Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Petrol-Gaze din Ploieti Facultatea de tiine Economice Specializarea Managementul Sistemelor Microeconomice

MANAGEMENTUL SERVICIILOR SOCIALE

Coordonator Lect. Univ. Dr. Alexandru Gheorghe Student Nedelcu Andreea Iuliana Anul II Grupa 13

Ploieti 2013

CUPRINS

CAPITOLLUL I ANALIZA CONINUTULUI SERVICIILOR SOCIALE..pag 3 CAPITOLUL II MANAGEMENTUL IN SFERA SOCIALA..pag 5 CAPITOLUL III CONDUCEREA ORGANIZATIILOR CU PROFIL SOCIAL.pag 8 CAPITOLUL IV MANAGEMENTUL CALITATII SERVICIILOR SOCIALE.pag 10

CAPITOLLUL I ANALIZA CONINUTULUI SERVICIILOR SOCIALE

Serviciile sociale reprezinta ansamblul de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor individuale, familiale sau de grup, in vedera prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau de dependenta pentru prezervarea autonomiei si protective persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale, pentru promovarea excluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii. In legislatia Romaniei notiunii de servicii sociale apare prima data in capitolul 10 a Legii Asistentei Sociale nr.547 din 25.12.2003 unde serviciile sociale sunt prezentate drept activitati specializate desfasurate in favoarea persoanelor sau familiilor specificate in art.7, categoriile de beneficiari a Legii. In Legea nr.123 din 18.06.2010 ,,Cu privire la serviciile sociale serviciile sociale sunt definite- ansamblul de masuri si activitati realizate pt a satisface necesitatile sociale ale persoanelor/familiilor in vederea depasirii unor situatii de dificultate de prevenire a marginalizarii si excluziunii sociale (art,1). Alte acte legislative in care se regaseste notiunea de Servicii Sociale. Programul national privind crearea sistemului integrat de servicii sociale pe anii 2008-2012 (Hotarirea Guvernului nr.1512 din 31 dec.2008). Tipurile de servicii sociale dezvoltate in baza Legii cu privire la Servicii Sociale (art.6): 1. Serviciile sociale primare; 2. Servicii specializate; 3. Servicii cu specializare inalta; 1. Serviciile sociale primare sunt sevicii care se acorda la nivel de comunitate tuturor beneficiarilor si au drept scop prevenirea sau limitarea unor situatii de dificultate care pot cauza marginalizarea sau excluziunea sociala; 2. Serviciile specializate sunt servicii care implica antrenarea specialistilor au drept scop mentionarea, reabilitarea si dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unui situatii de dificultate in care se afla beneficiarul sau familia acestuia. 3. Serviciile sociale cu specialitate inalta sunt serviciile prestate intr-o institutie rezidentiala sau intr-o institutie specializata de plasament temporar, care impun un sir de interventii complexe ce pot include orice combinatie de servicii sociale specializate acordate beneficiarilor cu dependent sporita si care necesita supraveghere continua.

Furnizorii de servicii sociale Serviciile sociale sunt asigurate de catre autoritatile administratiei publice,locale precum si de persoane fizice sau juridice publice ori private In functie de complexitatea lor,ele pot fi asociate cu serviciile medicale, educationale, de locuinta si de ocupare in munca. Principiile si valorile ce stau la baza serviciilor sociale Prestarea serviciilor sociale se bazeaza pe urmatoarele principii: a. Principiile de asistenta sociala orientate care prevede directionarea prioritara a serviciilor sociale catre persoane/familii defavorizate identificate pe baza evaluarii necesitatilor individuale. b. Principiul de centrare pe beneficiar care prevede adaptarea serviciilor asupra situatiei beneficiarului. c. Principiul de accesibilitate, care prevede asigurarea accesul persoanelor/familiilor defavorizate la toate tipurile de servicii (prin informarea populatiei despre serviciile sociale existente dezvoltarea serviciilor sociale noi si amplasarea lor in vecinatatea beneficiarilor) precum si adaptarea lor la necesitatile beneficiarilor. d. Principiul de oportunitati egale care prevede asigurarea dreptului la servicii sociale tuturor persoanelor/familiilor defavorizate in conditii de tratament egal si fara discriminare. e. Principiul de celeritate care prevede promptitudinea in luarea deciziilor cu privire la prestarea serviciilor sociale.

CAPITOLUL II MANAGEMENTUL IN SFERA SOCIALA


2.1. Definirea notiunii de management
Acest proces prin care se coordoneaza, se conduc, se planifica, se controleaza actiunile desfasurate intr-o organizatie astfel incat sa se asigure atingerea scopurilor acesteia, cu maximul de efecienta. Managementul este o functie profesionala (se defineste prin activitatea profesionala, practica, pentru exercitarea careia sunt necesare cunostinte si abilitati specific tehnice si rationale) care inseamna a conduce (un termen generic care desemneaza diferite stiluri de management, dar care inseamna indiferent de stil a avea responsabilitatea unei echipe care trebuie sa atinga obiectivele commune) intr-un context dat (se refera la 2 aspecte: conditiile economice, sociale, politice, specific cu constrangeri si oportunitati si caracteristicile culturale, mentalitatile, traditiile, specificul institutiei sau relatia serviciului public din care face parte) un grup de persoane (un grup 8-10 persoane ce sunt colaboratori directi) care au atins un obiectiv comun, in conformitate cu finalitatile organizate din care fac parte.

2.2. Managementul serviciilor sociale


Managementul serviciilor sociale reprezinta transformarea politicilor sociale prin intermediul asistentilor sociali in serviciile sociale. In asistenta sociala natura serviciilor sociale implica relatii intre oameni. Asistenta sociala este o afacere cu oameni in care indivizii deservesc alti indivizi (client, beneficiari). Perspectivele managementului serviciilor sociale In domeniile serviciilor sociale exista 2 perspective de abordare a managementului activitatilor: 1. Perspective integral - managementului serviciilor sociale(servicii medicale,educationale,de asistenta sociala etc.). 2. Perspective restrinsa - proces de organizare si conducere a unor activitati specific adresate unei categorii de beneficiari bine precizati(managementul serviciilor sociale intr-un cabinet scolar, managementul serviciului de terapie si recuperare a persoanelor infectate cu HIV/SIDA). Directiile managementului serviciilor sociale O organizatie care activeaza in domeniul social presupune frecvent o diversitate de servicii si specializari in domeniul personalului motiv pentru care o armonizare a tuturor diferentelor . Astfel managementul serviviilor sociale presupune abordarea prioritara a 3 directii: 1. Managementul politicilor institutionale identificarea nevoilor, analiza optiunilor, selectarea programului; 2. Managementul resurselor de personal/financiar resurselor de suport etc;
5

3. Managementul programelor implimentarea programelor in baza unei strategii de prevenire, interventie, educatie dezvoltare; Functiile managementului serviciilor sociale Marea varietate a activitatilor manageriale poate fi sintetizata in 5 categorii iportante care constituie care si functiile manageriale: planificarea, organizarea, coordonarea/managerul resurselor umane, conducere, controlul. NOMENCLATORUL SERVICIILOR SOCIALE DIN ROMANIA (NSS) Ordinul MMPSF din 15.12.2011 nr.353 Necesitatea Nomenclatorului Serviciilor Sociale: Un aspect problematic actualmente il reprezinta diversificarea si instituirea serviciilor sociale de tip nou de catre autoritatile publice locale, precum si organizatiile neguvernamentale anterior reglamentarii normative a acestora, ceea ce reprezinta pe deoparte o pilotare prealabila a eficientei serviciilor social, ,iar pe de alta parte conditioneaza dezvoltarea fragmentara a sistemului de servicii sociale. Procesul vizat genereaza interpretarea diferita a: Scopului serviciilor sociale prestate Grupuri de beneficiari; Gamei serviciilor directionate catre beneficiari; Norme financiare Calificari si nr de personal implicat in prestarea serviciilor sociale; Neclaritatea aspectelor mentionate duce la abordarea diferita din parte finantatorilor si a prestatorilor de servicii sociale. Astfel Nomenclatorul Serviciilor Sociale asigura o viziune unitara asupra sistemului de servicii sociale corelata cu obiectivele politicilor in domeniul si practicile avansate international. Impactul Nomenclatorului Serviciilor Sociale consta in urmatoarele: Asigurarea organizarii rationale si optimizarea sistemului serviciilor sociale; Instituirea si mentinerea unei resurse informationale ce va contine date despre toate serviciile sociale pentru persoane in dificultate de pe teritoriul republicii; Crearea unei platforme de consolidare a parteneriatului public-privat in domeniul dezvoltarii serviciilor sociale; Racordarea asistentei sociale la cerintele europene. Structura Nomenclatorului Serviciilor Sociale: -Tipurile de servicii sociale reglamentate de cadrul normative in domeniul vizat din RM clasificate in servicii sociale specializate si sevicii sociale cu specializare inalta -Denumirea serviciului social; -Beneficiarii de servicii sociale; -Serviciile acordate; -Personalul orientativ pentru fiecare serviciu social pornind de la norma minima pentru functionarea serviciului social;
6

CAPITOLUL III CONDUCEREA ORGANIZATIILOR CU PROFIL SOCIAL


3.1. Conceptul si functiile principale ale conducerii

Motivatia si comportamentul managerilor au o importanta deosebita in asigurarea unui climat favorabil cu implicatii directe in totalitatea activitatilor ce se desfasoara in cadrul organizatiei, comportamentul managerilor este strins legat de conducere. Conducerea reprezinta un proces dinamic in cadrul unui grup in care un individ si influienteaza pe ceilalti sa contribuie intr-o situatie data. Conducerea implica activitati si calitati de motivare a personalului prin: Utilizarea diferitor stiluri de conducere; Calitatea relatiilor intrapersonale; Modul in care sunt favorizat; Comunicarea si cooperarea a personalului in procesul decisional; Functiile conducerii Functia de preveziune cuprinde ansamblul activitatilor prin care se stabilesc obiectivele organizatiei pe termen scurt mediu si lung si formuleaza modalitatile de realizare a acestora si se fundamenteaza necesarul de resurse. Functia de preveziune la nivelul organizatiei se concretizeaza in strategii, politici, planuri si programe. Functia de organizare cuprinde ansamblul actiunilor prin care se constituie sistemul conducator sistemul condus si sistemul legaturilor dintre acestea. Functia de coordonare cuprinde ansamblul prin care se organizeaza deciziile managerului cu actiunile subordoatilor. Coordonarea se prezinta in 2 forme principale: Bilateral care se deruleaza intr-un manager si un subordonat al acestuia; Multilateral care se manifesta prin legaturi dintre un manager si mai multi subordonati ai acestuia; Functia de antrenare reprezinta ansamblul actiunilor prin care un manager influienteaza activitatile colaboratorilor sai in vederea atingerii obiectivelor stabilite, prin satisfacerea nevoilor care ii motiveaza. Functia de conreol-evaluare cuprinde ansamblul actiunilor de evaluare operative si postoperative a rezultatelor organizatiei a verigilor ei organizatorice si a fiecarui salariu de identificare a abaterilor care apar de la obiectivele, normale, normativele si standardele stabilite initial si a cauzelor care le-au generat precum si de adoptare de masuri care se asigura eliminarea abaterilor mentinindu-se echilibrul dinamic al organizatiei.

3.2.

Procesul de luare a deciziilor si stiluri de conducere

Procesul decisional se refera in sens strict la alegera unui mod operational de rezolvare a unei situatii sau a unor probleme din mai multe alternative existente. Metodele de luare a deciziilor sunt: Deciziia conducerii organizatiei fara a purta discutii cu structurile luate in subordine; Decizii luate de un membru expert; Decizii luate pe baza mediei opiniilor solicitate de la membrii organizatiei; Decizii luate dupa purtarea de discutii cu fururile de conducere ale organizatiei; Decizii luate prin controlul majoritatii; Decizii luate prin controlul minoritatii, decizii luate prin consens; Stiluri de conducere In comportamentul managerilor exista o mare varietate a modalitatilor de realizare a diferitor functii prin atitudinea lor fata de colaboratori si subordonati. Aceste particularitati sunt definite prin stilul de management. Stilul de management exprima modalitatile in care managerii isi exercita atributiile ce ii revin in planificarea, organizarea, antrenarea si coordonarea activitatilor fiind definite in principal de atitudinea fata de subordonati. Stilul de management reflecta modul in care un manager gindeste si actioneaza si rezulta din imbinarea a 2 atitudini fundamentale: responsabilitate si cooperare. Stilurile manageriale au fost grupate in functie de o serie de criterii, care se refera la urmatoarele: Atitudinea fata de responsabilitate; Autoritatea exercita de conducator; Initierea de structura si de consideratie; Preocuparea pentru rezultate si preocuparea pentru oameni; Preocuparea pentru rezultat si preocuparea pentru oameni si pentru eficienta; Tipul de motive, caracteristicile comunicatiei natura cooperarii si modul de adoptare a deciziilor;

CAPITOLUL IV MANAGEMENTUL CALITATII SERVICIILOR SOCIALE


4.1. Standardele de calitate in sfera serviciilor sociale

Standardele de calitate sunt puncte de referinta, cerinte minime stabilite si respectate de catre furnizorul de servicii sociale. Standardele pot fi clasificate in 2 categorii: - standarde de calitate - standarde profesionale Functiile standardelor de calitate: asigura compatibilitatea si comparabilitatea de servicii- compararea serviciilor sociale reprez un aspect important. Standardele trebuiee sa fie indeajuns de generale, dar in acelasi timp cuprinzatoare pentru a permite compararea unui serviciu oferit de catre mai multe organizatii. Asigura clientul ca serviciul e adecvat nevoilor sale- pentru client standardele ofera siguranta ca un serviciu este adecvat si ofera un punct de plecare in a lua o decizie in alegerea de servicii diferite creste performanta individuala si organizationala- adoptarea unui standard ofera echipei un punct in jurul caruia sa se concentreze.

4.2.

Modalitati de asigurare a calitatii serviciilor sociale

Asigurarea calitatii serviciilor este un proces continuu de dezvoltare si de imbunatatire organizationala cladit pe punctele tari ale organizatiei si o buna practica, implimentarea a unor noi tehnici si metode de dezvoltare mai sistematica si disciplinata a muncii. Asigurarea calitatii include identificarea sistematica a scopului si aspiratiilor serviciului a ceea ce inseamna calitate in acest serviciu si cum va fi ea recunoscuta si monitorizata. In plus, cuprinde standardele ce se aplica si toate instrumentele ce pot fi folosite pentru planificarea si implimentarea procesului continuu si dinamic de crestere a calitatii. Responsabilitatile asigurarii calitatii serviciului nu revine in exclusivitate managerilor. Acest lucru trebuie recunoscut de toti membrii echipei, fiecare avind rolul sau in asigurarea calitatii serviciilor pe care o organizatie le ofera.