1.Scurt istoric al apariiei i dezvoltrii statisticii.

Studierea proceselor si fenomenelor care au avut si vor avea loc in viitor este imposibila fara
cunoasterea parametrilor cantitativi si calitativi. Aceasta fiind oferita de metodele si procedeele de
investigare S. Cuvintul Statistica provine de la cuv.latin status care are sensul de stare politica. n
lucrrile tiinifice cuvntul statistic a fost pentru prima oar utilizat de Gottfried Achenwall n 1746
pentru a desemna o tiin a descrierii statului folosit pentru evaluarea ntr-o form sistemic a
unor variabile, ca de exemplu producia sau consumul de produse agricole
Rdcinile istorice ale statisticii moderne sunt:statistica practic nregistrri sistematice sau izolate,
ce pot fi asimilate unor observri statistice utilizate i astzi. statistica descriptiv ca disciplin de
nvmnt i de concepte a statisticii practice necesar conducerii de stat. aritmetica politic i
calculul probabilitilor - ca fundamentare conceptual i mod de interpretare a fenomenelor n
statistica modern .

2.Geneza obiectului i metodei statisticii.
Statistica este stiinta care studiaza aspectele cantitative ale unor procese si fenomene cu caracter de
masa cu scopul descoperirii particularitatilor calitatative a tendintilor si a legitatilor de manifestare in
conditii concrete de timp si spatiu
*Obiectivul de studiu- procesele si fenomenele cxe au particularitatile:1)se intilneste intr-un nr mare
de cazuri indiv; 2)variaza ca forma si continut de la un caz la altul ; 3)sunt forme indiv de manifestare
in timp si in spatiu
*Metode statistice se deosebesc in functie de fazele de studiu:
1)Observarea stat (rapoarte,anchete,sondaje ;
2)Prelucrarea statistica(grupari,prezentari grafice/ tabele a indicilor , mediilor, regresiei, si corelatiei;
3)Analiza statistica-testarea unor ipoteze,formularea concl, luarea deciziilor

3.Noiuni i concepte de baz folosite n statistica
Noiunile fundamentale ale statisticii sunt: colectivitile, unitile, caracteristicile i indicatorii
statistici
1)Colectivitate -un ansamblu de elemente de aceeasi natura ce poseda trasaturi esentiale comune. -
colectiviti totale, care cuprind totalitatea elementelor componente;- colectiviti pariale (eantioane
sau colectiviti de selecie), care cuprind un numr reprezentativ de elemente dintr-o colectivitate
total care, din motive diferite, nu poate fi nregistrat n totalitate.
2)Unitatate stat- elementul costituitiv a unei colectivitati
3) Caracteristicile reprezint nsuiri, proprieti sau trsturi eseniale purtate de toate unitile
statistice ale unei colectiviti.(sex,inaltime).1)In funtie de forma de exprimare:numerice sau
cantitative ,nenumerice sau calitative; 2)In functie de natura caracteristicii:car. De timp,de spatiu,si
atributive 3)Dupa modul de manifestare: car. Alternative(binare)/nealternative
4) Indicatorul statistic reprezint rezultatul numeric al uneinumrri, al unei msurri statistice a
fenomenelor i proceselor de mas sau al unui calcul asupra datelor obinute printr-o nregistrare
statistic

4) Observarea statistic: esen i principii.
Observarea statistic sau culegerea datelor- reprezint un proces complex de identificare, msurare
i nregistrare a fenomenelor de tip colectiv, n forma lor concret i individual de manifestare.
Principii de baza:
1)Autenticitatea si exactitatea datelor
/2)Deplinatatea datelor/
3)Obtinerea datelor intr-un timp util /
4Eficienta procesului de observ /
5)Unitatea de forma a culegerii de date





5.Aspecte metodologice i organizaionale ale observrii statistice
Probleme metodologice definirea scopului observarii
/2) Stabilirea colectivitatii studiate/v
3)definirea unitatilor componente /
4)Stabilirea caracteristicilor/
5)definirea formelor si procedeelor de obs. /
6)elaborarea formularelor
Probl. Organizationale-
1)multipluicarea formularelor
2)stabilirea locului si timpului si a termenilor observ
3)stabil persoanelor responsabile de colectarea info
4)selectarea si instruirea personalului
5)expedierea formularelor si stabilirea termenilor de prezentare

6. Forme i procedee de observare statistic. Observarea total.
Observarea statistica este org sub mai multe forme care se clasifica:
1)Timpul observarii:a)curente(continuu)-inregistrarea are loc neitrerupt pe parcursul aparitiei
fenomenului(inreg bolnavilor); b)periodica-inreg are loc dupa o anumita per de timp(raport financiar);
c)ocazionale(unice)
2)Dupa gradul de cuprindere: a) observari totale- inreg sunt supuse toate unitatile colectiv;(
Recensmntul face parte din categoria observrilor special organizate totale. El reprezint o lucrare
tiinific de nregistrare exhaustiv, la un moment dat, a unei colectiviti de stri.Prin intermediul
recensmntului se culeg date de la toate unitile colectivitii studiate (persoane, animale, locuine,
ntreprinderi . Raportul statistic (darea de seam statistic) face parte din categoria observrilor
totale permanente bazate pe criteriul cronologic al apariiei i manifestrii unitilor colectivitilor de
fapte i evenimenteetc.).b)observari partiale-inreg sunt supuse doar un subset(ex: recesamint, sondaj,
ancheta , monografia stat)
7.Forme de observare parial utilizate n cercetarea statistic
Sondajul statistic face parte din categoria observrilor statistice special organizate, pariale. El
presupune nregistrarea unui eantion reprezentativ extras, dup principiile seleciei, din colectivitatea
total. Datele nregistrate asupra eantionului sunt supuse prelucrrii, iar rezultatele obinute stau la
baza estimrii informaiilor asupra populaiei totale. Ancheta statistic este tot o observare special
organizat, parial. Ea presupune culegerea datelor pe baza unor chestionare la care indivizii rspund
benevol. De regul cei care intr n posesia chestionarelor nu formeaz un eantion reprezentativ i ca
atare, rezultatele anchetei sunt orientative, fr pretenia de rigurozitate tiinific. Monografia este o
observare special organizat, prin intermediul creia se supune investigaiei statistice numai o singur
unitate complex din colectivitatea total. Unitatea este supus unui program de investigare foarte
detaliat, pentru a se realiza o cunoatere multilateral i n profunzime a acesteia. Obiectul de studiu al
unei monografii l poate constitui o localitate sau un proces social-economic (industrializarea,
colectivizarea, privatizarea etc.). Rezultatele obinute n cercetrile monografice, spre deosebire de
restul cercetrilor prin sondaj, nu se extind asupra ntregii colectiviti, ci caracterizeaz doar obiectul
studiat

8.Noiuni generale privind prelucrarea statistic.
Prelucrarea statistic reprezint un proces complex n care datele nregistrate i pierd
individualitatea, prin sistematizare i tratare statistic, transformndu-se n indicatori primari i
derivai, n informaii statistice asupra fenomenelor studiate.Prima faza a prelucrarii statistice este
prelucrarea primara si consta in sistematizarea datelor culese sub forma unui tabel matricial in care pe
coloana caracteristici, pe rinduri-unitati statistici.Centralizarea statistica presupune totalizarea
valorilor unei caracteristici de tip editiv la nivelul intregii colectivitati sau grupe.Gruparea datelor
presupune separarea unitatilor unei colectivitati dupa variatia uneia sau mai multe caracteristici



9 Gruparea statistic. Tipuri de grupri statistice.
Gruparea statistica presupune urmatoarele probleme: a)stabilirea scopului gruparii b)selectarea
caracteristicilor de grupare; c)stabilirea tipurilor de grupari ;d) determinarea nr de grupe ;e) calcularea
marimii intervalului d egrupare in cazul caract numerice; f)delimitatrea intervalelor si separarea unit
colective pe grupe distincte
Gruprile statistice se pot clasifica dup diverse criterii : 1)In functie de nr caracteristicii de grupare :
simple(un caracter), combinate(2 sau mai multe) ; 2) In functie de natura caracteristicii : de timp,
spatiu , atributiva ; 3)Forma de exprimare : calitattiva, cantitativa

10.Prezentarea datelor statistice n serii i tabele statistice
Seria statistic este o coresponden ntre dou iruri de date statistice sistematizate ntr-o succesiune
logic, n care primul ir reprezint variaia caracteristicii de grupare (valorile sau variantele
caracteristicii, intervalele de valori sau grupele de variante, momentele sau intervalele de timp,
unitile teritoriale etc.), iar cel de-al doilea ir reprezint rezultatul centralizrii frecvenelor de
apariie i/sau a valorilor caracteristicii de grupare.
Dup natura caracteristicii de grupare, seriile statistice pot fi : cronologice(arat evoluia unui
fenomen n timp), teritoriale(exprim variaia unui fenomen n teritoriu) i calitative;
Tabelele statistice reprezint o form raional de prezentare a datelor statistice i sunt utilizate n
toate etapele cercetrii statistice. Principalele elemente ale unui tabel statistic sunt : titlul general ,
macheta tabelului, titlurile interioare, notele explicative
11.Reprezentarea grafic a datelor statistice. Elementele graficului. Tipuri de grafice
Graficele sunt folosite n statistic att ca o metod de prezentare a rezultatelor cercetrilor
statistice, ct i ca mijloc de alegere a metodelor i procedeelor de calcul statistic i ca instrument de
analiz i interpretare a fenomenelor studiate. Graficele ndeplinesc urmtoarele funcii mai
importante:funcia de prezentare a unui masiv de date ntr-o form intuitiv;funcia de popularizare a
unor fenomene din diverse sectoare de activitate; funcia de analiz. Elemente de baz a graficului
statistic : titlul graficului, legenda, inclusiv notele explicative, reeaua graficului, scara de reprezentare,
sursa de informaii a datelor din grafic.
Tipuri de grafice : Histograma , diagrama , cronograma , cartograma , cartodiagrama , carelograma;

12. Conceptul de indicatori statistici. Indicatorii statistici n mrimi absolute
Mrimile absolute reprezint valori definite prin ele nsele, independent de orice sistem de referina.
Mrimile absolute sunt folosite pentru exprimarea indicatorilor de nivel i a indicatorilor variaiei
absolute.
Indicatorii de nivel se obin n procesul de nregistrare statistic, exprimnd valoarea caracteristicii
observate la fiecare dintre unitile colectivitii (indicatori individuali) sau n procesul sistematizrii
datelor prin centralizare pe grupe sau pe ansamblul colectivitii (indicatori sintetici).Indicatorii
variaiei absolute se obin prin compararea pe baz de diferen a dou nivele ale aceluiai indicator.
Ei mai poart denumirea de spor absolut

13. Mrimile relative ca indicatori derivai
Mrimile relative reprezint rezultatul comparrii pe baz de raport a doi indicatori statistici absolui
i exprim printr-un singur numr proporiile indicatorului raportat (indicatorul din numrtorul
raportului) fa de indicatorul baz de raportare (indicatorul din numitorul raportului).
Tipuri de mrimi relative:
1)mrimi relative de structur-;exprim raportul dintre parte i ntreg i se pot calcula atunci cnd
colectivitatea supus analizei a fost mprit pe grupe, subgrupe sau clase dup variaia uneia sau mai
multor caracteristici de grupare(cu f
i
sau g
i)

=
i
i
i
n
n
f
2)mrimi relative de coordonare sau coresponden- se folosesc pentru a compara doua grupe ale
aceleiai colectiviti sau dou colectiviti situate n spaii diferite dar coexistente n timp K
A/B
=X
A
/
X
B
sau K
B/A
=X
B
/ X
A

; 3)mrimi relative de intensitate- se calculeaz ca raport ntre doi indicatori absolui, de natur
diferita, dar ntre care exist o relaie de interdependena. Se determin conform relaiei:
K =X / Y
; 4)mrimi relative de variaie (ale dinamicii) cunoscute i sub denumirea de indici sau ritmuri de
variaie, se folosesc n scopul caracterizrii evoluiei n timp a fenomenului analizat i sunt specifice
seriilor cronologice (dinamice).

100
0
0 /
X
X
K
i
i
= -;
5)mrimi relative ale planului-se utilizeaz de fiecare dat cnd un fenomen se desfoar organizat,
planificat. Agenii economici, indiferent de specific, calculeaz astfel de mrimi n vederea cunoaterii
evoluiei activitii desfurate 100
0
0 /
X
X
K
pl
pl
=

14.Noiuni generale privind mrimile medii.
Mediile sunt indicatori statistici care exprim, n mod sintetic i generalizant, ceea ce este normal,
esenial, tipic pentru unitile unei colectiviti distribuite dup o anumit caracteristic.
15.Media aritmetic ( x )reprezint valoarea pe care ar purta-o fiecare unitate statistic dac
distribuia ar fi omogen, fiind calculat prin raportarea totalului valorilor individuale ale
caracteristicii la numrul total al unitilor.
Media simpla
n
x
x
n
i
i
=
=
1
media ponderata(pu seriile de frecventa)
: x =

=
=
m
i
i
m
i
i i
n
n x
1
1

16.Media armonic ) (
h
x se definete ca fiind egal cu valoarea invers a mediei aritmetice calculat
din valorile inverse ale caracteristicii.pentru seria simpl:

=
n
i i
h
x
n
x
1
1

pentru seria cu frecvene:

=
=
=
m
i
i
i
m
i
i
h
n
x
n
x
1
1
1

Media ptratic ) (
p
x este definit prin ptratul su, i anume, media ptratic ridicat la ptrat este
media aritmetic a ptratelor valorilor x
i

.
n
x
x
n
i
i
p

=
=
1
2
sau

=
=
=
m
i
i
m
i
i i
p
n
n x
x
1
1
2

Media geometric ) ( g x a n date pozitive se definete ca rdcin de ordin n din produsul acestora
n
n
i
i
n
n
i
i
n
n
g x x x x x x
1
1 1
2 1
......
(

= = =
[ [
= =
sau

=
[ [
= =
=
=
i
i
m
i
i
i
i
m
i
i
m
n
m
i
n
i
n
m
i
n
n
n
n
n n
g x x x x x x
1
1 1
2
1
1
2 1
1
......

17.Modul este valoarea caracteristicii cea mai des observat, de unde i denumirea de
dominant (Do) a seriei sub care mai este ntlnit n literatura de specialitate . Modul este o mrime
medie care prezint avantajul de a se determina foarte uor, chiar n condiiile n care nu se cunosc
limitele extreme ale primului i ultimului interval al seriei. Se utilizeaz pentru a realiza o prim
estimare a valorii centrale a unei distribuii statistice, dar prezint inconvenientul de a nu fi la fel de
exact ca alte medii, datorit faptului c n calcul nu sunt implicate toate valorile caracteristicii.

2 1
1
1
A + A
A
+ =

d x Mo
i


18. Mediana (Me) reprezint valoarea central a unei serii statistice, ordonate n mod cresctor sau
descresctor i care mparte unitile colectivitii observate n dou pri egale: 50% din uniti au
valori mai mari dect mediana i 50% au valori mai mici dect mediana.Indiferent de tipul seriei la
determinarea medianei trebuie rezolvate dou probleme:aflarea locului medianei
Me
U ; calculul valorii
medianei.
Me
U =
2
n
, n cazul n care n > 100;
Me
U =
2
1 + n
, n cazul n care n < 100;n care: n = volumul
colectivitii.
Determinarea medianei n cazul unei serii simple cu numr impar de termeni presupune aflarea
termenului central, conform relaiei:
Me
U =
2
1 + n
;Determinarea medianei n cazul unei serii simple
cu numr par de termeni presupune calculul mediei aritmetice simple a celor doi termeni centrali ai
seriei.
Determinarea medianei pentru o serie cu frecven, cazul unei caracteristici discrete presupune
parcurgerea urmtoarelor operaii:
1)determinarea irului frecvenelor cumulate:

=
=
i
h
h i
n N
1
;
2)determinarea unitii mediane (
Me
U ) i poziionarea sa n irul frecvenelor cumulate, cu respectarea
condiiei: N
i
>
Me
U ;
3)n dreptul frecvenei cumulate egale sau mai mare dect unitatea median se afl valoarea
caracteristicii egal cu mediana.
Determinarea medianei pentru o serie cu frecven, cazul unei caracteristici continue presupune
parcurgerea urmtoarelor operaii:
1)determinarea irului frecvenelor cumulate (
i
N );
2)determinarea unitii mediane (
Me
U ) i poziionarea sa n irul frecvenelor cumulate, cu respectarea
condiiei: N
i
>
Me
U ;
3)n dreptul frecvenei cumulate egale sau mai mare dect unitatea median, pe irul valorilor
caracteristicii, se afl intervalul median;
4)determinarea medianei, prin interpolare n intervalul median, conform relaiei:
i
i
Me
i
n
N U
d x Me
1
1

+ = n care:
1 i
x = limita inferioar a intervalului median; d = mrimea intervalului
median (
1
=
i i
x x d );
Me
U = unitatea median (
2
n
U
Me
= );
1 i
N = frecvena cumulat corespunztoare
intervalului anterior celui median;
i
n = frecvena intervalului median.

19.Conceptul i rolul indicatorilor variaiei. Indicatorii simpli ai variaiei
Fenomenele si procesele socioeconomice au un grad inalt de complexitate si variabilitate.Ele variaza
ca forma si continut .Pentru a cunoaste modul de variatie a valorilor din cadrul unei serii sunt necesari
calcularea si analiza indicatorilor de variatie .
Rolul : 1)verificarea gradului de omogenitate a valorilor seriei ; 2) Cunoasterea formei de variatie ;
3)Verificarea corectitudinii efectuarii gruparii datelor ; 4)Compararea gradului de variatie pentru 2 sau
mai multe serii a caror variabile este exprimata in unitati diferite ;5) calcularea gradului de influenta a
unei variabile asupra alteia
Indicatorii simpli ai variatiei incearca sa caracterizeze gradul de imprastiere a terminilor in cadrul
seriei luind in calcul doar 2 termeni ai seriei.Se exprima in marimi absolute si relative (in % fata de
medie)Ca indicatorii simpli intilnim:
1)Amplitutidea variatiei- expr variatia max existenta intre termenii seriei .Ea ignora modul in care
sunt distribuite in cadrul seriei si este sensibila fata de valorile aberante.Ea poate fi aceeasi dar gradul
de imprastiere diferit.Nu ia in considerare nici nr de termeni ai seriei
min max
x x A =
sau
100 %
min max
x
x x
A

=

2)Amplitudinea interquartilica sau interdecilica: Rc=Q3-Q1 ; Rd=Q9-Q1
3)Abaterea individuala de la medie x x d
i i
= ; 100
%
x
x x
d
i
i

=



20.Indicatorii sintetici ai variaiei
Pentru inlaturarea neajunsurilor indicatorilor simpli sunt calculati ind sintetici ai variatiei , la
calcularea acestora participa toti termenii din cadrul seriei .Indicatorii sintetici ai dispersiei exprim,
n mod sintetic, mprtierea tuturor nivelurilor individuale ale unei caracteristici fa de nivelul lor
mediu. Ca indicatori sintetici ai dispersiei se calculeaz: abaterea medie liniar, variana (dispersia),
abaterea medie ptratic (deviaia standard) i coeficientul de variaie.
Abaterea medie liniar ( d ) se calculeaza ca o medie aritmetica simpla sau ponderata a abaterilor
individuale de la medie , luate in modul.Exprima cu cit in mediu se abat termenii seriei de la media
generala
n
x x
n
d
d
i
i
i
i

= =
sau

= =
i
i
i
i
i
i
i
i i
n
n x x
n
n d
d
dispersiao
2
se calculeaza ca o medie aritmetica simpla sau ponderata a patratelor abaterilor
individuale de la medie
:
( )
n
x x
n
d
i
i
i
i

= =
2 2
2
o
sau
( )

= =
i
i
i
i i
i
i
i
i i
n
n x x
n
n d
2 2
2
o
Abaterea medie ptratic (deviaia standard) o
se calculeaza ca o medie patratica simpla sau
ponderata a abaterilor individuale de la medie .Expria cu cit in mediu se abat valorile seriei de la media
calculata pentru intreaga serie
( )
2
2 2
o o =

= =

i
i
i
i i
i
i
i
i i
n
n x x
n
n d

Coeficientul de variaie (o ). Coeficientul de variaie este o msur relativ a dispersiei. Se
calculeaz ca raport procentual ntre abaterea medie liniar sau abaterea medie ptratic i media
aritmetic,dup relaiile: 100
x
d
= u , respectiv 100
x
o
u =
.Daca V>35%- valori neomogene

21.Serii cronologice. Noiuni generale i clasificri
Seria cronologic reprezint corespondena ntre dou iruri de date statistice, sistematizate ntr-o
succesiune logic, n care primul ir arat variaia caracteristicii de timp, iar al doilea ir variaia
fenomenului sau caracteristicii studiate, de la o unitate de timp la alta.
Clasificarea seriilor cronologice: In functie de timpul la care se refera datele :
a) serii dinamice de intervale-reprez serii incare fiecare termen se refera la o perioada de timp(zi,
luna).Fiecare termen al seriei reprezinta rezultatul unui proces ce a avut loc de la inceput pinaq la
sfirsitul perioadei (dinam anuala a vinzarilor);
b)Serii dinamice de stocuri (de moment)-cuprind marimi ce se refera la anumite momente de
timp(inceputul si sfirsitul perioadei.Fiecare termen al seriei reflecta nivelul la care a ajuns fenom
considerat in momentul de timp.(t)(val stcurilor materiale la sfirsitul lunii)
Proprietatile:Variabilitatea termenilor unei serii cronologice provine din faptul c fiecare termen se
obine prin centralizarea unor date individuale diferite ca nivel de dezvoltare.
Omogenitatea termenilor trebuie neleas n sensul c n aceeai serie nu pot fi nscrise dect
fenomene de acelai gen, care sunt rezultatul aciunii acelorai cauze eseniale.
Periodicitatea termenilor din care este format seria, ceea ce nseamn de fapt asigurarea continuitii
datelor din punct de vedere a variabilei de timp care poate da posibilitatea interpretrii seriei
cronologice ca o funcie analitic | | ) (
i i
t f y = .
Interdependena termenilor unei serii cronologice apare ca urmare a respectrii principiului unitii
de timp i spaiu i structurii organizatorice.


22.Sistemul de indicatori statistici ai unei serii de timp. Indicatorii absolui
Indicatorii absolui cuprind: *nivelurile absolute ale termenilor seriei;* volumul absolut (nivelul
totalizant) al termenilor seriei; *modificarea (sporul) absolut.
Indicatorii relativi cuprind: *ritmul sau indicele de variaie; *ritmul sporului; *valoarea absolut a
unui procent de cretere (scdere).
Indicatorii medii rezultai din prelucrarea unei serii cronologice sunt: *nivelul mediu; *sporul mediu;
*ritmul mediu al variaiei; *ritmul mediu al sporului
Indicatorii absolui ai unei serii cronologice se exprim n unitile concrete de msur ale
fenomenului studiat.
modificarea absoluta ( A) exprim, n mrime absolut, cu ct a crescut sau a descrescut un fenomen,
ntr-o perioad sau moment fa de o alt perioad sau un alt moment considerat ca baz de comparare

i/0
= y
i
y
0
(baza fixa) ;
1 1 /
= A
i i i i
y y



23.Indicatorii relativi ai unei serii de timp
Indicatorii relativi ai unei serii cronologice se exprim sub form de coeficieni sau procente, fiind
rezultatul comparaiei sub form de raport ntre nivelul fenomenului dintr-o perioad (moment) i
nivelul aceluiai fenomen nregistrat ntr-o perioad (moment) de referin
Indicele de dinamica - este o mrime relativ care arat de cte ori s-a modificat mrimea unui
fenomen n timp. Se calculeaz ca raport ntre doi termeni diferii ai seriei cronologice.
;
Ritmul sau indicele de variaie (R) arat de cte ori s-a modificat nivelul unui fenomen ntr-o
anumit perioad (moment) fa de nivelul aceluiai fenomen dintr-o alt perioad (moment)
considerat ca baz
;
Valoarea absolut a unui procent de cretere (A%) exprim cte uniti din sporul/deficitul
nregistrat ntr-un an revin la fiecare procent din ritmul sporului corespunztor

sau
24.Indicatorii medii ai unei serii de timp.
Indicatorii medii sunt mrimi calculate prin sintetizarea ntregii serii cronologice, pe baza
indicatorilor absolui sau relativi ai acesteia. n analiza statistic a seriilor cronologice, ca indicatori
medii se folosesc: nivelul mediu, sporul absolut mediu, ritmul mediu al variaiei i ritmul mediu al
sporului. Nivelul mediu al termenilor seriei cronologice de intervale se calculeaz sub forma
mediei aritmetice simple a tuturor termenilor seriei

Modificarea medie absolut este media aritmetic simpl a modificrilor absolute cu baz n lan:


Indicele mediu de dinamic se calculeaz ca medie geometric simpl a indicilor de dinamic cu
baz n lan, conform relaiei:

Ritmul mediu de dinamic se determin prin intermediul relaiei: i arat cu
cte procente se modific n medie fenomenul analizat pe ntreaga perioad analizat.