I.

ORGANIZAREA PROIECTARII IN GERMANIA

In Germania exista Palatul Federativ al Arhitectilor (Bundesarchitektenkammer, BAK) uniune necomerciala (Uniunea arhitectilor), compusa din 16 palaturi de arhitecti ale fiecarii tari de federatie (land). Acest palat are functia si de a reprezenta arhitectii germani pe arena internationala prin departamentul - Retea de export arhitectural (Netzwerk Architekturexport, NAX). In cele 16 palate ai arhitectilor sint inregistrati in jur de 125 mii arhitecti (inclusiv si designerii de interior, urbanisti si arhitecti de landschaft). In Palatul landului Saxonia sint inregistrati 2700 arhitecti, din ei 1700 arhitecti privati si 1000 ce activeaza in intreprinderi de stat. Majoritatea firmelor de proiectare din Saxonia au pina la 10 arhitecti angajati (80-90%), companii mai mari se intilnesc in landuri din est. Palat de arhitectura este organizatia care are puterea de a oferi licente pentru arhitecti, organizatie publica legislativa (autolegislativa si autoadministrativa). Statul a promovat autogestionarea si autoadministrarea uniuniilor si organizatiilor de arhitecti, de insusi membri arhitecti ai lor, dupa codul de regulamente impus de Bundesarchitektenkammer (Palatul Federativ al Arhitectilor), fiecare Palat al landului avind regulamentari personalizate. Astfel Palaturile de arhitecti nu au finantare din partea statului, si functioneaza pe baza depunerilor membrilor ei. Acest lucru creaza beneficii atit si statului care este scutit de unele obligatiuni de administrare cit si arhitectilor, lucrul sau cu beneficiarii de de stat fiind simplificat. Functiile Bundesarchitektenkammer: 1. Acordarea dreptului de a activa in proiectare a specialistilor, inclusi in reestrele Bundesarchitektenkammer, licentionarea arhitectilor. 2. : ., , . ., . 3. Controlul calitatii lucrarilor de proiectare si de constructii, pe baza punctelor 1 si 2; 4. Recalificare membrilor Bundesarchitektenkammer, organizata prin cursuri speciale, ce au loc periodic in institurii de proiectare, cu prezenta obligatorie a angajatilor; 5. Sustinerea financiara a membrilor Bundesarchitektenkammer aflati in virsta de pensionare, pe baza la fonduri speciale de pensionare.

In Saxonia acordarea dreptului de a activa in proiectare de arhitectura se face in baza Legii in Constructii, care permite depunerea cererii pentru constructii numai persoanelor care au dreptul sa se numeasca "arhitecti". Tot in acest document este notat ca aceasta persoana fizica este inclusa in reestrele Palatului de arhitecti al Saxoniei in calitate de arhitect. Pentru a fi inclus in Palat, persoana trebuie sa fie domiciliata sau sa posede studiou de arhitectura pe teritoriul Saxoniei, sa posede studii finisate (cel putin 8 semestre) intr-o institutie germana cu profil cuvenit, sau intr-o institutie din tara straina, sa aiba experienta de lucru in domeniu 2 ani dupa finisarea studiilor, si 5 cursuri de recalificare.
1

Standartele activitatii profesiei de arhitect privat contin: - proiectarea; - depunerea cererii pentru eliberarea autorizatiei de constructie; - controlul asupra desfasurarii lucrarilor de constructii (supravegherea de autor) si a obiectului finisar; - lucru cu beneficiar; - participarea la concursuri; - participarea, voluntariat in uniuni sau organizatii profesionale.

STANDARTELE PROFESIEI. IMPUTERNICIRILE ARHITECTILOR:

OBLIGATIUNILE ARHITECTILOR:

- corelatie increzuta cu beneficiarul constructiei; - cunostinte aprofundate in practica de proiectare de mediu (urbanism) - experienta bogata in proiectare, si cunoasterea progresului de costuri in domeniul constructiilor;

BENEFICII SI NEAJUNSURI IN SISTEM:

- Posibilitatea beneficiarului de a obtine de la proiectant a setului complet de documentatie de proiect, cu interventii minime in procesul de constructie si de proiectare, ce ofera comfort cit si pentru beneficiar cit si pentru proiectant, si asigura calitate sporita a organizarii proiectarii si a obiectului construit; - contractul privind respectarea bugetului pentru constructii; - Luarea in consideratie a tuturor interese publice si private, insa, dupa regula, termeni lungi de proiectare.

REGULAMENTUL PRIVIND PRETURILE DE PROIECTARE A ARHITECTILOR SI INGINERILOR:

2

HOAI- HONORARORDNUNG FUR ARCHITEKTEN UND INGENIEURE

FAZELE SI CARACTERISTICILE LUCRARILOR DE PROIECTARE:

- Stabilirea bazei pentru proiectare ----3% - Schita de schita ----7% - Schita de proiect ----11% - Documentatia de proiect petru certificat de urbanism ----6% - Proiect de executie ----25% - Elaborarea sarcinii pentru executarea lucrarilor de constructii ----10% - Participarea la ordonarea sarcinii pentru executarea lucrarilor de constructii ----4% - Supravegherea de autor a lucrarilor de constructii ----31% - Documentatia obiectului ----3%

II.

ANALIZA ORASULUI CHISINAU

In perioada actuala Chisinaul arhitectural este cuprins de mai multe procese de schimbari, de tranzactii, cit pe plan urbanistic, cit si pe plan de arhitectura. Acest fapt in mare parte produs din cauza schimbarii necisitatilor, tipurilor de activitati a pupulatiei in Chisinau, si evolutia tehnicostiintifica. In timpul URSS Moldova constituia un punct strategil al intregii uniuni, Chisinaul fiind o capitala sovietica, economia carui a fost dirijata in condordanta cu necisitatile uniunii. A avut loc urbanizarea rapida a populatiei moldovenesti, cu imigrare intensiva, ce se stabilea adeseori in Chisinau. Aparuse brusc numar mare de cladiri de locuit cu apartamente multietajate. Din punct de vedere al zonarii Chisinaului, au fost create zone locative, zone de producere, s.a. Au fost reglate retele de circulatie a transportului public, organizate centre locale administrative si sociale. Au fost elaborate caile de evacuare a deseurilor, canalizarea, aprovizionarea cu apa, incalzire, a zonelor locative. In zonele de producere au fost edificate uzine, ce raspundeau cerintelor si necesitatilor cit si populatiei bastinase cit si cerintelor de aprovizionare a URSS cu produs final de divers tip. In anii '90 ai sec. XX a avut loc destramarea URSS, iar in Moldova in urma dobindirii independentei au fost pornite multiple procese de transformare a intereselor strategice de productie, trecerea de la regimul politic soviectic socialist spre cel democrat, trecerea de la economia planificata spre economie de piata, s.a. procese, care au creat alte cerinte si necisitati spre spatii arhitecturale. Acest proces de schimbari si transformari poate fi realizat intr-un timp mai indelungat, in unele cazuri au aparut si efecte negative ale organizarii necompetente ale acestor procese.

1. LOCUINTE:

In Chisinau locuintele si zone pentru locuinte pot sa se divizeze in 2 tipuri: - zone pentru case de locuit cu apartamente, complexe de locuit, - zone pentru case de locuit individuale. Zonele cu case de locuit cu apartamente si complexele de locuit, majoritatea au fost construite pe timpurile URSS. Au fost organizate cartiere rezidentiale, aprovizionate cu gradinite, scoli, spatii publice, centre civice, normate pentru numarul concret de locuitori in cartiere. Cladirile construite in perioada ceea erau orientate favorabil. Insa cladirile aveau si neajunsuri, cum ar fi, suprafete mici si variantie mica a planelor apartamentelor, incit se edificatu dupa proiecte tip, fatadele cu o estetica redusa. Din punct de vedere a alimentatiei cu incalzire, deasemenea au neajunsuri, incit astazi preturile la resursele de combustibil cu care s-ar efectua incalzirea agentului termic sint ridicate, si o problema contemporana este utilizarea materialelor termoizolante in constructia cladirilor de locuit pentru a reduce costurile incalzirii locuintelor pe timp de iarna. Lucrarile de adaugire a materialului termoizolant pe partea exterioara a peretilor exteriori a cladirilor de locuit deterioreaza aparentele estetice si dezechilibreaza fatadele cladirilor, si espectul orasului.
4

O alta problema contemporana, ce este de fapt un efect negativ al constructiei cu a cladirilor de locuit cu spatii reduse, este insusi spatiile mici ale apartamentelor. Din cauza lipsei de control arhitectral bine reglat, in Chisinau este curenta problema constructiei anexelor la cladiri de locuit individuale cu apartamente. Aceste anexe tind sa rezolve pentru unele familii necesitatea de spatii pentru locuit, insa pe de alta parte degradeaza aspectul estetic al cladirilor la care sint construite. Acest lucru se intimpla si din cauza randamentului mic intre posibilitatile de procurare a apartamentelor de catre oraseni, si preturile apartamentelor. In ultima perioada de timp se edifica un numar mare de case de locuit cu apartamente si complexe locative, proces ghidat de economia de piata si ca sa asigure necisitatile urbanizarii. Insa calitatea acestor constructii, cit si din punct de vedere urbanistic, nu sunt bine rezolvate. Casele de locuit individuale au fost raspindite mai mult in zonele vechi ale oraselor, neatinse de constructiile sovietice. In ultimul timp este vazuta tendinta de antiurbanizare, crearea la periferiile orasului a cartierelor rezidentiale din case de locuit individuale.

2. MONUMENTE:

Denumirea monument provine la latinescul memento, ce nseamn memorie, avnd sensul, prin extensie, aducere aminte. Monumentele de arhitectur se impun ateniei publice prin calitile lor artistice: proporii, modalitatea de a prelucra i pune n oper materialul de construcie, valoarea decoraiei plastice, ct i prin particularitatea lor de a reprezenta epoca istoric n care au fost construite. Monumentul de arhitectur poate fi att o cldire pstrat i utilizat n continuare, precum i vestigiile arhitectonice puse n valoare prin spturi arheologice, ruinele unor aezri sau construcii, pstrate n stare fragmentar ori n stare de ruin, care evoc realitile din trecut.

n Republica Moldova monumentele de arhitectur snt protejate prin Legea privind ocrotirea monumentelor (22.06.1993), elaborat n conformitate cu legislaia european, n care este stipulat: Monumente snt obiecte sau ansambluri de obiecte cu valoare istoric, artistic sau tiinific, care reprezint mrturii ale evoluiei civilizaiilor de pe teritoriul republicii, precum i ale dezvoltrii spirituale, politice, economice i sociale. O completare a legislaiei de ocrotire a monumentelor a fost adus de Legea culturii (27.05.1999) i de Convenia privind protejarea patrimoniului mondial cultural i natural, ratificat n 2002 de ctre Republica Moldova. Aceste acte legislative au constituit suportul juridic privitor la aspectele ocrotirii, restaurrii i proteciei monumentelor de valoare artistic i istoric de pe teritoriul Republicii Moldova. Monumentele de arhitectur snt clasate n trei categorii: universal, naional i local. n Republica Moldova monumentele de arhitectur de valoare naional, snt nscrise n Registrul monumentelor Republicii Moldova, ntrit de Parlament, iar monumentele de arhitectur de valoare local snt luate la eviden i ntrite n Registre de organele administraiei locale. Toate monumentele, situate pe teritoriul Republicii Moldova, fac parte din patrimoniul ei cultural i natural, se afl sub protecia statului. Monumentele de arhitectur reprezint bunuri imobile, cldiri aparte sau ansambluri de obiecte care fac parte din patrimoniul cultural, care,
5

datorit arhitecturii, unicitii i integritii lor n peisaj, au valoare din punct de vedere istoric, artistic sau tiinific; situri: lucrri ale omului sau opere rezultate din conjugarea aciunilor omului cu natura. Monumentele nu snt discriminate dup criteriul cronologic, etnic, confesional sau de alt natur. Valoarea estetic, funcional sau material a monumentului este subsidiar fa de calitatea de mrturie istoric. Monumentele de arhitectur din Moldova dateaz ncepnd din preistorie, cuprind perioada antic, medieval modern i contemporan. Snt considerate monumente de arhitectur toate mrturiile arhitectonice de pn la 1812. Cldirile i ansamblurile, valoroase din punct de vedere artistic sau tehnic, realizrile arhitecilor notorii, edificiile construite n epoca contemporan, pot fi clasate drept monumente de arhitectur dup mplinirea a 50 de ani de la terminarea construciei. n conformitate cu Anexa la Legea monumentelor ..., n anul 1993, n Republica Moldova se aflau 5698 de monumente istorice, arhitectur i art monumental, incluse n Registrul de Stat, cu statut de monument protejat. n multe cazuri legislaia nu a fost aplicat, multe monumente de importan naional fiind distruse sau renovate fr coordonarea obligatorie cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova. Printre acestea se afl cteva zeci de biserici de lemn din secolele XVIIIXIX care au fost demolate sau incendiate, aceiai soart fiind urmat de mai multe monumente de arhitectur de importan naional din Chiinu i alte localiti ale republicii. Reieind din faptul, c n ultimii 20 de ani nu au fost realizate deplasri de cercetare pe teren, situaia privitor la starea i existena mai multor monumente ale Patrimoniul cultural imobil la categoria Monumente de arhitectur nu este cunoscut. Monumentele de arhitectur se mpart dup tipologie n: arhitectura civil (locuine, edificii publice), de cult religios (biserici cretine i eterodoxe, complexe monastice i schituri rupestre, sanctuare), arhitectura fortificat (de aprare); arhitectura industrial, construcii inginereti, arhitectura peisagistic, monumente arhitecturale. Sint mai multe probleme actuale in privinta monumentelor arhitecturale in Chisinau: 1. Problema majora este ca timp de 20 ani de la independenta problema monumentelor nu a fost cercetata la un nivel corespunzator de vreo institutie de stat. Acum de 4 ani in urma s-a fondat Agentia de Inspectare si Restaurare a Monumentelor din Moldova. Insa cu parere de rau timp de acesti 20 ani au fost distruse 77 monumente de arhitectura in Chisinau. 2. Insuficienta de fonduri pentru restaurare si mentinere a monumentelor, buget extrem de mic al Agentiei de Inspectare si Restaurare a Monumentelor din Moldova, ce constituie ~300.000 euro. Cu asa buget, cum sustine Ion Stefanita, se poate de restaurat un singur monument. 3. Neprotejarea monumentelor. 4. Coruptia organelor administrative municipale, ce permit constructia altor edificii moderne in locul monumentelor.

3. SPATII ACVATICE:

Moldova nu este prea bogat n ape de suprafa. Acest lucru se explic prin faptul, c nu cad prea multe precipitaii, iar evaporarea este puternic. Este important i influena reliefului accidentat: rpele i vgunile dreneaz puternic apa. Problemele folosirii corecte i ale proteciei resurselor acvatice, cutarea noilor izvoare snt importante pentru Moldova dens populat. Acumulrile naturale de ap ocup n republic numai 62,2 km i au un volum de 200220 milioane de m. nc 250 km revin lacurilor de acumulare artificiale, care alctuiesc aproape 800 milioane de m de ap. ntreaga suprafa de ap ocup nu mai mult de 1 % din teritoriu. n Moldova snt puine artere fluviale mari, care au un debit mare, n schimb printre ele, snt foarte multe ruri medii i mici. De aceea, reeaua fluvial amintete un copac cu o ramificaie deas i complicat. n componena reelei fluviale snt 3085 ruri care curg permanent i temporar; dintre ele numai 240 au lungimea ce nu depete 10 km i doar opt ruri Nistru, Prut, Rut, Ichel, Bc, Botna, Iaplug i Coglnic, care au mai mult de 100 km. n ultimul timp au fost degradate mai multe spaii publice, n special din jurul bazinelor acvatice din municipiul Chiinu. Aceast practic pguboas trebuie s fie stopat, iar terenurile publice reabilitate pentru binele locuitorilor i oaspeilor capitalei. O analiza recenta a starii sanitare a bazinelor acvatice din mun. Chisinau cit si din intreaga Rep. Moldova este alipita la referat:

Prerea cetenilor este decisiv n problema amenajrii spaiilor verzi pentru agrementul copiilor, crearea unui sistem de amenajare a albiei rului Bc i afluenilor lui. Rul Bc sa devina axa verde a capitalei i sa fie baza carcasei ecologice a municipiului. Prin consultarea populaiei ar fi bine sa se elaboreze un plan de management al spaiilor verzi din capital. Ar fi bine sa se elaboreze un program municipal special de educaie ecologic a cetenilor, pentru care sa fie promovat n diferite instituii (grdinie, coli, universiti, ntreprinderi etc.).

4. SPATII VERZI:

Situaia existent: Mediu natural cu risc sporit pentru sntatea locuitorilor, gestionarea defectuoas a sistemului de salubrizare Chiinul este un ora verde i are spaii nverzite variate, iar unui orean i revine cca 31,5 m.p. de terenuri verzi, ceea ce se nscrie n norma general de 20-50 metri ptrai/locuitor pentru oraele balneare. Aici snt amplasate patru arii naturale protejate de stat, care ocup 180 ha, iar complexul de protecie a mediului include spaiile verzi ale oraului cu destinaie variat: pstrarea fondului genetic vegetal i animal, pstrarea i dezvoltarea arhitecturii peisagere, recreerea populaiei. Pe teritoriul capitalei snt determinate cinci tipuri de spaii nverzite. Spaiile verzi compacte intraurbane snt amplasate preponderent n partea de nord i vest a oraului, iar scuarele snt dispersate n toate sectoarele capitalei - mai mult la Ciocana (17,6 ha) i Rcani (11,5 ha), dar mai puin la Buiucani (3,3 ha), Centru (6,2 ha), Botanica (6,8 ha). ns mediul natural urban este supus unor factori cu influen permanent de degradare ca de exemplu: emisiile de gaze, poluarea apelor, eroziuni i alunecri de teren, reducerea zonelor verzi, presiunea antropic etc. Apele bazinelor acvatice din intravilanul oraului depesc de 4-6 ori concentraia maximal admisibil de poluare, din cauza lipsei zonelor sanitare de protecie la ntreprinderile mari, lipsei instalaiilor pentru reciclarea i utilizarea deeurilor industriale i menajere, sistemului neperformant de asigurare a salubritii. Pe teritoriul oraului i al localitilor suburbane snt nregistrate 62 sectoare afectate de alunecri de teren active. n ultimul timp, creterea necontrolat a parcului auto i intensitatea transportului a adus la poluarea nalt a aerului, la care se adaug presiunea constant asupra spaiilor verzi provocat de lipsa parcrilor amenajate. Lipsa tehnologiilor de prelucrare a deeurilor, utilajul tehnic nvechit i insuficient, numrul mic de personal tehnic, relaiile nereglementate dintre prestator i beneficiar dezorganizeaz sistemul de asigurare a salubritii n ora, fapt ce se rsfrnge negativ asupra mediului natural urban, i drept consecin starea sntii, tot mai problematic, a fiecrui cetean. Indicele polurii aerului n Chiinu este ridicat, principalii poluani fiind dioxidul de azot, praful, oxidul de carbon. Sursele principale de poluare a aerului n Chiinu snt: transportul auto, unitile termoenergetice, n msur mai redus ntreprinderile industriale, care, dei au programe i volume reduse de producere, snt situate i n sectoarele centrale ale oraului, fr a dispune de zone sanitare de protecie. Coninutul de produse petroliere, compui de cupru, azot amoniacal, nitrai, nitrii i detergeni n rul Bc depete de cteva ori indicii cotelor maximal admisibile. n lunca rului pe teritoriul
8

oraului snt dou zone mari industriale depite de timp (Sculeni i Uzinelor) amplasate de-a lungul cii ferate. Zona de protecie a rului Bc constituie 500 m, care ns nu se respect. Cca. 40 ntreprinderi industriale i depozite snt amplasate n zona de protecie, din care se scurg toate apele reziduale comunale sau rezultate n urma proceselor productive i de la precipitaii. Artera acvatic a oraului este un recipient deschis, ce reprezint un focar de epidemii. Scurgerile de ap din reelele de distribuie i canalizare au condus la creterea considerabil a nivelului apelor freatice in multe zone din ora. Pe teritoriul municipiul Chiinu snt 49 de uniti industriale periculoase din punct de vedere chimic, radioactiv i explozibil. Un risc tehnogen prezint depozitul de clor lichid de la staia de tratare a apei potabile din str. Studenilor. Cantitatea total a substanelor puternic toxice folosit anual este de aproximativ 450 tone. Poligonul deeurilor solide din s. nreni, raionul Anenii Noi, a fost organizat pe o suprafa de 22,5 ha pentru oraul Chiinu n anul 1990, cu capacitatea de calcul pn n anul 2020. Teritoriul se afl la bilanul Primriei municipiului Chiinu i este deservit de ntreprinderea Autosalubritate, responsabil pentru colectarea, transportarea, prelucrarea i sortarea parial a deeurilor. Conform datelor pe poligon se acumuleaz zilnic 3100-3500 metri cubi deeuri menajere solide, sau cca. 780-800 mii m3/an. O problem prioritar de mediu este reciclarea deeurilor, care prezint un complex de aciuni menite s micoreze volumul generrii reziduurilor menajere i industriale i utilizarea lor maxim n calitate de materie prim secundar, spre exemplu, la o uzin specializat n prelucrarea deeurilor. Maniera de abordare a problemei: Mediu curat i sntos prioritatea de baz a politicilor locale Un mediu natural ntreinut ridic nivelul de confort al populaiei i are o influen benefic asupra sntii publice. Chiinul este un ora verde i aceasta este o valoare, pe care ne propunem s o transmitem generaiilor urmtoare. Vom promova o politic activ de meninere i sporire a suprafeelor verzi, de micorare a factorilor de poluare a aerului i apelor. Orice cetean trebuie s fie protejat de factori nocivi i s fie informat despre situaia mediului din municipiu. n plan teritorial, n municipiu trebuie dezvoltat un sistem modern de colectare i prelucrare a deeurilor. Totodat, n suburbie vor fi susinui antreprenorii care i propun soluionarea problemelor de mediu i de asigurare a salubritii. Municipiul Chiinu trebuie s asigure accesul la un loc de via confortabil, ntr-un mediu curat. La nivelul municipiului Chiinu vom ntreprinde msuri de micorare a nivelului polurii i de protejare i reabilitare a patrimoniului natural n beneficiul public.

5. PROBLEMA TRAFICULUI:

In ultimiin ani, capitala Chisinaului a suferit transformari radicale privind modul de viata al cetatenilor, care au adoptat tot mai mult un mod de viata occidental. Astfel, in Chisinau s-a declansat o adevarata febra a constructiilor de vlocuri noi cu apartamente, de case individuale, tot mai multe familii dorind sa-si cumpare si un autoturism. Dis pacate insa chisinauenii nu-si aleg intotdeauna o masina de calitate, performanta, fapt explicabil, partial, prin calitatea proasta a strazilor care nu permit intretinerea in conditii bune a autoturismelor noi.
9

Numarul de masini din oras, proprietate personala, creste alarmant: cu circa 7000 de autoturisme pe an. Astfel, din anul 1997 pina 2004, numarul de autoturisme a crescut de doua ori, iar incepind cu anul 1999 depaseste numarul de autoturisme pentru care a fost proiectata reteaua de strazi a capitalei. Intrucit in anul 2008 numarul de masini ar putea depasi de 2 ori aceasta limita, pericolul congestionarii traficului urban va fi din ce in ce mai accentuat, in special pe motiv ca reteaua stradala va fi imbunatatita insuficient pentru un numar atit de mare de autoturisme. Daca se va pastra acest ritm de crestere, peste 5 ani, se va atinge cifra de cca 220 mii de autoturisme particulare pe strazile capitalei, ceea ce va determina o circulatie lenta, o penetratie greoaie si plina de stresuri pentru pasagerii mijloacelor de transport, pentru calatorii transportului public, dar si pentru pietoni, creind ambuteiaje si strangulind, literalmente, anumite zone a mun. Chisinau, in special, avinduse in vedere zona centrala a capitalei. Este evident ca, problema ridicata nu se rezolva de la sine, iar ambuteiajele, ca si rabdarea locuitorilor capitalei, au niste limete, pe care ar fi mai bine sa nu le fortam. In special, ar trebui ca autoritatile Municipiului Chisinau sa abandoneze stilul de rezolvare a problemelor in regim de "criza" si sa treaca la o metodologie moderna, flexibila si promitatoare de solutionare metodica a problemelor transportului urban. n prezent, din cauza staionrii la semafor se pierd n trafic circa 43000 de ore, ceea ce reprezint pierderi materiale n valoare de circa 115.000 de dolari SUA, iar din bugetul municipiului Chiinu, doar din cauza traficului lent, anual se pierd cel puin 30%,. Aceste sume sunt, n primul rnd, suportate de ctre oferi, ale cror maini au un consum mai mare de carburani pe motivul staionrilor frecvente i al deplasrii lente, n al doilea rnd, o parte din bani sunt pierdui de patroni, care nu reuesc livrarea sau furnizarea la timp a mrfurilor, ntruct angajaii lor ntrzie la serviciu i astfel scade productivitatea muncii. Astfel de servicii cum sunt cele din taximetrie pierd, ntruct reuesc s satisfac un numr mai mic de cereri pe zi. Din cauza creterii numrului de maini, pierderile se vor majora i ele, cu circa 2-3% anual n urmtorii 3 ani, crescnd apoi n progresie geometric, cauznd, n final, blocarea traficului. Menionm c nu numrul mare de maini este cauza principal a ambuteiajelor, ci mai degrab utilizarea ineficient a limii strzii. Sunt strzi cu lime variabil, de exemplu, strada Ismail: pe un segment are trei benzi pentru fiecare sens, iar pe podul de pe str. Albioara, dup bulevardul tefan cel Mare i Sfnt sunt deja dou benzi, ca mai sus de str. Koglniceanu s apar din nou trei benzi(pe str. Pan Halippa), astfel nregistrndu-se o ngreunare a traficului pe segmentul str. Bucureti bd. tefan cel Mare. O alt problem stringent este lipsa unui numr foarte mare de locuri de parcare. Instituiile de stat, dar i multe centre comerciale i de agrement nu asigur numrul necesar de locuri de parcare. Se propune elaborarea unei legi ce ar obliga orice instituie public, centru comercial sau de agrement s dispun de un numr de locuri de parcare ce ar satisface cererea de vizitatori pentru aceste instituii. Prin urmare, parcrile supraetajate ar trebui s devin un lucru obinuit i indispensabil pentru cetenii oraului, iar atragerea agenilor economici locali sau a investitorilor strni n aceste proiecte, s asigure o surs de venit sigur pentru bugetul municipal. Problema semafoarelor nereglementate corespunztor creaz nu doar disconfort psihologic, dar i importante pagube materiale, pentru ora, dar i pentru persoanele private. Semafoarele reprezint un element indispensabil n reglementarea circulaiei rutiere n mun. Chiinu. n zona central a oraului, din cauza sistemului ortogonal al strzilor, numrul de semafoare este foarte
10

mare, practic la fiecare intersecie. Din cauza distanelor relativ mici ntre semafoare este absolut necesar setarea lor n regim de coridor verde , n special a strzilor ce asigur tranzitul mainilor dintr-un sector al capitalei n altul, prin zona central, de exemplu, bulevardul tefan cel Mare i Sfnt, str. Bucureti, str. M. Koglniceanu, str. Columna, Bnulescu- Bodoni, str. Pukin, str. V. Alecsandri, str. Ismail .a. n urma studiului, s-a constatat amplasarea nereuit i ineficient a multor semafoare de pe strzile aglomerate ale oraului. Timpul pierdut din cauza staionrii la semafor constituie circa 30% din timpul total pierdut de oferi n trafic. Dac e s comparm aceste pierderi cu cele suportate de ctre participanii la trafic, vom obine suma de 37000 de dolari SUA pe zi, de pe toate strzile aglomerate. n bugetul municipal, aceste pierderi reprezint 9,7% sau peste 11 mil. de dolari SUA anual. Atragem atenia c aceste pierderi sunt suportate exclusiv de participanii la trafic. n medie, un ofer chiinuian pierde n fiecare an 75 de dolari SUA pe an, ceea ce constituie circa o jumtate din salariul mediu lunar pe economie. Pentru reglarea fluxului de pietoni, pe mai multe strzi din Chiinu au fost instalate semafoare pentru pietoni. Multe din ele sunt necesare, dar sunt i cazuri cnd acestea sunt ineficiente din cauza lipsei unui flux mare de pietoni sau a variabilitii acestuia. n astfel de situaii, e de la sine neles c trebuie utilizate semafoare cu buton. Avantajul semafoarelor cu buton rezid n faptul c oprete traficul doar n caz de necesitate, pe o perioad de 15 - 17 secunde pe minut /dou minute, n mare, fluxul de maini pstrndui fluiditatea. Studiind fluxul pietonilor pe strzile Pukin i Ismail, la intersecia strzii Bucureti cu str. 31 August am constatat c acesta este nensemnat, prin urmare, aici pot fi instalate semafoare cu buton. Un alt tip de semafoare pentru pietoni sunt cele cu ceas, care arat timpul disponibil pentru traversarea strzii, preul unui astfel de semafor fiind de aproximativ 8750 de lei. Recomandm, de asemenea, instalarea unor astfel de semafoare la trecerile de pietoni de pe strada Alecu Russo, la intersecie cu strada M.Sadoveanu, i la intersecia cu sens giratoriu de pe bulevardul Mircea cel Btrn. Din cauza setrii nereuite a semafoarelor de pe strada Pan Halippa, sensul spre Telecentru, viteza medie de deplasare a autovehiculelor este de dou ori mai mic dect pe sensul opus, iar timpul necesar parcurgerii acestei poriuni este de trei ori mai mic dect timpul optim. Se impun astfel msuri de prevenire a acestor situaii, prin construirea unor strzi ce ar asigura conexiunea ntre sectoare, ocolindu-se zona central. Ar trebui s menionm n acest context i importana unui nou Plan Urbanistic General al Municipiului Chiinu. n 2006 a fost realizat un nou Plan Urbanistic General, unde se propune, n sfrit, o strategie concret de dezvoltare a municipiului Chiinu, prevzndu-se modificri importante i n domeniul transportului, n special, privind mbuntirea reelei stradale, conexiunea sectoarelor prin construirea de strzi noi sau prelungirea celor existente. Salutm aciunile preconizate n PUG 2006 privind transportul, doar c realizarea lor sunt pe termen lung i este greu de estimat se va putea ine pasul cu ritmul de cretere a numrului de maini. Amintim n acest sens c atunci cnd se reconstruia strada Pan Halippa, traficul pe strzile din zon era foarte greoi, prin urmare, ncercarea de a reconstrui o strad sau o poriune de strad din partea central a oraului, n condiiile n care numrul de maini va fi foarte mare, va duce, efectiv, la blocarea zonei centrale a Chiinului. De aceea e recomandabil ca reconstrucia strzilor s nceap de la zona central a oraului i n timpul cel mai apropiat. innd cont de faptul c
11

multe din propunerile PUG 2006 reia iniiativele din PUG 89 care nu au fost realizate, suntem sceptici n privina ndeplinirii tuturor obiectivelor propuse n noul PUG. n consecin, n cadrul acestui studiu au fost elaborate o serie de propuneri pe termen scurt ce ar putea mbunti situaia. Fr aciuni concrete,eficiente, ns, orientate pe termen lung, propunerile noastre nu vor putea fi aplicate dect parial, neuniform i probabil imprecis. Acest studiu dorete s conving autoritile Municipiului Chiinu n nevoia unei politici integrate de soluionare, dezvoltare i ajustare a traficului urban din capital la nevoile i constrngerile inerente ale publicului, singurul de natur s evalueze n mod obiectiv calitatea infrastructurii de drumuri, soluiile gsite la reglementarea traficului, i msurile pe care autoritile municipale le vor identifica pentru deblocarea problemelor reflectate n cadrul acestui studiu.

12