Sunteți pe pagina 1din 7

Analiza programuilui de productie si de comercializare

S1-insemnatatea, sarcinele analizei si sursele principale de informatie S2-corelatia indicatorilor privind volumul programului de productie si comercializarea S3-aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si comercializare S4-analiza indeplinirii programului de productie pe sortimente S5-analiza programului de productie dupa structura S6-analiza programului de productie dupa calitate si competitivitate S7- analiza programului de productie dupa ritmicitate S7;analiza veniturilor din vinzari S1-insemnatatea, sarcinele analizei si sursele principale de informatie E aminarea rezultatelor activitatii agentilor economici din sfera de productie indiferent de forma de proprietate tre!uie sa inceapa cu studierea programului de productie si comercializare in dinamica si comparativ cu nivelul programat pentru anul de gestiune deoarece de volumul, sortimentul calitate si ritmicitatea producsului "lucrarilor,serviciilor# depind costurile acestora, veniturile din vinzari,renta!ilitatea si alti indicatori referitori la rezultateale activitatii economico financiare desfasurate$ %e linga aceasta de volumul activitatii de !aza depinde necesitatea intreprinderii in forte de munca, mi&loace fi e, resurse materiale si alte active curente care determina potentialul ei de dezvoltare pe o perioada dura!ila$ Sarcinile principale ale anlizei sunt: ' programul social economic de dezvoltare a intreprinderii "compartimentului programului de productie si de comercializare# sau planul de afaceri$ ' aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si generalizare ' analiza indeplinirii programului de productie pe sortimente, dupa structura, calitate, competitivitate si ritmicitate ' analiza valorii adaugate ' analiza venitului din vinzari ' aprecierea evolutie intreprinderii analizate pe piata de desfacere Scopul analizei-rezultatele analizei activitatii de productie si comercislizare stau la !aza fundamentarii programului de productie si comercializare pentru perioada urmatoare, precum si la !aza sta!ilirii unor o!iective strategice pentru dezvoltarea unitatii economice Sursele principale de informatie 1$ %rogramul social economic de dezvoltare a intreprinderii "compartimentul,programul de productie si comercializare# sau planul de afaceri al intreprinderii$ '"compartimentu,prezentare produselor,afacerilor si a principalelor activitati# 2$raportul statistic nr$1 p "anual,productia# 3$ raportul statistic nr 5 p "consumurile si c(eltuelile intreprinderii# 4$ raportul privind rezultatele financiare "ane a 2 si 5# S2-corelatia indicatorilor privind volumul programului de productie si comercializarea )n practica analitica-se utilizeaza un sistem larg de indicatori care reflecta volumul programului de productie si comercializare insa cel mai frecvent se utilizeaza urmatorii indicatori* 1$ +%,-este productia destinata vinzarii 2$ +%+-este volumul productiei vindute si este marfa destinata cumparatorului si ac(itata de el 3$ +-- valoare adaugata care reprezinta contri!utia productiva proprie a intreprinderii pe parcursul unei perioade de activitate "de regula in curs de 1 an#$ -naliza acestui indicator recunoastea valoare adaugata aferenta atit productiei fa!ricate cit si acelei vindute$ .oti acesti indicatori pot avea o unitate de masura atit valorica cit si fizica$ %entru a e prima indicatorii in forma valorica sint utilizate preturile care la rindul lor pot fi

a# constatnte !# curente )n cele mai dese cazuri sint utilizate preturi constante, deoarece indicatorii e primati la astfel de preturi sint eli!erati de influenta modificarii preturilor si e prima mai real modificarea volumului productiei fa!ricate$ /a rindul sau preturile curente pot fi sta!ilite de stat, pot fi li!ere, prognozate si contractuale$ )ndicatorii programului de productie si comercializare sunt corelati intre ei din punctul de vedere al analizei$ 0el mai des intilnita este corelatia dintre volumul productiei fa!ricate, volumul productiei vindute, soldul produselor finite a stocurilor "soldul initaia#, productia nerealizata "soldul final#$ -ceasta corelatie poate fi redata prin formula sau su! forma de ta!el care poarta notiunea de !alanta productiei Si1+%,12i"1#3+%+12i"-#1Sf .a!elul nr$1 )ndicatori Si +%, 2i"1# .otal 1 +%+ 2i"-# Sf .otal 2 -n precedent 7246,6 34247,5 112,5 41646,6 34367 52,4 7226,4 41646,6 -nul curent 7226,4 36467 132 43425,4 33135 42,3 16664,5 43425,4 a!aterea -55,4 12175,5 115,5 2135,2 -1232 -16,5 3341,7 2135,2

0oncluzie* in !aza datelor din ta!el o!servam ca legatura dintre indicatorii privind volumul programului de productie si comercializare la intreprinderea analizata este respectata,ceia ce ne da posi!iliatea sa reducem ca informatia prezentata poate fi utilizata frecvent in analiza ulterioara$ S3-aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si comercializare -precierea generala a indeplinirii programului de productie si comercializare se efectuiaza prin compararea indicatorilor de volum in dinamica si fata de nivelul prognozat, pentru aceasta vom utiliza urmatorul ta!el analitic

.a!elul nr$2 aprecierea generala a indeplinirii de productie si comerciaslizarea )ndicatori -nnul -nul de gestionare -!aterea a!sol$ fata de precedent programat efectiv -n$precedent program 1$+%, la pret compara!ile 2$+%, la pret curent al an$respectiv 3$+%, la pret program 4$++ 5$+aloarea vinzarilor nete 6$+al adaugata 1 31175 34247,5 2 -------3 36612 36467 433-1 -563 2175,5 533-2 -------

)n 7 fata de -n program precedent 63381'166 73382 54,15 ---166,36 ----

-----34367 45256 11466

35166 35124 46176 ----

36467 33135 42376 13526

----1232 -2446 1726

1367 -1553 2266 ----

---56,42 53,64 114,54

163,72 54,3 165,44 ---

0oncluzie* in !aza datelor din ta!elul analizat o!servam ca la intreprinderea data au intervenit unele modificari esentiale la indeplinirea programului de productie si comercializare atit in dinamica cit si fata de nivelul programat, astfel in dinamica numai la indicatorii 2 si 6 se o!serva o tendinta de ma&orare atit relativa cit si a!soluta, respectiv cu 2175,5 mii lei si 1726mii lei$ .ot odata la indicatorii 1,4,5 tendinta de reducere este diversa ceia ce da posi!ilitate sa deducem ca pe parcursul anului de gestiune asupra activitatilor de productie si comercializare au influentat un sir de factori negativi$ %entru a inveidentia aspectele pozitive si negative ale tuturor modificarilor o!tinute in dinamoica la indicatorii de volum din ta!el apelam la urmatoarele 4 comparatii ale indicilor o!tinuti$ 1 comparatie-indicatorul 2 9 indicatorul 1 166,36 954,15 ceia ce inseamna capreturile in vigoare sau ma&orat la productia fa!ricata fata de cele compara!ile ale anului precedent "factor pozitiv#, desi in cea mai mare masura aceasta nu depinde de intreprindere ci de piata de desfacere 2 comparatie )4:)2 56,44:166,36 ceia ce inseamna ca soldurile productiilor in stocuri la intreprinderea analizata la finele anului de gestiune s-au ma&orat$ 3 comparatie )69)2, 114,549166,36 ceia ce inseamna ca consumurile si c(eltuelile intermediare la intreprinderea data sau redus, factoe pozitiv 4 comparati )4:)1 56,42:54,15 ceia ce inseamna ca veniturile o!tinute din alte vinzari ale activitatii operationale s-au redus si este un factor negativ ;eci in !aza comparatiilor efectuate au fost evidentiati la nivel general, factori pozitivi si factori negativi referitori la programul de productie si comercializare in dinamica$ <etoda prezentata mai sus poate fi utilizata si la nivelul programat, utilizint comparatiile posi!ilei intre indicii indicatorilor reflectati in ta!el,colonita 7$

S3.1-Valoarea adaugata )n practica analitica valoarea adaugata poate fi calculata prin 2 metode* 1<etoda sintetioca 2 <etoda analitica )n !aza primei metode valoarea adaugata se determina ca diferenta dintre volumul productiei fa!ricate sau "vol prod vindute# si consumurile intermediare provenite de la terti +-3+%,-0 +-3+=+-0 0-consumurile si c(eltuelilor intermediare provenite de la terti care cuprind materiile prime si materialele la costul de ac(izitie "energia,com!usti!ilul,apa,serviciile e terne# cu alte cuvinte totalul consumurilor de !unuri si servicii furnizate de terti 2<etoda prevede insumarea elementelor componente ale valorii adaugate +-3consumurile privind retri!uirea muncii1suma uzurii mi&locelor fi e1suma altor consumuri si c(eltueli1suma rezultatelor nete S4-analiza indeplinirii programului de productie pe sortimente %rin sortimentul productie se su!intelege enumerarea completa a produselor fa!ricate, lucrarilor e ecutate si serviciilor prestate sau enumerarea lor pe grupe omogene mari$ )n practica analitica se deose!esc mai multe metode de apreciere a indeplinirii programului de productie pe sortimente 1<etoda-pe !aza evidentierii celui mai mic procent la unul din produsele la care programul nu a fost indeplinit$ 2<etoda-pe !aza calcularii coificientului mediu pe sortimente care se determina ca* >s3volumul productiei fa!ricate in limita sortimentului prognozat supra volumul productiei fa!ricate '166 %entru a determina acest coificient vom utiliza datele din urmatorul ta!el analitic .a!elul 3 -precierea indeplinirii programului de productiei pe sortimente ,eluri de produse 0ovoare si articole de covor, .esatura pentru mo!ila, mii m2 -rticole tricotate, mii !ucati -lte lucrari .otal 0antitatea program efectiva 1 346 166 24 2 336 126 24 +%, %ret unitar, lei %rogramat efectiv 3 52,5 14,25 12,5 431'3 31456 1425 366 1545 35166 532'3 31646 2156 356 2447 36467 =!tinut in limitele sortimentului programat, mii lei 6 suma mai mica din 4 si 5 31646 1425 366 1545 34756

>30oloni 68colonita 4'1667 ;elta productiei30olo!ita 6-colonit 4

;in ta!el rezulta ca la intreprinderea analizata programul de productie pe sortimente a fost indeplinit numai cu 54,557, ceia ce a dus la reducerea volumului productiei fa!ricate cu 376mii lei$ S5-Analiza programului de productie dupa structura %rin structura productiei se su!intelege ponderea fiecarui fel de produs sau grup de produse in volumul total al produselor fa!ricate$ %onderea se determina in 7 ca raportul dintre volumul de produse corespunzatoare si volumul total al produselor '166$ Sarcina principala a analizei structurii productiei consta in determinarea gradului de respectare a structurii prognozate si aconsecintelor ce pot aparea in urma nerespectarii acesteia$ )n cele mai dese cazuri aprecierea indeplinirii programului de productie dupa structura se efectuiaza in !aza coificientului mediu de structura, care se va determina ca raport dintre >str3volumul productiei fa!ricate in limita structurii prognozate 8 +olumul productiei fa!ricate efectiv dupa structura prognozata se va determina prin inmultirea volumului programat pe fiecare produs cu procentul indeplinirii programului in total pe toate produsele$ +om determina acest coificient in !aza datelor din urmatorul ta!el analitic .a!elul nr4-aprecierea indeplinirii programului de productie dupa structura +%, eluri de programat efectiv produse Suma %onder Suma %ondere )ndeplinirea %roductia Efectiv o!tinut mii lei ea in mii lei a in 7 programului efectiva dupa in limitele str 7 de productie structura progr mii leoi in 7 programata 1 2 3 4 5 6 7 3*1'166 nota cel mai mic "total din 3'cu dintre 3 si 6 fi 7din#8166 0ovoare .esaturi -rticole -ltele .otal 31456 1425 366 1545 35166 45,45 5,15 6,45 4,51 166 31646 2156 356 2447 36467 45,23 6,61 6,56 7,41 166 54,42 126,66 116,67 175,62 163,72 3261,73 1452,64 365,57 1644,66 36467 31646 1452,64 365,57 1644,66 34527,27

?ota* 0olonita 63 productia efectiva dupa structura programata "col 6# poate fi calculata prin '+alorii efective a productiei fa!ricate in total "col 3-total# cu ponderea programata a fiecarui produs "sau grup de produse i parte# 0oificientul mediu de structura3col78col6'166 0oncluzie )n !aza datelor din ta!el se poate constata ca la intreprinderea analizata programul de productie dupa structura a fost respectat numai la nivelul de 55,747 ceia ce a dus a reducerea volumului productiei fa!ricate la 1535,7 S6-analiza programului de productie dupa calitate si competitivitate in conditiile economiei de piata un rol semnificativ il &oaca calitatea si competetivitatea produselor fa!ricate$%rin calitatatea productiei se su!inteleg proprietatil particulare ale fiecarui produs fa!ricat care corespund unor cerinte strict determinate de piata de desfacere sau satisfac anumite necesitati ale consumatorilor$

prin competitvitate se su!intelege corespunderea produsului fa!ricat cerintei pietii de desfacere$ /a diferite intreprinderi calitatea productiei poate fi apreciata prin diferite metode* 1$ 0u a&utorul indicatorilor de calitate 2$ cu a&utorul reclamatiilor 3$ cu a&utorul pierderilor din re!ut 36$61$13 )n practica analitica pe linga asigurarea cantitativa a intreprinderii cu resurse umane, un rol insemnat il &oaca si asigurarea cu personal su! aspect calitativ,e ista mai multe metode de studiu in acest domeniu dar cel mai frecvent se utilizeaza urmatoarele* a# vec(imea in munca calculata dupa media aritmetica ponderata$ ;e o!icei cu cit vec(imea medie in munca a personalului intreprinderii este mai mare, cu atit sta!ilitatea cadrelor este mai !una, ceia ce constitue un moment pozitiv$ !# gradul de calificare a personalului din activitatea de !aza$ E aminarea nivelului calificarii personalului implicat in activitatea de !aza a intreprinderii reprezinta un aspect important deoarece productia si evolutia productivitatii muncii depind nemi&locit de acest nivel$ /a analiza calificarii personalului, respectiv se ivedentiaza urmatoarele aspecte* 1$Structura cadrelor pe categorii de calificare 2$ Evolutia gradului de calificare 3$ 0orelatia dintre gradul de calificare a personalului si comple itatea lucrarilor e ecutate$ ;e regula, prima grupare a personalului din activitatea de !aza poate fi efectuata dupa studiile o!tinute* 1$ -!solventi ai scolilor profesionale-S% 2$ -!solven!ti ai colegiului @ 3$ -!solventii ai institutiilor de invatamint superior 4$ -lte studii - doua grupare a personalului productiv se efectuiaza pe categorii de calificare, gradul de calificare se evidentiaza cu a&utorul coificientului calificarii medii a muncitorilor si gradul de comple itate a lucrarilor e ecutate$ S3-un compartiment semnificativ al analizei il constitue deasemenea aprecierea gradului de sta!ilitate a personalului din activitatea de !aza care se determina ca raportul dintre numarul de salariati care au activat la intreprinderea analizata in perioada 1 ianuarie-12 decem!rie a anului de gestiune si nr mediu scriptic al salariatilor la finele acestui an$ 0irculatia fortei de munca se e amineaza in !aza urmatorilor indicatori analitici* 1$ 0oificientul de circulatie la intrare >int3"?sint1?sp#8?s %rimul indicator reprezinta nr de salariati incadrati in cimpul muncii in perioda analizata /a 2-lea indicator, nr de salariati promovati dintr-o categorie in alta, in cadrul intreprinderii analizate pe aceiasi perioada de timp$ 2$ 0oificientul de circulatie la iesire >ies3"?sies1?sp#8?s 3$ 0oificientul circulatiei totale >t3 >int1>ies ,luctuatia fortei de munca reprezinta un fenomen anormal in activitatea unitatilor economice de productie, deoarece este determinata, de concedieri fara permisiunea conducerii "din motive proprii# sau ca urmare a incalcarii prevederilor contractului colectiv de munca$ 4$ 0oificientul de fluctuatie >f3"?s,1?sA#8?S nr salariatilor concediati din intreprindere fara permisiunea conducerii "din motive proprii# -l doilea indicatori-nr salariatilor concediati ca urmare a incalcarii disciplinii de munca$ %rincipalele cauze o!iective privind circulatia fortei de munca, intr-o intreprindere* 1$<odificarea sarcinilor de productie si a structurii organizatorice de productie

2$%erfectionarea procesului te(nologic si sporirea gradului de inzestrare te(nica a activitatii desfasurate 3$%ensionari 4$plecari la studii 5$ satisfacerea serviciului militar si indeplinera o!ligatiunilor taranesti 6$decese 0auzele su!iective privind fluctuatia fortei de munca poate fi* 1$plecari fara permisiBunea conducerii 2$demisionarea din propria initiativa 3$desfacerea contractului de munca 4$a!sente nemotivate si alte incalcari desciplinari ;e regula pe parcursul analizei toti coificientii mentionati mai sus se e amineaza in dinamica in !aza datelor din raportul statitstic 10 ""miscarea personalului si locurilor de munca e istente##$ S4--?-/)C- D.)/)C-2)) .)<%D/D) ;E <D)?0-?-/)C- D.)/)C-2)) .)<%D/D) ;E <D)?0- prevede descoperirea rezervelor interne legate nemi&locit de folosirea completa a timpului disponi!il si a cauzelor care au provocat pierderile de timp in zile si ore evidentiate in perioada de gestiune$ )n practica analitica se aplica un sir de indicatori privind formarea si utilizarea fondului total de timp si anume* 1$fondul de timp calendaristicm "365 zile# 2$fondul de timp ma im disponi!il care se calculeaza prin scaderea din fondul de timp calendaristic a sar!atorilor legale si zilelor de odi(na$ 3$ fondul de timp efectiv utilizat care se calculeaza ca diferita dintre fondul de timp ma im disponi!il si timpul neutilizat in total$ 4$ .impul neutilizat in total care poate fi &ustificat si ne&ustificat, acest timp include* a#concedii anuale si suplimentare !# concedii medicale c# concedii de studii d# concedii fara plata e# intreruperi de o zi f# a!sente nemotivate ,ondul de timp efectiv utilizat pe parcursul anului de gestiune s-a ma&orat fata de nivelul prognozat cu 573zile, in acest caz timoul neutilizat a sporit fata de nivelul prognozat care constitue pentru un muncitor 4 zile,iar pentru toti muncitorii 5624$ E aminind cauzele care au provocat aceste a!ateri negative, o!servam ca primele 3 cazuri demonstreaza o reducere a timpului neutilizat respectiv cu 1514, 6565, 4544 zile si numai concediile fara plata care nu au fost prognozate au ma&orat timpul neutilizat cu 14552zile$