Spatiile publice si Regenerarea urbana:

Spatiile publice precum straizle si parcurile constutuie importante elemente structurale ale spatiului urban. Acestea sunt spatii de relaxare si intalnire a populatiei, dar au si o functie practica prin asigurarea legaturii dintre diferite cartiere, si facilitarea accesului la diferite cladiri. Asadar, spatial public este indispensabil pentru un oras. In ultima perioada s-a acordat o foarte mare atentie spatiilor publice in proiectele de regenerare urbana. Autoritatile locale investesc in spatiile publice pentru a infrumuseta orasele, a le da o mai buna functionalitate, intrucat acestea pot juca un rol foarte important in procesul de marketing al unui oras, in turism, prin creearea unei imagini pozitive a orasului si a stilului de viata promovat. Incepand cu sfarsitul anilor !"#, $ublinul a suferit transformari semnificative. %resterea economica ridicata ce a avut loc la sfarsitul anilor !!# si inceputul anilor &###, combinata cu trecerea guvernarii urbane de la stilul de conducere managerial la stilul antreprenorial, au condus la o stransformare a structurilor fizice si sociale din centrul orasului $ublin. %a si exemple in acest sens putem aminti regenerarea unei mari parti din zona $ocklands si transformarea acesteia intr-un cartier rezidential si construirea zonei 'emple (ar ca sic artier cultural la inceputul anilor !!#. Intr-o mare masura, transformarea spatiului public din $ublin, a fost influentata in mod direct de modelul )orasului european*. In timp ce primele faze ale dezvoltarii urbane au fost marcate de influente +ord Americane, mai tarziu au inceput sa se vada influente directe ar,itecturale si de design asociate cu traditii europene ale spatiului urban, traditii ce se axeaza pe zonele pietonale publice,, zone cu utilizare urbana mixte, si un interes ridicat pe centrele istorice. 'ransformarea strazii -.%onnell in $ublin: Strada -.%onnell este recunoscuta ca fiind atat un simbol cat si centru commercial al orasului $ublin. $ezvoltata initial in secolul al "-lea ca si strada rezidentiala, aceasta a devenit un mare bulevard commercial in timp. In anii !"# strada -.%onnell a fost un punct media negativ ce a atras atentia in privinta declinului social si fizic al centrului orasului $ublin.

/a jumatatea anilor !!#, $ublin %orporation 0 redenumita %onsiliul -rasului $ublin in anul &## 1, a inceput sa caute modalitati pentru a sc,imba aceasta imagine negative a strazii si a imprejurimilor, concentrandu-si atentia pe un model 2uropean ca de exemplu (arcelona si 3aris. 'ransformarea strazii a fost pusa in aplicare prin implementarea planului numit -.%onnell Street Integrated Area 3lan 0 IA31. 3lanul IA3 a presupus modificarea aspectului strazilor prin largirea trotuarelor, montarea unui mobilier stradal standardizat si plantarea de copaci intr-o aliniere uniforma. $e asemenea planul a propus construirea unui nou moenument ce urma a fi plasat in centrul strazii pe axa dintre +ort, 2arl Street si 4enr5 Street. Aceasta transformare a fost realizata prin lansarea unui concurs de design international de catre $ublin %orporation si Institutul Regal de Ar,itectura din Irlanda. In tema concursului se sumariza astfel: )monumentul ar trebui sa fie un nou simbol si o imagine a orasului $ublin pentru secolul & 0 cum este 'urnul 2iffel pentru 3aris ori Statuia /iberatii pentru +e6 7ork1. Astfel noul monument era menit sa devina o caracteristica distincta in repozitionarea $ublinului in zona competitivitatii urbane international. 3roiectul a fost castigat de catre Ian Ritc,ie Arc,itects si a fost finalizat in &##8 si a constat intr-ul turn in forma de spirala metalica avand o inaltime de &# metri, numita Spirala $ublinului si a devenit astfel cum s-a propus initial, un simbol al procesului de marketing al orasului $ublin. Strategia de renegerare urbana a fost descrisa de catre un lucrator din cadrul %onsiliului local al orasului $ublin ca fiind ridicarea standardelor de mediu si design urban asupra zonelor controlate de catre %onsiliul /ocal precum domeniul public, domeniul stradal, iluminatul public, plantarea de arbori. Astfel de masuri au fost gandite si pentru a influenta oamenii din sectorul privat sa investeasca in zonele urbane 9 stradale-, si astfel sa raspunda la imaginea nou creeata. 'endinta a fost introducerea retailerilor de ordin superior impreuna cu retailer de nisa, magazine emblematice incluzand aici librarii, magazine de bijuterii si magazine de aparate foto. 3romovarea cafenelelor si a restaurantelor in locul fast-food-urilor a fost un alt obiectiv avut in vedere de catre %onsiliul local responsabil de regenerarea urbana. Asadar, politica de regenerare urbana a fost orientate spre promovarea unui stil de viata orientat spre consum. $orinta autoritatilor de a folosi investitiile in spatial public pentru a atrage ulterior investitorii private sa investeasca in zonele publice s-a regasit si in IA3-ul initial, prin redefinirea zonei ocupate de fostul cinematograf %arlton 0 o zona mare in dimensiune de &. :

,ecatre pe partea de nord vest a strazii -.%onnel1 si transformarea acesteia intr-o zona mixta continand spatii de retail, comerciale, de recreere si rezidentiale. %onsiliul local al orasului $ublin a sustinut ca acest proiect va avea impact direct asupra strazii -.%onnell intrucat va atrage investitii noi, prin creearea a noi zone de retail, si implicit astfel cresterea c,iriilor, si nu in ultimul rand creearea de noi zone ,ig,-life. Investitiile in domeniul public, impreuna cu adoptarea planului SS3% combinate cu dorinta autoritatilor publice de a dezvolta spaiul fostului cinematograf %arlton reflecta o ideologie de transformare a dimensiunilor sociale ale spatiului public si a regenerarii urbane in $ublin. Sc,imbarea destinatiei terenurilor a fost motivate de faptul ca activitatile nou propuse si promovate de catre autoritati prin actiunile intreprinse in acest sens vor conduce la o noua forma de consum, benefica pentru spatial urban si accesibila. Strada a fost in cele din urma finalizata in anul &##;, urmand ca autoritatile sa isi indrepte atentia pe operatiunile de curatenie si pe probleme legate de siguranta si securitatea spatiului public. In timp ce dorinta autoritatilor de a promova forme de consum de lux in oras a fost stopata de criza economica ce s-a abatut asupra orasului, autoritatile locale s-au preocupat in continuare intens de promovarea centrului orasului ca fiind unul extrem de curat si organizat. In conformitate cu dorinta de a mentine imaginea spatiului public, guvernul Irlandez a adoptat o legislatie in acest sens. Incepand cu ianuarie &##", zona centrala inclusiv -.%onnell Street au trecut sub protectie legislativa. Aceasta a dus la o crestere a nivelului de curatenie la nivel stradal, introducerea de ambasadori ai strazilor, eliminarea graffiti-urilor din oras, acestea avand un nivel zero de toleranta. Rolul ) ambasadarilor strazilor* este acela de a monitoriza problemele legate de siguranta cetatenilor si de prevenire a criminalitatii, prin stransa colaborare cu politia irlandeza. %ele mai importante rezultate s-au vazut intrucat s-a observat o reprimare masiva a cersetoriei si a fost interzisa consumarea bauturilor alcoolice pe strada. <ai mult, in legislatia recenta din anul &# s-au adoptat masuri care interzic cersitul la o

anumita distanta de intrarea in magazine, acest fapt fiind intens sustinut de catre autoritatile locale care doresc creearea de spatii curate si sigure pe tot cuprinsul orasului $ublin. In present, in Irlanda exista mai multe departamente de stat care se ocupa cu procesul de regenerare urbana care progreseaza in mod continuu si se dezvolta.

Spre exemplu, au fost infiintate sc,eme de dezvoltare. Aceste sc,eme reprezinta un proces de ac,iziie a terenului i eliminare a unor zone pentru a asigura o mai bun= planificare i regenerarea zonelor selectate ale oraelor. Sc,emele de dezvoltare cuprinz=toare permit $epartamentului de Regenerare >rbana insarcinat cu ducerea la bun sfarsit a programului sa debloc,eze oportunit=i de dezvoltare prin eliberarea de terenuri i cl=diri insuficient folosit sau abandonate. $epartamentul este ?mputernicit s= ac,iziioneze terenuri i de a asigura eliminarea i dezvoltarea sa, dup= consultarea public=, ?ntr-un mod cuprinz=tor, ?n conformitate cu un plan pentru zona de adoptat. Sc,eme sunt identificate i luate ?n programul printr-o varietate de surse, de exemplu, identificarea de c=tre $epartamentul de zone care necesit= tratament, cereri de la politicieni, dezvoltatori i planificatori. Aceste procese implica: 2valuarea economic=@ Identificarea proprietarilor terenurilor in cauza 3reg=tirea proiectului de i Sc,ema de dezvoltare@ %onsultare cu %onsiliul local@ 3ublicarea proiectului i a Sc,emei de dezvoltare@ 2fectuarea unei anc,ete publice, dac= este necesar@ $econtare de compensare pentru fiecare proprietate investita@ Aranjamente de coordonare pentru relocarea ocupanilor proprietatilor in cauza

3rocesul de regenerare urbana continua si in prezent fiind intr-o continua crestere, iar metodele si politicile de realizare a acestuia fiind imbunatatite in mod constant.