co) ota (ona) Waloarea obtinut3 se cotunjeste f1 rotunjegte fn plus 2a un nunir Sntreg. Dianetiul J se alege conform Anexai 9, + Determinaren capacitstii portante a anei sondigin'de strivi Mp8 RS eae (0.32) Penteu orice abinare nitaita bine realizats, relatiile (0.7) “gi (i040) trelnte ad fle nite conconitent. Ca uenaza a aeeatat arte ypundrul de nituri ni capacitates portant’ a Snbindrit trebuie 33 satistach selapiiie n= mos: mp] (20.33) cap * 18 [Mcp Hyp] (20.24) in mueronce problone practice intereseart mumat vplorile ei Mop, Pentre Obtinerea loc Siseccl, vee cMizstessi2iarey’ Copanta niet alages alee ain conditia de fostecare ai ettivige fein’ nel fm Selagiiie (10.5) sf 0.20.) 66 ebtine, (20.15) (20.16) May * a (cca! Men] . vtooran acoatvia. 94 marines, eforutlat [iSumus de Tabsnnve, in ‘aia eonsiaetence togice goa (20.18) of lining olabirile “necesita o+ Imbindri prin cordoane frontale (nunite 91 de adincime) atunci eind piesele sunt agezate oP ia cap, wna tn prelungirea celeilaite (tig. 10.88); + imbindei prin cordoane de colt (nusite si in relict) cind plesele ansanblate sunt suprapuse (Eig. 20.8,0) 4, Calculul Sabindrilor prin sudur frontalé Sudurile frontale se consider’ a fi solicitats sn agelagi mod ca gi plesele Sntre care sunt cxecutate’ (la Entindere sau conpresivne) ‘Seb actiunea efortului axial 8 (fig. 10.8.2) cee (20.19) Decarece 12 ficcare caplt al cordonulvi, pe 0 Longine egel4 cu grosimes ta pieselor inbinate cositarile de rudurd mi satisfac’ ceringele de calitate tle unei audurl de reristenta, lunginile de calcul ale scestora ae conaideri a fi fj = Bez far ariile Ay = (b-26)-t Pentru ca un agtfel de cordon 28 mu se nipi, funile , trebule af fie inferioare vensiunii calcul Ia rupere a sudurii, in conaecinga, pia de rezistenta Intr-o seciune a svdurti solicieate axial se exprid prin formila woars® (20.20) in care % + 0,6R la Sntindere gi Rm = Pda conpresiune. Relayia (10.20) eate foloeita’ 1a verificarea, dimensionaren gi stabiliren capacktstit portante a suduriler frontale b, caleulul sudura de cole fei, pieselor tendingei pieselor, ine! suduri bonbate, in arc constant. AB = CD este Sectiunea de forfecare a cord oe te-2a) in care a = 9, Exiunghiulut isoscel AEF Ge sudurd de col sunt solic forte de lunecare T= Ny acestora iau nagtere tensiuni Pentre ca sudura 68 mu necesar ca aceste tensiumi In consecinta, conditia de rei e suaurd de col se exprinl p x reXsm nim Relatia (20.21) este £ suduriler de colt. twats 1a si pentru determinarea suduriler de cole 4 Peay = Dinensiunite Gimensionare, ge @ sectiunii de sue: a) Notind cu a grosimea $i cu & condonului de suduré dimensionat: vom avea Ae = 94% fe = Rae (00.24) ine dood necunoseute a, 94 te cuieesd ccalaitly De Togull, ee tlege et reprezines grosines winind a re. Se obtin astéel dieneiunite : 1a eapete po lungini gale cu i 4 st euduri ge resiseengs, | ; Soin cnn imate sin ie | oe condifli constructive inditarent de enuitacr din caleul, a Snbinirile de fineneiunsie cordoanelor de sudurs. vor svele condigit: ay2 3 my & 2 6ay Fig. 10.9 Zesolvare Benen a fine ceana de slsbirile ae aituri, la dimensionare von foloei forma, HENPLE DE_ CALCUL ‘legind ky = 2,278. eonla unel grinz cu aabrele este 2.275 43500 44 44 2 sti do un efort axial M+ 435 XM. Se cere oD 7 28340 ony 2 hee ‘Ginensionarea diagonalei dim doul bare de ofel * cornier cu azipi ogele (R = 2100 éav/en) Cu aceasta are ce inte in colcvtol nuizvlui Je nituri necesar pri bie Vaninate ofel comier cu aript egale + 2, bovelor tn nod (RP #088) RE = 28, Eg = 15mm)ew = Poe = Rey = 24,60 ~ 230,0%2,3 = 20,52 on? ML 2800 yg dat ee ene en Re eS Pentru “ealculul nundrulut de “nituri determind Nigep $1 Nipcw cu Felapiile (10.18) $i (ote): mae Nigsge * 2,350, 50200 = 14490 dal x Nee 0.8% 2100 = as960aaN ssin[McaniMineap] = 12960 dant Folosind relayia (20.17), se celouleatd. 43800 Se vor prevedes dect 4073 mm care vor £1 dis- ure (conform nommelor tehnice) 1a Gistantele £2 38 + 6,3 omy op 224 4,6 om (veri Eig, 10.3.2) ni bye in pendul vertical realisat dinte-un profil Us este solicitat axial de forga P. Penauiel ea Prine cu « niturt a7 mde un guscu ca qrosines Som fixat de un tavan (figs 20-20) Cumoselnd R= 2100 canes", Rf = 0.9852 = aR ce cere a4 20 ce {nedrcaraa capabil4 a pendulului. Peadsiul poate sl-ei piardi capecitaces Portentd prin deptzirea xezistenges de calcul in Secyiuniie slabite sau prin cedarea, piturtior. Deoarece no cunoagten care din cele doul eltuayil corespunaitor fiecdreia dintre ele, tncircares copabili find valoerea — | o) ¢ oe I I | I relatiile | i teats vig. 10,20 Moe = 1,780, 64200 = 4204 dan Ye min[N Mag) = 3053 Folosind relatia (19.19) : capabil al inbindrii: Ng Sic * Prag = 998, 13K0Exonpisl 10.5.3 Diogonale unei grinsi eu adbrele este solicitats 1a intindere de un efort axial N = 290 kil 94 cate princA cu sudurs fntr-un guseu avind grosines de 10 mm (Cig. 10.11). Cunoscind R = 2100 Gawi/ew?; RY - 0,78 = 1470 daN/en? se cere: a) Ginensionazea diagonales din douk profile tel coenier eu aripi egale, b) dimenzionavea” custturfler de suduré © prinderi< acesteia in nod. Rezolvare Fig. 10.22 a) Se coleuivazs aria necesars M 72000 5 43, 910608: 2 Ane * 6 (inexa 3) 2U60x60%6 avind > Meeer 8n care tensiunileain i Mleetce Gie Gale Goal vcott corti te doot Seema tas Maite, din cendiqia 2 0,70 td One = 42m. | ace iehengt catansees reaneitiwginile co = | 2770 i | S207 em: by to = 9,26 on, oo °. cind Snoireérile extericare si produc in sectiunile ei eforturil Net-4~ 0. cum singurels sistene ‘nunai la un moment sunt torsiunea purd apare din Deoarece 1a capete cordoanele de sudurd mi Sncnunese ceringele de calitate ale unei suduri de xeristentd pe cite o lungine de ay, sudurile vor 1 Sescuzate mat lungi cu aceasts canvivate 27,735 ¢ 20,4 = 18,515 om I} 9,26 + 240,3 = 9,86 om | cupluri. de forte actsonfind Bare! (€ig. 11-3). Yalorite asttel gisite ce rotumjesc 1a nuntr Inceey de fer cbpinindiroe astfel lunginile neminale ale fieokrui cordon 4 = 105,15 um = 186 na; & = eee fecmslecamion privind cuetortle de ears teertis eis comieccioe “pooaie™ Seafeesre aliases Foe asinal ceria 'e frie trie etal totes, 0.050 0 txt + 3k mea Sect Gucen tsiistegronce us 2b,” Bec as fakcapeoplate, grovines tu 00 ve Ion mal rua, aa aan tr oat purine valoaren reraltata din calcd sou cuplurt Ge" eet, cuted sau de 3 wm. La rindul lor, lunginile fe #4 ly mu anunite legi de variteie mane vor £1 mai mici de Gay si de 40 om. Se eon cuptetlie de tants laturile sectiuniler normale a 260Gisteiburic pe muchiile bares, dow nastere 1a incireiri de tip monente concentrate (9G) $f vespectiv nonente distribuite m (Eig. 11.2,b). @® coo tet CT er OBR Considertnd: Py = S98 Be = Tgas b = 0,68, eile acestorn vor fi: m= @ras 3b = Bo -b = Sq-a-0,6n = 39n%s Ses Re ae MGs as am THA. Pentru detorminarea valorii eforturilor de eorssune Mm i Jiterite secyiuni 9f pentru trasaren Glagromelor aceatora, barele sunt’ achenatizate prin Skee lor. el incireate cu sorentele cuplurilor Coreentrars gi sineriiaite (6g. 11-2,b). Regula de emi pentru eforturilo My, ee adopt arbitrar Usbarece comportarea majorieatit waterialelor este Guditezent dacs. rotirea sectiunilor a face ‘iner-un gene, sau altl, AatEel, considextnd foritive ecorcurile Mee rotece sectiunes fn Zonavl de rotire al monentului a, pentru bara din ques 11.2 vom aveas Whe = 0; Me 20M = ana" = aga’ ~ aga’ = ~aa! = Neer Wa = Mele ~ Man 262 in orice secriune, cole dowd fete ale el, peforeiune este fnediniea gi tn constructiiler, de reguli combinats cu alte tipuri Ge solicitiri (Sneovolere, forfecare cee). fot fi Gmintite in acest. sens gringile curbe (fig Uisia), gringile frénte (fig. 11.3,b), grinzile sarginale ale plangeelor (fig. i1.3,¢) 3.2" FERGIE 92 DEOMI 1a TORSTONEA SARSLOR DE SEORIONE CTRCULARK 1. TARA. Aga oun o-a vinut Sn paragraful 6.2, efortul Ge corsiune Mc dinero secpiune reprezint3 cums sonestelor fortelor elenentare t dA (tat, cudN) Galewlatd in centrul da greutate ai” sectiunii Fespective (relatia 6.8) Gun cole doui\ sintene sunt echivalente, fecistenfa Unuia mu este postbila f8r8_ prezenta Geluilait.prin urvare, In sechiunile eolicitate 1a torsiune Ge eforturi mM iau nagtere tensiunt cangentisle <, fn cazul berelor de -secpiuni Giecuisee pf inetare, aya cum ene desonstrat In 1, te. ta Rangentiale varias Hiniar find zero tn central de greurstd gi maxime Ser Sn fibyole extreme (Cig. 28-400): | Fig. 12-4 268 pin considerente geomeeles ch se obpine ‘ pxprinind ogalitates dintye Me ponentelor fortelor elenentare tA de Sectiune (fig. 21-4,a), vom avea: ve fetta =f Zeya = See [i th care Ip reprezint& monentul de inortic Sectiunii dat de relatia (8.22). ‘Din ecuatia de mai ous resulta ca 2. 2, 3 aa 7” 3/37 a3) ae nea de nod de" resiacenta polar a2 Sircilare. ‘Cu aceasta, valeres, Consteadiy date de relatia (12.2) ia forma Rea ae a be © aplicabi: in Ste a2” > 39a) Cee "57a" aoe) 265une My produe rotiri @ jurul“ cestrului lor sectiunite greutate (£39. 11.5 bare in a) bb de pe conturul peraleli ou axe barel 9 Scctiunile ef tranaversale se Slice tnelinats ab’ (tig. perpendiculara Preneform’ Intr-o a ecincind obanevatia peivitoare la Fibra a:b ee ibrele seckiunii, cexulea ¢ rotirile ‘ctitmiior sunt Snsopite de modificiss ale sectiurilor drepte, prin uemare, 1a toxsinae 44s sear iee getormayit de lanecare 7 # 0 Notind Gi @ fp rovirile a doud sectiuns ms eo eonga intinitezinala 4x unt de alta nee en gelativa a 10r VA aves egy efela th corespunde Yaloaron evident 9d 266 Unghiurile ap ue tn waterialuiui,“defornatia specifics 9 se aisotci tn radiant ‘sau grade pe unitdti de lungime (m,cn etc). Unghiul 44 26 misoord fn radiant eau grade, | Produss Giy din xelagisle (11.7) gi (1. poartt denunizes de rigliitete a. egeatune ® Tecpel 32.3 cALCULUL DE mEEISrIPA $1 RIGIDYPATE aL, ‘BAABLOR DB SECHIONE CIRCULARK $1. INELARK © sectiune tranaversalé a nei bare solicitate 2a sorsiune puri mu se va rupe (tala, forteca) atita tinp cat tensiunea tangential’ ‘naxiad ce Spare Sn acoasra cate inferioari say cel milt egald Gu ‘reristenja de caleul la forfecare Rr fmateriaiuiui din care este alestuits. fintnd eeana Ge relatia (1.3), condiyia de zeristentl la Eorsiune se va exprina deci prin expresia: ten =m ans) tuted inogalitatea de mai sus 1a limita Me amy ae deauce + 4) Formula pentru démensiosare 1a torsiune: & 24.10) ie aL Diametrul sau raza sectiunil se obtin egalind wodulul de existent’ geenstric Wp, dat de relatia ine (2.27) ox cal nec wm ae, vom aven SE = Be in cae, a 1) rormuta de calc! ecyiuntt 1a torsivie Macon 2 My * Re caren anet sactioni 12 EOFs na eee aciatacerti selatiek Megs fepectiv. ; Humes Tietge rigiditate 1a torsiune deforuatiile Oar 91 Yn a fio Af valori maxim admise, notate cu Os 9% orele tehnice, Matesatic, aceasta 5° relapiile: a Oa = a oo ae Deck relapiie (11.12) gi (22-13) satisticute, bara se redimensionean din de rigiditate, folosind expresiile 3a Limes. Se obtin fm doseniur structurale ca. eechiuny Shctiare aapenebtant Berets way a, ge eee, seam, “fn anuntte neanetneareast includ gi insennats, unt supuse nor solicittri compuse co torsiunea. Cum ponderea ei poate fi luncoti chiar hotixdtoare, cunoagterea Fispunsului ler 1a solicitarea de torsiune este indispensabit calcviului de resistents al acestora. Acsant problemi cate ined aificild deosrece | nodelavea' admins Ix bara de sec}iune circulars ni Fimine valabili ji pentrn barele de sectiune Studii ei incorcdri riguroase araté cb la * coreiunes“aceatern, punctale” sectiunilor c ‘utes deplasiri diferite im Tungul axe longitudinale a” barei.. Fenomenul poartd Scnunives de deplanare a sectiunilor, back aceasta deplacnre mu este ‘orsiunea est nosis 2abers, Tn cee, muneste Inpsedicsres deplanirii gectiuntier are ca elect sparitis ia accstea a usor tensivni nomale o (pe Ling’ cole tangenyiaie 1) starea de tensiune Find mult mai complexd deedt 1a corsiunea Liberd, cine sectiun’) se deavolti numa tensiuni Smscerolverea problenei toreiunii Libere We prise Figidi cece ite tomate ogi ealabiie Oe cealenld Sealonge cv erie uEiLizae 1a barcle de sectiune inginerests 270 deeptunghiulark Supusi 1a toreiune, areptunghiulars (fig. 11.6,a) ortogonalé. pe conturul' later Sectiuni normale gi fibre deforneasi ca in figura 11.6,b. a age Linttie antpiad ons socal aoe Se Necpiunitorelasticitsyit confima wariapia (neliniard) aracetd si pun in evident ‘presente de tonsiuni maxine tm, in punctele A Situare 1a mijiocul Laturilor lung, tenaiunile mai Feduse (%) la mijlocul laturii scurte of tensiuni + SO la colturi (fig. 11.6,¢). Cantitativ, acestea, rotirea specific « “si sotirea velativd 9 se calculeazi cu relapiile: ~%, a6) we wet, gaan ae pas a faa = BE, ouas) t5 cre ena onan pocrts denunires de modul de resietentd 1a torsiune Bi respectiv, moment +t ‘Valorile acestare imei oun in functie de dimenaiuniie sectluniior (b.hl $4 de cosficientii a, B 91 7 dati in Anexa 10 ‘Analieind valorile acastora, reruled cf! pentru rapoarte h/p 2 10, coeficientis a 91 f 1au valearea 2, astéol of relayiste (12.20), (11.21) devin: edn, an.an = iw ana 3 cu acestea oxpresiile rotirion specttice 0 34 2 e226), (2 oa o- Ss. its ao 1.4.2 Torsiunea barelor cu peroti | profi deschie Unele elenente de constrictie au teanaveresid ub forma unt conte Gin mai multe dreptunghiuri fnguate: ele “rigid (Gig. 11-71. uawah a DSoneniu acestora cuprinds 9 Laminate (1, 0.2, Ch precue indoite rece, Te aleatuita ete. Calculul pres a tora se reduce In cel at@reptunghiviars, considesind ch fiecare drepcunght Aucreass independant de celolalte. In linitele acestei oproximtii, rigiditates 1a torsiune a wnei, sectiuni compuse din n dreptunghiuri avind di- mensiuniie byxh, ve reprezenta una rigiditatilor Grepeusghsurtlor componente: a> Somat 2.29 Pentru bara avand sectivnes preventatt in figura 21-8, relatia (11.97) da forma ag = Set « pumak + Baad + ped + fang Fig. 11.8 pach raportul latvrilor mi/b® 20 1a toate 1 componenta.eectiunii, a baa areptunghiveite ys momonal de ineryle ie dat de Felatia (21.27) devine: am (21.28), dup caz, unghfuriie | gi cele de rotire relath Felapiile (11.18) 9f, resp Pentru determinares te ecfiunt este egal ar feosrutae 11.4.3 Torniunes barelor aaa) profil inchis = Be grosinea pere}itor tensiunile tangenfiale + | gun Gistributte Liniar i fomeasd fluxuri ce se | nchidl pe Etecare dreptunghi (tig. 11.9). Ben = Beets Same Be b> by Qaervagio In realitate, arep- tunghiuriie componente ‘unetsecriunt nu luerea Fig 2.9 Endependent, prinderes lor Figigi 1a intersncpii iepriot sectiunii tn anaemblal ai, o rigiditate Supericard cele: calculate cv t% dat de relatiiie fanaa) yi (ua) Pentru a Fine seana de aceasta, monentele de inextie le torsiune ‘se corecteatt prin anpliticare ge sn coeticient supraunitar q ale cirwi valor! Gepind de forma protiioie: Fig. 12.20 Supuse 1a torsiune, comportarea acest calitativ diferits faa de aceea @ barelor subtiri profil deschie, eforturile element yedusindu-se in sectiine la momentul cecal Hurst tenaiunilor tangentiale de pe conturel inchig al sectiunti bare! (fig. Tee = Me (2.32) fm care uc reprezintd monentul de torsiune eorectat iar y un sultiplicator avind valorile 4,00. (penteu profile L), 2,12 (pentra profilele UI. 2/45 pentru profile 7) ‘gi 1,20 pentru profilele 1i Peretele find subtire, se adaite 68 Senoiunile cengentiate + sunt constante pe grosinea acestuia gi dirijate dup) linia lu! mediand Petagind un clement din bari de lungime a (fig, 3.1.9) avind gvosines 6 tn a si & in by gi Rotind cv toi t tensiunile fn cele dowd puncte Gin echilibrul acestuia dup axa x vom avea pub's th = 0, de unde deducen 135, = ty, ceea ce indies “faptul’ “ci produsul dintre’ ‘tenstunea Sangentisl3 < gi grosinea 6, unit flux al Cenaiunilor tangentiale este constant in lungul conturului sectiunii 5: = const 239) Rxpeinind momontwi Corjelor elementara WA = tds An toport Gu un pumet axbitrar © vom aves: @M © he + + Sis, unde hate distanga de 1a punctul 0 1a yngenta linie: asdiane a grosimis elementulul ds (fig. 11.21.6) Insumind monentele elenentare dM de pe fntreg conturul se obyine monentul de toraiune sectional c= r-8- hus = fnda. macemacic, Ghds = 20, fn core © reprorintt aria Snchis8 de Linta medians a grosinii peretitor baret (Cig. 22.12,a). cu aceasta ic, “cxpsecia moneatuloi de torsiune devine hoe th 2M, de unde we obgine os (an.34) 205 ton * 5 (2.35) se * Sa peiagio (04.34) pont denumixea do prima formii 3 lui Sredt-Ledie 218 In bata acesteia, faxing, apar acolo unde Iminiha’ (Bus). Ca gi fa studiate, “defornetiile sunt spreciate sectiuntior sectiunile de anda,Relapia (22.37) poarth denunirea de formla a dove lel Brede-Leaue Me = he, oi reopectiv aonantul de inertie 1a EsSrasune al barelor cu perefi subyiri profil Smokie, Cu aceste notayit, “expreadile tenaiuntlor 91 wotirilor specifice date de relayiile 11.34 91 32.37 aw forma din relapiile (21.36) 94 (21.10). Condipitie de reristenys gi rigiditate ale Darelor de sectiune dreptunghivlart, a celor cu pereyi eubriri profil deachie 91 Snchis se exprint Grin aceleay! relatii cu cele folosite la barele de Seciune cizculard (formlele 11,14 9i 11.19, tn Gare locul lui T, este luat de 1) 200 detinesc nedului do 108 fen? se cere: 1 sey rafosuren bazeh oo 5} “aineselonarea bere oo avind d 20,8 ot ses reaiignea postin cele doud caZur ngitiocisen selativa. a sect are nema fiscare din sectiuniie puncteie a pi bese vor erasa diagranele fin sectiune. eas Mig. 13.290 Rorolvare ) Me = 250001,2 = 3000 (21.20) vom avea: page =sectiunen cireviars (tig 11.13,0) Punfnd condita ibs 20,038 om. Se adopt ¢ = 11 om = 110 ma; pontru care 1437 ents Dingrana 1 in sccyiunes circulars este prezentats ) Pentru’ sectiunen snelard (fig. 11.23,¢) neaunti dc rezietenys polar ‘geometric este dat de eg | nee #28008? din care xa = 114s dan / en? < Ry ei a1.5) | eee oe so! = 250 en? gi apol D = 12,82 on gi @ = 0,012.92 © 10,24 om; Do = 2,52 om. Cu D resultat Gin esieut Se inte in eabelul aim Anexa 7 91 se piunen ene oF aibh My 2 ym * 250 on’. ind B= 137 wm Gu grosinen peretelui 127-30 = 99 am, renultd lege Aiegénd de ia may astfel ed d = 1610 ent: 202 Pentru sectiunea Pas... iar diagrana tenetuntlor ¢ aaye. 2)" sectiunea mal Inglobeazi material mai pu ‘sectiunile barei Sn aleivuire1) rosie rota (01.19) peemplut 12.5.3 Opera solicieats 10 to: tranqverssié de forma sid Bisisya. Cunoscind me = 1200 dat decermines Z)"sosentut capabit 2a torsiune >) Distributia tensiuniler t fn nin. ig. 13.24 nerolvere Conform $114.2, 1a bare ae sectiune ZA Eceptunghistard supuot 1a corsiuse purd, tonelunes a ‘eons pore ia sidiocul iavurit tungi gi eave data Ge"elerie “Unis: bin’ Anes” 30, pense HY ReSa3, reruits a = 0,267, B = 0,263, 7 = 0,753 I a ; dup core, cu relapisie (31.20) of (11.21) se 1, = Shs? = 0,26362) = 12,624 on. Yor avea: nerolvare 2) contorm §11.4.2 ‘mexind apace 1a mijlocul 1acuent ‘rosine maxink. Fologind relagia. = szaaan jos? % 7” 6408 # i ia eijiecul 1aturli scurte, tensiunea f dats de retatia (11.17) t= Yeu © 0,750K620 = i i 469,272 daw/on® <70daN/on?. Diagrana tensiunilor + La Limtea Heeup = este ardtatd In figura 11.14,b; ie Ree an | Je eos ate ena (20), 26A + 20,0! +150, 64) = 12.6408"; Mecup = 7&4 x 1200 = 1,517- aotdanen = 3,517, by Tensivn:te efective noxine sectiunis ta _mijlocul eMlpilor gh dim ‘Se ealevieazi relatia (21.20) 35170, 126 Sm talpn Sniferioard tuugctZ2Z0 x 0,9 a960 atom? in inind ~ idem tatpa inferioars Diagrama tenciuniior qi Elomi acestele este 200 datfen? solicitata 1a capete de un cuplu a = 632,50 Kam 3g. 18.16,a). C= 2.20 B= 5 am; b= 7,5 am b= 00 mm; h = 100 maj Re = 1200 dadfen!, G = 8-isaan sem a) Verificares de resistenta a barei 9i fluxt tenaluniier t pe laturite sectiunt ty DI Se considers 0 eSieturd longitudinalé tn bark (fig. “11.18,0). 5 se calevlere. nonental abi) ai bare! ‘astéel rezutate 91 s8 se compare cor momentul enpabil al bares. Initiale, Seve Stapliz core din cole dows variante de aleiturie Cote mak ceononted: C)"Gaghntul de toreiune specified al baret ev Drotil Snchis sh Fotixea sectiunit de 26 » nestere an peretele ich gi se ‘caleuleass Ga= Ry_2, 88% 2200) renltd hog e Ccompasind M co Mcp #€ deduce oX bara qu pereti Sieeivi profil inchs are o capacitate portant 1e TENE fae is ori mai mare dectt o bard de aceensi Sectiune gi dimensiuni, dar cu profil deschis. Sj chicaiut ungniulut de risucire specific’ se face cu relatia (11.37) fn care: adaNewat6oukeon ) = 37. 01 aceasta Pos 93250 = 83259 _ naa, a75 a0? rad fem Tendon 7 porin structurald 0 serie de bare, fnedreate ce forte actiondnd De, reguld, — sectiunile prozints sieetrie qubld ( Sinpia (fig. 22.1, 4, e)- Asa cum 6 sinetrie a contimite gner-un initial dreapeay Sntt-o curba plans~ tw acest ens solivi plang simpls pontwu cxoupiificare se consider’ grinsile din tiguetia 12.2. rowbele exterioare $f reactivaile oe 7 S2¢ithesss in phanal vesslesl se esecagey sc sereern ectiunite barek monente Hy (Keo) al Produc toc mecamic este rotires secyiunilor $2 Soral axeh y (ig. 22.24.) ttt’ Yaa" taenreseite aunt aplicate fn cst de at Cont Stan, principal aey, (elas agian roduc in soetiund S ECadinga 36 KOEAES 4 Scent axel 2. Ineeeete 290 secqionile tranaversale Sncovoletor Mga Me), ‘rindi reopectivs eteoe Yn cazul particular al incovoierii pure in planul x0z (fig. 12.4) eforturile aectionale a valorile YaNje0, M20. Introducind aceate sirimi in Felapiile (6:4), (6.5) $1 (6.6) s¢ obpin: Joan = 0 (aa) fovea = 0 2.4.0) Jozan =n, 2.2.61 soltcitares Cunoscute Legile de variate pe sectsine. Pentru obtinerea eastora ae spe" lessh 1a studiui defornayitior beret, produse de solicitares studiatd. fn acest scop, pe contr ef exterior se traseard un carolaj rectang.sar, format in generatoare paralele cu axa. Lengitdinala a Darei (sinolisind fibre longitudinale. periterice) si seguente echidistantate normale pe generatoare, Fig. 12.4 forming conturuci Sachise, | # plane 34 normale pe bara a anaLigind Sncovoiere purd (fig. 12.5.5) + generatoareie, inigial drepte, urbe wodificindu-gi tn acelag: lungines; cele de la partes. i alungit iar cele de 1a partes Seurtat. Teecerea de 1a generatosrele cooprimate deteraini un puncte sectiunit care depi ge curbeasd, Longines, monies fibed mewerd + megnentele normale pe Gefornare.rimin toe’ generatoarele curbate, Grepte ale carciajului oePxtrapoliinnl contigurayia deformats a fibrelor de pe conturul barei In toate fibrele sectiunii se desprind umnitosrele conelvis 3: Pe insifinea secfivnii nes grinsi soli- eitate to incovelere puss exists 0 fiqie de Fibre fare ogi se curbeash ne-gi modifies lunginea, omits fase neues: Incersectin acesteia cu planl sectiuntit transverse cate 6 Linke numitl aed neueed Sar Sntersecria cu plano) de actiune al fortelor, © cures veprozentind axa” deformatd bared D. Toake Eibrele sectiunii situate sub fSsia neuted oust Intinse 41 se alungese, sar cele eltuate dessupra sunt comptimate gi ae acutteasd (fig. SESIb); Reesce maditieted’ de” aungine yun on evident exsseonin etormstiilor Lintare ) perelele fe aes ‘borel, evident, diferite pe. tnsltinea Sectiunii: 0" (12.2) Sr sectiuniie plone si nomale pe axa bared insinte de deloveoxe tomin plane qi normale pe axa Biel ‘si dupe cecomare’ (valapiiieaves ipotezed Bernoulli). Recuit! asttel cd uaghiurile iniyiad Grepte, ole cavoiajuius (fig. 12.5.) mu a Roaitied, In consecintS: yyrD (2.3) Ce cbocrvagiiie de” ma gus, un elenent intiniteninal de lungine dx delimitat prin out sectiut povenle: Waa asa i (esgi019,61 0 ges Scivolecca, bares” se deformeazi ca Sn ‘igure see omparand cole dowd contiguratii al sZeketia (aovetoratd 94 detormatd ~ fig. 12.6) s€ Conetata urnscosrele weegeriunile 2-1 4 2-2 se rotese fn posiyiiie geepiunste, 2G: Ge formeasd intre ele unghiul Clenontar de + tence fibente sgctivnli, sntviel, deepts, iene et egyia nouetd 39h plstctes curbeaz consi heath notand cu raza Lor de Jlangines ra oven doce, 17S) capeeitetneee ao4 bara relagiel | specifice liniare ale a vorAnlocuind expresia tensivnii o dati de relayia (22.5) fin relafiile (12.1) se obtin: 5 z 2 fran= Bos =0 (2.6.0 ts2.6.b) are 2.6.0) fn care Sj, Tys Ty au semniticatiite de moment static al Seciunii ‘tn raport cu axa neutrd, nonent, de inertie centrifugal faya de axale oy sO: 9h Eespectiv de nonent' de inerjie axial al {ntregii secyiuni fn raport cu axa oy. Deoarece raportul f/p este diferit de zero (are Find tncovoiata), ecuatitle (12.6,a), #1 G2r6,b) poe £1 sathotscute clnd Spiga’ a ‘vant in vedere cd monentele atatice 5) sunt, egale cu zero numa! edacd axa y trece prin central Ge greutate ai sectiunit, iar sonentele centri- fugale Iy sunt ule Sn raport cu axe de inertic principale “(v. ‘cop. 8), reruled ch fn canul Encoveierii pure axa neutri rece prin central de grostate ah sectiunii fiind fn acelagl Campo anh Gentraié principald de inertie a aceateia, Din Felatia (22.6.0) reniltas B/peMy/ty locuind acest raport in relayia’ (32.5) se opine relatia: are 1, punit® formula fundamantald a incovoterii plane (2.7) bore, cinoacita 9 aah" denizen de” forme tel = \ Conform solar af er a sone unel_ grin ford mune proportionate co Buns gectiunen, respectiv8y tie ee oy ai mune invert 2 ae 'iherele‘s) al sectiunit Sa feutes ; ci Ele variaz’ deci liniar, tn axe newts 4a velori marine 3 Siitbe'che eechiunid (eig. 22.7 =>, =n an M<0 ele ge exprimd prin relatiile:e Ca an oe 2 peta Sohn aa‘Groe rig. 2.8" Me sncove: neovoiezea se produce tn planul x0 (tig. "aa.a,bly, expresia Coneiunilor 6 Gat e formula lui Navier aze forma: a2 3 DEFORMINGEILE BARELOR SOLICYTATE 1A prin tncovosere o bard dreapt se’ deforneazs in forma de bard curb’ (fig. 12.9,b) ‘ov sectiune 1-1. pland gi normal’ pe axa ei nedefornaes {fi9. 42-90a) se roteste cu an unghi 9 seeeeeitie 1-1", sindndnd plant yi normals pe axa dorermats (Eis. ‘un puncte cerent mal axed seeitia "ee pareuxgind depasarea pore componente acestaia dupi axa barei, notatk ceeee) cave mick, practic neghijabila, dep! «eae Cece aproximaea prin components soteala pe axa nedeformata, no ea (fig. 12.9.0) « sels aa win), nuit ag cena i ereudiuh Getormabitier 16 Snetaiees eal cn chenattsste seinen bere’ Ronsidersndunse ch (Gig, 32.900) Tongieudinale 298 ‘toate punctele unei sectiuni sigeatS ca 9i centrul lor deoi represinta iifereati 2 barei solicitate la incovoiss Produsul Bly poarta felesit. Penta axa r orlentata poritiv de cue in eon Se Ja un nowent Incovoietor poritiv £1 corespunde 9 Lee SGivare negetiva (eig. 32-200) sar La un. moment egetiv o cumburd poritiv’ (fig. 12.10,b) edeformats x co Gefornatd In sectiunea resp Iaturlle perpendiculare (fig. 12.9, ta. fandule8u, anaiszes “Natenatice (eae) egal cu derivate SntSia Deosrece rotirile 3] tangentele acostora pot £1 apres unghiurilor respective, Sn ¢ snalitica « rotirilor se va Avind tn vedere decormapiite “din free ‘complet exnoscut axel “deformate a a ‘btine prin integrate vig. 312.10 fa conancings, $0 ecuatia (12.8) se va retine ‘mia, oe ae pentra derivate dw/de nunal sennul minus. eee Pe de alts parte, in ipotera micilor condi deformatii acceptate pentru sigetile w, terpenulAecEel, pentyu o cangols de lungine € 94 rigiditate 1a Incovoiere Bly, incireate cu un cuply concentrat Hla capat (fig. 12.12), monentul Encovoietor are cxpzesis My = -M care introdusi in ecuatia (22-9) conduce 1a ecuagia diferentialS Su/de'-a//81,. Incegrind de douk ori se obtin: fag) ee ve UGle tet een In scctiunes A, xespectiv pentru x+0, bare este incostisti. in consecings deplasdrile ei sunt. Sais. Tnerodvedad acenstS conditie in relatiite de ai sus rerules ecuspiite algebrice: one Fle cae eves af w(oye vine A -ovey-aser = cy = 0. Ou acestea, esror soluyie este > o Cepresiile deformatiilor barei tau forma: a2. Deformaysile rnaxime ale conso- Jel eu nagtere 1a capstul ei liber (igs, 22.2). Var Joriie acestora se obtin. ou relayiile (iaaa) edad pe aes 302 a ‘ucilizeass fa calculul e | I | | a beret ncoveiate: wl Giterentiate (12.9) | | | |‘otto tohr, cunoscutA fn literatura de specialitate Si sub denunires de metoda grinzii conjugate sau a Shiai tieeive, Aplicarea acesteia este deosebit BO "ieictentd atunci edad se umiregte caleulul Sioetilor si xotirsior Im anunite sectiuni ale uned Geinel $i nu ecuapia analitics a axei deformate. Pentru fundamentarea teoreticl a metodei vor considers © grind’ solicitata 1a Incovoiere plan fort fn sectiunile ‘clrela dau nagtere wonentele Encovosevcare M (My sau Ma) ‘Deck peo grind de aceeayi Lungine, pe care 0 von mini grind conjugatd, e-ar aplica o Sncircare Continual Sietivi de intensitate quy/Ely, aceasta ar produce pe grince reepectiva o forts taleton Eevnowent Gncovosetor Mey muaite forpa. edletoare Glotiva gi reapectiv moment fncovoletor tletiv. Gongorm telapiilor (7-4) 32 (0-5) vou, aves: Seay e239) eae a ae Be (230 e =, ed relagitte (12.34) of (12.9) cexuless = 2% 02.15) Integetnd succesiv relatia (12.15) se obtin expresiile generale ale rotirilor i slgetilor grinzit ae ae eee 02.16 Deck reazenele grinzit conjugate se leg fn age fel inch fn accatea 88 av ae ia we Te, omitel oy cnstantete de intograre din Gein ye cee 3 Ssgetilor grineii reale iau forma: pd = eG, wld = te pave acestora: : oMTouisea g(x) Sner-o sectiune Final elec equi cu fort Pare ec Socata via) Satcvo eect Sete egal eu Gin’ sceeapi cecyiume _¢” geneity frcacete ceo fons fethen ast Negeres, sensewclor 1a. grime face fn, functie de reazenele ae felatiiier Gan era oa scucet tote, seen precisdrlier din tabelul (22) Polosirea et reall. + se Meteutegte se incared cu forte %30 forta_ ge oe a poritiv al axel. fortei fictive ‘mentionate.+ se calculeass 1% i Me In acctiunile grinsit conjugate corexpunsastoare sectiunilor in care sunt ciutate deformaglile g(x) gi wix) ale geinsis reale si apol se aplicl relatiile tazaa) abel) 12.1 Grinds reala Grinds conjugaté Reazemut [on |ve| Te] Me] __Reazeml tneacteare 2A—<| 0] o| of o|——< capi iver —— |ve[ vo] vo] +o|4—s tncastrare: a x Paulas ae Oa oe eSame Beazon articulatic 0 | 40] 0) K°* sreermediars, Teazen 40|40|40| GS siaplu interediar. Sits geinda real este de sectiune constants, rigiditstea Ely din xelatia (12.24) ES: Oca tactor, ca in care fnckrearen vf “aStospundeintensstdyis _ nonentulad, tivt cor (aro My). $f acest (eed Bane vies tie gal w ae vor calcula eu relablile 2a ee " 2.29 w= fe 306 grinda read in forte sau Gere sh conduch 1a diagrane de Si centre de greutate eh fie gor ‘j: cu semnele precizate adoptate pentru My, rotirile | respectiv FL? misurdndu-se 4s Gnpliticaes cu orice unitate 2's Dawes dattext 7Reactiunile din rearene gi eforturile Ain sectiunile grinzii fictive ee deteraini ov tovul Adentic celoulului foryelor de legdturd gi eforturilor fn sectiuni ia grinsile reale tncarcate cu forte reale. Procedind tn acest fel ze abfins eee or Mee Seca Tae a! a an sen an Folosind releyiite (12.21) se obtin: = m oa. i=" sat eee (02.22) seen, Sennsl (+) al Lut gq indich zotines aactiunss A Sn sens ortr iar seni’ {-] al lut gy indich rotires sectiunii B in sens trigonometric (fig. 12.12,a)- Sigeata acid © gringii ie nagtere 1a mijiocul deuchiderit acestein, ‘seni ei (0) indie oda plasare in soneul poritiv al axci 2 (de sue tn jos! 12.4.2 Orinda cimplu rerenaté Snofrcatdé cu 0 sercind concentrati Ia. mijiocil deechiderit (Eig. * 22:14) Diagrana My este cea indicats in figura 7.7,c. fa Eietivd gi Snchrcarea fictiva cate dat’ in figura (12.13,b)- Reacyiunile gi eforturile fetive (calculate pe baza figurii 22,43,b) au valersle:3 Diagrams to once: treat in figura (7.346) Momentol {lind negstiv, forts fietivs 2 sSengul antigravitational . oy ee cris fheties a tnehecaren pe xeprezontate tn figura (12.14,a! ieee eebetartistPicriveree yaiseta snes aaa (02.25) (22.20) consota incireata cu @ forth concentrats 1a capst P EM Shagcoma wanes. tn Elguee 7-A0ve,_tnchveates fietive sve Coven gin figura i2.24/B. Vom evens nig = 200: te bees Ee= BE. cu acest 2.25") = 22.26") sey 2.5 CAUCULUL PRACTEC DE REZISTENGK 9° SrcEDevArE ZA SNCOVOTERE FORA ‘com nen wave fn aLiniatel 12.2, tn Yo. “Celicteate “la tncovoiere ‘purd “Ge ineingexe gi de compresiune Valorile lor extrene secgivnite bai Sho'nastece consiun date de cormild Tuk Nevier ance de (org dexvoltas (gaa D218) tar nature aus neutes (69) ‘compresiune) eat solicitasi Gri 2 se ypormale maxine oi wiicpsetats le : ve dott oe geors (intindeve 9a¥ P momentulus Hy ino va pretua aceate Time) cat eenstunile 20an Mn rae Sn case My = Ty/tam Lar tae © maxtss tl ‘ooctaieene’” aperiqiel stBriiv de tensiune centionste, sechiunile barel se rotese cu unghiurs Sint der ponceele avestora sufera deplasiri pe Eecris axel 2, sotate cu v(x), caloulul scestora Se "face ‘confor cclor precisate in alinia (2.5). a-0 Pentru ce © grind’ si-gi tndeplineascd rols Ge clensut seructural este necesar ca aceasta si Thasplineesct. po condifia de rigiditate, 0 bass Cirese rotirite g si deplesdrile w sunt Linitate le Ghunite valori “alin adnise, mumite rotiri i Slptaste: teigeys) adnieiile, notace cu gr #4 fa ‘is Ecebul deci em ven: eee (22.30) reese, 2.30) Menatisfacerea —acestor _conditi sate considersth pericsloas’ din punct de vedere al Sleiccente: “si neagreata functional, aceasta Senevind 2 senzatie nepiicutd de insecuritate: Begnwie, “eugeriie sdnssibile f sunt date Ta normele tehnice ca fractiun din deschiderea fa geinzitor: £/200, €/300, ..., €/1000, tn functie de ipul barai gi de rolul ei structural (hnexa 12). Duph coz, relegiile (2.26), (12.29) $i, (22.51) sunt uellisnte pentra verificarea de Feclateapi gi rigiditate 1a Tacovolert ‘Opefatia revine 1a tratarea existentet acest celayii pentru, bark ath ca alestuire #h Snedtedes exterioare. Pentes barele realizate din materiale peezentind comportare identied 1a fntindere 9i 22 compresiune (ResRe=B)s Me eR, 60 deduce: 2.29; ee, y a) forma pontru dimen: = Noes Dinensiunile sectiunii rezules ae resiatents geonetric Wy, calcula $i dinensiunitor sectiunii, eu mo Jecesar Njwe calculat din consider Pentes sectiuni pitrate de 2at aa.i6), vom aves acd sec} ummm egal (tig. "216,01, suecaety ae ebb! a sein: sg ta com); aoe laturi b 9ih (fig. 12.26,0) 2 meuatie ive Penceu determinaves Lor se se calculeasi cenlalta,ebicmwike vaportut h/bekei,$2,8. Alegind 0 valoare Bencru fore ebtane 6 ecuatie suphinentard fxd care epreund cu prins Coomeasa vn sistem de dowd ecuatit eu dows mecunoncute alg cSrei solutit sunt SH gi. hekb, ree unite ciutate: & = in cazul Ustelor realizate din sateriale prezentind comportave diferita la intindere 9i Compreciune, se calculeaz3 Mice £84 Wine ol Une Gin relayiile (22.20) luate 1a Limits. Cu valoarea fol determinsts ge aledtuleste sectiunea si se (ce vorifscaren ei cu ambele xelatii (12.28). Dac aeestes nso verificS concomitent, sectiunes foditics ci calevisl e verificare se rela gnsionarea se considers terminae# aumai Gspi Cistaceves anbelor relayil (12.28) iv sormula de eslevl # capacititti portante a ‘uni 13 Tncovotere: wor 2.33) ‘il sectiunii prerints rezistente ela intindere gi compresiune (Re fayitior (12.20) se calculesss Heccan = Yat + Re 02.30) Nec We 2 Re 422.35) nomentul copabil al sectiunii representing valosres Ginias 2 momontelor de ma sus = min tt corMecesd 22.36) 9 bard sopech 1a Sacovolere va presenta on 3 sopusk apie (ealculace ca mat $08) num tome ancrlunilor el cazscterssticn, rebum esentate, grafic _scesten caieulace Sh, sgromelor de momente capable, hagraveencelor de servetNts: eh interes forkele gyel eu mungrul 0c au ' i i Geterminarea scestors, pe berm caleuleazs wonentul maim Mag, $n chutate Ma(). Bgalnd “val fmomentul capabil al secfiunit Chutate (valoarea maxing a aplicate pe bara conduc fn sect: periculoase In tensiuni: nomale Se calcol R ale materialulul). 22.6 FORM RAFIONNE {INCOVOEATE. SECHIONE Pistributia Liniark a sntr-o ectiume normal a. gui fig. 12.7, 12.8 91 12.18) face. situate sa eptopieren wel reaus, acestea ajung 1a valoarea Re sau Re, ups caz) ‘Decl results eh fn capacitates Portant& a. unei cu stat mai mare cu edt mo Sceteia este mal mare. 0 Gcononick 1a Sncovoiere Aceluiagi sonent My edt mai mics, necesit ‘Inemucke eu. sectiuni euta © sectiune dreptunghivlars (fig. 12.16. bot vatoases acestuia este: Y= So = 2 circulant (fig, = o167h, iar tao seepiune w2.a6.b) me tit Dae ame ne ee i e Bs oF aFee fo @ = ‘Gn 2) = or vig. 32.17 Pentru evaluarea aceluies! xaport fa cazul secyiunii T, frecvent utilizate 1a alestuires Gidetior, “Som negilja “pentre Seeepue aportul TRIAL SE woo conuidara eke aout (Bipi de orld De scares situate la ciatenga hone de alta (£39) Sa'49.a) fn" aceoats schenatizare vom avea: (Jone edi ye dee Sninite sectiunitor t iuate in cates. ie nodulul de reriseenta ct gi Sra covets Aa protilulul.Deoar fe Pcoauiul ae ceriatenys tay de ereguerea ariel Ay uportal W/A « 0,5h. conidocontele apitate mai 8 cxeareetecyluntior cconomice 35 an oot ny lalate OB) ceveittte saauetriel prin 8 fenrteget gurl ee” aleteusese seats nee nieotear f Seltlontie scononice ste. 3% din ee Sco acoeng come Si Septet (hoe Be) ane GN 300 oe ee (eigeg fe Uicee enceene eis, sccatOF, noreats {isd spate In valoare abeolstS ae fi alia: eon ot cite rectescrice (gee acontite’ pestnn eessea meal Peper foals ie nas a sitthats" ling wei feee neemtonmle ee ce ee coveted aiceciel tae Wry a) sacl wloriie! cola + Sectiunea sinetrics fapa inert, 27, $02 ge co ‘imetrie. Vom avea (Gig. 42.1 rae |Pau = 2500.2 » 26,2 cm; th» 49701/26,2 © 190000" Folonind ecvayia (32.33); 2282 ra xaonanast +2 = 14063 ont Heap = My. R = 1900-2100 = 399-10¢daNem = 399kiin j ec oa ee pasaeoos ey rae ) ath oa pppe mes cann apa ae ; ‘ Eats = E +t 0 consold din 1c Rel : + wa Gn: : ail + soctiunea vesimctrick faa de axa oy + Raa, Oz se confunds cu de sinotric verticals. na principals oy es be si trece prin centrul de or Peneiy deverminares pozifiel acestuia se lege 0 ~ Mai'Npicraet ye (tig. 22-20,4) dn report de care: Fahy, _ 20410422 4106420422. 25, g29em 7 Ex soa +30%22 i rats de axa y dusd prin centrul de greveate ai sectinnil, vom aves i anoSe traseasi diagrana pe grindi din care ‘eeaultS[Mel=Measitin qi ce calculeas} modulul de Teristenyi necesar cu relajia (12.32). Kym * [Mea[/R = 250000/90 = 277808" Modutel geonetrie al sectiunii este dat de prima relapie din eisteml (8.16). Bgalind Wy cu Spas $1 ae0ciind aceste relafii raportulut h/b se UoeTae eistemad ee dout ecuapii: Bere ee, Beas ale cirsi solupit aunt b = 19,44em; h = 29,241cm, Pe Sete acestora se adopth b= 20cm, &= 30c Ty = 20:30%/32 » 4500den" Mat = 20-300/6 = 3000e? Sane = + 250808 w 63, 30.a0 fen? < R= SOtat/ ent Diagrama o este ariteté fn figura 12.19.¢. Pentma deterninares rotirit gi sdgeyit in B citizen. scteda Mote. Grinds ‘fotiva, conform peecieitilor din cabelul 22-1) este acttacl tn Figure isis,0. Gontorm relatifior (2.49) ¢t aaa) eer By A Teo = 25K2,5637,5 Kite? m= 251, 90(0 50, 5/2) 46475802. betorestisle 2a capital consolal wor £11 999-20" -100/R1* /233900"%rade a9",Wp werH#/R=2200000/2100=2047ER? Su acest modul de rezistenté se intré in Esbelul cu profile laminate (Anexa 5) gi se alege Eipul a cave sectiune are My 2 Wyec, cel wal spropiat. Procedind tn acest fel se obtine The PentEe care fy = 1090eq"; Jy « 196i0eR" Distribugin censiunilor fn sectiune este ats in figura 13.20,6 200000 £20009 — +2019 canen? da Cictiv’ gi Snekrcarea fictiva pe asta sunt reprezentate in figura 12.20, Cu orile indicate aie (7 + 3) 8 220 = 2100 1am? yrovsseaedaads ina a oascsasan! Polesind veLatia (12.20) vom avea: = 3295, 03 108 12,1 x 208 x 1960 159 om amPrima pereche reprezint’ 0 solicitare de Sncovoiere cu fort thietoare in planul x02, ‘produsd de un sistem da forte actionand in acelagi Plan (v. fig. 10.1.2), lar cea de a doua este © Sclicitae ce acccagi natura, produal tned tn plansl x0y de forge cu acfiune ‘In acest plan (fig.- Bb). Intructt efectele ce iau nagtere fn sectiunile arei unt aceleagi, in continuare von lua in studiu fncovoierea cu forth thietoare fn plan] Sor, dezultavele obpinute €1ind aplicabile 9i petra solicitarea Ty, M4 din planul x0y, cu Sodificares corespansivoare’ a inaicilor eforturilor $i a ceracteristicilor geonetrice care intervin fn Prezenta fn sectiune @ eforturilor My si 7, confers relstisior (6-5) 9 (6.6) este legate de Gxistenta fn ectiunile seapective a teneiunilor poreale csi s celor tangential tw. Asa cum Feruled din’ Literatura de specialivate (41, (81, (Si. GS] ete, sfectal pomentului Sncovoteror Sette sectiune, tn limitele uner miei oproximatit, Sete soviagi cai tn casul Encovoiersi pure. fn consecint2, censiuntie normale ¢ ce iau pagtere la incovoleree cu forys taietoare 2e Vor Geternine cu formila iu Wavier (relebia 12.7) fa Seelay: od ce gi in camul fncovoterss pur Referitor 1a tenelunile tm, acestea reaga sectiune, formeard un fora tHietoare Ty, sunt paralele 9! au acelagi Sens cu aceasta, a aceeagi coed 7 fat8 de axa eutra, ele se considera egale (v. fig. 13.2.8) secyiune cuprinsd fntre dreptele de ordonare 7 $1 tam, paralele cu axa neutri, notata cu S; pasta cemmizes de secflunea care lunecd 11.2, b he ve stem echivalent 4 tegea de variatie a ingitinea sectiunii este dats de a aes ce posses denumivea de formula Tui ‘ny exte forta taietorre din seetiua 5) = monentul static fn raport stctivnii care luneca, by- Lipines zectiunis ease 1 {fy monentul de inertie al ipore cu axa neuer y. avind In vedere ae suravers, Fezulta umitoatele: * pentru o sectiune data Sota constante fount 2), In consecinga, constant gi, prin egea de variatie atn eabrele «, ele wxtrene ale unei sectiunt [2|«[2ou aatécl ch aria sectiumii care lumwch eae ega13 cu zor, Honental ef state este evident mul, ceen ce condice 1a tensiund t= 0.Pe Shout ccade tintind spre’ 0, "nonencu Static 6) ceeete, indnd waloaran mind fn wxa hnevtss, "pein uresve tenslunile, angenpiale ovine’ Jatt nageere in ata neubed (2 O17 + eek solicitares de tneovotere cu forts tlietoare so prodee Gn plansl oy (Eig. 13.1,b), formula lui Juravski ee a or BR 3.2 + Ty aste forts tbietoare din sectiune, “ momentui static in raport ey axa zal Sryis de seetiune ce lunecd (cuprinse .Intre Sbetisole ¥ 6f Vaal! + by = 18pises sectiunli ee Lunecd, coreepunzi~ Conre abscivinl y2 SS ponentul de inertie al intregli sectiuni weore ou axa 2 13.2 VARIAGIA ‘TENSIONILOR TANGENFIALE PE SBCTLUNE USUAL DE GRINEE snctivnite usuale de grinzi golicttare 18 covelate cu forts exietoare (My, sunt cele ceotete “tienen 12.1, Vom deduce in cele ce see variazia tensiunilor tangentiale te pe SITS asnere sceaten, pe basa formslei toi Juravakt Set rocisaeilor facute Sn alintatel 12.2- a6 ee(relapia 13.4) find saxime in axa neutré gi mule in ibrete oxtrene. b. Secfiuni cireulare (tig. 13.4) Corespunsiter depirtarii s de axa neutrd y, sectiunes ce luneci , (haguratd tn figurd) este pentru determinares snonentului ei static 5, se alege un ele- ment de arie dh, 1a Aietanza 4 de axa neutrs, cu Sndltines ay, erula £1 cores: unde unghial 9. Bin coneiderente ge- n= Rein g: dy = cond Fla. 13.4 by = 28 cos 9; 2 = Rain = bed = 2 Reosg-Rcoepde = 2Rcostgde Prin detinitie Se frjasine 2? cas tina Tek geste siereinets ij i-2 (cor cor Bese ApLicind formsla lui Juraveki (33.5) vom avea 228 oats?) = Se (@ = pone in evident sxpresia (23.6) perabolici a censivnilor tm po Indl tig. 13.4.8) pentra 2 = aR, resulted tae, 4 se objin teneiunilé mascine 23) oe m3 eons = sn care A = mt xepreintS aria teaneversale a bared. fg. Seckiuné £ (£89. 23.5.8) Secplunea I presints. particulars brgee ¢ étini bea” sectiumii pe frontiecd dintre nin gi Celphe a. 4 te SAEs ae— ee eee ee eee Suravski pent x= conduce 1a dowd valor! distincte ale tenaiunilor « corespunsitesre Aifimilor b = bh gi b= by. _ vind. fn weloce” od eHpite profilulu sunt drepeunghivel cr Iapinen ty, laprarie, acentera va Eicon seabilics In sectiones dreptanghivlacl ¥ cxpriienth prin selatia (3.4) i xa(t-2) ann By Bxpresia (23.20) pune tn paraboticd a Indlyines inimis. ee punccale de oxime = =2 8, wom ») 3.9) ) oeoacece be +» Seducon ef te 32 th peiace color aritate eal evs, reRiltd ch ina ‘censiunilor tangentsale tu pe fitines Cae ee eee ae Da Se the = thy pe Linia 60 separapie alps. (tig. 12.5.0). #4 toll (190 19-5:0 a sonata presine3 un | | | | | | 2 8°Ecacre on pune de Be ae Deon ttige 12508) om mane j= (3.12 Bi eroores fay de tu dat de relagia (13.21) fiind sub 5%. 2) Torta thietoare Ty, pe Langs tensiunile tw aritate mai gus, produce tn télpile profilulu: uni Ty (fig. 23.6,b) care se calculeazi tot cu formula loi duraveki, fn care monentul static al sectiunii s, co lunec gi 1itinea b a acesteia nt " (Eig. 13.6.0) an vatorite: 8, « Ey-M, b= 8, = by ce acestes se obyins Be Say See vent aa) oh zh, 2, Relapis (12.13) pune in evident’ o diatetbuyie Liniard a tensiunilor tw (fig. 13.6,b) i Fig. 13.6 a2 | | Penera y= y= E(B) 56 obrine Privitor 1a gensul tensiunilor incoveleres cu forfd tdietoare, vam © pentru Too, ele formeazd un flux Pontinu pornind din cele dou’ ari Gnferioare, unindu-se In inin ° pou in telpa superioars cu sensuri Gin talpa, inferioard, Pentru Te Sovere), flwal censiuniior arstat Sn inverse. Tenaiunite Sy din t8ipi sunt, in motive. pentru care de prezenta lor se ‘bunai in anuaite sitvatai, fenaiunior eangentiale 4, 1e guitiale tm actiondnd Sn plane tet a bared, ‘esutante lor pe @ enuatrea de for,8 Ge lune Seistenta tensiunilor de 2 Snportanga lor Sa aziguraree Geinsilor’ solicieate. ta thietoare se poate pune tn aperienta simpla. ‘Se din’ 3 bore Sdentice ‘transversal bx flecare (figsntre ele cu bilosne,, nits tes, avecten ar Impledion sectiune’ bh Fiecare, descrise mai gus. Pig. 23.7 Sub actiunea fortei ® grinda ovoiere cu foxt8 eaietoare) gure 13.7.b. AnaLizlind forma Constaté ei Ja Giecare plan de Sheevioace ale bavei superfosre se alungesc,- iar i2"*superionre ale barei inferioare se lor deformayss, fetele In contact ‘ina in raport eu cealales. Com Gectiuni Infinit vecine este tor tangenpiale * din Tunecaroa a dou rerultatul actiunid tensiunll reault& cf in planele. ‘componente fcestea (v. aiiniatul, 10M be nepavatie dinkee ba ale grinnitaL tensiuniler gi sdgetilor fo ee ve of, = nak, « i, = wed, o Tnterpretind ecuagiile (13.15) se deduce eb tn cami grinsilor — alcituite din a elesente Besolidarizate, tqnaluntie mint mal mari den oc le de sori decde in casul grineitor cfiume cu elenentele eoliaariaate, Altfe 10 astfel “de, grindt este de mori mai putin ent 91 den" ori mai flexibild entry stabilivea expresiel foryes de lunecare fq se detagensd din grind’ un element de lungiea dx (Eig. 1.8) dinte-o zond cu forth ehietoare constanté (€ig.' 13.8.4). fn sectiuntle tranaversale x 91 xvde Sle acestuia, forjele tAetosre Ty dau nagtere Eensiunilor ) Grinei de secpiune o: afeusi (Eig. 13-12) ath oe corniere. plathensiage al Tneeece din plan Gs cu relatia (23.16) pe ¢he . (23.20) Pe de alti arte, Sntreg antanblul edtpli (corniere + platuens:} are tendinga de Tunecare. fn vrpart do inina soegsunit, dips fetele in contact Notind cu s} somentul static al intregli tapi ereeplatvensi) In raport cu axa neutrs, forta ce ia nagzere Sn plancle de Iunecare aratate, pe Tingines © ge va exprina prin relabie cam plusren forelor fie sh fae: $4 Soncelesioy dintre.elenentele oepo- Scesten aunt solidarszace cu p i nituri de git. Deoarece 5} > 5 Deh cfr > tip agtfel cB niturile de alt vor {i vgolicitete msi” puternic decdt cele de cap. Enieviul, lor de toristentS se face confors SUikiktwaas to.ta: ae alege aaneeral nitulad din cbideratii constructive i se stabilegte efortul in conaspin de forfecare copsbél al unui nit Scop Hi etrivire ce relatia (10.4) 3 SISAST sn vegore ed flecare nit preia forte oie de ‘pe lunginea de grindd e, conditia de gare. 2S, Ganinnets ae va exprina prin relatia: “Limits conduce 1a Nhcnp 2 Le, @a8@ Iva 2a = Be, ain care se calculears ty nya eaximi oo poate Gh Pree jauts inere niturls a Gistantele constructive (maxine 41 Sn nomele constructiilor netalice nituite. Witurile de cap 1, mai putin ‘diapun constructiv Ja” aceeagl Interealate intre aiturile de git’ (tig cristo jes a ei Sains eae Teisile vt gayle aie setiatd an’ paregeea a3 gta cai foc" Ehlidere gue getaaa cepintec Gea ana n'a Soeataree is ce aistones Sissies o, oeDin consigerente aatenat ice a ae tore ty = A» Se, Pe de ated Sarte, fm deze legit tui Hooke Z, te care reprerints modulul de % slasticitate transverssld a materialului in conponenta grinzii. Bgalind valorile % stabilite wai sus se cbtine mH 13.25) aed (33.25) Jensiunes tangentialé t,_prezenténd 0 gistributie neuniforml pe sectiune (fig. 12.3, bi, 23/8) poate #1 seriad aun forma ree (13.26 x representing un cosficlent ctre tine etna de neualtornitates censiutlor pe Snlititen eecyiunil, Pentru sechiuniie reptunghiiare, “citeulere oi sn tom ge 3, k de valertle 1:20;1030 91 Tntcccind relate (23.26) tn eovapia (12.25) 0 obtine a Sag S 3.20 ax an care reprezine’ ecuatia diferentiald a axel defornate din fortd taletoare, Similar deplasirilor din fncovoiere, sAgeata wy ee objine integrind ecuapia (33.2795 r 4K frmee aan Pentru exenpliticare ‘einuare sageata pe o consolS concentrata 1a capitul ei Liber | care Cireprezinta 9 constanté de Geternin’ din’ conditia ca Encastrare (x0), sigeata ai fie Introducdnd condi¢ia in ecuagia de 1 C= 0 i apot Pentru x = ¢, forta eatetoare. Sigeate totala 1a 6 compat Rorrecaac= 32.25) sen eae! une éreptunshiulass mate Se observ cu usurintd ch sigeta suplinentard do Cora eSietoare depinde de raportul ‘ We de raportur u grinsile obiqnuite, acest suplinent in jur de #% din sigesta data de eoment, pentru care deformatiile scestora’” se «Gin actiunes’ momentului,, conform L3 geinetie “neurte 91 imalte, paternie. solt- Sportul deCormatiitor din’ forta t&ietoare {ne inportant G1 teebuie Tuat fn ealeul 32.6 CALCOLUL PRACKEC DR RERIETENTA 1A ExcovOEREA CU FORGK TALETORRE coo SScclome. “transversal 8 ueel. "griaat nikine In fibrele extreme - cAt oi tensiuni ‘agente tea (rapaen) ge tinal fnte-0 ieee yrodusi atit de tensiunile ciaet lat, it thomoleret see ad lnpare donk ace sacar gata tate sectiune poate 6 formale ett 94 de 0 Ca tory eeietoare Sonditii de rezistents Gectiunite grinatts Oa = ER ee Sn care S} reprezines manent static fn axa y & plrpii de sectiune cuprinse Sntre z= 0 2 > fun lar by Litines sectiunii ce Tunecd 2a 2 = 0” conditia de:zesistenta Sa tensiunile | @ este utilizatd eu totul identic cx gi fm eazul incovoierii, “pure (v. alimiatul Geosebire de ‘aceasta, condifia de tensiuni + este folosith mimai la verifi stebiliren capaciestit portante. Vey ectlunt. revine Ja comparerea Sex cu resistenta de cael fSttecare Re. Sectiunen eatietace rezistenja stunct clad relatia verificata. Capaoitates portant & este atined atunoi cfnd Ge = Be. aceastS egalitate in relapia 113.33) «Re ae coun oy Pecan a ajutorul aa se ee ni on tinal ee Soe Saale ray sot eez(e) 52 Ele inferioare la lisitd egale cu Gforturiie capabile ale sectivnii barei 32) = Taw (2.35) MAP) = Mew cele coud egalitaps confue 1a dous valori, unt din conditia de fortd edletoare Wh, oi alte din condigia de nonant ig Torta capabild « grinsil va fi reprezentatl de vatoares minted: Rag = nin [iyi tig} $3.7 cevexonr taNGENGIALE £8 SECTIUNE TA caRE FORRA SAIETOARE Wo ACHIONEAZA DUPA 0 AXK, DE SIMRERIR. CENTRU DE INCOVOIRRE SX ta grinsile ce presinta un plan de sinetrie aongitudinels, confundat cu planul tncSzclr-sor Cueericare, fort thietoare Ty, conpinsta 91 ea fn faosi fortelor, sate dirijats dupa axa de sinetrie EGecriunss (#ig. 23.3, 3-4, 25.8), formeazd un Sisten seatie echivaient Gu tensiuntie vangentiale Sour expriaat prin relayia (6-8) + ‘Deck ined planul forgelor contine 0 ax principals de inertie © sechiunti, care mi Bs ce simetrie, forta, taietoare T, trectnd prin Central de greutate ai sectiunii. giv dirijat Sia sentionatd, nu va mai forma un sisten echivelent rasiunile tangentiale t din sectiune. Pentru {luatrare ven considera 9 grind reslizatd dintr-un profil U fnedreatd tn plan Principal de ineriie One ou fora concentrata P (ig. 13-24,) t | | \ ' DSi setiunea forget T=) te sectiunile beret angentale + a1 clror flux, Suravaks princr-un calcul ini figura 13.14,b. be Gu noeatifle ain f wntlor ty din talpt ‘vaebyine © forts tiietoare t= T% gi un moment de forsiune N= Te-hyeTi:e,, prin urmare, din actiunea fortei P actionfind In’ planul x02 in sectiunile console in nastere un flux al tensiuniler = Recchivatent cu Corea Gevine mai complex, In monentul incovoietor My $f forta eBictoare Ty, addugindu-ae 31 un mowent de torsiune Me. Daci planul de actiune al fortelor P. ar fi translatat Intr-un punet C de pe axa de Simetric a sectiunii, 1a distanta e de linia nedians a inimii astfel ineat forta P s8 producl tn sentrul de greutate O un moment Mey = Fler) egal si de cens opus cu momentul Me = Techy + Tey al fortelor T ti Te, cele doul monente a-ar ania, eciproc, iat aectiunen barei ar rimdne solicitatt nomsi 1s Incovoiers 41 forfecare (fig. 13-14,4) von ‘ciuta. deck conditia Hae = He pozitia -punctulsl Cain Peta)et(ere)= mh tte su Tet Rome Toe ee Hh» Tbinie | Bint + ar” 4, ocinit si determinat ca mai sus, concru de incovolere sat 3.37) ne ae cer ee ee ee 1 aria a eer vaste Sectional Ty Hi Gotteseaes sumal 1 Te vcoreiune. PEs Theovoiere 1a sectiuatle aoce uemitoeen 350 + pe prezenténd dos axe de sinetrie | aa de sinetrie, in io prezentand o astfel de axt (fig. 23.2 + fn punctul de interesetie al dreptunghiuritor componente conpuce fntr-o aetfel de 13.15,4,e $1).ty aectiuni, altele dectt cele normate, txectnd prin acelesi punct, nu apar oare tensiuni formde gi. tangenpsele ‘auperioare celor din sectiuniie norwale? entra, cunoagterea rigpunsului 14 _aceste snecebiri se vefectueasA ‘aqa-munstul studis a, Stieit de tenetupe fn jurul unut punct. {fe acest soop oe detayeazS din jurol punctului considerst © prisnd infinitesinald’ obsinie® prin Gectionazea ‘grinzit. ca planul normal 1-1, plan SSegitudina paraiel cu” fagia neutrd 2-2 91 ct Planet igen 303 (lg. 13.26) 2 irae HE 4 © ng. 1.36 Dach o 94 tu sunt tensiunite din punct tn secfiunes normal®,"fn baza principiulul dualicatit tensiunsior tangentiale tin 1ongi- tudinald acc’a’ vor lve nagtere tensiunt tur = oe (fig. 13.16, 95 ©) Distribuite unitorm pe fetele tn care apar, tensiuniie menyionate reprerinta efectul pixyilor Snldturate “tn scelayiefect' tn ensionile totale Be continue 94 vn 7 soothe ot er eee ee fn acelagl wed ca yi in Noctnd. eu ak suprafaye ne muprafetelor abb'a gi ace’a’ @xsing, iar rezultentele auth, AR, ondhcose, TaAACOST Shride 9f directitle din figura 23. ‘Dorindnd echilibral acestoxs de profectii mule pe cirechia Ou udh-0,0080-€250- Ta, AACOSC: Bin Relagiile (13.38,a) gi evident c& tensiunile a fnclinata erecdnd prin punce, sceatela, ntact et -unghial er determine scemtora, de. interes de feristeni2, vom anal ay cu Ga funepiilor on ea) (3.98.8). cbtine 26, te os sin aetoot a tt aac) saad cad sty) sora yg 6 8.38 \ Be = a, corm + GE = Gy cont + 2, sin 20 = 0 (3.398) Din relatiile de mai sus se deduce ef Pensiunile oq au valori extrene fn sectiunea fn care Eensiunile tj sunt mule (de anvlare a derivates SSa). Noting cu a secti Bi). Notdnd cu @ sectiunile in care acestea iau asters, din accorsi relagie ee obfine ecuatia tsa, = Ha 3.40) a cred soluric yonorals are formar 20: = 20" +k (ee On si 0eu em Ronere keo gi Red Girectit se obtin dows ima i a, =a%5), ortogonate Sntre ele, in st) 5 @ sau valori_ extrene, @irectit ile din el care te ommate Stine Si eininc. Sectlum svdnd ac fosece.Secpiunt principaie Ctnalund “normale prinetpade rence deteomiuaten tntocutese tn ccuatia {13-08,a) fune}ile erigononetrice sinaa ai Se Na eoagenta snghislus awslu (ea2e din Seiagia (13.40) a at Ir eg'20 Ie eae % - at con a © Sega key +h 358 Sepreniats GaeGndere, tar Ecnsiones oy care cooresianss ae ae ecormins “ouk planet Ton veloc! ectams i relate nengionsea ‘care rezuleda funchie de tangenta unghiului dublu datd de relatia sectiuni i in lungul grit 03-43): de eristenté a one! shacine de intindere, 0 (% 5 din orice pusct 63 fie int Be Galeel ia intindere, comp p+ esta, ene Giaae S RiCsiaue S Rey aye + stabilirii ‘punctelor fa principale maxine, Selectarea analiticd eate ine’ dific: struccura relatitlor (22.7) ci acestes trebuie cautac sectiunilor in care eforturile Valor nari. Pentru aceasta, in @ traseard diagrane o1, O gi tia seop relative (13.41) $i (3.43). a secyiunile dreptunghiuias tm tm general la cele tensiunile o., oe (23.43) rultS ch directiite 20 s4 20, sunt ortogonale, Mind peodnat ean, tn, = 2-2) fl eaies tterd co E, prin ummare am = 0 + % =, +, Sn consecingé, sectiunile in care apar tensiunile tangentiale maxine formeaz’ cu sectiunile In care apar tensiunile normale maxine, eghisrt de 45* Tensiunile principale o., oy % #1 aiferd de Xa un puncte 1a altul al ‘unei sechiuni 3i de lae june la “alta a unei grinai Satmuctt si Censiunile o, 91 tw variash pe fnblfinea unei tn cazul grineit T (fig. 23.18) gi tn brezina varsapli Brincipale maxing decit ‘cele "situate seite specifics gi2. 5 date 1a care tensiunile principale tn Ponctele de pe linia de contact a ininii ov talps Pot atinge valori wai mari decdt cole din fibrele ene (dar nu mult diferite de acesteal.. ta Hele laminate, datorits grosimiiinimit ne de mati, 3a rapoarte obigmuite intre My gi Eensivnile principale maxine ‘G, 9i o; corespund Ona $1 Suni Gin fibsele extrene. procizirllor de mai sus, tn calculul ec rezistenti 01 grinzilor solfeitate 1a incovolere fortecare, sunt utilizate tensiunile din ‘ctiunile normale Gye, Spain $n Locul tensiunilor principale oy #1 02 ttt 2 Fig. 12.28 23.9 TRATECTORTILE TENSIUNILOR NORMALE PRINCIPALE LA GRINGILE 2NCOVOTNTE Aga cun g-a viaut fm aliniatul 13 Unilur Gy 74% de pe fetele unui element intinieezinal deeupae din jurul unui punct le cccenpund dont diweckit (le gi 2-2) ertogonale {etic eke, ‘once de relagia (13.40), dup care iau fastexe cele dot tonsiuni extreme: 6 de intindere si o: de compraciune. Dned Entr-un punct em dinte-o arbitrar i) a1 unei grinds Incovoiata se secgiuni decoming directia 1-1 a tenefunts Prelungeste pins in sectiunea tatimit: vecini se obfine punctul iz. Celeuland gi fm acest aSrectia 1-1 a tensiunds oy 44 prelungind-o pind aa crnltoares sectlune intinit vectady se we ait puncte by (Eig. 13.49,8), Coneinudnd Constructie pentru o serie de puncte 9i succesive, se obtine o linie frdael care, devine o Linie curbs minita trafectoria principale o.Gixecpiile 1-1, 51 2-2 sunt perpendiculare, renulea ch cele doud fomilii de curbe sunt ortogonale. fr figura (13.20,2) sunt presentate \traiectoriile tensiunilor principale 1a o grind de sectiune Geeptunghiulact sioplu rerematd, Incdreatd es. 0 sarcind uniform distributes. . Urndrind erases acestora se observa oh ele pleack din panctele de pe fara superioari a grinsil eu un unghi drept, igi reduc continu panta, intersect&nd Ayia neutrd 1a 45* 95 ajung tangente 1a orizontald fn 'secriunea de 1a mijlocul deschideril Ja rindol tor, tralectorisie tenaluntlor prinei- Pale oy porneac normal de 1a fata inferioars a grin- fysa neutes sub un ungh de 45" 93 ‘jung tangente la orizontald la mijlocul deschidertt Pentru 0 consold inedreat& cu 0 forta con centratA 1a capstul Liber, traiectoriile tensiunilor principale sunt ardtate tn figure 13-20,b. 360 \ 4 Glenente de constructie, Sheurgerii* SncéreSrilor prin > 23-10 EKENPLE DE eaLcUL Beenplul 13.10.21 Grinda ei case este acosss. cu (1, 20m (£1g.23.22). Sec Ginensiunile de 15x20 a) Veriticarea de+ Se traseasd Glagranele 7 si i, prealabit reactiunile gi sechiunile caracteristice, =e Te =O % = Me + inane ae Beane vest!<) Pentru caleulul deformatillor yo $i ve se weiiitesel setoda | Moke’ “Snedecdndure "ainda conjugatd (fig, 13.22,d) cu diagramele Me gi M% (£53. 23.22,c) proverind din flecare Incereare inpis luaed’separae. Conform relatiiler (22.19) gi (12.20) @eforsatiile 1a capitul consoled se vor calcula cu a, y= Me. welatiste: @ = 22; y= eee eee Rexolvarea grinzii conjugate i calcula eforturilor Tee $i Meo se face conform §7.3.2, @ivising grinda “Gerer fn stmucturile etavic determinate AB $i 8D (Fig. 13.22,4). Se obtn Re 912,25 = 7,20 = 4,08 ia? Ras 012,25 = 3,62 7,65 tata? = +31,90,2 = -1, 3600 eo = $7) 03,2%212~ 2.2m = 2,053? 2 ot vise al x 10000 -30-107r0a 2.082 x16 Ti xae x 10008 Sennele minus indicd faptul c& sectiunea de spit. a Lares se rotegte fn gens trigonometric lar apitul console: ee ridicd Rxanplul 3.10.2 Grinda de "suetinere a unei copertine de intrare fntr-o elddire este realizata dintr-un profit 1, aub forma wet Frenetcate an perece (ver die" greutstee””proprtey Gferente umul profil este ae nentandat/en', = sh se dinansionere grinds. Pant toposes serve crass Glograna 60 Setlcitare sasias gi se vor calcula Sigenta 2a capitul consoles. Rerolvare [go 560m rr ip ig. 13.23 area condities de x3 Felagia (22.26),tn care$e bE INE fag, © Umare @ acestul f 23 Sinenaicnacon coc! or * face din conditia de rigiditate: a 5 din care See x21 xe x0 eas = nom, Corespunzstor scestuta, aGpESMPUMABLOE neestusn, din tabete, se obtSm0 wie \conacteuiaticile geouetrice igei450. oy TepiGt cel In noua alcdtutee, sigeate maxim Griese Coneiunite normale din sectiumile ef ée fae = G2 OREO = o,sitem < = oar sae xan cane, % Fr Diagroma xt» presontatd fn Eigura 12.23,d. 86994aK / en? grindl” primal tata amiaeane oaiediesi peas tn Gace aa ele ace elena oa Sceosta’” (Cig, “a.a8). sebind ed grinds are 2eeelttea Conpuat in’ Goud Calpe 205. e0° ok FIGS afei™ ae ssora may solldarizate tntre’© s/eeheee alageomelelor de tenatunk @ ai x in soctitnile de Mac el, sespectsv Tam 9h vertthcnree ofertatensd a geineiis Fee ere Geintit 1a mijlocii deschiderts ot rotirile ei in reazenc) aT cciculul oudurii discontinue de tnbinare = 2 'Gipite sectiunit, ge dau: R - 2199 366 e160 dat/en?; yp Rexolvare grinds (Gig. 13.24,0), H1 egale Vy = We = 8 = 178 i ‘Teanind’ diageatele.tae = 25,502,5 = 25 om = SEY a aso’, aM 2 5250000 go dag iy hae eat Notind cu puncts de pe conturul sectiunii, cu 3 col situae pe frontiexen talpi-inimg gi cu 0 Senteui de grevtate al sechiunii, mopentale starice Sle sectitstior ce lunect ‘corespunsatoares ortina setae, En 22,500 gi 2 0 au valoriler s ae sf = 20%2,8% 23,75 = 1187, sen? = 1287,5 + 0,8% 22,5 x 225.= 3900 § 32,57 = Tensiuniie cangentiale ty fn ponctele i, J #4 © se calculeass cu formila (13-1) 5 = oped seen 36, 630¢an/en? fn PBL = attoomnens gary eat 37 nay? eax eta, een ee ES 3780002290 asc 6248 Diagranele ¢ yi t Sn sectiuntle indicate eunc dace fn figura 19.24,0, Din acestea rexultS Oue = K See = 487 dat/on! < Re = 1600daN/on? ~ grinda satistace ceringele de rezistent8, 368 arian ire nents Heard 5525 x3 = 1575kam? Tea = RerlS75 Mims Tea + s25%3 2. ae = 5708, 375m -y 72 -ege = -ytop aos) Relagiile (14.4) gh (24.5) descriu ecuatia nei Grepte ce Croce prin centrul de greutate al sectiu Aavind coeticientul unghiuler im raport cu axa‘Oy cop = 2 ego fa4.6) ba formeazS cu acoastA axd un unghi ce se misoars in sensul de Baurare al unghiului a. Prin umare, covoierca oblicl, axa neutd este o dreapts sa wna prin centrul de greutate al care trece totdh sect iunii Dacd Ty > Ty (eae unual) tgp > tga, astfel ob 6 >. wotand cu § distanta de 1a punctul Bly,s) 18 an wo) gee y te Yntocuind mesbrul tnt fn ecuatia (14.3), sectiunil (fig. 14.3), ta decu aceste particularisisi gi avind tn vedere oan, retapiiie Gana) ai oceind monentele My ot Me om valorile date cm = n(22 4882) aa Ge } Y corel sectiunisoe cirmlaie el pitta, ca tte ancel oll esteem Se seins atte se ibieltte piopha, an pian forte, ae ae teeta eaieoare erga ‘cig, lesb) dau nagtere sectiuailor ce lunes Fespectiv You 92 Ys Be Sectiunilor ce lunecS,” iar Ty Ge ineryie ale intregii ‘celeagi axe Oy $i 02. Tensiunes totalé + inDeplacarca @erormate Botala a unui punct al axed ‘obtine Inounded geometric deplasirile Veae cre 23) walorii6, soeotora’ {09 w)' ‘se’ sieulalea at une din ‘metodele nratace fa §12.9." prempnied cp Meidizie fn acest scop metoda' Mohr, gringiie fonjugate se vor fncirea cu diagcamale de nonente roduse de Inciredrile % si My produse de Pr, Notind cu Mi si Key momentele fletive, fn eecpiumta Sonsideratd, “deplaaizile din acceasi sestiunt one vate (a) me, oh vote So ponte osiea ch ha » main 34 My = Mens, tn care My reprecine’s momentil tncovoietor Here, pe “grinds “fietiva. din” SneSrearen scestela ce Siagrona. momentelor feale pe geinda reall My fn anal de actiune al” forfelor. substtiind ac Sxpreait in relapiiie (lait) @l (lacdaly, succesty 4.25) sexes opted plans, deplasaren tates P eeseauna, pexpendiculard pe axa neu 70 24.4 CALCULE DB REZroTaNpR 2a Burch Usual, elementele de rezistenta soon aise sie, hore i a aL ate valonre absolut egald. Avand. fw (24.20), ‘conditia Ge recietenpa a Hind aceasta aledtuire ec wa Ce = He (228S 5 = % 28 Ca88 Mee represints seek nine nn Pepe calcul égale 1a,~. (Se). fe (coarisina) =a aan oo erecesov pent leeee rece eee 24.20) — Sex(conae Kring) Sn care xaportul Wy/My are valorile: + 6,50.20,20 1¢ ecfiunile de profile laminate Fifig. 14.6.4) 5,00-10,00 1a sectiunile de profile laminate U 15.2.0 (fig. 346 a Cu Tyme Obfinut ge elcdtulegte sectiunea ca forma yi ""imentiunt dupi care se verifich co xelayia' (44.16), In care Hy 91 My se celeuleas& din considerente geonetrice. Dinensionarea se considers teminatd munai atunci clad Guu, © R dar diferenta Rc ente suficient de wick pentru ca grinds al cece. fOr SeBACSEBTAA portante m sectionii ta secpiunile dreptunghivlare (4.19) Dick bara prezint’ o sectiune, alta cecit icepturghiulard sau care sf nh poatd fh fasctieh ncr-un dreptunghi, condiqia el de rexistenta fn bere relayiiier (14.0) #0 va exprina pein ‘oul Snegat est oun hae (EE In care Wis Hats Wes Moe rezisten}d corespunzitori pl secfiune fa care monentele My 24 de fntindere gi respectiv de barelor prezentnd astfel de 2 resistent’ este mai complex. Vecléicarea une! grinzi existentei relatiilor (14.20) Satiafdeite conconi vent. ‘Dimenesonares nei sectioni pe (24.20) uate 1a Limita este oi nusézulei mare de necunoscute (ys Urare a acestui fape, aleseuires” face prin fnceredri auceaaive. Cie Foriatenta “(14-20)” 91 abe Suns Reap em ‘lgucaves riteriulut Capecttaten poreanen valorit "nonentutud Hibrele “Sele mat. oh tensiunite gus = @ Deoarece nu putes stora, ch cela Nouleasd ‘iol cee ‘situatii:x, See | sine (44.21,8) MMe eek “Sor ” Soa sire (14.21,0) Me Me Momento copabit al. aecttunts celei mai mici val « pier se pitted maberiaih ain conponees Mee Mr de proprictaten ms fee ghee ties tym zxemplul 15.5.2 Pana unui acoperig din Lenn (Lig. 14.7) de Sectiune dreptunghiulazs xeazens pe dou forme situate la 4 m uno de cealales. Panta acoperigulut este de 30°. Cunogcind fneBxcarea total pe Invelitoare g¢ = 250 daN/n? (greutates proprie + zapada), distanja dintre pane d+ 4,20, m 9h Caractevisticile mecanice ale materialwlis Lemnos. R= 100 daN/en", i= 0,1x10* daN/en’, se cere: + dimensionsrea panei ca bark de sectiune ® areptunghimlard avand = 2.5; distribugia tensiunilor normale o fn sectiunea de moment mo:cim; sigeata panei 1a mijlecul deschiderii. otacies (Cig, 34.7.0 $4 8) pana ate th ai chrel mont mori ca structurd it doschiderii. Tatensitates este 0 grinds simplu tt fa nagtere 2a mijlecnl 302 Iincirctrti Lintare ce revine qq = 250dai/n* 91,20m = 300Adopttad: b = 15 on; h = 20 cm, caracteri- geicile geonetrice fective ale sechiunii ve, “€ (ig. 1-7.€)s 7 sae = 200008" = 22420 sersent a Poritia axel neutre tn sectiune ¢i tenefuniie somsle | extrene corespunsitoare monentulu, Gncoveletor maxim se determini cu relaiile (14.6) a iae30) esp = 12200 ego =p Omax = +60000( S288 Yaa nestra 91 diagrama tensivnilor ¢ th sec- ssunea de neasteare aunt aratate fn figura 14.7.4 ss oneseompuntnd Forfa q dup wrele.sectiunit Oy Ge = quin3o* = s00xein 20° = 150 dat/n = 2,50 dat/en 4% + qeos20" = 300x20030° = 260 dat/m » 2,60 dati/em ccoeilSti2® produse egy 3h a pe grinds considerind aceleagi rezeniri pe directille y 91 2) se calculeazd direct cu relstia (12.23). Vom wmf si350-400t e08T, Sea 01a $005 apiciad relatia (04-29) xenpiul 16.5.2 Coneola dia figura 14. trenavereals de tip cheson | Snedreats 1a capitul liber cu12072 cn 6392cat: 2 My = 8048 ow? 2 My = 629,20 om. Nesp = Sy = s0aszadation = 40 conn? , sina Hie ‘son * 39,2 Pundnd conditia [Mal= Map 2 obfine ecuatia 2.5 Ye = Mew = 400 bolm Gin care TeRSIES Poy = 160 10 ‘By "Descompundind £OFta Pay duph wxele Oy 94 Oz 1 obpin conponentele Py = 160xcos15* = 154,548 Hi, Py = 60sin 15" = 42,434 My Componente S| proguce © deplasare vy in divectia eet y 42k compenenta Py 0 deplasare wm pe Gisectia oxes) 2. Pentyu caleulul acestora™ se Geilizeasa relagia (12.26") 2 30, “a = Sen, 7 Tear mad x 6392 ig 7 fans = 607 #476 = 5 02608 seeoplut 14.5.3 o"grinds simpiu renenats net sistem Ge forte Ps ner-un plan oe veceicnt de simet snana x25 Tare ae x 6392 5454.0 % 2507 ot Oe etre cunoscind sectiunes grinatt 9f P = 22 200 aint > ant detent Gere verificarea de rezistené seineii, besMyase = ~218,75-C0820° = -215,427 Kove Menus © 228,25-2i020" « -37,986 Kata ae ie entra deterninarea porities axelor centrale oy si Or se slege o mdf arbitrarl ye $i se Severin’. pozitia’ centrului de greutate al sectiuaii (fig. 14.7.0) 75a, 560 + 26, 50, 50 35x5043,5%50 13, 6250n, poritia axelor centrole principale 12 sectiunii oy 91 Oz, se calculeai: 50x15 x12 075 + EEE 4 Lsxso soxa, = 1582900! Y "57,098 Ly egg = 10504 ted = 0,456, Se traseasd apol axa neutrd In eectiune ge duc paralele acestela 1a contur Sdentiticindu-se punctele de golicitari extreme 4 ie (f39. 14.9,€) Poo.t5, te = 38,075 om. Felosing veleviile (24-8,4) | (-2150270) | “40508 = 724,667 -4 507,233 = = ee = = "40508 Deoazece Ry = Ry = Ry veri va face cu relatia (4.26). ‘Com [Glmux = 2003. dan/em?* xenuits ch bara” satiaface Diagrarag Sn sectiune este jase Pontry calculul sigetilor formula (14.28) determinand mo planul fortelor. fn cazul Tastajoe 0 ve Gescomune diagrane nat simple, trasace Ge pe console #1 forta de la (fig: Set0,0)° Grinda’ictiva, conte paragratel” aaa eee 3'10,)- Penecu rerolvan 2 grin, fiecers pai Aferent’ deschigerta a Reschitnile, ficives Mates vor efMeee, 75R L.75 228, 875 x 23,75 =552,072 10mm? 3 at a @e) ele wa) camel = ————: nt if ‘ss pe dex. 44 ig. 14.10 Jatocuind in xela¢ia (5-14) ¢ obbine: at) 5 (a om om a mijlocul deschiderii vom 2 "(SAR 1=560,25 dain’; 0,75 em, veritic’. Beemplul 14.5400 Pona de capit a unei hale= My ~ 6008 = 0-9 § = 2.0225 97 = 2, 9125 x 2607,5 ~ 600% 2, 8125 x 1, 20625, 2373 atin: Me = -600K1,5x0,75=-67SdaNn; [Meee] = 2373dalin; Diagranele T si M pe bard sunt Feprezentate in figure Mana, a rh 4 son bs ¥ g Frcs. oy Fig. 24.12 megind Saeco, cu relagia (4.10) * evens aamsonens 8" , 237 35 a. = 647 4900347206 = 2200 dan/en?. Deoarece Gan > R se modi! ilu inediat, urmator, Qire: Wy «402 cmt 7 Me = Sd omy 388 ent’ Sfectuand verificarea nok 237300 4 a = 518,586 + 1204,270. = 2100daN/en? Pentru cbtinerea diagri traseaz’ in sectiune axa, arepte paralele acesteia a. ea ene aa 79*250°36". Snervcdt Sate ‘Profil laminat. acalculul uzual al acestor elemente . se neghigensa. oo caPrronuL 15 aR kai 2 COMPRESIUNE $1 ENTINDERE i EXCENTRICA j 28.1 GENERALITAPE, EFORTURE gx vENsrUNE ft SECTIUNE NORIALE 1 is ncsreste’ ca forge sav aiatane de forve, peralele cuaye elenontuls dav care nu tive prin central de Srevence al sectiunsi acestors (ig. 287 scorten ae pot saiina si forte ceonsversaie, eum sunt “cele “date de’ sctionee Sapcutal "es (Eigse obs ain apingeces Pinincaies "e, ‘(lige 1S-L.c) sau’ ain elke diverse Retiund(eig. 25.200) Recuse’ in eantiud de greueate al. sectiuntior ccapavernsie aie slewentsiuls aceste inetreir! daa SageetST ted conte seine My oma moment Scnolotor i oi umel_ forge ebiatonse 2 SE°SuELact banish dommices ce compeeetun Gheindere excontzied, up com forva exiald ¥ Nene eens de Intindere. fn col mah general cc Thicitare, weccorls 98 3 in gechline me cee ese Suet mick una. din axeke prinelpale supe gkrtiags O0ps es Waatel kek peesinea see secede Nps Mas cy gh te Gut Beast aa omene)” Me’ tat in eapitolele, saterloare: cor ca, age produc in secttunt:tenatunk - jormsle 6, See tet cat to naton eda get atninat oe Tchsluntle sae In cece et cereale eeForya F aplicatd in polul ¢ produce tn scpiunile barei e- fortursie relagiile as.) Wy = Pete = Me Me = Pye = Ye Iner-un pont curent Bly.z) al unei sec- fiunt eforturile Ny Hy 3M produc Tingut ee" tensiunt nomale ¢, date de Felapiile: oy, = ees oy, = 3.2) my TE OH GY n care A xepresintt arta eactiunit cransverssle a Ehel LG" Gt xr monentele de ineryie ale Sceaccia tn suport ct axele centrale principale Oy ‘cum acyiunea eforturilor este conconitent’, tensiunile in panctsl considera se obtin in Stprapunevea efectelor, vom avea deci, Fw oy + Oy, +05, = 4 ng Me my ei Se Bxprintnd wonentele de inertie tn functie de aria sectiunii h gi de rasele et de girafie ty #1 as.ay 3 expresia tensiuris oo ty Nites Mey, x ie gh poate £4 puod sub form. oo ieeer%y a pin structura acestei relat tensiunite nomale 1a Incovoieres Varlasd linlar pe sectiunea tr ie anuleszi pentru valoarea zero @ Gin paranter, prin ureare ecuats (o=0) va avea expresia 1+¢Besteye 2. cere reprezints 0 dreaptS ce nu a . Lia Preys Hh TRE tains ch Wie axa neutra iecentric. Back ines punctsl C se depirteazd de origines axelor, Ye fi ay creseastfol of PBleturile a, Gi a, Sead, axa” neutré aproplinducse de centrul de greutate ‘al secfiunii. ta liniti, cing yo = 25 we, tAieturile ay «a = 0 6 deci a reutra trece prin central de greutate al sectiunii ny = ect; Ma = Yo “R acest caz este posibil rumai pentru = 0; My # 0; M # 0, deci pentra 201 “ncovoierii oblice pure. fh report cx Sectiunoa barel, axn neutss poate avea una din urmitoarele pozitii + 88 taie sectiunea (fig-15.3.a); + cangenta 1a sectiune (Cig. 15.3.D); + a5 na tafe eectiunea (fig. 15.3,c) Flye, 20) Sn care tenslunile normale extrone, maxine gi ainine:yi eet rrtedetunie axtrere, relagiile (15.7) se pot exprima condensat, DEIMEE-O singur& ecuagie avind forma: e-) 05.0) wake BA epresinet nodulit de rezistenti ai sectiunii dreptunghivlare Corespunsitori axelor Oy si OF. 25.2 SRMBORE CENTRAL iecul geonatric al _punctelor grupae injured centrului ef de greutete, Spiicine c foryd nomala excentrics, ‘nereage FEA denunies de’ afibure central ‘uunei cin punctul de aplicayie al fortes lye, 2%) se aflk fn interior) einburelud central Gieceipupie conaiuniiar we cpl Prezentate tn figure 15.2,c, toate tensiunile find Ge aceeagi naturd (poritive sau negative). ta Limied, cad punctal Clye, za) -8e afd pe conturst simburelut central, axa ncutrd’ « eectiuntl devine ‘tangenté conturulu acesteia, tar distribugia tensiuntior @ are forma celei ardtate figura 15.3.0. Pornind de 1a aceast& constatere, recultd o& fiectrei cangente Ia conturdl sechiunii Si va corespunde un punct pe iimita simburelui central; Ducind nai multe “drepte tangente conturutul sec vor cbyine 0 serie de puncte, conte fapartinded conturului sdmburelui central, Unind: 4 tinuare simburele central 1a ©) Sectiunes drapes G (9 ae a) fe ig. 15.5 trocuisEE Conaidexind in contimuare axa neutrd tangents a contur In positis mm, aceasta va aves ealeturite n= =) ay © ve daterinn nce © ae euordonate: ot a6 6 (210) ina prtne GS sey const deopie Gemtry ts cogent ‘ot Sie tS Ee aS tect oe cies seeeeetcac prince-un row. vom retin deci ch limitele simburelui central 1a dreptunghi sunt situate 2 41 2 ae canerul de greutate al soctiunit, 1 Speiark (E35. 15-6) b. Soctiunea eizeulark sf inelark (tis 4 ingen Ia Sons, 1.1 secfiunes cireularf pling (fig. 254 = a tages grt Bk rentei sia Seuss 2 geet eeeatle stnburele central este reprazentat rears 8/4, 1.2 Sectiusea inelard (Eig.Peo oto central, poritie din care aceasta, | scctiunis inelare devine: ya Sba Zac, central, positis, ln core toe th find eubld fats de Linita, sfeburelDt central al enh ee tind aubld, SOUS co" plines Ureare a nceneul fept, 2 Ta cost cuz so. tice 8 SeStHands ooyeaitare inwlsce prevint’ © comportare eqiunca SEVSEIE Lace encentrich oak bund daca cele Stace plane " Did Sectiunes (Eig. 25.7) Seavoith tens e Pe baza dimensiunilor naterialul neputand prelua intinders. Geonetrice ale sectiu~ * ® nil se calouleazd | 3a ah. 15.3 DWEENDERE §T COMPRESTUNE. pee ‘PONCTOR DE ADLYCATIE AL FORREE SETUAT PE © AYA PRINCIPALA DE Ductnd " apoi_ drepte Cengente 1a contur fn poripiile mcm, mem, Roem gh mene, $e Stabilese _ tdieturile Hieckrela yt Fe axole OY of) on” dups care, ca relatiile (5.9) s@ glsesc coor donatele punctelor Ci, SECHIUNEE 1a muneroase elenente de const citarea axiald este insopits de fn Echivelentul ai f1ind reprezentat Svind punctol de apiicapie situa pe. principale de inertie ale secfiunii. Cer Gs 9 Cy, Unind cae Cente puncte se obrine Pre: Un tomb’ ce reprezints Limitele — sanburelui ral al sectiunti. obeervagio fayeerea Limitelor simburelui central rerintd importantd deosebitd fn aledtulres cnentelor de construcyie, solicitate 1a Compensiune excentrics, exacutate din materiale ce bu preiau. teneiuni de Sntindere (xidiriiis de Cictias sau plate, betoanele nearmate ete). crebuie astfel aledeuite fnedt forya ich s& fie aplicatS fn limitele simburelui 404a tesa Redusi in contrele de greutate ale sectiuniler, forts P dS nagters eforturilor By tem a5.20) Staren de tensivne inte-o sstfel de sectiune sc being cu relatia (5.3) particularisind Gtorturile conform relatie: (15.10) on Ny te as. aos 4 tn care se inlocuieste Ye = 0: su cu relapia vi. Jeet puneculvi © de eplicatic & Eorenpunsitor ebe- foreel excentrice on S{-) mee nea © @roaped paralelé oo axa Oy 19 care rear Setanta : and as.) = cot ecetnoite pagminiececenauataal eel nec iNT, cold nat emia ena ates 5.5.8) eee 196 j fn cant) sectiunti drape folozits tn aledtuires ‘Sinplitieari import: aplicat in rezolvareaen ee mee gensiunile extrene iau naytere Sn punctele cote asi depirtate de axa neutri respectiv fn fpowtsle de ordonate #2, tntrofuctnd fn relatia 5.12) ordonata 2 = £2, eftul devine (5.22) oda s a 2. cu care tensiunite ¢ din fibre- + Q) Sam (as.28) x eat go ee we ete8) asan Functie de valcarea raportului ©, respectiv po SC, respe de nirinea excentriciespit e =", tn bara ¥ is.as), oe isting upon sha easel fox eas o> By tor cxcentrict este cca "nite. statustuel cesta eet ae 2 eee a a ee een ata eee oy ed sau co = forte excetcteh ae pe limita sfmburelui central. 408 naturi (intinderi co Aietribupie trapezoidal’ (fig. 25.96 vind pozigia mrny, mu tale (Ce PREEAU TENGTINE DE. acd punctul de aplicatie al fe este sitsat in sntines Inactivd, actiunes preluat# nomi de partes, Tone activa a wectiunii. in practicd, astfe2 sntainite in sectiunileie Sectiune Lrebuis si fie cehivatent, cu forte P ce Solicits vectiunua fn punctul C(0,e). us jvsorive 4 pete ae A V q S| ay a (sean nay 7 a Ge. : ve Pig. 15.20 sxprinind __aconst) achivalend_ (Hee) rewultd Gene = Sec D2, ain cave ae obtine x= Sen 4 coun * tas.20 tn caxe, din considerente geonetrice, © fwiccuind aceastd valoare fn xelatin (15.20) ae cbrine expresis asian videngs oh pentru ¢ = constants see proportional cu forts axials N crt Protea. aeapropie de nargines Sungind 1a = pent care pune in tensiunes Gass | ‘Docs porst consivnile Gnu F08, 430 ainenslonaren Lipid poreanee a und Rezolverea acestora soticieart condita (aectlunes pexdeioaaal snterioare ”""resteceny materialulut. Pentre conportare diferits 1a aceasta are forma,el Dinenoionarea unui element este posibild numai prin Sncercdri. Pentru aceasta se alege o sectiune (ca form gi dimensiuni) 91 apof se verifica. Dack conditia de registenta sau diferenta R- Sum sunt nesatisticitoare, dimensiunile sectiunit Se sodifich In sens corespunsitor gi calculul se Fela. De reguld, dupl 2-3 tatondri se ajunge 1a sectiunea ebstaté. Cepacitatea portanté a unui elesent solicitat 1s compresiune sau Intindere excentrics #e obfine pe Bera relatiilor (15.22) gi (15.23) luate 1a Lisits in punetul cel mai solicitat al barei, Foripia acestuia va fi efutat gn sectiuntle do eforturt maxine sau cu elabiri. Pentru o mat ugoard si ineustive selectare eate recomandata teagsrea Gisgranelor ¢, in sectiunile respective, din Punctul de tensiune makin’ conpresiuse results prin Supraponeres efectelor (exemplul 16.6.3) 15.6 RKEMELE DE CALCUL Beeopiel 15.6.2 Qn atdlp din lean de sectiune 25x30 om este at cu 0 forts P = 300 Mi (Eig, i5-3iva) dn secyiunea de capic, “tn punctl ‘€(3;3). 186 ee eforturile sectionale "9S tensiunile ‘normale “ta calpurile eecfiunii gf fn punctal € Reducdnd forta P tn oricare punct al axei sgitudinele staipulul se obtin eforturile: Wa cf 6 300 Hs Wy'= Pose = 200-5 = “1S00heR) wand dimensiunile sectiunii a caracteriatictle ef geonetrion #4, cu relatiite (35-8) von, Fig. 15.23 Obtervind ci momentul. ty cs 8 ot comresianl tea oY fattere’ la tntindent tee ae 9 = ~ 20000 _ 150009 | 94 750” “3750 * 300 oy = ~ 20009 , 150000 750 vs0 * = ~ 30000 | 150000 . so * 3750” steed og = 20000 7a ogmn & entry enleuiul tencivnii,normste 19 eunctal €{-3 yi 5) se aplicd relatia general as. ae ealeulind in prealabil . Rea "a asx 2 56250 on! scan genta on 3) = = -49-43,302-6,912 = ~60,245 dates" Ropvesentind grafic valorile gisite, se obtin Giogramcle de variatie ale tensiunilor pe laturile Sectiunit (fig. 25.11,b) obeervario ponctele ¢ pe contur in care 00, aparvin ‘Gouk puncte situate pe ‘obtine axei ‘neutre. Unind ce Utara superioars oi cen lateral’ dreapte axe neuted In seetiunea n-n, sxenplol 15.6.2 Un eefip din beton simple (7 = 22K8/ai) avind de 40xG0 om outa, inedrcat cu sectiunen Eranevers oT cores contrica P Snitorm distribultd «= Pondapie ae6npulus are se tbitimes do 0,60 m 95, ‘tig. 15.12,a). Cunosetnd o8 $2 poze stdipulus pan/om’, sax in sectiunes 2-2 oe amie Hneinders, 8= 2,207 (382,502), sae = -2,107(2-2,562) = 42,227 dast/en? nin = -2,2109(202,502) = -5,440 dation? ce valorile gisite, diagrana tensiunilor ¢ s-a exaset fh Figura 18.12,c. Porifia axel neutre n-ne fe sectiune va fi dat de relagia (25.27) = 3800 = 20,961 on. ioxas 022 + Se celesiears eforturile tn cectiunea 2-2 My = My = Ge = 759,80 lat; Ma = txt (0,642) = 92 1 , 120000 S800 a erltt ch axe nevtrh cate secyiunes. Cum sectiunes ypu poate prelua Sntindert, tenoiunea maxing (a sodst) Se obtine cu relayia (5.20) in care: c= wo = $016,667 = 33,2307 » 70 ons _ 205900 1, Tosdam / ex? Exemglul 15.6.3 © conoid realixata dintr-un profil Ty Snctzcacd cu sisteml de forte ardtat in [ : 5 a) Din anexa : a 72,2 omy be = 12,5 em; thesIn p oceliiish dy © treant J} Sensiunite nomaie 0 ices Wretiieaesel ae ; a din fiecare ei si se traseaz’ diagramele lor valoarea gisitS, eforturile fort separat (fig. 15.13,¢) de Incastrare vor fir i Se oe eco dy Wa 99245 at : Rene t 2 oa wo SE. 5 200000 % = #200000 6 1370 aanont oa aa 3 a | scctetst'sforturd ar aven 4 me 7 ee 4 } wa enaae | eee 3 tn caiturs ESPEN rca i "935 7 «, St _ 1 i 3 22s asre ave? i 5 20,0703. 0 + 1378 eaten? i og eB 288 150 ‘i | » ceio wag gees 4 z = -0,00506P + 1378 daN/en? . i oo - © "69,10 72,2 653 2 da ene : se ovszsn = 1398 den! | é p__ 625, as \ ag = oie = SE 4 BE 3708 dame! ] 0 ae et i < -0,04912P - 1378 dati/om? i 3 compartnd valorite tensiunilor Gx: Qh 96 98 94 | 2 peut es oe 1 ee rd geruled: Soe 4% a, sonaitia de rasiaha osm 2 eae a sak rat aa a peri rie te ata 0 ince See ae ae = 9a aa = 98/48 He no : IDiegrama tensiunilor normale o fa sectiunea de Incestrare este ardtath fn figura 15.13.4- ‘Exenplul 16.6.4 ‘ Ua sid de subsol din neton simplu (tp © 22 Jas? suporth fncircarea data de etajele. superioere, actionind centric cu intensitatea P = 20 kev/m si Snpingerea lateralé a plmintului (% = is Ki/n’) echivalent& cu o forfh orizontalé H ="30 ‘ein, actiondnd ea fn figura 18-14,d. Se cere s) verificares de xexistent’ a ridulut genoscind ch rezistenta de calcul & betomulut la Intindere eate R= 4,50 dak /on! b) Poritionarea ridulul pe fundatie astfet incdt pe talpe fundatiei 9 mu apari. tensiun! de intindere(intreaga alps @ fundatiei o& fie activa Peretele de subsol i fundatia find elenente Lungi se vor calcula pe lungimi de 1,00 m, ca scilpi de sectiune trneveraslé bxl00 = 60x00 on (fig. 25.24,0) 9 reepectiv Bxt00 om (Eig. 15,14,6) factrcati cu forte verticale coliniare ‘ca aes x (verticals) 94 cu forga orisontalé Ie, aplicett ce Se figure “as.14.a 91. 15.14,D. — Ineenoiedyile acestora au valorile O, = 0,6xi,0s0x22 = 51,80 Bi Ge = 2,9 x 2,30 x 0,8x22 = 22,00 KM; P = 60 Xi/wam, ol; = 30 fat/meim = 30 Sot #) calcutut sectiunié 1-1 + Se reduc fortele exterioare tn centrul de Greutate 01 al sectiunii (fig. 15.14,e)7 (P46) = 232,00 401 420 ay fe calculeasd en seciunit yea, Ne 60x00 «Se _calcvleasi excentricitates foryei axiale in sectiunes 1-1 = Mt , 2890000 4 ~ “r200 (axa neutra tai veetiunea) Ueilizand relatia (15.19) = (cS) many, xmas) AU tals Reese tt — co 10,120m > t= 60 ag + -2,213(253,012) nue = 4,452 dat/on? < R= 4,5 daN/en? nie = -8,079 denen? + Se eraceasi axa neutrh tn Folatia (15.17) tune ueilizand ¥ a Soy 7 73 easy 78 Diagrana tengiunilor @ in secyiune este data in fig. (15-144) bycateuiul sectsunis 2-2 Necand cu x istanya dintre centrele de grevence ale sectiusiior tea gi 22 ql cu {etasceipainad = (0350866 MF geaueate rime so 2Epiueuct situate pe taipa fundaplel, eforcuriie oe (fig. 15.14,d gi e) vor £4 192, 80-22, 05-64(0,35-x)= fn punctul My = Mh - Ge = Ge = = -378, 08664 © ~ (378, 08-64x) sos) -(o.4rin-a (xr 85-4) MO 52,0 00,35 —H[ 9 65 “ot = 64-122, 6x-64 (0,35-) (0,47540,5x) = = 322-123,6453,36 Pent 0 avon tanaitnd de conprestane,Gain * = 2,294(242,002) = -2,591 daN/em? Diagrams de variayie a acestora pe sectiunea 2-2 este ardtatS in Figura 18.1¢,4. Exemplul 15.6.5 Se cere dimeneionarea unui rid de sprijin din piatrh (= 22 Ki/a'), destinat preludrii Sepingerii laterale a pinintului avind o distri butie triunghiulard de intensitate maxind 35 }ol/at (Hig. 15.5). 2m sectiunea 2-1 la baza zidulul de sprijin se admit Intinderi R= 0,60 ‘dali/en? gi Conpresiunt Re = 7,0 daN/en?. In sectiunea 2-2 mu Se adeit tntinderi, iar tensiunea maxind de Conpresine nu va depigi 2,00 daN/on!. Rerolvare Se adopts pentma zidul de sprijin o sectiune trapezoidald gise aleg dimensiunile by = 80 cm, ='2,00 m, by = 25 cm (fig. 15.15,a). Flind elemento lunji, “eiduriie “de aprijin we celeuleass pe Jungines del, ca stdlpi avand dinenstunile de bag (pentru zidul propriu-zis) 9i Bxl00 pentru fondagie (fig. 15.15, b gid). 2) verificarce sectiun{s 1-1 a xidulus 4G, = 41,20%4,50%1%22 = 59,40 2 Ea, 20%4, os M, = -(Gy + Gy) = 138,60 101 m= 4502x2450, 1060+ 0x6 20 « = 302,25-47,52-21,80 = 02,485 Klay Hy «0 au© Tao x 2001 69 (1 F 2,705) davon? 0.69(1-3, 705) = 0,542 da/en! « Re 71,922 dates? 1,922 dan/on? « Re Avscian axei neutre calewiatS cu relatia (25.27) tm sectiune va tf 0.69161, 785) 2ape( 38.) ahemeara Diggrana tensiunslor @ fn sectiunes 1-1 este arstats in figuea (15.15,e) Aledcuizen wrerunté 2-2 G. = 0,25%4,sxi908 = 20,25 Wa. Alegind pentrs biocul’ de fundagie be = 120m, = 3,00 ay vom Ge + 34,2009 = 79,20 a My = Mi, = (GeGe) = -230,05 Jar nee(u2e dag) (r-orm)6, -(s0-wene,- = 104,592 kam oa Me = ~ 2048210 6 49, 93600 eo i 426. oNelond relate (5.39) a ~abC=)-- 208CAPITOLUL 16 ENCOVOIEREA CU TORSIUNE 416.1 GENERALITAGI. EPORTURE SECTIONAL, 0 bart este solicitat’ a fneovolere cu torsiune atunci cind Inetredrile ce-i aunt aplicate produc in sectiuniie acesteia monente incovoletoare Sbignsit, aceate eforturi sunt tnsotite si de torte thietoare Ynckretrile ce conduc 1e astfel de solicitart sunt in general forte sau sistone de forye al ciror len de Gctiune nu confine ava berei (£ig. 16.1,a)- Beck piansi menpionat fet co unui ain Planele oy seu sor, ‘cove cu Sncovosere Sinpls, elttel scticieares este de tncovolere dubia = torsiune. ta doneniul costiuet Siler, acest tip de eolicitare apare frecvent, pentru exemplificare, im “figore “Ge.ib give) ni fost aelectate dou rinda curb pland ‘Snofreatd cu forte conpinute tn plana x02 (fig. 16.1.6) este solicitats 1a tneovotere cu torsiune. Inte-adevar, ind coordonatele centrului de greutate a sectiunti curente cu (x,y,0), eforturile produse de forta P in aceasth sectiune vor fi My = Pb x) Mean = Ply vi asa Pentru xzy=0, deci oforturile cecyionale 4 fn canut irinzii cotite forta ® produce’ ti trons cu forts tasetoa aa, olécitarite torntune. tn ‘sectiunes (5.0.0), ‘valorite atest \e acestora vor fi, My PeeSecttunes peciculonsd a bared core ecttunit de Incasvease re), pene cares heats Hye ome Men me Be asa) nee Pentru cazuri de inciciri mai complexe, cunoagsterea st3rii de solicitare a barel resulta pe baza Giagranelor de eforturt (Hy, Mae Tye Te M) se traseazh pe bata regulilor’” generale stabilite tn acest gens Sn capitoiel 7. é 426.2 TENSKUNIZ LA ENCOVOTEREA CU TORSIE A BAREE DE SECPIUNE CIRCULARA Referindu-ns 1a cazul general, ai tncovoterti @ubie cu torsiune, produse de Snedresri actlondnd Sn sols plan, vectorii M gi T in eectiune sunt 2 perpendicutari (v. cap.2). Avind tn vedere of oF S Gfameeru al sectiuntl clreulare este 0 a3. de Snertie principals, ts seit de. eensiune 2 din secplune vom aleg contundat et } Girectiile vectorilor 91 T (Eig. 16.2.4). 2 ao poet oe 4mat = +s ese (16.8) webede Bett ; feecoa seen en eas are ee deem eee ae oe oa »-8 26.9) See get 6.9) ee ete tas.) Aas te 1 te =e AneLiniod dtagranmie din figura 16.3, resueh ct punctele sectiunit cele mat eoliestate vor th A, si © tn care se fnregtetreari teneiunt noxnalé Faxine, din Sneovoiere, gf tenslun tangentiale, serine ¢ din toreiune Din forfecare tensiunile % se glsesc Sn ponctele de pe axa neutrt (B91 0), adicl voomal Sicolc unde tensiunile noraale din tneovolere sunt mle; de reguld, tenaiuntle % % 0 importants Secundars 91 pot #1 neghijace mai solicitate sunt acclea din Incovoiere gi torsiune A si C). Avandia saterialulus. a Verificares de rezistenta a bare revine (Gena) 3h ta (38.12) solicitatd. tufind 1a Limits (6.2), Usual ‘se. foloses ‘obtin relagiite ate in acest Scop sirtind 20 2 a ent teticues, ae resieten Sein tsand tna obtines aseuy, bara aO6std seabilic diametral D ae verified supli- mentor tenaiunile din ponceele B gi D (fig, 16.2) 3 26-4 TENSION: LA INCOVOTEREA CU TORSIUNE A. BAREI DE SECTIUNE DREPTUNOATULARK 53 consideram © sectiune curent a tronsonlvt ae al barei cotite ain figura 1é.1,c. Din actiunea forge{ P, in aceasta ia magtere un soneat My < 0, forte tietoare 1. > 0 gi un moment de toreiune Me, = Gste de reletiile (36.3). Troneom? considerat va {i “solicitar deci ia incovolere simpld ci forts 5 tBietoare gi 1a torsiune (fig. 16-3). testi = © © © rig. 16.3 orturile piagromele Jo Kensiunt produse de storturil Me ije, diferite dizectit ale sectiunits oe oe cotete i, 2 48 13. sunt indicate = “i au ca valori caracteristice: shyt stabi 5 fa Kigura 16.3 + fn punctul aAvind acgeopi direcie dar scnauri opuse, reeultenta scestera va avea modulul an ede BE tae.an) ‘back bara cote supusd 1a incovoiere oblicl si corstune, Ie stares de tensiune datd de My Ty 9h Me inst adaugl ces produad de M gi Ty. doalisied dlagranele tensiunilor o 31 1 pe sectiunea, barel (Eig. 16.3), se constath 6H punstele cele nai solicitate aint B 9! F (in care Sper teneiuni angentiele maxine din Me gi 7) Ta SEE SE" Gatuen gio) Gn care oper ‘tenatunt normale maxine @ din M ai tangentiale 1, din Me) fn flecove din aceates, condipin de rariatants 4 sectiunit ae va exprima in tensiuni principale, Somale gi tangentiale, acestea putdnd aveh o Pondere inporeanes. In consecings, in punctale Sengsonste va trebul sh aver: aR} ex ue om = ff) (25 oo fos. Problema dinesatonéri sectiunilor acestor ezolvi cbignuie pein ineerebri, tSctndinee spol verificaren, ce congtd in eestarea exiatentes Felayiilor (16.20) 94 (26.21) fn punctele cele mal Solssieate din eectsune. 4) pomind ain c sectiunttor, eforturiie nea ce ale betel vor fie Me = 0 Me 1,25P «25k Mu = oxP = 9 Ma = 15P = 20 kam Moc = Mase = 0Doctor ne cen Paeeate eared Leper latia (26.13) vou avea : eae < = YAS Waanone? + 250000" = 11,5230 Adoptand D = 12 cn, tensiunile tangentiale vor fi date de relafia (16.12) fective + 35000 aasodan /ca? <'Re de resiétéatt tm ae 6H Tod relagie 35 _(s00000 + Ys00000" + 25 75 (toavee + sGoocoet + aso0ee) = 2035daN / on? < R = 2100daN / c=? Verificares _condifiel int principale normal CAPITOLUL 27 STABILTTATRA BARET DREPTE 17.2 campabxpigy. rmAODEOL YIATC 97 * REPRTCANRA IE parete.cu Iuagini relative mari in xaport © aieensiumile | 10F le, wolieitace | 1a eae centrich, oe incovoaie ou mult inainte ceeccasiSveqindin ucestore, 6h) seertl ESaSieELy Sbatea a, eau Gr ce Gietxogerit prin daniel, Stee fenoeen fieie goaret Genomics, 3e 2ocicen beret cin sores) 65) aaa fn fored curdi corel + plerderis, Geervitigid el portante ma datorith » abingerit etteloy ae resiatentR a watarialelor (Co) 9»). ci Laiteler Standard scabiiieapis forme’ initial, ceerte acemtal Cencean sunt multiple. Dintxe cele Gai importante ce pot nent ions: tertee Pd ovepreaiune mi sunt aplicate perfect omtricy « Rn paral oomaiderath o Lnie dreapth poste Prereara wict davieri de 1a aceasti forty « waterialel Gn oomponanga bared, considerate Elambaj- rexpes, Regelul Adaal condicknd a daviert ale 2inied eRttulor de mask, in raport cu axa gensotrich 3 corpus. Cauzele wanfionate condua 1a mid excentricitati fatie suportul forfel P gi centrale SeMGecutate ale seofiunilor txehevexsale sie. Krelos, datorith ctrora, pe 1angk efortal -exia ¥ meet sa aagtere gi tn wowent Sncovoietor M) al carui efect este de Sncovoiere. 039Sxcentricita}ile mentionate fiind foarte mici, Aa valori wici a Corel P, mouentele fncovol etoare, fectul lor neglijahil. mentionate aunt reduse lar « fe sioura cresterii forfel , crese aomentele Kgl Seformapiile de Lneovoiere (elgetile) produre de e. sare addugindu-ee la excentricititine miresc of mai mult Brajul de parphie a % producind o crestere rapid a momcatulad 3 La valoarea de rupere a barei, Fu ca acest lucru sl mu aibl loc, ete fora Pak fle Lattarh etadiuial ty (Qe barei” din fnoovolere eune ereaizabile), astfel incdt Dare eh Sala dreapea. tei P pentru care echiltbrad baret stat in Forma dreapth cit gt perce Genusizes de sereind cettien de co ey Avind ~definitd apeastl ca 9 bark comprigatl ak micgi alk de echilibra (deci: «fm se va oxprina prin relapia evidents Pau < Ber ar 27.2 DETERGNAREA EARCINTT CRITICE DR PLAMMA. FORMULA LOX EULER = e-a vizut fn alinti onenwlul de flanbal in gi dervoltarea daformatiilor woiere. Aceste dafornatii (vest cap. reaxenele (legiturile) barei, ti Findul lor, eareintle critics da fede i ele de wodul de fioare pect, tn domentul ROU cn ot actaoe Sey a we wet oacin A cnsonna ci nu existd flanbaj, deformapiile w Sind nile pe toat& lungimea bares. cum bara este defornati, rezults ci C40, iar sinot = 0 7.8 fee art eres oti } fe Ecuatia (17.6) are o infinitate de solutii i zee at =n, k= 02,23. 2 ecuatia (27 ja . punand in evidenja existenta unei infinitsyi de =H — ‘ valori a fortei P ce conduc la flambajul barei- . ey g “tucrveat ir eate teprezentati de con mai mick SFrewno 34 reprezinta o ‘omogens, caress toc oe conten in Fine cee ee acesteia, din solutiile (17.9) vom refine solutia seyttie, attereniaus tne AE icind of = x, ain core a=, Selonind soeeal spine fora Sty oe eri S's vio ta Ont), a noe = ; eee seespeet le SA a ocr a Stee Ss coed a ousted) eae ao eens A ee eo ists mea ey / 2a wen tea, ae ised Edun cr site Metta, Se Sony ie ‘elain‘O's chemo smgvinov.o| 4) uot Soils ee aaa ae ae i Tots, Tae eee sinat = 0 ann ele fncastrate 1a un capat: capitul opus (fig. 17.2,c) ¢1 cele. ce are douS solupii: CG; = 0 of singt = 0, Prim (fig. 217-2,b), prin flanbaj tau punctat in figurile indicate. dintee ele ae exclude, Sntrucit pentru, = 0, ecuagia (07.6) oe reduce la w = 0, cerae Pt anbene +¢ iF | Li 4 similar deducerit garcinit 5 Pe 1a baxa dublu articulaes gf au valoriie : Pig. 27.2 se dedue : 2, = att (27.22) ac ans . eer z tee = ERE a. ae ara) Mralizind expresiile forelor critice de flambo} Per, pentru cele patru moduri de reremare a barelor se constats c& acestes pot €1 sintetieste nte-o singurs relatie (7.34) @ xe ly poarta denumixea de lungime de ¢lambaj ee sennificatia geonetricd de lungine a bared, Cuprinse Sntre dout puncte de inflexiune ale axel Getomate (Cig. 17.2). Valorile acestela, realed ] din “compararea rolatiel (17.14) eu relagiile I arae"aran, Gaal, ara Momentul de inertie I ce Antes foryei critice Por represints 2 sinim al sectiunii traneversale, bara stabilitatea pe directia de rigiditate Sn vedere acest lucru, relatia (27.26) da fi 37.2 DROTA DE VALABILTTATE A a Notind cu A aria fensiunile normale produse fm eritich Py, tn baza relatiel (8-5) atpare: aPrtt Glau dintre Lunginea de flasbaj Sennen SE" St gtratie minint a sectiunit, posred cictent de nveltaje oat coetiel de subtirime si a Pare: oteazé cu A; sensibilitete exageratd 1a lovituri gi vibropii, In practica elesentelor structurale cooficicntit 2 Sunt linitays 1a anunite valori maxim ednise Le ce porrtd “denmizea de coeficienti do (ieniaibili. sete “lorite acestora sunt date tn normale ae e7a9 tn Tunepie’ “ae tipul” elenentubul, aia te feveutsal, felul ‘conetructiel e868 u aceasta, expresia t aes fensiuniler critice de flanbaj es = 7.9) tne onsecintd, tonsiuntie oritice de flaxbaj depina (sunt functii) de coeficitentul de zveltete A. em vig. 37.3, conform relatiei (27-19) functia Ger(h) este representata printr-o curbl hiperbolicS, munit& Biperbela Ju, Ruler (fig. 17.3). Ba se apropie asimptotic de axa 2, pundnd fn evidents ct Seacregee 94 tinde opre aero, cind A ereste: see ea! Ana ee ajunge ‘Ia. bare cu capecitate critich de flanbaj prea ic, care, avind ceeticient de zveltete prea sari ar prezenta 4s Ce saa eemnere: Shen poner seip prncial e8 iiek ES Scslisati din ofel 1a halele industrials Fonte aiagoatele al montaneit comping Conponenta ferseloc cu sibrele 2 Ccnsecinfa, ‘clenentele structurale SStinse centric Be (resierenthy rigiditate ate) : Eitpiincasek qivveondigia de wveleane, care f8 Srpeind prin relat os ash Jn Anexa 12 sunt prezentate valorile & pe cicova" clenente. structurale solicitate 23 doneniel constructiilor metalice. Tindnd formila Iai Euler a fost stabilicd pornind | aon tt el ee tn ipoteza valabilicayii legii Iss ensiunile dye date de relatia (2 ‘gieeascd “nunai tn donentul de fei Legh, Tespectiv pe wwateriaiului, delimitat . tn consecinga, va trebui ofvonsiunile ce vor fi inferfoare tensiuniler G, pentru orice 2 care satioface velaqi Arh a7. ce defineste deci limita de valabilitate a formlei \ ofwlul moale de construetii 0137, eu E 21x10" aW/em’ gh oy = 1900 dation? rezulth ty = ios iar pentru ofelul OLs2 avand acelagi modul de elasticitate gi Ge > 2050 dat/on® ce obtine 2 a & cus pent: dic Je, forma lui Euler conduce 1a toni cc > Gr, intervalul de la A= 0 pind 1a 2 wie, de nevelabiticate a formulei iui Euler, este juntt “Sond plancied, pre deoscbire de zona de Vsisbititate s formes, fn care Ger $ Ge mumith Yond elactied (Cig. 17-3) Saed forma Ju fuer este valabilé muna pentru domcniul 1X 2 Je se pune intrebarea Piisercs, “cum ne vor calcula la flanbaj barele {vind he Ae, adicS Sm doneniul plastic. Pentru NGSivares “Reostel probleme au fost — propuse Foneroase formule enpirice de legsturé Intre der $4 Gna din cele mai folosite fiind data de Tetmayer snsinski, sub forma relatiel Lintare en = abh. (37.22) intace grafic in figura 17.3 prin dreapta BC. S ‘a. relayied enftonate unt weeutonte “ce” se. determin’ experinental pentru Creecte Sucerial in parte. Pentru otelsi moate de ce pil ous!, nesgtia au valorile « = 2200 34 b eto, aattel cS tenaiunea critics so va exprins ngaiagia err» 3100 ~ 21,4%, 1m GAse 2 @HEm/ ant Be cehaeia(i7 ie), Pentru lean, a = 2937 B= 1134, cove Ow = 2812 sau OE Re A, (vert fig. 27.3). 27.4 CALCUMML PRACTICAL Tensiunite eritice de Limits Ta care bara cedeazd Ble joack deci acelagi Fol cu o, utilizate in caleulul ae avea certitudinea “cf, in cele iewapit bra nu va fonbe, Aceasta ee ieiteass deo & critics oor, munité teneiune otats cu Oy, definita prin Hlambas . i aceasta precis 4 barei se va exprina prinOat = 91) -R = gh (27.25) Valoarea coeficientului @(A) este tntotdeauna subuniterd (@ calculul coeficientului de impact y se: selatia eieptificat’ si = ves 2. Bxprinind fn8itines din tes v= JiR ln clderes bers « compusier « sin visten ee obrine n=, core retatie (8.21) permite inanic tn funeyie de vitesa corpulus10.4 CALCULE DE REZISTENPR LA sourcrsiaruE proace, Aga cum a-a vizut paragrafele (18.2) 91 (28.3) + actiunile dinamicr ale forgelor conduc 1a teneivat seperioare celer cozultate din actiunea staticd @ + foryelor respective. ca urmare a acest! fapte ta Likes, conditia ‘de rezistenta a umii elesent “da constructie solicitat dinanic se va exprina prin ane é car Ge = Go = You SH (020 cee wo ening Problenele calcviulul de reetstents a bartlor mao asctal solicitace pot fi de veciticarer alamnsionge One * Vane = BE fe 5 cepackesyii ior portante, ca gi in Sor solicitirt sinple eau comune, ele oe setolvd pornind de la conditia de resietentd. Pentre = © Ded eat cn sectiune (A); unginn (0 of rue: oe ane circace dinamicS (hy), temenii acesteia pot # See a a denen qslevists cu velayiite precizate tn parageatele ae? |, Yedere ck un xigia Ho aee3, nate veriticares "gi cepacttaten Sito Poctantd'a baret so pot obbine relatiy simpli. Situotia este cu totul diterits in catul’ dinensfondrid. barelor solicitate prin goc, 18 care, pentru © slestvire rationals, este necesar & {i conoseut volumal ‘scestora Vy de Gare ‘este legatd capacitates bared de “trmagasinare a enengiol MebSpenteu (lustrare vou vemdri seeot calcul In casul unel Dare Prisnctice solicitave “ha yos Rongicudinal (ariai) = fg. 18-4. polosind relatiile (18.9,c), (20.22) 91" (16.24) succes vonBarei va executa deci nigedri oscilatorii, de Feguld periodice qi cu acceleratie variabill . sbiteamia, do 1g 0 portpfe onrocare » punctos 4 iB, timpal ovcllatitior, pink ta poritia de cchilibra ee nuneste slongapie, tlind notaed ‘cu 1 Flongatia maxinf, reopectiv distante inte Boritie extrenk 91 poripie de echilibra poste Genutizea de amplitudine © oscilatiel, notath co A (fig. aes) vig. 18.5 ‘rinpul fn care sistem onctlant revine 18 acess ovijie, auo4 Goa ereckt 0 Gath printr-h Fears aa oeciiaqie reprerinth _perioada Sie Petey ce notensh usual cu T 9! se nisoarl in wecunde ou cemenceae saree iu pertoadai, — xespectiv muni cectlagit ce ae proauo, tncz-o, secundl posuere frecventé a 086 ave! 2 ilatiel af m te Mundrul de vibratii executate de sistem secunde, potat cu @ poarté numcle de proprie dati de relajia o- at uct tects” percueecese ET fnceceasd ‘sctfunes dopa scouterea bare ait dr echilibruy vibrapiiie bevel ee ¥or Br (vibcapli’ libere) iat duct ea va actions Ulbeat lite stetemlal vor HLleeepsea Gnee’ Cleice cm” sume fnechrite feclciie ‘ov, eerul every au ee lafeoe tibratition Lsnere. pli ia aeingeren tee Title pone eat tae aot See wioratit' ‘vere ae aplies"e. forta Mri Tiprina’ siscenslul 6. migeate pertodicn coupuce ot nigcared ceollatetta peagete Sortie lyenra peel ferionasle i" directStte color’ dows Sceleasi, pfin propinoren afectalon, crollatiiior inde ad" counsel lndetinie), aand nagteve agama tal ‘evan dees Ge pvieaon tn cone in timpul vibratiei corpul elasti iterie poritis defotmate, matte ibeetie. Calculul constructiiler constructie 1a olielthet ‘arlabiie in tiap pretined froretice at pret sSieceal™ abet die constructiilor,20.6 BXENPLE DE CALCUL Exenplul 10.6.1 Se cere si Ge verifice dacS asupra unei grinzi xealizate dintr-un profil te poate eddea un corp vind greutatea G = 100 daN, de la Sndlfimea h = 30 em (fig-10.6,9). Se S/R = 2200 daN/en’ gi B= Taso! annem! nerolvere a) si x eae 2m an 6 6-0 Eng eso eager ~~ ~The 4 t UH Mimox. bin Anexs 5 penteu profflul toy rezulth ty = Cn, Wy» 214 en’, Aphicind static © forth G pe nds" (¢i9., 12-6,b) aceasta va produce momentul Theowoictor iM, dat’ de rela¢ia (7-8) $f eBgeate fam = bu dard do selayia (12.24), prin urmare of _ 190% 400 = 10000 dan om Tae conditia de rezietenta a barei se prin ecvatia (18 (as-21): z En 235 yeas fv B wa fo 2s = noes = 1965 daN/en , ae, cbtina uh steten etatia’ schivilent Gt on Tracie "he “Fandal Toe, “cuplurtle yt te aunt cchivalente cu etetensle de forje T=) = 2, tefeate Sn figura (19.3,c) care so anuteath dot Gite doul sal pufin ocle os eoly (ig, 193.3) Sate dau naghere nei conve renuivante rn we 03.4 co are cendinga de ridionse « colyuiut de plech Selfie "ta “tocul ‘osmitart ee. produce fe siteat is Ghacli" peecenta forfelor concenterte le colturite PUGH cen emperinantely teoksotnd ou 9 Liart Oe, eoee toecibnies qo plack deeptanghu: ToEs‘Slepie ceneneth (Eig. 23.4,0)- tn eracticl ‘se iau mMsuri constructive de socorte er tChinictior pldctls nck acentee 1 must funea unor” forte scorers,” in porigie prin set menginuce | fea Cranesioe de perett. Deel Clad cibite Crancoyyali oun Snourat, Se (te figura a9. marginile 406 fortele 7 date de relat relagia (09.41 Groarece pe laturs te contur Inceuteate de torsiune sunt nule, i a Corespunzstor acesteia, faya de directiile tensiuniler + preluarea acestora, pli Op cladiri trebule dispuse pe directiaaa 25.2 VETODE DE CALCUL A PLACILOR DREPTINGHTULARE, casi fn caxul barelor, caleulul plieilor ea elonente ‘structurale revine 1a determinarea st&rii fe eforturi si deformayil din aceates, produse de Sncireusile exterioare. Soluyia problenei conatf in gisizea _unei functii whey! care 88 verifice ecuaria (13.3) 94 conditiile de contur ale placii calculate. Din punct, Ge vedere natenatic, aceasta revine la Rheegrarea cevsyics diterentiale (19.3) cu conditit In limicd. operagia. este” ines digicita, find posibili dont in’ efteva caruri particulare de Eicatuire, Inesrcare gi rezenare Ginnie carecere, problems sntegrarti ecuapiel (23.3) este practic inposibi2s de resolvat analitic gxact, ‘wociv pentru enre se apeleari 1a. soluhii Sproxinitive agu Jo solupioniri mumerice Perit gi cereseini. wigurense efeatwta fa wEcesiiite prin nonexoase metode de vena ae a Tecratura do apecialstate G3). (3) 9 Tua suste' tn peorent, ‘hr colewial 2or de xerfetenyd Hi rigisitate Beri diverse ca mod de abordare, scestea pot £4 clasificate An 3 geupe distineee: do exacts, berate pe gisires funcyies a) nator 2 set revoivante wing, sunt cunowcuke in acs SPs lush elencutere prin patineane; 1 Meiupii prin sersi de fonctii (puters) 1 TEMIK (fein “eerii trigonometrice sinple eau CP ibtode oproxinative vardationaia, berate pe principilie waviationsle ale Teoriel Bastieitatit, Bia"Gevpe aceators pot. £4 menbionate: « "iecoda sbaterti medii phtratice miniae; 1 Metosa ortogonniiateis (Galerkin): + metoda colocetiet; ¢) Metode aprexinetive numerico + eetoda diferentelor finite; + netoda elenentelor finite; + netoda f85{i2or (marcus) : Din gana largi a acestora, sus, fn paragrafol 19.3 oe utilizere & setodet figiiior tn Greptunghiulare ~ metodd ugor de fe natodele Reziotentes Materislelor. 439.3 varopa rigzrioR $y cancun DARPTONGRIOLARE HEZOWATE PH Fie © plack dreptunghiuiare eats cu o forta q uniform normal pe _planul” medial "el considerd smpirpitt fleet tn laturile ei, Ox 94 Oy (fig. 29.6)eagag MESHES, Stelt gon rnarizent cet dat git, o._fruchlune. ince" covonind fSniet Paraléte cu axa ox iar diterents’ gy favie! parsiele sxa Loy. Presupuntng. ponte theepet eb agile ge ay to carernnd elec ud" etait in fe, natdod ee SEs Ee sa 09.6) gy = Q-*9) = pa 4 sportul laturiler acestora A=. cu ge sf w astfel determinayi se caleuleacd monentele Wy of M, de £8sie (grindl) pe tlecere directie. eo mee ha a 9.7) i are zat ; pceste wonente sunt Snail supranvaluate, deoaiece a-a considerat ch tAsiile ucresnt inde, F ‘efectul wririi aces- Genaene, neyinind wcana ge fects) comiucrtsl 43- Zora, exprimat prin coofi cmmerncrid, tana prin preentfecte, valorile sonentelor ne weeste efecte, hvand in vedere a 430 -. nonentelox M, gi My cu un coeficiunt subunitar diterentsat pe cele dous dixectii (bu &: My = be Mai My = by My be mentionat cB monentele Je pot fi puse in evidenta cu aceasta Zaicul. “fa practica construchiilory sousiee aftuapli de recenare gi incdrcare ceste monente aunt lel si pentru prelus Sau eiourt constructive 2 eipul celor peragrafal 19.1. cu notariite 2-8, gene oy #6 cotiotentd) ee factorii de corectie § 3i monentele inp si pe reazene, au) valorile Enectie do wogul de resemare al flgd a) Place rezematé pe totManae = Manon! Nyman = Myon b. Placa fncestraté pe tot conturul (Eig. 19.8) “ =a othe i . F Name * Be 1 Hoe Kyaw * S545 MyEE ie eke 28 ee se 32°24" Re BOs h = Moy = Oy Minas = eee a) Flac Sacastratd pe o Jaturé gi sisplu Ferematé pe cele tre Iaturi (fig. 19.30) of, ai-= 3 i tee Myeax = byMyooe e) Placa Incestrata pe trof lacuré ezenatd pe cea de-a traia (fig, 19.11)2) Placa Sneasteatdé pe dou Latur opuse gf simplu rezenate pe celelaite doud (fig. 19.22) Lpérsen GM, Gure de Institutul Politehnic Cluj, 1970. Resiztenta Instituttl Politehnic Cluj, 1988 S.cietrig A. 9.a., statics, construcfitior, vol. chug, 1981. 6.Diacona Mu Resistanga jasticieétit. Nofiuat ts exercifii de Savipinane Problene, vol. 1, Politehnic Zagi. ome vy Bia @., Institutul Politennte,File V.. Bia c.," cocoves c., Petrina P., Panel Bo, Martian I., Cimpeant A., ioani A. Reristenfa Saterlalelor, ‘culegere, de" prosiene,” iereitartl Folitennic Cluj tapoce, 356. : WA. Maziiu P., statics fiélor, vol. ¥,s4 XH, i cohstrucpiiior, vol. 1,94 11, Editura Tebnick, Bucuresti 1955 91 1959. 22, Mazila P., Poses W., Tordinescu &., Problene de Fezistenta ‘naterialeior, vol. I 1969, vol. 12 3975, Baiture Tehnich, 33. -wasilu P., Jopa M., terenia M., Aplicares teoriei elasticicapit si a pldcilor fn caloulul conseruc-fiilor, Editura Tehnéed, Bucuresti, 1986. 34. “Mateescu D., caraba I., Construcfif metalice. ‘Calculul pi proiectarea elenentelor din ofel, Bditura Tehnicl, Bucuresti, 1980. 25. Mohsen H., Mecaniea consteucflilor, vol. 1, hsv, vol. if, 2975, Institue Politehnic, cluj- Napoca. 26. Pangel 2., Ioant Ac, Leofii de resistenta ‘naterialelor T, Baitura Napoca STAR, 2002. a7. Rkutu S., Bin V., Statiea constrvetiilor, ‘cure, Edituca Didacticl’ 91 Pedagogics, Bucuresti, i972. 498 a ‘Suey 6., Binuf v., Staticw conse: culegere de probleme, Bditura Dis Pedagogicd, Bucuresti, 1969. as. Soare MV... dle Vo, ‘mterialelor “in aplicafit, Bucuresti, 1996. 20. vileoviei Vv. dian St., Voines Ru ‘eoretied, Editura Tehnicd, Bucurezti, 1 21. Voinea R. 5.a., Necanicd,” Bitturs ‘edagogics, Bucureyei, 1975, 22. precupana D., Rexiatenta Inseieutul Politelnic Tagi, 1983. 23. siminea Po, Megret Lo, ‘caleutut prin netoda stSrit Didactics $i Pedagogicl, Bucurest: 24. Popa A.C, Resistenta ‘de Tucriri,’ univereitates 1998.ARHIMAR.. 2 UMUC de mart ate atatemat 2, Pantry forjtt Hewtan (3) = Us sncesard pentea me ontterk ¢ ae Amoxa 1 2. praian pent fofmtewn as 00 Naa feane | 20°] 308 sevtima | eiaelane| De Unk 4 fies = wate fia ee Uuneine | root, [se | aw vee a ss soe_| oe eure toon [ia | reg seunre-toot (2? | pea” eoriraaie | at a ~ co ral a ‘uintan x tert tes | baa] Hagftone ton] benAmexa 3 cate pn pat a a BERLE: SREGUSSERIESS: SESE SEES: bRES HERIOT: yeeés { wet ers e = Bi FP Bile u s | wd x Bt oo | as g 3 8 Pa ey & g # ie | a is Pvt 3 | BS ; 8 g feeone [oe fil fe [ae [ae ag | PS : fs i sae |e | zi |7 os i Hs |S ea woxwtn wo [a [oe wd ae fat | ae | 2 mak ee OUR |e |e BS . [3 | 38 Ey 506re wt as cree = tin ta ss serteetunt? maak $2 en mene ed Ths es a cs ue a 1 cy 7 ee a ee || a [ 00Anexa 5 wef se [ae [a ne [ws per | (SJE (2 18 JE NE-IE fe |. fe Ye 8 ye Ie fe ee Ve es MY le fe ls [e-Jz Je |eanexa 40 Anexa 6 smi et . : 7 Te bal TS a) foal a. [fie] casa cas fez] 4 roexeale.r) a |e. 3] 3] go siete ts] a ar i as apse Se | Deane truithet thlscun |] oa saietgge sn lee Anexa 8 SES z cee eee Pats nag ested Pe oe : ‘Valosres dimenatuats oarseterietion te om ‘a ae 108 sits dite S Fete : wala Pe [eles Ree e : ; 0 Se arn ot te ’ aE: & 4-6] re | saz, [ion fine [are ai G2 HR 38 0Anexa 12 eet de rt anh ; ab Tur sectiunit ees¥e so P| Anexa 13 CeRSEE CEES SS| Anexa 15 hee i Tn pow et [geass a emer ores % r-