Sunteți pe pagina 1din 870
Prof. dr. doc. ing. Edmond Nicolau (coordonator), ing. Agoston Agoston, ing. Maria Agoston, ing. lon Alexiu, Conf. dr ing. Mariana Belis, ing. Mircea Bodea, ing. Tiberiu Bocaniciu, ing. Valentin Buiculescu, ing. Vergil A. Goian, ing. Mariana Goldhamer, ing- Albert Goldhamer, ing. Mariana Gurau, dr. ing. Aurel Millea, ing. Dan Manasiu, dr. ing. Dan Raicu, Prof. dr. ing. Gheorghe Rulea. ing. Dragos Zaharia. Manualul inginerului electronist Masurari electronice Editura Tehnic& Bucuresti — 1979 Copitolut 1 Ed. Nicolau Copitolul 2 A. Millea Copitolul 3 D. Manasiu, 1. Alexiu Copitolul 4 ~ Vi Buiculescu Capitolul 5 + D, Manasiu Capitolul 6 . A. Agoston, M. Bodea Capitolul 7 A. Millea Capitolul 8 M. Belis Copitolul 9 M. Belig Capitolu! 10 T. Bocaniciu Capitolul 11 .. M. Belig Copitolul 12 D, Zaharia Capitolul 13 A. Millea Copitolul 14. V. Buiculescu Copitolu! 15 . Gh. Rulea, D. Raicu Capitolul 16 . A. Millea, V. A. Goian A. Goldhamer, M. Goldhamer, M. Guréu Capitolul 17 6... eee eeee eee ee ee eceu sees a eeeee M. Agoston Redactor: ing. SMARANDA DIMITRIU MARIA TRASNEA CONSTANTIN GULUTA Tehnoredactor: Coperta —seriei Bun de tipar: 27.11.1979, Coli de tipay: 54,5 Tiraj: 22,000+904+30 ex. legate. C.Z. 987.7: 6213826812 7: 621.38: 681.2 ‘Tiparul executat sub comanda Nr. 2208 Intreprinderes_poligratics i3 Decembrie 1915", ste, Grigore Alexandreseu nf. 88-91 Bucuresti, Republica Socialista Romanta Porch ®® PREFATA Tréim in epoca celei de a doua revolupit industriale, revolufie in care elec- tronica este chemata sd aibd un rol deosebit de important atit in sfera producties nemijlocite de bunuri materiale, cit si in alte domenii de activitate. Asa dupa cum se poate constata cu usurinfa, practic astdzi nu existd domeniu de acti- vitate in care electronica sa nu participe activ — fie ca este vorba de cucerirea spatiului cosmic, de studiul particulelor elementare, de conducerea proceselor industriale sau de manifestéri artistice —in ultimul caz intilnind aparate de prelucrave electroacusticd, de control a luminilor etc. In mod implicit, inginerul electronist devine prezent tn tot mai multe locuri de munca, el fiind chemat sé ‘proiecteze, sa realizeze, sa tntretind si sd exploateze instalafiite electronice tot mai: complexe, La noi tn fara, datoritad politicit intelepte a Partidului Comunist Romén, industria de electronica a cunoscut o dezvoltare deosebit de mare. Dacd la 23 august 1944 la not in fardé fumctionau doar citeva ateliere de produs: aparate de radioreceptie — aceasta productie avind mai degrabd un ca~ vracter mestesugdresc, astdzi dispunem de o industrie electronica bine dezvoltata, ce acoperé un domentu larg, produsele noasire electronice fiind exportate in numeroase tari. Este suficient sd ne gindim cé datoritd unui plan judicios intocmit si realizat in mod corespunzdtor, in fara noastra se produc astdzi o gama variaté de componente electronice, mergind de la diode, tranzistoare $i circuite integrate, la cinescoape, componente pasive dar si cristale lichide ; pro- ducem aparate electronice foarte variate, cum ar fi radioreceptoare si televizoare, radiorelee $i statit de emisie; producem si o aparaturd electronica destinaté automatizérilor industriale si in numeroase fabrict construite de specialistis nostri pentru beneficiari externi, este inclusd inteligenta tehnicd si sub forma instalatiilor de automatizare electronica, ginditd si realizatd in tard. La urma, dar nu pentru cé ar fi cel mai putin important, amintim de calculatoarele elec- tronice, protectate $i realizate de specialistii nostri intr-o gama variatd, de la mici calculatoare de buzunar la instalajii mari de prelucrare automata a datelor. Este un domeniu in plinad dezvoltare, la care tindra generatie de specialists romani a trecut cu succes un examen dificil. Succesele prezentate sint chezdsia unor succese viitoare. Asa dupa cum ardia secretarul general al Partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu in Raportul la Conferinja Nafionalé a Partidului Comunist Romdn, 7—9 decembrie 1977, wes Vittorul cincinal va marca un nou salt calitativ pe toate planurile viefir economice $i sociale. Romania va depasi starea de tard in curs de dezvoltare, in accepfiunea contemporand a acester nofiuni, trectnd la stadiul de fara cw o dezvoltare medic". ; Acest salt trebuie sd se traduca atit prin dezvoltarea intregii noastre economii cit si o atenfie mai mare acordata calitatii produselor — domeniu tn care electronica este de asemenea chematd sa aibd un rol decisiv. Deoarece astizi a 6 PREFATA masura precis inseamnd a mdsura electronic, a prelucra datele cu ajutorul cal- culatoarelor electronice, a conduce intregul proces de productie prin metode ciber- netice, cu aparate electronice. Injelegind rolul major pe care il are si tl va avea in continuare electronica, Editura tehnicd a inifiat publicarea Manualulut inginerulut electronist, lucrare chematd sd pund la indemina inginerilor, subinginerilor si tehnicienilor de inalta calificare cunostinje sintetice referitoare la electronica. fn linii mari, acest Manual va avea trei volume: primul, cel de fata, este dedicat Masurérilor electronice; cel de al dotlea se va ocupa de Componente si circuite electronice; cel de al treilea va fi destinat Radiotehnicii. Faptul ca primul volum se referd la metodele si apavatele de masurare elec- tronicd nu este intimplator. Activitatea inginerilor electronisti este foarte variata, dar o trdsdturd comund tuturor activitafilor este masurarea diferit imi. Aceasta se explicd prin faptul cd in orice stadiu al realizarii unui produs electronic, ca $t mat tirziu in functionare, trebuie sd sé urmareascd anumite marimi, tensiuni, curenfi, frecvente, grad de modulafie etc., spre a vedea dacd sint sau nu cuprinse in limitele stabilite. In electronica, datorita complexitatit fenomenelor, numérului mare de fenomene parazite prezente, este uzual a se recurge la tratdri simplificatoare. Schemele realizate vor avea deci un numar de impedanje de cuplaj parazite, neprevdzute in calculele inifiale. Dacd ele modifica substanpial sau nu functionarea, nu se poate sti decit prin masurare. La fel, produsul final trebuie supus la teste spre a se constata dacé el satisface sau nu normele ‘interne si standardele. In timpul functiondrii, mdsurdri periodice ne asigura funcfionarea corecté, iar in caz de deranjament tot prin mdasurari se stabileste care este defectul si se repard apoi aparatul. Tocmai tinind seama de rolul important al mdsurérilor electronice, la noi in para s-a dezvoltat un sistem de tntreprinderi specializate in acest domeniu. Produsele Lntreprinderii de aparate electronice, de masurasi industriale—-IEMI— sint binecunoscute specialistilor si sint bine apreciate peniru performanele lor vidicate. Aparatele de masura produse sint tot mai diversificate si prezintd per- formante de inalt nivel. Productia de aparate de masurd electronice beneficiazad si de alte surse. Ne referim la microproductia wnor institute de cercetari si este cazul sd ne min- drim cu o realizare de virf, cum este generatorul de frecvenfa etalon, produs in cadrul Institiutului de Fizicd Atomicd,, etalon ce se énscrie la nivelul de virf pe plan mondial, avind o precizie de 10-®, Volumul de fata este rezultatul muncii depuse de un colectiv larg, ce reflecta si el politica partidului nostru de integrare a invdjdmintului cu cercetarea $i cu productia. Astfel autorii acestui volum sint in parte in invdfamint (Insti- tutul Politehnic Bucuresti), in parte in cercetare (Institutul central pentru electronica, electrotehnicd, automaticd, masini unelte si mecanicd find, Insti- tutul Nafional de Metrologie din Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calitétii Produselor), productie (Intreprinderea de Piese Radio si Semiconduc- tori IPRS). Autorii au céutat sé pund la dispozifia specialistilor tn electronica o informatie ampld, care sd poatd fi utild in primul rind in situafii concrete, dar care, in acelasi timp sa ofere un minim de cunostinfe teoretice cu cave sé se poaté infelege noile aparate de masurd ce apar mereu, bazate pe principii PREFATA 7 tot mai diferite. Desigur, tinind seama de dinamica foarte pronunjata a acestus domeniu ca si de faptul ca este pentru prima data cind la noi in fara apare un astfel de manual, in mod inevitabil la viitoarele edifit va fi necesaré o revizuire temeinica a sa, spre a face fata progresului tehnic. Conceperea sa modulara a Jost aleasdé tocmat spre a permite mai usor astfel de revizuiri si tn acelasi timp spre a permite o orientare mai rapidé a cititorului in multitudinea de metode $¢ aparate intilnite azi in mdsurarile electronice. Marele numér de méarimi ce se mdsoard tn electronicd, domeniul foarte extins de valori ale marimilor mdsurate ca $i gama extinsd de frecvenfe la care se efectueazd masurarile, fac necesar ca cei ce sint confruntafi cu probleme de mdsurdari electronice s& posede si un minim de cunostinte de bazd — care, de asemenea, sint incluse in prezentul volum, Colectivul de autori tsi exprima mulfumirile pentru modul exemplar in care s-a coblaborat cu Editura tehnicad si spera cd aceasté lucrare va contribute la dezvoltarea electronicii la noi in fara, si, implicit, la tnflorirea patriei, la vidicarea ei pe not trepte ale civilizafier si culturit. Prof. dr. doc, ing. EDMOND NICOLAU Cuprins PREFATA 1, NOJIUNI INTRODUCTIVE Ll. Marimi .... 1.2. & 410. Valorile unei marimi |. : pereeeerernen 1 1 i 1 1 SRRSoR Sistem de unititi Sisteme simetrice 1.2.2, Sistemul international de . Demumirile si simbolurile prefixelor utilizat multiplilor zecimali si unit&tilor ST | Reguli de formare a multiplilor si submultipiiior zecimali ai unitatilor SI. . Definitia mAsurdrii . Mijloace de miAsurare . . Categorii de m&surSri Metode de msurare . Masuri_ etalon 4.11. Erori de masurare ... . ae 1,12. Teoria erorilor de masurare 1.13. Relagii uzuale Bibliografie 2, ETALOANE 2.1, Etaloane de tensiune 2. 2.2. Etaloane de rezistent& 2.3, Etaloane de capacitate ........ 2.3. 2.4. Etaloane de inductant& si factor de calitate ...... Etaloane normale Etaloane de tensiune cu diode Zener Etaloane de tensiune reglabil& in trept 2.2.1. Materiale pentru rezistoare etalon - 2.2.2. Parametri principali ai rezistoarelor etalon 2.2.3. Etaloane de rezistent& utilizate in c.c... 2.2.4, Etaloane de rezistenf& in c.a. Etaloane de capacitate cu dielectric gazos Etaloane de capacitate cu dielectric solid Etaloane de capacitate pentru frecvente inalt 23 23. 24 Etaloane de inductan{& pentru frecvente joage . Etaloane de inductan& pentru frecvente fnalte . a iogare Se dao Tear leila 3, ELEMENTE COMPONENTE ALE APARATURI DE MASURA ELECTRONICA 3.1, Elemente componente analogice . Amplificatoare de curent continua .. . Amplificatoare de curent alternativ . Amplificatoare operationale 1.5, Amplificatoare de mAsur& difefenfiale 10 CUPRINS 3.1.6. Amplificatoare selective si filtre active . 74 3.1.7, Atenuatoare 77 3.1.8. Multiplicatoare electronice 79 3.1.9. Detectoare de amplitudine 83, 3.1.10. Discriminatoare de frecventa . 85 3.1.11. Discriminatoare de faz 87 3.1.12. Cirewite basculante .... 88 3.1.13. Elemente pentru evitarea cuplajelor parazite 89 3.1.14, Instrumente indicatoare 93 3.2. Elemente componente digitale 94 3.2.1. Sisteme de numeratic . 95 3.2.2. Coduri numerice .. 96 3.2.3. Cireuite logice combinationale 7 97 3.2.4. Caracteristici prncipale ale circuitelor logice .. 100 3.2.5. Tipuri de circuite logice 101 3.2.6, Cireuite basculante . 107 3.2.7. Numar&toare .. 5 113, 3.2.8. Registre de deplasare . 117 3.2.9. Decodere si multiplexoare 118 3.2.10. Memorii . 120 3.2.11. Sisteme de afisare 122 Bibliografie 126 4. SURSE DE ALIMENTARE 4.1, Redresoare oe... eesseeee seeeeee 128 4.1.1. Redresoare necomandate , cw diode semiconductoare 128 4.1.2. Redresoare comandate, cu tiristoare 134 4.2. Stabilizatoare de tensiune 138, 4.2.1, Stabilizatoare de tensiune continud 139 4.2.2. Stabilizatoare de tensiune alternativa 148 4.3. Stabilizatoare de curent ........eeee 149 4.3.1. Stabilizatoare de curent continuu 149, 4.3.2. Stabilizatoare de curent alternativ .... 151 4.4, Masurarea parametrilor surselor de alimentare 153 Biblicgrafie 134 5. GENERATOARE DE SEMNAL 5.1. Generatoare de semnal sinusoidal . 155, 5.1.1. Parametrii generatoarelor de semnal sinusoidal .. 156 5.1.2. Oscilatoare cu circuite selective . 159 5.1.3. Oscilatoare RC 163, 5.1.4. Oscilatoare LC 71 5.1.5. Oscilatoare electromecanice 175 5.1.6. Oscilatoare interferentiale 176 3.1.7. Oscilatoare cu multiplicare si divizare de freeveny& 180 5.1.8. Sintetizatoare de frebvent . seeee 180 5.1.9, Oscilatoare cu sincronizoare 183. 5.1.10. Scheme bloc ale generatoarelor 186, 5.2. Generatoare de impulsuri 187 5.2.1. Parametrii generatoarelor de impuisuri 188 5.2.2, Elemente componente ale generatoarelor de impulsuri . 189 5.2.3. Scheme bloc . i90 5.3. Generatoare de functii 192 5.3.1, Parametrii generatoarelor de functii 193 5.3.2. Elemente componente ale generatoaretor de functii 193 5.3.3. Scheme bloc ao 196 197 Bibliografic ....... CUPRINS 6. OSCILOSCOPUL | CATODIC 6.1. Introducere we 6.2. Osciloscopul in timp real ‘Schema bloc. Sistemul de deviatie pe verticala - Sistemul de deviatie pe orizontala . . Osciloscopul cu esantionare 6.3.1. Principiile de baz& ale o: aan pului cu esantionay 6.3.2, Schema bloc a osciloscopului cu esantionare . 6.3.3. Poarta de esantionare 6.3.4, Sistemul de deviatie pe vertical 6.3.5. Sistemul de deviatie pe orizontald : 6.3.6. Osciloscopul cu esantionare aleatoare 6.4, Tuburi_catodice 6.4.1. Coeficienti de deviatie - 6.4.2. Caracteristici de frecvent& 6.4.3. Distorsiuni specifice ... 6.4.4, Tuburi catodice cu memorie 6.5. Cirenite de alimentare 6.6. Amplificatorul de deviatie verticalé 6.6.1, Etaje finale a 6.6.2. Linia de intirziore si corectia distorsiunilor . 6.6.3. Circuitele de intrare ..... aoe Circuite de intrare cu esantionare '. Cirenite de sincronizare 6.7.1, Amplificatoarele de sincronizare 6.7.2. Comparatoare cu nivel variabil. be eeeseeee 6.7.3. Formatoare si separatoare de impulsuri de declansare ... 6.7.4. Circuite auxiliare de sincronizare ..........0++ 6.7.5. Circuite divizionare de frecvenf% pentru esantionare 6.8. Generatoare de semnal pentru deviatic orizontalS ...... 6.8.10 Circuite poarth —sseseesesereeene 6.8.2. Generatoare de tensiune liniar variabile . 6.8.3. Circuite de refinere r 6.9.2. Circuite de comanda prin blocarea turnului electronic . 6.10. Amplificator de deviatie orizontali ..... 6.10.1. Etaje finale ....... 6.10.2. Etajele cu amplificare ‘variabil in trepte 6.10.3. Circuite de intrare . Bibliografie ..eeseveeeee il 7. INREGISTRATOARE 7A, Generalitati se eeeeeeree laa 7.1.1, Tipuri principale de inregistratoace |. TAL Sisteme de coordonate pentra inregistrare 7.1.2. Sisteme de imprimare 12. Servotnregistratoare we 7.2.1. Ynregistratoare y — t 7.2.2. Ynregistratoare x — y 7.3. Ynregistratoare galvanometrice 7.4. Ynregistratoare magnetice Bibliografie .......4. 5 iL 12 CUPRINS 8. MASURAREA TENSIUNILOR SI CURENTILOR 8.1, M&surarea tensiunilor continue .. 279 8.1.1. Aparatul magnetoelectric 279 8.1.2, Voltmetru magnetoelectric cu amplificator de c.c. . 280 8.1.3. Voltmetre de c.c. in punte .... 281 8.1.4, Voltmetre de c.c. cu compensare 282 1.5. Voltmetre numerice ...... 283 8.2, Masurarea tensiunilor alternative 209 8.2.1, Voltmetre de valori medii 300 8.2.2, Voltmetre de valori de virf .. » 301 8.2.3. Voltmetre de valori efective .. 2 8.2.4, Voltmetre cu esantionare ..... . 307 8.3, M&surarea curenfilor ....... 309 1. Ampermetrul magnetoelectric ... 309 .2, Ampermetru de c.c. cu transformator cu flux comandat. 310 3. Ampermetre cu amplificator cu voltmetru de c.c. 312 .4, Ampermetre pentru frecventa de refea . 313 .5. Ampermetru cu redresoare 314 .6. Ampermetru cu termocuplu 316 ”. Ampermetre bazate pe efectul . 37 fultimetre 321 8.4.1. Misurarea tensiunilor continue 324 8.4.2, MAsurarea tensiunilor alternative 321 8.4.3. Masurarea rezistentelor » 321 .4.4. Masurarea curentului con: ~ 322 Bibliografie.....c-0seeeeees 322 9, MASURAREA PUTERII 9.1, MAsurarea puterii in curent continua sees 323 9.2. MAsurarea puterii in curent alternativ + 324 Bibliografie . eeeteteat 332 0, MASURAREA TIMPULUI $1 FRECVENTEI 10.1. Unit&tile de timp si frecvent&. Scri de timp . 333 10.2. Etaloane de timp si frecventa . 334 10.2.1. Etaloane cu cuart 334 Etaloane atomice a 337 10.3. Transmiterea timpului si frecvenfe 10.3.1. Transmiterea semnalelor de timp si frecven{& prin conductoare electrice 339 10.3.2. Transmiterea semnalelor de timp si frecvent& prin unde electromagnetice 339 . Transmiterea semnalelor de timp gi frecvent& prin satelitiartificiali 341 10.3.4. Compararea prin transportul etaloanelor . 341 10.4. MAsurarea timpului 341 10.4.1. Orologii ...... 342 10.4.2. Cronometre digitale 342 10.4.3. Cronografe . 344 ; i 345 10.4.5. Milisecundmetre 346 10.5. M&surarea frecventei 346 10.5.1. Metode directe 346 10.5.2. Metode de comparatie 333 359 Bibliogvafie......00..0000+ CUPRINS 1h, 13. . MASURAREA NELINIARITATIL SISTEMELOR 11.1, Masurarea distorsiunilor de neliniaritate .. 11.1.1. M&surarea neliniaritSfii sistemelor cu ajutorul analizoarelor 11.1.2. Msurarea neliniarit&tilor sistemelor cu ajutorul distorsiometrelor. 11.2. MAsurarea defazajelor 11.2.1. Masurarea fazei cu osciloscopul 11.2.2) Detectori sensibili la faz... 11.2.3. Fazmetrul analogic cu circuit basculant 11.2.4, Voltmetrul vectorial 11.2.5, Fazmetre numerice 11.3. Masurarea amplitudinii rispunsului unui sistem 11.4, Masurfri asupra semnalelor modulate .... 114.1. Masuriri asupra semnaiclor modulate in amplitudine 11.4.2. Masur&ri asupra semnalelor modulate in frecventi . Bibltografie . MASURARI ASUPRA §I IN PREZENTA ZGOMOTULUL 12.1. Definitia si clasificarea zgomotelor ... 12.2, Descrierea zgomotelor cu ajutorul functiilor de probabilitate de amplitudine, densitate spectral& de putere ......seeeeeeeee 12.3, Mecanisme de zgomot ........ 12.4. Banda echivalent& de zgomot 12.5, fnsumarea tensiunilor de zgomot. 12.6. Zgomotul echivatent la “intrasea cuadsiportilor 12.7. Factorul de 2gomot 12.8, MAsurarea amplitudinii zgomotului 12.9, Masurdri pentru determinarea funcfiei densitate spectrald de putere a gomo- telor -...es. hiatal 12,10. MAsurdri pentru determinarea distributiei de amplitudine a zgomotelor... 12.11, Masurarea generatoarelor de zgomot Ezy, Izg a unui cuadripol 12.12, M&surarea factorului de zgomot al cuadripolilor ..... 12.13. Sistem de m&surare a temperaturii folosind zgomot alb . 12.14, Semnale digitale ‘tn prezenta zgomotului Bibliografie .. MASURAREA IMPEDANTE! 13.1. Generalitti 13.1.1. Defi 13.1.2, Rezistoare, reactoare si combinatii rezistor-reactor 13.1.3. Impedante ale unor multipoli m&surabili direct... 13.2, Masurarea rezistentei prin metode directe 13.2.1, Ohmetre .. : 13.2,2. Ohmetre digitale . 13.3. Misurarea rezistenfei prin comparatie . 13.3.1. Miliohmetre 13.3.2. Megohmetre, te 13.4. M&surarea rezistentei prin metoda ‘de punte 13.4.1. Punti Wheastone echilibrate ...... 13.4.2. Punfi pentra msurarea rezistenfelor mi 13.4.3, Punti pentru masurarea rezistentelor mai 13.4.4, Punti neechilibrate .. 13,5. Masurarea impedantei prin metode directe 13.5.1. Capacimetre 13.5.2. Inductantmetre . 13.5.3. Impedantmetre