~ I C O L E OPRI IU

'
le
Coperta i de eneJe autorului
EDIT RA D L\
CL J- APO A, 1 ~ I I I -
CUPRI
1
!ol
Cu\lnt ln:tlnt (Jlrof . GUIR Oii\ 1 ) .................................................. .
Jntrodurere ......................................................................................... .
SoluJlll probl m lor ................................................................. .
Cttfl J. L\01111 ' T LOGIC .... . ................. . .......................................... .
olujllle problemelor ............................ . .................................. ..
Cap. 2. (;l , ' Jl 1 \ ' LPE
luflll problemelor ................................................................. .
Ct1p. 3. CO, FlGl:R Mt\Gl E ....................................................... ..
luJIIIe problemelor ................................................................ ..
Cnp. 4. DIN OLT 1 ......................... .. ..................................... ..
luJIII e (lrOblem lor ................................................................. .
Dtp. ;;. <:1 ' (:1 1 ' 1.1 lE ................................................................... ..
'oluJllle problemelol:' .................... .. ........................................... .
Clip. G. TE TE ,.ELE 1 ' ................................................................ ..
lupii (JroblemPI r .. .. ............ , ............................................... ..
tp. 7. FIG lll ................................................................. .
luJllle Jlroblemelor ................................................................ ..
Cap. 8. V POARE ......................................... .................................... .
oluJIIIe prob.lernelor .... . ................. . .. . ..... ...... . ........ . .. . .. . ............ .
Cap. 9. li TEM TJ .................... ....................................... .
'oluJIII problemelor . ............ . ...................................... . ............ .
Ctt
1
1. 10. n V zno1 1 ' OPT .. . .. ........ ... ...................... .............. . .............. ..
oluJIIle probl m lor ............................. ..................... .. ............. .
Cap. 11. RELIE L GJC ....................................................... .. ............. ..
problemei r ................................................................ ..
Cap. 12. CIFRE .. . .. .................................................................... ..
hqllle problemelor ..... ......................................................... ..
Cap. 13. TE
luJIIIe 11roblem lor .......................... ........... ...... ... ................... .
Cap. 14. Il J,J r\ TO ...................................................................... ..
oluflll problemelor ................... . ..................... ...... .. ................ .
IU E li ............................................................. ..
luJIII probl melor .... ...................... ............ ........ ............. .. .... .
4
IS
46
59
C.'7
70
75
85
1111
107
118
126
145
151
158
160
168
172
18G
191
2-24
24G
257
2Gl
282
289
316
319
328
331
34fl
353
378
3
C VI T INAINTE
cum era de la scurt timp aparifia primului
110lum de jocuri matematice (1\lai in glumi1, mai n serios, Editura Dacia
19 1), inginerul1 . carte spre bucuria mul(u-
mirea miilor de prieteni ce i-a oferindu-le spre probleme,
care de care mai interesante. Fiecare dintre au mai mult
sau mai pufin din amuzamentele matematice, cum le-au luat mai
in serios ... sau mai in Euidenl primii au fost cei mai
, Olimpiada jocurilor ra/io11ale'' con(ine mult mai multe jocuri
probleme decit cartea are scop ca pe partea
invete tineretul analizeze de rezol-
vare la bun varianta Ra-
/ionamentele necesare slnl analoage cu cele care trebuiesc in toate
desigur multumirea este D aceea
eu recomand tinerilor cititori, a ce au unul dintre jocu-
rile propuse, aprofundeze analizele logice pentru rezolvarea
ct mai a problemei pe cit posibil naintea de ntre-
cere! vor face autorul le ca premiu un foarte amuzant
ultim capitol, care facil uite ntilnile la unele proble-
me, sau La aproape toale!
Autorul, inginerul N. din nou dovada sale
de povestilor de fin analist al problemelor descrise. Trebuie spus
el este de asemenea autorul ntregii ilustraJii a
Editura Dacia are meritul a cuno$ct publicului larg un
autor deosebit de talentat care luat n serios rolul de a
analiza glumele jocurile ca ntr-un mod contribuie
la dezvoltarea a tinerei Tol ea are meritul a
asigurat frumoasa pr zenlare a acestei care-i face cinste
care arald calitatea muncii unui de oameni din din Tipo-
grafie.
Cluj-Napoca la 19 mai 1982
Prof. Dr. N. u
1 TROD CERE
Intreaga activitate id de modelare
a naintate de elevare a omului nou, construc-
tor r pon abi l d votat al so i ocialiste e te d
spirilul g neros umani l. al conc p\i i noastre nte-
meiat pe prin ipiul dinlre oameni, pe libertal a omului de
a pentru afirmarea p r sa i , pentru
ri rea propriului vi.i l or a propriei ale fericiri in onlexlul
ririi fericirii ntregului popor.
, a orizontului politic proie iona! t hnic .,i de
ucneralii ni tuturor oamenilor mun ii con tituie o onditie prin-
cipali\ a indeplinirii t'U UN'c a arcinilor c 1 tau 1n o
c a a lltre!Jii de pre!l' tire a cadrelor".!
Pornind de la con iderentul con lilui fa lorul primor-
dia l a l progresu lui cont mporan epo a noa d consolidaT
amp li fi ar a cuceriri lor so ialismul ui, sl lot mai mult gu
de va lorificarea impl menlar a in a d scoperirilor
de ansamb lul , e poate afirma
un ro l in definirea in lruc\i i mod rn d toate genu-
ri le revine fundamentale. In edificiul acestora, cea mai veche
dintr - d a tronomi cu adinc infipte
n n c reale a le omu lui - pluri\al nla mniprezenta ma-
t d o spe inepuizabilu l ui
pot formator.
ln c a ce profesiunile s poate spune nu dome-
niu d pr ocupar n are mal malica nu fi ne e ba chiar in
aproap toa le categorii le de ca li fi are ca a devenit
Pri mai de-aproape, cu ltivarea matema-
ticii ui s ca o inl a unui complex d intel c-
tual , mora l , etice t>slctic . Ea nu e te numai gindi rea
ci chiar ensibilital a artisti a c lor mai di erse ce-
1
"Programul Partidului Comuni. t Romn de re a soei el ill ii sociali te multila-
teral d 7\'0ilate i in lan a Romtlnici spre comunism", aprobat prin a Congre-
sului al XI-Ic;l a l P.C.R. -Editura - l!J75
5
spirituale ale omului. tn comp de rezolvare
a unei probleme matematice te angaj a cu vioiciune,
u bucurie aceasta am doril fi una dintr ideii pr z ntei

un i optici deformat a "primei v deri", ce
de mulle ori gr matematica cu epit te ca: ... , a
fost este nevoi de o mun de xplicitare ar ali-
de popularizare a i mat rnatice, care adesea se
n forma amuzam ntului matematic. Una dintre cele mai
car a purtat multor lin ri spre studiul matemati-
cii, este calea jocurilor (joaca
cum vom vedea pe parcursul lu jocurile sint
de o mare div rsitale fiecare dintre ele pune n - Qntre-
- o nu mai de componente a le
umane.
Printre obiective! fundam ntale ale prez ntului viitorulu i Ro-
mniei socialist , cr r a a nivelului de trai al oamenilor
muncii se ntr-o s rie de important
sarcini cum sint: sporirea venituri lor directe a l a chel-
tui lilor sociale al statului, d z oltarea div rsificarea
bunurilor d larg con um a rviciilor public , grija pentru
tea publi o deos ocrolirii mamei copilu lui, asigu-
rarea locali a la nivelul unui standard de
civilizat, modern nu n ultimul rnd r duc rea timpu lui de lucru.
,1\edUlrrea ti mpului de lucru ca urmare a cib r-
i , a pun la ordinea zilei tot. mai accentuat n c i-
l.atra judicioase d oe i tat a iolo irii timpului liber
al ma rlor populare. ' porirea t impului lib r , pr cum i re terea xi-
n ra lc al o i vor impun f i c an on a-
cre efort ur i tot mai mari pentru orizontului d uno.
pentru ridicarea comp t profe iouale i a tiinJ.ificc, a
nh lului de t ultun g oe i tat ea \'a tr bui a igur conditii
optime prnt ru buna oruani zar a odihne i oaro nilor muncii pentru
p t recerea ti mpului liber in mod it ma i du ati i 1 (pag. 168) .
In a est 'ns, o div de cul turale a le
poporului un bogal armonizal ansamblu de -unele
p plan r publican - s adres lor mai diver e categorii sociale
cu oferte re organizarea in mod ulil ut a t impu lui liber.
indeaproape arcini le trasate d conducerea
de partid de slat, factorii u n domeniul
cullurii edu so ialisle au f lurite concur uri populare
cu cara ter distracl i\' du atiY; presa de Lot fel ul
spa\ii rubrici specia l acestui domeniu. Nu temei, snt
lot mai d se cazurile n car cititorilor,
6
la in luburi case d li se propun jocuri
Prin multipl le val poziti pe car le exer eaz, prin
ce ales jocuri!
nal sint un mijloc id al de p trecer di cu mult folos a
timpului liber. Ele r o inriurire asupra r facerii
energi i n r oa e dezvoltar a p rsonalitatea n
general.
Jocul - n gen ral -ca activitat ce
caract au fost, snt vor fi mereu o probl
so de la scara oei Eri h Fromm (nea-
psihanalist american "omul r re in fiecare zi".
En rgia de in ma a unor jocuri capacitatea de
propagare a epidemiilor 1 Istoria jo urilor ne exemple dintre
l mai ciudate. Nu au tr buit promulgat 1 gi d interzicere
a unor jocuri !) care tindeau pe spiritul
pocii. nici nu tr bui. ne retrosp cti'' in ac
ani in car am scris cart a, soei u pret - d zvolLale pe ma-
lurile oceanului - au fost n oite ia atitudine impotri a invazi i
n birouri, la locuri! de n biserici Le. a "cubului magic"
(joc p rf t br elat n R. P. Ungaria in anul 1978). Iult
mai peri uloa n ste plaga a jocurilor d noroc ce
a in o de consum -- demne
d o mai
In proc sul de dificare a noii orinduiri - ce propune continua
a oam nilor muncii - au loc impor-
tante calitati e d p ar sociale, d
a omului nou cu o inalte morale, de promovare
a raporturilor intr oameni bazate pe principiil eticii so-
cialiste. lntr membrii sori prim de cola-
borar intrajutorar de solidaritate, d ncred re
spect r ciproc. ln acea atmosf nfJoririi
p rsonalitil ii uman , fizionomia te caract de umanism,
r sponsabilitate so inl gritate ol clivism
d otam nt. D plina participare a maselor popular la onduc r a
fac ca nici unuia din noi nu ne fi indiferent modul cum
se rezol probl mei social cum est cres ut educat" chimbul
d mine" al
Rolul e re ine famili i - cea dintii - in cr edu-
car a in r tului cuprinde ndatorirea de a forma ultiva
turile pozitiv de caracter - sufletului - de a indruma
supra egh a a 'ti ilatea a tin rilor de a organiza onsuma
in familie acli cultural ducative distra ti e. Jn a per-
sp cti jocuril sint o de acti Ele
satisfac ne oia de a a adolescentului, ii dez spiritul de
. 1
compelilivilat n unei corecl loiale in con-
fruntare, ii disciplin a de sine p ntru a nu trece - din
d a in ingc u oric -peste trasate de spiri-
tul de de respectul pentru ad ersar. te supune la regula
jocului, a conlucra cu parten rii co chipierii, a t comporta cinstit,
cu onestitate, a a cu demnitate altul a
toale a est a mull allel, n disciplina
liber - valoar de in societatea so-

Jocurile sint un bun mijloc de de apropiere
ntre Lin ri, un inspirat subiect de statornicire a
ln n ata pe care o duce societatea, opinia im-
potriva fenomenului d parazitism, impolri a c lor car mai iro-
sesc timpul liber, un obiectiv bine conturat este repudierea inutile-
lor degradanlelor jocuri d "norocul orb", cum snt za-
ruri! , un le jocuri de bazate exclusiv pe care inghit
"om - ore" necesare in folositoare.
P de parte, cu jocurile matematice dar cu
procure doar ocazionale. u principala
lor utilitate est ac ea de a stimula interesul pentru
matematica " Jo ul nu d ingu:ra pr o upare a copilu-
lui, ar uite de lurile ociale. In al doilea rind, prin joc
form ze d prind riie p ibie i fizic n ce ar in (A.
&faknrenko ).
opera de ediiicar a socialiste multilateral dezvol-
tate- n ntregul ei- este a fi rodul unei intense creatoare
de la care cu in mod
intregul popor.
e n ace t f l un alt domeniu in care jocul
aduce i el modestul ap rt; cr ati itatea- facultatea de
care interesul a crescut im n in ultima vreme. Creativitatea este una dintre
nu una oarecare, ce permite omului creeze
idei sau lucruri noi. Ea e t o aptitudine a indivizilor, care fa-
cea mai a ii - activitatea crea-
toar .
Majoritatea copiilor int. foarte creativi, dar din creativitatea
lor se pierde pe parcurs, in acest "joc al un
oarecare d a favorizat mult studiul
ale de manife tare stimulare a ei. Din
vari lat a factorilor creati voi aminti aici doar pe a eia care se
consid a avea gndirea di
cu prin ipalele ei - fluiditatea, flexibil.itat a originalitatea,
aptiludinea grupul factorilor moti de caracter
(temperament). Fluiditatea gindirii presupune o mare de idei,
8
rapiditatea ntului n formarea id ilor. Flex.ibililal a in gn-
dire, definitori a creali gindirii, capacita-
tea d . a modifi a rapid mersul gndirii cnd o re, r slructu-
rarea a v chilor realizarea a transferului.
Flexibililalea gndirii t> le ac ea care p rmit r a r zullatului
maxim cu h lluiala d n rgie riginalitatea este
apacitatea de a spontane neuzual -cu o sta-
foarte
Cr d nu va fi p nlru nimeni o printre factorii au iliari
ai creali um sint: d mediu social ,
ililul scrisul rea i , psihologii stabilesc un lo nsemnat
jo urilor di tracth niymclor '. Nu est ntct o
n acea ta ntruct munca in lele tuala in cu caraclt'rislicilc jo u-
rilor x rs in primul rind 1 m ntel r ativ al gindirii: mobili-
tat a, flexibilital a comprehen iun a. ln pracli ar a joc ra-
nu se pot ocoli: construirea de ipol ze !ii strategii, gindi-
rea de dis
mnt puter a d conc ntrare, P parcursul oricarui
joc trebuie iad ori care pr -
supun: luar a n a tuturor condi\iilor, analiza a
ing niozilal , capacitat r rapiditate Chiar din
prima a jocului sint xercilate: repr z nlarea, prtul
d re m moria. Prin xcel logice matematic , jocuri!
contribuie, tacit dar igur, la d z oltarea apliludinii malema-
lke". 1mpla de aici csl d de pr capaci-
tal a jo urilor de perfe a cu\ir rafinar a n
rate compon nie al - de igur enumerarea
a avut n v d re in spe ia! pe ac lea car , dir ct sau inclus ,
n sup rioare de creati ilat .
Istoric, mult probl m au la nceput a fi un implu joc abia
ull rior do dil pra ti Ar fi, de a e-
menea sufici nl amintim de pasiunea pe care au pentru jocu-
ril d minte majoritatea marilor inventatori creatori.
r opiilor . pre jocurile
\'Om g n cu un plus de cr alivitale; n d slindem - noi
i mai u calcul i din ateli r - u jocuri
vom mai hin , mai r ator, mai no ator proble-
mele profesionale cur nte; of rim publicului larg, pentru timpul li-
ber, cit mai mult jocuri d minte va spori in acest fel int grala
creati poporului.
Cu loat " realivitat - joc mult
mai voluminoase limitez acum la cel prezentate ntru-
ct am mai amplu in capitolul "pasiunea din primul
volum.
9
E t argumentat a atrage inteligenta care
dovedit prestigiul in att a att a dom nii, tr buie e ap lec
cu mai recepli itat asupra problemelor di n lumea jocuri lor
; aceasta fiind o cal d a p int
a chimbulu i de alori cum unii
de a ori mai curnd s ria de jocuri din R.
P. o cale o inv r .

Dar una-a lta, n apropiem mai mult d pl ndida mirifica
nir pe care ne-a at-o "homo lud n ".
car definesc sint: jocul. munca,
lupta, conduc r a. Ele se n int rd pend con-
r ciproc. Aceasta n r l practi imposibil a e
separa perf ct una dintr forme le de activitate d a l tei . ctivitatea d
conduc r -de exempl u - e r n contextul tuturor celorlalt
acli onstind in orienlar a, organizar a dirijar a unor grupur i
d oam ni (fi numai a propri i persoane) p ntru realizar a unor ob i c-
Live scopuri comune. lajoritat a jocurilor pr upu n mun-
ori mai multe dintre a estea l a un lo .
,In om e i t:l in tinctul d a tivitate are la opil e manile ub
forma jocului. Jocul poate implini un mare rol da li t hin pra ti at ; el
de chide copilului per pecti a uni er ului pr care-I edu ) i pre car
el (Fr. Frobel). "Jocul e te opilul muncii" (W. Wundt).
"Cine c r i toria civilizatiei omene ti ob jocul i munca
cel dou:l f f ale a tiv umane" (1. Petr u). "Pentru
omul adult jocul distr dar contri-
bui la refa er a a (Emil erza).
Anumite forme de joc sint cunoscute de pe treptele i nferioare ale
lumii animale, dar conduita (de joc) este carac-
omu lui -ea nefiind d animale.
din e omului este de ,. homo ludens" -omul
care se juca o necesitate de r paus, de recreere i n general.
La inceput acti itatea a nsemnat amuzamentul , pe-
trecerea timpului l iber - intr-un cuvint ceea ce ub
denumirea de "loisir". cu continua dezvoltare la om a unor
mentale, a psihice, a dP personalitate
sociabilitate, el a nceput se joace solitar (izolat) - j ocuri care de-acum
il solicitau tot mai complex. Foarte important este fap t ul omul se juca
deja pentru a ajunge la un scop fina l. a tr cut apoi, rind pe rnd, prin
joaca la fe l cu dar nici o cooperar (comportament ludic paralel),
joaca cu dar neorganizat (comportament ludic a ociativ)
s-a ajuns la de n comun bine organizate (comportament
ludic de cooperare).
10
Din punct de vedere al felurilor de jocuri ar fi hazardat stabilim o
ordin de a jocurilor p un lab l d clasificare a lor In
mod cert, dintre toate felurile de jocuri, cele au ulti-
mele.
Necesitatea de an di lra , dar in primul rind jocul, omul din
t rminiod cu p rioada , Joeul e te o punte
intre i vir ta (J. hat au).
Jocurile o parte din limpul lib r al omului devin acti
libere au organizate prin int rm diul s atisfac anumite
psihologice interne, dar care, la rindu l lor, o stare st ni de
un tonus afecti . ., Jocurile in general fac corpul mai
iguro mai UJ) IU i mai rezi tent, v der a mai patrunzatoare, tactilul
mai . ubtil, piritul mai metodi ) i mai ingenio . Orice jo le a culc,
n una din fizice au int 1 tual ". (R. Cailloi ).
Intrucit dore c ajung cit mai repede pe
jocurilor care fac subi ctul prezentei unde
simt mai .,aca fiu iertat pentru graba cu care amtrecu.t n
doar citeva idei din noianul care le avem jn prezent despre
jocuri, muncii de cercetare a psihologilor, ociologilor, peda-
gogil or etc am ajuns la clasificar a jocurilor. Chiar ale
jocurilor n li tera ura de sp cialitat , d lol f lul. 1\I-am oprit
aici la o clasificare - in part - car core punde c 1 mai bine
JOC VIII
111$j1111
I FA/11( , ,
JIJC.I'/111
FISU/17
fljjlltlutfiJ
[P!NFOIHAKTA IIUCTitl 111/(ARE
pJ'pusl. ani-
figuri, t.lbk 1110' Zdleurl. jaJant.i. cerc.
na/ub plvt
.rr.pJI!fn,


cauciuc .... l .rtnl ..........
u rit ........ IJitlde/J ...
1 1-
111/UUI IAf/11/Ali llf/ONAU
CU EiEI1EN1'E CUElEHENTI
RAfi ONAlE DE HAZARD
1
1 1
fJOKN. bar- IJIJ(e. r etnl pir, eubul
bul. rarur1: / O&Url /Ze
magic. lzt>x.
21 ........... .. ciirfi. t i !tel t ii
ctfrevdpu
".. -- 1 llrdll. dl.rfr..
Flg 1
scopului anume ace la de a delimita ct mai hin ana jocu-
rilor de care n vom ocupa n cele ce n figura nr. 1 se vede
jocurile - d finite ca jocuri car fac apel la araclerul organi-
zat i sistemalizat al intel clual , ind osebi la gindir u
ntreaga sferft a al compara(i ,abslracli-
zare, concrelizan g neralizare el .) - snl inclus in jocurilor
de car e exclusiv cu ju ca mai
rie" esl reionul.
Jocurile pe gndir , , Iogi !ii all pro-
Cl'se psihic , cum nt: memoria, alenpa p r-
e etc. am numil aici doar proce e p ihic
intelectual . La ac asta l>C mai procesele psihic a[ l iv (rnoli-
pa iuni proc se! p ihi e (acpunilc, de-
prinderi! , obi 1 te.).
Din ac st pun t d veder , al aptitudinilor
intelectuale, al implicftrii nemijlocite a ompon nt lor inl lig n\ i,
jocurile ra\icnale au o imporlan\ft. "r -aDl cu,int<' de tltle JH'ntru a
ind mna profe "or ii i ndrume t incrl'tului J) <' Htru
( 1. adoHan u). ,, de f ilozofi c nu euno t un alt mijlo< mai
bun pentru dczvo lt arNl minJii, ea jocul de ( J eau Pa ul ).
n sen mai larg, prin ,.jo uri am putea cuprinde mull mai
mult , umar fi: rcbu ul <u ntreg alaiul de probl m di lractive,
enigmele d lfl, ori probl m 1 amuzante din f !urit dome-
nii al i pra ticii, jo urile d ocielale ;-i d far 1 i
trucurile cu subiect matemali , fizi , chimic ele, jocuri sporli e cu
caracl r tehnico-apli ativ cum inl: ori ntarea de
vulpi etc .. jccul d biliard. cite mai cite. nele asp el de joc
nal i in analizei , calcul le de probabililat de d
sch m p ar le fac cu al il a eri zi lat prono ii, j i d pro-
noexpres loto. O problemii in en\ii, foarte cum esle de exem-
plu ,sinecli a" - m d lim\llar a col ctive,
pe principiul noilor leg[tluri - ae un aparent a pc l d joc ra-
(comport r. mcntul ludic de formare a analogiilor).
Toale ela "ificilrilc tc urrr.eazf1 - la care nu am fo l de prea
multe - viz<azi:i doar j ocurill' matematice, de ma
matematica di chiar dr.cu in prezentul volum loc
alte genuri de j curi (jocuri de malemal aplicat n
geografi' j uri ra i na 1 de oei lat ) .
Din punct d v d rr al d jocurile
se pol ch:sifica n: a - jocuri individuale, sol iLare b - jocuri p nlru
doi - jocuri colecl ive pentru mai care joa
indh idual d - jocuri pe echipe.
12
r
t
Un cuno eul joc rational individual este "solitarul", care se
11 uit cu piesele de pe Se toale cele 32 de piese a
cont de valoarea i culoarea lor) pe cele 32 de negre (sau albe)
ale tablei de Apoi o sau de pe
una dintre piese - la alegere - dupii care incepe jocul propriu-zis (figura
nr. 2). Singura a pie elor este ura. Se sare cu
clte o pesle alta, n cu conditia ca in
care se ncheie sllrilura fie liber. Piesa ii se din joc. ln felul
acesta, la fiecare pieselor de pe scade cu cite o unitate.
pe tot parcursul jocului ca in final cu ct mai
putin piese pe Evident ultima nu va putea fi dar se
ca n dr arrasta mai alte piese blocate in diferite
po:litii pe
8
7
6
5

4
3
2
1

7


5




1
abc..rtelgh
Fig. 3
D e emplu, din in figura nr. 2, poate n-
p jocul u una dintr IJ 4-d 2 (c 3), au f 4-d 2 (e 3). pre-
supun m am f cluat- pe prima am liminal pie a c 3 (fig. 3). La
a doua mular sinl posibil a 1- 3 (b2); e 1-c :l
d 2 ) ; e 5- :1 ( el 'e ) . i d 6-b 1 ( c 5) mai departe.
O problemti de un "solitar" este aceea de a determina cite o
(final cu o pe pentru fiecare caz de ridicare a
primei pie e de pe imetria tablei de joc cele diagonale face
analizarea a numai zece cazuri diferite (fig. 4). Pentru fiecare caz
snt mai multe olujii. La capitolul de rlispunsuri-solutii giisi rezol-
varea cu o conditie ultima exact in
din care s-a ridicat prima 1 Chiar sint mai mulle solutii.
13
Pe desenul din figura nl. 5 se poale organiza, cu 15 moned de el le
5 bani, sau cu nasturi mici, o uariantii a solitarului -"jocul
Regula jocului este cu observa/ia de se fac
pe trei directii - paralele cu cele trei laturi ale tablei de joc.
1 ncercafi rezolvati optim cazul cnd piesa din nr. 15 1
Pentru a contura d la inc pnl, prin xemplificar . conc pLul d ,fa-
miii d jocuri" mai un jo cu ac r d ca la
anterioare\ - cu liminarea pies i .
Se "puslr.icul" ( au "solitarul"), se pe o de forma
aceleia prezentate n fig. r.r. 6. Spatiul de joc e poate organiza chiar pe
tabla de prin "eliminarea" col(urilor, iar cele 32 de piese necesare le
lot fn cutia de
Sliriturile se de-a lungul de-a latul tablei.
Glisi/i rezoluliri optime (final cu o pe /abil!) pentru t )a/e
cazurile - de incepere a jocului pe oricare dintre cele 33 de 1
Cite cazuri diferite vor trebui tudiate?
Variante ale acestui joc pot fi organizate pe table de diferite forme (fi-
gura nr. 7 8).
Toal ace l prim tr i jo uri s pr t la compun re d problem .
Jocuri individuale int langram 1 (d dif ril tipuri),
pentominourile, jocuril d tipul turnului din Hanoi (sau jocul i o ian),
labirinturile (bi- tridim nsional ) ubul magic seria d jo uri din
familia sa), magice, eubul orna alt jocuri de al
ire-imbinar , jocurile din familia 15/lG, ts huma-ruma, figuri g men
etc.
esigur orice jo indi idual se poat transforma intr-o pro-
de con urs-joc - u un nelimitat d concur dar ac asta
nu e cu genul d jo oi tiv in care fiecar ju
cu la lira rezullalul individual. pr d os bir d jo urii olitar ,
jocuri\ din ategoria e nu pol d d unul sin ur.
el mai pindit joc ra\ional d doi ju e le ahul (joc -
sport? 1) -" ' ahul faee parte din mat maticr" (llrnri Poincare).
,. nhul - iatl\ ingurul jo ('are nparpn tuturor popoarl'lor i tuturor
timpurilor" ( tefan Zwe ig ).
Pe baza lasicului joc de ah, d -a lungul s col lor, s-au o
sum deni de variant hibride d joc. In iuda a c tora a multor,
14
Fig. 4
Fig. 5
Flo. s
_j
!L
_j
IL
-,

--,
Fig. 7
FI. 8
multor alte jocuri pe car le imagineze oamenii,
in "fauna" jocurilor, aureola de care e leul
intre animale.
Alte jocuri pentru doi snt: hex reversi, tick-
tack-to , moara, dame, n 4 n 8, cinii vul-
pea, cinci cifre, apoar segmente cinci n linie, din
n jocuri de ( im), jocul lui Gale, trasarea de
rostogoliri de cuburi, tabl , sup rdominouri (bi- tridimensionale),
turnul colorat, go, hasani siga, 1 oparzi cetatea,
lupta pi tr lor, halma, labirint, ko-no, tac-tix (bulo), owa tz
falanga, mastermind, minigo etc.
Dintre jo urii col ctive, pentru mai care pe
cont propriu - cu respective gt-n rate n cadrul jocului -
n lucrarea de se jocul "raliu auto" (cap. 14). Asemen a
jocuri mai snt: dominoul, matematica, inci zaruri, o seri de jocuri cu
d joc, remi., eleusis etc.
Cele mai jocuri pentru echipe se cu
bridge, te.
Anumite jocuri au fost studiate in intr gime, s-au
laborat pentru ele strategii sigur care cunoscute fac
jocul n interesant. in acest punct d dere jocurile se cla-
in: a - jocuri u t orie sau cu rezultat predeterminat
(nchise) b - jocuri cu teori incomplet sau de ehi e ori-
rezultat.
Pentru ca un joc fi complet analizat, se determine
prin studiu cum trebui jucat p ntru a n mod cert, este necesar
ca el se termine ntr-un finit de nu nici
un element de hazard - introdus de obi ei de zaruri, etc. - iar
partenerii toale pe care le fac adversarul.
it, strategiile se baz pe simetria sau
pe principiul p r ehi, aplicate corect - la un joc
nal din partea ambilor ju - ele fac se dinainte
torul. Desigur, un asemenea joc cu totul capti ant p n-
tru doi care nu cunosc strategia Deexem-
plu:
4
Pe o foaie de hlrtie, doi alternativ cite o de do-
mino, 1n pozitie Singura restrictie este ca nici o nu
marginea colii nici nu se atingd de alta a{lalif deja pe
16
"ctmpul' de joc. Pierde juclltorul care nu mai poate plasa tn conditii regu-
lamentare nici un dominou. In locul dominourilor se pot utiliza cruciuli(e
decupate din carton (fig. 9).
Jocul are o lralegie sigur pentru primul juciJ.lor, pe care
vii. sli. o dumneavoastriJ. 1
Fig. 9
5
Tot din categoria jocurilor a cliror teorie complet li. a fost elaboratli. tna-
lntea dumneavoastrd, de alti am vii prezint. un joc mai
putin cunoscut: "coltul negru". Repet, plnli. ctnd analizarea jocului vil va
strategia el farmecul de joc rational.
Inventat de inginerul american William L. Black, .,coltul negru" se
joacli. pe o cu minim 4 x 4 maxim 8 x8 La table
de format mai mic jocul este banal, iar la format mai mare de tabld jocul
devine greoi prea tndelungat.
Unul din col/urile tablei este negru, iar jocul tncepe tntotdeauna din
diagonal opus acestuia (fig. 10).
Cei doi au la un numlir adecvat de piese Uetoane din
carton) de formil de cu aceea a unitar
al tablei. Jetoanele au trasate pe fa/11 linii care leagi1. fntre ele cte doui1.
laturile opuse, sau doul1 ctte doud laturile (fig. 11).
Jocul se fncepe obligatoriu cu un jeton cu liniile Problema
este ca plastnd unul Ungd altul asemenea jetoane sli se conducd o linie
contin ud din coltul de tncepul al tablei tn ,.coltul negru". jocul cel
2 - OUmplada jocurtlor
17
care pune jetonul cu care "linia lunglf" a jocului ajunge tn -se supra-
pune peste -coltul negru. Din cele douii linii ale fieciirui numai
una duce linia jocului mai departe, dar la mutiiri pot fi cuprinse
ln continuarea liniei capete (ramificatii din linia principalii) pe
parcurs. ln felul acesta pol apare bucle.
primul jeton, al doilea juci11or va plasa un jeton cu linii
linia jocului se continuii drept (fig. 12), iar dacd va plasa un
jeton cu linii curbe, linia jocului este lntoarsii cu 90 la stinga sau la
dreapta (fig. 13).
Este interzis ca linia principaU1 si1 fie condusd la marginea tablei 1
Jucdlorul cu a ciirui mulare se scoale linia jocului la conturul tablei pier-
de jocul. Se deci, cd al doileajeton nu va putea fi plasat cum
se ilustreazii tn figura nr. 14.
Sd pe un exemplu de survenild tn
joc (vezi figura nr. 15) citeva pasi bile ale jocului.
Pentru o mai fntelegere a notiunii de "linie a jocului",
n exemplul nostru,. linie este mai gros. Linia jocului este
cum unul singur este careul in care poate fi ea continuatif (c4).
ln primul rtnd cii nici un fel de nu va putea fi
plasat in el f2, tntrucft fn acest fel nu ar fi continuatd linia
a jocului. De aici concluzia cii, de aceastii datd, jocul se va
inchei a prin liniei principale la marginea tablei, ca vreunul
dintre sii poald ajunge cu linia n negru.
A nu poate fi plasat tn careul c4 al tablei, tn acest
fel linia ar de pe pe latura de sus a
eG. La fel, linia jocului este la marginea tablei prin plasarea carto-
B tn careul c4.
Liniile libere se pot uni cu linia dar n acest mod
linia jocului ajunge la marginea tablei pierde jocul.
ln schimb, plasarea jetonului C pe c4 (pentru timp) con-
tinuarea jocului, linia principaUJ. fiind corect (fig. 16).
Cu menjiunea cd strategia tn de numlirul -
par sau impar - al tablei de joc, nu a mai decft vd
urez succes tn analizarea jocului 1
Alte jocuri cu teorie sint: ciinii vulpea, labi-
rinturile, segmente, jocurile de jocul lui Gale, soli
tarul etc.
Dintre jocurile a teorie nu o sint:
moara, bex, dame, din in etc.; unele dintre acestea
pentru simplul motiv variantelor de joc este foarte mare
pentru o
O categorizare care cont de felul majoritare
reclamate de un joc sau altul, le divide pe acestea din in: a -
jocuri deductive b - jocuri inductive.
18
r-,--,--,--,--,--,
1 1 1 1 :
1 1
r--
'
1
r--
1
1
r---
1
1
t-
I
1
t- -
1
1
..
Fig. 10
Fig. 12
Fig. 13
Fig. 14
Fig. 11
Fig. 15
Fig. 18
cum le denumirea, jocurile deductive
in principal la procedeele deductive, la forma de
in care concluzia apare ca o a premise lor. Caracteristic ma-
tematicii, deductiv este mult mai n jocurile
decit cel inductiv; este cazul al jocurilor cu reguli -
cadru general dat - in care are de optimizat o particu-
proprie arareori pentru o categorie
de
Jocurile inductive fundamental
inductiv, care face trecerea de la particular la general. dis-
de la fapte la este metodei experimentale,
ea la subtile sau alambicate manevre euristice. Din acest punct
de vedere jocurile inductive la -sint deosebit de im-
portante ele in mai mare facultatea
de creativitate a
Cel mai simplu tip de joc rational inductiv este de numere date:
17, 31, 47, 67, 97, ... la care se cere si! se completeze urmiftorul numdr al
1 Se lnJelege el! pentru a efectua o completare corectCf a este
absolut necesar si! determinl!m tn prealabil regula generall1 dupl1 care se
{ormeazd el.
Un alt exemplu este jocul "eleusis". Unele de joc inductiv
jocurile: "vapoare', "cinci cifre", "tangramele"
rile de cuburi" (cnd singuri noi figuri interesante) etc.
Jocurile de tip conflictual, care se prin confruntarea a doi,
sau mai ce o cit mai in ul-
victoria in joc, se mpart in: a -jocuri echitabile sau
nedecise b -jocuri categorice, decise, sau neechitabile. tn cazul jo-
curilor din prima categorie, la o de ambele e ajunge
la -rezultat nedec.is. Exemple de jocuri echitabile sint:
moara, cinci in linie etc.
La jocurile categorice scorul este ntotdeauna decis, favo-
rabil unuia dintre regulile posibilitatea de a se ajun-
ge la egalitate. Asemenea jocuri snt: hex, jocul lui Gale, negru,
segmente, jocurile de etc. Unele jocuri nedecise e pot trans-
forma, prin reguli suplimentare care excludli posibilitatea remizei,
in jocuri categorice.
Similar cu fenomenele evolutive de reproducere ale structurilor
vii, jocurile se inrudesc, familii dau unor specii noi.
Unele jocuri se ca altele se nasc, sint foarte populare
20
o \reme, pentru ca apoi fie uitate. Pentru exemplificare am ales c-
teva jocuri, care, in diferite, sint foarte ca
idee de figuri. Primul este jocul de "poker". potlo-
gar' - pokerul - a cunoscut-o pe "loto" (in sensul larg de loterie)
astfel s-a joa a "matematico". La rndul ei "matematico"
cu , zaruri" jocurile hibride: "cinci zaruri" (sau "yams")
pe mezinul cehoslovac "vrhcflby".
7
Pentru jocul ,,matematico" fiecare jucdtor (tn nelimitat -se
pe cont propriu) cte un tabel de forma prezentatii tn
figura nr. 17 are la creion. Traditional, mai este necesar un
set de 52 de jetoane, pul uri etc., numerotate; primele patru cu
1, lnclf patru cu 2, ... ptncz la ultimele patru cu 13. Pentru aceasta din
urmif autorul vif o solutie mai - utiluarea unui pachet
de 52 de de joc, cu corespondentele valorice; as= 1; damif = 12
popii (rigCi) = 13.
L1UC4TO.QULA] l D
1
1 r 1
-

-
-
-

iO
iD

?0
1
A r,. .c 4. e 1
DDDDfJDO
L!.J/S4"TOPU
1
4J / { (I}
f 5
q
8
1
6
8
1 1
8 5
9
'
5 4
J J J
2
2
2
ta
2
J
3
10
8
12
13

iEl
i[Il
lic:J
9"0
A 6- .c d e Tottlt

Fig. 17 Fig. 18
Duplf ce se amestecCi se pachetul cu fata tn jos
pe masil, iar unul dintre jucCitori, sau un arbitru, ridicd tuturor
prima carte. To/i j ucCitorii note azil., obligatoriu, numCirul indicat de va-
loarea (culoarea nu interesea2lf) tntr-un plftrifjel - la alegere -
din cele 25 ale tabelului. odatif tnscris nu mai poate fi mutat pe
tntreg parcursul jocului. Eventual, arbitrul verificd duplf fiecare carte fn-
scrierea acesteia fn tabelele jucCUorilor.
21
Cu a doua, a treia, ... la a 25-a carle se similar, cu
aceasta fiecare completat n fiecare al tabelului clte
un ntre 1 13. numilr poate apare de maxim patru ori
pe Jocul este practic ncheiat, urmind evaluarea rezultatelor.
Pe fiecare rlnd mare a se
diferit anumite forma/ii de numere - pe care, desigur, le
teau de la fnceput au le realizeze. Aceste snt pre-
zentate, cu punclajele respective n tabelul nr. 19. In felul acesta, grila com-
plet aUi de fiecare juclftor are un total de puncte, iar jocul este
de juclftorul care punctajul cel mai mare.
IHATEHATICO
ft/nu/11 tU IU/m",..
PUNCTA.JE
(t4r/l. ururt.jeto111e)
!Pelillte. pe d/4-
caltJiltt.t.
2 numere lttenttu
2 btreCittde nr.lttetTfice
l.l_numere idMflcs
.3 nr.lderrttce +t1/fe 2l1t:/dellf.

l!t_11vmere Identice 't
5111: SVCCe.s'IYI! (lndif. de Ora' !ne)
.JiU f + 2de 1.3 t
succeatve: tOIt;/2 ;ta t
,

lltJie f -:.20
,,
cit mv/fl de f
Prlnrlpiul de 4lc4ftlfre "'
crt '""' mulfl de 2
df mai multi de J
11-gvri/or 1/1'111 {)I'VIIt1Nt4
cit m11/ multi ,de
8 crt .tnt1l multe nvmers
crt lnlll multi de S
ae fel este M/4.611
ctl: m11 mut li de G
l<t ftJtJfe 8CI!4te Jircur/.
1:5' numere tMI'eC41't
o
(/
S numere U41'1!C4re
o o
5" numere de lei
-
Tab. 19
In figura nr. 18 este redat un exemplu de matematica com-
pletatlf, punctajele aferente figurilor
, Jo ul e te prima poezie a omului, el toate ale"
(Jean Paul). "Copilul are foarte de timpuriu in linare pre jo uri. Ac astA
in linar nu trebui ci (Cicero). "Jocurile
tnt p ntru du atori oglinda cea mai r din a cum i-o
In hipui copilul. care rea ii e o upe cu iormar a fizi i
a copiilor trebuie negre it culti e jocurile, clici prin ele
e acti ltatea copilului, orizontul lui e i
devine mai (A. pie ). In cu 300 de ani Comenius a
prefigurat chiar id ea trebuie identifice cu jocul. nu
s-a ajuns atit de departe, pedagogii recunosc in joc un mij-
22
loc ideal de Este cunoscut ex mplul academicianului sovi tic
I. I. Perelman, car dedical ntreaga amuzantr, jocu-
lui in sprijinul de el vi a disciplinelor reali te.
pecia de joc care armonios lemenlul instructiv educativ
cu elementul distractiv est jocul dida tic. Meloda jocurilor instructive
rste obligatoriu in de copii i in comple-
m ntare in cadrul orelor la cu elevii din clasa 1-a. Cred in con-
tinuare una dintre cele mai eficiente form de captare a intere ului
elevilor pentru este organizar a jocurilor
nale didactice. Altfel, asemen a jocuri se cu ele ii din clasele
mai mari dar sporadic prea timid. Jocul didactic p ntru formarea
mal malice, de alorificare in forme noi a
deja acumulate - -ori pur simplu jocurile
care r ur ele intelectuale, gindirea inl s-
nesc rezolvarea problem lor puse ele ilor. Ele pot fi introduse in orice
parte a orei de curs, n de concr te, avnd sarcini di-
dactice preei e.
Practica demonstr cercurile de olimpiadele, di-
ersele suplimentare cu caracter matematic sint frecventate de
acei elevi care dovedit de-
ja lor
de De ce
amuzamentul matematic nu
fie adresat in special
elevi, care au mai ne-
voie de el?
8
rog cd
imaginii "clasice" a
profesorului de jo-
cul rational cu subiect mate-
matic nu este deloc nepotrivit
(figura nr. 20) 1 Dintre cele cinci
cifre trebuie eliminutli una,
aceasta nu La int1mplare! Care?
u in acest mod ar
deveni mult mai
pentru elevi fixarea sau recapi-
tularea dobindi le
la lectia despre .,Ciurul lui Eru-
toslene"?
=
Fig.
1 n figura nr. 21 se poate uedea un octogon. Eleuii au parcurs deja lec-
tiile introductive despre linii poligonale, formele ariile poligoanelor. Se
cere se fmpartif poligonul dat in alte poligoane identice - care au
formif arie - sau allfel spus, care se suprapun perfect unul
peste
gen de joc, prezentat pentru eleui din prima clasif
este ilustrat fn figurile nr. 22 23. Se cere se taie ln ti egale
ca "bobul" 1
"Copiii trebuie li in ete jucindu- e .. Orel de 1n trebuie alter-
neze cu cele d exercitii i jo uri" ( J. B. Da edow ). "Cin nu e joace
cu copiii i te de tul d nepri eput ea ace t amuzam nt e te
mai prejo de demnitatea a nu trebuie e fa educator" (C. G. lz-
mann).
-
Fig. 21
Fig. 22
Fig. 23
S-ar putea obiecta tineretul studios modalitatea de
a se juca n timpul orelor de curs cu cei mai severi profesori. La aceasta
oi "contraobiecta" cu nu de ci de "jocuri" ducem
1 Un joc bine ales organizat este capabil mobilizeze toate for-
treaz interesul deci maximum
de Citeva minute de practicare a unui joc organizat
(cel mai bine in mai mult decit ore intregi
de cu subiecte de ori chiar
desuete.
tl
Pentru cei mari ln cei mici ln 1n mod
normal fixarea configuraliilor cifrelor. Am imaginat aici clteva asemenea
jocuri. Desenele din figurile nr. 24-64 sint realizate doar cu ajutorul cifre-
lor O; 1; ... 9, utilizate fiecare el te o singurl Copiii nu numai ei)
vor identifica pe rlnd cifrele se vor entu2iasma de ceea ce se poate realiza
cu cele zece cifre J Jocul devine mai dinamic - participaliv - desenul
se reali.ua2lf pe viu in fata copiilor, plastndu-se tn ordine cifrele. O variantil
a jocului se cu desenele din figurile nr. 65-80 din care lipsesc una sau
mai multe cifre. Se cere slf se ln fiecare ca2 cifrele care lipsesc 1 In
continuare se pot solicita participantii la joc slf un loc potrivit pen-
tru completarea desenului cu cifra (cifrele) lipsif.
PORTAR
Fig. 24 Flg, 2G
Fig. 25
FI !7
Fig. 30
Fig. 31 Fig. 32
Fig. 33 1-'lg. 34
Fig. 3G Fig. 37 Fig. 38
Fig. 39 Fig. 40 Fig. 41
Flg. 42 Fig. 43
Fl.g
Fig. 45 Fig. 4G FI. 47
Fig. 48 Fig. 4S Fig. 50
C O T O R O A N A
Fig. ISI Fig. 52 Fig. 53
Fig. 54 FI 55 Fig. S
Fig. 57 Fig. 58 Fig. 59
Fig. GO FJg. GJ Fig. G2
CUPLU
Fig. 63
Fig. 64
Fig. 65
Fig. 6G Fig. G7
Fig. G8
Fig. G9
Fig. 70
Fig. 71 FI 72 Fig. 73
Fig. 74 Fig. 75 Fig. 7G
PIT/Cf
Fig. 77 Fig. 78
l' lg. 79
PITICI,
12
Fig. 81
Un alt fel de jocuri cu subiect matematic este generat de obtinerea a
diferite configuratii date (sau pe care trebuie sif le imagineze elevul) cu aju-
torul unor figuri geometriu simple (realizate din carton, placaj etc.). lalif ,
de exemplu, un joc pe care-I retin din copildrie; sl1 se cu cele
patru ilustrate fn figura nr. 81 litera T 1
13
A cele din figura nr. 82 in moduri lli{e-
rite se pot obtine pe rnd, poligoane regu{(l(e ! Care poligoatlt>'! Dmwn-
slra(i aceasta riguro matematic!
Tin retului aflat n pla ale pe diferit tr ple al in truc-
nu pe te mu1t timp ('hemat la locul de mundt
Fig. 82
32
inslrum la di de disciplinele fundamen-
tale - n primul rind de - trebuie fie cuI-
ti vale capacitatea d inY libertatea jocului i orientale
de pasiun a pentru rigoarea analogiilor re ela-
loar , gindirii semenea alese vor de eni
reped sterile nu snt de pasiunea
d d elevi. profesorului va angaja mult
mai mult s nsibilital a elevilor, acesta a formele
d comun icar v rificare a mai aproape de mai
umane, mai diverse d cit poate trebui le prezinte manualul
Pentru ex mplifi ar , r dau ai i un test, pe care l-am imaginat pentru
o verificare - sau recapitulare - a introduse la !ee-
il despre olumel orpurilor, la el ii de curs gimnazial. El se
prin al g rea la fi ar din c le cinci a unui corect din
cin i prezentate. nu ne p rmite calita-
tea modul d d sistemul de notar te., ale tes-
tului, dar v m <:bserva el nu prea cu problemele din manual
si are la fixarea la elevi. bi multe
ce r zol a dumnea testul!
l4
Cinci cilindri sfnt confec(iona(i 1n fel incit suprafe/ele lor late-
rale snt egale ((ig. 83). D uplf cum se vede, cilindrii de acest fel pot fi foarte
Lungi de dimensiuni potrivite, sau cu deschidere dar
1.61)
-
"
-
4
r.:"""""!

: .
..
1
..

(l!i
:c.


... .,.
C"4
,,
'
8
l.r=BJ
..,
f

...
8
l :.: e.:j
!


. ' ' . :

....
b
.
i,OJI
?
'
1
1
1
1
_____J
Fig. U3
3 - Olimplo.da j ocurllor
tnal(i. Se fnfelege ctl in cazul extremei alungiri tn cazul
totale u cilindrului, la limW1 uolumul este zero.
In care din cazurile ilustrate volumul cilindrului este cel mai mare?
15
Se dtl formula de calcul al volumului:
b
V= 6 (b
1
-t-4bs +ba);
unde: = aria bazei inferioare;
b
1
= aria sec fi unii medii;
ba = aria bazei superioare;
h = corpului.
Se cere stl se precizeze pentru care dintre urmiftoarele corpuri geometrice
se poate calcula volumul cu ajutorul ei (fig. 84)?
Fig. 84
a - numai pentru trunchiul de
b - trunchiul de piramidif trunchiul de con;
c - se poate aplica la cilindru;
d - nu este o formulif prin care se calculeze corect nici un volum de
corp ilustrat;
e - prismif,s[erlf, cilindru, trunchi de piramidif, con, piramidif, trunchi
de con.
16
Admi(tnd densitatea pietrei de constructii este constantll. (n
de roca de provenien(if), sli se precizeze care dintre urmtltoarele sortimente de
material de provenite din rocll are o greutate
(N fmB) mai mare 1
a - nisip praf de piatrc'f;
b -
c bruUi bolovani in
d - concasaUi;
e - pavele, calup uri neslivuite.
11
In figura nr. 85 s1nt prezentate cinci vase cu transnersaliJ
(perpendicularii pe axa de {ormii circularii. In care dintre
aceste vase mai putin lichid? Se cii sectiunile care conjin axele
longitudinale au arie 1
Fig. 85
18
In figura nr. 86 este ilustrat un cu trei orificii de forme dife-
rite cinci corpuri (a - e). Patru dintre cele cinci corpuri trec perfect prin
toate cele trei ori[icii ale iar unul nu. Prin trecere se
tn felege cii tn trecere acoper il cel putin fntr-un plan fntreg orificiul.
Care dintre corpuri nu trece perfect prin cele trei ori{icii?
cum s-a aici, cum se a vedea de aici incolo,
matematica este prin ea profund e cere doar reli
acel pr al omului car gener probl m le su-
bi ct le matematice - ce la fel de vii, de ardente, n orice
stadiu de dez oltare a
35
Fig. 8G
Figurile geometrice simple au jucat un rol important in istoria cultu-
rii omenirii, in popoarelor. Toate simbolurile care au traversat
milenii sint dintre cele mai simpliste figuri: crucea, cercul, monada, be-
xagonul stelat, semiluna, pentagonul stelat etc. ln desenul nr. 87 am in-
cercat ilustreze una dintre mai originale n care figurilor
geometrice li s-au -sentimente (cercul: egoism; elipsa:
iubire; parabola: necunoscut - nedefinire; hiperbola: ura). Este aceas-
ta o de a te juca 1
In lumea jocurilor se in special cu figuri geometrice simple
(puncte, linii, cercuri, iar simboluri ca:
caro, grupajele de puncte de pe pietrele de dominou
ori de pe zarului, tangramele, etc. impletesc originea
cu originea jocurilor. Chiar jocurile au
evoluat, apar mereu noi jocuri majoritatea dintre ele ape-
la figuri geometrice simple.
19
1 atil, de exemplu, unul dintre jocurile frumoase - populari-
zai - care are la bazi1 ctteva banale dreptunghiuri tdiate din
carton sau traforate din placaj. (O serie de asemenea jocuri -
unul mai decit - sint prezentate intr-un capitol al
rii de Vargba Balzs in 1972 in editura Kriterion -
in 1967 n editura Minerva din Budapesta; in majoritate
prelucrare ale lui Martin Gardner.) Numdrul dimensiunile
acestor se deduc din figura nr. 89. In figuri1 se vede cd pi1tri1-
dreptunghiurile pot fi mutate prin pe orizontald verti-
calll, in limita disponibil din (marcati1 prin linia de
contur) fdri1 suprapunere ori salt. Jocul consta in g(lsirea succesiunii de
mutdri care permilif scoaterea pe a piftratului mare (2 ), fdr6. ca
36
l-
n
i-
te
le
a-
u-
de
de
ca
IG0/811 ECOCENTIIIS/1. /UBIIU. 0/IAGtnU.
ZGIIICENII, AYA/1/TIE. .. AFEC{IUNE,A/1/Cifll ...
lllDf/JilRIIII,UIH//IE,NtHOTJII/111
NlOEFINI/11... ...
Fig. 87
Fig. 88
Fig. 89
1ntre timp vreuna dintre piese din casif, fie numai partial.
un "nimic important' care posibililatea d a proba
intelectuale.
Operarea in planul gindirii se prin adaptarea unor scheme
strategii proprii, originale, care au la o
oare nu exact aceasta face un care diferite
posibile, le ajungind la variante noi? "Jo ol nu
trebuie definit ca ne erio e poat d da acti ale fa orite
cu gravitate" (1. Hnizinga)
Foarte de timpuriu omul a introdus n universul jocurilor sale cor-
purile geometrice simple: bilele, cuburile, cilindrii, inelele ... Redevenite
la jocurile de compunere a unor corpuri geometrice r gulate, prin
1mbinarea fie a mai multor el m nte fie a unor fragm nte neregu-
late, sint dintre cele mai captivante.
20
Un asemenea joc este eubul de tmbinare realizat de polonezul Jan
Mikusinski. ln figura nr. 90 se corpuri geometrice ce pot fi
confectionate din cfte patru sau cinci alipi te. DouCJ. dintre figuri
stnt simetrice.
Fig. 9
Ei bine, ceea ce ne jocul este lesne de tn{eles: prin
tmbinalil a celor pie e se un cub 1 1ult mai
dificil este de a face acest lucru, din multimeo modelelor care se pot
obJine cu cele piese doar poziJii stnt tn finall1 de cub (fig. 91).
Pentru a nu se risipi prea repede ( 1?) {armecu. jocului, influentat
probabil de sfera mele - constructiile - a.m mai
38
Fig. 91 Fig. 92
Fig. 93
gdsit multe structuri deosebite care se pot cu cele "buclflele de
lemn". Dintre acestea de o dificultate sporitii este corpul "trepte" ilustrat
in figura nr. 92, i-am o singurli solutie. Alte structuri posibile
stnt ilustrate "botezate" n figurile nr. 93 94. Se n acest
fel "lum a jocurilor e te imaginea in mic a (Th. Amold).
Este doar o chestiune de timp se se oricare
dintre figurile date. ori a se alte alle modele originale. Dar nu este
lipsit de interes malematic nici a demonstra anumite configuratii (de exem-
plu cele din figura nr. 95) nu pot fi cu piesele date.
Fig. 94
Fig. 95
Nu contenesc a indemna nu mica de a
jocuril pe care le prezint aici, doar le
ade farm c, doar a a snt le utile cu
Natura perfecte - cristalele de NaCI,
a trecut un timp d cind a omul acest lucru . Dar
ri omul nu a do edit mai in entivitate d h in jocurile
ale" (Leibniz), "eubul magic" (bii lSs kocka) medalial cu aur la Tir-
gul international Budap sta din toamna anului 1978 dov nu este
de Inventat de profe orul Rubik Erno.
eubul magic (figura nr. 9G) a cuc rit de n zeci de milioane de
exemplar toale contin nl le. Pentru ac i dintre cititori care nu
procurat acest joc, il descriu sumar.
Fig. 9
El este format din alle eubul\ mai mici cite 3x3 pe fiecare fatA,
car , printr-un ingenios sistem rnecani , s pot roti pe ntreaga
ceste rotiri e po face pe oricare din cele lr i dir principal ale cu-
bului. Cele 9 expuse p fiecar a cubului snt colorate
uniform - in total snt a e culori. De ce se efectu citeva
rotiri de f , culorile s un joc ( 1) extr rn de dificil este acela
de a se r ordona colorate de pe fiecar
Despr acest ub s-au ris d ja n articole de specialitate,
intregi r iste chiar pentru rezolvar a lui general se
41
calculatoare lectronice; se organiz felurite concursuri de rezolvare:
sociologi psihologi 1-au etalonat ca test de in Tim
pul l va de ele mai durabile jocuri
Jocurile de cele mai multe ori matematice, snt aproape
de neconceput utilizarea simbolurilor care stau la baza intregului
edificiu matematic - cifrele. Desigur categorie de jocuri
in special aritmetica, algebra, analiza ... astfel de exem-
ple snt: cifrate diferitele forme de rebus pe de cifre, cu-
aritmetice algebrice etc.
21
In "adunarea inlocuind tntr-un anume mod fiecare
cu cifrii literele diferite cu cifre diferite se ajunge la o adunare
,.cifricif" - din punct de vedere aritmetic In fiecare caz snt exact
zece litere diferite (A ... ), corespunziftoare celor zece cifre.
-'2
dar nu prin 1
ARAD
SATU
MARE


23 BERILA
BUFTEA
LAC URI
25



BAIA
SPRIE

22 DOCHIA
BALE IA
BlLEA
BABELE
CABANE
24 URLEA
PINTEI
LACURI
26
Rl NOV
IPU
PUI
VAR
RUS
1 1
21
STOI C EN 1
28
ILVA
INAIA
DUDU
LUNA
DUDA

BUTA
BUDA
29

SATE
AURATE

30
BUFTEA
PLANTE
BAC IU
LACURI
31
CIUC
BUCIN
32
BABA
BODOC
MERA
OITUZ
CEFA
CIBIN
CUCI


33
LUNA
34
CR
CALBA

S 1 TNA


TIM
SULTA
TIM
R IUR I
RlURI
35
TA PI A
C l MPIA
36

DEGETE
TU RZI I
TA 1 PLANTE
31
BAIA
38
GELU
MARE S 1 I
IA I CUT
AT LE
MARE

39 UR 1 T

LACURI
*
40 l
CUCUTE

PLANTE
La finele acestei "scurte" introduceri, alte cteva cuvinte despre ceea
ce - de preventiv cititorul temp -
reze "inocenta" curiozitate a reporterilor.
Pentru cine este cartea?
"Olimpiada jocurilor " este o lucrare cu adresabilitate
cum ,,jocul cu de cap sau de cap n trebuie
li fi din in senectute. Care esle mea
tipul ideal al cititorului? Parafrazindu-1 p C. B. Huggins: "cred
nainte de toate trebuie fie subtil; este util o peste
medi , fi srguincios, continue atunci cind s-a insta-
lat durerea de cap multe alte la o parte jocul, ...
ne reaminl1m "omul e te un om intreg numai iod : jon
(Fr. ebiller). " ufletul i inteligenta devin mai mari prin jo " (J. Cha-
leau ).
In de nivelul de de disponibilitatea
pentru de "mobilar a' ' a cititor acesta a
aleg jocuril preferate, va in adincul subiectelor la nive-
lul la care se p-ropriul echilibru ntre util Cartea mai
este pentru acei amatori care jucind un joc sau altul, mai mult
au mai empiric doresc se in teoria jocului
de ce nu, o mai departe.
De ce am scris-o?
A incerca societatea cu un mijloc de dezvoltare spiritu-
a membrilor ei, fie 1 doar un mijloc de deconectar pentru
omul modern solicitat intens continuu n atit de multe variate acti-
cred est un efort util. numai cite a mici .,reprize'
vor fi de fiecare cititor, voi contribui numai cu
citeva secunde la mersul nainte al omului, atunci
nu am scris-o in zadar.
Apoi, pentru sint pasionat d problemele jocurilor matematice,
cu mai importanta dintre acestea creati itale - deci, de stu-
diul gradului de rudeni dintre "homo ludens" ,homo urislicus".
"Pa iuoea e te e a omului are indr cu energia
pr obi tul (K. larx). " imi mare nu s-a ind plioit p iune,
i ni i nu poate fi indeplinit ea" (H gel).
44
Cum am selectat jocurile prezentate?
"Jocurile int la f 1 d nchi a civiliwtia in i In fel de urJate
ca aripile fluturilor. Pe le n fo t cheltuitA o cantitate fanta de energie
(Martin Gardner).
ln stabilirea ntinderii capitol, pe factorul d impor-
d nsitate al subiectului, a intervenit factorul subi eli , moti-
de cuprindere al autorului. Toate jo urile imi sint
apropiate, "dragi" cele pe car le cunosc mai hin ; le "iubesc" pe ace-
l a care imi aduc aminte d minunatele (ca-n ri d jocuri cu
sau cu copiii in familie, le "slimez" pe cel care mi-au mai
p ntru reliefarea noului l "ador" pe cele cu ade
in dite. "Jo urii po un le dintr op rei de (Aidou
Huxl y).
de m-am cu priceperea mea prezint
cilitorilor un material original care pe c i foarte
tori n domeniu constat nu mai au ceva in 1 , opui
meu principal a fo t originalitatea" (E. Poe). de a spune
tot ce este nou este bun, las pe seama din
a cititorilor judece 1
Jocurile problemele 2-5; 7; 13 19 din introducere sint
preluate din alte sau iar numerele: 1; 15 20 sint
adaptate idei n seri ori e istente ca gen,
jocurile: magice" (cap. 3), "teste eleusis" (cap. 6), "figuri
gemene" (cap. 7) "problem 1 distractive de (cap. 9), pre-
zentate in olum, snt rodul propriu al "jocului" autorului. De asemenea
jocuri] : "cinii vulpea" (cap. 2), ,.din in (cap. 4), ,cinci n
linie" (cap. 5),, vapoare" (cap. 8), in opt" (cap. 10), "cinci clfre"
(cap. 12), "segmente" (cap. 13) "raliu aulo'; (cap. 14), ca regulament
propriu-zis d joc snt idei de in rest acum - pro-
bleme necercetate. Despre niciunul dintre aceste jocuri, personal, nu am
nimic scris. ln ceea ce jocurile din capitolele: "labirint
1 ogic" (1) "relief logic" (11), coeficientul de noutate este mai aproape
de intrea. Ultimul capitol al "jocuri de (15), in
os rie de jo uri pe calea memoriei orale.
In general, cititorul este prin indicarea sursei bibliogra-
fice, atunci cind subiectul idei colectate, prelucrate, sau chiar
transcrise.
De ce
- pentru a sublinia in acest fel caracterul competitiv
complex, d p al in jocul Nimic din spiritul
olimpic nu tsle intrecerii oamenilor pe "pistele de alergare"
gndirii. olimpiad i noaslre ar putea ncepe cu: "cinstea-
cinste-o ori lcc, la lucru i la joc" (El na Farago). Aceasta presu-
pune o atitudine de regulile jocului, loialitate de adver-
45
sari, chiar de a pierd cu demnilat . Apoi, mi se
pare o parti ipare cit mai ca ju - cititorul - se
demobilizez pr a r p d , chiar la un 1 probl m a a ea n voi
d ub apilolele de - rezol ,. ici un int 1 pt nu- i
d. t potri\'n ul" (J. W. Go th ). , te-t inte-
lep iunta advtrsarului" (Er ro din Uouerdam). " u tr bui d.
in ni i un j cit timp in nu pi rdut' (\\. cott). "In
intotd auna el c yr . le p nultimut' ( . Tarra b).
- i ace t cuvint imi u d pri-
mei d primii la intrarea in "cetatea' for-
a matematicii. In lumea a acestei
ne intilnim u: rigoarea, proc deele d monstrati e, conomia in gindire,
el mentele d in enli ita , piri tu l d construcli itate,
izualizarea id ilor, obi tualizar a imaginilor, ite mai ite 1 La
rindu-l jo urii snt matematizate.
- p ntru in acest final de col oamenii au nevoie de
cit mai multe imboluri care 1 aminl m r u de pri l nie, spirit
d colaborar leger ; aminl a m r u ei sint sin-
gurii in mi: instaurez d finiliv att de logic nec sara i indi pen-
sabi1a pace, car permit sp ciei e d zvolte intr-un climat favorabil
eminamente productive a
OL PROBLmfELOR
Rezol are pentru cazul: al
1 - c3-al(b2); 2 - el - c3(d2); 3 - d4-b2(c3); 4 - al-c3(b2); 5
f6-d4(e5); G - d4 - b2(c3); 7 - f4 - d2(e3); 8 - el- 3(d2); 9 - h8-
f6(g7); 10 - h6 - f4(g5); It - e7 - g5(f6); 12 - h4 -f6(g5); 13 -
e3 - g5(f4); 14 - gl - 3(f2); 15 - h2 - f4(g3); 16 - a5 - c3(b4); 17 -
d6 - b4(c5); 18 - a3 - c5(b4); 19 - g5 - e7(f6); 20 - d8-f6(e7); 21 -
e3-g5(f4); 22 - g5 - 7(f6); 23 - f - d6( 7); 24 - d6 - b4(c5); 25 -
c3 - a5(b4); 26 - a7 - c5(b6); 27 - b - d6( 7); 28 - d6-b4(c5); 29 -
a5 - c3(b4); 30 - c3 - al (b2).
Rezol ar pentru azul: a3
1 - c5 - a3(b4); 2 - d2 - b4 c3); 3 - al - c3(b2); 4 - f4 - d2( 3); 5 -
cl - e3(d2); 6 - a3 - c5(b4); 7 - d4 - b2(c3); 8 - h2 - f4(g3); 9 - f4 -
d2(e3); 10 - el - g3(f2); 11 - h4 - f2(g3 ; 12 - gl - e3(f2); 13 - d -
b4(c5); la - a5 - 3(b4); 15 - f6 - d4( 5); 16 - c3 - 5(d4); 17 - a7 -
c5(b6) ; 18 - b - d6( 7); 19 - h6 - f4(g5); 20 - e3 - g5(f4); 21 -
h8 - f6(g7); 2.2 - f6 - d4(e5); 23 - d8 - f6( 7); 24 - c5 - 7(d6); 25 -
4G
f8-d6(e7); 26- g5- 7(!6); 27- e7-c5(d6) ; 28 - c5 - e3(d4) ; 29 -
e3 -cl(d2); 30 - .cl - a3(b2).
Rezolvare pentru azul: a5
1 - c3-a5(b4); 2 - al - c3(b2); 3 - d6 - h4(c5); 4 - a.3 -c5(b4); 5 -
b8 - d6(c7); 6 - d6 - b4(c5); 7 - a5 - c7(b6); 8 - d8 - b6(c7); 9 -
a7 - c5(b6); 10 - f8 - d6( 7); 11 - g5 - 7(f6); 12 - h8-f6(g7) ; 13 -
e3 - g5(f4); 14 - el - 3(d2); 15 - b4 - d2(c3); 16 - h6 - f4 g5); 17 -
e7-g5(f6); 18 - el - c3(d2); 19 - f4 - d2(e3) ; 20 - gl - e3(f3); 21 -
h2-f4(g3); 22 - d4 - f2(e3); 23 - h4 - f6(g5) ; 2-4 - f6 - d4(e5) ; 25 -
c3 - e5(d4); 26 - e5 - g3(f4); 27 - g3 - el(f2); 28 - el - c3(d2); 29 -
d6 - b4(c5); 30 - c3-a5(b4).
Rezolvare p ntru cazul: a7
1 - 5 - a7(b6}; 2- d8 - b (c7); 3 - a7 - c5(b6); 4 - 5 - c7(d6) ; S -
f6-d8(e7); G - d8 - b6( 7}; 7 - a5 - c7(b6); 8 - b8 - d6(c7); 9 - h8 -
f6(g7); 10 - c5 - e7(d6); 11 - f8 - d6( 7); 12 - a3 - c5(b4); 13 - d2
-b4(c3); 14- a1-c3(b2); 15 - b4 - d2(c3); 1G - el - c3(d2); 17 - f4 -
d2( 3); 18 - cl - e3(d2); 19 - c3 - e5(d4); 20 - f6 - d4( 5); 21 - h6 -
f4(g5); 22 - e3-g5(f4); 23 - b4 - f6(g5); 24 - gl - e3(f2); 25 - h2 -
-f4(g3); 26 - d4 - b6(c5); 27 - e3 - g5(f4); 28 - g5 - e7(f6) ; 29 -
e7-c5(d6); 30 -c5-a7(b6).
Rezolvare pentru cazul: b2
1 - d4-b2(c3); 2 - al - c3(b2); 3 - f6 - d4(e5); 4 - c3 - e5(d4); 5 -
h8-f6(g7); 6 - f6-d4(e5); 7 - h4 - f6(g5); 8 - e3 - g5(f4); 9 -el -
-e3(d2); 10 - h6-f4(g5); 11 - f4-d2(e3); 12 - e1 - c3(d2); 13 -
c3-e5(d4); 14 - f6-d4(e5) 15 - g1-e3(f2); 16 - h2 - f4(g3); 17 -
d8-f6(e7); 18 - c5 - e7(d6); 19 - f8 - d6(e7); 20 - a3 -c5(b4);
21 - c5 - e7(d6); 22 - e7 - g5(f6); 23 - a7-c5(b6); 24 - b8 - d6(c7)
25 - d6-b4(c5}; 26 - a5 - c3(b4}; 27 - d4-f2(e3); 28 - g5 - e3(f4);
29 - f2-d4(e3); 30 - d4 - b2(c3).
Rezol are pentru cazul: M
1- d2 - b4(c3); 2 - al - c3(b2); 3 - f4 - d2(e3); 4 - cl - e3(d2); 5 -
b4-d2(c3); G - d6 - b4(c5); 7 - a3 - c5(b4); 8 - f8 - d6(e7); 9 - d6 -
-b4( 5); 10 - a5 - c3(b4); 11 - g5 - e7(f6); 12 - h8 - f6(g7); 13 -
e7 - g5(f6); 14 - h2 - f4(g3); 15 - 1 - g3(f2); 16 - h4 - f2(g3); 17 -
3 - cl(d2); 18 - gl - e3(f2); 19 - f4 - d2(e3); 20 - 1 - e3(d2) ; 21 -
h6 - f4(g5); 22 - f4 - d6(e5); 23 - a7 - c5(b6); 24 - c5 - e7(d6); 25 -
b8 - d6(c7); 26 - d8 - f6(e7); 27 - c3 - e5(d4); 28 - f6 - d4(e5); 29 -
e3 - c5(d4); 30 - d6 - b4( 5).
H zol are p ntru cazul: bG
1 - d8 - b6( 7); 2 - f6 - d ( 7); 3 - h8 - f6(g7); 4 - c5 - c7(d6); 5 -
f8 - d6(e7); 6 - a7 - c5(b6); 7 - 5 - 7(d6) 8 - d8 - b6(c7); 9 - a5-
- c7(b6); 10 - b8 - d6( 7); Il - c3 -e5(d4); 12 - a1 -c3(b2); 13 -
f6 - d4(e5); 14 - M - f6(g5); 15 - e3 - g5(f4); 16 - h6 - f4(g5); 17 -
cl - e3(d2); 18 - M - d2(c3); 19 - d6 - b4(c5); 20 - a3 - c5(b4); 21 -
47
el-c3(d2); 22 - f4 -d2(e3); 23 - d2-b4(c3); 24 - b4-dG(c5); 25 -
h2-f4(g3); 26 - gl-e3(f2); 27 - e3-g5(f4); 28 - g5-e7(f6); 29 -
e7 -c5(d6); 30 - d4 -b6(c5).
Rezolvare pentru cazul: c3
1 - el-c3(d2); 2- f4-d2(e3); 3- c1-e3(d2); 4- h2-f4(g3); 5-
f4-d2(e3); 6 - g1-e3(f2); 7 - h6-f4(g5); 8 - e7 -g5(f6); 9 - h8-
-f6(g7); 10- c5-e7(d6); 11 - f8-d6 (e7); 12- a3-c5(b4); 13 -
d2-b4(c3); 14- al-c3(b2); 15- e5-g7(f6); 16 - h4-f6(g5); 17 -
g7 -e5(f6); 18 - c5-e7(d6); 19 - d8-f6(e7); 20 - a7 -c5(b6); 21 -
b8-d6(c7); 22 - d4-b6(c5); 23 - f6-d4(e5); 24 - a5-c7(b6); 25 -
c7 26 - e3-c5(d4); 27 - f4 -d6(e5); 28 - c3-a5(b4); 29 -
d6-b4(c5); 30 - a5-c3(b4).
Rezolvare pentru cazu 1 c5
l-e3-c5(d4); 2-cl-e3(d2); 3- b4-d2(c3); 4- al-c3(b2); 5-
f6-d4(e5); 6 - h8-f6(g7); 7 - c3-e5(d4); 8 - f6-d4(e5); 9 - d6-
-b4(c5); 10 - el-c3(d2); 11 - a3-c5(b4); 12 - f4-d2 e3); 13 -
d2-b4(c3); 14- a5-c3(b4); 15- h4-f6(g5); 16 - gl-e3(f2); 17 -
h2-f4(g3); 18 - e3-g5(f4); 19 - h6-f4(g5); 20 - c3-e5(d4); 21 -
f6-d4(e5); 22 - d8-f6(e7); 23 - b8-d6(c7); 24 - c5-e7(d6); 25 -
f8-d6(e7); 26- a7-c5(b6); 27- c5-e3(d4); 28 - e3-g5(f4); 29 -
g5-e7(f6); 30 - e7-c5(d6).
Rezol are pentru cazul: d4
1 - f6-d4(e5) 2 - h8-f6(g7); 3 - c3-e5(d4); 4 - a1-c3(b2); 5 -
f6-d4(e5); 6- d8-f6(e7); 7 - c5-e7(d6); 8- a3-c5(b4); 9- b8-
d6-(c7); 10 - a5-c7(b6); 11 - d4-b6(c5); 12 - a7 -c5 b6); 13 -
c7 -e5(d6); 14 - f8-d6(e7); 15 - d2-b4(c3); 16 - f4-d2(e3); 17 -
gl-e3(f2); 18 - h2-f4(g3); 19 - e1-c3(d2); 20 - e5 -g3(f4); 21 -
h6-f4(g5); 22 - h4-f2(g3); 23 - f4-d2(e3); 24 - cl-e3(d2); 25 -
f2-d4(e3); 26 - c3-a5(b4); 27 - d4-b6(c5); 28 - a5-c7(b6); 29 -
c7 -e5(d6); 30 - f6-d4(e5).
2. Rezol are pentru cazul: 15
a=13-15; b=ll-13; c=5-12; d =12-14; e=l0-8 f=15-13; g=
=3-10; h-7 -9; i=l0-8; i=2-7; k=13-4; 1 =7-2; m=l-4.
3. multiplei simetrii a tablei de joc (fig. 97) avem de stu-
diat doar cazuri distincte, oricare dintre celelalte fii nd simetric
o cu vreunul dintre cele
Rezolvare pentru cazul: el
1 - el-cl(dl); 2 - e3-el(e2); 3 - g3-e3(f3); 4 - e4-e2(e3); 5 -
el-e3(e2); 6 - g4-e4(f4); 7 - e4-e2(e3); 8 - c3-e3(d3); 9- e2-
-e4(e3); 10 - e5-e3(e4); 11 - g5-e5(f5); 12 - cl-c3(c2); 13 - e6 -
-e4(e5); 14 - e4-e2(e3); 15 - e2-c2(d2); 16 - c6-e6(d6); 17 -
d4-d6(d5); 18 - c4-c6(c5); 19- c2-c4(c3); 20 - c7-c5(c6); 21 -
d7-d5(d6); 22 -e7-e5(e6); 23 -c4-c6(c5); 24 -e5-c5(d5); 25 -
48
(
Fig. 97
c6-c4(c5); 26 - a5-c5(b5); 27 - c5-c3(c4); 28 - a4-c4(M); 29 -
c4 -c2(c3) 30 - a3 -c3(b3); 31 - c3-c1 (c2).
R zolvare pentru cazul: e2
l -c4-c2(c3); 2- l-c3( 2); 3 -e4-c4(d4); 4 -c4-c2(c3); 5-
e3- 3(d3); 6 - d1 -d3(d2); 7 -el- 3( 2); 8 - g4 -e4(f4); 9 - e4-
-e2(e3); 10 - g3 e3 f3); li - e2-e4(e3); 12 - 5-e3 4) ; 13 - c5-
- 5(d5); 14 - e6- 4( 5 15 - g5-e5(f5); 16 - 4-e6(e5); 17-
7-e5( 6); 18 - d7-d5 d6; 19 - e5-c5(d5); 20- c2-c4 c3; 21 -
c5- 3(c4); 22 -c7-c5(cti); 23 -a4-c4(b4); 24 -c4- 6(c5); 25-
a5-c5(b5); 26 - c6-c4 5); 27 - c4-c2(c3; 28 - e3-c3(d3); 29-
c2-c4(c3); 30 - a3-c3(b3); 31 - c4-c2(c3).
Rezolvare pentru cazul: c3
1 - e3-c3(d3); 2 - dl-d3(d2); 3 - el-e3(e2); 4 - d4-d2(d3); 5 -
e4- 2(e3); 6- b3-d3 c3); 7 - cl-c3(c2); 8 - d3-b3(c3); 9- a3-
-c3(b3); 10 - g4- 4 f4); 11 - e5- 3(e4); 12 - e2-e4(e3); 13 - g3-
-e3(f3); 14 - e4 -e2(e3); 15 - e2-c2(d2); 16 - e7 -e5(e6); 17 - c6-
-e6(d6); 18 - 6- 4(e5); 19 - g5-e5(f5); 20 - e4 -e6(e5); 21 - c4-
-c6( 5); 22- 7-e7(d7); 23 - e7-e5( 6); 24 - e5-c5(d5); 25 -
c6-c4(c5); 26 - b4 -d4(c4); 27 - c2-c4(c3); 28 - d4 -b4(c4); 29 -
a5-c5(b5) 30 - a4- 4(b4); 31 - c5-c3(c4).
R zolvare pentru cazul: dl
1 - d3 -dl(d2); 2 - f3 - d3(e3); 3 - el-e3(e2); 4 - cl-el(dl); 5 --
e4-e2( 3); G - l -e3(e2); 7 - d4-d2(d3); 8 - b4-d4(c4); 9 - d4--
- f4( 4); 10 - c5-c3(c4); 11 - c2-c4(c3); 12 - a5-c5(b5); 13 - d5--
- b5(c5); 14 - a3-a5(a4); 15- b4-d4(c4); 16 - a5-c5(b5); 17 --
f5-d5(e5); 18 - 7 -e5(e6); 19 - d4 - f4(e4); .. 0 - g5-e5(f5); 21 --
g4- 4(f4); 22 - 3-e3 f3); 23 - d7-d5(d6); 24 - d5-b5(c5); 25-
c7 -c5(c6) ; 26 - b5 - d5(c5); 27 - d5-f5(e5); 28 - e3-e5(e4); 29 -
f5-d5(e5); 30 - d5-d3(d4); 31 - d3-dl(d2).
t - Olimpiada jocurilor r i o n l e
49
nezolvar pentru cazul: d2
1 - d4 - d2(d3}; 2 - d6 - d4(d5); 3 - f5 - d5(e5); 4 - 7 - e5(e6); 5-
c7 - 7(d7); 6 - e4 - e6(e5); 7 - e7 - e5(e6) 8 - d5 - f5(e5); 9- c5-
- c7(c6); 10 - a5 - c5(b5); 11 - 4 - c6(c5); 12 - c7 - 5(c6); 13 -
g5 - e5(f5) - figura nr. 98; 14 - b3 - d3(c3); 15 - 1 - c3(c2); 16 -
d3 - b3(c3); 17 - f3 - d3(e3); 18 - 1 - e3( 2); 19 - d3 - f3(e3); 20 -
dl - d3(d2); 21 - a4 - c4(b4); 22 - a3 - c3(b3); 23 - g4 - e4(f4); 24 -
g3 - 3(f3) figura nr. 99; 25 - d3 - b3(c3); 26 - c5 - c3(c4); 27 - b3-
- d3(c3);28 - d3 - f3(e3);29 - e5 - e3(e4);30 - f3 - d3(e3);31 - d4-
-d2(d3).
Rezol are pentru cazul: d3
1 - b3 - d3(c3); 2 - c5 - c3(c4); 3 - d3 - b3(c3); 4- f3-d3(e3); 5 -
5 - e3( 4); 6 - d3 - f3(e3) - figura nr. 100; 7 - cl-c3(c2); 8 - dl-
- d3(d2); 9 - 1- e3(e2); 10 - a4 - c4(b4); 11 - c4 - c2(c3); 12-
e3 - c3(d3); 13- c2 - c4(c3); 14 - g4 - 4(!4); 15- g3-e3(f3); 16 -
a3 - c3(b3) - figura nr. 101; 17 - a5 - c5(b5); 18 - g5-e5(f5); 19 -
7
6
5

3
2
_j




, .
11
IL-





7
6
5
4
3
2
1





L
7
6
,.
4
3
2
1
J:



e ll






,.

7
6
5
4
3
2
1






: .


1
,.

1
1
,.

abcde.fg- abcd.elg abcdefg
Fig. 88 Fig. SS Fig. 100 Fig. 101
d5 - b5(c5); 20 - c3 - c5(c4); 21 - b5 - d5(c5); 22 - d5-f5(e5); 23 -
e3 - e5(e4); 24 - f5 - d5(e5) - figura nr. 102; 25 - 7 -e5(e6); 26 -
e5-c5(d5); 27 - d7 - d5(d6); 28 - d5 - b5(c5); 29 - c7 - c5(c6); 30 -
b5-d5(c5); 31 - d5 - d3(d4).
Rezolvare pentru cazul: d4
1 - d2-d4(d3); 2 - f3 - d3(e3); 3 - el - e3(e2); 4 - cl - el(d1); 5 -
e4 - e2(e3); 6 - el - e3(e2); 7 - d3 - f3(e3); 8 - c3 - cl(c2); 9 - a3-
c3(b3); 10 - c4 - c2(c3); 11 - cl - c3(c2); 12 - g3 - e3(f3) - figura
nr.103; 13 - e6-e4(e5); 14 - e3 - e5(e4); 15 - g4 - e4(f4); 16 - 4-
- e6(e5); 17 - g5 - e5(f5); 18 - c6 - c4(c5); 19 - a5 - c5(b5); 20 -
c4 - c6(c5); 21 - a4 - c4(b4); 22 - c3 - c5(c4) - figura nr. 104; 23-
d5 - b5(c5); 24 - c7 - c5( 6); 2:; - b5-d5(c5); 26 - d5-f5(e5); 27-
e7 - e5(e6); 28 - d7 - d5(d6); 29 - d4 - d6(d5); 30- f5-d5( 5); 31 -
d6- d4(d5).
4. Strategia n acest joc este p proprietatea de
sim trie a cimpului d joc de centrul
care incep jocul prima sa n centrul
colii, pe tot parcursul jocului ocupe sim
de centru a pe care adversarul piesa
50
7
6
5
4
3
2
1

le'l

eeL


,
1r-
1 11
abcdefq
Fig. 102
7
6
5
"
3
2
1

-

eL
. , .


. ,.


,.
___,
r-
abcaetg
Fig. 103
7
6
5
"
3
2
1

:l
_ _.


le

, ,.....--
1
abcdef{T
Fig. 104
el nu poate pierde! (fig. 105). lntotdeauna, la o - 2n -
de adversar, se a afla o - 2n +1 -
de centru cu
O asemenea strategie se altor jocuri , se stra-
tegie Pentru eliminarea de aplicare a strategiei
Fig. 105
- deci pentru "relansarea" jocului - vom alege cimpuri de
joc cu forme di erse, simetrie.
trategia de la jocul negru este oarecum
depinde de d ale tablei de joc; la un
impar de pe primul iar la un par
al doilea Desigur aceasta numai in cazul
cunosc intocmai de strategia
d ale impului de joc este impar (25; 49; ... )
atunci in nchipuirea sa primul trebuie consider tabla " n
domino"; indiferent cum sint aranjate dominourile, important este ca,
incepind cu de stinga sus, tot cite for-
51
meze dominouri (fig. 106). negru independent de dominouri,
au il inc putul unui alt dominou. Primul va fi atent
ca pasul pasul (al adversarului) fie mereu pe
c
Fig. 106
dominou imaginar. Aceasta este perfect posibil cu fiecare
mutare a sa el poat orieilta linia spre dorit. Al
doilea - chiar - va mereu ocupareo celuilalt
de dominou, conducnd obligat linia fie la marginea
unui nou dominou, fie la marginea tablei. Jn acest fel atacarea unui
nou dominou o face doar primul deci n negru nu poate
ajunge decit tol el.
, exact despre ce este vorba, nu simplist
strategie! u ins oricum ar juca primul va
in mod sigur. Fac intrucit o privire asupra
tabelei de jdc ar putea ne la o concluzie ln figura
nr. 107 peste tabla d joc am suprapus un fragment dintr-un
Se primul mereu piesele sale pe
negre, iar al doilea - indiferent de sa - trebuie
pie.sele n alb . De aici, o concluzie cum in
negru nu poate ajunge decit primul Mai
acest ar fi alabil pentru table de orice
Lucrurile ar sta nu ar exista regula care interzice
scoaterea liniei la marginea tablei. jocul
face ca uneori victoria se adjudece chiar a se atinge negru.
Cea mai infirmare a bazat pe va fi stra-
tegia a celui de-al doilea n cazul tablelor cu
par de - prezenta in cele ce
Pe de parte, nici chiar primele fictive dominouri nu pot fi consi-
derate oricum putem ajunge, mai apoi, in inchidem
vrem izolate ce nu vor mai putea fa e parte din nici
un domin ou. ln un exemplu va fi edificator.
pr supun m al doilea a jucat primul a a cum se
pe schema din figura nr. 108. Primul este obligat
plaseze n b4 cum se vede din cele
52
trei scheme ale figurii nr. 108, 1 poate ) orienta dominoul pe
car -1 n oricare din c le tr i a ales
varianta 1, iar ad ersarul a ca in figura nr. 109. De data aceasla
5
5
1
4
.j
3
2 2
1 1
Fig. 107
Fig. 108
primul va trebui asupra traseului doar din vari-
ante bune. A forma noul dominou in careurile c3 d3, izol!nd astfel
un careu solitar jn de dr apta us al tablei, ar echivala cu abdi-
carea de la strategia - fapt care ar conduce printr-un joc
la victoria celui de-al doilea se alege varianta 1,
dominourilor de ine unic - fig. 110 -
deci jocul primului nu mai variante. se alege
varianta 2, la car presupunem continuarea ilu in figura nr. 111, se
ajunge din nou la un caz c trei variante primului
a

2

f
Fig. 109 Fig. 110
s

2
F--+-t1---+-
1
Fig. III
Pe tabla de joc cu numar par de (16; 36; 64 ... ),strategia
sigur la ndemna c lui de-al doilea este cam
(ceva mai Dominourile trebuie astfel imaginate incit nu
numai negru fi ci de pornir . Toate
snt bune. dar in acest caz - cu par de careuri dintre
car am eliminat opus - nu poate fi acoperit continuu cu
dominouri ! De c ?
53
Re enim la figura nr. 107 oricum ar fi plasat , domi
noul are un cimp negru altul alb, ori in are cu
cmpuri negre mai decit impuri alb . Acest lucru de al doilea
il face iz-oleze ct mai la inceput cimpuri alb , le mai
in de domino. Es e posibil ca pe parcursul jocului
fie obligat ocup un 1 alb omis. Atunci va imediat in
un negru un alt alb,
Acest gen de strategie se strategie de perechi, ea se
tn mai multe jocuri
G. 107. est format din numer le prime terminate n
cifra 7, in ordine incepind cu 17.
8. Se 4, ca fiind singurul neprim.
9. Vezi figura nr. 112.
10. Fig. 113 114
12. Fig. 115.
13. Vezi figurile nr. 116 117.
Pentru a demonstra ambele sint continui supra-
puneri admitem un dodecagon regulat diagonalele
AI BF (fig. 118). Apoi construim triunghiul echilateral AB 1 unim
punctul cu centrul O. Vrfurile A; E 1 triunghiul echila-
teral inscris in c re (O) cu dodecagonul . ln acest triunghi O este
deci ON- K =rf2.
45 ; ca unghi cu virful pe cerc ce sub intinde un arc de
me 45.
ca fiind intre IAB= 150 - 60 =
= 900,
= 90 -45o - 45;
ANK = A O (dr ptunghice cu catetele resp cti egal )
AKL= AO 1 (unghiurile laturile care din A re pectiv
LK O.
Liniile frnte ALK.JI IORI sint simetrice de dreptele KE
Al, deci poligonuliAMOR este gal cu poligonul AIJKL.
La fel se poligonul DF O 1 este gal cu poligonul FBCDE
fiecare dintre acestea este egal cu fiecare dintre primele
O 1= 360-150-150=60,
= 150 - 90 = 60,
FE= 150-
0
= 60.
Se triunghiuril : Rlli; R O GF snt echilaterale, iar
patrulaterul llG It este un
Cu ac asta practic toat elementele figurilor componente
ale dodecagonului
ln partea a doua a d mon lementele compo-
nentecunoscuteanalitic prin un perfect (fig. 119)
Fig. JJ2
Fig. IlS
J
1
1
1
1
1
\
\
\
\
\
\
Fig. 116
G
Fig. 118
D
Fig. 114
Fig. 113
Flg. 117
J:.' lg. 119
Toale segmentele notate n interiorul snt egale iutrc
egale cu latura dodecagonului regulat. Cititorul va pe
faptul suma unghiurilor din rfurile snt de ct 90
suma unghiurilor n jurul punct interior est d 360. Cele
patru laturi ale patrulaterului sint egale.
In concluzie, AB D este un zone de disconlinuitate sau
suprapuneri ntre figurile componente.
Volumul cilindru lui este dat de formula \' = 7tR
2
H, unde
V= volumul cilin:drului,
R =raza cer cu 1 u i de ;
H = cilindru lui.
Aria a cilindrului este de formula; A=27tRH, unde:
A= aria a cilindru lui iar R II au fost precizate anterior.
Cum aria a cilindrului este o in pro-
dusul R.H este o factorul 27t fiind constant. Inlocuim acest
rezultat in formula volumului;
V = (7tRH) . R; deoarece factorul este o
olumul cilindrilor este direct cu
razei cercului de D ci , cu ct raza bazei este mai mare, cu atit
cilindrul are un volum mai mare.
b.
15. e (Formula lui Simpson).
Pentru cilindru:
h
V= 6 (b
1
+4b
1
+b
1
)=b
1
h
Pentru con:
h ( bl . b h
V=6 +O)=+;
Pentru trunchiul de con:
V=: [ 1t R
1
+4 1t( R;r r+1tr
2
] = Tr: (R
1
+Rr+r
1
);
Pentru trunchiul de (baza
V- .!:(b +4 (Vii;.+ Vi>;)
2
+ b] = (b + ''b "-+b )
- 6 1 3 3 1 V 1 ua 3
Pentru
2R 4
V=s(0+41tR
2
+0) =
3
1tR3
16. a) Este mai greu nisipul are o granulometrie
mai - avind un domeniu mai larg de sortimente de granule;
acestea umplu mai bine volumul unitar.
56
17, a) In cazul vaselor b ... d este evident volumele
snt mai mari d ct la vasul e. volumul vasului a
cu cel al vasului e.
Baza de sprijin a a ului a este de
prin cilindru circular) cu diametru\ mare egal cu D. Aria acestei elipse
este oricum mai d ct aria cercului cu diam tru D. Cum
volumul cilindrului este dat de produsul dintre aria bazei
(h), avem de-a face cu un volum mai mic decit in cazul
vasului e.
Pentru cei care nu sint de acestor
redau (fig. 120).
d=D.cos; r=d/2; H=hfcos ot.
V =nr
1
H=n -- =
(
D cos cx)S h
a 2

4
cos <X.
cu volumul cilindrului drept; Ve=
1
1
...
IQC

1
1
1
1
1

1
4

V a= Ve cos <X. Oricit de nclinat de ar fi cilin-
drul a Va< Ve.
18. d
19. nt convins a fost greu ncer-
de acest jo p rfect foarte frumos l Este cheia
jocului a fost ingenios !
Dificultatea n trecerea una pe alta a pi se lor nr. 2 5.
Aceasta nu s poate efectua dect ntr-o anume cu utilizarea
a tuturor pieselor mici. Apoi, este foarte probabil ca o
a jocului fi de iat de la multe pentru faptu 1
s-au mereu ctte mici la un loc - pe con ide-
rentul lor in raport de 3 : 1 conduce reped la blocaje.
Ori, la un mom nt dat, este necesar o

Primele 24 de se numai in partea de jos a , casei"
(piesele 1; 2 3 n repaus). D a emenea, cu ultimele 10
se numai etajul inferior.
Cea mai rezolvare pe ar o cunosc o pun la
cititorului. este din 81 d dar a fi d mon lrat acesta
este minimum posibil.
57
Poate aceste au convins cititorul mai incerce
rezolve singur problema 1
O este: 9 4, 5, 8 (jos), 6, 10 8 6, 5, 7 (sus-
stinga),. 9, 6, 10 (stnga - jos), 5, 9, 7, 4, 6, 10, 8, 5, 7 (jos-dreapta), 6,
4 (vezi figura nr. 121), 1, 2, 3, 9, 7, 6, 3, 2, 1, 4, 8, 10 (dreapta-sus),
5, 3, 6, 8, 2, 9, 7 (sus - stnga), 8, 6, 3, 10 (dreapta - jos), 2 (fig. 112),
9 (jos - dreapta), 1,4,2 9,7 8,6,3,10,9 (jos), 2,4,1,7,8
(stinga), 6, 3, 2, 7, 8, 1, 4 (fig. 123), 7 (stnga -sus), 5, 9, 10, 2, 8, 7,
5, 10 (sus-stinga), 2.,
9
7
8
1
" 1 6 J
:=::z= l
6
"
F=
....__
.3
5 101
.F
Fig. 121 Fig. 122
Fig. 123
se prin simetria de axa a
casei.
20. nu, tot nu ce face cu so-
1 da, mai pun o intrebare: cele
moduri de a cubului? da, atunci lumea este
1 nu, ar fi ca tocmai acum cind v-a "prins" jocul
ofer eu rezolvarea pentru a lipsi de aceea 1
21. cifrate se redau sub forma unui de zece
litere, celor zece cifre; O; 1 , ... 9. Deci = 0; J = 1;
... R= 9.
58
UJESMGTDAR
22. ALBDNEOHGI
23. GUTBRFLEIA
24, ACNUPL ITRE
25. ACBSRPEMIO
26. TAVUO PR I
27. (OS)(L)(SO)EA(C)UTI
28. UDBITVLAES
29. EMAUPTNIRL
30. IGABLERTUF
31. TEOCDZUINM
32. ACMB(R)UFE(I)G
33. USCA TINRBL
34. ITS(C)M(O)NUER
35. AT(M)P JG(R)SZ
36. ELAS(R)T(G)DPN
37. T(SB)AO(E)R(U)(BS)lM
38. ELC RUITAG
39. ALIR CT ON
40. EBALCTNPIU
CAPl'fOLUL t
LABIRINT LOGIC
De la dezlegarea misterului care se urzise n jurul celebrului labirint
al Minotaurului din Creta (figura nr. 1.1, "Hic habitat minotaurus" -
"Aici minotaurul"), cu ajutorul firului Ariadnei, au trecut mile-
nii; labirint Este in aceasta sta-
tornicia nevoii de a omului de toate vrstele, cu
sa de a este un fericit amestec de
joc.
In tot acest timp, numeroase labirinturi faima de "clasice".
d exemplu, est la.birintul din Hamplon Court de
Londra (figura nr. L 2), sau labirintul de gard viu din Rousse
Ball.
l T-tr'v J
'K""M' -r,.o.r

Fig. 1.1
Fig. 1.2
La fel cum copiii din Grecia Roma se jucau in astfel de labi-
rinturi, copiii ingenioase labirinturi de oglinzi -
ale marilor parcuri de distra ori "secrete! " a diferite
jo uri labirint publicat n rubricile d divertism nt. In acest sens mi
permit reproduc aici unul dintre cel mai izbutit labirinturi, anume
pe ac la des nat d pastorul ma matician enigmist - Lewis Caroll,
p atunci cind avea 20 de ani. (figura nr. 1.3). Pornind din centru,
trebuie a spre exterior. Drumurile trec unul pe sub altul,
iar din loc in lo sint blocate de bariere.
H11nsel Gretel s-au n labirintul firimiturile
de piine pe ar 1 -au pe drum au fost ciugulite de ...
puerile, intuili e, la intimplare, ori prin erori
au cedat, in acest domeniu, locul matematice, logice
precise. S-au dezvoltat terminologii teoreme, teorii. Pornind de la
59
acest amuzament - labirintul -s-a unul dintre cele mai capti-
vante capitole ale mat maticii moderne - topologia.
Pentru fcudalii E ului 1 diu, car au culti at mi terul fantasticul
ub diferite form , labirintul a fo l mai mull decit o el d venind
uneori o chestiune d moart . Multe castel din
sint ad labirinturi, (sub olurile - inchisori labirint) cu tol felul
de mecanisme s crele, celule cu gli galerii tainice, diferite
capcane, dubli etc .

d fant zic, ne inchipuim Intr-un asemenea ub oi-
labirint, al planete chilat tn figura nr. 1.4 a fo t un
orop it. El a fo l introdus p in prim c Pe fi are perete
interi r al fie i c lui na he o Ifei in it put a tr e lib r
dintr-o intr-alta la ie ir a B. Pentru a- i redobtndi Jib rtatea,
intemnilatultr buia tr nea prin fiecar din cel 64 de lui o i
numai o cu ex cptia c lulei in care a fo t introdu , prin car avea
dreptul de mai multe ori.
pune a ind planul labirintului, el a gindit mult timp ce drum
o dar la a r ul it ia la lumina zilei.
Dnmneavoa g it " cr tul" ace tui labirint?
fn cel ce propun cite a jocuri "labirint" - care pol fi
ncadrate in categoria jocurilor
1.2
imilar cu ex mplul anterior un cu
8 x 8 te leca re intr le pe laturi. ( ezi fig. nr. 1. 5). ne le
dintre int blocate - marcat prin tngro ar a p retilor r pecti i.
e cere toate le, tr cind numai o prin
fiecare 1, cu o lini incbi u e te admi intrar a ii i-
rea din 1 pe ac a i u De ob r at c 1 cit va , bari r '
anume, linia lncb poate tont lele in
mult feluri. (figura nr. J. 6).
Problema are i ea e in totalitate pe baza
nament lor simpl nicidecum prin erori. Penlru aceasta
parcurgem ct va ob de
E te limped in dat al probl mei, un l limitat
pe dintr laturi (de marginea car ului, ori de bariere) va putea fi
ntr-un singur f 1. ( ezi figura nr. 1.7).
poi om fi pentru ca linia pe care o nu izoleze unul
60
Fig. J.S
+++++++
!.
8
+++++++
7
+++++++
G
+++++++
5
"
+++++++
J
+++++++
2
;+++++++
1
1-'lg. 1.4 Fig. 1.5
r '"\
"\
\.
,.
--
l l
\,.
-
f..l
\. ./
ahcdt!lglt
Fig. 1.7

Fig. 1.6
sau altul dintre la care apoi nu se mai ajunge. De
exemplu, in figura nr. 1 .8, din bG linia are tr i variante de
continuare: n b7 ; n8 sau b5. Practic, primele arian te nu pot fi
admise intrucit ar izola b5 - ca prin acesta se mai
trece. De aceea este ... obligatorie continuarea prin b5 ;
din care se poate numai in a 5. liniei din a5 are din nou
variante de continuare: prin nG sau a4. Continuar a spre a4 izo-
aG deci obligatoriu linia va continua prin: a6 - a7 - a8 - b8 .
(vezi figura nr. 1.9). Din b8 trebuie b7 , altfel acesta
se va izola, apoi c7 din nou impus c8 cu in d8 etc.
din a4 va continua impus n a3, de unde nu se poate
decit prin a2 - al - bl , altfel s--ar inchide o n b3

Mai capet de linii, vecine pe conturul careului se
vor uni n mod sigur - p un traseu oarecar - care va
cu toate lele de margine ale careului dintre cele
capete ( ezi figura nr. 1 .10).
8
7
6
s

J
2
r"'\
1
r"\
'-r
-
1
r"'\
\..r
\. .,/
a b c d. e F 9 h
Fig. 1.8
8
7
6
'

J
2
1
-.
, .
... _.
('
h
\.
,.J
1 r
, "\
\,.

1 1
1
\.
a.bccte /Q h
Fig. 1.9
8
1
8
5
4
.3
2
r
r-
"'
rf- h
1
r
.....
f-' -
-
'
'
- -
-
,-f--
- -
'

- ' --
J
_1' '
l
1
1
1
:
1
l l 1
\.
:..f> ' ,
'
-
..
,J

Fig. 1. 10
ln faze mai avansate ale se anumite
pot determina simplu - prin forma lor - traseul
liniei continu . D ex mplu in figura nr. 1 .11, admi nd ca
partea din dreapta a careu lui (linia cu cele cap.ete ale liniei
.in c7 respectiv d7, nici o forma li ni i este unic

1.3
O a labir intului logic pr zentat o constituie labirintul cu porti
itii pu e, deci cu mar ate pt in are e t obligatoriu de tr cut ( ezi figu-
ra nr. 1. 12).
Avind a una, nu este nece-
62
sau nu esle bine) nici o la intimplare, linia se
a dezvolta in intregime prin succesivi logici. In f lul acesta vom
avea asupra
d
7
6
5
4
3
2
1
, -
-
'
'
1
1

' 1 -

1
1 1

(
1
1
l
,_
r}
1
1
\
1
_,
.
-
...
1 ,
- -
,_
"' 1
1
1., 1

Fig. 1.11
Fig. 1.12
O d acest r 1 est cu atit mai cu cit
elementelor impuse este mai mic. Ca joc labirintul logic dezvol-
gndirea gindirea stabil itatea
memoria deprinderea de a reevalua p rman nt
t ind n final rezolvi torul cu acel sentiment de El poate
const itui o de concurs intre mai prin rezolvarea
contra t imp.
1.4
de joo (a labirintului ) poate fi de diferite forme dimensiuni.
ex' upraf t a rezolvare dupl regulile expuse , nu e te
po De exemplu, nu e a putea tr a o emenea linie ontinuii
care o fi care in aznl careului
de 7 x 7 - in general a cu un impar de
De e? 1
Leibnitz intr-o
scrisoare, "spirit ul ome-
nesc n jocuri mai pu-
ternic decit orice altceva" .
acum jocur ile 1
t.5
-l 1-
-1
1.6 1.1
1.8
1.9
1.10 1.11
-
1.12
1.13 1.14
1.15 1.16 l.l7
.
l.lS 1.19 1.20
21 t.22 1.23

1
t-
-
1
' - Olimpiada jocurUor rath uit
1.24 1.25
1.26
1.27
1.28 1.29
1.31 1.32



1.34 1.35
1.36
OL PROBLE IELOR
1.1. - P ntru o mai xpun re a ne c le
8 x 8 celule ca fiind d u !ori: albe n gre, al tern ind la fel cu
te! unei tabl d (v zi figura nr. 1.13).
ln ace t f l obs nt 32 celule .,alb " 32 celui " negre",
iar atit prima (A), cit ultima (B) snt celule negre. Indiferent
de ruta pe car s-arm rg , dintr-o se trece obligatoriu intr-o
in ers. a fi imposibil ca ultima din cele 64 d c lule
in negru, alb, n, a, n, a ... fie n concluzie: s a uza
de posibilitatea de a trece d mai multe ori prin prima Dar cum?
acest lucru pare impo ibil d r alizal; prima se in eci-
numai cu alte ori se iese printr-una din ele, se parcurg
67
un (hum apoi se prin a doua, nu mai avem cum celulil

Cheia este se intr-una din celule in ecinate cu prima,
care s r vine pe ac n celula 1 In continuare
se cu labirintul, in multe varianle. De
s tre e, prin 65 de celule: n, a, n, a, n, ... ( ezi figura nr. .14).
"'
r"\
,
1'1
r


'
r,
/"_

'


""""
t


,.
M
::: \,
..1 "
J ...
1-' lg. 1.13 t'lg. 1.14
1.2. - V zi figura nr. 1.15.
1.3. - ezi figura nr. 1.16.

t' lg. 1. 1:; Ftg. J . I G
1.4. din nou lele de joc sint
colorate alt rnativ: alb, negru, a, n, ... Primul ( 1 din care con-
linia) se a la nt.ru nchiderea
lini i. In a est caz, vom trav rsa in total un par d
Dar a,11, a, rr ... inc pe se u d culori diferite,
ceea ce n cel d capE'1E' alr liniei or fi n .dif rite.
Aceasta contravin ipot Zl't <ll' utat l>US.
1.5 1.6 1.7 1.8 1.9

t. to 1.11
1.12 1.13 1.14

1.15 1. J 6 1.1 i 1.18
1. 1!)
r t i ~ ~ i l
....

!1'1
'"''

1.20 1. 21 1.22 1. 2!l 1. 24
~ .
"'ftl,
".., ,
,,.
~ ~
:ti\
IC It
D
1-
-
-
1111i
'
-
.111111
-
~
r-
., .....
1. 25 1.26 1.2i 1.2.8 1.29


1.3 1.31 1.32 1.33 1.34
-

1.35 1.36

C PITOLUL 2
CIINIT VULPEA
Mi-e drag a est joc, p ntru ceea ce-mi apropie din trecut ... o
lume a u primele bjbiieli n ale jocului dar mi-e
drag, pentru acum n lui
neterminate pov cu ulpi ciini. vulpoiul din joc
este un echi, cu bine deprins, al
tuturor vicleniilor neamului uns cu toate unsorile. Ca onorat
a deprins anumite socoteli, ca az irlirea cozii nfoiate dintr-o parte intr-
alta astfel fuga ori minciunile din goana
mare a intotdeauna cu cu pi lea
cu in bot ... Cam se petreceau lucrurile de cte ori
incumetam joc cu unchiul meu - el cu vulpoiul , u cu
p urme a-l putea prinde. De ce himbam locurile,
copoii erau pe urmele mel , se mai incurcau, mai firul,
dar stirneau d oriunde nu se potoleau nu in
jurul vulpii mele, In cel din in rful unei scorburoase.
Dar m-aro luat cu vorba , trebui spun dumnea cum
e jocul ...
Pentru joc este o de Sx 8 le d
patru pioni albi un pion negru (in loc de pioni se pot utiliza jetoane,
monede, nasturi te.). La nceputul jocului piesele se cum se
in figura nr. 2.1. ca piesele fie pe de ace-
culoare.
Unul dintre a juca cu "cinii" - cele patru piese albe, iar
al doilea va juca cu "vulpea" - piesa Att "vulpea" ct ,ci-
nii" pot muta numai cite un pas intr-un cin p
liber. Cu alte cuvinte toale piesele se vor numai pe lele
negre, n orice moment al jo ului. Dar n timp ce vulpea poate efectua
acest pas in orice iinii vor muta numai inainte, spr linia a
8-a a tablei, a se putea intoarce. De exemplu, n din dia-
grama nr. 2.2: vulpea poate muta la d6; fG sau 14; ciinele de la d2 poate
muta la c3 sau e3; ciin le de la d4 poate muta numai la c5,
Ideea jocului, de denumirea lui, este vul-
pii de ciini. vulpea pe linia intiia a tablei
70
de jot: (in locul al ciinilor), ea a de sau a
jocul. Cnd vulpea este de iini nu mai poate face nici un pas,
a pierdut jocul.
la trei
2.1
8
T
6
:s
4
,J
2


Fig. 2.1
8

7
o
5

.J
2


Fig .. 2.2
Care dintre ciini poate trece prin 14?
Intrucit vulp a poate muta In orice dir ti p tabla de joc, ea arc
(teoretic) un ir ne fil'ljit d ar te In total ma im de
pa 1 p care-i pot fac cei patru ciini?
se alternativ. Cnd mute
cu cinii, el va muta un singur ciine, la alegere, dintre cei care pot
mute.
1n itc feluri (p ite drumuri diferite) poate ajunge un "eline" din
pozitia pe ultima linie?
ln cele ce vom exemplifica tehnica de jo in partide
model.
1.
1.
2.
CIINII
al-b2
c1-d2
VULPEA
d8-c7
-bG
71
3. 1 -12 -a5
4. gl -b2 -M
5. d2 -c3 - c5
vulpea ar fi mulat la n3 ciinii
6. f2 - e3
o prin: c:J - b4)
- M
7. e. - d1
- cr:
8. ' b2 - g3 - d6
9. g!l - h4 - c5 (vezi figura nr. 2.3)
10. 1.'3 - M se d4 -c5, vulpen ar
fi s in spal ciinilor, a mai putea fi e!'i - d4 poi
-e3; ciinele de la f4 nu poate ocupa e3) .
10. -ffi
11. d4 - 5 - y5
12. c:- - 16 - M ( ezi nr. 2.4)
... ulp a a cflp:,t t spre linia inliH'I, d oarece n'd unul intr. eiini
nu poate ocupe g3 (apoi f2 el).
u.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
( ezi !igura nr. 2.5)
8
7 ....... ,........, ...... ..... -1
6
lf


J
2
....... .....
.... .d'
q b
J.lg. 2.3
10.
11.
1 :l.
72
VULPEA
d8 - 7
- dG
8
1
6
5

J
2

- d4
-c3
- M
-c5
- d't
,o
..

,,j]
1

IL

lll
z


,

/
el iM
gl - h2
b2-g3
el --1
9
1-d2
al -b2
d2 - c3
b--n:l
f2- 3
"" 8
7
6
5

J
2
It:!:

)


w
V

f'"
(
21
/
. .....;
r""''
obcdelgJr
2.4
Q b c ci
- 5
- d'
- ea
- f6
s3 --M
g3 - H
c:J-
14 - y:i
J.' lg. 2.5
ls...
1.:_
r'")
ti;.,
..-

13.
14.
15.
]lj_
17.
1 X.
('ezi figura
Il
7
o
5
-4
3
19.
20.
21.
22.
1


L
'1'
........
u

""
nr. 2.G)
;i.
.:,.
[(
t.s.


2 2

1
Flq. :!.G
5 e3-f4
dG H-e5
t:3 5
d(i
h6
(:)
-7
9 ...
i6
-d8 iG- i
-t:7 e7 - d6
- b6 d6 -t:7
a7 e5-h6
-18 bG-n7

}'lg. :.. 7
D ac ciinii au reu it a ulp a.
Flt 2 8
cum dat seama jo ul ft1fd simplu. i te un J c deri
- 1ezultatul nu poat fi rcmiz:.; on vulpea, on c'inii.
2.4-2.5
n p iltstratt' in i!frilf' nr i 2. urmcaze 1 mutar j
ru i cuc ini. um tr bt i joar el pentn a l'-tiua''
Prin hpt ul l ona j<, u h11 t t IDJ 1 pu la pu tel, s au
l>ludial luate tri ntel . ,. ii111i' au in fucar l'aZ a "IDPO!':t .nutltri
:ndl pot i nrcuia r, t.lp a. rl ro l fi un "jw' n'IHat ntru pcr-
oanelf' car nu r n1 -.c \Poria lui J'entn iucalori" mai l 11 itt ,, .. '1 i jol'ul
"ciinii i uit ta" ts11 un l m in er 11 p1 r 1. liz.a . al, ere:
vari:w lei de JOC. Po i 11li' ih d m1tnr la fil'car pa. 11 l>inl pna mu t ,
iar lor te lesm de pe par un:nl a ri\i a 111 n':tns.
73
' n joc in ine e te analizarea gl irea trat. giei generale ct tigltoare
a jo ului. adar tabilit i cum trebuie joa e juclltorul cu ciinii p ntru
a t tiga mereu (indiferent de adversarului) ?
E tt> po ibil de gl it o asemenea trat gie pentru
vulpe?
Jocul poate fi nceput de ulpe, fi e de cii ni. O un plus
de difi uitate a analizei jocului se prin alegerea de ,vulpe'
a voie.
Ac Iora dintre cititori are au pasiun a po ibilitatea cu-
el mentare de electricitate, mergind la cele de electro-
jocul "ci inii vulpea" le construirii unui automat de
j o r la tiv simplu .
2.8
pozit ia d joc din diagrama nr. 2. 9. Care dintre
va ace t joc?
2.9-2.11
ln fi care dintre date in diagramele nr. 2.10 - 2.12 la
mutare cu ciinii ... care ! Cum?
8 8 8

,.
7 7 7

6 6 6
J
5 5 5
o

o
o
p .J a .J )
o o
z 2 2
o
)
J
t:t bc ct e l gJr o b cdelg h o bc defoh
Flg. 2.9 Fig. 2.10 Fig. 2.11
74
8
7
G
5
4
3
2
1

IV
o o o
abcdefgh
Fig. 2.12

7
6
5
4

2
1
PROBLEMELOR
t ld
"


1 1
1'\
['\.
l.li

1
['\.

<
1"\
<
!"\:
!)
J\
!)

1/1

N


Fig. 2.13
2 .1. Ciinii de la 1, el gl pot ajunge prin dirijate n
tratul 14. Ciinele d la al nu va putea realiza acest lucru, deoarece, cea
mai din dr apta traiectori a lui se cu diagonala al -h8.
2.2. Prin mutarea cin lui se face prin inaintarea cu cte o
linie pe tabla d joc. in pe ultima lini (a-8 -a),
fiecare cine va putea face 7 ln total, cei patru cini pot face
maximum: 7 x4 =28
2.3. tn se pune problema stabilim in cte moduri poate face
fiecare cine cei 7 de pe linia intii a pe linia a opta. Vom
observa de la nceput diferite, sint diferite
traiectoriile - drumurile - pe care le pot
Dar, inainte de a porni in rezolvarea concr a problemei, el uei-
citeva aspecte generale. Pentru inceput vedem in cite variante
se poate ajunge din A, mergind numai pe n sus (stn-
ga - dreapta) intr-unul din de pe linia a opta (vezi
figura nr. 2.13).
Dintr-un de pe linia a se poate ajunge pe linia a opta
n numai moduri. ( ezi figura nr. 2.14).
8
7
Fig. 2.14
De pe linia a pe linia a opta se poale ajunge pe 4 drumuri dife-
rite (vezi figura nr. 2.15). Cu fiecare linie in ph1s variantelor

1 1 1 1 # 1 1 1 1

1 1 1 1 _hl
1'\. 1 1 < 1 1 1 1/1
1'
,

a c
Fig. 2.15
75
se aj ungind la linia ntia ( A) la 128 rute diferite.
(27) (v zi fi gura nr . 2.16).
ed m a um, ci te rute permite structura din iigura nr. 2.17, limi-
d dreapta d}. P rin fiecare dintre segmentele d -f
posibile al ar-ulatt "se pierd" S' r ie de urumuri
.,
6
,
3
-2 -
1
Fig. 2.H>
2
12
12
La segmentul.\ c poate ajunge pe o si 1gu (a . b. c.), !ll' prin acest
segment e pil"f"d 16 variantP . Prin segmentu1 B e pierd un de
4 arianl, multipl icate cu drumurilor p in car c ajunge la el
(a.b.c .f.g; a .b.e J .g; n.d .e.f.g}; deci in total: 4 X3 = 12 uriante .
imilar, prin segm ntul C se pt rd 1 X 9 variante. (Variantei p
care se ajunge la sinl in de 8 anume: n.b.e.f g.k.l; a b ..
f.j .k .l; a .b.e .f .j .k .l; a .b .e .i." .k .J; a .d .. t .g.k.J ; a .d . .r. j .k .1 ; a .d .e .i .j ..k.l ;
a .b.e .l .g.Jd).
Jn con luzie, s r u tura p rmite un total c.l 91 de
rute-. - 16 - 12 - 9)
cum drumuri or p C:lfe le pot face "ciin'i'' a
devenit !
Ciinele de la nl a putea 35 diferite ( ezi figura nr. 2.1R),
128 - 64 X 1 - 16 X 1 - 4 X 2 1 :X 5 = 128 - 93 = 3-.
1 doi lea ciine a trabale 89 drtlf1' uri diferit (\ e.d figu ra nr. 2 1 ) ;
12 - 16 > 1 - 4 X 3- 1 Y 9 2 X 1 = 128 "9 = 9 .
Ciinele de la el are la i p zi\i(' r It mai mull .. variante: 103 (vezi
figura nr. 2.20); 128 - 4xl-1 x5 - 8x2= 12 - 25=103 .
76
,
6
s
J
2
f
1
2
1
6
J
-2-
1
J-' lg. 2. 18
f ' lg. 2.19
Fly.
9
.!0
rtg. 2.21
2
' 8
16
J2
6'
1""28
2
4
8
16

6'
128
2

8
1
J2
"
128
z
'

" J2
61
128
Cel de-al palrul a iin va 69 de rut diferite (vezi figura
nr. 2.21) 12 x l - 32x 1- x 2- 2 x 5= 128- 59 = 69.
Totul s-a redus la cite a elementare aritm tice 1
77
2k
CliNII VULPEA
1. b6-c7 b8 - a7
2. M-c5 - bG
3. b2-a3 -aS
4. a3-b4
- bG
5. M-a5 - a7
6. a5-b6 - b8
7. bG-a7
2.5.
CliNII VULPEA
1. al-b2 a3-b4
2. b2-c3 -aS
3. c5-b6
-M
4. d4-c5 -c3
5. cl-b2
-M
6. b2-a3 -aS
7. c3 -b4
2.6. La prima vedere, strategia pe care trebuie o aplice ciinii esle
foarte in linie (pe linie a tablei), cei patru
ciini inchid orice d a "zidului" de vulpe .
ce acest se pune in d la o linie la alta el totul
din calea sa. Trecerea de pe o linie pe alta a elor patru ciini se face prin
patru ordonate astfel incit n nici un moment nu lase vreo
de pentru ulpe. In diagrama nr. 2.22 este
ordinea d efecluare a atunci ind se trece de pe linie
pe una apoi pe aici totul este per-
fect ... numai ulpea nu va inaintarea in a
ciinilor, ci va inc r.ca din ritm, defecteze, mecanismul de
atac al acestora. Singura iune a se nregistr in momen-
tul n care un anume ine trebuie pe linia din nu
poate face mutare deoarece respectiv este ocupat de
vulpe 1 n exemplu d acest fel este redat in figura nr. 2.23, unde ciinele
de la f2 nu poate face mutarea la e3, urmind mute un altul dintre
cini. Ei bine, mutare, "in plus" trebuie cu mare
pentru ca nu cumva deterioreze ireparabil In din
figura nr. 2.23 se juca:
1.
2.
ulpea ar fi sau:
78
clnm
b2-a3
d2-c3
VULPEt\
e3-d4
-e3,
8
7
6
5
4
3
2
8
7
6
s

J
2
lf.

11. 11.

o -
u - u
-u
71 7

7
74
abcctB/.gJ,
f'lg. 1!.22
- --- -
-
-:.-
"'\
1--
..) -- ) --
-
a b c ci e

9
J,
J.'lg. 2.2:>
l.
2.
f
1
8 8
7 7

'"\
6 6
D
il'"'
lU
5 5
4 )
'

..)- 3 J
..)
1\
,__ \..
-v -0
2 2
f--
v-
V
-v -
...J
-
aocdef9h. abccteluh
Fiu. 2.23 Fig. 2.24


8 8

"
4 4
A

7 ?
-'
"
"
"
)
"
"
"
"
1
J 4
"
J
J 4
.J 2
2 .J J
2
1
2 2 2
1
')
1
1 f f
Q b c ci
e

9
J,
a b c d e 1
9
h
Fig. 2.21; Fin. 2.21
g3 - M e3-B
f2-g3 -t!3,
din nou vulpea de ciinilor.
Pentru a desprinde concluzii asupra tacticii pornim
de la citeva elementare asupra jocului ciinilor. de
se cei patru ciini formeze un de la o
margine la alta a careului, pe - in linie. Nu este posibil ace-
lucru pe (vezi figura nr. 2.24). Atacarea ncer area de
'inchidere a drumurilor vulpii din lateral, :;e va efectua numai tn faza
a jocului (pe ultimele linii), altfel o asemenea este

Orice ciine care linia vulpii , sau o pe
aceasta n spate, devine inofensiv 1 (vezi figura nr. 2.25).
deci, la cursele pe care le intinde vulpea pentru atragerea cit
mai departe a ciinilor apoi abandonarea acelora care pierdut
,,puterea". Este limpede trei sau mai crini nu vor
piept, in cimp deschis, vulpii.
activ pentru un ciine - de joc pe care poate ajunge
el prin diferite nu se cu intreaga In figura nr.
2.26 se din start se aportul unui ciine in anumite zone,
78
iar pe par ursul jocului, zona a a acestuia scade cu Ini-
cei patru ciini au arii aeti n d 1 : 20;
25; 26 23 (in lusiv pe care de aria acti a ulpii
de 32 n in de pe linia a 7-a mai ar cel mult
acttve, iar ajuns pe linia a 8-a de ine imobil- blo at- deci r o
pentru ulpc. In diagrama nr. 2.27 t'sle ind1 at pe he r
dl' numtul ciinilor care pol ajunge in eJ ( ...
fiii ac st luc;n este cuno cut de ulpe ( 1) va trebui m i
n zona "min. ta' a cift lor 1 2. De fapt, cum . e mlldl-
fic.l pe par t.r ul joeJlui zona tot a:;o3 e te in ntodth arr
diagrama
Elenwntel de relevate n prezent, converg
pre inaintar in pr la inceput, respectiv la traiec-
toliil id ale ale ciinilor - vzi figura 1 r. 2.28.
ln onlinuare vom remarca una din1re cele mai a'\antajoase a
ciinilor de vulpe, in fig ra nr. 2.29. Ac tn
V", in vulpii in hiderca ori de acce a vulpii
n "spat 1 frontului''. d exemplu:
1.
2.
VULPEA
f2-g3
et-12
Dar revenim la .. caracteristice n care vulpea
"contra ul" - d rt> la f'a -n d plasar a c lor patru ciiui.
Ac c;te pozi il caract ri i e sint cde tr i ilustrate in figurile nr. 2.30-
2.32. Pe rinduri! p re ac ste aracleristice, sint simetrice
dt a,a a tablei, cu c 1 p1 zcntate deja. C a de a patra
(vezi figura nr. 2.33) ii e t ulpii, a fi tnchis:l la prima
mutare In fi care din caractex;istice mutarea a ciinilor
este iar jocul aspl' d scb Desigur nu vom putea
sA iinilor la orice mutare a vulpii, dar om pre-
zenta ci le o de
o
Pozitia A (figura nr .' 2.30)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
CliNII
el-d2
al-b2
d2-e3
cl-d2
d2-e3
gl-12
f2-g3
b2--a3
VULPEA
b2-c3
-cl4
-c3
-d4
-e5
-14
-e5
-44
, ..
1'
8 8
(. (
7 7

)
G 6
(. (.

/1
,
"'
"
(
'
,
,
:
'
'
$ a
)

2 2
'1.
IC
)
J
\o
J
rt
Fig. 2.28 1-'lg. 2.29
8
r
G
5
4
.1
2
.J
)
IU
)
qbcctelglt
Fiu. 2.31
8
7
6
s

J
2

J

1-'1!1 2.30
S-a ajuns la C (figura nr. 2.32), cu
linii inaint . e cum se va vedea la arianta C. In
loc de el - d2, ciinii puteau juca gl -f2 cu posibilitatea de victorie.
Orice mutare te vulp a are joc
Pozitia B (figura nr. 2.31)
Singurul joc corect al ciinilor este:
1.
2.
3.
4.
5.
ctiNJI
gt - 12
cl - d2
f2 - g3
1-f2
f2 - e3
VULPEA
d2 - e3
- 14
- e3
4
- c3
Din nou C - de axa a
tablei.
& - Ol.l.m,pl.ada joewilor
81
C (figura nr. 2.32)
CIINU
1. b2-c3
2. gl-12
3. f2-e3
4. el-12
5. f2-g3
6. c3-d4
7. d2-c3
8. c3-d4
sau, o
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
6
7
6
5

.J
2
b2-c3
el-12
g1-h2
h2-g3
f2-e3
c3-M
d2- 3
c3-d4

K
J
8
7
6
4
4
.J
2
Il"'\
VULPEA
12-e3
-d4
-eS
-14
-e5
-d4
-e5
-14
f2 -g3
-14
-e3
-d4
-c5
-d4
-e5
-rlt
!,..
11
J
abcctetglt
Fig. 2.32 ... lg. 2.33
In ambele variante s-a ajuns la C - de-
cu linii n in acest caz prima mutare a ciinilor
este - singura mutare care le victoria fiind b2 -e3.
de exemplu ce se la mutarea d2-e3:
CIINII VULPEA
1 . d2 -e3 f2. -g3
2. b2-c3 -14
3. gl-h2 -e5
4 . b2 -g3 -d4
5. el -d2 -c5
6. e3-M -d4
82
7.
8.
d2-c3
c3-d4

-14
... unei a vulpii s-a ajuns din nou n carac-
C. vulpea
1. d2 - e3 12 - g3
2. b2 - c3 - 12
3. c3-d4 - g3
4. d4 - e5 - f2
5. e5 - f6 . . . de acum este clar piesa de
la f6 nu mai in vulpea nu mai poate ii de cele
trei piese imobile din faza inliia.
In concluzie, n caracteristice ciinii vor efectua prima mutare
cum
- in A se el - d2 , sau gl - 12,
- in B se gl - 12,
- n C se b2 - c3.
ulterioare vor fi dirijate de j ocul vulpii, cu
la resp ctarea regulilor prezentate n special aranjarea in V
in vulpii. Astfel se va ajunge din nou intr-una din caracte-
ristice, unde se strategia, ... cind vulpea va fi pe
una din liniile finale.
2.7 S-a anterior (2.6) in orice caz ciinii au o strategie
ceea ce exclude posibilitatea de ict orie a vulpii.
2.8 la mutare vulpea:
VULPEA Cl!Nll
1. a7-b6
2. -c7
3. - c6
4. -e5 indiferent de
riie ciinilor. De aici V\llpea nu mai poate fi de numai doi ciini 1
n schimb, mute cinii:
(.
CIINII
VULPEA
1. c5 - b6 a7 - b8
2. b6-c7 -a7
3. a3-M - b6
4. b4 - c5 -a5
5. el - d2 - M
6.
d2 3 - a3
7. cl - b2 - M
8. b2 - a3 - a5
9. a3 - M -b6
10. M- a5 -a7
83
84
11.
12.
a5-b6
b6 -a7
-b8
Deci, in care mute.
2.9
CliNll VULPEA
1. g5-f6 g7-i8
2.
f6-e7 -g7
3. c3-d4 -f6
4. d4 - e5 - g5
5. h2 - g3 - f4
6. f2 - e3 -g5
7
3 - 14 - f6
8. f4 - g5 - g7
9. 5-16 - b6
10.
f6 - g7
2.10
CliNIJ VULPEA
1.
c3 - d4 e7-d6
2. d4 5 7
3. el-d2 - b6
4.
d2 - 3 - a5
5. c3 - M - b6
6. b4 - a5 - c7
7. a5 - b6 - d6
8. f4 - g5 - e7
9. 5 - d6 - 16
10. d6 - e7 - g7
11. e5 - f6 -h6
12. f6 - g7
2.11
ClJNU
VULPEA
1. M
5 b6 - 7
2.
3 - d4 - d6
3.
d4 - e5 - 7
4.
e3 - f4 - f6
5.
f4 - g5 - e7
6. a3 - b4
- d6
7.
M:_a5 - c7
8.
a5 - b6 - d6
9.
b6 - c7 - 7
10.
c5-d6 - 16
11.
d6 - 7 - g7
12.
5 - 16 - b8
13.
fG -g7
CAPITOLUL 3
CONFIGURATD MAGICE
Am numit in acest f 1 unele dintre c le mai vechi mai
jocuri cu caracter matematic, intitulate acum "jocuri cu numere".
Prin simplitatea ideii sale (care-I face accesibil unui public larg), precum
imen ei ari acest tip de joc a n diferite form ,
in majoritatea rubricilor de amuzament a celor mai diverse
3.1
In c constA jocul? Se o anumitA din linii
drepte curbe car se intersect in puncte -"noduri". de exem-
plu de enul din figura nr. 3.1 a; un cerc 7 egmente cu un total de 9 punc-
te de inter ectie. ProbJ ma c n tn pla area tn nodurile figurii a unor nu-
mer date a tfel incit uma numerelor de pe fie are linie curb
ii fie mereu ace a i.
In xemplul no tru e vor pl{l a tn nodurile figurii ( ezi figura nr.
3.1 b) numerele de la 1 la 9 cite o fi care in a a fel incit
pe orice linie uma numerelor fie con 18.
Este lesne de presupus inscrierea numerelor in noduri nu va face
la intimplare - prin - ci va trebui la o
a figurii, a nodurilor chiar a sumei date,
b
1-' ly. 3.1
86
respectiv .,cheii" La acest rezultat final vom ajunge
adesea pnn s1mple calcule antmetice, sau chiar algebrice.
De exemplu: in cazul dat, vom observa nodul central (cen-
face parte dm 4 sumede 18 (de cte trei numere fiecare)
una dmtre cele 8 sume de 18 este din 5 termeni (suma de pe
cercul marginal).
Cu numerele de la 1 la 9 se pot triplete de numere,
cu suma 18:
2 3 4 5 6 7 8 9
X
X X 1.8.9.

X X X 2.7.9.
X X X 3.6.9.
X X X 4.5.9.
X X X 3.7.8.
X X X 4.6.8.
X X X 5.6.7.
1 1 2 2 2 3 3 3 4 de
Prin urmare, in nodul central al structurii (despre care face
parte din 4 sume) va tr bui cifra 9.
Analizind apoi cei 5 t rmeni cu suma 18, ajungem la con luzia
tia nu se pot constitui decit intr-una din tr i variante:
2 3 4 5 6 7 8 9
X X X X X
1.2.3.4.8.
L=18
X X X X X
1.2.3.5.7.
X X X X X
1.2.4.5.6.
In continuare, in nodul cel mai de )os al va
fi obligatoriu una dintre cifrele: 6, 7 sau 8, acest nod parti-
la formarea a trei sume de 18. in acest nod a fi cifra
8, atunci pe imediat mai sus, va trebui fie 1. (figura nr. 3.2 a).
Acest lucru exclude folosirea cifrei 1 in suma de pe contur - cum am
in tabelul ant rior; de i ipoteza este Analog se
in r spectivul nod nu poate fi nici 7. (figura nr. 3.2 b). In concluzie:
am ajuns numerele in trei din cele 9 noduri - in mod unic -
cum se in figura nr. 3.3.
ln final se ajunge la in figura nr. 3.4. Desigur sime-
tria de o a geometrice genereazi
a - simetrice de
8G
Fig. 3.2
Fig. 3.3
Fig. 3.4
umim g ometri drept (prin analogie
cu magi ). datoritA con umei p liniile ale. Din ac t
punct de vedere magic lnt cazuri parti ulare ale
magice. Ia1i de exemplu , din figura nr. 3.5, comple-














Fig. 3.5 Fig. 3.6
87
tatii eu numerele de la 1 la 9 cu a. de 15 pe fiecar linie ,
e te ela icului magic de 3 x3 cu uma 15 (figura nr. 3 .6) .
Noduril "umbrelufei" din figura nr. 3. 7 e or compl ta cu numerele
de la 1 la 9 . 11 tfe l tn h uma f ie con pe toate liniile urb
Fig. 3.7
u 18. Am ales ac st xemplu pentru a ilustra un alt aspect al
problemei anume: echival magice. Intr-ade
din acest punct de edere, din figura nr. 3.7 este una
cu desenele din figura nr. 3.8 iar toale acestea se n con-
in figura nr. 3.11
3.8
O mai inter analogie vom constata Intre unele
(magice) g om tri e plane i eonfiguratiil au tructurile patale.
de exemplu, configuratia din figura nr. 3.9, completat cu numere-
1 O 8 uma con de 18 e te e - cu o truc-
tur in d cub u noduri in lrfuri i in entru. In azul
., ubului magi" (vezi figura nr. 3.10), care e te u nu-
mer de la O la 8, uma te (18) p cele 6 fete tn plane
diagonale p rpendi ulare.
1 n cele ce vom nota caracteristicile magice
astf 1:
N
n
.I:
k
numerele ntregi (de obicei naturale consecutive) care tre-
bui se n nodurile magice.
1 de noduri ale i;
suma a
de sume, respectiv liniilor drepte curbe
ce
r - raportul intre k n;
- distincte.
Pentru a nu se cumva un asemenea joc - ma-
- se poate al din orice cu linii drepte
curb cu noduri de inters a acestora, oi preciza aici citeva
cristalizate prin studiul unui mare de asemenea jocuri.
pentru ca jocul fie deopotri in rezolvare izbutit trebuie ca:
Fig. 3. Fig. 3.10
- in fiecare nod al se cel linii
(drepte sau curbe); cu alte cu inte fiecare nod participe in cel
sume constante:
- nu fie inl de lini'i noduri num rice
- forma g a fie intr-un fel deos (fie
pr una sau mai multe sim trii, fie un obiect, o conste-
o de orice fie are pur simplu o valoare deco-
fie distingerea a su-
melor constante.
-numerele care fie utilizate fie-
care cite o fie pe cit posibil primele n numere natural ,
dar in orice caz unei anumite reguli simple, intr-o
ordine (de exemplu: primele n numere prime);
- rezolvarea se face pe cel o cale nici-
decum prin obositoare erori;
- raportul r=kfn valoare ct mai de 1; este
posibil chiar supraunitar, in acest fel cu noduri - printr-o
legare a lor -se sume ct mai multe;
- jocului fie n cel mai caz o familie de
simetrice.
- (N=1 ... 18; n =18; l: =33; k =18; r =l; =1)
3.4
Este necesar, ea aceste condi ..
tii fie analizate cu
mlnt. de personal, ..
sesc inter
din fi!lura nr. 3.11, c re
intrun toate conditiile,
mai forma geom deo ..
are valoare d joc
In eea ee- i propun e 1 d z ..
volte rezol itorului.
Fig. 3.11
3.5
Tot a, onfiguratia magi ii din figura nr. 3.12 nre un coefi lent r =
0,66 de onfiguratia din figura nr. 3.13 (cu doui\ - urni\ -
In plus) ar an un fi ient r - 0,77, dar care re o rezol\'are prea
Pe nre o al gem?
foarte multe geom trice care nu au rezolvar de
cit va . empl de acest fel fiind ilu trate in figura
Fig. 3.12
Fig. 3.13
nr. 3.14. Truda "descoperirii" unei magice se asea-
cu ac ea a bobului in de nisip ...
care, bobul mai trebuie 1
J'Jg. 3.14
... . 11.
}! Jg. :J.JG 1-' lg. 3.17
Fig. 3.15 N= l ... 10; n=JO; 1:=20; k=IO; r=l ,OO; =2x2 x
x2
92
Rezolvarea unui asemenea joc se poate face pe cale pur
printr-un sistem de k cu n necunoscute - sistem linear - cu re.-
zol ar n numere intregi, cnd s domeniul de al
cinilor. De exemplu, in cazul magice din figura nr. 3.15, se
cele 10 (n) necunoscute cum se in figttra nr. 3.16
se scriu cele 10 (k)
(1) A+B+C+D+E = 20
(2) A+B+F +G = 20
(3) A+E+F = 20
(4) B+E+G = 20
(5) B+C+G+I = 20
(6) C+E+I = 20
(7) C+D+I+J = 20
(8) D+E+J = 20
(9) F+G+H = 20
(10) H+I+J = 20
Desigur, mai putem completa sistemul de cu
(11) A+B+C+D+E+F+G+H+I+J =55
(12) A :;i: B:;i:C#D :FE :;i: :#: G:;i: H:;i: I :;i: J
Din (1) + (9) + (10)
A+B+C+D+E+F+G+2 H+I+J=60 (13)
inlocuind in (13) pe (11) H =5
Din (2)+(7) ::;.
A+B+C+D+F+G+l+J -40 (14),dar(ll)-
n care inlocuind pe H=5 E=10.
inlocuim p E=lO n (1)
A+B+C+D=lO, sau A; B; decit: 1; 2; 3 sau 4.
De aici,
I. A=l; F-9; G=6; B=4; C=3; ... (figura 3.17).
II. sau C=2; .. .
III. A=2; F=8; G=7; B=3; C=4; .. .
IV. sau C-=1; .. .
V. A=3; F=7; G=8; B=2; C=4; .. .
VI. sau C =1; ...
VII. A=4; F=6; G=9; B=l; C=3; ...
VIII. sau C=2; ...
ln contihuare singuri ,.puterile" cu ci-
te a magice.
3.7
Figura 3.18 N = 1 . . 12; n =12; l: =26; k=ll; r=0,916;
s=4.
91
J.' lg. 3.18
FI . 3
Fig. 3.21
Fig. 3.11.2
llg. 3.23
3.8
Figura 3.19 N=1 .. .11; N=ll; L=22; k=12; r=1,09 s=l.
3.9
Figura 3.20 N =1 ... 10; n=10; :E =18; k-9; r=0,90 s=l.
Figura 3.21 =1 ... 10; n =10; :E =15; k=lO; r=l ,00; s=l.
3.tt
Figura 3.22 N =1 ... 10; n=10; Z =25; k=7; r=0,70; s=l.
3.12
Figura 3.23 N=l ... 12; n=l2; :E=26; k=ll; r=0,915; s=2.
95
Fig. 3.25
J.' lg. 3.24
Flg. 3.26
3.13
Figura 3.24 N = 1 . .. 10; n = 10; :E = 18; k = 9; r = O,OO s = l.
3.14
Figura3.25. - N= l ... l2; n = l2; !: = 26 ; k = 13; r = 1,083; s ...... 4.
3.15
Figura 3.26 N = 1 .. .10; n = lO; !: = 18; k = ll; r = l,lO; s = l.
3.16
Figura 3.27 N= l ... 12; n = 12; !: = 26; k = l2; r = l,OO; s = l.
3.17
Figura 3.28 N= l . .. 10; n = lO; L = 15; k = 9: r = 0,90; s = l.
l'ly. 3.21 J.' lg. a.l!ll
- 0Ump1ada Jocurtlor r i o n l e
:.17
98
.3.18
Fig. 3.30
.3.19
Figura 3.30 N=l ... 16;
n=l6; l: =34; k=l2; r =0,75;
S=l.
Figura 3.29- N 1 ... 15; n=l5; 1:=27; k = U ~ r=1,20 s=l.
Fig. 3.32
Figura 3.31 N=
=1 ... 17; n=17; l:=42;
k=12; r=0,70; s=l x2.
3.21
Fig. 3.31
Figura 3.32 N = l ... 37; n = 37; l: = 133; k = 12; r 0,32;
S = mai multe
3.22
ntr-.o a jo ului - configuratie - umele lnt difP-
rit , re pcctiv constant pc liniil dr pt. on: tant (altele) p liniile
curbe. D emplu in din figura 3.33 noduril e ompleteaz.l\
u numere) d la 1 la 24, uma pe fiecare egment e t de 50, iar uma
pe fie are cerc te d 75. Cu aceasta tr cem la are e pot
FJg. 3.33
99
pnne ub forma unor jo uri numeri e cu figuri - ln fapt din
figura 3.33 fiind cbi\al cu a a din figura 3.34, in car numer le
ins riu in triungbiuri trap ze. uma numerelor din fi care din cel
6 triungb iuri mari t d 50, iar uma numerelor din fi car din ele 4
centuri bexagonale e te d 75. In figura 3.34 e te pr una dintre
solutii.
Fig. 3.34
Fig. 3.35
100
3.23
Problema i o generalizare, att prin de
loturi a poligonului de eontor, <>it i prin d Z\'Oltar a lui cu noi trepte
pre exterior. iJi o modalitate de a r zoha
magice de nce ' t fel folo ' ind pentru exemplifienr oniigurntin din figura
.35 , u primc.>le n Jmmere naturale.
3.24
Ln fel, jocul din iiguro 3.36 e pont pune i ub forma din figura
3. 37, in care i c 1 28 de ume con tante.
3.9. 3.10.
3.11.
3.12. 3.13.
~
3.14.
3.1G. ...,
3.17.
3.19.
3.20.
3. 23. Fie A; B; C ... ; F, ... nivelele in cadrul triunghiului 1; II;
III, ... ;VIII; ... n u m r u l triunghiurilor. In cazul general, cu .,n" nivele
"m" triunghiuri vom utiliza primele "n.m" num r naturale. Deci su-
mele vor fi:
1+2+3+ ... +n.m (l+n.m) (n.m) n
-in triunghiuri: m =
2
m = (l+n.m)2
- pe nivel:
1 +2+3+ ... +n.m
-------
n
(l+n.m) fn.m) m
2 n = (l +n.m)2
103
Fig. 3.5G Fig. 3.57
ln cazu 1 nostru, din figura nr. 3 .56, cele sume constante sint:
Il
- in triunghi: (1 +6 x8)
2
= 147
8
- pe nivel: = (1 +6 x8)
2
=196
Vom folosi primele 48 numere naturale.
un tab 1 n care pe sint ni elele, iar pe
triunghiurile, din (figura nr. 3.57). In acest tabel tra-
o linie care un din
reguli:
- se un din partea de sus a labelului,
simetric d a tab !ului trebui liber,
invers, da se un din d jos a tab !ului va
lib r cor - prin simetrie - din
de sus;
- ocupate pe fiecare rnd fie la
fel pe fi ecare se or o upa de
- in ordinea lelor, in a eslea se inscriu numerele
natural n ordin , in fel in it pe fi care rind al labelului
fie p r ehi de num re natural care se - in total.
ln exemplul nostru, linia n tabelul din figura nr.
nxm 6x8
3.57, cu primele -
2
- = -
2
- = 24 numere naturale tab lul
din figura nr. 3.58. Incep m completarea tabelului din de dreapta
us (A VIII) coborim diagonal spre stinga -jos.
Pe fiecare rind a tr bui avem cite 6 x8:6:2-4 numere le
ocupate), iar pe fiecare cte 6 x8:8:2 = 3 numere.
104
1
Q
11 N V VI VI VIU
A
! 3{}
;2 ., .
2 :
.,
1 <
8
"' /'
29 ff .. ,2
32
c
10
,j,)
28 ' ,j
.!
15 33
o IJ9
9 21 27 ' 1 Jl;
:,
E 3 20 38 5 26 i5
1' . :.J
F !9
7
15 _]'7
__,,
36 25
.!
1 - 3
Fig. 3.60
Fig. 3.58
1 2 56 '18 9 1fD 1112 "14
u,
151& 1!_ 1819
1"'
u
-
A

X
8
...
1- -- - .. -1-
1-- -
-1- ..
)(
c

...
... . )(
D

>(
E


)(
F

e X
Flg. 3.59
mereu tabelul din figura nr. 3.58 cu
1 lor ocupat. , pe rinduri oloane, in intr-un anume f 1
1 1 simetric de pentru a nu le mai ocupa
d n lab lui din figura nr. 3.59 ca numerele
n cris' pe ac rnd fie c al d d 1 24.
terminar a a eslei op n le sim lrice
(cu c ), xa l in a ordine prin sim lrie) cel )alte
24 d numer natural (25 ... 48) ncepnd cu 1 mai mare spr cel mai
mi . In figura nr. 3.60 sle r dat. tabelul completat cu toal num r 1 .
uma pe coloane e le prin tabe-
lului prin p re hile d num r gal de exlr m - d ci cu o
con d : 1 8=49. De xemplu: p coloana V: 4+45 = 49;
13 + 36 = 9; 23 + 26 = 9 n total 9 x3= 147.
uma p fiecare rind e le prin perechile de numere
gal d d capet 1 1 ... 24 apoi perechile de numer egal
d de capetele 25 . . . 8; d ci per ehi de num re cu
uma fi ar d cit 25 all perechi cu suma fiecar de 73. e
x mplu pc rndul C avem: 3+22 = 25; 10 + 15 = 25; 28-t-45 = 73; 33+
+40 = 73, in tolal: 25+25+73+73 = 196.
105
Nu mai decit trecem rezultatul pe fiecare
din tabel n triunghiul pe nivelul
Aceasta este o a problemei. Se pot multe alte so-
ii prin interschimbarea in labei a coloanelor sau a rndurilor,
n indu-se in acest fel sumei constante.
Mai facem observa\ ia "n" "m" nu sint numere pare, confi-
nu are rezolvare. (Nu n numere
inlregi fie pe nivele, fie pe triunghiuri, fie pe
3.24.
CAPITOLUL .f
DIN IN
O a jocului, pe care l prezint in cele ce a fost co-
un timp de de jocuri sub
denumire, cu idee, dar ntr-o mai ca atare,
mai
S-ar putea spune am (,.am cules") acest joc n familie, unde
bunicul ii spunea "halma". 1ai trziu aveam aflu acest joc este de
fapt o tirzie a originalului "halma" (in limba
care se juca mult in Anglia pe la s colului trecut.
tehnica de joc, el pare foarte simplu de minuit
devine captivant tocmai prin multitudinea variantelor de
joc. Este un joc pentru persoane, un joc "conflictual" - in sensul
fiecare dintre cei doi parteneri n avans a victoriei,
un joc - n sensul fiecare a se
pe logice, combinatorii nicidecum pe ori ntmpla-
re, este deci un joc care se la studii. Se poate juca
prin
Pentru jocul "din n snt necesare: o de joc cu 8 x 8
trate 12 figuri (jetoan , mon d etc.), n egal de culori -
cite din fiecare culoare. simplu de realizat pentru
oricine are la un joc de Fiecare dintre cei doi va
juca cu cte pioni de culoare. ln cele ce vom numi
pies le - pioni, iar culorile, respecti orii - alb negru.
La inceputul jocului, pionii s dispun in opuse ale tablei,
cum se n figura nr. 4.1. cum i pune numele, jocul
in deplasarea propriilor pioni n opus, in locul pionilor
in ct mai Coordonatele tab lei de joc se n figura
nr. 4.2. Albul va av a piesele in al sensul de deplasare n diago-
spre h8 iar negrul plasat n h8, se va deplasa
pre al. au dreptul alternativ, la cite o mu-
tare cu unul dintre pionii proprii. Atunci cind i ine rndul mute,
poate deplasa oricare dintre pionii prin "pas simplu", ori
este posibil, prin
DeplasaT a prin pas simplu in schimbar a locului pionului
dintr-un in altul vecin cu primul (pe linie, sau
107
liber. mutare se poat executa n orice sens. De exem-
plu:albulpoatencepejoculprinmular apionuluidela el la d2.
aceasta: (1) 1- d2.). ( ezi figura nr. 4.3).
Deplasar a prin con n saltul pionului pesl un alt pion,
indifer nl d culoarea ac stuia din in car e te
ef cluar a unei anumile snt:
- ura s ef numai n lini pe 1 inie, coloa-
sau in oric s ns;
- saltul s pesl un singur pion -obligatoriu vecin cu pio-
nul are sar (in cin cu acesta);
- n car se incheie fie liber.
De ex mplu: ( ot. n diagrama nr. 4.3) in albul poate
muta (1) al - c3, au a2-e2, au bl - b3, sau bl - dl ...
fularea unei pic e poal fi din mai mult uri legale -
n - atunci ind fiecar dintre el e te iar
in care s una dintr est punct d pornir in ur-
. As menea xemple sint iluslral in figura nr. 4.4, intr-o pozi-
de d schid r a jocului,
1.
ALB
l - d2
NEGRU
h8 - fG
la mutarea a doua albul poate juca:
2. n3 - 3 (sau a3 - cl - e3), iar negrul:
h7 -f5 (h7 -f5
In ( ezi figura nr. 4.5), albul poat feclua o
in
3.
n2 -gG (n2 -c2 - e2 - e4 -gG)
Es analiz i combinatorii in jo ul "din in - elementul
car fac in d liciul jocului, fiind i con-
sistent in stabilir a rezultatului intr-o - ste
tura multipl . Cu ct m andr l saltului sint mai multe mai intor-
tocheate, cu ct. saltul este mai pentru adversar, ori
haina curs i ute din timp, u att sali ste mai mar . In
in figura nr. 4 .6, albu 1 poat muta cu pie a c3 la g7, dar
mai est mular a pi ei c3 - g7, ori e3 - g5, ( 3 - c5 - 7-
e5 - g7 ... g"'). La f 1, n grul poate ple a din propriul u pi a h7,
pentru a inlr-o mulare tabla in opus, la
bl (h7 -f5- f7 -d5-d3-b3-b1).
108
8
7
6
5

3
2
1



o
o o
o o o
f'lg. 4.1

<r


"
) ..

o o
1
o
IU
\..
.abcctel-9-h
Fig. 4.4
4.1-4.2
8 l--1f---+--+--+-+--+-+--i
7

6f---f-+--+--+--t--t--t'-1
5
f----1_. ...... -+--+-+-t---i
4
3f---f-+++--+--+-+-t---i
:lf----1-+++--+--+-+-+---i
1L-.J_.L....L...L.-L-....i....:..J..."-.J.."-J
tt b c d e .f 9 It
8
7
6
5

3
2
f
Fig. 4.2




.,

o
IV o
V
o
.,
IC IU
ahc defglt
Fig .
8
7
6
5
4
a
2
f
8
7
6
5
4
a
2
1



l'
0 t
1;1
o IC

Fig. 4.3
ro
r
"
le
o !O ru
(
""'

<:)
rv1r
.",.
abcctef i)j
Fig. 4.6
inguri c le mai frumoa bune) al albului tn pozi-
d final din diagrnm le nr. 4. 7 i 4. 8.
Piesa din al poate ajunge intr-o mutare - prin tr i
1 gat -in g7 (vezi figura nr. 4.9).
8
7
6
5
4
3
2
1



o



o
il'"'
o
o
:J
8
7
6
5
4
3
2
1
o
o o

o

o IG
, .

1

ct b c el e f 9- h
Fig. 4.8
8
7
6
.5

3
2
f
..
1.
.J

.. D
, .
IU
abcclef9h
Fig .f.S
109
4.3-4.5
In figurile nr. 4.10 - 4.12 sint redate construite tn eare pie a
al poate ef ctua mutare coropu de ace dintr-un ir de
12 _g alturi 1 Ati ob er at cum?
Complelind regulile de a jocului, se sint
sens": "dus-intor" peste pion, "in circuit in-
chis". Aceastea nu se efectu nu se
e
7 t-to-=+--+-+-+::+-+-i
6 o
5 . "

4 o " .
3
2
t p o
abccfef5h
Fig. 4.111
8
7
6
5
4
3
2
1


.,
o o
"

,. .
;

"

o o
)
abccl.elgh
Fig. -t.tl
8
7
6
5
4
3
2
1



;


.. -

,

o
;
o o o
Q
o

1-'IIJ.
inceput jocul, el cu alternative a celor doi
cind amndoi cei pioni in
opus ocupnd cu cea Rezultatul jocului s sta-
de efectuate in final de fi -
care care a efectuat mai Scorul
partidei este dat de ntre la calculul
se va avea n vedere avantajul primei Practic, jocul est
incheiat mai repede de negru, scorul la care ac la este chiar
pe care le mai face albul la final; da jocul est
incheiat n avans de alb, negrul are dreptul mai efectueze o
mutare ca aceasta fie la stabilirea scorului. ln cazul
in care lor este egal, rezultatul este egal Rezul-
tatul de poate Ci generat de repetate (la infinit) ale celor
doi - in in care cel care ar efectua o mutare ar
pierde. Nu se pot considera repetate in jurul unui
din final atunci cnd acesta este ocupa de o pi
Dealtfel in asemenea cazuri care piesa in
este obligat a libera respectiv de ce toate
celelalte piese proprii ocupat locul final. Este de sens
nu poate conduce la ocolirea a final. De asemenea
se pot stabili privind timpul de gindire al
tor, fie pentru o mutare, fie in total.
110
Pentru exemplificare, respecti pentru a fixa regulile de joc expuse,
partide transcrise mai jos.
8
7
6
5
" a
2
1
1
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

o


o o
)p

1
a h c de 1 '] h
J.'lg. 4.13
11.
12.
13.
14.

11
1.
2.
:1.
4.
5.
G.
7.
8.
g,
10 .
ALB
al-c3
bl-d3
a2 -e4
cl-d2
b2 - f4
d2 -f6
c3 - g7
a3 -e5
d3 - h7
e4-g8
8
7
6
s
4
3
2
1
le
a
e5-g:i
H-18
n5 - h6
Ui - h8
ALB
cl-d2
u3 - e:)
al -c3
a2 - e4
bl - h7


o
o
, .
le
b c el e 1
f<"lg. 4.14
c3 - e5 ( l)
d2 - f4
3 - g5
e4 - g8
b2 - e3
NEGRU
b8 -f6
g8-eG
b7-d5
g7 -el ( 1)
f6-b2
e6-a2
b6 - g5
g5-al
f8-f7
f7-e6
o
o o
9 h
e6-c4
d5 -bl
c4-b3
b3 - a3
NEGRU
h0 -16
g8 - 6
h7 - d5
18- 7
h6 - d4
fG - d6
6 - c4
e7 - al
d5 - b1
e4 -c2
8
7
6
5

.3
2
1
(figura nr.
(figura nr.



o

o
o
IC o
a b c ct e
11
.15
(figura nr.
4 .13)
4.14)

,....
9 h
4 .15)
111
8
7
6
5
4
a
2
.,
o o

o

o o
o

r.

a b c d f? /'
g
h
l'lfl. i.IG
11.
12.
13.
14 .
15.
16.
17.
18.
8
7
6
5
4
3
2
1
o
,
/
,
,
,
,
,
a b c de F
1-'lg. 4.17
f4 - f8
g5 - h6
3-d4
5 - g7
d4 - 5
e5 - f6
f6 - b8
"
,
9 h
d4 - b2
2 - a2
g7 - f6
f6 - e7
e7 - c5
dG - M
c5 - cl
b4 - a3
Partida de alb, cu scorul de l - 0.
8
7
6
5
li
3
2
1
,
,
,
,'
o
,
o o
o ,v o
q o c de

Fig. 4.111
(figura nr.
,.
9
f.a
4.16)
Construiti o a pi elor p tn care una dintre pi e
fi prin 15 legate p cea mai 1
4.1
Am tmpr citeva moduri tn care printr-o mutare
pie a de la al ajung In g7. De ce nu e poate muta (indii rent d
rul pi a din al in h8? (figura nr. 4.17)
4.8
Figura nr. 4.18 o intere ,
Care e te minim de in car e pot deplasa toate cel
e pic e in oltul opus? Faceti o apre iere apoi
eu rezultatul analizei. Oricum vor fi n ce a.r e mutiiri p ntru con-
teren c lor e din coltul alte e pentru introducerea lor
In coltul final, la are e un de de mijlo .
112
Se jccul o simetrie n ceea ce pri pie-
selor pe parcllrs. Dezvoltarea pieselor 1n deschidere este oarecum sime-
cu r plierea a lcr. In etapa de mijloc a jocului, cele
- albul negrul - se n zona a tablei.
ariantelor posibile la jocul ,.din 1n este relativ
mare. In graficul din figura nr. 4.19 este redat ordinul de al vari-
. "E
r- ... ,

'-,,
64
/"/
v' t,g):""
", ,,

' \.

.
,, '\
... ----.... ., \

..,..,.

IJ
TllfPI .Ne
o '18
42
f'lg. 4.lS
antelor de mutare la o medie de 16 - respectiv 32 de
timpi de joc. Linia din grafic corespunde maxim
de ariante la fiecar timp de joc, iar linia minim
de variante.
Acest de variante - la fiecare pas - este de
la care s-a ajuns prin anterioare. Analiza este
riguros la timpul 6 de joc nu a luat in considerare sime-
trice de axa a tablei de joc. ln continuare alura graficului
a fost pe baza studierii mai multor n jurul
timpului 16 de joc, cit a anterioare privind simetria dezvol-

In acest mod "limitativ", un calcul aproximat iv al de vari-
ante de "astronomicul' total mediu d :
10.000.000.000.000.0 .000.000.000.000.000.000.000.000. D sigur
distincte la care se poate ajunge prin aceste multe mu-
este c a mai mi : 10.000.000.000.000.000.
Realitatea e te in pra distincte este mult
mai mic, att faptului nu s intr aga a
tablei - ci doar o cit faptului
sint exclus o s rie de evident dezavantajoase.
4.9
Car t muniirul maxim de e pot alootui o anume mutare
a unet p1 e'/ it va a em n a limitli p tnblii, in care o
pie ii poate efectua cea mai mutare 1
a - Ollmplada locurilor
113
d sprindem iteva dintre reguli le proc de le tactice
tehnice al JOCului. nu ar pret de ci
doar d ramiliariz.are mai a ju C\J 1eva dintre aspect 1
p c, re jocul 1 impun u d
D ct va dintre marile gr li dind s hidere, pe care bine
le ocolim, nt:
1 .
2.
ALB
al - e3
bl - d3
NEGR
b8-fG
h7 -f5? (figura nr. 4 .20)
fulare gr a negrului care perm't albului o d plasare pectacu-
dublata de blocarea negr lUI.
3. a2-g61 Sau
1.
2.
ALB
al - c3
bl-d3
La care albul de:
NEGRU
h6-g5
f8 - f4? (figura nr. 4 .21)
3. a2 - g6 1, de asemenea cu blocarea negru lui.
Sau,
1.
2.
3.
ALB NEGRU
cl-d2 h8 -f6
a3- 3 h7 -15?
a2-g61
Sau, ALB NEGRU
1. cl-d2 f8 - 7
2. 3 -e3 bG - d6
3. a2 - e4? (vezi figura nr. 4.22), care ii negrului
posibilitatea unei eficiente
3. b7-dll
8
7
6
s

3
2
re



".


,
,
...1
u
IC
,.,
1{
<t.bCdfii<J.Ir
Fl
11
. 4.20
114
8
7
6
5

J
2
. ,


r
t



'-'
""'
'-'

./
abcdefglr
J.' lg. 4.21
8
7
6

'
3
2
...
IGI
-

'
i\..



\.. r-.1


abCdef
Fig.


9- "
Est indicat a pie el fie dirijate pr opus cit mai gru-
le (dar nu ngh suit ), astfel incil s ajute un le pc altei in na-
intare. tabla dintr-un ntr-altul in 5-6 mu-
pies l gate p tot n 6
deci, la pies le din ca nu izolat 1
isting m, in prin ipal, moduri d d zvoltare a jocului: fie
att albul cit i nearul pentru a parcurg linia dr ntre col-
v zi figuri 1 nr. 4.23 4.24) fie cei doi , leg" a upra unor
trai torii indivtdual , o olitoar (vezi figura nr. 4 .25). Practic
acest tactici s ori volu una in alta. Foart important
este de a n fi arc caz a antajul propriu deza ant jul advers.
nt cazuri ind te mai avantajos s efectu z o mutar pe moment
mai dar prin l'are cal a adversarului in
Palizar a unor avantaje sp cta uloas . poi, folo im cit mai mult
pi s 1 ad er e in inaintar a proprie of rim cit mai rar ad e arului
ac

7
6
5
4
3
2
1/
1'
,

l*
o



o o
lO

p
o
,
"
/
a b c d e f 9 h
F ig .. 4.23
8
7
6
5
4
J
2
,
...

-
o


o
p

C1
o
/
o
,
1'
a o c d e f 9 h
Fig. 4.24
8
7
6
5
4
3
2
1
1/


K:>

.,

D
l
o
1'
o
"

o
,

Fig. 4.25
O anume parti ularitat pionul c ntral de la b2 . In deschidere
ar rolul d a in! ni mai a pies lor din prin:
a2 - 2; a1 -e3; a3 -e3 l . ln final, la intrarea pies lor in tot el
st acela care mai a pi selor, ceea ce
sl foarl important in final - circula ia dintr-o tr intr-alta.
De obicei b2 - respecli g7 -este care s
ultima din e prima in final. '
Compl tind analiza d final, om observa piesele intra-
du e pe cimpuri! g8; g7 b7 (v zi figura nr. 4.26) permit o fQart bunii
a tr i pi , p diagonalele: a3 -f8; al -h8
1- hG .
1 e o sle p n care e apropie piesele de
final. d exemplu, n diagram 1 nr. 4.27 4.28 sint redate
eva i t>gal . Prima est o dir in care
se pot introdu in toale pi sl'le in numai
115
1
8
7
6
5
(i
3
2
' ".
-
10
" 1
l.
2.
3.
4.
5.
6.
"
"

.

,

minimum opt
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
4.10


1e
"

"
"
8
T
6
5
'
3
2
1
o
.
o
o o
o o
ab ccielo lr
Fig. 4.1!7
c5 -iJ7
d3 - lt7
e4 - g8
- fiJ
g5 - b6
B
7
6
5
(i
3
2
,
o o
o o 10
o

Fig. 4.1!8
IG - h8 , in timp ce n a doua se

f6 - g7
d5 - b7
e6 - g8

15 - gG
g6 - b6
e5 - f6
f6 - b8
Analizati a albului, din figura nr. el poate ter-
mina jo ul ln numai cinci Cum?
Pentru acei dintre domnea care nu ati partener de joc,
doresc se delecteze n compania unor probleme, oferim cteva studii
d finaluri.
4.11
In pozitia din diagrama nr. 4.30 , albul 1
IIG
6
.,
6
5

3
2
8
7
6
5


2
1
o o o
o
p
o
Fig. 4.28

o o o
o
o o




a 6 c d e 1 {J 1.
Fig. t.SI!
8
'1
6
5

a
2
1
8
7
6;
s
4
3
l
o
o
o
o o
o




o h c ci e 1 9 h
Fig. 4.3
o
o o
o
o

o



ab cde lgh
Flg. 4.33
Vezi figura nr. albul mutA 1
4.13
8
7
6
5
4
3
:z
1
8
7
6
5
' J
2
o
o o

o

o

o




Fig. -4.31
o
p
o

p
o

10

46 C4e'9"
Fig. 4.34
ln pozilla elin figura n1. 4.32, albul muti& 1
4.14
Vezi figura nr. 4.33. Albul ... evident Cum
negrul sl reducA corul partidei la numai 0-3?
4.15
In pozllfa din figura nr. 4.M, lbul mutA, dar nu poate 1
Cum joacA negrul pentru a remiza?
117
8
7
6
s
'

2
ro
u

ro
o
K)
o




Fig. 4.3S
4.16
ln pozitia din diagr
4.17
8
1
6
.5
4
2
o
o o
o 00

1-'lfj. 1.36
8
1
5
5
4
J
2
"'


..
ir'l
1\. u

1-"Jy .f.:J7
nr. albul muti r miza 1
il
depl ie tle albe din oltul initial Intr-un olt in. (fi-
gura nr. ) um rul minim de t 12 - caz tn ar
nu e t pr a or d g it l
4.18
Vezi pozitia din di grama nr. 4.37. Al ul mutA i el! tig (Studiu)
OL PROBLEMELOR
d3 -dl -bl-b3-d5 -f7-b7
4.2. e4- 2-c2-a4 6 - 6-g8
4.3. 7 - 5-a3- l - el - gl - e3 - g5 -e7 - g7
( ezi figura nr. 4.38)
4.4. al -c3 - el -e3 - g3 - g5 -e5 -c5 - a7 - a5 - c7 -e7 - g7 vezi
figura nr. 4 .39)
4.5. al-e3-cl-a3-a5-c5- 7 -c7 - e5 -e3-gl -el-g3-g5-
-g7 (vezi figura nr. 4.40)
118
8
7
G
5

3
2
1
8
7
6
5
'
.3
2
1

,_
7 t+
X i'\.

) )
X !.1
<
1)
<
X 1'\
/
abCt.l!itf91t
1
1
1!1 4.3U
... A /
1-
h
1 IX IX
1
V
IV
"
i +
1

f-
17 iJt
IX IX 1
/
1'-f-
,./

QbCt:ifJf$1t
F1
11
. 4.41
8
7
6
5
+
.3
2
1
8
7
6
5
"' 3
2
1
lfl
IIX
..
1
IA lr
f-
V 1 V
/ ...
a1Jcat?f9h
Fig. 4,3:1
... IA IA IA
IX IX !X 1
(
fV IV
....
1
'
IA IA
t IX D< IX
1'
rv
rv

abcaett;lt
fly. -1.4:!
4.6. Vezi figura nr. 4 .. 41
8
.,
6
5
4
J
2
8
7
6
s
4
3
2
'li:
f-
17
IX
lr
f-1-"'
"' Il 1
1'
IA
'
IX 1 D<
/
""



FI!J. i.iU
o
IC
:
!C
1
'
o IV
aocttefl)h
fly. vs:1
al - c3 - a3 - l - el - g3 - gl - 3 - e5 - e7 - n5 - a7 -e5 -e7 - g7 - g5
al -e3 - e1 - g3 - gl -e3 - el -a3 - a5 - 5 - g7 - g.'i - e7 -c5-n7.
4.7. acea mutare nu e te po arbi-
trar, pi a de la 5 - r sp ti ei de a ocupa prin salt alte
Toate c le opt ariante la primul salt sint ilustrate n figura
nr.4.43. in care arput a a doua
linie d ratul Prin generalizare, regula est vala-
p ntru intreaga a tablei, oricare dintre pri-
mului salt poate d v ni la rindu-i pl car a alte -n acel

ln concluzie, oricum ar piesa de la al nu poate ocupa, o
mutar dect pe liniil 1; 3; 5 7, respectiv pe coloanele a, c,
e g. La fel cum nu a putea fi in h8 , nu va put a fi
n alte 45 de (s-au cele trei e ine m car
piesa al poate ajunge prin pas simplu).
4.8. Pentru a scoat toate pies le din snt necesart>
iar p ntru a le introdu e in opus pe locurile finale
snt necesare de a emen a la ace te a se mai adau o serie
de de in cimpul tablei.
minim de - de 14 - ne apare mai ... ,minim' 1
principale:
119
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12 ..
13.
14.
al-e3
a3 - M
2-c4
b1 - d5
c1 - e5
b2 - f6
M - dG
e3 - e7
e5 - g7
4 - g8
d5 - h7
d6-h6
e7 - f8
f6-h8
ll
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
al-e3
e1-d2
a3 - e3
a2 - e4
bl -15
b2 - d41
d2-f6
e3-g5
c3-g7
d4 - f8
e4 - g8
f5 - h7
g5 - hG
f6 - h8
Alte se prin simetria de
al-h8.
e
7
6
5
4
a
2





8
7
6
5
4
J
2
1





t-' lg. 4.<15
4.9. maxim de pe care le poate efectua, ntr-o
una dintre piese este de 15. Am o
poate numai in situate pe tot a doua lini
Toate aceste sint in de 15. A veni cu piesa din nou
in de unde s-a plecat este sens - cu
sau cu zero ln teoretic ar fi o com-
din 15 salturi legate. Practic, n figur"ile nr. 4.44 4 .45, se demon-
acest lucru este posibil. (Sare piesa al).
4.10. 1.
2.
3.
4.
5.
18-g7
J7-h7
d -hG
e7-J8
f6-h8
4.11. Pentru a ocupa albul are de introdus cJncl
piese in Dintre acestea piese (g5 e7 sau d7), nu pot fi intro-
1.20
duse la prima mutare. spune albul va putea
termina jocul in Dar negrul are pentru inchiderea
jocului doar n ca de exemplu:
1. - e3
2.
3. c2 - a2
4. 3 - al
5. d2 - cl
6. M - a3, eea ce nu poate fi irnpiedi at de alb, decit
cu pierderi ins rnnat de Un mai mic de nu este
la indemina negru lui ntru l a esta are de introdus in" asli" pat1u piese
dintre care trei nu pot ajung in la prima mutare. Concluzia este
pentru a albul va put a ze maximum cinci Cu
alte cuvinte, la !iecare mutare cite una dintre piesele albe trebuie
ocupe locul finali "Acest lucru este perfect realizabil:
1.
2.
3 ..
4.
5.
g5 - g7 1 ( - e3-c5 - a3 - cl - at 3 - e5 - )
d.7 - h7
e7 - f8
e8 - g8
fG - h8
4. 12. a negru lui analiza finalului ac.eso
tuia. minim de n care negrul poate introduce toate
piesele in este: independent de albului. De exemplu:
1. e5-al
2.
3. d3 - d2
4. b5 - bt
5. c2-a2
6. d2 1
7. M- a3
Pentru a inch ia jocul victorios, albul nu trebuie efectueze mai
mult de c ea ce ste posibil intr-un singur mod:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
d5 - d41
d4 - fG
e4 - f4l
f5 - g5
f4 - h8
g5 - hG.
4.13. Singura mutate care vi4toria albului este: e5 - dG t
De acum albul mai face patru in timp ce negrul are nevoie de
minimum Orice incercare a negrul ui de a-1 mpiedica pe alb
scopul, nu face d cit
1.11. Albul termin:- n tr i Pentru u scorul partidei
nu 3-0, ar tr bui ca negrul 1 ahzeze pla area pieselor
pP locunle finale - n n maximum ase Negru l nu are
nici una din pozi1iile finale, d ei ar rll' .. rectuat la
arP M m:11 c 1 pulin rl man (n ici-
una dl'" dS nu pot intra direct 10 cr In loial, mioi-
ron:ll o!JI mutMi '; caz in con. ... :corul ar i dt> 0- "i. i negru l
po 1 <;a)vn .. scon 1 p.trticll'i pnn unnuto. n 1 mijloac (" cut..tle de
op:'')
- l.t prima mutare unul clinln f8 au bti,
- o up.1l ace t piitral dn ti introdu toat
crlrlaltt in liber df' pe uccea:>i cu
"osl 'lli ul" din tabara ad\('r.-;ft. n tot aces t timp albul \amua in JUrul
pi Mi nPqrr r re-i blocheazft mlnna in
- .tduce, p' Cl'l mai f.tnrt clrurn, p !>a n c e!.l
ce ii albului un :lYantaj cit> numai tni Dt> (xcmplu:
ALB NEGR
1. e7-f8 d2 - h6
2.
f6 - h1l d5 - t5
;).
H:i -!16
b3- ,._
<L g6-b5 :l - bt' '
.1. h:i - uG t2-a2
6. g6 -h!J c5-a3
7. h.;J - uti 4 -t3
X. g6 h5 3 - al
J, :; - ns h6 - grr
10. gG-bG g5 - H
11. f4 -e3
12. c:J - d2
l:l. d2 - cl .
4. 15. La m1 . area albului: c3 - d4 , negrul puncle pr in
E le greu d admis n ac (vezi figura or . 4 .46) a lbul fiind
la mutar nu- i ,oate a lorifica avantajul trebuie ace p te remiza .

ALB EGRU
1. d1 - c5
rG - dlj
2. 5 - f6 d1 - <3
3. l6 g7 3 - b2 .
Sau:
1.
dlt - d5 f6 - e5
122
2. d5 - eG 5 - d4
3. t>G - f7 d4 - e:l
4. f7 - g7 e3 - b2.
ln cazul in care albu l de (ca: b8 - g7
re ur). ac lu ru va face cegrul (al - b- retur) onfirmnd r miza.
ln pozi1ia din figura nr 1.46, albul put a ajung cu o mutare n
de c:azul analizat cltja, prin.
1.
2.
ne rul nu poat
AI..R

NEGRU
g7-bG
muta cu piesa de la f6, i albu l
ALB NeGRU
d1 -fG
fl':-g7
fG - 1'5
8
7
6
5 - d4
d4 - l':l 3
e3-b., ,
fG -fii
f5 - P1
...
'
'
'



r-...
'
'
l
'
'
2.
3.
4.
5.
2.
3.
4.
5.
6.
l)aU ...
d{ - t>5
e- - fG
fG - g7
f.'4- d:l
d3 - c2
c2-b2
abcdPI'9fl
1-' lg. 4.41;
ln concluzie: p ntru a remiza 11egrul nu ac da diagonala al
h8; inaintind cu pi sa de la g7 la un de pic a care
a fectua d a l ptar . a a !bul c d diagonala
sau apropi la v pe dt.> pi an nr-
grul nu poate pil."rt.le.
4.16.
1
grul am termin jocul n tr i prin:
1. PG - n2 (-e4 au g1-'4-)
2. d3-r.!
3. 2- J)
lmpi diC"ar a ac stei pr supune ocuparea d alb
tului 4; care s ef orect astfel:
1.
2.
3.
4.
5.
ALB
5 -'41
f4-h8
4 - g8
f - !IG
g6 - h7
NEGRU
d3 -e41
eG - d5
d5 - bl
4 - b:l
b:J - a2.
-1.17. Exi mai mult um ar fi d exemplu:
1. a3 - 1Yt
2. a1 - a5
123
3.
4 .
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.

1 - a7
bl-b7
b2-b31
b4 - b51
a2 - c8
b3 - c4
c4 - a8
bG - bB
b5 - aG
dar dintre toate acestea una se ca fiind cea mai cea
mai
1. a3 - a4
bl - b3
a2 - c4
al-c5
el- 5
b2-b,,
2.
3.
4.
5.
6.
care se' fac prin oglindirea a pri-
melor 1
4.18. survine la doar trei de' deschidere:
ALB NEGRU
1. el - d2 h8 - f6
2. a3 -e3 g8 -e6
3. a2 -e4 h7 - df?
Se la a albu lui negrul a
destul ae rezervat. Apoi, in loc de b7 - dl era mai bine: h7 - d3 1
lntf..o continuare a partidei se
ALB NEGRU
4. al-c3 f8-e7
5. bJ -h71 bG - dG
&. b2 - d4 g7 - 5'
7. d2 - H e7 - e5
8. e3 - g5 d.G - d2
Albul are mai care se astfel:
9. e3 - d3! e5 - cl
.10. d3 -17 fG - M
Negru 1 mai are de introdus in cinci piese, dintre care piesele
d2 e6 nu pot fi introduse direct - printr-o mutare .. Din acest
moment jocul celor doi poate fi independent unul
altul. Cel mai bun j c al negrului se incheie in 7 lri
timp albul mai are nevoie doar de 6
124
11.
12.
13.
14 .
i5.
16.
17.
17 -g71
(4-f8
d4 - f41
e4-y8
f4 - h8
g5 - h6

dt - e21
i12 - b2
e6 - d5
d5 - bl
c2 - 2
(5 - nl
M - a3.
. mai negrul a jucat oarecum de unul singur, construc-
tiv. in pentru studiu este n cesar ca negrul
incerce un joc de - in special de a- l impiedica pe alb
mute bl - b7 1
ln acest caz negrul are mai multe ariante ce par in final
la dar jucnd corect albul 1 De exemplu:
4.
5.
G.
7.
8.
9.
ALB NEGRU
al -c3 dl - b3 1
b2 - d4 (Nu se va juca bl - c2)
f8-e7
d2 - H h6 - d6
c3-e5 g7 - 17 1
e3 - g5 17 - d3
e5 - g7 e7 - a3
10. bl - c2 (Nu se va juca e4 - g8, negrul
eG - a2 1 cu a antaj)
d.3 - bl
11. c2 - d6 - c5
12. d4 - d6 1 a3 - 21
13. 4 - d5 11 e6-c4
14. d5 - b7 c5-cl
15. e4 - g8 4-c3
16. f4 - h8 b3 - a3 (Nu poate juca
fG 5 intrucit albul ar o mutare prin d6 - 18) .
17. g5 - b6 fG - 5
18. d6 - e7 e5 - d4
19. e7 - 18 d4 - b2
20. c3 - a 1.
mai departe.
125
CAPJTOI.UL 5
CINCI IN LI lE
a unor punct in plan., i tste id ea grnt-ratoare a nume-
roa. jocuri pru 1 m . D obicei j Hi 1 de a.e t tip c "mat rw hz
puncte! ,.d in" monede, nas uri, alune, ori mai simplu: cerul
etc.
5.1
A. p ma mon d cum e indica in figura nr.
5 .l. fn formatia c pot 8 rinduri .d .cit tr i mon d (p linie,
i lut mon de a tf J in it fi in total
10 rinduri a te trei munede fi ar l d' tin t .)
o o o
J
o o o
2
f
o o o a
c
Fig. 5.1
Fig. !>.2
de pe remea cind eram elev, hirt1a ru are pentru mine
mirajul unui cimp infinit de jocuri. jucam nu numai n pauze ( 1)
fel d fel d jocuri ale virstei:, ,tr i in linie' jocuri geom trice
cu fi<Turi. ,.jocul lui (ial " "segmente", ,.lriunghiuri" i multe all le .
.Jo u ,.trei in linie" ra cunoscut cu mult s cole inaintea rei noa tr ,
de hin zi. gr ci. romani i indienii din Ye bea E t amintit d
Ovidiu n, Ars Amatoria ; foarte r? pindit n Anglia n jurul anului 1300;
are a nwte. i - u dedicat ode i untece rle s-a scris
dt5 re el o ll Cea ruai .. I.IJ'; por,ular:: 5t
p o d 3 x :3 in do1 judnoi (\'(.:;t.i f1ct11 a nr. 5.:l). i doi
au it t ei pi se d cu !ori d iferitP, pe care le al' ernativ in ori car
al tablei. c la arc r zt piesei n linie (pe
linie, ori a jocul. nici unul nu a
126
nceasl:l, jocul prin mutarea altrrn:tti a cte un i fise ntrun
adiacent i lihcr. Snt permbe numai ortogonal .
Jocul .lrt>i n linie" ("au "ticktacktoe") - valianta - rste
o flnitli nu cuprind nid un lement el 1. zard Sf' Joacf
<'U - toat fiind tun< rute df' romba
prima \'eder parf' o de ropi1, dar chiar in er r1 a mai
po ib!l este rtt> mar . u toate act'st ri-
mul juri'itor \3 ntotdeauna va ocupa la nceput centi 1 ta-
b lei (b2) .
2
Ar ta) i l'arr e. t trategia iglltuare a primului
Cu amend.amentul primul nu poate ocupa la prima mulare
c ntrul , jocul se r Jurat . -condus or t - de om-
bel el d -.ine un joc n c:tre eva 1. Jmina doar atu ci rind
uuul dm mai va fi prin intr-o
.
Prin e tincl re -a ajuns curind la jocul "cinci in Hn"e". Cu o idf'e ana-
jocul, cinci in linie'' se n doi pe o foai de hrtie u
tele. Prin marcarea ntr-un anun fel ( u t:mn cu cr ioane
colorate diferit ori prin semne difPritt) ('E'i doi altcrnali\ cite 1.w
orirare dintre L l libert. l nmul din1r i can r,
de cinci le consecuti e Jn linie (p li 1ie. on t'h-
jocul. In figura nr. 5.3. snt to:rlatt- e. rnpl d

)(


')(
....



)CY XX
o


., 10 )(
X X

t

Q

x oo Qox

xo o o
v)(
o
.. .,
10
XI
)()(



X Ol x
X OI
flq. :;.:1
Aparenta a joc 1 i t>s c de ( c\eo: bita C!Jlll llexi-
tatt> frumu a <uns r ( 1\'e . .fowl l in hh ht ate
ra\ional, prin n facttJr sa I 1 lf'i'i, prm v Slbtl n1 e r.ra
a Yariantelor p( m 1 m..:lte mul,iri 111 avan , dar 11ai :1 1'!. prin
alambicata alriiluirt> sau dtslrugrr , s hemelN ,.capca 1:'. La un joc
corec al ambilor el !>e dez,olta uelimtl:>L. Praclic - in pecial
la - mai ori insuficient
face ca nu se observe la timpul oportun unele atacuri
adverse deci jocul se termine prin victoria unuia dintre
Recuzita de joc se poate anume, printr-o de joc
cu de piese (puluri, jetoane, etc.) de cu-
lori, In mare. Atunci cind se cu creionul pe hirtie, este indi-
cat ca semnele celor doi fie la fel de de distins
fiind preferabil semn marcat in culori vii. de j'>c poate
fi doar de foii de hirtie, ori se poate delimita artifi-
cial, in orice mod - de comun acord stabilit la inceputul jocului. Desi-
gur, de joc mai mici (limitative) analize de joc mai
simpliste. Jocul se poate adapta, printr-un sistem de coordonate plane,
la disputa prin la compunerea de probleme. O
de joc este extinderea sa la trei sau mtfi
5.3
Care e te maxim de "cinci in linie" care se
pot cu 17 pie e?
Vom numi n cele c ocuparea unui - mutare,
iar o bie tu 1 prin care se - Culorile celor doi le-am
ales arbitrar: alb negru. Pentru a stabili un vocabular comun cu citi-
torul, om cataloga cteva simple: de piese la
unul sau ambele capete (vezi figura nr. 5.4 5.5) de pi<'sl
(vezi figura nr. 5 .6) .
--
-r-
1

--
,__
-

'
L/' L
In [J


--
. '
f
r-...
f
1

lf"1
)""'i

-r--
10
1
,.
1( h

18 '\/
'
le:;
p
o
18


1
,
'
10
!
1

- -
+-

1
1- -

f"Jg. 5.5
.1-" lg. iS.G
128
O de n piese consecutive, ori cu un singur interval de un
liber se atun i cnd ea poate fi in
fi care la "cinci in linie".
Blo ajul ntr-un al de piese se constituie prin plasarea
unei pies ad ers la care nu permite extinderea
ei. la un se poat transforma in li-
sau n in de car la muta-
re. De xemplu: d 3 piese din figura nr. 5.6,
mute albul, se poate transforma in de 4 iar
mute negrul, ea va deveni o de 4 la
ambele capete.
:H-1#1-B 1
ABCDEFCJi
Fig. 5.7
Este 1 sne de in lot timpul JO ului a tr bui
dez oltar a cit mai mari libere, n paralel cu impiedicarea
ad ersarulu i d a realiza lucru. de exemplu , con
posibil in cazul unei de 3 n linie, lib la amb 1 capete:
( ezi figura nr. 5 .7).
ALB NEGRU
1 . F2 62 (sau B2)
2. D2 (sau 62) Hi gurn nr. 5.8)
:III#FH 1 :lffi#lll
A8CIJEFGH A8CDEFGJi
Fig. 5.8 Fig. 5.9
urmeu:t.a la mutare adversarul :
1.
2.
ALB
F2

-+B2
-+62
Fig. 5.10
cu blocarrn rompl a deci anularea de dezvol-
tare a (figura nr. 5 .9). De acest lucru s-a realizat
prin obligatorii sau impuse (notate cu-+), oricare
mutare insemna ca negrul Astfel:
ALB NEGRU
1. A2 (?)
2. n
3. B2 (figura nr. 5.10).
8 - Olltr\plada jocurilor
129
e desprind noi ca: mutare mulare Prin mu-
tare legem pla area un i pi s cu totul indif rent de
pieselor adver e, de i a cont de acestea, mutare care de obic i
constituie inceputul ata ului au a p rioadei d condu r (dominar ) a
jocului. 'lularea sau obligatorie, este ... obligatoriu a efectua
in caz contrar adv rsarul in cte a
sau sch ma este de pi se care nu mai
poate fi de adversar va ajunge in mod sigur la "cinci in linie' .
Analiznd posibila a diferitelor in timpul jocului
respectiv uccesiv al mai mici in
mai mari ale libere in blocate, s poat
o a acestora (vezi figura nr. 5.11). s nu ia in
efectul de omplexitate a jocului, inr gistrind doar f nomenul
li ni ar!
- J -
-J
3
g
POSiiJii. E
dl-3 h
c/14 li /Hid la fin tpdl
tk 4 nmi llltreafti
IU 4 11/lcah -'a omllft/lflti copekle
hnatD , fora .. c1tr11nuar4 - tturtTHCV(I
pll'tllrle ,ln .tii'Ntll i ndtcat .
l'lg. 5.11
n diagrama ur. 5.11, de exemplu, de 2 lib
Cind mute proprietar, ea se poate transforma intr-o
de 3 lib apoi prin mutarea adversarului a deveni o
de 3 la un care proprietaru 1 o poate dezvolta n forma-
de 4 lib la un pentru ca in final ad ersarul o transforme
intr-o "inof nsi de 4 Cu totul alta este un i
de 3 1 care se poat tran forma prin mutarea proprietaru-
lui in: d 4 de 4 la un apoi "cinci in lini ". Cu
alte cuvinte, de trei in linie lib la ambele capete -atunci
cind urm la mutar proprietar est o sigur

130
om parcurge corn nta o ... care cum se va
edea ar putea constitui un d partide. Jocul s poate conduce ne fr-
dar n r al itate, mai al s atun i cind impun un anumit ritm de
joc prin limitarea timpului de e te reu a se ajunge alit de
depart 1
1.
2.
3.
4.
5.
G.
7.
8.
9.
ALB
L8
. 17
(8
8
K8
K9
09
PlO
JtO
NEGR
L7
6
19
-+08
J8
7
-+LG
Rit
-+11 1
IJ
12
11
fO
9
8
7
6
5
4


IC V
o

IV
t o
t

HI;:JKLMNOPRST
Fig. 5. 1!!
Vezi figura nr. 5.12. egrul i-a creat o ch tk d\ l.a lllula-
rea a 7-a u ocuparea axelor LG -l '6 i 7 - 08. Mu-
8 9 pentru el au fost obligatorii, dar acum albul trebuie anu-
leze schema de exemplu, albul ar fi j ucal:
10. KlO K7
pierdea repede, n grul are acum o tvezi figura nr .
5.13).
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
ALB
K7
KlO
IG
NEGR
-+KG
-+Kll
L5
15 -+ 14
-+N3 J7
-+18 IA
-+L3 K4
-+J4 4
-+04 JG
-+J9 -+H7
Lll -+ 12
LlO -+ 110
110 -+HlO
Bll -+612
L12 -+L9
L13 -+L14
Jll (figura nr. 5.14) 86
fJ
f2
f1
10
9
8
7
6
6
4
t

1', 0/
'
p

o ...

a t
-i-1a ..
- -
, ',
1/
'
H I .]I(L"tNO P R $T
Fi g. 5. 13
La mutarea negrul putea prelua a, dar 1,
se poat prin:
131
18
15
1/t

12
"
fO
9
8
7
6
5
"
3
2
f
r
r b

10 era b le
o
1n 11'1 o

o
10

o
10

10 00



e o


10 r
o
p

r
10
o o
FGHI::JKLMNOPRST
Fig. IS.I.f
16
15

f3
12
ff
1()
9
8
7
6
s
"
.J
z
f
'
r
tll.

10

le 10
10

10
o
10 e10
o
lili tl

. 1 o 10 10
o
10 1'-

ro
o
,4
o
0 10 e10 0 0 1<:

.10 eo e roe
e10

o
eo
o

o
o o
FGHI:JI(L/1NOP11ST
Jo' ly. 5,15
H. W
27. - H6 H7
28. G albul creat vrea' ullimelor
impuse) o de
21. - u; H9
28. - H8 J12 !
Dorinta a negrului, de a impune albului putea
se din nou impolri a sa ... ; e drept, de analiza este
pe mai multe in avans:
28. 113
29. -4- Ul - Kt3
30. -+J12 -4-Jl3
31. 17 -4-]9
32. NlO -+P8
33. M14 -+Kl2
34. Nt2 - ot3
35. 11 -4-N9
36. Ptt -ou
37. 13 - 14
38. 012 l (figura nr. 5.15).
Revenim:
29.
- K13
G9
30.
- Fs
Ul
31. -+.M13 -+J13
32. 19 -+17
33. G7
- FG
34. E8 -+G8
35. M14 -+K12
36. N13 - 013
132
37. 012

38. Pll
39. GJO -.F9
40. D9
112
41.
G5
42.
Kl4
43. -. llG
El O
44.
3
45.
11
46 .
Pl2
47. 10
Ml5
48. (vezi figura nr. 5.16).
negrul ar juca:
48. Rl2
49. R13
50. albul ar pe una dintre axele trasate in fi-
gura nr. 5.16.
19
18
17

1:1
14
lJ
12
N
tO
9
8
7
6
s
.4
1
2
f

IC
'
'
1
0

It
r

.,
.1"'1

.'\ i"'ii

:>
'
Iri

:>
.. ,


:J

tr
:>
Iri

:


1 r



rve
)
'""

:>.
J
--
,
IX

eo
--

Fig. 5.11>
48. R9
49. 015 -.PtG
50. -.R8 Rl3
51. -.nt2 S7
52. N9 - oto
53. 12 (era mai bine Nl5)
54. -.on -.Nt5 (figura nr. 5.17).
133
o
19
18
17
16
15
ff,
ta
12
tt
1()
9
8
7
6
5
4
3
2
1




::>::>

) )

eo

:>le
en
:>le


:>
=>


1e

)

::>

o

o
).
,..., .









) .


:le

Fig. 5.17
Se pare albul ar blocheze orice a negrului in zona
K15 deci ar putea juca ofensiv la DlO sau 12, ... dar:
55.
J15
56. -+K15 J14
57. -+J16
114
58. -+B14
H13 1
Deci,
55. J14 J15
56. -+Kl5 -+113
57. 115 -+BlG
58. DlO -+D8
59. D12 -+D13
60. -+E7 114
61. BJ3 GlG
62. -+B15 Bl4
63. -+G15 F15
64. -+E14 116
65. -+Fl6 H17
66. -+Gl8 118
67. -+l19 K16
68.
-+JlG L17
69.
-+M18 L18
70. -+Ll6 J17
71. -+H19 117
72. -+K17 Fl7
134
73. - Gt7 119
74. - 120 Ll9
75. J21 - K22
76. Kl8 L20
77. - L2t Kl 9
78. - J18 J20
79. H21 - G22
80. 121 - K2l
81. G21 -F21
82. G19 - G20
De Ia mutarea a 80-a, negrul are o care trebuie blo-

83.
84.
85.
86.
-L22 17
- Nt6 K23
- K20 K24
- K25 (vezi figura nr. 5.18) ...
21
2G
25

2J
22

21
jjli"'t
21

o 0141
19

18
1 OtO
f7

ot
16
"
e

o


ve ::l
"'
o J
11

f2

1
11
oeo o III
f(J
1 eoo IU o
g
1e1e o
..,
8

7
0 IUeee le
6

III
5 141
4 o o

o
J
10
Iri
2
1

1-' lg. 15.111
Negrul are o mutare, aparent, la alegere, nu de atac 1 In reali-
tate in este albului, cum se vede:
86. J22 ('l)
87. N23 -+M22
88. 123 -+822
89. -+122 -+124
90. B23 -+624
91. El51 1124
92. -+J24 F24
93. -+E23 19
94. -+Nl8 Nl9
95. -+019 -+D14
96. E13 -+E12
97. E17 -.ElG
98. FlB -+H20
99. D18 -+CI9
100. E18
z"
D
26 o
ts 00
le
;u
O!e
o


o
Zj
e::> o
:
IV
22

o

o
le
2f

o::> O.v . iV

21)
eo IV

oe IC
rg

o i. l

f4
o o

::>
eo o
f7


oe

f6
O te

o JIV
o

rs

::>o

o

eo
f4 o

o

ll"'
::>
6

o

00 00
1

u
o

oe o o eo
ff
o

Q eo

o O le

ne oe
o o 00 le

oe o
g


:>O
1
00 :>e
8
o
::>te o
oe 00 oe o
7 o :>e

eo

6

o

eo

5

eo
!-r-f-
4 V o


o
J n e
10
2
1

Fig. 5.18
l
Ori, in loc de (96) ... E12 se juca:
96. --+ElG
97. Ell --+E12
98. Cll --+E12
99. Fll
Re enim:
86.
87.
88. 1(20
89. F18
90. 123
91. 122
92. 1123
93. --+F24
94.
95.
96.
Hl
22
--+J22



--+G24
J24
w
25
L23
97. --+J25 1 prin ocuparea a punctelor G23
125 albul
97. N21
98. 020 U9
99. Nt8 Nt9
100. --+019 G23
(Vezi figura nr. 5.19). mai departe 1
5.4
intr-un jo imilar .,patru 1n linie" es: o trategie ..
toare p ntru primul ju l
la tema de mai sus in linie" ste foar te dificil
de realizat (numai prin grave din partea unui am
la intrebarea de ce tocmai "cinci in linie"?!
jocul te cu alte cuvinte, limitat in spa-
sau timp condus de ambii el se ncheie re-
se va mpleti cu cel citeva de strategie,
a jocului.
Posibililatea de a r mizei este de mozaicurile
bicolore din figura nr. 5.20, care ilu plastic cei doi ju
pot dezvolta la infinit de pie e. E greu de pr . upus
asemenea modele artistice s-ar putea ,desena" intr-o reaF. Deci,
r venim la mai mai -\naliza
in plan a formatiilor ne conduce la concluzia n
diagrama nr. 5.21. care a realizat o de tipul celei din rin-
137
Fig. 5.20
Fvnr.,aflo

E'IMple
Cine/ III
010
!'#Iru In ll11le
- -
la ambW.
.1J>nulfrtn u tl<d
111'/ erk ;,.,.," ltnl
'
/(HJ>e kl11mbeh C4 11
pf.

Iti Iti -"--
'
"
'
1/
Jimul!on,d#r!([ pe-
;
,
1'6Cl d4 crh 1.-' !/
t.? ll'nle libf!J>e h -
r" 10
cym.p 17
-
IN lnll/aiJi
ll -
p1111d 1r11 pe linii It
ti- ;.
IUIO
e.hi!Q/M "
1:
/
1./
1/
Flp. 5.2.1




$

"
[/
56
1 /
,
+le [lj -

lj
1
dul 4, poate fi sigur de victorie, chiar la mutare adver-
sarul. ln conformitate cu acest rezultat se pot inventaria o sum denie de
de vi tarie", grupate de pies utilizate, su-
pe care se ntind acestea etc. de pild, in figura nr. 5.22 snt
redate toate schemele caracteristice de cu minim
de piese - 5, pe - 3 x 3.
Aceslea sint cele mai simple scheme 1
138
'
1
'
.
1 /
.
'
:l
,
.,

:
-
.
- -
ru
'
1- -
- III
--
-
i lei
1
'
'
1 1..1'1
'
,
,
1
'
-
,
'
=-
i 4f-

/
1 /
-

- 141

-
,
'
1 '
,
,
,
.
,
'
. ' 1 1
'
'
1 rm
,
1
,
1-

. -

r-..:
-FF !li il -
r
1-
1
'
'
, 1 1
.
1
FIII 5.22
t::ltt
"
V lll
!!ii' 17
!.7 V iti
........
1.
Fig. 5.23
pieselor pe care sint plasate ele e un de
alte alte scheme. De exemplu: schemele cu 5 piese, pe de 4 x 4
(fig. nr. 5.23) sint de ordinul sutelor
Completnd acum analiza schemelor lineare (vezi diagrama nr. 5.11) ,
u studiul de blocare a schemelor plane om orice
- poate fi d adversar.
In diagrama nr. 5.24 se maxim de linii perechi -
ce pot fi cu un n de piese faptul aproap loale dintre
acestea pot fi bloca te de adversar. la fiecar mula re un nu-
maxim de perechi de piese libere, ceea ce este insuficient pen-
tru a se constitui intr-o
In realitate jocul se mai mult, de
a unei scheme fiind o reduse, se s ama de
posibilele contraofensive ale adversarului - care prin simpla
blocare a pieselor la rindu-i ansambluri de
piese.
S-a demonstrat in acest fel jocul se poate dezvolta nelimitat.
139
IPfE

1R7T FI
3E
EXEMPLE iBuJrAT! 1./MRE
AD'l

'HIN !/fAX
/'tiN
WM
2 'l

f
1
-
-
'tlte
u
1-
.J .J
Olt IW 00
t 2 $
-
1

1'

le
1/
'
1
of 6
:eiO

[O
1
4 !1 f
2
!PI

10
erq
/te 10
1'-
1/ 1
o 1ev te OQ

10 1e o te
7 5
8
e
10 oeo

IV O 10
'
1 2
toe

OI e
1

le/ 1

1/
6
"

r
lllV
,
o ee o
IO
1411:0
1()
,
2
411 10

10 !Ce re
1/
t
5.5
Priviti pozitia ilustratA ln figura 5.25. Cum e poate flrA a
i din cimpul d joc figurat'?
1(
fO
9
8
7
6
5
'
3
2
f
5.6

o
o
:>e o

o



o

o

o
o o


o
bcetelglaiJit
.1-'lg. 5.2!'>
,,
1()
g
6
1
6
s
'
J
2
1
o
o

o
o



o

_Q
o
l.
o

o
o


llbcdlyJeljk
J.'l 5.26
In pozitia din figura nr. 5.26 egru mutl ti elytig tn mas: um 6
mu ri. Cum'?
140
Vom completa analiza acestui joc cu citeva de strategie, tac-
de joc.
In primul rind facem orice pe cimpul de joc - indi-
ferent de ei -est un avantaj pentru care a plasat-o.
Dar aceasta nu ju un plasament la intimplare a pieselor ci din con-
fiecare trebuind la fiecare mutare fie o
de " fie una Pe parcursul jocului o pla pe
considerente defensive se poate transforma intr-o acliv
Este chiar strat gia trecerea la momen-
tul potrivit in Un mai mare de defensive
de schemele d atac adverse piesele adversarului rind pe rind
in pi se blocate! ... , n timp c propriii piese libere acti e. Pen-
tru aceasta este necesar ca blocarea adverse s pe ct
posibil in ex eriorul grupului de piese. Pe de parte in ofenJ
va obliga adver arul plaseze piesele in nchise. De
exemplu, in din figura nr. 5.27, albul care la mutare,
procedeul tehnic de plasare a pieselor la exterior cu obligarea ne-
grului de plasa piesele de blocare in interior:
ALB NEGRU
1. 7
2. D8
Pentru pri im figura nr. 5.28. jucat:
ALB NEGRU
1. ES
2. D7
10 10
/
9 9
/
8 '
/ r
,......
7 7
L.
!(:)
" o
6 6 / lr o o o
' 5
"'
o
le
o
o

o
4 4
1
o o o
3 3
,.


o o
2 2

f 1
ABCIJEFGH iiJ ABCIJEFGH/J
Fig. 5.1!7 Fig. 5.1!8
Albul a dezvoltat dar de
negrului este mai mai 1
Este indicat ca orice fie la forma
chiar se vede de la pornire ea nu va fi Aceasta va
141
obliga adversarul la o serie de impuse , consolidind pe de par-
te proprii.
ln general, pla area pieselor pe cmpul de joc se face prin grupare,
apropi re de grupul pie lor deja plasate, numai rareori dispersat.
Densitatea pieselor pe e te s nsibil de la la
iar cele "centre de greutate" ale celor feluri de piese
nt apropiate. Ac t lu ru sle de pus n p figura nr. 5.19,
se figura cu arie lini sau diago-
apoi se cele feluri de piese pe oricare dintre cele
(de-o parte d alta a liniei de ). De fiecar
vom constata o sen egalitate a de piese.
joc exemplu ne ilustr foarte bin proced ul tehnic al
"barierelor". extragem de pe figura nr. 5.19, in diagrame,
separat, cele r !uri de pies<', vom ajunge la figurii 5.29 (alb) i 5.30
1
(11
t- 1
1 11 1\11

1
"

141
11 1
:t ..u
"

111111: _f

...


L

11
1 ... 11
1 ..
...
1- ...
'1
IC
.. "" ..
It
laC
r--

Il.
1-lllf" 1""'
..
1'

L"!!
"
"'.
f--
11
11 11 -. 1.-
1_
lL
IA 1 11

11
1-
11
.. ll
1'
1


.1
....



.. 11'
L!.
:-
l! 1
l'll "'1-
1
1""'
"
1
Il" l.!.
Fig. 5.29 ,l'lg. 5.3U
(negru). Se defensi a s-a realizat prin
tuirea de bari r d piese, care au blocat in nchise sau seminchise
piesele adverse au impi dicat dezvoltarea acestora p unele
In figura nr. 5.31 se cum dif rite tipuri de bariere (totale sau
ale) d zvoltarea ale adversarului pe
diferite Aceasta presupun plasarea pieselor n n
adiacente, este un procedeu tehnic principal - indispensabil. 1ai
mult decit atit, vom mereu ca aceste bariere le n
exteriorul grupului de piese jucate deja.
142
Fig. 5.31
Recomand, ca ori de cite ori ste posibil, se adopte o linie strate-
g core t, aceasta cel m o-
unui echilibru de , iar advers cad cumva n
unei ofensive prelungit de dragul de a "controla
jocul", victoria nu va ntrzia prea mult
In primul rnd orice defensi este indirect (implicit) o
n um am orice pie p de joc
(n cazul no lru cu scop defensi ) a antaje de legare ulterioa-
Apoi care s lans ntr-o artificial,
pas cu pas o finalizar e id este d cele mai multe ori
tributar unei def ctuoas repartitii a pieselor. El va incercuit de
barierele advers are se dez fa arabil in xterior. De a emenea,
nu ub a unei defensive r semnate, dar cal-
culate, se pol urzi in cele mai capcane. un exemplu:
ALB NEGRU
1. E6 FG
2. E4 E5
3. G4 F5
4. F4 -+D4 ( 1)
5. H4 -+14
6. -+67, este normal ca albul, care a nceput jocul se in-
staleze de la primele la onducerea jocului de acum
ale negru lui avind caracter de In acest moment negrul ar putea
prin
6.
7.
8.
9.
10.
11.
-+R5
-+C5
-+B2
D2
-+D7 ...
G5
D5
C3
D3
DG
Este drept prin aceasta negrul a preluat ofen-
siva, dar numai citeva albul mai bine! revenim,
la negrului de la mutarea a 6-a, cu mai ofensive:
6. H5 (indirect ofensi
143
7. -G5 -GG +
8. -F7 -17 J
9. D5 -c4
10. F3 (fig. 5.32) oarecum la alegere
pentru negru, la CG, ar duce la pierder a a partidei. (Albul
(11) - G2 (12) - G3 J)
10.
11.
12.
13.
14.
15.
lG.
17.
CG
D7
E8
G8
F8
H8
B5
- G2
- B7
-E7
-FS
- ns
- ns
- 1s
-A4
In tot ac st timp negrul s-a intr-o
dar albului are numeroase semn de Albul care nu
cedeze atacului o mutare care blocheze in-
(eventuale ale) negrului pe linia 9, dar in timp fie o
continuare a ofensivei:
11
10
9
8
7
6
5
" J
2
1
o 10

o
1 1
oe

o
re

o o
o
10 1
o
A8Cl>EFGH!JK
Fig. l'i.32
,,
10
g

7
6
'
4
J
2
f
1'\.

u
,.
:e
1
J""
re
il"'
1
"""
1(
!1
'
o
-
'

Il"
In

o

A8CIJEI=GHiiJK
Fig. 5.33
18. E9? (fig. 5.33). Acesta este momentul cheie al jocului,
in care negrul atacul decisiv.
cont d a albului de pe diagonala E9 -G'1,
negrul
18.
19.
20.
21.
16 J
- nG
J9
19
Dar cea mai in jocul "cinci in linie' este de
ul sau sch melor acele combiuu\ii dl'
pies care pot fi dezvoltate la de cinci in lini
5.7
zi fig ura nr. 5.34. Albul , i i imediat.
12
11
10
9
8
'
6
5

j
2
1
u

o
o o

III

o

ro o
e
-o o ro e
re re
11"'

re.:


o e
o re re
e o e
ab c delgkijk t
Fi g. 5.34
5.8
12
11
10
9
8
7
6
5

.3
2
f
o

b

o
e
o le 10
{)

).,;
e
re
1
u
e
IU

u re o
Jo'lg. 5.35
e
n din fig ura nr . 5.35, ju car urro In mutare i., -
1 at i cum 1
D r in orice moment al jocului s poate spun unul dintr
c le n ofen iar altul n S gr mai des a unei
ind avem impr sia adver arul nu mai poate ofensi a deci
am pul a pla a piesa a mai advers . Cit va
exempl de a stf l au fost pe parcursul analiz i partid i exemplu
(mutarea 26; 28; 48 etc.).
PRODLE LOR
5.1. Vezi figura nr. 5.36. alt moduri de a forma o confi-
de 9 puncte 10 rinduri de cite 3 -vezi figura nr. 5.37
10 - OUmplada jocurilor
145
1-'lg. 5.36
- cum, problema poate fi generali-
la cazul a n puncte cu care se
tuiesc, n plan, r rinduri de cite k puncte
liecare.
l'lfl. 5.37
5.2. La prima mutare - b2, sint numai de
puns, pe care le vom analiza pe rind (figura nr. - .38).
1. ALB NEGRU
1. b2 a2
2. el -+83 (mutare la 83)
3. -+al -+b2
4. cl-c2 a3-b3
5. c2-c3 (fig. 5.39)
Il.
1.
2.
3.
4.
5.
ALB NEGRU
b2 al
c2 -+a2
-+83 -+Cl
e2-c3 81-bl
b2- b3 (fig. 5.39)
Fig. 5.311 .... ,.. r..:J!t
5.3. se piese culiniare adiacente for-
de ori cte cinci in linie (fig. 5.40), atunci cu 17 piese -
in linie -se pot 13 "cioci n linie".
Excluzind interpretare, neluind in calcul "n
prelungire", atunci cu 17 piese se pol maximum de 6 ori cinci
in linie. cum se vede n figura nr. 5.41 acest lucru este posibil;
dar este maximum posibili
146
1
,y
..
o
o
b
4

::> o
1
'
---
Q
IP


10
11'"'1

r-
.1
10
-
Jj
-

-
-
1
1


11
-

..
-
Fig. 5.il
1 J
10
...,.
,.
!V tu

rr
o
lV
1.

O anume poate intra n a cel mult patru
de cinci in linie (fig. 5.42). ln acest caz cu 17 piese s-au realizat 4 for-
- toate celelalte 16 piese parte din cte o forma-
vom insista folosim o in trei cu 17 piese for-
de 5 ori cinci n linie (fig. 5.43). In acest caz 6 piese sint folo-
site n cite
am fiecare dintre cele 17 piese n cite
am putea 34 de piese "simple" cu care se pot forma
maximum (34 : 5 =6,8) 1
La rezultat am fi ajuns plecind de la de 5 x5 piese,
n care se de 12 ori cinci in linie, prin eliminarea pe rind a
8 piese, n modul cel mai economic.
5.4. Pentru a fi realizarea de "patru in linie" este
suficient se realizeze ,,trei n linie" libere la ambele capete. La rindul
ei de trei in linie la ambele capete s poate in
mod cert, dintr-o de ori cite in linie" libere la am-
bele capete. Vom oricum ar juca al doilea primul are
posibilitatea de a realiza deci, a n final
"patru in linie".
presupunem primul (albul)
ALB NEGRU
1. d4 (figura nr. 5.44)
Ia care negrul poate in principal prin
1. - adiacent pe linie
Il. - adiacent pe
147
6
1
6
s
'
J
2
1
r
1
ii

---
:)
--
-
1
r

Fly.
a
1
6
5
'
J
2
1
'
1' \,
'

o
.. _
-

:510 - -
[ii'\
IJ
'
'
',
dbcdelg-Jt
1 ly. 5.15
8
7
6
5
"
J
2
1

f-
-
-
!
Q
o

- -
1- -
- J
V
J -
-

a h cctef gh
Fly . :i..t(i
Orice alt r,:.puns, la de prima este mat
,Jnb.
1.
1.
2.
3.
or. 5.44.
n.
1.
2.
3.
II. a
3.
4.
ALB NEGRU
d4 d5
e5 -f6 (sau -c3)
t>4 pe una din liniil marcate in figura
ALB NEGRU
d4 c5 (fig. 5.45)
c -5
-d5 la care negrul poate prin:
ALB NEGRU
- da
e4 (fig. 5.45)
sau 11. b ALB NEGRU
3. - d6
4. - d3 - d2
5. e3 (fig. ::>. 6)
5. 5. Se albul ar 11 piese pe cimpul de joc, iar negru 1
12; deci mute albul.
1.
chile de pies
1.
2.
3.
4.
148
S.6.
1.
ALB NEGRU
d6 cu formarea unei scheme prin pere-
' ilustrate in f'gura nr. 5.47.
f4
e5
g3
NEGRU
dG
c5
e4
b4
ALB
-cs
2. d3 1 cu , prin plasarea piesei
toare la d5 sau g3 . Albul neutralizeze aceste scheme
(fig. 5.48).
2.
3. g3
4 . -+ G e3
5. g4 gG
6. gt
5.7. Albul plas pri ma la f6 cu d
la g7 sau 7, prin care se realiunzii o de 4 in linie la
ambele cap te (fig. 5.49).
ff
10
9
8
7
6
5

3
2
f
- -

/ o
"
/ o
J


18

o
'-
:).
o
V

1'-
o
abcrtelylti
J
k
Fiu. r.. -11
.
:
o
"
o
o:
12
ff
10
9
8
7
6
5
tt
Q
o

IQ


, ..
/
"
.3
2
f
o

O tO
L
1.
oe

11
10
9
8
7
6
5
'
3
2
f
00

/
o
o
1-
[\ o
o

Fly. ::> .1:1
p
o
o
o
e1
o
J. o
"
)
o

o o
li'\
o
1-'
r-
.....

,__
1

"
1
5.8. ]a mutare albul:
ALB
1. g91
2. . j9! cu posibilitatea de continuare la i9 sau i8
il conducind la de patru n linie libere la ambele capete (fig.
5.50.). egrul nu are nici o mutare de salvare!
150
la mutare negrul:
1.
2.
3.
4.
12
1f
10
9
8
1
6
5
"
.3
2
1

V
o o

o
10

V
o
oe
o
NEGRU ALB
g9!
no ell
g11
e9 (fig. 5.51.).
1/
f2
"
fO
1

o
o

oPta
o

o

9
8
7
6
5

J
2
f
o
o
o
1-

o
OrA
o
o
o 1/
le
dbcaelghtJkl abcttl

1..1
o
1
v

rrll
o
o
10

g
It '
j
It 1
CAPITOLUL 6
TESTE "ELEUSIS"
Majoritatea jocurilor se pe deductiv al
Dintre jocurile care inductive se
in volumul de jocurile: "vapoare" "cinci cifre". Dar
jocuri care au analogii pregnante cu metoda a jocuri
care ex priceperile psihice din domeniul -
care se pare stau la baza gndirii creatoare. Suita de
teste inductive din acest capitol au fost modelul jocului
.,Eleusis", prezentat pe larg in lucrarea ,,Amuzamente matematice" vo-
lumu 1 1, a matematicianului american lin Gard ner,
in limba prin grija Editurii '968
(pag. 300-306). Ideea regulile acestui joc le vom prezenta cu totul
schematic.
Jocul Eleusis se cu un pachet d 52 de (sau cu 1/2 pietre
de remi). nul dintre "regula s a jocului -
o care in ce mod se pot etala intr-un con-
LSnuu. Toate se distribuie intre Una dintre
se pe -cu n sus -fiind ,.cartea de pornire". Apoi
primul pune pe una dintre sale, cu in sus,
cart a de pornire. a jucat conform regulii secrete, arbitrul
care a format regula jocului i spune: .,corect" carlea in
In caz contrar el va spune: "fa] cartea se retrage din
n care a jucat-o. Hnd, pe rind, fiecare
cte o carte dintre cele pe care le are n
jucate corect, care se n lungul m sei, astfel
incit fi toate (fig. 6.1).
Fiecare etalate pentru a descoperi regula
care El apoi o pe care o poate
verifica, jucind ceea ce crede este o carte sau una despre
care va fi Scopul este de a
de cit mai multe din proprii prin plasarea lor in Aceasta o
poate realiza reped care a intuit corect regula a jocu-
lui.
Regula care se de se poate referi numai la
culori culori: negru; sau patru culori: caro,
151
numai la numere (valorile fiind: as = 1; 2; 3; ... ; \J; 10;
valet = 11, 12; 13), ori la ac ste elemente
prin ipale . De ex mplu, n cazul din figura nr. 6.2, prim le
patru s-ar a regula est : o art de culoare
cu una de sle orba de o mai 1
ntr-un joc efect i , liminate chei
nale p ntru a fac intr mai multe ipoteze rivale.
Pentru a intr gi imagin a despre joc, in c le ce citeva
reguli indicate pentru
- Cartea trebuie fie culoare, fie valoare,
cu anterioara carte din
- ultimele de pe sint de ace culoare
o carte de la as la 7. sint de ulori diferite, de la 7 la
- lmparle valoar a anterioare cu patru; restul este zero
restul este unu restul ste doi
caro, iar la restul trei (regula ilustrat n
figura nr. 6.1).
-La a ultim lor pune o carte de culoare
la pune o carte de culoar n (r gula
ilustrat in figura nr. 6.2)
Practi , regulilor este inepuizabil. To pentru nceput,
se reguli d legare a 1 mentelor simple care nu n cesite
calcule complicate, concomitent cu acordarea de suplimentar
prin care se regula se numai la numere, numai la
culori, cit culori t .
Se regula se poate baza pe, ciclicitatea valori-
lor: ... valet (J); (Q); (K); as (A) 2; 3 ... , sau a culorilor:
. .. caro; caro; ... De asemenea, regula trebuie
fie astfel incit de completare o anume carte
din fie mai mari d il o cincime din Intr g pachetul de
Aminteam la nc put jo ul sl analog cu drumul pe car -1 parcurge
omul de in unei legi . o l g , o teo-
rie poate fi de o pe o mul-
de ob particulare. e frecvent n joc in
1) ca o in minte nu fie r almenle o
parte a r gulii, dar te d ea cind un xperiment
contrariul ( ontraexemplul), sau ai demonstrat riguros
valabilitatea i. O a metodologiei este
faptul pot fi formulaLe mai multe ipoteze pentru a explica o
de fapte date orice poate fi oricind pentru a
fapte noi are o contrazi . Mai multe ipoteze au fost
dezvoltate la un grad inaintat prin eforturile de a le pune in concor-
cu noi noi des op riri care au cedat locul unei noi expli-
(de mai
152
Intreg procesul de
analizare ncercare
de care
a intuit regula este
analog cu demonstra-
a unei
teoreme, a unei legi.
ln finalul jocului, ci-
tirea regulii jocului
este cu enun-
teoremei.
Cititorii snt n-
descopere
regulile care au
fost
ce respectiv
afl ce carte (sau
in
fiecare caz S-au
folosit valet
= J; Q; po-
= K; as = A. La
fiecare test este

privind lementele im-
binat prin regula
lui; anume: N =nu-
mere, sau valorile
C2 = culorile =
negru);
C4 = culorile= patru;
U = la fiecare pas,
rul poate fi completat
in mod unic, printr-o
carte.
cn
f c
Fljj. ti.l


6.1
1
.,
,) .
Fig. 6.3 - C4.
...
....
Fig. 6.4 - N, C2. Fig. 6.5 - N.
6.5
Fig. 6.6 - N, C2.
Fig. 6.7 N, C4. Fig. 6.8- N, C4.
155
6.1
Fig. IUl - N.
6.S
-
. ..

-
Fig. 6.10- N, C2.
6.9
r
1
+IJI
+
Fig. 6.11 - N.
6.10 6.11
Fig. 6.12 -N, C4, U .
....._ ______ j
Fig. 6 1 ~ - N, C4.
6.12
Fig. 6.11 - N, C4.
157
TESTELOR
6.1. de dintr-o culoare este in in ordinea:
o "pici", trei "cara le", patru "trefle", cinci ,.cu pe" ...
prima carle -.,cartea de pornire" - era de "caro", s-ar fi inceput cu
trei "carale", patru "trefle" ... ).
6.2. Culorile negru) din unu n unu, iar numerele:
par, impar, din n o carte de culoare (cu-
sau caro), de valoare de exemplu: 2 de caro; sau 4 de
6.3. e succed cu periodicitatea: o
numere.
6.4, La a ultimelor pune ro u caro),
iar la pune negru
6.5. ln oricare trei consecutive snt egale fie ca
al oare, fie la culoare.
G.G. Imparte la patru valoarea ultimei restul este O -
este 1 e te 2 - caro, iar
este 3
6. 7. este din grupe de cite trei consecutive, cu
suma - 21.
6.8. ln inter alul (deschis la ambele capete) dintre ultimele
iar tn afara intervalului negru! In cazul primu-
lui interval 8-Q se o carte din afara intervalului (K) deci aceas-
ta va trebui fie de culoare ... La al cincilea interval 9-2 se
o carte din interiorul intervalului (A)-de culoare
(vezi figura nr. 6.15).
89WJQKA23,56789WJQKA2345

Tl

j
s.a.m.d

a:1
11
6.tr.
6.9. ln ordine a valorilor, n sens invers
pune tot a patra carte; sau in sens tot a noua carte. (v. fig. 6. 16)
6.10. In ordinea a tuturor (ordonate pe culori
valori) tot a 21-a carte. as de caro. (v.fig. 6. 17.)
Ui8
Fig. 1>.11>
FIIJ. G.l7
6.11. impar caro sau par
impar au par caro impar sau par
iar impar sau par caro.
6.12. Suma a cte numere (perechi incepind cu pri-
mul al doilea este 14, iar culoarea a cite
(perechi ncepnd cu a doua a treia carte) este Ur-
.,7 de sau "7 de caro".
159
CAPITOLUL 1
FIGURI GEMENE
num roase jocuri pentru care este indeajuns un sin-
gur participant - o mint . Unul dintre acestea esLe
unei figuri g ometrice plane dale in alte figuri egale.
de o probl a i "etate' se n secole care
este chiar celor la virsta primelor lecturi.
A
Cum poate 1i e tionatii uprafata in figura nr. 7.1 tn patru
egal (de a arie)?
.3.5
7.1 7.2
De fapt a devenit o a lui "homo ludens" de a in orice
veche, sau ori acele aspecte care
confere acesteia caracterul de Este in aceasta ne oia omului
de a alterna munca cu joaca, de a imbina utilul cu Voi aminti
aici problemele matematice ale "mozaicurilor" a , parche-
tajelor", (nrudite cu prezentul nostru joc), care sint, nu sint, o
Dar cine nu a auzit n orice domeniu al economiei, de tipizar ?
cum bine a tivi tate, care are drept scop crearea condi-
pentru realizarea pe indu a unor el mente de calitate
sub a pect tehnic, plastic economic, cu impli-
directe in economia de de proiectare, cr gradului de in-
dustrializare, cr muncii, amortizarea a
utilajelor echipamentelor t hnologice, nu este deloc o 1
ntreg capitolul de nu or d ct probl me de .,tipizare" 1
In de a ilustra cel afirmate mai sus am ales un exemplu
uzual din ramura constru anume, elementul buiandrug - acel
160
elem nl are se le p sle orice gol in perete, deci d asupra
f restr lor. Problema este schematic, atit it fa ilileze
rea e proc sului d tipizar ne nt pentru
a putea aborda "joc' .
-a ajun , la un mom nt dat, la necesitatea d a realiz pe cale indus-
z ci zeci de tipuri de buiandrugi care acopere, presupunem,
g.oluri de lungime, dar la de grosimi dif rile. n exemplul
nostru, din figura nr. 7.2, au grosimil de: 1; 2; 2,5; 3; 3,5 ...
r fi fost necesare cinci tipuri de buiandrugi, d ci cinci tipuri
de cofraje, cinci linii tehnologice, .. . , cinci rubrici de .
Printr-un studiu de tipizare s-a ajuns la concluzia in toate cele
cinci cazuri poate fi utilizat un singur tip de buiandrugi - cu
de 1 x2 5 um se in figura nr. 7 .2.
s-ar putea pr zenta pentru toate elemente! de
, grinzi, stilpi et . Nu intotdeauna probl ma poate
fi rezol cu un singur f 1 de 1 m nt, dar in orice caz reduc
tor d lipo-dimensiuni al el mentelor .
7.1
prt' upuncm a em d r nlizat i - - de forma
i dimen. iunile indicate in figura nr. 7.3. Ce olutit' d tipi7.are propun ti
p ntru an amblul a c:-tor elem nte?
Un puns posibil, dar nu suficient d bun, eslc ilu lral, n figura
nr. 7.4. un singur tip d element de
Fly. 7.:1
t'lg. 7.i

.
1
1
dar a easta presupune realizar J. cu un prea mare tie
lem nte, dintre car unele nu pe contur n mulle mbi-

:\lai ncer l
Nu trebuie problemei d acest f<.'l nu n (' d it
cuno Jementare d geom tri d spre figuri. arii, simetrii eL ..
un oare are al al i ingeniozitate,
11 nhm piada joc:W1lor ratlonale
161
invenli\'ilalc. Poate mai va fi ntpr l va
jocuri.
ln cazul jo ului , figura st , in mod (pr a) vid nt ,
din trei gal alipit pe cile o ar cum pe 3
la 4? (fig. 7 .5a). fiecare din cel 4 figuri finale va avea o
arie cu 3/11 din aria unita . - d ci -
tratul unilal in patru, printr-o re\ea m (fig. 7 .5b). cum este lim-
pede figura car s r p d patru ori p ar trebui for-
cu 3 . 1 3 nu pot fi decit n
moduri: liniar n L. ingura rezolvar a jorl!lui Psle iluslral [t in figura
nr. 7 .Se.
Eb
B
! b
--,--
'

: : !
--+--l--+-
1
1
1
1 1 '
1-'lg. 7.t>
c
Fig. 7.4i .
O a a e tci problcm te pr in figura nr. 7.6. e
uprafata in;) d arii . i forml' egale! ( in figura
nr. 7.7).
pentru viilor, ca un proc deu de a ne apropia de rezultat ,
trasarea, p figura a lei uplimcnlare de ubdivizare.
C; D
problem a cmt eu probl ma A int ilustrat in figu-
rii nr. 7.8 i 7.9 ( e figura in patru egale).
Un poate fi n egale intr-o infinitate de
moduri. Este suficient o care trece prin centrul
Fig. 7.7 Fig. 7.1l Fig. 7.9 Fig. 7.10
162
tului (indiferent de 1 se mparte n figuri de
ari (fig. 7 .10). Da rotim n jurul centrului
lui una dintr ea se suprapun perfect, peste cea de a doua.
Dar linia d poal fi ori - oricare -
de centrul (fig. 7.11 ).
Fig. 7. 11 Ft
11
. 7.1:! t-'lg. 7.1!1
7.2
Cu inter an tii e te ob in orice lime car imparte
tratu 1 in gale trece prin c ntru 1 D ce?
Un triunghi dreptunghic oar are nu poate fi n figuri
egale, iar un triunghi isoscel poate fi divizat in ntr-un
singur mod (fig. 7 .12). In acest caz avem de-a face cu figuri "in ers
gal figuri care oricit ar fi mi eate n planul lor, d cu
ari , nu pol fi suprapu e. Im diat c se inv una dintr
ele suprapunerea fac perfect (fig. 7.13). ln cel ce om in-
clude n a figurilor gale pe acelea invers egale.
Concluzia care s desprinde din obs de acum est
nu orice poate fi n alte figuri egale, iar din
figurilor care permit imp ne (n
jocului no tru) cazurile in care diviziunea se fare in mod unic.
Fig. 7.1-f
Fig. 7.1!1
E
arate um pont fi un triunghi oar are in 4 egale.
ln figurile nr. 7.14 7.15 snt redat problem lor C D.
La problemei , C, figura "rezultat" - aceea car se
d ct 4 ori u figura ar u aceasta 1
Este o oin id ce va apare cu otul de acum in olo,
nicidecum o in rezol area jocului.
163
Din noianul de figuri geometri e, analizate de-a l ungul ani lor de
autori, am ales ct va pentru a parcurge diverse moda-
de abordar rezolvare a a stui gen de jocuri .
ln conformitate cu ,axioma" jocurilor problemelor distract ive, care
spune "oric ar un punct slab", c a mai cale de re-
zolvare este depistarea ace lui "punct slab" apoi folosi rea acestui "ca-
n "depi'tnarea ntregului fir' .
lg. 7.11; Fly. 7.17 Fig. 7. 111
f
De xemplu figura g om din figura nr. 7.16 care "a. teaptli"
l i in C!Jale ca un pun t lab "cio ul" din
partea - u .. E l r !ati de a cio in
din stinga - jos al figurii apoi cele figuri ega le cum
se n figura nr. 7.17.
O figurile geom t rice
din linii curbe. In figura nr. 7.18 este cuno cuta
- simbol u adm i filozofice ale uni-
ver ale zi - noapte, malerie - anlimal rie, ... ) - ea
un ex mplu d arli a unui c re n gale.
din lema jocuri lor noastre, pentru a reami nti o fasci-
d g om lrie.
G
Cum e impart tutea de (figura nr. 7.19) in alt
de arii egale, indiferent de forma lor? (3
H
Ei bine, n propunem . im ne a i fin de iormn
de (fig. 7.19) in trei egal .
La prima Y der , probl ma par la a presu-
pun geom trice sofisti al . fu r<'a l ilate, calea de a ajunge
Ja rezultate t i . pentru inceput, uns mi-
cerc, de R. El se mparlf' in Lrei identi ce prin raz trasat n
unghiuri de 60 (1 0:3 = 60) (fig. 7.20). uprapun m
164
Fig. 7.1!1
Fly. 7.20 J.' ly. 7.21
a
Fly. 7.2:1
figura (fig. 7 .21). Cel r i se loarc d r d111 figura nr. 7.:20
nt d limitat intre le prin raz (dreptE'); ori la a d
in loc d raze dr pt , awm in pari a d jo a figurii s mi ercuri
(fig. 7 .21) . a n om imagina segm nt le raze de mai sus, ca fiind de-
formate, in ac s ns d d . centrul ercului mare, n
semicercuri ... este im a de se mparte
n tr i egal a a um n figura nr. 7 .22 .
R atunci cind figura d ste din arce de
c re unei dintr ac stea se impart n tol atit a gale, ct figuri
trebuie ( emic rcul mare a fost in trei arce egal .)
Iar unele dintr c ntr le c rcurilor din care fac part arc le pot constitui
nlre n jurul rol se figurii r zultale. (Centrul semic rcului
maree l un entru de al c lor tr i fi guri gale).
d s a, n r zohar a problcm lor d a e t f 1 binlem hiar
de simpla alcular a ari i fi din cell! n figuri finale.
1
S poligonul din figura nr. 7.23.
poligonul dat in inci egulr.
legem o r con de diviziune a poligonului (fig. 7 .24)
pe baza !ului unitate ( u lalur a) aria poligonului dat
A= 15a2. Fi care din cel cinci figuri gale va ave o arie A' - :5 = 3a
1
.
um figura are aria d > lrei unitate folo-
ind ciocul din parl a d jos - mijloc a figurii dal , ajuug m rep d la
(fig. 7 .25).
165
Fig. 7.25
Fig. 7.:.!6
1-'ly. 7.27
c
Fig. 7.211 Fig. 7.29
Fig. 7.30
J
e figura geom din figura nr. 7.26 in
d a ari i
De data acea ta ne va scoate din o constru geome-
. Artificiul ne este sugerat d faptul figura are
laturi egale perp ndicular deci construim pe aceste la-
turi ratul in care se nscrie intreaga (ABCD cu centrul in O, in
figura nr. 7.27). poligonul dat este o a
ABCD i linia care virfurile A C, trecnd prin nlrul
este d a est centru. rotim linie
(A C) intr-un sens, sau altul, u 90 , in jurul punctului O astfel
incit ea se d intre puncte) B D (fig. 7.2 ) obs
in ace t fel n ABCD se patru figuri egal . Lergem,
apoi, tol ce este n afara conturului figurii date (revezi fig. 7 .2G) am
(numai noi cu problemei (fig. 7 .29).
Problema pul a fi plecind d la un triunghi dr ptunghic
i oscel n egale (fig. 7 .30), car suprapus pe te fi-
gura ne prilejuia ca la rezolvarea problemei
H.
Re\ in m pentru alte rezol geom de
intregire-completare, a figurii dale, rotir a liniilor, sau a figurilor, n
jurul unui punct.
166
7.3
Ca o de a ro dita a upra r problem i anterioare,
propunem metoda gen de a in patru
gale ( ferturi) 1
o it timpul ne mai i ju 1
1.4-1.11
adar, "in inc r i domn cum va vedea,
la orect al probl ro lor, autorul a r u it) fi care
dintr contururil date in figurii nr. 7.31 - 7.44 in it
de aceea i i arie.
Pe r m a ind lucram la redactarea ace lui capitol, am
o d con urs u probleme d spe ialitat din la ga-
zeta de p r te a ntr prind rii. Prezentele jocuri m-au ndemnat stre-
cor la una din srriilc de .,i .
Fig. 7.31 Fig. 7.32 J.'lg. 7.33
l' ly. 7.:H "''" 7.35
Fig. 7.40
Fly. 7.<U
.... ". 7.-t:J
1.ts
ro it pe r un d d forma pr in figu-
ra nr. 7.45.
Cum poat fi ac ta in d n cea i i arie?
: : ' : 1 1
-- ... ,--... -.-----:---
. '
. .
1
..
' '
' ' .
.. --
' ' .
' ! '
OL PROELEMELOU
l. Tipizarea se poat realiza u un singur 1 m nl, car s
de cite ori in fiecar (fig. 7 .46).
2. Cind figuri sint egale (direct sau in ers gal intr pun lei
lor s poate stabili o cor spond car 1 (fig. 7 .47).
n punct O e le un centru de imetrie al unei figuri simelri ul ori-
punct al figurii de as menea figurii (fig. 7.4 ). figuri
simetrice de un centru sint egale (fig. 7 .49) . R iproca este: fi-
guri egale pot fi c 1 ntr-o in care fie simetrice
de un centru.
Fly. 7.41> F ig. 7.47
O C{1
, /
f ' ,'
E \o,/
---->t--
, ' E'
/ "F
,/'
Fig. 7.411
8
O linie care o n alte figuri gale are e>.a t
puncte distincte de nt cu conturul figurii dat (fig. 7 .50).
Cel puncte nu pot fi confundate, ntruct ar in emna ca una dintr
fif!uri dim nsiuni mai mari dect a doua (a<'easta fiind,
d prima) (fig. 7 .51). Cu alt mai mult da ntreaga lini de
s. parar s in int riorul figurii date ni i un punct d in r
cu conturul ace leia), una dintr figuri (din inl rior) sl in mod e i-
dent mai decit (din xl rior). linia d eparare ar
a ea trei, sau mai multe puncte de int u conlurul, fie s-ar
168
O c 8' A'
E
0
.....
/ ....... ,J
F ,l ... t-
A 8 C' [)
f'lg. 7.49
[SI
4 8
Fig. 7.53
Fig. 7.511 Fig. 7.51 Fig. 7.52
o.---(j)-T_9 __ _,c
1 C' 8
'
'
\E'
8
Fig. 7.5<1- 7.55
s para un mai mare de fiduri fie ar avea poqiuni cuntun-
date cu conturul dat - t-a ce in cazul nostru st sens (fi . 7 .52).
m ut acea di , resp tiv, am d mon lrat linia de se-
parar a elor figuri egal c nturul figurii date in exact
punct , deoar ce aceasta ne conduce la concluzia in cazul contu-
rului p dintr cele patru laturi nu vor pul a exi la a -
m nea pun L (fig. 7 .53). La li cind puncte! de contact al lini i
d separa cu onturul nt n vrfuri (opuse) ale ele
trebui consid rate ca numai la cte una din laturi nici-
decum nu le imparte pe acestea in alt segmente.
pr supunem prin ab urd, am r un in
figuri egal , printr-o linie care nu Lre prin centrul d simetrie
(fig. 7 .f>J). In ace l caz fi pun l din figura(!)ii or spund un pun t
dinfigura@,aslf lin z .lnfiguranr.7.54 punc-
tului al figurii 1 ii corespunde pun tul E' apilr\inind figurii 2, laturii
B a figurii 2 ii core pund latura D a figurii 1,
In figura 1 pun tul t egal d d punctele D anume
la o di de 21/2 d ac sl a unde 1 este latura
ln a tr bui xiste in figura 2 un asem nea punct O'
care fie la de ..j'il/2 de virfurile A B.
Dar prin a l pun l O' nu poat fi decil on-
fundat cu , ceea ce ipoteza cum punctul O nu apar-
figurii 2.
In on luzie, punctul O tr bui amb lor figuri egal
din (da apar\in uneia dintr figuri trebuie c 1 i-
lalle). d ci linia d s parar a celor figuri tr buie lr prin O.
E tra el trei linii mijlocii in triun hi, care delimileazrt
patru lriunghiuri egal cu triunghiul dat (fig. 7 .55).
169
,

({J
o
Fig. 7.511
Fig. 7.56 Fig. 7.57 A 1J
Fig. 7.59
G 1 - (fig. 7 .56). aria figurii (3/4). (1t R'/2)
- 1t R
2
f8 = 1t R
2
f4 (un sfert din aria cercului).
2- (fig. 7 .57). aria figurii 91t R
2
/32- 1t R
2
/8+
+ 1tR2f8- 1tR
2
f32 = 1tR
2
/4 (un sfert din aria cercului)
3 - (fig. 7.58). ezi rezol area problemei H. aria
figurii 1t R
2
J4 + 1t R'/8 - 1t R
2
/8 = 1t R
2
f4 (un sfert din aria c r-
cului).
3 - tetoda A
e o linie oarecare (1) care centrul (O) cu
un punct (E) de pe conturul (fig. 7 .59). apoi linia (1)
in jurul centrului (0), n sens, cu 90 ; 180 270 . -au format
astfel patru figuri egale (fig. 7 .60).
o,__ __ ..,Er--__ _,c o.r----+----.c o
c
(f)

o
O'
',,,
' o'
(':0 c.
-...:,
....
@ (})
..
.... ,
o',/
;,-'
,/

(j)
"
F
A !
A F 8
Fig. 7.GO Fig. 7. 61 a Fig. 7.62 b
O pentru forma liniei (1) este ca aceasta din
nu se intersecteze cu ea nu se in nici un punct
cu linia (1') la 90, in afara centrului de (0) .
lletoda B.
e o linie n (EF), care se
centrele celor dr ptungbiuri formate (O O') (fig. 7.61). Se
printr-o linie oarecare centrul dreptunghiului (O) cu un punct de pe
conturul (G), se linie (OG) in jurul centrului (O)
cu 180 . Se apoi simetrica acestei linii, de separare in primul
dreptunghi, de centrul (a), sau de linia
(b) , n cel de-al doilea dreptunghi. S-au format astfel patru figuri egale
(fig. 7 .62 a b).
La fel linia oarecare (OG) trebuie respecte de a nu se
intersecta cu ea nici cu simetrica ei (OG') de centrul drept-
unghiu lui (O).
170
6 1 8
....

1.1

;,
9 10 11 12 l:l 14
15
16
17
18. Se taie de pe grosimea lui 1
171
CAPITOLUL 8
VAPOARE
Tot atit de bine, jocul ar putea fi numit: "submarin ", "avioane",
,.rachete" ... fiind de fapt un mic , cu "nave" "lo ituri in
ad "comunicate militare", gndite manevrate prin. ,,ordin le
de front" ale "inaltului comandament militar" - care-I fiecare
p umeri 1 Toate acestea ... pe un p tec de hrtie cu l .
i n azul acestui joc am intilnit diferite varianl ; in ele ce urm
r unind regulile jocului car in mai mare atributele
unui joc
" apoare" esl un joc pentru doi un joc care
judecata cu elem nte de geometrie, calcul
probabilistic etc. poate in mai mar d il la alte jocuri, cu ...
Deosebit de interesante sint aspect le "luptei psihologice" dintr
ad ersari.
poate juca prin ev ntual cu participarea unui
t
In linii mari, jocul n amplasar a d fiecar in
"marea" in care se lupta, a unor militare - nave - fixe,
a este pentru ad ersar. Apoi u de
"focuri", alternati , in depisteze din
adverse. al na e de au fo l scufundate
mai rep de - pierd lupta.
Fi care va avea cite o foai d hirlic cu creion
(eventual reioane colorate) Cei doi fiecare, pe
propria foaie, schema n figura nr. 8.1. Fi care are
drept indicativ o care coloana n car un
pentru linia n care se Acestea pot fi socotite drept coordonatele
Careul din figura 8.1 a e te "harta" cimpului de
pe care A propriilor nave. In careu
ju A va mar a loviturile transmise de ju B. Careul b
constituie harta cimpului de pe car loviturii
u care el distrugerea advers . ta sle un careu
"radar'' pe care A e id lo ilurilor transmise
navelor ad ers . ln schema c snt r prezentat na elE' adver e ea
la loviturilor
172
A 6 C D E ' 5 N 1 J A 6 C D E F H 1 J
f
2
H-+-t--i-H-1--1-+-t
2
1-t-1--t-+-IH-1--t--H
J Jl-t-1--t-+-IH-1--t--H
' 4
$ $1-t-1--t-+-IH-1--t--H
6 6
r yl--t-1--t-+-IH-1--t--H
a 6
9
8
H-+-t-+-H-I--f-+-t

Fig. 8.1
b
c
Vapoare! - nav le de -ale ju sint in
de patru, diferite ca volum, valoare: un v; por de 4 uni-
un vapor de 3 vapoare de cite
cest a nu sint altceva dect de con ecu i e, n
lini - mar ale ca atare pe cmpul de a a de
poal ocupa orice n cadrul careului de pe linie,
ori In figura nr. 8.2 a te redat un ex mplu de ampla ar
marcar pe cimpul de ana elor. In figura nr. 8.2b, a va-
poar mar ate sch malic ntr-o Fixar a prin coordonate
2
.J
4
s
(i
1
8
g
CI
.4/JCIJEI'GH I,]
- .-


1
l:f
: ..
...
F-'
....
C"

.:liP,
,_
1
2
.J
'
$
6
,
8
9
10
Fig. 8.2
1
1
1
1

'
i'\
6
a vapoarelor se face prin indicarea extreme ale fi -
i nave. In ex mplul nostru: ,.de patru": F5-I5; na a ,.de lr i" :
F - HlO; na a "de doi": A3 - A4 nava "d doi: C2 - C3. Acesta este
.. s r tul militar' al p care nu trebuie sau afle
adversarul.
stabilit ampla amenlul propriilor vapoar , ac sta nu mai poate
fi modificat - pe tol parcur ul jocului apoarele fix n pozitia
ac stor nan depind in mare soarta
iului". De aici d a etapei de stabilire a
vapoarelor. E t hin ai i asupra unor aspecte legale de
ampla are a gr a vapoare lor. De exemplu, n diagrama nr.
173
1
2
.J
4
$
6
'
4
9
A IJ C O fi F (; N 1 .:1
1
l a 1
1
l
-
1i 1
1
c
el
,1
T
1 -r 1
Fig. 8.3
/ 1/
1'
1 .....
""
!"\
1'\: 1.1
1'
"'

1-
"'
V
"'
!"\
1-;:;;;;
1'\: /

..
"'
Fig. 8.4
8.3 snt ilustrate citeva moduri de plasare a navelor: a -vasul
de 4 margin a careului; b - aporul de 3 este
gr intrucit nu sint in li ni dr - vaporu 1 de 2
este d oarece lele nu sint d -vapoare d 4
3 n permi .
In diagrama nr. 8.4 a -d sint redate cazuri de ampla are a
navelor in .
celor doi in timpul jo ului, trebuie le
completar a p a unor dale pe diagram le de joc n ac la i
timp fie a tfel incit un nu p ibilitalea de a se infor-
ma de pe diagrame! d joc ale celuilalt.
La nceputul jocului amndoi stabilesc vapoarelor
proprii, ceea ce -se - trebui cu maximum de secret
de adv rsar cu al de ar spe la intocmai
na elor, pre um modul cor el de amplasar a lor. Este bine
ca o .,s cret" a vapoarelor (copie), grafic ori prin
coordonat care in plic inchis- pentru
a putea fi la nch ierea jocului. Pentru mai
a regulilor d joc vom conlinua in paralel cu un exemplu practic.
diagramele d joc ale celor doi - pla area apoarelor snt
redate in figurile nr. 8.5 8.6.
Apoi e aleg care a a ea lovitura de incepere a jocului -
Fig. 8.5
174
A
A 4 c D 6 , G N 1 A 6 c D r ' O H 1 3

2
$

Il
11
1'
fT
$
6
1

9
i'
1\.
1'\:
f()
8
A8COEFGHI:J
1
2 1
3
1/
"
' 1/
$
1/ 1'\.1
6
y
7 1/
8
9
to
A 6 C O E F 6 H 1 J









Fig. 8.6
in cazul nostru A. ,.Salva" de inceper a luptei este de 7 lovi-
turi - 7 A va alege bunul plac (dar
anumite reguli de a jocului) n careul din dreapta
diagramei sale, cele 7 n care a inscrie de ordine
al salvei - 1 (vezi figura nr. 8.7). Apoi va comunica verbal coor-
donatele celor 7 ad ersarului, care, la mesajului,
aceste n careul din stnga (careul cu propriile
:JUCTOIIUL A
A 8 C O E F G H 1 J A 8 C O E F G H 1 J
f
2
J
-9
$
t!
Il
1
1
1
1
'
'\
8
!'\
1
2
.J
-9
5
8
1
8
g
10
1
1
'
1
f-
1 t
" 4
LL IJ!!l
1 11'
AICOEF6HIJ lf8CDEFfiHI:J
1
2 2
3 .J
/
.f 4
'\. '/
/ f\.
s 5
y
6 6
/
... 7 1
1-i r:i 'o/1
11.
8 8
9 g
- -;
f()

Flg. 8.7
f.' lg. 8.8
vapoare) cu - 1 - (vezi figura nr. 8.8). P nlru elimi-
narea confuziilor este indicat ca in loc de: .,D3" se "Doina
3", n plus B a confirma lovituril or repetind
175
coordonatei lo ile; ori, mai bin , transmit rea lo iturilor
s f ctuez intre c i doi ju n s ris pe chiar careul respectiv

inch i r a pr celor 7 Jo Huri de B, acesta
va omunica rezultatul ataculiJ"', ju A pierderile sufe-
rite. Comunicatul ad ersar a pr ciza care na (na e) au fost lo ite
u cite lovituri fiecare. ln ni i un caz nu se a sp cifica cu are anum
(dinlr ele 7) a fosl lovit aporul, ori n c parte a vaporului
s-a inregi trat avaria. Orice comunicare n plus, de c le
le adversarului de a localiza alacul.
Cind un vapor ar toate atinse d lo i uri ad erse 1 se
consid "Scufundat' - scos din - iar respecti pierde
dr ptul la o seri de lovituri. Valoarea n lo ituri a celor patru vapoare
ste
vaporu 1 de 4 cu 3 lovituri,
- vaporul de 3 cu 2 lo ituri,
- vaporul de 2 cu 1
e la inceputul jocului - atunci cind toate vapoarele
sint in loviturilor pe care le poate transmit , fiecare
ste de 7 3+2+1+1).
Pe parcursul jocului, cu pi rder a unor na e, lovitu-
rilor din scade cu de lovituri af rente nav lor proprii scu-
fundale. In acest fel, este evid nt jocul se incheie cu scoaterea
din a tuturor na elor unui car d ci pierde dreptul de a
mai transmit lovituri. P ntru lo ir a a nav i nu se
loviturilor.
Revenind la x mplul nostru, B va comuni a adversarului
"nu a fost lo il nici un vapor' . aceasta B a proceda
la fel; marcind cele 7 lo iluri pe care int le lui
A, n din dreapta diagram isai - de data acea la cu
2 (v zi figura nr. 8.9) le a transmite adversarului.
va inregistra aceste lovituri n careul cu propriile vapoare
(vezi figura nr. 8.10) va comunica r zultatul atacului: "vaporul de 4
8
.18CDEI<G}(I;J
1
1
1/
t--
1
''
1/
IL
_j

v
L.
1 1
-
1 1 1
1 11


--
1--
+--
r-
It- 2 -
2 1---
,2r--->-
--
1 1 r-
2 z
J J

s !1
6 1
1 '
8 6
9 9
f 1
a: 1
11
. H.!l o
1 1
17G
)
..
...
lovit o B va nregistra lo itura p schema nave-
lor, cum se n figura nr. 8.9 -in dr apta.
Jocul in acest f 1, prin sal e alternative ale celor doi
prin inr gislrar a loviturilor ln- plin a na lor, cu calcul privind vari-
ant 1 posibile de plasament a nave!or adverse a loviturilor necesare
lor, concomitent cu diminuarea tr a de
lovituri. A va transmite sai e cu numere impare va recep-
sal el lui B marcat cu num re par . ln figuri! nr. 8.11 12
sint ilustrate diagramele de joc ale celor doi o
sai de lovituri de A .
Pentru alva nr. 4, B de
a vaporului de 4 advers. In figura nr. 8.12 sint marcate cu punct
re p tive - in total 57. doar nava de 4 este si in
dreapta coloanei D .
4
4aCOEI't;/(IJ
2
1 2
2 z
rT rT 2
J J
4
11 2
5 5
6 '
2
T
2 f
.
"
11 8
f f f
9 9
"
f f
fii
!"\: f Fig. 8.10
A
4 8 C D C C H 1 3 A 8 C D C P t; H 1 3
21 1
1
rT 2
1
2 2 1
rT rT 2
3 3
Il
1
2

r.
. .

2
2
1'\
5 5
6
7 7
, 8

ti f.r.i

1 J
fJ'
f. lf . 1
11 1 1 l 1
i N
g 9
f f
,,
1 T\
1/) -1
f 1 1
Fig. 8.11
8
8 C D E 1' C 1 J A 8 C O E 1' G H 1 J
, 1
2 2
1-1-1--
[1: 2
l l fo
l! l '!c t 2
,._
, .. [
D
J 3
l o.
1 1-'f 2
1;
,.,.
4 4
1'\ 1/ 1 i
r ._
2 1.
,,,:[ ..
5 s
3

.j
f1
"*
F1 2 rn
6 6
f:j
J
,J [:.;
-
f"l 2
t;.,l.
l e Y, ;
7 7
/ 1
'III
Lit 2
, ..
,o. II
8 8
f f f f._I.Ji
! .. 1'
,,,
IIH.a
g g
f f -.
.
1 ' 1
fii
f
111 .

.
Fig. 8.1:.!
12 - OUmplada jocurilor
Tactic, primele lovituri trebuie locul apoi scu-
funde nave le adverse de 4 3 cu scufundarea aces-
tora ad ersarul pierde un de lo iturl. De aceea chiar
din primele lovituri um lovit unul sau ambele vapoare de 2 ale
adversarului, nu vom irosi lo ituri pentru scufundarea lor decit
este redus .
.(
f
.
1
.1

s
.
6
1
8
9
",
., ('
D E F (; 11 1 J
.
.

1
2
.1
.

4
s
6
. .
7 .
8
.
..:. .:..
!}
.

III
.

. .
. .
2
2
l!-1
.
..
.
2
.
222
1 :
2
2
J

S'

7

!}
to
Fig. 8.13 Fig. 8.14 Fig. 8.15
pe scurt modul de a primelor lovituri. O
de ar fi ca loviturile unei salve fie plasate grupate -
in regiune a careului. Pentru a fi mai presupunem
A a lovit din primele 7 lovituri, o vaporul de 3
Loviturile au fost distribuite cum s in figura nr. 8.13
(culoarea albastru). rezultat - lovit o vaporul de 3 - a
prima B, care a transmis lo iturile mar-
cate in figura nr. 8.14. Pe cele figuri s-au marcat cu pun t toate
de a vaporului de 3 In cazul
A -care a lovit incorect, dispersat, - ariantele
84 pe cnd B are de cercetat doar 19 (de
4,4 ori mai 1).
Din acest punct de vedere, in partida exemplu, A a plasat
loviturile primei salve corect. Mai este salva B.
Dar revenim la B, care am stabilit trebuie insiste pen-
tru scufundarea vaporului de 4 Unde va plasa el loviturile celei
de a doua salve? Din nou, este bine se cerceteze zonal, metodic.
In orice caz trebuie avut in vedere principiul a
variantelor po ibile la fiecare De exemplu,
torul B va plasa lo iturile cum se in figura nr. 8.15, pre-
supunem prin aceasta a mai lovit o vaporul de4;
de cercetat in continuare scade de la 57 la 34 - o localizare
mai a vaporului. nu s-a mai lovit na a de 4, de cer-
cetat 33 B va plasa loviturii salvei a doua
cum se in figura nr. 8.16,
- se din nou vaporul de 4 cu o ceea ce
178
28 de de c rcelat (mai localizat decit in cazul anterior).
- se din nou aporul de 4 cu lovituri, ceea ce
8 de cercetat 1 (bine localizat)
- nu se mai vaporul de 4, ceea ce in de cercetat in
continuare 36 d
Analizind cele variante expuse vom concluziona mai a aula-
(mai n lo ituri, respectiv cu mai mari de locali-
a navei) est arianta a doua (figura nr. 8.16).
JUCATORUL 8
48COEFCHIJ ASCOEF(;HI:J
1 . 2 L!!" LH.!.
2 z
l!ji.Ji

Lj

4
V
.,t
2 1
'
l'-
1/
4 4
.
L!.. .i..!
.3
IJi'
.]

s 5
1-:
:!.
2 1
o III
[,1' .]
a
6 6
1
. '

. .
.1'
1
7 7 .
1,21,
1
8 8
f f 1
4
f f
g 9
10
f
Fig. 11.16
Pentru A car a lo it cu 3 de ori vaporul de 3, pro-
bl ma este ce a mai ln figura nr. 8.11 snt marcate cu pun t p
fond cele 12 in care ar fi na ei ode 3 ..
Pr supunind A a lovi cu 5 cum se in figura nr. 8.17,
rezultatul atacului va [i de bun: "scufundat aporul de 3
vaporul de 2 lovit o apor de 2". Acest tragic"
pentru B pierderea dreptului la 3 lo ituri - de acum ina-
inte avind doar 4 lovituri.
JUCiTO/lUl A
48COEI'GHiv A8CDGI'GHf;J
2
1
Il
2
2 2
1 11
2
J J
1 2
f
5
5 5 5
s s
4 a .1 1.3
42
6 8
a J .1
1*
21,
7 ,
s 1 5 5
llk
""
8 8
f f f
g g
1'-
f f
ro
:".
r(J
1
Fig. 8.J7
Facem din nou o pentru a preciza o de joc. Cnd
ambele . apoare de 2 ale sint lovite cte o apoi
se unul dintre ele, nu este obligatoriu e pr cizez despr
care anum este orba.
nu ne permite fiecare din partida anali-
dar p baza diagrame lor finale ale celor doi (vezi figurii
179
nr. 8.18 8.19), dumnea r intreaga
la in timp a dar mai ales
,dramaticul naufragiu al marelui cuirasat sub pavilion B' .
.JUCATQ/lUI. .4
ABCDEFCIII;}
f814 12 121
917
111
16 '"
2
z 2 I!J 9 15

2
3
11 9 1J 1$
,,
14 66 288 f 4 5 5 .5 .9 51ff
18 6
s $
4 3
.Jf.j
1.1
It
16 424
f f
3 'a .3
lf
4 2.ft
' 7
5 1 5 5717


fD
' 8
f f 1 7 7
IZo
Ilo
1 l"i
1210 12
g g
f f 7
120 1
JQ 1012
ID 117 1 7
8

1 1117
'11/t
'l42U4
2
1
TS 9 15
z 2
16 '"
: L ,
2
1
119 IJIM
3 3
f8
2
5 5 r.s;
l3
,,,
4 4 16!14 66 211 il/
J
i
.J IJ

It s s '8 66 288
IL
.J .J
!1
fy
,
f
5 57
7
42!!


, '
f f f 7 1
,
k7i L, 10
f f
71
9 g
2D2tJ f212 fO 12
,
7 1 l4 to f<J '2
FI!J. 8.1!1
Jocul .. apoare'' este un joc d cis icloria a fi in mod cert
de partea unuia dintre posibilitat a d a se inregistra un
rezultat de egalita e. Ca un indicator al rezultatului victorios intr-o
se poate considera salvei cu care au fost distruse compl l
adverse. De exemplu: A partida cu salva a 25-a.
Un alt indicator d a victoriei ar putea fi de lovituri
din la care are dreptul in final Ori mai bine,
de ) n atinse d ad ersar din apoarele
(In ambel moduri d inregistrare, in partida xemplu,
victoria r in lui cu scorul de 1 - 0).
Pe ce e lovesc in plin apoarele sau se fi care
tor va localiza cil mai exact ac tora. In careurile de
ana elor ad rs , din figurile nr. 8.18 .19, sint delimitate
probabil a 1 nav lor.
Acest lu ru nl sn determinarea na elor neidentificat

Ca o suge li pri ind diminuar a a anlajului primei salv , aminte c
o pe care o de lo ituri
180
din prima a care ncepe jocul (de exemplu, n loc de
7 lo ituri in prima aceasta a avea dreptu 1 doar la 4 lovituri).
Am stabilit in prima a jocului trebuie detectarea
cufundar a ,navelor grel " ad er . ln acest n trebuie procedat
sist matic prin car ului n "ochiuri' de maximum 3X 3
- in care nu nava de 4. ln figurile nr.
8.20 8.21 snt pr zentate asemen a car p rmit ca utiliznd
maximum 39 d lo iluri s lo ea nava d 4. det ctarea va-
parului d 4 vor analiza de plasar a lui, iar loviturii
or viza cele mai probabil .In orice caz nu se vor lo i
deci car ar putea na ei nicid cum nu se vor
1.
4
4
5
G
?
8
g
1D
A 6 C O E F ' W 1 J
A 8 C D E F 1 J
lo 1.
. c; 1.
1
"
ro
.

"
r;

1

.



j.!.

il
. '.

-;
;

ro
2
J

s
6
8
g
10
r
re
l
r
:.
1 r-
1.1
[';1
1
loiO o l o
" l o
11
1 .. 1
.
.

o
.
r ..
l
lo"
1
li
r;
. [;i


Fig. 8.1!0
t'ln. 11.21
1
1.J .3
1 .3
3 f

2 2
.3 1

fli' f
J J
3 s f
1 1 1 1 3 [

f f
f f .33
3.3 3
5 5
.1 1-
IT
1
r ..
6 6 r;
l e
' 7
8 8
9 g
1D 10
t'ly. 8.:!:1 Fig. 8.24
risipi lo iluri le prin salve "n bloc", ori Ia intimplar n prim exemplu
am prez nlat in partida ant r ior Tot pentru admi-
t m A a lo it u nr. 1 cum se n figura nr.
8.22 a avariat cu lo iluri nav.a ad d 4. In ac
sint marcate toat de a na ei - in total.
13 . r fi o gr ca in oar a se i
in alte dect cel marcate; dar oricum nu vor putea fi lovite
toatt> ace lea.
1
u e t nici modul cum se in continu-
are. De ex mplu A va lovi ca in figura nr. 8.23, nu se
nimic 1 Este cert na a de 4 va fi cu o lo dar mai
sint nec sare e lovituri p nlru scufundarea ei - a avea vreun
181
indiciu asupra concrote. De aceea loviturile vor trebui
vizeze doar unele dintre posibile va scu-
fundarea na ei pe acest De exemplu, loviturile din figura nr. 8.24,
ca nava fi ocupat una dintre aceste caz in care
ad ersarului snt reduse plus localizarea a navei.
Chiar loviturilor prezentat n figura nr. 8.24 poat fi

s.t
iti ingur modul de pla are a 7 lovituri (cu nr. 3)
de maxim efi
Pe principiu de se de detectare
a navei de 3, re p ctiv a navelor de 2 Este indicat ca depistarea
navei de 3 scufundarea vaporului de 4) se n impl tire cu
detectarea navelor de 2. Aceasta conduce la o economie de lovi-
turi.
8.2
PriviJi figura nr. 8.25. presupunem In d 3 x 3 din
coltul 1 a11em de na a de 3. D cite lovituri \Om a ea nevoie
um vor fi ele pl ate p ntru a certifica xistenta au in tenta navei
de 3 in ace t patiu?
Ca forme de di a loviturilor distingem lo ituril "pe coloane"
sau ,.pe linii" (vezi figura nr. 8.26) lo iturile grupate in "blocuri"
(vezi figura nr. 8.27). Acestea din cu o mai de acope-
rire a dar cu reale de lo alizare ana elor. In lovi-
turile pe diagonale pentru d t ctarea navelor de 4 3 (v zi figura nr.
8.28), o care n faza - de a navelor de 2 -
AIICOEI'f;NI.:J

2




7


III

Fig. 8.25
182
2
.J
4
$
f
'
" s
1()
AlJCOLFt:NIJ
1 5 3
1 5 a
1 5 3
1 5 a
1 5 .3
1 5 s
f 5 J
7 7 77 7 7 7
Fig. 8.2G
f
2
a
" s
l
il
9
f/J
AIICDEI't:ll13
f 1
1
1
555 1 1 1
5
,,
555
3.3.$
3
.,
3.3 7 7 7 7
J 7 1
FI . 8.27
A 6 c o 1
,
C N 1 J
A B C
(J ( /C
"
It
. 3
A 1 C O E , ' k 1 J
7
1
l
1 4 1-
-
1-
4
4 /
s
'
1/ 1
'
6
/ _1
'
,
/
1
1
4
9
r--
=
1-
r-- c-
I(J

Fig. 8.28 Fig. IJ.29 Fig. 8.3
se mai (Vezifigura nr. 8.29 - total80 lo ituri,
n loc de 75 lo iluri in grila te invitat a nu consi-
dera niciunul dintr tipurile prezentate drept ci d compune
d la caz la caz, cu propria in entivitate atacurile. In spe-
cial pentru faze mai avansate ale jocului plasamenlu 1 loviturilor va fi ales
in de specifice din careu, aranjarea a vapoa-
re lor adverse macheta rezultatelor.
Aspecte mai controversate problema vapoarelor
in de jo . ici pe o serie de aspecte tehnico-matematice
intervin aspecte de ordin tactico-psihologic. O aranjare n
fiecare va fi numai lund n factori ce de
,,personalitatea in joc" a adversarului.
Un apor de 2 are 342 de variant de plasare n careu; vaporul de
3 ar ,288-.variante; iar vaporul d 4 poate fi plasat in 238 variante.
Aceasta conduce la cea 5.000.000.000 de variante de ampla are a ansam-
blului de vapoar , ceea ce face analizarea variante 1
ar fi inutil hazardat chiar
bune" ale vapoarelor, ne vom limita la citeva ob cu caracter mai
general d un real pra tic. d este indicat ca
unei nave nu se pe zona de a celorlalte nave, deoare-
ce n acest caz ele or fi lovite din intimplare - in a sau ncer-
carea de scufundare a acestora din Un exemplu de acest fel este
ilustrat n figura nr. 8.30. Navei d 2 sint ampla ate prea aproape de
navele mari, ceea ce va conduce la lovir a sau scufundarea lor in timpul
ndreptate impotriva na elor de 4 3.
De asemenea mi se par cel puerile modurile de amplasare a
nav lor sim trice, ori cu un caracter d particular. De xemplu
nu se a folo i ,.secrete" de tipul celor ilustrate n figurile
nr."8 .. 31 - 8.33 d scoperite 2-3 na e orice adversar a
,.continuarea Cu totul alta esle n cazul aran-
asimetrice, la care va fi mai dificil de imaginat o ,.continu-
are". Exemple de acest fel sint ilustrate n figurile nr. 8.34 8.35.
183
2

' s
'
1
8
9
fO
6
,.
8
9
10
A8CDEFGNI;)
1-
1-
1/
LI'
1/
/
V
1/
/
V
1/
Fig. 8.31
'\
i'.
["._
:--.
'
1'-
1'\ /
1'-
1/
'
l'lfl. 8.31
2
.J
'
s
.,
8
9
fO
2
3

.T
6
7
8
9
IQ
AIICDEFGHIJ
1'\
!/
"

V
/
1
/
/
'
/ 1"
Plg. 8.32
41$COEFGH/;)
1
!/ 1
'/
1
1
1-
-
Fig. U.3!J
2
4
'
s
6
7
8
,
1Q
2
J
'
s-
6
"
9
.18COEI'GH I.)
1
1
i
J
1

Flfl. 8.3:1
..
8 c D E 1' G
"
1 .;J
Fly. 8.:16
Intre plasar a unei nave pe marginea careului plasarea ei in larg,
este de preferat aceasta din pe considerente lesn de dedus numai
prin simpla privire a figurilor nr. 8.36 8.37. de 4
mult mai multe ariante posibile, pentru ad ersarul
care evident nu-i n larg, de marginea
sau careului.
Dar in a vapoarelor ingeniozitatea
psihologia a va ni elul acestor
de exemplu, cit de, perfect" poate d veni un plasament total ero.nat
intr-un anume caz 1 In figura nr. 8.38 este ilustra exemplul nostru.
Evident apoarele de 4 3 sint plasate mult prea aproape. Dar ...
adversarul va aplica o de depistare a na ei de 4,
care a zdrobi se de nava de 3 l ! (vezi fi-
gura nr. 8.39). cite lovituri "irosite" in largul careului va re eni
in 1 apoi, chiar atunci cind o a face, nu a incepe
oare cu Al?)
Cu seriozitatea sugerez test: p 10 car uri- dia-
de joc - de 10 ori, in moduri dif rite cele 4 vapoare,
ca cum de fiecare avea un adversar de joc. (Acest lucru
aprecieri in cur pectar a principiilor d am-
plasare a navelor - a um.) ce completat cel e
10 diagrame, mai citeva careuri libere pe care analiza
184
A 8 o E
,..
c;
"
1 J
A 8 C 0 l ' C H 1
1
:LI/
1
1
1/ / 1
J 1
/ 1/ -
r-
4
"
L
s s
G 1'
'
'\
8 8
1'\
9 9
"'
'('
Fig. u.:l7 Fig. 8.38 lllg. 11.3!1
rezultatul testului. Pe un car u lib r, toate cele 10
ale na ei d 4. Ce Aproape sigur, a o pr pentru
plasarea na ei de 4. analiza la nav le de 3 2, la
a ansamblului d nave n fiecar car u etc. Toale acestea
vor convinge i.n joc trebuie n calcul o serie de ,.parametri
personali ai ad rsarului. Este bine ca prin asem nea analize con lu-
z iona asupra caracteristicilor ad ersarilor. (Aceste asp cte de psiholo-
gie a jocului sint 1n cor cu fobia deschis, sau inchis,
artisti , conformismul sau non onformismul etc., ale ad er arului).
O d esle rep tarea a lovilurilor
transmis d ad ersar. Ea s la prim 1 al e fa d pisla-
r a nave lor, i tr i salve , copiat ", adv rsaru 1 nu va lovi
in in care are nave.
8.3-8.4
Privili diagrame] din figurile nr. 8AO 8.41. h urat a
fo t lo\' l ant rior , iar paliul alb te lib r. 'nde e te nua de
3 - neatin li tncli?
" "
C' D E F
,; "
1
J A6CDEF G H 1 J
1
2 2
,J
J
+

5 5
6 6
7
7
8
li
Il
g
10
J.' IIJ. IJ.411 ... . 11 11.41
185
8.5
In figUl'a 8.42 de asemenea, patiul e te lovit, iar cel alb
lib r. Care e te minim d lovituri nec are pentru a lo i vaporul
de 3 - neatins?
Fig. 8.4:!
8.1
8.6
In figurile nr. 8.20 8.21 -au pr zentat
grile care a lovirea cel o
navei de 4, folo ind In total 36 de lovituri.
A e te grile pot fi optimizate, in en ul d a r ,
du la minimum numlirul lo\' turilor.
Care t>:te ace t minim d lovit.uri,
cum trl'buie el dat , astfel in it fi c
lovirea cel o a nav i de 4?
propun tudin: A a lovit u 1 In: C4; DG;
D7; E5; EG; F4 i F7 (rezultat: lovit o na\'n d 4); n lovit apoi u
3 la: C5; C7; D4; E3; EU; G4 HS (rezultat: loYit in o nnYa de4.
Admitind A benefi in continuar d cite 7 lo ituri,
unde trebui i pla n lo\ ituril ) i In ce ordin ? (Care int
toarei erii de cite Jo,ituri?).
PROBLEl\IELOR
8.1. ln figura nr. 8.43 sint figurate cel 8 variante de amplasare
ale navei de 4 -n dale. Prin lo ituril jn figura nr.
8.21 e. de a ufunda nava in 4 din cel 8 cazuri, deci un
procentaj d r a d 50%. Procentajul poate fi la
62,5%, love le cu 3 a a cum e in figura nr. 8.44.
Poat chiar mai e l varianta d lovire indi n figura nt.
8.44 b; n care sem la 50,
0
procentajul de scufundare ana ei de
4. dar ca 50n din restul d variante fie lovite din
186
5
..
'
9
10
-A (J COEfGHIJ
V/
V


1/.
V .
..,
V
4 6 C D E G H 1 J
2
J
4
tJ
li
7
!1
9
It
J
illl
.3
.J
33
.J
I.J
.J
31.3
- 'J
:l

a
-
- --
fig. 8.43 Fig. B.H t' Jg. 8.45
nou. Aceasta reduce loviturilor necesare la o
na a a fost o vor fi necesare
doar 2 lovituri pentru scufundare; iar nu a mai fost vor fi
necesare doar 4 lo ituri)
un exe,mplu car caracterul de
al jocului - in ciuda caracterului primar preponderent al
8.2. Vezi figura nr. 8.45. Pentru a det cta oricar dintre cele 8 ari-
ante de plasare a navei d 3 snt suficiente 3 lovituri (a). Dar cum
am este indicat a cu navei de 3 se
na elor de 2. In cazul a defectarea a na ei de 2
minimum 4 lovituri (vezi figura nr. 45 b). d ce con-
sider este mai aplicarea de la inceput a schemei din figura
nr . 8.45 c, prin care se "economisesc" lovituri.
8.3. Vaporul de 3: B8 - DG
Variante posibile: Bl - D3; E9 -67; F8 - HtO. Acest
a avut scopul de a analiza la 1
8. 5. Vezi figura nr. 8.46. e tras toate variantele posibile de
plasare a navei de 3, care se plasarea a lovi-
turi lor - in spe ial la variantelor. minim de lovi-
turi este 10 - marcate cu Vom ncepe cu el in care
se mai multe
8.6. Pentru a fi siguri am lovit na a de 4, p
tr buie minimum cte lovituri p fiecare rind, lo ituri care
se pe coloanei C, D, G H cum se ara in figura nr.
8.47. Prin a este lo ituri e d tectarea navei d 4 car este
pe pe coloanele amintit , dar p nlru alte verti-
cale, de p coloan 1 A,, B, E, F, I J, vom mai consuma cte
lo ituri de plasate p rndurile 3; 4; 7 8, cum se
in figura nr. 8.48.
acum snt: lOx 2+2x 6= 32 lovituri.
cum se vede n figura nr. 8.49, aceste 32 de lovituri lo-
virea nav i de 4 n orice Deci, minim necesar:
32 de lovituri.
1 7
2
.J

5
li
' B
9

4tiCDEFGII/J

















1
2
J

5
6
7
8
9
10
A B C D E F O H 1 J
"
14 1/
t.:;
!/
'4. f1 :J' i:=
._
"
\.. 1 r.. 3
t:1j
r*
""'
f=
13'
r
!'\

'
,
2
,J

5
6
7
8
9
1()
COE,.GJfiJ
Fig. 8.48
A8CDEJ:GHIJ
1
1 1 2 1
1
1
1'-t

3 22
2. a
13 3
18

221
1 2

i1 1
1 1
11
21:Z
..,
1
Fig. 8.4!1 Fl!l. U.5U l'lg. 8.51
8. i. ln figura nr. 8.5 inl toate cel 31 d d
a navei de 4 (in dat) iar n figura nr. 8.51 este
pe fiecare dintre cele 34 de ce tr buiesc lo ite (pentru
a fi scufundar a navei de 4) de de
a navei de 4 are af r spectivul
O ne spune cele 34 d in care s-ar
putea nava de 4 vor pul a fi acoperi le in 5 serii de ile 7 lo ituri.
in cazul in care am da loviturile la ntmplar , nici
un plan, am a ea a peste a navei de
4 abia ar fi n cesare 5 serii de cite 7 !o ituri.
rezolvar a core a i se poate fa e u mult
mai lo ituri. Se maximum de eficacitate se
la serie de 7 lo iluri, vom r scufundarea na i de 4
(deci lo irea i cu in 2 lovituri) n it mai multe dintre ariantel
d po dar in timp ( !) d'l vom di iza in
aproximativ egal celelalt posibil a le navei:
a) cazuri! n care nava d 4 a mai fost o (deci, n
total are 3 le lo it);
b) cazurile cnd nu s-a mai atins na a d 4 (ar a ta a cu
cele le lovite).
Prin aceasta s pe de-o parte, reduc rea de posi-
a navei, iar pe de parte s Iertarea acestor care
188
f
2
J

'
6
1
1
g
ID
A8CDEFGHI3
.
. . . .
. .
a
.

1 13 . 113

3
1
.
3
.
1 1

.
. .
3
1 f
.
.
13
. .
.
.
,
2
J

5
6
7
8
9
10
A 8 C D C F G H 1 J
.
. . .

. . .
3
.
. .
1 3 13

3
.
1
. .
3
1 1


. .
3 1
.
1
.
.
3
.

.


.
1
2
3
"
3
8
7
8
9
tO
AIJCDEFGHIJ


5 3
e 5
11
3 5 13
3
1 3
5 1 1 5
e 5 3 1 o
1
3

1-'lg. 8.52 Fig. 8.ll3 Fig. 8.54
ne Yor interesa la a seri de 7 lovituri, in de rezul-
tatul p care il a comunica ad ersarul.
Plasind lo ituril cu 5 um se in figurile nr.
8.52 i 8.53 am putea cufunda na a d 4 n 6 din c le 31 de
xisl a ci. m redu n a e t f 1, cu maximum p sibil,
d studiat in continuar , de la 31 la 25, dar grupajel
de lovituri n nu c a d a doua d repartizar
in grupe aproximativ egale a cazurilor in care na a de 4 nu a
mai fost nici o a elor in care s-a r a treia
lo ir a nav i. (6/23 n figura nr. 8.52 1/26 n
figura nr. .53).
in acest puncte d vedere, cel mai bun grupaj de lovituri
este: B4; B7; C3; 6 ; E4; E7 F6; care scufundarea navei n
5 (din 1 31} di ide restul in grupe: a) 12 po-
(cu 12 de lo it) in care nava de 4 a mai fost lo o
(figura nr. 8.54) b} 11 ( u 18 de lovit) in car
nava d 4 a doar cu cele 2 lovituri anterioare (figura nr. 8.55).
In cazu 1 ad ersaru 1 comuni lovirea in o a na i d 4 or
fi nece are 7 +5 lovituri, cu fi care lo reducind ite o
de a nav i.
In cazul al doi! a, di este cu ac ea deci din
nou va tr bui atit s ufundarea in ct mai multe variante a
1
2
.1
'
5
6
7
8
9
10
AB C OEFGHIJ AI CDEFGHI3 A8 C OEFGH i3


5 e 3

5 1 35 1 3

e J
1
3
5 1 1 5

53
1 5 1

3



t'I!J. 8.51i
,
2
J
'
5
6
7
8
9
10

5 3

5 1 3 5 1 3 7
3
7 1 773
5 1 1 5 7 e
53
1 5 1
3
7
7
f'lll 8.56
1
2
3
4
5
6
7
8
9
ro



5 3
5 1 315 1 3 7
3 7 1 7 73
5 1 1 5 7
53 1 5 1

3
7

7

Fig. 8.57
189
navei de 4, ct repartizarea a restului ue variante in cele
cazuri amintite deja. Un a emenea grupaj de lo iluri este ClO, D5,
D9, F5, G5 GG H care a a cum se v de in figurii nr. 8.56 8.57
a nch i rea in fiecare caz, cu lovituri.
ln figura nr. 8.58 este o de ansamblu privind re-
zolvarea a situatiei date, din car s poate vedea n cel mai
defavorabil caz sint necesare: 7 + 7 + 6 = 20 de lo ituri. Concluzia est
jocul de vapoare s poate juca "la nlimplar " , dar pentru cel
car maximum d r zultate cu minimum de lovituri,
el un larg cmp d optimizare.

0=

numarul pczifti'/ftr navei d1 4 Frt cr
e.rfe scvlundts.
@
'2 = III/mirul poztfiilur nvsl d in cr
aceasf<l este loviti de .J ori.
!":\ = numJrul puzlflilor navei d 4 ln c,..
rlmu loviU d11a,. d 2 ari.
8.58
CAPITOLUL 9
MATEMATICA
9.t*
In figura nr. 9.1 se palru piese, din care puse una
alta, cum se n figura nr. 9.2 se un vom
pili fiecare pe fi care a ei cu ac grosime vor mai forma
prin aceste piese un
Dar in cazul celor patru pie e din figura nr. 9.3?
J.'Jy. !1.1
9.2
pe o foaie de hirlie un
trat, mod lu l din figura nr. 9.4,
cont de pieselor de do-
minou p care le a apoi p
a figurii toale cel 28 de
piese ale dominoului (O ... 6), a tf 1 ca
pe toat verti alele orizontal le, pr cum
pe cel diagonal mari al "care-
ului magic", suma punctelor fi m r u
cu 21. (Mai multe
1-'Jy. !1.3
La problemele notate cu asterl c e bine si!. Incercati cit ma 1
rapid, verltlclndu-vil. apoi primul rlispuns - - prin calcult>.
191
a efectua nici un fel de nici un calcul se
arate cele triunguiuri din figura nr. 9.5 au arie. Pentru
e vor trasa doar trei paralele 1
1-'I!J. !1.6
Intr-un vas plin sint 13 litri de lichid. Cum vom pro eda pentru
a r in acest vas doar 11 litri d lichid, pentru
op nu a em la dect alt . vas goal d 9 respecti
4 litri? e vasele nu au o
nu snt transparente.
e cere gen ralizar a pentru trei ase d r; s; ta tf l
ca r = s+t.




DDD[i]ODD

0 [i]000[i]0

FlfJ. !1.7
192
9.5
Am vizitat cu un grup de xcursio--
un parc cu sculpturi n aer liber.
Pe plianlul de prezentare ra schema
intr gului parc - pe care o redau in fi-
gura nr. 9.7. Intrar a din parc
e fac prin poarta A, iar de alei
vizionar a fi statui din orice
part . m pri im fiecare statui
(n total 21), de j ur-mpr jur, de pe fi -
care din c le patru s gmente de alee care
o P ntru aceasta s-au propus
mai multe trasee , dar cel pe care l-am adoptat a fost cel mai scurt cu
c le mai coturi (schimbli.ri d ). Tras e de lungime mi-
sint mai multe dar dintre acestea unul singur
minim de coturi. 1
9.6
C cu 49 va da un produs care se scrie prin repe-
tarea de mai multe ori a cifrei 1? (Ne gindim la cel mai mic produs de
forma: P = 111 ... 111)
ZARUL
Obi ct multimii nar al jocurilor de hazard , zarul
d amuzam n P nlru a pul a aborda probl mele
d ce este necesar suma numcr lor de pe oricare
f opu ale zarului sl 7. ar chiar cu ac a Ut
numerotat a zarului e poate face n mai mult feluri .
Ca parti r m: diagonal 1 pe care se inscriu punct 1 la
ifr 1 2 3 (fig. nr. 9.8 a - d), orientar ac lor de ile trei
puncte la cifra 6 (fig. 9.9 a b) i ordinea de num Tolar a lor
zarului (fig. 9.10 a b).
a @b @c.

. ... . . . ..
Fl!f. !f.ll
9.7

l.dY l::j;)
Fiu. 9.10
Fig. 9.11
Cte moduri diferite de inscriere a punctelor pe zarului

Zarul al s d noi este ilu trat n figura nr. 9.11. Plasarea pun t lor
in cazul cifr lor 1, 4 5 se face cu lotul simetric, l; a atar aceste
nu po fi interpretate diferit.
Mai pre izez propuse zaruri la are un le
dinlrepuncteaufo rs ,saunu s
atit d al zarurilor din mat rial plastic d dif ril culori, la
care punctele au fosl opsite cu o vopsea a i "calitate'
13 - Olimpiada jocuruor
193
este aceea foarte scurt timp se nude
adncituri de p fe ele zarului 1)
A adar, pe baza pun l lor care snt figurate in fi car caz dumnea-
a tr bui r configura ia compl de pe fiecare
a zarului.
9.8
Care dintr zaruri! din figura nr. 9.12 ste
D
Fig. 9.12 Fly. 9.13
9.9
De la unul dintr jocuri are nu atrag - "tablei -
am expr sia car p ntru aleg rea ju
care a ncepe jocul : "marei i dubla Prin ,.mare" n\ lege
uma mai mar ac lor zaruri. ln cazul nostru ju a aruncat
zarurile din figura 9.13, iar B pe cel din figura nr. .14. Car dintr
va muta primul ce .,zar' va juca 1?
Ftu. 9.14
FIII 9. 11> FIIJ. 9.16
9.l0
Dar n cazul ilu lra l n figurile nr. 9.15 9 .16'1

9.tl
are este mm1m d pi se de car est nevoie p ntru
tuirea a 4 mori nchise? (pe figura nr. 9.17) cum trebuie plasat
piesele
194
f' lg. 9.17
Fig. 9.20
Fig. 9.21

Fig. 9.22
Fig. 9.23
9.12
Cte mori des hise se pot cu 9 piese? cum 1 (fig.
9.18).
9.13*
Care dintre sfere este interior la cub? (fig. 9.19).
9.14
Fiecare din cele patru ilustrat In figurile nr. 9.20 -
9.23 ste al din ct 11 puncte.
e cere ca utilizind in fiecare caz numai patru drepte e izolez.e
toate cele 11 punct in separate in plan 1
195
b
d
1
CHJBRITURl
Caracter 1 roman au dominat mai hin de un mileniu scrierea
numerelor. In seri rea nu snt decit numer de -
fundamental : 1; 5; 10; 50; 100; 500; 1 (fig. 9.24). orma d fini-
a ac tor cara tere s-a xprimat abia n anul 140 .e.n. P ntru corn-
Fiu. 9.:H
puner a oncarui (natural) s-au cristalizat numeroase reguli
de combinare a celor "s mne" d Dintre regulile
mai cuno eule amintesc:
- de deasupra unei cifre o pe aceasta cu 1000
(Ex.: X =10.000).
nici un emn nu tr buie se repete mai mult de 3 ori.
ind ifra mai n stinga nu este r p tarea ei
n a parte.
- scrierea miilor se pune jos n dreapta "m"
(Ex.: CDXVIIm C 1LXX VI = 417 .9 6)
farel neajuns al num i romane l-a conslituil faptul nu st
deloc op aritm li in nsa.
Am expus a t pr ambul p ntru a ili orul fie a izat nigmele
problem le cu forma d exprimare n num in de ele
mai multe ori car r sp doar r gulil d al a
numerelor .
.. Tot in domeniul reprez nlarea semnelor cu ajutorul b lor
de chibrituri face un ori lr r a de la numer roman la num re
arabe, la liler , ori la alte s mn .
Cu ajutorul b lor de ac lungime mai apoi cu ajutorul
hibriturilor s-au primat se i unei jo uri - probl me
- de aici e t bine pre iz m, problemei
r tr buie re p t p l posibil rigoar a a repre-
grafi prin segmente unitar , chibriturile nu ndoaie,
nu se rup nu nt admi figurii n nchise , ori cele te. ln
problem le cu r le d formale din chibrituri fi care chibrit va
av a contact cu altele la ambele cap te; cu alte cu int nu int admise
ca liniil poligonale n in hise.
196
9.15
In desenul din figura nr. 9.25, r alizat cu ajutorul a 23 de chibri-
turi, s 10 din numai 4 chibrituri
in fel incit nu mai nici un 1
Fig. 9.25
11111
, 9.:!1;
9.16
a s op ra nici o modiii ar la r n figura nr .
9.26, s arate egalitatea( ... 6 = 2- 4?) te 1
9.17
Reproduc p cu ajutorul a 24 de chibrituri
din figura nr. 9.27. Pe a st des n s pot 9
apoi a numai 4 chibrituri astf 1 nct nu mai nici
un intreg 1
9.18
Pri ilu n figura nr. 9.28. egalitatea
prin schimbarea a numai trei de chibrit 1
9.19
Am auzit de multe ori, ... uneori folo cor ct( !), formularea
"unghi nefa orabil de la Acest lucru ind
197
ntreb p dumnea car dintre (a; b; c) din
n figura nr. 9.29 are cel mai favorabil unghi p nlru introdu-
cerea mingii in Evident facem de
rului de portarului etc., lund n a pectul strict mate-
matic al problemei.
a
9
/ ---
/ ---
t
b
9.20
Pe dir perpendicular un a corp e d cum s
n figurii nr. 9.30 9.31. 1n aceste ved ri sint r pr z ntate toate
muchii! corpului; cele u linie iar cele nt
suprapuse din spate, p lungim a lor p sle le E t dr pl.
datele problemei nu nt sufici nte p nlm a determina in mod uni corpul
in dar putem spun numai orpuri alisfac
date. Mai departe ... pe curiozi atea
9.21
La proi etar a iluminatului public pentru un mare parc al
trebuia respe tiv ac a ar asigur cel pu in
un corp d iluminat pe fiecare al , in unui
minim de ln figura nr. 9.32 est r dat planul al ilor din parc.
urmau fie la sau ramifica\iile d alei,
iar a lor se pe ntr aga lungim a ale ii n li ni dr
n
Ce care a fost
Dar n cazul altui parc cu aleile de forma n figura nr. 9.33?
198
[Q]Flu. o.an l '
Ll .... 3J
Fig. 9.32
9.22
Fiu. 9 :J:l
60% din membrii unei aso sportive sint Din totalul
membrilor 80% inotul, iar 70% tenis. e mai
in resp eli snt cel 42 de m mbri
car nu ochelari, tenis.
numai 6% din membrii ochelari, dumnea-
cel sportivi in total
CONFIGURA'fll PLANE
e num (p
17
p rn) un sistem format din p puncte
din r drepte, in care prin fi care punct trec m drept , iar fiecare dreap-
tre prin n pun te. In figura nr. 9.34 este repr o
de forma (10
2
, 5, ) iar in figura nr. 9.35 (6
2
, 4
3
). In cazul
(10
2
, 5,) este din 10 puncte 5 rnduri, prin fiecare
punct trecnd 2 drept p fiecare fiind cite 4 punct . ln cele
ce urm vom numi dr ptele cu de puncte ,rnduri' (r).
Este evident ntr-o asemenea trebuie a em in mod ne-
cesar p.m=r.n
Lt
3
3
3
4
.3
F1
11
!t.:l4
Fly. !t.3l> Fig. 9.36
De fapt ceea ce ne va inter sa in continuare - ca o
de optimizare - sint numai le plane maxime", acele
n care cu un p dat d pun te se
maxim de rinduri de ite n punct fi car - (rn)max. De exemplu: cu
6 puncte se pot forma la maximum 4 rinduri d it 3 pun te (6
2
, 4
3
)
(fig. 9.35). din figurile nr. 9.36 9.37 snt
plan maxime, formate din cte 9 puncte, pe rinduri de cite 3.
In dreptul punct notat de rinduri p car se
punctul respecti . nt 3 puncte car parti la cit 4 rinduri 6 puncte
n ci 3 rnduri. De r a p, m, r n seri : r. pfmJ =
=r.n; sau 3.4+6.3=10.3.
Desigttr, din figurii nr. 9.36 .37 sint din
"famili " una dintre l fiind prin ,.deformar a a
celeilalte.

Fig. 9.37 Fl!J. !1.:111 - -
Fl!J. 9.411
9.23
o din
puncte pc 10 rinduri d cite 3 punct fi care 1
Atra problem lor d a maxim te
faptului acest dom niu de geometri mod r zer
surprize. maxime (p
1
mJ = 'ma" n) pentru
primele valori al lui p.
Cu unul, sau puncte nu este posibil nici un rind
de cite 3 puncte.
Cu 3, sau 4 puncte vom fac maximum un rind de 3 pun t (figura
nr. 9.38).
Cin i punct pot fi zat pe maximum rnduri d cte lr i
pun t (fig. 9.39).
ln fig. 9.35 am u 6 punct pe
patru rnduri d cit tr i pun t .
Cu 7 puncte se pot forma 6 rnduri d cite 3 fig. 9. 0).
200
9.24
Cu 8 punct pe rinduri de cte 3,
este de 7 rnduri. 1
maxime cu 9 puncte p rinduri d cte 3 au fost deja
prezentate.
9.25
Cu 1 O punct se pot forma maximum 12 rinduri d cte 3 punct -
v zi figura nr . .41. di u ac
caracteristi i. d la un triunghi echilateral).

r",.
r""r
.drepte/tir
T
Pft:
ic"re ee prm
(P)
,
-
-
1l
-
- .2L
1 f -Jd l
f.l3 1 1 3 L
3.33 2 f i
_6_
4
A
- -1 6L
7 7
8
.. -13
_8 8 1
.... ," .5 L
FI IJ . 9.41
g
12 tii .. - - 16 31
fii
f3,J
12 - 6L
11
18,3.
r. 20
TI
--- -13fly
f.
26
f. 28
?
'
_l

35
.
18 3l.J3
.
Fig. 9.42
9.26
din figura nr. 9.40 est p ntru faptul
o po ibi lilat d extind re la de
11 puncte p 16 rnduri de cite 3. nd trebuie plasat l d -al 11-Jea
puncl p ntru a s mai rnduri d cite 3?
r ceea ce am par urs in prezent in tabelul de mai sus,
in care d ale pun telor p la al a
i maxime po ibi l (cu De e emplu: la un de
9 pun t , 'ma$ pracli = 10; pun l parti n le 3 rinduri de cite
tr i, iar c 1 lalte 3 pun l parti in cite 4 rnduri de cite 3 puncte.
201
Cu lipsa de o oar car n partea din
dr apta a tab !ului m-a indemnat caut p ntru confi-
d 12 pun te la r
7114
_. pra li 20 cu puncte care n
5 sau 4 rinduri de cte 3 puncte.
Pe dreptate intreba de ce maxim de rinduri
nu poate d 20 - r
7114
_. leor tic. pe baza s-a
completat coloana cu ::llorile teoretic din tab l, ste
In figura nr. 9.42 se la maximum un oarecare punct (1) din cele
12 poate participa in 5 rnduri d cle 3 puncte. toat cele 12
puncte ar fi utilizat n ac st f 1, maxim am avea o de
tipul (12
5
, r
3
). Din 12.5 = r.3; r"..._. = 20 (teoretic-ipotetic).
pr n figura nr. 9.43, ceea ce cunoscutul
matematician lartin Gardner apr eia intr-o r vis ca fiind
u 12 puncte pe 19 rinduri de cite 3 punct
fiecar . R mare simetria i, faptul al 19-l a rnd se ob-
prin coliniaritatea celor trei punct plasat la infinit.
Jocul m-a prins atit d mult, in it nu pr a am avut
dnd nu am construiesc o onfigura i n finit,
cu a caracl ristici maxim : 12 puncte pe 19 rinduri d
ite 3 punct fi care 1 (fig. 9. 4)
P ntru acei dintre cititori are au de a adinci chesti-
unea voi r da in cele ce modul cum am ajuns la con-

Intr-un ABCD se onstruies punctele E F astfel ca EeAB
FeAD; AE - A =:r; cu ca pun l 1 G, H, H F C
fi coliniare, und GeL GeDE; EL..L-C; FK..LBC HeEL; eFI
(fig. 9.45). Fac m Gi ..L B cu J punctul
.Je T; JeFT. criem apoi r d as a triunghiurilor
(D. JB.......,b,I-1 B) formate, are a impuse ( ,II, B
F, , C). P ntru cal ul lor consid -8= 10
9.46).
HE 5 x . FK KC
--,sau ---=- - ,apol-=--
BE 10-x FJ J
10 10-x
au- = --
x 5-x
2 2
Cele lripl l d pun t snt coliniar con omit nl p ntru x dat
d - 3 x + I00 =0

lnfiguranr.9.17 str gm nluluix = AE=
= AF= 15 - 5V5.
In figura nr. 9.48 te pr z ntreaga conslruc\ie g
n prezent - in B D. cea ta este o
202
8

7
12
10
Flfl. 9.43
9
11

Fl
11
9.42
Ftu. 9.44
D
"
A "
E
.
.
8
/
.
,
,
,
,
1
,
1
1
1
K
1
1
1
1
F
il
1
1
'
1
K
1

E 15
8
IJ 'C
1-' lg. 9.47
Fig. 9.4r.
l
Fig. 9.4G
Fig. 9.48
de 11 puncte cu 15 rinduri de cite 3 puncte -o sub
(o de acest fel este in figura nr. 9.49).
Acum, vom considera cel de al 12-lea punct plasat la infinit, la
celor4 drepte paralele figurate in desenul nr . 9.50 ajungem la
de 12 puncte 19 rinduri de cite 3 - cu un punct
plasat la infinit. De aici printr-o de desen perspectiv
din fig. 9.48. se in "record" din figura nr.
9.44 .
9.27 *
ln care dintre cazurile ilustrate n figurile nr. 9.51 9.52 volumul
de completare intre sau sfere cub ste mai mic? (Sferele sint tan-
gente intre ele tangente la cubului).
t"lg. 9.-1!1
Fig. 9.511
Fig. 9.GI Fig. 9.!):!
9.28 *
Cine nu cum o r d exem-
plu aceea de pe o foaie de caiet cu d pe o de hrtie miii-
etc. !?
204
Ei bine, am desface am pune cap la cap toate liniile trasate
pe lungimea colii, iar pe de al parte am una alta toate
liniile tras pe ei; ce care dintre aceste s-ar ntinde
pe mai mult?
Dar am d cupa din un dreptunghi oarecare; pe care dintre
cele ale lungimea a liniilor ar fi mai mare?
((ig. 9.54).
Flff. 9 . i-i
9.29 *
Doi tin ri au o intrecere intr
Primul a mers cu 24 km/h s-a intors cu viteza de 12 km/h; iar cel de-al
doil a a rulat tot drumul constant cu 18 kmfh.
Cine a acest concurs?
O exp a descoperit in adincurile junglei o comu
nitate in atunci. La vremea s-a
omis se recen acestui trib, dar cu toate acestea
in etapa de alorificare a rezultatelor alee p s-a consta-
tat in raportul xp rtului cu problemele de etnografie-folclor erau date
suficiente pentru a se stabili membrilor tribului. Resp ctivul
raport pr ciza 6 dintr-o de locuitori sint cu culoarea albas-
pe iar 16,2% din tribului albastre.
Acum membrii avea tribul?
9.31
boabe de asUel nct oricare trei dintre ele
fie n rlurile unui triunghi i oscell
205
Am zilele tr cute cu trenul. Locul indicat pe ti hetul meu
era intr-un ompartimenl de ln compartiment erau ti-
nere, iar pe culoar doi tineri con ersau. Eu Irina, care fuma
m-a intrebat fumul de Din cite mi-am dat
seama se ntorcea de pe litoral petrecuse foarte bine sejurul.
Aurel era n voiaj cu cu sora sa Cornelia. La un mom nt dat
Cornelia pe culoar, lot atunci in compartim nt ur l, car
se la o de cu atunci fu e tr i
la unu, iar acum in compartiment pe culoar ran cite doi
Dintr ornelia mine numrti unul cind urcas m in a-
gon, eu s m pe a e - fer a interesa
de pe acea parte a liniei ferate.
Aceste sint suficiente pentru a afla snt
sau nu?
Cu numai cinci drepte se pot separa n plan toate cele 16 puncte
din in figura nr. 9.55. Cum?
Dar in cazul din figura nr. 9 .56?
FI!J. 9.55
1-'!g. 9.51i
9.34 *
lntr-o "balu wili odo' ....:. este
munt 1 vulcanic, "rage codo zorn" - nimi nu-l p iar
,.gini sonk balu" s traduce prin - apar din trezit.
1 de put traduc cuvintul
,, ili"? (inamic, munte, nimic, vulcan).
206
9.35*
Obiectul pe care l-am a costat 19,35 lei, iar in rest am pri-
mit patru monede.
Care dintre monede nu putea fi n acel rest?
9.36
In figura nr. 9.57 un careu de ori este un
careu de num re a este prin suma
cifr lor. la A orizontal completa un format din 7 ci-
fre a ste 23. Nu s-a utilizat deloc ifra zero, iar in ca-
drul cifrele se pot repeta 1
ucces la 1
ORIZONTAL
A-23
B-9-6
C-32
D - 10
E-50
F-11-3
G-46
9.37
VERTICAL
A-22
B-5-4
C-53
D-11
E-49
F-9-5
G -24 Fin. !J.:'i7 _ ......
Sintem, tot mai tot mai mult cu minicalcula-
toarele. Ne int familiare caracterele de cihe pe are le ecranele
lor. gindit mesaje cu minicalculalorul? Da, sau
nu, in figura nr. 9.58 citeva exemple car le des-
1
9.38
lntr-un punct (fig. 9.59) se intilnesc vrfuri! a cinci poligoane re-
gulate, dif rite ca in plan, a se supra-
pune d loc unul p ste altul. Poligoanele snt dintre cele uzual ... doar
armonizar a lor in jurul punctului va fi o pentru dumneavoas-
l
207
15080 15
3737531
1'709 30
- se unghiurile
la vrf ale triunghiului echilateral (60),
(90), pentagonului (108)
hexagonului regulat (120) se
deja 360 ... ; snt doar patru
poligoane regulate diferite 1 Acesta este
doar un exemplu despre felul cum nu se
poate rezolva problema 1
208
Fl!l lUi!l
lNTELIGE
Testul p care l-am aici pentru nu are preten-
d a fi inai mult d ct un joc. Cu toale ac l a pol spune multe
dintre problem le , ntr car ar put a fi nlilnil intr-un
test serio studiat, d intelig g n Pentru a r specla cit de ct
re ulile ,jocului' ar fi bin nu bateria cu ar'l 20 de
intr decit atunci cind a toat pentru o asemenea incer-
care (odihnit, limp disponibil, deranjat l .) T tu! se
pe a p ntru unul din in i uri propu <'. P cr ion,
pentru marcarea este bine av la hirtie
pentru eventualele calcule. vr una din probleme v:l dificul-
este bine o la parcurgind mai In
final, la ntrebarea la car nu putul ''a nlrgc inlimplare
unul dinlrr uri - a e l lucru e te luat in ralnll la evalua-
rea r zullatclor. lunea dumu la o anume intrt'bare \a fi mull
in primul rnd printr-o 1 al al xtului apoi de
la inceput pul 1i limina varianl d - a fiind -
se fac nte pentru mai variante.
Timpul d rezol are se din mom nlul n car citi\i prima
intrebar , cnd completat ct un puns la cel 2 d n-
fer c standardizez n minute acest timp d r zolvare, dar
chiar alun i cnd timpul nregistrat ar fi "dublu" se poate spune e
bine, cu c fie orecte l
spre valuarea rezultatelor vom mai vorbi la capitolul de
ce rezolvat testul!
9.39*
Unul dintre c le cinci numere din care trebuie eli-
minat, ca nefiind bun. Care? (fig. 9.60).
9.40*
Clopotele din turnul schitului bat de 5 ori n 5 secunde. In cte
secunde vor bale de 9 ori?
1-1 - Olimpiada jocuruor
209
9.41 *
a=ll
b=lO
C=9
Care dintre cele cinci numere este discordant de celelalte pa-
tru? (fig. 9.61).
....
a b c ct e
9.42 *
Cite numere de 9 sint de la l la 100?
a=O
b=l
C=10
9.43*
d = l9
e=20
Cu ocazia unei statui se vor pune in vnzare minia-
turi ale ei de 1/10 din Pentru turnarea minia-
turilor se va exact cantitate de bronz ca pentru
statuia Presupunind, nu sint de loc pierderi, cite miniaturi
se vor face?
9.44*
d=1000
e=10 000
de mai jos este o anume Unul dintre
numere nu Care este acest ce trebuie eli-
minat? (fig. 9.62).
"' J10I31I50I61I82I
a b c a e
210
9.45*
Un cioban ar 12 oi. ln d 9 oi i mor toale. Cte oi ii mai

9.46 *
a = 9
b = 3
c = mai mult decit 3
d = 12
e = mai decit 12
Care dintr c 1 in i numer car urm nu se (nu
este in cu cel lalle patru? (fig. 9.63).
9.47 *
Tr i au jucat n total G partide. ite partide a jucat fiecare

9.48 *
a =nu se poate
b=3
c-4
Primele perechi de numere snt o anume re-
cea de a treia pereche de numere avnd in ved re
l (fig. 9.04).
a=5
h=63
C=35
r--- ..Ai-o
-
,ffil]
26
3961
c":":

Flfl. 9.1H
9.49*
desenul 1 Palru dintre cei cinci sint .,vii ' ,
iar unul este de 1 sinl, dumnea afla
care dinlre ei (fig. 9.65).
a c
9.50 *
Din unasuUicincizeci iei ... Cit 1
9.51 *
a=O
b = 50
C=75
e
d = lOO
e = 150
Din grupajul celor cin i numere car unul trebuie limi-
nat 1 pe care 1-a\i al s pentru a-1 exclude? (fig. 9.66).
9.52 *
Axenl este al 19-lea se ele ... ii de la nceput lot al
1 9-lea s de la 1 vi sini n grup?
212
3=19
h = 37
l = 38
d 39
c mai dect 30
9. 53 *
Cu ce se compl (fig. 9.67 .
a=-40 d =30
h =50 e=60
C = 0
9.54 *
o m dic pr seri paei ntului 8 pastile de luat din 1/2 in 1{2 ore.
Jn l timp ia paei nlul toate paslilel ?
9.55 *
a = 8 ore
b = 4 ore
c=4 1/2 ore
d =16 ore
e=3 1{2 ore
lui 27 ii corespund 72, atunci lui 21 i corespunde ...
9.56 *
a=13
b=56
C=63
d=65
e=48
Patru numai patru) din cele cinci numere de mai jos corespund
unei anumite reguli de a grupajului. Care este "intrusul"?
(fig. 9 .68).
180111 t ' l g, ....
8 b c d e
213
9.57 *
pilot de La 50 de persoane, la Ber-
lin 14, la Haga 2 7. La Oslo un pasager
pilotul. Se poate ce are pilotul?
a - 30 ani
b = Nu se
c = 51 ani
d = 49 ani
e= ... (se bunul plac al 1)
9.58 *
Cu ntrebare testul nostru a avut x.act 20 de
Se fiecare a ales la fiecare intrebare doar un singur
pe care 1-a considerat corect. pentru fiecare bun se
cte un pune , ce care este cel mai probabil rezultat (cea. 21 ,8%)
al unui cititor care a ales punsurile ale pur simplu la intimplare?
9.59
a '4
b = lO
c = practic O (teoretic lf520)
d = 7
e - 0,25
Dintr-o s-au desprins cinci sloiuri mari de dreptun-
dimensiunile specificate in figura nr. 9.69. La fiecare 24 ore
sloiul se uniform pe fiecare a sa, pe o adncime de 1 ro.
La un moment dat cu cele cinci d puse una alta, s-ar
putea un perfect.
cite zile va fi aceasta?
00



?
o
Fig. 9.Glf Fig. 9. 70
214
Care este cel mai mare corp care, fie privit din
perpendiculare un implu contur circular? (Se
orice muchie s-a figurat cu linie 1) (fig. 9.70).
9.61
In iscodirile lor prin ceea c mai adusese limpul n zilele
noastre din chea cetate p ste un mesaj cifrat in
porunci:
1. Sub unu mai pui unu peste doi care iei totul pe din
2. ll imperechezi pe unu mai aduni
3. La o mai pui patru apoi scazi unu ca un
de patru cifre, cum pofta;
4. Aduni eche cu eche cind nu mai decil una

5. O seri una alta de cte ori te inima;
6. Le cte snt le numai pe-a treia pe-a patra.
Ei, le o de ajutor in dezlegarea acestei
ghicitori aritmetice? Ce trebuiau
9.62
Prin trei puncte oarecare A, B C se poate trasa un singur cerc
(linia ercului nu se tilizind doar compasul oricite alte
punct d pe acest E'rr! 9.71).
A.---------....,
//.. .....,\
1 1
1 \
1 l
\ )
\ 1
"Jia
c ____ .-/
Fig. 5.71
9.63 *
r pede, care dintre
cele de mai jos este mai
mare?
125 113
999 , sau 9(i4
216
9.64
ln figura nr. 9.72 este redat. un ar ude numere incruci al . P ori-
pe num rele a ... d snt p rfecte. u
nici o p nlru azul ind num rele dep snl diferite d
cel dep iar se consid "orizontal" = "verli al''
tul ar 12 E le suficient punem o pentru
ca De exemplu (al g pe rind, ile o
rezol areul):
nu se cifra z ro;
- diagonala aa - dd e le d asem nea un perfect;
- ulilizar a cifrei 1;
- n toate c 1 patru de pe diagonala ad - da se va
cifra 6;
- in ad s inscri cifra 9;
- pe diagonala ad-da inscri d patru ori cifra 4;
- bb sit 1. mai departe.
a b c a
a
11--t--1--+----ll
b
11---t--1--+---11
c
d lf---+--+-+----11
!!..a..-.--==--- Fig. 9.72
9.65
(Iig. 9.73), se mai multe lorluri de
orna\ chiar cu numele care urm se infrupte
din 1
ghi il cum au opiii fi care tort in il patru egal
(de ac arie ornam )? e leg pe fi care din
c le patru bu de tort egale s va m ntreg pr nume\ cit
unui
Ultimul tort l-am pentru dumnea ine sint cei trei
prieteni cu care il
CLFRATE
titlu s-ar nu avem de-a face cu mm1c nou,
jocurile pe car le prezint in cele ce aduc o absolut
21$








'----------' FI . 9.7:t
novatoare in - a a curn a fost ca ca tudirnd
diferit le g nuri de probl rnr in cu cifrate.
rn plecat de la proprietalta dr a fi
prin chimbarca ordinii factorilor produsul n chimbat. Acl.'a ta,
la car -a adftugat n cazul a numcr d
mai mult <"ifr 3\'t.'ffi de-a fac' u o anume tru de produ e par-
- d<' di punerea produ clor paflialc
217
au condu la ct a noi probl me. Calate pe idee e pot compune
cifrat .
Marea calitate a acestor probl me este aceea in rezolvarea lor se
poate folosi mult nl logic foarte cal ului aritmelic,
au ... invers 1 Presupunnd dumnea ales "varianta ntia'
de rezol are, trecem la fapte 1
9.66
In figura nr. 9.74 nt prezentat variante d efecluare al
- prin in rsarea ordinii fa torilor. tiind cele
numer , sint formale cu toate ifr le de
la O la 9 folosite cite o s cer se n totalitate
de

ltXX)CX

)(XXXX
)()()<X X
XXX">< X
t< >C X )C><
218
9.67
XX XXX
XX XXX
xxxxx
XXX XX
XXX8><
xxxxx
X XXX X
xxxxxxxxxx

XX)( XX.
XX}(XXX
i-t- XXXXX)(
+-+ xxxxxt
xxxxx
9.68
XXX XX
X 'X XXX
xx:xxx 6 xx:xx
XXXXX

XXXX1(,2t
XXX XXX
XXX XXX
XXX XX
9.69
XXX)C)C
xxxxx
')(XX XXX
)<)(')()()()(
')(X)C)C)C)C
XXX)( X
XX XXX
>CXX>CXXXX>C
)()()()()(
XX>cXX
xxxx><x
XX)( XX?
>CXX7X
XX XXX
XX>O'XXXXX
9.12
9.70
XXX XX
XXX XX
XXXX)CX
)()C)C)()C)C
x-i x x x x x
XXX.jXX
XXX>CX
X X X )000( X X X
X)( XXX
XXX>CX
xxx)()l)(
xxxxx>c
xx>exxx
)()()()()(
XXXXXJ<>CX0>C
~ ) . X X X
XXX XX
9.73
9.71
)(XX XXX
X X )()00<
XXXX>CX
)<XXXX
XXX>Cg
XX:X.X.XX>O<.X.X
)<XXXX
XXX)<X
X .X)()()()(
XXXX)<X
XXXx><f
XXX XX
XX')I)C)CX)()<XX
XX XXX
)()()()()(
XXX .XX
.XX XXX
X2X>CX
XX.XX>C
xxxxx
XXX XX
><XXXX
XX XXX
XXX XX
xxxxx
xx.xxxxxx.x
PRODUS MINIM
b xxxxx
XX XXX
XX XXX
XXX XXX
XXX XXX
xxxxxx
PROO(J.S MAXIM
219
9.74
am rista de la palierul motelului unde opri m, avind in
doar zece camere dar alte ch i, trebuia ... Problema era ca
din mai mulle chei (fig. 9. 2) le pe acelea cu care sed schi-
deau c 1 amere libere. Cuno ind ntre num rele cam relor
ch i o n camere fus !;Cm reparti-
za
A 8 C D E Fig. 9.82 __ ;,..;_:;_ ___ :;_ ___ ;._ ____
9.75
de locatari trebuia asigure plantarea in ime-
diata apropier a blocurilor a pomi frucliferi. uprafata pe care
se put a onta p ntru plaular a merilor rad 28 x28 m. care
-au purlal in comitet in cu de pui ce urma fi
- resprctiv plantat- au a ut caracter d ontrov nul
spunea vom avea nevoie de 56 de altul 49 ar fi de ajun .
tiind d la un la altul, pe o dir ctie pe alta era
impu la minim 4 m. un vecin d -al meu a el .,n 1 ea lui"
de pomi. ce s-a iscat cind un altul a spus nu ne putem
p rmile irosim terenul pe 68 de meri 1
la noi am rezolvar a probl mei ...
9.76
12 chibrituri snl cum e n figura nr. 9.83.
s ze chibriturile n fel nct pe fiecar din c le tr i rinduri
orizontale fie cite cinci 1
220
Fig. !t.M Fig. 9.85
Ftg. 8.83
9.77
Se poat in intregi egal ?
9.78
'e operatia (evident incor
44 +5- :t= 38.
Fig. 9.86
s stabil galitalea prin a diferite semne matema-
tice n membrul sting al
D xemplu - 4. <1 t-5 . "=1
4:!+5:5 2;
9.79
Jn primul meu volum ("Mai n mai in serios ... " Editura
Dacia, 1981) am cum, folosind combinar a culorilor de se
de enul din figura nr. 9.85, u numai reioane colorate,
astfel incit ni ri de-o parte d alta a vreunei linii nu fie ac
culoar !
D data acea ta s cer d s nul din figura nr. 9.86, cu
a ondi\ic g n ca ni iund d -o parl de alta a linii
nu se as ac culoar . De as m n a, vom foi i doar
creioane, colorate diferit, a face uz d ombinar a culorilor,
a lua in on id rar ori diferitele feluri de colorare
buline etc.)
Cu toal ac ste limilali e n rezolvar , probl ma nici nu ar
fi pr a v zi figura nr. 9.87 in are -au utilizat culorii
221
negru), nu s-ar preciza in mod ferm trebuie colorat
1 din mijloc 1
Fig. 9.8'1 Fig. 9.88
9.80
Adunind de tr i ori cifra 4 se 12 (4+4+4 = 12). o
care rep de trei ori in adunare d a tot 12. Problema
o generalizare 1
9.81
Pasiona cercului de zoologie din au adun pentru
zece frumoase exemplare; CORB, P FAZAN,
PAPAGAL, KIWI, COCOR, CO DOR
Au amenajat c le zece compartim nt modelul din figura nr . 9.88,
numai la n coli ii tr buia cont de faptul
nu cu buha In plus - ceea ce a
fost mult mai dificil de realizat - ei doreau ca n colivii
vecine nu stea care au n denumire vreo
Acum afla cum au fost aranjate in
colivii 1
9.82 *
Care este cel mai mare prim care se scrie prin r petarea ace-
cifr ?
9.83
Zarul nu a avut intotdeauna forma lui d a ncepul a fost
un anumit os de la piciorul mi lului - u are se mai
copiii de la noi. El av a numai trei cifr pe f lui. Cind a cel
222
cu 6 f \e nu se prea bine Se jocul cu zarul era foarte
n armat . e spune la asediul Troii, cum hrana
a d venit la un mom nt dat o mar probl s-a se
din n zile, avnd dreptul ca in
celelalte zile joace zaruri 1
Mai amintesc primele probl me de calcu lui au fost
ridicate de jo ul cu zarul!
gindit de ce zarul are de cub? nu,
ocazia o acum J
9.84
Cite caracteristice de num re se pot forma prin aruncarea
a inci zaruri? Prin caracteristice" am nu
se a cont cu care dintre zaruri s-a o anume sau altfel
spus nu se va ont de lo u l p car -l cifra in
c lor in i cifr. (1.1.1.1.2 = 1.1.2.1.1 .= ... )
Not/1. l afla snt 252 = Cf
0
Mult
mai inter sant sle de a stabili car est 1 ntre forma-
caracteristice Cf
0
.
9.85
In figura nr. 9.89 sint reprezentate citeva piese de originale!
dintr pi e ii corespund in de mai jo o vedere de sus.
Dumnea corecte 1

Nu puteam ncheia a e t capitol d matemali a oferi
cel un "jo " ac Iora dintre cilitori car snt mai cu
matematica. i tot a fosl orba de un joc, edem cine
cea mai rezolvare acest i probleme; ... sntem doar la "Olim-
1
223
9.86
se toate de cifre A, B X, care sta-
bilesc
..
A XXX .. XX
XXX XXB

"
A
=-
B
unde n este un natural (1; 2; 3 ... ).
In cazul A =B-:FX, devine;
AXXX ... xx 1 d d d I
------ = ; este a ev rata oar n =O. n cazul;
XXX . , XX A

B X d . A BBB ... BB A . V
r = , propor ta evme =- ; esle doar
BBB ... BBB B
n =0. La fel, A =X =1= B, de ine
AAAA .. AA A
=-;
AAA . . AAB B
e te doar n =0.
De asemenea, n cazul banal: A =B =X, este ade
pentru toate ifrele mai mari decit zero;
111 ... 11 1
111 ... 11
=-; ...
d studiat de doar cazul cind A, B
X sint diferite intre ele diferite de zero.
SOL PROBLEMELOR
9.1 - u; piesele pilite nu vor mai un La ce se ajung
se poate vedea n figura nr. 9.90.
linii! de s ale ar fi loat paralel cu laturile
oric la latura ar intersecta
d linii de ee\ iune, atunci pises le reduse prin pili re ar forma
un (fig. 9.91). Exi alte cazuri, in car liniile de se au
diferite simetrii de centrul (fig. 9.92).
In cel d -al doilea caz intr barca este ercuri d raze dife-
224
tite (fig. 9.93) snt egal ; iar punsul la ntr bare este e i-
dent - nu 1
9.2 - Vezi figura nr. 9.94.
Fig. 9.90
F ig. 9.93
F ig. 9. 92
Fig. 9. 95
9.3 - om demon lra galilatea ariilor lor triunghiuri prin
transformarea l or suc i cind unu l dintr triunghiuri se a supra-
pun p st c e reamintim orice triunghi s poate transforma
in orict all e triunghi uri cu ac ari d plasnd unul din virfurile sale
p o para! la latura (fig. 9.95).
r: rg . 9.9G
e A este u E; F 11 DE BD 11 C. Astfel
printr-o lransla(i de virf pul m face ca lriunghiuril
un vrf omun. ln figura nr. 9.96 <' le triunghiuri snt ABC DE.
- Ollmplada jocurilot"
225
apoi irful E para! 1 cu B, iar triunghiurile rlevin ABC
ADC (fig. 9.97), car mai i rful in B.
Fig. 9. 97 ___ __..=-__::...._ ____________ ...J
9.4 - R zol ar a cu cel mai mic d dintr-un vas intr-
altul s poate in tabelul nr. 9.98.
ln cele c vom prezenta o de rezolvare a pro-
blemelor de acest gen.
Ea poate fi in toale cazurile cnd avem de-a face cu trei
vase (d r, s l), dintre care unul ar capacitatea cu
suma elorlalte (r=s+t).
Cap. 1 c.mt. DE liCHID _IN VASE
V.l$ lfll(ld/1 DUPA FIECAQE TURNA/lE
(1/frf) (litri)
f 2
J
'
5
6 7 8 9 10 It
fJ 13
" "
8 8 12 12 J J 1 7 ff
g
o
g
5 5
f f o 9 6 6 2 2
Fig. 9.98
4 o
o "
o
"
q f
f "
o
"
o
e dintr-o de triunghiuri echilat rai un paralelogram
cu dimen iunil s l (fig. nr. 9.99). Pentru ilustrare am luat r=ll; S=
7 1=4. apoi p dir diagonalei mari a paral logramului
pe dir c lor c 1 tr i vas . Pl cnd din rful A al
paralelo ramului pe una din laturile sai ne vom imagina parcurgem
cu o o de biliard de r..,rma paralelogramului. In B bila
226
fi 10 g 8 "
3 2 f
Fi g 101
. Fig. 9. 100
a schimba spre punctul C, unde va primi din nou o
dir - spr Fie nod din aua i cor spund
tr i de lichid n cel trei vase. e ex mplu n punctul C de pe
grafic, n cele trei vase vor fi ; 3 i 4 litri (figura nr. 9.1 ).
acum tras ul bil i nu av m d it inr toal can-
titative d lichid din vase n punctul car r zultatul
dor it. au n d r numai pun l le d pe conturul para! logfamului ,
c le care cor spund unor pr cise d lichid. De xemplu p ntru a
separa 5 litri om tr c su c siv pri.u definite de punct le
B- C .. . - 1= in total 9 am fac prima turnar din asul
de 11 litri n el de litri d i. am pleca u bila din A spre - - T ... ,
p nlru a ajung la a rezultat de 5 litri ar fi nece ar 12
9.5 - Figura nr. 9.1 OI.
9. 6 - Pentru r zol ar a probl m i vom avea n voie d ,.tabla nmul-
\irii cu 49".
49 xl = 49
49 x2= 9
49 x3 = 147
49 x4 = 196
49 x 5= 2 5
49 x6= 294
49 x7 = 343
49 x8 = 392
49 x9 = 44l
49 x10 = 490
e obs ul t ima a va trebui fi 9 (singura
car un produs care se l n 1). Cifra zecilor
ru l ui a fi 3 doar din adunarea produ elor 4 + 7 = 11 .
227
-19 X
39
1141
147
1911
pui cifra sul lor va fi d produsul care se
in 2; p nlru ca 9+2 = 11 mai deparl .
:Rezultatul final =
= 2.267 .573.696.145.124.716.553.287 .9 1. 59.410.430.839.
9.7 -4 X 2 X 2 = 1
9.8 - D (fig. 9.102)
9.9 - B, a ju a 6-2 (fig. 9.103)
9.10 -A, va ju a 5-5 (fig. 9.104)
9.11 - a socotim ca pe o "pi fi car dintr c 1 trei
piese car o n or fi n c sar 4 x 3 = 12 piese
simpl . n le dintre pi s pot fi in mori (d ci ehi al
u pi s simpl ). In figura nr. 9.105 se um s pot forma patru
mori inchis u numai opl pi se.
9.12 - e oricare pun t d p tabla d poate face
part n mori. Da fie ar din ele 9 va parti ipa la a
cle mori, ar fi in total 9 x 2= 1 "pi s impl ". u 18 pie impl
s pot 18:3 = 6 mori. solu\ie ste verifi pra li in mai
mult chipuri, dintre are unul e te ilustrat n figura 9.106.
9.13 - C-Esl o ch tiun de interpretare a d s oului persp ctiv;
altf l spus: de ed r in
Fig. !1.1115
Fig. 9.102 Fig. 9.103 l'lg. 9.101 t'ly. 9.10t;
228
i''ly. 9.107
Fig. 9.HIIl
Fig. 9.110
9.14 - ig. .107 - 9.110
9.15 -Fig. 9.111.
Fig. 9.111
i''lg. 9.109
rvHI=MI
Fig. 9.112
Fig. 9.113
9.16 - e pri foaia d hrtie d pe partea - prin
ori s priv r p intr-o pla-
lateral (fig. 9.112) caz in car in s cit : 6- 2 = 4.
9.17 - Figura nr. .113.
9.18 - c le lrei b d hibril cum s n figura
nr. 9.114, car priv din part a me i! (105 :10 = 1 5).
9.19 -Toate unghiuri! cu irful p r care u intind ace oar-
au ac a i . D ci, din a e t pun l d v d r al unghiului in plan
(planull r nului) cei tr i :mac d a introdu mingea
n ar poarta nu sle o i a fiind o are a
doua dim nsiun ': a. e data a a la ea mai fa
o are car fiind mai aproape d are unghiul p erli-
(ntre "firul ierbii" bara d us. mai mare. tn oncluzie,
"a" are c a mai avantajoa pentru a introdu e mingea in
9.20 -Figura nr. 9.115.
229
A
Fig. 9.11G
Fig. 9.117
Fig. 9.119
Fig. 9.121
Fig. 9.120
o
Fig. 9.122
Fly. 9.123 t- ' ------.;==::r---o
9.21 - Figura nr. 9.116 figura nr. 9.117.
9.22 - o ar 105 de membri, dar ved m cum e d
ace t r zultat. in 60% din ro mbrii sinl 0%
din total inotul 1 40% din tola! sint
pra li inotul. Apoi se are in v dere 70% din totalul membri-
lor pra lenisul, in cel 10% din totalul membrilor
sinl car amb le sporturi. cum din ace t proc nt om
a, la maximum, procentul celor care och !ari. un
minim d 4% din totalul m mb.rilor i are sint
joa L nis nu o helari. Dar ,. s ac t minim
st d 42 de membri. D i, 4% ste reprez ntat de 42; 1 %- 2 x
25 = 1050 membri.
230
9.23 - igura nr. 9.118.
9.2Jf - Figura nr. 9.119.
9.25 - Figura nr. 9.120.
9.26 - Figura 9.121 fig. 9.122.
9.27 - i ntr-un az n olumul de ompl tare e te ac
9. 28 - uma lungimilor liniilor lungi e te mai mar decil suma lun-
gimilor liniilor s urle, u xa l dif r n\a dintr o lungime o !
Pentru a rifica acest r zultat (car um s va ed a ste un caz par-
li ular al dis care e le su[i ient ne cel mai
mic dr plunghi cu r \ea chidi - adi
adi ac nl p facem sumei : E lungimi = 4
iar L imi = 3
P nlru cazul gen ral fac m calculele, n car cu: L= lungi-
mea dr plunghiului, a dreptunghiului; a = pasul i (latura
unui 1 din a); <X = unghiul d al r i d axa
a dreptunghiului (figura nr. .54). cum r din
desenul din figura nr. 9.123, lungim a unui s gm nt mi (decupat din
p a drcplungbiului) esl :
cos ct
iar lungimea unui segm nl mar e l :
L
cos ct
poi segm nt lor scurte s prin r
L L cos ct
1
n = --+1= + 1;
a a
cos ct
iar segm ntelor lungi sle dat d
= _l_ +1 = [cos ct +1.
a a
cos ct
uma tuturor s gmentelor scurte sl :
l:l = L l cosa. +-1- +-'-
a cos cos a. a cos ct
iar suma tuturor s gm ntelor lungi sl :
l:L = Llcosct +-L- + -L-
a cosa. cos a. a cos oc
Din comparar a c lor sume dif r dintre ele c te
pentru cos <X=1 <X=O; anum :
231
'ZL - 'Z
1
= L - 1. iar u r a
numitorului cos, deci cu apropi rea unghiului d 45 cind
a em: ZL - Ll = V2(J, - l) 1,41 (L- 1) . n unghi > 5 nu
vom put a inregistra deoar c 45 avem d -a fac u s himbarea
s gmentelor urt lungi.
9.29 - Concursul a fo l de c l d -al doil a i lisL car a rulat
onstanl cu 18 kmfh. iteza medie a acestuia e l 1 kmfh, iar limpul
d par urs: /
2
= = _!_ or ; und l ste di dintre c 1
18 9
lo in km.
Primul cicli ta du -intor in:
1 + 1 3 l 1 I t d . t d.
1
1
= -- -- =- =- or . a a ec1 ca v1 eza me 1e nu
24 12 24 8
printr-o medie l
9.30 - pr supun 16 2% din totalul i tribului repr-
un intr g d persoan . ln ac sl caz c \ mai mic 100% estt'
d O p rsoane. l\Iulliplii lui 5 (1000; 15 0 ... ) ar fi am mult p nlru
un trib l
mai obs r cu "6 %' din tex ul pr bl mei nu
folosea deloc.
9.31 - Primei inci boabe in vrfuri! unui p ntagon
r gulat al 1 a n centrul p ntagonului, iar al a u p -
u ajutorul unui a - pe v rti ala ridi n centrul p ntagonului, la o
u raza r ului cir um ri pentagonului (fig. 9.124).
9.32 - Cheia problem i ste d fapt nu intra em in ompartiment
tot timpul la f r astra d pe cu loar. I rivind astfel probl ma
ul sle it. reped - da, sint.
9.33 -Figura nr. 9.125 fi ura nr. 9.126.

nu. 9.126
9.3la - ln a a ('?) ,.wili" munl . La ace t
r zultat s ajunge comparnd c 1 trei "in original" , in tra-
duc re' obs rvnd " ulcan - ul ani " s traduc prin ,.balu" sin-
gurul cu int care se ntre prima ultima propozi\i . Apoi
232
man - nu poate fi decit "codo" - cuvint comun ntr prima
a doua . P ntru , wili" din prima propozitie a doar
nsul de "munt ".
9.35 - fi oferit bancnote de lc zece 1 i
- n Lolal 2 d 1 i - re lul ar fi fo l d 5 de bani; care nu se
poate n nici un fel ompune din patru mon de (5; 15 25 bani).
a fi n total 21 d 1 i (J moned d cit 3 lei, sau 3
moned d 5 l i i 2 moned d 3 1 i, sau o ban d 1 1 i, o
de 1 i i monede d ile 3 1 i...), re lul tr buia fie
1 leu i 65 bani. s poat r .liza din patru mon de in mod
unic: 1 de 1 leu, monede d 25 bani 1 d
1- bani; ca ce x lud utilizar a moned lor d 5 lei i d :>bani.
a ri achitat n 22 d 1 i (o ban n de 1 O lei
4 mon d d il 3 1 i) r slul trebuia fi 2 1 i 65 bani. ici n
a sl az suma nu e poate ompun din numai patru mon d .
a a fi achitat printr-o d 25 d lei, fi
primit n resl 5 1 i G bani; car ompun din patru moned
in mod unic: o de 5 lei, mon de d 25 bani una de
15 bani. a n pulind fi n rest mon d 1 d 1 1 u mon da d
5 bani.
fi 19 1 i 50 bani monede d 25 bani). re tul
de 15 bani nu se put a compune din patru moned .
fi 19 1 i 45 bani (trei moned d 1 bani), restul
d 10 bani nu put a compune din patru mon d .
In da a fi 19 1 i 40 bani (una mon d 25 bani
una d 15 bani), r slul ar fi fos d 5 bani.
oncluzionind, corect este: in rest nu puteau fi n nici un
caz mon de d 3 1 i d 5 bani.
Fly. 9.127
9.3G -Fig. 9.127. Penl1u o rezolvarl' pe lo i trebuia plecat
d la sum 1 1 mai mici i c 1 mai mari. Forlz. b, vert. ombinat
cu Bortz. a, ortz. ombinat cu Bvert. b Fvert. b, Dvut.. vert. rom-
binaL u Gori*
9.37 - Decodifi ar a se fa prin a d senului 1 Din partea
opu se il dir l in liler , in limba "IDEILE LEGILE
J I EOLO lE", .,ELEGII I GLO E', ...
233
9.38 - Fig. 9.128. Orict ar de ciudat... poligoan 1
sint poligoan r gulate (concave). Laturile pentagonului sl la d m-
plu) se consid p ntr aga lungim intre rfuril xlr m . El
pentagon r conca .
Fig. 9.11!8
9.39 - orect: C. Trebuia observat 19 est format prin
schimbar a locului cifr lor din 91, iar 25 se la fel din 2.
9.40 - b. Int r alu! dintre esle de: 5 se unde/4 inl rvale=
=1 ,25 se unde. ln cazul a 9 a em 8 interval , deci 8 x 1 25 =
= 10 secunde.
9.41 - c. Toate celelalte patru num re snt prim .
9 .42 - b. Evident a m un singur de 9 alt num re cum sint
19; 29 ... 90; 91; ... 99, a ind in compun re ifra 9.
9A3 - d. S presupune laluia are lrei dim nsiuni - ,
lungim ; ori o redu er las a de l flO conduce la
o r duc re a olumului de 10
3
= 1 ori.
9.44 - d. 10 = 32+1; 37 = 62+1; 50 = 7
2
+1; 82 = 92+1; deci
=n
2
+1.
9.45 - a.
9.46 - c. Intre numer le 1; 23; 45; 67 dif 1 sint de 22.
9.47 - . In fi care au j ucal ci le doi In 6 partide au
jucat 12 X joc. 12 : 3 = 4 jocuri p nlrtt fie are
9.48 - . Tr buia observat 74 + 26 = 100 39+61 = 100.
9.49 - . Cel lall palru num re sint prim .
9.50 - b. s cil a: , din cin izeci i i. .. "
9.51 - a. ln loal celelall patru num r se se doar cifre\ 1 2.
9.52 - b.
9 . 3 - a. Prima din esl ac cu ultima din
anterior.
234
9.54 - e.
9.55 - b. La 27=39 i corespunde 72 = 89; iar la 21 = 3 7 ii cor s-
pund 6 = 87.
9.56 - d. ln cazul elorlalte patru num r suma cifrelor lor e t con-

9 .57 - e ... da ompletat irsla pe care o - doar
,,snt pilot".
9.58 - a. ln cazul a 20 de intr cu cit 5 po ibil la
fiecare, a m d -a fac cu un imens d variante de puns;
anum : 5 uri po ibil la prima ntr bar ) X 5 posibile
la a doua intrebare) X ... x 5 uri posibile la a 2 a nlrebar =
= 5
20
= 95. 367. 431. 040. 62 varianl . Dintre a sl a o varian-
d uri sle p rf el d ci probabilitatea d a ne
suprapune din ntmplar peste aceasta este de:
1 4
p (%) = - 100 = - O. 000. 000.000. 1% (mult mai
5
to
5
le
acea probabilitate d it ac a de a cu un singur bilet jucat la
Lol pr miu 1 l mar !)
Probabilitatea d a al g o cu n corecte este
de
c20-ll ( c' )20-11 ro-11. 420-lt
p (%) =
20

. 100 =
510
100%;
unde n ia valori ntre O 20.
ntrucil numitorul xpresi i constant, Pmas va fi dat d maxi-
mum xpr si i Fa Lorul cro-" r d la qg-" =1, ...
la C
20
= 184. 7 6; ... care cad din nou la

Iar factorul 4
20
-" ar o c xpon d la
40 = 1, ... la 42 = 1. 099. 511. 627. 776. aici concluzia cea
mai mar probabilitate a r ' ' ni un i varianl cu un mic de
punsuri cor ele (intr 2 corecte), a olo und produsul
cro-n. e le maxim. al ul 1 d laliat o probabilita1
de 21 % p ntru o u numai 4 cor ct din
20. Varianta u 3 pun uri or cte sl d probabilital a 2 ,5%, a-
rianla u 5 uri or te de probabililat a 17,4 %,
Pen ru alalogar a d an amblu a r zullalelor p care
la te lul pr zenta ori tabel:
Punctaj Rezultat
sub 8 puncle
intre 16 puncte,
17 sau 18 pun te
19 sau 20 puncte
= slab
= mediu
= bun
= foarte bun
235
9.59 - e obser cele cinci dreptunghiuri dat sint foarte apro-
piate de forma Cu cin i dreptunghiuri se poate al un
n mai mulle varianl de zar a acestora (fig. nr. 9.129), dar n orice
caz est necesar ca raportul dimensional lungim al dr plun-
ghiurilor ( 1 a unora dintre el ) fi d 1. De aici
concluzia abia un mar de zile .,dreptunghiuri le' or satis-
face problemei.
4 de zil dr ptunghiurile or avea dimen iunile din fig. nr.
9.130 o d 89 mp. E ten cesar ca a
dr plunghiurilor fi un perf el. 1j2 zi dreptunghiu-
ri! vor a a dim nsiunil din fig. 9.131 u o ari de 49 mp.
( olu\ia n a puns: 8 1/2 zile. o rezolvare rigu-
ro 1
.3m
..... :t.l:!:t
.F 1 11 :111
.3m .3m 2m



"t mp
14) mp
<o mp
l,m 6m
.... ,
l,mp
.... ,
6mp
Fig. 9.1:11 FIII. 9.1:1:!
9.60 - Fig. 9.132. orpul comun la doi cilindri irculari gali are se
inlers el cu ax 1 con ur nl n unghi d
0
9.61 - cum spun "porunca" a citim pe toale le
ocotim doar pe a lr ia a palra." 1
(3) 1000 - 1 = 9999
(4) 9 + 9 + 9 + 9 = 36; 3+ 6 = 9
Cir au dal p st 91
9.62 1 patrulea punct (primul de del rminal) de pe cerc va forma
236
cu prim le tr i un patrulater inscriptibil. Cerc tind patrula-
t relor inscriplibil aflat oric trapez i o el l in criptibil. In
figura nr. 9.133 s poate vedea cum con trui un trapez i osc l -
utilizind doar ompasul - cnd e unosc tr i vrfuri al al . D sigur
trapezul poate fi construit n mai mulle moduri - care a hiar mai
..__ _________ -.-J ,..u. s.t3:J
j 3
64
f j
69
1 2 19 6 21 16
i2 49 1.:1 18
""
20 25 12 25
16 o 16
" o o
92 16 1 2
96
00
g.L,
09 65 6 f 65 6 1
92 1 6 73
19
6
2 19 16 18
2 ,8 1
20
1
25 .30 25 9 02 5 2 19 1 16
1 12 96
19 211 8 1 2 196 8 1 00
65 61 85 8 1 65 61 16 00
-
-
79 2 1
98 o 1
IZ
fJ_
25
1 f 56
2 1 1 6
1 7 16
"
115 00
64 00
18 281
l2
1 1 6
18 1 o
,o
1 6 00
/
!
:
i
.
i
'.
t'ly. 9.13!>
.... ". 9.131
multe puncte dep cre (fig. 9.134). poi alegnd alte lr i virfuri ale
Lrapezu lui se con lruie c alt alte pun l d pe cer .
9 .63 - Prima frac\ ie are valoare foarl i mai mare de il
1/8; i 125/1 = 1/ .
doua fra \i prin implifi nr de ine hiar 1/ .
ln con luzi :
125
>
113
999 901
9.6-'. - Toat cele 12 ale p tratului snt redal n figura nr.
9.135.
9.65 - Figura nr. 9.136.
9.66 - <.1 numim cele variant d cu: A B
ordinea d' pr zentar , :i cel numer cu: (D) inmul-
\itor (l p lor n A. n lexlul "produs
par\ial'" prin "pp", (pp4 = al patrulea produs
237
t-'1
11
9. 1:11>
Principal 1 r despr modul de amplasare n D 1 a celor zec
cifr sint date d c le structuri de pp; detaliu! cu 1 pe o Ioana
zecilor d venind important abia mai trziu. n faza d
leg r a problemei organizar a rezol i, ob n B lip-
pp4, ce a ce conduce la concluzia a doua a lui D ste zero.
Tot din B se d duc prima a lui I st 1, deoar c
patru pp de cte numai inci cifr . Orice 1 de forma 2xxxx, sau mai mare,
neoferind d cit maximum asemenea pp prin
rea cu 1 3. Chiar pp prin cu 4 ar fi d cifre
in acest caz I minim ar fi d forma 25xxx.
La A n afara lui pp5 prin a lui cu
1, mai a em pp d cte numai cinci cifr . e aici prima
a lui este 2. Cifrele O 1 sint d ja utilizat , iar ori e D =
= 30xxx, sau mai mare, nu decit maximum un as m n a pp - u
2. forma pentru acum stc: 20xxx; iar l cuno cut
este: 13xx sau 14xx3.
Revenim la B unde con maxima dintre c le mai mi i tr i
cifre di ponibil pe car le a m d plasat n 5; G 7), nu
a p ntru I pp dat d 14 x.x cu 7 est d e cifre.
c rte formele lui D I din figura nr. 9.137.
Cifra zecilor din produsul total = 1) se din suma
toar lor numer :
- 2 (z i tre ute din coloana X 5 = 20 4 X 6 = 24; 4 X
X 7 = 28).
- O; 4 sau , cum a patra a lui D est 5, 6 au 7.
- la car se obligatoriu o ultima ln pp. 2.
a apar numai 1 = 13 94; re p cti prin
a 9 x 5 = 4 au 9 x7 = 63. Acum se d (p sch ma din fi-
gura nr. 9.137) vom o in 1 numai adunnd
6 cu 5. umca:
238
20.765 xt3.894 = 288.508.910.
9 .67 - 10.748 x95.623
9 .68 - 13.098 x76.452
9 .69 - 47.098 xl2.653
9 .70 69.087 x14.523
9.71 - 23.906 x41 .857
-======-
V
-==

V
-=====-
-==
V
Fig. 9. l37
===-
}<'Jg. 9.140
A o
Fly. !t.l:l8
8
7
8
7
8
fo'llj. 9.141
Fig. !1.142
7
8
.,
8
1-'lg. 9. 139 FIIJ. 9.143
9.72 - 12.409 X 36.578
9.73 -a) 10.46 X 23.579; b) 87.542 X 96031
9.74 -Camerele libere av au numerele 1 10. Figura nr. 9.138.
9.75 - 68 de m ri, di um n fig. nr. 9.139.
9.76 - Figura nr. 9.1 O
9.77 - Figura nr. 9.1 1.
9.78 - 4(4 + 5 5) = 3
9.79 - olor c nlrul i exLeriorul figurii (fig. 9.142).
9.80 n + 4n =
= , und n = l; ... 9. x mplu : 77 + 7 = ; 2 + 28 + 28 = 84.
9.81 - Figura nr. 9.143. P baza de excluderea
239
lor lil r lor identice se ni iuna dintr B H
PAP G L, C NDOR, FAZA , P P A CORB
nu pol ocupa colivii in centru. plasate n centru COC R I IY I;
C ND R CORB im dial colivii in ntre O DOR
C RB nu pol ta decit PAPAG L sau P P
9.82 - ingurul prim prin repetarea un i ifre este 11.
D mon lra\i acest fapt 1
9.83 - Prin " zarul trebuia fie un poli dru regulat, care
deci prezinte ac pentru fiecare dintr aloril f
poli dr regulat nt cinci numai cinci ) : l lraedru 1, ubul, octae-
drul, dodecaedrul ico a drul (fig. 9.144). intr 1 cin i, l lraedrul
o la drul nu prea roslogole c, iar icosa drul dod caedru l se rosto-
golesc pr a mult 1 de f t valori dif rit ) e le nlr c le
4 f al letraedrului pr a cele 20 de f ale dod ca -
drului (sigur prea multe).
f.f. Tildl 2horionltl.
f.2 ; 2.2.
f.3 ; 2.3; J.J.
f.lt ; 2A ; 3. .t, ; 4.1,.
t5 ; 2.5; 3.5 ; lt.5 ; 5.5.
f.6 j 2.6 ; J.6 ; I,,G; 5.6; 6.0.
1-' lg. 9.14t;
9.81 - Empiric problema ar putea fi astf 1: cu un zar s
pot 6 cu zaruri e obpn 21 d forma ii ... u inci
zaruri se 252 de ( ezi figuri i nr. 9.145 9.1 6, n care se
toale ,drumurile' po ibile ntre prima ultima Oric
ntre cifre "in su "este la fel cu all le dintr cel figurate deja).
Da pe un zar s oosid un al doilea u le num -
rotale de la 2 la 7 se apli a lea i ntre zaruri, se o
cu prima - dar i se poate aplica formula de
2"'0
calcul a de 7 elemente luate cte q=21.
Prin xlind re lac le cinci zaruri : Cf
0
= 252 (fig. 9.1 7).
Pentru un cal ul matematic riguro va lr bui r amintim noliun a
de u r p Prind , cur p ti an obiecte
distinct luate l p, snt grup le ce s pol forma cu acest obi te n
fiecare fiind ct p obiecte, fiecare obiect putnd fi repetat Ia p
fiii. 3.147
11 !).148
ori, n (el nct grupe difere prin natura a cel un
obiect dintre cele care intervin. cu
a n obiecte luate cite p cu re. avem In
cazul nostru n =6; p =5; deci:
9.85 - Figura nr. 9.148.
9.86 - n mod d a i olu ia problemei ste i ac la "prin
n !. .. ln fond nu sint d r tat d it 504 cazuri. ( on enim a
pentru rezol ar punctajul minim!)
P ntru a pune in vid c a mai ing nioa rezol ar , om analiza
olu\ionar a problem i in mai multe variant .
D sigur, probl ma poate (i ntr-o e de gradul intii, cu
tr i n uno cut : ; B X;
(1)
A lO" +X to"-
1
+X 10"-
2
+ ... +X lO+X
X lO"+X 10"-
1
+ ... +X 10
2
+X lO+B
in num re natural cu
a)
b) A:;l:B ;
18 - Olimpiada jocurl.lol'

A.
=-
B
241
Prin egalar a produsului extr milor cu produsul mezilor, in propor-
(1), s
(2) A. B. 10"+B. X. 10"-
1
+B. X. 10"-
2
++B. X. lO+B. X=
= A. X. 10" +A. X. 10"-
1
+ ... A. X. 10' +A. X. lO+A. B,
car prin succesi e devine:
(3)A. B.(l0" - l) = X. 10"-
1
(lOA - B)+X. I0"-2 (IOA-B)+
+ X. 10(1 A - B) + X6 (IOA - B);
(4) A. B.(10" - l) = X(10A - 8)(10"-
1
+10"-
2
+ ... +10+1).
Dar parantez;!l - factor din membrul sting se mai. poate scrie
lOn-1 = 9(10"-
1
+ 10"-
2
+ +10 + 1); ceea ce face ca (4)
transforme in
(5) 9A B= X(lOA - B); sau:
(
6
) X = 9A B
lOA-B
.1 acum la ace l rezultat se putea ajunge pe alt drum.
' e scrie p nlru n =1.
(2') (IOA + X)B = (10. + B)A, car conduce la (5)
(6), care prin e acestea sint valabile
pentru orice n.
In continuare. or rezolvarea {6) intr-un tabel (fig.
9.149) in care in fiecare de un anume A (pe
:;.i un anume B (pe m valorile 9 A B - la
(IOA- B) - la numitor.
Citul dintr cele numere nscrise n riecare din labei este
chiar X. Cum X maxim = 9. s zona din stinga-jos a tabe-
lului nu va inlere a deoar ce aici X :S;; 10. De asemenea, X:;l:B,
interesul pentru marea majoritate a tabelului (dr apta in us),
d analizat efectiv o u linie
aici, se con doar patru din c le opt au un rezultat
int reN:
l. A= l; B= 4; X = 6
II. A = l; B=5; X=9
III. A=2; B= 5; X=G
IV. A= 4; B= 8; X = 9,
cea mai verificare fiind:
I.
166 ... 66
666 ... 64
1
=-;
4
II.
199 ... 99 1
999 ... 95 =5;
III.
266 ... 66 2
666 ... 65 = 5;
1\'. 499 ... 99
999 ... 9
4
8
P ntru o r zolvare mai ar fi trebuit ob de la ince-
put cii B nu poate lua de it anumit valori impu e de ca pro-
du el : B. B. X e t rmine cu D ci B nu poate
fi: 1; 3; 7 i 9 deoarec ace le cifre nu au n tabla nmul\ irii pro-
care e t rmin cu De a emen a valorii : 2, 4; 5;
6 8 - pentru B - impun anumite valori p ntru A re p ctiv p ntru
X (vezi tab lul din figura nr. 9.150 cu 32 d cazuri pentru A B,
de 72 de cazuri din tab lui anterior).
ar ace l tab 1 poate fi ncf1 rnull rt>du. \'Om ob erva X
(din r la\ia 6) nu poate lua valori mai mici decit B. Cum X=j:B, cea
mai mar valoa1 X< B ar putea Ci X =B -1 ;
B-1;?-
9
AB; sau
lOA-B
Flp.
Se valoarea m mbrului sting va fi ori um (sclw-
ma din figura nr. 9.151), ce a c condu la concluzia: x>B.
vedem in acest caz ce valori pot B. Din ac rela-
(6):
B+ l
9
A B ; 7) B
2
+B- 10 - A
10A-B
B+B
de unde n ca inlocuim Bmax=8,
10+B
Tot din (7) B
2
+ B(l - A) - 10 ar prin nlocuir a lui
A cu Am
1
n = 1 devine: Bm
1
n + 10 au B
Cu a e t noi r zullale, labelul u p sibil e lran (fi-
gura nr. 9.152), reslringindu-sf' In numai 11 cazuri B - din car
snt probl m i.
1 B (B-1) +
Fig. 9.151 Fig. 9.152
... Dar :.c poate mai simplul
studi m fra din membrul dr pt al i. aloar a mini-
a ace lei a poate fi:
199

99
= 0,1 (9); = ..!..;
999 ... 98 D mln 5
..!...=0,1(6) <0,1(9), iar (2)> ..!... =0,2.
6 9 5
Din (7'): B2+B(l - A) - 10 -a d terminat ant rior
la A=l ii corespund B>4. a n ac s inlocuie le p rind
A cu 2; 3 4 se rezultat
mai pre is B=5; 6 sau 8
A=3=:.B>6i mai precis B=6 sau 8
A=4=:.B > ; mai precis B= 8,
d 1 1
. l . w f . A t 1
ceea on uc a conc uz1a ca va oar a max1ma a rac 1 1- es e
B 2
m 1sta pos1 1 e or ra u - . - . -. -. - - . - . - - 1n o a D
. )" "b"l 1 f 1 1 2 2 2 3 3 1 ( t t 18
B '5'4' 8' G' 5' 8'6'8
244
cazuri) pentru car ' = 9 X>B) nu cores-
8 8
punde ca produ el B BA a

1
2 3 j 4
"
Jl6
5
X:7
Jt 6
x=9 K=8

1( : 7
x=BI
lx"9
Fig . !t.l 5:S
u mai d analizat doar [rac\ 11 dintr care patru sint
ale problem i (v zi tabe lul din figura nr. 9.153).
fapt nici acum nu am dat p ste c a mai mai
acea ta din cititor al " lim-
piadei jo urilor ra\ional ' !

(;A 1'1 1' O L U L 10
RAZBOI IN OPT
Jocul in 8" (cu varianta sa n 4") este un joc ratio-
nal pentru toale vrst 1 . El spiritul d obs r
analiza combinatorie a variantelor
de a duce lucruri! la bun Un joc -dar mai simplu -
care a practicarea jocului in 8" est "ciinii
vulp a", pr zentat anterior . .Jocul amatorilor un larg cimp de
studiu - nu prea -fiind perfect adaptat p ntru com-
punere rezol ar de probleme, precum pentru prin cor s-

La joc iau parte persoane, care se, fiecare, a scoat din
"armata" ad Jocul se poate incheia cu ictoria unuia dintre
sau n d i Practicarea jocului o de
joc de 8 x8 le de cite 8 piese (pioni) pentru fiecare
- pie e care vor fi de culori diferite. numim cei doi ju
A B, iar piesele -respectiv culorile lor: alb negru.
pi s 1 se dispun pe tabla de joc cum se n figura
nr. 10.1. Important este ca amb le armate fie plasate pe ac fel de
-negre sau albe ( ezi figura nr. 10.2).


o :l D
:J :l
Fiu. 10.1

J

u
8
7
6
s

J
2
1
Iti

Iti
,.


IU
10 o 10
:)
10 IU t:5
a b c c:t e g h
Fig. IO.r:
8
7
6
s
4
J
2
1
r
r

,.

l;t

10

1.
"
10
ro
1'1.
IU
i "
f'la
10 10 IU
:)
a b c c:t e g h
Flf!. 10.3
In cursul jocului, prin alternative awi negn
se Mutarea unei piese e face nu-
mai ntr-un cin pe liber. Ea se poate efectua in
orice sens, dar numai pe
246
De exemplu, n din figura nr. 10.3, piesa de la a5 poate
fi la b4 sau la b6 ; piesa de la e3 poate mula la b2; b4, ori d2;
piesa d la d4 poate fi numai la 3
Atunci cnd ii vine rindul fectueze mutarea, va putea
acest lucru cu oricare dintre piesele proprii numai dintre aces-
tea), modificind ei cu un singur pas. Regula de in
rar a " luptei" spune pi a, sau piesele, care efectuarea un i mu-
s-au blocat (sint nconjurate de alte pi se, fie proprii, fie adverse),
nu mai pol fi momentan mutat , or fi luate de pe tabla de joc
a mai primi dr ptul de a reintra n stabilirea
torului care a efectua prima mutare, prin alternativ , cei doi
vor -" prizoni re" - lt mai multe
pi s adver e, p care le elimine din joc. O poate fi cu
1; 2 sau 4 alte pi se, fun de acest ia pe De xemplu
iu diagrama nr. 10.4, piesa e3 poate bloca d la al, prin mutarea: (:J - b2
(-al ), sau pie a f2 poate blo a piesa de la h4 prin: i2 - g3 ( - M), (la
blo area piesei de la M a contribuit desi ur pi a de la g5). La fel,
prin 5 - d6 ( - c7) se piesa de la 7.
fiecare mutare oricar dintr are dreptul de
pe tabla de joc piesa sau piesei adv rs blocate. In cazul nici unul
dintre nu piesei blocate prin mutarea ori
.,nu vrea obs rve" pi sele proprii blocat , jocul a se
rev ni asupra Desigur la a mutare pot fi s oase
d pe ac le pi se care blocate de la una din-
tre anterioare.
jocul , c 1 care din mai
d ci el care cu mai mult pie e pe .
10.1
8
7
6
$
4
J
2

10

1
1)1
o
le



"
10
10
abccteFgJo
8
7
6
5
4
J
2
1

.)
o
abcctelgJo
Fiu. ao.:\
In ilu in figura nr. 10.5 lbul i te
blo b ze ingura pie neagrl. Cum/
.. 47
10.2
Car<' tste maxim dt' pi e ear pot fi inebi. e (blocate) la o
mutare?
e ob in chiar ile patru pi s ale fie
nt blocat . Piesl!l alb : al; 1; el gl pie el n gr : b8;
d8; f8 h8, nu pot fi mutate; u toate ac stea 1 nu vor fi cotat ca
"nchise" deci nu pot fi scoase de ad rsar d p tabla de joc.
10.3
In numai dou!\ rit' ar poate d blo a tont pi el
ar int prime
Pentru ca jocul n acural t , r gula "prizoni ralului"
se aplic u strict pe tot parcursul jocului, st r comandat ca ju-
con la nceputul jocului asupra unui minim de
(d x mplu: patru al fi car
intr n vigoar r guta m xpirarea ac lor oric
pi se blo (chiar cele din pozi ia poat fi coa din joc.
Lipsa d combati ilat a lor doi ori ca dezvoltaT a sim -
a pie lor sint doi dintr , jo ului. asemen a ste
bine cunoa l m prin r guli ad cval o
"non sen" care s poal ivi p parcursul jo ului. Est orba de
i re" ale pieselor, care nu permit adversarului se dez olte p
de joc. din figura nr. 10.6 onstata rep de
nici una dintr armat nu poate zidul m dian ad rs ur-
mnd ca ambii efe tucze de in spalel fron-
tului" cind adv rsarul va ceda ( 1). Evident o d
din slarl", o "anlijoc", ori mai bine cataloga ca sens'.
La fel sl din figura nr. 10.7, cu toate negrul poate na-
inta la a mut :w nu ..,,. ' :' ,.f,c lua deoar c albul
248
8
7
6
s

j
2
1





o o o
o
)
o o
oh c aelg h
Fig. 10.6
8
7
6
s

j
2

1

te


o
)
o
l..J
p )
o o
ohcaelgh
Flfl. 10.'7
8
7
6
s

J
2
o

o
Q
8
7
6
s

J
2

o
o
o
8
7
6
s

J
2
o
1.
o
)
obc:c:telgh ob c: c:tel gh nhC c:telgh
FIII 10.11 Flfl. JU,!, Fl11. 10.111
prin lo !l;, , h'.J . ta at r , csl h111 e \ ' ite d liberat d
amndoi ju ace t ori s stabilea de la inc -
putul jo ului p nalizarea cu ridicar a d p a un i pie la ale-
g re, ori de le ori e o ilua\ie de limitare a jo ului - de fe-
lul c lor ilustrat . Evident a trebui di line ia ntre pr-
i ace. a d blocar prin a adversarului - despr car
vom vorbi mai tirziu.
D p ntru familiarizar a dumn avoa cur gulil de
ale jo ului propun cteva probl m simpl de rezolvare a finalurilor.
10.4-10.6
n fi car dintre pozitii! ilu. trat in diagramele nr. 10.8 - 10.10
albul i ingura pi n 1 (13 - 14
' corul partid i te dat d pi s lor p in final.
In majoritat a finale p pies al ambilor
tori. Intr-ade 2 sau 3 piese nu pot bloca o ad d cit in
cazuri particular , d asem nea 4 pies nu vor r 2 piese
dect la un joc gr al cu le pi D spre
ac ste finale, n care d ad ersarul mai ar pie e pe la
un joc or ct "nu s mai poate face nimic' , om vorbi la
asupra finalurilor. atunci facem preei zar a in g ner a 1 partidele
la jocul n " snt lungi c ac fa n e limi-
tarea lor in d (50 sau 1 d ori in timp d joc
(d gndir ) toLa!.
P ntru x mplificar a r gulilor d joc (chiar fi ar a lor) sle ulii
impr o
ALB NEGRU
1. b2 - a3 a7 -b6
2. d2 - c3
"' - rG
3. f2 - 3 f6 - g5
4. n3 - M g7 - fG
249
Toate piesei sint eliberat
5. b4 - c:>
. Albul piesa de la e7 ..
c7 - d6
6. !l-M? f6 - e5, cu ata
asupra piesei de la c5
7 . c5 - dla g5 - f4, u blo-
piesei de la h2,
8. gl - f2 dG -c5, n grul are o dez-
voltare mai v zi figura nr. 1 .11.
9. h2 -
9
a h8-g7
f8 - e7
H-g3
1 . g3 - M
ll. M - g5 ( !)
12. e3 - 14 e7 - fG se blo area
piesei de la g5,
13. 12 - gl 1) g7 - hG
14. fla - e3 g3 - M
Nu se poate ef clua e5 fla deoarece albul o prin d4 - e5
( -f4}.
15. g5 - f4 egrul nu poate juca fG sau h6 -g5,
albul la 14 - g3 ( - M}.
15. b8-c7?
16. gl-b2 ( !) b6 - a5?
17. e3 - f2 M - u3
18. H - g5 e5 -14 ? .
Negrul a blocarea pies i de la g3 va inchide el pi a
de laM.
19.
20.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
g5 - M ( - g3 16 - g5 !
d4 - 5 !, cu am a pie lor d la d8 h6,
14 - g3 ( -M), v zi figura nr.
10.12.
e5 - IG
f6 - e7 ( - d8)
e7 - d6
f2 - e3
d6 - e7
b6-gi
g5 -fG
16 - 5
g7 - f61
e.5 - d4 ! !, cu am pie-
selor d
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
laal; 1 iei,
7 - d6? d4 - c3 l
al - b2 c3-d2( - cl)
el - f2 e5 - d4
e3-f4 d2 -e3
b2 - 3 d4 - 5
c3 - d4 ( - e5) f6 - 5
f4 - g5 e5 - l6
dG - e5 c7 - d6
d4 - c3, (vezi figura nr. 10.13) negrul nu arc de
ales prea mult , i la:
250
8
7
6
s

.1
2
1
,. ,.

.,

o 10
o
o o o
,.

o

o
8
7
6
s
4
J
2
1



)
o o
....
l;t
1.;"


o
IV

o
8
7
6
s
4
J
2
1


o
)
o

o
o b c a e F g h ob ca ef gh a bca e fgh
Fig. 10.11 F1fl. 10.12 l'' lg. IO.J:I
NEGRU ALB
... a5 -bG- c3 - d4 ( - c5);
sau ... c5 -bG ( -a5);
sau ... c5-d4- M - 5 ( - d4);
sau ... e3 -d4- f2- e3 ( - d4);
sau ... e3 - 14- f2 - e3 ( - 14);
sau ... e3 - d2- e5 - f4 cu blocarea la pasu 1
a piesei de la g3,
sau ... g3-f4- h2 - g3 ( - 14);
sau ... g3 - M- h2 - g3 ( - M).
negrul a muta una dintre piesele de la dG sau fG .
34. f6-e7
c5-W
36. c3 - d4 e3 -d2
37. fG -g7 e7 -fG
38. g7-f8 g3-f4??
39. h2-g31 f4-e3?
40. g3 -f4 ( -e3) f8 -g7 ?
41. g5-fG e5-d6
42. f8 -e7 g7 -h6
43. e7 - d81 dG -c7
44. f6-g7 1 h6-g5
45. J2-g3 c5-d61
46. d8 -e7 d2-e31
47. g3-M g5-f6?
Mai bine era e3 -f2 cu piesei de la M.
48. M-g51 f6-e5
49. d4-c5 (dG) a5-bG
50. g7 -fG e5-d41
51. M-c3 e3-d2?
Mai bine era: e3 -f2.
52. f6-e51 d4-e3
251
3.
54.
5.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74.
75.
76
77
78
79.
80.
81.
82.
83.
84.
85
6
7
89
90
91
92
93
94
95
96
252
f4 - g3
e5 - d41
t>5-HI
f1 - t3
d4 - e5
3 - b't
M - 5
5 - bG 1
y5 - f6
c7 - d6
bG - a5
fG - c7
7 - d8
e5 - d1
a5 - bG
d4 - c3
3 - d4
d4 - c5
bG - u7 1
dG - 71
g3 - 14
e3 - d4
dS - e7
e7 - W
16-g5
g5-h
d4 3
f4-e5
M-g5
c3-d2
d2-e3
e3-f2
12-y3
g5-f4
,"_ 3
5 - MI
15-dG
a7 -bG (-c5)
b6 - c5
5-d4
7 - d8
3 - 14
d8-e7
7 - 16
e3 - f4
ft. - e3 1
e3 - f2
e7 - d6
b6 - e5
5 - d4
dG - 7
7 - dG (vezi figura nr.l0.11
1
d6- 7
d2 - cl
8
7 - d8 7
d8 - 7 6
d4 - c3? s
c3 - ba?
el - b2 J
M - 5 2
c5 - M
i2- 3!
c7 - b6
b2 - cl 'l
l - d2?
e3 - f2
f2 - g3
y3 - M
M-g3
d2 - r3
e:J - d4
g3-f4
f4-g3
g3-f4
f4-g3
g3-f4?
14-e3
3-12
M-a31
a3-b2
bG- 5
d4-e5
5-16
b2 3
f6-e7
e7-fG
fG-g7
g7 -f8
1
o
o

o
re
o
)


o b c aelgJ,
l'l!f. JO.li .
97.
98.
99.
1 O.
l 1.
102.
1 3.
101.
105.
lOG.
107.
10
1 9.
110.
Pentru alb st
lll.
112.
11 3.
l14.
115.
116.
117.
11
119 .
12
121.
122.
123.
124 .
125.
126.
127.
128.
129.
13
131.
132.
133.
134.
135.
i albul


y3 - f2
bit - (3!

c:J- b1?
d4 - c3!

[la e:l
f8 - y7
3 - 14
f- - g:l
g:l - M
g7 - hG ( - g5)
I8 - g7
f:! - !l
e3 - b2

b:.. - a3
d2 - 1
a3 - b2
l - d2
g7 - h6
bG - g5
d2 - e3
3 - d4

c5 - d6
din e n
h6 7
g7-(8
e mai simp lu :
c3 - d2
M-e5
c5-d4
M-g3
g3 - f2
d2 3
d1 - e:l
[8 - 7
(4 - 5
e7 - d8
iG -e7 ? (o
i2 - 1
1- d2
3- M
d2 - ca
e3 - d4
d4 5
5-dG
e5 - b6
7 - dU ( - c7
c3-d4
d8 - 7
c7 - b8 ( - a7)
u 5-0.
dG 7
b2 1
C'7-d6

cl-b2
b2-e3
c3-M
M 5
5-d4
5-dG
dG -c7
c7-d6
d6 7 ( - d8)
c7 - d6
d4 - 5
c5 - d4
d4 - c5
5 - bG
d6 - 7
b6 - a7
a7 - b8
b8 - 7
7 - b8
b8 - a7
it a pri ind la lica proced l tehnic de joc vor
ntregi pr z olar a d
253
Piesele vor fi manevrate pe ct posibil in .largul tablei, acolo unde
acestea au o mobilitate mai mare deci vor fi mai greu de ncercuil.
10.7
Pri ifi din diagrama nr. 10.15. lleu a lbul ii
remiza? l
le vor fi dirijat de la un front la al tu 1, ori vor fi in
gala de a interveni acolo unde e te necesar. In g neral jocul ne-
- dar in mod deosebit vom fi la blocarea
pieselor adverse pentru a nu fi in avans nc De ex mplu, in par-
lida mutarea a 16-a (vezi diagrama din figura nr. 10.16)
albul nu putea juca direct: h2-g.3, cu piesei de la
M, deoar ce ar fi n ... prin M -g5 ( -14). au muta-
rea a 33-a (\'ezi figura nr. 10.17), albul nu putea juca e5-r1 cu blocarea
a piesei de la g3, nainte d acea ta ar fi fost inc piesn
r4 prin d6-e5 (-f4).
8
7
6
s
"

2
1
10



t
abcaefgh
Fin. 1 .ar.
lO.S
8
7
6
s
"

2



"
o o
IQ
V
"

o
iO
o
abcaefgh
tlg. 10.16
8
7
6
s
"

2

t


Q p
o
p
[\t
:11

lW
o
)
abcaefgh
l.'lg. 10.17
pe tabla de jo , Jn care o pie care nu
poatl' fi de adversar. Car int ace tea?
nu
l0.9
La fel, pie imobil pot fi pl ate tfel C'a orieite [orfe advers.-
. nu le inc reui. Cum?
L'n ludiu mai facil, foarte util n practica jocului fina-
lurilr. gem prin final acea a jocului n ar -au d ze-
254
chilibrat sensibil la care s-a ajuns p rmile ca pe parcursul a
cit ,a se r zullatul jocului.
\'om incepe analiza de la simplu la omplex; vom analiza mai
inti cazurile cu mai pi se. La raportul d pie 2-1 e le evidenl
le piese nu or putea bloca piesa Fac cil a
cazuri cu totul particular , de exemplu din figura nr. 10.18,
in care, mut albul.
1.
2.
3.
ALB
7-bG
d6 -e7
e7 - b8 ( -a7) Albul
NEGRU
a7-b8
b8-a7
ci cu scoru 1 d 2-0.
ilua\ia se la felia raportul d 3-1; in acest caz, intr-o
la un joc corect la n inferiorilal , ac sta nu poate
pierde piesa re Pentru a nu fi in al sau
h8 , (singurel n care tr i pie pol bloca o alta ac a la nu va
i de mijloc (vezi marcate n figura nr. 10.19).
Est drept n ac st caz exi ta particular , car pot fi
vital . D exemplu: n din figura nr. 10.20, cu toate
mute negrul, acesta nu se poate salva.
8
7
6
5
4
J
2

o
o
abcaefgh
a:1". 1o.tu
8

6

5
4
Jl-hHHH--1--i-t
2

1

a ' b c c:t e 1 g h
F1
11
. to.t9
8
7
6
5
4
J
2
'1
IV
)

a b c c:t e f g h
Fig. 10.20
La raportul de 4-1 cele 4 piese blocheze piesa
Orice raport mai mic pr bleme serioase de blocare a pieselor in
inferioritate. La un joc corect al n inferioritate ace t lucru
nu este posibil, dar ... intreg jocul "fisura., in ad\'er-
sarului 1
10.10
In din figura nr. 10.21, albul mut bloeheazli singura pie
n 1 (15
255
1
6
s
.;
.J
2

o
o
o
Fin. lO.l!l
8
7
6
5
"' .J
2


o o o 10
flfl. 10.22

8
7
6
s
.}
2
o
o





)
V o
) )
o
1-'lg. 10.2:J
a jocului - mai care r o tenacitate
a t> in 4". Totul s id nlic, cu xc p-
tia de pies ( ezi figura nr . 10..22).
n figura nr. 10.23 este o de di pun re a
pi selor, car pi s le bl eate d in start.
Tot ca o a jocului, ... jo ul
n ar e "in ers id a d a jocului (i care a
astfel a ad ersarul nc cit mai mult pies
256
In incheiere, problem p ntru , studiul indi'vidual":
l O. l l
Albul i cu 5 - 01 pozilin din figura nr. 10.24).
10.12
fu din diagrama nr. t0.2:i . albul i
8
7
6
5
4
.J
2
1
o



o
o
)

p
o
Fig. 10.21
8
7
6
s
4
J
2
o
o

o

l'lu. 1 0.2!l


o
10. 1
1.
1.
2.
3.
4.
OL PROBLEMELOll
LB
a5 - b6 sau
5 - b6
b6 -c7
. .. - b6
bG - n7 ( - b8)
NEGRU
n7 - b8
b8 - a7
n7 - b0
10.2 Prin mutarea unei pies se pol bloca n caz e lrem (maximum)
lr i pie e. Oric 1 d pe tabla de joc poat avea ma imum patru l
turi cu al le l ve ine. Prin mutar a pi s i in a st analizat
s inchid 1 a Lr i dintr ecin , iar al patrulea
lib r 1 (v zi figura or. 1 .26).
10.3
1.
2.
(vezi rigura nr.
10 .4
1.
2.
3.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
8
.,
6
s
' J
2
ALB
b2 - n3
f2 - r:l
10.27)
1
1
..
-
1."11 -

.o
Lr-
.abcdef
Fiu. 10.2G
ALB
ht - g5 f
3 - d4
d - 51
g5 - f6
d6 - c7
e5 - d6
d6 - e7
7 - d6
f6 - g5
c7 - f6
d6 - e7
17 - OUJnplada jocurilor
!J lo
lJ
.,
G
5

J
2
,.
...

1'
NEGRU
(7 6
g7 - b6

, .
'


1'

'

Jl
bcdll/9
"
Fl!J 111.:!7
NEGRU
h6 - g7
f17 - i8
f8-e7
7 - d8
dO- 7
e7 - f8
f8-g7
g7 - b6
b6 - g7
g7 - f8
IU- g7

12.
13.
10.5
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7 .... 13 vezi
e7-f8
f0-g7 ( -hG)
ALB
d8 - e7
e7 - b6!
e5 - d6
I4 - g5
b6 - c7
g5 - f6
rezolvar a problemei
g7-hG
NEGRU
b8 - a7
a7 - b8
b8-c7
c7-d8
d8-e7
7-18
10.4.
10.6 ALB NEGRU
1 . t>5 - rG g7 - hG.
2. rG - g5 h6 - y7
3. c5 - dG g7 -18
4. d4 - e5 . I8 - e7
5. g5 - f8 e7-d8
6. dG - <7 d8 - e7
7 .... (14) vezi (6) ... (13) de la problema 10.4.
10.7 - Nu, albul nu egaleze pe negru, dar va reduce sim-
scorul, la 1-2 (mai bine dect 2 -3).
ALB NEGRU
l . c3 - d2 ! e 1 - 12 1
2. g3 - h2 (-gl) (2 - g31
3. d2 - e3 1 albul nu se poate apropia de coltul al cu
piesa de la h2 deoarec g2 - g1 negrul g:J - 12,
3. cl - d2!
4 . <3 b2 ( a 1) d2 e3
negrul 1e piesa de la b2
5. b2 - g1 c:l - f2
6. gl - h2 f2 - gl ( - b2)
Scor final 2 - 1 p ntru negru.
10.8 - b2 g7 (vezi figura nr. 10.28)
10.9 - Exceptind cazul anterior, piese care nu trebuie mute,
pot rezista atacurilor advers atunci cind o
pe una dintre cele patru linii marcate n figura nr. 10.29
10.10 ALB NEGRU
1 . e 1 - d2 ! al b2
2. d2 - c3 b2 - a3
3. c3-M a:.J - b2
4. l'5 - d/e b2 - el
5. f2 - e3! c1 - d2
1). M - c:l d2 - el
258
,
,
'
6
4
3
2
1e

V

Fig. 10.211
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
10.11
1.
2.
3.
4.
5.
6.
1
7
1
s
4
J
2
1

....
1
1-!-

tii
!

1
1-
i
11
r- h-
1!
1 i
j
1
1-
+ -
1
6
T
6
s
'
3
2
12 111
"

J


11

...
'li
Abcdelgh
t'lg. 10.29
Abcdetgh
e3 - 12
d4-e3
e3 - d21
f2-e31
c3 - b4
d2 - t.3
e3 - d2
d2 - <'1
el - b2 ( - a3)
ALB
al - b2 (el)! sau
cl - b2 (-al)
a7 - bG
dG - c:>
d4 - c3
b2 - n3
b6 - n5 ( - M) ...
el - d2
d2 - cl
el - b2
b2 - u3
u3 - b2
b2 -cl
cl - b2
b2 - a:J
NEGRU
b6 - e7
c7-d8
... lg. 1 o.:w
- M ( - a:J; -c3), sau
a:l - M ( - n:i; -e3), sau
c:J-M (-n:J; - n5),
d8 - c7
c7 - dG
albul ci ligii cu 5-0.
10.12 -La prima mutare, albul ar posibilitatea dc a nd1idc orirarc
dintre ce le patru pies negre; el va tr bu i fructifice ace t avans !
nu est indiferent car dintr piesei n gr va fi mai
nti. cele 4 variante cum se in figura nr.
10.30 le p rind
- \'arianta 1 . ALB ' EGRU
1 . f4 -g5 ( - M) ga - h2 ( - !JI)
cord egalilale, (3 - 3) n care albul nu are an c evid nt de

- \"arianla 2. ALB NEGR
1. e5 - d4 ( - e3) g3 - h2 ( - ul)
cu de la varianta 1.
259
varianta 3. ALB NEGRU
l. gl - b2 ( - g3) e3 - d4
2. h2 - g3 M - g5.
cord 4 - 3 p nlru alb o in albul s pare nu va
malerializez a antajul prin a corului, ... din rapor-
tul de ste n necon lud nt - d schis r zultat.
\arianta 4. ALB
1. d2 - el
2. f4 - g5 ( -g4)
NEGRU
e3 - d21
g3 - f2 ( - el)
cord 3 - 2 p nlru alb, o poziP in car s poate considera acesta
esl rezultatul final.
In toate arian tele -a luat in on iderar el mai bun al negru-
lui. de in ariant 1 1- 3. n grul av a alte dar mai
slab care ar fi condus la r zultal d 1- 1; 4 - 2 au 3 - 2 p nlru alb. In
varianta 4, ace a car a tr bui o joac albul, negrul poa juca:
g3 - f2; g3 - h2; e3 - f2; 3 - d4; toat , variante in are scorul este fa o-
rabit albului u 4 - 2; sau:
ALB NEGRU
1 . d2 - e 1 ( - f2) M - g5 1
2. orice mutar u piesa c5 3 - d2 1
3. 1- f2 g3 - h2 ( - gl)
4. f4 - g3, cu care albul piesa de la h2 ta-
scorul d :l-2 (vezi figura nr. 10.31).
,
.,
6

4
.J
l

V
te IV

4bcdel91o
Ft
11
10.:11
CAPITOLUL IJ
RELIEF LOGIC
Orice gen de amuzam nte Jogi e, orice joc d divertisment, s
pe un fenomen, un fapt, un lucru on r l din din munca ,
ori in\ le omului. Problem 1 logi p care vi 1 propun
in c le c urm - ind parte dintr-un gen oar cum nou -
sfer l de g<'ografic cartografic, geometrie in
indi p n abiia da ar fi r prezinlgraficplasamentul
unui asem n a jo - x de ndir - 1 ar fi n interiorul unui
lelraedru ca c 1 ilustrat n figura nr. 11 .1 .
Ac ste din car se jocurile noastre de acum. nu snt
noi; ba unele dintr el snt chiar dintr le mai vechi pr o al
omului Harta, de xemplu, cu car vom opera p
parcursul capitolului, pierd ori -
ginea cu milenii in poi, It
aceasta ntre om om
car n te
o ntre om mediul in-
reprezentat n principal
de relief- a deja un caracter
de intim, coti-
dian.
Nici geografia, ca matematica,
nu a fost nu e te de lo\
cititorii, dar tocmai aici, tocmai in
acest "punct slab" mi-am propus f1
respe tiv captez at n-
inler ul, prin unor
aspecte inedite, prin scoaterea la u-
a unor probleme a re-
zolvare poate fi cu o

1-'111. 11.1
it despr l pografi . cartografi i hiar geodezi acestea nu mai
snt uns crcl al ia oricine a o drum , cu
harta busola n p tra turisti , ori e ar la bordul
nii sale o foarte mult materiale din p
261
care le fac apel la planuri topografice etc. Cine
nu a cum lopografii terenul, fie numai pe ori
pe terenul unde acum e ridicat un nou cartier de blocuri? Cine nu a auzit
de aerofotogrametrie, ori nu nu numai Globul dar
Luna, nu mai au locuri care nu fie cartografiate din nave spa-

Chiar stind lucrurile, vom reaminti, ori de cte ori va fi necesar,
de care ne ajute ca propuse fie cit mai
mult a rationamentului logic, a puterii de interpretare a dese-
nului, a vedeTii in nu o rezolvare a unor probleme
de specialitate etc.
In mele de a aspectele amuzante, uneori paradoxale,
dar in primul rind din "reliefului logic" voi pleca de la
macro-forme spre micr<rforme. Primul investigat va fi Globul
tesc, acest corp cu extrem de complicata sa de "geoid' . Vom conveni
ca in mod implist, vorbim despre forma sa ca despre o
de m ridiane paralele, cu cei doi poli (geografici-Nord Sud)
egal de Cercul Ecuatorial. Paralelele stabilesc latitudinea
locului sau iar meridianele longitudinea sa sau
P ntru a putea la nu trebuie
nimic mai mult, .

Care , te mai mare, lungimea arcului lntins de gradul de longitudine
au de gradul de latitudine?
l.2
Unde ar ajunge un care ar merge mereu spre Nord-Est?
O astfel de traiectorie pe care taie toate
meridianele para le lele intilni te sub unghi, se
este larg n am ajuns aici. ..
lt.3
Ce aveti !are e te cel mai scurt drum intre Capul Bunei Sp ran\e
extremitatea su a Australiei (pe din figura nr. 11.2 rutele
A; B C)?
linie de lungime intre puncte de pe Globul
se iar corect la intrebarea de
262
mai sus se poate afla foarte simplu cu o de pe globul
didactic care-I pe el vii, intru amintirea or lor uc g ogra-
fie 1 (Ortodroma est din cercul mare al sferei care trece prin
cele puncte).
Fig. 11.:1
R prezentarea pe deci in plan, a terestre uu este o
ni i prin cel mai modern metode ea
nu s poate face a se introduce Este orice parte
dintr-o nu poate fi n plan eule
turi. t:na din primele metod de realizare a plani-globului,
ercator, se haz p o int propTi tate de la
Arhimede. O inscri intr-un cilindru drept are arie ca
aria a cilindrului (figura nr. 11 .3). ferei
47tR =21tR x 2 R=47tR a cilindrului. De aici, posi-
bilitatea d a face ca. printr-o punct de pe
cor un pun t pe lat rala cilindrului. '1 apoi cilindrul
o generatoar in plan o care
ariilor dif rit lor contin nt , are paralelele
meridianele reprezentate prin linii drept , ntr-o r lan
(figura nr. 11 .4). ln proie a 'Iercalor datorate
sint cu alit mai mari cu ct ne de e ualor.
Dar coborim acum d n "nava pe 1
ff.4
Ne vpropicm eu de un defileu (figura nr. 11.5 ). In la a
c d. tinu bine trei virfuri (A; Cre dintre ace tea e tem i 1n It?
263
.... ". 1 '"
A 6
c
FIIJ. 11.6
lt.5
Din plnnorul cu car plut.eam dea uprn depr iunii \'edeam in zare
irul de munti care "imi ocol". Distingeam Iar virfurile A; B i C,
uno tearo numel i altitudinea numai aveam o mi ezitare:
le vedeam p t at tr i la fel d inaltt> !? (figura nr. 11.6) Altim trnl en i-
bil, de In bordul planorului imi indica e act altitudinea virfului C.
ar dintr a e t trei \'irfuri e l totw i mai inalt?
orbeam la nceput d o a reliefului, de o ordine
prin cite a principii r guli valabile p nlru nlr g r li ful
Prima dintre acestea ar fi continuitatea ter tre
faptu 1 r li ful este ontinuu; intr rup ri; el se in hide in orice
dir p Globul se. D sigur, aici am n vedere oglinda
a oceanelor ori relieful submarin care ntre ele
d uscat. pun m r lieful e te ,.continuu" pentru pe
el in ariabila d (orict de
mare ar fi ur 1 implacabil un invers), iar
pe obligalori cons cuti ital a d alului u al a,
car un nou deal o ale .a.m.d. Oric de
264
"'" 11.11
ni\t'l o lini inchisfi.
Nu curbe de ni\' 1 de his
( 11 ap t l libere) hiar da 5 pe
anumite de teren ele
de ehi e, undeva, departe,
ce fa colul continentului 1
s inchid. Exi cazuri e. trcmc:
:l\' n le, p . tcril . cr va le, abrup-
turil stncoasE>, rip le ele. pentru
care ar fi p si bi lii o rcprezcnt ar
prin curb de nvcl se pre-
s mn 1 con , are in-
trerup pe unei urb 1 de
t' lfl. 11.7 nivel.
Dar poate ulii lll' r amintim citt'va l ",ale d curb led
niv 1 - linii! car unt's punct le de a ceai altitudint'. Di tan\a
intre plan orizontal (mai precis: f r conc ntrice cu care c ec-
tion (imaginar) r li fui p ntru a urbe d nivel
' ine, adi dif r le gal de altitudine ntre puncte! a curbe
de niv 1 con cent ive e nume te e regnlii aceasta este
2 5 m m; 1 m; 20 m; au 50 m, in d scara i de
natura r li fului din fn figura nr. 11.7 poate v d a modul d
reprezentare prin urbe de nivel al unui deal cu aproape de con.
urba mai -a prin a dealului la iar c a mai
prin lui n apropier a vrfului. Oare nu p ale fi ac a ta
prezentarea un ido lin , a un i adncituri an, pilnie, ponor ele.?
pun ul sl afirmativ 1 P nlru a se posibililale d
in1 rpretar dif a un i la curb le d niwl se ala
zi 1 "indi atoar d (fig. 11. ) - mici liniu\e p rp ndi ulare p
car partea n car ler nul Jn felul ac sta st
Iar in figura nr. 11.8 a av m de-a fac cu un mam Ion (Yirful d a-
lului, o d t r n), inr in figura nr. 11. b est r pr
o in car apa se lring .
a e te indi aloare de ni<"i un alt indiciu) nu s
pot int rprcla sig\lf (n mod crrt) mid de De xemplu,
265
forma de r lief din figura nr. 11.9 poate fi o vale care de la
dreapta pre stinga, dar un bot de d al, care de la stinga spre
dreapta ...
Fig. 11.1U
J.'ln. 11.12- 11.1:1
1-'I!J. 11.11
ll.6
Aceluia i relief din figura 11.9 i. e pot da i alte interpret ri 1 Gii iP-1e
dumneavoa
pe e cu linie drumurile de
(sau drumurile de mai seci. In
care este Yorba de un drum.
266
tt.7
Priviti frngmt>ntul de din figura nr. 11.10. Pe tot parcursul ei
linia o de reli f. E te aceasta o l'ilcea
(o val ) au o (un bot d deal)?
tl.S
pre upunem ne n punctul A marcat pe ehita din figura
nr. 11.11 trebuie ajungem in punctul B.
Care c te cel mai eurt drum intre punctele A B? Vom merge pe
de ni ve 1 (a) vom merge pe ( b), ori vom alege un drum in-
termediar (c )?
Precizez nu este vorba d durata (pentru care ar trebui
m diferitele viteze de naintare) nici de efortu 1 minim (care
depinde de caracteristicile fiziologice), ci pur simplu de lungimea
efectiv nu problema
este ceva mai dect pare la prima vedere!
O de aur" a reliefului esle aceea sa esle
de ''erticala locului ntr-un singur punct. n
loc, pe (care este o prin verticale a luluror punc-
telor de pe reliefului), nu pot fi sau mai multe altitudini
diferite. Aceasta ne conduce la o concluzie foarte curbele
de nivel nu se 1 Ele se pot apropia sau unele
de altele oricit de mult, dar nu se intretaie Cu cil curbele de
nivel, de p sint ma'i apropiate, cu att pantele n acea a
terenului sint mai mari, n cu cit ele sint mai
cu att este mai lin, mai domol. Ne reamintim de ac dic-
tonul latin: "Nuia regula sine exceptione". (,.E regula
de o surplomba - de teren (stin-
cos) mai in decit baza de a ei (figura nr. 11.12). ln
cazul surplombei curbele de nivel se intretaie (fig. 11. 3), numai
atit geografii, cit folosesc pentru notarea urplombelor pe
semn
in ac ea care face cu ordine in tol relieful este
apa! Bogata de deli-
interpretarea un sens' din
relief - "sensul de curgere a apei". , nu apa este un factor
principal in formarea reliefului deci nici nu est de mirare
prin intermediul ei mai orice a
a reliefului. Est in aceasta, implicit zeloasa supunere a
apei de ordinea de
267
Cte a exemple dar p ntru aceasta trebuie tH" rt'aminlim
semne! conv din figura nr. 11 .11 .
-
wr6e dnlve/

-o. J.. born8 .t/lvicJ
----- drum
4 il
Ct;PctC
:is
lzvqr

stinc-i
vd/e
\
iesle
ri'u n.e/JctS8hil

vlrl, coti{
1 r .tllrp.ifvrJ.rlp./ V
grqapJ
.
....
ltzierJ de ve -
y
IJtJIU
.,.. .... t .
c::;
lctc /:JU/IIfl
Fly. IJ.H 1-'ly. II.J:'i
11.9
' n mic fragment dl' de mult ori 1 r dat in figura
nr. 11.15. 1n ro d inttnti nat curb le de ni el . i ptraiele -nu fiHurnt
eu a e gro im de lini . Duronea\!Oa trebuit' pr cizaJi care
dintre liniile 1 ... 4 nt curbe d niv 1 care pirail'?!
t'lg. 11.1 .
11.10
Da e cm fir 1 d val piraiel ) din chila nr. 11.16 au
ac ea i (inclinatie con hidraulic constant); pute\i
pune car dintre i7.\oar e t la altitudin mai mare?
P toale fragment 1 de pr z ntat nsul de urg re a ap i din
izvoarele figurate pant 1 terenului; interpre-
relieful.
268
tl.ll
n fiecare din ilustrate in figura nr. 11.17a - e ede cite
o vale.
care tot aceste trei vAi 1
Fig. 11.17
J.' IIJ. ll.lll
ll.l2
P fragm ntul de din figur nr. 11.18 ob in ul
(o troa e) in albi de riu nep abil. lndi care int a te a 1 Care te
1 mai inalt punct din
tt.t3
In fragm ntul d din figura nr. 11.19 e disting tr i ponoare
o orb uri in car " e pierd" in ubteran trei fire de ;B i C. p le
din c le trei piri' i la printr i iz,roare (din cele 6). dmi-
c 1 tr i fir d nu au conflu n1 (intilniri) ubterane , preei-
zati car orb are cu care iz or 1?
269
Fig. 11.19
11.14
LEGE A
r .surb in

izvor
(izbuc)
tn zona pe cbita din figura nr. 11.20, in toate dolinele
nele, depre iunile, pilniile ... ) -au form t lacuri. Interpretati eompletali
chila prin colorarea tn alba tru a lacurilor. Ati it 3 u. eme-
nea lacuri?
in con inuare in interior tetraedrului pe care l-am
definil dar ne apropiem acum de virful geometrie n
Probabil la baza ab pe care le-a operat matema-
tica in disciplinele de geometrie ajungind la multiple! supra-
riglal , d , sau n plan. a avut
ca modele form I de relief. Oare nu este cmpia nE"t ori
oglinda unui lac, a cu planul (fig. 11.21 ); sau pentru cei care
dores fi mai cu calot (fig. 11 .22)? F.i bine, analog
vom privi alea cu ca pe un diedf'u fi . 11 .23), au (a pe
o eli (fig. 11.24), iar dealul, vrful munt lui
ca pe un con (Iig. 11.25) o feri li au lip (fig. 11 .26),
alt ori ca pe un paraboloid de rotatie (fig. 11.27), ori ca pe o
(fig. 11.28). Pentru un al feluritelor supraf t,.e pe care 1
2'10
111. ll.f!U
... u. 11.2:1
11.23
271
geometria, o pe o pe o ori un bol
d deal, este cu parcur ul p o uprafali\ oni eu dir (-
toar (fig. 11.29), pe o d emitor (fig. 11.3 ), ori de
conoid (fig. 11.31 ), p un cilindroid (fig. 11.32), ori p un pa aj trimb
(fig. 11.33). rn punctele d - locul unde se nllne c doi
- care d obic i snt locuri de un d o ebit pilor se (pasurile:
Predeal, Oiluz, Prislop, Bucin, Liban, Bran
le) ne vom aminti d hip rboloid <'nlen d u pinze
(fig. 11.34), parnboloid hiperboli (fig. 11.35) inl
.,excursia" prin geom tria in ar putea continua, dar ne
oprim aici p nlru a desprind prime intr reti f mal
Geometria a pus la punct de lucru, reprez n-
larea a inl rs a ariilor, olumelor
etc. iar geometria a dezvoltat r zol at limbajul e
pentru toate acest probleme. 1n concluzi , putem vorbi despr " cua-
unui deal", a unei creste de ce nu, de extrem de complicata
Fiu. II.!IJ
nu. 11.:!11 l'lfl.
a unei por\iuni d teren. G ometria ne-a pus la dis-
mai multe rr. lod de a imaginii perspective. Relieful
e te strns 1 gal d repr zentarea p alunci cind privim
Fiu. II. :IH
1 '!1 11.;11
Fi u. 11. :1:! l.'t u. 11.:1:1
Fl y. tt.:U FI!J. 11.:1:1
18 - OUmptada JocurUor
o repr zen tare a reliefului pe
compune imaginea perspecli a lui. Din acest punct de
\'edere, lucrul cu harta contribuie la formar a i dezvoltarea
de "vedere in (vizualizare
ll.l5
In fitcare din ved ril panorami t (1 - VI) prezentat tn figurile nr.
11.36 - 11.41 e te ilustrat zona de teren reprez intr-unul dintr cele
a e fr gmente de (a . f) care le uc d. Dir c!ia d privir e te
a a - a cbilei, cu en ul pre ord. Folo, i indicatiile in
eu a i poziti pe vertic a punctului d pri\'ire de zona
euprin ii In "obi ctiv", g iti car e t , 1n fiecar caz fragmentul d
ce core pun de "fotografiei". A adar, prh itorul e
1 l.:lll Flfl. 11.:11
274
Fig. II.:JH
1 - 1 nivelullizierei de u al poienii,
II - la nivelul cotelor dln prim plan,
III - eu p te altitudinea cr tei prelungi din primplan,
IV - in teren la o putin ub cel mai inalt punct,
V VI - tn
Cu mai ani in eram bine angrenat in problemele uneia
dintre cel mai frumoa e utile discipline sporti e - ori nlar a turis-
Intr-un concurs d orientare sporti la plecare pe traseu
o cu ileva po turi de control marcat prin c rcule\ - r p r din
ter n - p care trebuie le atingi n cel mai scurt timp. Ori ntar a
n teren s fac cu ajutorul busolei presupune rezolvar a a mult pro-
bleme de genul ac steia care
275
Fiu. 11.11
11.16
FIf 11.1:!
Intr-o p r pe dintr-o dir cJie oarecare (figura 11.12), a zonei re-
p harta din fig. 11.43 1nt mar at apte po turi d ontrol : l -
(onJlu de 2 - ie (brlinitoar p ntru 3 - ( \'irf)
'. - cot de drum; 5 - in 6 - iz or; 7 -
27G
lndi ati pozitia a e tor po turi de control prin incercuirea reperuloi
re pecti v de pe b 1
Cea mai a unei plane a relie-
fului este s ara - ac 1 raport care ordinu 1 de ("micime'')
al n cu dimensiunile real din teren.
de a d senului apare, cu in desenul tehnic,
p rsp ctiva etc. De exemplu, scara de 1 : 50.000 expri-
faptul o unitate de lungime (1 cm) de p corespunde la
50.000 de de lungime n teren (50000 cm= 500 m).
11. 17
FI!J. 11.-ii
In figur nr. 11.44, pe chita A te o portiune dintr-o
:t:on oarecare. chila A re cara 1:16.000 i echid' tanta curb lor de nivel
de 2,5 m. La ud d liniam ntul x - x, acee i zon e printr-o
reprezentare (B) la o
277
Care e te cara ehitei B?
Pentru a putea rezolva problema va trebui ob er Iim cel
ehite au un punct comun echidistanta B nu e te aceea i
cu ecbid' A.
forma, traseul, .curbelor de nivel pe o poate fi deter-
minat cu ajutorul punctelor de altitudine cum am admis
relieful este continuu, mai admitem acum tntre puncte de
altitudine (fig. 11.45) el este uniform cre sau des-
-in In acest fel, ntr-o
a terenului, care trece prin cele puncte (fig. 11.46),
vom determina printr-o de trei punctul curbei
de altitudine 520 m. Apoi acesta se transpune in reprezentarea
procedeu este ilustrat in figura nr. 11.47, de data aceasta avind
cunos ute altitudinile a patru puncte: 586; 59'4; 601 i 612, det
grafic, prin puncte, traseul curbelor de nivel cu de- m 590;
595; 600; 605 610 m).
ll.lS
VA propun e Jn fragm otni de din figura nr.
lot reprezentate mai multe pun te cu altitudinile lor - prin repere
caracteristice din ter n ( ilvie , mamelon, copac izolat,
un mi lac natural, cite\'a fire de ap etc . Incercati int rpretati iorm l
de relief al portiunii de teren date, prin trasar orb lor de ninl !
Pentru constructori relieful confruntarea cu probleme dintre
cele mai interesante, a rezolvare e face de multe ori u aportul
a Redau mai jos a pe t - probleme
deja rezolvate de care dumneavoas-
posibilitatea de a gndirii".
ll.l9
arile tuneluri de cal dar mai ale ea, tot de ordinul zeci-
lor de kilometri. La emen a d tont apr ia bile (p ntru ubl ran) e
pun probleme erioa e de exploatare (intretinere. aerisire ca :i mai
erioa ele probleme de proiectare executie in care am in lu pe
tra are, tehnologie de foraj ectiune, ... chiar i eo oi foarte ridicat al
fi m lru de tun 1.
In principal, bemati , putem pr upune trei de a stabili
traseul pe de a. muntilor (In ectiune In figura nr.
nr. 11.49)
278
Fig. 11.47
o.T95
Fly. 11.48
a)ln linie intre punctele de intrare
b) curbura Globului e (admitem c gurile de intrare
i e c la ac altitudine);
c) tang ntele la acea 1n pun tele de intrare le ire.
Ce care dintr a tea este intotdeauna traseul al , i de ee?
11.20
Un te alimentat cu dintr-nn piriu d munte de "p te ereastl
(fig. 11.50). Apa e te de la captare pin la rezerv oare i apoi la
279
con umatori prin conduci de ol 1. Pe tot a t tras u nu nt in talate
pompe, eare ridice apa la ori a pire eu puter . Conductel
nu tre prin tun 1, i au diametre mari 1nch nu poat pre upun tii
apa ar fi tr cut p te r a prin m toda ,.golirii butoiului u furtunul''.
u e t capilaritat a principiului a lor comuni anle, ...
totu i, cum e te apa d la captare pinii 1n ora ?
Am deja o un mal abrupt de L r n (pasabil ori nepasa-
sabil) se r pr printr-o lini c "buza" de sus a rip i
p rp ndicular p atea ta, c drumul l mai scurt d la
partr a a rpei la baza sa.
F1
11
&1.50
11.21
r dintr maturii rpei ( tingul
au dr<'plul) t mai ioah? (figura
nr. 11.51 a). P s it :
- 25 m - 15 m.
Car te en ul de curuere a ap i
prin (Hgura nr. 11.51 b)
11.22
are dintr c le patru rip ( ; E;
; ) t mai (cu
de niv 1 mai mare intr baza d
(fig. 11.52 a)
n ar dintr c 1 patru forma-
de teren apa d ploai e tring
d urg re? (fig.
11.:>2 b)
Ce are ripa in dreptul
la ului, etbidi t de
5 m? (fig. 11.52 )
La fel, o r pr zentar sch a rpei poate fi cu ajutorul
unor mici prelungit triuoghiuri c au baza pe marginea d sus a ei
irful la baza abruplului.
280
Fly. 11.61
1-' lg. 11.52
fl. 23
Fig. 11.53
Car dintr mameloan le rt>pr zentat ln figura nr. 11.53 ac te de alti-
tudine mai mare?
Care e t punctul d altitudine de pe drumurile din schita
nr. 11.53 b?
ar dintr drumurile 1 ... 6 din chila nr. 11.53 c te la altitudine mai
mar?
ll.24
t' in pun tul din centrul zon i ebil It> In figura nr. 11.54 a.
intern p o au intr-o a terenului?
Care din marginea a cnului din figura nr. l Un b e 1 mai

281
Fig. 11.54
1\Jarcati pe schita din fiuura nr. 11.54 c punctul, eventual punctele, de
, n !
a um, ca un corolar, a tot ceea ce am parcurs in acest
capitol. in car am dorit asupra unor probl me de
flexibilitate in gindir , de vedere in i putere de inter-
pretor a reliefului, propun
11.25
Stabilili cn ul de eur!1cre a apei, in fi are dintre ripel din fragmentul
de ilu trat in fiyura nr. 11.55 1 Ripel nu tra\er ere te. Jn total,
nt po ibile 2
7
= 128 r pun uri; dumnenvo ili-1 pe cel orect 1
PROBLE IELOR
11.1. Gradul de longitudin se paralele, iar gradul de
latitudine pe m ridian . In timp ce meridianele con tante, de
mea unui cerc mar al sferei, paralelele se mic treptat de la Ecuator
- unde ating cercului mare al sf rei, spr poli unde de in
zero. In concluzi , gradul de latitudine intinde un arc mai lung decit
gradul de longitudin (fig. 11.56).
se ia n considerare forma (din nou de elipsoid,
d laE uator,atunciparal lele
din apropierea Ecuatorului, spre 5 latitudin au o lungim mai
mar dect ace a am ridianului. In acest caz gradele d longitudine, la
laliludini mi i ntind ar e mai lungi d cit cele d Jatitudin , care
se r vine la raportul in ers.
Il. 2. A m rge mer u spre Nord-Est a merge in fel incit
traiectoria form ze unghi de 45 cu m ridianele paralelele
intersectate. La fiecare pas al se longitudinea
282
Fig. 11.55
Fig. U.5G
'-----"'"--__,"._____",,__""" Fig. 11.57
latitudinea a locului. Longitudinea este , cact
oricit de departe spre est s-ar afla un punct, ntotdeauna se va afla un
punct mai departe spre est. Nu lucru se poate spune despre
latitudine care in cele din se va ,.epuiza" prin ajungerea la
Polul Nord - unde latiludin a ste cu 90. Ajuns
la Polul ord nu se va mai putea dep la a spr Nord-Est deoarece
acolo devine de s ns.
Pe o in i\Jercalor. in care paralel le meridi-
anele constituie familii d drepte paralel perpendicular una pe
alta, loxodroma va fi o dr la 45. vom analiza
traiectoria loxodromei p o prin proi Emisferet or-
dice din Polul ud pe un plan tang nl in Polul ord (fig. 11.57), obser-
ca devine o Cu toate lungim a pi'ral i este
de spire e le infinit de mare, ele indesindu-se cu ct ne apro-
piem de Polul Nord.
283
11.3. Pare de necrezut drumul cel mai curl ntre punctele dale s
realiz pe varianta C um a indica , pr ba cu 1). Cu
toate acestea in se pref lra eul lo car of
lem nt de orientar a d naintare) mai sigure. In
xemplul nostru, tras ul pe (cel mai scur ) ar pleca din apul
Bun i peran\e p dir ud 4230' ar ajun e n ustralia pe direc-
Nord 5330'. hi in acest caz, drumul pe
nu est nici realizabil, deoar e s blo in d gh
al Anlarcticei.
11.4. cum s obs n desenul din figura nr. 11.5 cel lr i vir-
furi nu sint d d pri itor car se pr supune se la
o altitudine mult mai decit aceea a irfurilor. Probabil, de-o parl
de alta a d fii ului, virfurile se ordinea d A
(cel mai apropiat), C B cel( mai d um e poal
in figura nr. 11.58. Virful A cel mai mic, dar mai apropiat, par la f 1
de nalt cu vrful B c 1 mai inalt dar cel mai d
8 --
1 ---
--
Jo'Jg. 11.58
11.5. Ac a p el al iluziei asupra pe care o a
obie lului d privilor, il problema n e i
de pri ilorul est la a niv l cu Yirful A, fiind vorba
de distan\ mari, intervine faptul suprafa\a s
cum s din sch ma nr. 11.59, c l mai nalL virf este
de ac cel mai vrful C.
J .. Jg. 11.5!1
11. 6, Ne putem imagina ca de exemplu, d la curba nr. 5 din stinga
terenul spre stinga formnd o val , intre curba nr. 5 curba nr. 6
-e o relati iar spre dr apta d urba nr. 6 ler nul
284
din nou p un bol de deal fig . 1 1.60). A d en al curbelor
de ni el loc la numeroa e alt int rpr cad x mplu ac ea din
figura nr. 1 1 .61 .
1-'lg. 11.60
Fig. JI.GI
11. 7. In fragmentul dl se u d relief
care poate fi o vale sau un boL de deal. In primul caz, liniile a c de pe
figura nr. 11 .62 march iar bun mi pinten care se pe o
intre cele fire d vilcea care 1 s din ori-
gine cind p rmile onflu lor. ln cel de-al doil a caz,
linii sch mali au 1 a c sint cr sle ntr care,
p o lungim s-a d z oltal un il 1 (b). C 1 de-al doil a caz te
foart probabil ac s ta ar pr supune de fapt dezvoltar a vlce-
lului (b) p muchia form i de reli [dominante care e te o
mult mai ipoteza n car linia (c) e L p un
ilc 1.
11.8. Problema est oarl'nlln \U ace a a
numa1 ca 111 a t caz da 1 sint mult mai pr izat . Nu
nici scara nici ori ac ste date singurul
,corect" e l : ... ,depinde", ... depinde de ara de e
P ntru ex mplifi ar presupun m scara dat es de
1:10.000, iar d O 5 m. In acest caz ruta a ar lungimea de
cea 620 m, rula b est d ca 650 m, iar ruta c este cea mai
de ca 745 m.
285
fragment de avind scara de 1 :20 000
de 50 m, conduce la lungimi: a=1330 m; b=1320 m; C=
1490 m.
Iar se scara d 1:20 000 de 100 m, se
1 lungimi: a=1530 m; b=1410 m c=1400 m.
11.9. Praiele snt reprezentate prin liniil 1-1 2-2 s-ar
considera fir d linia 3-3, atunci fir de 4-4, ar curge
pe bot de deal, invers).
1 1.10. Izvorul cu altitudinea mai mare este izvorul cel mai
pe firul apei -acesta fiind nr. 21.
11. 11. Figura nr. 11.63. a-c.
a
b.-------,
c
Fig. U.G3
11.12.0stroa ele se esc n albiile formate de liniile nr. 9-10
17 -18.(Cel mai inalt punct se intre curbele de nivel nr. 13 14,
n partea de centru jo a imaginii.
11.13. A iese In izvorul nr. 3, B in 2 C in 1. este
ea e le de ordin a altitudinii celor trei sorburi
a celor trei izvoare, ntre sorb izvor trebuie fie o
.....
............
..............

Fig. 11.64 Fig. ll.GG
286
d nivel care asigure curgerea apei 1 Izvoarele 4; 5 6
sint la alliludini pr a mari p nlru a intra n
11.14 Figura nr. 11.64. T renul reprez nlal pe fragm ntul de
esle o p care -au formal lacuri.
11.15. l = e ; Il=d; Ill = d; IV= c; \ = b Vl = f.
11.16.Figura nr. 11.65
11. 17. Prin analizarea inlervalelor ntre curb le de nivel
in partea de sus a axei x - a celor de mai j os de se
B e te d 1 m. Apoi, p baza d la punctul
de inl a drumului cu axa x- x (punctul comun pe cele
a patra de niv l spr dr apta se scara B ca fiind:
1:40 000.
f'lg. 11.67
11.18. Figura nr. 11 .66
11. 19. Tunelele se
trasee de tipul c - singurul
caz in care apa de alte
fluide) pol fi eliminat prin scur-
gere
11. 20. Figura nr. 11 .67
acest tra u des ris pe chemli
pe figura Conducta co-
continuu d la captar la
rez rvor, d acolo in
un punct p de altitudine
mai decit captarea.
11.21. a = Malul sting; b = De la
Nord spre Sud; C= 1alul sting
11.22. est; b = Av-
nul sau plnia din Nord; C= 3 m.
287
11.23. a = Mam lonul din ntrul imaginii; b=Extremitatea d ud-
Est a drumului; c = Drumul nr. 1.
11.24. a=Mi pinten d t r n ridi b = Marginea d Ve t a
a enului; C= igur nr. 11.68.
l'lg. 11.68
Fig. 11.69
la Nord la ' ud in rip le: B; ; E; F G; iar
ord in rp 1 : A figur nr. 11.69). E id nt, ne referim
la scurg rea apei zoni r , au m l orice, ntru it nu snt figurat fire
p rmanenl d Rp l B, F snt p r ste; fapt car
poate la prima vedere paradoxal. num roase locuri
unde poate fi ob r at a est fenomen, dezvoltat in spe ial unor
d -a lungul anilor de adinci d apa de ploaie.
C A P 1 T O L U L 12
CINCI CIFRE
1. l'REZB TAREA MODUL DE O'RG llZAR.E L JOCULUI
Este unul dintr cele mai capti ant jocuri mai
aproape d timpul nostru in epo a in car omu 1 a inceput amuze
programnd al ulatoar 1 1 tronice pentru jocuri.
Jocul se mai i ub d numir a d "cinci din z ce', iar pene-
lui in c le mai di ers c reuri d potri
tehnicii de joc cit ale. Cu toate est un joc cu
compl - deci e cuno c s pot tudia param trii car influen-
teaza r zultatul final -teoria lui nu este in ntr gime,
p ntru ac a ta ar fi n oi d o labori oa i ln acest
s ns te a t merar om par urg mpr in capitolul de

Cin i cifre st un joc de doi, dintre care unul est propriu-
zis, iar c 1 d -al doil a ajutorul R cuzita necesar este la indemina
ori ui; o foai d hirtie (de pref rat cu creion. Jn plus,
cum s a edea jocul se poate in orice loc, d ci chiar in
tren, pe in pauza m ciului le.
faptului se In heie ntr-un mic d cu schimb
de redus, dar mai ale pentru timpul relativ mare de gndire
n ce ar la fiecar pas, jocul se p ntru omp prin cores-
pentru de pro-
bleme.
Americanii, apoi au scos pe lor jocuri cu ac
ide dar u parametrii de joc mai simpli. R cent, am primit din Polonia
un joc foart a care e cu "cuie" de
in e culori, p o cu mult rnduri de orifi ii.
Este de fapt o a jo ului" in i din z ce", are admite dublele,
triplele cuatr le, dar la rapor ul d joc "patru din ' . O
anume aceea de "patru din opt" - duble, a fost
intr-un capitol al lu "Fejt.Or<S jtekok,
fejtort>k" de cap in u d cap') n
limba la editura "Dacia' in 1975 ub lui Berger
Gyorg
Id a jocului este ac ea de a ,ghici' un din in i iir , p care
1-a al ajutorul numai in acest caz "ghicitul" este o
1.9 - OUmpl.ad.a Jocuruor
. 289
care se ef cu multe
a unui foarte mare de variante.
La alegerea -a ,cifrului jocului -ajutorul trebuie
cont de faptul nu est rep tarea cifr lor in cadrul ace-
cifru i de asemenea plasarea cifrei zero la inceputul
cifru.
12.1
Pentru a ne forma o impre ie de pre vari8Jlttlor d JO e te
util . Hd m cite po. ibilit ti de a alege nnm!iruJ de t'inci cifrf' iut la
indt>mina ajutorului. Intre 10.00 99.999 (in In j,..) in :JO.OOO d
numer dar dintre aee tea tr buie e clu e t>le rare au ifrt.> r pPI tt.>. n
a e t fel cel mai mi c r e pont juc e te 10.231 i r t l moi
mare 98.765 ... Cititorul ear nu are le nmtlere ( . ) a g i
Ni punsul cor 1 tiunea " problemelor".
ce ajutorul a scris al de el - cifnil jocului - vind
ca nu-l sau in tot timpul jocului,
pune prima "ntr bare". Aceasta tot dintr-un de
cinci cifre, ales bunul plac, dar avind in veder acel
ca la cifrului. Ajutorul crie intrebare ub cifre
cite cifre din ntrebare se n n cifru
apoi cite cifre din ntr bar se i in cifru, dar a fi pe locu riie
bune.
De exemplu: cifrul ales de ajutor este: :"7902, iar prima ntrebare
de e te lt.305 (fig. 12.1). In ar st caz cifra zero din intrebare se
exact la locul ei din cifru (este iar cifra 5 din(intre-
bare e in cifru. dar in Celelalte cifre din
ntrebar nu corespund cu cifrele din cifrul jocului.
Prin punsul - - pe C'lre-1 transmite ajutorul s
total al cifrelor centrate apoi total al cifrelor mutate.
ln exemplul nostru, de mai us ajutorul va "1 cenlrat 1 mutaL',
sau prescurtat; "le +lm". Nu se va indica locul cifrelor centrale mutate,
nu se a preciza despre care cifre este vorba nu se va da nici o
n plus 1 se in dreptul fi dir i intre
atit de ct d ajutor.
290

111111
1
11
FI Jl!.l
12.2
,
1
Ulll rul 'ariantelor de joe cre, re rapid; la fircnre ciJru ale dr
ajutor t' pont pr rind fircarr diutrr po ibile nlr
torulu i. . i ca:wri in cnrr jo('u) r imhrit' la a<e t prim pa - <aLu-
riie in ar(' ghidt tifrul jotului. Care
rul tutui 1 c ture zuri earl' r tr po ibilituteo a . 1' inbeir
odat eu prim intrebare?
Pr baza primite la fiecar ntrebare mai tu pe
baza uplimentar tar se prin cor Iar a primelor,
afla. n cele din urma, cifrul jocului.
Scoru l jo ului l'. te dat de de de care s-a folosit
judilorul pentru a det rmina ifrul.
12.3
In exen1plul no tru o intrebar la car ajutorul a dea
4 + lm?
12.4
Tot tn 1 gihur:'!. u informatia car e transmite la prima intrl'bare ;
e r aHP, care dintr informatii e te cea mai a\au-
tajoa A p ntru 'u ator: a) lc .....-l m; b) 4m; c O + Om; d) 2 ?
Jocul s poate juca ntr-un singur sens, cntl ajutorul, in 3fara consta-
comunidini rezultat lor, este inactiv, dar desigur. poal juca
n ambele n uri, cind fiecare dintr cei doi csle n Ump
tor i ajulor. tn ace t caz foaia de joc se cum s
'in tabelul nr . 12.2.
Fig. 12.2
291
:. V VI JOC IODEL - CO}IENTAT
un joc n ntregime.
A ar cifrul 57902 (tabelul nr. 12.3.), iar B
al s cifrul 18965 (tabelul nr. 12.4). nc p jocul cu intr barea 2M56,
la car B 2 ro (tab lul nr. 12.5 12.6). poi B pune intre-
hnr<'a 14305, iar A t.+lm (tabelei nr. 12.7 12.8) .
A .JUciTO/l()L 8
1 III m ITI'Isrnsl llll m
Fig. 12.3 Fig. 12.4
J.' lg. 12. 5
J.' Jg. 12.6
A .JUCiTO/IliL 8
C'ITI
15 1? 9 o 12
rcr;;; cm
118 19 6 5
1 1
11
j
05 2J 1,5
6 - 2 -2 23 45 6 1 4 3 05
., .,
Flg. 12.7 Fig. 12.8
1n acest moment al Jc..udui, c tafrul lui B cuprind
dintr cifrei ; 2; 3; 4; 5 i 6 (dar nu in locuri! in care au [o tele plasate
in ntrebare) trei cifre dintre O; 1 7 8 9. A ar pune o
intr bar cu aceste cinci cifre din (10789, au 91087 , ... ),ar
pr ci un rezultat sup rior primului;. anum : 3m; l c+2m; 2c+lm,
ori chiar 3 . cesl lucru sle d ja intuit de el d i cu inlr -
bare ar trebui a o n plus. ( ar dintr
prim l cinci cifr snt ad ? ar dintr 1 cinci cifre
sint el bun ?) P nlru ac as la a juca ntrebarea: 56789 ... deschi ea
ori rezu ltat l La a a intrebar s prim 4m! ( igur
in prima a jocului st loc d , strategi psiho-
etc !)
De c a parte, B fac un similar, i in plu ,
m cifra 1 p . La ntr barea sa: l:V.68 , un in
slab; Oc + Om = O! (tabelei nr . 12.9 12 .10). In realitate
ac a sle deosebit d El dep acum c 1
cinci cifr care compun ifrul (O; 2; 5 ; 7. i 9) .1n plus cor-
292
A 8
cm
'1 19 02
'Cr;;T
Cm
:1
18 11
18 14

1 1
1 4 30 5 2 34 56 - 2
- -
1 J 46 85 67 89 - 4
- 2 23

56 1 4 JO 5 11
-4 56
89 1 .J 1,6 8- -
Fig. 12.9 Fig. 12.10
Jind noua cu prima, mai fie cifra zero, fie cifra 5,
in prima ntrebare este B forma
a cifrului adv rs. Cele variant nl ilustrate ins hema nr. 12.11 a
b, und cu X s-a notat o oare are, iar n subsolul cifrului s-au repre-
zen al arii! de po xi a cifrelor unos ute. In pasul B
poate stabili n car dintr c l cazuri se Jucind o ntr bar de
forma XX 5, unde ' vor fi ifre dintre c le are tie nu snt in ifrul
lui A (1 3; 4; 6 i 7) de i nu pol influ p
care o va primi nu poate fi d ct: le sau lm; cum se n cazul a,
sau azul b. Dar ac a ta L prea de aceea B va intreba
O 5, da se ea n cazul a va mai primi o informa\i in plus
despre ifr i z ro.
ici fac la nici unul dintre nu am
prezint jocul optim sch ma cu minimum d - pentru moti-
ul. ni i un nu av a, acum, o a emenea de joc
optimal, iar p d parte esle timpuriu pentru ceva. ln fond,
ne cu tipul de logice simple, care
trebuie apli cate int ns n a esl joc.
B 130lt5, iar c te ... una dintr c le la care n
tam: 2m.
A
b
cm
$'1
s 10 2
-cr;;;
1 1
1 "
30 5 2
3q
56 - 2
1 J
" 6
85 6 7 89
-4
- 2 1 .3 04 57 2 o 93 - 1
Fig. 12.11 Fig. 1. 12
A 72093, la car lm (tabelele nr. 12.12
12.13).
A analiza intr-o de forma acel ia
prezentat n figura nr. 12.14. La cele trei d acum sint
notate primite (p coloan 1 m) in plus totalul c + m
(pe coloana T). Apoi sint ins mnate prin puncte ifrele utilizate in fiecar
intrebare.
293
JUC.iTORIJI. 8

18 19 6
'$ rc-m
cm
TO 1 12 3 6 !6 17 8 19
- 2 2 a 45 6 1 4J 05 1 1 - 2 2

- 4
56 78 9 1 3 4 68 - -
- 4 4


- 1 7 2
09
J 1
j o
45 - 2 - 1
1

Fig. 12.14
Fig. 12.13
cm TI D
11 1.5 6 l7 18 .9
- 2 2


- 4 4

- 1
1



o o
Flg. 12.15 Fig. 12.1G
Din a doua i a informa ir 1 zultlt cft una dintr cifnh. i , i !1
Il' i alt t:lt' lals:i .. mindoua nu pol l'i bune tari la intrcbart'a de
ordinul :3 :;-a primii cu totalul 1, ded numai una dintre t!lc
cinci cifre utilizate aculo rslt huni1. .\mindoun nu pul fi fal . deo<Ul't'l' din
d' <Jrdinul 2 rezulta d numat una dinlr l'ifrell :1 ; H: 7: li
ll t'sle fal f1. ;Heal. ifra f.tl trebuie alcu a
inseamna di rifiJe :>: t; i S mi ad,arate. Le noUim pe ultimul rind,
la coloanei reo:pcti 1, cu huliuii .1 mn cii in! cifrt (tabelul
nr. l2.1:J).Comparfun de:;t rezultat l"U rinduit ,1ltnbelului
in tazul d1 ne puttm lip!>i dt> l'ilrele 2: :1 1,, p car 1<'
sub a ela i tabel, 1 nrgru. Din infonnu\ia d dtdHI' e
nici cif a n nu . i. m cifrul ciiutat. A cincea Ifra 'a li 1.
.\ A i i intort \e le a um .. bilantul" ub forma <
cifruri proba! !It, 'n figura nr. 12.1u. ace chem se pol alciHut
p sibilitii\i d fn cazut iu rar(' ta r in mijloc, cifra:> poat
fi pc poZitia a doua .,ia riuct'a. Toat solutiile pusihilt' in act' t conditit
sint: U9HI :i; 98615 -:i 9;)618 . Tolu. i total al olu\iilor in
'arian te (n :i b) r te mart> (22 :i :n de . nlul ii) . r ac ar con-
duce la o foarte a respecti el r grupaj d
Jucatorul A in iu care dintr c le dou .. ,
cazuri te in plu mai alt privmd
rifrelor cun s ute. Ptnlru a casta in utmiiloar a lui intr bare va figura
h 7, fie 9, in tri e caz pe una dinlrt> p1 de xi t a
ac tora, i in plus cifrelt' 5 6 a ('ar r p zi\ionarr pollle
mai rt'p de . .A prin: G7!'i02. lut rt B 'a 2m.
rnrnim la B. I rin informa\ia dl' ordinul 3, acesta a
aflat l'fl se te in c:zul b. Atum, p<nlru a ub\in noi d t de pr
cifrelor va juca: 2:>709, pun ul: lt + t.m. (tab lei 12 .17
12.18).
294
A
cm
5
17
l3 10 2
rcrm
8
cm
fllJ 9 16
[.5 rcrffi
1 1 1 4 30 52
314
56
- 2
13 46
85 67 89 -4
- 2 13 04 5 7
20 93 - 1
- 2 23
1,5 6 f 43 05 f 1
-4 56 78 9 1
J4 68 --
- 1 72 09 3 f 30 45 - 2
1 4 2 7 096 75
012- 2
- 2 67 50
22 5 7 o 9 14
1 1
Fig. 12.17 FI 12.18
A
em
57 !1 o
2
re rom
3UCTONUl 8
cm
11tJ 19 L6

1 1 1 4 3 o 52
.;
4 5 6- 2
- - 1 J 46 8
56 78
9 -
"
- 2 23

56
1 "
30 5 1 f
- 4 56 89 f 3 46 8-
-2 1 3 04 5 7 20 93
- 1 - 1 72 09 3 1
30 45
- 2
1 "
25 70 96 75 02
- 2
-2 67 5 o 22
57 09
1 "
2 - 4 7 30 8 7
56 02
- 2
- 2
756 02
" 7
.30 82
-
j 2 9 7 50 29 8 1 65 3 2
3 2 98 1 59 75 02 32
Fig. 12.1 Fig. 12.1!0
JUCTORUI. A
cm
1-'
17 !1 o
2
iFF;;
S
cm
lf
18
;s
16 15
'CFm
1 1 1 4 J o 5 2
.3 "
56 - 2
1 J 46
8 5 6 7 89 - 4
- 2 2.3 45 6 1 43 05
1 1
- 4 56 7 8 9 1 34 68
- 2 1 3 o 4 5 7 2 o
93
- 1 - 1 72 09 3 1 30 45 - 2
1 25 70 9 6 7 5 02
- 2 - 2 67 5 o
22 5 7 09
f "
2 -
4 7 3 o 8 7
5 60 2 -
2 - 2 75 60 24
73 08 2-
J 2 9 7 50 2 9 8 1 6 53 2
32
98
1 6
5
97 5 02 3 2
5- 7 9 o 29 1 8 8 5
23 23 9 1 8 6 55 79 02 5 -
1

8 96 5 5 -
..... !1
5 - f lJ 916
i

.....
Fiu. 12 ... 1 1-'Jg. 12.22
P pareur ula doi pa,i, i n p etivc e pot
urmf1ri in figurile nr. 12.19 i 12.20. ar l lu ru ,i p
ch mele nr. 12.11 12.16 h (prin readualizarra lor fl{'<'are
ioforma\i acum ama in timp e B cu-
noa tcpr i cifrul al. ar de r elat in lr i
po ibilc: 9186:>: 89J6:J , i 1896:>
adar, A joa 918415, la ar prim te pun ul: 2 t-3m. iar B ci-
jocul prin: 5i902 = :icl (Tabel le nr. 12.24 i 12.22).
orulparlideiYafidel-0, au2-0pentruB nfun
p car l va al g p ni ru a intrebart'.
295
3. GRUP JE DE CHEME DE REZOLVARE
ntrucit in cele ce ne vom ocupa de r g n rate
al diferitelor cazuri care s pot ivi in ursul jo ului, vom
opera cu ntr xprimat prin litere. Cele zec lit re
utilizat sint: A, B, C D, E, F, G, H, 1 J ; fi care dintr el pulind fi
apoi inlocui u oricare dintr cel zec ifre, in de cazu l oocret
d r zolval. de e emplu in analizei noa lre, prima intr bare va fi:
AB DE. cesta orespund practic la orice dor Astf l
dorim a prima intrebare fie 21784, vom avea n vedere p ntru tol
r stul rezol A=2; B= l; C-7; D=8 E = 4.
de asemen a, un mod schematic d r pr zentare a
rilor cum se in figura nr. 12.23.
12.5
primii inlor-
mlfie (2c l-3m)
" dou11 inlor-
/11d ie (fcl4m)
Fig. 12.23

La fieca.re tntrebar mai muHe informatii po ibile d primit. De
exemplu, la prima lntr bare ABCDE avem 20 de po ibile
Care lnt ac tea?
Continuind xemplul, la prima intrebare in on iderare
punsul 2c + 3ru , alun i la cea de a doua intr bare -
ABDEC - ne putem la patru diferite, cum s
vede in s hema din figura nr. 12.24.
'
'r-r-t
L.:,50l-- .. S TOP
L:-L-1
Fig. 12.24
Con enim ca pe viitor nu mai in scheme
5c. Atunci cnd intrebar a corespunde la toate informa\iil
la a se a jocul e poate incheia cu intrebare.
29G
n acest fel atit un jo anume, cit o rezolvare a unui anumit
caz (mai r strins sau mai general) e poal pun sub forma unei ch me,
a a um se in figurii nr. 12.25 - 12.27. e pre caracleristicil
ch m lor vom discuta p sle cit va pagini, dar atunci obs
1 pol a'' a diferit form de ,.exprimar " ( i int ntotdeauna ordo-
nate p care se extinde analiza.
ntrebare la pasul "n" se a numi ,.ntrebare de
ordinul n' , iar - la ntrellare se va
numi de ordinul n".

1
1
FII(. 12.2:;
umim ,.grupaj de solutii", sau ,.grupaj de num re posibile"
numer lor car or spund tuturor n ar l moment al
jocului; cu alte cu iute, num relor care mai pol fi ale
297
DE .10C
PENTIUIINFOiflltfATIA A ORDINUl. f'n2Cli/Tii'ATE1.JI1"
jo ului; in car t'll :-.e mclus cifrul jontlui.
(_,rupajul de olu\ii e lt! dterminat- ddinil, d lir ilal - de
ultima infnma\ic . pe baza rupajului anktior I'Xisl<'nt. Pentru
a dbtingt diferit le grnpajt iulrt> el , ne om rl'f<'ri la ordinul rupaju
lui - arc \'U fi ac b i c 1 orduul icar il
la inceputul jocului .;.,tup<j 1 dP ordinul O est cu tuturor
numcrelot care pot it juc,lle, dupa prima intrrbar prima
''rupajul de ordinul 1 sl restrins la
ortspund n. p ctiw in Dt e .empl. la prima intrebare,
..\DCDE. -a prinut rlt:-.pttll ul: :Jt 2m, ca:t in are grupajul dt> ord nul 1
,.u l'Oil 111 do. r ze, t tm 11 - c le .tCtl' uum re t"r indrplint>!:lt toll-
:l1 2m de .\JU'IW 1 numere It: .\BC'ED; .\BJ.:UC; ,\ n 'E;
.\ECDD; ADf JlE: .\CUHJ> EBtU.\; DB E; CD.\llE i 8 fD . ln ron-
tinuarea f'. <'lllfllll ui, dn11 m \a cea de a <.!oua intrrbare BECF
c;-a primit 3t: 1 1: te a c ondu ela grupajul dl ordinul 2
format din numai ntl'nl'rc: AB DC BDC .,
Este litnpcdt junii .c i!H'hid abia atunci cind ultimul rupaj. dl
ordinul n, .r uu1r un ingur t rmen, are va fi chiar ifru l jocului.
(Eviti nt, la mai poate a cazul in tar ansa ste mult
i pete cifrul jocului cu o inlreball' oarecarr, atunci cind
UJ' i mnl:t' po tbile !) de te e poate pune in-
treaga 1.Lrategie d tig5toare a jocului con tii n delimitar a u fi care iulrt>-
bare informa\ie a u1wr grupaje d solu\ii tot mai mici.
lntrebar a d ordiuul n s pune cu !:ICOpul de a di\ ide 11rupajul de
ordinul n-1 n cit mai mici grupaje de ordinul n;
este cu atit mai mare cu cit r duce termenilor grupjului dc
ordin superior. Ac a1.t concluzie este ilu n chem 1 din figurile
nr. 12.28 12.29. ln primul caz intrebarea de ordinul n, cu 1
a asupra grupajului de ordinul n - 1, notat cu G. _,, divizindu-1
298

IK-3,8H
FIQ. 1:!.27
31JC
CENTRATE
in
llg. J2.2R
Gn-1
Fig. 1:!.29
in d po ibile; iah . i in grupajele Ga
1
Gaa
dintre car grupajul Ga
1
un gnt aj rehtiv mar . ln n 1 de al doile:t
caz intr bar Ia a di izat p Ga-t in grupajel ; ... (1
11
, r 1 mai
mare dintr acesl a fiind mai mi d cit gntpajul maxim din primul {az..
admilem acum c ifrul jocului s in fi care caz chiar in ac stl
cel mai mari grupaje probabilitatea i probabilitate
este direct cu 1 m ntelor grupajului), ' e poall'
constata se a ajun e mai repede la n c 1 de al doilea cuz in
:.99
care grupajul maxim Ga
1
are mai term ni. Spunem intrebarea
din cel d -al doilea caz a fost mai mai fi conducnd la o
apropiere mai mare de rezultatul final.
aceasta pe un xemplu. La prima intr bare -
ABCDE - s-a primit 3 + lm. delimil astfel un grupaj
G
1
de 100 termeni - num r posibil a fi cifrul jocului. Am putea folosi
acum o intrebare de tipul ABCEF, care m n\in t.r i cifr pe lo urile lor
(:le) a schimbat locu 1 uneia dintr c 1 laii d ( lm), a introdus o a
incea ace t fiind dealtf 1 o olu\i a jocului.
Ei bine, utilizarea acest i ntr ar conduc la grupaj le d ordinul 2
n sch ma din figura nr. 12.30. D i grupajul maxim d ordinul2,
notat cu lax.
2
, esl de 36 termc.>ni. Mai ntr bar a AB EF
e le o "intr bar n
in momentul 1 al jocului - aceasta ondu la exi t po
ca jocu 1 se inch ie la pasul 2 (probabilital : 1/1 00).
Fig. 12.30
O asupra omponenl lor grupajului
1
(100 lerm ni)
ne conduc la concluzia cea mai efi i intrebare de ordinul
2 este o nlrebar de tipul: ABF G, a a ta divide p G
1
in grupa-
jele Gz ilu lrate in schema din figura 12.31, grupaj din r car cel mai
mare (Ma. G
2
) are doar 21 term ni. lnt r barca ABFCG sle o "intrebare
de solul ii cuprins n
1
d i nu an a
ca jocul e nchei la pa ul 2, inch i rea lui M.ax
2
la pasul 5; in timp re nt re bar a anterior acela i lucru
abia l:1 p: .... ut li.
Pentru a fa e o intr int rioar cele ext rioar
ac sl a din se pe scheme in mod suplim nlar.
R suma termenilor grupajelor de ordin superior parat prin
int rm diul t u l rrn nilor grupajului divi-
zat. ln con luzie, va fi pr f intrebat a care o mai
de po ibile - d ci s grupajul n cit mai multe grupaje
300
PNIII:
,
Fig. 1 ... 31
de ordin inferior o r partizare cit mai a termenilor
in grupaj le r zultal . In f lui ac sla ne apropiem cu siguri rapizi
d ifrul jo ului\
12.6
iJi t rm ni pont contin la maximum grupajul care poate fi rezolvat
printr-o intr bar ?
12.7
ar e t numiiru 1 maxim de termeni dintr-un grupaj ce poate fi
rezohat cu maximum intrebliri? Al gerea termenilor grup jnlui te
la Jib ra duruJua,oa vr re , a tfel in it cifrul - orinr ar fi elin gru-
pajul ale- - fie numit prin cel mult a doua intrebare.
umim h d joc - p ntru un anumit grupaj de - o
r pr zentar are in mod sint tic intreaga
slralegi de joc la a cifrului n fun de dif ritele posibili-
d al g r a nlr r specliv gama posibile la
fie are pa . R zol area ori grupaj d e poat ef clua pe baza
a mai multor ch me. Dinlr ac lea va lr bui im h ma
de joc - ace a car ictoria intr-un minim de de joc.
presupun m la nlr bar a B D s-a 3 + 2m,
caz n car grupajul sl pr zentat in tab lui nr. 12.32. P baza
unei analiz a modurilor de se a ace tui grupaj se poate
schema d joc in figura nr. 12.33, unde in lo ul -
loate inl rioare grupajului - apar num r 1 d ordine ale respectivelor
din lab lul ant rior.
c la i rupaj s poate rezolYa printr-o sch <'e cuprinde intr -
exterioare (fig. nr. 12.34). Cu e -a notat orice d pr care
301
Fig. 1:!.3:1
.1-'lg.
nu cuprin ii in l'ifru. (Dupli prima mform :Jc+2m, ele
limpl.'d ifrul l' l al din ctfrel .\ B DE).
\rnnd01tii 111dt pr L(nlate se O(' pc ac d
5. P nlru a sau m i multe chl'me defin im aici
co ficicnlul m diu de care pe ma ' Jm d 1 carac-
tt'rJZ azt o anume .
1 mea
, unde :
S1 tie nlu Ul (nu [ In r ,. care se ,, In '<cbent
la pu,trl t
/li pa.utui (i= 1, 2 .. ul
S tolnl d din sch .. mll
Ot> exemplu. pentru schem:1 din flllllr:l nr. 12 .J:I.
302
1 r pt>nl r u "'"<'11111 <lin 1 '"'a nr. 12.:11
303
cum se cea de a doua s este ea
a victoria in cel mai r dus de (Pmd =3,636) .
Orice grupaj -oricit de mare -finit, de poate fi analizat
deci i s poat os de joc. m ex mplificat
acum a emenea cheme optime de joc pentru azurile cind prima infor-
ma este :le + 2m; 2c + 3m; 5m 4c. Cel mai r ru mos x mp lu de ana-
a unui grupaj relati mar d solu ii este ilu trat n figurii nr. 12.35
12.36 anume; sch d joc pentru cazul ind
de ordinul 1 e te 3 + lm.
Desigur toate aces1 a nt doar cazuri particulare a l jocului,
niciuna dintr a est scbem nemaifiind pentru cazurile ind in-
(de xemplu 3c + lm) int rv ine un anume
d de la ncepera jo ului.
Pentru determinarea strat giei optim intr-un joc t n ana-
liza a respectivului grupaj d -delimitat cu fiecare
intrebar Intrucit grupaj ori d mari de se di id
in cele din n grupaj mici, onsider este n cesar
citeva cazuri de rezolvare a grupajelor mici.
12.8
D xemplu,
informaJia i
0
tar
a = 9.8. 7.6.5
b = 9.8. 7.6.4
admitem o anume intrebare 1
0
delimileaz:1 doar :n " <.oht!ii po ibil
C= 9.8.7.6.3 = 9.8.7.6.1
d - 9.8.7.6.2 f = 9.8.7.6.0
-a
Cu alte u inte ifrul ad er printre cele a e
numere de mai o . Care te joeul optim p ntru a i in c 1 mai mic
de ifrul? D iyur , un jo po ibil ar fi de a intreba p
rind cu tont 1 a numer dar ace ta onduc la h ma din figura
nr. 12.37, u param trii : Pmu = 6 i Pme4 = 3 5 pa i. olutin
ar a o afla - are PIIIU = 3 i Pmd = 2,(6)
12.9
Care e te chema d rezolvar a grupaj de o lut ii
a = 1.3.0.2.8 c-8.0.4.2.3 = 2.7.0.6.8
b = 9.3.0.7.8 d = 7.3.5.2.6 1=3.8.7.4.2
12.10
iti inguri chema d jo pentru azul cind
de ordinul 1 t le -0m 1 Cum ontinua dumneavo jocul
la prima intr bar pu (d xempln: 27509) primit r pnnsul le +
+4m? n a t caz chema de jo lncb i in maxiinum G
(P me4 =4,58) .
304
SCHEHA DE 30C
PENTRU CAZUL CIND
DE ORDiNUL UNU ESTE 3Cf1M
- OUmpl.ada jocurilor
Fig. 12.37
Fig. 12.36
305
<1. DETERUI ;UlE LOI\ CI ' CI CIFRE DIN CIFRU
O d in jocul cu cinci cifre o constitui al g ra
c lor cin i cifr are intere din totalul de zece. Am atunci
cnd totalul led 5 (d exemplu: 1 -Hm) sau de O, putem
con idera rezol arca mult practic in totalitat
compon cifrului, urmind labilim doar ordinea cifr lor.
Ce a mai este r zol ar a unei n care nu
tem dect 2 - 3 cifre din cifru. Intrucit nu n permite
mai multe a ro n a cazuri om alege pentru rezolvare doar pe cel mai
defavorabil caz; anum cazul n ar la prima intrebare ABCDE s-a
primil ul 2m. O a r zultatului
-ar r aliza prin intr barca FGHIJ, la care va avea desigur
un tola\ d 3- dar aceasta nu s la nivelul un i strategii optime.
Cunoa t m n ifru dintre cHrel BCDE, pentru care
onform labelului nr. 12.3 av m z c variante d alte trei
cifre dintre FGIIIJ p nlru are in ac tab 1 se alte z c po ibi-
de grupar . ln total av m d-a fac cu: 1 x10 = 100
posibil d cinci cifr . Din analiza a rezultatelor pe care
le-am cu patru tipuri dif ril d (in subsolul tab !ului)
nlr barea a tr buie cifre dintr
AB DE tr i cifr la al g r dintre F BIJ. C le cifr pe ar le
rep nu tr buie pe acel locuri pe care le-au a ut n
prima intrebare, n reamintim a fost 2m. e
DEFGH. Ei, bine de a cea mai defa a fi
in cazul unei cu totalul d 3 (3 ; 2 +lm; lc+ .. m sau 3m)
in total 42 de d cifre.
in onllnuar problema a ont d num roasel vari-
ante de a cifrelor in cifru.
V putea con tata singuri ntr barea care divid optim grupajul
maxim d 42 d va trebui fi de tipul ilustrat in s h ma nr.
12.39. la al ger o dintr B , o dintre DE, alt
cifre alese dintr FGH a cincea dintre lJ.
Al gem intr bar a ADFGI u m a ordinea a ifrelor
nu este in Grupajul maxim de 17 d limitat cu a ea
intrebar , n azul pun ului informa iei cu totalul de 3 est r dat in
chema nr. 12.40. Pe a se modul d s
al grupajului. Tipuri d inlr optime e. i mai mult ; noi n -am
oprit la o ntrebar de r lul DGHI, ar un grupaj maxim de
numai 7 In ontinuar a analiz i p diagrama nr. 12.41.
modul de al ac t i ultim grupaj.
Rezultat le omplet al analizei de acum se pol r zuma in che-
manr.l2.42.a i b din carede prindem n cel maidefavo-
rabil caz snt n cesar maximum 7 intr p ntru a d l rmina n mod
cerl cele 5 ifr are compun cifntl ad ersarului (Pmea- 2.'l ntr
306
8 1C DE F GH
1 ;}
t/JWI infrebirii
XX
AIBIClDE FIG Hl 5
X
X
)(
X

f
X
1 t:M Intre
X


XX


X X


X X
X
X
X X
XX
X X X
XX X
XX X
X X X
)(
X X
X XX.
X XX
XX X tntorn7aflef
X
XX
de urdlnvl 2 :
XX X o 1 2 3 4 5

- ttJ 48 36 - -



f
f2 42 36 9 -



-
g
36 42 f2 1



- - 38 48 f6
-
Fig. J 2 .38
5, CON L Zll PRIVIND TRATE GIA 1 TACTI \ GENER DE JOC
m analiza acum mai mu lte proced l hnice d joc car viz
cit va a p l d relali ind pend nt un 1 de all 1 ;
a) d t rminarea a elor inci cifr din ifru 1 advers.
b) r zohar a a unor cazuri particular - cind infor-
de ordinu l unu are un lotal mar (5m; 3c + 2m; .. . ),
c) rezol ar a a grupaj lor mici de
l n azul unei rezol concrete a unei d joc e l necesar
flpinifll ... i '>il ace t procedee ntr-< D exem-
plu chema de det rminare a celor cinci cifre din cifrul advers
(fi g. 12.42) nu s a apli ca a se lua in on id rar ordi-
nea (locul) c lor ci nci cifr , d pr care om primi indicii cu fi car
ln a est fel este foarte probabil ca jocul optim
un mai mic d
Ca strat egie de j oc distingem variante prin ipal .
307
lnfrebart anttrlat1re fOfl_t
Fig. 12.40
ABCDEFGHIJ
inf.



2


3




a
solufii In grupq} naxltn
Tof4/ul

XX XX
X 2 f
12 5
X
X XX
X
3 f 3
)< X X X X
33 23
X X X
X
)(
33 3 3
X X X X X
3 13 12 IJ
X
X
XX .X
.3 3 3 3
X X X X X
1 2 1 3
)<
X )(, XX
3 3 33
.X X X X
,)<
3 3
1,3
.X X XX X
f 2
23
X X XX X
f 2 23
X X
X XX
1,3
" 2
X X X X X
4 3 52
.X X XX X
2 2 32
X xx X
X
2 2 3 2
X X X X
)c
24 2 1
XX X .XX
24 3 1 lnfc'rrrutfie
tiovri de 1nh"eb;irl
o 1 2
3
"
5

2 4 9
f 1

f 6 7 2
1
1 2 5
8 2
-

3 5
7
2 -
lnfrebari anterioare fala/
Fig. 12 41
AB CD E
F GJI
1 ;)
lnF.


2


3

3

J

solutii Jn ()ruPG'j max.
inF.
X X X X X

X
)C
X X
X
"23
X X X X X

X
X
X XX

XX X X X f-y2
X XXX X

XX X XX
fotlu/ IMo<mlfiei
tipuri de fl7freb.Jrl o 1 2 3 4 5

- 2 2 2 f -

- 2 2 2 f -
308

f 7
Fig. 12.42
ln prima o uumim strategia de Joc n para) 1, ca
prin lrci hin plasat un grupaj de studiu
cit mai r dus. La o intrebare (1
1
) se a prima

p nl(G
1
).La a doua n re-
bar ( h ) vom o (i
2
) un alt grupaj de solu\ii
( G: ). In mod logi grupajul d care ne inter in conlinuar
309
a b
ttmfinuare d irz f i gura 111: 12.42
F ; A CF GJl
OPTIMA. DE JOC
CELOR Ci NCi Ci FRE Di N CiFRUL
Jt>IIERS CiND INFOR1'1Arl E ARE rOrALIIL 2 .
Fig. 12.42b
st grupajul inler i (G
1
,t) a celor grupaje (Ga - ezi
figura nr. 12.43. In cazul cnd acest grupaj ste mare pr
o compl greoaie vom aplica o intrebare (1
3
) care conduce
la (i
3
) grupajul d resp cliv (Gs). De
(fig. 12.44). car ste grupajelor
G
1
; Gs - probabil 1111 grupaj mai mi , ce poat fi an. lizat mai
D r marcat n strategia n para! 1 ntrebarea de ordin superior
nu are dir cu grupajul an1. rior, ce a ce s fiind
d limitarea unui nou grupaj cit mai dif rit d cel (sau cele) anterior
(anterioare).
nutresc convingerea strategie in paralel este mai
310
Fig. 11!.43
f'lg. 12.44
Fig. 12.415
eficace, o de spre intrucit
analiza ei este mai greoaie, adincirea am pe seama cititorilor -
mai
Tot ce ac am prezentat in paginii anterioare sint componente
al strategi i in serie (fig. 12. ), n car indreptar a
a asupra grupajului ant rior, n C 1 incit acesta
fie in subgrupaj cit mai mici.
O d joc n trategia in serie
este prez n diarrrama din fig. nr. 12. 6. Ea este doar p n-
tru ct a cazuri particular poat fi compl In
d totalul la prima ntrebare: FGHIJ, se
in joc pe schema unui caz r zolvat sau nu ititorii sint ndem-
compl t ze cu propriile analize con-
cluzii.
311
Fig. 12.31, 6
Ftg. f2. 26
Scheme din. lig.f2.J5-12 . .36 adaplata
Schema din flg. 12.2'1 adaplata
Schema din ltg. 12 . .311 adaptafil
Schema din ltg. /2.26 adapl.?t.i
Sclrema din ng. daptat.i
Scht>mii din fig.f2.25 iidapliifd
Fig. 12.46
ln cel c inl Lizez ct va principii de cristalizat
n analizele anterioare car trebui l a la baza analiz lor Yii oar .
a) Orice trebui condu p ntru ntr aga d
posibil la ac 1 mom nl al jocului nicidecum pe un anume
subgrupaj ales arbitrar - are s-ar dovedi in cele din
a ad ar iro 1 m ace f 1 os ri d limpi d joc.
b) ln e a maximului de
cu minimum de Fi care ntrebare trebui a tfel n il
asigure c a mai mai posibil a se
lapaulr pctiv.
312
c) In g neral, e includ n intrebare cit mai multe cifre cunoscute,
sau el mai probabile, din cifrul ad rs.
d) Este indicat ca ntrebarea cor ct mai mult
cu elemente! furnizat in care o pre d . u intotdeauna
identificarea a ntr cu pr este o tacti
dar oricum acest proced u este cit se poate de sigur nu departe
d optim. x mplu, da la intr bar a FGHIJ -a
2' + l m s poate utiliza cu su ntrebarea de forma
FGAHB, car ro ifr c ntrat (F ), una (H)
introduce alte cifre (A B) .
e) 1n faza a jocului ste absolut n c sar ca orice ntrebare for-
\d ci o po a j ului) core tuturor informa-
d atunci. intr bar a ar ontrazi e o sin-
ant tr bui r la a, i xi
alte ntr car ar of ri un plus d
f) mult ori n cursul jo ului, in sp ial la se insta-
1 c a t gr , ad rsarul a strecurat o
jo ul nu ar ... ind la o parte cazurile obie live,
cind acea constatar o anume d comu nicare intre
n toate cazuri1 subi tiv s trage con-
luzia unde a p parcursul analizei s-au din v dere o serie d
prind limitar a unui grupaj incomplet. Trebuie r analiza
fisura (excluziunea).
G, N XDI DE TI :IPI DE J C
ric joc poate dura practic n limitat (primul grupaj de ar
27,216 element ) ; dar el se poate in hei a intr-un mic de timpi
de joc - nu atit in fun d norocul ct in fun de pric-
p rea lui de a mnui prin ipiil t hnicil d jo . N propunem acum
minimum d (intr in care se poat rezolva c a
mai d d joc.
obs d la nceput acest cal ul este aproximativ intrucit
nu dispunem d os de joc; o seri de cazuri, euro
sint de xemp lu: 2 ; 2c + l m; .. , fiind n r zolvat D asemenea
mai obse minim de nu a put a fi mai mic decit
7 = d n c ar a determina in cel mai defa orabil caz cele
cin i cifre al cifrului adv rs (schema nr. 12.42). Dar, oare intre-
sin l suficiente?
Pe sch ma din figura nr. 12.46 se toate cazurile studiate se
in a e de 7 pa i. P schema nr. l 2.42 se poate d l r-
mina m diu d diferite care se la o anume n-
tr bar . naliza la pasul nr. 7 este n chema nr. 12.47.
In realitate mediu d diferit care se la fiecare
pas n schema g nr. 12.46 e l mai mic decl5,57, unele sub-
313
hem n heie in mai d 7 a a estora
se poate lua in calcul mult acop ritor prin diminuar a fi valori
din tabelul nr. 12,47 cu cle o unitate. Da se n medie 4,57
diferite la fie ar ntr bare, in n apt e poat
r zolva complet un grupaj minim d 4

348 - mai mare

dect grupajul de 27 216
ordlnul

1
2 3 4 5 6 7 TolilJ lnmea,e
nvmir ffh lnrr,r-
m11tii .tii
20 5
1.2' 4
2,1'
2 1 39 !19:7=.1,57
11vmilr lnf.
32
92. 7.:.1;,57
dlf. di r(1t"1Wilt
Fig. 12.47
Din nr. 12.42 un singur caz, anume
unul dintre cel car 1 mai despre locul cifr lor
(figura nr. 12.4 ), pentru a n da eama e t posibil ca
fie n cei apte
314
Fig. 12.48

SCHEI1A DE REZOLVARE A CAZlJLUi DIN
t-o. : : QJ : tS 1 C\t 1 cu tlj : n) i
IIWl : ....... : : ... ....:. 1 : ...... ; =:: ('lf 1 " ' ...... : : ;: : 'tt
li , :- ..,.".
1
, ::,
1
""- 1:: ', ! 2
1
1
'1. . CL !!
<;: , 1 - !:: n ' q, ' ., 1 111 ' Q. ,
1
-, '11 " .. 1 111
'III? ' 'bQii)> : -Qit:: : ... 1 'lllt:"l li:E; 'to :-Q
: : ... Qj :::. 1 ... ,e; :!' : -l:t 1 :::. : ... ,... ...

1
t).O::: .... : i Q. ' b'= .. 1 "-
: : : 1 ! ' '"" ,. t :;-- :
.1 . ... "" '"ti -
1
..... 1 s ...., li 1 1 t.;. 1 . .... "' 'l:i t ._
1
1
1 1 , 1 1
""18,..-:;C:-- __, , J-., riF H -J-
c 1-fF H 1
8 HF H J 3 F
B 1-fH F ; ) J F
CB H' FH ::J F:J
_ft 1-f F H J :1 F ::
!;;: . 8 . c "" INHH . . F -] [TII F . J l
..

1

C 8 H' HF] .f. JFI
H C 8 J 1-fH Fl F .71
8 fi H F] Lf F j]_.l
:=.::;C;::::= =.:: 8
' 8.
rit: 8 ...
H 8 C
[gH B CI
fSHB ( J
H C 8
K H Fl
4" HFl ...
r{H F ]
H HF . 1
lJ3. 1-{ F::H-]
[SKI" . .. H1

"i C B Lf
FJ
FJ
. ::J . F !:;
F

r.-
. . 12.49 L.:.....J.... ________

:::1

-.;





<::
..
...,

5
Chiar n cadrul acestui caz are in fund cea 1500 de va-
riant vom r din nou doar ariant le (mai numcroa t') rezultate din
cel mai emnifi alin (2 m).
1n figurii nr. 12.'19 i 12.30 e poal ac a rezolvare, cu
mcr u cea mai nlrebar a fost alra fi in
d ntrebarea (principiul de expus ante-
rior).
Toate uplim nlare d taliate fie are informatie
conl de faptul inainte de ullima intr bar se cuno in mod cert cel
inci ifre care ompun ifrul adver : B; ; F; Il i J. naliznd retro-
specli\' fiecar informap i informatiile uplimenlar derivate din ea.
315
ob r a cincea, a a intr bar r zolvar a est aproape com-
tn oric caz rezolvar a compl e poat r aliza in maximum
timpi de jo p nlru mar a majoritate a azurilor dar cite a
cazuri xtrem n care s doar cu a opta intr bar .
n concluzie, un care o La t d joc
tr bui nch i oric joc - n cel mai d favorabil caz - cu maximum
8 ntr mediu de intr u ar s nch i un jo oar care
in m die est de c a 5! !
7. \'Alll ANT DE J OC- GE ERALIZARE
Cu a, puterea de conc nlrare capacitatea d a analiza
, variantei , u ar acum, cred te
clar p ntru dumn un al ulator ele tronic pro ramal pen-
tru acest jo nu ar pierd nici o nlo mir a compl a
ac stui program in sarcina cililori lor. Nu est e lus a une i
schem oplim prez ntal sufere printr-o tratar i t ma-
p calculator.
Ori um ac sl joc est la rndul lui doar o din multe alt le
ar e pot imagina cu ac id e. n primul rind n pul m gindi la
inlrodu er a n cifru a dubl lor, lripl lor etc.; apoi se poat extind nu-
elem nl lor din cifru, cum s poate xlind r gislrul l m n-
t lor din car se compune cifrul. Toat principiile d artificii!
tehnice d jo prezentat valabili! al a g pentru ori e
jo u ac id mai xiins.
ginde c hiar la importan\a pe car o pol prezenta analiz 1 de
aici in dom niul rombinalori ii, n t>oria ori n
cib rn ti Dar cnd mai tin rii ititori d acum, de
acest joc, vor deveni autori in vreun dom niu cnun\al, ne gndim
concr t la o apli in domeniul controlului tri rii unor loturi
foarte mari d produ , obi t sau animal , p baza unei anume combi-
de ara Ieri li i dintr-o d parametri mai i cit nu
mai fi iov ntat !

12.1 -

3= 27 216
12.2 - total al azurilor ind jocul se poate in heia la prima
intrebare este de 27 216, iar probabilitatea cu car apare un a men a caz
r te de 1:27 037.
316
12.3 - 4c + lm sl o cele cinci cifre
(4-+1 = (fac parte din iiru, iar patru dintr le snt pe locurile lor (4c),
a incea a fi ea obligatoriu la lo ulei.
12 .4 - Cea mai avanlajoa informa\ie e t c + Om car deo-
cele cinci ci[ re care n cifrului advers (re tu! dl
inci cifre).
12.5 - 5c; 3c+2m; 2c+3m; 1 +4m; 5m; 4c; 3c+ lm; 2c+2m; le+
:lm; tim; 3c; 2c + Im; 1 + 2m; 3m; 2c; lc + lm; 2m; le; lm; O.
12 .6 -
lerm ni, u o ntrebare nu se poal informa\ia de
5c d cit maxjmum pentru unul. dintre p nlru restul urmnd a se
formula alte intr
12.7 - 2 de term ni 1 n grupaj d forma ( i numai acesta); HIJ -
BFGHI - BCF H - BCF FG - BCDEF - BCDEA - AF HI
CF H - F CDEF - E B - Bl H B FG -
B EF - BD C - B FG - BCEF - AB E B DF -
B E, atacat u ntrebarea AB DE ondu e la 2 d
diferite; 5c; 4 ; 3c+2m, ... (in ordine a elementelor grupaj u-
lui). nlr-unul din cazuri solu\ia esl chiar prima intr bar ,
iar n cel lalle 19 cazuri cu cea de a doua ntr bare s poate p ste
oricare din lementele grupajului.
12 .8 - igura nr. 12.51.
12.9 - Figura nr. 12.52.
12.10 -Figura nr. 12.53.
Fig. 12.51
Fig. 12.52
317
~
"'
t : ~ ~
lJ ~ ~
~ . c : : : ~
~ ~ ~
..... ._. '
.., ~ ~ ~
.
C:::f'l ~
~ ~
...
2: b ~
r-=
Qll ~ .... ~
~
~ ~ ~
~ ~ ~
... b..
..... ';::!. c:::)
(') li.: (")
b
"'

CA P 1 1' O L J, 13
SEGMENTE
Pe o foai de hirtie la inlmplare cleva .zeci de puncte (figura
nr. 13.1). l-iecare dintre c<>i doi jutiitori ar cit un creion colo-
rat. Punctele s une , cilr prin scgmrnt d indife-
rent de orientarea segmentelor. cela i punct nu poate fi
lui a au mai mull egmcnle, iar egrnent le nu se vor
!n figura nr.13.2sinl ilustrate cazuri d, tra are a cgm n-
t lor, in 1 cu punct le colini re. egmenl 1 tra at cu linie ntre-
nu sn l cor ele a a lar nu pot fi jucat 1 It rnal iv, la fi care
mular , ju ct un segment (figura nr.l3.3). l. nele punct














t' IIJ. 1 :l. 1










\





l'tu. 1:1.2














1-' IIJ . t:J.3 L---------------------'
:J 1 !1




,___ ____ _) Fiu. 1 :u;
l3.l
Ca r d.intre ju a jo ul diH emplul no tru? D oare .
in final , amindoi ju au a ela i d egm nte ,
j eul a ro. t i .. tiQat d ju : torul al doil a ; dar ar t ac ta.
Ei bine, p r gulilor sale, jocul of una dintr
c le mai ompl xe analize. El in apcan , n
investigarea la fiecar mular a it mai nainte.
Bazat p op u pe lem nt imple d geom -
tri , jo ul "s gm ni .. mai mulle variante. Este un joc echitabi l
(nu ar o lrategi sigur ), ste d cis sau categori (nu poate
in h ia n o Poate fi ju at i prin cores-
s la de probleme.
Pe un fe l de familiarizar cu problemei de g ometrie a puncte-
lor segm nl lor anlr namentul pentru apr ci rea mul-
Lipl , jocul " gm nle" ascute spiritul d dez memoria

variantelor posibil d joc intr-o de puncte
e t De "emplu in azu l a 20 d pun te (nu mai) tota l al
variantelor de joc te 10
10
. Cu ct se inai nt cu jo ul
variantelor posibile scade v rligino .
de puncl mai numeroase, ori particular , dintr-un
anum pun t d ved r , pot fi analizate compl l.
l3.2
ar dintr l'a ei. tiga jo ul in cazul un i de It pun te
plasat oricum?
13.3.
o d puncte n r a de 3 x 3,
(fig ura nr. 13.5) a trategie pentru c 1 de-ni
doilea ju !
Pentru analiza jo ului, om nota total d pun le din forma-
cuT. Numim "puncte utilizate" punct le care la un moment dat
al jocului (t) snt unite in segm nte, acest cu . 1ntot-
deauna Ut=2k (in figura nr. 13.6 - punct 1 mari negr ). Punctele care
la mom ntul t al jocului au neutilizate (T - ,) mpart in
cat gorii: a) pun tele care, segmentelor trasate d ja, nu s mai
pot utiliza punctele izolate) pe care le vom numi "puncte blocat
le cu B (n figura nr. 13.6 - punctele mari alb ) b) "pun tele li-
bere", notate cu L, care pot fi unite n continuare n egmente, n
de (in figura nr. 13.6 - punctele mici negre).
La inceputul jocului T = L; iar n orice moment al jocului: T =U+
+B +L. La jocului este ade T = +B, i L = 0.
Toate punctele, libere, se p parcursul jocului in puncte
utilizate puncte blocate.
In final, punctelor utilizate
la Uf =M4 cei doi au trasat de egm nte d ci a
cel de-al doil a care a trasat ultimul segment.
f = M4+2 a ci ligat primul ju iilor. ace ta a ind un segment in plu .
Cum nu inainte de joc punctelor p car le vom uti-
liza nici pun t lor care or blocal , cum
punctelor utilizate est mai mare dect al celor blocate, analiza va viza
termenul B, urmind pentru fi car valoarea lui B

n general, cu un segm nl se poate bloca maximum un punct (figura
nr. 13.7). Cu ultimul segm nt este blocar a a puncle (fi-
- .\

l'lg. 1 :1.6
ZI - oumptada Jocurtlor

Fig. 13.7-
gura nr. 13.8). maxim de puncl blocate poate atinge
n final segmentelQr plus unu. Mai precis, Bmax este dat de
formul le:
Bmu: = [ +1, T = M4, sau T = M4+3
Bmu = [ J, T = M4 +1, au T = M4 +2,
unde [x] este partea a lui x sau [x] este cu c 1 mai
mare ntreg care nu pe , iar M4 t multiplu de 4.
T se mparte la 3 deoare e la fiecar tr i pun te unul poate fi blocat.
pentru d punct din figura nr. 13.9 (T=
100 = M4)
Bmu= [

+1 = 34


Vaturite lot
T crstig_J
prtmol tJ/ dcile.J

lf4 m4+2 mit

Hlt+f mlt+J mlt+1

H1,+2 mJ,
11'1"+2

H""'J
mlt+t
mi,+J


Fig. 13.10


Fig. 13.9
-----,
Fly. l:J.ll l' lg. 1 :S.ll!
13.4
RAmine un exercitiu pentru dumn n cum trebuie
tra ate egmen.tele, astfel in tt, pe reteaua e blocb ze
m im de 34 de pun te !
Desigur, intr-un joc oar care este mai probabil se la
322
H max puncte blocate. La momentul t al jocului se la
jo ului poate ajunge la d puncte blocate :
Bmax = Bt+ _.!:.._ + 1, Ct"nd T = M4 , sau T =
3 3
rnd T = 14, au T = 14 +2.
ln fun d valoar a a lui B, la unT dat, se jocul
st de unul sau de altul dintre In tab lui din figura
ur. 13.10, nt prezentate ac l r zultate.
T fiind uno eul de ambii de la nceputul
jocului, fi care dintr ei va se realiz z un asemenea
final d puncte blo ale (Bt) care asigure victoria. m B
poate avea alori intr z ro cea o treime din totalul punctelor - un inter-
al d stul de larg. Ing neral, un anume punct dep cimpul de joc poat ,
sau nu, fi blo a , care la mutare.
Ac sta va decide a upra proc deului d jo , la pasul r pectiv, in
de ar tr bui o adu valorii lui Bt (la timpul resp cti ).
Un caz particular l pr grupajul n decis", de patru puncte izo-
late de restul cimpului de jo care p rmite rezolvarea in varianl
cu B = 0 sau cu B = 2 cum s folo esc toate cele patru puncte,
sau numai Exemple d grupaje nedecise sint redate n figurile nr.
13.11 - 13.13. ln fi care ex mplu, vom trasa prima segm nlul
AB se mai poate trasa s gm ntul CD (B =0). In cazul n car vom
juca segmentul B , cel lalt pun t blocate (B = 2).
Fig. J:t.J:l Fig. 13.14
u oric grupaj izolat d palru puncte sle un grupaj nedeci . D
xemplu,. grupajul din figura nr. 13.14, ste un grupaj deci, oricum
-ar juca el, se or utiliza toale cel patru puncte.
Un grupaj nedeci e le intotdeauna favorabil ar
grupajul, p car l vom numi: din ntia
de grupaj". ( nu ' confunda cu ju ar in epe jo ul !). punem
aceasta, pentru ju care ala grupajul nede is poate decid
grupajul s va juca u B= O, sau u B = 2, cum unul sau altul din-
tre cazuri l in avantajul
1ai mult chiar, orice impar de grupaje n d cis pr o lra-
tegie pentru din ntia r p ctiv e t
323
defavorabil din a doua. invers, orice par
de grupaje nedecise este p nlru ju din a doua
dezavantajos pentru ju din ntiia .
jocul din figurn nr. 13.15. T = 81; T = 14 + 1. trat gia
rirnului est a n final se la un de puncte
blocate B = m4 + 3, 3; 7; 11; 15; 19; 23 ori ma imum 27 d pun t
blocate. In timp, al doil a ju a a final
al punctelor blocat fie: B = m4 + 1 1; 5; 9; 13; 17; 21 ori 25
de puncte blocate. if r nlr c ea e primul ju ce a
ce el d al doil a este d numai pun te blo ate l
In continuare om nota fiecare mu are prin num r - num r le
punctelor care se unesc la re pecti a mutare.
JUC LA
.J L B
1. 34 - 47, ( delimiteze cimpul de joc n zone
separate, mai mici, care fi analizate mai
1. 4 - 22, ( separat un prim gru-
paj ned cis de patru puncte 1)
2. 3 - 20 (11), (Cu blocarea punctului 11)
2. 26-39
3 25 - 27 17-18
8 - 9 7 - 16
5. 14 - 30 15 - 24 a separat din nou un
grupaj de patru puncte, nedecis.) (Figura nr. 13.16)
6. 19 - 32, ( u izolarea grupajului de trei punct : 1; 2
10, dintre ca f> in final unul a blocat 1). n prezent
torul A , sint cel puncle blocate. Acest lucru il
B, cum el Jor s la cel cinci puncte blocate, mai
un punct prin:
6. 28 - 37 (21)
7. 40-41 (33; 36 46), ( a ajuns la puncte blocate 1)
7. 50 - 63
8. 49 - 67 66-79
9. 48 - 65 64 - 72 (54)
10. 38 - 55 juca 55 - 78 ar fi blocat unul din puncte-
le: 76; 77 73. ln felul in care a jucat a s parat un grupaj nede-
cis de patru puncte !)
10.
11. 61 - 70 (68)
7 - 71
42 - 51 (figura nr. 13.17)
A are acum sufi ienl 1 mente pentru a analiza complet
n prezent punct rt blocat (11; 21; 33;
36; 46; 54 68). De as men a din grupaj le de cte tr i puncte izolate:
a) - 1; 2 10, b) - 80; 81 75, or mai pro eni puncte blo-
324
1
.J 4
5
6

f

2


2



7
8
9
tD
"
12
14






'"
f7
20

15


16 18
.21
22


n .
25
27
. 111


27
.21,
..
J2 .JJ
. 28

.30
Jf

29



.u.
Js
. J6 J'? .32
''
.18
J9

. ;16 ,17

42
""

. 4t

43
48

'"

It?

5D
St S2 S3
.f9






48
58
,g

57

51
s,
SJ
Sit
s6

. 60
/ 0



"'
.
,,.
(JJ
51. 55 Bf
62 . sg
66

6!1
57 Go

. 10

s6
J
65
. 6168"
. TI


54
. 6f
62
'f2
'4
,, .
elS
.

66 69
18
"IIJ
6$

10
. ."
.,,
61, . 67 (j, . .,,
'T7
72
71
1-' '15


Fig. 13 . .1 5

78
79 8o
st
76
11
lg. 13.16
eate. Mai patru grupaje nedecise d cte patru puncte a) -5; 6;
12 13, b) - 23; 29; 31 35, c) 56; *7; 62 69 d} -73; 76; 77
78. A mai de larificat zona punctelor cuprinse intre segmentele:
34-47; 42 - 51 50 - 63. Cele patru grupaje ned cise snt favorabil
din a doua. In concluzie, A trebuie
asigur la mutare a doua d cele patru grupaje nede-
is . (Grupajele d cite trei puncte fiind n par nu
d grupajele nedecise).
12. 45 - 5 (Cu blocar a a in puncte, cite unu 1 in
fiecare din cele grupaje d te trei puncte, izolate acum).
325
1n acest mom nt, jocul este sub controlul lui , car a r
n prez nt, un total de 11 puncte blo ate a m un to-
la 1 de puncte blocate
12.
13.
14.
15.
16.
ra nr. 13.18).
57 - 69 (56; 62)
77 - 73 (74; 78) 80 - 81 (75)
1- 2 (10) 44 - 52 (43)
53-60 (59) 6- 12 (5; 13)
29 - 35 (23; 31) (cu 19 pun l blocat - figu-
Ar fi gr trag m concluzia este suficient doar o
it mai aproape de final n ultimul moment, pe o
strategie Este analiza p care a j
torul A inaintea a 12-a 1-a dus pe acesta la victorie; dar
posibilitate a a ut-o B inaintea a 11-a, cind,
ar fi analizat ar fi observat mutarea 42-51 nu este
Dar ... A ar fi putut face analiza inaintea sai a 11-a 1
m.d. Numai fiecar pas spre in putul jocului foarte mult
analiza la un moment dat ea devine extr rn de dificil de realizat.
Strategia a jocului n a mutarea la care se
face analiza a care o mutare deci-
- de intrare pe un sigur
Mai obs ce s-au izolat unele grupaje d cl 2; 3; 4,
sau hiar 5 puncte, nu este bine ne o de rezolvarea lor im -
intrucit a ea ta presupune a teren timp la di ad-
versarului pentru construi pune in aplicare strat gii c .
Vom av a n de modul cum s aceste
grupaje, de felul lor.
13.5
demon tr ze pentru ori e r tea d pe
u puncte ecbid" tante de tipul 2n k ex o trategi a
primului (figura ur. 13.19a, b i ) .
(Nu a intati in calcule care nu e ti unde vor fir i; pentru a
demon tr ipote-r..a de mai us int n ce ar doar it va impl ob er atii
de ta )
S-ar toate structurile d 2n k puncte, dezvoltate echidistant
pe pentru care de i o leori nt pierdute
pentru jocul nostru. Jn r alitate, om readuce foart n sfera inte-
resului, orice de acest fel, prin plasar a p ea a uneia sau
mai multor "pete" (zon interzi ). Pentru o a emenea slru cu
Iecte", de f Jul celor ilustrate in figura nr. 13.20 a b, este imposibil
326
Fig. 13.17
T


~

.

l

l


.
. ?
. ~
a b
Fig. 13.19
Fig. 13.18

T
... ~
l
t-2"-+ _j
c
1
1 .
. . , ....
. . . . . . .
. . . . .
. .. . . . . .
: : : -..
.
. . . .
. . .

a b
Fig. 13.20
de a o strategie
ca atare analiza se a efec-
tua de la caz la caz.
13.6
Car dintre jucAtori va
jooul ilustrat in figura nr. 13.21?
PROBLElfELOR
1
;

4

. s
1
g
.
fO
Fig .. 13.21
13.1. Din figura nr. 13.3, car o la unmomentdat
al jocului, d ducem cel d -al doilea ste cel car tras
segmentele cu Deci, a care a jucat cu uloarea

13. 2. cele patru pun te sint coli ni are (figura nr. 13.22 a) a
tiga primul care tr buie un punct le 2 3 (figura nr.
13.22 b).
!n cazul cind trei din cele patru puncte snt coliniare (figura nr . 13.23
a) de asemenea, primul care va uni punctele 2 3 (figura
nr. 13.23. b).
a
1 J "
f 2 .3 4
___ ... ___ -- --... --- -
a ---+----...- -----+-.... -
1 2 .3 4
b
2
b f ' J "
---.... .. --
328
Fig. 13.22
Fig. 13.23
naliznd apoi elor patru
puncte oare are distingem cazuri ""i;. 4
(figura nr. 13.24 a b). ie primele tr i
pun te 1; 2 3. iar triunghiul format a - - -
de ele 123. Pr lungind fi care a

tr gh' 1 a b le - 1 tr g pl

JUD m u1 m m s nsun, n . a- '-':
nul se imparte in zon . punc-
tul 4 se in (a)

primul - prin trasar a uneia din !:'/),.
,fi'..;.\-:..
diagonal l patrulaterului, format de le b 1 J

doilea - oricum trasa pri- -"'.' '
mul egm nt. Fig. 13.24
R zultatuJ se poate sintetiza astfel: Patru pun l intr-o lll'-
un patru.lat r. cum patrulaterul este convex,
sau con a a primul, resp cti al doilea ju
13.3. In figura nr. 13.25 snt ilustrate toate modurile aracleristice de
joc ale primului (s gmentele u linie ln fiecare dintre


1



Flg. 13.25
acestea al doilea va cu
segmentul trasat cu linie e in-
doar unul dintr bune
ale celui de-al doilea ju in toate
cazuri! el avind mai multe
corecte. In fiecare caz al doilea

13.". mai multe Un
xemplu in figura nr. 13.26.
13.5. p ntru inceput jocul
cu identice d puncte, inde-
pendente. (figura nr. 13.27). C le
pot avea sau form FJg. 13.2
simetrice, d as m nea, este
pentru cazul gen rai in car punctele sint plasat oricum. La un
astfel de joc va ntotdeauna al doil a jucnd simplu ntr-o
strategie de perechi. Orice segment va tra a primul (pe una din
329
f
2
,.. ____
--y
l
Fig. 13.27
1
1
1
1
1
1 J
1 1
1 1
1 1
Fig. 13.28
. . . . . . . . .
Fig. 13.2lt
1
1
1
1
1 1
1 1
1 1
rl
8
1
1
J
o
f'' lg. 1:1.30
1
1 J$
1 1
1 1
1 /
1 /
1 1
' 7 1
\ 1
\ 1
\ J
\ 1
\ 1
,,.
figuri) el a fi repetat la fel, de al doilea pe figura pereche.
In acest fel este cert ultimul segment posibil trasat de primul
va mai exista un segment posibil pereche, pe care
ii va asigura victoria celui de-al doilea (vezi figura nr. 13.28).
O a d punct d forma 2n. k are un par de puncte
ca atare poate fi printr-un segment in id ntic
de cite n k - 1 puncte fiecare. Pentru asigura ictoria primul ju
tor a proceda la n id nti e
independ nt , care a juca conform strategiei de perechi
anterior. In figura nr. 13.29 snt ilustrate moduri diferite de a tra a
primul segm nt intr-o de 10 x lO puncte.
Mai obs r strat gia d per ehi poate fi cu succes d al
doilea n orice joc cu 2 m figuri identice.
13.6. Primul are de al s din 45 de segmente posibile (1 - 2;
1- 3; . . . 9 - 10). ingurul segment care ii acestuia victoria e te:
1- 10 (fig. 13.30.). ln toat c 1 lalte cazuri cel de-al doilea ar
unul sau mai multe prin care p
330
CAPITOLUL 14
RALIU AUTO
Raliurile d automobile, cursele de dif rite formule, pe circuite consa-
crate sau dif rite piste tras e, au inspirat o de jocuri
Acest a nu sint accesibile ori ui, apoi nu permit o
lib a aptitudinilor fiind tributare, intr-un fel sau
altu l , lor din punct d ed re tehnic . S-a inv ntat chiar jo-
cul urselor de automobil cuplat lat le izor. Cel mai simplu, dintre toat
jocurile u ac id e, jocul prin reprezentarea
pe hirti .
Jocu l "raliu-auto", p car vi-I pr zin , este un joc dinamic, antre-
nant atra ti , r producind sugestiv goana a bolizilor pe
banda de asfalt, cu multe dintre momentele crit..ice, chiar tra-
gediile acestui sport. El aptitudinea p ntru calculul rapid al
trai ctoriei optim , apacitalea de decizie spiritul competitiv
de fair-pla , dar mai pr sus d oric , un cimp larg d alorificare
a ei. elasticitatea r gulamentului de jo pr supune un
aport al in entiv propriu u sint
de neglijat nici a p ct.ele de ordin matematic pe are 1 ope-
rare u vectori, de s gmente, analiza ombinatorie in stabilirea
ariant lor d traseu n optimizarea traiectoriei etc. Toate ac stea ne
conduc la con luzia a em de-a fac u .un joc cu multe
nal .
Jocul se in doi, sau mai l
hrti cu (preferabil de format A3) cite un cr ion colorat
cario a etc.) diferit pentru fiecare
v dem cum s-au sch matizat principalele 1 mente ale cursei. ln
primul rind pista, ircuitul, sau traseul de concurs, se a "proiecta' -
des na - p foaia d hirtie bunul plac al sau al unui
arbitru. Pista se r pr prin marginile sale; linii continui r-
puinde care un anumit tras u. cu medie ntre le de
3-4 . Nu se ca a i coboare sub
. In figura rtr. 14.1 e le pr zentat un exemplu de traseu in circuit.
De fapt, de pe d joc a traseului ne or int resa doar noduril
r 1 i d le, ac st a fiind singur le puncte in care s-ar put a afla
la un moment dat d De a eea ste bine s precizeze,
nainte d inceperea jo ului, ar dintre nodurile din zona de margin a
331

,_.,.
\
V
1\
,_.,.
!--"'
1""
/
.",..
\ 1\
k"
V
i\.
-
1--
1/
""'
....... .......
r--
1/ \ \.
l \ 1
1
1'\
1/
\ \ 1 1 /
J /
1\ !-...
-
j 1 1/
1 / 1/
",...
V
./ / 1
- r--r--
V
/ 1
V
V
1/ /'
r-
1--
V
......
\..
1 / r--...
1
1/ 1\
1
1/
.....,.....,
/
1/
/
V
.... g. 14.1
pistei se con pe care in afara acesteia. Clariricar a
acestor puncte, car ar putea da la dif rit , e face
prin marcarea nodurilor re p ctive cu it un punct. In figura nr . 14 .2 ,
nodul st pe n timp ce nodul B e in e terior.
P acest tras u, fi con urenl a fi r prez puncti-
form, n u ce ive al i , de la nceputul ursei la "so ir ' .
Punclu 1 s va afla mer u n irful (vectorilor care
332

repr dire sensul vitez i in acel mom nl. ace -
lor ve Lori, cap la ap, materializ pe hirti trai ctoria
e arbitrar vi eza z ro, repr printr-un punct,
lr pte de r pr zentate on prin respectiv d
/, dA
102:;
W/.:
.
"'
,,.t:.
.,
.:>
"'
"'C

, ......
"r
,.,
....
, ..

...
.... !,(..,.
.,
..
.. ...
, ...
0.?.
. .. , ..

1'
t\
..
.. .. ..

"
,; ...
A
w
IJ
v
- -
1
1
:t.

:;Y/
A "'\
, ... .. ... ..
1
tii' .. t:o
W/.
pt'/'
. .../
};
Fig.
t "lg. 14.:1
Fig. 1-i.i
.Fig. 14.ll
s gmente unitar - drumul parcurs n unital de timp u o
figura nr. 14 .3). Trecerea ma inii dintr-o n alta se face
numai gradat, prin ons utivitale, atit in sens cit descres-
1n a e t f 1, pe o trai torie car are o
(re tilinie) se va r pr zenta ca in figura nr. 14 .4 iar
cu o a n uniform, ca in figura nr. 14.5. In con luzi ,
la fiecar mulare ar dreptul de a d cide a upra
vitezei cu o au cu o lreap
P d cizia asupra i vitez i, ju a sta-
bili la fi ar mutare, d mers; d a menea in trei ariant :
rea dir c iei , iraj la stnga iraj la dr apta. irajele, sau
d dir , se fac de fi care cu cite un egm nt n slinga
ori in dr apta. De exemplu in figura nr. 14.6, a
333
.,

ar dir sensul a vitezei date a (cursa)
prin aleger a uneia dintr 1 de man
1 - rea dire i a itezei,
2 - iraj la stnga, cu m rea vitezei,
3 - viraj la dr apta cu m rea itezei,
4 - m r a dir cu vit zei,
5 - viraj la stinga, u a vitezei
6 - iraj la dreapta cu vitezei,
7 - rea dire cu a itezei,
8 - viraj la stnga, cu vitezei,
9 - iraj la dreapta, u itezei.
In g n rai, tabilir a ariant lor posibil la pasul (timpul)
se fac cu ,r gula mic" . P ntru apli area a st i reguli s

..

-.;T
/.
1:
...
Il'
'7
o
...
il"t
---..,
.....

.......
.......
14"

"'

l.,.....oo



.__


'""""
1-
traie toria deja par
in sensul , p cu viteza d
la pasul ant rior, fixindu-se astf 1
,.punctul d In figura nr.
14 .7 se poate edea cum se deter-
pun tu! d p ntru iteva
ex mple d efectuat la tim-
pul anterior. Apoi in jurul punctu-
lui de se ia cu la-
tura de respectiv cele
opt noduri dep laturii acestui
trat. ceste opt noduri, cu
punctul de toate cele
de a
nii la respectiva mutare (figura nr.
14.8).
In cel mai scurt timp
a trebui al .unul dintre
c le puncte din cu alte
uvinte, asupra direc-
i itez i pentru mu a-
r a care a trasa o
l-' l
14 6
(n culoarea a de joc) cu
g. originea n punctul und s afla ma-
cu virful in punctul al s. J?e x mplu: n figura 14.8 a,
rul a vireze la stinga cu a n azul b se
la dr apta cu vit zei; n cazul c se la stinga nu
se accel iar n cazul d nu se m i nici iteza d la
pasul anterior.
14.1
Care int c Je 9 po 'biJit de man vrare ale unei ma ini aflate in r pau ?
334
Se con ace a i poate avea dii rite de
liniile \ei d Astfel, vitezei t' te d
pe care se ntinde cea mai mare a ei, pe una dintr
cele dir ale De xemplu: mai multe variante al vitezei
a cincea snt iluslrate n figura nr. 14.9. nu este lungi-
mea segm ntului ci peste care se ro rge -acest
stabilind d fapt treapta vitez i.
total al de trasare a vectorilor ( ), n
d orienlar a lor pe o dir cu un anumit sens,
dintr-un punct dat, se cu formula:
=8 v, unde:
N iar v itezei. D i cu cit it za
est mai mare cu atit are mai multe de orientare in jurul unui
punct. se dintr-un punct, toate posibile ale unei
anumil ileze, irfurile lorilor il ocupa toate nodurile de pe
laturile unui d 2 . Aceasta este , r gula
mij lo iu" o ilu lrar a i, p ntru cazul vitezei a lreia, este in
figura nr. 14.10.
P ntru a distinge ntre l dif ritele ale unei viteze,
prin raportul: itezei J de
u care este ea de D xemplu: n figura nr. 14.11
sint reprezentate vitezele: 5JO; 5/1; ... 5J5. In continuare, vom numi
!":
;/

/
'
...
/
/
'
'
...
/
It"'"
\
...
7
-
..-
/
r-..
..... ...
/
.......
\
,
,__
Fig. J.i.7
,,

r ....
-- , ....
1
.. ___,
1
/
::t

_);
,./

-
L
-
-
-
-
-
/
-
/
Fig. 1'1.8
335
5 J
......
........
r--.
"""-3
7
1\
7
fS

\ V
7 17
/
V
1/ $
Fig. 14.10
Fig. 14.9
5
1 ..
5
5


k:: F=' f
J


' JI:'
5

Ai?
1
1"'
l?'

1 ...
.#
...
"
.....,

1"'


5
j
Fig. 14.11
Fig. 14.12
viteza gal de cele dir ale
Deci, vitezele: 1/1; 2{2; .... 6{6 snt viteze diagonale .
In figura nr. 14.12 se poate vedea un fragment dintr-un tras traiec-
toria unuia dintre con ectorul (traiectoria) nu va
putea inlerse ta margin a pisl i de concurs, n acest caz se consi-
re p eli a i de pe Lras u (figura nr. 14 .13). Pentru
a preintimpina un asemenea ,.a cid nl" ste necesar ca intu-
traiectoria sale pe parcursul a timpi in avans
din timp chimbind n ons viteza.
cazuri nd nu mai poal fi p (in cadrul r gulilor
de joc), din auza unei trai ctorii anterioare incor c , ori din cauza
336
unei viteze prea mari, i d pe traseu este ln cazul in care
pista de concurs est e pe acel sector de abrupt, zid, (lac,
riu), ori d alt obsta ol stabilit p foaia de joc, respecti ul concu-
r nl va considera abandonat, n impos ibilitate de a continua cursa.
co. r:lE n
L
/
........
r-....
/
1
/ /
/ '-...
K.. \
-
/ / A

1 1'\:

'\.
V
iL /1

ll_E
'II
\. :::::..
-
1
h v
!'-..

Fig. 14. 13
i de pe se fa e ntr-o mai
concurentul va conduce in ex erior la oprirea ei, care se
va reintoarce p t raseu a cont inua cursa. Oricum o a emenea
e old cu o pierdere d de adversari, nu este
din punct de vedere tactic n nici un caz. Pentru a fi regie-
ro cont inuar a curs i reluarea traseului lrebuie s dintr-un
pu nct de p trai ctori a anl de pe a n asem -
nea caz est i lustra n figura nr. 14.14. Din cauza itez i exc ive,
F.lg. H.H
nu s-.a putul inscri n regulam ntar, cu toate s-a
frinat, a de pe traseu cu viteza a treia. A continuat n afara lui
cu vit za a doua, apoi, nt ia, care timpul de joc s-a on i-
deral aceasta, a pornit din nou u \' teza intii, a
intrat pe intr-un punct cu naint d a dep con-
tinund jocul. (Din se poate pl ca in orice dir ).
22 - Olimpiada jocurUor ra!Jonale
337
E ident, trai ctoriile se pot intersecta, iar sau mai
multe pot o upa pun t de pe pi dar la limpi de jo
D as menea este p rfecl regulamentar a parcurge xacl a a i
traiectorie a unui concurent din
Cind sau mai multe se n timp de jo in
punct de pe se consid s-a produ o io nire - un acci-
dent. Pentru e itarea de a est f l, concur vor stabili la
inceputul jocului modalitatea de penalizar anume: fie care
a tamponat pe alta va fi din fie care a produ
accidentul va fi cu 2 timpi de plare, ar a pl ca
cu viteza intii, iar a un limp va pleca tol
cu viteza intii, fi nu va fi n ni i un f l penali-
etc.
Startul se astfel inciltoale din plece de
pe linie; primul pa fiind obligatoriu a se ef ctua p rpendicu lar
pe linia de plecare, cu iteza intii (figura nr. 14.15). Locurile de pe linia
de plecare, precum ordinea de mutar , se vor stabi li prin tragere la

tg. 14.15
Plecarea sosir a pot fi omun , ori separate. osirea poate fi cu opri-
r a pe linia de sosire sau cu lrecer a ace l ia in (figura
nr. 14.16).
In ordinea d joc, fiecar ondu e propria ma prin tra-
sar a la fiecar mutare a care dir sensul vit za de
inaintare a a esteia. Clasam ntul se n de ordinea de
sosir din a mai pre is, n d
pe care fiecare le-a ul pentru acoperirea ntr gului lra eu.
citeva a jocului s ajunge se bin tehnica
de joc, in paralel cu unei experiente de ordin tactic.
14.2
n figura nr. 14.17 tnt ilu trate p d in ri re n
338
in u dif riie itez C a\'e1i, e pont onduc ma ina in
interiorul cercului numai cu viteza a trda?
-
A
/",... ..
"""'
V A. ..
V

"""'
IJJ
1
/ / / n A
'/

V V !.-" tf' IL
'\


(';.

1
1'\ ./ ioor'
/'

""
V rJ' V ./
['\..
L-
-
r-
-
!-"
L
.......
1'-
- -
Fig. 14.16
1\ 1\
\ 1\ \
\ \
./
r,
./
......
1
'
1/
1/
[',
"L 1
1\ r ....
1/ 1/
1
",
"1'-.. ....-C?'
'/
1/
"\ ... j
1 11
1
!J
/li''
1/ 1
_...,
,/ l.!!lr
'10
;) r--
1 'll.'f'
-
- --
/
1
r,.
.....,
.....
.....
/ '/
Fig. 1<1.17
339
14.3
tra eul din figura nr. 14.18. un lo p linia de tart
i Incercati a operiti intregul tra eu 1n minimum de mutAri 1 r
s-o ln 35 timpi de joc?
O obser care sp eul conven-
in cu reprezentarea vitezelor, est faptul dintr-un
anumit. punct poat ajunge, n ac de la ruai mult
punct de pe Altfel spus, drumul pe perpendiculara
...........
r......
/ ..
1'\
/
/
1
1
17
\
/
1 \
1 7
\-
f-rt
1/
1,
,
1
-J
\
1
1-
r
'"
:\ 1
\
,,
1\ I J J
\
'
1
\ 1\
1-
1
\ 1\ 1 r
/
t-
1-1-
'\
'
"
.....
'
V
......
Fig. 14.18

._v
:140

f-.
dintr-un punct la o poate fi parcurs in de
ca drumul p oblica la 45 de dreapta respecti (figura nr. 14 .19) 1
De aici, deduc m "regula mar", anume: toale cele mai de-
punct n care se poatt' ajunge dintr-un anumit punct, cu plecare
din repaus, intr-un "n" d sint nodurile de pe laturile
unui cu centrul in punctul de pl care (fig. nr. 14.20).
17
1/
17
t7 ..",.

1/ ..",.

7.


!...-

17
L.-"'"
..",.

L?
V
L.-
_.,.
1/'
,
ll. 1/
v

Fig. 14. 19
reprezentare vile2a/
de Jqc directi a
4/0
....."




4/f


1::::,.
4/2


!::,..


4/3

1\,
4/ 4
7
[7
7
1/
[7
L-A
V
l/

1-

.....
/
t-
r-
r-...

segmen tvlui
4, 000
{i7 = 4.!23
120 = {472
.fiS = 5,000
{j2 = 5,657
'\.
\
i\
\
_. 1.---
V.
V
V
'
V 1\
V 1

-
f--
1 l
Fig. 14.20
Acest lucru are
n faptul viteze egal , dar de
diferite, sint repre-
zentate prin ectori a lun-
gime est dif ln tab lul
din figura nr. 14.21 se poate
ved a la O
viteza 4 are lungimea vectoru-
lui de4, vit diago-
atinge lungim a ectoru-
lui de 5,657; cu cea. 42% mai
mare decit prima.
Prima concluzie este cea
mai acop rire a traseului
s prin folosirea ori
de cite ori este posibil (pe di-
r de inaintare) a itezei
diagonale a vitezelor cu in-
Fig.
14

21
mar .
lntr puncte (aflat pe linie din d
se pot mai mult ira (d dif rit forme) care acoperirea
i n ac de (figura nr. 14 .22). Ac concluzie
341
A

1-
,_"

.......
!--...
l.l '\..:
1/
V 1'\
V 1'\.
V /
."..
.......
....... r"\.

"..".
il'\. 1'\.
.............
!/ '?
.........
.........
.......
........
/
,/'
V
.............
/
";;
.........

/
Fig. 14.22
Fig. 14.23
se poate exti nde la cazul a au
mai mult , aliniam nte paral le, intre car
felurit e ariante de trai lorii egal
in timpi d joc.
14.4
8
Fig. 14.24
Privip figura nr. H.23. fa ioa p cart" o conduceti a intrat , din
de tlnga jo , in punctul A u ' ' iteza a iocea. opri ma ina in
paJiulln bi din
342
14.5
Trei A, B i C nu ajun foarte aproap d linia de osire;
a ind intre ei doar mici diferenf.e (figura nr. 14.24). Cuno Ind cii
la mutare in ordin a lit r lor i o ir a face in e cere l
tabilip car dintre ei a termina In cursa 1? reaminte c
doi con are tr linia d o ire in ac la i de eon-
egali, indiferent de lungimea u are au
V


-

--
-
1
-
v
-
/
V
-

l
V
,/"

l/
1 1
........ "..
"
"
.. ;/
L'
r
v . lA
---
-


/
f..-
;_....
-
V
lo'lg. 14.2!'0
a.a
0
t4.2G
Un rea 1 dezavantaj al ilezei diagonale ( !) care conduce uneori la
trai tor ii obligate, ba chiar la de pe pista de concurs, este faptul
frnar a se face inlr-un punct obligal. ln timp c frinarea d la iteze
cu inclina se poale fa in tr i puncte (figura nr. 1 .25), in cazul
vil z i diagonale vitez i se poate realiza numai direc-
(p cum s ved n figura nr. 14.26, la o
regula mi 5( !) puncte de mai mare,
3 puncte d ace numai un pun t d mai n ace-
timpi de joc.
ei dintre dumnea care analiza din problema
nr. 14.4, putut onstata se poate opri In spa-
in his, la oricare dintr itezele: 5f0; 5/1; 5/2; 5J3; 5J4; dar se
a con uru 1 da i u viteza a doua, n cazul cnd s fri-
n d la viteza 5/5.
Chiar la it z 1 e itle c lor diagonale, d i la it zcle: 6f5; 5/4; ...
2/1, frinar a nu deci po (figura nr. 14 .27).
ln concluzie, cu ct ileza este mai in de caroiajul d
jo , cu atit frinar as fac mai dificil, resp cti , in variante obligatorii.
14.6
Jn itualia din figura nr. 14.28, va r i reunul dintr con urenJii
A, B i C e in tor? pun ul e te: da 1 Dumneavo trA
' tabiliJi car e te a t i ar te jocul or t.
343
Jo'lg. 14.:!8
/
' ./"'
',
1'


tx
o:r
""-..
.S:
'-... .....
.......



[',.
1
Jo'l!j. 14.:!!9
Pentru div r ificar a itua\iilor p care 1 au concu-
ren\ii de r zohat pe traseu-, pr cum i p ntru a
unui plus d dificullat analizelor, tra eul d con ur
poat fi omplical prin pr izar a panttlor. n a r 1,
p s cloar 1 de n c borr c poal com ni ca a ce-
l rarea fa din in l1 pl , iar p e toarel
de n urcu fi p rmi frinare. din n
trept (figura nr. 14 .29). as m n a, e pol inlrodu
f luril obsla ole, ca d exemplu: ar s
mulare ,,n" naintea .,m",
p t d ulei p pi tr c r pietoni cu obligalivilal a
ca ma inile nu a viteza ntia d drum
alun c , drum n lu ru rtc. Probl ma v clorilor lan-
g la margin a pi lei e poal olu iona fi prin av r-
ti mente, iar la un d 2-3 av rli m nl r sp li fi
eliminat din oncur , fi prin obligati ilal a ca, la mutarea im dial
, ju ar a trasat o lang ( cu
margin a pi l i, frnez u un d s gmenl or punUilor.
344
1-'111. H .!)O
.. Ji.31
1
_l
,.

-

1'\

' It
1,...._

-
r---
,.(
,.
.....
/ V 11
1/
,;' !".
,
1
1'
V
-

T
:;;":
r""


1'

)j
It(
t-... 1/ N
".: l
1'

1"\
i'o:.l
",/
"\
V
rL
1
1\. 1'\
f-+-

r- '
r"

1/ 1\
-
!"!.


[ l_l
l

_l Ll
_1
1/ 1>..
V\
/
\
1.-"r-
'
\ 1
"' 1'1
1 1111 1
\ 1\
1/ 1
1
1
'
1
\ 1\
1
'
!'-... V
i'.
.... .,...
'
!'.....
/
.... 1
.,...
"""
i""'
-:--...
....
/
1'
\,. ......
'
V
1..--
r-
....
!\
-
'/
'
\
1/'
'


,-;;.
1\ Il
-=.
\ 1 1
1
\
\ 1 V 1
..... 1/ 1
1

\ / 1/ 1
/ \

1 1\
Fig. li.32
Jo ul poale fi organizat n sistemul d start tip ,Motaia" (figura
nr. 14.30), n care parcurg acel bu le (in ex mplul no tru:
A, B, C, D), dar in ordine s nsuri dif ril . Fi ar con urenl va par-
curge il o d acoperir a intr gu lui tras u, stabi la Hb
alegere ori prin tragere la emen a trase permit mai
bogat snt indi ale in sp cial cind la jo un mai mare
de caz n car tras ul ela i - i.n circuit la aglo-
busculade etc.
346
n lra u cu ac
avantaje, dar mai sim-
plu de se poate
realiza prin plasarea pe
foaia de joc a unor "ba-
lize" repere - pe care fie-
care lrebu i le
ocolea complet, intr-o
ordine liber (figura
nr.14.31).Plecar a(punc-
au dintr-un cerc)
osirea vor Ci comune
pentru
De ac nt rvine
o probl n plus, aceea
a irii d unul singur a
tras ului u lungimea mi-
ln locul balizelor
se pol util iza punl'lele sau
d trecere obli-
gatorie. ln fine, avind r-
ulile de 1 a jocului,
organizarea lui in
mar o chestiune
la laliludin<'a
tra u poate fi
folo il la mai multe jocuri,
se \'a arop ri, d fie-
decalc.
14.7
1-'lu. li.3:1 Circuitul din figura
14.:12 , par urge ('U tre-
cerea obligatori prin eele patru puncte de eontrol ntr-o ordint> liber
a lea 1'1 ar a i o irea (1n v it . e la p lin ia din partea de jo.,-
mijlo a de enuloi.
Pe a e t t>ircuit -a ,coborit" pinil la 62 dc- timpi de jo 1
14.8
Pentru "pi lotii'' ear dor c mai un antr nument cronometrat
oferim pista din figura nr. 14.33. Ueeordul pistei e' te de 1,3 timpi dr jo !
347
14.9
Am inc put cu traseul din figura nr.l4.l ) i u 1. A um,
e ati parcur 1 cit e"a de tehni :\ i ta a jo ului ,
ar tr boi a veti uriozitat a d a \'Cd a cit d e. t e pe care
o lacet i pe a t tra u. \. inform z rt>cordu 1 circuit o lui din figura
nr. 14. 1 ' te de numai 51 de .
OL PROBLEMELOR
.....
""
!'..
/
"
/

li;:
/ 1/ i/

1 lM l/

"'

V
)

r,

1 f7
'

1'.
[j7
II
"
r,
"
/)
...
J \\ \
/)
r1

\
r,
f. IJ \
)
lf
['
n \ 1\
1"'1 1\
1/
1\ '
Il
l\
f l



\ 1
w
'
1/ 1/

-,
1/
II 1
'"
' \ J 111'.
'
ll 1
i -
1-
1\l
l
} V
K
/)
'
\ K l
).
17
1\l f\
(/

1'\
b
' 1
1
'\.
"'
!-... 1'\ .J 1
'\.
....
l
'
1 V
"
T
Fig. 14. :H
.......
1
348
14.1. in r paus poate pleca cu viteza intii in orice
(8 po um, poat in continuar .
in repaus , pun lui p car (a noua posibilital ).
14. 2. a, o care m rge cit s poate d aproap d ircumre-
poate e m perman nt la viteza a tr ia, a
folosi viteza l
fig. 14.35 l-' lg. l.f.3G
l-'lg. 14.37
349
/
"""
loo"'\.
1/
)

... ::::::-..
l)l:

'
11
-...;
1
1\
1/ f
V. \ \ \
71/ 1/
1/ J
' r-
r/
f-
1-
,_
>-
1-
f- ).
le)
[\'
f-
_,_,_
\
,1\
1?
1\::
f- 1-
f9 r7
"
1\:
,.......

1'\
1- f-
....... t--
t.-1---' v
.....
1-'-'
,....... [;;;;
1'
11-
1 1.--
.,-
r-
11

17
""'
1"' ......
r-... V 1
--
...,!-'
\
1

1
\ 7'

f'r-'
'
1\
11
Il'

7 J
1/
1\
,\ 1 }' '/
\
i'\: 1/
1---
/
11 r--o
1\
,...,.
i 1
1-1-
1/
r- ....
1
1 1'\.
Fig. 14.38
14.3. Figura nr. 14.34. Cu acea ocazie la orice
mai multe variant d parcurs cu minim d
spr interior u viteze mai mici spre ext rior cu iteze mai
mari.
14.4. ln cinci din cel cazuri posibil , poal fi in
dat. La iteza (5/5) acest lucru nu este posibil.
14.5. Probl ma este mai d cit pare la prima der ; in ce-
350
Fig. 14.39
o a
tuturor variantelor posi-
bile de joc .
in conside-
rare c 1 mai bun va-
riante d traseu pentru A
pentru B se vede
pot termina cursa
la egalilal , n mai multe
feluri. D la timpul dat,
fiecare din ei va mai face
cite opt (figura
nr. con-
pe va-
rianta din punct
de vedere tehnic tactic
( 1), unul dintre
poate termina cursa cu un
avans minim de mu-
de
ela al; lun-
du-se de n
considerare cele mai bune
ale doi

Concurentul C st oa-
recum scos din prin
faptul are o
de frnare, deza-
B, care
inaintea lui C, va ocupa
primul punctul 1 (fig.
14.35.); eea ce l conduce
pe C la frinare in extre-
mis: 4/3; 3/2; 2/1; 1/1; In
plus, printr-o A ar putea ocupa inaintea lui C
punctul 2, caz in car C nu ar mai a ea ncotro ar pista de joc.
Dar A a singurul adv rsar este B. Totul
este se c le citeva abil prin car
de acesta. Pentru inceput a o upa punctul 3 obligndu-1 pe B
joace 4/1 (figura nr. 14.36.) Apoi A ar putea trece din 3/1 in 4/1 cu ocu-
par a punctului 4, obligndu-1 astfel pe B d pe Aceasta
int rvalul final ntr B C la doar un timp de joc.
A pref le 3{1; 3/2, deoarec prin aceasta o pericu-
pentru B, a sed de scopul finali firescul
351
--
.
....
.... ....

\
[;;;;;

"""'
....
/
/
""
\ '\.1\
17 N
IT
\
-
1/ 1/ i.-"
......
"'
1'
"'-
"'\
7
""
\
'
\
.A
{
1\
1\

1\ 1/
1/
\ 1 [/
J 1 1/ J
"
.............

f]
/
J
) 1/ }
1/
1/ 1
) )
V
_,.
V lh
1 7
"""rei
/ rJ
(;:.- [j l,.;
L.,...o
7
""'
1-h
V
V
L."' [\
17
'
r-...
f"
1\
1/
1/
17 i
1/
f7 1
17 f-17 1-
V,
"'
f-1'\. 1- Ll l/
r-: Jl:
,!,..-
1/
r, .

1- v
1/
,......
1- -
f-I-
Fig. 14.40
3fl, B nu poate juca 3J2 la mutare A 1-ar putea obliga
de pe in 2fl.
Astfel A jocul in opt iar B C in ite zece
fiecare.
14.6. Figura nr. 14.37. Cheia-succesului lui C esfe continuar a
cu viteza 5J4, n loc de 5/51 Acest lucru cr posibilitatea ca la a
treia mutare se la i teza a (Am dorit sli atrag
o asupra dezavantajului vit zei diagonale 1).
14.7. Figura nr. 14.38.
14. 8. Figura nr. 14 .39
14. 9. figura nr. 14 .40
352
C.A P 1 T O L U L 15
JOCURI DE CABANA
Am grupat sub acest titlu citeva amuzamente de mat d
de dar de fiziologie, de altele, toal avind ca
numitor omun n cesarul de p r picacitate ingeniozital , un ori
abililate pe care trebuie confirme r zolvitorul lor. C le mai multe
dintr \e 'inl ad jocuri d societate, are buna dispo-
mascind bine infuzia de fenomene u
care n lilitatea lor trebuie prin
cu alt categorii ale "jocurilor de - cum sint glumele, jocurile
cu caracter pseudocultural , comic etc. - mai ales prin ompa-
cu orice jo de hazard, dintre cel care mai prea
multe "om - ore" in as menea ocazii.
Deoarece aceste prob problem solicil f subiectul incepind
cu interpretar a te lului, a a i m rgnd la
a utiliza operati ilalea lui intel mi s pare
ele nt mai aproap dect oricare din jocurile pr zentalP acum
d forma de lest de Am folosit. aici a d
in sensul de n
ei actual . chematiznd, ea poate fi la triunghiul:
rezolvare, creativitate, ori toale aceste aspecte ale gndirii snt indi pen-
sabil n abordarea celor ce . .
a acestui gen de jocuri debile flu uri
mult mai bogate dect s-ar crede cele citeva jocuri care au mai
de sub tipar ici-colo. iulte se pierd in timp, cum multe se trans-
primind alte ,.haine", sau chiar alte sensuri. Fantezia a
spiritului uman a n d cursul secolelor de
asemenea (La crearea ace tora intreg poporul.) Cte
din ele le
Munca de culegere pr lucrare a lor, oarecum cu aceea
de expun re in a unei glume, sau a unei anecdote, nu este
dintre scriit.urile ,Poanta" - trebuie dar in
timp dialogul cu cititorul trebuie acestuia loale
datele problemei. de ce consider e oportun
gindesc de pe acum la unele noi aspect , pe
care doar cititorii le descoperi.
:!3 - Ollmptada Jocurilor
353
i acum, un sfal pentru plecarea in lungul frumosul drum al rezol-
cu foarte exc necesitatea vreunui
rttit de puternic la primul contact cu problema, este o
1luzie. lu ciuda , rezolvarea acestor probleme
o tratare cu "radarul'' gndirii divergente permanent
in De calcularea unei mtegrale nu se dect cel ce
t calculul diferentia! integral ... , la "jocuri de ar trebui
ne pricepem cu 1
15.1
pre upunem ... ce ne-am revizuit
schiurilt coborim in sala de mese. mai presupunem partenerii
de bridge nu au venit in ... Ei bine, in aceste invit dez-
le ,.nodul" promit am intind un ziar pe
apoi ne vom a eza pe el amndoi, ca pentru "peri-
... numai totul va fi astfel ndt nu
atin, !
l um de nu mai esle vorba de nici o pre upunere, ci
uc o provocare ce as unde o certitudin , dumnea ce ur-
fac; cum voi proceda
15.2
Enigma ce se ,.omul care trec printr-o carte
de 1 Nu este vorba de nici un truc -totul e la un pic
de ingeniozitate ... pentru a convinge singur o carte d \IZ il a
de hirtie de dimensiunea 6 x O cm) o
354
cartt!a de in forma unui mare inel prin care trece pur
simplu.
Nu se admite de n mai multe separate,
cum nu se admite eventualele capete rezultate din
Hrtia nu se cu nici o in nici un fel. este
de executat; totul este o bine 1
15.3
Cu un singur de chibrit rupi, indoi etc.) un
triunghi 1
t5.4
ln sala de mese a cabanei la care ajuns, amuza tova-
de cu cu pe par-
doseala un cerc cu diametrul aproximativ de 30 cm. apoi
goli o de un litru cu n cercul trasat, ca apa
se reverse in exterior, peste linia cercului.
Greu de crezut cind nu se vede 1
Celor care s-ar ncumeta rezolve problema le atrage
in cerc nu se poate plasa nici un vas, burete, ... ori alt obiect care
apa 1
... Dar una, alta, cum trebuie procedat?
15.5
din timp o de un litru citeva fire de
paie de 30-35 cm. apoi momentul potrivit, cind in jurul mesei
e mai lume, la Joc cu vedere sticla in care introdus un
fir .!e pai ... la cuvnt zi ind; "ghici ghicitoarea mea, cum
se poate ridica sti la cu paiul?"
u am intilnit "rezol itori de probleme" care au la cine
nu le 1 mai inainte
de a fi intrebat
- sticla nu poate fi atin cu nimic altceva decit cu firul de pai,
- ba chiar cu firul de pai, nu este atingerea exteriorului
sticlei
- nu este utilizarea nici unui alt obiect.
nu n prealabil dumnea problema 1
355
15.6
lor) cunosc foarte bin o s ri ntr de
"avantaje" pe ar le nu n ultimul rind "binefaceril "
crumului incins p , piele, in bidonul cu prenadez te.
Cine nu a cum e cu o foaie de hirti ? 1 Ei bine,
sut le d grade din vrful aprins al nu vor a o
1 Cine nu cr de e te poftit din portof 1 o
(e ne e ar a bancnota fi 1), o in palma
hin . Apoi cu incerce prin mijlocul
bancnolei. Precizez palma trebuie fie tot timpul hin iar
bancnota de acea la.
nimeni nu va n dat , cu gara
bancnota 1
15.7
m cunoscut un 1ip ar nu s putea plictisi. Atunci cind
intuia, de la oarecare , p ricolul plicliselii se apuca repede
fa eva. Intr-o asemenea ocazie a luat o a introdus n ea
o d cinci bani a a tupal-o apoi hin cu dop d Acum
radia din nou de f ricir , i a,ea face; se lot gmdea cum
moneda din sticla s ori
dopul!?
Dumn a cum trebuie procedat p ntru a scoate moneda
din resp tind jocului?
15.8
Cum se pentru a o cu un ac? (Moneda
nu a fi din aluminiu nici dintre cele de 1)
15.9
jos pe pardoseala unei de orice sau
obiect pre upunem !), un de chibrit n a a fel incit nu pot
peste Il a erlizez lungimea pasului meu ste de 81 cm,
iar la ne oie il pot prin fandare. Nu s p rmi de
chibri , ori intr-un anume fel,
fac "pa ul c 1 mare".
nu ar fi posibil, ch s-
tiunea nu ra
cum trebui
pus chibritul 1
15.10
Unde trebuie
pe jos un ou pentru a
nu putea fi stri it cu o
l5.ll
La simpla pr iunea aerului car iese din
omului te o almo Dar omul este capabil de a imprima
i pre iuni mai mari. E te uficient amintim d umflarea unui balon au
a unei saltele pneumatice.
Ce poat depla a prin un chibrit? La
urma urmei e te o che liup d bun fizi prin "da" l
: i 1 ot in um ta inrer ro o li
d un litru i orizontal pe gtul i in pr int rior, un
d chibrit. a modifira inclinarea licl i, in apoi intro-
chibritul in prin propri i
l5.l2
descop de camator? imic mai implu 1
un voluntar, dintr i ar au impresia se pric p la cal ule
aritm tic . 1-a\i i el este con ins un mare sca-
mator, reea ce dorit s-a implinit! subiectul ar unele
ndoieli .. va tr bui ia in fi care cte un oare-
car d chibrituri - intr-o un iar n un
cu v ghid in ar din miini are 1
impar d chibrituri i n ar p el par. P nlru a ea ta n-
d chibrituri din mna cu un oarecar
impar 1 mai are a i p ntru mna cu un
oar care par i adun produs le. A um, p ntru tot nu a um
calcul le, va putea lini tit doar ult imul
t par au impar. hiar i att te sufici nt p ntru a putea
spun u precizi n rarr din miini are par de chibrituri, in
care P<' cel impar.
Cum spun aceasta?
358
15.13
Recuzita o trei pahar , o de 00
lei de la unu la a doritori rezol problema. (La inc pul paha-
rele sint goale)
Descrierea experimentului : Se pc n cel trei pa-
hare ,.Se pab rul" din miJloc se a op ra
celelalte pahare me cu bancnota de 100 lei.. e apoi peste
c 1 de-al treilea pahar - in mijloc, ntre cel pahare d
pe pre uimirea proprie apoi a asi paharul
de 1
1 Chiar se ndoaie bancnota de 100 lei
valoarea 1
15.14
pe in
de trepied, trei chi-
brituri; Toate cu fosforu l la
virful trepiedulUI, apoi cu
un singur chibrit
n fel incit
de pe cele trei
chibrituri in tr pied 1 (Nu
se admite utilizarea a nici
un fel de lipici, adezi , li-
ant etc.).
15.15
La mai lat al unei scobito. i o in
care introduceti vrful al alt i scob tori. Apo V-ul format u cel
scobitori se la virf cu a treia cobilonr , form indu-:.;e astre 1
un trepied. Cu o scobitoare, a mai atinge cu mina tre-
piedul, de pe masf1 ansamblul celor tre1 obiton! ( 'u
se va folosi nici un alt fel de maL rial.)
15.16
:\f ncercat1 dumn un teren plan, de-
gajal, aropi sau bolovani (o un ter n de fotbal ele.), la mar-
ginPa posibilitatea de a marca butun de -
.. . -.. , . ... ,_
1 - . 1. . . _"..,-.:
....
. .,.,..--.
. .. .

..
. .
'"' , 1'
.
de cea 7 m. apoi la cea 80 - 100 m perpendicular p
in locul ac la pr pentru incercar a cea mar .
cu privirea care bine la ochi cu un mate-
rial netransparenl. Incercati apoi ajung la dar mai ales
prin d limitat d cel buturi. doar poate,
pentru un este o oare are ncercare aceea de a merge o de
metri legat la ochi. dar de ine cu imposibil strict

E bine ca la experiment asiste car nu trebuie
deranjeze in nki un fel, ci doar vegh ze nu se ntimpl r un ac-
r .ident, mai apoi fi martori nu tr prin 1
Fenomenul are i el o 1 ... pe care na-
inl probabil Totul devine mai dificil iarna, pe un ter n
acoperit cu
15.17
prind cu oricar-e voi reu i heau mai rep de cinci u lcele
cu irop decit i va trebui lui bea cinci cu ( i !).
' i tol hai n la ma
cu c 1 <'inci ul ele iar la un semn ncep ma le goli. Martori
fie din jur nici unul din noi nu se va atinge de paharele celui-
lalt nici nu va turna liroarea n alt loc dect pc git!
Ei , ce spun i prinsoarea?
15.18
chibrit a in pirat n probleme,
multe dintr ele lnt at il de dificil nct unii cititori - rezolvilori
inainle de ori chiar prea de reme o-
;JGO
la capitolul de Incercarea pe care v-o prezint n c le e
urm t una dintre ac lea care se greu trecut , chiar este
orba de o pesle un chibrit 1 Privind des nul cred
dat seama cum se de proba ; s cer un alt (nu
rostogolire) peste un chibrit tot timpul cu amb 1 miini de
irful in sus de acestea 1
Primele nu or in corpul omului, in
sistemul muscular, anumite fiziologice car nu pot fi nvinse.
In momentul clanului fie ne desprind m minii de vrful pantofilor,
fie efi elanul necesar saltului nu poate fi dirijat nu ne d sprindem de
la sol. Mai 1 e igur va trebui capul ( 1) qar
atrag nu este admis nici un t rtip car v-ars uli d 1
gndit apoi cu pantofii
strns n nu poate fi
Ter nul trebuie fie plan, minile nu se d de pe irful
pantofilor (picioarelor), ajutorul vr unui obi el au p rsoan ...
singur record 1
l5.l9
minuna\i! e a ce n des nul d mai jos este
o de hirtie d sigur dar n nici un fel ori
1
ce dezl ga "ghicitoarea d hirtie" , pe in
a la "salonul in care s
seara la
361
15.20
Mai rar colectivitate, grup de comeseni et ., care
nu cel ( 1) un "i ce depi tat nu-i greu
deloc 1), "ncercare".
pe o de orice obiect, inclusiv de de
un liniar (40-50 cm) astfel incit el cu ceva (5-6 cm) mar-
ginea mesei. Peste liniar se bine o foaie de ziar.
acum invitati-I arunce jos ziarul de pe prin lovirea oricit de tare
a liber al liniarului ...
Va liniarul, se va rupe ziarul, va durea lo itura ... cite nu
se mai pot n timpla, n de ceea ce dorit se
ntmple 1 les fenomenul, rezolvarea
problemei!
l 5.2l
pe patru chibrituri "n cruce", cum s n
acum schimbind unui singur de chibri ,
dintre cele patru de pe se din chibrituri un 1
(Nu este vorba de 4 1).
Pentru a rezolva ac nu de prea multe ma-
362
tematice nevoie, ci d nis a iva spirit de obs o scinl i de
p rspicacital 1
(Chibritul nu se va rup , despica, indoi etc.! Nu se va utiliza nici un
alt obiect!)
l5.22
presupunem de a ord intr-un pom pe
care il dumnea iar eu voi aleg o Din acest moment
ne socotim l Eu nu am voie urc in pom, dar pol lovi de
maximum trei ori cu bita! Ce cr d fi n stare
in pom in timp ce voi lovi eu de lr i ori cu bita?
D cumva atiL de lare, !
l5.23
Cum se poat face o cu ajutorul a chibrituri, care
nu este admis le uprapunem?
l5.24
Ideile lui nu sint intotdeauna diabolice, numai de
data aceasta prea ram i lo prea ne era ele pentru a ne entuziasma
de ceea e n -a fost dal v d .. m i auzim ... El scoase bidonul cu
l puse pe o spunind:
a b a ac la car va ghici cum trebuie proc dat
bidonul cu mna, incline sau se
363
de pai sau de alt obi ct car apa,
bidonul, apa din bidon cu d g tarul ...
ne-a mai sugerat ne pun m in "un i in r-un
care are o cu
la au r u it i setea; cum?
15.25
Am convingerea o este cu atit mai cu ct, la
prima v dere, a par nu of nici b r zol itorului. Va trebui
r e a ce voi ndemna aici poate fi
"contrazis" de logica a bunului
o dintr-o d fir d te.) cu lun-
gimea d cea 2 m, cu capetele innodale. una din miini prin
apoi u ac trins de apoi bucla
de din intre E te de la
sin nu se a desface nodul nu s va sfoara ... , nici
' mina nu o desprinde de cit timp dur Problema
bu 1 i nu este nicidecum o o sp de formulare, ori
d in e procedeu tehnic; a este pur simplu o de mate-
l acest g n d probleme, car viz corpurilor,
unei de all 1 in , transformar este studiat de topolo-
gie - capitol d m u lumea car a asista la
inccrcar este de dar cu e vor prinde in joc 1
15.26
- ".Jocuri cu pahar" -au compus mai multe. cesta e l un joc de
sau mai multe p rsoan ins tate, care aflindu-se pe la o
tocmai au fost servite u cite un pahar u Intrecerea urma
364
stabil as cine b a mai rep de paharului.
se considera in momentul n care paharul golit de ultimul strop
era pus pe 1
schimbe ntre ei pahar le, e d paharu 1 altuia ,
la un semn s-au pu cu "pe
cine a Problema nu t pe cit par 1 Dumn avoas-
um fi pro dal?
l5.27
Chiar o iluzie poat fi uneori un ob tacol in r zol-
varea un i problem . Pentru a convinge pe o
(de oric valoare) i p ea cite o din fiecare lip
(5; 3 1 leu; 25; 15 5 bani). a bancnotei trebuie fie
aceea care are pe ea seria bancnotei. In partea din
dr apta jos a bancnotei se ei - la orice - for-
mat din 6 cifre imprimat cu iciuna dintre monede
nu trebuie fie in apropierea, sau n dreptul ac stui acum,
a mai moned le aleg pe aceea dintre ele car cuprinde exact
cu diametru! i intinderea bancnotei. seama moneda
de 5 1 iva acoperi in plus lungim a p care este iar mone-
da de 5 bani nu var trebuie
"din ochi" p a eea car ste exa L de dim nsiunea
Este indicat ca la xperi ment parti ip concomitent mai multe per-
soane, n acest fel puterea iluziei (colective) va mai bine in
relief.
15.28
Poate unii dintre cititori au r acea in-
cercare, d (' a fost in unele programe d circ.
nu, de a i aici o a rezol-
vare va solicita abilitate. onlrol al mi ingeniozitate
in a
pe o cu un lichid ( ... pr
se sticla cu un dop de iar peste gitul ti lei
un pahar cu gura n jos. Cin mai poate gusta acum din lichidul din
nici un obi ct cu mina jo (pe ori n
parte) paharul dopul? Cel care a ncerca trebuie lase la sfr-
totul cum a fost, mai lichidul din
Nu a nevoie de nici un obiect n plus de nici un ajutor. u se
deloc minile !
15.29
p o cu blat lucios o de un leu; mai spre
centrul mesei. Pune\i apoi palma ntin pe astfel incit moneda
fie complet d podul palm i, printr-o
mna d pe inchizind n timp pumnul.
n pumn moneda?
i ... pentru ca moneda nu
impa p urmeze, trebuie o
15.30
Cum trebui pro edat pPnlru a introduce un ou nefiert ntreg,
intr-o de un litru; a parge sticla sau oul'?"( fim
bine e introdu e oul cu lotul in nu doar
lui.)
15.31
Intr-un de cel d toate zilele, erau mere . A doua zi
uimire mar : n nu snl mere, pe jos, ub pom nu sint mer . !
Dumnea ce s-a intimplat cu merele?
Problema nici nu ar-fi prea grea ... ; numai de mere nu s-a atins
nici o nici un animal, nici o , ni i un vi rme, ... , pomul
nu ste in irf de d al, iar mer le ar fi ele nu aveau cum
e lege pe sub nu a circulat nici o
nu chimbat nsul merele nu s-au pulverizat prin cine lie ce
procedeu
15.31
P un d ma e o iar pe se pune implu,
a a tupa ticla, un dop de la joc se in
la o de 8 - 10 de Apoi fiecare a unul
dintre ochi cu palma, iar cu c intin spre dop, parcurge cu
la incercind doboar din mi care
dopul.
r t. Yreu nu 1?
15.33
Intr-un grup de tineri, cu oluntarism, rezolvarea acestei
probleme se poate tran forma ntr-o foarte ,fi generatoar
367
el col Problf:'ma te cu att mai frumoa cu cit,
in ciuda formf:'i de pr zenlare. ei este pur mat Dar,
1 rect:m la fapte !
Doi tineri i i fiecare miinii cu cite un fir de sfoa-
ele.) lung de 1 - 1,3 m, a a cum se in Fiecare din cei doi
i-a format o in intr - trunchi - - -
din nou iar c le buci sint trecute una prin cere
ca cei doi s pare unul d altul, lib rind cele bucle din mbi-
narea lor l Nu ste admis a s d s(ac nici un nod mna nu va fi coa
din bucla re o cuprinde la nu se taie nici o i
mai departe.
15.34
pe o cu blatu 1 lucios o foaie de hirtie. Peste
foaia de hirti e pune, n n echilibru, un creion cu
virful in sus, a fi sprijinit san cu ceva.
coat apoi foaia de hirtie d sub cr ion ca acesta s -
se 1 ln timpul i' cr ionul nu a f i in nici
un fel.
15.35
Se ia un pahar s umple "ochi" cu care se
pe ln jurul mes i snt la joc. Ei vor
trebui p rind, care est d monede d cite 5 bani (sau
de valoare al nainte d joc), care pot fi introdus acum in paha-
ru 1 plin cu ra din a sla se rever e nici o
va fi acela car s-a apropiat cel mai mult d
ade de roonede. Dumnea ales
368
15.36
lult din cu Frumos Zmeul cel ne spun cum
n s-au la s-au luat. .. , dar nu ni i o orbii
despre cum s-au probat i n castelului, unde chema
Ileana o inzeana. Bag rama nimeni de elen-a aflat. . .
ce s-au dovedit a fi de tari n
Zmeul l-a poftit pe Frum s in castel -au cercat n fel i chip in
vrednicia i zis-a Zm ul Frumos:
- dau aici o o fur pe care l pui stea n echi-
libru pe un ac a singur irful va atinge buza unei sticle. Alt eva
nu de tr nici cu gnduri strimbe nu umbli 1 ticla o pui
in picioare pe pe gura ei zi numai virful acului, iar pe ac pui
lingura care d nimic altceva n-au voie s
tr i zil trei de Frumos r u i sa cu
bine ac n rcare; nu ajutorul lui cum?
15.37
Zis-a apoi rumos Zmeu:
- Zmeu pe min m-o d ind eram mic,
vr n a lind Iar pe o sli la de tu ? Pui
sticla p jos, o incal ci ca pe o iar picioare! 1 ntinzi in
unul pe t altul sprijinit doar ntr-un ii. Apoi, stnd
tr ci prin ur bea a uluL
nicidecum u or nu-i, afla 1
:' 4 - OUmplada Jocurt.lor
3G9
15.38
\'em vreun voluntar pentru examen'? Chiar vr p
ncer Ei hin , o bu de d mai m tri
n trec u a printr-o butoni d b ori cum
se n detaliu! din Prind apoi capetele lib re ale sforii
intr-un loc igur, d und nu nu rezolva problema!
i acum bine; \'i se cere haina din bucla de
sfoara alt sf l Cr dem alternativa
eu hainei eliminat-o singur.
iese!
15.39
o in camerei jos pe La 2-3
de aceasta 8 - 1 roliri in jurul unui creion p car -1 in
fi cu mna la un i cu pe pardos e
vor efectua intr-un ritm alert. aceasta spre
camerei cu o are ban nota de jo ... da l
15.40
la jocul anterior. practi in a r lib r
(au p cu cro a). e un r p r jos, In nivelul t r nului (de
exemplu: o cu li d conserve, o de con uri de brad ele.) Con-
urentul care are in o face cile\'a rotiri rapid , pe loc, u
minii bita ntinse orizontal. El trebuie fie la d re-
perul ales astfel n il lat rminar a rolirilor printr-o mi care
lovea cu puler cu bita n reper.
15.41
Orice concurs di tracliv car e organiz a trebui
o de indeminare. n a e l ens, ofer ieu
o suge lie.l\Jai intii o ntr bar!' nepunclatii. li minatorie: care dintr
turi li are n rucsac ac de cusut cei care fac do\'ada pos
se pol n rrit> la concurs.
Proba de con urs: cin reu mai mult fire de
prin urechea acului.? e precizeazll est vorba de un ac d cusut ct
poate de ba hiar dintre cel(' de dimen inne mai iar
370
de as meu a, din mosorelul cu
de c>. ursie.
La concur ul anterior juriul a omologat rezultatul
are a in acela i timp prin urechea celui mai mit ac un
de 15 fire d lncerca\i dumn .
15.41
O d oncurs; se la cu o foaie
d hrtie un r ion n poi, la un mn ncep de ri rol ocoale
( r uri) n ensul ac lor d asorni cu piciorul dr>pl in
timp scriu ct va cuvinte dictare! cel care a scris l xtul
cor t mai frumos.
15.43
a scamatori cu care putea convinge
amicii pul fa "di un nod.
Este pr ferabil lu r z cu un mai gro (c . .\:, za\i
pe in de cum se in figurii.
apoi mai repejor nodul din de enul n detaliu rl'isten\t'i
nodul De apoi nodul din nou in formft de
De data acea la \C\i face repede "nudul" din ultimul de en .. \kn\it
la strngerea nodului, pentru ca el nu se d din prima mi care!
Tineti de ('apt>le i din nou de la pc nur c
un nod. u av dt:>ct inlinde\i bine de l'apetc,
i nodul. .. "dispar 1'
371
15.44
Am acum multe "noduri" de care au putut fi
dezlegate, dar cine ar mai crede ceea ce oi relata aici este posibil?
Pentru aceasta este ne oie oricum de un oluntar din grup - de
dintre cei mai gr u de con ins. Se ia o de nur (corde-
de metri se trece printre barele unui scaun,
cum s v de n aceea se capete! formindu-se o
e treoe bucla printr-un inel (o chei , o de etc.),
iar trecut al buclei se peste capul voluntarului, pe umerii
lui.
edem, cine va obiectul prins in bucla de
bucla de pe gitul oluntarului. bucla nu a fi nici
peste cap, nici n jos pe sub picioar . De asemenea, este
clar bucla nu poate din prin oarea ei in scaunului. Nici
cheia nu poate fi n jurul voluntarului.
Singurul lucru permis este se sfoara n oricte bucle dorim,
peste capul voluntarului, p gitul acestuia - bucla
ucces 1
... nu rezolvat problema voluntarul s-a plictisi , ser-
viciile lui pot fi preluate de un alt d scaun. ucces n continuar 1
15.45
Am o p ntru cei de virsta primelor
clase. Organizatorul .,spectacolului" va avea la
din hirtie
ce micii s-au adunat, se pun in mijlocul mesei cele
372
care n pow tea noa sint stini. E bine ca la inceput
arate copiilor ca,,. linile" snt goale.
apar oile care se int or d la cut. nt cinci ci (cinci coco-
loa e de hirlie), care se apropie n stni una in st nga, al ta in
dr apta, ... rind nu mai nici una.
In urma oilor p poteca ce duce la lni vin doi iobani (alte
de hirtie), care ei unul in stina din dreapta allul
din Unga . Ciobanii incep oil ile mul e ie din una
din dr apta, alt a din :lnga ... , t:ind e n afara lnilor cele
inci oi. ln limp e oile mai past pe se ele se retrag din
nou spre slini, in cele din intrind cite una n stinga, all a in dreap-
ta ... ln urma oilor vin doi dini care acum au tal
la soare in iarba mare gra a poienii a eu la apropier a ori
rui ei in slni; unul in dreapta altul in stinga.
Dar cine nu oile s mu lg s ara inainte de ulcare !? astfel,
inc p din nou din slni oile mulse; una din dreapta. alta din
slnga ... Cnd se cel cinci oi n afara stinilor, in
d noaptt> al lnilor; una n stnga, alta n dreapta ...
De acum ciobanii au terminat de prin stni fiecare cioban
i se u iin le (un cioban un ciin din stnga, un cioban cu
ciin le din dr apta). Ei se duc i d tat peste noapt in co-
libele din marginea poi nii; acolo unde aprind focuri n cal a lupilor.
Po e titorul va nara iunii oricte elem nte va
con idera ne e ar, iar p parcurs, este indicat mai copiilor
ntr simpl n 1 u subiectul.
Am ajuns la po stirii, nd se copiii, unde int
acum oile?
Este 1 sne d pre upus ul lor n cor va fi oile dorm in
stni. i totu i, spre surprind r a lor se ia din dreapta se ede
in ac nu st nici o oaie 1?
Nu-i povestirea e de efect?
15.46
a istrntei culi d chibrituri margi-
nea mesei, cu lungimta perp p margin a ace teia in
txleriorul mesei.
Of ap i ori ui a d a ridica cutia n prin
ei d jo n su u un ingur deg 1. Cutia s va
mereu n parte.
imeni nu a ac asta, cfH: i avut
.,lra cutia intr-un mod "invizibil'" intr-un timp foart urt. Cum?
15.47
Dintr-un p tec de hrti
(de dosar, d cart
de le.) , s poat onf c-
un joc - -
interesant. d cup c le
trei pi s : rama, cizm l ine-
lul, cu dimen iunile dale, fie-
car dintr-o intr
n
un mod d a prind
, izmel " dt prin inl r-
mediul in !ului, a a cum se in vid nt, nu poate fi vorba
de ind irt'a cizm lor, dt> iert' a vr un i p i e ...
ce r zolval probl ma. a poate fi prez n ac
altei persoane pentru ca acea la n ere s par cel trei
pie e una de alta.
15.48
n joc de foarl apre ial de copii s cu aju l o-
rulal) - 8dopuri(conurid brad.ca laneelc.) i e
374
cit a dopuri p pardo n c re larg de 2 m. poi. "scamatorul" ia
ct o n fiecare va fa l ale dopurile se
adune in centrul c rculu i, se de ele !
Cind inl r sul i opiilor incepe .,lran ferul" dopuri-
lor. amatorul a o ( ) peste unul din dopurile de pe cerc
p (B) in centrul cercului. Cind - d -
cel d se va vedea dopul d p cerc -a mulat in centrul
cercului 1 r p pentru fiecare dop de pe cerc, cnd toate
sint transf rate n c nlrul c rcului l
dat s-a folo it?
15.49
poal a eza un ou pe margin a unui pahar? (oul va [i crud,
intreg e l ge c nu vom folosi nimic altce a !i nici nu vom us-
in nici un fel oul .
15.50
Cabani rul - amfitrionul Re lionului - a ne f o
bucuri. i celor trei d mai ani la ehi drum
in ac l loc. N unoa. t a pa iunea p ntru felurit probl m de amuza-
m nt logi mal malic, nct, u pu in nainte de prl' S hunbarea
anului s-a prezentat n u o pe car avea 15 pahare
p ntru : 5 plin , j pe 5 goale. " pumos", cum era
in a as n -a invitat ne n mod egal toate
pahar l on inulullor, u de a nu fac nici o turnare dintr-un-
pahar intr-al tu li
Noi am r ...
375
15.51
Mai anun care e aflau intr-o cam presupu nem -
se pentru a la ac ea i ntrebare: cu m e proce-
deaza pentru a ridica un om carc pc un scaun, folo indu-se doar
de cinci deg te? !
le vreo lr buie la ide a
cii s-ar pu a ajuta d vr o un si tem d etc.!
15.52
Capetele unui nur lung de l m s [ormindu-se din el o
e lre e apoi bucla p te un d get a a urn e n figura
nr. 15.38. Pentru a putea lucra cu minile "de .,tu\ captiv"
va fi al altei persoane, ori pur implu un obiect fix. de , i dimen-
iuni convenabil .
e cere se elibereze degetul a mai opera d cit a. ezarea altor
bucle pe deget nicid cum scoat rea \'1' unu ia din ele.
s-o s ... la 1
t;j
2/wc.ifi 2buc. f huc.
15.53
Exi npmeroase di n sirmt cuir,
ine l etc., la aresecere as i per-
mit d ta area unor piese d altele. nel n c 1ngr ijilE', dto-
ebit d pr i e compl.icat alte\ - cum te E'l pe car - 1 prezint
ai i- pot fi conf de or i in .u un efort mi nim .
... La une le dintre ele rezolvare-a pare e foarte grt>u
316
de altele - ca acesta, din citeva de
modelul din figura nr. 15.39- par de nedezlegat 1 Privind figura,
snt convins prima impresie pe care a fost aceea iar
vi se va cer imposibilul; s inelul central din dispozitiv a
d forma nici una dintre pi se. Ei bine, la aceasta gindit ...
nu-mi dect urez spor la tr 1
Pentru formar a in lelor folosi cu succes un git de iar
cap tele s cu ajutorul unui . a amhlarea articu-
se strng toate micile bucle pentru a nu mai permite desfacerea
lor.
15.54
- Avea un (o ve mineci cu nasturi in
car tare ii mai numai adesea l pe dos. e
bunicuta de fiecar ii cum imbrace esta. cind
luas pe dos, bunica nu la mai pus dea jos
-a apu al dinsa se joac " ntorcnd pe cea
Nu a scos dep ni i una din minile nici p ste cap,
ori pe sub pi ioare nu l-a trecut a 1
este un priceput inginer, iar bunica ... ar mai
ar avea cu ar se joa e. A venit i ziua in car nepo-
de a trebuit un alt pe dos de
unul din copii Oar cum a bunica treaba aceasta?
Ca n a "ghiciloar in cartea care se n-
chide ai i am pus mai mult decit ani din mea, am
cu drag, pentru ii care au fost vor fi.
PROBLE IELOR
15.1. - Ziarul rn p pardos p te pragul i
doi vor fi: unul n iar n hide apoi
amindoi p ziar a e put a atinge unul pe allul.
15.2. - Cartea de se tai cu a a cum st' in figura
nr. 15.41. poi se desface n d prin car poat trec

t
Fig. 15.-ki
Flg. 15.42
. ,g. 15.<13
15.3. - Se chibritul la mes i, au la am r i 1
15.4. - Unul dintre participau i va ta n virful piciorului n c re
va b a apa din !
15.5. - V zi figura 15.42. Se ndoaie paiul i intro-
duce n sti Apoi se ticla, de d al paiu-
lui. al paiului se propte t n p ret 1 liclei formind ast-
fel, cu ruptura paiului intre ti i pai.
15.6. - propi r a un i d fi p l o banc-
nu poate fi din cauza temperaturii mari. Ban nola nu
poate fi d ct se la ei un timp
ndelungat, e a c in probl mei nu Le posibil.
15.7. - aprecizat est int rzi dopul, dar nu s-a
spu el nu poate fi introdus n !
!ntr-o a probl m i s inlrodu
din m Lai dur, ntr-o d lapte car se cu dop s ru-
ie l . ac a e l interzis as umbla la dop. i se coate
monedadinsti esparg li eulilizanimicallc va!
c exp ri sl di tra in en ul se va roli ti la i
cu a moneda d pe fundul sti lei ind moneda va ren i
tai in prre tE'le slicl i un orificiu prin care fi oa licia lr buie
in ace timp de cite a ore bune 1
!)78
15.8. - cu acul un dop de a lf 1 nct irful acu-
lui t>xacl la nivelul dopului. ' c laie apoi acul la dimen iunea
dopului, i H' cu virful d a upra moned i. um, da e love t
put rnic rlopul cu un ciocan mai greu, trebuit' r u
clop . orict de pul rni ar fi lovir a oricit de bun ar fi
acului. ar f\amba (s-ar ndoi) moneda.
l:i.9. - St pmw dt:' chibrit la pervazul dintre perete pardo-
alii.
1:i.l0. - Pla at i n un i oul nu poate fi atins de o
- oricum -ar man vra al
t:U 1. - Important l' te nu e po ibil inlroduct'm prin uflarc
chibritul n sli fenoml'nului n chestiuni d
specialilale (pre iuni, rl'cipil'nle de ehi , curg r a fluid lor el .).
1:).12. - Totul de chemademai jo, n care snt tra-
ta le c le d azuri po ibil :
azu 1 1:
- mna = par = produs par
- mina = impar = produ par
azul 2:
- mna = impar = produs impar
- mna = par = produs par i r
ln concluzie, da suma este un impar, in subi elul
ar in mna dr un impar d chibrituri, iar uma este
n ac va fi un par de chibrituri.
15.1 3. - ndoai bancnota a a um s n figura nr. 15.43
ea re e a cu capH 1 pe le pahare. um ea est nlr-att
de r la nco oier n it poate u un pahar.
15.14. -Cu ajutorul lui d -al patrulea chibrit aprind hibrilu-
rile ar lr p iedul , avind la in
timp ce ea izbu n din cele tr i cap te u fo for. Prin ardere
capete! cu fo for lipe un 1 df' alt It in a .. a urf1 incit nu mai
est ni i o ridi-
d c 1 tr i chibri-
turi d p ma
15.1 5. - introdu Cl'
cobiloar a nr. 4 n r ele
obitori prin e n \'
i obitoarea
pr xlerior Y-ul a.l-
fel ncil cobiloarea
alunece n jo , n unghiul
-ului { ig. nr. 15.44 ),
car s ansamblul. Fig. 15.44
37!1
15.16. -Fi care om are unul din pi ioare mai puternic d cit
In momentul n care singure picioar 1 trebui de
mer , omul parcurge o traie Lorie curbilinie spre stinga, sau spre dreap-
ta, cum este mai put rnic dr ptul sau stingul. Cercul complet are
un diametru de numai 3-4 km, iar f nomenul este cunoscut mai ales
din cazuri! de pe platouri, in au pe intuneric.
Majoritatea oam nilor au piciorul drept mai pu rnic, ceea ce a
ca pistele d fi cu curba spre stinga.
15.17.- e admit un pahar mare se bea mai r p de dect toate
paharele mici. Ei bine, ce -a golit un pahar mare, l se
pe cu gura in jos. peste unul dintre pahar le mici pline 1 ln
acest fel adversarul nu a putea ajunge paharul mic,
nu are voie s de paharul mare 1
l5.18. - te relati u or d executat, respectind toate con-
di iile jocului. .. dar cu spate! 1
15.19. - O obi d hirtie se taie cum s n figura
nr. 15.45. Apoi parl a s n jurul axei B ( e
15.20. -Ziarul nu e de prinde de p mesei ade-
ziunii mari. Aerul nu reu intr ntr ziar blatul me ei, iar pre-
siunea a pe ntr aga a ziarului. In cazul
n care est - d ci s ince pe liniarului-
totul est rea lizabill
Fig. 15.15
--;
1 1
1
1
1
!
llf ama r
1
1 1
1 1
L--------J
Fiu. 15.iG
15.21. - Trebuia obser at delaliul d imbinar al c lor patru b d
rhibriluri. In figura nr. 15.
1
16 v d cum mi cnd un singur chib it e
un
1:>.22. - Nu e te o incercare d ci de Oricum nu va fi
posibil in pom pin:\ "cnd voi lo i u d tr i ori u bita" 1
15.2:1. - ... In multe feluri 1 In primul rnd, e l p rupe-
rea chibrituri1or, \'Otn for . a din fi care cile un , iar u cel -uri
o crucl , sau rulem aprind chibriturile ce ncest a se
:180
in 1 mn carbonizat vom d sena cu 1 o cruc 1 (Unul mai religios, a luat
chibrituri\ ntr deg t i i-a cu ele o cruce 1) ...
chibriturile pe n unghi dr pl. poi o
a a cum indi in figura nr. 15.47. oricine va vedea o cruce!
- e pun pi lric le n bidonul cu cnd ni elul ap i
cr t intr-att incit poate sorbi apa. r p op ...
t'I!J. 15.47
15.25, - introduce bucla prin mn ca hainei se trage la
care s trece peste ap (fig. nr. 15.48). introdu-
cind bucla p trecnd-o pe sub c a d a doua
(fig. 15.49). poi bucla poat Ii scoa la picioar ,
complet.
st oater a hainei, cu rea elorlalle ondi-
ii, probl ma e rezol mai simplu.
15.26. - Important e l ca paharul fie pu pe ma nu pe
de 1 (Masa trebuia p a.)
a jocului se poat organiza cu d joc. Fiecare parti-
ipanl cte o cart d jo la o
d poi, la un mnal s se cu cart a d jo
pe
15.27. - inl icar poate fi acoperit com-
plet u moneda d 15 bani.
15.28. - paharul intr i pi pl, in ac p zi-
ccoale dopul numai u gut.a. r dopul in i apu cu
gura li n i se nghite din lichidul din ' e din
nou slicla in v rti se pune dopul la paharul pe te
gitul sticle i.
15.29. - Mon da va fi acop cu alma a lft'l nct e e fixeze
pe ,munlel " d la baza d g lclor mijlo iu. e bine cu
palma s e e ridi ar a palrn i concomit nt cu nchiderea ei dina-
mi .
381
15.30. - e ia un ou crud dar care nu trebuie fie prea proa
dintre . i oului e in timp.)
oul a tfel ales ntr-un pahar cu limp de 2 de ore. etul (un acid)
a upra ojii oului ( arbonat de calciu) nmuind-o. ia apoi
un pi de in pirt, e aprinde se introduce in licHi. Cnd
st stinge pune cu oul p gura sliclei. ln urt timp el a
fi lra intreg in sti d d presiun a prin i irea a rului cald.
15.31. -Pe te noapte un a jo - ub pom. In felul ace ta
"n nu snt m re", iar "sub pom nu snt mer " ! (In st un
iar sub e l un
15.:12. - Cu un in gur ochi omul imaginE' a tereosco-
p idi a r<'ea ce Ycde. In ac st f l c a lo i mert>u d asupra dopu lui. u-
no cnd ace t lucru. ar trebui ochim ru irca - 10 cm mai jo d
dop, ind a lfel doborm dopul.
15.33. - figura nr. 15.50. e trec bucla B prin inelul formal
de bucla in jurul minii, peste palma minii - de la interior spn
xlerior. Jn momentul cnd bucla Bai it in partea a inelului
eri doi snt practic din
Fly. J;j.5U J' ly. f;j.5J
15.34. - c foaia de hirtie a l[ 1 ca o parte a i (cea 8- 10 cm)
d ea in exterior marginea me ei, iar cr ionul pla pestt'
extr mita le a colii. poi u i degete umezile s
. dinami (de sus in jo ) partea din a[ ra m ei a hirli i. ln ace l
felt>ste a dintre hrti coala esl bru r
de sub cr ion, iar act>sta P''
ma C mare e t unui implu creion!. ..
O a act.' \ti probl me e cu ajutorul unui de
chibrit introdu vertic 1 inlr-o as indurilor unei me e dulgh-
pe e o (d unui bil t de
autoh11z), iar pesle acPsta, in eehilibr11, o de 25 de bani. e
:182
cere, de aseroen a, s de hirtie fie ori
moneda.
15.!J5.- E bine ca paharul fie cit mai larg la iar mon d le
s cu pe cant, din im diata apropi re a
apei. perim ntul con in mon delor
este r la tiv foarte mare, in ori e caz d pronosticuril . e
aceasta se face tensiunea sup rfi a apei car li-
chidul n pahar c acesta -a umplut " u rf".
O chiar mai inler a jocului se realiz schimbind
mon cu ace u .
15.36. - p vrful lingurii, care
acest ansamblu se "n prghi ",cu ajutorul acului p bur.a slicl i
(fig. 15 .51) .
15.37. - E l ne esar ca punctul de prijin al picioarelor nu fi Loc-
mai n prelungirea gm nlului pe car s sticla. ln felul a e ta
e un foarl triunghi d sprijin pe
va trebui c nlrul de gr ulate al ansamblului.
15.38. - trec pur i simplu prin bu la in sensul n carr
prin ea lre cel fire-capete.
ln locul bulonierei de la s poal utiliza un inel, o loarlii J
etc.
Fly. 15.5:!
15.39, - Exp rimenlul este edificator.
15,40, - ldem.
.t'Jg. 15.53
15Al.- e introduce, pentru inc pul, prin urcl'ht>a atului o buclfl
apoi lrec prin cil mai mull fir , care e "extrag"
cu ajutorul ei prin ur chea acului (fig. 15.53). Hcpt>tnd cu una
din burlelc formate n sens in,<'r , rh iar d mai mult ori sinl<:om ins
putt>a 15 fire de trecult' prin urechea acului.
15.42. - Din a scrisul presupune (la majoritat a lit<'r<'lor)
care a vrfului reionulu i - re p ti a miinii - n roto oal in sens
inv r a elor de easornic, eea ce ste n u area
piciorului. .. e destul de greu de stabilit un
15.1,3. - ., odul' nu e nod!
l5A4. - e prinde cordelina pe dintre cheie voluntar, cu
mini, um e n figura nr. 15.54. lrec apoi bucla
A - bu la B se cu mna dr - pe le ap ul olun-
tarului. prinde apoi cu mna cordelina n pun tul C indicat pe
figura nr. 15.55 e tr ce o p st apul (sau mna) voluntaru-
lui. Imediat ace a se drumul cordelinei i din mna
Acum chc ia d la sine cord lina.
---
---
c,........,.,., ........
J
Fig. lG.M Fig. 15.55
15.45. - Expli a ia oarecum plate din final ste pur
atent t xtul, r pec iv il care se deru-
in lah lul tolul d "ine clar;
de htrlle
Exterior SUna din sltnga . tina din dreapt
sllnlle sin goale 9 o o
Cele 5 oi ln sllnl 4 3 2
ciobanii 2 4 3
les oii mulse la pll cut 7 2 o
Oile Intri\ din nou ln sllni 2 5 2
In tlnl ciinii o 6 :l
Ies oii din Uni 5
4 o
IntrA oile In sttnl
o
7
2
Ies ciobanii ciinii
.J 5 o
384
s 15."6. - Un simplu fir de prh1s ntre capac partea de jo a
J
cutiei. care iese cea 2 cm in exteriorul cutiei exact acolo unde aceasta
se tn timpul i pe ... totul.
15.47. - Se indoaie rama cum se \ede in figura nr. 15.56;
care se introduce inelul in Apoi se desdoaie rama care
prinde in acest fel inelul pe cizme. de indoire a ramei
trebuie cu pentru a nu se urme vizibile pe rama
de carton 1
Fig. JS.SG Fig. 15.57
15.48. -La nceput, intr-una din mini scamatorul va palma (va
d un dop. Se spectatorilor in nu este
nimic, care we (B) n care se de fapt dopul, in
centru, iar (A) peste unul din dopurile din jur. Se elibe-
dopul din in centrul c rcului se palmeazli dopul de pe con-
tur in cea de a doua Apoi , se schimbind locul
unde se astfel ca mereu care se pune peste cite
un dop de pe cerc fie
15.49. - Oul dio problema va ceva cu acela
din anecdota cu .,oul lui Columb" 1
15.50. - In problema este a 7,5 pahare ( 1) la trei, ..
ceea ce nu constituie o dificultate. Doi in vor lua cite pahare
pline unul pe iar al treilea un pahar plin trei pe
tate.
15.51. -Persoana care fie - va trebui stea
pe scaun cu miinile de genunchi. Cei cinci
cu cite un deget in puncte: 1 sub
2 3 - la 4 5 - sub genunchiului.
15,52. - in figura nr. 15.57. Din
(a) se mna astfel incit se A B (b). Cu de-
getul de la mna se in bucla A de sus in jos ln
25 - Ollmp1ac1a 'ocurtlor
385
apropierea C, care se iese de jos n sus in bucla B.
e prinde astf 1 strins in mina dre' C. Cu mna
a elibera cordelina) s prind firele buclei B ntreC repe-
rul captiv E - n zona in cu D.
acum mina se mina spre E astfel nct
fi introdu e peste E cele buci pe car le respectiva
S lib din mna prinderea D se trage cu
bucla strins de la inceput. Cordelina se deru-
n jurul r p rului E elib rndu-l compl t l
15.53. - i din figura nr. 15.58. a. Se
bucla B spr dr apta astfel incit egmentul de 1 C
se de sus pest segm ntu 1 D. In (b) se prinde
cu deget de CD se de pe Buclele A
B -au apropiat su[ici nl pentru a le putea prind cu d
inf rioare. prinsoarea CD tr c m inelul printre
( 1) segm ntel C D cind acesta ajunge la part a inf aco-
lo und sint buclelE' A B Din acea
cim spre stnga bucla B astfel nct segment le C D din nou
para} 1 , coatem nici o dificultate in lui complet l iberat.
,
VEDERE
DIN SPATE
- b
}'lg. 15.58
Fig. 15.59
15.54. - Modelul, topologic echi al nt, pe care s va analiza solu-
este prez ntat in figura nr. 15.59.
386
Este necesar la o se prind una-in-
tr-alta miinile la spate! Apoi se cum se n fi-
gura nr . 15.60.
Fig .. 15.60
Redactor: MONICA CREMENE
Tehnoredactare L. HLAVATHV
Anul apar1tlel: 1 9 K ~ Bun de tipar: li.U.J9114.
Comanda nr.: 23411. Coli de tipar: 24.25.
Hirtie upar Inalt A 50 g. mp. Format' ttii6J)<.9o .
Tiparul executat sub comanda nr. 123/1983.
la Intreprinderea poligraficA Sibiu.
o s Alba IUlia nr. 40
Hepubllca So('lal!stfl Romnw