Razboiul Arabo-Israelian din 1973

I Introducere Razboiul Arabo-Israelian din 1973, conflict armat intre Israel si tarile arabe Egipt si Siria, s-a desfasurat in luna octombrie, 1973. Egiptul si Siria, au declansat conflictul pentru a-si recupera teritoriile pe care Israelul le-a ocupat in Razboiul de 6 zile! din 19"7. #esi ambele parti au suferit pierderi grele din cauza razboiului din 1973, Israelul si-a mentinut controlul asupra teritoriilor. #eoarece conflictul a inceput de sarbatoarea e$reiasca %om &ippur si s-a desfasurat de-a lungul sfintei luni musulmane a Ramadamului, razboiul a mai fost numit si !Razboiul Yom Kippur! de catre Israeleni si !Razboiul Ramadamului! sau !Razboiul din Octombrie ! de catre Arabi. #esi nu a adus sc'imbari semnificabile granitelor teritoriilor, razboiul din 1973 si consecintele sale au a$ut efecte numeroase asupra natiunilor participante si asupra relatiilor lor cu marile puteri mondiale. Egiptul a iesit din (niunea Republicilor So$ietice Socialiste )(RSS*, care i-a furnizat a+utor militar si economic inca din anii ,-., si a inc'eiat stranse relatii cu Statele (nite. Siria a iesit din razboi, fiind un aparator ferm al drepturilor arabilor si cel mai apropiat aliat al /rientului 0i+lociu pentru (RSS. In Israel, razboiul a declansat atitudini dezaprobatoare fata de conducatorii statelor, care, in cele din urma, au demisionat. Razboiul a semnalat o implicare crescanda a Statelor (nite pentru negocierea si garantarea intelegerilor arabo-Israeliene.1 II Cauzele razboiului. 2ungul conflict dintre e$rei si arabi pri$ind conrolul asupra teritoriului )istorie* 3alestina s-a materializat in razboaie in anii 4 19 !" 19#6 si 1967. /pozitia arabilor fata de statul e$ru Israel a inclus si statele $ecine arabilor si dupa 19"5, se infiinteaza /rganizatia pentru eliberarea 3alestinei, un corp politic preocupat de crearea unui stat pentru arabii palestieni. In Razboiul de 6 zile $ din 1967, Israelul a obtinut controlul asupra peninsulei Sinai si asupra Fasiei Gaza, stapanite anterior de Egipt 6 asupra Inaltimilor Golan, apartinand initial Siriei 6 asupra West Bank si Ierusalimului esticadministrate initial de Iordania. 0ai tarziu, in acelas an, 7atiunile (nite au adoptat o rezolutie cerand retragerea Israelitilor din aceste teritorii in sc'imbul recunoasterii independentei Israelului. In 19"9, presedintele egiptean 8amal Abdel 7asser a lansat o campanie pe 9analul de Suez )un canal artificial intre 3eninsula Sinai si teritoriul egiptean*. 9onflictul, care nu s-a materializat intr-un razboi

propriu-zis, s-a inc'eiat in 197. cu un acord de incetare a focului, propus de Satele (nite.

2a inceputul anilor ,7., succesorul lui 7asser, An:ar al-Sadat, a incercat pe cai diplomatice sa determine retragerea israelitilor pregatind, in acelas timp, Egiptul )armata* pentru razboi. In fiecare an, 7atiunile (nite au emis rezolutii cerand Israelitilor sa se retraga, iar Statele (nite au a$ut parte de critici ale comunitatii internationale $izand suportul acordat Israelului. In acest timp, negocierile au continuat. 7atiunile Arabe refuzau sa negcieze inainte ca Israelul sa se ratraga fara garantii pentru pace si securitate. 7ici Statele (nite si nici Israelul nu credeau ca fortele arabe ar putea pro$oca puterea militara bine-cunoscuta a Israelenilor. (RSS-ul, care spri+inise 7atiunile Arabe in timpul razboiului anterior cu Israelul si apro$izionase Egiptul cu armament, stia ca Egiptul se pregateste de razboi, dar a subestimat 'otararea lui Sadat de a folosi o posibilila armata impotri$a Israelului. 0ai mult c'iar, nici ;ac'ington-ul si nici 0osco$a nu erau la curesnt cu diferentele adanci in politica dintre conducatorii egipteni si sirieni. #eci, scopul pentru ambii conducatori era sa-si recastige teritoriile de la Israel, Sadat era gata sa combine mi+loacele armate cu inceperea unui proces diplomatic, in timp ce presedintele Sirian <afez-alAssad nu $oia sa semneze nici un acord )cu Israelul* care putea sa recunosca legalitatea Israelului. Sadat, spre deosebire de Assad, era deasemenea gata sa indrepte politica e=terna cu Egiptul intr-o alta directie decat cea urmata de (RSS, apropiind-o de cea urmata de Statele (nite. 2ansand presiune economice acasa, Sadat credea ca Stale (nite si (RSSul $or a+uta Egiptul mai mult si pe o perioada mai indelungata. In ciuda acestor diferente, in cele din urma, nerabdarea si frustrarile reciproce la ni$elul statului diplomatic i-au adus pe Sadat si Assad sa planuiasca atacul. #eoarece cei doi conducatori arabi se concetrau mai mult pe propriile interese nationale decat pe probleme arabo-Israelene, ca de e=emplu $iitorul ;est >an?-ului si al Ierusalimului sau problema statului 3alestinei. Ei au omis Iordania si /rganizatia pentru Eliberarea 3alestinei, din planuirea razboiului. III %es&asurarea razboiului. Egiptul si Siria si-au lansat atacul impotri$a Israelului pe " octombrie, 1973. Era %om &ippur, ziua sfanta a anunlui e$reisc. A$and multi ci$icli inarmati in sinagogi, Israelul a fost surprins cu garda +os de atacurile coordonate. Sursele de informatie Israelite nu au tinut seama de probabilitaea unui atac arab, iar armata Israelina nu era pregatita pentru un razboi. Armatele lui Sadat au tra$ersat rapid 9analul de Suez, astfel, Egiptul spargand randul de fortificatii Israeliene aflate de-a lungul malului estic al 9analului, numit linia >ar-2e$, pe care Israelienii il credeau impenetrabil. Egiptul a intarit regiunea pentru a-si apara pozitia. 9onstient de puterea limitata a armatei sale in pri$inta modului de atac, Sadat nu o

ordonat o inaintare spre tinutul detinut de Israel in Sinai. #impotri$a , armatele sale au luat o mica parte din tinutul aflat pe intreaga lungime a malului estic al 9analului. Intre timp, fortele siriene a$ansau in teritoriul Inaltimilor 8alon. In timpul primei saptamani de razboi, si Siria si Egiptul ar fi facut multe ra$agii armatei israelene, ar fi putut lua multe teritorii si ai ar fi putut pro$oca distrugeri gra$e centrelor ci$ile israelene. 9u toate acestea, ambele armate nu au putut obtine un a$anta+ al castigurilor anterioare, asupra lipsei de pregatire israeliana si asupra primelor pierderi ale acestora. Sistemul de comunicare neregulat si lipsit de acuratete dintre 0osco$a si aceste capitale arabe, a in'ibat succesele armate arabe. 3e la mi+locul lui /ctombrie, Israelul si-a mobilizat trupele si a lansat o serie de contraatcacuri pe ambele fronturi. In ciuda unor gra$e pierderi initiale, israeletii au recucerit terenul pe care Siria il capturase si au trecut prin forta dincolo de granitele Siriei, facandu-si curand drum prin artileria #amascului. Intre timp Israelul a lansat a contraofensi$a impotri$a Egiptului, tra$ersand 9analul de Suez, a$ansand in Egipt si inco+urand Armata a III-a a Egiptului. 3ana la sfarsitul razboiului, fortele israelene au a$ansat pana la 1.. ?m de 9airo si 5. ?m de #amasc. 9u toate acestea, Israelul n-a considerat necesar din punct de $edere politic sa ocupe cele doau capitale arabe.

I' Incetarea &ocului si retara(erea Starea precara in care se aflau armatele arabe au grabit inc'eiarea razboiului. A incura+at de asemenea inter$entia imediata a Statelor (nite, care au furinzat arme Israelului in timpul razboiului, si (niunii So$ietice, care au apro$izionat fortele arabe. Amenintarea Israelului de a eradica armata a III-a a Egiptului l-a con$ins pe secretarul de stat al Statelor (nite, Henry Kissinger sa $iziteze 0osco$a pentru a negocia un acord de incetare a focului cu comandantul so$ietic Leonid Brejnev. 3e @3 octombrie, 7atiunile (nite au aprobat rezolutia, ceea ce ducea la negocieri intre israeliti si arabi. Si Israelul si Egiptul au incalcat termeni de incetare a focului, iar Israelul sia continuat incercuirea Armatei a III-a egiptene. >re+ne$, crezand intr-o $ictorie a Egiptului si o posibila destabilizare a gu$ernului lui israelian, a sugerat presedintelui Statelor (nite, Ric'ard 7i=on, ca o actiune a armatei israeliene ar determina un raspuns sobietic, incluzand inter$entia in fa$oarea sal$arii Armatei a III-a. 2a raspuns, &issniger a cerut si a primit totodata permisiunea lui 7o=on de a pune trupele americane in alerta

nucleara. Si so$ieticii si americanii s-au retras aproape imediat dintr-o confruntare.Incetarea &ocului a a)ut loc pe *# octimbrie. #orinta Israelului de a i se returna prizonierii de razboi cu e=istenta precara a Armatei a III-a a Egiptului au grabit discutiile la ni$el militar intre Israel si Egipt. Aceste tratati$e au a$ut loc la ?ilometrul 1.1 pe drumul 9airo-Suez din 28 octombrie pana pe la sfarsitul noiembrie. &issinger, dorind o participare mai mare a americanilor, a anga+at o 9onferinta de pace a /rintului 0i+lociu, a$and Statele (nite si (niunea So$ieticadrept copresedinti, pentru a continua negocierile. #esi a participat si Iordanul, Siria a renuntat sa participe, iar /rganizatia de Eliberare a 3alestinei nu a fost in$itata. #upa @ zile de negocieri publice, conferinta a fost suspendata si nu a mai reusit sa se reuneasca. In urmatorii @ ani, &issinger a negociat zburand inspre si dinspre capitale arabe si Israel comportandu-se ca un mediato. Aceasta te'nica a dus la primul acord de dezarmare egipto-israelene, cerand retragerea Israelului dincolo de 9analul de Suez si infiintarea in ianuarie 1975 a unei forte de instaurare a pacii in zona 9analului +,orta -tiunilor .nite &usese instaurata dupa razboiul din 19#6si a durat pana in 1967/ . In mai 1975, Siria si Israelul, cu a+utorul lui &issinger a concluzionat un acord de dezarmare prin care Israelul returna Siriei teritoriul capturat in razboiul din 1973, impreuna cu orasul Al AunaBtra' din regiunea 8olan. Au stabilit deasemenea o zona a 7atiunilor (nite, fortele israelite si cele siriene in 8olan. (n al doilea acord egipto-israelian a fost inc'eiat in septembrie 197-. ' Consecintele razboiului. #esi razboiul nu a pretins concesii terotoriale, a a$ut multe efecte la un ni$el mult mai inalt si comple= al conflictului arabo-israelian. In timp ce pierdele arabe erau de departe mai mari decat cele ale israelitilor, ambele parti au pretins $ictoria. Cortele arabe do$edisera ca pot lansa cu succes un atac coordonat. 9u castigurile initiale, ei au scufundat din temelii mitul in$icibilitatii israelitilor care dura din razboiul din 19"7. Intre timp, in ciuda unor pierderi semnificati$e, Israelul s-a regrupat cu succes in cate$a zile, impingand fortele arabe inapoi, dincolo de granitele din 19"7. In timp ce razboiul nu a afectat relatiile dintre Siria si (niunea So$ietica si a opus mai mult Siria si Statele (nite, Israelul, a initiat totusi sc'imbari drastice in relatiile e=terne ale Egiptului. 7oua relatie pe care &issinger incepuse s-o lege cu Sadat a redus influenta so$ieticilor asupra Egiptului si a adus tara mai aproape de Statele (nite. Ciecare acord inc'eat cu succes, genera incredere intre Israel si Egipt. Ciecare dintre aceste realizari stabilea o fundatie la tratatul de pace dintre Egipt si Israel din 1973. 9u toate acestea, relatiile imbunatatite ale Egiptului cu Statele (nite si cu Israelul au adus la repararea si izolarea sa de afacirile inter-arabe din anii ,D.. Intre timp, succesul diplomatic al Statelor (nite in perioada de dupa razboi le-au preferat ca mediator, confident si girant diplomatic al arabilor si israelitilor de asemenea in $iitoarele negocieri.

In final, razboiul a produs probleme interne si in Israel. 2ipsa de pregatire militara a israelitilor a pus problema competentei conducatorilor. Rezultatele in$estigarilor care a urmat au foat e=trem de critice pri$ind armata, ducand la demisia primului ministru 8olda 0eir si a ministrului apararii 0oss'e #aBan. Razboaiele arabo-israeliene By Horia on ianuarie 16, 2011

Rzboaiele arabo-israeliene reprezint conflicte armate care au opus statul Israel rilor arabe vecine. Imigraia ebraic n Palestina a favorizat deja din anii 3 confruntri s!ngeroase ntre coloni "i populaia arab# devenite constante dup ce sioni"tii au obinut abandonarea teritoriului de ctre britanici "i $%& a stabilit mprirea Palestinei n dou state '()*+,. Rzboiul de independen Rzboiul civil s-a transformat n rzboi desc-is prin invadarea noului stat Israel# n mai ()*.# de ctre armatele /igii arabe 'egiptene# iordaniene# ira0iene# siriene "i libaneze,# care# n ciuda superioritii numerice# au fost respinse "i invinse de armata israelian# improvizat# dar bine motivat '()*),. Israelul "i-a lrgit graniele prevzute de planul $%& de mprire nspre 1alileea occidental "i %egev# leg!nd partea evreiasc a Ieruslimului de restul teritoriului. 2n urma acestui rzboi a luat na"tere "i problema refugiailor palestinieni 'peste 3 . de arabi au prsit rapid Israelul,# n timp ce a rmas desc-is conflictul profund dintre cele dou populaii# cu o tensiune permanent n privina frontierelor israeliene. Rzboiul din 1956

2n ()34# profit!nd de izolarea 5giptului 'care lansase o cruciad mpotriva Israelului "i inc-eiase acordul cu rile arabe care nconjurau Israelul, din cauza naionalizrii canalului de 6uez# Israelul a dezlnuit o ofensiv preventiv care# sub comanda lui M. Dayan# a dus la ocupararea temporar a 6inaiului "i a f!"iei 1aza. /a aciunea Israelului s-a adugat intervenia trupelor anglo-franceze din Port 7uad "i Port 6aid. Intervenia $%& "i presiunile 6&8 "i &R66 au determinat Israelul s se retrag '()3+,# n timp ce forele $%& se plasau ntre egipteni "i israelieni. Rzboiul de ase zile 2n iunie ()4+ o nou tentativ de a ntri solidaritatea dintre rile arabe# fcut de %asser "i urmat de cererea de retragere a forelor de intervenie $%& de la blocajul provocator al navelor israeliene din 1olful 89aba spre care se desc-idea "i portul israelian 5ilat# a creat motivul unui atac israelian ulterior. 2n ciuda amplitudinii coaliiei arabe# armata statului evreiesc a obinut# sub conducerea lui :. ;a<an siY. Rabin# succese rapide pe toate fronturile# obin!nd n "ase zile controlul 6inaiului 'revenit apoi 5giptului n ()+),# al =f!"iei> 1aza# ?isiordaniei "i a celorlalte nlimi de pe 1olan# nspre 6iria.

Rzboiul de Yom-Kippur @ensiunea permanent# susinut "i de superputerile 6&8 'care sprijinea Israelul, "i sovietic 'tinz!nd s dob!ndeasc un rol mediteranean# narmand unele ri arabe,# a produs n 4 octombrie ()+3 un nou rzboi# desc-is de un atac egiptean de srbtoarea ebraic a Aippurului# blocat dup incertidunile iniiale de rezistena israelian eficient# # angajat "i pe nlimele 1olanului de sirieni. Pe BB octombrie $%& a impus ncetarea focului "i a trimis c"tile albastre pentru a controla o f!"ie demilitarizat din ?analul de 6uez. 8cordul de pace cu 5giptul din ()+) a stabilit retragerea israelienilor din 6inai. Pa ea din 199!

;up invazia israelian a /ibanului# n ().B# desc-iderea unui front intern de lupt o dat cu Intidafa din ().+ "i rac-etele lansate mpotriva Israelului de ctre 6. Cussein n cursul rzboiului din 1olf '())(,# acordurile de pace semnate la Das-ington ntre Israel "i $5P n ())3 'urmate de cel cu Iordania n ())* "i nceperea tratativelor su 6iria, au pus bazele unei concilieri privind diferitele controverse regionale

?onflictul 8rabo- Israelian

Cauze:

29 noiembrie 1947- Decizia Adunarii Generale a Natiunilor Unite de a imparti Palestina in 2 state separate !7"e#rei$ 4%"arabi &' Planul Natiunilor Unite le re(uza ambelor state su#eranitatea la )erusalim' *#reii doreau un stat cu capitala la )erusalim' Arabii doreau un stat in care e#reii sa (ie minoritari'

Des(asurarea con(lictului +,azboiul de independenta-194-.&' /a 14 mai 0tatul )sraelian se declara independent Da#id 1en-Gurion&' /a 1! mai 194-$ tarile membre ale /i2ii Arabe *2ipt$ 3ransiordania$ 0iria$ /i ban$ )ra4 si Arabia 0audita& au atacat statul e#reu$ declansand primul con(lict arabo-israelian5 Pe 24 mai 194la /atrun$ 6a2ana7ul si /e2iunea Araba au purtat batalii pentru controlul asupradrumului spre )erusalim - iunie 194- -89peratiunea Deni -8capturarea oraselor /:dda si ,amle 8 2onirea palestinienilor' )sraelienii continua o(ensi#a pana in (ebruarie 1949 s(arsitul razboiului&' Urmarile razboiului: -)sraelul a semnat acorduri bilaterale de armistitiu cu tarile arabe implicate in razboi5 - )sraelul a de#enit o tara cu o supra(ata de 215;;; 4mp5 - 0ute de mii de palestinieni musulmani au (ost 2oniti din tara lor - <ai multe asezari arabe =al>il:a$ ?eita$ 6abala7$ DeirG7osum$ /atrum$ 1eit-@alu& au (ost rase de pe (ata pamantului Pierderile teritoriale ale Palestinei