Sunteți pe pagina 1din 30

Cuprins

Nuci: generalitati ........................................................................................................................................... 2 Compozitie ................................................................................................................................................ 4 Componena i valoarea. ........................................................................................................................... 5 Beneficii pentru sanatate ........................................................................................................................... 6 Ct de util este nucul? ............................................................................................................................... 7 Uleiul de nuca .............................................................................................................................................10 Importanta pentru sanatate a uleiului de nuca .........................................................................................11 Uleiul de nuca in compozitia preparatelor culinare.................................................................................13 Modalitati de utilizare a uleiului de nuca in preparatele culinare: ..........................................................14 Tehnologiia de producere ........................................................................................................................15 Continutul uleiului de nuca preset la rece, la 100g .................................................................................15 BOLI CARDIOVASCULARE ...........................................................................................................17 SISTEMUL IMUNITAR Sl INFLAMATIA ......................................................................................18 CANCER.............................................................................................................................................18 SPM Sl DISMENOREEA ...................................................................................................................18 ALTE UTILIZARI ..................................................................................................................................19 RDI SI SIMPTOMELE CARENTEI ..................................................................................................19 DOZA ZILNICA OPTIMA - ODI ......................................................................................................19 rot de nuc .................................................................................................................................................20 Arahidele (arachis hypogaea) ......................................................................................................................22 Srot de arahide alimente. Specificaii GOST 111201-65 ......................................................................24 Produse gelificate ........................................................................................................................................26 Jeleuri ......................................................................................................................................................26 Caracteristicele jeleurilor: .......................................................................................................................26 Rahatul sau rahatul turcesc ......................................................................................................................27 Halva .......................................................................................................................................................28 Caracteristicile organoleptice pentru produsele: .........................................................................................28 Bibliografie: ................................................................................................................................................30

Nuci: generalitati
Nucile greceti sunt de fapt nucile obinuite pe care le vedem zi de zi, mai ales toamna n toat Moldova. Ele au mai fost cunoscute i sub numele de nuci regale sau nuci valahe . Dup o legend, zeul grec Dyonissos i transformat iubita ntr-un pom de nuc. De fapt, la noi aceste nuci au fost aduse cu aproape 1000 de ani n urm de ctre negustorii greci, de aici i provenind si denumirea. De fapt, patria nucilor greceti este Asia, de acolo el s-a rspndit i a ctigat popularitate n toat lumea. n Babilonul antic, preoii interziceau oamenilor simpli s consume nuci, de teama ca ei s nu devin prea detepi. Nucile au fost, inca din timpuri stravechi asociate cu intelectualii deoarece forma lor seamana cu cea a creierului. Acum stim insa, ca pe langa aceasta, ele sunt pline de factori care ajuta la pastrarea unei sanatati optime. Nucile contituie o bogata sursa de energie, continand multi nutrienti, antioxidanti si vitamine esentiale pentru o buna functionare a organismului Nucile sunt fructele unor specii de arbori apartinand familiei Juglandaceae din specia Juglan. Copacul este foios, atinge marimi medii si se crede ca este originar din muntii ce inconjoara Asia Centrala sau Sudul Europei. nc din cele mai vechi timpuri, nucii slbatici se ntlnesc n Caucaz i Asia Mijlocie. Astzi , nucile se cresc nu doar acolo ci i n Ucraina, Moldova, Crimeea etc. Ele se export n toat lumea, cel mai des fiind utilizat la fabricarea dulciurilor i prjiturilor. A fost numit n diferite feluri : hrana zeilor , pinea viitorului sau srbtoare pentru creier . Dup coninutul de calorii i substane folositoare, nucile pot fi comparate cu carnea i lactatele, n ele se conin cu 50 % mai multe uleiuri i ntrec cu aceleai 50 % citricele dup coninutul de vitamine. Nucile conin de 5 ori mai multe antioxidante dect migdalele, arahidele, fisticul sau alunele. Exista peste 30 de varietati de nuci, insa cele mai populare 3, cultivate pentru consum sunt Nucul Englezesc sau Persan - Juglans regia; Nucul Negru - Juglans nigra si Nucul Alb sau butternut- Juglans cinerea. Acestia sunt intalniti in special in tari ca Statetele Unite, Franta, Turcia sau China etc. Sunt cunoscute circa 20 specii de nuci, insa cel mai raspandit la noi, dar si cel mai productiv este nucul grecesc. Nucul este foarte apreciat atat pentru roada sa cat si pentru calitatile sale decorative, rezistentei sale si nu in ultimul rand pentru lemnul pretios. Planta in sine este un nalt (30 m), este destul de puternic copac (pn la 2 m n diametru), cu diametrul coroanei de multe ori egala cu nlimea arborelui). Fructele apar primele la 5-10 ani, dar unele specii de nuci dau roada n 3 pn la 4 ani. Pe un copac, n medie, ajunge la

maturitate de pn la 100 kg de fructe cu coaj lemnoas. Durata de via este estimat in secole, i unele specii traiesc mai mult de 400 de ani. Nucile, mai sanatoase decat uleiul de masline Cercetarea a constat in monitorizarea a 24 de adulti, jumatate dintre ei cu un nivel normal al colesterolului, iar cealalta jumatate cu un nivel ridicat. Participantii la studiu au primit doua portii de salam bogat in grasimi si branza, pe care le-au consumat la un interval de o saptamana. La una dintre portii, cercetatorii au adaugat cinci lingurite de ulei de masline, iar la cealalta, miezul a opt nuci. Testele au aratat ca atat uleiul de masline, cat si nucile au ajutat la reducerea inflamatiilor din artere care apar brusc dupa o masa bogata in grasimi saturate si care, in timp, favorizeaza intarirea arterelor si creste riscul unor boli de inima si al atacului vascular cerebral. Cu toate acestea, spre deosebire de uleiul de masline, nucile au mai ajutat si la mentinerea elasticitatii si flexibilitatii arterelor, indiferent de nivelul colesterolului. Trateaza tulburarile de ritm cardiac Cercetatorii au mai observat ca acidul alfa linoleic din nuci poate fi benefic pentru cei cu tulburari ale ritmului cardiac. Ei i-au avertizat pe participantii la studiu ca pot manca absolut tot ceea ce doresc, cu conditia sa consume si nuci. "Acest lucru demonstreaza ca grasimile protectoare din nuci inlatura efectele grasimilor saturate din dieta, pe cand o grasime neutra, precum uleiul de masline, nu are un rol atat de important", afirma Robert Vogel, profesor la University of Maryland, Baltimore. Pentru ca sunt elastice, arterele se pot intinde atunci cand fluxul sanguin se imbunatateste. Consumul de grasimi intrerupe producerea de oxid nitric de catre "captuseala" arterelor, necesar pentru mentinerea flexibila a vaselor de sange. Nucile mai contin antioxidanti si arginina, un aminoacid folosit de organism pentru a produce oxidul nitric.

Pentru vegetarieni Combinati nucile cu legume si paine.Nucile si alunele pot inlocui majoritatea nutrientilor animali in cazul persoanelor vegetariene. Printre nutrienti se numara cele mai multe vitamine B, fosfor, fier, cupru, potasiu si proteine.Ca mai toate proteinele din surse vegetale, cele din nuci si alune sunt inferioare calitativ celor animale. Cu toate acestea, in combinatie cu paine, cereale si

leguminoase (mai ales soia si linte) se poate obtine gama intreaga si echilibrata de aminoacizi esentiali. Miezul de nuc este unul dintre cele mai vitalizante i nutritive alimente cunoscute i o minune pentru organism n timpul anotimpului rece. Fiind foarte bogat n grsimi i proteine, nuca ntrece carnea ca valoare caloric, avnd o toxicitate de cteva ori mai mic i este foarte uor digerabil. Compozitie Nucile conin, la 100 g, 15 g de proteine, 60 g de lipide, 15 g de glucide i 2,4 g celuloz. n plus, sunt bogate i n sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor, sulf, fier, cupru, zinc i iod. Pot fi definite ca o colecie de minerale i vitamine. Au din belug vitaminele C, B1, B2, B5, vitamina PP i caroten. Miezul a 20 de nuci, consumat zilnic, e un tratament eficient contra psoriazisului sau a eczemelor alergice. Miezul a patru nuci prjite uor se ia la trnta cu constipaia, iar faptul c nu conin dect foarte puin zahr le face un aliat al celor care sufer de diabet. Brbaii ar trebui s aib o slbiciune pentru ele deoarce prezena unor substane rentineritoare, care protejeaz i cur vasele de sange, fac din nuci un aliment foarte indicat n tratamentul sterilitii i impotenei. Proprietati: - foarte nutritiv (proteine, grasimi) - laxativ si antidiuretic - vermifug - drenor cutanat si limfatic Indicatii - uz intern: - diabetici - tuberculoza - diarei - paraziti intestinali - litiaza urinara (ajutator) Srotul de nuca poate fi utilizat si la prepararea multor tipuri de sosuri si dressinguri, poate fi utilizat si ca condiment excelent pentru preparate din carne. n plus, un numr mare de produse de patiserie decorate cu boabe ntregi sau srot de nuci!

n culinarie nucile sunt folosite pentru pregatirea multor feluri de mncare naionale, carne de pasre, fasole, oua, aluat. Nucile se utilizate pentru fabricarea produselor de patiserie: bomboane, prjituri, fursecuri, napolitane, diverse umpluturi. Din srotul de nuci se produce halva. Sew produc gemur din nicule necoapre. In medie, valoarea energetica a 100 de grame de miez de nuca este de 700 kcalorii. De asemenea, uleiul de nuca, folosit in tratamente externe, ajuta la regenerarea si cresterea firului de par. Nucile sunt recomandate persoanelor care sufera de artroze, reumatism, anemii, tuberculoza, sifilis, scrofuloza, metrita, enurezis sau afectiuni ale pielii. Nucile se numara printre alimentele cu cel mai bogat continut de cupru si zinc ceea ce le fac benefice in tratarea unor afectiuni cardiovasculare, a problemelor legate de crestere sau curele de intarire ale sistemului imunitar. In unele cazuri insa, pot exista anumite probleme legate de asimilarea anumitor minerale din nuca de catre organism. In aceasta situatie se recomanda combinarea acestui aliment cu unul ce contine vitamina C. Pentru a asigura o mai buna absorbtie a miezului de nuca, il puteti folosi zdrobit. De asemenea, datorita fibrelor pe care le contin, nucile pot fi folosite si ca remedii naturiste impotriva diabetului. Nu se recomanda ca nucile sa fie consumate in doze prea mari deoarece va puteti trezi cu spasme stomacale sau dureri de cap. 4-7 nuci sunt mai mult decat suficiente. Nucile ajuta si la imbunatatirea memoriei si a capacitatii de concentrare. Celor care acuza pierderi de memorie le este recomandata consumarea zilnica a dozei minine permise de miez de nuca. Mai mult, oamenii de stiinta au demonstrat ca riscul aparitiei bolilor coronariene scade la jumatate prin consumarea a patru portii de miez de nuca in timpul unei saptamani. Acest lucru este posibil gratie acizilor grasi omega 3 continuti de miezul de nuca. Componena i valoarea. Sa vorbim despre miezul de nuca. In miezul de nuca se contin de 7 ori mai multe calorii decin in caonea de vita. n componena miezului intra 17% proteine (aproximativ la fel de mult ca i in brnz ). Un kilogram de miez de nuca inlocuieste rata dubla de zi cu zi de paine alba, plus un kilogram de carne de vit. Ponderea ulei de grsime, au o medie de 65%, hidrati de carbon - 16%, si o cantitate mic de ap, 0,3 mg /% din vitamina B12, vitamine A i B2, vitamina K, i E, numeroase minerale (fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sulf, fier) si fibre. Ulei din de nuc, obinut prin presare, bogat n acizi grai nesaturai (linoleic, linolenic i oleic), i pe bun dreptate aparine produse valoroase, cum ar fi porumb dietetice si ulei de susan. Pentru comparaie, din 10 copaci de nuci se obtine o cantitate de ulei egala cu un hectar de floarea-soarelui. Ulei de nuci este de mare valoare, nu numai pentru culinarii, dar i n industria parfumurilor, ca un bun solvent pentru ulei de trandafir, violet, geranium i alte uleiuri. Conform bazei de date a Ministerului Agriculturii i SkipThePie, 100 g de nuci conine 65 g de ulei, care

este extrem de bogat n acizi grai nesaturati. O lingura (13,6 g) de ulei coninute 3,1 g acizi grai nesaturati i 8,6 g acizi grai polinesaturai, inclusiv 1,4 g de omega-3 (alfa-linolenic) i 7,2 g de omega -6 (acid linoleic). In compoziia uleiului de nuc sunt, de asemenea, intra tocoferoli (vitamina E componente), sitosterol i alti compusi solubile utile organusmului. Intr-una din lucrrile efectuate n comun de ctre experii americani si canadieni, sa artat c nucile au capacitatea de a regula stres. In cadrul studiului, voluntarii timp de 6 sptmni se hraneau conform a trei diete diferite.Prima dieta - una tipic americana. A doua a fost suplimenta cu 56 g de nuci ntregi (9 nuci de dimensiuni medii), plus o lingura de ulei de nuci. Persoana situat pe dieta a treia a, primia n plus o jumtate linguri de ulei de seminte de in. Diete au fost echilibrate, astfel nct participanii s nu piard sau creasca in greutate. La sfarsitul studiului au fost supusi la dou tipuri de stres - psihologice (participani, dup 2 minute de pregatiri a avut un discurs scurt, pe un anumit subiect) i fizic (imersie a uni picior in apa cu gheata). Nivelul de stres se masura dupa tensiunea arterial. Sa constatat c cel mai scazut nivel de stress le aveau persoanele care se hraneau conform dietelor ce contineau nuci. n 2009, la conferina anual a Asociaiei Americane de Cercetare a cancerului a fcut citit un raport, autorii caruia, membrii ai Universitii din Marshall (SUA) a prezentat date experimentale privind efectul nucilor asupra dezvoltarii cancerului de san. Odat cu introducerea in alimentative a nucilor, la animare sa redus considerabil dezvoltarea tumorilor, numrul i mrimea lor. Autorii leaga efectele nucilor, cu un coninut ridicat de acizi grasi polinesaturati omega-3 si fitosteroli. Pe baza ei, au sftuit femeile s excluda snacks-urile ", cum ar fi chipsuri" si cartofi prajiti, si sa mbogeasc dieta cu nuci (n valoare de aproximativ 7 uniti pe zi). Nucile sunt utile nu doar pentru femei, dar i pentru brbai. Cercetatorii din Departamentul de Patologie, Universitatea din California (SUA) a artat experimental c, introducerea nucilor in alimentatia animalelor de loborator cu risc mare de aparitia a tumorii de prostate, reduce semnificativ dezvoltarea acestei tumori. Beneficii pentru sanatate Nucile contituie o bogata sursa de energie, continand multi nutrienti, minerale, antioxidanti si vitamine esentiale pentru o buna functionare a organismului. Sunt extrem de bogate in acizi grasi monosaturati (aprox 72%), cum este acidul oleic si o excelenta sursa de acizi grasi esentiali de omega 3 ca acidul linoreic, acidul alfa linoreic(ALA) si acidele arachidonice. Introducerea regulata in meniu a nucilor ajuta la reducerea colesterolului negativ si la cresterea nivelului de colesterol pozitiv, benefic pentru organism. Studiile au scos in

evidenta ca dieta mediteraneana, bogata in acizi grasi de omega 3 ajuta la prevenirea bolilor arterelor coronariene si a infarctului prin favorizarea profilului unui sange sanatos Doar 25 de grame de nuci contin peste 90% din DZR de acizi grasi omega 3. Studiile au indicat ca acestia, in virtutea actiunii anti inflamatoare ajuta la scaderea riscului de aparitie a hipertensiunii, a bolilor coronariene ale arterelor si a cancerului la san, colon si prostata precum si a infarctului. Nucile sunt bogate in substante fito-chimice, care isi aduc aportul la activitatea antioxidanta, incluzand melatonina, acidul ellagic, vitamina E, carotenoidele, si compusii polifenolici. Aceste substante ajuta organismul sa lupte impotriva cancerului, inflamatiilor, bolilor neorologice si imbatranirii. Sunt o sursa foarte buna de vitamina E, bogate in special in gamma-tocopherol, continand nu mai putin de 21g/100 grame din aceasta substanta. Vitamina E este un puternic antioxidant solubil gras, necesar pentru mentinerea membranei mucoase la nivel celular si a pielii, protejando de actiunea radicalilor liberi. Contin mai multe complexe de vitamina B cum sunt riboflavina, niacinul, thiaminul, acidul pantothenic, vitamina B-6, si acid foliar. Constituie o bogata sursa de minerale, ca mangan, cupru, potasiu, calciu, fier, magneziu, zinc si seleniu. Cuprul este un co-factor vital pentru multe enzime incluzand cytochrome coxidase si superoxide dismutase (alte minerale ce functioneaza ca si co-factor sunt manganul si zincul). Acesta din urma este un co-factor in multe enzime care regleaza cresterea si dezvoltarea, productia de sperma, digestia si sinteza acidului nucleic. Seleniul este un micro-nutrient care functioneaza pe post de co-factor pentru enzime anti-oxidante cum sunt glutathione peroxidases. Uleiul de nuci are o aroma specifica, avand puternice proprietati astringente, protejand pielea de a deveni uscata. Este utilizat in gatit ca ulei de baza si transport ("carrier or base oil"), in medicina traditionala, masajul terapeutic, aromaterapie, industria farmaceutica si cosmetica. Consumarea unui pumn de nuci in fiecare zi va va furniza necesarul de minerale, vitamine si proteine. Ct de util este nucul? Nucile ajuta cu constipatie si de la imbunatatirea functiilor intestinale. n plus, nucile sunt recomandate pentru tratarea i prevenirea aterosclerozei, precum i o lips de de fier i sruri de

cobalt i deficiene de vitamine. Nu mai puin utile nucile sunt in cazuri de infertilitate, impotenta, mastit uterin, boli a incheeturilor, anemie, hipertensiune arterial i diabet zaharat. Leacuri pe baz de nuci au calitati: vindecarea ranilor, inflamatorii, antibacteriene, distrugerea viermilor intestinali. n plus, nucile sunt recomandate in timpul tulburarilor nervoas i in timpul stresului, insomnie, probleme cu atenie i memorie, dureri de cap, tulburri de activitate cerebral. De asemenea, nucile se includ in dietele pentru diabetic, deoarece n componeta lor intra zinc i mangan care au un puternic efect de reducere de zahr. Miezul nucilor conine ap (3-5%), grsimi (52,0-77,5%), substane proteice (12-25%) din grupa globulelor (de natura celor din lapte i ou), sruri minerale (nuca este fructul cel mai bogat n cupru i zinc), provitamina A, vitamine din complexul B (B1, B2, biotin, colin), vitaminele C, E, F, P, etc, Valoarea energetic a miezului de nuc este de 560-857 (n medie 700) kcal la 100 g miezul deine 26-60% din greutatea nucii. Nucile ar trebui sa conin minimum 45% miez. Miezul de nuc se consum proaspt sau uor prjit (n care caz devine mai digerabil). El este utilizat n diferite produse de cofetrie. Din nucile verzi, nainte de ntrirea cojii, se poate prepara dulcea. E foarte important cum pstrm nucile, ntr-o camer aerisit, la ntuneric, n strat gros de 15-20 cm (care n primele dou sptmni dup recoltare se rscolesc zilnic, pentru a preveni mucegirea fructelor) sau n saci de pnz de circa 20 kg, ferii de roztoare (obolani, oareci) i de veverie. Durata pstrrii, n condiii bune, este de 1-1,5 ani; dup aceea, miezul ncepe s rncezeasc. n scopuri terapeutice se utilizeaz miezul nucilor, uleiul de nuc, coaja verde a fructelor i frunzele. Miezul de nuc este foarte energetic i are efect laxativ, ndeosebi cnd este prjit uor i consumat dup un compot de prune sau de mere. ntruct conine tocoferol (vitamin E), care contribuie la scderea coninutului de snge i are o cantitate foarte redus de hidrai de carbon, miezul de nuc este admis n regimul diabeticilor. Substanele grase din miezul de nuc se formeaz prin transformarea zaharurilor i de aceea, pe msur ce ele se acumuleaz, scade coninutul miezului n zaharuri. Analizele fcute de Radu F.I. (1964) arat c la nceputul lunii august miezul nucilor coninea 12,1-14,5% zaharuri i numai 5,4-8,9% substane grase. Uleiul de nuc coninnd peste 50% acid linoleic, este indicat n alimentaia dietetic pentru prevenirea aterosclerozei. El mai conine inozitol, vitamin cu rol vital n creterea prului. Consumat de 50-60 g ntr-o salat de cartofi, seara, timp de 3 zile, are efect vermifug (combate tenia). De asemenea, acest ulei combate enurezisul (scparea involuntar i incontient a

urinei); se mbib o felie de pine prjit cu o linguri de ulei de nuc i se consum n fiecare sear, timp de 15 zile. Uleiul de nuc se mai folosete pentru frecionarea corpului la copiii rahitici, anemici, precum i n dermatoze (are efect emolient). Coaja verde a nucilor (mezocarpul) conine foarte mult vitamin C (1050-3040 mg la 100 g), nucitanin 15-20% i alte substane tanoide, alcaloidul iuglon (C6H12O3), acizi organici (malic, citric), fosfai i oxalai de calciu, naftochinon, etc. Are efecte asemntoare cu ale frunzelor de Nuc. Frunzele de Nuc conin tanin complex, ulei volatil, acid galic, inozitol, alfa i beta hidroinglon, inglon, vitamina C, flavone (vitamina P), substane minerale, etc. Infizia i decoctul din frunze pot fi folosite pe cale intern i extern avnd aciune astringent (antidiareic) datorit taninului, uor hipotensiv, hipoglicemiant, antialergic i antiinflamatorie. Mai sunt un dezinfectat urinar i un antiseptic gastrointestinal. Au, de asemenea, aciune antisudorific. Infuzia de frunze de Nuc, pe cale intern, se folosete contra diareelor, enteritelor, infeciilor i edemelor renale, n periartrita scapulohumeral (dureri ale umerilor), n diabetul zaharat, n hiperhidroz (transpiraie excesiv), precum i n hipogalactie (producere insuficient de lapte). Aceast infuzie se prepar dintr-o linguri cu frunze mrunite la 200 ml ap clocotit; se beau dou cni pe zi. Decoctul din frunze de Nuc (extern) 3 linguri la o can de 200 ml, se folosete ca gargar pentru tratarea stomatitelor (boli inflamatorii ale mucoasei bucale). Acest decoct se mai folosete pentru comprese (boli n ochi, psoriazis, eczeme, furunculoz) i bi (n reumatism, scrofuloz, leucoree, transpiraie excesiv la picioare). Decoctul de frunze de Nuc (pentru bi) se prepar astfel: se fierb 100 g frunze n 3-4 l ap, timp de 15 minute. Lichidul obinut se toarn n apa din cad, care s aib o temperatur de 37 grade. Durata unei bi este de 15-20 minute. Unguent (alifie) pentru rni, din frunze de Nuc. Aceast alifie se prepar din 15 g frunze mrunite, care se macereaz timp de 7 zile n 100 ml ulei de floarea-soarelui, la temperatura camerei. Dup macerarea coninutului, vasul n care se afl acest amestec se pune pe baia de ap n fierbere i se las timp de 3 ore la foc ncet. Apoi se strecoar lichidul prin tifon sau pnz, i se adaug 15 g cear de albine, se mai ine nc 30 minute pe baia de ap i apoi se face omogenizarea, dup Mocanu t. i Rducanu D.

Pentru scopuri medicinale, frunzele de Nuc se recolteaz n iunie. Se folosete numai foliolele frunzelor (fr peiol), care se usuc la umbr (de preferin n podurile acoperite cu tabl), n strat subire, care se rscolete zilnic, pentru a se usca ct mai repede i a se preveni ncingerea i mucegirea frunzelor. n stare proaspt, frunzele de Nuc sunt mai active dect cele uscate. Avnd i proprieti repelente, aceste frunze se mai folosesc pentru ndeprtarea mutelor i a deferiilor parazii ai pielii.

Uleiul de nuca
Beneficiile pentru sanatate ale uleiului de nuca au fost remarcate inca din 1931 cand cercetatorii au descoperit ca nucile sunt o sursa importanta de vitamina C.

Uleiul de nuca este bogat in acizii grasi omega 3, vitaminele B1, B2, si B3, vitamina E si niacina. S-au facut numeroase studii pentru a se evalua efectele si rezultate in urma consumului de ulei de nuca, privind prevalenta bolilor, mortalitatii si factorilor de risc pentru diverse conditii. Un ulei de nuc de calitate va avea gust de nuci i culoarea topazului i poate fi pstrat maximum ase luni sau un an. Dup deschiderea recipientului, uleiul de nuci trebuie meninut ntr-un loc rcoros, la ntuneric. Acest produs a ajuns n atenia specialitilor dup ce n urma mai multor studii i cercetri s-a ajuns la concluzia c este o surs extrem de bogat de antioxidani i acid elagic. Antioxidanii prezeni n uleiul de nuc au un rol important n eliminarea toxinelor i a diverselor substane nocive din organism, care sunt indirect sau direct asociate cu dezvoltarea mai multor tipuri de cancer. Pe de alt parte, acidul elagic mpiedic multiplicarea i dezvoltarea celulelor canceroase. Uleiul de nuc este o surs bogat de cupru i mangan. Acesta conine i melatonin, un hormon responsabil cu reglementarea ceasului biologic al organismului. In prezent, se poate afirma ca un consum regulat de nuci poate preveni mai multe tipuri de boli, dar cel mai important avantaj este ca se va diminua riscul aparitiei afectiunilor cardiace coronariene. Nucile sunt bogate in fitonutrienti si sunt o sursa excelenta de seleniu, fosfor, magneziu, zinc, fier si calciu. Uleiul nerafinat de nuci este obinut din fructul lemnos al nucului, dupa uscare si este presat la rece. Un ulei de nuca de calitate va avea gust de nuci si culoarea topazului. Uleiul de nuca poate fi pastrat maxim sase luni sau un an. Dupa deschiderea recipientului, uleiul de nuci trebuie mentinut intr-un loc racoros, la intuneric.

Uleiul de nuca a ajuns in atentia specialistilor dupa ce in urma mai multor studii si cercetari s-a ajuns la concluzia ca acesta este o sursa extrem de bogata de antioxidanti si acid elagic. Antioxidantii prezenti in uleiul de nuca au un rol important in eliminarea toxinelor si a diverselor substante nocive din organism, care sunt indirect sau direct asociate cu dezvoltarea mai multor tipuri de cancer. Pe de alta parte, acidul elagic impiedica multiplicarea si dezvoltarea celulelor canceroase. Uleiul de nuca este o sursa bogata de cupru si mangan. Acesta contine si melatonina, un hormon responsabil cu reglementarea ceasului biologic al organismului. Importanta pentru sanatate a uleiului de nuca Uleiul de nuc ofer multiple beneficii sntii. Iat doar cteva dintre acestea: Circulaia sngelui Uleiul de nuc este bogat n grsimi mononesaturate cum ar fi acizii grai omega-9, ce susine elasticitatea arterelor i implicit ajut la mbuntirea fluxului de snge din organism, reducnd ansele de rigidizare a arterelor. Reduce riscul apariiei bolilor cardiace Uleiul de nuc este benefic pentru sntatea inimii n special datorit nivelului extrem de ridicat de acid alfa-linoleic care este un tip de acid gras omega-3. Acidul alfa-linoleic este transformat n acid eicosapentaenoic i acid docosahexaenoic. n urma unui studiu s-a demonstrat c la persoanele care au consumat zilnic ulei de nuc, a avut loc o mbuntire semnificativ a sntii vaselor de snge, fapt ce stimuleaz o funcionare adecvat a inimii i reduce riscul de boli cardiace. Ameliorarea inflamaiei Uleiul de nuc este o surs bun de grsimi polinesaturate, cum ar fi omega-3 i omega-6, care sunt extrem de utile pentru reducerea inflamaiei care apare n cazul unor boli, cum ar fi artrita. Reglarea nivelurilor hormonale Nucile sunt o surs extrem de bogat de fitonutrieni. Acestea conin minerale precum seleniu, magneziu, fier, calciu, fosfor i zinc. Toate aceste substane ajut la meninerea echilibrului hormonilor din organism. Frumuseea pielii

Uleiul de nuc este o surs bun de vitamin B (conine vitaminele B1, B2, B3) dar i vitamin E i niacina. Toate aceste vitamine contribuie la nfrumusearea i meninerea sntii pielii. Unii dintre fitonutrieni precum i acizii grai din compoziia uleiului de nuc fac pielea mai elastic i i mbuntesc textura Eczeme O linguri de ulei de nuc pe zi ajut la vindecarea eczemelor i erupiilor pielii. Beneficii anti mbtrnire (antiaging) Uleiul de nuc este bogat n antioxidani care ajut la reducerea efectelor radicalilor liberi i previne deteriorarea celulelor, prevenind procesul mbtrnirii. Uleiul de nuca ofera multiple beneficii sanatatii. Iata doar cateva dintre acestea: - Circulatia sangelui - Uleiul de nuca este bogat in grasimi mononesaturate cum ar fi acizii grasi omega-9, ce sustine elasticitatea arterelor si implicit ajuta la imbunatatirea fluxului de sange din organism, reducand sansele de rigidizare a arterelor. - Reduce riscul aparitiei bolilor cardiace - Uleiul de nuca este benefic pentru sanatatea inimii in special datorita nivelului extrem de ridicat de acid alfa-linoleic care este un tip de acid gras omega-3. Acidul alfa-linoleic este transformat in acid eicosapentaenoic si acid docosahexaenoic. In urma unui studiu s-a demonstrat ca la persoanele care au consumat zilnic ulei de nuca, a avut loc o imbunatatire semnificativa a sanatatii vaselor de sange, fapt ce stimuleaza o functionare adecvata a inimii si reduce riscul de boli cardiace. - Ameliorarea inflamatiei - Uleiul de nuca este o sursa buna de grasimi polinesaturate, cum ar fi omega-3 si omega-6, care sunt extrem de utile pentru reducerea inflamatiei care apare in cazul unor boli, cum ar fi artrita. - Reglarea nivelurilor hormonale - Nucile sunt o sursa extrem de bogata de fitonutrienti. Acestea contin minerale precum seleniu, magneziu, fier, calciu, fosfor si zinc. Toate aceste substante ajuta la mentinerea echilibrului hormonilor din organism. - Frumusetea pielii - Uleiul de nuca este o sursa buna de vitamina B (contine vitaminele B1, B2, B3) dar si vitamina E si niacina. Toate aceste vitamine contribuie la infrumusetarea si mentinerea sanatatii pielii. Unii dintre fitonutrienti precum si acizii grasi din compozitia uleiului de nuca fac pielea mai elastica si ii imbunatatesc textura.

- Eczeme - O lingurita de ulei de nuca pe zi ajuta la vindecarea eczemelor si eruptiilor pielii. - Beneficii antiimbatranire (antiaging) - Uleiul de nuca este bogat in antioxidanti care ajuta la reducerea efectelor radicalilor liberi si previne deteriorarea celulelor, prevenind procesul imbatranirii. Uleiul de nuca in compozitia preparatelor culinare Uleiul de nuc are o valabilitate de aproximativ 6-12 luni. Dup deschidere, recipientul trebuie pstrat ntr-un loc rcoros, ferit de lumin sau refrigerat pentru a preveni rncezirea. Poate fi folosit la diverse feluri de mncare ns, uleiul de nuc nu este recomandat pentru gtit deoarece temperaturile nalte distrug aroma sa delicat. Poate fi folosit, n schimb n compoziia salatelor sau a preparatelor care conin pete pentru a le oferi un gust deosebit. Iat cteva modaliti de utilizare a uleiului de nuc n preparatele culinare: se va amesteca puin smntn cu puin oet sherry i se va turna peste o bucat de somon sau piept de pui fiert. Cteva nuci prjite vor oferi un gust plcut mncrii. se va amesteca uleiul de nuci cu puin oet sherry, doi cei de usturoi, mutar i sare; Compoziia se va adauga peste salata de andive i ridichi, iar deasupra se va presra puin brnz cu mucegai. uleiul de nuci este o alternativ delicioas la uleiul de msline clasic sau sosul vinaigrette pentru salate; de asemenea, uleiul de nuci poate fi adugat ntr-un bol de sup din mcri proaspt; uleiul de nuci este delicios adugat peste pete, alturi de puin brnz moale, cum ar fi gorgonzola, cteva psti de fasole verde proaspt sau spanac, sote de ciuperci sau puin ptrunjel i usturoi; se va folosi uleiul de nuci i n compoziia deserturilor pentru a le oferi o arom plcut, de nuc; pentru un mic-dejun festiv, se vor stropi cu ulei de nuci brioele sau feliile de cozonac, cltitele cu miere sau sos de ciocolat, acoperite cu cteva felii de pere coapte, banane sau nuci prjite. Toate acestea pot fi nsoite de o porie de iaurt grecesc, fric sau mascarpone. se vor unge jumtile de fructe, cum ar fi piersicile sau nectarinele cu ulei de nuc i miere, nainte de a le coace sau prji i se vor servi alturi de o cup cu iaurt sau ngheat; brnza de capr marinat n ulei de nuc ar putea fi un prnz delicios alturi de o salat i pine proaspt. Uleiul rmas poate fi adugat ca dressing pentru cartofi sau pete; se vor tia felii din brnza de capr de un centimentru, se vor pune ntr-un vas i peste acestea se va presra cimbru proaspt, usturoi zdrobit i piper negru proaspt mcinat. Se va aduga peste compoziie ulei de nuc, se va acoperi i se va lsa la rece, la marinat timp de 24 de ore. La acest preparat se pot aduga i cteva ciuperci tocate mrunt. varza de bruxelles i pstrnacul combinate cu morcovi i cartofi au un gust deosebit dac nainte de a fi servite vor fi stropite cu

ulei de nuci; se vor unge petele, puiul sau raa cu ulei de nuc, nainte a fi rumenite la grtar sau n tigaie. Uleiul de nuca are o valabilitate de aproximativ 6-12 luni. Dupa deschidere, recipientul trebuie pastrat intr-un loc racoros, ferit de lumina sau refrigerat pentru a preveni rancezirea. Uleiul de nuca poate fi folosit la diverse feluri de mancare insa, uleiul de nuca nu este recomandat pentru gatit deoarece temperaturile inalte distrug aroma sa delicata. Poate fi folosit, in schimb in compozitia salatelor sau a preparatelor care contin paste pentru a le oferi un gust deosebit. Modalitati de utilizare a uleiului de nuca in preparatele culinare: - se va amesteca putina smantana cu putin otet sherry si se va turna peste o bucata de somon sau piept de pui fiert. Cateva nuci prajite vor oferi un gust placut mancarii. - se va amesteca uleiul de nuci cu putin otet sherry, doi catei de usturoi, mustar si sare. Compozitia se va adauga peste salata de andive si ridichii, iar deasupra se va presara putina branza cu mucegai. - uleiul de nuci este o alternativa delicioasa la uleiul de masline clasic sau sosul vinaigrette pentru salate. - de asemenea, uleiul de nuci poate fi adaugat intr-un bol de supa din macrise proaspete - uleiul de nuci este delicios adaugat peste paste, alaturi de putina branza moale, cum ar fi gorgonzola, cateva pastai de fasole verde proaspata sau spanac, sote de ciuperci sau putin patrunjel si usturoi - se va folosi uleiul de nuci si in compozitia deserturilor pentru a le oferi o aroma placuta, de nuca - pentru un mic-dejun festiv, se vor stropi cu ulei de nuci briosele sau feliile de cozonac, clatitele cu miere sau sos de ciocolata, acoperite cu cateva felii de pere coapte, banane sau nuci prajite. Toate acestea pot fi insotite de o portie de iaurt grecesc, frisca sau mascarpone. - se vor unge jumatatile de fructe, cum ar fi piersicile sau nectarinele cu ulei de nuca si miere, inainte de a le coace sau praji si se vor servi alaturi de o cupa cu iaurt sau inghetata. - branza de capra marinata in ulei de nuca ar putea fi un pranz delicioas alaturi de o salata si paine proaspata. Ueiul ramas poate fi adaugat ca dressing pentru cartofi sau paste.

- se vor taia felii din branza de capra de un centimentru, se vor pune intr-un vas si peste acestea se va presara cimbru proaspat, usturoi zdrobit si piper negru proaspat macinat. Se va adauga peste compozitie ulei de nuca, se va acoperi si se va lasa la rece, la marinat timp de 24 de ore. La acest preparat se pot adauga si cateva ciuperci tocate marunt. - varza de bruxelles si pastarnacul combinate cu morcovi si cartofi au un gust deosebit daca inainte de a fi servite vor fi stropite cu ulei de nuci - se vor unge pestele, puiul sau rata cu ulei de nuca, inainte a fi rumenite la gratar sau in tigaie. Tehnologiia de producere 1. Uleiul presat la rece se produce prin presarea mecanica a miezului de nuca din care nu s-a eliminat axul lemnos.Randamentul mediu de extragere a uleiului de nuca presat la rece este cuprins intre 50% si 60% din cantitatea neta de miez de nuca utilizata, in functie de performantele tehnice ale presei de ulei utilizat. 2. Uleiul de nuca presat la cald se obtine din zdrobirea miezului de nuca din care nu s-a eliminat axul lemnos, dupa care mixtura astfel obtinuta se trateaza termic, cu un adaos de apa, dupa care se preseaza. 3. Uleiul de nuca rafinat se obtine cu ajutorul solventilor cu care se trateaza srotul de miez de nuca obtinut in urma extragerii uleiului prin presare la rece sau presare la cald. Din punct de vedere valoric, acest ulei rafinat este cel mai putin valoros dintre toate cele trei tipuri de ulei. Continutul uleiului de nuca preset la rece, la 100g Energie (kcal): 88,4 Vitamina K (gr): 1,500 Vitamina E (mg): 4 Fier (mg): 0 Acizi grasi saturati totali (gr): 9,1 Acid palmitic (gr): 7 Acid stearic (gr): 2 Acizi grasi mono-nesaturati totali (gr): 22,8, din care Acid palmitoleic (gr): 0,2

Acid oleic (gr): 22,2 Acid erucastic (gr): 0,4 Acizi grasi poli-nesaturati totali (gr): 63,3, din care Acid linoleic (omega 6) (gr): 52,9 Acid alfa-linolenic (omega 3) (gr): 10,4 Acizi grasi trans (g): 0 Familia Omega-3 include acidul alfa linoleic acidul eicosapentaenoic (EPA) si acidul docohexaenoic (DHA). In anumite plante, acizii grasi omega-3 sunt gasiti sub forma de acid alfa linolenic. In organism, acest acid gras este transformat in EPA care apoi este transformat in DHA. Uleiul obtinut de la anumite soiuri de peste contine EPA si DHA sintetizat, formele cele mai active ale familiei omega-3. In fine, DHA este convertit in prostaglandine antiinflamatorii, niste substante asemanatoare cu hormonii care sunt utilizate in intreg organismul. Aceasta conversie finala in prostaglandine este responsabila de efectele benefice ale terapiei cu omega-3. Familia Omega-6 cuprinde acidul cis-linoleic, acidul linoleic, si acidul gamma-linolenic (GLA). Acidul cis-linoleic se gaseste in anumite plante si in uleiuri vegetale. Acidul linoleic se gaseste in majoritatea plantelor si uleiurilor vegetale. In corp o anumita cantitate de acid cislinoleic este transformat in GLA, forma cea mai terapeutica din familia omega-6. GLA sintetizat se mai gaseste in anumite plante, primula, agrise negre, uleiul de limba-mielului fiind sursa cea mai obisnuita. Corpul transforma in final GLA intr-o alta grupa de protaglandine antiinflamatoare. Din nou aceasta ultima conversie este responsabila de efectele terapeutice ale omega-6. De altfel ar fi de notat ca acidul cis-linoleic si acidul linoleic pot fi de asemenea transformati in prostaglandine antiinflamatoare. Printre rolurile principale pe care acizii grasi le joaca in organism este acela in sintetizarea prostaglandinelor, substanta asemanatoare cu hormonii, care este produsa si utilizata de toate celulele. Odata produse, protaglandinele regleaza toate functiile organismului nostru, inclusiv cele cardiovasculare, reproducatoare, imunitare, si ale sistemului nervos. In plus, acizii grasi servesc ca parti structurale ale membranei celulare si protejeaza astfel celula de invazia toxinelor, bacteriilor, virusilor, substantelor cancerigene si alergenilor. Este usor de inteles de ce cercetarile au legat dezechilibrul acizilor grasi de o varietate de boli cronice printre care bolile de inima, cancerul, diabetul, artrita, alergiile, problemele legate de sistemul nervos, inclusiv tulburarile de comportament, probleme dermatologice si diferite tulburari imunologice.

BOLI CARDIOVASCULARE Interesul fata de acizii grasi a inceput cand cercetatorii au observat ca, in ciuda unei diete incredibil de bogate in grasimi, in Groenlanda eschimosii au o rata scazuta de boli de inima, ca si de cancer si diabet. Contrariati de aparentul paradox, cercetatorii au studiat dieta eschimosilor si au descoperit ca era bogata in acizii grasi omega-3 EPA si DHA proveniti din pestele de apa rece si din mamiferele marine care formeaza principala hrana a eschimosilor. Studiile facute apoi in Japonia, Suedia si Olanda au confirmat faptul: cu cat era mai mare consumul de peste bogat in grasimi omega-3, cu atat era mai scazuta incidenta bolilor cardiovasculare si multe studii confirma ca EPA protejeaza impotriva bolilor de inima. De exemplu, in 2002, rezultatele studiului facut pe asistente medicale a aratat ca femeile care au mancat o mare cantitate de peste sau grasimi bogate in acizi grasi omega-3 au inregistrat un risc mai scazut pentru boli corona-riene. EPA ajuta la prevenirea aterosclerozei in mai multe feluri. Plachetele, celulele sanguine care permit coagularea si agregarea sangelui, pot adera la peretele arterelor, contribuind la ateroscleroza sau rigidizarea arterelor. EPA actioneaza ca un solvent natural al sangelui si previne aderenta plachetelor. El reduce avarierea peretilor arteriali, o alta cale de ainhiba ateroscleroza. S-aconstatat ca DHA si EPA imbunatatesc raportul lipidelor din sange. Scad colesterolul total, trigliceridele si VLDL, in timp ce maresc HDL. Studiile asupra GLA au condus la randamente similare atinse cu EPA. De asemenea studiile facute cu ulei de primula - o sursa bogata in GLA ca si cele efectuate pe ulei de peste au dat rezultate pozitive in imbunatatirea anomaliilor lipidelor la unii bolnavi de diabet cu conditia sa fi primit suplimente cu vitamina E. Este interesant de notat ca deoarece aspirina subtiaza sangele, a fost folosita pentru a preveni atacurile de cord. Alte studii au sugerat ca uleiul de peste, din pestele consumat sau din suplimentele cu ulei de peste este superior aspirinei in prevenirea bolilor de inima, fara a genera ulcere, sangerari gastrointestinaie, anemie si alte efecte adverse ce apar prin utilizarea aspirinei. In studiile care folosesc atat aspirina, cat si ulei de peste combinatia s-a dovedit mai eficienta decat aspirina singura. Acesti factori impreuna cu faptul ca EPA apare ca factor de scadere al colesterolului imbunatateste raportul sange/grasime, face ca uleiul de peste sa fie mai bun, mai sigur ca optiune in prevenirea afectiunilor cardiovasculare la oamenii cu risc mare. De altfel exista noi dovezi ca EPA reduce aritmia cardiaca la animale si probabil si la oameni. EPA apare de asemenea ca eficient in tratamentul bolilor de inima diagnosticate. Aceasta este dovada ca uleiul de peste reduce tensiunea arteriala si poate reduce durerile toracice la bolnavii de anghina.

Intr-un studiu din 2001, 1,5 g de supliment cu acid gras omega-3 pe zi a redus dezvoltarea si a grabit regresia bolilor coronariene. Datorita capacitatii sale de a fluidiza sangele, GLA s-a dovedit capabil sa scada hipertensiunea la animale si ajuta la indepartarea durerilor generate de anghina, la oameni. Intr-un studiu in care au fost implicati 2000 de barbati care au supravietuit unui atac de inima, aceia din grup carora li s-a dat sa manance peste mai mult, 29% dintre ei au prezentat un risc redus, murind din alte cauze. SISTEMUL IMUNITAR Sl INFLAMATIA Atat EPA, cat si GL par sa aiba efecte pozitive asupra functiei imu-nitare si asupra inflamatiilor. Prin blocarea prostaglandinelor proinflamatorii, EPA tinde sa amelioreze simptomele astmei, bronsitei cronice, emfizemului, dermatitelor atopice, artritei reumatoide, maladiei Raynaud, ale maladiei lupus eritematos, artritei psoriatice, psoriazisului si gutei. Intr-un studiu recent folosind niveluri ridicate de GLA, pacientii cu artrita reumatoida au manifestat ameliorari semnificative ale simptomelor. In numeroase studii, GLA a usurat simptomele eczemelor si dermatitei atopice si a redus suprafata de piele afectata. Studiile folosind GLA au aratat de asemenea beneficii clinice la pacientii cu tulburari autoimunitare cum ar fi lupus si scleroza multipla. Mecanismul antiinflamator al GLA este usor diferit de acela a EPA, dar el pare sa fie complementar cu activitatile antiinflamatorii ale EPA. CANCER Numeroase studii in eprubeta" si pe animale au aratat ca EPA si GLA pot sa previna sau sa inhibe dezvoltarea cancerului, mai ales a celui mamar intr-o varietate de moduri, sugerand astfel posibilitatea unui tra-tament eficient si in acelasi timp netoxic. Se pare ca GLA normalizeaza celulele canceroase fara sa afecteze celulele sanatoase, blocheaza cresterea vaselor de sange care hranesc tumorile si impiedica cresterea celulelor tumorale. EPA se arata promitator in prevenirea cancerului de colon. Studiile pe oameni au aratat ca EPA ajuta la prevenirea metastazelor -raspandirea cancerului - in cancerul de san, de colon, adenocarcinom si cancerul de plamani. Functioneaza singur sau impreuna cu terapia conventionala si pare sa fie benefic ca terapie complementara impreuna cu chimioterapia si radiatiile. SPM Sl DISMENOREEA In mai multe studii, uleiul bogat in GLA a redus simptomele sindromului premenstrual (SPM) inclusiv depresia si irascibilitatea. Cercetatorii cred ca o deficienta a CLA cauzeaza o sensibilitate anormala la hormonul prolactina, care conduce la simptomele SPM. Exista date

privitoare la faptul ca GLA ar putea fi un tratament eficient pentru formatiunile fibrochistice din san. Suplimentarea cu acizi grasi esentiali pare sa fie benefica si in cazurile de dismenoree ciclurile menstruale dureroase. Intr-un studiu efectuat pe adolescente, grupul care a primit suplimente cu EPA, DHA si vitamina E a prezentat o reducere vizibila a durerilor menstruale dupa doua luni de suplimentare. Aparent, suplimentele au impiedicat formarea prostaglandinelor pro-inflamatoare in celulele membranei uterului, ceea ce in mod normal ar produce simptome precum crampe, greata, voma, dureri de cap si balonari.

ALTE UTILIZARI GLA se pot dovedi de asemenea a fi parte componenta importanta a programului de scadere in greutate. Datele stiintifice sugereaza ca acesti nutrienti favorizeaza metabolismul grasimilor, arzand astfel caloriile in plus. Studiile pe animale sugereaza ca GLA incetineste dezvoltarea glomeronefritei - o boala de rinichi - si pot ajuta pacientii sa nu mai fie nevoiti sa faca dializa. EPA poate proteja impotriva durerilor provocate de pietrele de la rinichi. In fine, se poate spune ca exista dovezi ca acizii grasi esentiali pot fi utili in tratamentul anumitor tulburari ale sistemului nervos central. Exista rapoarte ca i GLA afecteaza schizofrenia. Mai mult, GLA este eficient in dislexie si in tulburarile de hiperactivitate la copii. RDI SI SIMPTOMELE CARENTEI Nu s-a stabilit o doza zilnica (RDI) pentru acizii grasi esentiali si nici simptomele de carenta nu au fost identificate, in ciuda faptului ca sunt esentiali. Proprietatile acizilor grasi omega-3 si omega-6 sunt extrem de importante. Ambele favorizeaza procesele antiinflamatorii proprii ale organismului, actionand ca si cortizonul, dar fara efecte adverse. Ambele au proprietati cardioprotective si anticanceroase. DOZA ZILNICA OPTIMA - ODI Nu exista doza zilnica optima stabilita pentru acizii grasi omega-3. Studiile pe grupuri mari de subiecti au aratat in general ca mancand peste de apa rece de doua trei ori pe saptamana, echivalentul aproximativ a 150 g pe zi, acest lucru poate avea efecte benefice in special in prevenirea bolilor de inima.

rot de nuc

rotul este produsul ramas dupa presarea nucilor si extractiea uleiului de nuca, bogat n proteine, n care sunt o mulime de aminoacizi eseniali, n special lizina. Dupa cantitatea de lizina in proteinele de nuca (6,2 g la 100 g) cantitatea ei este de doua ori mai mare decit proteinele de oua de gaina. Conine aproximativ 50% protein, un numr mare de minerale i alte substane. Din mineralele ce se contin in miezul de nuci fac parte: potasiu, calciu, fier, sruri de cobalt, fosfor i sulf. Mai ales o mulime dintre ei sunt fosfor potasiu, sulf . Din microelemente sunt prezente: iod si zinc. Din srot de miez de nuca se pot pregati asha dulciori ca halva sau kozhalva. n plus, srotul este utilizat n industria de patiserie n prpducerea umpluturilor, prjiturilor, bomboane de ciocolat, etc In 100 g de srot se contin aproximativ 40 de grame de carbohidrati, din care jumtate este celuloz (de asemenea, aproape 100% din doza zilnic). n plus, 100 g de srot contine 26% din valoarea zilnic de vitamina B6, 23% - vitamina B1, acid folic 25% - acid folic, 39% magneziu, 34% - fosfor, 79% - de cupru i aportul total zilnic de mangan. Srotul de nuca este de asemenea valoroas ca o surs de polifenoli i alte componente cu activitate antioxidant (Jurnalul de tiin de Alimentaie i Agricultur, 2010). n martie 2011, in California, au avut 241-a reuniune a American Chemical Society. Autorii au concluzionat ca coninutul de antioxidani n nucile grecesti sunt mai mult dect n orice alta sprecie (nuci pecan, migdale, alune, nuci de macadamia, nuci de Brazilia, fistic, caju,). In nucile grecesti cantitatea de \ vitamina E este de 215 ori mai mare.).

Denumirea produsului Srot de nuca greceasca Descriere Pulbere fin sau estetic, obinut prin zdrobire i sortare succesive. 100% de nuc calitate nalt, din care anterior a fost presat parial ulei Continut Examinare organoleptica Srot de nuca greceasca Buci sau pulbere fin de la culoare galben deschis pn la brun. Nu conine aditivi sau particule strine i impuritilor. Gust distinctiv de produse de nuci. Nu conine hidrocarburi aromatice. Textura: estetic sau pudrei pulbere, coninut de bulgri ntrite. Granularea: Un minim de 99% trece printr-un microni 300 / US # 50 ochiurilor de plas Caracteristici Fizico-chimice : Umiditate: Proteine: Grsimi brute: Cenusa: 9% max (GOST 13979.1-68) min 34% (N2 x 6.25) maxim 10% (GOST 13979.2-94) max 7% (cenu insolubil n HCl 10% <1%) (GOST 13979.6) Microscopice: Cantitatea microorganismelor aerobe Microbiologic Drojdii i mucegaiuri: Bacteriilor coliforme: E.coli: Salmonella: Ambalare: 100/gramm maxim 10/gramm maxim Lipsa Lipsa 25 g particule opace (IF / RH) nu 10.000 / gram Maksimum

Pungi de hrtie in multe straturi cu punga de polietilen cu volumul 20 sau 25 kg. Indicat pe etichet furnizorului,ara de fabricaie, denumirea produsului, greutatea net, numrul de lot, data de fabricaie i

Marcajul: Depozitare:

"data limit de consum". Pot fi depozitate n containere sigilate bine n condiii normale sau

n zone uscate, fr extreme de temperatura si umiditate. Termen de valabilitate Cel putin 8 luni de la data de productie, daca este depozitat corespunzator. Conditii generale Toate descrcri sunt efectuate n conformitate cu standardele industriale acceptate, n conformitate cu cele mai bune practici de producie.

Arahidele (arachis hypogaea)


Arahida este o erbacee anuala, originara din America de Sud. Este considerata ca fiind planta leguminoasa. Inaltimea acestei plante nu trece de 35 cm. Florile au culoara galbena. fructele, desi se formeaza in partea aeriana a plantei, se coc in pamant. Contine in special: grasimi (in cantitate mare, aproape 50% din continutul alunei), protide (de asemenea in cantitate mare 30%), numeroase saruri minerale, acid folic, vitaminele a, B1, B2, E, F, tanin. Arahidele sunt deosebit de hranitoare. Proprietatile lor medicinale nu sunt foarte importante, dar merita luate in seama. Consumul de arahide impulsioneaza activitatea ficatului si a bilei. A fost evidentiata, de asemenea, contributia compusilor din arahide la combaterea imbatranirii tesuturilor. Arahidele sunt un aliment utilizat frecvent si cu bune rezultate in situatii de surmenaj intelectual, in oboseala fizica accentuata, in facilitatea tranzitului intestinal. Sunt cunoscute si ca un factor de calmare si reechilibrare a activitatii rinichiului. Uleiul de arahide este remarcat ca un agent activ de reducere a colesterolului, contribuind astfel la profilaxia unor maladii cardiovasculare. Naturistii recomanda consumarea arahidelor in stare cruda, deoarece numai sub aceasta forma calitatile lor nutritive, energetice si medicinale raman intacte. Arahidele sunt nutritive, energetice, astringente intestinal, antihemolitice, antisclerogenice. Uz intern: - astenii, surmenaj, diete si regimuri de slabire, cresterea imunitatii, mentinerea sanatatii pielii, ochilor, tesutului nervos si a digestiei fructele crude, prajite sau in preparate diverse, culinare sau farmaceutice.

Uz extern: arsuri, xteroza cutanata sub forma de cataplasma. Contraindicatii: Consumul arahidelor este interzis persoanelor cu diverse afectiuni mai grave ale ficatului sau alergice la aceste fructe. Efecte adverse: -

- Consumul indelungat de arahide poate fi toxic pentru ficat si spoate scad eexcitabilitatea sexuala cand se consuma prajite (creste cantitatea de acroleina). Arahidele - plante medicinale Arahidele - actiune antisclerogena si antihemolitica si sunt indicate in astenii si surmenaj. Arahidele- de remarcat ca, atunci cand se consuma prajite, sunt toxice pentru ficat, prin cresterea cantitatii de acroleina. De asemenea, consumate prajite scad excitabilitatea . Arahidele fac parte din familia leguminoaselor, fiind nrudite cu mazarea. Ele sunt originare din America de Sud si sunt cunoscute de mai bine de 3500 de ani.
Arahidele fac parte din clasa celor mai complexe alimente, fiind o hrana vegetala bogata n fibre, vitamine, minerale si proteine necesare n orice alimentatie sanatoasa. Sunt recomandate de catre nutritionisti n alimentatia tuturor categoriilor de vrsta:

- copiilor, datorita aportului de vitamine si minerale necesare pentru o crestere si dezvoltare sanatoasa - adultilor, n mentinerea unui metabolism sanatos, n prevenirea afectiunilor cardiace, n echilibrarea apetitului - femeilor nsarcinate, datorita continutului de acid folic care ajuta la diminuarea riscului n timpul sarcinii si la nastere . Datorita bogatului continut nutritiv, arahidele sunt considerate un aliment cu efecte excelente n dietele de slabire. Arahidele ofera 6 vitamine esentiale din cele 13 necesare organismului: - vitamina E un antioxidant vital care contribuie la protejarea celulelor si tesuturilor, la cresterea imunitatii - vitamina B1 esentiala n functionarea normala a sistemului nervos, apetitului si digestiei - viatmina B2 elibereaza energia din hrana consumata, mentine sanatatea pielii si a ochilor - vitamina B3 mentine sanatatea pielii, a sistemului nervos si a digestiei - vitamina B6 ajuta la prelucrarea proteinelor n organism, precum si la producerea hemoglobinei, folosita la transportarea oxigenului n corp

- acid folic este important n dezvoltarea noilor celule n organism, n special n perioada de crestere si n timpul sarcinii Arahidele contin un procent incredibil de 26% proteine, mai mult dect lactatele, ouale sau pestele. Arahidele sunt recomandate celor care doresc sa reduca consumul de carne rosie. Grasimile nesaturate din arahide ajuta la scaderea nivelului colesterolului daunator organismului. Cea mai mare parte a grasimilor din arahide ( aproximativ 90% ) sunt sunt considerate grasimi bune, spre deosebire de celelalte, care se depun pe artere si care se gasesc, majoritar, n produsele de origine animala, precum carnea si untul. Srot de arahide alimente. Specificaii GOST 111201-65 Denumirea: Srot alimentare de arahide. Domeniul de aplicare: Acest standard se aplic la srotul de arahide, obinute n prelucrarea boabelor de arahide i destinate producerii produciei de cofetrie i panificaie Referine de reglementare: OST 3693GOST 13979.0-86 privind Sec. 1a, GOST 13979.4-68 n ceea ce privete culoarea i mirosul. Denumirea produsului Descriere Srot de alune Buci sau pulbere fin, obinute prin concasare i sortare succesive. De 100% de nalt calitate nuci, din care anterior a fost apsat parial de ulei. Srot de alune Buci sau pulbere fin de la galben-verde la maro deschis. Nu conine aditivi sau particule strine i a impuritilor. Gust distinctiv al produselor de alune. Nu conine hidrocarburi aromatice. Buci sau pulbere, nu conine bucati mari presate Cel puin 99% trec printr-o sit de 300 Granularea: microni / US # 50 ochiurilor de plas 9% maxim (GOST 13979.1-68) Umiditate: 34 % minim (N2 X 6.25) Proteine: 10% maxim (GOST 13979.2-94) Grsimi brute: 7% maxim (cenu insolubil n HCl Cenusa: 10% <1%) (GOST 13979.6) Particule opace nu sunt (IF / RH) Microscopice: Cantitatea microorganismelor 10,000g, maxim aerobe 100/ g, maxim Drojdii i mucegaiuri: 10/ g, maxim Bacteriilor coliforme: lipsesc E.coli: lipsesc/25 Salmonella: Pungi de hrtie in multe straturi cu punga de polietilen cu volumul 20 sau 25 kg. Textura:

Continut Examinare organoleptica

Caracteristici Fizico-chimice :

Microbiologic:

Ambalare:

Indicat pe etichet furnizorului,ara de fabricaie, denumirea produsului, greutatea net, numrul de lot, data de fabricaie i "data limit de consum". Pot fi depozitate n containere sigilate bine n condiii normale sau n Depozitare: zone uscate, fr extreme de temperatura si umiditate. Termen de valabilitate: Cel putin 8 luni de la data de productie, daca este depozitat corespunzator. Toate descrcri sunt efectuate n conformitate cu standardele Conditii generale: industriale acceptate, n conformitate cu cele mai bune practici de producie. Marcajul:

Produse gelificate
Jeleuri Jeleurile sunt produse obinute prin fierberea unui sirop de zahr i glucoz, colorani, acizi alimentari, arome, care gelific la rcire datorit adaosurilor de gelatin, pectin sau agaragar. Dup fierbere, compoziia se toarn n tipare de forme diferite realizate n pudr de amidon, dup care se acoper cu zahr cristal. Jeleu extra - amestec adus la consisten gelificat, fabrucat prin fierberea sucului de fructe i / sau a extractelor apoase de fructe dintr-o singur sau mai multe specii de fructe cu zaharuri, conservat prin metoda fizic sau chimic pentru evitarea alterrii; sunt produse cu o consistenta gelatinoasa, translucide, compuse dintr-un sirop de zahar si sirop de glucoza aromatizat colorat, acidulat si un material glifiat care poate fi agar-agar, pectina sau gelatina. Ele se fabrica intr-o varietate mare de gusturi (in general gusturi de fructe), culori si forme prin turnarea compozitiei negative imprimate in amidon. Gelul este un sistem coloidal dispers care se obtine printr-o precipitare dintr-o solutie liofila. El are proprietati fizice care se apropie de acelea ale starii solide, pastrandu-si forma si prezentand elasticitate la tractiune. Caracteristicele jeleurilor: - aspect gelificat, transparent; - culoarea uniforma in toata masa, caracteristica sucului di care provine; - gustul-aroma, dulce acrisor, caracteristic fructului din care provine; - grad refractometric % 67-69 - aciditate(in malic) % 0,70 1,3 - SO2 liber max % 0,002 - Staniu mg. max% 100 In afara de grija pentru un suc de calitate la fabricarea jeleurilor este foarte importanta alegerea tipului si calitatii de peectina care trebuie adaugata Fructele, principala materie prima , pentru fabricarea jeleurilor ,dulceturilor, gemurilor etc. sunt din punct de vedere botanic ,organele de reproducere , comestibile, ale plantelor. Sunt sau pot fii utilizate, in special, acelea care prezinta o anumita valoare alimentara, aroma si gust placut, culoare atragatoare.

Apreciate in mod deosebit sunt acelea a caror operatiuni de prelucrare pot fi mecanizate si eficiente din punct de vedere economic. La fabricarea jeleurilor de fructe se folosesc fructe proaspete sau preconservate corespunzatoare calitativ conditiilor impuse de normativele tehnice de produs. Aprecierea calitatii materiei prime folosite in industria conservelor se face tinand seama de conditiile impuse prin procesul tehnologic de prelucrare, calitatea fructelor proaspete fiind definita prin indicatori generali si individuali ai speciei si soiului. In cadrul aceluiasi soi, proprietatile organoleptice si fizico-chimice difera si ele in functie de factori ca: perioada de recoltare, gradul de maturitate, conditiile de sol si clima, agrotehnica aplicata, etapele de recoltare, conditiile de transport si stocare temporara, starea igienico-sanitara si capacitatea de pastrare in stare proaspata a fructelor. Rahatul sau rahatul turcesc Rahatul se obine prin fierberea unui sirop de zahr i glucoz (sau/i fructoz) cu amidon. Pentru lrgirea sortimentului pot fi ncorporate i anumite adaosuri cum ar fi: diferite substane aromatizante, cacao, unt, fructe confiate, alune, migdale etc. Rahatul sau rahatul turcesc este un tip de dulciuri originar din Turcia fcut din zahr, arome alimentare i amidon. n ara de origine, acest produs este cunoscut sub numele de lokum sau (arhaic) ca rahat lokum, fiind un produs foarte popular n tot spaiul balcanic. Rahatul are o consisten similar cu a jeleului, fiind ns mai solid, mai lipicios i mai opac. Mai mult, datorit coninutului foarte ridicat de zahr, este mult mai dulce dect majoritatea dulciurilor, fiind mai apropiat n aceast privin de erbet dect de jeleu. De obicei, se comercializeaz tiat n cuburi mici (cu latura de 2-3 cm), acoperite cu zahr pudr pentru a nu se lipi ntre ele sau de mn. Produs nc din secolul al XV-lea, iniial el se producea din miere, melas i fin. Pe msur ce zahrul a devenit mai ieftin, acesta a nlocuit mierea i melasa n compoziie. Dac la nceputuri, rahatul era disponibil numai n cea mai simpl varietate (coninnd doar zahr, amidon i ap), astzi se poate cumpra ntr-o varietate mare de culori i arome (cele mai populare fiind de lmi, portocale, cacao i fistic). Mai mult, exist i varieti de rahat care conin n mijloc fistic, alune, nuci sau migdale, sau care sunt acoperite cu diverse alte dulciuri, precum nuga. n Romnia a fost introdus n secolul XVIII, alturi de brag, nug i baclava, nti prin intermediul Fanarioilor, negustorilor din Levant i Constantinopol, devenind apoi unul din produsele caracteristice pentru blciurile i trgurile muntene de secol XVIII-XIX. Tradiional, n Romnia i n spaiul balcanic, rahatul se servete dup cafea, mpreun cu un pahar de ap rece. Aceast tradiie este ns din ce n ce mai rar, rahatul fiind astzi servit de unul singur,

odat cu schimbarea culturii cafelei. Mai mult, rahatul a fost introdus n buctria tradiional romneasc - una din reetele cele mai folosite de cozonacncorporeaz buci de rahat n compoziie. Halva Halvaua este un produs oriental apreciat pentru gustul plcut i valoarea nutritiv ridicat (peste 500 kcal la 100 g), superioar multor produse zaharoase. Ea are un coninut ridicat de lipide, glucide, proteine, sruri minerale, vitamine din grupul B i fibre vegetale (celuloz). Halvaua se obine prin amestecarea n cantiti aproximativ egale, a pastei de semine de floarea soarelui sau susan, decojite, prjite i mcinate, cu o mas de halvi. Halvia se obine prin concentrarea i baterea n halviiere (folosind bttoare cu palete fixate pe axe) a unui sirop de zahr i glucoz cu extract de ciuin. Prin batere, halvia nglobeaz aer, reducndu-i coninutul n ap pn la valori de 4-6%. Halvaua poate fi mbogit cu miez de nuc, alune, ciocolat sau fructe zaharisite. Cele trei componente principale ale acestui tip de halva sunt masa de proteine (past de semine oleaginoase sau de nuci), masa caramelizata (zahr, sirop de porumb) sau miere, i spumant. n producia industrial n Rusia a folosit zahr i siropa, dar miere de albine este folosit numai n reete casnice. Agent de spumare se adaug la masa de caramelizata pentru ca halvaua sa aiba o stuctura stratificata. Ca spumantul serveste adesea licoricea i Carlina acaulis L., poate fi folosit radacina de Althaa officinlis si albus de au. n halva sunt uneori adugate si alte componente, care joac rol de aromatizatori, culoranti: vanilie, pudr de cacao, ciocolata, fistic etc. Ca baza pentru halva sunt diferitele tipuri de nuci: migdale, nuci acaju, nuci grecesti, fistic, alone.

Caracteristicile organoleptice pentru produsele:


Ducleturi Caracteristici Fracia masic de substane uscate solubile, %, min: pentru dulcea: a) sterilizat: - de gutui, coacz neagr; - cele lalte tipuri; 60 68 Condiii de admisibilitate

b) nesterilizat Fracia masic de fructe raportat la masa net, %, min: pentru dulceurile din: 2. scorue, scorue negre, merior, rchiele, afine; 3. petale de trandafir 4. celelalte tipuri de fructe

70

40 20 45

Fracia masic de acid sorbic, %, max. 0,05 Fracia masic de dioxid de sulf, mg/kg, max. Coninutul de impuriti minerale, %, max.: - pentru dulceaa de zmeur, fragi (cpune), mure, agud; - pentru celelalte 0,02 0,01 Coninutul de impuriti vegetal, %, max. pentru dulceaa de calitatea: - extra - superioar - nti de origine

100

0,01 0,02 0,03

Corpuri strine

nu se admit

Bibliografie:
1. 2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Nuc http://news.point.md/ru/ekonomika/nucile-moldoveneshti-sunt-tot-mai-solicitate-peste-

hotarele-tzarii 3. 4. 5. 6. http://decostyle.mayra.ro/fructe/fructe-de-masa/nucile-si-beneficiile-lor/1155/ http://eusanatos.blogspot.com/2008/02/nucile.html http://www.garbo.ro/articol/Sanatate/1518/Sanatate-multa-intr-un-miez-de-nuca.html http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/uleiul-de-nuca-beneficii-pentru-

sanatate_9898 7. 8. 9. 10. 11. 12. http://www.uleidenuca.com/ http://www.clicksanatate.ro/Uleiul-de-nuci-izvor-de-sanatate_0_7265.html http://www.gotovim.ru/library/oreh/grezkie.shtml http://kronos-oil.com.ua/Gmih12_rus.htm http://xn--80akhbyjw.xn--p1ai/153-6-maslogretskogooreha.html http://conspecte.com/Merceologia-marfurilor-alimentare/produse-zaharoase.html