Sunteți pe pagina 1din 5

Ioan Slavici (1848-1925) este unul dintre cei mai mari scriitori ardeleni si clasic al literaturii romane alaturi

de Eminescu, Creanga, Caragiale. S-a nascut la Siria, a studiat la Berlin si Viena ara a-si inali!a studiile . " cola#orat la re$ista % Con$or#iri literare & condusa de 'itu (aiorescu si la !iarul % 'im)ul & din Bucuresti. Opera : a scris nu$ele adunate-n di erite $olume (nu$ele din )o)or), amintiri (% *nc+isorile mele &, % ,umea )rin care am trecut&), romanul % (ara &. " in intat re$ista % Vatra& im)reuna cu -eorge Cos#uc si *.,.Caragiale. . mare $aloare literara a re)re!entat-o nu$ela % (oara cu noroc & in care este oglindita societatea ardeleneasca de la s arsitul secolului al /*/-lea si ince)and cu secolul al //-lea a$and ca tema de!umani!area )rin ina$utire. 0u$ela este creatie e)ica culta, in )ro!a de intindere medie, mai mica decat romanul dar mai mare decat sc+ita sau )o$estirea cu un singur ir e)ic si numar redus de )ersona1e. "ccentul este )us )e trasaturile )ersona1ului si )e e$olutia acestuia. "ctiunea )oate i im)artita )e momente ale su#iectului, )ers)ecti$a narati$a se caracteri!ea!a de o#icei )rin naratiune la )ersoana a ***-a, naratorul ind omniscient si omni)re!ent. E2ista mai multe ti)uri de nu$ele, acestea se caracteri!ea!a du)a tematica 3 istorice, )si+ologice, naturaliste. *n unctie de curentul literar caruia le a)artin, nu$elele )ot i romantice, realiste, )o)oraniste, etc. % (oara cu noroc & este o nu$ele realista, )si+ologica, )re!entand as)ecte din societatea ardeleneasca de la ince)utul secolului al //-lea, in acelasi tim) accentul este )us )e anali!a )si+ologica a )ersona1ului )rinci)al care se degradea!a su# )uterea #anului. 0u$ela (oara cu noroc de *oan Sla$ici a a)arut in $olumul de de#ut %0o$ele din )o)or&, din 1881 si s-a #ucurat de o larga a)reciere critica. *oan Sla$ici construieste o o)era literara #a!ata )e cunoasterea su letului omenesc, cu un )uternic caracter morali!ator, conce)tia lui iind un argument )entru iu#irea de oameni. Compozitia si structura nuvelei 0u$ela este realista, de actura clasica, a$and o structura $iguroasa unde iecare e)isod aduce elemente esentiale si a#solut necesare )entru irul e)ic, con lictul se des asoara liniar si ascendent, a)tele iind distri#uite in cele 14 ca)itole res)ectandu-se ordinea cronologica a des asuririi actiunii si sunt integrate de cu$intele rostite de #atrana la ince)utul si inalul o)erei 3 % omul sa ie multumit cu saracia sa, caci, daca e $or#a, nu #ogatia ci linistea coli#ei tale te ace ericit & si % -Se $ede c-au lasat erestrele desc+ise 5..6 Simteam eu ca nu are sa iasa #ine7 dar asa le-a ost dat &. Con lictul social si )si+ologic se des asoara intre aceste doua )lanuri etice, relie and un destin tragic )re$i!i#il a lat in c+iar )ro un!imile su letului omenesc. Constructia subiectului "ctiunea nu$elei se de ineste )rintr-o constructie e)ica riguroasa, un singur )lan narati$, care se re era la de!umani!area lui -+ita din cau!a lacomiei )entru #ani, o intriga #ine e$identiata #a!ata )e $alorile morale si setea nesta)anita de im#ogatire, in cadrul careia se mani esta un con lict interior ()si+ologic) si unul e2terior (social). Con licte 3 intre -+ita si ,ica Samadaul, intre -+ita si "na, intre ,ica Samadaul si arendas, intre ,ica si 8intea. 8ers)ecti$a narati$a este )re!entata de naratorul omniscient si omni)re!ent si de naratiunea la )ersoana a***-a a unor a)te $erosimile, la care )artici)a )ersona1e )utine, dar constituie solid, cu )uternice trasaturui de caracter moti$ate de irea si structura morala a iecaruia dintre ele. (odalitate narati$a se remarca, deci )rin a#senta marcilor ormate ale naratorului, de unde reiese distantarea acestuia de e$enimente. 'ema o constituie consecintele ne aste )e care lacomia )entru #ani o e2ercita asu)ra indi$idului, +otarandu-i destinul )e masura

a#aterilor de la )rinci)iile etice undamentale ale su letului omenesc. ,a #a!a ei se a la con$ingerea autorului ca goana du)a #ani !druncina ti+na si amaraste $iata omului, generea!a numeroase rele, iar in cele din urma duce la )ier!anie. *nci)itul nu$elei il constituie a)tul ce se $a do$edi )ro$idential, rostit de #atrana soacra a lui -+ita, atunci cand a la de intentia ginerului de a lua in arenda +anul % (oara cu noroc & 3 % .mul sa ie multumit cu saracia sa, caci, daca e $or#a, nu #ogatia, ci linistea coli#ei tale te ace ericit &. Momentele subiectului : Expozitiunea Ci!mar de meserie, -+ita se saturase sa car)easca % ci!mele oamenilor &, mai ales ca acestia o#isnuiau sa um#le % toata sa)tamana in o)inci ori desculti, iar daca 9umineca e noroi, isi duc ci!mele in mana )ana la #iserica &. :elatiile tem)orale si s)atiale 3 S)atiul actiunii este real, o !ona geogra ica din "rdeal, la +anul (oara cu noroc, a lat la o rascruce )e unde treceau turme de )orci s)re si dins)re *neu, loc im)ortant )entru a aceri si comert. (utandu-se la (oara cu noroc cu sotia, soacra si cei doi co)ii, -+ita de$ine re)ede cunoscut de % drumetii mai um#lati &, a acerile mergeau #ine. "na este % tanara si rumoasa &, % rageda si su#tirica &, % s)rintena si mladinoasa & il iu#ea )e #ar#atul ei, % inalt si s)atos & , se intelegeau #ine si erau ericiti. 8orcarii cu a)ucaturi )rimiti$e, iorosi la in atisare, #anditii, sta)ani de turme sau +otii si ucigasii )latiti, alcatuiesc lumea ce se )erinda )e la (oara cu noroc. Intriga 3 *nce)e odata cu a)aritia la +an a lui ,ica Samadaul, un sim#ol al raului , des)re care -+ita a lase ca, desi % tot )orcar si el&, este % om cu stare, care )oate sa )lateasca grasunii )ierduti ori )e cei urati &. 9e rica lui ,ica % tremura toata lunca &, deoarece era % om as)ru si neindurat &, care stia toate in undaturile, cunostea )e toti oamenii #uni, dar % mai ales )e cei rai&. 8orcar )rice)ut, el recunostea % urec+ea grasunului )ri)asit si in oala cu $ar!a &, dar discret si tacut in )ri$inta tre#urilor care nu-l )ri$eau in mod direct ,ica a cerut, autoritar, sa a le cine e carciumarul, caruia i se )re!inta cu agresi$itate 3 % -Eu sunt ,ica Samadaul ;... multe se !ic des)re mine, si dintre multe, multe $or i ade$arate si multe scornite.& El accentuea!a a)tul ca este )ericulos - % nimeni nu cutea!a sa ure, #a sa-l ereasca 9umne!eu )e acela, )e care as crede ca-l )ot #anui & - si ii )retinde lui -+ita sa-l in orme!e des)re tot ce se intam)la, % cine um#la )e drum, cine trece )e aici, cine ce !ice si cine ce ace &. -+ita este co)lesit de ganduri negre, )entru ca simte )ericolul care-l )andeste daca se su)une lui ,ica, dar si riscul si mai mare daca-l re u!a. Desfasurarea actiunii 3 Con ictul )si+ologic se am)li ica tre)tat, )e masura ce -+ita se im)lica in a acerile necinstite ale lui ,ica, -+ita isi cum)ara doua )istoale, isi ia inca o sluga, )e (arti, % un ungur inalt ca un #rad & si doi catei, )e care-i )une in lant ca sa se inraiasca. "na $ede ca #ar#atul ei este ingandura, se instrainea!a de ea si de co)ii, se acuse % tot mai ursu! &, se ener$a din nimic, % nu mai !am#ea ca mai inainte &, iar ea se temea sa-l intre#e ce are, deoarece el se mania cu usurinta. -+ita isi da seama ca la (oara cu noroc % nu )utea sa stea nimeni ara $oia lui ,ica &, iar el isi dorea sa stea aici numai % trei ani, sa ma )un )e )icioare &si, )entru )rima oara, el se gandeste ca ar i ost #ine % sa n-ai#a ne$asta si co)ii & si sa )oata s)une 3 % 8rea )utin imi )asa ;&. ,acom de #ani , -+ita este gata % sa-si )una )e un an, doi, ca)ul in )rime1die & , ener$anduse ca se simte legat )e de o )arte de amilie, )e de alta de Samadau. Venit la +an, ,ica a mangaiat cainii, s)re dis)erarea lui -+ita, care-si da seama ca este total li)sit de a)arare. ,ica ii da carciumarului semnele turmelor lui si-i )orunceste lui -+ita sa-i s)una ce turme treceau )e acolo, cum arata )orcarul, ca de nu % imi ac rand de alt om la (oara cu noroc&.

"nei ii )area % om rau si )rime1dios&, mai ales ca il $edea )latind mai mult decat consuma. 8e la +an se a#ateau din ce in ce mai des 1andarmii de la *neu, si dintre toti, lui -+ita ii )lacea de ca)itanul 8intea, singurul cu care carciumarul ar i indra!nit sa $or#easca % mai )e ata&. ")roa)e de S .9umitru, ,ica soseste la +an im)reuna cu Bu!a-:u)ta, cu Saila Boarul si cu :aut, sta de $or#a cu oamenii in carciuma si-l intrea#a )e -+ita daca stie cand $ine arendasul e$reu du)a c+irie, a)oi $rea sa 1oace cu "na, iar -+ita o indeamna 3 % <oaca, muiere 7)arca are sa-ti ia ce$a din rumusete&, dar cand isi $ede ne$asta im#u1orata de )lacerea 1ocului iar )e ,ica strangand-o in #rate si sarutand-o, -+ita % ier#ea in el & ros de gelo!ie si ranit in orgoliul de sot. Samadaul ramasese la (oara cu noroc )entru ca % are o $or#a cu arendasul&, dar noa)tea, tre!ita de latraturile cainilor, "na il $ede $enind la +an dins)re =undureni. " doua !i, 8intea le s)une ca noa)tea trecuta, arendasul usese )radat, #atut de a#ia se mai tinea in )icioare si ca acestuia i se )aru ca , desi a$usese etele aco)erite, unul dintre cei doi tal ari ar i ost ,ica. -+ita ii s)une lui 8intea ca ,ica dormise la +an si ca nu )lecase nicaieri, ci a#ia in dimineata aceea )arasise +anul. *n drum s)re *neu, 8intea ii destainuie ca usese to$aras cu ,ica, urasera niste cai si usesera inc+isi im)reuna, a)oi se certasera atat de tare, incat el il uraste de moarte si 1ura ca se $a s)an!ura daca im)lineste )atru!eci de ani si nu o sa-l do$edeasca )e ,ica. ,a +an soseste o doamna im#racata-n doliu cu un co)il, intr-o trasura #oiereasca trasa de trei cai si cu un ecior )e ca)ra, langa $i!itiu. "c+itand consumatia, emeia ii da "nei o #ancnota ru)ta la un colt si, la rugamintea +angitei de a-i da alta, tanara % scoate !am#ind o )unga mare si )lina de +arti noi noute, lua una dintre ele si i-o dete, a)oi se gati de )lecare&. ,a *neu,-+ita de)une marturie mincinoasa, el 1ura % )e )ane si )e sare& ca nu stia de ce Samadaul il cauta )e arendas si declara ca % ,ica a stat toata noa)tea la carciuma&. *ntorcandu-se cu 8intea la +an, gasesc )e drum casura #oiereasca ara cai, )e iar#a $ad un co)il mort, iar s)re mie!ul no)tii, 1andarmii gasesc cada$rul % unei emei tinere, im#racate in negru & si un #ici, cu care ii usese legate mainile. Biciul era al lui ,ica, 8intea il cunoaste #ine, iar acasa la Bu!a- :u)ta este gasita o )arte din argintaria urata de la arendas. 8rocesul are loc la .radea-(are si marturiile tuturor duc s)re sacri icarea lui Bu!a-:u)ta si Saila Boarul care au ost si condamnati )e $iata. 9u)a )roces, -+ita se simte oarte $ino$at )entru ca 1urase stram# si s)use, cu lacrimi in oc+i 3 % *arta-ma "no ; 5...6 *arta-ma cel )utin tu, ca ci eu n-am sa ma iert cat tim) $oi trai )e ata )amantului&. (acinat de remuscari, -+ita isi com)atimeste co)ii % Sarmanilor mei co)ii, 5...6 $oi nu mai a$eti, cum a$usesra )arintii $ostri un tata om cinstit. 5...6 'atal $ostru e un ticalos &. Sla$ici reali!ea!a o anali!a )si+ologica )ro unda a lui -+ita, ramantarile interioare, !#uciumul si setea )entru #ani de$in din ce in ce mai c+inuitoare. 8rima intalnire a lui -+ita cu ,ica du)a )roces, este in ricosatoare )entru carciumar. Samadaul ii $or#este des)re % dulceata )acatului & si-i relatea!a cum a in a)tuit )rimul omor din cau!a ca nu a$ea #ani sa cum)ere niste )orci care-i usesera urati, cum a doua oara a ucis % ca sa ma mangai cu mustrarile )entru cel dintai &, iar acum simte o ade$arata )lacere. *i destainuie lui -+ita ca un om )oate i sta)anit numai daca ii desco)eri )unctul sla#, iar cel mai )ericulos de ect este sla#iciunea )entru o singura emeie. "lu!ia lui ,ica este clara, sugerand ca sla#iciunea cea mai mare a lui -+ita este iu#irea )entru "na si simtindu-se umilit in orgoliul lui de #ar#at, carciumarul se gandeste- a cata oara >- sa-l duca )e Samadaul la s)an!uratoare. ,ica ii daduse +angiului #ani insemnati, ca acesta sa-i sc+im#e )rin negustorie si sa li se )iarda urma. -+ita se +otaraste #rusc sa-l demaste, ia toate #acnotele insemnate si se duce cu ele la 8intea, care )lanuieste sa-l )rinda )e ,ica in lagrant. 8intea ii da ina)oi #ani #uni, dar carciumarul nu-i s)une ca 1umatate din #ani sunt ai lui, recu)erandu-si ast el intreaga suma. -+ita isi gaseste scu!e )entru lacomia care-l sta)aneste 3 % -"sa m-a lasat 9umne!eu ; Ce

sa-mi ac daca e in mine ce$a mai tare decat $ointa mea ;> 0ici cocosatul nu e insusi $ino$at, ca are cocoasa in s)inare3 nimeni mai mult decat dansul, n-ar dori sa n-o ai#e &. *n sa)tamana 8astelui, #atrana )leaca im)reuna cu co)ii sa )etreaca sar#atorile la niste rude din *neu, iar "na insista sa ramana la #ar#atul ei acasa, stricand ast el )lanurile sotului. ,ica se ener$ea!a ca nu-l gaseste singur )e -+ita si i!#ucneste 3 % Sa te ereasca 9umne!eu de oamenii care au sla#iciune de $reo muiere &. 9e aceea ,ica il s atuieste )e -+ita sa )lece unde$a si sa-l lase singur cu ne$asta lui, ca sa se $indece de sla#iciunea )e care o a$ea )entru emeie 3 % -"re sa-ti $ie greu acu odata, 5...6 de aici inainte esti lecuit )e $ecie. 'u $e!i ca ea mi se da de #una $oie 3asa sunt muierile &. Punctul culminant 3 Consolandu-se ca un las, % asa mi-a ost randuit &, -+ita acce)ta sa )lece si se gandeste ca se $a intoarce )e inserat cu 8intea si-l $or )rinde )?@e Samadaul cu #anii insemnati asu)ra lui, reusind ast el sa-l duca la s)an!uratoare. "na, de!amagita de com)ortamentul sotului ei si cre!and ca n-o mai iu#este, se arunca-n #ratele lui ,ica, du)a care il roaga s-o ia cu el, intucat ii era rusine sa mai dea oc+ii cu sotul ei. Samadaul o res)inge cu indi erenta si-o s atuieste sa se im)ace cu -+ita. Deznodamantul 3 8intea este )uternic im)resionat de a)tul ca -+ita isi sacri icase ne$asta )entru a-l )rinde )e ,ica 3 % 'are om esti tu, -+ita 5...6. Si eu il urasc )e ,ica 7 dar n-as i )utut sa-mi arunc o ne$asta ca a ta dre)t momeala in cursa cu care $reau sa-l )rind &. "1unsi in a)ro)ierea satului, 8intea, im)reuna cu (arti si cu inca doi 1andarmi, il $ad )e ,ica )lecand in goana calului de la +an si )ornesc in urmarirea lui. -+ita se indrea)ta s)re (oara cu noroc cu gandul sa-si inc+eie socotelile cu ne$asta-sa. Cand in +an au na$alit ,ica si :aut, % "na era intinsa la )amant si cu )ie)tul )lin de sange cald, iara -+ita o tinea su# genunc+i si a)asa cutitul mai adanc s)re inima ei &. :aut isi descarca )istolul in cea a lui -+ita, care % ca!u ara sa mai )oata a la cine l-a im)uscat &. Samadaul da ordine to$arasilor sai sa gaseasca #anii carciumarului, a)oi sa dea oc +anului. ,ica incearca sa uga, dar calul era o#osit de atata alergatura si atunci se +otaraste sa treaca raul inot, dar acesta se um la de la )loaie. Simtindu-se sleit de )uteri, ,ica ar $rea sa se tarasca )ana la (oara cu noroc, unde ar i tre#uit sa se a le calul lui -+ita, sa-l ia si sa-si )iarda urma. 8intea il !areste insa la lumina ocului )us la +an si striga atat de tare % incat rasuna toata $alea&. "u!indu-i glasul, ,ica % isi tinti oc+ii la un ste1ar uscat ce stetea la de)artare de $reo cinci!eci de )asi, scrasnind din dinti, a)oi isi incorda toate )uterile si se re)e!i inainte&. 8intea il gasi % cu ca)ul s aramat la tul)ina ste1arului& si, ca sa nu a le nimeni ca-i sca)ase din nou, de data asta de initi$, ii im)inse tru)ul in $alurile raului. =inalul nu$elei este re)re!entat, ca si inci)itul, de cu$intele #atranei, care se intorsese si statea cu co)iii )e o )iatra, )langand cu lacrimi amare soarta nemiloasa 3 % - se $ede c-au lasat erestrele desc+ise 5...6 Simteam eu ca nu are sa iasa #ine 7 dar asa le-a ost dat&. Bun cunoscator al )si+ologiei umane, a randuielilor rurale, a datinilor, o#iceiurilor si su)erstitiilor, *oan Sla$ici este neindurator cu cei care se a#at de la )rinci)iile undamentale ale moralei sisi )ede)seste )ersona1ele )ro)ortional cu greselile sa$arsite de acestea. =ocul din inalul nu$elei este sugesti$ )entru ne$oia de a i )uri icat locul acela de toate relele ce se in a)tuisera la carciuma (oara cu noroc. 9eoarece este o s)ecie e)ica de intindere medie, cu un singur )lan narati$, un con lict consolidat, o intriga #ine e$identiata cu )ersona1e )uternic conturate, unele dintre ele com)le2e, o)era literara % (oara cu noroc & de *oan Sla$ici este o nu$ela. *ntros)ectia si o#ser$atia )si+ologica )e care Sla$ici le mani esta in sindarea )ersona1elor, )recum si )ede)sirea e2em)lara a acestora, de inesc o)era ca nu$ela )si+ologica.

Limba ul artistic. .)era lui *oan Sla$ici are un )ro und caracter )o)ular, atat )rin tematica, )rin conce)tia morala, cat si )rin dragostea lui )entru su letul omenesc. El este un ade$arat maestru in construirea dialogurilor si a monologurilor interioare, )rin care sondea!a su letul omenesc, anali!ea!a reactiile, trairile interioare, gandurile )ersona1elor. 9esi a ost acu!at de olosirea e2cesi$a a regionalismelor, stilul lui Sla$ici are o oralitate asemanatoare ca aceea a lui Creanga, dand im)resia de % s)unere& a intam)larilor in ata a unui auditoriu, mai ales ca si el inter$ine deseori in naratiune ie )rin e2climatii sau interogatii retorice, ie )rin )ro$er#e si !icatori. *oan Sla$ici reuseste sa comunice cu claritate ideile, sa ormule!e cu o conci!ie clasica trasatura unui )ersona1, sa descrie un )eisa1 cu mi1loace sim)le, intr-o a!a so#ra,, ara ornamente inutile, $aloarea lim#ii literare constand tocmai in % li)sa de stil &. *n conclu!ie, lim#a1ul artistic este original )rin $igoare, so#ritate, s)ontanietate si oralitate, *oan Sla$ici iind initiatorul )ro!ei realiste in literatura romana, solida )rin dragostea lui )ro unda )entru oameni 3 % *n gandul meu rostul scrierii a ost intotdeauna indrumarea s)re o $ietuire )otri$ita cu irea omeneasca & (% ,umea )rin care am trecut &).