Sunteți pe pagina 1din 7

ZAMOLXE Piesa de teatru in trei acte de Lucian Blaga. Subintitulata Mister pagan", ea a f st scrisa intre !"#$ si !"#!

!, desc%i&and seria cel r &ece piese care alcatuiesc pera dra'atica blagiana. (abl ul ) din actul ! *M n l gul lui Za' l+e, si tabl ul ) din actul ))) au f st publicate initial in re-ista .andirea", in nr. !!, ! ct 'brie si nr. !/, ! n ie'brie . 0 lu'ul apare in cursul aceluiasi an, la Editura )nstitutului de Arte .rafice Ardealul" din 1lu2, ins tit de sase desene de .. Serban. )n !"##, piesa a f st incununata cu un pre'iu instituit de Ministerul Artel r pentru cea 'ai -al r asa pera de arta" aparuta in anul anteri r. A f st pusa pentru pri'a ara in scena la #3 februarie !"#4, la (eatrul Mag%iar din 1lu2, in traducerea lui Bard Oscar. 5esi a debutat cu - lu'e de p e&ie bine pri'ite de critica, Lucian Blaga a si'tit de ti'puriu ne- ia de a6si di-ersifica 'i2l acele de e+presie. 7n pri' e+ercitiu dra'atic facuse inca in !"!!, cand scrisese sceneta u' ristica, a-andu6i drept pr tag nisti pe 'e'brii fa'iliei si adresata 'a'ei, pentru a c n-inge sa6i cu'pere un c stu' n u de %aine. Lecturi din 'area dra'aturgie uni-ersala si din te reticieni ai artei teatrale, -i&i narea de spectac le, precu' si c ntactul -iene& cu dra'a e+presi nista, i6au f r'at gustul si instru'entele dra'atice. 5ar pricina launtrica" a scrierii piesei este 'arturisita in 8r nicul si cantecul -arstel r. Aut critica, si'tit r intetita t c'ai in acele &ile, i'i spunea ca -a trebui sa 'a despart c%iar si de p e&ia 'ea de pana atunci. Aspira' parca la alte ' duri, -ag intre&arite, ale e+presiei si spre adancire a albiei p etice. E-ita', prin ur'are, sa dau grai staril r nude de cari era' in-adat si pe cari nu 'a si'tea' capabil sa le ridic pana la subli'a l r la'ura. )n fata frene&iil r de6 clipa gata sa 'a c nsu'e sau a -i lentel r sfasieri launtrice, liris'ul direct putea sa duca la un e+%ibiti nis' ce 'i6ar ii inspirat r are a d ua &i. Sa e-ade& intr6un gen 'ai biecti-9 intr6 &i a' inc%ipuit 'itul lui Za' l+e." inl cuind genul liric cu cel dra'atic, Lucian Blaga in-ata 'ai 'ult decat ca'uflarea sau biecti-area senti'entel r: el e+peri'entea&a ' dalitate 'ai c 'ple+a decat p e&ia de a e+pri'a, prin - cile 'ai 'ult r pers na2e, tendintele sale launtrice c ntradict rii sau di-ergente. Scena de teatru se transf r'a intr6un urias c relati- biecti- al sufletului aut rului, iar act rii incetea&a sa 'ai repre&inte lu'ea la ' dul rcalist6c 'p rta'entist, de-enind purtat rii un r idei si tensiuni spirituale. Originile interculturale ale piesei Za' l+e sunt de cautat in 'ai 'ulte directii. Pe de parte, este - rba de influenta ' delat are pe care e+ercita asupra lui Lucian Blaga n ul stil" al e+presi nis'ului ger'an: ea se 'anifesta nu atat la ni-elul e+presiei, cat al d rintei de s ndare a abisalului si a riginarului. Pe de alta parte, ;iet&sc%e si ' rf l gi ai culturii precu' Spengler, <r benius, = llflin sau = rringer i6au indus na&uinta de a surprinde trasaturile ar%etipale ale i'aginarului indi-idual si c lecti-. )n sfarsit, p etul a re& nat in ' d ine-itabil si la curentul d 'inant in ide l giile nati nale de dinaintea celui de6al d ilea ra&b i ' ndial, si anu'e la pr iectul de cautare a riginil r de substrat ale nea'uril r. .er'anii erau pre cupatii de recuperarea c 'p nentei ariene, sarbii si cr atii isi cercetau radacinile ilirice, p l ne&ii pe cele sar'atice, 'ag%iarii se re-endicau de la p pulatiile siberiene, albane&ii de&- ltau 'itul (arii pr 'ise, sl -acii pe cel al Marelui )'periu al M ra-iei, iar r 'anii d reau sa rec nstituie, de sub c 'p nenta latina, f ndul n stru nelatin", trac 6getic sau sla-. M delul acest r cautari il ferise ;iet&sc%e, care aratase in ;asterea tragediei ca, in lu'ea ' derna, are l c reint arcere a ele'entel r de cultura pagana,

ind 6eur peana, pre6crestina, cen&urate ti'p de apr ape d ua 'ilenii de catre cultura crestina. Opera lui Lucian Blaga se inscrie si ea in acest curent. Pasii pr fetului, artic lul pr gra'atic >e- lta f ndului n stru nelatin si Za' l+e, t ate din !"#!, isi pr pun sa e+pl re&e substratul tracic al r 'anis'ului, i'pru'utand categ riile lui ;iet&sc%e, gandit rul r 'an asi'ilea&a stratul latin unui principiu ap linic, iar pe cel dacic unui principiu di n?siac@ Se p ate spune ca, in spiritul r 'anesc e d 'inanta latinitatea, A linistita si prin e+celenta culturala. A-e' insa si un b gat f nd sla- 6trac, e+uberant si -ital, care, ricat ne6a' i'p tri-i, se desprinde une ri din c r la necun scutului rasarind puternic in c nstiinte. Si'etria si ar' nia latina nee adese ri sfartecata de furtuna care fulgera ' lc ' in adancurile arecu' 'etafi&ice ale Setului r 'anesc. E re- lta f ndului n stru nelatin". Misterul pagan" Za' l+e pune in scena un ase'enea c nflict abisal, care tine de 'ecanis'ele psi% ist rice ale ci-ili&atiei. )n fundalul fil s fic al piesei se infrunta d ua principii di-ine, d ua religii@ p liteis'ul clasic pr p -aduit de catre Magul6Pre t si %en tcis'ul panteist pr feti&at de catre Za' l+e. 5in n u, 'arile ' dele pentru acest c nflict nu lipsesc, de la Bacantele lui Euripide, unde -enirea lui 5i n?s s in (%eba distruge tragic rdinea pree+istenta repre&entata de Penteu, pana la Asa grait6 a Zarat%ustra a lui ;iet&sc%e, unde pr fetul supra6 'ului" -ine sa &druncine te'eliile ci-ili&atiei burg%e&e ' derne. Op &itia dintre pante nul clasic al dacil r si Marele Orb #a' l+ian reflecta in plus si alte sc%e'e ale fil s fiei irati naliste" din pri'a 2u'atate a sec lului XX. )n spiritul distinctiil r facute de Bergs n, &eii p liadici sunt asi'ilati cu ceea ce fil s ful france& definea drept n tiuni ' arte", idei sificate, c ncepte sterile, in ti'p ce Marele Orb a'inteste de c nceptul de durata -itala, de energie creat are, de elan -ital. 5e ase'enea, p &itia se lu'inea&a si prin c nceptele psi%anali&ei freudiene, &eii ap linici si pre tii l r tri'itand la di'ensiunea c nstienta a psi%icului u'an, in ti'p ce di-initatea di n?siaca pe cale de a se tre&i in cultura dacil r prin re-elatiile lui Za' l+e si'b li&ea&a i'pulsurile inc nstiente refulate. Marele Orb din Za' l+e, &eul Pan din Pasii pr fetului, di-initati ce pre'erg Marelui An ni' din siste'ul fil s fic de 'ai tar&iu, sunt pers nificariale unui principiu pri' rdial al uni-ersului. )n p &itie cu te l gia si fil s fia traditi nala, care c nsiderau principiul ulti' ca fiind de natura rati nala, intelecti-a, %iperc nstienta, dar in ac rd cu fil s fia irati nalista de la Sc% pen%auer si ;iet&sc%e la Bergs n si LudBig Clagcs, Lucian Blaga c nsidera ca di-initatea arc natura instinctuala, -italista, inc nstienta. Marele Orb este 'arele principiu -ital care ani'a lu'ea, care da -iata tutur r fapturil r, care insufla a'enil r energia frenetica a d rintei de a trai, de a si'ti, de a se i'plica afecti- in ceea ce ii inc n2 ara. El functi nea&a ca un suflet rb al lu'ii, ani'a 'undi, sau ca 5u%ul Pa'antului din <austul lui . et%e. intr6un eseu intitulat Minciunile lui 5u'ne&eu, Lucian Blaga da drept sursa a di-initatii sale panteiste legenda r 'aneasca culeasa de (ud r Pa'file, in care 5u'ne&eu greseste" planurile ar%itect nice dupa care creea&a lu'ea si are ne- ie de sfatul ariciului pentru a indrepta lucrurile. )n r lul acestui 5u'ne&eu pagan care ba2baie parca in intuneric, piesa il distribuie pe Marele Orb, iar in r lul sfetnicului, care il duce de 'ana si ii arata calea, pe pr fetul sau Za' l+e. 5e fapt, ni se sugerea&a, in fiecare din n i se afla un rb" si un sfetnic", un inc nstient 'agic si un intelect lu'inat r. Arunci cand 'ul este d 'inat de intelect, cand traieste e+cesi- in lu'ea ideil r, el sufera de-itali&are, pierdere a energiei de -iata.

Acesta este stadiul s cietatii dacil r atunci cand Za' l+e isi aduce 'esa2ul. 1redinta s6a stins, &eii au 'urit, sunt 'ucegaiti de -esnicie", au de-enit si'pli id li pe care Magul ii f l seste pentru a d 'ina 'ulti'ea. Za' l+e pr p -aduieste ref r'a prin care dacii sa redesc pere, prin figura Marelui Orb, f rta ne&aga&uita a -ietii. )n fapt, Za' l+e aduce, la un inter-al 'are de ti'p, nu d ar re-elatie asupra Marelui Orb, ci d ua. 5e fiecare data, pr p -aduirea sa sfarseste tragic, pri'a ara el este alungat din cetate, iar a d ua ara este ucis, dar de fiecare dala sa'anta sadita de el ra'ane sa lucre&e in suflete si sa6i 'eta' rf &e&e interi r pe a'eni. Sunt deci d ua p sibilitati de a reda artistic Dabs lutulE@ DlinisteE, D'iscareE. Se stie ca e+ta&ul se e+pri'a fi&i l gic si fi&i n 'ie fie in abs luta ne'iscare c nte'plati-a, fie in in-artire, 2 c, g ana, strigate di nisice. Aceste efecte si e+presii ale e+ta&ului, in aparenta puse, au in f nd acelasi rap rt cu abs lutul", scrie Lucian Blaga intr6un eseu din Pr ble'e estetice. Acestea sunt si cele d ua ' duri prin care Za' l+e, in cele d ua -eniri ale sale, pr pune refacerea c ntactului 'istic dintre indi-id si di-initate. Pri'ul Za' l+e este un pr fet di n?siac, care se 'anifesta sti%ial@ A f st -re'e cand urla'. 0 ia' sa ra&-ratesc si 'untii i'p tri-a ta si le striga'@ r st g liti6 -a cerurile, nebunia si apele". Adeptii sai, rbii", se c 'p rta ca 'enadele care intra in starea de ent%usias' s in cadrul ritualuril r rgiastice ale lui 5i n?s s. Ze' ra sea'ana si ea cu bacantele decrise de 8 'er, alergand singura pe 'unte, prin padure, cu ciulini in parul despletit. <igura cea 'ai e'ble'atica pentru %ier 'ania *nebunia sacra, pe care &eul induce a'enil r este 1i banul. Ase'eni lui Penleu, acesta se -rea repre&entantul rdinii ci-ice si il refu&a pe &eu, alungandu6) pe pr fet cu pietre. 5ar pedeapsa pe care aplica 5i n?s s lui Pcnteu, in piesa lui Euripide, si Marele Orb 1i banului, in cea a lui Lucian Blaga, este ca acesta sa de-ina un bacant fara de - ie, un p sedat, un epileptic. ; aptea, el se si'te l cuit de catre un altul si se transf r'a in lup, se'n ca -iata instinctel r pr p -aduita de Za' l+e, dar refu&ata de 1i ban, se ra&buna si il transf r'a intr6 bestie. 1el de6al d ilea Za' l+e este un pr fet rfic. 5upa ce a f st alungat din cetate, el se inc%ide intr6 pestera in 'unte, unde intra intr6 stare de 'editatie cataleptica. El e+peri'entea&a astfel cealalta f r'a de in- care a sacrului, e+ta&ul 'istic. Ase'eni &eului Pan din Pasii pr fetului, pers na2ul se identifica rit'uril r naturii, se c nfunda cu firea insasi. Asa cu' nebunia di n?siaca fusese intrupata de 1i ban, si c nt pirea panteista cu uni-ersul are un c relati- intr6un alt pers na2, .%eb sul. Acesta, singurul care il recun aste pe Za' l+e la a d ua sa -enire, ingr apa cada-re la radacina -itei de -ie, sustinand ca ' rtii isi incal&esc la s are sangele urcandu6se6n lastarii -iei 'ele". La finalul peri adei de reclu&iune, trei aparitii -i&i nare *care aduc a'inte de S crate, de )sus si de .i rdan Brun , ii sugerea&a lui Za' l+e ca trebuie sa duca re-elatia in cetate, c%iar daca -a plati cu -iata pentru aceasta. )ntr6ade-ar, intre ti'p Magul si 0ra2it rul, speriati ca d ctrina lui Za' l+e se pr paga l t 'ai 'ult intre daci, pun la calc un plan diab lic, si anu'e acela de a6l di-ini&a pe Za' l+e insusi, de a6l transf r'a intr6 statuie de ase&ai intre t ate celelalte statui din te'plu. Si'b lis'ul este transparent, prin &eificare Za' l+e ar fi 'eta' rf &at, dintr6un pr fet al elanului -ital, al principiului inc nstient, intr6 i'agine abstracta, intr6 idee ' arta. Aceasta i6ar ucide 'esa2ul si ar stinge puterea de fascinatie pe care predicile sale despre Marelui Orb c s'ic le e+ercita asupra dacil r. intelegand acestea, Za' l+e, int rs inc gnit in cetate,

sparge statuia care il repre&inta ca &eu in c%iar cere' nialul c nsacrarii, si este ucis ca pr fanat r de 'ulti'ea furi asa. El de-ine astfel un si'b l al ilu'inatului care se sacrifica pe sine pentru a6si trans'ite neper-ertit re-elatia.

Opera dramatica a lui Lucian Blaga este o prelungire a celei lirice.Ca si aceasta, exprima aspiratii si nelinisti ale poetului, poarta amprenta sensibilitatii lui metafizice.Prima dintre piesele de teatru ale lui Blaga, Zamolxe , este un poem dramatizat. Regasim aici poezia "panica" din Pasii profetului , expresie a comunicarii mereu nazuite ca natura: " a!mpartasesc cu cite!un strop din tot ce creste" si se pierde." #imic nu mi!e strein $...%" &u'ul meu ! al meu sau al pamintului e tot atit !" si!a asternut aici co(ocul sau de musc'i si!asteapta ." $...% ... de mult uitat!am sa mai fac deosebire " intre mine si!ntre lucruri " $...% impletindu!te cu taina lor, te piezi in stinca " si te scurgi in unde si!n pamint. " #u stiu : " ma!ntorc in mine, ori cucernic imi indrept " urec'ea spre paduri)" cu acest monolog al lui Zamolxe se desc'ide piesa. Cintecul e inlocuit insa cu meditatia, sentimental e transformat in idee, sau, mai exact, ideea poetica de*ine idee filozifica, teoretica, pastrind forma poetica, adica fiind comunicata prin imagine: *iata inepuizabila si "oarba" a naturii e di*inizata si numita " arele Orb", comuniunea cu ea e, de asemenea, personificata. "Caci nu esti tu, dumnezeire, ne!ntelesul orb, ) ce!si pipaie cararea printer spini) " #u stii nici tu de unde *ii si unde mergi. " $...% +e zbuciumi *esnic dibuind " sa faci minuni cum n!au mai fost $...%" ,tit de des tu cazi infrint " si nici nu banuiesti furtuna de lumina ce!ai creat!o... $...% -ata, sint faptura ta, si!aici sunt oc'ii mei. ii *rei) " #u suntem oare pentru ca fara de sila " sa luam pe micii nostri umeri " soarta ta, puternicule Orb)" ,propierea de natura, trairea in intimitatea ei a de*enit prin urmare tema de meditatie si punct de plecare al unei "religii" , mai pr/cis al unei reprezentari a naturii si a raporturilor cu ea. Zamolxe, profetul, n!a facut decit sa!si ridice in constiinta felul de *iata al neamului din care face parte si care apare unui strain ca "putere smulsa din uriasei firi" : "0sti ispitit sa crezi ca dacii nu nasc om din om. " #atura!- plasmuieste singura, ea insasi, dintr!o data " cum isi face muntii ori iz*oarele. " ,du!ti aminte de Zamolxe, " $...% el a fost un dac de bastina. $..% 1i oare dumnezeul orb al sau e altce*a " decit ast fel al firei si al dacilur! " salbatic, c'inuit, orb, straniu si *esnic framintat) " O, nu. ,icea nu ma simt impre(muit de oameni " ci asa de mult in mi(locul naturii " incit ma mir ca ei nu au manunc'i de musc'i pe cap " in loc de par ! ca stincile". ,cesti oameni ai naturii sint infatisati intr!un d/cor caracteristic 2"O li*ada incon(urata de *ii imprastiate pe dealuri. Padure la dreapta. -n li*ada *ase mari de pamint pline cu must. Culegatori *in si trec cu 'irdaie"3, participind la procesiuni dionisiace, cu (ocul de bacante, manifestari ale unei *italitati neingradite, libera ca si cea a naturii: Zamolxe o transforma in principiu al unei religii. Conflictul dramatic se constituie prin opozitia pe care " agul", marele preot al dacilor, o arata noii credinte: " &ac!ar rtai cum a ri*nit Zamolxe, " ei s!ar mistui ca focul. " Copiilor le trebuie *is blind sa!- linisteasca! " si lumina sa le tie!n friu pornirea, " ragaz puterilor ce colaie!n pamintul lor " prea rodnic in iz*oarele tulburi".

-i *a face sa creada ca Zamolxe n!a fost un om ca ei, ci un zeu 2"Oamenii di*inizind pe Zamolxe " ii *or uita in*atatura"3, caruia - se cu*ine o statuie in templu, alaturi de ale celorlalti zei. 1i cind Zamolxe incearca sa!- impiedice, il *or ucide cu bucati din statuia sfarimata de el. Ostilitatea lor e insa trecatoare , isi lapideaza "profetul" numai pentru ca nu pricep ca!- indeamna la un mod de *iata pe care il traiesc permanent, dar a a*ea constiinta lui. -ntelegerea, desi tirzie, se produce totusi. &upa cum se poate usor obser*a, conflictul dramatic nu e intre persona(e indi*idualizate si nici intre idei religioase. Persona(ele sint de fapt simboluri, reprezentind atitudini diferite fata de *iata ce strabate deopotri*a natura si omul : abandonare in *oia ei sau, dimpotri*a, infrinare si sublimare a ei. Blaga atragea atentia, intr!o "lamurire pentru cititor", ca "istoria ne!a pastrat aproape numai numele acestui profet trac. Religia lui Zamolxe si anecdota in (urul careia se tese actiunea acestui mister nu sint prin urmare decit o creatiune a autorului ". -nformatia istorica in legatura cu *iata spirituala a tracilor 2dacii erau si ei de neam tracic3 era totusi, c'iar la data scrierii piesei, mai bogata. Blaga o cunostea, caci analiza identifica in piesa reflexul mai tuturor datelor. 1ursa principala este Ps4c'e. 1eelen5ult und 6nsterblic'5eitssglaube der 7riec'en, de 0r8in Ro'de.,sezind in fruntea piesei lamurirea citata , Blaga *rea, probabil, sa sublinieze lirismul ei fundamental : material istorica si mitologica ofera poetului posibilitatea de a se obiecti*a, e folosita asadar ca mi(loc al comunicarii de sine. ,legerea ...

Reconstituirea vetrei mitice autohtone st la baza realizrii acestei drame de factur expresionist. Lucian Blaga caut s reia firul crerii mitului lui Zamolxe. Drama Zamolxe este realizat n spiritul esteticii expresioniste, fiindc eroul principal este Zamolxe, cel care a fost considerat zeu, deci un erou arhetipal n mpre urri arhetipale. !ema, eroii, conflictul, subiectul au n vedere o realitate a mitului, pe care autorul caut s brodeze o realitate abstract, pornind de la modul n care erau realizate n "vul #ediu misterele ca form de art dramatic cre$tin. %ici autorul &ine s precizeze c piesa sa este un mister pg'n, fiindc aceast ntoarcere spre lumea misterelor ancestrale, a mitului, aceast raportare la etern era un mod de a salva valorile suflete$ti, spiritul, spre a da omului o nou valoare, spre a stabili un nou raport ntre om $i Dumnezeu, ntre om $i univers. De aceea, n mod simbolic, poetul #adura pleac n mod misterios la cer $i doar calul su se ntoarce n colb de lun, n noaptea n care s(au auzit copite ca de argint, n noaptea cnd doar roibul su se ntoarce biciuit slbatec de roiuri de stelei trte n urma lui o harf ca un mort. Zemora c'nt n mod simbolic un c'ntec, care vrea s cuprind mesa ul piesei) Hoinresc spre soare; !in frun"i rsfrnt el mi cade#n harf. $u mai tiu s cnt % &oarde prind s cnte serei n urechi 'icuri cad ntr#

una peste taine (echi. n spiritul ideilor lui *laton $i al poe&ilor antici, poetul este un mesager al zeilor, vorbele, c'ntecul nu(i apar&in, ci sunt un mesa al cerului. "l, poetul, este omul pur, curat, iar arta este acelai mare 'aradis, pe care !umne"eu )#a creat la nceputurile lumii. De aceea arta trebuie s(+ nve&e pe om s priveasc spre Dumnezeu, spre cer ca spre un pisc al sentimentului $i s(+ ndeprteze de tehnocratism, birocra&ie, lumesc(ludic, s construiasc o alt imagine a lumii, un alt mod de a g'ndi. %ceste idei ar vrea s le sugereze cele trei apari&ii simbolice n pe$tera unde s(a retras Zamolxe. #o$neagul care(+ ndeamn s nu se opreasc, fiindc atunci cnd *ii osp* cu soarta &u(ine#se s dai i "eilor din orice butur. %r fi un mod de a reprezenta zeul #o$, adic stratul mitic ancestral anterior cre$tinismului $i dacilor. *rin t'nrul cu plete lungi $i coroan de spini este reprezentat stratul cre$tin, iar prin Zamolxe stratul dac. ,uvintele t'nrului ce poart o coroan de spini, adic Domnul -isus .ristos) +eamn ghimpi pe &alea laptelui i# atept s rsar dureri, multe dureri, nu sunt edificatoare pentru a sintetiza cre$tinismul a$a cum nici cuvintele zeului #o$ nu sunt edificatoare pentru mitul /'rta&ilor, pentru stratul arian, pelsag sau al rohmanilor. 0unt multe asemnri ns ntre Zamolxe $i imaginea lui *ann din 'aii profetului. #itul #arele 1rb prezent $i(n poezia !e mn cu -arele .rb sugereaz nu at't creatorul, demiurgul, cum ar vrea Lucian Blaga, ci mai ales crea&ia care este incon$tient. *are mai degrab o reprezentare a dilemei lui *armenides din filosofia greac, din dialogul *armenides al lui *laton. ,reaturile ce par con$tiente ca omul au un comportament esen&ial incon$tient, iar creaturile incon$tiente par a fi con$tiente. ,el de al treilea persona simbolic &el de pe rug, poate sugera martirii, care au venit s continue sacrificiul de sine al Domnului -isus .ristos. De aceea mesa ul, rostit de el ntr(o form simbolic) !e cte ori te cau*i pe tine m gseti pe mine, ar fi &umptul (enic trea"sau con$tiin&a de sine) /i iat &umptul (ine s#*i aprind rugul. Lui Lucian Blaga i(a lipsit n&elegerea, pe care o are .oria 2intil n romanul !umne"eu s#a nscut n exil, $i anume c toate credin&ele vechi ale dacilor erau o prefigurare a cre$tinismului. De aceea la noi cre$tinismul a venit n mod firesc, fr acele confruntri, martiriuri $i violen&e din -mperiul Roman, de la evrei, egipteni, din 1rient sau din 1ccident. De aceea gre$e$te c'nd introduce mitul #arele 1rb, care nu apar&ine spa&iului nostru spiritual) 3 0ino, orbule, (ino s#*i dure" un (ad spre (ia*a noroadelor. ,elelalte persona e ca #agul care transform nv&tura lui Zamolxe ntr(un mit, ntr(un chip cioplit $i ,ioplitorul, sunt nereale, fiindc dacii nu i(au fcut lui Zamolxe un chip cioplit $i nici n(au cioplit n piatr, n(au turnat n metale chipuri de zei. Dacii au respectat fr s $tie porunca) + nu#*i faci chip cioplit, pe care au primit(o evreii $i pe care au clcat(o permanent, nu numai c s(au nchinat la vi&elul de aur, imagine a lui 0atan, la Baal, ci $i azi

ei triesc pentru valorile materiale, pentru aur $i aplic pe dos, satanic, !ora 4 Legea dat lui #oise. /inalul piesei, n care Zamolxe este ucis cu pietre, buc&i din propria statuie, pe care a spart(o, este semnificativ n acest sens. Dacii n(au avut cultul zeilor 4 demoni ascun$i n statui.