Breslele si organizarea lor in Transilvania Stefan Pascu - Mestesugurile din Transilvania pana in secolul al XVI - lea Def: Breslele

e sunt corporatii de tip feudal, constituite in vederea reglementarii productiei, desfacerii produselor mestesugaresti, procurarii materiei prime, a infiintarii noilor ateliere dar si a rezolvarii concurentei din partea mestesugarilor straini. Breslele aveau rolul de a apara interesele profesionale ale mesterilor care detineau ateliere dar si ale calfelor care munceau in acestea. exemple de nume de bresle: [ aurari, argintari, fierari, tabacari sau pielari, tesatori, funari, croitori ] macelari, cojocari, cizmari, blanari, lacatusi, tamplari, gabroveni. orase mari in care existau bresle: Sibiu, Brasov, Cluj, Sighisoara, Bistrita, Orastie Breslele au avut un rol progresist intrucat au ajutat la dezvoltarea tehnicii. Fiecare breasla, in functie de domeniul de activitate, si-a impus norme uniforme de fabricatie (de ex: un anumit tip de lemn pentru dogari, o anumita lana pentru tesatori, etc.). Drumul parcurs pentru a ajunge mester: a) ucenicia - Dura intre 2 - 4 ani, in functie de meseria aleasa (pt copii de mester ucenicia era mai scurta). Conditiile de primire a unui ucenic: Sa fie sex barbatesc; Sa fie dintr-o casatorie legitima; Viitori ucenici trebuiau sa fie marisori - sa aibe intre 10 si 12 ani; Sa plateasca mesterului inainte, banii pe care acesta ii cerea pt a-l tine ucenic (2 4 florini); De asemenea, tinerii care doreau sa invete un mestesug nu erau acceptati daca inainte invatasera altul; In orasele sasesti incepand cu a sec. XV, ucenicul trebuia sa fie de origine germana; Dupa raspandirea reformei religioase s-a pus problema confeisunii viitorului ucenic care trebuia sa fie religie catolica; Ucenicii lucrau din zorii zilei si pana la apusul soarelui. b) calfia - Dura cativa ani sau chiar tot restul vietii. Dupa terminarea uceniciei, fiecare ucenic avea dreptul de a alege sa ramana sa lucreze la mesterul unde a invatat mesera sau sa plece in alte tinuturi si sa se specializeze. In calitate de calfa, trebuia sa lucreze constiincios in toate zilele de lucru, de dimineata pana seara. - Calfele foarte bine pregatite puteau sa ajunga mesterii in cateva cazuri: Daca erau copii de mester atunci ii urmau tatalui la conducerea atelierului (mosteneau atelierul); Daca se casatoreau cu vaduva unui mester, atunci cand copii acesteia erau prea mici pt a prelua functia tatalui lor; Daca dobandeau calitati deosebite de-a lungul perioadei de calfie, puteau fi alesi de mesterii pe care lucrau, sa urmeze la conducerea atelierului (in cazul in care mesterul nu avea mostenitori de sex barbatesc). Daca strangeau suficienti bani de-a lungul perioadei de calfie incat sa-si deschida propriul atelier (lucru destul de rar inatalnit. Oricum, toate calfele care trebuiau sa prezinte lucrarea de maiestrie inainte de a fi numit mester si de a fi primit ca membru in breasla. c) mesterii - Dupa ce o calfa devenea mester, isi putea deschide propriul atelier. Insa era numit pentru inceput, mester tanar, astfel incat, el era nevoit sa lucreze pe cont propriu pentru o perioada, pana cand i se dadea voie sa angajeze calfe si sa tina ucenici. Membrii breslelor: Membrii breslelor erau atat mesterii cat si familile acestora. Calfele si ucenicii faceau parte din breasla dar aveau un altfel de statut. Ei plateau isi cotizatia pt lada breslei insa nu aveau drepturile mesterilor.

Obligatiile membrilor breslei: membrii breslei aveau obligatia de a platii anual, o taxa (o cotizatie) pentru lada breslei, sa participe la adunarile breslei, sa participe la ceremoniile religioase impreuna cu ceilalti membrii. Membrii breslei mai aveau obligatia sa se ajute reciproc in caz de: boala, incapacitate de munca, deces. Masuri de combatere a fraudei si a concurentei neloiale in interiorul unei bresle: interzicerea muncii de noapte, a plasarii de produse in vitrinele atelierelor cu scopul de a atrage clientii unui alt mester, limitarea numarului de ucenici si de calfe pe care le poate detine un mester, limitarea cantitatii de materie prima pe care o poate cumpara si detine un mester, dar si limitarea numarului de utilaje si de unelte din atelierul unui mester. Starostii impreuna cu mesterii controlori sau supraveghetori verificau produsele din toate atelierele mesterilor din breasla. In cazul in care gaseau produse neconforme cu dispozitiile regulamentare, ii puneau pe mesteri sa le distruga. De asemenea, ii puteau sanctiona si prin amenzi (in ceara sau bani), prin excluderea din breasla si chiar interzicerea practicarii meseriei. Dregatorii breslei: Breasla era condusa de 2 sau 4 membrii dintre cei mai buni ai breslei, denumiti starosti. Starostii erau alesi in adunarile breslelor cu unanimitate de voturi. De obicei primul dintre starosti era cel mai batran membru al breslei. Un mester putea fi reales staroste daca isi indeplinea cu bine atributiile. - starostii raspundeau de conducerea efectiva a breslei, trebuia sa supravegheze preturile si calitatea produselor, convocau si conduceau adunarile breslei, administrau averea breslei, tineau registrele breslei, pastrau cheile, sigiliul oficial al breslei si documentele importante ale breslei, primeau ucenicii si ii repartizau mesterilor, examinau lucrarile de maiestrie si eliberau ceritificate. Ca remuneratie primeau cativa florini annual, dar cele mai importante recompense erau: alegerea celor mai buni ucenici si a celor mai bune calfe, a celor mai bune locuri la targ. - mesterii controlori sau supraveghetori - erau alesi de adunarea breslei, pe timp de un an, si erau membrii cu cea mai mare autoritate. Puteau fi realesi. - consilierii - erau in numar de 2 si se alegeau o data cu ceilalti dregatori ai breslei pe timp de un an. Acestia ii consiliau pe starosti. - notarul sau diacul - redacta procesele verbale ale adunarilor si elibera certificatele breslei, tinea cheltuielile. Functiile breslelor: functiile economice - Toate cele amintite mai sus - reglementarea productiei, eliminarea concurentei neloiale. functiile sociale - Legaturile sociale dintre membrii breslei erau puternice. Mesterii se ajutau intre ei, cand unul avea probleme. De asemenea, onoarea de a face parte din breasla era recunoscuta publica de clientii unui mester dar si de locuitorii orasului mesterului. functiile politice si militare - Pe masura trecerii timpului, breslele reusesc sa-si insuseasca si o anumita putere politica in orase. Breaslele aveau si caracter militar. Membrii ei, constituiau pe timp de razboi o unitate militara. Acestia trebuiau sa apere zidurile orasului si turnul propiru in caz de primejdie.