Sunteți pe pagina 1din 17

Rezolvari IAC

Comentati succint premisele care genereaza despartirea de traditia clasica ! care sunt aceste elementela nivelul limbajului ? Limbajul clasic se bazeaza pe limbajul ordinelor clasice : unitatea formata de coloana si suprastructura ei in colonada unui templu asamblate printr-o sintaxa bazata pe un sistem de proportionare vazut ca analogie cu ,, armonia universala " garantia frumosului ! Ca orice limbaj, se adapteaza evolutiei societatii si se imbogateste in timp : repertoriul formal se imbogateste - noi elemente morfologice, sisteme construire " arcul si bolta#, grupuri sintactice, ,,expresii gramaticale "$ sintxa devine mai complexa! %espartirea ,,blanda" de traditia clasica a avut & cauze majore : '! Aparitia de noi nevoi umane, care aduc noi programe ar(itecturale " tipuri de cladiri#! )! Aparitia de noi te(nologii si materiale de constructie$ &! Reorientarile gandirii umane - un ,,altceva" care devine impotant pentru oameni! *oate antreneaza noi cautari formale: la nivelul obiectului, la nivelul al limbajului expresiv " morfologie: repertoriu formal, sintaxa: compozitie modul de punere impreuna intr-un tot cu sens a componetelor morfologice de vocabular# si la nivelul orasului! +c(imbarea se opereaza mai ales la nivel de vocabular! La nivelul sintaxei, traditia compunerii spatilor "mai ales cele mari# ramane de factura clasica! %espartirea radicala de traditia clasica presupune constructia unui nou limbaj formal, reprezentand totalitatea miscarilor de avangarda aparute concomitent in primele decenii ale secolului, ec(ivalente in ar(itectura ale diferitelor avangarde artistice! Constructia unui nou limbaj formal presupune definirea ,!,!, scoala -au(aus "'.'.# cele / puncte ale unei noi ar(itecuri "'.)0#, 1eissen(of +iedlung "'.)2#, stilul international! 3rogramul de avangarda al ,!,! implica un mare program estetic - cautarea de noi limbaje plastice, credinta in valabilitatea universala a acestor idei!

Faceti o paralela intre proiectul manifest Plan Voisin ( le Corbusier) si proiectul de reurbanizae a Chandingarhului ( Rodrigo Perez de rce)

Rodrigue 3erez de Arce La inceputul anilor '.24 nimeni numai putea pune la indoiala falimentul urbanismului modernist : aceasta nu s-a intamplat findca ideile erau irealizabile, ci tocmai pentru ca ele fusesera puse in practica! %orinta modernista de a universaliza orasul a dus la un oras-masina logic, fara ec(ivoc, matematic! Astfel, atat aura cladirii ca obiect individualizat cat si strada, piata, curtea sau insula urbana, ca locuri particularizate, au fost eradicate cu dispret! Ce anume da nastere unui oras? Cu se dezvolta cultura urbana e! nuovo pentru a d aruii e!presia vietii in acel oras? 3roiectul pleaca de la traditia de dezurbaizare pe care o remarca prin prioritatea data automobilului, separarea functiunilior, dispersarea, densitatea slaba, imagine neconvingatoare pentru viata urbana! 3roiectul critic care insoteste aceste intrebari testeaza diversee tipuri de cladiri care formeaza baza unui oras! 5rasul preindustrial este o sedimentare, o suprapunere d straturi de interventiii care imbogatesc spatiilesi viata urbana! 6xista & tipuri de transformari: -reciclara elementelor ar(itecturale$ -reapropierea ruinelor si a fragmentelor urbane$ -transforarea cladirilor locuite! 7iecare dintre acestea este de naturala cumulativa: tinde sa puna noul cu vec(iul in preuna si, in general, provoaca o intensficare a folosirii! ,onumente majore " manastiri, biserici, mosc(ei, palate# sunt construite in timp din bucati si totusi isi pastreaza coeziunea! 3rima etapa a transformarii consta in inc(idere spatiilor desc(ise, crearea unei retele de strazi, piete si gradini, unele ditre el putand fi folosite pentru culturi, altele pot fi folosite ca gradii publice sau semipublice! Incetul cu incetul acestea pot fi construite si curtile pot devenii insule urbane!

Cazul extrem a orsului C(anc(ingar(, in a carui creare si implementare a proiectului nu s-a luat in considerare modul de viata specific, cu traditii, obieceiuri, si mod de locuire, si unde au avut loc numeroase manifestari prn care populatia incerca sa isi redobandeasc orasul, odata cu ordinea care tine de traditie, si renegand noua ordine ,,europenizata si aplicata fara nici o consideratie fata de clima dura dn 8ordul Indiei sau modul de viata Indian " " 9all, ,,5rasele de maiine"#! Acest exemplu demonstreaza ca in pofida valorii ar(itecturale a planului orasului C(andigar(, prezervarea sa ,,in original" nu a fot posbila, datorita neacceptarii sale de catre comunitate! 7rumoasele obiecte autosuficiente ale lui Le Corusier isi recapata locul in tesut, intrezarite de pe strazi, onorate de piete! In aceste lanuri alternative, bazate pe proiectul lui Le Corbusier, spatiile verzi ale planuluiorigina devin tesut ale noului oras! Cladirile existente se imbogateses cand sunt incorporate in noul oras! Aceste tipuri de cautari vor avea o mare raspandire "aproape generala# cu succes internatinal , dar fara pretentia de solutie cu valabilitate universala ,iscarii ,oderne! 6le se concentreaza tocmai asupra diferetenelor, asupra specificatilor locale! Comentati rolul de model al Vilei "avo#e in relatie cu schimbarile la nivelul limbajului arhitectural aduse de $$! Constructia unui nou limbaj formal este, dupa spusele lui 3aolo 3ortog(esi ,, tentativa de a gasi sau a regasi "- un raport imediat, direct si violent intre lucrul cu spatiul si asupra spatiului si conditiile existentiale si etice ale societatii moderne"$ este practic totalitatea miscarilor de avangarda aparute concomitent cu primele decenii ale secolului, pandante in ar(itectura ale diferitelor avangarde artistice! Le Corbusier dezvolta cinci puncte ale unei noi ar(itecturi : '! Cladirea ridicata pe piloti )! 3lanul liber &! 7atada libera :! 7ereastra in banda /! Acoperis -gradina! Asezata pe un sit impadurit, ce domina ;alea +enei, ;ila +avo<e este exemplu perfect de utilizare libera a celor ,, cinci puncte" formulate de ar(itect in '.)2! 7unctionalista si austera la exterior, volumul ei este suportat de stalpii de deasupra marii expansini a peluzei! Accesul masinilor nu putea fi mai direct, ele fiind parcate c(iar intre stalpi, sub casa!

Livingul poate fi considerat drept partea acoperita a unui mare spatiu de receptie, din care doua treimi formeaza un ,,patio" desc(is catre peisaj pintr-o fereastra continua intre interior si exterior, astfel incat geamul nu mia pare sa fie decat o diafragma! ;ila +avo<e este tipul ,,foarte generos", care afirma in exterior o vointa ar(itecturala si satisface in interior toate nevoile functionale! Aceasta ramane un manifest care va fi primul din lista lucrarilor lui Le Corbusier, etic(etat ca edificiu istoric in 7ranta inca din '.0/! =n ecran sinuos, asemenea unor figuri din picturile puriste, cuprinde spatiul liber situat pe acoperis! Aceasta cladire unica, asemanatoare unei masini prin multe elemente ce evoca podurile si suprastructurile unei punti, aminteste si de gradinile suspendate ale manastirii d>ema! ,area fereastra a camerei de zi culiseaza pentru a crea o cotninuitate intre patio si interior! In interiorul prismei, configurate de planul patrat, locuinta a fost organizata, dupa indelungi cercetari, sub forma literei "L", ceea ce separa clar zonele publice de dormitoare! Care sunt conditiile urbanismului postbelic care au dus la reevaluarea calitatilor orgasului traditional? %8emultimurea locuitorilor - disfunctii in utilizare -Constatarile si avertismentele specialistilor din afara profesiunii -Reinterpretarea atentiei spre mostenirea istorica si valorile ei ca urmarea a dezamagirii fata de ar(itectura moderna! -Constientizarea incapacitatii de a face fata problemelor reale numai pe baza teoriei orasului functionalist! La inceputul anilor >24 nimeni nu mai putea pune la indoiala falimntul urbanismului modernist: aceasta nu s-a intamplat fiindca ideile erau irealizabile, ci tocmai pt ca ele fususera puse in practica! %orinta modernista de a universaliza orasul a dus la un oras-masina, logic, fara ec(ivoc, matematic! Astfel atat, aura cladiri ca obiect individualizat cat si strada, piata, curtea sau insula urbana, ca locuri, particularizate, au fost eradicate cu dispret! Ce anume da nastere unui oras? Cum se dezvolta cultura urbana e!%&uovo pentru a devenii e!presia vietii in acel oras? 3roiectul pleaca de la tendinta de dezurbanizare pe care o remarca prin: -3rioritatea data automobilului

-+epararea functiilor -%ispersarea -%ensitatea slaba -Imagine neconvingatoare pentru viata urbana! 3roiectul critic care insoteste aceste intrebari testeaza diversele tipuri de cladiri care formeaza baza unui oras! 5rasul pre-industrial este o sedimentare, o suprapunere de straturi de interventii care imbogatesc spatiile si viata urbana! 6xista & tipuri de transformari: '! Reciclarea elementelor ar(itecturale )! Reapropierea nivelelor si a fragmentelor urbane &! *ransformarea cladirilor locuite 7iecare dintre acestea este de natura cumulativa: *inde sa puna noul cu vec(iul impreuna si, in general, provoaca o intesificare a folosirii! ,onumente majore " biserici, manastiri, mosc(ei!# sunt construite in timp din bucati si totusi isi pastreaza coeziunea! 3rima etapa a transformarii consta in inc(iderea spatilor desc(ise, crearea unei retele de strazi, piete si gradini, unele dintre ele putand fi folosite pentru culturi, altele pot fi folosite ca gradini publice sau semipublice! Incetul cu incetul acestea pot fi construite si curtile pot devenii insule urbane! 7rumoasele obiecte Le Corbusier isi recapata locul in tesut, intrezarite de pe strazi, onorate de piete! In aceste planuri alternative, bazate pe proiectul lui Le Corbusier, spatiile verzi ale planului original devin tesut ale noului oras! Cladirile existente imbogatesc cand sunt incorporate in noul oras! Aceste tipuri de cautari vor avea o mare raspandire " aproape generala#, cu succes international, dar fara pretentia de solutie cu valabilitate universala a teoriei ,!,! ! 6le se concentreaza tocmai asupra diferentelor, asupra specificitatii locale!

Care sunt consecintele urbane ale transformarilor suferite de orasul european in secolul 'l'? - +-a rupt continuitatea spatiala a orasului si relatia spatiala

traditionala dintre locuinta si oras! - +-a neglijat pietonul in favoarea masinii! - +-a generalizat excesiv, netinandu-se cont de caracterul specific al culturii locale si al locului! - Ceea ce inseamna orasul traditional, raporturile de inrudire, de legatura din tesutul urban si ierar(iile spatiale traditionale au cedat in fata ,,obiectului autosuficient" de ar(itectura - +-a rezolvat problema cantitativa a locuintei de masa! - In conditii calitative de spatiu, ec(ipare si igiena - net superioare incercarilor anterioare! - 5 retea moderna de transport! (n ce a constat reevalurea postmoderna a orasului traditional? Reurbanizarea orasului functionalist " '.?4# pleaca de la tendinta de dezurbanizare pe care o remarca prin : - 3rioritatea data automobilului -+eparearea functiilor -%ispersarea -%ensitatea slaba -Imaginea neconvigatoare pt viata urbana! 6xista trei tipuri de transformari: '!Reciclarea elementelor ar(itecturale )!Reapropierea nivelelor si a fragmentelor urbane &!*ransformarea cladirilor locuite ! 7iecare tinde sa puna noul cu vec(iul impreuna si in general provoaca o intensificare a folosirii! 3rima etapa a transformarii consta in inc(iderea spatiilor desc(ise, crearea unei retele de strazi, piete si gradini, unele dintre ele putand fii folosite pt culturi, altele pot fi folosite ca gradini publice sau semipublice! Incetul cu incetul acestea pot fi construite si curtile pot sa devina insule urbane!

+e recreaza astfel un tesut urban! In aceste planuri alternative bazate pe proiectul lui Le Corbusier, "spatiile verzi" ale planului original devin tesut al noului oras! Cladirile existente se imbogatesc cand sunt incorporate in noul oras! Aceste tipuri de cautari vor avea o mare raspandire, un succes international dar fara pretentia de ,,solutie cu valabilitate universala" a teoriei ,!,!! 6le se concentreaza tocmai asupra diferentelor asupra specificitatiilor locale " geografice, istorice sau culturale#! Cautarile merg mana in mana cu o sc(imbare la nivelul limbajului! La -ienala de la ;enetia - '.?4 semnficativ intitulata ,, prezenta trecutului", strada novissima este o strada cu fronturi continue " ca in orasul traditional#, care reprezinta o colectie de fatade, fiecare proiectata de cate un ,,nume al momentului", in care elementul comun este cautarea unui limbaj de inspiratie istorica! -Redescoperirea tesutului si preluarea in proiect a tipurilor de spatii urbane traditionale: strazi, piete, scuaruri, dar formalizate! -Cautari de investire a spatilor urbane cu calitati ,,sensibile" deduse din modul de folosire a orasului tradiitional: crearea de spatii cu caracter binedefinit " public, semipublic, privat#$ 3roiectarea de spatii pe care oamenii sa si le poata " insusii"! -Adaptarea la conditii particulare, opusa pretentiei generalizatoare! -3reluari din limbajul traditional " iesirea din tiparele si rigorile limbajului modernist# -%oua exemple concludente sunt -ucurestiul si -erlinul! (n ciuda criticii modernitatii aduse de postmdernism si chiar in urma acestuia) arhitectura de sf* de secol ''* a preluat si dus mai departe elemente ale limbajului arhitecturii moderne* Comentati succint relatia arhitecturii contemporane cu limbajului modernismului* *emele ar(itecturii postmoderne se contureaza ca o reactie critica fata de tematica modernitatii la mai multe niveluri : - Limbajul expresiv - 5rasul

- *eoria care sustine proiectul! Insa, modernismul a fost mult mai nuantat: Ar(itectura moderna nu a fost un monobloc - au existat multe cautari expresive in paralel cu ,!,! $ 8ici c(iar ,,! " nucleu dur# nu a fost atat de unitar, proiectele marilor ar(itecti au depasit mereu ingradirile proprilor concepte, a existat o permanenta indoiala si deriberare critica c(iar in cadrul CIA,-urilor! +e cautase programatic si se gasise un nou limbaj formal cand in '.)2 mai multi ar(itecti europeni proiectaza case pentru expozitia %ie 1o(nung de la 1iessien(of, apare evident ca acestia impartasesc aceleasi afinititati pentru acoperisului-terasa, metodele moderne de constructie si tencuielile line ale planurilor simple, cea ce este condamnat de traditionalisti ca o "ar(itectura araba"! Codificarea noulu limbaj se leaga de ideea de stil international, asa cum a fost formulata de 9enr<-Russel 9itc(oc@ si 3(ilip Ao(nson: importanta data articulatiei volumelor nu masei construite, ec(ilibrul nu simetria, perfectiune te(nica nu ornamentatie, materiale produse industrial si de asemenea cele / principii propuse de Le corbusier -Casa ridicata pe piloti -3lan liber -7atade libere -Beamuri in banda -Acoperis gradina Cea ce a produs in mod special reactia postmoderna a fost aplicarea generalizata a ideilor cele mai simple, cele mai usor copiabile, aplicabile ale ,,, ec(ivalent cu consumul ,, stilului international, in relatie cu ideea orasului functionalist asa cum s-a practicat in reconstructia postbelica a oraselor europene sub imperiul urgentei si a cantitatii! ,ulte dintre temele miscarii moderne se prelungesc si dealungul perioadei postmoderne si in momentul contemporan in forme expresive si cu sensuri foarte diverse! %e altfel, pastel din temele ,,!, continua ca de exemplu limbajul modernist insusi ajunge ,, istorie" - material expresiv prelucrabil, ca si orice alt limbaj ! "ex! Ric(ard ,eier, Alvaro +iza, 7lorian +tanciu!#!

Care este relatia dintre arhitectura moderna) $$ si stilul


international C

,, are nuclee generatoare multiple " constructivismul rus, neoplasticismul olandez - Le Corbusier, scoala -au(aus#, de unde si ar(itecturi diverse cu scopuri expresive diferite, reprezentandu-se ca un monolit ideologic si formal! Ar(itectura moderna nu trebuie confundata cu ,, deoarece cuprinde mai mult de atat si anume toate cautarile care o premeg si o anunta! ,, este doar nucleu tare, de avangarda al acestuia! In cadrul CIA,-elor, incepand cu '.)? se studiaza si se sistematizeaza principalele idei legate de ar(itectura si oras, cele care vor administra constructia predominanta de dupa 11)! ,, este produsul unor grupuri si sau personalitati puternice, care au cautat raspunsuri noi la problemele pe care epoca le propunea in fata ar(itectiilor: futuristii italieni " Antonio +ant 6lia# neoplasticisti olandezi " *(eo van %oesburg, Cornelius van 6esteren#, constructivistii rusi ";ladimir *otline, Donstantin ,ielni@ov, Ilia Bolossov, Andrei -ounov#, scoala -au(aus " 1alter Bropius , fratii *aut# , Le Corbusier! %esii a influentat intreg stilul international, pentru mai mult de jumatate de secol, istoria artei moderne a fost prezentata in vest, in linii mari si acceptata in est, ca si cum cultura avansata a sec EE ar fi fost exclusiv definita de o succesiune de stiluri create la 3aris, ,unc(en, 8eF Gor@ sau -erlin! Care sunt principile urbanismului liber? Care sunt problemele careia acestea le raspund? 5rasul functionalist sau urbanist liber lanseaza o alta idee despre oras$ cea mai radicala, ca raspuns la problematica orasului industrial al secolului EIE! Ideea se bazeaza pe : -8egarea tesutului traditional " sistemul strada, piata - insula # si inlocuirea lui cu o alta formula de oras, o inventie fara precedent in cultura europeana! -+egregarea functionala, stricta a orasului, urmarind acele functiuni majore: Locuire, munca, loc de relaxare Hloisir , circulatie! -+patiul urban ,,explodat" inlocuieste spatiul urban traditional "bine definit formal#, propunand obiecte de sine statatoare " mare volume construite# care plutesc intr-un spatiu verde, liber, relativ nedefinit formal! %upa Le Corbusier, principile fundamentale ,, plan de ;ille " ! exemplu : decongestionarea centrului orasului, cresterea densitatii populatiei, cresterea mijloacelor de circulatie, cresterea suprafetelor verzi!

In zonele urbane aglomerate conditiile de locuire erau insalubre din cauza spatiului insuficient din locuinta, absentei spatilor verzi utilizabile si neglijari intretinerii cladirilor! 6xtensile orasului devorau incetu cu incetu spatiile verzi din jurul lui, cauzand o si mai mare separare de elemente naturale! Cladirile construite dealungul rutelor majore de circulatie si in jurul intersectilor erau nepotrivite pentru locuit din cauza zgomotului, prafului si noxelor! Alinierea traditionala a caselor dealungul drumului inseamna ca o buna expunere la lumina solara era posibila doar pentru un numar minim de locuinte! %istributia serviciilor comunitare si a scolilor erau arbitrare, iar suburbiile se dezvoltau fara un plan anume, facand dificil accesul in oras pentru multe zone! La toate aceste probleme au fost propuse solutii care constituiau urbanismul liber si care au avut cea mai mare raspandire! +!plicati relatia posibila intre arhitectura vernaculara si cea culta! Ar(itectura vernaculara a suferit o criza care a determinat disparitia acestui mod de edificare in societatea moderna si sc(imbarea sistemului de valori in societatile traditionale prin contactul cu societatea moderna ! Ceea ce nu inseamna ca numai exista forme contemporane de vernacular, care sunt studiate si de la care se asteapta anumite idei care sa ajute adecvarea proiectului contemporan de ar(itectura la nevoile utilizatorilor si mediului natural! Azi vernacularul se prezinta sub forma patrimoniului, a protectiei, >>muzeificarea>> mosternirii vernaculare$ ;ernacularul traitIviu$ vernacularul activ "satul -uzescu, palatele tiganesti, Cairo#! Ar(itectura vernaculara reprezinta sursa ar(itecturii culte, fiind o insipiratie pentru aceasta datorita obtiunilor individuale, cautarilor nationale "programatice" in ar(itectura secolului EE!, ar(itectura neo-romaneasca sau specificului national --J Ion ,incu, Regionalismului critic cercetarii antropologice ca fundament al proiectului! =n demers care incearca sa contracareze uniformizarea, pierderea semnificatilor$ lipsa de caracter a locurilor datorate exceselor ar(itecturii moderne si globalizarii folosind fortele contextuale care dau sens si seminificatie unui loc este regionalismul critic! Acesta este un concept folosit pt prima oara de Alexander *zonis si Liane %ufour, reluat ulterior de Dennet( 7rampton! D7 pleaca de la intrebarea lui 3aul Ricoeur ,, cum sa fi modern si sa te intorci la sursa in acelasi timp$ cum sa invii o civilizatie vec(e si adormita, dar

sa fi si parte a unei civilziatii universale! Regionalismul critic trebuie sa adopte ar(itectura moderna pentru calitatile sale care sunt progresite universale si astfel conceptul lui 7rampton se distinge de regionalism, care incearca in mod progamatic sa realizeze o corespondenta directa cu ar(itectura vernaculara, cu ,,localul" fara sa ia parte in mod constient la ,,universal"! -ienala de ar(itectura de la ;enetia - )44? este un exemplu de activitate a vernacularului! Intitulata -olt, instalatia propusa de ec(ipa castigatoare a concursului pentru amenajarea 3avilionului Romaniei sugereaza o puternica legatura conceptuala intre ar(itectura contemporana si ,, out t(ese " original! +-au propus niste strategii de conlucrare intre ar(itectura erudita si cea vernaculara: forme dirijate de vernacular, participarea communit< arc(itecture, dezvoltarea durabilaI abordarea ecologica! +-au organizat tabara de la -unesti unde se doreste creearea conditilor de viata si cadrul de desfasurare al activitatii specifice perioadei vernaculare! Care sunt motivele pentru care $$ respinge traditia clasica? 3rin miscarea moderna se intelege incercarea de a gasii un nou tip de oras, care sa rezolve problemele urbane si sociale care urmeaza revolutia industriala si cresterea demografica! In secolul EiE-EE, ar(itectura moderna se bazeaza pe principiul ,, forma urmeaza functiunea" punandu-se accentul pe rationalitatea structurala, descoperirea spatiului, frumosul rational derivat din rationalitatea functiunii, a structurii si a materialelor! +c(imbarile majore determinate de cresterea gradului de industrializare si explozia demografica au produs o reactie inevitabila si in modul de gandire al ar(itectului orasului! Aglomerarea urbana exprimata prin tesutul urban traditional devenise o problema, deoarece orasele nu mai puteau functiona corect, fiind perturbata relatia intre individ - comunitate, intre individ - spatiu construit! Revitalizarea orasului devenise o problema ale carei solutii au fost enuntate in ,,Carta de la At(ena" -'.&&! Aceasta se bazeaza pe faptul ca tesutul traditional, reprezentat prin sistemul ,,strada-piata -insula" nu mai este eficient si trebuie inlocuit cu o noua forma de organizare a orasului!%e asemenea era considerata ca fiind necesara o impartire stricta a functiilor oraselor, prin urmarirea celor : functiuni majore: -Locuire , munca , loisir!, circulatie

6xtensile orasului devorau incetu cu incetu spatiile verzi din jurul lui, cauzand o si mai mare separare de elemente naturale! Cladirile construite dealungul rutelor majore de circulatie si in jurul intersectilor erau nepotrivite pentru locuit din cauza zgomotului, prafului si noxelor! Alinierea traditionala a caselor dealungul drumului inseamna ca o buna expunere la lumina solara era posibila doar pentru un numar minim de locuinte! La toate aceste probleme s-a simtit nevoia de interventie propunandu-se solutii care au determinat nasterea unei ar(itecturi moderne! +!plicati cu ajutorul e!emplelor deosebirea dintre urbanismul liber si tesutul urban al orasului traditional! 5rasul functionalist lanseaza o alta idee despre oras, cea mai radicala, ca raspuns la problematica orasului industrial al secolului EE! Ideea se bazeaza pe: negarea tesutului urban traditional!"sistemul piata-strada-insula# si inlocuirea lui cu o alta forma de oras, o inventie fara precedent in cultura europeana! -ucurestiul a adoptat aceste sc(imbari, fiind sesizabile zonele: -alta Alba, %rumu *aberei, *itan, in opozitie cu centrul vec(i care a pastrat tesutul urban traditional! In cazul -erlinului, modelele urbane urmarite cereau un plan mai liber si desc(iderea tesutului urban in fasii construite sau obiecte de sine statatoare! In acelasi timp, increderea oarba in progres a declarat razboi decoratilor fatadelor din secolul ElE-lea din epoca lui -ismar@ care au fost inlaturate ,, purificate" ! ;ec(i strazi si cartiere intregi au fost afectate de principiul "demolare pentru reconstructie"! -+egregarea functionala stricta a orasului urmarind : functiuni majore: -JLocuire -J,unca -JLoisir -JCirculatie %aca noul model de oras se bazeaza pe aceste : functiuni, in orasul traditional functiunile urbane - pline de nuante se amesteca sau se delimiteaza organic in oras! Aglomerarea urbana exprimata prin tesutul urban traditional devenise o problema, deoarece orasele nu mai puteau functiona corect "3aris, ,unc(en, 8G# iar relatile individ-comunitate si individ-spatiu construit erau perturbate! Cladirile construite dealungul rutelor majore de circulatie si in jurul

intersectilor erau nepotrivite pentru locuit din cauza zgomotului, prafului si noxelor! Alinierea traditionala a caselor dealungul drumului inseamna ca o buna expunere la lumina solara era posibila doar pentru un numar minim de locuinte! "str! Lipscani, -ucuresti#! +patiul urban "explodat" inlocuieste spatiul urban traditional "binedefinit formal# - propunand obiecte de sine statatoare, care plutesc intrun spatiu verde, liber, relativ nedefinit, formal! +patiu urban traditional este caracterizat de tesutul urban! si sistem ierar(izat strada-insula-monument si spatii urbane binedefinite strada-piata decupate in fondul construit!

Comenati succint premisele care genereaza despartirea de traditia clasica* Care sunt aceste elemente la nivelul orasului? Cauzele majore care au determinat in secolul al ElE-lea despartirea ,,blanda" de traditia clasica si au determinat mari sc(imbari in ar(itectura sunt aparitia de noi nevoie umane care aduc noi programe ar(itecturale " noi cladiri#, aparitia de noi te(nologii si materiale de constructie, reorientarile gandirii umane, un "altceva" care devine important pt oameni! ,utatiile secolului ElE sunt determinate de: - saltul demografic, -revolutia industriala, -liberalismul, -ideologiile nationale, -increderea in gandirea pozitiva si in progresul stintific, -sc(imbarile din arta si din teoria artei! %ezvoltarea urbana fara precedent induce o noua problematica cantitativa si calitativa in termeni de circulatie de gestiunea terenurilor, ec(ipamente urbane, locuinte pentru o patura sociala deprivilegiata! 8u numai noutatea este coplesitoare, dar si avengura problemelor, ingeneral depaseste cu mult scara la care se pusesera pana atunci! Apar noi tipuri de cladiri: fabrici, gari, (ale alimentare, alte tipuri de cladiri administrative! Basirea formelor adecvate noilor necesitati " functiuni, programe#

urbane, cu o noua semnificatie devine terenul unor preocupari foarte diversificate! La fel si cautarea modalitatilor de folosire expresiva si constructiva a noilor materiale si te(nologii de constructie " metalul si betonul armat #, cautari care trebuie puse in legatura si cu dezvoltarea stiintelor ingineresti! Ar(itectura cauta programatic sa exprime spiritul noii epoci! +e ajunge la construirea unui nou set de valori al epocii prin sc(imbarea perceptiei asupra realitatii inconjuratoare, mijloacele de reprezentare a acesteia, rolul atribuit artistului, precum si pozitiei obiectului de arta! %espartirea radicala de traditia clasica este data de marele razboi "'.':-'.'?# si revolutia rusa "'.'2#! Ambele ducand la disparitia unei lumi! Cand au fost aplicate principiile orasului functionalist in cazul ,ucurestiului? -ati un e!emplu! Ideile orasului functionalist erau cunoscute, dar nu au fost preluate! 5rasul s-a modernizat si s-a adaptat vietii moderne, dar s-a structurat si reglementat in continuare dupa modele traditionale, urmarind principiile operatiilor de modernizare urbana din 5ccident "mai ales 3arisul celei de a )a jumatate a sec! ElE# -e ce spunem ca $$ este mai mult decat un stil? *ermenul de modernism, cu care ,, este uneori inlocuit, este intr-o anume masura specios, trimitand prea cu usurinta la aceasi categorie de stil, ceea ce reprezinta o argumentatie f reductiva si ca atare pagubeste bogatia ideilor si a rasp! expresive! ,iscarea ,oderna nu se prezinta ca un monolit ideologic si formal$ asa cum are radacini multiple, miscarea are si nuclee generatoare multiple, de unde si ar(! diverse, cu scopuri expresive diferite! Care au fost momentele de negare totala a istoriei orasului ,ucuresti? +!emplificati si comentati succint* "In orasul nostru totul trebuie facut de la capat" pare o negare a istoriei ! -ucurestiul "sovietizat" recurge la o negare paradoxala : retorica comunista a noului nu este similara negatiei moderniste, orasul traditional este expresia unei societati bazate pe explorare, iar 85=L este ,,continutul socialist in forme nationale", deci si un recurs la istorie! mai vec(e sau mai noua fara distrugeri majore ale fondului!

Anii /4 necasera prin "realismul-socialist"$ anii 04-inceput de24 -sincronizare si un inceput de desincronizare, pentru ca nu poate aparea o critica bazata pe Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in -alcani$ a ariei unde se intersecteaza mai multe etnii cu aceleasi fond cultural si politic! +e doreste construirea unei noi identitati nationale, strategia curenta fiind respingerea a tot ce reprezinta ,, trecutul otoman" "administratie,stil de viata, cultura#! Ca atare, programul ideologic costa in respingerea trecutului apropiat si balcanic pentru a devenii europeni! (dentificati si caracterizati pe scurt momentele de desincronizare dintre evolutia arhitectural%urbanistica a ,ucurestiului si cea occidentala* -+ecolul E; -ucurestiul balcanic un tesut neierar(izat, fara operati majore de regularizare si control! -'?&' - -ucurestiul european neaga traditia bizantina dar nu distruge in totalitate orasul vec(i! 5peratie de modernizare a orasului, dupa modelul oraselor occidentale - modernizarea tesutului major, precum si cel minor -'.:/ - -ucurestiul sovietizat unde constructia noua respecta in linii mari principile anterioare, pe cand in 6uropa se aplica pe scara larga principile ,,! -'.2:-'.2/ - -ucurestiul Ceausist : Critice "de sus" a marilor ansambluri sub semul economiei de teren: -placarea marilor cai de acces in oras "indesire" -'.?. - -ucurestiul tranzitiei post-comuniste unde cu putine exceptii, distrugerea orasului continua! (dentificati si caracterizati pe scurt momentele de sincronizare dintre evolutia arhitectural%urbanistica a ,ucurestiului si ce occidentala* -ucurestiul "6uropean" presupune ideea de modernizare! %ezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica decat conditiile incipiente de natura economica sau sociala care sunt presupuse ai fi cauzele! 3rincipalele dimensiuni sunt respingerea mostenirii orientaleI balcanice si asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale! *oate ec(ivalau cu modernizarea iar modernizarea inseamna occidentalizareI sincronizare cu occidentul, ca o conditie sine-Kua-non a noii identitati care se vroia construita! 3are o negare a istoriei proprii in favoarea celei occidentale$ in

realitate este o negociere cu ambele! ,odernizarea oraselor presupune occidentalizarea modului de viataIlocuire, ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna, ordonarea spatiului urban dupa cel occidental pentru ca -ucurestiul sa devina o capitala "europeana", sc(imbarea imaginii orasului! Inaintea de 11), ,, -ucurestiul este capitala cea mai stralucitoare, cea mai vie, cea mai eleganta, ceamai occidentala din -alcani, desi cea mai estica" Beorges 5udard! '.&/ Anii :/-/4 - 5 scurta perioada de sincronizare cu dezvoltarea ar(itecturii occidentale!

Le Corbusier a creat o lista de conditii urbane ce ar trebuii sc(imbate, imbunatatite, create, sau luate ca un raspuns la o cerere, dar fara a cauta un raspuns de la beneficiari, grupuri de interese sau cetateni! 3lan ;oisine a fost prezentat ca un pac(et complet, nu ca o serie de componente flexibile! 3opulatia nu a fost impresionata d capacitatea proiectului de a le suplinii nevoile pe termen lung, nici in termeni financiari, nici in felul adoptat la 3aris! 6l propunea demolarea centrului 3arisului cu toata istoria, atmosfera si monumentele sale pentru a construii "monumentele prezentului"! +tructura spatiala era insotita si de structra sociala segretionista! ,arimea si pozitionarea unitatii de locuit depindea de meseria locatarului! Astfel in centru erau birourile pentru elite precum industriasii, oamenii de stinta, artistii! ): de terenuri vor oferii pana la 044!444locuri de munca pentru alesi in o densitate mare dar care are procentul de ocupare a terenului /L construit! In exteriorul acestui centru se vor gasii apartamentele de lux in cladiri in cadre cu 0 nivele cu 35* '/L si blocuri pentru muncitori cu curti interioare si 35* - /)L! -locurile pentru muncitori trebuiau sa fie construite in masa --J Le Corbusier le numea celule de locuit! =niteatea de locuit era identica si in interior, mobilierul respectand acelasi principiu! Locuintele de lux erau dotate cu servire comuna prin telefon! In inima centrului, la inaltimea de '?4m era un centru cultural! ,uncitorii trebuiau sa traiasca in unitati satelit! Aici urmau sa fie construite spatii verzi, utilitati sportive si locuri de agrement!