CAP.

3 CALCULUL PISTONULUI
3.1 Stabi l i rea di mensi uni l or
Pistonul se dimensioneaza in raport cu solutiile constructiv-functionale alese, pe baza
datelor statistice (fig.4.70.a, fig.4.71, tab4.17). Este necesar ca operatia sa fie efectuata dupa
proiectarea segmentilor si boltului.
Tinand cont de diametrul pistonul se vor determina dimensiunile relative ale pistonului:
D 92 := mm
H
c
0.6D 55.2 = :=
L
m
0.8D 73.6 = :=
0.1D 9.2 = :=
H
1
0.07 D 6.44 = :=
H 1.7 :=
H
2
0.045 D 4.14 = :=
B 0.35D 32.2 = :=
Diametrele in lungul pistonului se determina avand in vedere ca jocul diametral la cald D`
reprezinta diferenta, in aceasta situatie, dintre diametrele cilindrului si pistonului. Pentru
aceasta se considera parametrii
temperatura de functionare a cilindrului T
cil
390 := K; -
temperatura ambianta de montaj T
0
293 := K; -
temperatura la capul pistonului T
cp
523 := K; -
temperatura la mantaua pistonului: T
m
393 := K; -
coeficientul de dilatare termica al materialelor cilindrului:
cil
1210
6
:= (fonta); -
coeficientul de dilatare termica al materialelor pistonului:
p
2010
6
:= (aliaj usor); -
jocul la cald al capului pistonului: '
cp
0.0025D 0.23 = := mm; -
jocul la cald al mantalei: '
m
0.00075 D 0.069 = := mm -
Astfel obtinem:
D
cp
D 1
cil
T
cil
T
0

( )
+

'
cp

1
p
T
cp
T
0

( )
+
91.456 = := mm
D
m
D 1
cil
T
cil
T
0

( )
+

'
m

1
p
T
m
T
0

( )
+
91.854 = := mm
Diametrele rezultate trebuie sa asigure jocurile uzuale de montaj.
La MAS, suprafata interioara a regiunii portsegmenti este de obicei cilindrica.
Grosimea peretelui pentru automobile si tractoare se ia de:
Grosimea peretelui pentru automobile si tractoare se ia de:
g 0.075 D 6.9 = := mm
Grosimea peretelui mantalei pentru un motor rapid se considera:
g
m
0.03D 2.76 = := mm
Pentru diametrul exterior al umerilor se de se recomanda: (1.3...1.6)d, unde d este
diametrul orificiilor din umeri.
d 0.39D 35.88 = := mm => d
e
1.4d 50.232 = := mm
Profilul transversal al pistonului se stabileste conform indicatiilor. Daca forma periferiei
mantalei se apropie de o elipsa, ovalitatea maxima in dreptul axei umerilor se alege:

u
0.6 := mm. Ovalitatea minima, la baza mantalei este:
m
0.07 := mm
3.2 Veri fi carea sol i ci tari l or
Capul pistonului se verifica la solicitari mecanice, termice si rezultante, asimilandu-l cu o
placa circulara incastrata pe contur (vezi fig.1.a), care are grosimea constanta si diametrul Di
al suprafetei interioare a regiunii portsegmenti.
Pentru solicitarile mecanice se considera ca placa este incarcata de o sarcina uniform
distribuita, egala cu presiunea maxima a gazelor din cilindru p
max
6.688 := MPa.
Eforturile unitare si tangentiale si calculeaza cu relatiile de mai jos fiind necesare
urmatoarele marimi:
grosimea placii: H
1
6.44 = := mm -
adancimea canalului segmentului de compresiune: A 2.5 := mm -
diametrul pistonului pana la canalul segmentului: D
s
D
cp
2 A 86.456 = := mm -
diametrul suprafetei interioare a regiunii: D
i
D
s
2 g 72.656 = := mm -
coeficientul lui Poisson: 0.34 := (aliaj de aluminiu) -

rmarsup
3 p
max
D
i
2

16
2

159.615 = := MPa
rmarinf
3 p
max
D
i
2

16
2

159.615 = :=
MPa

tmarsup

rmarsup
54.269 = := MPa
tmarinf

rmarinf
54.269 = := MPa
Aceste eforturi se calculeaza si in centru, cu relatiile de mai jos si valori de semn contrar
, j
fata de primele:

rcsup
3 1 + ( ) p
max
D
i
2

32
2

106.942 = := MPa

rcinf
3 1 + ( ) p
max
D
i
2

32
2

106.942 = := MPa

tcsup
3 1 + ( ) p
max
D
i
2

32
2

106.942 = := MPa

tcinf
3 1 + ( ) p
max
D
i
2

32
2

106.942 = := MPa
Solicitarile termice pot fi calculate presupunand ca grosimea este mica fata de raza
placii Ri=Di/2, astfel incat sa se negliheze variatia axiala a temperaturii; campul axial-simetric
caracteristic pistonului se reduce la o variatie a temperaturii numai dupa directia radiala,
determinand o stare de temperaturi plana. Pentru un element al placii, situat la raza r de centru,
care are latimea radiala dr si unghiul la centru d, eforturile unitare sun prezentate in figura 2.
Conditia de echilibru dupa directia radiala este:

r
d
r
+
( )
r dr + ( ) d
r
r d 2
t
sin
d
2
|

\
|
|
.
=0.
Admitand ca sin(d/2)~d/2 si neglihand infinitii mici de ordin superior, obtinem:
t=r+r dr/dr
Variatia temperaturii antreneaza modificarea dimensiunilor elementului considerat. La
temperatura de regim T, se constata urmatoarele:
T
centru
300 := K
T
mar
220 := K
E 7.510
4
:= N/mm2 - modulul de elasticitate (pentru aliaj din aluminiu)
Tinem cont ca: R
i
D
i
2
36.328 = := mm si R
D
2
46 = :=
h R R
i
+ 16.112 = :=
k

h
R
2
R
i
2
+
R
2
R
i
2

+
|

\
|
|
|
.
1.861 = :=
Deoarece R'i>R"i actiuneaperetelui lateral se manifesta prin aplicarea unei presiuni p pe
Deoarece Ri>R i, actiuneaperetelui lateral se manifesta prin aplicarea unei presiuni p pe
periferia placii. Notand cu u' si u|" deplasarile radiale executate de periferia placii si respectiv, de
peretele lateral, se obtine deplasarea totala u, ce indeplineste conditia |u|=|u'|+|u"|, in care u' si
u" se calculeaza cu formula de la tuburi cu pereti grosi. Rezulta presiunea p: ( T
c
721.293 := K)
p

p
E
2 1 k + ( )
T
c
T
mar

( )
149.161 = := MPa
Eforturile unitare corectate 'r=r-p si 't='t-p se obtin folosind relatiile de mai sus.
Distributia eforturilor unitare arata ca valorile periculoase se inregistreaza la marginea si in
centrul placii, unde se aplica relatiile:
'
rmarsup

p
E
2 1 k + ( )
T
c
T
mar

( )
149.161 = := MPa
'
tmarsup
k ( ) '
rmarsup
226.809 = := MPa
'
rmarinf

p
E
2 1 k + ( )
T
c
T
mar

( )
149.161 = := MPa
'
tmarinf
k ( ) '
rmarinf
226.809 = := MPa
'
rcsup
3 k +
2
'
rmarsup
337.146 = := MPa
'
tcsup
3 k +
2
'
rmarsup
337.146 = := MPa
'
rcinf
3 k +
2
'
rmarinf
337.146 = := MPa
'
tcinf
3 k +
2
'
rmarinf
337.146 = := MPa
Considerandu-se:
desitatea fluxului radial de caldura qr [W/m2] -
conductivitatea materialului pistonului 120 := W/mK -
q
r
T
c
T
mar

10
3
R
i
2

4 1.174 10
6
= :=
Pentru o evaluare mai completa a solicitarilor termice, se tine seama si de variatia axiala a
temperaturii. Daca se admite ca temperatura scade liniar cu T intre fibrele superioara si
inferioara ale placii, valoarea absoluta a eforturilor unitare dupa orice directie este:
Tinem cont de densitatea fluxului axial de caldura: q
a
0.25 q
r
2.935 10
5
= :=
T
10
3
q
a

15.753 = :=
Obtinem astfel valoarea absoluta a eforturilor unitare:

z

p
E
2 1 ( )
T 17.902 = := MPa
Regiunea portsegmenti se verifica la solicitarea de compresiune datorata presiunii maxime
a gazelor. Sectiunea periculoasa este cea slabita de deschiderile prin care se evacueaza uleiul
colectat de segmentul de ungere.
Se noteaza cu
su
aria sectiunii periculoase. Daca aceasta sectiune contine 6 := orificii
de dirijare a uleiului colectat (fig. 1,a) si tinand cont de D
su
D 2 A 87 = := mm, iar grosimea
radiala a segmentului de ungere , cu jocul sau radial a'
su
0.07 := , rezulta:
a
su
D
cp
D
i

( )
2 a'
su

2
9.33 = := de unde:
A
su
a
su
a'
su
+ 9.4 = := (grosimea radiala a segmentului de ungere)
Pentru d
su
1 := mm se obtine:

su

4
D
su
2
D
i
2

|
\
|
.
d
su

D
su
D
i

2
1.756 10
3
= :=
Efortul unitar de compresiune are expresia:

c
D
2
p
max

4
su

25.325 = := MPa
La motoarele rapide, aceasi sectiune se verifica si la intindere, sub actiunea fortei maxime
de inertie a masei m
ps
din piston situata deasupra sectiunii periculoase. Pentru calculul acestei
forte avem nevoie de acceleratia maxima: m
tr
0.86331 := kg; 575.957 := s
-1
; R 46 =
j
pmax
m
tr
R
2
1.317 10
7
= :=
m
ps
0.4672128 := kg
F
ps
10
3
m
ps
j
pmax
6.155 10
3
= :=
Rezulta efortul unitar: ( 0.3333 := )

i
10
3
m
ps
R
2
1 + ( )

su
5.415 = := MPa
Solicitari rezultante:
La margine:

rezrmarsup

rmarsup
'
rmarsup
+
z
7.447 = := MPa

rezrmarinf

rmarinf
'
rmarinf
+
z
+ 7.447 = := MPa

reztmarsup

tmarsup
'
tmarsup
+
z
263.176 = := MPa

reztmarinf

tmarinf
'
tmarinf
+
z
+ 263.176 = := MPa
In centru:

rezrcsup

rcsup
'
rcsup
+
z
461.989 = := MPa

rezrcinf

rcinf
'
rcinf
+
z
+ 248.105 = := MPa

reztcsup

tcsup
'
tcsup
+
z
461.989 = := MPa

reztcinf

tcinf
'
tcinf
+
z
+ 248.105 = := MPa
Cap.4 Boltul
Materiale utilizate in constructia boltului:
oteluri laminate de calitate (OLC) -
oteluri aliate -
Pentru diminuarea uzurii, pe suprafata exterioara a boltului se aplica un tratament terminc de
cementare sau calire CIF.
Materialul ales pentru constructia boltului este otel aliat 20MoNi35 cu rezistenta de rupere:

r
1400 :=
Modulul de elasticitate longitudinal al otelului din care se fabrica boltul este:
E 2.110
5
:= N/mm2
Pentru MAS se recomanda utilizare boltului fix in piciorul bielei.
4.1 Di mensi onare: