Sunteți pe pagina 1din 12

Piata turistica a Frantei

Nume oficial: Republica Francez; Situarea: in Vestul Europei; Vecini: Mrginit la nord de Canalul Englezesc, la nord-est de Belgia i Lu e!bourg, la est de "er!ania, El#e$ia i %talia, la sud de Marea Mediteran, la sud-#est de &pania, iar la #est de 'ceanul (tlantic; Suprafaa: )*+,-+. /! 0incluz1nd i insula Corsica2; Populaia: )3,))3,-+3 loc,; Densitatea populaiei: 43,-) loc,5/!6; Srbtoarea naional: 7+ %ulie 0ani#ersarea Cderii Bastiliei- 7*-42; Limba oficial: 8ranceza; Sistem politic: Republic Moneda: 7 Franc 8rancez 9 7:: Centi!es; Fran$a este una dintre cele 77 $ri din ;niunea European care a lansat !oneda Euro la 7 ianuarie 7444, aceasta substituind Francul Francez la inceputul anului 3::3; Capitala: <aris, nu!it i =Marele <aris>; PIB !"#$% 3*.4 !ild?0locul @2; Membru &' din: 3@ !artie 74*@, (SP'C)' )&*IS)IC' +'N'*(L' Frana !etropolitan se Antinde de la Marea Mediteran la Canalul M1necii i Marea Bordului i de la Munii (lpi i R1ul Rin p1n la 'ceanul (tlantic, Catorit 8or!ei geo!etrice a teritoriului Franei continentale, ara este denu!it coloc#ial ca Hexagonul. Frana posed o larg #arietate de relie8, de la c1!piile din nordul i #estul rii p1n la lanurile !untoase din sud 0Munii <irinei2 i sud-est 0Munii (lpi2, acetia din ur! a#1nd cel !ai Analt punct din #estul Europei, Mont Blanc 0+,-7: de !etri2, Mai e ist regiuni !untoase cu! ar 8i Masi#ul Central sau Munii Vosgi, precu! i largi bazine ale unor r1uri cu! ar 8i Loara, Ronul, "aronne i &ena, Valea Loarei, Anscris An anul 3::: pe lista locurilor din patri!oniul !ondial ;BE&C', dese!neaz partea situat Antre localitile &ullD-sur-Loire i &aint-Florent-leVieil, Valea Loarei constituie un loc e cep ional datorit di#ersitii biologice, dar i pentru bogia istoric i cultural 0parcuri, castele i orae2, (ceast parte a 8lu#iului tra#erseaz dou regiuni i patru departa!ente, Loiret, Loiret-CEer, %ndre-et-Loire i Maine-et-Loire, Cunoscut i sub nu!ele de =grdina Franei> sau =tr1! de bas! al castelelor> este o regiune a superlati#elor, unde se concentreaz cele !ai !ulte castele, din cea !ai #izitat ar din lu!e,&ingular ca a!bian, An Europa i cEiar An lu!e, cu un peisaF !iri8ic, strbtut de ape li!pezi, tr1! al artei i al istoriei, presrat cu nenu!rate castele i !onu!ente, atrage ca un !agnet turitii din lu!ea Antreag,

Constructia castelelor a Anceput An secolul G%%, pri!ul dintre ele 8iind cel din (ngers, <entru construcia lor, de-a lungul ti!pului, au 8ost cEe!ai cei !ai !ari arEiteci, Antre care i Leonardo da Vinci, Valea Loarei a inspirat !uli eroi !edie#ali i a sedus ini!a celor !ai 8ru!oase prinese ale ti!pului, Vizitatorul nu #a #edea nu!ai so!ptuase palate renascentiste, ci i ceti, turnuri !edie#ale, conace, 8ortree, castele ca din po#eti, 8er!e 8orti8icate, biserici i !nstiri, catedrale i citadele, Castele de neratat de pe Valea Loirei: - Le C,ateau *o-al de Blois Resedinta pre8erata a regilor 8rancezi din perioada Renasterii, castelul sintetizeaza de 8apt intreaga istorie si arEitectura a castelelor de pe Loira, (! citit ca aici, seara-de-seara din aprilie si pana la s8arsitul lunii octo!brie, se organizeaza un spectacol de lumina si sunet . Spectacle son et lumi/re, - Le Domaine *01ional de C,aumont2sur2Loire La !ai putin de 3:: /ilo!etri sud de <aris, situat intre orasele Hours si Blois, se ascunde un !ic colt de paradis care este castelul, dar !ai ales gradina CEau!ont-sur-Loire, %n ti!pul sezonului 0aprilie I s8arsit de octo!brie2 aici are loc Festi3al International des 4ardins I festi3alul international al parcurilor5 - Le C,ateau *o-al d6(mboise Recunoscut pentru pri#elistea sa superba asupra Vaii Loirei, pentru ca se a8la la o altitudine considerabila 8ata de rau, Castelul dJ(!boise a 8ost resedinta regala si include o colectie i!presionanta de !obilier gotic si renascentist, - Le C,ateau du Clos Luc0 et Parc Leonardo Da Vinci Le CEateau du Clos LucK este ulti!ul do!iciliu al lui Leonardo da Vinci, locul unde artistul, la in#itatia regelui 8rancez FranLois %, a trait ulti!ele trei decenii din #iata sa si s-a dedicat 8inalizarii e peri!entelor lui, - Le C,ateau de C,enonceau si Le C,ateau de C,ambord (!bele cu o arEitectura si eleganta de neegalat, CEenonceau este, e ceptand Versailles-ul, cel !ai #izitat castel din Franta, 8iind recunoscut pentru eleganta si arEitectura sa superba,

Coasta de azur
Coasta de (7ur !ai poarta si nu!ele de MRi#iera Franceza> si este regiunea de coasta a Frantei la Marea Hireniana ( 8ost paradisul opulentei ti!p de +:: de ani, pentru ca azi sa de#ina accesibila si pentru turistul de rand
2

Coasta are o lungi!e de 73: /ilo!etri , E ista apro i!ati# @: de statiuni pe Coasta de (7ur5 Cin punct de #edere ad!inistrati# este cuprinsa in regiunea <ro#ence-(lpes- CNte dO(zur, (ici !untii (lpi se prabusesc practic in !are, creand ast8el o !ulti!e de gol8ulete si 8aleze de o 8ru!usete rara, E ista nu !ai putin de 7@: de plaFe pri#ate Cele !ai cunoscute statiuni sunt Menton, Bisa, (ntibes, Cannes si &aint-Hropez, Bisa este centrul Ri#ierei Franceze, oras situat intre Marseille si Monaco, (lte obiecti#e turistice: Cladirea Eotelului Begresco , este e!ble!a turistica a orasului; <ro!enade des (nglais - strada care leaga un capat al statiunii de altul; Fortul Mont (lban constructie !ilitara din sec al 7) lea; Catedrala &ainte Reparate din Bisa; <rincipatul Monaco, sinoni!ul bogatiei; Casinoul din Monaco, cu o putere de seductie irezistibila si o 8ai!a pe !asura personaFelor si a a#erilor pierdute la !asa de ruleta sau poc/er; Bule#ardul Beau (rts din Monte Carlo, cea !ai scu!pa strada de cu!paraturi din lu!e cu ulti!ele creatii de !oda; Eze Village I un sat !edie#al situat la +:: ! deasupra !arii; Puan Les <ins , unde pot 8i practicate o !ulti!e de sporturi ac#atice; Multitudinea de orase !ici, precu! Ville-8rancEe, (ntibes, Beaulieu sau Beausoleil, tipic !editeraniene cu piete si cladiri #ecEi, unde preturile sunt !ult !ai accesibile; "rasse, capitala par8u!urilor

Paris
Paris este capitala i cel !ai !are ora din Frana, 'raul este tra#ersat de 8lu#iul &ena, An nordul Franei, An !iFlocul regiunii Qle-de-France 0cunoscut i ca regiunea Paris2, 'raul An li!itele sale ad!inistrati#e 0cele 3: de arondis!ente2 este An !are parte nescEi!bat din anul 7-):, a#1nd o populaie de apro , 3,377,34* locuitori, iar zona !etropolitan <aris are o populaie de 73,:-4,:4- locuitori, Este una dintre cele !ai populate zone !etropolitane din Europa, <arisul a 8ost unul dintre cele !ai !ari orae ale lu!ii occidentale pentru aproape 7::: de ani, Anainte de secolul al G%G-lea i cel !ai !are ora din lu!e Antre secolele GV%G%G, <arisul este astzi unul dintre cele !ai !ari centre econo!ice i culturale din lu!e, iar in8luena sa An politic, educaie, di#ertis!ent, !ass-!edia, !od, tiin i arte contribuie la considerarea sa drept unul dintre cele !ai i!portante orae din lu!e, (cesta gzduiete sediul !ai !ultor organizaii internaionale, cu! ar 8i: ;BE&C', 'rganizaia pentru Cooperare i Cez#oltare Econo!ic, Ca!era %nternaional de Co!er sau in8or!alul Clubul <aris, <arisul este considerat unul dintre cele !ai #erzi i !ai locuibile orae din Europa, Ce ase!enea este unul dintre cele !ai scu!pe, <aris i regiunea <aris, cu @@3,7 !iliarde R An 3::4, produc !ai !ult de un s8ert din produsul intern brut al Franei, Con8or! esti!rilor, aglo!eraia din <aris este cea !ai !are din Europa sau al doilea cel !ai !are pol econo!ic urban european i al aselea ca !ri!e din lu!e,, Regiunea <aris are cea !ai !are concentraie de studeni 0An An#!1ntul superior2 din ;niunea European, este pri!a An Europa An ceea ce pri#ete capacitatea de cercetare i dez#oltare i este considerat una dintre cele !ai bune regiuni din lu!e pentru ino#aie, Cu apro i!ati# 7* !ilioane de turiti strini anual <aris este cel !ai #izitat ora din lu!e, <arisul i regiunea sa conin .,-:: de !onu!ente istorice i patru Locuri din <atri!oniul Mondial ;BE&C',

Franta in turismul international

Clasamentul tarilor dupa nr5 de sosiri turistice

Rang Tara

Sosiri turisti (mil) 2000 2011 2012

Proportia din sosirile mondiale 2012 (%) 8.0 6." ".6 ".6 %." 3.% 2.( 2.8 2." 2.%

1 2 3 % " 6 7 8 ( 10

Franta S. .! #$ina Spania &talia Tur'ia )ermania Regatul Rusia *alaesia nit

77.2 "1.2 31.2 %6.% %1.2 (.6 1(.0 23.2 1(.2 10.2

81.6 62.7 "7.6 "6.2 %6.1 3%.7 28.% 2(.3 22.7 2%.7

83.0 67.0 "7.7 "7.7 %6.% 3".7 30.% 2(.3 2".7 2".0

Source : Organisation mondiale du tourisme Cu -. !ilioane de turiti strini An anul 3:73, Frana este clasat ca pri!a destinaie turistic din lu!e, (tracti#itatea turistic se e plic prin !area #arietate de puncte de interes i prin nu!rul lor 8oarte !are la care se adaug di#ersitatea peisaFelor, bogia patri!oniului i cli!atul te!perat precu! i 8acilitilor de acces i a in8rastructurii turistice i de transport 8oarte bine dez#oltate, <arisul i A!preFuri!ile sunt destinaiile cele !ai i!portante, ur!ate de Castelele de pe Valea Loarei, Mont &aint-MicEel, Coasta de (zur i staiunile !ontane din (lpi, pentru a enu!era doar cele !ai prestigioase destinaii, Qn anul 3:73 turis!ul a reprezentat *,.. S din <%B i a angaFat apro i!ati# 4::,::: persoane An acti#iti direct legate de acesta, Cele mai importante obiecti3e turistice Cei peste -. de !ilioane de turisti care au #izitat Franta intr-un singur an, 3:73, reprezinta o crestere spectaculoasa, depasind cEiar cei )3 de !ilioane de cetateni ai tarii, Car si nu!arul celor care lucreaza intr-un 8el sau altul in industria turistica 8ranceza, de la Eoteluri la localuri, este i!presionant, apro i!ati# 3 !ilioane, ceea ce de!onstreaza i!portanta Fucata de turis! in econo!ia 8ranceza, Car potri#it celor care au aFuns acolo acest nu!ar de angaFati 8ace ca si ser#iciile sa 8ie de calitate, <otri#it statisticilor intoc!ite de Ministerul Huris!ului din Franta, cei !ai !ulti dintre turisti pro#in din "er!ania, Marea Britanie ,El#etia, &pania si Europa de Est, ar a crescut si nu!arul turistilor cEinezi, apro , 7 !il, #izitand Franta in 3:77, (ceasta crestere se e plica si printr-o strategie de pro!o#are : liderul cEinez Ceng Giaoping si-a petrecut cati#a ani la Montargis, iar astazi autoritatile pro8ita de aceasta legiti!are istorica, Cintre toate regiunile Frantei, Languedoc-Roussilon, la granita cu &pania si iesire la Marea Mediterana, s-a do#edit cea !ai populara, dar nici <arisul nu si-a pierdut catusi de putin 8ar!ecul, Coar Muzeul Lu#ru a 8ost #izitat in 3:73 de un nu!ar record de a!atori de arta, peste 4,+. !ilioane, care au incercat sa descopere !acar o parte din co!orile unice prezentate aici, <e locul al treilea se situeaza din nou &t Hropez, o destinatie !ereu aglo!erata de cei care #or sa se rela eze in ti!pul #erii,

Car nu doar cei interesati de cultura, istoria sau litoralul Frantei aFung in aceasta tara atat de speciala, ;n procent i!portant din nu!arul total de turisti este reprezentat de credinciosii catolici, care aFung aici pentru a #izita !anastirile si catedrale, destinatia cel !ai des aleasa 8iind Lourdes, locul care a Fucat un rol atat de i!portant in istoria Bisericii Catolice 8ranceze, %n ulti!ii ani nu !ai putin de @ !ilioane de turisti au !ers in pelerinaF la Lourdes, iar adaugandu-i pe cei care au ales alte locuri s8inte se aFunge la o su!a i!presionanta, Pe lista celor mai 3i7itate obiecti3e turistice din Frana 8n anul !""9 se numr : 7 3 . + @ ) * 4 CisneDland, <aris I 16 milioane turisti Lu#ru, <aris I9.43 milioane turist Castelul Versailles I 7.27 milioane turisti Hurnul Ei88el, <aris I6, 27 milioane turisti Centrul <o!pidou 0 Beaubourg2, <aris I 3,79 milioane turisti Muzeul 'rsaD , <arisI 3, 57milioane turisti 'rasul stiintei La Villette I 2,64milioane turisti <arcul (steri , <laillD I 1,72milioane turisti <arcul Futuroscope , <oitiersI 1, 73 milioane turisti

7: (rcul de triu!8 , <aris 1,73 milioane turisti 77 Muzeul Tuai BranlD , <arisI 1,28 milioane turisti 73 Muzeul de istorie naturala, <aris 2,04milioane turisti 7. Muntele &aint MicEel 1, 24 milioane turisti
Source : ministre de la Culture et de la Communication / direction gnrale des Patrimoines / dpartement de la Politique des publics.

Calatorii din moti3e personale: numrul de cltorii +i 8nnoptri: timpul mediu de cltorie nr5 de npti%

S;SI*I )&*I<)I
Visiteurs internationau en France en 3:77 en S 3::4 (rri <aDs rKsidence ;nion europKenne U 3* dont : Allemagne de #Kes de touristes *),@ 13.9 *7,4 13.8 **,3 19.0 BuitKes de touristes (rri#Kes #Kes touristes *),7 1 .! *7,@ 1 ." *@,@ 18.3 dOe cursionnistes de 3:7: 0r2 (rri BuitKes de touristes (rri#Kes #Kes touristes *+,) 1 .3 *:,7 1 .1 *@,* 19.1 dOe cursionnistes de 3:77 0p2 (rri BuitKes de touristes (rri#Kes dOe cursionnistes

Belgi#ue$ %uxem&ourg )s*agne +talie Pa,s-Bas .o,aume/ni (utres paDs europKens dont Suisse (!KriVue dont : Canada 0tats-/nis (sie, 'cKanie dont C1ine (8riVue <rocEe et MoDen-'rient Hotal 0en !illions2 p : donnKes pro#isoires, r : donnKes rK#isKes, CEa!p :

1 .' ". 9. 9. 1(.9 -,@ !.1 *,7 1.1 .0 +,+ 1.0 3,+ 7,7 *),-

11." .8 !.9 10." 1(.1 *,3 (." 4,+ 1.! (.1 @,: 1.0 +,4 7,@ @7*,)

30. 9. 9.( 3.3 3.9 74,. 19.1 3,: 0.( 1.0 :,* 0.' :,) :,3 77@,*

13.8 ". 9.' 9.0 1(.8 -,@ !.0 *,. 1.' 3.! @,1.' 3,3 7,7 **,)

11.' .( !.! 10.3 1(.1 *,7 (.3 4,) 1.9 .9 *,: 1.3 +,7,* @3@,.

'9.' 10.! 8.( 3.0 3.8 3:,4 '0.( 3,: 0.( 1.0 7,7 0.3 :,@ :,3 773,-

13.' ".! 9.8 8.0 1(.' -,) !.0 -,7 1.1 .1 ),7 1. 3,@ 7,: -7,+

10.( (.0 8.0 8.8 1 . *,7 (.' 7:,+ 1.! (.3 *,7 1. @,. 7,+ @-7,.

'9.0 10.8 8.1 '.8 .0 3:,'0.( 3,7 0. 1.0 :,4 0.3 :,) :,7 77-,-

touristes

Ktrangers en France, Sources : Ban#ue de 2rance 3 45C+S$ en#u6te )7).

Frana continu s conduc An ceea ce pri#ete sosirile de turiti strini, Cei !ai !ulti turisti pro#in din Marea Britanie, "er!ania, Belgia, El#etia, &pania, Paponia si &;(, dar in ulti!ii ani a crescut si nu!arul rusilor si cEinezilor care #iziteaza tara lui Moliere, <rincipalele $ri de destina$ie ale 8rancezilor sunt : &pania, %talia, Marea Britanie, Belgia, Maroc,"er!ania, <ortugalia, Hunisia, "recia, &tatele ;nite ale (!ericii, &e obser# o pre8erin$ clar a 8rancezilor pentru zona !editeran 8iind ur!at de &tatele ;nite ale (!ericii

B(L(N=( D' PL>=I V'NI)&*I <I C?'L)&I'LI% @ncasrile din turism con8or! 'rganiza$iei Mondiale aHuris!ului Fran$a se situeaz pe locul al treilea la ni#el !ondial, dup &tatele ;nite ale (!ericii i &pania 0!iliarde euro2 !""A Incasari C,eltuieli Sold $A:C !9:B #":C !""B $C:C !9:C A:" !"#" $C:C !B:$ E:! !"## $B:$ $!:$ 9:# !"#! D#:9 $":D ##:$

&ource: Source : Banque de France Qn ceea ce pri#ete c,eltuielile 8n turismul internaional, Fran$a se situeaz pe locul @ An clasa!entul !ondial al trilor e!i$toare de turiti, dup "er!ania, &tatele ;nite (le (!ericii, Marea Britanie i CEina, 8iind ur!at de $ri ca %talia, Paponia, Canada, ,a,

)urismul 8n compara,ie cu alte sectoare ale economiei france7e 8n comer,ul eFterior

'Fport !"#! Industrie a1roalimentara 'ner1ie (utomobile )urism !E:B $B:B D#:9 D$:E

Import !"#! $E:#

Sold 9:C

BE D$:9 $":D

2EB:# 2$:A ##:$

Source : Banque de France. miliarde euro%

Consumul intern de turism +i ponderea 8n PIB !"#" Consum turistic intern miliarde euro% Vi7itatori france7i B!:! Vi7itatori straini Ponderea consumului intern din PIB Vi7itatori france7i D:9E Vi7itatori straini !:!$ D:B" !:$D D:AE !:D9 D$:# E:BB BA:" DE:A 9:!$ BA:A C":$ 9:$$ #$C:$ !"## #DD:A !"#! #DB:"

Source : Banque de France

<uncte 8orte ale turis!ului An Fran$a di#ersitatea peisaFelor bogia patri!oniulu cultural istoric cli!atul te!perat

10

8acilitilor de acces in8rastructurii turistice i de transport calitatea ser#iciillor

B%BL%'"R(F%E: W X,X,X,unXto,org

11

W X,X,X,8ranceguide,co! W X,X,X,Eeritage,org W X,X,X,Xttc,org W Earta,in8oturis!,ro W X,X,X,tra#elXorld,ro W ro,Xi/ipedia,org W X,X,X,i!8,org W X,X,X,z8,ro , Ettp:55XXX,insee,8r5

12