Curs 2

Prin diplomatie se intelege politica externa desfasurata de un stat, politica externa a unei regiuni (diplomatia Orientului Mijlociu, diplomatia asiatica) precum si politica externa a unei epoci (d. din perioada interbelica) , activitatea specifica desfasurata in aparatul de stat, organele competente sa intretina relatii diplomatice. Notiunea de diplomatie vine din grecescul diplo- a multiplica prin diplomatie se intelege activitatea oficiala a organelor de stat pentru relatii externe si in primul rand a diplomatilor desfasurata prin negocieri, prin corespondenta si prin alte mijloce specifice in scopul realizarii obiectivelor de politica externa ale statului si a apararii drepturilor si intereselor statului si cetatenilor sai in strainatate. Dreptul diplomatic reprezinta o ramura a dreptului international public si este alcatuit din totalitatea normelor care guverneaza statutul, atributiile si sarcinile organelor de stat competente a intretine relatii diplomatice. Izvoarele: Tratatele Cutuma Doctrina Jurisprudenta instantelor internationale Principiile generale de drept Acte ale organizatiilor intenationale in cazul diplomatiei multinationale (reglementarea statutului, privilegiilor, etc) sau alte izvoare de drept intern: Constitutia, legea, acte care emana de la Guvern, etc.

1815- actul final al Congresului de la Viena 1818- Protocolul de la Aix la Chapelle (Belgia) Conventia de la Havana Conventia de la Viena privind relatiile diplomatice din 1961 Reprezentarea statelor in relatiile internationale: Seful statului Guvernul Ministrul Afacerilor Externe Alti minstrii in domeniile lor de competenta Alte institutii centrale in domeniul lor de competenta Prin Parlamentele nationale(diplomatia parlamentara)

Prin intermediul autoritatilor locale dar si prin centre culturale, puncte de informare, etc.

Organele centrale cu atributii de reprezentare internationala: Seful statului reprezinta statul in relatiile internationale, il angajeaza inclusiv prin tratate internationale Se bucura de imunitate deosebita Reprezinta statul fara a avea nevoie de depline puteri Poate declara razboi, poate incheia pacea Are putere de numire ambasadori Are competente generale de reprezentare in relatiile internationale Poate angaja statul prin acte unilaterale

Guvernul: Poate incheia sau aproba acorduri internationale Poate numi reprezentanti diplomatici Aproba mandatul pentru negociere si pentru reprezentarea statului in relatiile internationale Este condus de catre prim-ministru care are importante atributii in domeniul relatiilor internationale Nu are nevoie de depline puteri Poate negocia si incheia tratate Poate participa la conferinte internationale

Ministrul Afacerilor Externe reprezinta Guvernul sau statul in raport cu alte state, poate negocia si incheia tratate, nu are nevoie de depline puteri, are atributii de numire a unor agenti diplomatici, primeste agenti diplomatici strainii poate angaja statul inclusiv prin declaratii orale

Alti ministrii: pot coopera in domeniile lor de competenta (aparare, justitie, interne) pot reprezenta Guvernul, pot participa la conferinte internationale, pot incheia acorduri internationale au nevoie de depline puteri.

Reprezentarea Romaniei in relatiile internationale: presedintele Romamiei, in conformitate cu Constitutia reprezinta Statul Roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale.

Are atributii foarte importante in politica externa: numeste si recheama ambasadori, acrediteaza ambasadorii straini; infiinteaza, desfiinteaza si schimba rangul misiunilor diplomatice; incheie tratate care sunt negociate de catre Guvern si ratificate de catre Parlament.

Guvernul: asigura punerea in aplicare a politicii interne si externe a tarii in conformitate cu programul de guvernare rog sa se completeze acest rand de catre cineva care a scris ................... Conduce si guverneaza activitatea ministerelor Negociaza tratate, acorduri si conventii internationale Poate angaja statul prin acorduri semnate in numele sau MAE, ca organ de specialitate asigura reprezentarea generala a statului in raporturile cu MAE ale altor tari si prezinta propuneri cu privire la semnarea, ratificarea si aprobarea tratatelor, acordurilor, conventiilor si celorlalte intelegeri.

Deplinele puteri reprezinta documentul care emana de la MAE prin care se desemneaza una sau mai multe persoane sa reprezinte statul pentru negocierea, adoptarea, incheierea tratatelor internationale sau pentru a efectua orice alt act cu privire la tratat. Legea tratatelor (L590/2003) prevede ca deplinele puteri reprezinta un document eliberat de MAE, semant de Ministrul Af. Externe si purtand sigiliul de stat prin care se consemneaza aprobarea pentru participarea la negocieri, pentru semnarea tratatelor la nivel de stat sau de guvern sau pentru participarea delegatiei Romaniei la reuniuni internationale)

Relatiile diplomatice Notiunea relatiilor diplomatice: Se intelege conducerea prin intermediul organelor reprezentative sau prin mijloace pasnice a relatiilr externe , ale unui subiect de drept international cu un alt subiect de drept international Ca elemente definitorii retinem: partile pot fi doar statele sau alte subiecte de drept international si au un caracter permanent

Curs 3 Pentru stabilirea relatiilor internationale este necesara indeplinirea a 3 conditii: Existenta personalitatii juridice de drept international

este necesar ca entitatea sa aiba posibilitatea de a avea drepturi si de a-si asuma obligatii in plan international; au personalitate juridica internationala: statul ,organizatiile internationale, popoarele, miscarile de eliberare nationala) Pentru a avea personalitate juridica internationala, subiectul de drept international trebuie sa-si poata manifesta consimtamantul in mod valabil. Nu orice subiect de drept international este si subiect al relatiilor diplomatice. Pot intretine relatii diplomatice statele, organizatiile internationale, miscarile de eliberare nationala si alte entitati precum Sf. Scaun si Ordinul Militar Suveran de Malta. Recunoasterea reciproca reprezinta un act politico-juridic. Recunoasterea trebuie facuta de jure si nu doar de facto. Recunoasterea reprezinta o oferta adresata statului recunoscut de a intretine relatii diplomatice. Recunosterea reciproca si stabilirea relatiilor diplomatice au loc, de regula, simultan. Incheierea unui acord intre subiectele de drept international reprezinta un act juridic. Acordul poate imbraca fie forma unui tratat solemn fie se poate realiza prin schimb de note sau de scrisori.

Incetarea relatiilor diplomatice: Poate avea loc in urmatoarele situatii: disparitia unuia dintre cele 2 subiecte de drept international Ruperea relatiilor diplomatice reprezinta un act politico-juridic si unilateral prin care un stat decide sa puna capat relatiilor diplomatice cu un alt stat; cauzele ruperii relatiilor diplomatice pot fi de natura politica sau juridica. Ruperea relatiilor diplomatice se poate realiza printr-o declaratie de vointa expresa sau in mod tacit. Ceea ce conteaza este ca manifestarea de vointa sa fie neechivoca. Razboiul antreneaza ruperea relatiilor diplomatice chiar daca nu este urmat si de actiunea de razboi. Starea de razboi este diferita de actiunea de razboi in sensul ca starea de razboi antreneaza ruperea relatiilor diplomatice in timp ce actiunea de razboi nu este urmata in mod obligatoriu de ruperea relatiilor diplomatice. Armistitiul reprezinta situatia in care relatiile diplomatice sunt reluate fara incetarea starii de razboi. Ruperea relatiilor diplomatice poate interveni si ca o sanctiune colectiva.

Efectele ruperii relatiilor diplomatice: Sunt intrerupte raporturile oficiale intre cele 2 state Se inchid misiunile diplomatice ale celor 2 state Nu sunt produse efecte cu privire la tratatele existente intre cele 2 state (conform pacta sunt servanda) Ruperea relatiilor diplomatice atrage si ruperea relatiilor consulare In ceea ce priveste statutul juridic al agentilor diplomatici si al misiunilor diplomatice, acestea nu inceteaza adica isi pastreaza imunitatile, inviolabilitatile si privilegiile.

Suspendarea relatiilor diplomatice reprezinta forme de incetare temporara sau definitiva a relatiilor dintre cele 2 state din diverse motive:

Un fapt neasteptat, un impediment temporar, interventia unei stari de tensiune intre 2 state, existenta uei lovituri de stat, etc.

Efectele suspendarii: Relatiile se mentin in forma in care se prezentau la data suspendarii nefiind nevoie de noi scrisori de acreditare in cazul revenirii la post a vechiului sef de misiune

Misiunile diplomatice permanente

Misiunea diplomatica reprezinta un organ al unui subiect de drept international instituit in mod permanent pe langa un alt subiect de drept international si insarcinat cu intretinerea relatiilor diplomatice cu acel subiect de drept international. Clasificarea misiunilor diplomatice: In functie de durata misiunile diplomatice se clasifica in misiuni diplomatice permanente (care reprezinta principala forma de organizare) si misiuni diplomatice temporare (misiuni diplomatice ad hoc care functioneaza in state in care nu functioneaza misiuni diplomatice permanente) In functie de scop sau obiectiv, misiunile diplomatice se clasifica in misiuni de reprezentare pentru negocieri politice , misiuni pentru scop de ceremonial, misiuni care au drept obiectiv comunicarea unui gest sau a unei schimbari intervenite in conducerea unui stat, etc.

Misiunea diplomatica reprezinta termenul generic pentru desemnarea organelor de stat permanente insarcinate cu intretinerea relatiilor diplomatice. Misiunea diplomatica trebuie deosebita de membrii acesteia intrucat are imunitati si privilegii proprii. Categorii de misiuni diplomatice Misiunile diplomatice trebuie deosebite in functie de diplomatia bilaterala (care priveste relatiile intre state si diplomatia multilaterala care priveste relatiile din cadrul organizatiilor internationale. In cazul diplomatiei bilaterale avem urmatoarele categorii de misiuni diplomatice: Ambasadele reprezinta misiunile diplomatice cu cel mai inalt rang si sunt conduse de catre un ambasador sau un insarcinat cu afaceri. Nuntiatura Apostolica reprezinta misiunile diplomatice ale Sf. Scaun care sunt egale in rang cu ambasadele fiind conduse de un Nuntiu Apostolic (este considerat decanul Corpului Diplomatic). Aceasta isi desfasoara activitatea dupa norme de drept international public si drept canonic intrucat are functii diplomatice si ecleziastice. Legatia reprezinta o categorie de misiune diplomatica inferioara ca rang ambasadei si este condusa de un ministru care poate fi numit Trimis Extraordinar si Ministru Plenipotentiar sau de un ministru rezident sau de un insarcinat cu afaceri. Internuntiatura Apostolica reprezinta misiunea diplomatica a Sf. Scaun echivalenta in rang Legatiei. Este condusa de un Internuntiu Apostolic.

Inaltele Comisariate reprezinta misiuni diplomatice ale Marii Britanii in statele Commonwealthului (foste colonii); acestea sunt conduse de Inalti Comisari.

Diplomatia multilaterala In cazul acesteia, avem urmatoarele categorii de misiuni: reprezentante permanente misiuni permanente delegatii permanente care sunt misiuni ale statelor membre pe langa organizatia internationala respectiva (noi avem la: Bruxelles; NATO; mbasada pe langa regatul Olandei ; Cons. EuropeiStrasbourg, Viena, New York, Geneva) deasemena, si organizatiile internationale pot avea reprezentante sau delegatii in statele membre ale respectivei organizatii misiunile diplomatice, in cazul diplomatiei multilaterale au functii diferite fata de cele din cadrul diplomatiei bilaterale; procedura de numire si de acreditare a sefilor de misiune diplomatica este diferita in cadrul diplomatiei multilaterale (la numirea unui sef de misiune diplomatica nu este necesara solicitarea agrementului.

Curs 4

Numirea membrilor misiunii diplomatice: reprezinta un atribut exclusiv al statului acreditant avand baza juridica in suveranitatea sa. Conventia de la Viena recunoaste dreptul statului acreditant de a numi membrii misiunii diplomatice.

Procedura numirii sefului misiunii diplomatice: Seful misiunii diplomatice poate fi numit in urma unei proceduri cuprinse in 2 etape:

- agrementul -reprezinta procedura prin care statul acredidant solicita statului acreditar consimtamantul acestuia legat de persoana aleasa pentru a indeplini functia de sef de misiune pe teritoriul acestui din urma stat este persona grata (persoana agreata) dupa care urmeaza respunsul prin care se da asentimentul la numirea facuta de statul trimitator; statul acreditar are dreptul de a refuza acordarea agrementului si nu poate fi obligat sa spuna sau sa comunice motivele refuzului si nici nu poate fi obligat sa acorde agrementul. Procedura agrementului cuprinde 2 etape: - intrebarea -comunicarea intentiei de a acredita o anume persoana; cererea de agrement poate fi adresata de ultimul sef de misiune, de insarcinatul cu afaceri ad interim (interimar) sau de Ministrul de afaceri externe al statului acreditant printr-o nota trimisa misiunii diplomatice a statului acreditar. Cererea de agrement cuprinde data biografice si orice alte informatii utile privind persoana respectiva. Ea este supusa deciziei Sefului Statului (in cazul sefilor de misiune din primele 2 clase(ambasadori, nuntiu, internuntiu, ministrii) si Min. de Afaceri Externe in cazul insarcinatului cu afaceri. Cererea de agrement este confidentiala. - raspunsul este comunicat statului acreditant prin intermediul Min. Afacerilor Externe sau prin misiunea diplomatica din statul acreditar. - refuzul trebuie sa fie expres si poate fi verbal dar si tacit printr-o amanare continua a oferirii unui raspuns. Acordarea agrementului reprezinta un drept discretionar al statului acreditar. Refuzul agrementului nu obliga statul acreditar la a da explicatii. Efectele agrementului: - viitorul sef de misiune devine persoana agreata - se creaza premisele necesare pentru procedura acreditarii Agrementul poate fi retras de catre statul acreditant iar persoana respectiva poate fi declarata persona non grata. - acreditarea reprezinta procedura speciala prin care se reglementeaza afirmarea definitiva a calitatii de sef de misiune a unei persoane care a primit deja agrementul si care consta in punerea de acord reciproca a doua declaratii de vointa (vointa statului acreditant de a numi seful de misiune si declaratia expresa a statului acreditar de a accepta aceasta numire. Scrisorile de acreditare reprezinta documentul formal care contine declaratia prin care statul acreditant isi exprima vointa de a numi o anume persoan ca sef de misiuen in statul acreditar. Scrisorile de acreditare atesta calitatea oficiala a sefului de misiune si ele faca dovada ca aceasta persoana este abilitata sa exercita functii diplomatice. Ele sunt semnate de seful statului si sunt inmanate sefului statului acreditar in cazul sefilor dfe misiune din primele 2 clase diplomatice sau de min, af externe catre min af externe in in cazul insarcinatilor cu afsaceri. semnate de seful statului acreditant ori de min de externe pentru misiunile permanente)

Cuprind numele, calitatea, datele biografice, titlurile persoanei desemnate, obiectul general al misiunii sale dar si mentiunea ca acesta este abilitat sa exercite si sa actioneze in numele sefului statului si guvernului sau. In ceea ce-l priveste pe Inaltul Comisar, scrisorile de acreditare sunt inlocuite cu scrisorile de prezentare iar in cazul nuntiului apostolic cu o bula papala. Prezentarea scrisorilor de acreditare: -data prezentarii este notificata min af externe. -sosirea noului sef de misiune are caracter privat pana in momentul prezentarii scrisorilor de acreditare - acestea sunt predate persoanl sefului statului sau ministrului afacerilor externe cu ocazia unei ceremonii speciale. -efectele: -seful de misiune este investit in calitatea sa oficiala - ordinea de precadere (au precadere sefii de misiune care au prezentat scrisorile de acreditare al o data anterioara)

Numirea sefului de misiune diplomatica interimar: se realizeaza la fel ca a celorlalti membrii ai misiunii diplomatice in plus fiind necesara obligatia notificarii catre min af externe al statului acreditar persoana numita ca sef al misiunii diplomatice trebuie sa indeplimneasca conditia de membru al persoanalului diplomatic de regula fiind ales diplomatul cu grad imediat inferior, numirea trebuind sa fie notificata statului acreditar

numirea celorlalti membrii ai misiunii diplomatice: se face prin decizia statului acreditant dupa ce se solicita consimtamantul statului acreditar spre deosebire de numirea sefului de misiune, nu este necesar sa se parcurga procedura agrementuli si a scrisorilor de acreditare fiind suficienta doar notificarea catre statul acreditar acesta raspunzand printr-o nota de raspuns in ceea ce-l priveste pe tasatul militar, este posibila solicitarea unei aprobari din partea statului acreditar personalul tehnic, admin si de serviciu poate fi numit de statul acreditant si dintre cetatenii st acreditat, in cazul lor nefiind necesara conditia de a fi persona grata. In cazul savarsirii unei abateri, ei pot fi declarati indezirabili

Incetarea functiei unui membru al misiunii diplomatice:

Se poate realiza fie din motive care tin de vointa statului acreditant, fiencelarie din motive care tin de vointa statului acreditar. Rechemarea: cererea de rechemare poate fi folosita in situatii de incheiere a mandatului de sef de misiune sau de diplomat in cadrul misiunii, din motive de limita de varsta, ori ale motive Un membru al misiunii diplomatice poate fi declarat persona non grata pentru savarsirea unor abateri grave sau din alte motive (

Structura si organizarea misiunii diplomatice: Tine de competenta exclusiva a statului acreditant; se realizeaza in functie de marimea, capacitatea si interesele statului acreditant dar si de importanta statului acreditar. O misiune diplomatica poate fi organizata din: Cancelarie- reprezinta cel mai important compartiment al unei misiuni diplomatice; prin intermediul acesteia sunt primite, pregatite si transmise actele care sunt de competenta sefului de misiune; se coordoneaza activ celorlalte sectii. Sectie politica- se ocupa cu gestionarea problemelor de natura politica; prin intermediul acesteia se duc tratative cu statul acreditar, cu min af externe, cu cercurile politice, presa, grupurile de influenta, corpul diplomatilor straini Sectie economica si comerciala- are ca obiect de activitate intrtinerea relatiilor de natura ec si com.; aceasta indeplineste urmatoarele functii: f de informare privind situatia economica sau raporturile economice cu statul acredita, f de asistenta in negocierea unor acorduri comerciale, f de prospectare a pietei, de promovare comerciala prin mijloace de publicitate, prin part la targuri si expozitii, prin promovarea relatiilor cu cercurile de afaceri Sectie culturala- promovarea culturala, colaborarea cult si artistica, participarea la elaborarea de acorduri culturale, difuzarea de materilae culturale, etc. Sectie consulara- se ocupa cu activ de natura consulara (acorda vize, asistenta consulara, efectuarea altor servicii de natura consulara (procuri, autentificari) Biroul de presa realizarea activ de informare spre interior adica spre statul acreditant si spre exterior (spre statul acreditar); prin bir de presa se realieaza sinteze de presa, se organizeaza interviuri cu membrii ai misiunii diplomatice, etc Biroul atasatului militar- realizeaza functia de cooperare in domeniul militar intre statul acreditant si cel acreditar dar si f de observare a situatieri militare din statul acreditar, colaboreaza cu autoritatile militare locale, reprezinta statul in cadrul ceremoniilor militare, acorda asistenta de specialitate in domeniul militar, etc Atas de interne, munca, agricol, etc- se ocupa cu dezvoltarea colaborarii dintre statul acreditar si acreditant in domeniile respective

Personalul diplomatic al misiunii Agentul diplomatic este persoana insarcinata cu indeplinirea activitatilor diplomatice si cu exercitarea functiilor diplomatice. Categoriile de diplomati pot fi urmatoarele: Ministrii plenipotentiari Consilieri

Secretari Diversi atasati (de interne, militari, etc) Gradele diplomatice sunt urmatoarele: Ambasador (se acorda numai de catre Presedinte) Ministru Plenipotentiar Ministru Consilier Consilier diplomatic Secretar 1 Secretar 2 Secretar 3 Atasat diplomatic Personalul nediplomatic al unei misiuni diplomatice:

Personalul tehnico administrativ:

Secretare, dactilografe, administratori, contabili, interdenti, specialisti it, etc. Personal de serviciu:

Soferi, ingrijitori, portari, gradinari, etc. Membrii de familie:

Acestia au acelasi tratament juridic ca si membrii personalului misdiunii din a caror familii fac parte Membrii personalului privat sunt persoanele folosite in serviciul casnic al unui membru al misiunii diplomatice. AcestIia nu sunt angajati ai statului acreditant.

Corpul diplomatic: Reprezinta totalitatea personalului diplomatic al misiunilor straine acreditate intr-un stat si care se afla inscris pe lista diplomatilor alcatuind singurul organ colectiv al agentilor diplomatici. Corpul diplomatic nu are personalitate juridica, lista corpului diplomatic este actualizata anual si include si membrii de familie ai agentilor diplomatici; isi desfasoara activitatea pe baze cutumiare si are o functie reprezentativa (protocolara). In fruntea CD se afla un decan care este seful de misiune cu cea mai mare vechime la post sau Nuntiul Apostolic. Decanul CD are functii onorifice si de reprezentare Ordinea de precadere: Reprezinta preferinta in ordine si in rang ce trebuie respectata pentru ceremoniile oficiale sau pentru evenimente ori alte actiuni oficiale. Diplomatii primesc in general rangul dupa data numirii la post Se aplica criteriul vechimii Sefii de misiune primesc rangul in functie de data si ora la care si-au prezentat scrisorile de acreditare

Insarcinatii cu afaceri vin, ca precadere, dupa sefii de misiune Insarcinatii cu afaceri ad interim vin dupa insarcinatii cu afaceri permanenti Ceilalti diplomati vin ca precadere in functie de gradul lor si la grad egal in functie de data numirii la post Sefii de misiune vin ca ordine de precadere, in statul acreditar dupa seful statului, dupa Primul Ministru, dupa Ministrul de externe, dupa Presedintii Camerelor, dupa Presedintele Instantei Supreme dar inaintea celorlalti ministrii.

Functiile misiunii diplomatice sunt prevazute de Conventia de la Viena privind relatiile diplomatice: 1- Functia de reprezentare este cea mai importanta functie a unei misiuni dilpomatice; prin exercitarea acesteia, se urmareste realizarea contactelor dintre statul acreditant si statul acreditar. Functia de reprezentare opereaza atat in relatia cu statul acreditarcat si in relatia cu celelalte state. In vitrute aceste functii misiunile diplomatice si agentii diplomatici sunt mandatari ai statului acreditant in statul acreditar. Functia de reprezentare subsumeaza toate celelalte functii ale misiunii diplomatice. Principalele forme de realizare a formei de reprezentare: participarea la viata publica a statului acreditar negocierea in numele statului acreditar exprimarea vointei statului acreditant promovarea politicii statului acreditant 2functia de negociere are ca obiectiv apararea intereselor statului propriu prin incercarea de a pune de acord interesele statului acreditant cu cele ale statului acreditar si de a identifica punctele convergente acestor interese; negocierile pot fi oficiale (purtate in numele celor 2 state) sau oficioase (informale- atunci cand partile isi sondeaza intentiile in mod reciproc fara a se angaja negocierile oficioase preced negocierile oficilale. Negocierea reprezinta prima etapa in elaborarea unui tratat international. Sefii de misiune nu au nevoie de regula de depline puteri pentru a negocia. Membrii misiunii diplomatice pregatresc runda de negociere, sondeaza atitudinea statului acreditar, efectueaza schimb de proiecte de text, participa efectiv al negociere in cadrul delegatiilor oficiale si trimit catre statul acreditant sau catre statul acreditar opozitiile de negociere ale celeilalte parti. -

Membrii misiunii diplomatice: Principalii membrii ai unei misiuni diplomatice sunt diplomatii. Prin diplomati se intelege seful de misiune si membrii personalului diplomatic al misiunii. Prim membrii personalului misiunii se intelege personalul diplomatic, personalul tehnico administrativ si persoanlul de serviciu. Intr-o misiune, mai intalnim si membrii de familie ai personalului misiunii dar si membrii personalului privat adica angajatii unor membrii ai persomnalului misiunii. Seful de misiune este agentul diplomatic imputernicit cu conducerea misiunii diplomatice si investit cu raspundere pentru activitatea acesteia in raport cu statul acreditar pe plan extern si in raport cu statul acreditant pe plan intern.

Seful de misiune este superior ierarhic fata de ceilalti membrii si se bucura de prerogative speciale, administrative, disciplinare, de coordonare si indrumare generala. Atibutiile sefului de misiune sunt cuprinse in scrisorile de acreditare. Clasificarea sefilor de misiune : - in functie de caracterul misiunii avem sefi de misiune titulari si interimari. - In functie de durata misiunii: permanenti si nepermanenti - In functie de rang: de rangul 1 (ambasadorii si nuntii care sunt acreditati pe langa Seful Statului ), de rangul 2 (trimisii, ministrii, si internuntii) si insarcinatii cu afaceri (care sunt acreditati pe langa Ministrul Afacerilor Externe) Aceasta distinctie este importanta pentru stabilirea regulilor de precadere. Ambasadorii se mai numesc extraordinari (au precadere fata de ceilalti sefi de misiune si plenipotentiari (au depline puteri). Insarcinatii cu afaceri pot fi titulari (ordinari, permanenti, en titre, en pied) sau interimari (ad interim- tin locul sefului de misiune pe perioada in care seful de misiune lipseste). Insarcinatul cu afaceri interimar este ales dintre diplomatii cu rang imediat inferior. Numirea insarcinatului cu afaceri interimar trebuie notificata statului acreditar. In caz de deces al sefului de misiune, inlocuirea se produce automat. In situatia in care in cadrul misiunii nu exista nici un diplomat, conducerea este asigurata de un gerant car nu poate insa sa exercite functii diplomatice..

Functia de observare si de informare Se realizeaza in dublu sens, atat in relatia cu statul acreditant prin informarea cu privire la situatia politica, economica din statul acreditar si informarea acestuia cu privire la situatia si interesele statului acreditant. Informarea statului acreditant se realizeaza cu privire la aspectele vietii politice din statul acreditar in relatiile cu statele terte dar si cu privire la relatiile bilaterale dintre statul acreditant si statul acreditar. Functia de informare prezinta anumite limite cu privire la natura informatiilor care pot face obiectul informarii si cu privire la mijloacele prin care se poate obtine informatia. Aceste mijloace trebuie sa fie licite, de ex.: contactele oficiale si oficioase, studierea mass-medie, contacte cu personalitati politice cu alti diplomati, etc.

Functia de realizare a cooperarii internationale: Are rolul de a cultiva, promova, extinde si diversifica relatia dintre statul acreditant si statul acreditar. - Cooperarea se poate realiza in diverse domenii: politic, economic, militar, comercial, juridic. - Deasemenea, prin aceasta functie se realizeaza dezvoltarea cadrului juridic bilateral, se creaza posibilitatea atragerii de inovatii dar si a incheierii de acorduri comerciale, vamale, etc precum si promovarea imaginii statului acreditant. Functia de protejare a intereselor statului acreditant si a cetatenilor acestuia: -

Se realizeaza prin intermediul exercitarii functiilor consulare si al acordarii protectiei diplomatice.exercitarea functiilor consulare este prevazuta de Conventia de la Viena privind relatiile diplomatice. Pentru exercitarea acestor functii este necesar insa sa se obtina acordul statului acreditar. Protectia diplomatica: Reprezinta o fictiune juridica prin care o reclamatie sau un litigiu, care opune un cetatean al statului acreditant statului acredita, este preluata de statul de cetatenie si transformata intr-o reclamatie sau un litigiu intre state.

Conditii pentru acordarea protectiei: Actul prin care sunt lezate drepturile cetatenilor sa reprezinte o violare a dreptului international Conditia cetateniei Epuizarea cailor de recurs intern Regula clean hands- problema creata sa nu fie rezultatul propriei culpe

Alte functii ale misiunii diplomatice: Adresarea de proteste Protejartea intereselor unui stat tert In ce priveste nuntiatura, ea exercita si functii ecelziastice

Ac tivitatea misiunilor diplomatice: Aceastra poate fi analizata atat in relatiile cu statul acreditant, cat si cu statul acreditar.

Relatiile cu statul acreditant: Se desfasoara prin primirea de instructiuni si prin elaborarea de rapoarte Comunicarea se poate realiza prin mijloace specifice: telegrame, infograme, mesaje internet, faxuri, curier diplomatic, etc.

Relatiile cu statul acreditar: Demersul diplomatic reprezinta actiunea desfasurata de o misiune diplomatice pe langa Guvernul statului acreditar, in scopul de a indeplini functiile si sarciniole care ii sunt incredintate de statul acreditant Demersurile diplomatice se realizeaza prin intermediul notelor diplomatice; acestea sunt comunicari oficiale trimie de catre misiunile diplomatice ministerului afaceriloe externe si invers.

Categorii de note diplomatice: Nota verbala Nota semnata Nota persoanla Aide memoire Memorandumul

Ultimatumul

Imunitati, privilegii si facilitati diplomatice Imunitati: - In sens larg se intelege tratamentul pe care statele sunt obligate sa-l acorde organelor straine acreditate in aceste state - In sens restrans, se intelege scutirea de care se bucura organele diplomatice de sarcinile si obligatiile de care sunt tinute alte subiecte de drept care se afla pe teritoriul statului acreditar precum si scoaterea lor de sub jurisdictia penala si civila a statului acreditar. Privilegii: Reprezinta scutirea organelor diplomatice de anumite obligatii exprimate in acordarea de actre statul acreditar a unor inlesniri cu caracter pozitiv care nu implica o activitate speciala din partea beneficiarilor.

Facilitati: Reprezinta posibilitatea juridica a organului diplomatic de a desfasura o activitate care ii este proprie Au un continut pozitiv si de natura activa, de ex: procurarea localului misiunii.

Principalele imunitati si privilegii: Imunitate de jurisdictie penala, civila si administrativa Imunitatea de executare Inviolabilitatile localurilor, bunurilor, arhivelor misiunilor diplomatice, inviolabilitatea personala a agentului diplomatic, a bunurilor si a resedintei sale.

Privilegii: Libertatea de comnuicare, de miscare Libertati fiscale, vamale Dreptul la arborarea drapelului national Facilitati de sedere, de natura fiscala, etc.

Persoanele care beneficiaza: Seful de misiune si personalul diplomatic al misiunii (beneficiaza de integralitatea imunitatilor si privilegiilor diplomatice) Personalul tehnico- administrativ (beneficiaza de imunitatate penala, administrativa si civila).Cu privire la actele indeplinite in exercitarea functiilor lor Membrii de familie (beneficiaza de sistemul juridic a celor din a caror familii fac parte)

Personalul de serviciu ( beneficiaza de anumite imunitati si priviegii necesare exercitiului functiei lor ( scutirea de impozite si taxe pe salarii, insa cu conditia ca acestia sa nu fie cetateni ai statului acreditar si sa nu-si aiba resedinta in statul acreditar.

Imunitatea de jurisdictie: A misiunii diplomatice: Misiunile diplomatice au imunitate juridica dpdv civil si administrativ cu privire la anumite acte juridice pe care misiunea le indeplineste ca persoana juridica; aceasta reprezinta exceptarea organelor diplomatice de la principiul canform caruia toate subiectele de drept aflate pe teritoriul unui stat sunt supuse legilor statului respectiv si exercitarii jurisdictiei acestuia. Scopul imunitatii de jurisdictie este acela de a garanta organelor diplomatice independenta si libertatea deplina pentru exercitarea functiilor lor. In ceea ce priveste actele indeplinite de misiunile diplomatice, acestea potfi de mai multe feluri: - Acte indeplinite in calitate de organe de relatii externe al statului acreditant, acestea cad sub incidenta dreptului international si nu au legatura cu dreptul intern al statului acreditar. Acte indeplinite de misiunile diplomatice ca organ de stat; acestea sunt supuse dreptului intern al statului acreditant (ex: concedierea) Acte indeplinite ca pers. juridice in statul acreditar care tin de dreptul privat: Incheierea unui contract de achizitie beneficiaza de imunitate de jurisdictie civila si administrativa si de executie . Particulrii au la dispozitie urmatoarele posibilitati: - Introducerea unei actiuni civile in statul acreditant - Solicitarea protectiei diplomatice din partea propriului stat - Invocarea unei clauze arbitrale daca aceasta a fost inserata in contract -

Imunitatea de jurisdictie a agentilor diplomatici: Agentii diplomatici beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala, civila si administrativa. Imunitatea de j penala: - agentii diplomatici nu pot fi urmariti penal si ici judecati de catre statul acrediar In caz de savarsire de infractiuni de catre agentii diplomatici acestia pot fi rechemati sau declarati persona non grata. Imunitatea de jurisdictie este absoluta in sensul ca agentii diplomatici beneficiaza de ea atat in exercitarea functiilor publice cat si a celor private. Agentii diplomatici pot fi trasi la raspundere penala insa de catre statul acreditant In cazul organizatiilor internationale, reprezentantii acestora beneficiaza de imunitate diplomatica si fata de statul acreditant.

Imunitate de jurisdictie civila si administrativa: Statul acreditar are obligatia de a nu-si exercita jurisdictia civila impotriva agentilor diplomatici adica acestia nu pot fi chemati in judecata in calitate de parati. Pot fi actionati in instanta in statul acreditant; beneficiaza si de imunitate de executare in sensul ca bunurile lor nu pot fi executate silit si nici sechestrate. Fac exceptie actiunile imobiliare intrucat statul este suveran asupra teritoriului sau, actiunile in materie succesorala atunci cand agentii diplomatici actioneaza ca persoane private dar si actiunile care tin de desfasurarea unor activitati profesionale si comerciale exercitate de agentul diplomatic in afara functiilor oficiale. Fac exceptie si actiunile intentate de agentul diplomatic in calitate de reclamant. Agentul diplomatic poate renunta la imunitate punandu-se la dispozitia organelor judiciare ale statului acreditar deasemenea se poate dispune ridicarea imunitatii de catre statul acreditant.

Inviolabilitatea reprezinta situatia pe care o are un agent diplomatic in raport cu justitia statului acreditar fiind echivalenta ca efecte cu imunitatea. Inviolabilitatea misiunii diplomatice: Functionarea si angajatii statului acreditar nu pot patrunde si indeplini acte de autoritate in incinta localurilor misiunii diplomatice, in plus exista obligatia statului acreditar de a lua toate masurile pentru protejarea localului misiunii impotriva patrunderii sau producerii de daune din partea persoanelor particulare precum si impotriva tulburarii linistii publice.

Limitele inviolabilitatii misiunii diplomatice: In situatii exceptionale, incendii, cutremure, calamitati Statul acreditant nu poate folosi localurile reprezentantelor diplomatice in mod incompatibil cu functiile misiunii diplomatice. Domeniul de aplicare a inviolabilitatii misiunilor diplomatice: - Se aplica localurilor misiunii (imobile, teren, dependinte); resedintei sefului de misiune; - Bunurilor misiunii (imobile, mijloace de transport, etc. - Arhivelor diplomatice Inviolablitatea agentilor diplomatici: Poate fi reala (se aplica locuintelor acestora, altele decat resedinta sefului de misiune) si personala (agentul diplomatic nu poate fi supus nici unei masuri de arestare, detentie sau perchezitie, statul acreditar fiind obligat sa ia toate masurile necesare pentru protejarea acestora. -

Privilegiile si facilitatile misiunii diplomatice si ale membrilor sai. Libertatea de comunicare. Statul acreditar are obligatia de a pune la dispozitia misiunii diplomatice toate facilitatile de corespondenta precum si de asigurare a secretului corespondentei.

Libertatea de miscare: Agentii diplomatici au acces liber pe teritoriul statului acreditar exceptand obiectivele care tin de siguranta nationala

Privilegii fiscale: Scutirea statului acreditant, a misiunilor diplomatice si a agentilor de plata impozitelor si taxelor. Fac exceptie impozitele indirecte, cele privind imobilele detinute cu titlu particular, cele privind drepturile succesorale si cele privind veniturile obtinute cu titlu particular.

Privilegii vamale: Scutirea de taxe vamale cu ocazia importului obiectelor de uz personal, de uz oficial si a altor efecte persoanle destinate instalarii.

Dreptul de a arbora drapelul national pe localul misiunii diplomatice, pe resedinte, mijloace de transport. Acordarea de facilitati de sedere Scutirea agentilor diplomatice de prestatii personale: Serviciu militar Contributii Rechizitii, etc

Scutirea de asigurari sociale Dreptul de capela (oficierea in localul misiunii a religiei oficiale a statului acreditant Alte facilitati diplomatice (inlesniri acordate misiunii diplomatice sau membrilor acesteia pentru obtinerea localului misiunii, pentru obtinerea de locuinte adecvate precum si asigurarea protectiei sporite in caz de conflict.

Organele insarcinate cu executarea functiilor consulare Oficiile consulare reprezinta organele permanente infiintatre de un stat pe teritoriul altui stat in vederea intretinerii, realizatii si dezvoltarii relatiilor consulare; in functie de clasa si rang, oficiile consulare se clasifica in: Consulate generale Consulate Viceconsulate Agentii consulare

Sediul oficiilor consulare este stabilit prin acordul celor 2 parti:

Circumscriptia consulara reprezinta spatiul in interiorul caruia oficiul consular isi desfasoara activitatea. Oficiile consulare beneficiaza de exclusivitate in sensul ca agentii oficiului respectiv nu pot intreprinde acte in afara circumscriptiei respective iar agentii altor oficii nu au competenta de a efectua acte pe teritoriul circumscriptiei respective. Functiile consulare pot fi exercitate si prin intermediul misiunii diplomatice. Conventia de la Viena recunoaste dreptul misiunii diplomatice de a exercita si functii consulare. Acestea se exercita prin intermediul sectiilor consulare Diferenta dintre sectia consulara din cadrul misiunii diplomatice si oficiul consular consta in urmatoarele: Sediul sectiei consulare coincide de regula cu cel al misiunii diplomatice Sectia consulara nu este supusa clasificarii conform oficiilor consulare Limita teritoriala, competenta se intinde asupra teritoriului statului acreditar

Infiintarea oficiilor consulare: Este necesar un acord intre cele 2 state: In cadrul acestuia se mentioneaza existenta oficiului consular, sediul acestuia, rangul, si circumscriptia consulara

Personalul consular Poate fi alcatuit din:

Functionarii consulari se impart in: Sefii consulari care pot fi in functie de rangul of consular fie consuli generali fie consuli, fie viceconsuli.

Functiile consulare:

Reprezinta totalitatea atributiilor pe care le au oficiile consulare si personalul consular avand ca scop protejarea drepturilor si intereselor cetatenilor statului trimitator. Principalele functii consulare: Indeplinirea de acte politico- diplomatice; prin intermediul oficiului consular pot fi indeplinite acte politico- diplomatice cu conditia ca in statul de resedinta sa nu existe o alta misiune diplomatica si statul de resedinta sa-si fi dat consimtamantul in acest sens. Promovarea relatiilor economice si stiintifice si culturale se realizeaza prin obervarea vietii economice in statul de resedinta, prin consilierea organelor statului trimitator, prin consilierea aegntilor economici ai statulu itrimitator si ai statului de resedinta, prin participarea la negocierea de acorduri economice, etc. Functii consulare in materie de pasapoarte. Prin intermediul of consularv pot fi eliberate pasapoarte consulare care sunt valabile pana la sosirea in statul triimtator, pot fi eliberate vize, etc. Funtia de oficiu de stare civila. Oficiul consular poate indeplini o serie de activitati si de actein materie de stare civila si poate elibera documente privind nasterea, casatoria si decesul. Prin internediul acestor functii se asigura relatia dintre cetatenii statului trimitator aflati in strainatate si statul de origine. Functii jurisdictionale. Prin intermediul of consular se pot exercita comisii rogatorii, se pot transmite acte judiciare sau extrajudiciare, Functii notariale. Activitate de certificare consulara prin autentificare de inscrisuri, prin legalizari, prin eliberare de procuri, etc. Functii in materie succesorala. Prin intermediul of consular pot fi indeplinite o serie de acte in materie succesorala cu conditia ca defunctul sa aiba cetatenia statului trimitator, decesul sa se fi produs pe teritoriul statului de resedinta si succesorii sa aiba cetatenia statului trimitator. Protectia cetatenilor statului trimitator aflati in strainatate. Prin intermediul acestei functii se asigura protectia consulara si asistenta consulara. Prin protectia consulara se inteleg actiunile desfasurate de functionarii consulari pe langa autoritatile statului de resedinta pentru apararea drtepturilor cetatenilor statului sau atunci cand autoritatile legale incalca regulile dreptului international privind tratamentul ce trebuie acordat strainilor. Protectia consulara are ca fundament juridic raportul de cetatenie; se poate realiza prin intermediul demersului consular si prin exercitarea dreptului la petitie consulara. Asistenta consulara reprezinta sarcinile indeplinite de consul in favoarea cetatenilor sa ini vederea facilitarii raporturilor acestorsa cu autoritatile statului de resedinta.; se realizeaza prin contacte cu cetatenii si prin consilierea acestora precum si prin desfasurarea de actiuni pe langa autoritatile statului de resedinta. In cazul persoanelor private de libertate autoritatile statului de resedinta au obligatia sa informeze oficiul consular daca cetateanul o cere, au obligatia sa instiinteze si cetateanul despre acest drept si au obligatia de a asigura confidentialitatea corespondentei dintre cetateanul respectiv si oficiul consular. Consulii onorifici nu sunt diplomati de cariera, pot fi cetateni ai statului de resedinta sau ai unui stat tert, pot fi si persoane private si pot desfasura activitati cu caracter lucrativ. Sunt selectionati de regula dintre persoanele carese bucura de notorietate in statul respectiv si au preponderent atributii cu caracter onorific.

Consulii onorifici exercita ACELE FUNCTII care sunt incredintate ..nu pot exercita functii ce implica exercitiul autoritatii de stat:nu pot elibera vize si pasapoarte, nu pot elibera acte de stare civila, nu pot exercita . Statutul juridic al consulilor onorifici este de regula mai restrans ducat cel al consulilor de cariera; acestia beneficiaza de imunitati si privilegii strict necesare pentru desfasurarea activitatilor lor. Astfel, consulii onorifici au dreptul de a arbora drapelul statului trimitator, au dreptul de a percepe taxe consulare, arhiva consulara este inviolabila, consulii onorifici beneficiaza de libertatea de comunicarte, de libertatea de miscare, de protectia localului consular, de scutirea de anumite taxe si de protectia cuvenita exercitarii functiilor sale.