posterior ,lamele Rexed !, $, %); axonul deutoneuronului urca $-% segmente medulare si se incrucisea#a la nivelul comisurilor cenusii anterioara si alba, trecand in cordonul anterior de partea opusa, unde formea#a tractul spinotalamic anterior( 7cesta a'unge in bulb, dorsal de oliva bulbara si la iesirea din bulb se imparte in doua grupuri de fibre: - primul grup, cel mai numeros, formea#a componenta paleospinotalamica, fibrele sale a'ung la nucleii substantei reticulate si de aici prin fibre reticulotalamice a'ung in sistemul talamic difu# unde se gaseste neuronul $ al carui axon proiectea#a in sistemul limbic in girus cinguli( - al doilea grup, la iesirea din bulb, se atasea#a lemniscului medial si repre#inta componenta neospinotalamica %) ?euronul $ + se gaseste in nucleul ventral posterolateral din talamus pentru componenta neospinotalamica ;) @ona de proiectie corticala + este in aria someste#ica primara, in girul postcentral, campurile $, 1, ! si in aria someste#ica medulara + pentru componenta neospinotalamica(

1&. Calea sensibilitatii termoal'e(ice

1) Receptorii acestei sensibilitati sunt terminatiile nervoase libere, corpusculii *rause, -acini si Ruffini( !) -rotoneuronul + se gaseste in ganglionul spinal iar axonul lui intra in maduva si face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul capului cornului posterior ,lamele Rexed !, $, % si probabil si in lamele 4, <, A) $) .eutoneuronul + se gaseste in nucleul capului cornului posterior, iar axonul lui urca !-$ segmente medulare, se incrucisea#a in comisurile cenusie anterioara si alba, trec in cordonul lateral de partea opusa si formea#a fasciculul spinotalamic lateral( 6ibrele acestuia, la intrarea in bulb se impart in ! grupuri: - primul grup repre#inta componenta neospinotalamica ce formea#a lemniscul spinal care trece dorsal de oliva bulbara si medial de fasciculul spinocerebelos anterior si urca prin trunchi superolateral de lemniscul medial( - al doilea grup repre#inta componenta paleospinotalamica si fibrele lui formea#a fasciculul spinoreticulotalamic( 6asciculul spinoreticulotalamic informea#a despre intensitatea durerii iar lemniscul spinal despre diagnosticul durerii(

%) ?euronul $ + pentru componenta neospinotalamica se gaseste in nucleul ventral posterolateral ,?3-2), iar pentru componenta paleospinotalamica in nucleii intralaminari: paracentral si central lateral ;) @ona de proiectie corticala + este in aria someste#ica primara pentru fibrele componentei neospinotalamice si in aria someste#ica secundara pentru fibrele componentei paleospinotalamice Mai exista un fascicul protopatic, numit spinotectal, care are protoneuronul in ganglionul spinal, deutoneuronul este probabil in cornul posterior, neuronul $ este in coliculul superior iar proiectia este in talamus( 7cest fascicul are rol in orientarea capului si ochilor spre #ona stimulata(

1). Calea sensibilitatii tactile epicritice

1) Receptorii + sunt corpusculi Meissner, -acini pentru vibratii si terminatiile nervoase libere pentru tact( !) -rotoneuronul + se gaseste in ganglionul spinal iar axonul lui ocupa partea mediala a radacinii si este o fibra groasa care a'unge in partea ventromediala a cornului posterior( 7ceste fibre se impart intr-o ramura ascendenta care a'unge in cordoanele posterioare si formea#a fasciculele racil ,medial) si Cuneat ,lateral) si o ramura descendenta; ele dau colaterale in maduva, colaterale ce repre#inta fasciculul Reflex, care este ba#a anatomica a reflexului mitotic( 6asciculele gracil , oll) si cuneat ,=urdach) a'ung in bulb la nucleii omonimi( $) .eutoneuronul + se afla in nucleii gracil si cuneat iar fibrele ce pleaca de la acesti nuclei in directie ventrala se numesc fibre arcuate interne( Si ele se incrucisea#a formand decusatia lemniscala ,sen#itiva) care este o decusatie complexa: fibrele nucleului cuneat a'ung dorsal, si ale nucleului gracil a'ung ventral, iar fibrele dintr-o parte se incrucisea#a cu cele de partea opusa, primele incrucisandu-se fibrele superioare( 5n punte lemniscurile au dispo#itie transversala si trec dorsal de corpul trape#oid; fibrele superioare ale lemniscului sunt situate median iar cele inferioare sunt situate lateral( 5n me#encefal, orientarea lemniscului este oblica, superolateral de nucleul rosu si substanta neagra( %) ?euronul $ + se gaseste in talamus, in nucleul ventral posterolateral( ;) @ona de proiectie corticala + este in aria someste#ica primara si secundara( 5n boala numita seringomielie, toate caile ascendente sunt le#ate, cu exceptia cordoanelor posterioare, deci individul are sensibilitate epicritica dar nu are sensibilitate termica si dureroasa(

20. Calea sensibilitatii *ineste(ice

7re traiect comun cu calea epicritica si vibratorie 1) Receptorii acestei cai sunt corpusculii tendinosi olgi, terminatiile nervoase libere si corpusculii Ruffini !) -rotoneuronul + se gaseste in ganglionul spinal, axonul lui intra in maduva si formea#a fasciculele gracil si cuneat, care vor face sinapsa cu deutoneuronul in bulb, in nucleii omonimi( $) .eutoneuronul + este situat in regiunea dorsala a bulbului, in nucleii gracil si cuneat, iar axonul deutoneuronului se incrucisea#a pe linia mediana si formea#a lemniscul medial, la nivelul caruia exista o somatotopie: dinspre anterior spre posterior -9 coccigian-sacral-lombar-toracal-cervical ,CS2"C) ; la nivelul puntii lemniscul medial se plasea#a ori#ontal iar somatotopia este, de la dreapta la stanga -9 coccigian-sacrallombar-toracal-cervical ,CS2"C)( 2emniscul medial a'unge in talamus in nucleul ventral posterolateral ,?3-2)( %) ?euronul $ + este in talamus, in nucleul ventral posterolateral, unde membrele inferioare se proiectea#a lateral, iar membrele superioare se proiectea#a medial, aria cea mai intinsa fiind ocupata de proiectia mainii( "oate proiectiile sunt contralaterale, cu exceptia regiunii bucale( ;) @ona de proiectie corticala + este in aria someste#ica primara, unele fibre trecand si in regiunea precentrala( B &xista o maladie ,"abes -9 sifilis tertiar) care afectea#a cordoanele posterioare si ii da bolnavului nesiguranta in miscari active ,ataxie cerebeloasa) si nu isi recunoaste po#itia membrelor( 21. Calea sensibilitatii proprioceptive "e control a miscarii Sensibilitatea proprioceptiva de control are $ tracturi: - tractul spinocerebelos posterior, direct ,6lechsig) - tractul spinocerebelos anterior, incrucisat , o)ers) - fasciculul cuneocerebelos( 1) Receptorii acestei sensibilitati sunt: fusurile neuromusculare, corpusculii -acini mici, terminatiile nervoase libere( !) -rotoneuronul + este locali#at in ganglionul spinal, iar axonul este de dimensiuni mi'locii, ri#omerul fiind egal cu mielomerul plus 4-< segmente medulare( $) .eutoneuronul + este situat in mai multi nuclei: a) pentru tractul spinocerebelos posterior isi are originea in nucleul toracic ,lama < Rexed) intins intre CA + 2!; dupa sinapsa cu deutoneuronul, axonul trece in cordonul lateral opus, apoi urca la nivelul bulbului unde este situat ventral de nucleul tractului spinal al trigemenului si dorsal de piramida bulbara( -rin pedunculul cerebelos inferior ,-C5) de aceeasi parte, a'unge la paleocerebel sub forma de fibre muschioase, in vermisul anterior si in regiunea paravermiana a emisferelor cerebeloase( 7ceste fibre au rol in coordonarea contractiilor individuale ale muschilor si in coordonarea miscarilor posturale( b) pentru tractul spinocerebelos anterior isi are originea in lamele ;, 4, < Rexed din cornul posterior( 6ibrele secundare ale deutoneuronului se incrucisea#a in proportie de 01C trecand in cordonul lateral opus, pentru a forma tractul spinocerebelos anterior in

care vor intra si 11C fibre ipsilaterale( 7'ung in bulb, punte, me#encefal, incon'ura pedunculul cerebelos superior ,-CS), si prin valul medular superior a'ung in cerebel( 7cest fascicul are rol in sinergia miscarilor voluntare( c) fasciculul cuneocerebelos aduna informatii de deasupra lui CA, fibrele intra in maduva si a'ung la deutoneuron, care este in nucleul cuneat accesor ,3on Mona/ov) de la nivelul bulbului, iar axonul lui formea#a fasciculul cuneocerebelos care a'unge la cerebel prin fibrele arcuate externe dorsale, pe calea pedunculului cerebelos inferior ipsilateral, si se termina in aria membrului superior( Se considera ca nucleul accesor este o continuitate a celui toracic( 7cest fascicul asigura corelatia membrelor superioare cu cele inferioare in timpul executarii unor miscari( B Calea proprioceptivitatii pentru cap si fata isi are receptorii in muschii masticatori, pielosi, in dinti, gingii, muschi extrinseci ai globului ocular; protoneuronul se afla in nucleul me#encefalic al trigemenului, ale carui prelungiri se duc spre nucleul motor al trigemenului si in formatiunea reticulara me#encefalica(

22. Calea sensibilitatii interoceptive

Stimulul este fie spasmul la nivelul unui viscer cavitar, fie distensia sau tractiunea, iar aferenta merge atat pe nervi vegetativi cat si somatici( 1) Receptorii + sunt terminatiile nervoase libere !) -rotoneuronul + se gaseste in ganglionul spinal si cei ai nervilor cranieni; axonii acestui protoneuron sunt amielinici sau slab mielinici $) .eutoneuronul + este in nucleul de origine al sistemului spinotalamic si in portiunea vegetativa a substantei intermediare; axonii deutoneuronului iau o cale spinoreticulotalamica, dau colaterale la talamus si a'ung in nucleul ventral posterolateral sau in nucleii talamici difu#i unde se gaseste cel de-al treilea neuron %) @ona de proiectie corticala + este in aria someste#ica, in girus cinguli si in aria somatomotorie -rima particularitate a durerii viscerale este iradierea ei spre arii cutanate, la distanta de organul respectiv, si acest lucru se numeste durere raportata( &xplicatiile durerii raportate sunt: - fenomenul de convergenta in caile spinotalamice ,convergenta de 11:1 a fibrelor periferice fata de o fibra spinotalamica) - iradierea influxului in fibrele alaturate - impulsurile dureroase care vin de la un organ bolnav scad pragul de excitabilitate al neuronilor somatici vecini, si sensibilitatea somatica a'unsa la acesti neuroni sensibili#ati, chiar sub pragul dureros, este transmisa la centrii superiori si interpretata gresit ca durere periferica - procesul de facilitare corticala: proiectiile dureroase viscerale pe scoarta cerebrala permit receptionarea impulsurilor cutanate sub pragul dureros ca sen#atii dureroase false( Stimulii durerii sunt: mecanici, chimici ,bradi/inina, histamina, prostaglandine, potasiu, aci#ii, en#ime proteolitice), temperatura ,mai mare de %;D, frigul)( -roiectia durerii este mai redusa in aria someste#ica principala si mai puternica in aria someste#ica secundara(

Mediatorul intre protoneuron si deutoneuron in calea interoceptiva este substanta ,descoperita de 3on &uler, este un polipeptid cu 11 aminoaci#i sinteti#at de neuroni din ganglionii spinali) a carei eliberare poate fi blocata presinaptic de en/efaline si endorfine produse de neuronii intercalari din lama ! Rexed, deci exista un mecanism intrinsec de diminuare a durerii numit mecanism de poarta de control a stimulilor ce conduc durerea spre sistemul nervos central( &xista un sistem descendent de supresie a durerii, cu locali#area in substanta reticulata din me#encefal, in substanta cenusie periapeductala si in nucleul dorsal al rafeului de unde pleaca descendent fibre reticulospinale serotoninergice, care a'ung la neuronii lamei ! Rexed ce vor secreta en/efaline si -endorfine; daca acest sistem este activat, durerea este perceputa mai putin( &xista in organism organe care nu au receptori de durere: parenchim hepatic, endocard, parenchim pulmonar, creier + cu exceptia meningelui(

23. Calea sensibilitatii exteroceptive$ proprioceptive "e la nivelul capului +,'at)

7u aceeasi inlantuire neuronala, receptori si proiectie ca restul cailor ascendente( a) Caile exteroceptive sunt : - tactila epicritica - tactila grosiera ,protopatica) - termoalge#ica 1) Receptorii: terminatii nervoase libere, discuri Mer/el, corpusculi Meissner, *rause, -acini si Ruffini, care sunt situati in tegumentul regiunii capului, gatului si fetei( !) -rotoneuronul: se gaseste pe traiectul ganglionilor sen#itivi ai nervilor cranieni ,ganglionul trigeminal assel, ganglionul geniculat al nervului facial si ganglionii inferiori ai nervilor glosofaringian si vag)( ?euronii din acesti ganglioni au aceeasi structura, fiind pseudounipolari, prelungirile lor dendritice a'ung la receptori iar cele axonale a'ung in trunchiul cerebral prin nervii cranieni( $) .eutoneuronul: se gaseste in trunchiul cerebral la nivelul nucleilor sen#itivi ai nervului trigemen ,nucleul sen#itiv superior din punte + in el a'ung informatii tactile epicritice; nucleul tractului spinal al nervului trigemen din bulb + in el a'ung informatii tactile protopatice si termoalge#ice)( 7cesti nuclei au o somatotopie, ramurile nervului trigemen sfarsesc in acesti nuclei astfel: -9 nervul oftalmic in partea anterioara -9 nervul maxilar la mi'loc -9 nervul mandibular in partea posterioara 7se#are: in trunchi acesti nuclei sunt postero-lateral, la nivelul calotelor bulbara si pontina( .atorita faptului ca aferentele nucleilor aduse de nervul trigemen patrund numai la nivelul puntii, exista diferente intre marimea nucleilor si grosimea fibrelor ce a'ung la ei ,inferior + nucleii sunt mai mari iar fibrele mai putine; superior + nucleii sunt mai mici si fibrele sunt mai multe)( 7xonii deutoneuronului formea#a fasciculul trigemino-talamic, sau lemniscul trigeminal, care are ! parti:

7( 6asciculul trigemino-talamic anterior: este mai gros si are originea in nucleul tractului spinal al nervului trigemen( 7cest fascicul se asea#a posterior de lemniscul medial, cu care a'unge la talamus( =( 6asciculul trigemino-talamic posterior: este mai subtire si are originea in nucleul sen#itiv superior din punte ,conducand sensibilitatea epicritica)( 7cest fascicul se asea#a in formatia reticulara a trunchiului, lateral de fasciculul longitudinal medial ,62M)( -entru ambele fascicule axonii sunt decusati( %) ?euronul $: este talamic si se gaseste in nucleul ventral postero-medial ,?3-M) ;) @ona de proiectie corticala: se afla la ba#a girului postcentral, in homunculus sen#itiv( b) Caile proprioceptive( 1) Receptorii: corpusculi tendinosi olgi, terminatiile nervoase libere, corpusculi Ruffini, corpusculi -acini mici, care se gasesc in muschii masticatori, globi oculari, periost alveolar, articulatie temporo-mandibulara( Studiile facute la om demonstrea#a pre#enta protoneuronului in diencefal ,in nucleul tractului me#encefalic al trigemenului, cu aceeasi somatotopie ca a nucleului inferior)( 7lte studii demonstrea#a pre#enta protoneuronului in ganglionul trigeminal si a deutoneuronului in nucleul tractului me#encefalic al trigemenului( ?ervii glosofaringian si vag aduc informatii exteroceptive si interoceptive in plus fata de nervul trigemen( ?ervul glosofaringian +9 aduce informatii exteroceptive de la fata posterioara a valului palatin, mucoasa faringiana, tuba auditiva, ureche medie si antrum mastoidian a) -rotoneuronul: se gaseste in ganglionul superior al nervului glosofaringian b) .eutoneuronul: se gaseste in nucleul sen#itiv superior al nervului trigemen( +9 aduce informatii visceroceptive de la sinusul carotic a) -rotoneuronul: se gaseste in ganglionul inferior al nervului glosofaringian b) .eutoneuronul: se gaseste in nucleul dorsal sen#itiv al nervului glosofaringian din bulb( ?ervul vag +9 aduce informatii exteroceptive de pe peretele posterior al meatului acustic extern, fata mediala a pavilionului urechii ,#ona RamseE-Funt), mucoasa laringofaringelui, mucoasa laringelui a) -rotoneuronul: se gasestein ganglionul superior al vagului b) .eutoneuronul: se gaseste in nucleul tractului solitar si nucleii sen#itivi ai nervului trigemen( +9 aduce informatii interoceptive din teritorii intinse a) -rotoneuronul: se gaseste in ganglionul inferior al vagului b) .eutoneuronul: se gaseste in nucleul dorsal sen#itiv al nervului vag(

24. -ascicule "e asociatie in ma"uva

7ceste fascicule sunt formate din prelungirile interneuronilor care fac legatura intre segmentele medulare supra- si subiacente, ipsi- si contralateral, uneori chiar bilateral fara sa paraseasca maduva( -entru cordoanele laterale si anterioare, aceste fascicule formea#a fasciculele proprii ale maduvei, situate imediat in vecinatatea substantei cenusii( Cordonul posterior are mai multe fascicule de asociatie, si situate la distanta de substanta cenusie(

2#. -ormatia reticulata a trunc.iului cerebral$ ase(are$ 'eneralitati

Repre#inta o matrice neuronala prin ochiurile careia trec fascicule si nuclei specifici( 7ceasta formatie se intinde din partea superioara a maduvei pana in regiunea subtalamica si este formata din mase neuronale multiple, organi#ate in grupuri de nuclei, si o retea imensa de fibre dispuse in toate sensurile( ?ucleii formatiei sunt impartiti in $ grupuri : centrali, lateral si paramedian, reticulari mediani(

2%. /ucleii centrali +me"iali) fibre ascen"ente

1) ?ucleii centrali sunt in numar de 4 si se gasesc : - in bulb: nucleii ventral si gigantocelular - in punte: nucleii pontin caudal, pontin oral si reticulat al tegmentului pontin - in me#encefal: nucleul reticular me#encefalic( 7cesti nuclei sunt traversati si impartiti de tractul central al calotei in ! #one: - laterala ,sen#oriala) + care primeste informatii nespecifice de la fasciculele spinotalamice; de la nucleul tractului solitar cu informatii de la nervii facial, glosofaringian si vag; de la lemniscul trigeminal cu informatii de la cap si gat; si de la nucleii acustici si vestibulari( - mediala ,efectorie) + de la care pornesc ! grupuri de curenti: ascendenti si descendenti( 7) Curentii ascendenti folosesc ! cai : - calea talamica repre#entata de sistemul talamic difu# ,nucleii intralaminari) spre hipotalamus, pentru mentinerea homeosta#iei, sau spre neostriat ,nucleii ba#ali ai emisferelor cerebrale) si cortex - calea extratalamica ce ocoleste talamusul, traversand regiunea subtalamica si capsula interna, spre cortexul limbic( 7mbele cai trimit informatii nespecifice cortexului prin sistemul fibrelor ascendente activatoare corticale ,sistemul reticulat activator ascendent + SR77)( 7cest sistem determina starea de alarma, vigilenta si starea de veghe( 7cestea repre#inta o conditie necesara pentru receptionarea stimulilor specifici adusi de cai specifice, si pentru reali#area reflexelor trunchiului cerebral(

2 . /ucleii centrali +me"iali) fibre "escen"ente

1) ?ucleii centrali sunt in numar de 4 si se gasesc : - in bulb: nucleii ventral si gigantocelular - in punte: nucleii pontin caudal, pontin oral si reticulat al tegmentului pontin - in me#encefal: nucleul reticular me#encefalic( 7cesti nuclei sunt traversati si impartiti de tractul central al calotei in ! #one: - laterala ,sen#oriala) + care primeste informatii nespecifice de la fasciculele spinotalamice; de la nucleul tractului solitar cu informatii de la nervii facial, glosofaringian si vag; de la lemniscul trigeminal cu informatii de la cap si gat; si de la nucleii acustici si vestibulari( - mediala ,efectorie) + de la care pornesc ! grupuri de curenti: ascendenti si descendenti( =) Curentii descendenti merg spre maduva formand fasciculele reticulo-spinale lateral si medial( a) 6asciculul reticulo-spinal lateral se gaseste in partea anterioara a cordonului lateral medular, fibrele sale terminandu-se pe lamele Rexed 4, <, 0( 7cest fascicul are efect stimulator pe muschii flexori si efect inhibitor pe muschii extensori( b) 6asciculul reticulo-spinal medial se gaseste in cordonul anterior, lateral de tractul cortico-spinal anterior( 6ibrele sale se termina pe lamele Rexed <, A, 0, si are efecte inverse decat fasciculul lateral(

30. /ucleii reticulari lateral si parame"ian

a) ?ucleul reticulat lateral se gaseste postero-lateral de oliva bulbara( -rimeste informatii extero-, si proprioceptive aduse pe calea fasciculelor spinotalamice, corticoreticulare, spinoreticulare si de la nucleul rosu( &ferentele sunt spre: arhicerebel ,vermis si regiunea paravermiana), nucleii fastigiali, fasciculul uncinat care ocoleste pedunculul cerebelos superior si reintra in cel inferior, nucleii paramedian si gigantocelular( b) ?ucleul paramedian trimite eferente din nou prin pedunculul cerebelos inferior spre cerebel( 7cesti ! nuclei apartin unui circuit inhibitor cortico-reticulo-cerebelo-reticulospinal(

31. /ucleii reticulari me"iani

a) ?ucleul rafeului bulbar si pontin b) ?ucleii perihipoglosali: nucleul intercalat al lui Staderini, nucleul sublingual Rolles, nucleul prepo#itus hipoglos, nucleul paramedian dorsal( c) ?ucleul dorsal al tegmentului me#encefalic 7ferente: -9 de la hipotalamus si sistemul limbic prin fasciculul medial al creierului anterior ,6MC7) -9 fasciculul longitudinal dorsal -9 fasciculul retroflex -9 fasciculul mamilo-tegmentar &ferente: spre nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral si spre sistemul limbic prin fasciculul longitudinal dorsal ,62.)( 7ceste $ mari grupe de nuclei intervin in mecanismele de integrare vegetativa astfel: - rupul 1 -9 intervine in mecanismele sen#oriale de somn-veghe - rupul ! -9 sunt nuclei motori extrapiramidali care asigura controlul cerebelos - rupul $ -9 sunt nuclei vegetativi care asigura legatura dintre hipotalamus, sistemul limbic si nucleii trunchiului cerebral(

2). 0omnul
SGM?H2 este un proces activ re#ultat prin ! modalitati: -9 prin suprimarea si abolirea activitatii sistemului reticulat activator ascendent ,de#activare pasiva reticulata) -9 prin stimularea unor structuri care induc somnul ,de#activare activa)( Somnul se caracteri#ea#a prin ! stari: a) somnul de ba#a, care repre#inta <1-A1C din timpul de somn si care la randul sau se caracteri#ea#a prin: este superficial, mio#a, pastrarea tonusului musculaturii cefei, pastrarea activitatilor reflexe medulare, electroencefalograma este caracteri#ata prin unde lente corticale( b) somnul paradoxal, care repre#inta !1-$1C din timpul de somn si se caracteri#ea#a prin: este profund, midria#a, abolirea tonusului muscular si a reflexelor spinale, vise, miscari rapide ale globilor oculari ,;1-41:min(), modificari vegetative ,hipotensiune, bradicardie, modificari respiratorii, erectie)( Somnul profund intervine in valuri de 11-1; minute, ce se repeta periodic( Mecanisme ce induc somnul &xista o ritmicitate in declansarea acestor mecanisme ,ritm nictemeral): a) Se produc salve de impulsuri care pornesc din nucleii bogati in serotonina ai rafeului bulbar si pontin, care suprima activitatea sistemului reticulat activator ascendent, determinand somnul superficial( b) Serotonina secretata de nucleii rafeului stimulea#a neuronii din locus ceruleus, neuroni bogati in norepinefrina si monoaminoxida#a, care determina o noua salva de impulsuri si intrarea in somn profund(

Cand aceste mecanisme isi epui#ea#a efectul, stimuli specifici dar si nespecifici ,transmisi de sistemul reticulat activator ascendent) determina revenirea la starea de veghe( 2e#iuni ale nucleului rafeului determina insomnia totala( 2e#iuni totale de locus ceruleus determina abolirea somnului profund(

2&. 0istemul 0.!.A.A.

7mbele cai ale fibrelor ascendente din nuclei reticulari centrali trimit informatii nespecifice cortexului prin sistemul fibrelor ascendente activatoare corticale ,sistemul reticulat activator ascendent + SR77)( 7cest sistem determina starea de alarma, vigilenta si starea de veghe( 7cestea repre#inta o conditie necesara pentru receptionarea stimulilor specifici adusi de cai specifice, si pentru reali#area reflexelor trunchiului cerebral(