ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

DEPARTAMENTUL DE CONTABILITATE AUDIT SI ANALIZA ECONOMICA

PROF.UNIV.DR.Nisulescu - Ashrafzadeh Ileana CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

SUPORT DE CURS AT PENTRU INVATAMANT LA DISTANTA

2013

CONTABILITATE PUBLIC Obiectivele cursului i criteriile de evaluare a cunotinelor Obiectivele cursului Suportul de curs se adreseaz studenilor de la nvmntul universitar la distan, avnd ca finalitate explicarea conceptelor cu care opereaz Contabilitatea public i a aplicrii acestora de ctre entitile cu activitate neproductiv. Lucrarea este conceput pentru a trata aspectele eseniale ale contabilitii publice, astfel nct studenii s i nsueasc noiunile i termenii de specialitate cu care opereaz acest tip de contabilitate. Cursul de fa si propune ! Sa analizeze rolul i obiectivele contabilitii publice precum i conexiunea cu contabilitatea financiar " S transmit studenilor informaiile necesare cunoaterii cate#oriilor de finantarii cu care opereaz contabilitatea public" S identifice i s explice etapele finanrii bu#etare, specificul contabilitii activelor, datoriilor, trezoreriei, c$eltuielilor i veniturilor" S prezinte lucrrile contabile de inc$idere a exerciiului bu#etar.

Conform pro#ramei disciplinei, competenele specifice acesteia sunt ! Cunoaterea conceptelor specifice acestui tip de contabilitate"
2

%nele#erea relaiei dintre c$eltuieli i costuri" %nele#erea cate#oriilor de costuri i a rolului acestora" &xplicarea metodelor de calculaie a costurilor" %nsuirea unui mod de #ndire lo#ic necesar aplicrii corecte a conceptelor le#ate de calculul costurilor"

'ormarea abilitilor necesare aplicrii conceptelor de costuri i calculaie la orice tip de entitate" informaiile contabile n deciziile mana#erial"

'ormarea obinuinei de a interpreta.

Suportul de curs prezint numai elementele cu caracter esenial i va trebui s fie completat prin studierea biblio#rafiei obli#atorii. Evaluarea

(precierea nivelului de pre#tire a studenilor se realizeaz astfel ! Prin evaluare final la sfritul semestrului, prin examen scris, cu notare de la 1 la 10.

Grila de evaluare

)rila de evaluare pentru examen cuprinde ! *n subiect teoretic format din ntrebri cu rspuns punctual "

*n subiect practic, cu un #rad de complexitate ridicat viznd finanarea unei instituii publice.

Unitate de nvare nr. !I!TE"UL BUGETA# CA $O"ENIU $E O#GANI%A#E I #E&LECTA#E AL CONTABILITII PUBLICE Cu'rins Concepte i tipolo#ii privind sectorul public

+rincipii bu#etare

+articulariti de or#anizare i funcionare a sectorului public tipuri de instituii, relaii n cadrul sistemului bu#etar public

Clasificaia bu#etar Ordonatorii de credite ,est

Obiectivele unitii de nvare -up studiul acestei uniti de nvare vei reui s!

.ei reui s cunoatei tipolo#ia sistemului bu#etar i particularitile de funcionare i or#anizare ale sistemului public

+rincipiile ce stau la baza ntocmirii bu#etului ,ipurile de instituii publice ce se circumscriu domeniului bu#etar i relaiile ntre acestea /odul de clasificare a veniturilor i c$eltuielilor circumscrise clasificaiei bu#etare Le#turile de subordonare ntre ordonatorii de credite.

C(nce'te )i ti'(l(*ii 'rivind sect(rul 'ublic Sistemul bu#etar delimiteaz urmtoarele activiti! (dministraia public, central i local %nvmntul Sntatea Cultura i arta 0ustiia i autoritatea public +otecia i refacerea mediului ncon1urtor (sistena i protecia social (ctiviti de importan strate#ic, cum sunt! transporturile i telecomunicaiile, cercetarea tiinific, c$imia, etc.
5

Princi'ii bu*etare

Principiul universalitii. +resupune insrierea in bu#et a sumelor #lobale ale veniturilor si c$eltuielilor publice, c$iar in conditiile in care realizarea veniturilor publice presupune efectuarea c$eltuielilor prealabile.Cu alte cuvinte, nu pot fi compensate veniturile bu#etare cu c$eltuielile aferente acestora, ele fi#urand la valoarea lor bruta, fapt ce va permite +arlamentului sa cunoasca veniturile totale pe care statul urmeaza sa le incaseze, respectiv destinatia pe care acestea o vor primi. Principiul unitati bugetare presupune ca toate veniturile si cleltuielile bu#etare sa fie inscrise intr un sin#ur document, care sa reuneasca intr o prezentare clara, veniturile cu sursele lor de provenienta si c$eltuieliile cu destinatia lor. *nitatea bu#etara are ca efect elaborarea unui bu#et unic care sintetizeaza ansamblul reatiilor financiare publice. -e la acest principiu se admit si dero#ari. (sfel, pe lan#a bu#etul #eneral se mai pot intocmi bu#ete autonome , bu#ete extraordinare, bu#ete anexe si contul speciale de trezorerie. 2u#etele autonome se intocmesc de catre colectivitatile locale 31udete ,orase, comune4 de institutiile publice cu personalitate 1uridica si autonomie functionala. 2u#etele extraordinare se intocmesc in situatii speciale , cum sunt ! crize economice, calamitati naturale , razboaie , etc. .enituriile inscrise in aceste bu#ete provin din impozite special instituite, imprumuturi sau emisiune monetara.
6

2u#etele anexe sunt bu#ete distincte de bu#etul orxeazadinar al statului care se anexeaza la acesta si se voteaza separat de +arlament. Se elaboreaza pentru veniturile si c$eltuieliile unor institutii publice ce nu au in mod obli#atoriu personalitate 1uridica. Conturile speciale de trezorerie evidentiaza incasari ce nu reprezinta propriu zis venit bu#etar si plati care nu au caracter defintiv. Le#atura lor cu bu#etul consta in aceea ca pentru soldurile debitoare ale acestora, bu#etul ordinar realizeaza acoperirea. Principiul publicitii bugetului este principiul care presupune ca dupa dezbatere si aprobare, bu#etul si contul privind inc$eierea exercitiului bu#etar sa fie publicate in /onitorul Oficial si in cule#eriile de le#i, apoi date publicitatii in presa, radio si televiziune. Principiul anualitii bugetului se refera la perioada de timp pentru care se

intocmeste si la perioada in care se incaseaza veniturile si se efectueaza c$eltuieliile. Conform lui, bu#etul se elaboreaza pentru o perioada de un an, care poate sa coincida sau nu cu anul calanderistic. +erioada in care se executa bu#etul poate sa coincida sau nu cu perioada pentru care a fost aprobat, deoarece unele venituri se incasaza iar unele c$eltuieli se efectueaza dupa expirare anului bu#etar. +roblematica veniturilor neincasate si a c$eltuieliilor neefectuate se poate soplutiona prin ! sistemul de #estiune 5 la sfarsitul anului bu#etar , bu#etul se inc$eie, iar contul de executie va cuprinde numai venituriile incasate si c$eltuieliile efectuate, iar veniturile neincasate si c$eltuieliile neefectuate vor fi#ura in bu#etul anului viitor

 sistemul de exercitiu

executia bu#etara se prelun#este pana la incasarea

veniturilor prevazute si efectuarea c$eltuielilor bu#etate. (cest sistem prezinta inconvenientul functionarii paralele a doua bu#ete. - Principiul specializrii bugetare are in vedere insrierea in bu#et si aprobarea de catre +arlament a veniturilor pe surse de provenienta si a creditelor bu#etare pe cate#orii de c$eltuieli. Creditul bu#etar reprezinta limita in care se pot face plati in contul fiecarei cleltuieli. +entru asi#urarea acestui principiu este necesar ca veniturile si c$eltuielile sa fie inscrise in bu#et dupa o sc$ema unitara,, numita clasificatie bugetara. - Principiul echilibrului bugetar presupune acoperirea inte#rala a c$eltuielilor din veniturile ordinare ale bu#etului. &c$ilibrul bu#etar are in vedere elaborarea unor bu#ete balansate, precum si pastrarea ec$ilibrului in perioada de executie a bu#etului. 6n ultimi ani , pe plan mondial se remarca tendinta construiri de bu#ete deficitare, ca urmare a cresterii c$eltuielilor aparatului bu#etar, cresterea datoriei publice, etc. (stfel, se incearca trecerea de la bu#ete ec$ilibrate annual la bu#ete plurianuale, periodic ec$ilibrate. - Principiul realitii bugetare este unul implicit ce nu apare in le#ea finantelor publice, si are in vedere doua aspecte! insrierea in bu#et a veniturilor bu#etare posibile de realizat si a c$eltuielilor necesare perioadei bu#etare, iar pe de alta parte modul de elaborare si executia bu#etului sa aiba la baza date verificabile si usor de identificat.

Particulariti de (r*ani+are si ,unci(nare a sect(rului 'ublic - ti'uri de institu ii. relaii n cadrul siste/ului bu*etar 'ublic
8

7esursele financiare publice se constituie i se #estioneaz printr un sistem unitar de bu#ete format din! Bugetul de stat concentreaza principala parte a fondurilor bu#etare afrente instutilor publice .&l este discutat si aprobat de +arlament. .eniturile si c$etuielile inscrise in acest bu#et sunt #rupate in ordinare si extraordinare, conform clasificatiei bu#etare, cu specificarea naturii acestora. 6n stabilirea veniturilor bu#etare se respecta urmatoare re#uli! nici un impozit , taxa sau alt venit de natura acestora nu se vor putea inscrie in bu#et daca nu au fost stabilite prin le#e" prin le#ea bu#etului sa aproba anual structura , componenta si valorea veniturilor statului". se interzice prin le#e percepera de contributii de orice natura daca nu exista o fundamentare le#ala C$eltuielile bu#etare aprobate prin bu#etul de stat au o destinatie precisa si limitata si pot fii utilizate la cererea ordonatorilor pricinpali de credite numai dupa desc$iderea de credite . Bugetul asigurrilor sociale de stat se elaboreaza si se aproba de ctre +arlament o data cu bu#etul de stat. &l reflecta constutuirea , repartizarea si utilizarea fondurilor necesare ocrotirii pensionarilor, salariatilor si membrilor lor de familie. (cesta cuprinde la partea de venituri! contributiile pentru ai#urari sociale datorate de an#a1at, an#a1ator si alte persoane asi#urate, contributiile persoanelor aflate in soma1 precm si venituri nefiscale sub forma contributiiilor pentru bilete de tratament si odi$na etc.6n
9

partea de c$eltuieli, principale destinatii sunt ! pensiile de asi#urari sociale de stat, , c$etuieli pentru cresterea copiilor pana la doi ani , tratament balnear si odi$na, indemnizatii pentru concedii de maternitate si in#ri1irea copilului, a1utoare de decese , proteze etc. -Bugetele locale sunt bu#etele unitatilor administrativ teritoriale 3comuna, oras, municipiu , 1udet4 care au personalitate 1uridica. -in acesta sunt finantate actiunile de intres local, ca de exemplu! actiuni social culturale , sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, actiuni de interes local in benificiul colectivitatii, c$eltuieli de intretinere a administratiei publice locale precum si toata #ama de c$eltuieli cu destinatie speciala prevazute in anexele le#ii finantelor publice locale. - Bugetele fondurilor speciale sunt planuri finaciare separate de bu#etul de stat si bu#etul de asi#uarilor de stat care reflecta constiuirea si utlizarea fondurilor speciale, aprobate prin le#iile speciala. (ceste bu#ete se elaboreaza de /inisterul 'inatelor +ublice , la propunerea ordonatorilor principali de credite raspunzatori cu #estionarea fondului respectiv. - Bugetul trezoreriei statului cuprinde venituirle si c$etuielile ocazionate de directia

specializata in /inisterul 'inatelor +ublice in efectuarea de operatiuni in contul si in numele statului. (stfel, executia de casa a bu#etelor se face prin unitatile trezorarie statului sau prin unitati bancare, daca in localitatea respectiva nu exista unitatii ale trezorarie.(cesta vor efectua operatii, precum! incasarea veniturilor bu#etare , efectuarea c$eltuielilor in limita creditelor si destinatilor aprobate, incasarea veniturilor extrabu#etare si a platilor dispuse din acesta , incasarea fondurilor speciale si efctuarea c$etuielilor pe seama acestora, #estiunarea datorilor publice si alte operati finaciare.

10

- Bugetele altor instituii publice cuprinde bugetele altor intitutii publice

cu caracter

autonom, bugetele instituiile publice finanate integral sau parial dintr-unul din bugetele de mai sus, bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat, bugetul fondurilor externe nerambursabile. Orice instutie publica functioneaza in baza unui bu#et propriu, in care sursele finaciare necesare pot proveni din! bu#etul de stat sau bu#etele locale, venituri extrabu#etare, fonduri speciale etc. Soldurile anuale rezultate din executia bu#etelor instutiilor inte#ral auto finantate raman la dispozitia acestora , urmand a fii folosite cu aceiasi destinatie , in anul urmator 2u#etele acestor institutii se prezinta ca anexa la bu#etul centralizat al ordonatorului principal de credite in subordinea caruia ele functioneaza. Clasi,icaia bu*etar

Clasificaia bu#etar reprezint un instrument te$nic de sistematizare, urmrire si control al realizrii veniturilor i efecturii c$eltuielilor. Clasificatia bu#etara re#rupeaza veniturile dupa natura si provenienta, iar c$eltuielile dupa natura si destinatie, ceea ce face posibile! cunoasterea exacta a veniturilor si c$eltuielilor statului, compararea in timp a evolutiei bu#etului, ceea ce pemite analiza in dinamica a veniturilor si c$eltuielilor statului, exercitarea controlului asupra intre#ului proces al executiei bu#etare si asi#urarea disciplinei financiare, or#anizarea contabilitatii bu#etare, inlesnind inre#istrarea si preluarea datelor

11

Clasificatia bu#etara este obli#atorie atat in procesul intocmirii bu#etului, cit si in cel al executarii sale. (re n vedere trei criterii de #rupare! criteriul administrativ, criteriul economic i criteriul funcional. Criteriul administrativ #rupeaza veniturile si c$eltuielile dupa institutiile care le incaseaza sau le efectueaza, fiind dublat , de re#ula, de alte criterii ce au la baza natura fiecarui element. Criteriul economic prezinta distint cate#oriile de venituri si c$eltuieli pe natura, drept operatiuni curente sau de capital. Criteriul functional #rupeaza c$eltuielile dupa interesele urmarite de stat, dupa sarcinile si obiectivele sale. .eniturile bu#etare se mpart n capitole i subcapitole, iar c$eltuielile in parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si alineate. .eniturile sunt! venituri curente 3fiscale i nefiscale4 i venituri de capital. .eniturile curente se incaseaza cu re#ularitate, constituind o sursa permanenta de mi1loace banesti. 6n functie de percepere, ele pot fi! venituri fiscale, reprezinta cea mai mare parte bu#etare si imbraca forma impozitelor directe 3 pe profit, pe salarii, pe dividende4 si indirecte3 ,.(, accize, etc.4 venituri nefiscale, imbraca forma prelevarilor incasate in etapa repartitiei primare a +62, precum! varsaminte din profitul net al re#iilor autonome, varsaminte ale institutiilor publice, taxe

12

pentru brevete si inventii, taxe consulare, amenzi, sume din valorificarea bunurilor confiscate, etc. .eniturile de capital sunt surse la care statul apeleaza atunci cand veniturile curente sunt insuficiente, precum! lic$idarea participatiilor din strainatate, sume din valorificarea bunurilor apartinand statului, etc. C$eltuielile bu#etare se mpart n pr i, capitole, subcapitole, titluri, articole i alineate, dup criteriul funcional i economic. Criteriul funcional are n vedere separarea c$eltuielilor pe domenii de activitate n care statul are implicaii ma1ore, precum! servicii publice #enerale" aparare, ordine publica si si#uranta nationala" c$eltuieli social culturale! invatamant, sanatate, cultura, reli#ia, asistenta sociala, alocatii, pensii, a1utoare si indemnizatii" activitati economice din domeniile! industrie, a#ricultura, silvicultura, transporturi si telecomunicatii" alte actiuni" transferuri" imprumuturi acordate" plati de dobanzi si alte c$eltuieli"

13

 rambursari de imprumuturi" fonduri de rezerva" excedent8deficit. Criteriul economic mparte c$eltuielile dup natura lor n c$eltuieli curente i de capital. C$eltuielile curente se efectueaza in mod constant la orice institutie publica, si vizeaza! c$eltuielile de personal, c$eltuielile materiale, serviciile, etc. C$eltuielile de capital se efectueaza in anumite perioade si se refera la investitiile institutiilor, ale re#iilor autonome si ale societatilor comerciale cu capital inte#ral sau ma1oritar de stat. Ord(nat(rii de credite

Ordonatorii de credite sunt conductorii instituiilor publice cu personalitate 1uridic i pot fi! - ordonatori principali suntt conductorii instituiilor publice cu personalitate 1uridic, carora li se acorda finantare pentru institutiile din subordine si pentru c$eltuiele proprii, conform bu#etelor aprobate. ordonatori secundari sunt conductorii instituiilor publice cu personalitate 1uridic, aflate in subordinea ordonatorilor principali. &i au rolul de a repartiza creditele bu#etare unor institutii din subordine, ai caror conducatorii au calitatea de ordonatori tertiari si de a utiliza creditele bu#etare desc$ise pentru c$eltuieli proprii,

14

 ordonatori teriari sunt conductorii instituiilor publice cu personalitate 1uridic, ce utilizeaza creditele bu#etare primite, conform bu#etelor proprii. ,oti ordonatorii raspund de! an#a1area, lic$idarea si ordonantarea c$eltuielilor in limitacreditelor bu#etarerepartizate si aprobate" realizarea veniturilor" an#a1area si utilizarea creditelor bu#etarepe baza unei bune #estiunin financiare" inte#ritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc" or#anizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea in termen a situatiilor financiare" or#anizarea sistemului de monitorizare a pro#ramului de ac$izitii publice si a pro#ramului de lucrrarii de investitii publice" or#azarea evidentei pro#ramelor, inclusiv a indicatorilor corespunzatori" or#anizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor le#ale.

Test

E0e/'le de subiecte te(retice -efinii principiile bu#etare i conexiunile ntre acestea +rezentai c$eltuielile prin prisma criteriului funcional al clasificaiei bu#etare
15

+rezentai veniturile conform criteriului economic al clasificaiei bu#etare -efinii ordonatorii de credite i rolul lor n or#anizarea instituiilor publice

Unitate de nvare nr. 1 NATU#A. OBIECTI2ELE I A#IA $E APLICABILITATE A CONTABILITII PUBLICE Cu'rins +rincipiile or#anizrii contabilitii instituiilor publice +rincipiile execuiei bu#etare Contabilitatea de cas, contabilitatea de an#a1amente Suporturi informaionale specifice contabilitii publice 7eferenialele contabile naionale i internaionale actualizate ,est

Obiectivele unitii de nvare

16

-up studiul acestei uniti de nvare vei reui s! Cunoatei principiile contabile #enerale, opozabile att contabilitii a#enilor economici ct i instituiilor publice %nele#ei principiile execuiei bu#etare descrise n le#ea 'inanelor publice Cunoatei documentele specifice finanrii bu#etare %nele#ei modul de or#anizare a contabilitii n instituiile publice i rolul 6+S(S urilor n trecerea de la contabilitatea de cas la contabilitatea de an#a1amente Princi'iile (r*ani+rii c(ntabilitii instituiil(r 'ublice Principiul continuitii activitii presupune ca institutia sa isi continue in mod normal activitatea intr un viitor previzibil. - Principiul permanenei metodelor implica continuitatea aplicarii acelorasi norme si re#uli privind evaluarea, inre#istrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de activ si de pasiv si a rezultatelor astfel incat comparabilitatea in timp a informatiilor contabile sa fie posibila. - Principiul prudenei nu admite supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a c$eltuielilor. 6n acest sens, trebuie sa se tina seama de deprecierile, riscurile si pierderile posibile, #enerate de activitatea exercituilui curent sau anterior.

17

- Principiul independeei exerciiului cere luarea in considerare a tuturor veniturilor si c$eltuielilor corespunzatoare exercitiului bu#etar pentru care se face raportarea, fara a tine seama de data la care se face plata sau incasarea. - Principiul evalurii separate a elementelor de activ i de pasiv este indispensabil stabilirii valorii totale a unei pozitii din bilant. - Principiul intagibilitii presupune ca bilantul d e desc$idere al unui exercitiu sa corespunda bilantului de inc$idere al exercitiului precedent. - Principiul necompensrii presupune ca valoarea elementelor de activ sa nu poata fi compensata cu cea a elementelor de pasiv, respectiv veniturile sa nu poata fi compensate cu c$eltuielile, cu exceptia cazurilor permise prin re#lementarile le#ale. - Principiul prevalenei economicului asupra juridicului impune ca informatiile prezentate in situatiile financiare sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor , nu doar forma lor 1uridica. Principiul pragului de semificaie prevede ca fiecare element care are o valoare semnificativa, sa sa fie prezentat distinct in situatiile financiare. &lementele cu valori nesemnificative, dar care au naturi si functii similare trebuie insumate nefiind necesara prezentarea lor separata. Principiul contabilitatii de angajamente permite inre#istrarea evenimentelor si tranzactiilor atunci cand au loc si nu cand sumele sunt platite sau incasate. Princi'iile e0ecuiei bu*etare

18

6ntrucat, contabilitatea bu#etara are ca sarcina reflectarea executiei bu#etare, consideram oportuna prezentarea principiilor executiei bu#etare. &le sunt descrise in Le#ea 'inantelor +ublice si pot fi rezumate, astfel! Creditele bu#etare pentru c$eltuielile fiecrui exerciiu se prevd i se aprob prin le#ea bu#etar anual, care stabileste si structura functionala a acestora" Creditele bu#etare aprobate sunt autorizate pe durata exerciiul bu#etar" Creditele bu#etare pentru c$eltuieli de personal nu pot fi ma1orate sau utilizate la alte articole de c$eltuieli" .irrile de credite bu#etare ntre celelalte subdiviziuni ale clasificaiei bu#etare sunt de compentena fiecrui ordonator principal de credite n limita a 9:; din prevederile capitolului bu#etar la nivelul ordonatorului principal" .irrile de credite bu#etare de la un capitol la altul se efectueaz pe baza 1ustificrilor i trebuie s aib acordul /inisterului 'inanelor +ublice" .irrile de credite bu#etare se pot face incepnd cu trimestrul al < lea al exerci iului bu#etar" =u se pot efectua virri de credite bu#etare de la capitolele care au fost ma1orate din fonduri de rezerv sau intervenie aflate la dispoziia )uvernului" Ordonatorii principali transmit lunar /inisterului 'inan elor +ublice situaia virrilor de credite bu#etare" C(ntabilitatea de cas. c(ntabilitatea de an*a3a/ente
19

7e#ulile contabile au la baz -irectivele europene nr. > privind conturile anuale si nr. ? privind conturile consolidate, precum i Sistemul &uropean de Conturi 3&S( @A4. Conform Le#i Contabilitatii, contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. +entru tranzactiile in moneda straina este oli#atorie reflectarea contabila in ambele monede, potrivit re#lementarilor expres elaborate. +entru evenimentele privind primirea si utilizarea contributiei financiare nerambursabile a Comunitatii &conomice &uropene se folosesc leul si euro. Conversia monedei europene in lei se face la un curs calculat pe baza celui valabil din penultima zi a luni precedente celei pentru care se stabileste cursul valutar de conversie. ,ranzactiile in valuta se inre#istreza in contabilitate la cursul 2=7 comunicat pentru ziua precedenta celei in care are loc incasarea sau plata in valuta. 'inalizarea exercitiului bu#etar si a trimestrelor se concretizeaza prin elaborarea unui set de situatii financiare a caror componenta este stabilita de Standardele 6nternationale pentru Sectorul +ublic nr. 9 si B si 7e#ulamentul 'inanciar al *niunii &uropene nr. 9C:A8B::B, respectiv! bilantul, document contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ si de pasiv contul de executie bu#etara 3flux de trezorerie4, prezinta pe capitole si subcapitole din bu#etul aprobat, platile nete efectuate pe surse de finantare" situatia veniturilor si c$eltuielilor, exprima performanta financiara a institutiilor publice, determinand rezultatul patrimonial 3rezultatul exercitiului4 pe fiecare sursa financiara si pe total"

20

 situatia modificarilor in structura activelor8 capitalurilor, cuprinde informatii referitoare la influentele rezultate din sc$imbarea politicilor contabile, in urma reevaluarii activelor sau din corectarea erorilor contabile" anexe la situatiile financiare reprezentate de! principii si politici contabile, au in vedere explicitarea principiilor care au stat la baza intocmirii situatiilor financiare si a procedurilor contabile" note explicative contin informatii referitoare la metodele de evaluare a activelor precum si orice alte informatiicare sunt relevante in aprecierea de catre utilizatori a pozitiei si performantele financiare" evenimente ulterioare datei bilantului care au influente favorabile sau nefavorabile asupra pozitiei sau performantei si care se petrec intre data bilantului si data la care situatiile financiare sunt aprobate. !u'(rturi in,(r/ai(nale s'eci,ice c(ntabilitii 'ublice

-ocumentele intocmite in institutiile publice nu difera semnificativ de cele intocmite in sectorul economic. ,otusi, in etapa desc$iderii finantarii, se utilizeaza o serie de documente specifice, precum cererea de desc$idere de credite . (ceasta are anexat un set de documente menite sa 1ustifice solicitarile de credite si sa identifice toti beneficiari creditelor bu#etare, respectiv! ota !ustifictiv cuprinde creditele bu#etare repartizate, cumulat si pe trimestre, creditele bu#etare care urmeaza a fi desc$ise, precum si defalcarea pe subdiviziunile clasificatiei bu#etare, in functie de bu#etul aprobat"
21

"ispoziia bugetar de repartizare a creditelor bugetare se intocmeste pe baza cererii de desc$idere de credite si se transmite spre aprobare si ulterior inre#istrare in evidentele celor implicati" - #nga!amentul bugetar poate fi individual sau #lobal si se intocmeste pentru efectuarea unei anumite c$eltuieli, precizandu se subdiviziunea clasificatiei bu#etare in care se incadreaza consumul de resurse respectiv" - $i pentru operaiuni bugetare se foloseste pentru evidenta creditelor bu#etare aprobate, a platilor nete de casa si a c$eltuielilor efective, iar la institutiile publice finantate din venituri propri pentru evidenta prevederilor din bu#etul aprobat, a platilor nete de casa si a c$eltuielilor efective facute pe seama veniturilor proprii. #e,erenialele c(ntabile nai(nale i internai(nale actuali+ate

6mplementarea normelor internaionale a determinat introducerea Standardelor 6nternaionale de Contabilitate pentru Sectorul +ublic 36+S(S4 . (cestea cuprind! 6+S(S 9 prezentarea situaiilor financiare 6+S(S B situaia privind fluxul de numerar 6+S(S < surplusul sau deficitul net pentru o perioad, erori fundamentale i modificri n politica contabil 6+S(S > efectele modificrilor ratei de sc$imb valutar 6+S(SA costurile mprumuturilor 6+S(S C situaii financiare consolidate i contabilitatea unitilor subordonate
22

6+S(S ? contabilitatea investiiilor n asocieri 6+S(S D raportarea financiar a profiturilor entitilor mixte 6+S(S @ venituri din tranzacii comerciale 6+S(S 9: raportarea financiar n economiile $iperinflaioniste 6+S(S 99 contracte de construcii 6+S(S 9B stocuri 6+S(S 9< leasin# 6+S(S 9> evenimente ulterioare datei bilanului 6+S(S 9A instrumente financiare! prezentare i descriere 6+S(S 9C investiii imobiliare 6+S(S 9? imobilizri corporale 6+S(S 9D raportarea pe se#mente 6+S(S 9@ provizioane, datorii i active contin#ente 6+S(S B: raportarea financiar a tranzaciilor n pri afiliate Test

E0e/'le de subiecte te(retice4

23

+rezentai n opoziie principiile or#anizrii contabilitii instituiilor publice i principiile execuiei bu#etare

+recizai diferenele ntre contabilitatea de cas i contabilitatea de an#a1amente +rezentai circuitul cererii de desc$idere a creditelor bu#etare i al dispoziiei bu#etare

Unitate de nvare nr.5 C(ntabilitatea ,inanrii bu*etare. C(ntabilitatea ca'italuril(r Cu'rins4 Contabilitatea finanrii pe surse de finanare bu#etare i extrabu#etare Concepte comune i particulare privind capitalurile proprii n institu iile publice, re#uli, convenii i practici specifice capitalurilor proprii, concepte, re#uli, convenii i practici privind mprumuturile din emisiunea de obli#aiuni i datoria public ,est

Obiectivele unitii de nvare -up studiul acestei uniti de nvare vei reui s ! Cunoatei sursele de finanare a instituiilor publice, bu#etare i extrabu#etare
24

%nele#ei etapele finanrii i execuiei bu#etare Cunoatei finanarea extrabu#etar i autofinanarea.

C(ntabilitatea ,inanrii 'e surse de ,inanare bu*etare i e0trabu*etare 3.1. Finanarea din bugetul central i bugetele locale

%n procesul execuiei bu#etare, c$eltuielile publice parcur# patru faze! an#a1amentul se realizeaza prin emiterea unui document scris prin care se certifica existenta unor credite bu#etare disponibile, aferente unei c$eltuieli, potrivit destinatiei prevazute in bu#et. Creditele bu#etare nean#a1ate, precum si cele an#alate si neutilizate pana la sfarsitul exercitiuEui bu#etarsunt anulate de drept, iar orice c$eltuiala an#a1ata si neplatita pana la inc$eierea exercitiului curent se va plati in contul bu#etului pe anul urmator din creditele aprobate in acest scop" lic$idarea c$eltuieli reprezinta faza in care se verifica existenta an#a1amentelor, se determina si verifica realitatea sumei datorate si se apreciaza exi#ibilitatea an#a1amentului le#al pe baza documentelor 1ustificative care atesta tranzactia sau evenimentul" ordonanarea este faza executiei bu#etare in care se confirma ca livrarile de bunuri au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata. - plat reprezinta faza finala a executiei bu#etare prin care institutia stin#e obli#atiile fata de crditori 'inanarea bu#etar parcur#e dou etape! desc$iderea de finanare i finanarea propriu zis.
25

(. -esc$iderea de finanare se realizeaz n conturile n afara bilanului! D:C: FCredite bu#etare aprobateF, D:C9 FCredite desc$ise de repartizatF i D:CB FCredite desc$ise pentru c$eltuieli propriiF. &xemplu! Ordonatorul principal ( ntocmete o cerere de desc$idere de finanare pentru credite bu#etare n valoare de C.::: lei din care A.::: lei de repartizat ordonatorilor din subordine i 9.::: lei credite pentru c$eltuieli proprii. Ordonatorul principal a repartizat inte#ral creditele de repartizat unui ordonator secundar 2 pentru c$eltuieli proprii B.::: lei i pentru a fi repartizate ordonatorului teriar C <.::: lei. Ordonatorul secundar repartizeaz ordonatorului ter iar C creditele bu#etare. La sfritul perioadei, ordonatorului teriar i se retra# credite bu#etare neutilizate n valoare de B:: lei. 9. %nre#istrri n contabilitatea ordonatorului principal! aprobarea cererii de desc$idere de credite! - D:C: C.::: lei

recunoaterea creditelor de repartizat i pentru nevoi proprii! - D:C9 - D:CB A.::: lei 9.::: lei

repartizarea creditelor bu#etare ctre ordonatorul secundar 2! C D:C9 A.::: lei

26

returnarea creditului neutilizat de ordonatorul C! - D:C: B:: lei

B. %nre#istrri n contabilitatea ordonatorului secundar 2! primirea creditelor de repartizat i pentru nevoi proprii de la ordonatorul principal (! - D:C9 - D:CB <.::: lei B.::: lei

repartizarea creditelor bu#etare ctre ordonatorul teriar C! C D:C9 <.::: lei

returnarea creditului neutilizat de ordonatorul C i transmiterea ctre ordonatorul principal! - D:C9 C D:C9 B:: lei B:: lei

<. %nre#istrri n contabilitatea ordonatorului teriar C! primirea creditelor bu#etare pentru nevoi proprii! - D:CB <.::: lei

la sfritul perioadei se retra#e finanarea neutilizat! C D:CB B:: lei

2. 'inanarea propriu zis presupune utilizarea creditelor bu#etare desc$ise i repartizate.

27

&xemplu! %n baza unei finanri de B.::: lei din sursele bu#etului de stat, un ordonator ter iar efectueaz urmtoarele tranzacii. 9. nre#istreaz drepturi salariale totale de B:: lei cuvenite an#a1ailor si. C>9 G >B9 B:: lei

B. se ac$iziioneaz de la furnizori materii prime n valoare de @:: lei! <:9 G >:9 @:: lei

<. se ac$it furnizorul de la bu#etul de stat! >:9 G ??:.9 @:: lei

>. se dau n consum materii prime n valoare de <:: lei! C:9 G <:9 <:: lei

A. se nre#istreaz i ac$it factura de la SC &lectrica n valoare de A:: lei! C:A G ??:.9 A:: lei

C. se nre#istreaz contribuiile instituiilor privind! asi#urrile sociale >9,C lei, asi#urrile sociale de sntate 99 lei, asi#urrile de oma1 9: lei. C>A9 C>A< C>AB G G G ><99 ><9< ><?9 >9,C lei 99 lei 9: lei
28

?. se vireaz contribuiile instituiei la bu#etele n drept! >9,C lei 99 lei 9: lei ><99 ><9< ><?9 G ??:.9 CB,C lei

D. se ac$it salariile! >B9 G ??:.9 B:: lei

@. se nc$id conturile de c$eltuieli i finanri! ??:.9 G 9:CB,C 9B9.:9 G 9B9.:9 C>9 C:9 C:A C>A9 C>A< C>AB 9:. se inc$ide contul 9B9! 9B9.:9 G 99?.:9 C:: lei 9CCB,C lei B:: lei <:: lei A:: lei >9,C lei 99 lei 9: lei

'inanarea din bu#etele locale se realizeaz similar utilizndu se analiticile specifice institu iilor publice de interes local.
29

3.2. Finanarea din fonduri speciale i fonduri cu destinaie special Se utilizeaz conturi specifice finanrii din fonduri speciale i cu destinaie special, respectiv! ??:A F.eniturile fondului asi#urrilor sociale de sntateF, ??:> F.eniturile bu#etului

asi#urrilor de oma1F, ??C F'onduri cu destinaie specialF A?9 F-isponibil din fondul de asi#urri de sntateF, A?> F-isponibil din veniturile bu#etului asi#urrilor de oma1F, AA: F-isponibil din fonduri cu destinaie specialF Conturi de c$eltuieli dup natur 9B9.:A F7ezultatul patrimonial patrimonial asi#urri sociale de sntateF, 9B9.:> F7ezultatul bu#etul fondurilor

asi#urri de oma1F, 9B9.:D F7ezultatul patrimonial

nerambursabileF. Sc$ema de contabilizare, se prezint astfel! +rimirea finanrii din fonduri cu destinaie special! AA: G ??C

&fectuarea c$eltuielilor n clasa C +lata datoriilor din contul AA: %nc$iderea finanrii prin contul 9B9.:D 7etra#erea eventualelor sume neconsumate ??C G AA:
30

3.3. Contabilitatea finanrii din venituri proprii Se utilizeaz conturi specifice activitii autofinanate precum! #rupa ?: FCifra de afaceriF pentru nre#istrarea veniturilor proprii, AC: F-isponibil din venituri propriiF, 9B9.9: F7ezultatul patrimonial venituri propriiF. E0e/'lu! O institutie din domeniul sanatatii, care functionaeza in re#im de autofinantare, incaseaza in numerar, pe baza de c$itante, taxe de consultatii, analize si spitalizarii, insuma de 9A.::: lei.+e baza lor se constituie disponibilul pe baza caruia se efectueaza o serie de tranzactii. 9. 6ncasarea veniturilor din activitatea proprie! AC: G ?:> 9A.::: lei

B. Se procura medicamente in valoare de <.::: lei! <:B@ G >:9 <.::: lei

<. Se ac$ita furnizorul! >:9 G AC: <.::: lei

>. Se cumpara $rana pentru bolnavi spitalizati, in valoare de A:: lei, care se da in consum! <:B? C:B? G G AC: <:B? A:: lei A:: lei

A. Se consuma inte#ral medicamentele cumparate!

31

C:B@

<:B@

<.::: lei

C. Se inre#istreaza salarii brute in valoare de 9:.::: lei! C>9 G >B9 9:.::: lei

?. Se inre#istreaza retineri din salarii! contributii individuale la asi#urari sociale9.:A: lei, contributii individuale la asi#urari sociale de sanatate AA: lei, contributii individuale la a1utorul de soma1 A: lei, impozit pe salarii 9.C:: lei! <.BA: lei >B9 G ><9B 9.:A: lei ><9> ><?B >>> D. Se ac$ita salariul net! >B9 G AC: C?A: lei AA: lei A: lei 9.C:: lei

@. Se ac$ita contributiile sociale! 9.:A: lei ><9B AA: lei ><9> A: lei ><?B 9.C:: lei >>> G AC: <.BA: lei

9:. 6nc$iderea conturilor de c$eltuieli!

32

9<.A:: lei C:B@ C>9

9B9.< G <.::: lei 9:.::: lei

C:B?

A:: lei

99. 6nc$iderea conturilor de venituri! ?:> G 9B9.< 9A.::: lei

7ezultatul exercitiului este excedentar reprezentand suma de 9.A:: lei, iar disponibilul din cont este de >.DA: lei.

Ca'italurile 'r('rii n instituiile 'ublice. re*uli. c(nvenii i 'ractici s'eci,ice ca'italuril(r 'r('rii. c(nce'te. re*uli. c(nvenii i 'ractici 'rivind /'ru/uturile din e/isiunea de (bli*aiuni i dat(ria 'ublic

/odalitatile de finantare prezentate sunt completate de contributii ale Comunitatii &conomice &uropene, precum si de imprumuturi externe ori alte surse. &le nu fac parte din cate#oria finantarilor bu#etare, sursele pe baza carora se acorda nefiind fonduri publice. . Test

E0e/'le de subiecte te(retice

33

Care sunt tipurile de finanare de care poate beneficia o instituie publicH +rezentai etapele finanrii bu#etare +rezentai deosebirea ntre c$eltuial efectiv i plat net de cas E0e/'le de 'r(ble/e 9. +rimria #eneral a capitalei beneficieaz de o finanare n baza bu#etului propriu de B.:::.::: lei pentru exerciiul bu#etar =. +entru trimestrul 9 se repartizeaz din bu#etul primriei suma de A::.::: lei pentru nevoi proprii i 9::.::: lei se repartizeaz primriei sectorului 9 n vederea modernizrii parcului Ierstru. B. O instituie public primete o finanare de 9::.::: lei din fondul asi#urrilor sociale de sntate. %n baza acestei finanri cumpr de la furnizori material sanitare n valoare de 9::.::: lei, ac$it furnizorul i d n consum material n valoare de @D.::: lei. Se nc$ide finanarea din fondul de asi#urri sociale de sntate.

34

Unitate de nvare nr.6 C(ntabilitatea activel(r. dat(riil(r )i a tre+(reriei Cu'rins Concepte, tipolo#ii i particulariti privind structurile contabile calitative 7ecunoatere i evaluare privind activele, datoriile i trezoreria +ractici contabile specifice activelor imobilizate aparinnd domeniului public i privat al statului +ractici contabile specifice elementelor particulare de active circulante, datorii i trezorerie, corelaii cu sursele de finanare bu#etare i n afara bilanului ,est

Obiectivele unitii de nvare4 -up studiul acestei uniti de nvare vei reui s ! Cunoatei particularitile contabilitii bu#etare n raport cu contabilitatea a#enilor economici.
35

7ecunoatei i evaluai activele i datoriile %nele#ei particularitile domeniului public n opoziie cu cel privat Cunoatei practicile specifice privind stocurile, creanele, datoriile i trezoreria C(nce'te. ti'(l(*ii )i 'articulariti 'rivind structurile c(ntabile calitative . ctivele imobilizate (ctive fixe necorporale! o C$eltuieli de dezvoltare o Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi i active similare o %nre#istrri ale evenimentelor cultural sportive o (lte active fixe necorporale (ctive fixe corporale! o ,erenuri i amena1ri de terenuri o Construcii o 6nstalaii te$nice, mi1loace de transport, animale i plantaii o /obilier, aparatur birotic, ec$ipamente de protecie a valorilor umane i materiale i alte active fixe corporale
36

o (lte active ale statului (ctive fixe n curs i avansuri pentru active fixe (ctive financiare! o ,itluri de participare o (lte titluri imobilizate o Creane imobilizate o .rsminte de efectuat pentru activele financiare (mortizri privind activele fixe (1ustri pentru deprecierea sau pierderea de valoare a activelor fixe

!.

ctivele circulante Stocuri! o Stocuri de materii i materiale o +roducie n curs de execuie o +roduse o Stocuri aflate la teri

37

o (nimale o /rfuri o (mbala1e o (1ustri pentru deprecierea stocurilor i produciei n curs de execuie Creane! o Clieni i conturi asimilate o Creane cu personalul, asi#urri i protecie social o Creane fa de bu#etul de stat o (1ustri pentru deprecierea creanelor o -ebitori diveri o Conturi de re#ularizare i asimilate o -econtri

,rezorerie! o Conturi la trezoreria statului i bnci o -isponibil al bu#etelor

38

o -isponibil din fonduri cu destinaie special o -isponibil al instituiilor publice i al activitilor finanate inte#ral sau parial din venituri proprii o -isponibil din veniturile fondurilor speciale o .iramente interne o (1ustri pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie C. "atorii 'urnizori i conturi asimilate +ersonal i conturi asimilate (si#urri sociale, protecia social i conturi asimilate 2u#etul statului, bu#etul local, bu#etul asi#urrilor sociale de stat i conturi asimilate -econtri cu Comunitatea &uropean privind fondurile nerambursabile Creditori diveri Conturi de re#ularizare i asimilate -econtri

39

#ecun(a)tere )i evaluare 'rivind activele. dat(riile )i tre+(reria &valuare iniial o Cost de ac$iziie o Cost de producie o .aloare 1ust &valuare cu ocazia inventarierii &valuare la nc$iderea exerciiului &valuare la ieire! o 6dentificarea specific

o '6'O o L6'O o C/+

Practici c(ntabile s'eci,ice activel(r i/(bili+ate a'arin7nd d(/eniului 'ublic )i 'rivat al statului

40

. #ntrarea de active fixe 9. 6ntrarea prin ac$iziie de la furnizori &xemplu 9! /uzeul de (rt cumpr un tablou, obiect de patrimoniu de la un colecionar privat n valoare de 9:.::: lei. ,abloul face parte din domeniul public al statului. B9> CDB9 &xemplu B! *n spital ac$iziioneaz un aparat medical n urmtoarele condiii! pre de ac$iziie 9:.::: lei, c$eltuieli de transport nscrise n factur 9:: lei, ,.( B>;. B<9 B9< G G >:> B<9 9B.AB> lei 9B.AB> lei G G 9:9 >:> 9:.::: lei 9:.::: lei

B. 6ntrarea prin construire n antrepriz i re#ie proprie Contabilizarea este similar construciei de la a#enii economici. <. 6ntrarea prin transfer 6ntrarea se contabilizeaz distinct n funcie de apartenena bunului. -ac bunul aparine domeniul public al statului
41

B9

9:9

valoarea contabil de intrare

-ac bunul aparine domeniului privat al statului .al de intrare B9 G BD9 ?AD< >. 6ntrarea prin donaie -onaiile fac obiectul contractelor de sponsorizri n care donatorul impune modul de utilizare a activului fix. B9 G ??C valoarea 1ust amortizare calculat valoarea contabil net

!. Contabilitatea cheltuielilor ulterioare &xemplu! O staie de salvare doteaz autove$iculele cu aparate de aer condiionat n valoare de 9:.::: lei i nlocuiete piese uzate n valoare de A.::: lei. B9< C:B G G >:> >:9 9:.::: lei A.::: lei

C. Contabilitatea reevalurii activelor fixe

42

7eevaluarea se face de evaluatori autorizai aplicnd metoda reevalurii prin indici de inflaie corectat cu utilitatea, respectiv valoarea de pia a bunurilor. &xemplu! O cldire aparinnd unei #rdinie este reevaluat. .aloarea de intrare A:.::: lei, amortizarea calculat 9:.::: lei, coeficientul de actualizare A:;. BA.::: lei B9B G BD9 9:A A.::: lei B:.::: lei

". Contabilitatea amortizrii -oar activele fixe corporale i necorporale ce aparin domeniului privat al statului sunt supuse amortizrii utiliznd metoda linear. &xemplu! +e data de 9A.:<. =, o coal #eneral ac$iziioneaz un autove$icul pentru transportul elevilor n valoare de <:.::: lei, durat normat de utilizare A ani, cot de amortizare B:;. (mortizarea G <:.::: J B:; J @89B G >.A:: lei CD99 G BD9 >.A:: lei

$. Contabilitatea ie%irii de active fixe

43

9. 6eirea prin casare &xemplu 9! Se caseaz un obiect de muzeu distrus ca urmare a unei calamiti, n valoare de A:.::: lei. (cesta face parte din domeniul public al statului. 9:9 &xemplu B! Comisia de inventariere $otrte casarea unui mobilier de birou complet amortizat n valoare de 9:.::: lei. BD9 G B9> 9:.::: lei G B9> A:.::: lei

B. 6eirea prin vnzare &xemplu! *n liceu vinde cldirea cantinei la preul de vnzare de ?:.::: lei, valoare contabil 9::.::: lei, amortizarea cumulat A:.::: lei. >C9 A:.::: lei A:.::: lei BD9 CAD G G >>D9 B9B ?:.::: lei 9::.::: lei

44

<. 6eire prin transfer sau donaie -ac bunul apaine domeniului public al statului! 9:9 G B9 valoarea contabil

-ac bunul aparine domeniului privat! amortiz cumulat val rmas BD9 CAD G B9< valoarea de intrare

F. Contabilitatea opera&iunilor privind activele financiare /odul de contabilizare este similar a#enilor economici.

Practici c(ntabile s'eci,ice ele/entel(r 'articulare de active circulante. dat(rii )i tre+(rerie. c(relaii cu sursele de ,inanare bu*etare )i n a,ara bilanului . 'tocuri 1. %ontabilitatea opera&iilor privind stocurile de materii prime i materiale consumabile (c$iziie de la teri

&xemplu! Se ac$iziioneaz materii prime n valoare de 9.::: lei <:9 G >:9 9.::: lei

,ransfer de la instituiile publice superioare

45

&xemplu! Se primesc prin transfer tipizate n valoare de A:: lei. <:B &xemplu! Se nre#istreaz un plus de combustibil constatat la inventariere n valoare de <: lei. <:BB &xemplu! Se nre#istreaz piese de sc$imb n valoare de 9:: lei rezultate din dezmembrarea unui activ fix <:B> &xemplu! Se nre#istreaz consum de medicamente n valoare de 9: lei. C:B@ G <:B@ 9: lei Consum G ?9@ 9:: lei G C:BB <: lei G >D9B A:: lei

+lusuri la inventar i primite cu titlu #ratuit

7ezultate din dezmembrarea activelor fixe

Lipsuri constatate cu ocazia inventarierii

46

&xemplu! Se nre#istreaz o lips neimputabil de materiale n valoare de B: lei C:B &xemplu! Se nre#istreaz distru#erea unui stoc de materii prime n urma unor inundaii n valoare de A:: lei C@: &xemplu! Se transfer materiale n valoare de A: lei unei instituii subordonate >D9B G <:B A: lei G <:9K A:: lei G +ierderi din calamiti <:B B: lei

,ransfer la instituiile publice subordinate

'. %ontabilitatea opera&iilor privind stocurile date (n prelucrare &xemplu! *n spital trimite pentru prelucrare la o croitorie pnz n valoare de A:: lei. C$eltuielile cu prelucrarea sunt in valoare de B:: lei. Se recepioneaz $alate n valoarea de AB: lei. Se nre#istreaz trimiterea pnzei la prelucrare <A9 G
47

<:B

A:: lei

Se nre#istreaz factura de prelucrare i recepionarea $alatelor AB: lei <:< G <A9 >:9 Se nre#istreaz ac$itarea facturii >:9 G ??: B: lei A:: lei B: lei

). %ontabilitatea opera&iilor privind materialele de natura obiectelor de inventor &xemplu! Se ac$iziioneaz $alate de A:: lei n vederea distribuirii ca ec$ipament de lucru 3A:; se suport de instituie, A:; de salariai4. *lterior se dau n folosin salariailor $alatele. <:< BA: lei BA: lei !. Crean&e %i datorii 1. %ontabilitatea decontrilor cu furnizorii i clien&ii &xemplu 9! O instituie public efectueaz urmtoarele operaiuni! Se acord un avans de <:: lei pentru ac$iziionarea de tipizate
48

G G

>:9 <:<

A:: lei A:: lei

C:< >BD<

>:@

??:

<:: lei

Se ac$iziioneaz tipizate n valoare de >:: lei i se re#ularizeaz avansul acordat anterior! <:B >:: lei >:9 G G ??: Se ac$iziioneaz un calculator n valoare de B.::: lei! B9> G >:> B.::: lei >:9 >:@ 9:: lei >:: lei <:: lei

Se ac$iziioneaz ec$ipament de lucru pentru care nu s a ntocmit factura n valoare de D:: lei. <:< G >:D D:: lei

*lterior se primte factura. >:D &xemplu B! O instituie public finanat din venituri proprii a efectuat urmtoarele operaiuni n cursul trimestrului 9! %ncaseaz de la clieni suma de >:: lei pentru efectuarea de cursuri de pre#tire
49

>:9

D:: lei

AC:

>9@

>:: lei

&fectueaz cursuri de pre#tire n valoare de A:: lei >99 G ?:> A:: lei

Se re#ularizeaz avansul primit >:: lei 9:: lei >9@ AC: Se ncaseaz c$iria aferent unei cldiri pentru care nu s a ntocmit factur >9D G ?:C <:: lei G >99 A:: lei

Se emite factura n valoare de <:: lei >99 G >9D <:: lei

'. %ontabilitatea decontrilor cu personalul, asigurrile i protec&ia social &xemplu! %n luna martie, o instituie public prezint urmtoarele informaii! 'ond brut de salarii ?.::: lei Contribuiile personalului! C(S ?<A lei, C(SS <DA lei, a1utorul de oma1 <A lei.
50

6mpozitul pe salarii <:: lei 7eineri n favoarea terilor B:: lei Contribuiile instituiei! C(S 9>AC lei, C(SS <DA lei, a1utorul de oma1 <A lei

Se nre#istreaz tatul de plat al salariilor! C>9 G >B9 ?.::: lei

Se nre#istreaz reinerile din salariile personalului! 9.CAA lei >B9 G ><9B ><9> ><?B >>> >B? Se nre#istreaz contribuiile instituiei la asi#urri i protecie social! C>A9 C>AB C>A< G G G ><99 ><?9 ><9< 9.>AC lei <A lei <DA lei ?<A lei <DA lei <A lei <:: lei B:: lei

Se nre#istreaz plata salariilor de A.<>A lei >B9 G

51

??:

A.<>A lei

Se nre#istreaz virarea obli#aiilor pe destinaii! ?<A lei <DA lei <A lei <:: lei B:: lei 9.>AC lei <A lei <DA ><9B ><9> ><?B >>> >B? ><99 ><?9 ><9< G ??: <.A<9 lei

). %ontabilitatea decontrilor cu bursierii i doctoranzii &xemplu! O instituie de nvmnt preuniversitar nre#istreaz bursele lunii martie n valoare de <.::: lei. C?@ >B@ G G >B@ A<9 <.::: lei <.::: lei

*. %ontabilitatea decontrilor cu debitorii i creditorii diveri

52

&xemplu! Se nre#istreaz o lips de materiale imputabil, valoarea actual <:: lei, valoarea contabil BA: lei. .inovatul nu este salariat al instituiei! <:: lei >C9 G ?AD >>D9 BA: lei A: lei

Se nre#istreaz penalizri n valoare de 9:: lei datorate de teri >C9 G ?AD 9:: lei

+. %ontabilitatea decontrilor (ntre exerci&iile financiare &xemplu! O instituie de nvmnt superior ncaseaz n luna decembrie =, <.::: lei c$irie pentru slile de curs ce urmeaz a fi puse la dispoziia unei firme n luna ianuarie =L9. AC: G >?B <.::: lei

%n luna ianuarie =L9, se transfer veniturile nre#istrate n avans la venituri curente >?B G ?:C <.::: lei

,. %ontabilitatea decontrilor (ntre institu&iile publice &xemplu!

53

Se nre#istreaz un transfer de material consumabile n valoare de 9.::: lei. %n contabilitatea instituiei publice superioare! >D9B G <:B 9.::: lei

%n contabilitatea instituiei publice subordinate! <:B G >D9B 9.::: lei

C. Conturi de trezorerie 1. %ontabilitatea investi&iilor financiare pe termen scurt &xemplu! +e :9.:9.=, primria municipiului 2ucureti emite 9:.::: obli#aiuni la valoare nominal de 9: lei pe obli#aiune, rata dobnzii 9B;, dobnda este pltit anual. Obli#aiunile sunt rscumprate dup A ani. +e :9.:9.= se emit obli#aiunile! >D99 ??: G G 9C9 ?9@ 9::.::: lei 9::.::: lei

+e <9.9B.= se nre#istreaz dobnda aferent mprumutului! CCC G 9CD9 9B.::: lei

Se pltete dobnda n cursul anului urmtor!

54

9CD9

??:

9B.::: lei

+e :9.:9.=L> se rscumpr i anuleaz obli#aiunile! A:A 9C9 CAD G G G ??: >D99 A:A 9::.::: lei 9::.::: lei 9::.::: lei

'. %ontabilitatea disponibilit&ilor &xemple! Se ncaseaz la bu#etul local venituri proprii 3impozit pe cldiri4 n valoare de 9::.::: lei ??: G ?<> 9::.::: lei

Se primete suma de 9.:::.::: euro la cursul de > lei 8 euro, reprezentnd contribuia financiar nerambursabil a *niunii &uropene! AAD G ??> >.:::.::: lei

Sunt ncasate contribuii din fondul de asi#urri sociale de sntate n valoare de 9::.::: lei A?9 G ??:A 9::.::: lei

55

6nspectoratul colar primete suma de <:: lei de la o coal #eneral pentru procurarea de material didactic, sub form de mandat! AAB G >CB <:: lei

6nspectoratul cumpr material didactic n valoare de BC: lei. >CB G >:9 BC: lei

Se ac$it furnizorul din contul de mandat! >:9 G AAB BC: lei

La expirarea mandatului se restituie sumele neutilizate! >CB G AAB >: lei

). %ontabilitatea avansurilor de trezorerie &xemplu! *n salariat se deplaseaz n interes de serviciu, primind un avans de 9B: lei n numerar i bonuri de benzin de 9A: lei. B?: lei A>B G A<9 A<B> 9B: lei 9A: lei

La napoierea din deplasare, se 1ustific avansul astfel! diurn B: lei, cazare D: lei, bonuri de benzin consumate 9>: lei. -iferena se depune n casierie. B>: lei C9> G
56

A>B

B?: lei

9: lei B: lei

A<B> A<9

*. %ontabilitatea altor valori &xemplu! O instituie ac$iziioneaz bilete de cltorie de 9B: lei, timbre fiscale i potale de 9:: lei i bilete de odi$n de ?:: lei. 9B: lei 9:: lei ?:: lei A<B< A<B9 A<BB G A<9 @B: lei

.alorile sunt distribuite sau consumate! CB> CBC >BDB G G G A<B< A<B9 A<BB 9B: lei 9:: lei ?:: lei

Test E0e/'le de subiecte te(retice4 +recizai particularitile activele fixe corporale la instituiile publice n comparaie cu a#enii economici
57

-efinii costul de ac$iziie i prezentai structura sa. -ar costul de producie. -ar valoarea 1ust. +recizai deosebirea dintre patrimoniul public i cel privat. Ce este valoarea realizabil net H Care sunt particularitile minusurilor imputabile la instituii publice fa de a#eni economici H Ce sunt sumele n mandate i sumele n depozit H E0e/'le de 'r(ble/e4 O policlinic ac$iziioneaz un aparat medical n urmtoarele condiii! pre de ac$iziie A:.::: lei, c$eltuieli de monta1 efectuate de o firm particular 9.::: lei, ,.( B>;. *n liceu construiete n antrepriz o sal de sport. +entru lucrare se pltete un avans de 9:.::: lei. La finalizarea lucrrii se primete factura de la antreprenor n valoare de <:.::: lei. Se deconteaz avansul i se recepioneaz construcia. O universitate execut n re#ie proprie un cmin studenesc pentru care efectueaz c$eltuielile! consum de materii prime A:.::: lei, salarii >:.::: lei i accesorii, amortizarea utila1elor 9:.::: lei. Se finalizeaz construcia i se recepioneaz cminul.

58

Comisia de casare $otrte scoaterea din funciune a unui autove$icul ac$iziionat cu <:.::: lei, amortizat BA.::: lei. Cu ocazia casrii sunt recuperate piese de sc$imb n valoare de A:.::: lei. O instituie public prezint n luna martie, urmtoarea situaie a stocurilor din materia prim M! stoc iniial la :9.:<! 9:: E# J 9: lei 6ntrri! :B.:<! 9:: E# J9B lei 9:.:<! ?: E#J9< lei 6eiri! :<.:<! 9B: E# 9D.:<! @: E#

S se calculeze valoarea ieirilor i a stocului final prin metodele! a. C/+ b. '6'O c. L6'O Se ac$iziioneaz cisme de protecie n valoare de B:: lei. Se ac$it factura i se dau n folosina salariailor. *n spital ac$iziioneaz len1erii i accesorii de pat n valoare de >:: lei pentru care semneaz o cambie scadent peste 9: zile. La scaden cambia este ac$itat. O instituie public finanat din venituri proprii acord unui salariat n luna martie urmtoarele drepturi salariale! salariu de ncadrare 9.::: lei, spor de
59

vec$ime 9:;, telefon 9:: lei 3depire A: lei4, bunuri primite n natur pe ln# salariu @: lei, cadou de D martie 9:: lei. Salariatul are n ntreinere un copil minor. S se calculeze salariu cuvenit i s se reflecte n contabilitate operaiile corespunztoare. *nui #estionar i se imput un minus de material la valoarea actual de A: lei, valoare contabil <A lei, diferena se cuvine bu#etului de stat. )estionarul i recunoate vina i depune banii. Se nre#istreaz transferul de numerar de 9.A:: lei ntre o instituie public i instituia public subordonat. -irecia de sntate public 1udeean primete suma de ?:: lei de la un spital pentru procurarea centralizat de material sanitar. (ceasta cumpr materialul cu A:: lei i deconteaz mandatul.

Unitate de nvare nr.8 CONTABILITATEA 2ENITU#ILO# 9I C:ELTUIELILO# Cu'rins Structuri privind veniturile fiscal i nefiscale, curente i extraordinare Structuri privind c$eltuielile curente i de capital

60

7olul clasificaiei bu#etare n or#anizarea contabilitii c$eltuielilor instituiilor publice -eterminarea rezultatului patrimonial i a rezultatului execuiei bu#etare 5 consideraii privind oportunitatea celor dou concepte

,est

Obiectivele unitii de nvare -up studiul acestei uniti de nvare vei reui s! Cunoatei specificul clasificaiei veniturilor i c$eltuielilor n instituiilor publice i rolul clasificaiei bu#etare n or#anizarea i conducerea contabilitii acestora. -eterminai rezultatul patrimonial i rezultatul exerciiului bu#etar. !tructuri 'rivind veniturile ,iscal )i ne,iscale. curente )i e0tra(rdinare .eniturile reprezint sumele ce trebuie ncasate n timpul unui an, c$iar dac sunt colectate sau nu, fiind prevzute n bu#etul ordonatorilor principali de credite. &le sunt formate din venituri proprii, alocaii de la bu#etul de stat, venituri #estionate n re#im extrabu#etar, intrri din credite externe, contribuii financiare nerambursabile i alte venituri ale bu#etului de stat, ale bu#etelor locale, ale bu#etelor fondurilor speciale, de orice natura i provenien. Contabilitatea veniturilor bu#etare, fondurilor speciale i veniturilor proprii se ine pe feluri de venituri, dup natura i sursa lor i pe subdiviziunile clasificaiei bu#etare. &xemple!

61

%n completarea surselor proprii de venit, un muzeu primete pentru acoperirea pierderilor o subvenie de 9::.::: lei. AC: G ??B 9::.::: lei

,eatrul =aional nre#istreaz ncasri din manifestri culturale, n valoare de <:.::: lei. A<9 G ?:> <:.::: lei

Casa de (si#urri Sociale de Sntate nre#istreaz 9::.::: lei drept contribuii pentru asi#urri sociale de sntate A?9 G ??:A 9::.::: lei

+rimria din 2reaza nre#istreaz venituri din impozitul pe cldiri de D:.::: lei ??:B G ?A: D:.::: lei

*n debitor scos din eviden anterior, ca urmare a dispariiei sale este reactivat. .aloare creanei A:: lei >C9 G ?9> A:: lei

Se primesc prin transfer materiale din rezerva de stat i de mobilizare n valoare de 9::.::: lei. <:> G ?A9A 9::.::: lei

!tructuri 'rivind c;eltuielile curente )i de ca'ital

62

C$eltuielile reprezint suma bunurilor i serviciilor consummate n timpul unui exerciiu bu#etar, indifferent dac acestea au fost sau nu pltite n aceast perioad. +rin le#ile bu#etare anuale se prevd i se aprob creditele bu#etare pentru c$eltuielile fiecrui exerciiu bu#etar, precum i structura economic a acestora. &xemple! La o unitate militar se consum muniie n valoare de 9.A:: lei C:@ G <:@ 9.A:: lei

Se nre#istreaz lucrri de ntreinere i reparaii n valoare de <.::: lei C99 G >:9 <.::: lei

La un process intentat instituiei aceasta a fost reprezentat de un avocat din 2aroul 2ucureti, care a perceput un commision de A.::: lei CBB G >:9 A.::: lei

*n debitor n valoare de 9B: lei este sczut din evidena contabil dup prescriere. CA> G >C9 9B: lei

S au constatat pierderi de material din calamiti n valoare de 9.B:: lei. C@: G <:B 9.B:: lei

#(lul clasi,icaiei bu*etare n (r*ani+area c(ntabilitii c;eltuielil(r instituiil(r 'ublice

63

Contabilitatea c$eltuielilor se ine nu doar pe conturi sintetice ci i pe conturi analitice, pe structura clasificaiei bu#etare. (stfel, structura contului va fi! (. Simbolul contului din planul de conturi 2. Capitolul C. Sursa de finanare a c$eltuielii, respectiv! bu#etul de stat, bu#etele locale, etc. -. Subcapitolul &. ,itlul '. (rticolul ). (linieatul $eter/inarea re+ultatului 'atri/(nial )i a re+ultatului e0ecuiei bu*etare < c(nsideraii 'rivind ('(rtunitatea cel(r d(u c(nce'te La sfritul exerciiului bu#etar, instituiile publice determin rezultatul patrimonial, prin nc$iderea conturilor de c$eltuieli efective i a conturilor de surse din care au fost efectuate, indiferent de data plii sau ncasrii prin contul 9B9 N7ezultatul patrimonialO, analitice desc$ise pe forma de finanare. &xemplu! O instituie public a beneficiat de o finanare bu#etar n valoare de 9.:::.::: lei. %n cursul anului bu#etar a nre#istrat c$eltuieli n valoare total de @@D.::: lei, iar plile nete de

64

cas s au ridicat la @@?.::: lei. Ordonatorul de credite superior retra#e instituiei sumele neconsumate de <.::: lei 39.:::.::: lei 5 @@?.::: lei4. C D:CB 9B9.:9 ??:9 <.::: lei G G Cl.C 9B9.:9 @@D.::: lei @@?.::: lei

Soldul final al contului de rezultat patrimonial este preluat de contul 99? Nrezultatul reportatO, pe debit sau pe credit dup caz. 99?.:9 Test E0e/'le de subiecte te(retice4 +recizai diferenele ntre c$eltuielile i veniturile a#enilor economici i cele ale instituiilor publice +rezentai rolul clasificaiei bu#etare n or#anizarea contabilitii c$eltuielilor +recizai diferenele ntre rezultatul patrimonial i rezultatul execuiei bu#etare E0e/'le de 'r(ble/e4 *n teatru primete pentru acoperirea pierderilor o subvenie de A:.::: lei. La sfritul anului au rmas neconsumai 9:.::: lei, suma neconsumat fiind retras. G 9B9.:9 9.::: lei

65

La direcia de 'inane publice se ncaseaz impozitul pe profit datorat de a#enii economici n valoare de 9::.::: lei, impozit pe venit de B::.::: lei, ,.( de plat A:.::: lei, alte impozite i taxe 9:.::: lei. La primrie se ncaseaz venituri din impozit pe cldiri de ?:.::: lei i venituri din vnzri de bunuri i servicii de <:.::: lei. Se ac$it prime de asi#urare n valoare de 9.::: lei aferente autove$iculelor i cldirilor din patrimoniu. Se consum medicamente i materiale sanitare n valoare de 9.::: lei -e la primria capitalei se transfer primriei sectorul A numerar n valoare de 9::.::: lei.

Unitate de nvare nr.= CONTABILITATEA $E >NC:I$E#E. >NTOC"I#EA 9I P#E%ENTA#EA !ITUA?IILO# &INANCIA#E Cu'rins! Lucrri contabile specific nc$iderii exerciiului bu#etar
66

Situaii financiare prevzute n referenialul contabil naional i internaional 36+S(S 94 5 conver#ene i diver#ene de recunoatere i prezentare.

+articulariti de nc$idere i elaborare a situaiilor financiare n instituiile publice din 7omnia.

,est

Obiectivele unitii de nvare -up studiul acestei uniti de nvare vei reui s! %nele#ei etapele lucrrilor de nc$idere bu#etar, ce culmineaz cu determinarea rezultatului patrimonial Cunoatei situaiile financiare prezentate n referenialul contabil naional elaborate n conformitate cu 6+S(S 9. (ucrri contabile specifice )nchiderii exerci&iului bugetar Stabilirea balanei conturilor nainte de inventariere 6nventarierea #eneral a patrimoniului Contabilizarea operaiilor de re#ularizare o Operaii privind re#ularizarea plusurilor i minusurilor cantitative la inventar o Operaii privind constatarea de a1ustri pentru depreciere
67

o Operaii privind diferenele de curs valutar o Operaii privind delimitarea n timp a veniturilor i c$eltuielilor 2alana conturilor dup inventariere %nc$iderea finanrii

'itua&ii financiare prevzute )n referen&ialul contabil na&ional %i interna&ional *#P' ' +, convergen&e %i divergen&e de recunoa%tere %i prezentare. 2ilanul contabil Contul de execuie bu#etar Situaia veniturilor i c$eltuielilor (nexe +olitici contabile i note explicative

Particularit&i de )nchidere %i elaborare a situa&iilor financiare )n institu&iile publice din .om/nia. -nventarierea general a patrimoniului. 7espect principiul anualitii cu urmtoarele excepii! bunurile unitilor de nvmnt sunt inventariate vara" disponibilitile, cercurile i alte valori se inventarieaz lunar" materialele

68

perisabile i animalele tinere se inventarieaz trimestrial" bunurile misiunilor diplomatice se inventarieaz o dat la trei ani. /nc0iderea finan&rii. 6nstituiile publice care beneficieaz de finanare multipl din bu#etul central, bu#etele locale, din fonduri speciale, din fonduri cu destinaie special, fonduri extrabu#etare sau finanare mixt trebuie s fac nc$iderea finanrii prin nc$iderea conturilor specifice fiecrei forme de finanare. Sumele rmase neconsumate pn la <9.9B din finanarea bu#etar vor fi retrase. %ontul de execu&ie bugetar. &ste o veritabil a fluxurilor de trezorerie i nu cont de profit i pierderi. =orma 6+S(S B precizeaz c informaiile sunt folositoare att utilizatorilor, ca baz de evaluare a activitii instituiei de a #enera lic$iditi i ec$ivalente ale acestora, dar i instituiei. Coninutul su ine seama de tipul de finanare, n document nscriindu se capitolul i subcapitolul din bu#etul aprobat.
Test

E0e/'le de subiecte te(retice4 +recizai particularitile inventarierii conturilor, ct i a finanrii bu#etare %n ce constau operaiile de re#ularizare efectuate cu ocazia inventarierea #eneral a patrimoniului Cum se realizeaz nc$iderea finanrii bu#etare Care este structura drii de seam contabile 3situaiile financiare ale instituiilor publice4.
69

E0e/'le de 'r(ble/e4 Cu ocazia inventarierii se constat urmtoarele diferene ntre evidena contabil i situaia practic! un minus la inventar neimputabil de obiecte de invetar n valoare de 9:: lei, un minus imputabil #estionarului de materiale consumabile n valoare de 9A: lei, valoare contabil 9B: lei. O instituie a beneficiat de A:.::: lei din fondul de asi#urri sociale de sntate, suma fiind consumat inte#ral pentru ac$iziia de medicamente. &fectuai nc$iderea de finanare. O instituie a primit o donaie de 9:.::: lei pentru cumprarea de calculatoare. +n la sfritul anului bu#etar a efectuat pli nete de cas de @.::: lei i a nre#istrat amortizarea aferent calculatoarelor ac$iziionate n valoare de <.::: lei. &fectuai nc$iderea de finanare.

Unitate de nvare nr.@ ELE"ENTE $E CONTABILITATE 9I CONT#OL $E GE!TIUNE >N IN!TITU?IILE PUBLICE Cu'rins4

70

Contabilitatea de #estiune i contabilitatea costurilor pe pro#rame. (naliza P$at 6f pentru performana serviciilor publice

Sistem paracontabil de determinare a costurilor activitilor economice desfurate de instituiile publice

'undamentarea bu#etului, aspecte privind contabilitatea socio economic i de mediu

,est

Obiectivele unitii de nvare -up studiul acestei uniti de nvare vei reui s! %ne#ei rolul contabilitii de #estiune i determinrii costurilor pe pro#rame /etodele de calculaie a costurilor private prin prisma performanelor serviciilor publice Cunoatei rolul sistemului paracontabil de determinare a costurilor activitilor desfurate n instituiile publice Cunoatei elementele de fundamentare a bu#etului

71

C(ntabilitatea de *estiune )i c(ntabilitatea c(sturil(r 'e 'r(*ra/e. Anali+a A;at-I, 'entru 'er,(r/ana serviciil(r 'ublice

Contabilitatea de #estiune se preocup de asi#urarea unei baze informaionale care s permit mana#ementului s! o formuleze politici o planifice i controleze activitile o decid n funcie de alternative Contabilitatea costurilor este o parte a contabilitii mana#eriale care! o elaboreaz bu#ete, calculeaz costuri standard i costuri reale aferente! o operaiilor8proceselor" departamentelor8produselor"

analizeaz diferenele dintre bu#ete sau costurile standard i costul actual.

/etodele de calculaie a costurilor folosite de a#enii economici, ce pot fi opozabile instituiilor publice sunt! metoda (2C i metoda direct costin#. Premisele de baza ale metodei !C . (ctivitile consum resurse i produsele consum activiti " (ctivitile cauzeaz costurile nu produsele.
72

&ntitile sunt divizate n activiti mrunte utilizate pentru stabilirea c$eltuielilor indirecte. O activitate este definit ca un eveniment, sarcin, sau o unitate de munc efectuat cu un scop specific, cum ar fi ! sc$iarea produselor, pre#tirea mainilor, operarea pe maini, controlul de calitate, etc. /etoda (2C calculeaz costurile activitilor individuale, pe care le traseaz obiectelor de cost pe baza unor inductori de cost, care pot fi asimilai bazelor de absorbie din metodele tradiionale. &xemple de inductori ! =umr comenzi cumprare =umr inspecii =umr livrri =umr comenzi materiale, etc.

-e re#ul inductorii de cost sunt exprimai n uniti fizice i mai puin n uniti monetare. Calculul costului C(stul de 'r(ducie G cost primar L o parte a c$eltuielilor indirecte calculate n funcie de nu mrul de inductori de cost pe obiectul de cost C;eltuielile indirecte al(cate (biectului G cost inductor J numr inductori pe obiect de cost C(st induct(r G cost activitate8numr total inductor

73

C(stul c(/'let G cost producie L cost n afara produciei alocat obiectului de cost C(st n a,ara 'r(duciei G cost administraie L cost desfacere (locarea costului n afara produciei urmeaz aceleai re#uli ca i pentru costul indirect. &tapele specifice aplicrii metodei (2C! 9. (naliza i definirea activitilor B. ,rasarea costurilor ctre activiti <. -eterminarea inductorilor de cost pentru fiecare activitate >. Stabilirea centrelor de re#rupare 3reunirea activitilor cu acelai inductor4 A. (locarea costurilor obiectelor de cost 3costuri indirect de producie i costuri n afara produciei4. Caracteristicile metodei costurilor variabile *direct-costing,0 c$eltuieli variabile 5 c$eltuieli ncorporabile c$eltuieli fixe 5 nencorporabile utilizarea unor indicatori decizionali primari o metod de calcul a rezultatelor instrument mana#erial pe termen scurt

Indicat(ri 'ri/ari
74

. C(stul unitar BCC D c;eltuieli variabile

7elaie de calcul!

%i =

%vi 1i

unde! Cvi 5 c$eltuieli variabile" Qi 5 producia fabricat i vndut"

1. C(ntribuia de ac('erire BCaJC Calcul!

%a = Pv %

unde!

CaJ 5 Ca unitar +v 5 pre vnzare unitar

5. Ci,ra de a,aceri BCAC Calcule! %# = 31xPv4i

i =9 n

unde! n 5 numr obiecte de costuri

Contribuia de acoperire pe fiecare purttor de cost se determin astfel! Cai G C(i Ci unde! Ci costul total al produsului i Cai 5 Contribuia de acoperire produs i C(i 5 C( produs i Contribuia de acoperire #lobal se determin astfel!

Ca G C( 5 C

unde! C costul total al produciei Ca contribuia de acoperire #lobal

75

6. #e+ultatul B#C Calcul 7 G Ca 5 Cf unde! Cf 5 c$eltuieli fixe

/odelul de calcul al costurilor variabile +rodus ( Cifra de afaceri ( 3c$eltuieli variabile (4 D C(ntribuia de ac('erire A +rodus 2 Cifra de afaceri 2 3c$eltuieli variabile 24 D C(ntribuia de ac('erire B ,O,(L Cifra de afaceri 3C$eltuieli variabile4 D C(ntribuia de ac('erire C$eltuieli fixe G 7ezultat

!iste/ 'arac(ntabil de deter/inare a c(sturil(r activitil(r ec(n(/ice des,)urate de instituiile 'ublice "escriere Conturi i tabele care evidenieaz costurile 3i veniturile4 entitii Conturile sunt n principiu aceleai indiferent de sistemul adoptat. %onturi Conturi de control Conturi de materiale Conturi de salarii
76

Conturi de c$eltuieli indirecte de fabricaie Conturi de c$eltuieli n afara produciei.

&unda/entarea bu*etului. as'ecte 'rivind c(ntabilitatea s(ci(-ec(n(/ic )i de /ediu 2u#etul de stat 2u#etele locale 2u#etul asi#urrilor sociale de stat 2u#etele fondurilor special 2u#etele altor instituii publice

Test

E0e/'le de subiecte te(retice4 +recizai importana contabilitii de #estiune n determinarea costurilor pe pro#rame Care sunt etapele metodei (2C de calculaie a costurilor +recizai n ce const metoda direct costin# i aplicabilitatea ei n instituiile publice

Bibliog !"i#
77

C$iu (., ,udorac$e S., Rendroiu C., )lvan /., +itulice C. 2 %ontabilitatea institu&iilor publice dup noul sistem contabil, &d.6recson, 2ucureti, B::A

-asclu C., =iulescu 6., Caraiani C., Rtefnescu (., +itulice C. 5 %onvergen&a contabilit&ii publice din 3omnia la 4tandardele -nterna&ionale de %ontabilitate pentru 4ectorul Public, &d. C&CC(7, 2ucureti, B::C

-asclu C., =iulescu 6., Rtefnescu (. 5 oua contabilitate public, &d. 6nfo/e#a, 2ucureti, B::A.

6'(C, 5anualul pentru 4tandardele -nterna&ionale de %ontabilitate pentru 4ectorul Public,vol. -, --, traducere, &d. C&CC(7, 2ucureti, B::@

78