Sunteți pe pagina 1din 5

Obiceiurile de Crciun n Frana

n Frana , Crciunul este perioada reuniunii familiei i a generozitii , marcata de daruri i dulciuri pentru copii , cadouri pentru cei srmani , liturghia de la miezul nopii , i de revelion (le Reveillon) . !iceiurile de Crciun , originare din rientul "i#lociu , au fost introduse $n Frana de ctre romani. raul Reims a fost locul $n care a fost sr!torit pentru $nt%ia oar Crciunul $n Frana , $n anul &'( , ocazie cu care Clovis , $mpreuna cu cei )*** de lupttori ai si , a fost !otezat , trec%nd astfel la cretinism. +r!torirea Crciunului $n Frana variaz de la o regiune la alta , $n cele mai multe din provincii fiind cele!rat pe ,- decem!rie . n estul i nordul Frantei , perioada Crciunului de!uteaz pe ( decem!rie , cu .a f/te de +aint 0icolas (+ar!atoarea sfantului 0icolae) 1 $n alte zone .a f/te des Rois (+r!toarea regilor) este un eveniment de mare importan , care are loc pe ( decem!rie sau $n prima duminic dup 2 ianuarie. 3e 4 decem!rie , $n .5on , are loc .a F/te de lumi6res (+ar!atoarea luminilor) , ocazie cu care sunt puse la ferestre lum%nri , ca un omagiu adus Fecioarei "aria. Copiii francezi $i aeaz $nclrile $n faa cminului , sper%nd ca 36re 0o7l sau 3apa 0o7l (8ata 0o7l ) sau 9le petit :esus9 (9micuul ;isus9) le va umple cu daruri. <om!oane , fructe , nuci i mici #ucrii sunt agate pe

ramurile !radului de Crciun. =>ist i un 36re Fouettard (8ata Fouettard) , care are datoria de a?i mustra pe copiii care au fost o!raznici de?a lungul anului.

0umele 0o7l provine din e>presia 9les !onnes nouvelles9 , cu semnificaia de 9vesti !une9.

n a#unul de Crciun e>ista o!iceiul de a se posti toata ziua , pentru ca la miezul nopii, toata familia, cu e>cepia copiilor mici, s mearg la !iserica sau la catedral pentru slu#! . @upa asistarea la .a "esse de "inuit (.iturghia de la miezul noptii) , francezii se adun $n grupuri de prieteni sau in familie pentru a ser!a .e Reveillon (Revelionul) , la o masa $m!elugata , acas , la un restaurant sau la o cafenea. Fiecare regiune francez are propriile tradiii culinare legate de revelion , cu feluri de m%ncare din curcan , clapon , gaina , sau cu !oudin !lanc (<udinca al!a). <ucatele sunt stropite cu vinuri "uscadet, An#ou, +auterne and Champagne. .Cuv%ntul 9Reveillon9 provine din ver!ul 9reveiller9B 9a se trezi , a se detepta9. Revelionul reprezint o 9deteptare9sim!olic semnific%nd naterea lui ;isus . @e?a lungul perioadei de Crciun , se servesc deserturi tradiionale C ?.a <uche de 0oel (<utucul lui 0oel) , const%nd dintr?o pr#itur lunguia din ciocolata cu castane , care reproduce forma unui !utuc ars intre a#unul Craciunului i Anul nou $n 3Drigord , reminiscen a unui strvechi ritual pg%n.

?.e pain Calendeau (painea Calendeau) .3%ine de Crciun fcut in sudul Franei , din care se d o !ucata unei persoane srace.

?.a Ealette des Rois (3ra#itura regilor sau magilor) , o pr#itur rotund , tiat $n !ucele care sunt $mprite de un copil ascuns su! masa , numit le petit roi sau lFenfant soleil (micul rege sau copilul soare).Cine gsete la f6ve, !oa!a de fasole ascunsa in pr#itur, devine 9regeF sau 9regina9 i $i poate alege un partener.

ntre decoraiile de Crciun franuzeti , un rol ma#or $l are Sapin de Nol (<radul lui 0oel ) , care $mpodo!ete casele , strzile , !irourile si fa!ricile. +apin de 0o7l aprut $n secolul G;H in Alsacia , decorat cu mere ,

flori de h%rtie i panglici , fiind introdus in Frana $n anul 24)I.

Jn alt aspect important al Crciunului franuzesc consta $n Crche , scene zugrvind momente din naterea "%ntuitorului , $n care este amplasat +f%nta familie alturi santons ( 9micii sfini9), i care este e>pus $n !iserici i $n case. 3entru a da un ultim tueu scenelor din 9cr6cheF , copii le orneaz cu muchi , pietricele si crengue de !rad. Atunci c%nd se aprind lum%nrile , 9cr6ches9 devin locul central de sr!torire a Crciunului. Copii se adun $n #urul lor i c%nt colinde p%n $n ziua de =pifanie , pe ( ianuarie. =>ist i Cr6che $nsufleite, const%nd din piese de teatru cu copii sau cu ppui descriind evenimentele din timpul naterii lui ;isus.

Familiara scen +f%nta 9cr6che9 , a fost introdus $n Avignon de care familia sf%ntului Francisc de Assisi $ntre anii 2)2( si 2))& , $ns a!ia in secolul GH; a devenit o tradiie $m!riat de cultura popular.

n sudul Franei , $n 3rovence ,$n 9cr6che9 sunt introdui i cei trei magi , pstorii , animale , steni $m!rcai $n vechi costume tradiionale. Aceste figurine includ un primar al satului , un ran , un to!oar i alte persona#e pitoreti. Jn alt o!icei $n 3rovence const $n costumarea unor persoane in pstori care iau parte la o procesiune $n care se d ocol !isericii. @up revelion , e>ist o!iceiul de a se lsa o lum%nare aprins , $n eventualitatea $n care casa va fi vizitat de Fecioara "aria.

S-ar putea să vă placă și