Sunteți pe pagina 1din 2

Pe langa plopii fara sot Mihai Eminescu este unul dintre marii clasici ai literaturii, alaturi de Ion Creanga,

Ioan Slavici si I.L. Caragiale. nca de la publicarea primelor poezii, criticul Titu Maiorescu l caracterizeaza ca iind poet n toata puterea cuv!ntului, intuind geniul si promov!ndu"l n cadrul societatii #unimea si prin intermediul revistei $Convorbiri literare%. Societatea #unimea a avut drept scop continuarea a ceea ce ncepusera naintasii pasoptisti, numai ca acestia au avut un avanta&' literatura era de&a ormata, e(ista o baza. Membrii acesteia erau tineri, ntre douazeci si douazeci si cinci de ani, numai unul avea treizeci de ani, )asile *ogor. nca de la primele poezii publicate de Mihai Eminescu, )asile +lecsandri i recunoaste geniul $E unul care c!nta mai bine dec!t mine , Cu at!t mai bine tarii si lui cu"at!t mai bine, +puce nainte s"a&unga c!t mai sus, La rasaritul alnic nclin al meu apus%. Se cunosc doua etape ale societatii, cea ieseana -./01"./234, perioada n care se scriu principalele critici ale lui Titu Maiorescu, reprezent!nd totodata si debutul ma&oritatii scriitorilor. Se tin prelectiuni populare des asurate n +ula 5niversitatii Iesene, se olosea un limba& c!t mai accesibil pentru a"si ndeplini scopul, transmiterea in ormatiilor publicului larg. 5rmeaza etapa bucuresteana -./23".6/64. 7atorita mutarii lui Titu Maiorescu la 8ucuresti, se muta si societatea. +tinge o perioada de v!r -./23".//.4, o perioada care a ost destinata e(clusiv criticii pe marginile te(telor, apare volumul $Critice% a lui Titu Maiorescu, cu cele trei articole importante' 9 cercetare critica asupra poeziei rom!ne de la ./02, $Comediile domnului Caragiale , $Eminescu si poeziile lui%. 5rmeaza o perioada obisnuita iecarei generatii, de scadere -.//.".6/64, datorata si mortii lui Titu Maiorescu -.6.24. Totodata, Mihai Eminescu este supranumit ultimul mare romantic universal. :omantismul este curentul literar"artistic aparut n Europa ls s !rsitul secolului ;)III, mani est!ndu"se n +nglia, <ermania, =ranta, cuprinz!nd apoi ntreaga Europa. Se naste ca o reactie mpotriva rigorilor clasice. +cest nou curent promoveaza mani estarea anteziei, originalitatii si sinceritatii su letesti. n literatura rom!na, se mani esta cu nt!rziere, ncep!nd cu al treilea deceniu al secolului ;I; si cunoaste trei etape de mani estare' preromantism, evident n lirica pasoptista, romantism propriu zis, reprezentat de creatia eminesciana si postromantismul, o prelungire a creatiei a poetilor a lati la nt!lnirea a mai multor curente literare, precum 9. <oga, +. Macedons>i, <. Cosbuc, St.9.Iosi . $*e langa plopii ara sot% reprezinta o capodopera a operei eminesciene precum si a e(presionismul, arat!nd starea eului n raport cu natura. ?atura se rezuma la $plopii ara sot%, datorita tounului general de tristete intalnit in opera. =iind inscrisa in a doua etapa e creatiei lui Eminescu, atunci cand iubirea este neimplinita, intalnim ca id@e centrala a te(tului o meditatie asupra eternitatii generata de nobilul sentiment. Titlul are valoare anticipativ"meta orica, plopul iind simbol de tip a(is mundi si sugerand posibilitatea uziunii celor doua lumi' cea a etei"o lume terestra, inradacinata si cea a eului liric"o lume celesta, ideatica. Imposibilitatea uziunii acestor lumi este anticipata de sintagma $ ara sot%, simbol al neimplinirii. Tema adoptata este iubirea, cea care asigura eternitate, precum si unicitate iintei umane. 9data cu pierderea acestui sentiment nobil se pierde si spiritualitatea' $Caci azi le semeni tuturor,La umblet si la port%. Iubirea este una neimplinita, acest apt iind datorat

necunoasterii si imposibilitatii de uziune a celor doua lumi' $9 lume toata"ntelegea,Tu nu m"ai inteles%. 7in punct de vedere al compozitiei, poezia este structurata pe .. stro e, av!nd masura de 2"/ silabe, rima incrucisata si ritm iambic, patrandu"se ast el pre erinta poetului pentru stilul clasic. Structural, poezia este alcatuita din 1 secvente ma&ore. *rima secventa este alcatuita din primele opt stro e, prezentand iubirea neimplinita. Este invocate o cunoastere"$Ma cunosteau vecinii toti, Tu nu m"ai inteles%, sugerand e(perienta iubirii, descoperirea unui character opus. +ceasta cunoastere are caracter ontologic, iind totodata si o cunoastere cognitiva"$Ma cunosteau vecinii toti%. :elativizarea timpului in cea de"a treia stro a"$9 zi din viata sa"mi i dat% are rolul de a trans orma eternitatea intr" un interval, reluandu"se tot odata ideea neimplinirii iubire si prin asteptarea invocata' $7e cate ori am asteptat%. +tat ochiul, cat si lumina si steaua sunt simboluri ale cunoasterii, intalnite in cea de"a cincea stro a, conturand iubirea, nu la nivel erotic, ci ridicata un rang superior. Este prezentata ca o posibilitate de patrundere in alta lume. Stro a a saptea evidentiaza asigurarea unicitatii prin intermediul iubirii" $5n chip de"a pururea adorat%. Comparatia cu zanele este simbolul idolatriei. + doua secventa cuprinde urmatoarele trei stro e, stand sub semnul meditatiei . Este prezentata delimitarea celor doua lumi, precum si imposibilitatea uziunii acestora"$Caci te iubeam cu ochi pagani%, $Cu tristete capul tau,Se"ntoarce in zadar%. Este reluata ideea pierderii unicitatii iintei umana odata cu pierderea iubirii" $Caci azi le semeni tuturor,La umblet si la port%. 5ltima stro a constituie si ultima secventa lirica, unde este prezentata candela ca simbol al arderii, al consumului interior, sugerand si sacralizarea iubirii si importanta acesteia' $Si noaptea candela s"aprinzi, Iubirii pe pamant%. 7in punct de vedere onetic, predomina vocalele inchise, poezia avand un ton general de tristete si pesimism. Consoanele au rolul de a spori rezonanta, rezultand o implicare e lectorului, o introducere a acestuia in tonul pesimist al poeziei. 7in punct de vedere al le(icului predomina campul le(ical al iubirii. +ccentul cade pe verbe' se intalneste timpul prezent si conditional optativul, apt ce intareste ideea de neimplinire a sentimentelor eului liric. *redomina raportul de coordonare, ca urmare a simplitatii limba&ului. Este intalnit enomenul de despletorare stilistica, de renuntare la abundenta igurilor de stil. +st el, sunt intalnine comparatii, meta ore. ?atura si iuirea reprezinta temele cele mai abordate de catre Mihai Eminescu, acestea aparand impreuna, intr"o interdependenta. 7irectia e(presionista decurge din e(primarea starilor interioare ale eului liric prin intermediul naturii. 7atorita tonului de tristete si a pesimismului eului liric, natura, in acest caz, este rezumata la $plopii ara sot%. In concluzie, iubirea este privita in aceasta opera ca pe o posibilitate de unicizare a iintei, ca pe o reala evadare intr"o alta lume, o lume ideala.