Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA Facultatea de Drept i tiine Administrative

Referat
Dreptul de uzufruct in epoca romana si contemporana

Coordonator: Lect. dr. C. Mangu

Referenti: Dumitru Florin Galit Beatrice Boloca Mihaela Florea Niki-Alexandru

Timisoara 2013

Sectiunea I: Introducere 1. Uzufructul, dezmembrmant al dreptului de proprietate.

Dreptul de proprietate este dreptul real cel mai deplin, deoarece confer titularului su trei atribute: posesia, folosina i dispoziia. Aceste atribute au un caracter absolut, atunci cnd exist n raporturile proprietarului cu toi ceilali, i un caracter exclusiv, numai proprietarul putndu-le exercita n plenitudinea lor, independent de puterile i drepturile pe care altul le-ar avea asupra aceluiai bun. Sunt ns i situaii cnd unele din atributele recunoscute de lege proprietarului sunt desprinse de coninutul juridicial dreptului su, alctuind un alt drept real principal, constituit ori recunoscut n favoarea altei persoane, drept independent, opozabil tuturor, inclusiv proprietarului. n acest mod, se realizeaz ceea ce numim dezmembrarea dreptului de proprietate, ntruct unele atribute ale proprietaii se exercit cu titlu de drept real principal i distinct asupra unui bun de ctre o alt persoan decat proprietarul. De aceea, aceste drepturi reale sunt denumite, ntr-o terminologie consacrat, dezmembrminte ale proprietatii. Dezmembrmintele dreptului de proprietate sunt acele drepturi reale principale derivate asupra bunurilor altuia, opozabile tuturor, inclusiv proprietarului, care se constituie sau dobndesc prin desprinderea ori limitarea unor atribute din continutul juridic al dreptului de proprietate. Ele nu desfiineaz dreptul de proprietate, ci doar l golesc sau l restrng, n sensul ca proprietarul este ngrdit sau lipsit de plenitudinea atributelor proprietaii Dezmembrmintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitaie, dreptul de servitute i dreptul de superficie. Toate aceste drepturi reale principale derivate pot fi constituite sau dobandite numai asupra bunurilor care se afla n proprietate privat. Dreptul de proprietate public nu poate fi dezmembrt prin constituirea unor asemenea drepturi. Bunurile din domeniul public national i local sunt scoase din circuitul civil, fiind inalienabile i imprescriptibile.1

http://www.scribd.com/doc/90015487/Dreptul-de-Uzufruct

2. Dreptul de uzufruct, consideratii generale.

Potrivit articolului 703 din Codul Civil in vigoare, dreptul de uzufruct este dreptul unei persoane de a se bucura de lucrurile ce sunt proprietatea altuia i de a le culege fructele naturale, industriale si civile, ntocmai ca nsui proprietarul lor, ns cu ndatorirea de a le conserva substana. Uzufructul este un drept real de folosin asupra unui bun, iar nu, ca n cazul contractului de locaiune, un drept de crean asupra proprietarului. Spre deosebire de dreptul de proprietate propriu-zis, dreptul de uzufruct este limitat in sensul in care, titularul acestui drept se poate folosi si poate culege fructele unei proprietai dar nu poate dispune de proprietate. Proprietarul bunului pstreaz practic numai dreptul de a dispune de bun n sens juridic, respectiv ar putea ncheia, de exemplu, un contract de vnzare - cumprare cu privire la bunul n cauz; n cazul existenei unui drept de uzufruct, proprietarul este desemnat prin expresia "nud proprietar", iar dreptul su "nud proprietate".2 Uzufructuarul preia o parte din atributul posesei, precum si atributul folosinei, inclusiv posibilitatea de a ceda emolumentul acestei folosine. Dreptul de uzufruct i dreptul de nud proprietate sunt distincte i autonome, fiecare avnd propria sa opozabilitate ca drept real. Nudul proprietar i uzufructuarul nu sunt coproprietari ai bunului, astfel ca nu se pune problema partajrii bunului ntre ei. Uzufructuarul exercita prerogativele sale n mod direct i nemijlocit asupra bunului, far a avea nevoie de o prestaie specific din partea nudului proprietar sau a oricrei alte persoane. Chiar daca este un drept asupra bunului altuia , uzufructul presupune o legatur direct ntre titularul su i bunul respectiv. Uzufructul este deci un drept real, cu caracter principal,ntruct are o existena autonom, independent de orice drept de crean.3 Inc din epoca roman, odat cu apariia proprietii private s-a simit nevoia de a crea prerogativele unui astfel de drept, i anume a unei persoane de a se folosi si culege roadele proprietii altuia dnd natere servituiilor.

2 3

http://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_de_uzufruct http://www.scribd.com/doc/90015487/Dreptul-de-Uzufruct

Servituile sunt drepturi reale consituite fie in folosul unui fond, adic servitui prediale sau reale, fie in favoare unei persoane, situatie in care se numesc servitui personale. Instituia servituiilor s-a nscut ca urmare a apariiei proprietii private asupra pmntului, n interesul utilizrii i exploatrii unui teren sau a unei case. Interesul de a exploata un bun al altuia a impus sarcini asupra altuia, tocmai pentru a uura realizarea acestui scop .4 Cele mai vechi servituii au fost cele de trecere, la care s-au adugat cele care ddeau dreptul de a lua apa de pe terenul altuia, de a scoate nisip i var din ogoarele vecine i servitui legale de punere n cultur a ogoarelor, adic servituile prediale rustice.5 La nceput jurisconsulii romani nu au fcut distincie ntre servituile prediale rustice i dreptul de proprietate astfel nct servitu ile prediale rustice puneau pe cel care le exercit ntr-o situaie similar cu situaia proprietarului. Principalele caracteristici ale servituilor sunt urmtoarele: servituile pot s existe doar in masura in care procura in mod direct avantajul scontat pentu fondul servant; servituile sunt limitate scrict la necesitaile titularului de a exploata in bune condiii fondul dominant; servituile se sting prin dispariia oricarui fond sau a ambelor fonduri, precum si prin confuziune, atunci cand ambele fonduri sunt deinute in proprietate de aceeai persoan; servituile sunt inalienabile i inaccesibile (cel mult poate fi cedat exerciiul lor) si nu pot fi create servitui cu termen sau sub condiie; nu se pot crea noi servitui asupra servituiilor existente, dup cum nimeni nu poate deine o servitute asupra propriului sau lucru (nemini res sua servit); servituile sunt incorporale si indivizibile (excepie uzufructul) de unde rezult un coproprietar nu poate consitui servituti pro-parte si nici nu pot fi stinse servituiile pro-parte.6

4 5

Vasile Val Popa ,Drept Privat Roman, Ed. All Beck, Bucuresti 2004, pag. 215 Idem, pag 216. 6 Drept roman - Universitatea Europeana Dragan Lugoj

Dup cum am menionat mai sus, servituile sunt de dou feluri: servitui prediale i servitui personale. Cele mai importante servitui prediale n dreptul roman sunt dup cum urmeaz: iter, adic dreptul de a trece pe tereul altuia calare sau pe jos; actus, adic dreptul de a trece cu turmele si animalele de povar pe terenul altuia; via, dreptul de a trece cu crua pe fondul altuia; ius pascendi, a trece cu animalele la pscut pe terenul altuia; servitus altius tollendi, pe baza creia proprietarul putea ridica zidul mai sus decat era vechea cldire; servitus oneris ferendi, era servitutea de a purta o greutate (a intreine bine zidul pe care se sprijin o construcie a vecinului); servitus aquae hanstus, era dreptul de a scoate ap de pe pamantul altuia; servitus aquaductus, era dreptul de a trage ap prin fondul aservit;7 Cele mai importante servitui personale in dreptul roman sunt: usus, adic dreptul de a se folosi lucrul altuia; habitatio, dreptul de a locui intr-o cas; operae, serviciile aduse de un sclav sau animal altei persoane dect stpanului su. usufructus dreptul de a folosi un lucru si de a insui fructele produse de el.8 Sectiunea II: Uzufructul in Dreptul Roman

Uzufructul este cea mai important servitute personal, celelalte fiind variante ale acesteia. Uzufructul este dreptul de a te folosi de lucrurile altuia i de a le culege substana (usufructus est ius alienis rebus utendi, fruendi,salva rerum substantia). Aceast definiie a jurisconsultului Paul a fost preluat de Iustitian i i gsete locul i n legislaiile moderne.9 Aa cum am menionat n prima parte a lucrrii, uzufructul implic dou persoane: proprietarul numit nud proprietar sau nudum dominium n dreptul roman i titularul dreptului de uzufruct numit uzufructuar.
7 8

Vasile Val Popa, op. citat, pag. 216 Ibidem 9 Vasile Val Popa, op. citat, pag. 219

1. Caracteristicele principale ale uzufructului in dreptul roman. Uzufructuarul devine proprietarul fructelor prin percepere, adic printr-un act material de luare n posesie. El dobndete fructele civile zi cu zi, n sensul c primete sumele de bani ct dureaz dreptul su. El devine proprietarul fructelor naturale i industriale, att cele care provin din munca sa, ct i cele pentru care nu a fcut nici un efort. n calitatea sa de titular de drept real, uzufructuarul este inut s conserve substana lucrului. Pretorul l -a obligat s promit proprietarului c va folosi bunul ca un bun ef de familie i c la finele uzufructului ba restitui lucrul. Dac uzufructuarul nu fcea promisiunea, proprietarul se putea opune lurii n deinere a lucrului. Aceast promisiune se numea cautio ususfructuaria. Uzufructul era sancionat printr-o aciune, care n perioada clasic purta numele de vindicatio ususfructus, prin care uzufructuarul cerea proprietarului s nu-i tulbure folosina. Proprietarul la rndul su avea la ndemn o aciune negatorie, prin care putea contesta dreptul titularului de servitute. 10 Uzufructul nu poate fi nstrinat ca drept, ci numai n exercitarea lui, pentru o perioad mai scurt ca cea a dreptului viager. Acesta poate avea ca obiect fie un bun imobil fie un bun mobil, doar lucruri corporale nu i drepturi. Uzufructuarul nu putea s consume lucrul ori s-l instrainze pentru c nu avea dect ius utendi et fruendi (drept de folosin i de culegere a fructelor). n ceea ce privete obligaiile uzufructuarului, doarece dreptul de uzufruct este un drept real, distinct de dreptul de proprietate, prile nu au obligaii unul fa de cellalt.11 Uzufructul a aprut asupra imobilelor dar s-a extins ulterior la bunuri mobile i asupra animalelor. Mai trziu s-a acceptat uzufructul asupra lucrurilor consumtibile i asupra creanelor.

2. Drepturile si obligatiile uzufructuarului si nudului proprietar in Dreptul Roman.

10 11

Liviu Mihai, Drept Roman, Suport de curs, pagina 86. Vasile Val Popa ,Drept Privat Roman, Ed. All Beck, Bucuresti 2004, pag. 219

Aa cum am mai menionat, datorit faptului c dreptul de uzufruct este un drept distinct de dreptul de proprietate, nudul proprietar i uzufructuarul nu au obligaii unul fa de cellalt, ca atare uzufructuarul poate s exercite dreptul su fr sprijinul nudului proprietar. n favoarea persoanelor fizice, durata uzufructului s-a admis maxim pn la sfritul vieii uzufructuarului, iar pentru persoane juridice a fost stabilit la 100 de ani.12 n situaia n care uzufructuarul ar fi comis un delict n dauna nudului proprietar, el va rspunde potrivit regulilor rspunderii civile delictuale. ntre aceste persoane exist doar obligaia de non facere (a nu face), adic s nu se stanjeneasc unul pe cellalt. Chiar dac nu exist o obligaie formal ntre uzufructuar i nudul proprietar, pretorul a reglementat o promisune de garanie contra uzufructuarului prin care i s-a impus acestuia s se foloseasc de lucrul grevat cu un vir bonus (bun tat de familie) i c l va restitui la sfritul uzufructului. Obligaia de restituire trecea la motenitori. Aceast garanie era luat n prezena unor chezai i se numea cautio uzufructuariae (garania uzufructului). n conformitate cu aceast promisiune de garanie, uzufructuarul trebuia s cultive ogoarele, s repare imobilele, s plteasc impozitele, s replanteze via i aa mai departe. Uzufructuarul avea o rspundere in abstracto, fiind inut pentru culpa oamenilor pe care i folosea la munci chiar i pentru o culp de omisiune cat de mic. Ca un bungospodar, uzufructuarul trebuia s pstreze destinaia principal a lucrului. De exemplu, nu putea s transforme un parc ntr-o grdin de zarzavat chiar dac aceast din urm ar fi mrit veniturile fondului. Pentru a constata starea lucrului dat n uzufruc, nudul proprietar i uzufructuarul erau obligai s ntocmeasc un inventar.13

3. Quasi-Uzufructul

Datorit faptului c la sfritul uzufructului, bunul trebuia restuit proprietarului, rezult c bunurile care puteau s fac obiectul uzufructului ntotdeauna erau neconsumtibile. Pentru a remedia acest inconvenient, printr-un sensatus consult din epoca imperial s-a extins regula i pentru bunurile
12 13

Catuneanu I.C., Curs elementar de drept roman, Editia a II-a, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1924. Vasile Val Popa, Op. Citat, Pag. 219

consimtibile chiar dac la sfritul uzufructului nu se mai putea vorbi de substana nealterat a bunului dat n uzufruct, ci de un bun similar. Ca atare a luat natere quasi usufructul care este un drept real de uzufruct i care se purta asupra unui bun consumptibil. Uzufructul bunurilor consumtibile nu este identic cu cel al bunurilor neconsumtibile; uzufructul bunurilor consumtibile genereaz pentru uzufructuar dreptul de proprietate asupra acestor bunuri, fiind obligat s restituie la scaden lucruri indentice de aceeai cantitate i calitate sau contravaloarea lor n bani dac n urma consumrii substanei, nu mai pot fi restituite lucruri identice. Quasi uzufructul se deosebete de uzufruct, avnd unele trsturi proprii dup cum urmeaz: quasi-uzufructuarul, fiind proprietar asupra lucrului, l poate nstrina, vechiul proprietar rmnnd doar cu un drept de crean; quasi-uzufructuarul are obligaia de a restitui bunul de aceeai cantitate i calitate, iar nu aceleai lucruri fiindc le-a consumat; pentru restituirea lucrului, proprietarul are la ndemn o aciune real, n cazul uzufrucului, iar n cazul quasi-uzufructului o aciune personal; problema riscului pieririi fortuite a lucrului se rezolv direct deoarece quasi-uzufructuarul avnd proprietatea lucrului, dupa regula res perit domino ( lucrul pierit e al stpnului), devine res perit debitori (lucrul pierit e al debitorului).14

4. Uzufructul creantelor

Odat cu extinderea dreptului de uzufruct asupra bunurilor consumptibile s-a admis existena uzufructului i asupra creanelor. Uzufructuarul are dreptul s consume creanele primite n uzufruct, cu obligaia de a restitui la sfritul uzufructului ctre nudul proprietar creane de aceeai natur, calitate i cantitate. n acest caz uzufructuarul primea n uzufruct diferite sume de bani pe care i folosea n transactii, iar la sfritul uzufructului avea obligaia s napoieze proprietarului banii, bineneles nu aceleai monede pe care le-a primit i le-a utilizat n activitatiile sale, ci monede similare cu aceeai putere de valorificare cu cele primite n uzufruct.
14

Vasile Val Popa, op cit., pag 220

Din anumite puncte de vedere, quasi-uzufructul se deosebete de uzufructul propriu-zis dac ne raportm la faptul c titularul quasi-uzufructului exercit asupra lucrului un drept complet avnd ius abutendi ce i lipsete uzufructuarului obinuit. Totui, nu se poate vorbi aici despre un drept de proprietate n favoarea uzufructuarului devreme ce altul este proprietarul bunului transmis n uzufruct.15 5. Stingerea Uzufructului in Dreptul Roman. Uzufructul se stingea fie la termenul stabilit de uzufructuar i nudul proprietar, durata uzufructului s-a admis maxim pn la sfritul vieii uzufructuarului, iar pentru persoane juridice a fost stabilit la 100 de ani, fie n cazul decesului uzufructuarului. Alte modaliti de stingere ale uzufructului n dreptul roman sunt: dispariia obiectului asupra cruia s-a nfptuit uzufructul. Dispariia obiectului era de dou feluri: material (de exemplu, terenul aservit a fost inundat) i juridic (sclavul a fost dezrobit sau terenul aservit a devenit res sacra a lucru sacru) Consolidarea const n dobndirea de ctre uzufructual a nudei proprieti. Renunarea la dreptul de uzufruct al uzufructuarului. ncetarea uzufructului prin voina prilor.

Sectiunea III: Uzufructul in Dreptul Contemporan 1. Noiunea dreptului de uzufruct.

Potrivit prevederilor art.703 NCC, Uzufructul este dreptul de a folosi dreptul altei persoane i de a culege fructele acestuia, ntocmai ca proprietarul, ns cu ndatorirea de a-i conserva substana. El este reglementat n art. 703-748 NCC. 1.1 Caracterele juridice ale dreptului de uzufruct.

15

Drept roman - Universitatea Europeana Dragan Lugoj

Din textul legal al art. 703 NCC, definiia dat uzufructului i din analiza doctrinei juridice se desprind urmtoarele caractere juridice ale uzufructului: Uzufructul este un drept real principal asupra bunului altuia, dezmembrmnt al dreptului de proprietate privat, care se bucur de opozabilitate ntocmai ca i dreptul de proprietate. Mail mult dect att, poate fi opus chiar i nudului proprietar. Aceast caracteristic desemneaz dreptul uzufructuarului de folosin asupra bunului altuia i dreptul de a culege fructele pe care le d acel bun, potrivit naturii i destinaiei pe care acesta le are. Uzufructul este un drept esenialmente temporar (vremelnic). Dac titularul su este o persoan fizic, el poate fi cel mai viager; dac titularul este o persoan juridic, durata lui n timp nu poate depi 30 de ani. La persoanele juridice, chiar dac s-a prevzut o durat mai mare, dup 30 de ani nceteaz de drept. Uzufructul constituit pn la data la care o alt persoan va ajunge la o anumit vrst dureaz pn la acea dat, chiar dac acea persoan ar muri nainte de mplinirea vrstei stabilite. Dac el este consimit n favoarea a dou sau mai multe persoane, dup decesul uneia dintre ele, cealalt persoan pstreaz dreptul asupra ntregului bun n continuare, pn la sfritul vieii [art. 708 alin. (1)-(4) NCC ]. Uzufructul poate fi cedat. Articolul 714 alin. (1) NCC, prevede expres posibilitatea uzufructuarului de a ceda emolumentul dreptului s, fr acordul nudului proprietar . Este un drept incesibil16,ceea ce nseamn c dreptul de uzufruct nu poate fi cesionat ( dat, transmis) prin acte i fapte juridice ntre vii i pentru cauz de moarte. Dar, chiar dac dreptul este intransmisibil, uzufructuarul poate ceda emolumentul17material, adic avantajele economice18 aferent bunului respectiv, altei persoane. 2. Coninutul i importana uzufructului.

Din definiia dat, rezult c uzufructul const n faptul c atributele de posesie i folosin aparin uzufructuarului, ceea ce i constituie coninutul juridic al dreptului de uzufruct, proprietarul rmne doar cu atributul de
16 17

A se vedea L. Pop, Drepturile reale principale, Ed. SC Cordinal, SRL, Cluj-Napoca, 1993, p. 125. A se vedea I.P.Filipescu, Drept civil. Dreptul de proprietate i alte drepturi reale , Ed. Actami, Bucureti, 1996, p. 238. 18 Pentru un punct de vedere contrar a se vedea I.P.Filipescu, op.cit., p.238.

dispoziie juridic, proprietatea sa fiind astfel lipsit de ntregimea atributelor sale. Aceasta se numete nud proprietate, iar proprietarul devine nud proprietar, n sensul c are la ndemn doar dispoziia juridic. Din unirea uzufructului cu nuda proprietate se obine deplina proprietate. Uzufructul este un mijloc economic de a obine avantaje pentru proprietar, la fel i pentru uzufructuar, prin funcionalitatea economic i social pe care o are. Dar, cu toate acestea, uzufructul poate avea i dezavantaje. Fiind un drept temporar, adeseori, se urmrete obinerea unor avantaje, exploatndu-se bunul la maxim, supunndu-l astfel uzurii rapide. Abuzurile de folosin n cadrul exercitrii uzufructului sunt ntlnite mai des la pmnturi i plantaii, cu o frecven mai redus de cldiri.

3. Obiectul dreptului de uzufruct.

Potrivit prevederilor art. 707 NCC : Pot fi date n uzufruct orice bunuri mobile sau imobile, corporale ori necorporale, inclusiv o mas patrimonial, o universalitate de fapt ori o cot-parte din acestea. Ba mai mult, uzufructul, precum i asupra a tot ce se numete sau se ncorporeaz n acesta (art. 707 NCC). Uzufructul poate avea ca obiect unul sau mai multe bunuri individuale determinate, fiind cu titlu particular, o fraciune dintr-o universalitate de bunuri fiind deci cu titlu universal, precum i o universalitate de bunuri cnd este universal. Aceast distincie nu este lipsit de importan n ce privete prerogativele i obligaiile uzufructuarului. n literatura19 de specialitate s-a statuat c, n situaia n care dreptul de uzufruct are ca obiect un fond de comer, uzufructuarul poate continua activitatea de comer, privit ca o universalitate, ca i proprietarul fondului prin aceasta realizndu-se subrogaie real cu titlu universal. Tot astfel, n practica judiciar20, s-a decis c, n situaia n care obiect al uzufructului este o turm de oi, dreptul poart asupra universalitii i nu asupra fiecrui animal din turm. De regul, uzufructul are ca obiect bunuri neconsumptibile pentru c una din obligaiile uzufructuarului este de a lsa neatins substana bunului. Cu toate acestea, se admite ca uzufructul s se poat constitui i cu privire la lucruri consumptibile (bani, grne, buturi etc.), caz n care uzufructuarul are obligaia
19 20

A se vedea L. Pop, op.cit., pag. 127 A se vedea Trib. Jud. Constana, dec. civ. Nr. 1094/1987, n RRD, nr.5/1988,p.74.

10

de a le napoia n aceeai cantitate, calitate i valoare cu cele primite. Constatm c, n realitate prin consumarea bunului, obiect al uzufructului se transmite proprietatea lui corelativ cu obligaiile de restituire. Uzufructul asupra unor bunuri consumptibile poart denumirea de cvasiuzufruct. Acesta este reglementat de art. 712 NCC, care d dreptul de a dispune de lucruri consumptibile, ns cu obligaia de a restitui bunuri de aceeai cantitate, calitate i valoare sau, la alegerea proprietarului, contravaloarea lor la data stingerii uzufructului.

4. Moduri de constituire si dobndire a uzufructului

Potrivit art. 704 din Noul Cod Civil Uzufructul se poate consitui prin act juridic, uzucapiune sau alte moduri prevazute de lege. Dobndirea uzufructului prin act juridic se poate realiza n mod direct i n mod indirect. Prin aceastform, proprietarul transmite cele dou atribute care compun uzufructul i pstreaz pentru sine nuda proprietate, cnd constituirea uzufructului este direct. De asemenea, constituirea direct este i atunci cnd proprietatea transmite nuda proprietate la o persoan i celelalte dou atribute ( posesie li folosin ) la o alt persoane. Constituirea indirect este atunci cnd proprietarul nstrineaz nuda proprietate i reine pentru sine atributele de posesie i folosin devenind uzufructuar. Uzufructul se poate dobndi prin testament, care este frecvent ntlnit n materie de stabilire a acestui drept real. Legatul de uzufruct asigur uzufructuarului un beneficiu fr ns a prejudicia n mod definitiv pe motenitorii legali. Acetia avnd calitatea de nuzi proprietari vor deveni proprietari deplini dup ce uzufructuarul va nceta din via. Uzufructul poate fi dobndit i prin uzucapiune, cu respectarea regulilor care vor fi analizate separat. Uzucapiunea de 30 de ani isi are foarte rar aplicabilitatea, avand in vedere ca pentru posesor este mai avantajos sa invoce dobandirea dreptului de proprietate decat uzufructu. Se poate folosi uzucapiunea de 10-20 de ani, in masura in care exista un just titlu, iar posesia exercitata este de buna credinta. Importana practic a dobndirii uzufructului prin uzucapiune este redus, deoarece, de regul, posesia util aduce la dobndirea deplinei proprietii.
11

5. Drepturile si obligatiile uzufructuarului

7.1 Drepturile uzufructuarului Din definitia dreptului de uzufruct si din alte norme juridice, deducem un sir de drepturi ale uzufructuarului ce se refera nu numai la bunurile proprietarului, dar si la fructele acestuia. Pentru o mai buna claritate, vom analiza atat drepturile, cat si obligatiile uzufructuarului, reiesind din clasificarea lor in doua categorii: drepturile acestuia la intrarea in folosinta si in cursul uzufructului. A. La intrarea in folosinta Uzufructuarul are, mai nti, dreptul s cear predarea n folosin a bunului, avnd n acest scop o aciune real, echivalent aciunii n revendicare din materia proprietii : este aciune confensorie21. Dac uzufructul a fost instituit prin convenie, uzufructuarul are i o aciune personal, nscut din contract, pentru predarea lucrului deinut de ctre cealalt parte contractant. La uzufructul format simplu si pur, uzufructuarul se bucura de dreptul de a intra in posesie nemijlocit si imediat, fiindca dreptul ia nastere de indata ce s-a constituit uzufructul. Pe cand uzufructul constituit sub o conditie suspensiva presupune existenta conditiei referitoare la un termen ce trebuie sa treaca pana la intrarea in posesie, astfel uzufructuarul urmeaza sa se conformeze acelei conditii. Insa, in oricare dintre aceste cazuri, uzufructuarul este in drept sa primeasca bunul in posesia si folosinta sa. Daca predarea bunului nu se face de bunavoie, uzufructuarul are dreptul, printr-o actiune reala (de realizare) sa-si realizeze dreptul asupra bunului. In Codul civil, aceasta actiune poarta denumirea de actiune confesorie de uzufruct. Fiind o actiune petitorie, ea joaca pentru uzufructuar rolul pe care-l joaca actiunea in revendicare pentru proprietar.22 Daca uzufructul a fost constituit prin act juridic, uzufructuarul are o actiune personala, care isi are izvorul in conventia partilor si pe care o poate intenta contra constituitorului si mostenitorilor acestuia, pentru a obtine posesiunea bunului dat in uzufruct. Tot o actiune personala poate fi exercitata in cazul uzufructului constituit printr-o dispozitie testamentara. Nu este exclus ca
21 22

A se vedea, supra, nr. 180. Hamangiu, C Rosetti-Balanescu, I. Baicoianu, Al. Tratat de drept civil roman. Vol. II, Bucuresti, Editura All Beck, 2002, p.201;

12

in contractul de constituire a uzufructului sa se prevada si alte drepturi de creanta in favoarea uzufructuarului, in functie de vointa partilor si scopul urmarit de acestea. B. In cursul uzufructului In cursul uzufructului, uzufructuarul are dreptul de a se folosi de lucru i de a-i culege fructele conform art. 709 NCC. Uzufructuarul are, n general, toate drepturile de care se poate folosi proprietarul pentru nevoi i interese personale. Acest drept este n corelaie cu obligaia de a conserva substana bunului, ceea ce reprezint n realitate o limitare, deoarece uzufructuarul nu poate s dea bunurilor o alt destinaie dect aceea dat de proprietar, pentru c el nu poate avea drepturi mai largi dect proprietarul. Dreptul uzufructuarului de a culege fructele impun distincia ntre fructele naturale, cele industriale i cele civile. Fructele naturale i cele industriale sunt dobndite de ctre uzufructuar numai pe msura n care le-a perceput. Cele din aceast categorie, neculese n momentul n care ncepe s-i produc efecte uzufructul, sunt ale uzufructuarului. Cele neculese la momentul ncetrii uzufructului se cuvin proprietarului. Fructele civile se socotesc dobndite zi cu zi i se cuvin uzufructuarului n proporie cu durata uzufructului su. Un alt drept este dreptul de a nu folosi bunul rezulta din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate, care presupune ca dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz. Obligatia proprietarului de a folosi bunul poate fi constituita doar prin lege si doar in cazurile in care nefolosirea bunului ar contraveni intereselor publice. Aceleasi prevederi sunt aplicate si in materie de uzufruct, doar ca s-ar putea institui titularului dreptului de proprietate dreptul de a cere ca, prin contractul de constituire al uzufructului, utilizarea obligatore a bunului dat in uzufruct. Ne referim, in special, la dreptul de abitatie asupra unui spatiu locativ, a carui neutilizare duce, de regula, la deteriorarea rapida a imobilului. Uzufructuarul are dreptul s cedeze beneficiul dreptului su de uzufruct. Cednd beneficiul uzufructului, uzufructuarul rmne mai departe titular al dreptului i rspunztor fa de nudul proprietar. 7.2 Obligaiile uzufructuarului Pentru a asigura drepturile proprietarului, legislaia stabilete pentru uzufructuar anumite obligaii. Se mai consider c obligaiile uzufructuarului au
13

ca scop asigurarea bunei ntreineri a lucrului care formeaz obiectul uzufructului i asigurarea restituirii uzufructului la ncetarea acestuia.23 Aceste obligaii ale uzufructuarului se deosebesc de obligaiile prilor dintr-un contract prin aceea c ele nu sunt sinalagmatice anumitor drepturi. Ele se refer att la bunul folosit, ct i la circumstanele legate de acesta. nainte de intrarea in folosin, uzufructuarul este inut de doua obligaii: obligaia de a proceda la inventarierea mobilelor si la constatarea strii imobilelor uzufructuarul trebuie sa gseasc o cauiune . Se numete cauiune persoana care se obliga, alturi de uzufructuar sa rspund cu propriile sale bunuri in caz deinsolvabilitate a uzufructului. n timpul exercitrii dreptului sau, uzufructuarul are urmtoarele obligaii: sa se foloseasc de lucru ca un bun proprietar [art. 703 si 713 alin. (1) NCC ]. Din aceasta obligaie decurge ndatorirea de a ntreine lucrul in bun stare. obligaia de a aduce la cunotina nudului proprietar orice uzurpare a fondului si orice contestare a dreptului de proprietate (art. 734 NCC ) . obligaia de suportare a reparaiilor de ntreinere a bunului (art. 729-730 NCC). obligaia de a plti sarcinile speciale si sarcinile anuale impusede proprietate [ art. 733 alin. (2) si art. 735 alin. (2) NCC].

6. Drepturile si obligatiile nudului proprietar

Reiesind din faptul ca drepturile nudului proprietar sunt o manifestare a prerogativelor care intra in continutul juridic al dreptului sau de proprietate, C.civ. ii recunoaste acestuia urmatoarele drepturi:

23

Florescu , Dumitru, Dreptul de proprietate si alte drepturi reale principale . Bucuresti, Editura Universitatii Independente Titu Maiorescu, 2002.- p. 382;

14

dreptul de dispozitie asupra bunului obiect al uzufructului; dreptul de a nstrina nuda proprietate, dobnditorul subsecvent ns rmne obligat s respecte uzufructul constituit, care este un drept real; dreptul de a greva nuda proprietate cu ipotec, de a constitui o servitute, fr ca prin aceasta s-l mpiedice pe uzufructuar n exercitarea dreptului su; dreptul de a culege productele bunului, fructele se cuvin uzufructuarului. dac bunul care formeaz obiectul uzufructului este expropriat, pentru c i dreptul de uzufruct este expropriabil, despgubirea acordat va fi mprit ntre nudul proprietar i uzufructuar; dreptul de a exercita toate aciunile n justiie prin care se apr dreptul su de proprietate, farca prin aceasta s se aduc atingere drepturilor uzufructuarului. El nu va putea revendica bunul su de la uzufructuar nainte de stingerea uzufructului. Obligaiile nudului proprietar sunt urmtoarele: obligaia pasiv sau negativ de a se abine de la orice fapt material de natur s-l mpiedice pe uzufructuar n exercitarea dreptului su; obligaia pozitiv de a-l garanta pe uzufructuar pentru eviciune n dou dintre cazuri, i anume : n cazul cnd proprietarul i-a asumat n mod expres o asemenea obligaie, prin actul constitutiv al uzufructuarului, spre exemplu atunci cnd are caracter oneros; de a-l despgubi pe uzufructuar, cnd a micorat valoarea de exploatare a bunului, obiect al dreptului de uzufruct.

7. Stingerea uzufructului

Modalitile de stingere a uzufructului sunt reglementate de art. 746-748 NCC. Astfel, dreptul de uzufruct se stinge prin : moartea uzufructuarului, ori, dup caz, ncetarea personalitii juridice. Acest mod de stingere este consecin caracterului viager al dreptului de uzufruct. Daca uzufructul a fost constituit in favoarea ambilor soi, fr nicio alta precizare, in practica judiciara s-a decis, ca, in caz de moarte a
15

unuia dintre soi, cellalt pstreaz uzufructul pentru ntregul imobil24. Dup stingerea prin moarte a primului beneficiar se considera ca a nceput n mod exclusiv si direct in favoarea urmtorului beneficiar i tot aa mai departe, pana la moartea ultimului beneficiar al uzufructului. pentru identitate de raiune, in cazul persoanelor juridice, ncetarea personalitii juridice conduce la dispariia persoanei juridice, ca subiect de drept. ajungerea la termenul pentru care a fost constituit, atunci cnd prin convenia prilor s-a stabilit un anumit termen pentru exercitarea uzufructului. Problema se pune de fiecare data cnd uzufructuarul este o persoana juridica. Uzufructul in favoarea unei persoane juridice poate fi constituit pe durata maxima de 30 de ani. renunarea uzufructuarului la dreptul sau, care poate sa fie expresa ori tacita, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Renunarea trebuie sa fie fcut numai de uzufructuarul capabil de a dispune de dreptul sau si poate fi fcut mpotriva voinei nudului proprietar, ns, odat fcut, devine irevocabila. pierirea totala a bunului, rezultat dintr-un caz fortuit. In acest caz dreptul de uzufruct se stingeprin lipsa de obiect. In caz de pierire parial uzufructul continua sa se exercite asupra prii ramase din bun, in conformitate cu art. 748 alin. (1) NCC. abuzul de folosin, stricciunile cauzate bunului ori degradarea acestuia din partea uzufructuarului. El se constata prin hotrre judectoreasc la cererea nudului proprietar. exproprierea pentru caz de utilitate publica, asimilata cu o pierdere juridica, este reglementata de art. 28 alin. (3) din Legea nr. 33/1994, ca un caz distinct de stingere a uzufructului, uzufructuarul urmnd sa fie despgubit in mod direct de expropriator.

Uzufructuarul este obligat, in principiu, sa faca o restituire imediata, deoarece, odata cu stingerea uzufructului, trebuie sa inceteze orice folosinta a uzufructuarului. Am mentionat deja ca fructele naturale neculese in momentul stingerii apartin nudului proprietar, fara drept pentru uzufructuar sau mostenitorii sai de a le mai culege dupa stingerea uzufructului sau de a fi despagubiti; fructele civile anuale se repartizeaza intre proprietar si uzufructuar

24

A se vedea Decizia civila nr. 1197/1988a Tribunalului Hunedoara, in Revista romana de drept, nr. 8/1989, p.67.

16

sau mostenitorii sai, proportional duratei folosintei fiecaruia in cursul ultimului an. Concluzionam ca, deoarece la stingerea dreptului de uzufruct bunul trebuie sa fie in buna stare si uzurile aduse sa nu fie mai mari decat cum ar fi ele in rezultatul exploatarii normale, reiese ca bunul se restituie in starea in care a ajuns la momentul incetarii dreptului de uzufruct. Daca totusi uzufructuarul nu s-a comportat ca un bun proprietar si a adus prejudicii materiale bunului, el este obligat prin lege, de a achita marimea daunelor aduse, fie rezultate din deteriorare, degradare, fie din distrugerea totala a lucrului. 8. Lichidarea uzufructului Ca efect al stingerii dreptului de uzufruct, uzufructuarul este obligat sa restituie nudului proprietar toate bunurile pe care le deine. Cu alte cuvinte, el trebuie sa nceteze actele de folosin si sa redea proprietarului posesia bunului, obiect al dreptului de uzufruct. Daca uzufructuarul refuza restituirea bunului, proprietarul are la ndemn aciunea in revendicare sau poate recurge la aciune personala, derivata din convenia prilor. Sectiunea IV: Concluzie Cu toate c societate modern a suferit schimbri radicale n toate aspectele ei, bazele dreptului de uzufruct gndit de jurisconsulii romani sunt aceleai. Observam nenumrate similitudini dintre uzufructul roman i cel contemporan. Odat cu apariia i dezvoltarea proprietii private, s-a simit nevoia unui astfel de drept care confer avantaje att proprietarului ct i uzufructuarului dup cum am menionat n lucrarea prezent.

17

BIBLIOGRAFIE

*Noul Cod Civil Roman publicat 1 octombrie 2011 Catuneanu I.C., Curs elementar de drept roman, Editia a II-a, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1924. Florescu Dumitru, Dreptul de proprietate si alte drepturi reale principale, Bucuresti, Editura Universitatii Independente: Titu Maiorescu, 2002. Hamangiu, C Rosetti-Balanescu, I. Baicoianu, Al., Tratat de drept civil roman, Vol. II, Bucuresti, Editura All Beck, 2002. I.P.Filipescu, Drept civil. Dreptul de proprietate i alte drepturi reale, Ed. Actami, Bucureti, 1996. Liviu Mihai, Drept Roman, Suport de curs. L. Pop, Drepturile reale principale, Ed. SC Cordinal, SRL, Cluj-Napoca, 1993. Vasile Val Popa ,Drept Privat Roman, Ed. All Beck, Bucuresti 2004. Drept roman - Universitatea Europeana Dragan Lugoj, Ebook. http://www.scribd.com/doc/90015487/Dreptul-de-Uzufruct http://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_de_uzufruct