Sunteți pe pagina 1din 12

Kinetoprofilaxia - ramur a kinetoterapiei

Acoperind o arie extrem de vast de preocupri i de aplicaii, n cadrul kinetoterapiei sau dezvoltat i individualizat ramuri cu o relativ autonomie, care dei au la baz aceleai legi i folosesc exerciiile fizice ca mijloace proprii se deosebesc dup: obiectivele specifice i metodologia selecionrii, sistematizrii, adaptrii, combinrii i dozrii exerciiilor fizice, i dup modul concret prin care se ntocmesc planurile i programele de tratament. Una din aceste ramuri este kinetoprofilaxia. Kinetoprofilaxia, considerat ca i parte integrant si ramur de avangard a terapiei prin micare, constituit pe axioma unanim acceptat n stiinele medicale conform creia este mai uor s previi dect s tratezi. Definiii: Kinetoprofilaxia studiaz procesul de optimizare a strii de sntate i de prevenire a mbolnvirii, organismului uman, cu ajutorul exerciiilor fizice.(Crciun,M., 2002). Kinetoprofilaxia, dup Sbenghe T., (2002), este aplicarea exerciiilor aerobice pe principiile stiinei antrenamentului medical. Ea se aplic: - omului sntos, pentru a-l feri de boli sau de apariia sindromului de decondiionare fizic (profilaxie primar sau de gradul I); - omului vrstnic, la care decondiionarea a aprut, pentru a-l feri de agravarea i organicizarea ei (profilaxie secundar, sau de gradul II); - omului bolnav (cu boli cronice), pentru a-l feri de apariia unor agravri sau complicaii ale acestor boli (profilaxie teriar, sau de gradul III). Kinetoprofilaxia are ca scop: - ntrirea strii de sntate; - mrirea rezistenei naturale a organismului fa de agenii patogeni din mediul extern; - stabilirea unui echilibru psiho-fizic normal ntre organism si mediu; - pentru copii, obiectivul cel mai important const n asigurarea condiiilor pentru creterea i dezvoltarea normal i armonioas a organismului i, implicit, prevenirea apariiei deficienelor fizice si a contactrii unor boli care le-ar putea afecta dezvoltarea normal. Kinetoprofilaxia prezint cteva subramuri, si anume: 1. kinetoprofilaxia primar sau de gradul I. 2. kinetoprofilaxia primar sau de gradul II. Kinetoprofilaxia primar sau de gradul I., const n instituirea demersului profilactic ce trebuie s porneasc ntotdeauna de la cunoasterea: - particularitilor bio-psiho-motrice individuale, ntruct este vizat personalitatea uman n ansamblul i integritatea sa; - interdependena organismului cu mediul ambiant; - influena exerciiilor asupra omului sntos sau n situaie biologic special. Prin influenele pozitive multiple pe care exerciiul fizic le are n meninerea i ntrirea sntii organismului uman n general i a funciilor sale n particular, kinetoprofilaxia are diverse i multiple aplicaii. Aceste aplicaii privesc n primul rnd oamenii sntosi i oamenii aflai n situaii biologice speciale kinetoprofilaxia primar. Acestea din urm, se adreseaz unor grupe mari de ceteni care din cauza unor particulariti fiziologice nu pot folosi exerciiul fizic dup metodele comune educaiei fizice. n aceast categorie includem copii de la 0 - 3 ani, femeia n situaii biologice speciale

legate de sarcin, luzie, alptare, persoanele care lucreaz n condiii grele de munc i sunt predispuse a contracta anumite boli sau deficiene specifice mediului de munc. La aceste categorii de populaie, folosirea exerciiului fizic ca factor biologic natural cu multiple valene pozitive se aplic numai dup regulile generale ale terapeuticii. Scopul exerciiilor fizice n aceste aplicaii const din: ntrirea strii de sntate, mrirea rezistenei naturale fa de agenii patogeni din mediul extern, stabilirea unui echilibru psiho-fizic normal ntre organism i mediu. Pentru copii, obiectivul cel mai important const din asigurarea condiiilor pentru creterea normal i dezvoltarea armonioas a organismului, precum i n prevenirea deficienelor fizice. Kinetoprofilaxia este prezent ns i n prevenirea agravrii unor boli cu potenial evolutiv - kinetoprofilaxie secundar. Kinetoprofilaxia secundar sau de gradul II., reprezint aplicarea exerciiilor fizice n blocarea unor deficite funcionale sau structurale determinate de afeciuni cronice cu potenial evolutiv. n acest sens se va urmri fie prevenirea agravrii deficitelor aprute, fie oprirea apariiei altor deficite cu caracter invalidant. Kinetoprofilaxia secundar are ca obiective: - educarea bolnavilor cu afeciuni cronice evolutive; - formarea comportamentului motric adecvat (posturi i miscri n timpul exercitrii profesiunii i nafara acesteia) pentru stoparea sau diminuarea evoluiei bolii sau deficienei.

Kinetoprofilaxia copilului mic 0 - 3 ani


n primii 3 ani de via, creterea si dezvoltarea copilului se desfsoar continuu, dar nu uniform, ci dup anumite legi si sub influenta unor factori endogeni si exogeni multipli si variati. Aplicarea mijloacelor kinetoprofilactice n aceast perioad trebuie s fie dominata de ideea stimulrii si consolidrii procesului natural de crestere si dezvoltare activ psihosomatic. Aceasta presupune ns o cunoastere foarte exact a particularittilor de crestere si dezvoltare de-a lungul ntregii perioade. n evolutia sa de la 0-3 ani copilul trece prin trei faze distincte:nou nscut, sugar, copil mic propriu-zis. Noul - nscut Particularitti morfologice si functionale ale noului nscut Copilul nou nscut este considerat numai n primele 28 de zile de la nastere. Nou nscutul are o greutate de aproximativ 3000-3500 g care poate varia ntre 1500-5000 g. Lungimea este n medie 50 cm (48-51 cm). n primele zile de la nastere copilul pierde n greutate 200-300 g din cauza eliminrii meconiului (proces de excretie si descuamare a mucoasei intestinale). Forma corpului si raportul dintre segmente au urmtoarele caracteristici: _ capul mare cu un perimetru de 30-35 cm si nltimea ct a patra parte din lungimea total a corpului; _ gtul foarte scurt datorit nclinrii capului nainte si ridicrii toracelui, ceafa rotund

si grsut; _ trunchiul lung si cilindric, toracele ngust, abdomenul voluminos si bazinul mic; _ membrele superioare si inferioare scurte si rotunjite; _ ntregul corp capt aspectul de ghemuit; _ pielea este fin si subtire, cu un strat crnos foarte subtire, protejat de un nvelis gras; _ aparatul de sustinere si miscare este slab; _ oasele sunt n mare parte cartilaginoase si fibroase; _ oasele capului prezint dou fontanele, una mare anterioar, napoia osului frontal si alta mic posterioar naintea occipitalului care este aproape nchis la nastere; _ sistemul muscular, si ncepe dezvoltarea chiar din aceast faz de nou nscut. Muschii flexori au un tonus crescut iar cei extensori un tonus slab; _ articulatiile sunt foarte mobile; _ aparatul respirator, destul de bine dezvoltat. Frecventa respiratorie crescut (45-50 resp./min.); _ aparatul cardio-vascular functioneaz din intrapartum frecventa cardiac 130140batai /min.; _ aparatul digestiv este complet dezvoltat si voluminos dar putin diferentiat functional. _ ngrijirile cu caracter profilactic n aceast perioad, foarte scurt, vor consta mai mult din controlul pozitiei capului si trunchiului pentru a nu se produce deformatii la acest nivel. Obiectivele kinetoprofilaxiei noului nscut _ ntrirea snttii organismului; _ asigurarea unei cresteri normale a parametrilor somatici; _ asigurarea unei dezvoltri armonioase somato-functionale; _ stimularea dezvoltrii neuromotoare si psihomotoare caracteristic vrstei cronologice; Sugarul Particularitti morfo-functionale _ Dup faza de nou nscut urmeaz faza de sugar care dureaz pn n perioada ntrcrii, aproximativ pe perioada primului an din viata copilului. n acest timp copilul are cea mai intens crestere si dezvoltare; _ nltimea ajunge la 75-79 cm; _ greutatea creste pn la 9-10 kg; _ pielea are un derm bogat vascularizat de aceea are o culoare roz; _ prul poate s-si schimbe culoarea avut la nastere, _ lipsa reactiilor de aprare a pielii, pn n luna a III- a poate genera frecvente infectii microbiene (dermatoze, furuncule, foliculite); _ stratul adipos subcutanat rmne nc bine dezvoltat; _ aparatul locomotor se dezvolt intens. Se ntreste sistemul osos, muschii scheletici si mresc volumul si forta; _ articulatiile devin mai stabile; _ n perioada de sugar copilul trece succesiv prin pozitiile: decubit dorsal, lateral, decubit ventral, pe genunchi cu sprijin pe palme, asezat, stnd. Adaptarea organismului la aceste pozitii produce modificri importante la nivelul bazinului, capului si gtului, coloanei vertebrale si spatelui care capt o nou orientare

spatial; _ aparatul respirator se dezvolt structural si functional iar frecventa respiratorie scade la 35 respiratii/min.; _ aparatul circulator se adapteaz cerintelor intense de crestere si dezvoltare iar frecventa circulatorie ajunge la 120 pulsatii/min la un an; _ aparatul digestiv si functiile metabolice se dezvolt si reusesc s acopere nevoile morfogenetice si energetice ale organismului; _ eliminrile din organism se fac prin urin si scaune frecvente; _ sistemul nervos are o evolutie foarte activ; _ reactiile de orientare ncep s apar dup luna II-III si se dezvolt toat perioada de sugar; _ ntre VI-VII luni, apare limbajul, la nceput cu sunete nearticulate, care cu timpul, spre sfrsitul primului an de viat are o dezvoltare tot mai intens. Obiectivele kinetoprofilaxiei la vrsta sugarului _ ntrirea snttii organismului; _ asigurarea unei cresteri normale a parametrilor somatici; _ asigurarea unei dezvoltri armonioase somato-functionale; _ stimularea dezvoltrii neuromotoare si psihomotoare caracteristic vrstei cronologice; _ asigurarea unor pozitii corecte pentru a preveni deviatiile si deformatiile segmentelor corpului; _ stimularea formrii deprinderilor de tinere si apucare pentru dezvoltarea senzatiilor kinestezice si coordonarea miscrilor; Mijloacele kinetoprofilaxiei Pn la 3 luni Se vor executa numai miscri de membre superioare si inferioare din pozitia decubit dorsal. Se vor efectua flexii si extensii, abductii si adductii, circumductii, tractiuni si scuturri foarte usoare. Masajul copilului ocup un loc foarte important n ngrijirile cu caracter de kinetoprofilaxie. Se vor efectua alunecri usoare si ritmice n lungul membrelor superioare si inferioare, precum si pe spate, torace, abdomen. Masajul se poate asocia cu exercitii de gimnastic medical. O important deosebit o are masajul piciorului propriu-zis, mai ales cnd copilul prezint o abatere de la normal n pozitia aceasta. Se va aplica o netezire insistent pe fata plantar si dorsal a plantei piciorului de la degete spre clci si glezne. Urmeaz o frictiune usoar cu vrful degetelor spre tlpi, pe fata intern, extern si dorsal a piciorului. n timpul masajului se recomand mentinerea cu strictete a pozitiei corecte a piciorului. Masajul trunchiului este efectuat sub form de alunecri usoare, la care adugam frictiuni usoare cu pulpele degetelor. De la 3 - 6 luni Evolutia neuromotorie a copilului sntos i permite acestuia s-si tin capul din pozitia decubit ventral. Poate s se ntoarc activ cu fata n sus, decubit pe o latur, si poate fi rostogolit pasivo-activ. Exercitiile kinetoprofilactice n aceast perioad urmresc n mod deosebit

prelucrarea activ a gtului si trunchiului. Pot fi recomandate urmtoarele categorii de exercitii: _ ridicarea si mentinerea n aplecat a capului. Se poate repeta de 3-4 ori pe zi cu cresterea duratei de mentinere pn la aparitia semnelor de oboseal (capul ncepe s cad). Cnd copilul poate s-si mentin capul ridicat cteva minute l ajutm s ridice si partea superioar a trunchiului pn ajunge n sprijin pe coate si antebrate (pozitia ppusii); _ rotarea capului si urmrirea cu privirea a diferitelor obiecte; _ ridicarea trunchiului din pozitia culcat n pozitia asezat. Copilul n pozitia culcat se apuc bine de degetele persoanei care face exercitiul si este cuprins de aceasta de mini si antebrate, este tras n sus spre pozitia asezat; _ ndoirea trunchiului nainte cu ajutorul membrelor inferioare apucate cu palmele pe fata extern a gambelor; _ ndoire si ntinderea, ridicarea si coborrea lateral a membrelor superioare; _ trrea pasiv si activ; _ rostogolirea pasiv si activ; Masajul const din: alunecri lungi, lente, linistitoare sau scurte, intense, frictiuni cu pulpele degetelor, percutat ritmic, vibratii. De la 6 - 9 luni Dezvoltarea neuromotorie permite copilului adoptarea pozitiilor: decubit dorsal, decubit ventral, asezat. Deplasarea copiilor se efectueaz prin trre din pozitia decubit ventral sau pe genunchi si pe antebrate. Rolul kinetoterapiei nu este acela de a grbi evolutia neuromotoare ci de a ajuta si a mentine n bune conditii. Exercitiile analitice se vor adresa trunchiului si membrelor. Acestea din urm vor fi angrenate n miscare mai mult alternativ, ritmic, ajutnd la pregtirea mersului. _ exercitii pentru membrele superioare (ndoiri si ntinderi simetrice si asimetrice, variate ca amplitudine, fort, ritm); _ exercitii pentru membrele inferioare din pozitiile culcat dorsal si facial; _ exercitii de trre si mers din pozitia pe genunchi cu sprijin pe antebrate; _ exercitii de trunchi (aplecri si rotri pasivo-active, miscri de orientare si urmrire); _ exercitii pentru abdomen din decubit dorsal, se apuc gambele copilului din lateral si se ndoaie membrele inferioare (genunchi sau solduri) presnd usor pe abdomen; _ exercitii de ridicare din decubit n asezat (pasivo-activ) si este ajutat copilul s se deprind cu reflexele de echilibru si psire; _ exerciii de nvtare a mersului (la nceput mers lateral cu sprijin de marginea patului sau sustinut); _ exercitii de legnare - se efectueaz la 7-8 luni cnd copilul poate fi mentinut atrnat de minile kinetoterapeutului. Urmeaz legnri n diferite sensuri, nainte, napoi, lateral, n cerc; _ exercitii de abilitate normal vor consta din perfectionarea reflexelor de apucare, prindere, strngere si relaxare; Masajul la fel ca n perioada anterioar, se adaug frmntatul circular sau n cut al membrelor, rulatul, percutatul spatelui, coapselor. De la 9 - 12 luni Se pot executa exercitii mai complexe si mai variate:

_ Exercitii ale membrelor superioare din pozitii variate (miscarea fiecrui segment dup axele si planurile de miscare articulare); _ Exercitii de dezvoltare a abilittii manuale (apucarea, prinderea, manevrarea obiectelor diferite ca form, mrime, culoare); _ Exercitii de trunchi - Se vor executa din culcat, asezat, stnd; ridicri din culcat n asezat, asigurnd copilul de gambe; extensii de trunchi si rotri, cu ajutorul membrelor superioare; _ Exercitii de abdomen efectuate cu ajutorul ndoirilor de trunchi sau de membre inferioare din pozitia culcat dorsal; _ Exercitii de trre si rostogolire lateral; _ Exercitii de membre inferioare efectuate global sau analitic din culcat dorsal sau facial sau sub form de mers; Masajul ntre 9-12 luni se execut ca si n perioada precedent avnd rol relaxator sau stimulator. Indicaii metodice _ Aplicarea mijloacelor kinetoterapeutice n scop profilactic la sugar poate ncepe de regul la 3-4 luni sau chiar 5-6 luni, dar aceasta este strict indicat nu de vrst cronologic ct de dezvoltarea somatic si neuromotorie particular a copilului. _ nceperea programelor de exercitii n scop profilactic nu poate fi fcut fr o perfect cunoastere a snttii copilului si a eventualelor deficiente. _ Executarea corect a exercitiilor, buna localizare a acestora, eficienta lor depinde n exclusivitate de kinetoterapeut sau de persoana care aplic exercitiile. _ Exercitiile fizice vor fi efectuate fr agitatie, fr grab. n primele 5-6 luni se prefer exercitii simetrice, ritmice. _ Fiecare program de kinetoprofilaxie trebuie sa vizeze, de regul ntreaga musculatur a corpului, care va fi prelucrat selectiv si succesiv pentru a asigura o dezvoltare armonioas a corpului. _ Atunci cnd anumite regiuni sau grupe musculare prezint deficiente fizice vom cuta ca acestora sa ne adresam prin exercitii speciale repetate de un numr suficient de ori pentru a avea valoarea scontat. _ Selectarea si combinarea exercitiilor fizice din cadrul programelor de kinetoprofilaxie pentru sugari va avea ntotdeauna ca punct ferm de orientare, evolutia neuromotoare specific persoanei creia i este adresat. _ Dozarea si gradarea efortului micului practicant va fi efectuat n raport cu modul n care reactioneaz sugarul. _ Programele de kinetoprofilaxie trebuie s se fac ntr-o ncpere bine luminat, aerisit si nclzit. Temperatura la care se va lucra va fi cuprins ntre 18-23 C. _ Dup programul de exercitii fizice, odihna copilului este obligatorie. _ Exercitiile se vor repeta cu mare regularitate, att n raport cu ora din zi la care se efectueaz ct si cu distanta fat de ora de mas a copilului. _ n primele 3 luni se recomand ca exercitiile s fie efectuate nainte de supt. Dup vrsta de 3-4 luni copilul poate fi antrenat n efectuarea exercitiilor cu 40-50 min nainte de mas sau la 60-90 min dup ce a mncat. _ Privind durata programelor n raport cu vrsta copilului A. Ionescu recomand: la 23 luni, de la 3-6 min., la 3-5 luni, de la 4-10 min., la 5-9 luni, 6-12 min. si la 9-12 luni, de la 7-15 min.

_ Numrul exercitiilor din cadrul unui program va fi de maxim 10-12 si vor fi n strict concordant cu evolutia neuromotoare specific vrstei. _ Repetrile aceluiasi exercitiu, vor fi n raport cu scopul urmrit si cu reactia copilului. Se recomand ca variatia normal s fie de la 3-12 n raport cu reactia individual. _ Pauzele dintre exercitii trebuie s fie de dou ori mai lungi dect durata efortului propriu-zis. _ Programele de kinetoprofilaxie ale sugarului trebuie sa fie executate de regul pe o banchet (mas) nalt si suficient de larg, peste care se aseaz o ptur groas si apoi un cearceaf curat. _ Se impune respectarea cu strictete a regulilor de igien a ncperii, a locului unde se desfsoar exercitiile fizice, ct si a persoanei care efectueaz exercitiile cu copilul. _ Satisfcnd nevoia natural de miscare a copilului, programele de kinetoprofilaxie contribuie la cresterea si dezvoltarea elementelor aparatului locomotor si n acelasi timp stimuleaz si perfectioneaz marile functiuni organice si viata psihic a sugarului.

Fig. 11 Exemple de exerciii pentru sugarii pn la 3 luni (dup Ionescu A., citat de Crciun, M., 2002)

Fig. 12 Exemple de exerciii pentru sugarii ntre 3 - 6 luni (dup Ionescu A., citat de Crciun, M., 2002)

Fig. 13 Exemple de exerciii pentru sugarii ntre 6 - 9 luni (dup Ionescu A., citat de Crciun, M., 2002)

Fig. 14 Exemple de exerciii pentru sugarii ntre 9 12 luni (dup Ionescu A., citat de Crciun, M., 2002)

6.2. Copilul cu vrsta cuprins ntre 1 - 3 ani Particularitti morfologice si functionale - Dup vrsta de un an ritmul cresterii n nltime si greutate a copilului se ncetineste mult, dar dezvoltarea functional se mentine la cote destul de nalte. - Se perfectioneaz n mod deosebit functiile psihice si cele neuromotoare. - Se diversific si se adnceste sfera emotional, stabilindu-se noi raporturi afective, pozitive sau negative ntre copil si persoanele din jurul lui. - Are loc dezvoltarea si perfectionarea limbajului cu ajutorul cruia copilul poate fi orientat, condus, disciplinat si educat. - Activitatea neuromotorie se dezvolt, se diferentiaz si se perfectioneaz. - Dup vrsta de un an copilul merge. Aprut la 8-10 luni, simtul de psire se dezvolt odat cu dezvoltarea echilibrului si a coordonrii miscrilor. Mersul copilului poate fi ns ntrziat din cauza lipsei de miscare cnd copilul nu a experimentat destul de mult pozitia ortostatic si nu a mers n pozitia pe genunchi cu sprijin pe antebrate. - Copilul care nu poate merge nici la 18 luni trebuie examinat de medicul specialist pentru a depista eventualele cauze patologice care trebuie s fie nlturate.

- La sfrsitul anului 2 copilul trebuie s stie s alerge, dar alergarea s se caracterizeze prin lipsa fazei de zbor. - n sriturile, care apar tot n aceast perioad se fac cu ambele picioare odat, ca la vrbii. - Activitatea neuromotorie a membrelor superioare se diversific. Copilul de 2-3 ani poate s transporte n mini un obiect, poate s arunce un obiect, poate s rostogoleasc o minge, ncearc s prind un obiect usor. - La 2-3 ani copilul se joac cu ppusile, construieste cu ajutorul cuburilor, sufl n trompet, rsfoieste paginile unei crti, ncepe s scrie pe crti, pe usi, pe ziduri, pe mobil. - Tot n aceast perioad se diversific si se dezvolt deprinderile de autoservire (mbrcatul si dezbrcatul, ncltatul, ncheiatul nasturilor). - Atitudinea corporal se modific, membrele se ntind, capul se ridic, pieptul coboar, abdomenul se strnge confernd copilului un nou aspect fizic, fat de perioada precedent. - La 2 1/2 - 3 ani se dezvolt si se perfectioneaz coordonarea miscrilor. Capul poate sa-si mentin echilibrul corpului n sprijin unipodal, poate s se catere, s se rostogoleasc, s rmn atrnat n brate cteva secunde. Programele de kinetoprofilaxie la aceast vrst pot fi alctuite prin asocierea gimnasticii analitice cu jocurile dinamice, plimbrile n aer liber, masaj. Obiectivele kinetoprofilaxiei primare - ntrirea strii de sntate; - stimularea proceselor de crestere normal si dezvoltare armonioas; - satisfacerea necesittilor naturale de miscare; - stimularea dezvoltrii normale a marilor functiuni organice; - perfectionarea analizatorilor (vizual, kinestezic); - dezvoltarea calittilor fizice (forta, viteza, capacitatea coordinativ, rezistenta); - dezvoltarea si perfectionarea echilibrului ntre functiile somatice, organice si psihice. Mijloacele kinetoprofilaxiei - exercitii de gimnastic medical, active, analitice executate din pozitiile: decubit, asezat, pe genunchi, stnd, pentru membrele superioare, trunchi, membre inferiore; - exercitii cu caracter aplicativ: mers, alergri scurte, ctrare, trre, rostogolire; - exercitii cu mingea (aruncri, rostogoliri); - jocuri dinamice (de-a prinselea, de-a ascunselea); - exercitii imitative de respiratie (zumzit, murmurat, suierat) prin pronuntarea - n expiratie a consoanelor: Z, M, N, S, S, R, F sau a vocalelor: A, E, I, O, U, exercitii de respiratie sub form de joc (umflarea baloanelor cu aer); - exercitii pentru formarea unei atitudini corporale corecte; - masajul (efleuraj, frictiuni, frmntat, rulat, cernut) executat pe spate, torace, abdomen, membre superioare si membre inferioare. La 1-2 ani pot fi recomandate urmtoare categorii de exercitii: pasivo - active: - Ridicarea din pozitia de decubit dorsal n asezat, apucat de mini - Ridicarea din pozitia culcat facial, apucat de mini n pozitia stnd; - Ridicarea din pozitia culcat, apucat de gambe, deasupra gleznelor, n pozitia sprijinit pe crestetul capului- cteva secunde. Se va declansa o contractie muscular reflex foarte puternic (Mare atentie la mentinerea pozitiei pentru nu a

accidenta copilul!); - Legnarea copilului atrnat de mini (nainte, napoi...); - Legnarea copilului atrnat la orizontal (ridicat pe palmele kinetoterapeutului); - Asezat pe scaun cu spatele sprijinit: mobilizarea metodic a membrelor superioare n toate axele de miscare ale articulatiilor membrului superior; - Asezat pe un taburet executm mobilizarea metodic a trunchiului: ndoiri nainte, napoi, laterale, rsuciri, rotri; - Din culcat: mobilizare metodic a picioarelor, gambelor, coapselor, dup axele de miscare ale articulatiilor; - Rostogolirea din culcat dorsal, n culcat facial, apoi n dorsal; - Trre, din culcat dorsal sau culcat facial, apucat de mini sau de picioare (nainte, napoi, n cerc...); Exercitii dinamice la copii cu vrsta cuprins ntre 1- 2 ani: - Mers cu ducerea membrelor superioare sus, lateral, nainte, nainte cu btaia palmelor; - Din stnd deprtat, ndoirea lateral a trunchiului stnga-dreapta, rotri spre stnga-dreapta, ndoirea nainte si extensia trunchiului; - Din culcat, ndoirea succesiv a unui membru inferior la vertical, forfecarea membrelor inferioare, ridicarea simultan a membrelor inferioare; - Din stnd ndoirea si ntinderea genunchilor; - Culcat, pedalarea (bicicleta), ridicarea n asezat cu sprijin; - Mers din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme; - Mers corectiv cu diferite variante: pe vrfuri, pe clcie, cu vrfurile n afar sau nuntru, pe marginea extern a picioarelor, mersul tropit; - Exercitii de respiratie din pozitiile: culcat, pe genunchi cu sprijin pe palme, cu pronuntarea de consoane si vocale pe timpul respiratiei; - Din pozitia stnd deprtat, umflarea baloanelor. Exemple de exercitii pentru copii cu vrsta cuprins ntre 2 - 3 ani 1. Exercitii pentru cap si gt - Din pozitia asezat, copilul execut, dup demonstratia kinetoterapeutului (imitndu-l) sau dup indicatii verbale: aplecarea capului nainte, napoi si lateral dreapta - stnga, rsucirea lui spre dreapta-stnga. Miscrile capului pot fi nsotite sau combinate cu cele ale membrelor superioare. 2. Exercitii pentru membrele superioare - Pozitia pe genunchi sau stnd deprtat se execut liber sau cu un baston tinut n mini: ndoirea si ntinderea, ridicarea si coborrea lateral a membrelor superioare. 3. Exercitii de trunchi - Pozitia stnd deprtat: ndoirea nainte si extensia trunchiului, ndoirea lateral stnga - dreapta cu minile pe solduri sau cu membrele superioare ridicate sus. 4. Exercitii pentru abdomen - Asezat, cu minile cuprinznd genunchii ndoiti la piept. Se efectueaz rularea n plan posterior cu extensia coatelor, revenire n pozitia ghemuit - cu genunchii cu membrele inferioare ndoite, genunchii la piept la piept. 5. Exercitii de trre, ce pot fi executate din: culcat, numai cu mpingerea picioarelor, asezat, decubit ventral, trre pe antebrate. 6. Pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme: trre brat - picior opus, cu mpingere succesiv a membrelor inferioare; 7. Exercitii pentru membrele inferioare Genuflexiuni.

8. Srituri n lungime si srituri pe vertical la nltimi foarte mici; 9. Rostogoliri n plan anterior, posterior si laterale. 10. Exercitii de mers: pe vrfuri, pe clcie, mers ghemuit (mersul piticului), mersul cu pasi mari mersul uriasului,, mersul elefantului, pasul strengarului; 11. Alergri pe distante scurte. 12. Exercitii de respiratie din pozitii favorabile respiratiei cu pronuntare de consoane, vocale, silabe. Indicatii metodice - Programele de kinetoprofilaxie pentru copii de la 1-3 ani au mai mult un caracter activ fat de cele ale sugarului care aveau caracter pasivo-activ; - Executia exercitiilor se va face mai mult prin metoda imitativ, urmat de indicatii si ajutor; - Exercitiile selectionate vor avea un caracter analitic si vor fi apropiate de miscrile aplicative uzuale; - Pozitiile de executie a exercitiilor vor fi: culcat, pe genunchi, asezat, stnd si derivate ale acestora; - Durata programului nu va fi mai mare de 15-20 minute; - Dozarea si gradarea efortului, ritmul si numrul de repetri se va face n raport de obiectivele urmrite, dar mai ales de modul n care reactioneaz copilul; - Numrul de exercitii din cadrul unui program va fi de maxim 15 si vor fi strict adaptate evolutiei neuromotoare specifice vrstei; - Numrul de repetri medii al unui exercitiu va fi de 4-10 ori, dar si n raport de reacia copilului; - Pauzele ntre exercitii vor fi duble de timpul de lucru n care s-a efectuat exercitiul, si vor fi nsotite de miscri de respiratie si relaxare; - Programele se vor efectua ntr-o ncpere bine luminat, aerisit, si cu temperatura de 18-23 C; - Exercitiile vor fi repetate ct mai corect posibil pentru a deveni deprinderi; - Se impune respectarea cu strictete a regulilor de igien;

Iordchescu, F. (1999), Pediatrie, Editura Medical Naional, Bucuresti;