Sunteți pe pagina 1din 26

Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din IAI Facultatea de Inginerie Chimic i Protecia Mediului Managementul Mediului Master Anul 1

PROIECT
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Coordonator: Brandua Robu Masteranzi: Popescu Dina Ilie Ionela Cezar Alina Mititelu Bogan Ion Aurelian tefan An universitar 2010-2011

Cuprins I. II. Descrierea amplasamentului i a activitii supuse EIM Identificarea surselor de poluare i a agenilor contaminani II.1. Aer II.2. Sol II.3. Apa de suprafa II.4. Apa subteran III. Cuantificarea impactului prin metoda matricii simple de interaciune: Matricea lui Leopold III.1. Descrierea metodei III.2. Rezultate, cuantificare, discuii Concluzii, recomandari

Evaluarea impactului indus asupra mediului de S.C. MITTAL STEEL Iai S.A prin Metoda matricii simple de interaciune Matricea lui Leopold

I. Introducere

Descrierea amplasamentului si a activitatii supuse EIM

Platforma S.C. MITTAL STEEL Iasi S.A. este amplasata in albia majora a raului Bahlui zona indiguita, la altitudinea medie de 35 mdMN, in zona industriala a orasului Iasi. Amplasamentul obiectivului evaluat, S.C. MITTAL STEEL Iasi S.A., este situat in Iasi, cu sediul in Calea Chisinaului nr. 132. Societatea este inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J22/278/1991, cod fiscal R 1973479, IBAN RO38BRDE24SV07886272400, deschis la BCR. Reprezentata prin director general Regie Paul Aikaravelil. In cadrul S.C. MITTAL STEEL Iasi S.A domeniul principal de activitate consta in productia de tuburi din fonta si otel Cod CAEN 272, iar obiectul principal de activitate este productia de tuburi (tevi) din otel Cod CAEN 2722. Activitatea principala a unitatii o constituie producerea si comercializarea tevilor din otel fara sudura, laminate la cald, laminate sau trase la rece. Ca produse finite unitatea realizeaza tevi sudate 507.060 t/an; tevi trase la rece 23.000 t/an; profile formate la rece 88.500 t/an; tevi zincate 110.000 t/an si profile zincate 15.000 t/an (conform Autorizatiei de mediu 1203/2004). Unitatea are cca. 990 angajati, din care 66 lucreaza in sectia a V-a (Zincare), in 3 schimburi pe zi - 24 ore/zi, 5 zile /saptamana, 330 zile/an. In cadrul sectiei de zincare tevi profile se realizeaza zincarea la cald a tevilor si profilelor, sectia fiind dotata cu 3 instalatii de decapare zincare. In prezent sectia lucreaza cu o singura instalatie. I. Descrierea amplasamentului si a activitatii supuse EIM

Obiectivul evaluat este amplasat in zona industrial a orasului Iasi, accesul pe amplasament realizandu-se din Calea Chisinaului nr 132. Arealul cercetat este situate in

culuarul Bahluiului terasa superioara, partea Campiei Jijiei Inferioare apartinand subregiunii Campiei Moldovei, parte a regiunii Podisului Moldovei. Tipul de sol predominant este lacovistea slab si mediu salinizata care reprezinta 80-90% din solurile Sesului Bahluiului. La acestea se adauga pe suprafete restranse lacovisti puternic salinizate, drenate, soluri aluviale, cernoziomuri, ultimele localizate mai ales pe benzile de glacisuri de la contactul cu versantii pe unele conuri de dejectie mai importante sip e cursul inferior al paraului Nicolina. Sesul Bahluiului se caracterizeaza prin conditii de pedogeneza cu totul diferite fata de celelalte unitati. Solurile de aici se formeaza pe depozite aluvionale, halocene, predominant lutargiloase si sub influenta apei freatice bogate in saruri care se gaseste la mica adancime. Grosimea predominanta a aluviunilor din Sesul Bahluiului este de 7 9 m, pe alocuri mai mare. Aluviunile sunt carbonatate si slab salinizate ceea ce explica procesul de salinizare. Geologic zona este caracterizata de prezenta formatiunilor de varsta sarmatiana si cuaternara. Sarmatianul este reprezentat fr argila marnoasa, bazala, vanata cenusie prezenta si in zona la adancimi de peste 1112 m. Cuaternarul acopera sarmatianul si este reprezentat de: Umplutura eterogena alcatuita din pamant cu bucati de piatra si caramida, avand grosimi de 0.8 pana la 1 m; Argila grasa, neagra cu frecvente resturi vegetale, plastic, cu o grosime de 1 1,2 m; Argila grasa practic saturata, cu plasticitate foarte mare, aflata in stare plastic-vartoasa cu compresibilitate mare foarte activa Se constata in urma examinarii datelor experimentale prezentate in bilantul de nivel II, Anexa buletine de analize, ca in unele puncte din incinta este depasit pragul de interventie pentru continutul de zinc din sol. In general la 30 cm valorile obtinute sunt mai mici decat la 5 cm, pragul de alerta fiind depasit la 80% din numarul probelor. Se apreciaza ca solul amplasamentului este poluat la suprafata cu ioni de zinc si nu exista o migrare a acestora in profunzime, iar riscul de poluare subsol, panza freatica este relativ scazt, insa chiar si in astfel de situatii sunt necesare masuri de remediere, control si prevenirea poluarii solului cu zinc provenit din praf de zinc, cenusa de zinc si zinc dur. In ceea ce priveste continutul de fier, valorile sunt ridicate, cu maxima la 30 de cm de 864.03 mg/kg sol uscat si minima de 577.39 mg/kg sol uscat, la 5 cm. Poluarea solului cu ioni de
5

fier este in profunzime, ceea ce conduce la ipoteza ca ionii de fier migreaza de la suprafata solului, de pe amplasament in sol, subsol si mai departe in panza freatica. Aceasta migrarea ionilor de fier de la suprafata solului in profunzime conduce la aparitia unui risc de contaminare a apelor subterane, fapt certificat de rezultatele buletinelor de analiza privind apa subterana. Din punct de vedere hidrogeologic in zona de terasa se intalneste urmatoarea stratificatie: La suprafata se gasesc depozite putin permeabile constituite din argile, prafuri argiloase si prafuri argiloase-nisipoase pana la adancimea de cca. 5.5 m; Sub acestea se afla un strat permeabil constituit din bolovanis cu pietris si nisip cu grosimi de cca. 1.2 2.2 m care formeaza acviferul terasei; Sub stratul permeabil se afla un complex de argile care reprezinta stratul de baza impermeabil al regiunii. Reactia sau pH-ul solului este una din proprietatile fundamentale ale solului de a mentine o concentratie activa ionilor de hidrogen in solutiile de sol. Este determinat de natura solului, de procesele biologice si chimice care au loc in sol, de prezenta acizilor minerali si organici, a dioxidului de carbon care rezulta in sol, de descompunerea substantelor organice prin actiunea microorganismelor etc. In timpul verii pH-ul solului este mic ca urmare a activitatii crescute a microorganismelorcare determina acumularea sarurilor minerale si organice din sol, iar in anotimpurile reci si bogate in precipitatii pH-ul este mai crescut. Reactia solului in ceea ce priveste pH-ul pe amplasamentul societatii variaza intre neutru si slab bazic. Apa subterana este la adancimea de 5,56 m si are character ascensional. Rezultatele analizelor de apa subterana in comparatie cu valorile din Legea privind calitatea apei potabile nr 458/2002 si Ordinul 1146/2002 privind calitatea apelor de suprafata arata ca acestea prezinta depasiri importante ale unor indicatori fizico-chimici determinati care atesta o contaminare semnificativa cauzata de activitatea evaluata in unitate. Se constata depasiri ale pragului de alerta pentru ionii de fier, zinc, amoniu, crom total. Zona amplasamentului are stabilitate generala si locala. Nu este supus inundatiilor sau viiturilor de apa din precipitatii. Apele freatice din zona subcarpatica si dealurilor piemontane, datorita conditiilor climatic favorabile si depozitelor friabile extinse au un debit foarte bogat.

Adancimea mare a orizonturilor acvifere, pe care vaile nu ajung sa le intersecteze fac ca aportul acestora la alimentarea raurilor sa fie mic. Apa subterana ca panza freatica a fost intalnita pe amplasamentul evaluat la circa 5 10 m, nivelul apelor subterane variind in functie de regimul pluvial. Din punct de vedere geomorphologic SC MITTAL STEEL IASI SA este amplasata in albia majora a raului Bahlui zona indiguita la altitudinea medie de 35 mdMN, in zona industrial a orasului Iasi. Constructiile aferente obiectivului evaluat sunt executate din betoane, betoane armate, caramida, BCA, mortare, lemn, table si azbociment. In zona amplasamentului nu sunt zone protejate, piese de patrimoniu sau cartiere rezidentiale. Societatea detine certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor. Conform reglementarilor in vigoare si avand in vedere zona amplasamentului obiectivului analizat, se considera tipul de folosinta a solului ca sol mai putin sensibil. Terenul din imprejurimile instalatiei de zincare este folosit in principal ca amplasament industrial. Vecinatatile obiectivului evaluat sunt: Nord Calea Chisinaului, str. Tutora Iasi Sud atelier si triaj CFR EST SC. IMAMUS SA, AGMUS SA; Vest SC TECHNOSTEEL SA, str. Bucium Iasi Activitatile desfasurate in cadrul obiectivului Generalitati In cadrul SC.MITTAL.STEEL.SA Iasi , domeniul principal de activitate consta in productia de tuburi din fonta si otel COD CAEN 272 , iar obiectul principal de activitate este productia de tuburi (tevi) din otel COD CAEN 2722 Pe langa activitatea principala , societatea mai poate desfasura in subsidiar si alte 95 de activitati conform Certificatului constatator, emis de Ministerul Justitiei , Oficiul Registrul Comertului , de pe langa tribunalul Iasi , Nr. 80464 din 16.09.2005 (anexa I , BMI) .

Activitatea principala o constituie producerea si comercializarea tevilor din otel , iar activitatea decundara declarata este activitatea de import export , producerea si comercializarea de tevi sudate longitudinal , profile formate la rece , benzi laminate la cald si rece , piese de schimb si reparatii metalurgice. Ca produse finite , unitatea realizeaza tevi dusate 507060 t/an , tevi trase la rece 23000 t/an , profile forate la rece 88500 t/an , tevi zincare 110000 t/an si profile zincate 15000 t/an (conform Autorizatiei de mediu) Activitatea de productie pentru sectia de zincare este structurata in 3 linii de productie , ateliere , anexe , spatii de depozitare a meterialelor prime si produselor finite , pavilion administrare (fig. III BMI II).Principalele procese tehnologice sunt prezentate in Anexa 2 , pag. 83 din BMI II .

Materiale de constructii Constructiile aferente obiectivului evaluat sunt executate din betoane , betoane armate , caramida , BCA , mortare , lemn , tabla , azbociment . Stocarea materialelor depozit , rezervoare Principalele depozite sunt prezentate in tab. Nr. 1 din BMI I , pag. 13 Exista riscul introducerii in mediu a poluantilor solubili din deseuri prin levigare naturala sub actiunea precipitatiilor atmosferice. Sursele de emisie in atmosfera sunt urmatoarele : Cuptoare uscare tevi zincate Instalatii de zincare ciclon Scurbere decapare tevi in vederea zincarii Scrubere decapare tevi in vederea reducerii la rece

Poluantii evacuati in atmosfera sunt emisii cu continut de CO , NO , SO , pulberi metalice , vapori de HCl (tab nr. 2 BMI I , pag. 15) Alimentarea cu apa , efluenti tehnologici si menajeri , sistemul de canalizare al apelor pluviale SC.MITTAL.STEEL.SA Iasi realizeaza alimentarea cu apa pe baza Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr. 52/2005 eliberata de Administratia Nationala Apele Romane , Directia Apelor Prut Iasi. Conform acestei autorizatii , pe amplasamentul unitatii se disting

urmatoarele categorii de ape : apa potabila , apa industriala , apa pentru stingerea incendiilor , ape pluviale , ape uzate indistriale si menajere. Producerea si eliminarea deseurilor si ambalajelor Deseurile rezultate din activitatea de productie desfasurata in cadrul

SC.MITTAL.STEEL.SA Iasi sunt stocate , valorificate si eliminate conform legislatiei in vigoare : HG nr. 49/29.04.2002 , Legea nr. 426/2001 , OUG nr. 78/2000 si HG 856/2002 Raportul privind gestionarea deseurilor din anul 2009 este prezentata in tabelul nr. 5 din BMI I , pag.23 Alimentarea cu energie Energia electrica este preluata din reteaua CONEL Iasi , iar consumul inregistrat , conform Autorizatiei de mediu nr. 1203 / 13.03.2004 este de 39164 MWh/an Productia si igiena muncii SC.MITTAL.STEEL.SA Iasi dispune de Autorizatia de functionare , din punct de vedere al protectiei muncii , nr. 8059 / 09.01.2004 si de Autorizatie Sanitara de functionare din 26.01.2004. Prevenirea si stingerea incendiilor Conducerea societatii a intocmit un Plan de prevenire si stingere a incendiilor aprobat de Grupul de Pompieri al judetului Iasi.

II . Identificarea surselor de poluare i a agenilor contaminani II-1 Aer II-2 Sol II-3 Ap suprafa/subteran

Surse de poluare la aer n SC Mittal SA Iai sunt considerate ca principale generatoare de poluani n atmosfer urmtoarele: Cuptor uscare evi zincate Instalaie de zincare-ciclon Scrubere-decapare evi n vederea zincrii Scrubere-decapare evi n vederea reducerii la rece.
9

Poluanii evacuai n atmosfer sunt emisii cu coninut de CO, NO, SO, pulberi, pulberi metalice i vapori de acid clorhidric. Astfel, sursele de poluare atmosferic specifice obiectivului evaluat i sursele de ardere sunt caracterizate prin urmatoarele: -nalime mic: surse joase, cu nlimea mai mic de 50 m i surse medii cu nlimea cuprins ntre 50-150 m; -surse intermitente; -surse dirijate; -surse difuze la sol; -surse staionare; -surse mobile. Unitatea dispune de trei tipuri de instalaii de depoluare a fluxurilor gazoase i anume tunuri de absorbie i neutralizare i cicloane cu filtre cu saci. Emisiile evacuate din instalaiile i staiile de poluani prin tubulatura de dispersie pot afecta calitatea aerului i de asemenea pot afecta sntatea oamenilor i mediului din zon.

Surse de poluare la sol Sursele poteniale de poluare a solului i subsolului sunt urmtoarele: -deversrile, scurgerile i pierderile de combustibil sau uleiuri uzate; -deversari, scurgeri i pierderile accidentale de soluii chimice concentrate (acid sulfuric, hidroxid de sodiu, lapte de var etc) -depuneri de pulberi, praf de zinc etc. n prezent soluia practicat n mod curent pentru eliminarea deeurilor nevalorificabile din circuitul economic este depozitarea acestora n groapa de gunoi. Principalele forme de manifestate a impactului asupra mediului indus de deeurile depozitate, vizeaz n primul rnd stabilitatea terenului, calitatea apei i a solului, iar prin intermediul acestora toi factorii de mediu.

Surse de poluare a apelor de suprafa Principalele surse de ape uzate industrial din cadrul seciei de zincare sunt urmatoarele: Decapare, zincare i findare.

10

Apele uzate industrial nainte de-a fi deversate n canalizarea industrial sunt epurate n separatoare de suspensii i bazin de neutralizare. Poluanii evacuai n ap sunt: materii n suspansii, Fe, Cr, zinc, Pb, amoniu, cloruri, substane extractibile, detergeni.(Emisii n ape, limite impuse de Autorizaia de mediu tabel 5.2, pag 55 din bilant nuvel 1)

Surse de poluare a apelor subterane Apa subteran ca pnz freatic a fost ntalnit pe amplasamentul evaluat la circa 5 -10 m adncime, nivelul apelor subterane variind i n funcie de regimul pluvial.

11

INDICATORI DE CALITATE

Analize fizice i fizico-chimice pentru coninutul total de Zn din sol, mg/kg sol uscat.

Coninutul de zinc n sol, mg/kg sol uscat Nr. crt 0 1 2 3 4 5 6 7 Nr. Prob 1 S1 S2 S3 S4 S5 S6 ext S7 (martor) Valori normalex 2 100 100 100 100 100 100 100 Prag de alert 3 700 700 700 700 700 700 700 5 cm Prag de interveniex 4 1500 1500 1500 1500 1500 1500 1500 Valori determinate 5 1955,32 3397,50 773,00 586,70 2427,34 0,967 0,727 Valori normalex 6 100 100 100 100 100 100 100 Prag de alert 7 700 700 700 700 700 700 700 30 cm Prag de interveniex 8 1500 1500 1500 1500 1500 1500 1500 Valori determinate 9 797,52 658,59 404,05 234,29 1381,21 0,722 0,722

Analize fizice i fizico-chimice pentru coninutul total de Fe din sol, mg/kg sol uscat Proba Sol pH 5 cm S1 7,80 S2 7,61 S3 7,64 S4 7,70 S5 7,73 S6 7,5 S7 7,20 Analiza apei uzate din sistemul ovoidal de canalizare Indicatori de calitate pH Materii n suspensie, mg/l CCO-Cr, mgO2/l Amoniu mg/l Cloruri mg/l Sulfuri i H2S, mg/l Crom total Fier total Zinc A2 4,29 389 16,68 11241 A3 4,34 669 94,54 14555 Valori determinate 5cm 623,13 577,39 760,46 731,59 661,38 279 141

30 cm 7,82 7,48 7,81 7,70 7,69 7,65 7,30

30 cm 779,92 809,84 786,05 864,03 746,36 185 128

A4 3,22 52,75 41,71 7455 0

A1 4,45 1667 33,36 3905

A5 6,83 59 7,82 11,12 249,2

NTPA 002/2002 6,5 8,5 350 500 36 -

0,87 7763 2,211

0,87 8127 2,225

3,91 2867 1,540

0 1979 2,023

0,22 0,253 0,866

1,5 1

13

Analize fizico-chimice de probe ale apei subterane din zona amplasamentului (10 m adncime) A1 A2 A3 Legea ap potabil pH Materii n suspensie mg/l Turbiditate CCO Cr mgO2/l CBO5 mgO2/l Amoniu Crom total Fe Zn Pb 6,9 4 3 17,5 4,8 0 0 4 0,576 0,60 6,7 2 1 14,79 1,75 0 0 0 0,031 0 7,2 3 2 13,51 3,62 0 0 0,3 0,029 0 6,5 9,5 <5 5 0,5 0,05 0,2 5 0,01

Calitatea I 6,5 8,5 10 3 0,2

Calitatea II 6,5 8,5 25 5 0,3 0,002(total 0,05) 0,1 0,005(total 0,1) 0,001(total 0,005)

Fond

Analiza la proba ap pluvial (octombrie 2005) Legea apei potabile 458/2002 6,5 9,5 0,5 0,05 0,2 5

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6

Indicator de calitate pH N amoniacal, mg/l Cloruri, mg/l Crom total, mg/l Fier total, mg /l Zinc, mg/l

Valori determinate mg/l 4,45 9,767 2650,6 0,15 65,93 61,39

Ordin 1146/2002 Calitatea I 6,5 8,5 0,2 fond fond fond fond

Ordin 1145/2002 Calitatea II 6,5 8,5 0,3 100 0,002 0,1 0,005

NTPA 001/2002 6,5 8,5 10(15) 500 1,0 5,0 0,5

NTPA 002/2002 6,5 8,5 30 1,5 1,0

14

Analiza concentraiilor poluanilor la emisie pe amplasamentul unitii (emisii gazoase) Puncte recoltare Tip noxe Concentraie determinat mg/m 4252 16706 10460 45039 75868 70363 CMA mg/m Ordin 592/2002 STAS 12574/2002 0,3(proba de scurta durata, 30 min)

E1 Aciditate HCl E1 E1 E2 Zn E3 E4 E1 reactor hal decapare E2 iluminator de producie/zincare E3 ventilator hal de producie/zincare E4 ventilator cos, zincare

30

15

Analiza concentraiei poluanilor la emisie pe amplasamentu unitii Nr. Crt 1 Surs Punct recoltare I 1 (poarta zincare) Tip nox - CO - NO - SO - COV - Pulberi susp - aciditate HCl - ZnO - CO - NO - SO - COV - Pulberi susp - aciditate HCl - ZnO - CO - NO - SO - COV - Pulberi susp - aciditate HCl - ZnO Concentraie determinat mg/mc 2,8 0.007 25 0.11 0,45 0,005 4,2 0,06 32 0,12 0,16 0,007 4,2 0,06 28 0,12 0,11 0,007 CMA cf. Ordin 592/2002 STAS 12574/97 mg/mc 0,01 0,20 0,35 0,05 0,3 0,01 0,20 0,35 0,05 0,3 0,01 0,20 0,35 0,05 0,3 CMA cf. Normelor PM/96 , mg/mc 20 5 5 10 20 5 5 10 20 5 5 10 -

Punct de recoltare I 2 (spate hala zincare)

Punct recoltare I 3 (limita sudic a amplasamentului)

16

Analiza concentraiilor poluanilor la emisia unitate ( pulberi sedimentabile) Zone recoltare Poarta 1 Poarta Sud Vecintate est Valori determinate(g/m/lun) 15,2 14,3 13,6 CMA STAS 12574-87 17

17

I.

III . Cuantificarea impactului prin metoda matricii simple de interaciune: Matricea lui Leopold

III 1. Descrierea metodei

Metoda matricei de interaciune dezvoltat de Leopold si altii (1971) va fi folosit ca un exemplu de matrice simpl O o matrice simplde interaciune afieaz aciunile proiectului sau activitile de-a lungul unei axe, cu ordonare de-a lungul celeilalte axe a matricei, a factorilor de mediu adecvai. n folosirea matricei lui leopold trebuie avut in vedere aciune i posibilitatea acesteia de a crea un impact asupra elementelor de mediu. Acolo unde un impact este anticipat, matricea este marcat cu o linie diagonal n csua de interaciune respectiv. Pasul al doilea in folosirea matricei lui Leopold este de a descrie interaciunea n funie de magnitudinea i importana ei. Magnitudinea unei interaciuni reprezint amplitudinea acesteia si este descris numeric pe o scar de bonitate exprimate prin note de la 1 la 10, in care 10 reprezint starea natural a factorului de mediu studiat neafectat de activitatea uman, iar notele de 1 reprezint o situaie ireversibila i deosebit de grav de deteriorare a factorului de mediu analizat. Importana unei interaciuni reprezint evaluarea consecinelor probabile ale impactului anticipat. De asemenea scara de importan variaz de la 1 la 10. Avantajul de baz n folosirea matricei lui leopold este faptul c matricea este foarte folositoare ca instrument de cercetare grosier, n scopurile identificrii impactului i poate constitui un mijloc valoros n comunicarea impactului prin asigurarea unei expuneri vizuale a elementelor de impact i a aciunilor majore de producere a impactelor.

III 2. Rezultate, cuantificare, discuii

I. 1. Aer emisii

Componentele de mediu sunt: aer, ap de suprafa, ap subteran, sol.

Indicator de calitate analizat Aciditate HCl ZnO Pulberi sedimentare

Concentraie determinat (cd) mg/m3 16706 75868 15,2

CMA conform ordinului 462/1993 30 mg/m3 5mg/m3 17 2,1 3,5 11,9

Prag 70% CMA

2. Ap pluvial Ap pluvial Ph Amoniac mg/l Cloruri Crom total mg/l Fe total mg/l Zn mg/l Indicatori 4,45 9,764 2650,6 0,15 65,93 61,39 CMA(NT PA 0,92) 6,5-8,5 30 1,5 1,0 Prag 70% CMA 4,5-5,95 21 1,05 0,7

3. Ap subteran Indicatori pH materii n suspensii turbiditatea CCO-Cr CB05 mg O3/l Amoniu Crom total Fe Zn Pb 7,2 4 3 17,5 4,8 0 0 4 0,576 0,60 Cd 6,5 10 4 <0,2 <0,002 <0,1 <0.005 <0,001 CMA Prag 70% CMA 4,5-3,95 7 2 0,14 0,0014 0,7 0,0025 0,0007

19

4. Sol Sol Zn Fe
80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 HCl ZnO Pulberi sedimentare

Cd 3397,50 864,03
75868

CAMA 1500 -

Prag 70% CMA 1050 -

16706 2.1

30 3.5

17 11.9 15.2
CMA (mg/m3) Prag Cd (mg/m3)

Fig 1. Componenta de mediu Aer

20

3000

2650.6
2500 2000 1500 1000 500 0

7.5 4.459.764

0 1.05 0 0.7 30 0 1.5 Prag 0 1 0.15 65.93 61.39


CMA (mg/l) Cd (mg/l)

5.25 21

Cd (mg/l) CMA (mg/l) Prag

Fig. 2 Componenta de mediu Ap pluvial

18 16 14 12 10 8 6 4 2 0

17.5

10 7.5 5.25 7.2 4 0 0 0 0

7
Cd

2.1 4.83

0.14 0.0014 0.7 4 0.0035 0.0007 0.2 0.002 Prag 0.1 0.005 0.001 0 CMA 0.576 0.6 0
Cd

CMA Prag

Fig. 3 Componenta de mediu Ap subteran


21

3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0

3397.5

1500

1050
Cd

0 864.03 0
CMA Prag

CMA Prag

Zn Fe

Cd

Fig. 4 Componenta de mediu Sol

Matricea lui Leopold

Componente de mediu HCl

Etape proces

P1

1 10
I. M= Impact negativ

Zn 0 Aer Pulber pH

1 10 8 9 9 4

amoniac

9 2
II. 22 M=29/4=7,25 M=49/6=8,16

cloruri (aciditate) Ap potabil crom total

10

10 1
IV.

Fe total

M=2

Zn

1 10

pH materii n suspensii turbiditatea CCO-Cr CB05 Ap subteran Amoniu Crom tot Fe

9 2 2 1 3

3 10 10 9 9 9 10

Zn Pb Zn Sol Fe 1 2

10 9 -

23

I:Pentru componenta de mediu aer: n urma determinrii concentraiei HCl s-a constatato depire CMA de peste 795 ori, ceea ce a dus la acordarea notei maxime ca i gravitate magnitudine (1) i importan (10). Dup determinarea concentraiei ZnO s-a constatat o depire de 15 173 ori ceea ce a dus la acordarea notei maxime ca n cazul HCl, M (1) i I (10). n urma determinrii concentraiei de pulberi sedimentare s-a constatat o uoar depire a pragului de alert cu 3,3 mg/ m3, ceea ce a dus la acordarea notelor de bonitate M (8) i I (9). Pentru componenta de mediu ap pluavial: n urma determinrii pH-ului s-a constatat un caracter uor acid al apei, ceea ce a dus la acordarea notelor de bonitate M (9) i I (4). n urma determinrii amoniacului s-a constatat c acest compus nu modific starea natural a apei, ceea ce a dus la acordarea notelor de bonitate M (9) i I (2). Dup determinarea Crom total s-a observat c se ncadreaz n limitele admise, ceea ce a dus la acordarea notelor de bonitate M (10) i I (2). n umra determinrii concentraiei de Zn s-a constatat o depire a CMA de peste 61 de ori, ceea ce a dus la acordarea notelor de bonitate M (1) i I (10). Apa subteran: n urma determinrii analizrii pH-ului apei subterane s-a constatat un caracter al apei, ceea ce a dus la acordarea notelor de bonitate M (9) i I (3). n urma determinrii CCO-Cr s-a constata o depire a CMA cu peste 7,5 mg/ m3 ceea ce a dus la acordarea notelor de monitate M (2) i I (9). n urma determinrii CBO5 s-a constatat o depire CMA cu 1,8 mg/ m3 ceea ce a determinat acordarea notelor de bonitate M (2) i I (9). n urma determinrii Fe s-a constatat o depire a CMA de peste 400 de ori, ceea ce adus la acordarea notelor de bonitate maxime ca i gravitate, M (1) i I (10). Dup determinarea Zn s-a observat o depire a CMA de 115 ori, ceea ce a condus la acordarea notelor de bonitate M (3) i I (7). n urma determinrii Pb s-a constatat o depire CMA de 600 ori, acest rezultat a dus la acordarea notelor de bonitate maxime, innd cont de gravitatea situaiei M (1) i I (10), III. Pentru componenta de mediu: sol II. I.

S-a constatat o depire a CMA n cazul Zn de 2 ori mai mare, ceea ce a dus la acordarea notelor de bonitate M (2) i I (9).

24

Concluzii, recomandari

I.

Dac considerm toi indicatorii pentru componenta aer s-a obinut Magnitudinea 3,3

cea ce indic o poluare major n urma procesului de zincare . II. Dac considerm toi indicatorii pentru componenta ap pluvial s -a obinut Magnitudinea 8,16 ceea ce indic o poluare_________ Dac nu se consider indicatorii care sunt solveni se obine M 7,25 ceea ce indic o poluare________ III. Dac se consider toi indicatorii pentru componenta ap subteran se obine M 5,8,

ceea ce indic o pluare semnificativ. Dac nu se consider indicatorii care sunt solveni se obine M 3 ceea ce indic o poluare major. IV. Dac nu se considera toi indicatorii pentru componenta sol se obine M -6 cea ce indic o poluare semnificativ. Dac nu se considrer indicatorii care sunt solveni se obine M-2 ceea ce indic o poluare major. I. M=10/3=3,3 importan major II. M=49/6=8,16 ,M=29/4=7,25 III. M=59/1-=5,8 , M=18/6=3 IV. M=2/1=2, M=12/2-6

Dac se consider toi indicatori pentru ntregul proces tehnologic se obine M= asupra mediului ceea ce indic o poluare semnificativ. Dac nu se consider indicatorii care nu sunt solveni pentru ntregul proces se obine M= asupra mediului, ceea ce indic o poluare major.

25

26