Sunteți pe pagina 1din 4

12) Desmurgia. Definitia. Notiune de pansament, pansare, bandaj si bandajare. Regurile de aplicare a bandajelor.

Desmurgia: este studierea regurilor de aplicare si de folosire a bangajelor. Pansament: materialul care se aplica pe plaga sau pe alte parti ale corpului cu scop de tratament. Pansarea: este aplicarea pansamentului. Bandaj: este o fasa de tifon, pinza care se aplica cu scop de imobilizare sau de fixare a pansamentului pe corp. Bandajare: este aplicarea bandajului. Regurile de aplicare a bandajului: 1. Bolnavului I se creaza o pozitie comoda. In dependent de regimul active ori pasiv bolnavul trebuie sa fie asezat sau culcat in pozitie orizontala. 2. In timpul bandajarii a/m trebuie sa se afle in fata bolnavului ca sai observe starea generala. 3. Partea ce urmeaza a fi bandajata sa se afle la nivelul pieptului persoanei care executa bandajarea. 4. Pansamentul trebuie sa acopere toata suprafata lezata. 5. Fasa de tifon nu trebuie sa fie aplicata prea strins, pentru a nu afecta circulatia sangvina si limfatica. 6. Fasa de tifon nu trebuie aplicata nici prea larg ca sa nu alunice de pe suprafata lezata. 7. De regula bandajarea se efectueaza de la periferie spre centru si de la stinga spre dreapta. 8. Bandajul trebuie sa aiba un aspect esthetic. 9. Bandajul se fixeaza printr-o cusatura; se prinde cu un ac de siguranta; se taie capetele fesii in 2 parti si se leaga. 10. Nu se recomanda fixarea bandajului pe proiectia plagii. 13) Clasificarea bandajelor. Tipurile de bandaje. Regurile de aplicare a bandajelor. Clasificarea bandajelor: Dupa tipul de material se impart in: 1. Moi-din tifon, basma, din emplastru, cu cleol. 2. Tari- ghipsul, scrobiala, dextrogenii. Dupa modul de aplicare: 1. Prastia ambele capete ale fesii se taie in doua lasind mijlocul intergu. E aplica mai frecvent pen nas, Barbie. 2. In forma de litera,,T; 3. Circular; 4. Spirala; 5. Serpuitor; 6. Bandajul incrucisat sau in forma de cifra 8; 7. In forma de spic; 8. Evantai sau broasca tistoasa; 9. Bandajul recurrent sau pe mont; 10. Boneta Hipocrat; 11. Boneta scufie; 12. Bandajul unui ochi si ambelor ochi; 13. Bandajul capastru. Regurile de aplicare a bandajilor: 1. Bolnavului I se creaza o pozitie comoda. In dependent de regimul active ori pasiv bolnavul trebuie sa fie asezat sau culcat in pozitie orizontala. 2. In timpul bandajarii a/m trebuie sa se afle in fata bolnavului ca sai observe starea generala. 3. Partea ce urmeaza a fi bandajata sa se afle la nivelul pieptului persoanei care executa bandajarea. 4. Pansamentul trebuie sa acopere toata suprafata lezata. 5. Fasa de tifon nu trebuie sa fie aplicata prea strins, pentru a nu afecta circulatia sangvina si limfatica. 6. Fasa de tifon nu trebuie aplicata nici prea larg ca sa nu alunice de pe suprafata lezata. 7. De regula bandajarea se efectueaza de la periferie spre centru si de la stinga spre dreapta. 8. Bandajul trebuie sa aiba un aspect esthetic. 9. Bandajul se fixeaza printr-o cusatura; se prinde cu un ac de siguranta; se taie capetele fesii in 2 parti si se leaga. 10. Nu se recomanda fixarea bandajului pe proiectia plagii. 14) Imobilizarea de transport. Definitie. Tipurile si metodele de imobilizare. Caracteristica lor. Regurile de imobilizare si de aplicare a atele Kramer. Definitia: Imobilizarea de transport este starea de repaus ce se creaza regiuni lezate pe perioada transportarii bolnavului intr-o institutie sanitara realizata cu ajutorul atelelor standarde sau mijloacelor improvizate. Tipurile si metodele de imobilizare de transport: 1. Imobilizarea cu atele de transport standard( Kramer, Diterex, Entin). 2. Imobilizare prin metode de improvizare( scinduri, bete, sirma, carton, umbrella). 3. Imobilizare primitiba- se folosesc partile sanatoase ale corpului. Regurile de utilizare si de aplicare a atelei Kramer: 1. Imobilizarea de transport se efectueaza la locul unde sa produs accidental . 2. In caz de hemoragie se aplica garoul Esmarch, tamponarea plagii sau pansamentul compresiv. 3. Inainte de imibilizare se suprima sindromul algic. 4. Inainte de imobilizare atela se acopera cu captuseala din vata, tifon apoi cu manusa. 5. Atela se masoara si se modeleaza pe membrul sanatos. 6. Se imobilizeaza doua sau trei articulatii vecine

sanatoase. 7. Se aplica direct pe incaltaminte sau inbracamite. 8. Membrul lezat I se creeaza pozitie fiziologica posibila. 9. Se evita miscarile bruste, grosolane ce provoaca dureri. 10. Atela se fixeaza circular cu fasa de tifon.

15) Metodele de determinare a calitatii ghipsului. Regurile de aplicare a bandajelor ghipsate. Complicatiile aparute in urma aplicarii incorecte a bandajelor ghipsate. Metodele de determinare a calitatii ghipsului: 1. Se amesteca partile egale de ghips si apa. Pasta obtinuta trebuie sa se intareasca peste 6-7 minunte sa se rupa la apasare dar sa nu sa se firimiteze. 2. Pulberea de ghips se stringe in pumn cind calitatea este buna ghipsul risipeste printer degete, cind este rea ramine cocolis. Pentru accelerarea intaririi ghipsului se amesteca cu apa calda iar invers cu rece. 16) Notiune de anestezie. Tipurile de anestezie si caracteristica lor. Notiune: prin anestezie intelegem metodele si tehnicile medicale care inlatura durerea si reactiile la durere permitind in conditii de securitate si echilibru biologic, efectuarea interventiilor chirurgicale. Tipurile de anestezie si caracteristica lor: anestezie loco-regionala si anestezie generala. Anestezia loco-regionala se poate realiza prin urmatoarele metode: refrigeratie, de contact, infiltratia terminatiilor nervoase, pe cale intravenoasa regional, anestezia pe plex anestezia subarahnoidiana, anestezia perdurala. Acea generala este starea de inhibitie a sistemului nervos central insotita de pierderea reversibila a cunostintei, sensibilitatii, motilitatii, reflexelor conditionate si a unor reflexe neconditionate. 17) Notiune de anestezie generala. Tipurile de anestezie generala. Caracteristica lor. Substantele anestezice utilizate pentru anestezia generala. Notiune: Anestezia generala este starea de inhibitie a sistemului nervos central insotita de pierderea reversibila a cunostintei, sensibilitatii, motilitatii, reflexelor conditionate si a unor reflexe neconditionate. Tipurile de anestezie generala: cu anestezic volatile, ca substanta de baza; cu anestezice injectabile. Substantele anestezice: substante ce se adm. i/v : Hipnoticele-se folosesc in principal pentru introducerea somnului anestezic: Butalitalul sodic, Hexobarbitalul, Propofolul, Ketamin, Diazepam. Tranchilizante- Dropiridol; BarbituriceThiopental; Relaxante musculare; nedepolarizante-Tubocurarin, Pavulon, Norcuron, Flaxidil; depolarizate-Succinilcolina; Opioizi-Morfina, Fentalin; Antagonistii opioizilor-Naloxona. 18) Pregatirea bolnavului pentru anestezia generala. Premedicatia. Tipurile si componentii ei. Rolul a/m pentru pregatirea generala a bolnavului. Pregatirea bolnavului oentru anestezia generala: Pregatirea bolnavului pentru anestezia generala se face in 2 etape: 1) pregatirea preliminara. 2) pregatirea care nemijlocit anticipeaza necroza. Pregatirea preliminara se face in cursul intregii perioade preoperatorii si consta in examenul menutios al tuturor organelor si sistemelor bolnavului asupra caruia poate actiona anestezicul. In pregatirea preliminara intra asanarea cavitatii bucale, factor important in profilaxia complicatiilor. Pregatirea nemijlocit inainte de necroza se face pentru calmarea psihica a bolnavului, inhibarea reactiilor reflexe nedorite, micsorarea secretiei glandelor, mucoaselor, intensificarea actiunelor anestezicilor. 19) Anestezia locala. Substantele anestezice utilizate. Complicatiile posibile in anestezia locala si profilaxia lor. Anestezia locala este suprimarea durerilor la nivelul interventiei chirurgicale sau pe o suprafata mai vasta, periferic de triunghiul nervos, fara inhibitia SNC. Substantile anestezice utilizate: Novocaina, Trimecaina, Lidocaina, Savcaina, Xilina, Xilocaina.

Complicatiile posibile: La unii bolnavi cu o sensibilitate marita se dezvolta tablou clinic al intoxicatiei: ameteala, astenie, greata, paliditatea tegumentelor, puls frecvent de amplitude mica. In asemenea cazuri anestezia se opreste bolnavului I se da sa inspire vapori de nitrat de amil, se injecteaza 1-2 ml de solutie cafeina de 20% si 1 ml de sol de dimidrol de 1%. La anestezia rahidiana se observa: varsatura, stopul, meningita, paralezie, cefalea si in cel mai rau caz socul anafilactic. 20) Anestezia locala. Tipurile. Substantele anestezice locale. Reprezint injectarea de anestezic direct n locul unde urmeaz a fi efectuat manevra chirurgical. Tipurile: Anestezia loco-regionala se poate realiza prin urmatoarele metode: refrigeratie, de contact, infiltratia terminatiilor nervoase, pe cale intravenoasa regional, anestezia pe plex anestezia subarahnoidiana, anestezia perdurala. Substantele anestezice locale: novocaina, lidocaine, trimecaina, savcaina, xilina, xilocaina. Solutiile anestezice se vor pastra in camera de pregatire preoperatorie separate de alte solutii, in vase cre se desting dupa cuoare si forma. Regurile de utilizare si de pastrare a solutiilor trebuie respectate cu strictete. 21)Socul anafilactic: cauzele, manifestarile clinice, asistenta de urgenta. Socul anafilactic este un sindrom clinic cu etiologie variata caracterizara printr-o insificienta circulatory acuta caracterizata prin prabusirea TA. Cauzele: hemoragii massive, afectiuni ale cordului, septicemia, anafilaxie, afectiunele SN, dezechilibrele hormonale. Manifestarile clinice: pacientul este agitat, puls tahicardic, transpiratii, tegumente palide si reci, pupilele inguste, TA scazuta, venele superficiale, colabate, bolnavul intra in coma. Asistenta de urgenta: pozitia pacientului; incalzirea extremitatilor, punctarea venei, gemostaza, administram preparate: Adrenalina, corticosteroizi. 22) Hemoragia. Definitie. Cauze. Clasificarea. Caracteristica hemoragiei in functie de vasul lezat. Definitie: Hemoragia este revarsarea singelui din patul vascular. Cauzele: trauma, erodarea vasului in cazul diferitor boli si procese purulente, tensiunea arteriala ridicata, coborirea brusca a presiunii atmonsferice. Clasificarea: 1.Anatomica: arteriala- singele de culoare rosu-deschis tisneste in jet pulsatile; venoasa- singele de culoare rosu-inchis; capilara-este difuza fara se indentifica un vas de echilibru mai mare cu sursa principal a singerarii; parenchimatoasasingereaza intreaga suprafata a ranii. 2.Mecanica 3.Neurotrofica 4. in functie de manifestarile clinice: externa- singele se revarsa in mediu extern; interna- singele se revarsa intr-o cavitate; exteriorizata- singele se revarsa intr-un organ cavitar; oculta-nare manifestari evidente. 23) Hemostaza. Difinitie. Clasificarea. Metodele de hemostaza provizorie si caracteristica lor. Hemostaza-este oprirea hemoragiei (spontana sau terapeutica). Acesta este posibila numai pentru vasele de calibru mic: capilare, venule, arteriole. Clasificarea: In functie de timpul aparitiei: primare si secundare. In functie de locul revarsarii singelui: hemoragii interne, hemoragii externe si hemoragii exteriorizate, hemorahii oculte. In functie de vasul lezat deosebim hemoragii: capilare, venoase, arteriale, parenchimatoase.

Hemostaza provizorie si caracteristica lor: Fizica- aplicarea frigului; Chimica-aplicarea locala a diversilor remedii chimice( apa oxigenata de 3%, solutie hipertonica de clorura de natriu) Mecanica- pozitia ridicata a menbrelor poate opri hemoragia venoasa; flectarea maxima a articulatiei in hemoragiile in regiunea articulatiilor; comprimarea digitala a vasului in plaga; aplicarea pansamentului compresiv,tamponarea compresiva a plagii; aplicarea pe vas a pensei hemostatice, aplicarea garoului Esmarch sau a garoului improvizat. 24) Metodele de hemostaza difinitiva si caracteristica lor. Metodele de hemostaza difinitiva sunt: Metodele mecanice: ligatrua vasului in rana-este cea mai raspindita si sigura metoda; ligature vasului pe traiect-se aplica in cazul in care nu se poate lega vasul in plaga; aplicarea suturii vasculare; protezarea vasului cu proteze artificiale; torsionarea vasului; embolizarea selective a vasului lezat. Metode fizice: aplicarea frigului; folosirea solutiei fierbinti; electrocautirizarea; fatocuagularea cu lazer are avantaje fata de electrocauterizare; Metode chimice: local-solutie de adrenalina, clorura de natriu 10% apa oxigenata de 3%. General- coagulante- sol etamzilat de natriu 12,5%, acidul aminocapronic 5%, clorura de calciu de 10%, vicasolul 1%. Metode biologice: Local- tamponarea ranii cu tesuturi propii aplicarea in plaga a trombone, buretelui hemostatic, membrane izogene de fibrin, tamponului biologic antiseptic. Administrarea i/v a derivatiilor singelui, vitaminelor.