Exemple de subiecte-Romanizarea -Prezentati un punct de vedere asupra integrarii geto-dacilor n lumea romana.

Rspuns: proces complex nceput nainte de 106,amplificat n timpul stapanirii romane i continuat dup retragerea aureliana -Inainte de 106 -dacii foloseau# - moneda romana din $remea lui %urebista& - au fost descoperite tezaure de denari republicani romani' - alfabetul roman- inscriptia de la (armize"etusa' ecebalus per (corilo' - efectuau expeditii de prada )n sudul unarii -procesul a )nceput )n secolul al II *i* +r*,odata cu p!trunderea romana directa dinspre -area .driatica& astfel dacii foloseau&ceramica romana,piese din bronz /i ar"int /i sticla Romanizarea oficiala(106-275)
.0a cum rezult! din iz$oarele scrise (Eutropius, 1III, 6,2) # 23raian, dup! ce acia a fost )n$ins!, a str!mutat acolo din toat! lumea roman! nesf4r0ite mul5imi* de oameni pentru culti$area o"oareloi6 0i popularea ora0elor7* Relatarea lui Eutropius este confirmat!, de altminteri, de inscrip5ii, care atest! prezen5a unor elemente romanizate din alma5ia, 8annonia, 9oricum, 3:racia, dar 0i din alte tinuturi mai )ndep!rtate # Italia (mai alesi cea de nord), ;recia, .sia -ic!, (iria* in punctul de $edere al statutului <uridic, colonistii se imparteau in cet!5eni romani, pere"rini 0i al5ii cu o situa5ie special!, cum erau minerii dalma5ieni (8irustae, %aridustae, (ardeates), coloniza5i in re"iunea aurifer! din -un5ii .puseni* eosebit de important este faptul, demonstrat de documentele epigrafice !peste " ### de inscrip$ii latine%ti fa$ de numai vreo "& grece%ti si de c'teva palm(niene), c! elementele colonizate erau, in marea lor ma<oritate, latinofone, indiferent de ori"inea lor etnic! 0i de pro$incia din care fuseser! aduse* .cest aport* masi$ de ,popula5ii latinofone, ca 0i cantonarea de trupe numeroase au f!cutdin acia, c:iar de la )nceput, o pro$incie de limb! latin!, comparabil!, din acest punct de $edere, cu pro$inciile occidentale ale Imperiului# +ispania, ;allia, 8annonia etc*

up! retra"erea aureliana

up! cum s-a ar!tat de mai mult! $reme, p!r!sirea aciei de c!tre oficialitatea roman! nu a reprezentat dec4t un transfer al autorit!5ilor la sudul un!rii 0i nu o deplasare de popula5ie, astfel c! le"!turile romanit!5ii carpato-dun!rene cu= Imperiul au continuat s! fie la fel de str4nse ,si dup! retra"erea aurelian!* .ceasta explic! continuarea 0i extinderea romaniz!rii )n cursul secolelor al I1-lea-al >1IIlea* up! criza economic! din secolul al III-lea, refacerea Imperiului Roman, indeosebi ca urmare a reformelor lui iocletian 0i ?onstantin cel -are 0i a urmasilor s!i din cursul secolului al l1-lea, a a$ut consecin5e poziti$e si pentru soarta romanit!5ii norddun!rene* Imperiul a men5inut permanent la un!re o serie @de capete de pod, cu incepere Adin perioada ;allienus-.urelian, 0i, apoi, )n $remea tetrar:iei si a lui ?onstantin cel -are (cu recuceriri )n %anat, Bltenia si -untenia) care, )n cursul secolului al I1lea, $or ,fi sporite 0i int!rite* *stfel, +onstantin cel ,are reface zidurile %i turnurile -ro.etei, ridic noi turnuri %i ntre%te cu garnizoane -ierna !#r%ova), /ucidava !+elei), 0urnu ,gurele, construieste un pod !#lteni$a 1), 2ura 3alomi$ei, 4ar.o%i %i *lio.ri5 !+airtal) ,pe -unre %i 0(rasul !+etatea *l.) pe 6istru. ,ai mult, +onstantin cel ,are construie%te un nou pod peste -unre, la /ucidava. .ceste ora0e-cet!5i erau baze ale flotei romane de pe un!re si constituiau, totodat!, importante centre economice si culturale, cu lar"i zone de influen5! in 2adancul teritoriului $ec:ii acii* Ele reprezentau, )n acela0i timp, 0i statorniee 0i

puternice focare de difuzare a romanit!5ii o la nordul un!rii de Cos* .celea0i )ncerc!ri de a recuceri anumite zone de la nordul unarii au fost )ncununate de succes in $remea lui Iustinian (527-565D0 si a urmasilor s!i* Pentru a-%i asigura punctele de spri7in necesare, 8ustinian reface numeroase ora%e %i cet$i, ntre care %i unele aflate la nordul -unrii. 3storicul .izantin Procopius ne spune c 9odinioar erauasezri romane pe am.ele maluri ale -unrii...:, pe care multe dintreele le-a; reparat 3ustinian, fc'ndu-le mult mai puternice. *semenea lucrri din secolul al <3-lea sunt constatate la -ro.eta, /ucidava, 0urris %i in alte locuri. +u prile7ul nfiin$rii, n &"&, a episcopiei latine 3ustiniana Prima, novela a 53-a a lui lustinian arat c 7urisdictia ei se ntiradea %i la nord de -unre, la ,popula$ia de =lim. latin, 9ntruc't am'ndou malurile sunt pline de cet$ile noastre...:* e asemenea, )n edictul >III (cap* >I) din ?orpus iuris ci$ilEs, din $remea lui lustinian, pentru o serie de "re0eli administrati$e si miilitare, Ioannes, epar:ul comandamentelor militare din Brient, este amenin5at c! unitatea sa 2$a fi str!mutat! din 5ar! 0i a0ezat! )n re"iunile de dincolo de flu$iu Istru*** spre a sta de paz!, 'la :otarele de acolo7, acest ce nu era posibil dac! Imperiul nu ar fi st!p4nit unele re"iuni de la nordul un!rii*

Prezentati un punct de vedere asupra rolulului crestinismului n pastrarea romanitatii la 6ordul -unarii -patrunderea i consolidarea crestinismului a nso>it i sus>inut procesul de romanizare desfasurat la nordul -unarii & astfel cu$intele din limba rom4n! pri$ind credin5a cre0tin! pro$in )n ma<oritate din limba latin!* e exemplu# umnezeu din omine eus, cruce din cruxFcrucis, cre0tin din c:ristianus, )n"er din an"elus, duminic! din ies ominica - Giua omnului* 3ot a0a, numele principalelor s!rb!tori cre0tine deri$! din limba latin!# 8a0tele din 8asc:ae, Rusaliile din Rosalia, Hloriile din Hloralia 0*a* B semnifica5ie aparte o are cu$4ntul .iseric !provenit din latinescul .asilica), p!strat numai )n limba rom4n! 0i )n limba retoroman!, $orbit! de o popula5ie romanic! din El$e5ia*