Sunteți pe pagina 1din 100

1

SUPORT DE CURS

MACARAGIU
POD RULANT

CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE DESPRE MACARALE
1. Definirea macaralelor si mecanismelor de ridicat. . Caracteristici te!nice. ". Clasificarea macaralelor #e $r%#e de deser&ire. '. Descrierea macaralelor din $r%#a C. (. Actionarea macaralelor. ). Mecanisme de actionare. *. Roti si cai de r%lare. +. Ga,arite si s#atii de si$%ranta. -. Podeste #e macara. 1..Platforme si scari de acces. 11.Cai de circ%latie. 1 .Ca,ina macara$i%l%i. 1".Cos%l de &i/itare. 1'.A#aratori si #lase de #rotectie. 1(.Indicarea sarcinii ma0ime. 1).Constr%ctia metalica.

1. Definirea macaralelor si mecanismelor de ridicat


Macaralele sunt masini de lucru destinate sa ridice si transporte sarcini pe distante relativ mici, in incinta atelierelor de productie, depozite de marfuri sau pe santierele de constructii. Ele inlocuiesc partial sau total munca fizica a muncitorului si nu modifica forma obiectului sau a materialului deplasat. 1.1 Macara = Este un utilaj de transport apropiat, pentru ridicarea si eventual deplasarea sarcinilor in bucati sau vrac in functie de locul de montare si destinatia data. Macaraua se compune dintr-un schelet metalic de forma, constructie si dimensiuni variabile si dintr-unul sau mai multe mecanisme servind la ridicarea si deplasarea sarcinii. 1.2 Mecanism de ridicare = Este un sistem cu functionare independenta sau poate fi parte componenta a unei macarale, serveste la ridicarea si coborarea sarcinii. 1.3 Pod rulant = Este o macara rulanta al carei schelet metalic este compus dintr-o constructie orizontala, avand la capete roata de rulare, care se deplaseaza pe sine de rulare paralele situate la inaltime. Pe constructia orizontala se deplaseaza mecanisme sau instalatii de ridicare propriu-zisa carucior, macara cu brat, etc.!, iar campul de actiune a podului rulant are forma paralelipiped. 1." Palanul = Este un utilaj de ridicat format din scripeti cu a#uri deplasabile sau nedeplasabile in jurul carora sunt infasurate cabluri sau lanturi, sarcina fiind a$atata, in $eneral, solidar cu unul sau unii dintre scripeti. Palanele au cel putin doi scripeti, combinatii in mufle imobile si mobile.

&arucior = Este un dispozitiv al unei macarale care sustine mecanismul de ridicare si serveste la deplasarea acestuia pe cale de rulare care se afla pe macara. Este format dintr-un cadru metalic montat pe niste roti de rulare care se deplaseaza pe sine paralele. 1.' Macara portal = Este asemanatoare podului rulant actionand pe un camp de forma paralelipipedica. (cheletul metalic este compus dintr-o constructie orizontala sustinuta de picioare care se pot deplasa pe sol, pe sine de rulare paralele. Pe constructia orizontala se misca mecanismul sau instalatia de ridicare propriu-zisa carucior, macara cu brat, etc.! 1.) Macara semiportal = (unt asemanatoare macaralelor portal avand insa un fir al caii de rulare la sol si unul la nivelul ma#im superior. 1.* Macara portal = Este o macara cu brat fi# sau articulat mobil! de constructie tip portal, echipata cu o macara fi#a cu brat rotitor cu deschidere fi#a sau variabila, prevazuta cu un dispozitiv de ridicare cu carli$. 1.+ Macara turn = Este o macara cu brat basculant, cu coloana fi#a sau cu coloana rotitoare. Macaraua cu coloana fi#a are bratul basculant si rotitor, iar macaraua cu coloana rotitoare cu brat basculant, este sustinut de o coloana rotitoare de constructie turn, deplasabila pe sine. Macaraua turn cu brat orizontal si carucior pe brat este o macara echipata cu un carucior care circula de-a lun$ul bratului sustinut de o coloana de constructie turn, deplasabila pe sine. 1.1, Macara consola = Este constituita dintr-un cadru vertical cu consola si e deplasabila pe trei sine de rulare la niveluri diferite, dintre care doua orizontale si a treia verticala montate la o anumita inaltime pe un perete. -a macaraua consola cadrul vertical este rulant, iar pe consola este instalat un carucior, care se deplaseaza pe o cale situata deasupra bratului, consola poate fi fi#a, pivotanta sau rotitoare. 1.11 .utomacara = poate fi pe pneuri sau cu senile. Pe platforma autovehicului este montata de obicei o macara invartitoare cu brat basculant, actionata de la motorul acestuia. 1.12 Macara de cale ferata = este o macara autopropulsata prevazuta cu roti tip &./. pentru circulatia pe cale ferata. 1.13 Macara 0erric1 = Este o macara cu brat oscilant articulat cu actionare electrica. Este formata dintr-un pilon principal rotitor, fi#at prin tiranti re$labili, ancorat, care suporta bratul si mecanismele de actionare plasate la nivelul solului. 1.1" Macara autopropulsata = Este o macara mobila echipata cu un mecanism propriu pentru deplasare si transport.

1.%

. Caracteristicile te!nice
2.1 Ca#acitatea de ridicare - Este valoarea ma#ima a masei care este admisa a fi ridicata de macara sau mecanismul de ridicare. 2n capacitatea de ridicare se include si masa dispozitivului de prindere a sarcinii, demontabil, de e#emplu3 bena, $raifar, electroma$net, oala de turnare. 4u se include in capacitatea de ridicare masa dispozitivului de prindere nemontabil. E#emplu3 mufla cu carli$, cleste la macarale speciale, bratul macaralelor de incarcare, traversele de ridicare etc. 2.2 Sarcina nominala - Este valoarea ma#ima a masei - inferioara capacitatii de ridicare - admisa a fi ridicata de macara sau mecanismul de ridicat. &a si la capacitatea de ridicare in sarcina nominala se include masa dispozitivelor de prindere demontabile precum si neincluderea masei dispozitivelor de prindere nedemontabile. 2.3 Sarcina %tila - Este valoarea masei ma#ime care poate fi preluata, dupa caz, de dispozitivul de prindere, dispozitivul de le$are sau direct de dispozitivul de ridicare. 2." S%#rasarcina - Este sarcina care depaseste sarcina nominala. 2.% Sarcina statica - Este sarcina in stare de repaus, care reprezinta sarcina nominala de incercare, respectiv sarcina de incercare ridicata la circa 1,, mm de sol. 2.' Sarcina dinamica - Este sarcina care ia nastere in timpul accelerarii sau decelerarii sarcinii nominale, partiale etc. 2.) Ra/a de acti%ne - Este distanta de la a#a de rotatie a partii rotitoare a macaralei pana la a#a or$anului de prindere a sarcinilor. 2.* Desc!iderea - Este distanta orizontala intre a#ele sinelor de rulare. 2.+ Ecartament%l - Este distanta orizontala intre a#ele sinelor caii de rulare. 2.1, A#atament%l - 0istanta dintre a#ele rotilor de pe aceasi parte a podului sau caruciorului. 2.11 1ite/a de l%cr% - Este viteza cu care lucreaza un mecanism 5m6s7. 2.12 2orta de ridicare - Este suma fortelor corespunzatoare maselor sarcinii, or$anului de prindere, dispozitivului de ridicare, or$anelor de le$are. 2.13 2orta de tracti%ne - Este suma fortelor rezultate din tensiunile de cablu, care actioneaza asupra tamburului. 0aca sunt mai multi tamburi cuplati mecanic, se insumeaza tensiunile din cablul fiecarui tambur. ". Gr%#ele de a%tori/are ale macara$iilor /unctie de comple#itatea deservirii si de $radul de pericol ce-l prezinta in e#ploatare, luand ca baza prevederile prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si instalatiilor de ridicat, autorizarile macara$iilor se impart dupa cum urmeaza3

"

a3 macara$ii a%tori/ati #entr% comanda din ca,ina4 GRUPA A - manevreaza macaralele deplasabile pe cai fara sina de rulare si cele montate pe sina de cale ferata. &ele mai reprezentative sunt3 automacaralele, automacaralele pe senile, macaralele autopropulsate pe pneuri si macarale montate pe va$oane de cale ferata, macarale remorcate. 3.2 GRUPA 5 - manevreaza macarale deplasabile pe cai de rulare avand brat si platforma rotitoare macarale turn, macarale portic si similare! si macarale 0erric1. 3.3 GRUPA C - manevreaza macarale deplasabile pe cai cu sine de rulare poduri rulante de constructie obisnuita, poduri rulante tehnolo$ice de turnar, sarjare, stripaj, forjare si similare8 monoraiuri8 macarale portal si semiportal8 $rinzi rulante suspendare8 transbordoare!. 3." GRUPA D - manevreaza macarale de tip special, care nu se include in $rupele anterioare macara pe cablu, macarale foarfece etc.!. ,3 macara$ii a%tori/ati #entr% comanda de la sol4 3.% GRUPA E - manevreaza de la sol prin cutie cu butoane, comanda radio si infrarosu orice tip de macara. NOTA4 Echivalenta intre $rupele de autorizare din vechea prescriptie tehnica &9%-2,,, si $ruparea actuala este urmatoarea3 :9;P. 2 = :9;P. - . :9;P. 22 = :9;P. - < :9;P. 222 = :9;P. - & :9;P. = = :9;P. - 0 :rupele 2, 22, 222, =, comanda de la sol = :9;P. - E &arnetele de autorizare eliberate pana la data aparitiei prescriptiei tehnice P> 912,,3 raman valabile respectand echialenta prezentata mai sus. :9;P. . :9;P. . :9;P. . :9;P. . :9;P. . :9;P. . :9;P. . :9;P. < :9;P. < /i$. 1. /i$.2. /i$.3. /i$.". /i$.%. /i$.'. /i$.). /i$.*. /i$.+. .;>?M.&.9. .M % .;>?M.&.9. 0EM.: @& 2", .;>?M.&.9. A '1 .;>?M.&.9. :> *,6"% .;>?M.&.9. .ME92&.4 +2', M.&.9. P?9>.- PE P4E;92 M.&.9. 0E &.-E /E9.>. >2P E0A-%,, M.&.9. >;94 M> 11, M.&.9. >;94 M< - *, < 3.1

:9;P. < :9;P. < :9;P. < :9;P. & :9;P. & :9;P. & :9;P. & :9;P. & :9;P. & :9;P. & :9;P. & :9;P. & :9;P. 0 :9;P. 0

/i$.1,. M.&.9. >;94 &; <9.> ?92B?4>./i$.11. M.&.9. P?9>2& /i$.12. M.&.9. 0E992&A /i$.13. P?0 9;-.4> &; <9.>E /i$.1". P?0 9;-.4> 0E >;94.9E &; 0?;. &.9;&2?.9E (2 (.(E (24E /i$.1%. P?0 9;-.4> E-E&>92& &; &.9-2: (arcina *t, deschiderea 13,%m /i$.1'. P?0 9;-.4> E-E&>92& &; E-E&>9?P.-.4 :9;P. & /i$.1). P?0 9;-.4> &; &-E(>E :@20.> PE4>9; &;P>?.9E .0.4&2 /i$.1*. P?0 9;-.4> 0E /?9C.9E /i$.1+. M.&.9. P?9>./i$.2,. M.&.9. (EM2P?9>.-, M?4?:9240., &; E-E&>9?P.-.4 /i$.21. M.&.9. (EM2P?9>.&; &.9;&2?9 PE 0?;. (24E /i$.22. M.&.9. 0E PE9E>E /i$.23. M.&.9. PE &.<-; /i$.2". M.&.9. PE &.<-; &; &.<-;92-E P;9>.>?.9E (>.>2?4.9E (2 >;94;92-E /2DE '. Descrierea macaralelor din $r%#a C

'.1 Pod%ri r%lante 6 Descriere si calificare


Podurile rulante sunt formate din una sau doua $rinzi principale, in unele cazuri au si $rinzi secundare, la capetele carora, de o parte si alta, se afla cate o $rinda de capat. Pe $rinzile principale si secundare circula caruciorul principal si respectiv cel secundar, iar pe $rinzile de capat se afla montate mecanismele de translatie ale podului. Podurile rulante pot fi clasificate dupa mai multe criterii3 a3 D%#a constr%ctia $rin/ilor4 - cu $rinzi cu inima plina, in care intra si varianta cu $rinda suspendata - cu $rinzi cu zabrele - cu $rinzi din tabla sudata ,3 Din n%mar%l de $rin/i4 - cu o $rinda principala pod rulant mono$rinda! - cu doua $rinzi principale cazul $eneral! - cu doua $rinzi principale si cu doua $rinzi secundare
'

c3 D%#a ase/area #e sinele caii de r%lare4 - normal asezate calea sub $rinzile de capat! - suspendate calea deasupra $rinzilor de capat! d3 D%#a mecanism%l de ridicat4 - cu mecanisme montate pe carucior - cu electropalan e3 D%#a loc%l de comanda4 - din cabina aflata pe pod - de la sol - telecomanda f3 D%#a n%mar%l carli$elor si mecanismelor de ridicat4 - cu un carli$ - cu doua carli$e - cu trei sau mai multe carli$e $3 D%#a or$an%l de #rindere al sarcinii4 - cu carli$ - cu ochi - cu traversa - cu $raifar - cu electroma$net !3 D%#a destinatie4 - poduri rulante de uz $eneral - poduri rulante tehnolo$ice '. Pod%ri r%lante de %/ $eneral (unt poduri rulante cu carli$ intalnite in majoritatea halelor industriale. Ele sunt destinate manevrarii in spatii inchise hale industriale, centrale electrice, depozite inchise! sau in aer liber, a sarcinilor in bucati piese si ansambluri mecanice $rele, bene cu materiale in vrac sau stivuite.

a3 Constr%ctia metalica &onstructia metalica a macaralelor formeaza scheletul pe care sunt montate mecanismele de lucru si preiau incarcarile provenind din masa proprie, sarcina, presiunea vantului, forte de inertie etc., transmitandu-le, dupa caz, prin calea de rulare la constructia in care se monteaza macaraua sau la fundatia caii de rulare sau a macaralei. Este formata din $rinzi principale si $rinzi de capat, asamblate prin sudura si suruburi. Pe constructia metalica se afla podeste de circulatie cu latimea de minimum ",, mm, iar in dreptul aparatajului electric %,, mm. Podestele de circulatie trebuie prevazute cu balustrade, avand inaltimea de un metru. ,3 Car%cior%l Este format dintr-un sasiu a carui constructie metalica trebuie e#ecutata din ?--3) pana la ?--%2. &aruciorul circula pe sine aflate pe $rinzile principale. &arucioarele podurilor rulante sunt alcatuite din trei parti principale3 - mecanism%l de ridicare, alcatuit din sistemul de infasurare a cablului denumit si palan! si mecanismul de antrenare a palanului8 sistemul de infasurare a cablului este la randul sau alcatuit din mufla, tambur de cablu, bloc de role si rola de e$alizare, iar mecanismul de antrenare, din motor electric, cuplaje, frana, reductor si cuplaj pentru tambur - mecanism%l de translatie, alcatuit din roti de rulare actionate si libere!, reductor, frana, cuplaj si motor electric. - sasi%l, alcatuit din $rinzi asamblate intre ele prin sudura, $rinzile obtinandu-se din profile laminate profile indoite din table subtiri, chesoane sau $rinzi cu inima plina din table sudate c3 Mecanism%l de ridicare6co,orare Mecanismele de ridicare-coborare servesc pentru ridicarea si coborarea sarcinilor. 2n $eneral, mecanismele de ridicare-coborare se compun din urmatoarele subansambluri3 - Elemente de actionare care sunt de mai multe tipuri si anume3 - manuale cu ajutorul manivelelor - motor electric - motor termic - motor sau pompa hidraulica - &uplajul elastic - care este amplasat intre motorul de antrenare si reductorul mecanismului de ridicare - /rana mecanismului de ridicare - care are rolul sa produca franarea arborelui de intrare in reductor - 9eductorul mecanismului de ridicare - este necesar in vederea multiplicarii momentului elementului de actionare pentru a se asi$ura

ridicarea sarcinii. - >amburul mecanismului de ridicare - are rolul de a infasura cablul de tractiune a sarcinii d3 Mecanism%l de de#lasare 7translatie a #od%l%i3 (ervesc pentru deplasarea acestora, precum si a sarcinilor pe orizontala in cazul in care este admisa deplasarea macaralelor cu sarcina suspendata in or$anul de prindere. &omponenta mecanismelor de deplasare este urmatoarea3 - motoare electrice - cuplaj elastic - frana mecanismului de deplasare - reductorul - arbori de transmisie - cuplajele arborilor de transmisie - la$arele arborilor de transmisie - rotile macaralelor - dispozitive de si$uranta limitatoare de sfarsit de cursa, tampoane si opritoare, piese de reazem, limitatoare de oblicitate, dispozitive de blocare pe sina, limitatoare de apropiere intre doua macarale, care circula pe aceeasi cale de rulare, dispozitive pentru oprirea macaralei in caz de vant '." Pod%ri r%lante te!nolo$ice (unt poduri rulante de constructie si dotare aparte, specializate pentru efectuarea anumitor operatii. (e pot mentiona urmatoarele tipuri3 '.".1 Pod%ri r%lante de sar8are (unt folosite in siderur$ie, la transportul si $olirea troacelor incarcate cu fier vechi, in cuptorul (iemens-Martin. .u un carucior normal cu doua mecanisme de ridicat, asemanator celor de la podurile de uz $eneral, si un al doilea carucior care se continua in jos printre $rinzile principale, avand o coloana, platforma inferioara, cabina macara$iului si bratul cu ajutorul caruia se face operatiile de incarcare a sarjelor. >oata constructia metalica este robusta pentru a face fata solicitarii. '.". Pod%ri r%lante #entr% troace (ervesc pentru transportul troacelor. Prinderea troacei se face prin doua perechi de carli$e. /iecare pereche de carli$e este actionata de un mecanism de ridicare.

'."." Pod%ri r%lante de stri#are (e folosesc la scoaterea lin$ourilor din lin$otiere. &u ajutorul unui cleste special se apuca lin$otiera de urechile de prindere, iar cu ajutorul unui poanson se apasa deasupra lin$oului pana cand acesta este scos din lin$otiera. &lestele de stripare e#ecuta miscari de ridicare, rotire si stran$ere. >oate aceste miscari se realizeaza prin mecanisme montate pe carucior. '.".' Pod%ri r%lante c% clesti #entr% c%#toare adanci (e folosesc la introducerea si la scoaterea lin$ourilor din cuptoarele adanci. &lestii sunt montati pe o constructie metalica turnul! avand posibilitate de ridicare, rotire si stran$ere. -a randul sau turnul este montat pe caruciorul podului. &onstructia metalica a acestui pod este de asemenea foarte robusta datorita $reutatii proprii mari a elementelor sale in special a turnului. &abina macara$iului este protejata contra radiatiei calorice din cuptoare, cu tabla ino#idabila sau aluminiu, izolata, $eamuri anticalorice si instalatii de climatizare. '.".( Pod%ri r%lante c% ,rate (e folosesc pentru manipularea laminatelor sub forma de brate sau profile. 2n locul muflei cu carli$ este montata o traversa, care are mai multe brate cu ajutorul carora se manipuleaza laminatele. >raversa este sustinuta pana la carucior de un sistem de cabluri care nu-i permite efectuarea balansului. Pe carucior e#ista mecanismul de rotire, ce permite rotirea traversei la 3',E. '.".) Pod%ri r%lante de t%rnare (e utilizeaza la transportul metalului lichid. 0in acest motiv se iau urmatoarele masuri3 - mecanismele de ridicare sunt prevazute cu doua sisteme de franare independente, fiecare trebuind sa asi$ure franarea eficienta la sarcina nominala. - cabina macara$iului este prevazuta cu $eamuri anticalorice, izolatii termice, aparatori contra radiatiei, precum si cu instalatie de climatizare .ceste poduri sunt prevazute cu doua carucioare fiecare asezate pe cala sa de rulare si $rinzile sale. 0eci podul are doua $rinzi principale, pe care circula caruciorul cu oala de turnare, si doua $rinzi secundare, pe care circula caruciorul cu mecanismele de ridicare au#iliare. ?ala cu metal lichid este sustinuta de o traversa cu doua carli$e lamelare simple. &aruciorul cu mecanismul de ridicare au#iliar circula independent de pozitia caruciorului cu oala de turnare.

1,

Mecanismul de ridicare trebuie prevazut cu doua sisteme de franare independente, fiecare sistem trebuind sa fie capabil sa preia intrea$a sarcina. &abina macara$iului se prevede cu izolatii, aparatoare si cu instalatii climatizare. &arli$ele care sustin oala sunt e#ecutate din lamele de tabla rezistenta la imbatranire. '.".* Pod%ri r%lante #entr% tratamente termice -a aceste poduri viteza de coborare a sarcinii trebuie sa fie foarte mare din motive tehnolo$ice. 4eintroducerea pieselor tehnolo$iei! in baie cu viteza mare in timp foarte scurt! influenteaza ne$ativ caracteristicile ce se urmaresc prin tratament si creeaza pericole de incendiu. '.".+ Pod%ri r%lante #entr% for8a Pentru rotirea lin$ourilor sau a pieselor ce se forjeaza, in carli$ul mecanismului principal de ridicare se apasa un dispozitiv, piesa ce se forjeaza de re$ula, este sustinuta de un lant cu eclise si bolturi. 0ispozitivul de rotire este prins in carli$ prin intermediul unor arcuri pentru a nu transmite podului socurile sau fortele aplicate piesei ce se forjeaza. '.' Pod%ri r%lante c% $raifar si electroma$net '.'.1 Pod%ri r%lante c% $raifar (e folosesc pentru transportul materialelor in vrac in cazul cand instalatia este dotata cu $raifar cu cupe. :raifare cu $hiare sunt folosite in diverse scopuri span, deseuri, nisip etc.!. Podurile rulante cu $raifar au in majoritatea cazurilor doua mecanisme de ridicare cu tamburi de cablu pe acelasi carucior. Pe unul din tamburi se infasoara cablul de ridicare - coborare $raifar, iar pe celalalt cablu de inchidere deschidere $raifar. Podurile rulante cu $raifar sunt dimensionate mai robust, intrucat au re$imuri $rele de functionare, sarcina fiind in permanenta apropiata "." Poduri rulante cu $raifar si electroma$net sarcinii nominale. 2ncarcarea si descarcarea se efectueaza complet mecanizat fapt pentru care lucreaza fara personal au#iliar, fiind comandate central de catre macara$iu.

11

'.'. Pod%ri r%lante c% electroma$neti (e folosesc pentru manipularea materialelor feroase. Electroma$netul sau bateria de electroma$neti suspendati pe o traversa se a$ata in carli$ul macaralei sau in locul acesteia. &aracteristici3 - caruciorul este echipat cu un mecanism suplimentar pentru infasurarea cablului de alimentare cu ener$ie electrica ce se misca sincronizat cu mecanismul de ridicare-coborare sarcina, astfel incat cablul de alimentare cu ener$ie electrica sa nu fie tensionat, dar nici sa formeze bucle - electroma$netul folosind curent continuu, podul dispune de instalatie de redresare a curentului alternativ - pentru ca sarcin sa nu cad din electroma$net in cazul unei intreruperi accidentale a curentului, podul se echipeaza cu baterii de acumulatori care intra in mod automat in actiune la intreruperea sursei principale, semnalizeaza optic si acustic in cabina macara$iului intreruperea survenita si permite functionarea normala a podului rulant timp de 1, minute '.'." Macarale #ortal si semi#ortal &onstructiile metalice ale acestor macarale sunt specifice. (uprastructura macaralei $rinzile principale si caruciorul! sunt asemanatoare podurilor rulante. -a macaralele portal $rinzile principale se sprijina pe picioare, iar la partea inferioara a acestora se afla rotile de rulare pe sine. /iecare pereche de picioare este solidarizata spre partea interioara printr-un tirant. .semanator podurilor rulante, $rinzile principale sunt solidarizate la capete prin $rinzi de le$atura. Macaralele semiportal au la un capat o pereche de picioare pe care se sprijina pe sina la sol, asemanator macaralelor portal, iar in partea cealalta se sprijina asemantor podurilor rulante, pe sina, la inaltime. :rinzile principale sunt deasemenea solidarizate prin $rinzi de capat. .tat macaralele portal cat si cele semiportal pot avea in loc de $rinzi principale, una sin$ura, in care caz se foloseste un electropalan suspendat cu carucior pe monosina.

12

(. Actionarea macaralelor (unt urmatoarele tipuri de actionari3 1. .ctionarea manuala 2. .ctionarea electrica 3. .ctionarea hidraulica ". .ctionarea pneumatica %. .ctionarea mecanica cu motoare cu combustie interna '. .ctionari combinate (.1 Actionare man%ala .cest sistem este utilizat la macaralele si mecanismele cu functionare independenta in situatiile in care macaraua sau mecanismul respectiv este folosit rar sau pentru sarcini mici. (e intrebuinteaza numai pentru sarcini mici si la mecanisme de ridicat care lucreaza numai ocazional ca de e#emplu in operatii de montaj si reparatii. .ctionarea manuala se realizeaza prin intermediul manivelelor cu clichet, al rotilor de lant. (. Actionarea electrica .cest sistem este cel mai des intalnit datorita avantajelor pe care le prezinta. Majoritatea instalatiilor de ridicat, cu e#ceptia macaralelor deplasabile pe cai fara sine de rulare si a celor montate pe platforme &/, sunt astfel actionate. &hiar si la acestea din urma se foloseste uneori acest sistem. Pentru alimentarea motoarelor se foloseste, in $eneral curentul alternativ trifazat de 3*, = sau arareori %,, =. 0e asemenea se mai foloseste curentul continuu cu tensiuni de 11,, 22,, "", si ',,=. Pentru instalatiile de comanda in situatia in care comanda se face de la sol, se utilizeaza tensiuni de 2", ", sau '%=. .dmiterea de tensiuni mai mari 22,= sau 3*,=! se admite numai daca carcasa dispozitivului cutie cu butoane! de comanda este e#ecutata, in e#terior, complet din material electroizolant si rezistent la lovituri. 2n functie de tipul macaralelor, echipamentul electric se compune in $eneral din3 - echipamentul electric de alimentare si de racordare la sursa de curent - echipamentul de actionare a mecanismelor - echipamentul electric de comanda - echipamentul pentru iluminat, semnalizare, de incalzire si ventilatie (. .1 Ec!i#ament%l electric de alimentare /i$. 2%! (e compune din3 - Intrer%#ator tri#olar de retea, cu posibilitatea de incuiere pe pozitia

13

deschis, ce se amplaseaza cat mai aproape de locul de functionare al macaralei perete, stalp! in loc vizibil si accesibil - Liniile de alimentare formate din profile laminate, bare sau conductoare din cupru monofilare, neizolate ce se monteaza sub nivelul caii de rulare, in partea opusa cabinei macara$iului, dar la inaltime mai mare de 3,% m - Le$at%ra electrica intre partile fi#e si mobile ale macaralelor poate fi realizata prin cabluri electrice fle#ibile izolate sau prin cule$atori de curent &ablurile fle#ibile pot fi purtate pe carucioare sau infasurate pe tamburi. &ule$atorii de curent realizeaza contactul electric prin $reutate proprie sau prin intermediul unor resorturi. /i$. 2'! 2n circuitul principal de forta, dupa cule$atori, se monteaza, in ordine urmatoarele aparate3 a! 2ntrerupatorul $eneral cu actionare manuala! avand rol de separator, impreuna cu si$urantele fuzibile sau releele electroma$netice. .mplasarea se face in imediata apropiere a chepen$ului de iesire din cabina pe podest b! 2ntrerupator de avarie care intrerupe rapid si si$ur instalatia electrica a macaralei cu e#ceptia3 - iluminatului de balizare - semnalizarea pentru pericole iminente - circuitele de alimentare ale bobinei de actionare a intrerupatorului insusi - circuitele de iluminat - circuitul de reparatie - circuitul de alimentare al electroma$netilor de ridicare a sarcinii 0eclansarea sa va fi comandata de la distanta prin butonul de avarie, amplasat la locul de comanda, sau manual prin maneta. /ac e#ceptie macaralele echipate cu electropalan si cele comandate de la sol. c! 2ntrerupatorul principal pentru manevre curente, comandat de la distanta prin butoane, de la locul de comanda, sau cu actionare manuala daca este in cabina de comanda. .nclansarea sa nu trebuie sa fie posibila decat daca toate manetele aparatelor de comanda se $asesc la zero si toate contactele electrice ale dispozitivelor de blocare usi, chepen$uri, portite etc.! sunt inchise. .cest intrerupator deconecteaza de la retea intrea$a instalatie electrica cu e#ceptiile de la punctul FbG. >oate circuitele e#ceptate se vor le$a inaintea intrerupatorului principal si al celui de avarie. (. . Ec!i#ament%l electric de actionare 0in acest echipament fac parte in principal motoare electrice. .cestea sunt robuste suportand un numar mare de conectari pe ora. &ele mai utilizate sunt motoarele de curent alternativ trifazat asincrone cu inele colectoare, Partile principale ale unui astfel de motor sunt3

1"

- statorul si infasurarea statorica - rotorul si infasurarea rotorica - tambur cu inele colectoare si suporti perii -a conectarea motorului la retea, in infasurarea statorica, se produce un camp ma$netic invartitor care antreneaza rotorul. 2nversarea sensului de rotatie se realizeaza prin schimbarea le$aturilor a doua faze intre ele. Mai rar pentru puteri mici se utilizeaza motoare de curent alternativ asincrone cu rotorul in scurtcircuit. Pentru franare se folosesc in special frane actionate cu ridicatoare electrohidraulice sau cu electroma$neti. (. ." Ec!i#ament%l electric de comanda Pentru e#ecutarea miscarilor la mecanisme, variatia vitezelor si inversarea miscarilor, se utilizeaza diverse sisteme de comanda prin3 - controlere blocuri de comanda! - butoane si contactori Controlerele de comanda sunt $rupate in blocuri de comanda, putand manevra cu o maneta mai multe mecanisme. .ctionarea manetelor trebuie sa se faca usor, iar acestea vor fi dispuse astfel incat sensul lor de actionare sa corespunda pe cat posibil, cu sensul miscarii comandate. Pozitia de zero a controlerelor trebuie sa fie distincta de restul pozitiilor si usor sesizabila ca si trecerea de pe o pozitie pe alta. 5%toane si contactori. .cestea sunt utilizate pentru comanda de la distanta si in special la macarale comandate de la sol. <utoanele de comanda sunt reunite de re$ula intr-un sin$ur pupitru sau cutie. &ontactoarele sunt aparate electrice pentru comanda de la distanta, ele realizand inchiderea circuitelor tot timpul cat dureaza comanda. .ctionarea contactoarelor, in $eneral, se face electroma$netic, ele avand inclusa o bobina care este pusa sub tensiune cat timp se face comanda prin butoane sau controler. (. .' Ec!i#amentele si instalatiile electrice de #rotectie Motoarele electrice, circuitele de comanda, semnalizare, iluminat, etc. se protejeaza impotriva suprasarcinilor si scurtcircuitelor. /i$.2% /i$.2' &ule$ator de curent P.4>?:9./ Protectia impotriva suprasarcinilor se realizeaza prin si$uramte si relee termice. (i$urantele pot fi fuzibile sau automate. &ele fuzibile se topesc, iar cele automate declanseaza la trecerea unui curent mai mare decat cel nominal. 9eleele termice sunt formate dintr-un bimetal care la trecerea unui curent mai mare decat cel nominal, se incalzeste e#cesiv si se deformeaza producand intreruperea unui contact care actioneaza asupra contactorului din circuitul respectiv producand intreruperea. 9eleele electroma$netice realizeaza protectia la scurtcircuit.

1%

Pentru situatiile e#ceptionale cand, datorita unor deteriorari ale instalatiilor electrice, accidental, partile metalice ale echipamentului electric si intrea$a constructie metalica a macaralei este pusa sub tensiune, trebuie realizata protectia impotriva tensiunilor de atin$ere prin le$are la priza de pamant astfel3 a! -a macaralele care circula pe cai de rulare, le$atura intre priza de pamant si macara se realizeaza prin sudarea cel putin a unei platbande pe sina caii de rulare ce are continuitate electrica pana la priza de pamant. b! -a macaralele care lucreaza in hale cu praf mult nisip, ciment, minereu! si e#ista posibilitatea depunerii acestuia intre sina si rotile de rulare creand intre acestea un strat izolator, la linia de alimentare cu ener$ie electrica se prevede un conductor suplimentar pentru protectia impotriva tensiunilor de atin$ere. .cest conductor se lea$a la ambele capete cu caile de rulare, iar pe el va circula un cule$ator de curent ce face le$atura cu constructia metalica a macaralei. c! -a macaralele fi#e se lea$a constructia metalica a acesteia prin platbanda la priza de pamant. &arcasele echipamentului electric demontabil motoare, aparataj etc.! se lea$a prin platbanda de otel la constructia metalica. Pentru a se realiza o protectie corespunzatoare, priza de pamant trebuie sa aiba valoarea sub " . Priza de pamant se realizeaza din teava $alvanizata batuta in pamant. 4umarul de electrozi este functie de rezistivitatea solului. =aloarea prizei de pamant se masoara la interval de cel putin ' luni. (. .( Ec!i#ament%l electric #entr% il%minat9 semnali/are9 incal/ire9 &entilatie -a macaralele unde iluminatul natural este necorespunzator este necesar a se asi$ura un iluminat $eneral prin corpuri de iluminat protejate corespunzator conditiilor de functionare a macaralelor. Pentru iluminarea campului de lucru se pot prevedea pe macara faruri. &orpurile de iluminat montate deasupra platformelor de circulatie sau in raza de actiune a persoanelor pana la 2,% m in sus, 1,% m lateral si in jos! se alimenteaza la tensiuni de ma#imum 2" = deasemenea, pentru iluminatul local la lucrarile de intretinere, reparatii, se folosesc lampi portabile alimentate la tensiuni nepericuloase. Macaralele de dimensiuni mari in inaltime sunt prevazute in punctele e#treme de sus ale constructiei, cu corpuri de iluminat care sa-i marcheze $abaritul pe timp de noapte. Macaralele comandate din cabina sunt prevazute cu doua sisteme de semnalizare acustica, precum si cu semnalizare optica. 0e asemenea pe timp de iarna se prevad aparate de incalzire electrica protejate impotriva atin$erii accidentale si pericolului de incendiu aeroterme!. Macaralele care functioneaza in hale cu medii de $aze sau vapori vatamatori sau temperaturi peste limitele admise se prevad cu instalatii pentru asi$urarea unui

1'

climat corespunzator. >oate instalatiile de incalzire, ventilatie sau aer conditionat vor fi le$ate la priza de pamant. (." Actionarea !idra%lica Prezinta avantajul unei comenzi simple, un numar mai mic de reductoare, mase mai mici care trebuie accelerate si franate. (istemele intrebuintate sunt de doua feluri3 - cu cilindri de presiune si pistoane, sau cu motoare hidraulice8 sistemul cu cilindri de presiune si pistoane se intrebuinteaza acolo unde sunt necesare curse mici la balansoare la brate, la manevrarea clestilor la macarale de stripare, la mecanismele de fi#are a troacelor pe brate la macaralele de sarjare, la $raifere cu motor!. 2nstalatiile cu motoare hidraulice necesita aproape aceeasi dotare mecanica ca si in cazul actionarilor electrice 2nstalatia hidraulica la o macara este formata in $eneral din3 - pompe pentru formarea presiunii actionate de un motor 0iesel - rezervorul de ulei - filtre mecanice si ma$netice - supape de si$uranta pentru protejarea instalatiei - distribuitoare pentru e#ecutarea comenzilor - motoare hidraulice pentru actionari de mecanisme - ridicatoare hidraulice pentru frane - ventile de retinere si de aerisire - conducte, piese de le$atura -a baza sunt folosite urmatoarele principii de functionare3 - cilindri de presiune si pistoane - cu motoare hidraulice Principiul cu cilindri de presiune si pistoane este foarte simplu si se aplica acolo unde cursele sunt mici, la mecanismele3 - basculare brat - e#tindere - retra$ere brate telescopice - calare - actionare inchidere-deschidere - dispozitive de prindere - ridicatoare de frana Principiul cu motoare hidraulice este mai complicat. (.' Actionarea #ne%matica 2n principiu este asemanatoare cu cea hidraulica, cu deosebirea ca fluidul de lucru este aer si presiunile sunt mult mai mici, conducand la dimensiuni mari ale

1)

mecanismelor. .ctionarea pneumatica se intrebuinteaza in special pentru comenzi si numai in cazuri speciale pentru actionarea mecanismelor. (.( Actionarea mecanica c% motoare c% com,%stie interna Este un sistem abandonat datorita urmatoarelor dezavantaje3 - dimensiuni mari ale mecanismelor si transmisiilor - eforturi fizice sporite la realizarea comenzilor - comenzile nu pot fi prompte - nu se pot realiza miscari sensibile si precise - uzurile pieselor sunt mari Motorul cu ardere interna este utilizat de obicei ca motor central, transmisia la diferite miscari facandu-se hidraulic sau electric, numai arareori mecanic. (.) Actionari com,inate (e folosesc atunci cand se utilizeaza doua sau mai multe din sistemele prezentate mai sus. ). Mecanisme de actionare -a macarale in functie de tipul acestora se intalnesc umatoarele mecanisme3 - mecanism de ridicare - coborare - mecanism de deplasare a macaralei - mecanism de deplasare a caruciorului de sarcina - mecanism de rotire - mecanism de basculare - mecanism de calare - mecanism de telescopare brat - alte mecanisme specifice deplasare masa, inchidere - deschidere etc.! ).1 Mecanisme de ridicare 6 co,orare /i$. 2)! (ervesc pentru ridicarea si coborarea sarcinilor. (e compun din3 - motor de actionare - cuplaj intre motor si reductor - frana - reductor - tambur pentru infasurarea cablului - cablu

1*

- role abatere cablu - dispozitiv de prindere a sarcinii - dispozitive de si$uranta Motoarele electrice alese trebuie sa fie de constructie speciala pentru macarale, pentru a corespunde re$imului intermitent de functionare. C%#la8%l are rolul de a amortiza intr-o oarecare masura socurile care apar la pornirea motorului. 2rana are rolul sa produca franarea arborelui de intrare in reductor. Tam,%r%l pentru infasurarea cablului are rolul de a infasura cablul de tractiune a sarcinii. Ca,l%l este un ansamblu format din mai multe sarme cablu simplu! sau mai multe toroane cablu compus! infasurate elicoidal, sprijinita pe o inima centrala si utilizat pentru suspendarea sarcinilor sau transmiterea miscarii la macarale. Rolele de abatere cablu sunt necesare in vederea multiplicarii momentului de actionare pentru a se asi$ura ridicarea sarcinii. Dis#o/iti&%l de #rindere al sarcinii se compune din or$anul propriu-zis de prindere al sarcinii, carli$, $raifer, electroma$net etc. Dis#o/iti&ele de si$%ranta sunt dispozitive cu care se echipeaza mecanismele de ridicare, limitatorul de sarcina si de moment al sarcinii, limitatoarele de sfarsit de cursa, ridicare-coborare, si$uranta la carli$, opritoarele. /i$.2) a! Mecanism de ridicare-coborare &arli$ 2n fi$. 2) se reda schema unui mecanism de ridicare-coborare cat si a infasurarii cablului. Mecanismul de ridicare-coborare se compune din3 1 - motor de actionare 2 - cuplaj aflat intre motor si reductor 3 - frana amplasata pe semicupla spre redactor " - reductor % - tambur pentru infasurarea cablului ' - cablu ) - role de abatere cablu * - dispozitiv de prindere a sarcinii b! 0iferite scheme de infasurare cablu la mecanism ridicare-coborare ). Mecanism%l de rotire (erveste pentru efectuarea rotirii, dupa caz, a bratului macaralei, a turnului,

1+

platformei rotitoare, a caruciorului. .cest mecanism se compune din3 - motorul de actionare - cuplaj elastic intre motor si reductor - frana - reductor - pinion si coroana dintata a placii turnate - calea de rulare a placii turnate, care poate fi pe rulment sau pe role - dispozitive pentru blocarea rotirii la transport - dispozitive de si$uranta pentru limitarea rotirii in cazul in care este necesara limitarea un$hiului de rotire )." Mecanism%l de de#lasare a macaralei (erveste pentru deplasarea macaralelor precum si a sarcinilor pe orizontala in cazul in care este admisa deplasarea macaralelor cu sarcina suspendata in or$anul de prindere. -a macaralele deplasabile pe sine de rulare, deplasarea macaralei cu sarcina este una din miscarile principale ale acesteia. Macaralele deplasabile pe cai cu sine de rulare se deplaseaza si cu sarcina in carli$. -a macaralele deplasabile pe pneuri sau senile, deplasarea cu sarcina in carli$ este admisa in cazuri foarte rare. -a macaralele deplasabile pe cai cu sine de rulare mecanismele pot fi cu actionare centrala, in care caz ambele roti motoare de pe cele doua sine sunt actionate de acelasi mecanism printr-un a# comun sau cu actionare independenta de capete!. Mecanismul se compune din3 - motor de actionare - cuplaj elastic intre motor si reductor - frana - reductor - arbore de transmisie - cuplajele arborelor de transmisie - la$arele arborelor de transmisie - rotile macaralei motoare si libere! - dispozitiv de si$uranta limitatoare tampoane, opritori piese de reazem curatitoare de sine etc.! ).' Mecanism%l de de#lasare car%cior (erveste pentru deplasarea carucioarelor, precum si a sarcinilor orizontale in lun$ul cailor de rulare a carucioarelor. 2n cazul podurilor rulante si macaralelor portal, in $eneral acest mecanism este asemanator cu cel pentru deplasarea macaralei. Pentru macaralele turn si in rare cazuri la alte tipuri de macarale se utilizeaza un mecanism cu transmisii prin cablu.

2,

).( Mecanism de ,asc%lare <ascularea bratului se realizeaza prin transmisii prin cablu, prin cilindrii hidraulici. 2n primul caz elementele componente sunt similare cu cele de la mecanismul de ridicare-coborare, cu e#ceptia ultimelor doua. &a dispozitive de si$uranta pentru acest mecanism se prevad3 - limitatoare de sfarsit de cursa pentru ridicarea si in cazuri mai rare - pentru coborarea bratului - opritoare sau ancore pentru a nu se da bratul peste cap *. Roti si cai de r%lare 9otile si caile de rulare servesc la deplasarea macaralelor si a carucioarelor. 0upa modul cum se realizeaza deplasarea, macaralele pot fi3 - deplasabile pe cai de rulare cu sine - deplasabile pe cai de rulare fara sine, cazul celor pe roti cu pneuri sau pe senile *.1 Rotile de r%lare (ervesc la deplasarea macaralelor si a carucioarelor. /i$. 2*, 2+, 3,! &lasificarea3 a3 d%#a fel%l caii #e care r%lea/a - pentru cai normale cele la care rotile ruleaza deasupra cailor de rulare - suspendate cazul rotilor ce se deplaseaza pe talpa interioara a caii la carucioarele electropalanelor! ,3 daca s%nt actionate sa% n%4 - roti motoare - roti libere c3 d%#a n%mar%l de ,%/e de $!idare4 - doua buze de $hidare - cu o buza de $hidare - fara buza de $hidare d3 d%#a fi0area #e a04 - roti libere montate pe a#, pe rulmenti sau bucse - roti fi#ate pe a# prin pana e3 d%#a s%#rafata de r%lare4 - conica - cilindrica - bombata

21

(e admite folosirea rotilor de rulare cu o sin$ura buza de $hidare in urmatoarele cazuri3 a! cand ecartamentul caii de rulare al macaralelor nu depaseste " m b! cand calea de rulare intretaie linii de cale ferata c! cand calea de rulare are in fiecare parte cate 2 sine, astfel incat buza rotii de rulare se afla in canalul dintre ele d! la carucioarele care se deplaseaza pe o monosina suspendata sau in cazul $rinzilor si podurilor rulante suspendate e! la macarale cu calea de rulare circulara 9otile fara buze de $hidare se pot folosi numai cu conditia de a se elimina posibilitatea de deraiere prin role de $hidare colaterale. /i$. 2* 9oata de rulare libera cu doua buze de $hidare /i$. 2+ 9oata de rulare motoare cu bandaj cu doua buze de $hidare /i$. 3, 9oata de rulare cu profil conic pentru $rinzi suspendate *. Caile de r%lare (unt elemente intermediare intre macara si constructia de sustinere fi$. 31, 32, 33!. (unt alcatuite din sine, elemente de fi#are, $rinzi si in multe cazuri din traverse sau alte elemente elastice pentru a prelua si amortiza incarcarile sinelor ce se transmit la $rinzile de beton. &aile de rulare pot fi pentru deplasarea macaralelor sau carucioarelor. (inele pot fi3 - din ,are c% secti%ne #atrata sa% dre#t%n$!i%lara din otel marca ?--%, sau superioara acesteia. (e folosesc la caile pentru carucioare si macarale usoare - sinele de ti# macara, otel marca ?--),, folosite pentru caile de rulare la macaralele $rele - sine de cale ferata de ti# %sor sa% $re%, pentru caile de rulare asezate la sol - #rofile I9 U9 T9 L, folosite pentru caile de rulare suspendare 9ezemarea directa a sinelor pe $rinzile de rulare se admite numai in cazul $rinzilor de rulare metalice.

22

2n cazul $rinzilor de rulare din beton, sinele se reazema pe placi metalice, iar intre acestea si $rinzi se prevad elemente elastice lemn, cauciuc, neoprem! &aracteristic la o cale de rulare este deschiderea. 0eschiderea caii este distanta masurata pe orizontala in metri intre a#ele sinelor caii de rulare. (inele de rulare se pot monta fi# sau demontabile. Montarea nedemontabila se face prin nituire sau prin sudare. /i$. 31 /i#area demontabila a sinei /i$. 32 (ina fi#ata pe $rinzi de beton /i$. 33 /i#area demontabila a sinei cu sectiune patrata +. Ga,arite si s#atii de si$%ranta Ga,arit%l de li,era trecere la macarale reprezinta conturul transversal limita, in plan vertical perpendicular pe a#a caii de rulare in interiorul careia nu trebuie sa intre nici o parte a constructiilor si instalatiilor fi#e. Elementele de constructie si orice obiecte sau materiale depozitate trebuie sa se $aseasca in afara $abaritului de libera trecere si cel mult pana la limita acesteia pentru a permite circulatia macaralelor fara limitarea vitezei si in deplina si$uranta. 2ntre $abaritul macaralelor si $abaritul de libera trecere trebuie lasat un spatiu minim denumit in continuare s#ati% de si$%ranta. -a macaralele care functioneaza pe cai de rulare situate deasupra solului in hale sau cladiri acoperite trebuie sa se respecte urmatoarele spatii de si$uranta minime3 a! spatiu de si$uranta superior (1=1,, mm b! spatiu de si$uranta lateral ( =1,, mm c! spatiu de si$uranta pe orizontala ("=",, mm d! spatiu de si$uranta inferior pe verticala ('=2,, mm 0istantele libere inferioare i1 si i ! masurate pe verticala vezi fi$. 3", 3%! trebuie sa fie de cel putin 2,,, mm i1! de la punctul cel mai de jos al cabinei pana la nivelul locurilor de munca pardoseala, planseu etc.!, respectiv cel putin 1*,, mm i ! de la partea inferioara a constructieie metalice a macaralei pana la platforma de lucru a unui utilaj tehnolo$ic montat in hala. 2ntre cabina macara$iului si sarcina sau or$anul de prindere a sarcinii carli$, $raifar, electroma$net, traversa etc.! trebuie sa fie o distanta d1=",, mm masurata pe orizontala sau verticala fi$. 3", 3%!8 la balansul ma#im al sarcinii sau or$anului de prindere, distanta d1 se poate reduce la 1,, mm. 0aca conductoarele de alimentare ale macaralelor sunt neizolate si montate deasupra macaralelor trebuie sa se asi$ure cel putin3 a! 3%,, mm de la podeaua podestului macaralei pana la cel mai apropiat conductor fi$. 3", 3%! b! 2,, mm de la $abaritul de libera trecere superior cand macaraua nu are podeste fi$. 3", 3%!
23

2naltimea libera minima de la sol pardoseala, pasarela, platforma, podeste etc.! pana la cel mai apropiat conductor sau conductoare neizolate trebuie sa fie de 3%,, mm se vor prevedea in mod obli$atoriu, sub conductoarele electrice si in lun$ul acestora, plase de protectie in scopul evitarii pericolului de electrocutare. /i$. 3" Pod rulant /i$. 3% Macara portal si macara semiportal +. Podeste #e macara Prin podeste se intele$ spatiile realizate pe macarale in vederea asi$urarii accesului la cabina de comanda si pentru deservire, intretinere, revizie si reparatie. 4u este obli$atorie montarea de podeste la urmatoarele tipuri de macarale3 - poduri rulante suspendate - poduri rulante mono$rida - macarale si poduri rulante manuale - macarale si poduri rulante cu electropalan Latimea #odestelor se ale$e astfel incat sa se asi$ure urmatoarele dimensiuni minime3 - spatiul de libera trecere de ",, mm - spatiul de intretinere in fata cutiilor cu aparataj electric de %,, mm Podestele trebuie sa fie prevazute spre e#terior cu balustrade inalte de 1,,, mm8 prevederea acestor balustrade si spre calea de rulare a caruciorului nu este obli$atorie. ?rice podest trebuie sa fie prevazut cu minim o balustrada. 5al%stradele vor fi compuse din3 - mana c%renta, respectiv profilul superior al balustradei - ,ord%ra de #rotectie, pentru a preveni alunecarea sau caderea accidentala in hala a sculelor asezate pe podeste - 1,, mm - o ,ara intermediara montata intre mana curenta si bordura de protectie, fi#ata pe montantii verticali Podea%a #odestelor trebuie sa fie e#ecutata din tabla striata, e#pandata sau perforata cu $auri de cel mult 2, mm diametru8 se poate intrebuinta si tabla neteda cu conditia de a lua masuri care sa evite alunecarile8 de asemenea se pot utiliza si $ratare din lamele, cu $oluri de cel mult 1%#*, mm. - $rinzile de capat se pot folosi drept podeste numai daca se asi$ura un spatiu de circulatie avand latimea de cel putin ",, mm, fara pericol de lovire prin patrunderea caruciorului de sarcina in acest spatiu. 2n caz ca nu se respecta aceste conditii se prevad indicatoare de interzicere a circulatiei pe $rinzile de capat - la macaralele la care unele mecanisme sunt plasate in interiorul constructiilor metalice e#. $rinzile de tip cheson lat! in scopul intretinerii si reviziei se vor asi$ura spatii de trecere interioare cu urmatoarele dimensiuni minime - pe latime - 3,, mm

2"

- pe inaltime - 1',, 2n cazul cand anumite aparataje electrice sunt plasate in interiorul constructiilor metalice se va asi$ura spatii de trecere interioare cu urmatoarele dimensiuni minime3 - pe latime - ",, mm - pe inaltime - 1*,, .paratajul electric va fi astfel amplasat incat sa asi$ure in fata aparatelor un spatiu de minimum %,, mm necesar lucrarilor de intretinere. 1.. Platforma si scarile de acces 1..1 Platforme 2ntretinerea, revizia, reparatiile si verificarea macaralelor care nu au podeste se vor face de pe platforme fi#e montate la unul din capete ale halei, fie de pe platforme mobile cu caracter permanent. Platformele trebuie sa asi$ure efectuarea in conditii de si$uranta a lucrarilor de mai sus. - 2ntretinerea, revizia, repararea si verificarea cailor de rulare pentru macaralele care nu au podeste se vor face cu ajutorul unor platforme mobile cu caracter permanent. - Pentru accesul direct in cabina macara$iului, la toate macaralele care nu au podeste, se vor construi platforme fi#e speciale, la nivelul platformei cabinei, prevazute cu scari, imprejmuiri si balustrade de protectie inalte de 1,,, mm. 2naltimea libera de pe platforma sa fie de minim 1*,, mm. - .ccesul de pe calea de rulare prevazuta cu cai de circulatie pe podul rulant este permis numai in dreptul podestelor podului rulant. -a locurile de acces pe $rinzile de capat se vor prevedea portite sau scari de acces inzestrate cu contacte electrice care sa deconecteze intrerupatorul principal la deschiderea portitei sau urcarea pe scara 1.. Scari de acces ;rcarea pe platforme sau podeste se efectueaza cu ajutorul scarilor de acces. .cestea pot fi3 a! scari &erticale sau cele cu inclinare mai mare de )%E fata de orizontala. b! scari inclinate avand o inclinare pana la )%E fata de orizontala 1.. .1 Scari &erticale =or fi prevazute cu trepte din bare rotunde sau tevi plasate la intervale de cel mult 3%, mm. -atimea lor va fi de cel putin ",, mm cu conditia asi$urarii $abaritului de trecere necesar.

2%

- distanta dintre treptele scarilor si perete sau proeminentele, respectiv elementele montate pe acesta conducte, rezervoare, cutii cu aparataj, etc.! trebuie sa fie de cel putin 2,, mm - scarile verticale cu inaltimea mai mare de " m trebuie sa fie prevazute cu cosuri de protectie incepand de la inaltimea de 2 m Cos%rile de #rotectie sunt sub forma de arce de cerc distantate intre ele la cel mult *,, mm prinse in van$ul scarii. -e$atura intre ele se va face cu cel putin 3 platbande lon$itudinale, astfel ca impreuna cu van$ul scarii sa formeze un canal continuu cu distanta minima intre scara si cercuri de ),, mm, la o raza a cercului de min. 3%, mm. 0in 1, in 1, metri se vor prevedea platforme de odihna. 1.. . Scarile inclinate =or avea treptele din tabla striata, lamele sau minim trei bare cu sectiunea patrata asezata in plan orizontal, cu muchia spre suprafata de contact cu piciorul. 0istanta intre trepte va fi de cel mult 3,, mm, iar latimea scarilor inclinate va fi de cel putin ',, mm, scarile vor avea mana curenta, de preferinta din teava. &apatul de sus al scarilor de acces trebuie e#ecutat in asa fel incat sa fie e#clusa posibilitatea unui accident datorita macaralei sau caruciorului in miscare8 trecerea de pe scara pe podeste sau pe platforme trebuie sa fie prevazuta cu mana curenta. 11. Cai de circ%latie .ccesul pe macarale in scopul deservirii, intretinerii, repararii si verificarii trebuie sa se faca usor si in conditii de si$uranta prin prevederea de cai de circulatie, platforme si scari de acces. Este interzisa utilizarea cailor de circulatie prevazute pentru deservirea macaralelor, ca drumuri normale de circulatie8 aceste cai vor fi utilizate de personalul insarcinat cu e#ecutarea operatiilor mentionate mai sus. -a macaralele care functioneaza pe cai de rulare situate deasupra solului se vor prevedea cai de circulatie pe toata lun$imea caii de rulare a macaralei, de ambele parti ale acesteia. -a macaralele care nu au podeste nu sunt obli$atorii cai de circulatie in lun$ul cailor de rulare. 0easemenea pot sa nu fie prevazute cu cai de circulatie macaralele ale caror cai de rulare sunt instalate la o inaltime de cel mult * m de la sol. -atimea cailor de circulatie din lun$ul caii de rulare va fi de cel putin ",, mm, iar inaltimea libera deasupra cailor de circulatie va fi de cel putin 1*,, mm. <alustradele vor fi la fel cu cele de la podeste si vor fi amplasate spre e#teriorul caii de circulatie. Pentru instalatiile care lucreaza in aer liber pe e#tacade, se vor prevedea in lun$ul cailor de rulare ale macaralei cai de circulatie cu latimea libera de %,, mm.

2'

&aile de circulatie vor avea cate doua balustrade la fiecare $rinda a e#tacadei. Podeaua cailor de circulatie va fi e#ecutata aidoma ca la podeste. 1 . Ca,ina macara$i%l%i &abina macara$iului este locul de unde macara$iul e#ecuta toate comenzile necesare pentru manevrarea macaralei conform necesitatilor. Ea trebuie sa fie conceputa, dimensionata si amplasata incat sa asi$ure o manevrare usoara si vizibilitate ma#ima asupra campului de lucru al macaralei, in conditii depline de protectie a muncii. 2naltimea libera interioara a cabinei va fi de cel putin 1*,, mm, in afara cazului cabinelor scaun la care inaltimea minima va fi de 12,, mm. >oate cabinele vor fi prevazute cu scaun pentru macara$iu. -a macaralele cu cabina suspendata de carucior, iesirea din cabina spre podestul macaralei se admite numai prin platforma caruciorului sau prin scara e#terioara imprejmuita. (cheletul si invelisul e#terior al cabinei trebuie sa fie metalic, podeaua fi#ata pe schelet si suficient de rezistenta pentru a suporta aparatajul instalat si $reutatea a patru persoane. Podeaua va fi acoperita cu un covor de cauciuc rezistent la ulei sau covor P=&. &abinele de schise se vor prevedea pe o inaltime de cel putin 1,,, mm cu imprejmuire si cu bordura de protectie la partea inferioara. &abina inchisa va fi prevazuta cu $eamuri in asa fel incat macara$iul sa poata observa in bune conditii toata suprafata deservita de macara. 0aca pentru marirea vizibilitatii asupra campului de lucru se prevad ferestre cu $eamuri la o inaltime mai mica de 1,,, mm de podeaua cabinei, acestea se vor dubla cu $ratare metalice pentru inlaturarea pericolului de cadere in cazul spar$erii $eamurilor. &abinele inchise vor fi prevazute in functie de conditiile de lucru cu incalzire, aer conditionat, ventilatie etc. pentru asi$urarea unui microclimat corespunzator. 2n halele unde se lucreaza cu metal topit si in care e#ista pericolul ca metalul sa ajun$a la cabina, acesta trebuie sa se prevada cu panouri de protectie8 imprejmuirea cu $eamuri va fi din sticla anticalorica sau cu $eam dublu din securit, iar podeaua va fi acoperita cu un strat de azbest sau alt material termoizolant, avand $rosimea de cel putin 1, mm. (ub podea, la o distanta de cel putin 1%, mm, se va monta o aparatoare din tabla8 se recomanda otel ino# sau aluminiu de cel putin 3 mm $rosime. -a podurile rulante, macarale portal, semiportal sau similare, cabina fi#a trebuie sa fie amplasata sub podestele de pe macara, la mijlocul deschiderii sau lateral pe partea opusa conductoarelor de alimentare electrica. 2n cazuri deosebite se poate amplasa cabina si pe partea cu conductoarele electrice cu prevederea de paravane de protectie impotriva posibilitatii atin$erii

2)

accidentale. &abina va comunica cu podestele printr-o scara. .ccesul din cabina de comanda pe podeste se face prin usa sau chepen$ prevazut cu contact electric care sa deconecteze intrerupatorul principal la deschiderea usii sau chepen$ului. -a cabinele deschise, intrerupatorul principal trebuie prevazut cu comanda cu cheie de contact sau alt mijloc de blocare pe pozitia declansat. 2n interiorul cabinei vor e#ista masuri de protectia muncii pentru macara$ii, stin$atoare de incendiu pentru instalatii electrice, precum si o scara din fran$hie pentru coborare in caz de pericol. .ccesul la cabinele pentru mecanismele de actionare ale macaralelor trebuie sa fie usor, liber si iluminat corespunzator. 1". Cos%ri de &i/itare &osurile de vizitare au rolul de a permite revizuirea sau inlocuirea captatorilor de curent cule$atori! precum si a conductoarelor de alimentare cu ener$ie electrica a macaralelor la care calea de rulare se $aseste la o inaltime mai mare de * m de la sol. &osurile de vizitare sunt suspendate de constructia metalica a macaralei si sunt accesate de pe podestul macaralei printr-un chepen$. /ac e#ceptie de la aceasta macaralele care nu au podeste, la care lucrarile respective se pot e#ecuta de pe platforme mobile cu caracter permanent. 0imensiunile minime in plan orizontal ale cosurilor de vizitare vor fi de *,,#*,mm. 2naltimea se va stabili astfel incat sa se asi$ure un acces fara pericol la ultimele conductoare de jos. &osurile de vizitare vor fi imprejmuite spre liniile de curent si partile laterale cu panouri de protectie din planse de sarma, avand ochiuri prin care nu trece o bila cu diametrul de 2, mm, pentru prevenirea electrocutarilor se vor prevedea indicatoare de securitate. 1'. A#aratori si #lase de #rotectie Piesele sau or$anele in miscare usor accesibile care pot provoca accidente vor fi prevazute cu aparatoare de protectie care sa permita o suprave$here si intretinere usoara. (e vor prevedea cu aparatoare de protectie arborii de transmisie de la mecanismele de deplasare, cuplati direct la motorul de antrenare, precum si mufele cuplajelor cu buloane sau pene proeminente. .paratoarele de protectie vor fi e#ecutate din tabla sau plasa de sarma de cel putin 2 mm in diametru cu ochiuri cu latura sau diametrul de cel mult 2, mm. .paratoarele rotilor de rulare vor fi prevazute cu ferestre de vizitare, avand capace rabatabile sau $lisante. (e monteaza de asemenea plase de protectie pentru evitarea pericolului de electrocutare in toate locurile pe macarale, in hale, pe caile de circulatie etc.! unde e#ista spatiile inchise si incuiate de pe macarale destinate numai

2*

echipamentului electric. .paratoarele si plasele vor fi proiectate si construite din materiale rezistente si corespunzatoare scopului pentru care sunt realizate. 1(. Indicarea sarcinii ma0ime 1. 0aca o macara are un mecanism de ridicare principal si altul secundar, care nu au voie sa ridice simultan, sarcina ma#ima, sa va indica printr-o fractie, de e#emplu 2,,6%, t (arcina nominala a macaralei va fi sarcina ma#ima a mecanismului de ridicare principal. . 0aca pe aceeasi macara e#ista doua mecanisme de ridicare care pot ridica o sarcina, sarcina ma#ima se va indica prin suma lor, de e#emplu3 %,H%, t sarcina nominala a macaralei este tocmai aceasta suma. ". -a macaralele cu brat variabil se va indica sarcina ma#ima raportata la deschiderea minima a bratului si sarcina ma#ima raportata la deschiderea ma#ima a bratului, de e#emplu 3, t- 2,% m si ,,)% t- %,% m cand momentul sarcinii e#primat prin produsul dintre sarcina ma#ima si deschiderea respectiva a bratului este constant se va indica momentul sarcinii, de e#emplu3 ",, tm '. 0aca sarcina nominala a macaralei este mai mare decat sarcina pe care o poate suporta calea de rulare, atunci pe placa indicatoare se va indica dupa montajul la locul de functionare, noua sarcina ma#ima admisa. 1). Constr%ctia metalica &onstructia metalica a macaralei formeaza structura de rezistenta pe care se monteaza mecanismele de lucru, asi$urand functionarea in conditiile de si$uranta a instalatiei, printr-o dimensionare judicioasa. Elementele principale ale constructiei metalice pot fi3 - $rinzi cu inima plina din profile 2 sau - $rinzi cu zabrele din profile sau tevi - $rinzi cheson din tabla .samblarea elementelor componente se face prin sudura si cu suruburi. Materialele folosite pentru constructia metalica, inclusiv materialele pentru asamblare trebuie insotite de buletinul de calitate emis de producator si sa corespunda conform P> 2(&29.

2+

- table si profile din oteluri de uz $eneral - ?- 3)-3A, ?- 3)-"A, ?- %2 - tevi de uz $eneral, marcile ?-> 3% 9 si ?-> "% 9 /olosirea de oteluri calmate este impusa de faptul ca materialele constructiei metalice portante trebuie sa aiba rezistente bune la socuri, la temperaturi joase la care se admite folosirea macaralelor. 2n cazul in care elementele constructiei metalice se imbina prin sudura, otelurile trebuie sa aiba sudabilitate buna. E#ecutarea lucrarilor de sudare trebuie sa se faca de catre sudori autorizati 2(&29, iar sudarea sa se faca in conformitate cu procedeul de sudare omolo$at. Pentru sinele de rulare se foloseste otel cu rezistenta minima %,1$6mm .

CAPITOLUL II
COMPONENTE DE SECURITATE
1. Generalitati. . Limitatoare de sfarsit de c%rsa. ". Limitatoare de sarcina. '. Dis#o/iti&e de ,locare si ancorare. (. Dis#o/iti&e de a&erti/are si o#rire in ca/ de &ant. ). Dis#o/iti&e de e&itare a mers%l%i o,lic. *. O#ritoare si tam#oane. +. Piese de rea/em si c%ratatorie de sina. -. Si$%rante la carli$. 1..Alte dis#o/iti&e de si$%ranta. 11.Dis#o/iti&e de semnali/are.

1. Generalitati
Com#onentele de sec%ritate a% rol%l de a asi$%ra f%nctionarea instalatiilor de ridicat fara #ericole de a&arii si accidente. Acestea tre,%ie sa inter&ina at%nci cand se e0ec%ta de catre macara$i% mane&re $resite sa% in ca/%l a#aritiei an%mitor defecte ce #re/inta #ericole. Prin actionarea dis#o/iti&elor de si$%ranta tre,%ie sa se intrer%#a miscarea macaralei $resit efect%ata9 sa% in ca/%l a#aritiei %n%i defect sa mentina macara%a in si$%ranta9 fara #ericole. Com#onentele de sec%ritate n% tre,%ie folosite intentionat decat at%nci cand se incearca ,%na lor f%nctionare. Toate dis#o/iti&ele de si$%ranta tre,%ie &erificate de macara$i% la ince#%t%l l%cr%l%i9 c% e0ce#tia limitator%l%i de sarcina sa% de moment. Limitator%l de sarcina sa% de moment se &erifica de ins#ector%l ISCIR sa% res#onsa,il%l c% s%#ra&e$!erea te!nica a%tori/at de ISCIR 7RS1TI3 c% oca/ia &erificarilor oficiale. In ca/%l iesirii din f%ncti%ne a %n%i dis#o/iti& de si$%ranta macara%a tre,%ie sa se o#reasca a%tomat9 astfel #ericol%l creste mai m%lt in ca/%l in

3,

care macara%a n% ar a&ea dis#o/iti&e de si$%ranta. . Limitatoarele de sfarsit de c%rsa (unt destinate sa intrerupa automat actionarea mecanismelor macaralei cand partile sale in miscare depasesc pozitiile limita de lucru stabilite8 ele trebuie sa permita actionarea mecanismelor in sens invers celui in care s-a limitat miscarea respectiva. Macaralele si mecanismele de ridicat, cu e#ceptia celor cu actionare manuala, trebuie prevazute cu limitatoare de sfarsit de cursa pentru intreruperea automata a actionarii. -imitatoarele de sfarsit de cursa se prevad la mecanismele de deplasare a macaralelor si carucioarelor. -imitatoarele de cursa pot actiona intrerupatoare electrice, hidraulice sau pneumatice. a! Mecanisme de ridicat pentru pozitiile limita de lucru ale or$anului de prindere a sarcinii carli$, $raifer, electroma$net, traversa fi#a etc.! in ambele sensuri cu e#ceptia macaralelor pe pneuri, senile sau cale ferata la care limitarea pozitiei limita interioare nu este obli$atorie. b! Mecanisme de de#lasare, pentru pozitiile limita de lucru ale caruciorului si macaralelor. c! Mecanisme de de#lasare pentru evitarea ciocnirii intre carucioarele sau macaralele care circula pe aceeasi cale de rulare. d! Mecanisme de ,asc%lare a bratului, pentru pozitiile limita de lucru ale acestuia. e! Mecanisme de rotire, este pentru cazurile in care este necesara limitarea un$hiului de rotire. f! Mecanisme de de#lasare sa% rotire pentru evitarea lovirii cabinei cu dispozitivul de prindere cand se afla ridicat catre limita superioara. .1 Limitator%l de c%rsa ridicare6co,orare >rebuie sa realizeze urmatoarele3 a! (a opreasca mecanismul de ridicare cand partea superioara a or$anului de prindere al sarcinii mufla, carli$, $raifer, traversa etc.! sau a sarcinii cand se aproprie la cel putin 2,, mm sub elementele de constructie ale macaralei de care acestea s-ar putea lovi. -a electropalane se admite 1,, mm pentru aceasta distanta. b! (a opreasca ridicarea or$anelor de prindere sau a sarcinii care la ridicare nu ar putea evita atin$erea fundului cabinei $raifer, traversa sau sarcini de dimensiuni mari! la o distanta de minim ",, mm fata de fundul cabinei. c! (a opreasca coborarea la pozitia cea mai de jos a or$anelor de

31

prindere, cand pe tambur au mai ramas infasurate cel putin 2 spire de cablu sau lant, in afara de lun$imea necesara pentru fi#area pe tambur. d! (a opreasca functionarea altor mecanisme cand, prin actionarea lor, carli$ul poate depasi pozitia limita superioara. 9e$larea limitatorului de cursa sa face dupa fiecare schimbare a cablului, iar verificarea functionarii sale se face fara sarcina. Constr%cti& limitatoarele #ot fi4 a! cu a# filetat fi$. 3', 3*! b! cu par$hie fi$. 3), 3+! Limitator%l c% a0 filetat asi$ura deconectarea mecanismului de ridicare-coborare atat pentru sensul de sus, cat si pentru sensul in jos. Este le$at in circuitul de comanda actionand asupra contactorilor de sens ridicare si coborare. (e monteaza in imediata apropiere a tobei de cablu fiind actionata de a#ul tobei printrun pinion. (e compune dintr-o carcasa, in interiorul careia se afla sprijinit pe doua la$are un a# filetat. Pe a#ul filetat se afla o piulita $hidata lateral nepermitandu-i rotirea ei, numai deplasarea lon$itudinala. Pe capatul a#ului, iesit in afara carcasei, se afla o roata dintata antrenata de tamburul de infasurare al cablului, prin lant :all sau roti dintate. .stfel miscarea tamburului de rotatie! este transmisa a#ului limitatorului, care prin rotire deplaseaza piulita ce actioneaza asupra contactelor electrice situate la capatul cursei. Prin actionarea asupra unui contact, acesta este intrerupt, deci se intrerupe si circuitul de comanda in acel sens si totodata si circuitul de forta pe sensul respectiv, motorul de actionare oprindu-se. /i$. 3' -imitator de sfarsit de cursa ridicare-coborare cu a# filetat /i$. 3) -imitator de cursa electromecanic /i$. 3* -imitator de cursa cu a# filetat si came /i$. 3+ -imitator de cursa la ridicarea carli$ului la automacara .M-% Limitator%l de c%rsa ridicare c% #ar$!ie se folosesc la macaralele cu brat. Este compus dintr-o carcasa in interiorul careia se afla contacte electrice si mecanismul de inchidere-deschidere al acestora. 2n afara carcasei iese un a# pe care se afla o par$hie. -a capatul par$hiei se fi#eaza un cablu de care se a$ata o contra$reutate cu orificiul ce $hideaza pe una din ramurile cablului de la or$anul de prindere. &ontactul de la limitator este mentinut inchis si deci se poate efectua miscarea de ridicare cat timp contra$reutatea tra$e in jos de par$hia limitatorului. 2n momentul in care contra$reutatea este atinsa si ridicata de or$anul de prindere al sarcinii, par$hia limitatorului este ridicata de un resort si se intrerupe contactul

32

electric oprind miscarea de ridicare. 2n aceasta situatie se poate realiza numai coborarea intrucat limitatorul este introdusin schema numai pe sensul sus. &oborarea or$anului de prindere, coboara si contra$reutatea care tra$e de par$hia limitatorului si restabileste contactul electric. /i$. ", a! -imitator de sfarsit de cursa de translatie cu par$hie b! -imitator de sfarsit de cursa cu furca . Limitatoare de c%rsa translatie car%cior si macara .ceste limitatoare intrerup actionarea mecanismului macaralei intr-un sens sau celalalt cand cursa re$lata a fost depasita. .ctionarea mecanismului se poate face in sens invers celei care a declansat limitatorul. -imitatoarele vor fi amplasate astfel incat dupa intreruperea automata a actionarii sa se ajun$a la opritoare cu cel mult ,,) din viteza nominala, in situatia de incarcare cu sarcina ma#ima. (e folosesc doua tipuri de limitatori3 a! cu par$hie b! cu furca Limitator%l de c%rsa c% #ar$!ie fi$. ", a! Este format dintr-o carcasa, in interiorul careia se afla un contact fi# si altul mobil mentinut apasat de cel fi# printr-un resort. &ontactul mobil este actionat prin intermediul unui a# ce iese din carcasa si printr-o par$hie cu rola la capat. Prin apasarea pe rola par$hiei a unei came se intrerupe actionarea la capatul cursei. 0e re$ula, pentru limitarea cursei la carucior, limitatoarele sunt montate la capetele caii de rulare, iar camele de actionare pe carucior. Pentru limitarea cursei podului camele de actionare sunt la capetele caii de rulare, in apropierea opritorilor, iar limitatoarele pe $rinzile de capat ale podului. Limitator%l de c%rsa c% f%rca fi$. ", b! .re doua pozitii fi#e inchis si deschis! fara revenire cu arc. .ctionarea se face prin lovirea furcii de catre un bolt ce-i schimba pozitia pe inchis, iar la trecerea in sens invers boltul readuce furca si respectiv limitatorul pe pozitia inchis. Pentru evitarea ciocnirii intre carucioarele sau macaralele care circula pe aceeasi cale de rulare limitatoarele trebuie sa fie astfel declansate incat intreruperea automata a actionarii sa se faca la o distanta e$ala cu cel putin spatiul ma#im de franare al macaralei sau caruciorului pe care sunt montate. &a limitatoare de apropiere se folosesc aceleasi tipuri de limitatoare ca cele

33

de fine cursa translatie. Pentru cazurile in care este necesara limitarea rotirii, se folosesc de re$ula limitatoare cu par$hii actionate prin came sau alte tipuri de limitatoare mai complicate care sa memoreze numarul de curse admis. ". Limitatoare de sarcina (unt destinate sa intrerupa automat actionarea mecanismului de ridicare in cazul depasirii sarcinilor nominale si sa permita descarcarea sarcinii coborare!. &u acest dispozitiv de si$uranta sunt echipate toate macaralele cu e#ceptia acelora cu actionare manuala, acelora la care or$anul de prindere al sarcinii, montat cu caracter permanent, prin constructia sa nu permite sau previne suprasarcina mai mare de 2,I cu $raifer, bene, brate, oale de turnare!, la electropalane, poduri rulante de forjare, la macarale cu electropalan suspendat si la toate macaralele de pana la 1 tona inclusiv. -imitatoarele de sarcina masoara si compara anumite marimi ca forte, presiuni, deformatii pe care le transforma de obicei in marimi electrice. 9e$larea limitatorului de sarcina trebuie sa fie astfel incat sa actioneze la o suprasarcina de ma#imum 2,I din sarcina nominala pe toate treptele de viteza. -a incercarea bunei functionari a limitatorului de sarcina acesta trebuie sa permita ridicarea sarcinii nominale pe toate treptele de viteza si sa intrerupa ridicarea la depasirea sarcinii nominale cu cel mult suprasarcina prescrisa dar ma#imum 2,I. (uprasarcina la care trebuie sa actioneze nu va fi ridicata mai mult de 1,, mm de la sol. -imitatorul de sarcina trebuie sa protejeze macaraua la suprasolicitari provenite din suprasarcina si forte dinamice provenite din socuri. 0upa re$lare limitatoarele vor fi inchise si si$ilate. Ti#%ri constr%cti&e de limitatoare de sarcina4 a! cu a# e#centric b! cu arcuri disc capsule! -imitatoarele de sarcina trebuie sa fie astfel amplasate incat sa nu poata fi dere$late usor8 ele trebuie sa fie etanse si prevazute cu si$ilii de control. /i$. "1 -imitator de sarcina cu sistem de par$hii /i$. "2 a! -imitator de sarcina cu par$hie (i traductor de forta b! -imitator de sarcina pe an$renaj c! -imitator de sarcina montat pe cablu /i$. "3 -imitator de sarcina la doua carli$e ". Limitator c% a0 e0centric

3"

-imitatorul este montat pe rola de e$alizare, iar rola este asezata pe un e#centric cu e#centricitatea pe orizontala mentinuta in aceasta pozitie printr-o par$hie solidara cu a#ul si un resort la capatul par$hiei. &and sarcina nominala a macaralei este depasita, momentul dat de tensiunea in cablu si e#centricitate depaseste momentul dat de par$hie si resort, rola se lasa in jos cat ii permite e#centricitatea si rotirea a#ului, par$hia se deplaseaza, comprima arcul si actioneaza asupra unui contact electric pe care il intrerupe. &ontactul electric este inseriat in circuitul de comanda pe contactorul de ridice. ". Limitator%l c% arc%ri disc (e monteaza pe carucior la capatul de fi#are al cablului sau pe rola de e$alizare. Este cel mai simplu dispozitiv. -a depasirea sarcinii nominale arcurile se comprima, tija limitatorului coboara, iar contactul electric aflat la partea superioara a limitatorului se intrerupe si opreste actionarea ridicarii sarcinii. 9e$larea acestor limitatoare se face prin comprimarea sau destinderea resoartelor, dupa cum este nevoie de marit sau micsorat suprasarcina la care sa actioneze. -a cele cu contact electric se mai e#ecuta re$laj prin apropierea sau departarea contactului electric de elementul ce se deplaseaza al limitatorului. (e mai cunosc limitatoare de sarcina cu sisteme de par$hii cu masurare de forta in an$renaje, cu arc de le$atura, cu masurarea deformatiilor electrice, cu traductori montati direct pe cablul de ridicarea sarcinii. "." Limitatoare de moment &u acest limitator se echipeaza macaralele la care sarcina este variabila functie de raza. .cest dispozitiv de si$uranta trebuie sa asi$ure ca momentul de rasturnare sa nu se aproprie sau sa depaseasca momentul de stabilitate al macaralei. Macaraua se rastoarna cand momentul de rasturnare este e$al sau mai mare ca momentul de stabilitate. &a si limitatorul de sarcina, limitatorul de moment nu trebuie sa permita depasirea cu mai mult de 2,I a sarcinii ma#ime admise, corespunzatoare deschiderii bratului si inscrisa in dia$rama de sarcina a macaralei. 0e asemenea, limitatorul de moment trebuie sa intrerupa si functionarea mecanismelor ce conduc la marirea momentelor coborare brat, telescopare brat etc.!. -imitatorul de moment inte$reaza minim doua marimi variabile3 sarcina si deschiderea. -a acestea se adau$a la multe tipuri de limitatoare si lun$imea bratului.

3%

'. Dis#o/iti&e de ,locare si ancorare Macaralele care functioneaza in e#terior pe sine de rulare se prevad cu dispozitive de blocare care sa le retina de la deplasari in caz de vant puternic. 2n astfel de cazuri macaralele aflate pe cai de rulare pot fi deplasate cu viteza mare pana in opritori si avariat $rav. Podurile rulante aflate pe escade pot rupe opritorii si sunt aruncate jos, iar macaralele turn pot fi rasturnate. 2n acest caz franele mecanismelor de translatie nu pot retine macaraua de la plasare. &a dispozitive de blocare se utilizeaza3 a! cabluri sau lanturi ancorate la opritori, dar care prezinta dezavantajul ca macaraua trebuie deplasata la unul din capetele caii de rulare chiar cand bate vantul b! clesti de fi#are la fi#area caii de rulare, folositi in special in cazul sinelor tip &/. -a macaralele portal au fost realizate cleme de blocare actionate prin manivele sau contra$reutate. Pentru ca macaraua sa nu poata fi pornita cu elementele stranse pe sina, se afla la fiecare sina cate un contact electric ce impiedica comanda in cazul cand una din cleme nu se afla in pozitia deblocat. 0ispozitivele de ancorare se folosesc la unele macarale turn, unde in caz de vant puternic turnul este ancorat din treimea superioara cu trei sau patru cabluri la piese fi#ate in sol. /i$. "" 0ispozitiv de blocare cu bolt /i$. "% &leste de blocare (. Dis#o/iti&e de a&erti/are si o#rire in ca/ de &ant Macaralele cu brat la care e#ista pericolul de rasturnare, precum si macaralele portal si similare cu lun$imi totale ale $rinzilor mai mari de 3, m sau daca talpa inferioara a acestor $rinzi se $aseste la o inaltime mai mare de 1, m de la nivelul caii de rulare8 se prevad obli$atoriu anemometre pentru indicarea vitezei vantului. .nemometrele trebuie sa declanseze un semnal acustic sirena! sau optic bec rosu! la depasirea vantului e#primata prin presiunea acestuia de3 - 2% da46m la macaralele portal - 1% da46m la celelalte macarale 9elatia intre presiunea vantului si viteza este3 cand presiunea vantului ajun$e la ),-*,I din valoarea ma#ima admisa se prevede declansarea unui semnal optic bec $alben! si a unui semnal acustic sirena!. (emnalul acustic poate fi oprit prin buton, dar la depasirea presiunii ma#im admise butonul nu mai poate anula /i$. "' &lema de blocare tip &<1 si &<2 functionarea sirenei, macara$iul trebuind sa opreasca imediat functionarea macaralei si sa asi$ure macaraua cu dispozitive de blocare.
3'

.nemometrul este un $enerator electric la care forta electromotoare este proportionala cu turatia. 9otorul este actionat de trei palete sub forma de cupe. -a vitezele prescrise ale vantului tensiunea $eneratorului atin$e tensiunea de anclansare a unor relee prin care se pune in functiune presemnalizarea, semnalizarea si deconectarea translatiei sau calarea macaralei. ). Dis#o/iti&e #entr% e&itarea mers%l%i o,lic Pericolul mersului oblic la macaralele cu deschideri mari unde deformatiile elastice sunt importante deschideri de peste ", m! si este provocat de desincronizarea actiunilor cu arborele electric, de jocuri diferite in transmisii, de patinarea rotilor de pe una din cai, aderente diferite. Prin mersul oblic se uzeaza prematur rotile si sinele, se absorb puteri mari de la motoarele mecanismelor de translatie, deraierea unor roti de rulare, transmiterea unor eforturi suplimentare in constructia metalica, care in timp pot $enera avarii etc. Pentru redresarea automata, unul din sistemele des folosite este cu sisteme emitatoare si receptoare, care transmit deviatiile respective, iar miscarile la $rupurile de antrenare pentru redresarea propriu-zisa, sunt date prin rotile au#iliare si an$renaje planetare sau diferentiale. ;n dispozitiv limitator la asezarea oblica a macaralei cu functii complete cuprinde urmatoarele elemente3 - dispozitiv de sesizare a pozitiei incorecte - element de indicare si avertizare de pericol - dispozitiv de corectare a avansului /i$. ") 0ispozitiv pentru evitarea mersului oblic la macaralele portal /i$. "* 0ispozitiv pentru evitarea mersului oblic la podurile rulante *. O#ritoare si tam#oane *.1 O#ritoarele (unt destinate pentru limitarea deplasarii peste pozitiile limita de lucru stabilite. (e monteaza la capetele caii de rulare a carucioarelor sau macaralelor. (unt calculate sa reziste la socuri si au constructie ri$ida. ?pritoarele caruciorului sa nu depaseasca $abaritul macaralei8 daca pe $rinda de capat se poate circula, este necesar sa se evite pericolul de strivire prin patrunderea elementelor caruciorului in spatiul de circulatie. ?pritoarele pentru limitarea cursei macaralelor se vor monta pe caile de rulare astfel incat partea cea mai proeminenta a constructiei macaralei si fundul halei perete, stalp etc.! sa mai ramana dupa comprimarea tamponului cel putin 1,, mm.

3)

*. Tam#oanele (unt folosite pentru amortizarea socurilor la lovire. (e monteaza pe opritor sau pe macara. 2n cazul carucioarelor tampoanele pot fi montate, fie numai pe opritori, fie numai pe carucior. >ampoanele sunt construite din elemente elastice cauciucuri, arcuri de otel, lemn etc.! sau cu amortizoare hidraulice sau pneumatice. (e vor calcula tinand seama ca macaraua sau caruciorul incarcate cu sarcina ma#ima ajun$ in opritoare cu o viteza de cel putin ,,) din viteza nominala, ca urmare a actiunii limitatoarelor de cursa. -a macaralele cu actionare manuala se admite folosirea tampoanelor de lemn. 2n cazul in care pe aceeasi cale de rulare circula doua sau mai multe macarale sau carucioare, partea frontala a tampoanelor, in stare comprimata va depasi cu cel putin 1,, mm partea frontala cea mai proeminenta a constructiei caruciorului sau macaralei cu e#ceptia macaralelor cu traversa la care traversa poate depasi $abaritul caruciorului respectiv al macaralei. >ampoanele macaralelor si carucioarelor care circula pe aceeasi cale de rulare sa fie coa#iale intre ele. /i$. "+ >ampon de cauciuc /i$. %, Piesa de reazem frontala +. Piese de rea/em si c%ratitoare de sina +.1 Piese de rea/em (unt destinate evitarii socurilor provenite din spar$erea accidentala a rotilor de rulare sau a ruperii a#elor acestora, precum si impotriva deraierii. .u o constructie robusta si sunt montate, atat la macarale cat si la carucioare, sub $rinzile sau bo$hiurile in care sunt montate rotile de rulare, cat mai aproape de ele. 0istanta masurata pe verticala intre suprafata caii de rulare si piesa de reazem trebuie sa fie de cel mult 2, mm. 0e re$ula piesele de reazem sunt e#ecutate din tabla $roasa, montate frontal pe $rinzile de capat sau sasiul carucioarelor. >abla este decupata pentru a incadra sina. 2n cazul constructiilor $rele, piesele de reazem se sudeaza sub $rinzile de capat in spatele rotilor. /i$. %1 Piesa de reazem

3*

+. C%ratitoare de sina .u rolul de a indeparta obiectele lasate accidental pe calea de rulare a macaralei sau caruciorului, precum si depunerile de praf. (unt fi#ate la partea frontala a $rinzilor sau bo$hiurilor in care sunt montate rotile de rulare, atat la macarale cat si la carucioare. Pot fi confectionate din tabla sau cu perii de sarma, obli$atorii in locurile cu depuneri de praf. 0istanta intre conturul caii de rulare si curatitorul trebuie sa fie de cel mult 2, mm. -. Si$%rantele la carli$ .u rolul de a impiedica iesirea accidentala a or$anelor de le$are a sarcinilor din carli$8 scoaterea or$anelor respective se va face numai prin actionarea si$urantei. >ipuri de si$urante folosite3 a! cu arc b! cu contra$reutate /i$. %2 (i$uranta la carli$ Este obli$atorie montarea la macarale ce ridica sarcini mai mici de 12,% t8 se vor prevedea si$urante la carli$ numai daca prin natura sarcinilor ca atare pot scapa sau daca or$anele de le$are sunt ri$ide bare, bene, containere, etc.!. (e vor prevedea si$urante la carli$ si in cazul in care se prind in carli$ dispozitive de lucru ca3 traversa, electroma$net, $raifer, bara, containere etc. 1.. Alte com#onente de sec%ritate a! contacte electrice3 - la usa de acces in cabina - la chepen$uri - la portitele de acces pe macara - la dispozitivele de cale -a deschiderea contactului respectiv, intrerupatorul principal al macaralei este deconectat. b! buton de avarie - actioneaza asupra intrerupatorului de avarie 11. Dis#o/iti&e de semnali/are 0ispozitivele de semnalizare sunt3 a! acustice b! optice

3+

11.1 Semnali/ari ac%stice /iecare macara, cu putine e#ceptii se prevede cu doua sisteme de semnalizare acustica3 - una pentru manevre curente clopot! - una pentru pericole iminente hupa! (emnalizarile acustice trebuie sa depaseasca z$omotul de la locul de lucru, dar nu mai putin de )% d<. -a macaralele deplasabile pe sine la sol, in locuri a$lomerate sau z$omotoase se recomanda ca semnalizarea acustica sa fie comandata automat si simultan cu mecanismul de deplasare al macaralei. 11. Semnali/ari o#tice &a dispozitive de semnalizare optica se prevad pe macarale urmatoarele3 - lampi de semnalizare care indica tensiune pe macara - lampi de semnalizare care indica tensiune la bornele intrerupatorului principal - lampi de semnalizare semafor! pentru indicarea sensului de deplasare a podului rulant in hale cu mai multe macarale in deplasare - semnalizari de balizare 2n afara de acestea proiectantul macaralei poate prevedea si alte dispozitive de semnalizare ca3 - semnalizari acustice si optice la apropierea sau atin$erea valorilor limita a sarcinilor ce se ridica - semnalizarea optica a $radului de incarcare a macaralei - semnalizarea acustica la apropierea de retelele electrice sub tensiune - nivela bidirectionala - becuri de semnalizare pentru diferite aparate de masura si control

",

CAPITOLUL III
DISPO:ITI1E DE 2RANARE
1. . ". '. Generalitati. Clasificare 2rana c% doi sa,oti actionata electro6!idra%lic 2rana c% doi sa,oti actionata electro6ma$netic Alte ti#%ri de frane

1. Generalitati. Clasificare 1.1 Generalitati


Mecanismele de ridicare a sarcinii9 de#lasarea car%cior%l%i9 de#lasarea macaralei9 inclinare a ,rat%l%i9 rotire a ,rat%l%i etc. tre,%ie sa fie #re&a/%te c% dis#o/iti&e de franare. 2ranele s%nt destinate sa reali/e/e fie o#rirea mecanism%l%i d%#a incetarea actionarii acest%ia9 fie limitarea &ite/ei miscarii. Mecanismele de de#lasare ale macaralei sa% car%cior%l%i care a% &ite/e #ana la " m;min si l%crea/a in interior #ot sa n% fie #re&a/%te c% frane< deasmenea s%nt e0ce#tate c% #re&ederea c% frane mecanismele de de#lasare si de rotire actionate man%al. In ca/%l in care mecanism%l de ridicare sa% mecanism%l de ,asc%lare a sarcinii are frana #lasata intre motor si red%ctor se &a %tili/a #entr% franare semic%#la sit%ata #e ar,orele red%ctor%l%i. 2ranele s%nt alcat%ite din %n%l sa% mai m%lte or$ane mo,ile 7rotitoare3 montate #e %n ar,ore al mecanism%l%i si %n%l sa% mai m%lte or$ane fi0e cc se solidari/ea/a c% sc!elet%l mecanism%l%i. Cand or$anele fi0e s%nt a#asate #e cele rotitoare a#are o forta de frecare9 dcci %n moment re/istent #e ar,ore s%, acti%nea car%ia se face o#rirea sa% limitarea &ite/ei. Prin acest #roces de frecare ener$ia mecanica este transformata in cald%ra. 1. Clasificare a3 a! b! ,3 c! d! e! f! c3 d%#a rol%l f%nctional4 frane de oprire frane de re$lare d%#a mod%l de constr%ctie4 frane cu banda frane cu saboti frane cu discuri sau con frane speciale cu clichet, centrifu$ale! d%#a mod%l de comanda4

"1

$! frane comandate mecanic pedale, manete, par$hii! h! frane comandate electric cu ridicator electrohidraulic, cu electroma$net! i! frane comandate hidraulic j! frane comandate pneumatic 1! frane automate centrifu$e! d3 d%#a mod%l c%m se reali/ea/a franarea4 1! frane normal deschise, la care prin comanda se realizeaza franarea nu sunt folosite la macarale! m! frane normal inchise, la care prin comanda se realizeaza deschidcrca franei sunt cele mai folosite! n! frane electrice 7cu curenti /oucault, cu contracurent, dinamice! . 2rana c% doi sa,oti actionata electro!idra%lic /i$. %3 9idicator de frana re$labil 2ranele cu saboti pot fi cu un sabot sau cu doi saboti. -a macarale sunt utilizate cele cu doi saboti, intru-cat au avantajul ca nu solicita la incovoiere arborele pe care este montata cupla de frana si se realizeaza momente de franare mai mari pentru aceeasi apasare a sabotilor. /i$. %" /i$. %% (ectiune prin ridicatorul de frana electrohidraulic 2n fi$. %% este prezentata o sectiune printr-un ridicator electrohidraulic. >ot dispozitivul este inchis intr-o carcasa, care are la partea inferioara un orificiu de prindere articulare! la sasiul mecanismului si un surub de $olire a uleiului, lateral are carcasa cu bornele de le$are la circuitul electric, iar partea superioara doua suruburi, unul pentru umplere cu ulei, iar celalalt pentru aerisire in carcasa iese la partea superioara tija pistonului la care se lea$a par$hia sub forma de J-J a franei. 2n interiorul carcasei in partea de jos se $aseste un electromotor care antreneaza deasupra sa un rotor de pompa. 0easupra pompei e#ista un piston ce circula intr-un cilindru pe tija pistonului, in interiorul cilindrului se afla resortul care este precomprimat si tine pistonul in jos cat timp se afla mecanismul in pozitie de repaos, frana find pe pozitia inchisa. 0eci acest resort in pozitia precomprimat realizeaza forta de franare. 2n interiorul carcasei este introdus ulei de transformator, acesta find dielectric, caracteristica necesara, intru-cat vine in contact cu bobinajul electromotorului. 2%nctionare4 -a actionarea mcanismului pe care este montata frana prin schema electrica, se realizeaza simultan cu punerea in functiune a electromotorului mecanismului si alimentarea cu curent, respectiv punerea in functiune a

"2

electromotorului din ridicatorul electrohidraulic, care actioneaza rotorul pompei. .cesta find in ulei formeaza presiune de ulei sub piston, impin$e pistonul in sus, comprima arcul, iar tija pistonului iese din ridicator. >ija actioneaza asupra par$hiei in forma de J-J ridicand-o, iar celelalte puncte de articulatie ale sale cu tija de le$atura si par$hia port sabot vor efectua deplasari incat va indeparta sabotii de cupla si astfel se realizeaza slabirea franei, permitand functionarea mecanismului. -a comanda de oprire a mecanismului, prin schema electrica se realizeaza intreruperea alimentarii cu tensiune atat a motorului mecanismului cat si a electromotorului ridicatorului. 2n aceste conditii rotorul de pompa flu se mai invarte, dispare presiunea de ulei de sub piston care ii tinea ridicat si astfel resortul impin$e pistonul in jos, tija coboara in ridicator, iar par$hia in forma de J-J este antrenata in jos si e#ecuta miscarea de apropiere a par$hiilor port sabot, realizand presarea sabotilor pe cupla si producrea franarii. 9e$larea se face astfel incat la deschiderea franei ferodourile de pe saboti sa se departeze de cupla, ,,2 - 1,2 mm. &u cat diametrul cuplei este mai mare cu atat se mareste si aceasta distanta. A&anta8e4 6 inchiderea si deschiderea franei se e#ecuta lent fara socuri nu se transmite in mecanism socul dat de la pornire de motor, acesta fiind preluat de frana intru-cat se deschide cu intarziere de circa ,,1% sec. de la anclansare sunt robuste iar caderile de tensiune nu au influenta mare permite realizarea de microviteze De/a&anta8e4 tendinta de coborare a sarcinii dupa intreruperea mecanismului intru-cat e#ista un timp relativ lun$ de inchidere a franei
-

". 2rana c% sa,oti actionata electroma$netic fi$. %"! Electroma$netul se monteaza pe una din par$hiile port sabot si se compune din3 armatura fi#a pe care se afla bobina si armatura mobila fi#ata la par$hia in forma de J-J. /iecare armatura este e#ecutata din miez de fier pachet din tabla silicioasa!. &and mecanismul este in stare de repaos, frana este inchisa datorita resortului. -a actionarea mcanismului prin schema electrica se realizeaza simultan cu punerea in functiune a electromotorului mecanismului si alimentarea cu ener$ie electrica a bobinei electroma$netului. .cesta produce un camp ma$netic, se ma$netizeaza armatura fi#a, atra$e armatura mobila care prin par$hii in forma de J-J apasa pe capatul tijei si departeaza par$hiile port sabot, comprimand resortul si slabind frana, permitand miscarea mecanismului. -a comanda de oprire se intrerupe alimentarea bobinei, dispare campul ma$netic, armatura se dema$netizeaza, iar resortul realizeaza franarea, indepartand armatura, mobila si apasand sabotii cupla.

"3

.u utilizare redusa din cauza unor de/a&anta8e4 curentul de anclansare este foarte mare arderea bobinajului in cazul in care nu este folosita cel putin 263 din forta utila la neefectuarea completa a cursei de inchidere a armaturii mobile pe armatura fi#a bobina se arde realizeaza o franare brusca cu socuri scaderea fortei la caderi de tensiune 0in aceste cauze acest tip de actionare este inlocuit cu actionarea electrohidraulica. -a actionarea hidraulica si pneumatica pentru comanda inchiderii si deschiderii franei se foloseste un cilindru in interiorul caruia se afla un piston, iar pe tija acestuia un resort cu acelasi rol ca si in cazul ridicatorului electrohidraulic. -a baza cilindrului se afla doua ventile, unul pentru admisia fluidului, iar celalalt pentru evacuare. /i$. %' /rana cu banda a! (chema franei cu banda cu efect simplu b! (chema franei cu banda cu efect dublu '. 2rane c% disc%ri sa% c% con /ranele cu discuri sau cu conuri actioneaza a#ial asupra arborelui pe care-l franeaza spre deosebire de franele cu saboti sau cu banda care actioneaza radial asupra arborelui pe care-l franeaza. Pentru a mari durata de serviciu a franelor conice si franelor cu discuri ele se introduc uneori intr-o baie de ulei asi$urandu-se astfel o un$ere abundenta si racirea suprafetei de frecare. '. Alte ti#%ri de frane '.1 2rana c% ,anda (e compune din cupla de franare fi#ata printr-o pana pe arborele ce trebuie franat, iar pe cupla, infasurat pe un un$hi ce depaseste in multe cazuri 1*,E se afla o banda de otel care are suprafata de lucru ce vine in contact cu cupla captusita cu ferodou. /erodoul este un material cu coeficient de frecare ridicat rezistent la temperatura si se muleaza bine cu cupla. Prinderea ferodourilor pe banda de otel se face prin nituri din aluminiu cu cap in$ropat in ferodou, pentru a nu se freca de cupla. ;n capat al benzii este articulat la un punct fi#, iar celalalt capat la par$hia de actionare. -a apasarea pe par$hie se produce franarea, apasare ce este data de un resort sau o $reutate. -a ridicarea par$hiei se produce indepartarea benzii de cupla si frana este slabita.

""

0atorita constructiei lor compacte franele cu conuri si franele cu discuri sunt destul de frecvent folosite in constructia masinilor de ridicat. >ipuri constructive3 - frane cu un sin$ur disc - frane cu mai multe discuri - frane cu con /i$. %) /rane a#iale a! cu un sin$ur disc b! cu mai multe discuri, lamele c! cu con -a o forta de apasare JPJ a discurilor, respectiv a conului in miscare de rotatie pe discurile, respectiv conul ce nu se roteste se realizeaza franarea. /orta de apasare este data de un resort si poate fi re$lata. /orta pentru deschiderea franei si respectiv comprimarea arcului se realizeaza de re$ula prin electroma$neti sau chiar de catre campul ma$netic al motorului electric, cum este cazul franelor cu con incluse in electromotor. 0eschiderea franei se face concomitent cu pornirea motorului, iar inchiderea se realizeaza sub actiunea resorturilor la intreruperea alimentarii cu tensiune a electroma$netilor, respectiv a motorului de actionare. /ranele cu mai multe discuri realizeaza un moment de franare proportional cu numarul de discuri deci se pot realiza de dimensiuni mici. .vantaje asemanatoare prezinta si frana cu con deoarece cu cat un$hiul este mai mic cu atat momentul de franare este mai mare, deci se pot reduce dimensiunile. ;n$hiul nu poate fi micsorat prea mult, el fiind limitat de marimea presiunii pe suprafetele in frecare. '." 2rane de constr%ctie s#eciala (unt mai rar intalnite3 o! frane centrifu$ale p! frane actionate continuu de sarcina sau cu intermitenta K! frane cu clicheti &a or$ane de blocare pot fi mentionate3 r! roata cu cama s! roata cu clicheti 9oata cu clichet 9oata cu cama /i$. %* 0ispozitive de blocare Mecanismele de ridicare a sarcinii, deplasarea caruciorului, deplasarea macaralei, bascularea bratului, rotire etc. trebuie sa posede frane care sa opreasca

"%

mecanismul respectiv la incetarea actionarii lui si sa-1 mentina franat in stare de repaos. /ranele mecanismului de ridicare trebuie sa asi$ure un moment capabil de franare mai mare fata de momentul de franare necesar opririi mecanismului de 1,%-2,% ori. .ceasta valoare reprezentand coeficientul de si$uranta la franare care este functie de $rupa de functionare a mecanismului. -a macaralele care transporta metal incandescent sau topit substante to#ice, e#plozive sau acide, mecanismele de ridicare vor fi prevazute cu doua frane, fiecare trebuind sa asi$ure franarea cu coeficientul de si$uranta corespunzator $rupei de functionare. .ceste doua frane intra in functiune decalat8 prima frana, considerata de serviciu actioneaza imediat la oprirea mecanismului, iar cea de a doua, considerata frana de si$uranta, actioneaza dupa ce mecanismul a fost franat de prima.

CAPITOLUL I1
CA5LURI SI LANTURI
1. . ". Ca,l%ri Lant%ri Transmisii #rin ca,l%ri si lant

1. Ca,l%ri 1.1 Generalitati


Ca,l%l este %n or$an fle0i,il #entr% transmiterea miscarii9 format din sarme de otel $r%#ate in toroane9 iar acestea infas%rate in 8%r%l %nei inimi9 in %n%l sa% mai m%lte strat%ri. E0ce#tie fac ca,l%rile #late9 a caror alcat%ire difera. Cele mai folosite ca,l%ri s%nt ca,l%rile d%,le rot%nde9 de constr%ctie normala c% o inima. Acestea a% o inima de sisal sa% cane#a in 8%r%l car%ia s%nt infas%rate sase toroane9 fiecare toron fiind alcat%it din 1- sa% "* sarme de otel ras%cite. Se n%mesc rot%nde deoarece secti%nea lor trans&ersala se inscrie intr6%n cerc tan$ent la toate toroanele ca,l%l%i. Se n%mesc d%,le deoarece o sarma din com#onenta toron%l%i este de do%a ori infas%rata in s#irala9 o data in toron si a do%a oara in 8%r%l inimii ca,l%l%i9 #rin infas%rarea toron%l%i. Se n%mesc de constr%ctie

"'

normala deoarece in 8%r%l inimii se infasoara %n sin$%r strat de toroane. Se n%mesc c% o sin$%ra inima intr%6cat a% o sin$%ra inima9 s#re deose,ire de cele c% mai m%lte inimi9 %nde fiecare toron are o inima. /i$. %+ >ipuri constructive de cabluri 1. Clasificarea ca,l%rilor a3 6 ,3 d%#a forma secti%nii trans&ersale a toroanelor cabluri cu toroane rotunde cabluri cu toroane nerotunde d%#a fel%l contact%l%l dintre sarme cabluri obisnuite cabluri compound

-a cablurile obisnuite sarmele au acelasi diametru, iar pasul de infasurare a sarmelor este diferit intre straturi avand ca rezultat neparalelismul sarmelor intre straturi, deci incrucisarea sarmelor este astfel incat sarmele din stratul e#terior se reazema pe cele din interior intr-o succesiune de puncte. -a cablurile compound, toroanele sunt alcatuite din sarme de diametre diferite si sunt aranjate astfel incat o sarma din stratul e#terior in contact liniar avand acelasi strat cu straturile din interior. .stfel de cabluri sunt cele (2- L.924:>?4. c3 d%#a n%mar%l strat%rilor de sarma cabluri cu un strat de sarma in toroane cabluri cu doua straturi de sarma in toroane cabluri cu trei straturi de sarma in toroane cabluri cu patru straturi de sarma in toroane

d3 d%#a nat%ra inimii 6 cu inima ve$etala din sisal sau canepa imbibata in unsoare, asi$urand astfel un suport elastic, deci cablul mai fle#ibil si o un$ere buna in timp. cu inima metalica un manunchi de sarme asemanatoare toronului! asi$urand astfel o rezistenta la rupere mai mari a cablului cat si o rezistenta la compresie transversala cand se pun mai multe straturi de cablu pe o toba, iar inima de canepa se striveste si se deformeaza sectiunea cablului, - cu inima de azbest, cand cablurile sunt folosite la temperaturi mai ridicate decat cele normale. e3 d%#a calitatea s%#rafetei sarmei - cabluri mate, cu sarma asa cum rezulta din tra$ere - cabluri zincate, folosite in medii corozive aer liber, vapori corozivi, mediu marin etc.! f3 d%#a re/istenta la r%#ere

")

rezistenta la rupere variaza intre 1,2 - 2,, 1$6mm2. 0urabilitatea cablului scade pe masura cresterii rezistentei

d%#a fel%l infas%rarii atat sarmele in toroane cat si toroanele pot fi3 - cu infasurare in dreapta, notat cu JBJ - cu infasurare in stan$a notat cu J(J - cu infasurare mi#ta &ombinand primele doua moduri rezulta la cablurile duble doua $enuri de cablari3 ca,lare #aralela9 cand sarmele in toron si toroanele in jurul inimii sunt in acelasi sens (6( sau B6B ca,lare in cr%ce9 cand sensul de infasurare a toroanelor in jurul inimii este diferit de sensul de infasurare al sarmelor in toroane ca,larea mi0ta9 o parte din toroane au sarmele infasurate in celalalt sens cablurile paralele au tendinta de desrasucire si din aceasta cauza se folosesc cand sarcina este $hidata. &ablurile in cruce sunt utilizate cu prioritate la macarale. !3 d%#a s%#rafata ca,l%l%i a&anta8e - mare si$uranta in e#ploatare durata de serviciu mare sunt mai usoare ca lanturile la aceeasi capacitate de ridicare - functionare linistita si elasticitate ce permite viteze mari de lucru de/a&anta8e - fle#ibilitate redusa, din care cauza trebuie folosite roti de abatere si tamburi de infasurare cu diametre mari /i$. ', &ablari a! &ablare mi#ta b! &ablare paralela dreapta B6B c! &ablare paralela stan$a (6( d! &ablare in cruce (6B e! &ablare in cruce B6( /i$. '1 2nfasurari a! 2mpletire stan$a b! 2mpletire dreapta 1." Scoaterea din %/ a ca,l%rilor (coaterea din uz a cablurilor se face in conformitate cu prevederile prescriptiilor P> 91"-2,,2, &olectia 2(&29 daca3 a! unul din toroane este deteriorat rupt, strivit! sau cablul prezinta $atuiri, aplatisari sau indoiri

$3 6

"*

b! numarul de sarme rupte pe lun$imea cablului de sase diametre sau de ', diametre este e$al sau mai mare decat cel indicat in tabelul de mai jos c! sarmele incep sa plesneasca la intervale repetate pe intrea$a lun$ime a cablului d! sarmele din stratul e#terior, pe o portiune sau pe intre$ cablul, si-au micsorat diametrul cu sau peste ", I fata de diametrul initial. E#. /i$. '2 pana la fi$. *, Macara$iul are obli$atia de a verifica zilnic la inceperea schimbului, atat aspectul cablului cat si fi#area capetelor acestuia. /i$. '2 /i$. '3 /i$. '" /i$. '% /i$. '' /i$. '* /i$. '+ /i$. '+ /i$. )1 /i$. )2 /i$. )3 /i$. )" /i$. )% /i$. )' /i$. )) /i$. )* /i$. )+ /i$. *, /i$. *2 /i$. *1 &onstructia cablului
4umarul de sarme rupte care determina scoaterea din uz a cablurilor pe lun$imea de3 &onstructie normala '#1+ &onstructie normala '#3) &onstructie normala '#'1 &onstructie combinata (2- '#1+ &onstructie combinata (2- '#31 &onstructie combinata L.( '#3' &onstructie concentrica 1*#) &onstructie concentrica 1*#1+ &onstructie tripla '#)#) &onstructie tripla '#)#12 &onstructie tripla '#)#1+ ' diametre cablu 3, diametre cablu

"+

&ablare in cruce 1" 1, 1% 3 ) ) % 12 1% % 2* ', *, 1' ", ", ", 3, ), *, 1, 1, 2, 3, ' 1" 1" 1, 2" 3, 3, ", * % 2, 2, 2, ", 1% 3% &ablare paralela &ablare paralela

%,

&ablare in cruce

1.' Metode de fi0are a ca#etelor de ca,l% a! prin matisare b! cu cleme c! prin papuc cu pana d! cu conus e! prin turnare de compozitie f! prin presare in manson 1.'.1 2i0area #rin matisare &ablul este trecut prin ochet, se desfac toroanele cablului, se inlatura inima ve$etala din capatul cablului desfacut, iar cu ajutorul unor scule speciale se impletesc toroanele in cablu. /iecare toron se trece de cel putin ' ori prin cablu pe lun$imea de matisare care trebuie sa fie de 1% ori diametrul cablului dar nu mai mica de 3,, mm. /i$. *3 Portiunea matisata se infasoara strans dupa o prealabila re$ularizare prin ciocanirea partilor proeminente, cu sarma moale zincate de 1," - 2 mm. ?chetul sau rodanta este o piesa de protectie a capatului de cablu e#ecutata din tabla sau teava. 1.'. 2i0area c% cleme (e face prin cel putin trei cleme la distanta de 1%, mm una de cealalta. ;rechea clemei se trece peste capatul liber al cablului pentru a nu strivi ramura activa. Piulitele de stran$ere a clemei se asi$ura cu saiba elastica $roMer! sau cu contrapiulita. 2n cazul fi#arii capatului de cablu pe tambur se admite prinderea cu doua cleme intru-cat la desfasurarea cablului trebuie sa ramana 2-3 spire de cablu pe tambur. /i$. *" ?chet de protectie a cablului rodanta! /i$. *% &lema pentru fi#area cablului 1.'." 2i0area #rin #a#%c c% #ana Papucul este din otel turnat, iar in el se introduce pana care are prelucrat un canal semicircular peste care se trece capatul cablului, dupa care prinde o clema pentru si$uranta. Prin tra$erea cablului pana la realizarea autostran$erii cablului in papuc. (e va acorda atentie la introducerea capatului de cablu pentru ca in final ramura activa a cablului sa nu fie franata la iesirea din pana. 1.'.'. 2i0area in con%s #rin t%rnare de com#o/itie

%1

&apatul cablului se introduce in conus, care este o piesa cu un $ol in forma de trunchi de con cu baza mare in sus, iar diametrul bazei mici este apro#imativ e$al cu cel al cablului. (e desfac toroanele si sarmele la capatul cablului indepartandu-se si inima pe o lun$ime ceva mai mare decat inaltimea conusului. (e decapeaza bine sarmele desfacute, dupa care, cu ajutorul unui cleste special se indoaie capetele sarmelor la 1*,, spre interior, iar capatul cablului se tra$e in conus. &onusul este incalzit la cca. 1*,N- 2,,N &, dupa care in el se toarna compozitia plumb H cositor! si se bate usor pentru a se umple toate $olurile. 9acirea se face incet. 1.'.(. 2i0area #rin #resare in manson Mansoanele folosite sunt taiate din teava ovala, trasa din aliaj din aluminiu .lM$!. .tat cablul cat si mansonul trebuie sa fie curate fara urme de $rasime. >aierea capatului de cablu se face prin incalzire la rosu, iar cablul se rasuceste in sensul infasurarii toroanelor pana la sudarea sarmelor. .cest cap de cablu incalzit se aseaza in afara mansonului, dupa care mansonul se preseaza pe ramurile cablului pana la apropierea falcilor matritelor. .stfel mansonul de aluminiu patrunde in toroanele cablului realizand o presare ce-l asi$ura sa nu se smul$a. 2n afara mansonului de aluminiu, uneori se folosesc mansoane din teava de otel moale. . Lant%ri .1. Generalitati (unt or$ane pentru transmiterea miscarii. 0upa modul de constructie pot fi3 lanturi cu zale sudate lanturi cu eclise si bolturi .1.1. Lant%ri c% /ale s%date (unt construite din zale sudate din otel rotund si se caracterizeaza prin3 diametrul sarmei din care se e#ecuta zaua pasul latimea zaiei -a macarale se folosesc lanturi calibrate cu zale scurte. .vantaje insensibilitate mai mare la caldura si a$enti corozivi fle#ibilitate mai mare, ceea ce permite folosirea unor roti si tamburi de diametre reduse De/a&anta8e

%2

zale

si$uranta redusa in functionare, deoarece ruperea lui se face brusc durata de serviciu mai redusa, din cauza uzurii rapide la contactul a doua

$reutate proprie mare functionare neuniforma cu socuri 0atorita acestor dezavantaje utilizarea lor este redusa. .1. . Lant%ri c% eclisa si ,olt%ri 7Galle3 (unt e#ecutate din placute eclise! identice din tabla de otel articulate pe bolturi la distante e$ale. Pot fi3 simple, avand doua randuri de eclise duble, avand trei randuri de eclise triple, avand patru randuri de eclise .ceste lanturi au o functionare si$ura, linistita, randamente bune in transmiterea miscarii, dimensiuni reduse ale rotilor de antrenare. . . Scoaterea din %/ a lant%rilor (coaterea din uz a lanturilor se face in conformitate cu prevederile P> 91"2,,2, &olectia 2(&29. -a verificarea lanturilor se va urmari daca e#ista urmatoarele defecte3 deteriorari indoiri, turtiri, fisuri etc.! - alun$iri uzuri provenite din e#ploatarea normala din ru$inire, din corodare etc.! -a scoaterea din functiune a unui lant cu zale se va avea in vedere urmatoarele criterii3 zalele sunt indoite, turtite, alun$ite sau fisurate s-a intins cu mai mult de 5% in raport cu lun$imea sa initiala sau cu o valoare mai mare decat cea indicata de constructor uzura chiar si a unei zale, in sensul micsorarii diametrului, este e$ala sau depaseste 2, I din diametrul initial -anturile cu eclise si bolturi se scot din functiune cand3 eclisele prezinta indoiri sau lovituri s-a rupt una din eclise diametrul bolturilor s-a micsorat cu sau peste 2, I fata de diametrul initial Se inter/ice fi#area cablului sau lantului prin inodare. Se inter/ice inadirea cablurilor la macarale sau mecanismele de ridicat e#ceptie fac macaralele funicular!. N% se admite inadirea prin suruburi a lanturilor de tractiune. 2nadirea lanturilor se poate face prin introducerea unei zale intermediale forjate sau sudate. ". Transmisii #rin ca,l% si lant

%3

? transmisie prin cablu si lant se compune in $eneral din3 tambur de cablu sau lant role de transmisie si role de e$alizare cablu sau lant >ransmisiile prin cablu sau lant se calculeaza in functie de conditiile de functionare $rupa de functionare! si solicitarea din cablu sau lant. ".1. Tam,%rii de ca,l% sa% lant .u rolul de a infasura cablul sau lantul de tractiune, prin aceasta aplicandu-se si forta necesara infasurarii, respectiv ridicarii sarcinii sau, dupa caz, bascularii bratului ori deplasarii caruciorului. >amburii de cablu au o forma cilindrica si rareori tronconica, $oi la interior, prezentand la periferie santuri elicoidale, intr-un sin$ur sens sau in doua sensuri stan$a 6 dreapta!, in cazul in care cablul se infasoara intr-un sin$ur strat. 2n cazul in care cablul se infasoara in mai multe straturi tamburul nu poate sa fie canelat, iar la mar$ini are pereti laterali reborduri!. Pentru o infasurare corecta a cablului se prevad si dispozitive de asezare, care constau dintr-o rola ce preseaza spirele de cablu pe tambur. 0iametrul tamburului se determina functie de diametrul cablului, $rupa de functionare a mecanismului, constructia cablului si modului de infasurare a cablului. Profilul santurilor elicoidale de pe tambur este functie de diametrul cablurilor, iar lun$imea tamburului trebuie sa asi$ure depunerea corecta a cablului, pana la ridicarea muflei in pozitia cea mai de sus, la coborarea muflei in pozitia cea mai de jos trebuie sa ramana cel putin trei spire infasurate pe tambur la fiecare capat de cablu. >amburii se e#ecuta din otel, prin turnare sau sudare. Prinderea capetelor de cablu pe tambur se poate face prin cel putin doua cleme sau prin pana. /i$. *) >amburi a! >ambur simplu cu santuri b! >ambur dublu cu santuri /i$. ** 9?-E 0E >9.4(M2(2E PE4>9; &.<-;92 ". Role de transmisie #entr% ca,l%ri sa% lant%ri .u rolul de a abate cablul sau lantul in punctele in care trebuie sa se modifice traseul acestuia, realizand astfel schema transmisiei. /i$. *+ Palan cu doua ramuri /i$. *+ Palan cu patru ramuri (e e#ecuta din otel, fonta sau mase plastice. Profilul e#terior este corespunzator or$anului fle#ibil de tractiune ce se abate. 0iametrul e#terior al acestora se determina functie de aceeasi factori ca la tamburi. /unctie de macara sunt realizate diverse scheme de infasurare al cablurilor. Pentru a ridica o sarcina mare cu o forta mai mica decat sarcina se folosesc palanele.

%"

Palanele sunt mecanisme simple, formate dintr-un ansamblu de scripeti ficsi si mobili, fiecare montati pe doua a#e. Prin aceste palane se realizeaza micsorarea vitezei de ridicare-coborare si marirea sarcinii de ridicare proportionala cu numarul de ramuri de cabluri ale palanului. O=n#/ 2n care3 O - sarcina de ridicat n - numarul de ramuri cablu / - forta cu care se tra$e de cablu /i$. +1 Palan cu JnJ ramuri '. Or$anele transmisiilor mecanice Elementele principale pentru transmiterea miscarii folosite la macarale sunt3 - a#ele - arborii - la$arele - cuplajele - an$renajele de roti dintate '.1 A0ele (unt or$ane de masini care sustin piese in miscare de rotatie sau cand sunt in repaos. Pot fi3 fi#e cazul a#elor ce sustin rolele de cabluri rotitoare cazul celor de la carucioarele podurilor rulante '. Ar,orii (unt or$ane de masini care transmit un moment de torsiune prin rotire in jurul a#ei proprii. .vem arbori intre motoarele de actionare si reductoare la fiecare mecanism. Partile principale ale a#elor si arborilor sunt urmatoarele3 corpul fusul partile de calare sau fi#are '." La$arele

(unt or$ane de masini ce sustin atat arborii cat si a#ele si permit rotirea acestora. Prin intermediul suprafetelor de alunecare ele preiau fortele radiale, a#iale sau combinate ale a#elor si arborilor, permitandu-le miscari de rotatie sau oscilatie. -a$arele pot fi3 la$are de al%necare - se folosesc cuzineti, avand un material de antifrictiune in scopul micsorarii frecarii cu arborele. (e folosesc la turatii reduse si au ca lubrefiant- uleiul la$are de rosto$olire - folosesc rulmentii. .u o mare utilizare datorita

%%

randamentului superior fata de la$arele de alunecare. R%lmentii pot fi3 - radiali - a#iali - radiali-a#iali 0upa forma elementelor de rosto$olire pot fi3 - cu bile - cu role 0upa numarul de randuri pot fi3 - cu un rand - cu mai multe randuri 0upa posibilitatile de miscare sunt3 - ficsi - oscilanti ;n$erea rulmentilor se asi$ura cu ulei sau unsori consistente. /i$. +2 -a$ar cu capac si cuzinet &orpul se confectioneaza din fonta, iar cuzinetul din bronz captusit cu material de antifrictiune. (e folosesc la macarale cu re$im usor si mediu de functionare, la diametre de fuse de 2%-22, mm, cu presiuni pana la ",da46cm2 si cu raportul l6d= ,,* ... 1,%. Pentru un$ere se pot folosi unsori sau uleiuri. /i$. +3 -a$ar cu capac si cuzinet cu inel de un$ere -a$arul cu capac si cuzinet cu inel de un$ere se foloseste la macarale cu turatii mari. &orpul se confectioneaza din fonta, iar cuzinetul din bronz captusit cu material de antifrictiune. '.' C%#la8ele (unt or$ane de masini ce servesc la realizarea unei le$aturi permanente sau intermitente intre doi arbori, in scopul transmiterii miscarii de rotatie si a momentului de torsiune fara modificarea valorilor nominale si a sensului acestora. /i$. +" &uplaj fi# cu manson, cu pana Clasificare4 a3 d%#a mod%l de reali/are a le$at%rii in tim#4 - cu le$atura permanenta - cu le$atura intermitenta ambreiaje! c3 d%#a mod%l de amorti/are4 - cuplaje elastice - cuplaje ri$ide d3 d%#a mod%l de reali/are a transmisiei4

%'

- cuplaje mecanice - cuplaje pneumatice - cuplaje hidraulice - cuplaje electroma$netice e3 d%#a sco#4 - cuplaje functionale - cuplaje de si$uranta /i$. +% &uplaj fi# cu flansa si cu cep /i$. +' &uplaj cu manson din doua bucati /i$. ++ &uplaj elastic cu bolturi /i$. 1,, &uplaj cardanic cu a# intermediar telescopic /i$. 1,1 &uplaj dintat dublu 0intre cuplajele cu le$atura permanenta se pot mentiona urmatoarele3 - cuplaje fi#e cu manson - cuplaje cu pana sau cu stifturi - cuplaje fi#e cu flansa - cuplaje mobile ri$ide cu flansa si bolturi - cuplaje ri$ide cu discuri in cruce - cuplaje cardanice - cuplaje dintate - cuplaje elastice cu bolturi &uplaje intermitente - numite si ambreiaje, pot stabili sau intrerupe le$atura dintre arbori la comanda. &ele mai cunoscute ambreiaje sunt3 - ambreiaje cu $heara - ambreiaje cu dinti - ambreiaje elastice cu frictiune cu mai multe discuri /i$. 1,2 .mbreiaj cu $heare /i$. 1,3 .mbreiaj cu frictiune cu mai multe discuri - ambreiaje elastice conice cu frictiune - ambreiaje cu frictiune cu comanda automata - ambreiaje prin actiune electroma$netica - ambreiaje hidrostatice &omanda ambreiajelor se pot face mecanic manual!, pneumatic, hidraulic, electroma$netic sau automat. /i$. 1," a! ambreiaj cu frictiune8 b! ambreiaj cu frictiune cu arc elicoidal8 c! ambreiaj cu cuplare automata, centrifu$al /i$. 1,% .n$renaj cilincdric cu dinti drepti '.( An$rena8e

%)

(unt formate din doua sau mai multe roti dintate si au rolul de a transmite miscarea de rotatie intre doi arbori. 9otile dintate se confectioneaza din otel, fonta, bronz sau alte materiale. -a rotile din otel dintii se trateaza termic prin calire si revenire sau se cementeaza. &aracteristici principale3 n1 = turatia rotii conducatoare n2 = turatia rotii conduse z1 = numarul de dinti ai rotii conducatoare z2 = numarul de dinti ai rotii conduse 9aportul de transmisie3 i = n 1 6 n 2 = z 1 6 z2 Pasul danturii in mm3 P = p # m m = modulul! &ele mai folosite an$renaje sunt3 an$renaje cilindrice cu dinti drepti sau inclinati cu dantura e#terioara sau interioara an$renaje melcate cel mai intalnit la macarale este acela la care a#ul arborelui melcat este la +,N fata de a#ul rotii melcate an$renaje conice cu dinti drepti sau inclinati avand un$hiul a#elor arborilor de +,N an$renaje planetare, cu una sau mai multe roti dintate, sateliti ale caror a#e se rotesc in jurul unei a#e centrale impreuna cu cadrul suport al acestora /i$. 1,' .n$renaj cu roti conice cu dinti drepti /i$. 1,) .n$renaj melcat '.) Red%ctoare 9eductoarele sunt formate din an$renaje montate in carcase inchise si sunt folosite la reducerea turatiei arborelui motor si implicit la marirea cuplului transmis. Principalele caracteristici3 - raportul de transmisie i = ni 6 ne unde3 ni = turatia arbore intrare ne = turatia arorelui de iesire puterea la arborele de intrare momentul de torsiune la arborele de iesire numarul de trepte randamentul modul de fi#are $reutate dimensiuni de $abarit &arcasele reductoarelor sunt formate din3 corp si capac, iar suprafata de separatie dintre acestea se prelucreaza astfel incat sa etanseze. ;n$erea an$renajelor se

%*

asi$ura cu ulei pentru care se prevad capace pentru introducerea uleiului, joje sau indicator de nivel, iar la fundul baii orificiul de $olire. Pe lan$a acestea, in carcase se prevad capace pentru vizitarea starii an$renajelor si dopuri sau $auri de aerisire. -a$arele folosite in prezent sunt cu rulmenti.

CAPITOLUL 1
DISPO:ITI1E DE PRINDERE AL SARCINILOR
1. . ". '. (. ). *. +. -. Carli$e Graifere Electroma$neti Tra&erse 5ene9 c%#e9 ,%ncare Oale de t%rnare Clesti si #a#%ci c% a%tostran$ere Containere Ca,l%ri si lant%ri de le$are a sarcinilor

Pentr% a mani#%la sarinile9 macaralele s%nt #re&a/%te c% or$ane de #rindere care fac #arte direct din macara sa% s%nt detasa,ile din carli$. (.1 Carli$ele Carli$ele s%nt cele mai %tili/ate or$ane de #rindere a sarcinilor. Clasificare4 a3 d%#a forma4 6 sim#le 6 d%,le 6 lamelare sim#le 6 lamelare d%,le 6 lamelare #entr% oale de t%mare ,3 d%#a te!nolo$ia de e0ec%tie4 6 for8ate 6 lamelare (.1.1 Carli$e for8ate

Carli$ele for8ate ec!i#ea/a macaralele de %/ $eneral. S%nt e0ec%tate din %rmatoarele marci de otel%ri4 OLC (9 OLC "(9 ( MoC119 ""MoC11. Ele s%nt
%+

re$lementate de standarde. Parti com#onente4 - tija filetata - corpul - saua - varful - si$uranta pentru carli$ (.1. Carli$e lamelare (e utilizeaza la macaralele speciale pentru sarcini mari. E#ecutia carli$elor lamelare este $reoaie si se pierde mult material la debitarea tablelor. /i#area pachetului de lamele se face prin nituri, iar in saua carli$ului se fi#eaza o piesa din tabla pentru evitarea uzurii lamelelor si deteriorarea elementelor de le$are in carli$. (coaterea din uz a carli$elor se face cand3 - prezinta uzuri in zona saii - ciocul carli$ului este deschis - se constata fisuri - filetul este uzat sau deformat -a macaralele de forjare, pentru a nu se transmite solicitari dinamice rezultate din procesul tehnolo$ic, se intercaleaza un dispozitiv cu resorturi pentru amortizarea socurilor. (.1." M%flele c% carli$ Este un ansamblu de piese suspendat in cabluri in care se monteaza carli$ul. (e compune din3 - carli$ /i$. 1,* >ipuri de carli$e /i$. 1,+ Mufla cu carli$ cu ramuri de cablu - traversa ce sustine carli$ul - peretii laterali ai mufei - rola sau rolele de cablu - rulment a#ial pentru rotirea usoara a carli$ului, montat pe tija carli$ului - piulita carli$ului cu si$uranta impotriva desurubarii necontrolate 2n situatia in care se monteaza carli$ lamelar mufla are o furca in care se fi#eaza carli$ul cu ajutorul unui bolt. /i$. 11, Mufla a! >raversa unei mufle cu carli$ a! Mufla cu carli$ cu 12 ramuri de cablu /i$. 111 /azele de lucru ale $raiferelor cu bare

',

1. cablu de inchidere 2. cablu de sustinere (. Graifere Clasificare4 a! c% c%#e - pentru manipularea materialelor in vrac b! c% $!eare - pentru manipularea deseurilor de fier, precum si a unor sarcini cilindrice tevi, busteni! .ctionarea $raiferelor se face din cabluri, cazul $eneral, sau prin mecanisme sau instalatii hidraulice si pneumatice. 2n cazul actionarii prin cabluri instalatia trebuie sa posede doua mecanisme pentru infasurarea cablului. 0eschiderea $raiferului se face prin $reutatea proprie a cupelor. /i$. 112 :raifer polip /i$. 113 Electroma$net de sarcina (." Electroma$neti (e folosesc pentru manipularea materialelor feroase. 2n $eneral electroma$netii sunt detasabili din carli$ul macaralei si au o forma circulara sau dreptun$hiulara. Pentru manipularea unor laminate lun$i se folosesc mai multi electroma$neti fi#ati prin intermediul unei traverse. .lcatuire3 - carcasa de otel - bobinaj de curent continuu .limentarea cu ener$ie electrica a electroma$netului se face de la un $rup propriu de redresare a curentului sau de la o sursa de curent continuu independenta. 2nfasurarea cablului de alimentare de curent continuu se face pe un tambur a carui miscare este sincronizata cu a mecanismului de ridicare-coborare. Pentru ca sarcina sa nu cada din electroma$net in cazul unei intreruperi accidentale a curentului, macaralele echipate cu electroma$neti posada o baterie de acumulatori care intra automat in functiune la intreruperea sursei principale permitand functionarea normala minim 1, min. timp in care macara$iul poate descarca sarcina. -ocurile periculoase unde functioneaza astfel de instalatii cu prindere ma$netica se delimiteaza si se interzice accesul persoanelor. (.' Tra&erse (unt dispozitive cu ajutorul carora se efectueaza prinderea sarcinilor de dimensiuni mari, care nu pot fi prinse in carli$. >raversele se mai folosesc la ridicarea unei sarcini cu doua macarale. 2n $eneral traversele sunt detasabile din carli$ul macaralei, dar sunt situatii in care macaralele sunt dotate cu traverse ca dispozitiv de

'1

prindere. (.( 5ene9 c%#e9 ,%ncare (e folosesc pentru transportul materialelor in vrac. (.) Oale de t%rnare (e folosesc pentru transportul materialelor topite. (e e#ecuta din tabla si sunt captusite cu material refractar. (unt dotate cu dispozitiv de fi#are a oalei pentru a nu se inclina in timpul transportului si cu un dispozitiv de inclinare a oalei la turnare sau dispozitiv de inchidere-deschidere a orificiului de scur$ere a metalului. /i$. 11" >raverse de prindere tabla in pozitie orizontala /i$. 11% 0ispozitive de prindere a! 0ispozitiv de prindere table in pozitie verticala b! 0ispozitiv de prindere piese forjate, la e#terior (.* Clesti si #a#%ci c% a%tostran$ere (e folosesc pentru table, profile sau alte sarcini pentru care au fost construiti. /i$. 11' &abluri (.+ Containere (unt constructii metalice inchise pentru marfuri foarte diverse. (.- Ca,l%ri si lant%ri de le$are a sarcinilor (.-.1 Ca,l%ri de le$are a sarcinilor (e e#ecuta conform (>.( *,%)-)+. -a darea in e#ploatare se incearca static cu suprasarcina de 1,,I. 2mbinarea capetelor de cablu in vederea realizarii cablurilor de le$are se e#ecuta de re$ula prin matisare. 2n cazul in care sunt indeplinite conditii tehnolo$ice de fabricatie se pot e#ecuta imbinari de cabluri de le$are prin presare in manson de aluminiu conform (>.( *,%)-)+. (.-. Lant%ri de le$are a sarcinilor (e e#ecuta conform (>.( 1)+,-'). -a darea in e#ploatare se incearca la fel ca si cablurile. (.-." Marcarea ca,l%rilor si lant%rilor

'2

(e face pe tuburi sau placute prin poansonare cu urmatoarele date3 - marca intreprinderii producatoare - capacitatea de ridicare nominala - semnul or$anului de control - numarul de evidenta al cablului &elelalte or$ane si dispozitive de prindere a sarcinii se marcheaza direct pe elementele sale, prin poansonare.

CAPITOLUL 1I
ATRI5UTIILE MACARAGIILOR
1. Mane&rantii de macarale denumiti in continuare macara$ii, trebuie sa fie autorizati in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice P> 91-2,,3&olectia 2(&29. . Indatoririle macara$iilor rezulta din prevederile prezentelor prescriptii tehnice, ale instructiunilor de e#ploatare din cartea macaralei, precum si din instructiunile interne ale unitatii detinatoare. ". In e0ercitarea atri,%tiilor sale9 macara$i%l are %rmatoarele o,li$atii #rinci#ale4 (a cunoasca instalatia pe care lucreaza si normele de e#ploatare ale macaralelor pe care sa le aplice intocmai8 (a cunoasca si sa respecte codul de semnalizare8 (a nu actioneze nici un mecanism atat timp cat e#ista oameni pe macara8 in cazul in care acest lucru nu poate fi evitat ca de e#emplu la unele lucrari de re$laj sau de intretinere!, manevrele se vor e#ecuta sub directa suprave$here a unei persoane desemnate in acest scop8 (a ia in primire si sa predea serviciul prin notarea in re$istrul de evidenta suprave$herii8 daca macaraua prezinta defecte care pericliteaza si$uranta in functionare, macara$iul va opri instalatia si va anunta pe conducatorul procesului de productie si responsabilul tehnic cu suprave$herea instalatiilor de ridicat, autorizat de 2(&298 (a aprinda lumina de balizare la macaralele care sunt dotate cu asemenea instalatii! in caz de vizibilitate redusa, precum si noaptea8 (a participe efectiv la lucrarile de revizie, intretinere si reparatie, precum si la toate verificarile care se fac la macaraua pe care o conduce8 (a interzica accesul persoanelor straine in cabina de comanda sau pe macara. (arcinile principale ale macara$iului inainte de inceperea lucrului sunt urmatoarele3 (a nu se urce pe macara in stare de oboseala sau de ebrietate8 (a ridice de la sectia de care apartine marca talonul! cu numarul sau de ordine pe care sa-l depuna in cabina de comanda la locul stabilit8
'3

(a se convin$a ca linia principala de alimentare se afla sub tensiune8 in caz ca intrerupatorul $eneral este deconectat si asi$urat cu un lacat sau prevazut cu o inscriptie avertizoare, macara$iului nu-i este permis sa-l conecteze fara acordul responsabilului cu suprave$herea instalatiilor de ridicat si fara a se pune de acord cu macara$ii celorlalte macarale de pe aceeasi cale8 (a verifice starea caii de rulare si ri$iditatea opritoarelor de la capete8 la macaralele care functioneaza in aer liber, si sa verifice daca dispozitivele de blocare pe calea de rulare au fost deblocate8 (a instaleze automacaralele, macaralele pe pneuri sau senile numai pe un teren corespunzator bine compactat, orizontal!8 macaralele pentru care se prevede calarea, sa se e#ecute aceasta operatie in mod corespunzator8 -a urcarea pe scara de acces la cabina sa aiba ambele maini libere si sa nu poarte manusi cu un sin$ur de$et sau incaltaminte cu talpa alunecoasa8 (a verifice e#istenta lubrifiantilor in locurile de un$ere, conform indicatiilor din schema de un$ere din cartea macaralei8 (a verifice ca pe macara sa nu se $aseasca obiecte asezate liber8 (a verifice starea, infasurarea si fi#area cablurilor sau lanturilor pe tamburi, role si ocheti8 (a verifice carli$ul si dispozitivele de prindere a sarcinii8 in cazul carli$ului sustinut de pe rulment a#ial, sa verifice daca acesta se roteste usor sau, dimpotriva, in cazurile in care se specifica astfel in cartea macaralei, daca este blocat8 (a verifice e#istenta le$aturii electrice la instalatiile de protectie impotriva tensiunilor de atin$ere a sinelor de rulare si a intre$ii instalatii electrice a macaralei8 (a verifice functionarea instalatiilor de semnalizare, iluminat, incalzire, aerisire si climatizare8 (a verifice la macaralele cu brat variabil, buna functionare a indicatorului sarcinii ma#ime corespunzator deschiderii bratului8 (a verifice daca mecanismele de actionare ale macaralei functioneaza in mod si$ur, lin si fara vibratii accentuate8 (a verifice partile componente ale macaralei, dispozitivelor de si$uranta si indeosebi limitatoarele de cursa si franele mecanismelor, sa nu puna in functiune macaralele cu brat in imediata apropiere a conductoarelor electrice aeriene sau in zona lor de influenta, decat in conditiile prevazute in prezentele prescriptii tehnice8 2n cazul in care macara$iul constata un defect pe care nu-l poate indeparta sin$ur, nu va pune in functiune macaraua, ci va intrerupe curentul cu ajutorul intreruptorului $eneral, pe care-l va asi$ura contra renclansarii nedorite si va anunta seful statiei de care apartine in scopul luarii masurilor necesare8 dupa indepartarea defectului se va face o noua verificare de catre macara$iu8 2n cazul in care macaraua este deservita de doi sau mai multi le$atori de sarcina, sa se informeze la conducatorul procesului de productie, inainte de

'"

a se urca pe macara, care dintre acestia este destinat sa semnalizeze miscarile necesare. (a semnalizeze prin dispozitivul de semnalizare acustic, inainte de fiecare pornire sau manevra a macaralei. '. Sarcinile #rinci#ale ale macara$i%l%i in tim#%l l%cr%l%i s%nt %rmatoarele4 (a efectueze manevre numai pe baza comenzilor date in conformitate cu codul de semnalizare de catre le$atorul de sarcina sau responasbilul cu suprave$herea tehnica3 semnalul de oprire va fi luat in considerare din partea oricarei alte persoane. (a nu transporte sarcini deasupra oamenilor. -a ridicarea sarcinilor, sa nu se depaseasca sarcina nominala, sau in cazul macaralelor cu brat variabil, sarcina ma#ima admisa pentru deschiderea respectiva a bratului8 -a ridicarea unor sarcini care depasesc %,I din sarcina admisa, va e#ecuta in prealabil o ridicare de proba la inaltimea de circa 1,,mm de la sol, pentru a se convin$e daca frana, cablurile si intrea$a instalatie rezista normal, iar sarcina este corect le$ata si bine echilibrata8 -a functionarea macaralelor echipate cu $reifer, cu electroma$net si in $eneral a celor la care sarcina nu este le$ata de carli$, in perioadele cu temperaturi scazute, sa nu efectueze miscari de ridicare inainte de a verifica daca sarcina nu este aderenta la sol sau nu s-a compactat8 (a urmareasca sa nu cada cablul de pe rola sau de pe tambur, de asemenea sa nu se formeze noduri8 (a nu comande functionarea simultana a doua mecanisme, la macaralele la care acest lucru este interzis8 (a nu deplaseze macaralele cu brat, avand sarcina suspendata in carli$, decat in conditiile prevazute de constructor si inscrise in cartea macaralei8 -a deservirea unor macarale care lucreaza la niveluri diferite, unele deasupra altora, ale caror cai de rulare se intersecteaza, precum si la lucrul concomitent cu mai multe macarale cu brat ale caror campuri de actionare se intersecteaza, macara$ii vor respecta prioritatea fi#ata8 intre $abaritele partilor in miscare se vor pastra spatii de si$uranta de cel putin %,, mm si vor semnaliza intentia de incepere a miscarii, precum si ca au luat cunostinta si au inteles intentia celorlalti macara$ii8 (a nu transporte persoane cu carli$ul macaralei sau alte dispozitive de prindere, sa nu permita echilibrarea sarcinilor prin $reutatea unor persoane8 (a efectueze manevrele pentru deplasarile pe orizontala a sarcinilor, astfel ca acestea sa se afle la o distanta de cel putin 1,,, mm fata de obiectele aflate in raza de actiune a macaralei8 daca la deplasarea sarcinilor pe orizontala se intalnesc obstacole care nu pot fi evitate prin ocolire, sarcinile vor fi ridicate deasupra lor la cel putin 3,, mm8 nu se admite trecerea sarcinilor peste masiniunelte, tuburi de o#i$en, materiale e#plozibile, vehicule sau, in $eneral, peste

'%

acele obiecte a caror deteriorare poate provoca pa$ube sau accidente8 (a e#ecute manevrarea macaralei, astfel incat sa evite balansarea sarcinii si producerea socurilor8 in acest scop se interzice manevrarea comenzilor mecanismelor dintr-un sens intr-altul, fara a fi oprite in prealabil in pozitia JzeroJ8 macara$iul trebuie sa prevada la e#ecutarea comenzilor si timpul necesar pentru franarea completa8 (a e#ecute manevrele pentru deplasarile mijloacelor de prindere a sarcinilor carli$e, $raifare etc.!, carucioarelor si macaralelor in astfel de limite, incat sa nu fie necesar sa foloseasca limitatoarele de sfarsit de cursa8 (a opreasca din functiune macaraua daca se aud z$omote anormale, daca limitatoarele sau franele nu actioneaza in bune conditii, sau daca constata orice alt defect care poate periclita si$uranta in functionare8 (a opreasca functionarea macaralei daca iluminatul la locul de munca este insuficient sau daca vizibilitatea este impiedicata de fum, vapori, ceata, obiecte plasate intre macara$iu si cimpul de actiune al macaralei etc, deci nu s-au luat masuri suplimentare de si$uranta e#. transmiterea comenzilor prin intermediul unor persoane instruite in acest scop!8 (a opreasca functionarea macaralei care lucreaza in aer liber atunci cind vantul depaseste limita la care functionarea macaralei este permisa si sa o ancoreze corespunzator8 daca ancorarea se face de calea de rulare va verifica in prealabil daca sina este fi#ata corespunzator8 (a deconecteze imediat intreruptorul principal si sa aduca toate controlerele in pozitia JzeroJ in cazul unei intreruperi accidentale a curentului electric de alimentare8 (a nu paraseasca locul de lucru inainte de prezentarea schimbului8 in cazul in care este obli$at sa o faca, va aduce toate controlerele la pozitia JzeroJ, va deconecta intreruptorul principal de alimentare, va inchide cu cheia usa cabinet sau, dupa caz dispozitivul care nu permite reconectarea intrerupatorului principal, iar in cazul actionarii cu motor termic va opri functionarea acestuia8 (a nu permita nimanui sa se urce pe macara atunci cind aceasta este conectata la circuitui electric de alimentare8 (a utilizeze materialele si echipamentele de protectie prevazute de normativele le$ale in vi$oare8 (. Sarcinile #rinci#ale ale macara$i%l%i d%#a terminarea l%cr%l%i s%nt %rmatoarele4 (a descarce sarcina si sa ridice dispozitivul de prindere a sarcinii carli$ul, $reiferul, traversa! in pozitia cea mai de sus, fara insa ca limitatorul de cursa sa fie actionat3 daca nu este posibila coborarea sarcinii suspendate, se va in$radi locul de sub ea si se va inscriptiona corespunzator pentru a nu permite accesul persoanelor8 (a deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaos8 macaralele care lucreaza in e#terior se fi#eaza pe calea de rulare fie cu clesti de prindere, fie cu

''

dispozitive de ancorare sau de calare, pentru a se evita deplasarea datorita unui vint puternic sau a unor trepidatii8 macaralele turn si, in $eneral, macaralele cu brat rotitor vor fi $arate ca mai sus, insa cu mecanismul de rotire al turnului sau a bratului, nefranat, pentru a permite rotirea libera in caz de vant bratul se va pune in $irueta!8 (a aduca in pozitia de oprire pozitia JzeroJ! toate aparatele de comanda8 (a puna in functiune iluminatul de balizare, la macaralele prevazute cu acest iluminat8 (a inchida cu cheia usa cabinei de comanda, la macaralele care nu au cabina inchisa, se va inchide cu lacat sau cheie intrerupatorul principal8 la macaralele cu comanda de la sol va asi$ura eliminarea posibilitatilor ca o persoana neinstruita sa efectueze manevre cu macaraua e#istenta unei chei de contact!8 2n cazul cand pe calea de rulare e#ista numai o sin$ura macara si aceasta nu mai functioneaza in schimbul urmator, sa deconecteze si intrerupatorul principal al liniei de alimentare electrica si sa-l inchida cu lacat sau cheie8 la macaralele care functioneaza in e#terior iluminatul de balizare trebuie sa ramana conectat8 (a aduca marca talonul! macaralei la sectia de care apartine3 unde va depune si cheile la locul stabilit. -e$area si fi#area sarcinilor se face numai de muncitori instruiti in acest scop, denumiti in continuare Jle$atori de sarciniJ. Le$ator de sarcini poate fi orice persoana care a implinit varsta de 1* ani, nu are nici o infirmitate corporala, este sanatos si a fost instruit special pentru a indeplini aceasta functiune de catre intreprinderea, sectia, santierul sau sectorul care e#ploateaza macaraua sau mecanismul ridicat. -e$atorul de sarcini efectueaza le$area si fi#area sarcinilor de carli$ul macaralei, le urmareste in timpul manipularii, semnalizeaza macara$iului manevrele pe care acesta trebuie sa le e#ecute si elibereaza sarcinile dupa asezarea lor corecta la locul dorit. Muncitorii calificati strun$ari, lacatusi, montatori, betonisti! care ocazional, in timpul lucrului, e#ecuta si functia de le$atori de sarcini la macaralele care-l deservesc, trebuie sa indeplineasca conditiile de mai sus si sa fie supusi acelorasi instructaje si e#aminari ca si le$atorii de sarcini. 0aca rezultatele e#aminarii sunt corespunzatoare, intreprinderea, sectia, sectorul sau santierul elibereaza o adeverinta prin care ii autorizeaza sa e#ercite functia de le$ator de sarcini in conditiile prevazute prin prezentele prescriptii. .ceste adeverinte trebuie pastrate de le$ator asupra sa in timpul efectuarii serviciului. 2n cazui macaralelor care se inchiriaza de la unitati profilate in acest sens, se admite ca le$atorii de sarcini sa apartina acestor unitati si nu celor care e#ploateaza macaralele respective, daca acest lucru este specificat in contractul de inchiriere sau de prestatie8 in acest caz, in afara de instructajul initial, or$anele de le$are si dispozitivele de prindere, normele de protectia muncii, precum si procesul tehnolo$ic, specifice locului respectiv.

')

.cest instructaj se va face de catre conducatorul procesului de productie respectiv, incheindu-se un proces-verbal din care sa rezulte efectuarea lui si verificarea insusirii cunostintelor necesare. 2n e#ercitarea atributiunilor sale, le$atorul de sarcini are urmatoarele obli$atii principale3 (a cunoasca, sa aplice si sa urmareasca aplicarea re$ulilor de verificare a or$anelor de le$are si dispozitivelor de prindere, precum si a normelor si instructiunilor de e#ploatare ale macaralei a caror respectare depinde de el8 (a cunoasca si sa aplice codul de semnalizare cu eventualele completari ale intreprinderii care utilizeaza macaralele, pentru a putea indica in orice moment macara$iului manevrele pe care urmeaza sa le e#ecute8 in acest scop se va plasa in locuri din care sa poata vedea orice persoana situata in campul de actiune al macaralei, daca acest lucru nu este posibil, el va fi ajutat de alte persoane. (e admite si semnalizarea cu stea$uri colorate sau alte mijioace, acolo unde conditiile de lucru necesita acest lucru. 2n asemenea cazuri codul de semnalizare va fi elaborat de intreprinderea care e#ploateaza macaraua, iar le$atorii de sarcini si macara$ii vor fi instruiti si e#aminati in ceea ce priveste semnalizarea pe baza acestui cod. (a suprave$heze zilnic or$anele de le$are si dispozitivele de prindere cu care lucreaza prin verificarea aspectului e#terior, inscriind in re$istrul de evidenta suprave$herii macaralei constatarile sale cu privire la starea tehnica a acestora8 se recomanda ca or$anele de le$are si dispozitivele de prindere sa fie date in primire unuia dintre le$atori care va raspunde de pastrarea lor corespunzatoare8 (a foloseasca la le$area si transportul sarcinilor numai or$ane sau dispozitive inscriptionate cu sarcinile ma#ime admise inscrise vizibil pe o placa sau pe un inel si sa nu le$e sarcini a caror $reutate depaseste sarcina admisa pentru or$anul, dispozitivul sau macaraua respectiva, tinand seama si de inclinarea ramurilor de cablu sau lant8 (a nu utilizeze or$ane de le$are si dispozitive de prindere care nu sunt inscrise in evidenta intreprinderii, sectiei sau santierului8 (a alea$a mijioacele de le$are corespunzatoare $reutatii si formei sarcinii3 la macaralele cu doua mecanisme de ridicare, sa le$e sarcina la mecanismul de ridicare care corespunde sarcinii respective8 (a nu le$e sarcini care sunt aderente la sol sau la alte elemente8 (a nu foloseasca or$ane de le$are sau dispozitive care prezinta uzuri peste limitele admise de prescriptiile tehnice in vi$oare8 (a suspende capatul inferior al le$aturilor lun$i descarcate de sarcina pe carli$ul macaralei, pentru a nu micsora spatiile libere la deplasarea macaralei8 (a e#ecute corect le$area sarcinii, fara a incrucisa cablurile si lanturile la introducerea in carli$8 sa se asi$ure ca sarcina este echilibrata, iar lanturile si cablurile de le$are sunt intinse si asezate uniform, fara a forma noduri si ochiuri si fara a fi e#puse rasucirii8 la carli$ele duble, sa suspende sarcina pe ambele deschideri si sa o

'*

repartizeze in mod e$al8 (a interzica echilibrarea sarcinilor in carli$ sau intinderea or$anelor de le$are prin $reutatea proprie a unor persoane8 0e asemenea, sa interzica transportul persoanelor cu macaraua8 (a tina seama de faptul ca lanturile care, se infasoara de mai multe ori in jurul sarcinii de ridicat nu trebiue sa aiba mar$ini suprapuse8 (a nu foloseasca lanturi de le$are innadite cu suruburi, avand zale alun$ite sau rasucite si sa nu innoade cablurile sau lanturile de le$are8 (a le$e obiectele de lun$ime mare si ri$ide in cel putin doua puncte spre a evita balansarea8 (a e#ecute le$area astfel incat sarcina sa nu se poata deplasa, aluneca sau roti dupa ce este ridicata, iar le$atura sa nu iasa din carli$8 sa nu lase obiecte libere pe sarcina suspendata8 (a nu incarce materiale marunte sau piese de volum redus pe platforme sau tar$i care nu sunt prevazute cu pereti laterali si care nu prezinta suficienta si$uranta impotriva caderii sarcinii8 (a tina seama de faptul ca, in cazul transportarii materialelor marunte sau pieselor mici in lazi, este necesar ca acestea sa nu depaseasca inaltimea mar$inii superioare a peretilor laterali8 (a nu le$e in carli$ul macaralei pachete de tabla, prefabricate sau alte materiale, daca dispozitivul de prindere nu este prevazut cu elemente care sa e#cluda caderea materialelor din pachet8 (a asi$ure capetele cablurilor de le$are cu cel putin 3 clame de stran$ere de marimea corespunzatoare diametrului cablului, brida filetata find asezata pe partea terminala a ramurii de cablu8 (a protejeze cablurile si lanturile care vin in contact cu muchii ascutite, prin aparatori de protectie metalice special destinate acestui scop! sau din lemn tare8 2nainte de transportarea unei sarcini, sa semnalizeze macara$iului efectuarea unei ridicari de incercare, pana la inaltimea de cca. 1,, mm de la sol, pentru ca mijioacele de le$are sa ajun$a in pozitia intinsa si sa verifice echilibrarea sarcinii8 (a semnalizeze macara$iului miscarile pe care trebuie sa le e#ecute cu macaraua, asezandu-se astfel incat sa se afle tot timpul in campul vizual al macara$iului8 la macaralele cu deplasare pe sol va verifica daca intrea$a cale de rulare este libera8 (a urmareasca transportul pe orizontala a sarcini suspendate, mer$and in urma acesteia pe tot traseul si suprave$hind ca sarcina sa nu se loveasca de obstacole si sa nu loveasca persoane8 (a tina seama ca transportarea sarcinilor pe orizontala precum si a or$anelor de le$are si dispozitivelor de prindere in cazul deplasarii macaralei fara sarcina! trebuie sa se faca la o inaltime de minim 3,, mm si o distanta laterala de minim 1,,, mm fata de obiectele inconjuratoare si sa semnalizeze in consecinta macara$iului

'+

manevrele necesare in vederea manipularii sarcinii in conditii de si$uranta8 (a interzica circulatia pe sub sarcina ridicata si sa suprave$heze sa nu se faca transportarea sarcinilor pe deasupra locurilor de munca, daca necesitatile de productie nu impun aceasta, in caz contrar, se vor indeparta in prealabil toate persoanele, la o distanta corespunzatoare8 -a montaje de masini, constructii metalice, cladiri din panouri prefabricate, le$atorul de sarcini trebuie sa cunoasca si procesul de montaj succesiunea operatiilor de montaj! care se e#ecuta cu ajutorul macaralei, pentru a semnaliza corect manevrele necesare8 (a cunoasca si sa aplice masurile de protectia muncii specifice locului de munca pe care-l deserveste, in acest scop conducatorul procesului de productie respectiv ii va face un instructaj special8 2n situatiile in care lucreaza plasat la inaltime, pe platforme, schele se va asi$ura conform normelor de protectia muncii8 (a nu efectueze balansarea sarcinilor pentru a le aseza intr-un punct care nu poate fi deservit in mod normal de macara8 -a stivuirea unor sarcini, sa asi$ure corecta lor asezare, eventual prin elemente de adaos, astfel incat sarcinile sa fie stabile si sa nu se deterioreze reciproc, iar le$aturile sa se poata scoate cat mai usor, se interzice scoaterea le$aturilor cu ajutorul macaralei8 (a nu depoziteze materiale in stive a caror inaltime depaseste de 1,% ori latura mica a bazei8 (a suprave$heze sarcina pana ce se asi$ura ca aceasta este coborata si plasata corect8 la asezarea pe masini-unelte a sarcinilor care au suprafete reduse de reazem, sa nu dezle$e sarcina inainte de a fi bine prinsa pe masina8 de asemenea se va proceda si in cazul altor sarcini, ca de e#. panouri prefabricate, etc. (a nu aseze si sa nu reazeme sarcinile pe peretii laterali ai va$oanelor sau remorcilor8 (a nu paraseasca locul de munca fara a-l incunostiinta despre aceasta pe macara$iu8 0upa terminarea lucrului sa depoziteze or$anele de le$are si dispozitivele de prindere care i-au fost date in pastrare in locuri uscate, ferite de umezeala, de a$enti corozivi si de posibilitati de deteriorare8 cablurile, lanturile, funiile si benzile care se folosesc numai periodic se pastreaza a$atate pe capre, in locuri ferite de intemperii. 2ntreprinderea care e#ploateaza macarale se va in$riji ca le$atorii de sarcini sa fie dotati cu echipamentul de protectie prevazut de normativele in vi$oare palmare, casti de protectie, centuri de si$uranta etc.

CAPITOLUL 1II
),

CODUL DE SEMNALI:ARE CAPITOLUL 1III


MANE1RAREA SI E=PLOATAREA MACARALELOR +.1 NORME DE E=PLOATARE
1. Este inter/isa f%nctionarea macaralelor sa% mecanismelor de ridicat daca dis#o/iti&ele de si$%ranta n% s%nt in #erfecta stare de f%nctionare sa% n% inde#linesc conditiile te!nice #re&a/%te. . Este inter/isa ,locarea intrer%#atoarelor sim#le sa% a%tomate #rin im#anare9 le$are sa% #rin once alte mi8ioace care sa le scoata de s%, control%l #ermanent al macara$i%l%i. ". Este inter/isa folosirea macaralelor sa% mecanismelor de ridicat #entr% ridicarea %nor sarcini mai mari decat sarcina ma0ima admisa. '. La macaralele #re&a/%te c% mai m%lte mecanisme de ridicat 7#rinci#ale si sec%ndare3 sarcina totala mane&rata n% &a de#asi sarcina nominala a macaralei. (. La macaralele c% ,rat c% desc!idere &aria,ila n% se &or ridica sarcini mai mari decat sarcinile ma0ime admise cores#%n/atoare dia$ramei de sarcina. ). Este inter/isa folosirea lant%rilor la tem#erat%ri #este ..>C c% e0ce#tia celor %tili/ate la mani#%larea lin$o%rilor la macaralele de for8are. *. Ridicarea %nei sarcini c% macarale este #ermisa n%mai c% res#ectarea %rmatoarelor conditii4 6 la nici o macara sa n% se de#aseasca sarcina ma0ima admisa9 6 #o/itia ca,l%rilor de tracti%ne sa fie &erticala9 6 &ite/ele de ridicare sa fie aceleasi9 6 mane&rarea sa se e0ec%te n%mai s%, cond%cerea si s%#ra&e$!erea res#onsa,il%l%i ISCIR din %nitate. +. Este inter/isa %tili/area macaralelor c% comanda de la sol #entr% trans#ort%l de metal to#it. -. Este inter/isa f%nctionarea macaralelor la tem#erat%ra s%, 6 .> C sa% daca &ite/a &ant%l%i de#aseste limitele admise. 1.. Se inter/ice f%nctionarea macaralelor c% ,rat daca in ra/a de acti%ne a ,rat%l%i se $asesc cond%ctoare electrice aeriene. Se ,loc!ea/a rotirea asi$%rand%6se o distanta de minim 19( m fata de cond%ctoarele nei/olate si 19 m fata de cond%ctoarele i/olate 7tensi%ni #ana la 1...13. 11. Se inter/ice trans#ortarea de sarcini #e deas%#ra oamenilor9 inca#erilor loc%ite 7imo,ile9 ,iro%ri etc39 !alelor6ind%stniale. 1 . La mane&rarea %nei sarcini aflate in a#ro#ierea %n%i #erete9 stal#9 sti&a9 &a$on9 %tila8 etc. n% se #ermite #re/enta #ersoanelor intre acestea si sarina s%s#endata.

)1

1". Se inter/ice4 6 folosirea macaralelor #entr% tararea sarcinilor #e sol9 de/,aterea #rin lo&ire a #ieselor in t%rnatorii9 sm%l$erea sarcinilor aderente la sol 6 ridicarea sa% de#lasarea sarcinilor at%nci cand ca,l%l este in #o/itie o,lica 6 ,alansarea sarcinilor #entr% a le ase/a intr6%n #%nct care n% #oate fi deser&it in mod normal de macara 6 de#lasarea materialelor c% lant%rile9 ca,l%rile sa% carli$ele tarate #e sol 1'. Caile de acces la loc%rile de %rcare #e macarale si la intrer%#toarele liniei #rinci#ale de alimentare sit%ate in !ala9 tre,%ie sa fie in #ermanenta li,ere9 ne,locate de nici %n fel de o,stacole. 1(. Este inter/isa im#rastierea de nisi# sa% alte materiale #e sine in &ederea #reintam#inarii #atinanii la macaralele la care acestea ser&esc si #entr% le$area la #amant. 1). Caile de r%lare la macaralele care r%lea/a #e sol tre,%ie sa fie ase/ate #e o s%#rafata de rea/em care sa #re/inte o re/istenta cores#%n/atoare $arantarii si$%rantei in f%nctionare a macaralelor indiferent de starea si nat%ra teren%l%i. In tim#%l f%nctionarii macaralei9 caile de r%lare tre,%i sa ramana ori/ontale si c% firele #aralele. 1*. Pentr% asi$%rarea im#otri&a de#lasarii macaralelor in /one #eric%loase9 #e sinele de r%lare se &or instala o#ritoare. 1+. Loc%rile de m%nca %nde f%nctionea/a macarale tre,%ie sa fie ,ine l%minate in tim#%l l%cr%l%i. Daca il%minat%l o,isn%it n% este cores#%n/ator se dotea/a macara%a c% mi8loace #ro#rii de il%minat9 folosind%6se s%rse de l%mina neo,ositoare si con&ena,il diri8ate. +. Cartea macaralei Are " #arti4 a3 Partea de constr%ctie ,3 Partea de monta8 c3 Partea de e0#loatare a3 Partea de constr%ctie

Se li&rea/a de intre#rinderea constr%ctoare9 odata c% li&rarea macaralei. Se com#letea/a de intre#rinderea constr%ctoare #e #ro#rie ras#%ndere. 1a #%rta %n n%mar din re$istr%l de e&identa al intre#rinderii constr%ctoare9 acelasi c% n%mar%l ce se scrie #e #laca de fa,ricatie. C%#rinde4 6 date $enerale 7intre#rinderea constr%ctoare9 nr. de fa,ricatie9 destinatia

)2

macaralei9 an%l de fa,ricatie9 fel%l actionarii9 etc.3. 6 caracteristici si date te!nice de ,a/a 7sarcina nominala9 inaltimea de ridicare9 desc!iderea9 am#atament%l9 &ite/a de ridicare6co,orare9 ca,l%ri9 lant%ri9 dis#o/iti&e de si$%ranta9 or$ane de #rindere9 motoare9 frane9 o#ritoare si tam#oane9 ca,ina de comanda etc.3 ,3 Partea de monta8 Se com#letea/a de intre#rinderea montatoare #e ras#%ndere #ro#rie si se #reda intre#rinderii detinatoare. 1a #%rta %n n%mar de e&identa din re$istr%l %nitatii montatoare si &a c%#rinde4 6 certificat%l de calitate #ri&ind constr%ctia $rin/ilor cailor de r%lare ale macaralei si sistem%l de s%stinere al acestora 6 certificat #ri&ind calitatea im,inarilor s%date 6 mas%ratori dimensionale si a,ateri mas%rate 6 certificat%l mas%ratorilor i/olatiei 6 sc!ita c%#rin/and dimensi%nile de $a,arit si s#atiile de si$%ranta 6 #roces%l &er,al inc!eiat c% oca/ia &erificarilor de casa semnat de intre#rinderea montatoare si ,eneficiar 6 re/%ltatele &erificarilor si mas%ratorilor fac%te de or$an%l ISCIR 7control nedistr%cti&9 mas%ratori tensiometrice9 &i,rometrice9 l%mino/itate9 /$omot sa% to#ometrice3 c3 Partea de e0#loatare O re#re/inta #rocesele &er,ale inc!eiate c% oca/ia &erificarilor te!nice #eriodice. +.". Re$istr%l de e&identa s%#ra&e$!erii Este %n re$istr% in care #ersonal%l de deser&ire 7macara$ii3 si sef%l ec!i#ei de intretinere si re&i/ie s%nt o,li$ati sa inscrie s%, semnat%ra toate o,ser&atiile a&%te as%#ra macaralei res#ecti&e< de asemenea &or inscrie s%, semnat%ra remedierile care se e0ec%ta ca %rmare a o,ser&atiilor9 #rec%m si descrierea s%ccinta a re#aratiilor. Macara$ii &or consemna o,ser&atiile a&%te la #rel%area macaralei9 in tim#%l l%cr%l%i 7daca este ca/%l3 si la #redarea macaralei sa% la incetarea l%cr%l%i. Daca n% este nimic de semnalat9 &or mentiona in scris acest l%cr% la #rel%area si #redarea macaralelor. De asemenea se &or nota in re$istr%l de e&identa s%#ra&e$!erii9 o,ser&atiile ?le$atorilor de sarcini? #ri&ind defecti%ni la ca,l%rile si lant%rile de

)3

tracti%ne sa% /$omotele anormale #rod%se de macara. Se &or inscrie in re$istr%l de e&identa s%#ra&e$!erii s%, semnat%ra dis#o/itiile de o#rire din f%ncti%ne ale macaralei ca %rmare a %nor deficiente care afectea/a si$%ranta in f%nctionare incl%si& nat%ra deficientelor res#ecti&e. Re$istr%l de e&identa se &a n%merota9 sn%r%i si &i/a de catre %nitatea detinatoare. Re$istr%l se &a &i/a si &erifica de catre res#onsa,il%l c% s%#ra&e$!erea cel #%tin o data #e semestr%. +.'. Or$ani/area e0#loatarii E0#loatarea macaralelor si mecanismelor de ridicat tre,%ie %rmarita si efect%ata de %n #ersonal #re$atit #rofesional si ,ine instr%it find n%mit de intre#rinderea detinatoare in conformitate c% Prescri#tiile te!nice 6 colectia ISCIR in domeni%. Conditia f%nctionarii in si$%ranta a macaralelor este strans le$ata de folosirea rationala in e0#loatare a acestora9 de %rmarirea 8%dicioasa a efect%arii l%crarilor de intretinere9 re&i/ii si re#aratii de res#ectare a normelor de e0#loatare c%#rinse in Prescri#tiile te!nice 6 coleetia ISCIR9 a instr%cti%nilor de e0#loatare din cartea te!nica ela,orata de f%mi/or9 cat si de indicatiile sta,ilite de ,eneficiar sta,ilite conform #roces%l%i te!nolo$ic in sco#%l %nei f%nctionari corecte9 in ,%ne conditii si fara #ierdere in e0#loatare. A&and in &edere ca macaralele si mecanismele de ridicat s%nt s%#%se %n%i re$im s#ecial de &erificare si a%tori/are in f%nctionare9 atat la #%nerea in f%ncti%ne cat si #e #arc%rs%l e0#loatarii9 #e lan$a or$ani/area s%#ra&e$!erii te!nice c% a8%tor%l #ersonal%l%i te!nic de s#ecialitate9 a%tori/at in conformitate c% PT61SCIR9 mane&rarea macaralelor si mecanismelor de ridicat tre,%ie sa fie fac%te n%mai de #ersonal instr%it9 scolari/at si a%tori/at in acest sens. Conditiile cc tre,%ie inde#linite9 mod%l de instr%ire9 scolari/are si e0aminare in &ederea a%tori/arii #ersonal%l%i de mane&ra. s%nt #re&a/%te in Prescri#tiile te!nice s#ecifice colectia ISCIR. Res#onsa,il%l c% s%#ra&e$!erea te!nica a instalatiilor de ridicat 7RS1TI39 n%mit #rin deci/ie de cond%cerea intre#rinderii si a%tori/at de ISCIR9 are in #rinci#al %nmatoarele sarcini4 6 sa %rmareasca daca se res#ecta #re&ederile le$ate #entr% #%nerea in f%ncti%ne n%mai a macaralelor si mecanismelor care #oseda a%tori/atie de f%nctionare conform #re&ederilor le$ate< 6 sa %nmareasca si sa admita ca mane&rarea macaralelor si mecanismelor de ridicat sa fie efect%ate n%mai de #ersonal a%tori/at #entr% ti#%l res#ecti& de macara< 6 sa tina e&identa instalatiilor de ridicat din intre#rindere< 6 sa ia mas%ri #entr% #re$atirea macaralelor conform $rafic%l%i sta,ilit in &ederea &erificarii te!nice #eriodice la scadenta9 #rec%m si inter/icerea #%nerii in f%ncti%ne c% deficiente sa% fara a%tori/atie de f%nctionare< 6 sa tina e&identa #ersonal%l%i de deser&ire 7macara$ii39 sa or$ani/e/e

)"

ree0aminarea #eriodica an%ala a macara$iilor si mecanicilor translatoristi si sa #artici#e la comisie de ree0aminare< 6 sa %rmareasca mod%l in care s%nt confectionate9 intretin%te si &erificate ca,l%rile9 lant%rile si celelalte dis#o/iti&e de #rindere si le$are a sarcinilor. Partici#a de asemenea la intocmirea #lan%l%i de re&i/ii si re#aratii an%al si %rmareste im#re%na c% ceilaiti factori la e0ec%tarea si res#ectarea l%i de catre #ersonal%l din sectie si ateliere.

CAPITOLUL I=
INTRETINEREA9 RE1I:IA9 REPARATIA SI 1ERI2ICAREA TE@NICA O2ICIALA -.1 Intretinerea si re&i/ia macaralelor
L%crarile de intretinere si re&i/ii a% dre#t sco# sa asi$%re conditiile f%nctionarii in si$%ranta a macaralelor si mecanismelor de ridicat in tim#%l e0#loatarii. De mas%rile te!nico6or$ani/atorice l%ate de intre#rindere #ri&ind asi$%rarea #ersonal%l%i calificat si a materialelor necesare #entr% efect%are l%crarilor mentionate de#inde in mare mas%ra si f%nctionarea fara intrer%#ere a #roces%l%i te!nolo$ic a instalatiilor de ridicat. In &ederea reali/arii l%crarilor de intretinere si re&i/ii c%rente si #entr% sec%ritatea #ersonal%l%i res#ecti&9 n%mar%l de m%ncitori se sta,ileste f%nctie de nat%ra l%crarii9 dar n% mai #%tin de m%ncitori in afara de macara$i%. Lam#ile #ortati&e %tili/ate in tim#%l o#eratiilor de intretinere si re&i/ie si la re#aratii9 &or fi alimentate la tensi%nea de '1. Intretinerea se &a face #otri&it instr%cti%nilor aflate in cartea macaralei si conditiilor de l%cr% ale macaralei si &a c%#rinde ansam,l%l de l%crari care asi$%ra f%nctionarea normala a macaralei9 com#ortand in $eneral e0ec%tarea %rmatoarelor o#eratii4 6 %n$erea #ieselor s%#%se frecarii conform sc!emei de %n$ere din cartea macaralei< 6 inloc%irea sa% re#ararea #ieselor de %/%ra< 6 &erificarea si re$larea dis#o/iti&elor de franare si ,locare a dis#o/iti&elor de si$%ranta si de semnali/are9 a fi0arii ca,l%rilor9 a#aratelor de comanda< 6 c%ratirea instalatiei< 6 controlarea ni&el%l%i %lei%l%i 6 fi0area le$at%rilor electrice 6 &erificarea #%nerii la #amant 6 &erificarea elementelor de #rindere sa% mani#%lare a sarcinii 7carli$9 $raifer9 electroma$net9 etc.3
)%

6 &erificarea f%nctionarii sistem%l%i electric de forta 6 &erificarea re/istentei de i/olatie 6 &erificarea starii cailor de r%lare si a rotilor de r%lare9 Efect%area o#eratiilor de intretinere se consemnea/a in re$istr%l de e&identa s%#ra&e$!erii. La intretinerea si re&i/ia macaralelor se &or l%a mas%ri cores#%n/atoare #entr% #re&enirea accidentelor9 res#ectand%6se #rintre altele %rmatoarele4 - inainte de oprirea unei macarale pentru lucrarile de intretinere si revizie, seful echipei va anunta macara$iul in cauza cat si pe cei de pe macaralele invecinate, stabilind locul de stationare8 de asemenea va fi anuntat si electricianul de e#ploatare din locul respectiv de munca8 inainte ca echipa sa urce pe macara, macara$iul duce macaraua in locul stabilit si deconecteaza intreruptorul $eneral8 cand se e#ecuta lucrari de verificare care presupun e#istenta tensiunii pe macara, operatiile vor fi efectuate de personal special instruit cu respectarea normelor de protectia muncii8 la urcarea pe macara a echipei de intretinere sau revizie, seful echipei va lua din cabina talonul pentru ca macara$iul sa nu aiba voie sa puna in functiune macaraua8 sculele, piesele de schimb, suruburile si alte materiale necesare e#ecutarii lucrarilor de intretinere si revizie vor fi pastrate in cutii bine fi#ate pe macara8 uleiul si unsoarea necesara un$erii, vor fi tinute in cutii e#ecutate din material necombustibil si cu capace etanse8 lucrarile la cule$atorii de curent vor fi e#ecutate numai in, zona de refu$iu, si numai dupa ce s-a deconectat intreruptorul din zona si s-a cuplat la priza de pamant, s-a blocat si s-a pus placuta avertizoare8 dupa terminarea lucrarilor de intretinere si revizie, echipa va monta toate carcasele, aparatorile de protectie, balustradele, iar macara$iul va face probe in prezenta sefului de echipa cu toate mecanismele, cu dispozitivele de si$uranta si semnalizare, precum si aparatele de comanda. 0aca rezultatul verificarii este corespunzator, seful de echipa va da dispozitia de coborare si va depune talonul in cabina macara$iului8 seful echipei va cobori ultimul convi$andu-se ca pe macara nu mai este nici o persoana, ca au fost adunate toate sculele si materialele. Macara$iul va porni macaraua dupa ce seful de echipa va semnaliza reluarea lucrului8 operatiile e#ecutate si durata acestora se vor consemna in re$istrul de evidenta suprave$herii macaralei de catre seful echipei de revizie si intretinere. &uratirea macaralei si cailor de circulatie in lun$ul cailor de rulare se vor face zilnic de catre macara$iu, respectiv echipa de intretinere. 2n sectiile cu mult praf macaralele se vor curata prin suflare cu aer comprimat cel putin o data la 1, zile. -. REPARAREA MACARALELOR

)'

Prin lucrarile de reparatii ale macaralelor si mecanismelor de ridicat se urmareste mentinerea parametrilor functionali si asi$urarea functionarii in conditii de si$uranta. 9eparatiile se e#ecuta la e#pirarea timpului de functionare prevazut in J4ormativul tehnic pentru repararea fondurilor fi#eJ si se efectueaza cu personal calificat si instruit special pentru acest scop, constituit in echipe indrumate si suprave$heate de sefi de echipa sau maistri de specialitate. (e recomanda sa se permita inceperea lucrarilor de reparatii numai dupa ce sunt asi$urate toate cele necesare pentru buna desfasurare a acestei activitati. (e vor lua de asemenea toate masurile de protectia muncii specifice locului de munca si tipului de macara in functie de volumul lucrarilor si conditiile avute la dispozitie. -a e#ecutarea lucrarilor de reparatii la macarale, pe lan$a cele enumerate la revizii si intretinere, se vor lua urmatoarele masuri3 se va asi$ura eliminarea posibilitatilor de acces a macaralelor situate pe aceeasi cale de rulare in zona de refu$iu a macaralei aflata in reparatie, prin mijloace corespunzatoare opritoare montate pe calea de rulare, marcarea zonei, etc.!8 spatiul aflat sub macaraua in reparatie va fi prevazut cu indicatoare de securitate si daca este posibil va fi in$radit pentru a se impiedica circulatia persoanelor in acest spatiu8 seful echipei de reparatii nu va permite inceperea reparatiilor inainte de a se asi$ura ca liniile de alimentare care deservesc macaralele situate la alte niveluri sau in campuri invecinate sunt protejate in asa masura incat atin$erea lor sa fie e#clusa chiar si in caz de neatentie8 - in cazul e#istentei unei macarale ce lucreaza la alte niveluri sau in campuri invecinate, personalul insarcinat cu efectuarea lucrarilor va urmari ca montarea sau demontarea unor piese sau subansamble sa se faca astfel incat sa nu e#iste pericolul lovirii de macaralele respective8 seful de echipa va verifica modul de racordare a masinilor electrice de mana necesare pentru reparatii8 se vor racorda la linia de alimentare alaturata celei pe care se afla macaraua in reparatie8 conectarile intreruptorului principal de alimentare prccum si a celor de pe macara se vor face la dispozitia sefului de echipa dupa cc acesta s-a convins ca personalul de pe macara ocupa pozitii nepericuloase8 pe timpul reparatiei comanda manevrelor pe care trebuie sa le e#ecute macara$iul instalatiei in reparatie cat si macara$ii ce e#ecuta operatii pentru aceasta macara va fi incredintata sefului de echipa de la reparatii8 macara$ii e#ecuta comenzile date de aceasta persoana, cu e#ceptia comenzii de oprire care poate fi data de orice persoana8 este interzisa rezemarea sculelor si pieselor de balustradele de pe macara, sau de pe caile de circulatie din lun$ul cailor de rulare8 se va asi$ura iluminarea corespunzatoare a locurilor de munca pe tot timpul

))

desfasurarii reparatiilor8 lucrarile de montare si demontare a unor piese sau subansamble necesare in cadrul reparatiei se vor face numai pe baza de plan de montaj, cunoscut prealabil de echipa8 pentru urcari - coborari de piese se vor utiliza mijloace corespunzatoare sarcinilor respective8 la macaralele ce au parti componente ce pot aluneca pe $hidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire respectiv blocare corespunzatoare8 piesele sau subansamblele demontate se vor depozita pe macara in locuri stabilite de seful de echipa8 daca se efectueaza reparatia in mai multe schimburi, la predarea si preluarea fiecarui schimb se va face o informare asupra stadiului lucrarilor8 personalul echipei de reparatii va respecta normele de protectia muncii privind lucrul la inaltime8 -a terminarea lucrarilor se inlatura piesele, sculebe si celelalte materiale ajutatoare ramase dupa reparatie, iar responsabilul de lucrare, seful de echipa sau maistrul verifica si se convin$e ca totul este in ordine. Punerea in functiune a macaralei se va face numai dupa efectuarea verificarilor tehnice oficiale impuse prin prevederile prescriptiibor tehnice 2(&29- P> 91-2,,3. -." 1ERI2ICARILE TE@NICE O2CIALE Macaralele si mecanismele de ridicat, prezentand pericol sporit in e#ploatare, sunt supuse unui re$im special de suprave$here - verificare tehnica si autorizare de functionare, re$lementat prin 0ecretul nr. %*)61+)3 privind functionarea in conditii de si$uranta a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si aparatelor consumatoare dc combustibil si pe baza P>- colectia 2(&29. &onform prevederilor P>-91-2,,3 colectia 2(&29, macaralele si mecanismele de ridicat noi sau vechi, montate din nou, precum si cele aflate in e#ploatare la scadenta sau dupa reparatie, sunt supuse, fie pentru punerea in functiune, fie pentru continuarea functionarii in e#ploatare sau dupa unele lucrari de reparatii, la verificarile si incercarile oficiale in vederea autorizarii functionarii. Etapele verificarii tehnice oficiale sunt urmatoarele3 1. 2. 3. =erificarea documentatiei tehnice =erificarea indeplinirii conditiilor de instalare =erificarea starii tehnice -.".1 1erificarea doc%mentatiei te!nice a! Pentru instalatiile noi se verifica3 cartea macaralei- partea de constructie

)*

cartea macaralei- partea de montaj b! Pentru macaralele aflate in e#ploatare se verifica3 cartea macaralei-partea de e#ploatare documentatia tebnica dupa reparatii c! Pentru macarale montate din nou la alt loc de munca3 documentatie de montaj cartea macaralei- partea de e#ploatare -.". 1erificarea inde#linirii conditiilor de instalare (e fac urmatoarele verificari3 se verifica daca sunt asi$urate conditiile de acces pe macara pentru personalul de e#ploatare, intretinere si verificare, precum si locul de amplasare a macaralelor se verifica racordarea corecta la sursa de alimentare cu ener$ie electrica si a echipamentului de protectie, a intrerupatoarelor, a si$urantelor fuzibile sau a altor sisteme verificarea liniei de alimentare cu ener$ie electrica daca este e#ecutata conform documentatiei tehnice si s-au respectat conditiile de protectie si si$uranta verificarea spatiilor de si$uranta si a $abaritelor de libera trecere, superior, inferior si lateral, daca corespund cu cele prevazute prin Prescriptiile tehnice sau standardele in vi$oare verificarea culoarelor de trecere pentru personalul de manevra si deservire, in cazul macaralelor cu comanda de la sol verificarea scarilor de acces, platformelor, cailor de circulatie si podestelor verificarea accesului la caile de circulatie din lun$ul cailor de rulare si la podestele macaralei daca este corespunzator - verificarea e#istentei la macaralele suspendate cu electropalan, precum si la podurile rulante ale caror cai de rulare sunt instalate la o inaltime de cel mult * m de la sol, a platformebor fi#e si mobile pentru lucrarile de intretinere, revizii si reparatii - la verificarea cailor de rulare se urmaresc urmatoarele3 daca sinele, rosturile de dilatare ale acestora, le$area electrica la pamant si modul de prindere a sinei corespund cu indicatiile din proiect daca sinele sunt paralele, fara denivelari in plan vertical si orizontal e#istenta opritoarelor si a patinelor pentru actionarea limitatoarelor de fine de cursa la capetele caii de rulare ,modul lor de fi#are8 daca opritoarele sunt prevazute cu tampoane pentru amortizarea socurilor verificarea cailor de rulare montate la nivelul solului se face mer$and in lun$ul lor verificarea cailor de rulare montate deasupra solubui se face fie de pe macara, fie de pe caile de circulatie sau trecerile laterale

)+

din lun$ul caii de rulare verificarea cailor de rulare, la podurile rulante suspendate, se face de pe platforma mobila destinata lucrarilor de intretinere si interventii

-."." 1erificarea starii te!nice


&onsta in urmatoarele3 1. =erificarea vizuala a starii tehnice 2. =erificarea in $ol a macaralei 3. =erificarea in sarcina a macaralei a! incercarea statica b! incercarea dinamica ". .lte incercari necesare, functie de modul de actionare

-.".".1 1erificarea &i/%ala a starii te!nice


(e verifica vizual principalele elemente componente ale macaralei, mai intai a aspectului e#terior, cu privire la modul in care macaraua a fost e#ecutata, montata si echipata in conformitate cu Prescriptiile tehnice. (e verifica daca constructia metalica, imbinarile sudate sau prin suruburi nu prezinta deficiente pentru punerea in functiune a instalatiei de pe macara. (e verifica daca instalatia electrica este dotata cu echipamentul de protectie necesar, precum si cu dispozitivele de si$uranta obli$atorii, care asi$ura securitatea functionarii macaralei. >rebuie urmarit daca pe accesele spre macara, pe macara, in cabina si pe caile de circulatie nu sunt obiecte sau alte obstacole care sa fie puncte de accidente sau surse de avarii in timpul functionarii. -.".". 1erificarea in $ol a macaralei (e actioneaza fiecare mecanism si se efectueaza toate miscarile posibile cu macaraua, se incearca dispozitivele de si$uranta si protectie, cu e#ceptia limitatorului de sarcina sau de moment, precum si functionarea echipamentului de franare al mecanismelor si re$larea corespunzatoare a franelor. -."." 1erificarea in sarcina a macaralei Prin incercarile in sarcina macaralele sunt supuse unor conditii de functionare mai $rele decat cele care trebuie sa le suporte in e#ploatare. =erificarea in sarcina a macaralei comporta 2 etape3

*,

a! 2ncercarea statica se face in 2 etape3 - cu sarcina nominala si masurarea sa$etii cu o suprasarcina de 2%I -a incercarea macaralelor nu este permisa utilizarea unor $reutati cu valori necunoscute8 incercarile statice se fac cu sarcina de incercare stabilita, ridicata la 1,, mm de la sol, timp de 1, minute. 2ncercarea statica trebuie sa demonstreze ca3 constructia metalica a macaralei este corespunzatoare - macaralele cu brat au stabilitate - frana sau franele mecanismului de ridicare-coborare corespund si mentin sarcina in pozitia de incercare. 2ncercarea statica cu sarcina nominala pentru masurarea sa$etii se face la toate podurile rulante, macaralele portal si semiportal, precum si la cebelalte tipuri de macarale cu e#ceptia macaralelor cu brat. .ceasta verificare are drept scop urmarirea daca, dupa descarcarea macaralei nu apar deformatii permanente la elementele principale ale constructiei metalice. (a$eata masurata trebuie sa se incadreze in limita valorii inscrise in documentatia tehnica si cartea macaralei. Masurarea sa$etii se face cu un fir de plumb sau alt instrument care permite citirea directa a rezultatelor. 2ncercarea statica cu suprasarcina- cu 2%I mai mare decat sarcina nominala suprasarcina se ridica la 1,, mm de la sol si este tinuta in aceasta pozitie timp de 1, minute b! 2ncercarea dinamica - se e#ecuta in toate cazurile cu sarcina nominala marita cu 1,I, cu care ocazie se verifica, prin repetarea tuturor miscarilor admise, functionarea normala a mecanismelor de actionare, a franelor si dispozitivelor de si$uranta. Miscarile se fac lent, fara socuri - in timpul incercarii mecanismului de ridicare se fac miscari de ridicare si coborare a sarcinii, in mod repetat, urmarindu-se functionarea corecta a dispozitivelor de franare, precum si mentinerea sarcinii, in timpul incercarii, in pozitia dorita 2n timpul verificarilor si incercarilor macaralelor atat in $ol cat si in sarcina se recomanda urmatoarele3 - incercarile de sarcina sa se faca cu $reutati fie cu $reutate specifica cat mai mare pentru obtinerea unui volum mic - le$area sau prinderea sarcinii in carli$ sau in dispozitivul de prindere a sarcinii sa se faca corect si si$ur - pentru efectuarea incercarilor statice si dinamice se scurtcircuiteaza limitatorul de sarcina, respectiv de moment al sarcinii - dupa incercarile statice si dinamice se e#ecuta re$lajul limitatoarelor si franelor8 re$larea limitatoarelor de sarcina sau de moment se face la o suprasarcina de ceb mult 2,I fata de sarcina nominala8 dupa re$lare se si$ileaza 0aca se constata indeplinirea tuturor conditiilor pentru acordarea autorizatiei de functionare, se intocmeste procesul verbal prin care se acorda dreptul de folosire a instalatiei in mod le$al. (cadenta urmatoarei verificari in vederea prelun$irii autorizatiei se stabibeste de catre or$anul de verificare in functie de starea tehnica a

*1

macaralei, $rupa de functionare etc. si nu va fi mai mare de 3 ani. 2n afara verificarii tehnice oficiale a podului rulant cu ocazia autorizarii functionarii se mai fac urmatoarele verificari3 - verificarea tehnica periodica in timpul e#ploatarii - verificari inopinante nepro$ramate! - verificari dupa reparatii 1erificarea te!nica #eriodica .re drept scop constatarea starii tehnice, $radul de uzura a echipamentului mecanic, electric si a dispozitivelor de si$uranta si de protectie. (e urmareste de asemenea daca e#ploatarea, intretinerea si reviziile se e#ecuta in conditiile corespunzatoare si asi$ura securitatea functionarii fara pericole, iar personalul de deservire este instruit si autorizat pentru tipul de macara respectiv, daca re$istrul de de suprave$here respectiv al macaralei e#ista si este completat corect si la zi. =erificarea tehnica periodica se efectueaza la fel ca si la verificarea tehnica de autorizare la punerea in functiune a instalatiilor noi cu deosebire ca incercarea statica si dinamica se efectueaza cu suprasarcina de 1,I mai mare decat sarcina nominala. 1erificarea te!nica ino#inanta (e efectueaza ori de cate ori este necesara evaluarea conditiilor in care functioneaza podul rulant. -a aceasta venficare nu este obli$atorie efectuarea incercarii statice si dinamice a macaralei. 1erificarea te!nica d%#a re#aratii &omporta aceleasi etape ca si verificarea tehnica pentru autorizarea functionarii unei instalatii noi. 0aca in cazul verificanilor si incercarilor la scadenta, nepro$ramate sau dupa reparatii se constata unele deficiente care pot afecta si$uranta in functionare sau pot $enera pa$ube materiale, sau accidente, or$anul de verificare nu va acorda autorizatia de functionare, dispunand oprirea din functiune a macaralei pana la remedierea deficientelor constatate.

CAPITOLUL =
*2

1. Ca%/ele a&ariilor si accidentelor . Mas%ri de #re&enire a a&ariilor si accidentelor ". Mod%l de an%ntare a a&ariilor si accidentelor Macaralele si mecanismele de ridicat in tim#%l o#eratiilor #e care le e0ec%ta in #roces%l de #rod%ctie9 #rin ridicarea la inaltime si trans#ortarea sarcinilor la9 diferite #%ncte de l%cr%9 #re/inta %n $rad s#orit de #eric%lo/itate in tim#%l f%nctionarii. Din acest moti&9 datorita com#le0itatii acestor cate$orii de %tila8e9 solicitarii contin%e in conditii deose,ite sa% c!iar in %nele sit%atii normale de l%cr%9 s6a% #rod%s o serie de a&arii a&and dre#t %rmare #ert%r,ari in #roces%l de #rod%ctie9 #a$%,e materiale si c!iar &ictime omenesti. Anali/ele efect%ate as%#ra e&enimentelor #etrec%te a% scos in e&identa ca%/ele care a% fa&ori/at #rod%cerea de a&arii si accidente la macarale si mecanismele de ridicat. 1..1 Ca%/ele a&ariilor si accidentelor A&ariile si accidentele #etrec%te a% a&%t la9 ,a/a %rmatorii factori4 a3 a&arii c% sa% fara accidente %mane datorate %nor erori de #roiectare9 defecti%ni de e0ec%tie9 monta8 sa% re#aratii ,3 a&arii c% sa% fara accidente %mane care s6a% datorat neres#ectarii normelor o,li$atorii de e0#loatare #re&a/%te in PT6ISCIR si in cartea te!nica a instalatiilor9 neefect%arii re&i/iilor si re#aratiilor #lanificate sa% efect%arii necores#%n/atoare a acestor l%crari< Ne$li8enta si indisci#lina in tim#%l ser&ici%l%i9 folosirea de #ersonal neinstr%it si nea%tori/at9 #ersoane care n% a% res#ectat indicatoarele de a&erti/are. c3 a&arii c% sa% fara accidente %mane9 care s6a% datorat altor ca%/e decat cele mentionate anterior9 sa% intem#eriilor 7&ant #%ternic3 2actori care a% $enerat #rod%cerea a&ariilor si accidentelor4 1. S%,dimensionarea %nor #iese sa% s%,ansam,le9 e0ec%tia necores#%n/atoare a %nor im,inari s%date sa% #rin s%r%,%ri9 neres#ectarea instr%cti%nilor de monta89 o,oseala #remat%ra a material%l%i9 toate acestea a% a&%t ca efect #rod%cerea de fis%ri9 r%#eri, deformari9 sa% c!iar #ra,%siri #artiale sa% totale a %nor macarale . E0ec%tarea cailor de r%lare la ni&el%l sol%l%i9 c% defecte9 neres#ectand%6se #re&ederile #roiect%l%i c% #ri&ire la #re$atirea teren%l%i 3. /olosirea nerationala in e#ploatare a instalatiilor de ridicat prin neefectuarea la timp a lucrarilor de intretinere, revizii, reparatii, ceea ce a condus la uzuri avansate a echipamentului mecanic si electric ". -e$area si prinderea sarcinii in carli$ prin intermediul unor cabluri, lanturi sau dispozitive contraindicate situatiei de fapt8 acestea au favorizat caderea sarcinii

*3

la sol, deteriorarea sarcinii si producerea de victime %. Efectuarea de manevre interzise si a unor comenzi contrar normelor de e#ploatare, tararea sau ridicarea oblica a sarcinii, bascularea sarcinilor in timpul manipularii '. -ipsa sau nefunctionarea corecta a franelor mecanismelor macaralei ridicare-coborare, basculare, rotire!, re$lare necorespunzatoare ceea ce a dus la scapari de sarcini, deteriorari ale constructiei metalice si in unele situatii accidentarea unor persoane ). -ipsa sau nefunctionarea limitatoarelor de sarcini sau de moment al sarcinii, ceea ce a permis supraincarcarea macaralelor fie din necunoasterea $reutatilor care erau manevrate, fie intentionat *. /olosirea de personal neinstruit si neautorizat, ceea ce duce la distru$erea unor bunuri materiale, a instalatiei de ridicat in sine si la accidente 1.. Mas%ri de #re&enire a a&ariilor si accidentelor 0in studierea cazurilor de producere a avariilor si accidentelor se desprind urmatoarele masuri de prevenire3 1. E#i$enta sporita in fazele de proiectare, e#ecutie si montaj 2. -uarea de masuri de respectare a normativelor si normelor de protectia muncii, efectuarea la timp si in mod corespunzator a lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii 3. Echiparea cu toate dispozitivele de si$uranta si protectie conform P>-2(&29 si mentinerea lor in functionare ". 9espectarea instructiunilor si normelor de e#ploatare prevazute in cartea instalatiei si in P>-2(&29 %. Pre$atirea, instruirea si ree#aminarea tehnico-profesionala periodica a personalului de deservire a macaralelor macara$ii si le$atorii de sarcina! conform P>-2(&29 '. /ormarea de echipe de electricieni, mecanici bine pre$atiti profesional pentru efectuarea lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii ). .naliza cauzelor avariilor si accidentelor si luarea de masuri preventive cu responsabilitati concrete *. ;rmarirea modului de respectare a proiectelor, cum sunt efectuate lucrarile de construire, montaj si punere in functiune, precum si a aplicarii masurilor de si$uranta in e#ploatare. +. /olosirea unui sistem de prindere sau de le$are a sarcinilor, adecvata si verificata.

1.." Mod%l de an%ntare a a&ariilor si accidentelor

*"

0etinatorul sau cel care are in folosinta macaralele sau mecanismele de ridicat, are obli$atia sa anunte imediat 2(&29- unitatea teritoriala in raza careia se afla instalatiile, avariile sau accidentele de persoane produse in timpul functionarii prin mijioacele locale cele mai rapide telefon, tele$rama, curier!. 2n cazul unor accidente de persoane se va anunta si 2nspectoratul teritorial judetean de protectia muncii. 0etinatorul sau cel care utilizeaza macaraua este obli$at sa nu modifice starea de fapt din momentul avariei sau accidentului, pana la sosirea or$anelor de verificare 2(&29 la fata locului, in afara cazurilor cand mentinerea acestei stari ar da loc altor accidente. &and este necesara modificarea starii de fapt se vor face in prealabil foto$rafii si schite. ?r$anele 2(&29 trebuie sa participe la cercetarea avariilor si accidentelor conform P>-2(&29 in vi$oare. (e vor trimite la laboratoare spre cercetari piese, subansamble sau materiale la indicatia or$anului de verificare 2(&29. 0aca avaria sau accidentul s-a produs dintr-o defectiurie tehnica se opreste din functiune macaraua pana la remediere.

CAPITOLUL =I
1. . Le$islatia #ri&ind #rotectia m%ncii Ec!i#ament de #rotectie 11.1 Le$islatie #ri&ind #rotectia m%ncii Te!nica sec%ritatii m%ncii constit%ie o #ro,lema im#ortanta si are ca sco# asi$%rarea celor mai ,%ne conditii de m%nca9 #re&enirea accidentelor de m%nca si a im,olna&irilor #rofesionale. Ministerele M%ncii si Sanatatii sta,ileste norme re#%,licane o,li$atorii de #rotectia m%ncii #entr% toate domeniile de acti&itate din economia nationala. A&and la ,a/a normele re#%,licane9 ministerele sta,ilesc norme de#artamentale de #rotectie si i$iena a m%ncii s#ecifice ram%rii economice. Datorita conditiilor in care l%crea/a9 instalatiile de ridicat #re/inta %n #ericol s#orit in e0#loatare9 moti& #entr% care s%nt s%#%se %n%i re$im s#ecial de s%#ra&e$!ere9 &erificare si a%tori/are a f%nctionarii. De acest l%cr% se oc%#a Ins#ectia de Stat #entr% Control%l Ca/anelor9 Reci#ientelor s%, Presi%ne si Instalatiilor de Ridicat6 #resc%rtat ISCIR9 care ela,orea/a #rescri#tii te!nice o,li$atorii #entr% toti cei care a% ca domeni% de acti&itate aceste ti#%ri de instalatii. Ras#%nderea l%arii t%t%ror mas%rilor de #rotectia m%ncii #entr% folosirea instalatiilor de ridicat9 re&in in e0cl%si&itate %nitatii detinatoare a instalatiilor de

*%

ridicat9 tinand cont in ado#tarea acestor mas%ri de ti#%l9 loc%l de am#lasare si com#le0itatea instalatiei de ridicat res#ecti&e.

11. Ec!i#ament de #rotectie


Macara$i%l tre,%ie sa #oarte ec!i#ament de #rotectie s#ecific #entr% acti&itatea #e care o desfasoara. Incaltamintea tre,%ie sa ai,a ri/%ri #e tal#a #entr% a im#iedica al%necarea in tim#%l circ%latiei #e scarile de acces sa% #odeste. In ca/%l l%cr%l%i in conditii de tem#erat%ri ridicate se folosesc ,ocanci sa% #antofi termoi/olanti. Salo#etele &or fi re/istente la %/%ra9 sa% in ca/%l l%cr%l%i la tem#erat%ri ridicate &or fi i$nif%$ate. In #erioada octom,rie6 martie 7tem#erat%ra s%, 1. $rade3 se &or folosi cost%me sa% &este &at%ite termoi/olante. Unde se l%crea/a in conditii de radiatii termice ridicate se &or folosi camasi de #rotectie din fi,re nat%rale. larna se folosesc man%si c% ( de$ete. Personal%l de intretinere #e lan$a ec!i#ament%l de mai s%s mai tre,%ie sa #oarte casca de #rotectie si cent%ra de si$%ranta. De asemenea sc%lele si diferitele o,iecte &or fi trans#ortate in $enti de sc%le le$ate c% o cordea de s#ate astfel incat mainile sa fie li,ere #entr% a #%tea %rca #e scarile de acces.

CAPITOLUL =II LEGISLATIE9 REGULAMENTE9 INSTRUCTIUNI


@; 13",62,,1 - aproba structura or$anizatorica a 2nspectiei de stat pentru &ontrolul &azanelor, 9ecipientelor sub presiune si 2nstalatiilor de ridicat, precum si atributiunile acesteia si a unitatilor sale teritoriale 0ecret %*)61+)3 - prevede masurile ce trebuie luate privind functionarea in conditii de si$uranta a instalatiiior sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil 0ecret "1)61+*% - modifica si completeaza 0ecretul %*)61+)3 P9E(&92P>22 >E@42&E 2(&29 P> 9l-2,,3-re$lementeaza montarea, punerea in functiune, utilizarea, repararea si verificarea tehnica a macaralelor. Prescriptia tehnica P> 9l-2,,3 contine prevederi minime obli$atorii si pentu scolarizarea, specializarea, autorizarea si instruirea profesionala periodica a personalului folosit la deservirea si suprave$herea instalatiilor de ridicat. &onditii de autorizare3 pentru a putea fi admisi la e#amen in vederea autorizarii, candidatii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii3
*'

a! sa aiba varsta de cel putin 1* ani impliniti b! sa fi absolvit cursurile invatamantului obli$atoriu cu durata prevazuta de le$e c! sa indeplineasca conditiile de sanatate pentru a putea practica meseria de macara$iu, prezentand in acest sens o adeverinta medicala cu mentiunea J.pt pentru prestarea activitatu de macara$iuJ8 d!fac dovada ca au absolvit cursul de calificare in vederea autorizarii de catre 2(&29 24(PE&> e! au efectuat sta$iul minim de practica stabilit in ane#a P din P> 91-2,,3 &olectia 2(&29. .utorizarea macara$iilor se face pe baza unui e#amen sustinut in fata unei comisii tehnice care trebuie sa aiba urmatoarea componenta3 -inspectorul de specialitate al 2(&29-24(PE&> 2>-presedintele comisiei8 -responsabilul cursului de calificare8 -9(=>2 autorizat de 2(&29 24(PE&> 2> al a$entului economic detinator unde au loc e#aminarile practice8 -unul sau mai multi lectori ai cursului de calificare. Dosar #entr% inscrierea la c%rs%l de a%tori/are c%#rinde4 &opie dupa certificatul de nastere &opie dupa buletinul de identitate &opie dupa actul de absolvire a invatamantului obli$atoriu &ertificat medical E0aminarea c%rsantilor si eli,erarea carnet%l%i de a%tori/are4 0osarul candidatilor trebuie completat cu3 copie dupa certificatul de calificare adeverintele de practica pentru instalatii de tipul celor pentru care se sobicita autorizarea foto$rafie marimea 36". E#amenul consta dintr-o proba teoretica - scris si oral, si o proba practica avand drept scop verificarea insusirii cunostintelor prevazute in pro$rama analitica a cursului de autorizare si a dobandirii deprinderilor practice. Pentru a fi autorizat, candidatul trebuie sa fie declarat JadmisJ atat la proba teoretica cat si la proba practica. &andidatul JrespinsJ se poate prezenta la o noua e#aminare dupa cel putin o luna, timp in care isi va inbunatati pre$atirea teoretica si efectuand in continuare practica "* ore in cazul macaralelor cu comanda din cabina sau 2" ore in cazul macaralelor cu comanda de la sol!. &ametul se inmaneaza candidatilor care au reusit la e#amen8 sub semnatura de primire, de catre 2(&29 24(PE&> 2>.

*)

1erificarile #eriodice ale macara$iilor si e0tinderea a%tori/arii Macara$ii sunt supusi urmatoarelor verificari3 1. E#aminarea medicala din 2 in 2 ani cu prezentarea rezultatului comisiei de verificare. 2. =erificarea anuala a cunostintelor profesionale. 3. -a trecerea de la un tip de instalatie la alt tip de instalatie din cadrul aceleasi $rupe se face o e#aminare de catre comisia societatii in baza unui instructaj teoretic si a unei practici de acomodare de min. 2" ore. ". -a trecerea de la un tip de instalatie dintr-o $rupa la un alt tip de instalatie dintr-o alta $rupa se face o e#aminare de catre comisia al carui presedinte este dele$atul 2(&29- inspectia teritoriala in baza unui instructaj teoretic de min. %, ore, completat cu o practica de min. +' ore pe noul tip de instalatie. Persoanele care nu se prezinta la e#aminarile specifice sau care in urma e#aminarilor au fost declarate necorespunzatoare si se vor retra$e autorizatiile de catre societate, dupa caz, pe timp limitat sau definitiv. Persoanele care au intrerupt practicarea meseriei mai mult de un an pot profesa in continoare cu conditia indeplinirii punctelor 1 si 2. Persoanele transferate de la societati sau de la alte sectii din cadrul aceleiasi societati pot deservi instalatii de tipul pentru care sunt autorizate dupa un instructaj si a unei practici de acomodare de minimum 1' ore si dupa e#aminarea acestora. 9ezultatele tuturor verificarilor vor fi consemnate in procesele verbale si in autorizatie, la rubricile respective.

Sanctionarea a,aterilor 0aca in urma verificarilor efectuate de catre or$anele in drept din societate conducerea unitatii, responsabile 2(&29, conducerea mecano-ener$etica! se constata deficiente tehnice datorate personalului autorizat sau alte abateri care pericliteaza si$uranta in functionare se iau urmatoarele masuri3 a! sesizarea conducerii societatii pentru aplicarea de sanctiuni b! consemnarea in carnerul de autorizare a abaterii c! aplicarea unei amenzi cand abaterea este contraventie. d! 9etra$erea carnetului de autorizare pe timp limitat sau definitiv dupa $ravitatea abaterii comise. e! 9etra$erea defmitiva a cametului dupa % abateri. (e poate retra$e cametul de autorizare pe timp limitat sau definitiv cand personalul se prezinta in stare de ebrietate. Personalul autorizat este obli$at sa poarte in timpul serviciului autorizatia asupra sa.

**

-a pierderea autorizatiei se poate obtine o noua autorizatie in baza unei cereri scrise, vizata si stampilata de unitate, cu conditia publicarii pierderii in Monitorul ?ficial. 0e asemenea se poate obtine o autorizatie noua in locul celei vechi uzate. LEGISLATIE. REGULAMENTE9 INSTRUCTIUNI @otararea nr. 13",6 2).12.2,,1 ART. 1 1! 2nspectia de (tat pentru &ontrolul &azanelor, 9ecipientelor sub Presiune si 2nstalatiilor de 9idicat, denumita in continuare 2(&29, este or$an de specialitate cu personalitate juridica in subordinea Mnisterului 2ndustriei si 9esurselor, avand ca principal obiect de activitate asi$urarea in numele statului a protectiei utilizatorilor si si$uranta in functionare pentru instalatiile, aparatele, componentele, dispozitivele de si$uranta si mijioacele de control, prevazute in ane#a nr. 1. 2! (ediul 2(&29 este in municipiul <ucuresti, (tr. /luviului nr. 1', sectorul 1. 3! Patrimoniul este constituit din patrimoniul 2(&29 si patrimoniul inspectiilor teritoriale din structura sa, unitati fara personalitate juridica prevazute in ane#a nr. 2 ART. Pentru realizarea obiectului sau de activitate 2(&29 are urmatoarele competente3 a! asi$ura in numele statului controlul respectarii prevederilor le$ale din domeniul sau de activitate, prin suprave$here tehnica, control si verificari in functionare, precum si prin suprave$herea pietei pentru instalatiile si aparatele prevazute in ane#a nr. 18 b! elaboreaza prescriptii tehnice in aplicarea re$lementarilor din domeniul sau de activitate, cu respectarea prevederilor -e$ii nr. ',*62,,1 privind evaluarea conformitatii produselor8 c! evalueaza conformitatea instalatiilor, aparatelor, dispozitivelor de si$uranta, materialelor si a mijioacelor de control din domeniul sau de activitate8 d! e#pertizeaza si evalueaza cauzele si efectele privind accidentele si avariile din domeniul sau de activitate8 e! constata nerespectarea dispozitiilor le$ale in domeniul sau de activitate si aplica sanctiuni contraventionale, dupa caz. ART." 1! 2n realizarea obiectului sau de activitate 2(&29 are urmatoarele atributii principale3 a! ebaboreaza strate$ii si pro$rame de dezvoltare privind activitatea 2(&298 b! elaboreaza, actualizeaza si publica prescriptii telmice privind proiectarea, omolo$area, construirea, montarea, repararea, intretinerea, e#ploatarea, transportul, depozitarea, manipularea si verificarea instalatiilor, aparatelor, componentelor, dispozitivelor de si$uranta, materialelor si mijloacelor de control, precum si prescriptii tehnice privind e#aminarea si autorizarea sudorilor, a personalului care

*+

e#ecuta e#aminari nedistructive si a personalului de e#ploatare pentru instalatiile prevazute in ane#a nr. 1. Prescriptiile tehnice se publica in Monitorul ?ficial al 9omaniei. Partea 2, c! autorizeaza, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice, capabilitatea a$entilor economici care proiecteaza, construiesc sau monteaza instalatii, aparate, componente sau dispozitive de si$uranta din domeniul sau de activitate8 d! autorizeaza, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice, capabilitatea a$entilor economici care repara, controleaza prin mijloace distructive si nedistructive, intretin sau verifica instalatii, aparate, componente sau dispozitive de si$uranta din domeniul sau de activitate8 e! autorizeaza, in conformitate cu Prescriptiile tehnice, laboratoarele si standurile unde se e#ecuta incercari in vederea omolo$arii instabatiilor si aparatelor, inclusiv a dispozitivelor de si$uranta din domeniul sau de activitate8 f! autorizeaza punerea in functiune si functionarea instalatiilor si aparatelor din domeniul sau de activitate, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice8 $! autorizeaza sudorii, personalul care e#ecuta e#aminari nedistructive, precum si personalul de e#ploatare - fochisti, laboranti chimia apei, macara$ii, liftieri si alte cate$orii de personal stabilite prin Prescriptiile tehnice8 h! evalueaza conformitatea instalatiilor, aparatelor, componentelor, materialelor, dispozitivelor de si$uranta si a mijioacelor de control aferente acestora, precum si a proceduribor de sudura, in conformitate cu cerintele prescriptiilor tehnice sau, dupa caz, cu cerintele re$lementarilor tehnice prevazute in -e$ea nr. ',*62,,1, pentru domeniul sau de activitate8 i! verifica respectarea prevederilor le$ale privind lucrarile de constructii si montaj pentru dotari tehnolo$ice industriale in domeniul sau de activitate8 j! efectueaza verificari tchnice, periodice si inopinate pentru instalatiile si aparatele aflate in functiune, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tebnice, si interzice functionarea acestora atunci cand constata ca nu sunt indeplinite prevederile acestor prescriptii8 1! realizeaza suprave$herea tehnica pentru activitatile, personalul, instalatiile, aparatele, dispozitivele de si$uranta, materialele si mijioacele de control pe care le-a autorizat si decide, dupa caz, mentinerea sau retra$erea autorizarilor acordate8 l! realizeaza suprave$herea pietei in domeniul sau de activitate8 m! cerceteaza avariile si accidentele la instalatii si aparate supuse controlului 2(&29, evalueaza si e#pertizeaza cauzele, modul in care s-au produs si efectele rezultate si dispunc masurile cc se impun privind si$uranta in functionare a acestora, dupa caz8 n! or$anizeaza si participa la cursuri pentru autorizare, specializare si formare profesionala in domeniul sau de activitate8 o! deruleaza pro$rame si campanii de informare in domeniul sau de activitate, in scopul cresterii si$urantei in functionare a instalatiilor, aparatelor, componentelor, dispozitivelor de si$uranta, materialelor si a mijioacelor de control8

+,

p! participa la elaborarea de standarde nationale in domeniul sau de activitate8 K! elaboreaza si supune aprobarii ministrului industriei si resurselor proiectul listei cuprinzand tarifele pentru lucrarile din competenta 2(&298 r! editeaza si publica periodic buletinul de informare tehnica <2>! si alte materiale specifice domeniului, in scopul realizarii si$urantei in functionare si al prevenirii accidentelor si avariilor8 s! colaboreaza cu institutii similare si cu or$anisme din alte tari, stabileste si incheie cu acestea, in conditiile le$ii, conventii si protocoale de recunoastere reciproca, reprezinta interesele 9omaniei in or$anizatii si institutii internationale, in domeniul sau de activitate, in calitate de membru observator sau de membru cu drepturi depime8 t! coordoneaza si deruleaza pro$rame la nivel national cu finantare intema si sau internationala.

DECRETUL NR. '1*; +.1 .1-+( Modifica si com#letea/a Decret%l Consili%l%i de Stat nr. (+*;1-*" #ri&ind f%nctionarea in conditii de si$%ranta a instalatiilor s%, #resi%ne9 instalatiilor de ridicat si a a#aratelor cons%matoare de com,%sti,il.
ART. 1 2n scopul functionarii in conditii de si$uranta, instalatiile sub presiune si instalatiile de ridicat clasice, aparatele consumatoare de combustibil, instalatiile sub presiune si instalatiile de ridicat si uncle instalatii si componente din cadrul obiectivelor si instalatiilor nucleare, prevazute in ane#ele nr. 1 si 2, denumite in continuare instalatii si aparate, sunt supuse unui re$im special de verificare tehnica si autorizare de functionare, potrivit prevederile prezentului decret. ART. =erificarea tehnica si autorizarea de functionare a instalatiilor si aparatelor prevazute la art. 1, cu e#ceptia celor prevazute in ane#a nr. 1, lit. a! - d! inclusiv, se e#ecuta de catre 2nspectia pentru cazane, recipiente sub presiune si instalatii de ridicat, din subordinca 2nspectoratului $eneral de stat pentru controlul $ospodaririi fondurilor fi#e, combustibililor, ener$iei si pentru verificarea instaiatiilor sub presiune si de ridicat, din cadrul Ministerului .provizionarii >ehnico-Materiale si &ontrolului :ospodaririi /ondurilor /i#e, in conformitate cu prevederile prezentului decret si pe baza prescriptiilor tehnice privind si$uranta in functionare a instalatiilor si aparatelor. ART. "

+1

Prescriptiile tehnice privind si$uranta in functionare prevazute in art. 2, denumite in continuare prescriptii tehnice, se elaboreaza sub coordonarea 2nspectiei pentru cazane, recipiente sub presiune si instalatii de ridicat. Modul de elaborare, aprobare si intrare in vi$oare a prescriptiilor tehnice este prevazut in ane#a nr. 3. Prescriptiile tehnice sunt obli$atorii pentru toti cei care proiecteaza, construiesc, monteaza, repara, intretin, e#ploateaza sau verifica aceste instalatii si aparate. ?r$anizatiile au obli$atia sa pre$ateasca din timp personalul utilizat in lucrarile de constmire, montare, reparare, intretinere si e#ploatare a instalatiilor prin cursuri teoretice si practice, de scurta durata, de calificare si specializare, in vederea autorizarii, conform pnescriptiilor tehnice8 de asemenea, vor or$aniza instructajul periodic si verificarea cunostintelor acestui personal, conform prescriptiilor tehnice. &ursurile de calificare si specializare vor fi or$anizate in baza planului de invatamant si a pro$ramelor analitice intocmite de or$anizatiile socialiste si avizate de 2nspectia pentru cazane, recipiente sub presiune si instalatii de ridicat, conform prescriptiilor tehnice. -ista instalatiilor sub presiune si de ridicat clasice si aparatelor consumatoare de combustibil supuse re$imului special de venificare tehnica si autorizare de functionare 1. 2. 3. ". &azane de abur, de apa calda sau fierbinte si similare. 9ecipiente care lucreaza sub presiune. &onducte pentru fluide sub presiune. Macarale, mecanisme de nidicat, ascensoare, funiculare, masini de ridicat pe

plan inclinat si similare. %. (obe sau alte aparate pentru incalzit de uz neindustrial, alimentate cu combustibil solid, lichid sau $azos. '. .paratele de $atit si pentru incalzirea apei si similare, de uz neindustnial sau colectiv, alimentate cu combustibil solid, lichid sau $azos. ). .rzatoarele pentru combustibil lichid si $azos care se fabrica independent, in serie, cu care se echipeaza instalatiile si aparatele prevazute la pct. 1, % si '. *. 0ispozitivele de si$uranta pentru instalatiile si aparatele prevazute la pct. 1-) inclusiv. DECRET NR. (+*;1-*" Privind functionarea in conditii de si$uranta a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil. 2nstalatiile care lucreaza sub presiune3 cazanele de abur si recipientele, precum si instalatiile de ridicat, prezinta un pericol sporit in e#ploatare, fata de alte utilaje si

+2

instalatii, din care cauza sint supuse unui re$im special de suprave$here, verificare si autorizare a functionarii. Prevederile le$ale e#istente privind acest re$im nu mai corespund dezvoltarii economiei din tara noastra, deoarece a crescut comple#itatea instalatiilor sub presiune si de ridicat, pe lin$a sporirea lor numerica8 din aceasta cauza masurile preventive de si$uranta prevazute de normativele in vi$oare nu mai sunt suficiente8 astfel de instalatii comple#e si cu re$im $reu de lucru se intilnesc in prezent in toate ramurile industriale si cu deosebire in industria chimica, petrochimica, siderur$ica, unde instalatiile care lucreaza sub presiune si de ridicat sunt incluse in linii tehnolo$ice, cele mai multe automatizate. Pe de alta parte, datorita redistribuirii unor sarcini intre or$anele de stat, unele atributii in acest domeniu, prevazute in normele le$ale, au fost trecute pe seama altor or$ane decit cele stabilite initial. >inind seama de cele de mai sus si de necesitatea de a dispune de cadrul le$al care sa creeze premisele pentru realizarea masurilor necesare privind si$uranta deplina in functionare a instalatiilor sub presiune si de ridicat, s-a emis alaturatul decret. Principalele imbunatatiri aduse le$islatiei prin acest decret sunt urmatoarele3 stabilirea concreta a atributiilor si raspunderilor pentru institutele de proiectare, intreprinderile constructoare si de montaj, precum si pentru detinatorii de instalatii sub presiune si de ridicat, de a proiecta, construi si a le folosi in conditii de si$uranta8 prevederea de obli$atii si raspunderi precise pcntru beneficiarii dc instalatii si pentru intreprinderile de comert e#terior, de a importa instalatiile si aparatele cu respectarea prescriptiilor tehnice privind si$uranta in functionare, prevazind in contracte toate conditiile pentru efectuarea verificarilor si e#ploatarea si$ura a acestora8 precizarea raspunderii pentru prevederea in proiecte, aplicarea in e#ecutie si folosirea in e#ploatare a masurilor referitoare la si$uranta in functionare a instalatiilor sub presiune si de ridicat8 stabilirea obli$atiei pentru intreprinderile detinatoare de a folosi, in e#ploatarea instalatiilor sub presiune si de ridicat, numai personal calificat, care sa fie autorizat de 2nspectia pentru cazane, recipiente sub presiune si instalatii de ridicat, pentru toate locurile de munca8 precizarca obli$atiilor si raspunderilor 2nspectiei pentru cazane, recipiente sub presiune si instalatii de ridicat, a carei activitate de verificare trebuie sa se e#tinda pe toata filiera de la proiectare pana la casare. .vand in vedere $ravitatea consecintelor ce decur$ din avariile si accidentele datorate nerespectarii prescriptiilor tehnice privind si$uranta in functionare a instalatiilor sub presiune si de ridicat, decretul prevede ca incalcarea obli$atiilor le$ale atra$e, dupa caz, raspunderea disciplinara, materiala, civila, administrativa sau penala.

CAPITOLUL =III
+3

A5ILITATI DE COMUNICARE
1. Generalitati Rol%l standard%l%i oc%#ational este acela de a defini com#etentele si criteriile de #erformanta in conditii de a#lica,ilitate date. Oc%#atia de macara$i% se refera la totalitatea com#etentelor te!nice si or$ani/atorice care #ermit e0#loatarea in conditii de sec%ritate a macaralelor si im#lica c%nostinte si a,ilitati deose,ite #ri&ind mane&rarea lor in de#lina sec%ritate. Acest l%cr% #res%#%ne o acti&itate com#le0a9 care de#inde de foarte m%lti factori c%m s%nt4 ti#%l macaralei - ti#%l si cate$oria marf%rilor trans#ortate calitatea si eficienta trans#ort%l%i $rad%l de sec%ritate asi$%rat #entr% %tila8%l cond%s si #entr% marfa trans#ortata si #ersonal%l din ra/a de acti%ne a macaralei $rad%l de %tili/are al #roces%l%i de trans#ort9 #rofesionalism%l in acti&itate9 a#licarea normelor de #rotectia m%ncii9 normele PSI si de #rotectia medi%l%i incon8%rator . Elemente de com%nicare O,iecti&ele com%nicarii s%nt4 ameliorea/a #erformanta ameliorea/a climat%l social limitea/a disf%ncti%nile sociale ,loc!ea/a /&on%rile Com%nicarea se face #entr% a ne transmite4 ideile sentimentele emotiile #arerile si #entr%4 - a infl%enta - a ne corela intre noi - a #%tea m%ncii - a ne sociali/a &omunicarea se face folosind un limbaj adecvat situatiei si interlocutorului8 informatiile trebuiesc e#primate clar, concis si la object, astfel incat comunicarea sa fie eficienta. Medi%l com%nicarii oral - vorbim, ascultam, observam scris - scriem, citim (uportul tehnic al canalelor de comunicare sunt3
+"

telefon mijloace audio-video panourile pentru afisaje calculator tele#, fa# Canalele de com%nicare de sus in jos de jos in sus pe orizontala Canale de com%nicare de s%s in 8os initiate de catre mana$erii din esalonul superior este indreptata catre nivelele subordonate se transmit3 directive8 se e#plica re$ulamente, proceduri, practici, hotarari si politici ale or$anizatiei (e comunica rezultatele evaluarii performantei an$ajatilor si pentru motivarea acestora. Canale de com%nicare de 8os in s%s initiate de esaloanele subordonate spre nivelele ierarhic superioare faciliteaza implementarea deciziilor incurajeaza propunerea de idei valoroase Canale de com%nicare #e ori/ontala are rolul de a realiza coordonarea diferitelor compartimente rezolvarea de probleme si conflicte se transmit informatii intre compartimente Elementele com%nicarii cuvinte tonul vocii simbolurile non verbale &uvinte - limbajul este un filtru prin care sunt communicate $andurile. 0e aceea ai mai multe sanse ca ceea ce spui sa fie inteles si interpretat corect daca3 iti ordonezi $andurile inainte de a le comunica iti ale$i cu atentie cuvintele pe care le folosesti pentru a fi corect inteles spui clar ceea ce ai de spus, astfel incat interlocutorul sa te intelea$a rapid stii cum sa te folosesti de vocabular si de $ramatica pentru a obtine un efect ma#im Ton%l &ocii 6 un acelasi lucru spus cu diferite tonalitati ale vocii va fi interpretat in mod foarte diferit de interlocutor. =ocea ta reprezinta o metoda eficienta de a te face ascultat. .dopta o tonalitate joasa care da $ravitate spuselor tale, caci o voce ascutita si stridenta da impresia ca posesorul ei nu se controleaza sau e#a$ereaza. Sim,ol%rile non &er,ale e#presia fetei

+%

mimica fetei incruntare, ridicarea sprancenelor! zambetul privirea directa sau evitarea privirii, directia privirii miscarea corpului3 $esturile ticurile, pozitia mainilor! postura corpului - prezenta fizica3 felul de a se imbraca mirosul, parfumul &omunicarea trebuie sa fie putemic interactive, succesul depinde de cresterea eficientei prin puterea unificatoare a $rupului si prin identificarea individului cu obiectivele or$anizatiei. >oate acestea au la baza o comunicare eficace si eficienta. ". Perfectionarea #re$atirii #rofesionale 4ecesarul de pre$atire este evaluat corect, prin compararea nivelubui propriu cu pro$resul tehnic din domeniu. Evaluarea nivelului de pre$atire profesionala si culturala se identifica permanent, prin raportarea la cerintele din domeniu. Pre$atirea profesionala se perfectioneaza prin autoinstruirea permanenta, folosind toate mijloacele accesibibe ca3 publicatii de specialitate mijloace de informare in masa panouri si afise etc., '. L%cr%l in ec!i#a Ec!i#a 6 este un $rup de oameni care sub conducerea unui sef, indeplinesc in acelasi timp o munca sau o activitate comuna - un or$anism dinamic, unde persoanele indeplinesc diferit sarcini in functie de inclinatiile lor naturale si de nevoile echipei EC@IPA - se dezvolta un anumit spirit de echipa care de fapt este le$atura spirituala dintre membrii echipei Gr%#%l de l%cr% Este format dintr-un numar de persoane care interactioneaza si au de indeplinit o sarcina, dupa care se dizolva. Diferenta dintre $r%# si ec!i#a din #%nct de &edere al inde#endentei4 - $rup - de cele mai multe ori scazuta - echipa - un inalt $rad de sustinere reciproca

+'

din #%nct de &edere al im#licarii in #lanificarea si atin$erea o,iecti&elor4 - $rup - scazuta, centrata pe sine - echipa - rata de participare mare din #%nct de &edere al increderii si intele$erii4 - $rup - membrii nu au incredere in motivele celorlalti - echipa - incredere ridicata8 idei sau opinii binevenite din #%nct de &edere al com%nicarii4 - $rup - semideschisa, predispozitie spre manipulare - echipa - deschisa, cinstita8 respecta parerile celorlalti din #%nct de &edere al conflict%l%i4 - $rup - adesea nerezolvate - echipa - se lucreaza pentru o solutie constructiva Eta#ele formarii %nei ec!i#e4 a3 2ormarea 6 este etapa in care membrii echipei incep sa afle care vor fi sarcinile de indeplinit, care va fi rolul fiecaruia in indeplinirea acestor sarcini si altele. -a inceputul formarii echipei apar sentimente ca3 emotii asteptari optimism neincredere teama nesi$uranta si comportamente ca3 incercarea de a defini activitatea nerabdarea privind discutiile de clarificare decizii privind informatiile necesare discutarea unor probleme mai putin importante plan$eri privind or$anizarea si obstacolele aparute Pentru a trece peste aceasta etapa, este necesar sa se bucreze pe sarcini, sa se stimuleze liderii si sa se dele$e sarcinile. ,3 Conflict%l Este cea mai dificila etapa pentru echipa. E#ista neincredere privind realizarea sarcinilor, se dezbat principii si metode. Membrii se testeaza reciproc, iar ideile principale adesea se combat. .tmosfera dominanta este conflictuala. 2n aceasta etapa apar sentimente ca3 opozitie fata de ideile celorlalti - schimbarea atitudinii catre sarcinile de succes tensiune

+)

invidie nesi$uranta si comportament ca3 discutii privind acordul asupra punctelor esentiale membrii intra in defensive se impart in bisericute definirea obiectivelor nerealist Pentru a depasi aceasta etapa este necesar sa se dezbata problemele si sa se stabibeasca un sistem de luare a deciziilor si sa se stimuleze creativitatea c3 Eta#a normati&a 7coe/i%nea3 6 Este etapa in care se incepe planificarea, se pun de acord principiile, se clarifica rolurile. Membrii accepta echipa si re$ulile acesteia, se impaca cu propriul lor in echipa si cu individualitatea ceborlalti. (e accentueaza cooperarea si ajutorul reciproc. 2n aceasta etapa se stabilesc sentimente ca3 spirit de echipa critica constructiva accepta rolul de membru in echipa sentimentul ca lucrurile mer$ bine si comportament ca3 incercarea de a obtine armonie prin evitarea conflictelor mai multa prietenie si incredere reciproca stabilirea si stabilizarea re$ulilor de baza ale echipei d3 Acti&itatea .par solutii la probleme, timpul este folosit eficient in procedurile de lucru. &alitatea lucrarilor este imbunatatita8 e#ista o buna intele$ere intre membrii echipei. &aracteristicile echipei sunt eficienta si comportarea. -a aceasta etapa apar sentimente ca3 cooperare eficienta responsabilitate colectiva in $asirea solutiilor si comportament ca3 intele$ere intre membrii acceptarea reciproca a punctelor tari si slabe multumire dezvoltare constructiva solidaritate intensa intre membrii echipei

CAPITOLUL =I1

+*

Res#ectarea normelor de #rotectia m%ncii. PSI si a Prescri#tiilor Te!nice ISCIR


1. Res#ectarea normelor de #rotectia m%ncii E0#loatarea macaralelor in conditii de si$%ranta fara #ericol de a&arii si accidente este conditionata de res#ectarea #re&ederilor Prescri#tiilor Te!nice Colectia ISCIR9 a instr%cti%nilor de monta8 si e0#loatare9 a mas%rilor te!nico6or$ani/atorice #ri&ind efect%area l%crarilor de intretinere9 re&i/ie9 re#aratii si mane&rare corecta. De asemenea9 o atentie deose,ita tre,%ie acordata dotarii c% dis#o/iti&ele de si$%ranta #re&a/%te9 a mentinerii acestora in #erfecta stare de f%nctionare. Pentr% o mane&rare corecta a sarcinilor este necesar sa se indice #recis loc%l si metodele care tre,%ie a#licate la montarea dis#o/iti&elor de #rindere si corectit%dinea #rescri#tiilor referitoare la ti#%l constr%cti& si %tili/area acest%ia. Este necesar ca #entr% #reintam#inarea %nor a&arii sa% accidente in tim#%l e0#loatarii macaralelor9 sa se intocmeasca instr%cti%ni s#eciale de e0#loatare9 tinand seama de res#ectarea #re&ederilor din Prescri#tiile te!nice si de alte normati&e te!nice in &i$oare s#ecifice ti#%l%i de macara si loc%l%i de m%nca. Pentr% #re&enirea si eliminarea #rod%cerii de a&arii sa% accidente tre,%iesc l%ate %nele mas%ri ca4 6 res#ectarea c% strictete9 #e fa/e si in final9 in e0ec%tie si monta8 a #re&ederilor din #roiect 6 ec!i#area macaralelor c% toate dis#o/iti&ele de si$%ranta in #erfecta stare de f%nctionare9 6 folosirea de #ersonal ,ine #re$atit #rofesional9 6 efect%area la tim# a l%crarilor de intretinere9 re&i/ie si re#aratii9 6 folosirea %nor dis#o/iti&e de #rindere sa% de le$are a sarcinilor adec&ate si &erificate9 6 l%area de mas%ri te!nico6or$ani/atorice in e0#loatarea macaralelor9 etc. . Res#ectarea normelor PSI

Se &or res#ecta normele PSI in &i$oare si an%me4 6 in com#artiment%l masinilor se inter/ice f%mat%l 6 car#ele de c%ratat sa% alte materiale de c%ratat se &or tine in c%tii de metal inc!ise9 6 dis#o/iti&ele de #rotectie electrice se &or mentine #ermanent in f%ncti%ne si la &alorile sta,ilite de constr%ctor%l macaralei9 cond%ctorii electrici se &or #rote8a im#otri&a lo&irii sa% stri&irii ori se &or ale$e trasee #otri&ite #rin care sa n% fie e0#%si deteriorarii9 se inter/ice folosirea macaralelor in medii c% #ericol de e0#lo/ie daca n% s%nt constr%ite si ec!i#ate s#ecial #entr% aceste medii9 stin$ator%l de incendi% din ca,ina macara$i%l%i tre,%ie sa fie adec&at
++

instalatiei si in #ermanenta la indemana - stin$ator%l se &a &erifica conform #re&ederilor le$ale ". Com#letarea doc%mentelor

&ompletarea documentelor se efectueaza conform prevederilor prescriptiilor tehnice, &olectia 2(&29. (e efectueaza pe formulare tip clar si citet8 datele inscrise sa fie e#acte si complete. 9apoartele referitoare la starea tehnica a macaralei sau la evenimentele petrecute in timpul manipularii sa fie complete si sa contina toate informatiile necesare. '. Pre$atirea si &erificarea macaralei #entr% l%cr%

Pre$atirea si verificarea macaralei pentru lucru se face conform prevederilor prescriptiilor tehnice astfel3 pre$atirea si verificarea macaralei pentru lucru inainte de inceperea manevrelor efectuarea operatiitor de manipulare a sarcinilor in timpul lucrului predarea macaralei la terminarea pro$ramului de lucru semnalizarea defectiunitor aparute in timpul functionarii

1,,