Statul si dreptul feudal polonez

Statul si dreptul feudal Polonez. Istoria Poloniei i are rdcinile n sosirea slavilor, care au dat semnalul
nceputului colonizrii permanente i dezvoltrii istorice pe teritoriul actual al Poloniei. n timpul dinastiei Piatilor a fost adoptat cretinismul n 966 i s-a creat o monarhie tipic pentru Evul Mediu european. Perioada dinastiei Ja iellone a adus str!n erea le turilor cu Marele "ucat al #ituaniei, dezvoltare cultural i e$tindere teritorial, culmin!nd cu formarea %niunii Polono-#ituaniene n &'69. "e la (umtatea secolului al )*++-lea, marele stat a intrat ntr-o perioad de declin produs de rz,oaiele devastatoare i de ctre deteriorarea sistemului de uvernare. --au introdus semnificative reforme interne la sf!ritul secolului al )*+++-lea, dar procesului de reform nu i s-a permis s avanseze, iar +mperiul .us, .e atul Prusiei i /ustria 0a,s,ur ic, printr-o serie de invazii i mpriri n &19' au pus capt e$istenei %niuniii. Organizarea statala.In fruntea statului se afla cneaziul +nca de la inceputul e$istentei sale statul feudal polonez sia creat or ane centrale si locale de conducere.#a centrul au fost create dre atorii de voievod,cancelar ,scar,i2,pod2omorz34administratorul domeniului cneazului5cit si cea de (udecatori.+n provincii cneaziul era era reprezentat de castelani.6astelanii aveau atri,utii militare ,(udecatoresti,administrau domeniile re ale si colectau venituri ce se cuveneau re elui.6neaziul aveain (urul sai un sfat re al4cutea de dru(ina5formata din dre atori si prelati.+n epoca de dezmem,rare a statului polonez curte isi pierde din importanta ei politica ,rolul eifiind preluat de adunarea no,ilimei,numita colocvime.0otaririle acesteia adunari devin o,li atorii si pentru cneaz,care nusi putea pastra tronul fara acordul no,ilimei. Dreptul polonez.Principalul izvor de drept al statului feudal era o,iceiul pamintului sau cutuma,dreptul erman,dreptul canonic,le ile date de cneazi in sec.)+*-)* E-7E /66E87%/7 7/.E ".EP7%# 6%7%M+/. P9#98E:.+n formularea normelor de drept cneazului ii revenea un rol deose,it de important deoarece suveranul putea modifica si completa normelor de drept.Prin faptul ca sadezvoltat instantele (udecatoresti,incepind cu sec.)+* apare ca izvor de drept precedentul (udiciar. Proprietatea +ncepind cu sec.)+* are loc unificarea re imului (uridic a proprietatilor funiciare a sleahtei cu cea a no,ililor are loc in &;1< la cosice./stfel no,ilimea isi desemneaza dreptul la proprietate asupra su,solului,care anterior apartine re elui,iar dreptul de proprietate funciara nu era limitata de nimi2. Obligatiile 9data cu dezvoltarea comertului si a vietii orasenesti o,li atiile o,tin o importanta tot mai mare."intre contrctele cele mai importante sunt= contractul de de vinzare si cumparare si contractu de imprumut. Dreptul familiei. 6asatoria era re lementata de dreptul canonic.9casatorie care nu respecta re ulile reli ioase nu avea nici o efecitate (uridica,adica nu era recunoscuta de societate ca casatorie si nu era aparata de le e.6opii se aseau in puterea paternala=tatal sau mama isi puteau sasi omoare copilul daca eistau motive temeice pt aceasta Succesiunea +n ceea ce priveste ,unurile imo,ile le putea mosteni numaii fii,fiicele urmau de a fi dotate de parinti sau de frati. Testamentul 7estamentul se putea face in forma scrisa sau orala..e ele si ismund + din anul &'&> sta,ileste ca numai ,unurile mo,ile pot si testate si nu cele imo,ile. Dreptul penal "reptul polonez cunoste ? tipuri de infractiuni= infractiuni rave si usoare.+nfactorul este numit lo@ni2,deoarece este pedepsit cu moartea sau cu amenda.6ele mai rave se considera cele impotriva ordinii de stat feudale si impotriva vietii re elui. 6ea mai inferioara instantnta de (udecata este instanta familiala,era su, autoritatea tatalui care putea (udeca atit pe mem,rii familiei ci si pe slu i.%n rol deose,it de important aveau instantele mo,iliale care aveau competente sa (udece multe infractiuni ale taranilor dependenti de mosie.+nstanta suprema de (udecata era dieta enerala, care detine competente (udecatoresti.6hemarea era in form scrisa.Partile se putea prezenta fie personal sau prin imputerniciti, +n fata instantei ei isi dovedeau nevinovatia prin pro,e scrise,orale,(uramint. 52.Constitutia RSFSR din 1918. Prima 6onstituie sovietic, care a fost prima le e de ,az a nou proclamatei .epu,lici -ovietice Aederale -ocialiste .use, descria re imul care i-a asumat puterea dup revoluia ,olevic din&9&1. /ceast constitutie recunoatea n mod oficial Partidul Bolevic ca sin ura fora politic din ar, care funciona pe principiul dictaturii proletariatului. 6onstituia proclama de asemenea i aliana dintre muncitori i rani ca ,az a puterii poporului muncitor. /ceast aranie oferea numeroase aran ii ale e alit ii n drepturi a aranilor i muncitorilor. 6onstituia interzicea rupurilor sociale care se opuneau noii uvernri, sau spri(ineau Micarea /l, n rz,oiul civil 4&9&C-&9?&5, s participe la ale erile pentru soviete, sau s accead la putere.Puterea suprem n stat era de inut de D6on resul -ovieteler din ntrea a .usieD. "eputaii n acest nalt adunare erau ale i de sovietele locale din ntrea a .usie. ntre sesiunile 6on resului, corpul conductor al acestuia, cunoscut ca 6omitetul 6entral E$ecutiv, funciona ca Dor anul suprem de putereD i ndeplinea rolul de pre edinie colectiv a repu,licii.6on resul apro,a componen a -ovietul

6omisarilor Poporului 4-ovnar2om5 ca latura e$ecutiv a noii uvernri i-i definea responsa,ilitatea ca fiind Dadministrarea eneral a afacerilor statuluiD. 4-ovnar2om a e$ercitat at!t puterea le islativ c!t i e$ecutiv, din noiem,rie &9&1, p!n la adoptarea 6onstituiei din &9&C5. 'C.Constituirea Uniunii Europene

+n 1 fe,ruarie &99?,in ,aza 7ratatului de la Maastricht s-a constituit %niunea European./cest tratat a pus ,azele %niunii Europene."up ne ocierile din decem,rie &99& de la Maastricht tratatul a fost semnat de(a la 1 fe,ruarie &99?.
"in cauza unor pro,leme aprute n procesul de ratificare 4n "anemarca a fost nevoie de un al ++-lea referendum, n Eermania s-a naintat o e$cepFie de neconstituFionalitate mpotriva acordului parlamentar dat tratatului5 7ratatul %E a intrat n vi oare de-a,ia la & noiem,rie &99;. 7ratatul %E este considerat ca o Gnou treapt pe calea nfptuirii unei uniuni tot mai str!nse a popoarelor EuropeiH.%niunea European astfel constituit nu nlocuieIte ns vechile 6omunitFi Europene, ci le reuneIte su, un numitor comun, acela al unei noi Gpolitici Ii forme de cola,orareH. mpreun cu celelalte elemente 6omunitFile Europene alctuiesc cei trei piloni ai %niunii Europene= J6omunitFileEuropene J 6ola,orarea n politica e$tern Ii de securitate 4PE-65, J 6ooperarea poliFieneasc Ii (udiciar n materie penal 46PJMP5

Revolutia socialista si