Universitatea „Spiru Haret”

Facultatea de Drept şi Administraţie Publică- Bucureşti

Specializarea: Drept

TEMA NR. 18

PLĂTITORII DE T.V.A. ŞI OBLIGAŢIILE ACESTORA

Master: Fiscalitatea în context comunitar

Disciplina: Impozite indirecte
Coordonator ştiinţific: prof. univ. dr. Maria Manolescu

Masterand: Puiu Cosmina – Iuliana

CNP: 2850603070015
Data depunerii: 17.03.2009

1
Cuprins

Pag.
Copertă ............................................................................................................................. 1
Cuprins ............................................................................................................................. 2
Bibliografie ....................................................................................................................... 3
1. Noţiuni introductive privitoare la taxa pe valoare adăugată ……………………... 4
1.1. Apariţia T.V.A. şi contribuţia sa la formarea bugetului Uniunii Europene ....... 4
1.2. T.V.A.-ul în România, condiţie pentru aderarea la U.E. ….................................. 5
1.3. Reglementări ale taxei pe valoare adăugată în România ….................................. 5
2. Plătitorii Taxei pe Valoare Adăugată şi obligaţiile acestora ……………………… 8
2.1. Contribuabilii şi operaţiunile supuse impozitării T.V.A. ...................................... 8
2.2. Drepturile şi obligaţiile plătitorilor de TVA ……………………………………. 11
2.3. Cele mai importante modificări în materie de TVA, după aderarea României la
UE ……………………………………………………………………………………… 13

2.4. Cotele de TVA în 17 state membre ale Uniunii Europene ……………………. 14

2
Bibliografie

1. Broşura Info T.V.A., ANAF, Aprilie 2008

2. Organisation for Economic Cooperation and Development, Taxim Consumption, Paris
Cedex 16, France, 1988
3. OUG 17/2000 privind taxa pe valoare adăugată
4. Dr. Stolojan Theodor, Tatarcan Raluca – “Integrarea şi politica fiscală europeană”, Ed.
Infomarket, Brasov, 2002
5. Văcărel Iulian – “Sistemul impozitelor şi taxelor în U.E. şi în România”, Ed. Academia
Română , Bucureşti, 2001
6. www.worldwide-tax.com

3
 1. Noţiuni introductive privitoare la taxa pe valoare adăugată

1.1. Apariţia T.V.A. şi contribuţia sa la formarea bugetului Uniunii

Europene

La baza aparitiei taxei pe valoarea adaugata sta impozitul pe circulatia marfurilor.

Trecerea la taxa pe valoarea adaugata a facut posibila evitarea impozitarii in cascada a
circulatiei marfurilor. Prin impozitarea in cascada, caracteristica impozitului pe circulatia
marfurilor, avea loc o impunere a unei materii impozabile care continea impozitul pe
circulatia marfurilor datorat anterior, ajungandu-se astfel sa se calculeze impozitul aferent
unui venit impozabil in cadrul caruia era cuprins impozitul datorat anterior.
Taxa pe valoarea adaugata a aparut in Franta, in 1954, in sfera sa de actiune fiind
incluse serviciile si comertul cu ridicata. Ulterior, sfera sa de aplicare a fost extinsa si
asupra altor activitati, in special asupra comertului cu amanuntul, generalizarea taxei pe
valoarea adaugata avand loc tot in Franta, in ianuarie 1968.
Concomitent cu Franta si alte state ale lumii au introdus taxa pe valoarea
adaugata, iar in Uniunea Europeana organele de decizie au declarat acest impozit general
pentru state, mergand ulterior pe linia armonizarii legislatiei tarilor comunitare. O cota
prelevata din TVA-ul colectat de statele Uniunii Europene constituie un venit al bugetului
Uniunii.
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect deoarece se aplica pe fiecare
stadiu al circuitului economic al produsului final, asupra valorii adaugate realizate de
producatori, inclusiv asupra distributiei catre consumatorul final.

4
1.2. T.V.A.-ul în România, condiţie pentru aderarea la U.E.

In tara noastra, in conditiile trecerii la economia de piata si ca urmare a urmaririi

alinierii fiscalitatii la practica tarilor dezvoltate, impozitul pe circulatia marfurilor, care
functiona ca un impozit indirect, a fost inlocuit cu taxa pe valoarea adaugata. Aceasta
inlocuire a impozitului pe circulatia marfurilor cu TVA-ul a constituit o conditie pentru
aderarea la Uniunea Europeana.
Pentru introducerea taxei pe valoarea adaugata au fost luate o serie de masuri
privind impozitul pe circulatia marfurilor, pentru a facilita trecerea de la un impozit la
altul. Astfel, in 1991, s-a redus la cinci numarul cotelor de impozit pe circulatia
marfurilor aferente bunurilor si serviciilor si s-a instituit un nou impozit indirect (acciza)
pentru unele produse si articole considerate de lux.
Cu toate acestea, se impunea reducerea numarului cotelor impozitului pe
circulatia marfurilor la una sau doua, precum si includerea in sfera de impozitare a
acestuia a majoritatii bunurilor si serviciilor. Prin aplicarea impozitului pe circulatia
marfurilor nu era impozitat comertul cu amanuntul. Inainte de implementarea taxei pe
valoarea adaugata s-a cautat sa se extinda campul de aplicare a impozitului pe circulatia
marfurilor la unele produse si prestari de servicii, cum ar fi, de exemplu, produsele
agricole, activitatea postala si de telecomunicatii, transportul de calatori si de marfuri, etc.

1.3. Reglementări ale taxei pe valoare adăugată în România

Dupa emiterea unor acte normative pregatitoare, taxa pe valoarea adaugata a fost
introdusa in Romania prin Ordonanta de Guvern nr. 3/1992, aprobata prin legea nr. 130
din 19 decembrie 1992, cu data de aplicare 1 ianuarie 1993. Ulterior, introducerea taxei
pe valoarea adaugata a fost amanata pentru 1 iulie 1993, pe parcurs Ministerul Finantelor
elaborand norme metodologice cu privire la sfera ei de aplicare, la regulile de impozitare,
operatiunile impozabile, baza de calcul, platitorii, obligatiile si drepturile acestora.
In continuare sunt prezentate celelalte documente prin care este reglementata taxa
pe valoare adaugata in Romania :

5
 • Legea nr. 345/2002 publicata in MO 371din 01.06.2002 privind taxa pe valoare
adăugata

• Hotărârea de Guvern nr.598/2002 pentru aprobarea normelor de aplicare a legii

345/2002

• Hotărârea de Guvern nr.44 /2004 pentru aprobarea normelor metodologice de

aplicare a Codului fiscal

• Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal

• Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.338/2004 privind aprobarea

metodologiei de soluţionare a deconturilor cu sume negative de TVA cu
operaţiunea de rambursare

• Ordonanţa Guvernului nr .92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala

• Hotărârea Guvernului nr.1574/2003 privind organizarea si funcţionarea

Ministerului Finanţelor Publice si a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscala

• Ordinul nr.527/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului Ministerului

Finanţelor Publice nr.1849/2003 privind personalizarea formularelor tipizate cu
regim special comune pe economie si a Ordinului Ministerului Finanţelor Publice
nr.171/2004 pentru aprobarea unor formulare financiar contabile, comune pe
economie privind TVA

• Ordinul nr.528/2004privind aprobarea Normelor privind restituirea de TVA

cumpărătorilor persoane fizice care nu sunt stabiliţi in România

• Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr.138/2004 ,completata prin Legea

nr.163/2005

• Legea n.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

Asa cum a fost stabilita, aceasta taxa reprezinta un impozit indirect care, spre
deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor, se aplica pe intreg circuitul economic,
pana la utilizatorul final al produselor sau serviciilor, insa numai la valoarea adaugata in
fiecare faza a acestui circuit.

6
 Valoarea adaugata este egala cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile aceluiasi
stadiu al circuitului economic sau diferenta rezultata scazand din valoarea bunurilor
livrate sau a serviciilor prestate valoarea bunurilor achizitionate si a serviciilor
receptionate, intr-o perioada de timp, de regula lunar.
Perceperea taxei pe valoarea adaugata s-a facut sub forma unor cote procentuale
diferentiate in functie de anumite criterii, insa pentru acelasi produs se percepe acelasi
impozit, indiferent de intinderea circuitului economic pe care acesta il parcurge.
Se observa ca si la noi in tara se respecta principiul unicitatii impozitului. Ca
urmare, taxa perceputa in final este egala cu cea rezultata prin aplicarea cotei de
impozitare asupra intregii valori finale pe care o capata produsul in faza transmiterii sale
in proprietatea consumatorului final.
Se respecta, de asemenea, si fractionalitatea platii impozitului, taxa pe valoarea
adaugata fiind perceputa fractionat la trecerea de la un stadiu la altul, in functie de
valoarea adugata la fiecare stadiu al circuitului economic parcurs de produs.Cuantumul
taxei pe valoare adaugata se stabileste in ultima faza prin care produsul circula de la
aparitia sa pana in momentul trecerii la consumatorul final. Perceperea taxei are loc
fragmentat, in fiecare faza a circuitului economic, corespunzator cu valoarea care i se
adauga in fiecare faza a circuitului.
Un alt principiu al taxei pe valoarea adaugata se refera la aria ei de aplicare.
Pentru tara noastra, in ceea ce priveste teritorialitatea taxei pe valoarea adaugata, se
aplica principiul destinatiei, fiind impozitat consumul, deci are loc o impozitare a
bunurilor sau serviciilor care se comercializeaza sau sunt prestate in Romania, indiferent
daca provin de la producatori interni sau din import. Bunurile importate sunt impozitate
in Romania la intrarea acestora in tara (o data cu inregistrarea declaratiei vamale de
import).
Prestarile de servicii sunt impozabile atunci cand sunt utilizate in Romania,
indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.
Conceperea si functionalitatea T.V.A. a avut in vedere si limitarea evaziunii
fiscale, in sensul ca neplata ei in fazele anterioare duce la sporirea taxei in fazele
ulterioare ale circuitului economic. Astfel, agentii economici care cumpara produse sau

7
bunuri sunt interesati sa verifice daca furnizorul acestora a calculat corect partea de taxa
care ii revenea.

2. Plătitorii Taxei pe Valoare Adăugată şi obligaţiile acestora

2.1. Contribuabilii şi operaţiunile supuse impozitării T.V.A.

1) Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se plateste de catre:

 persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata,

pentru operatiuni taxabile.
 titularii operatiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau
terte persoane juridice care actioneaza in numele si din ordinul titularului
operatiunii de import, indiferent daca sunt sau nu inregistrati ca platitori de taxa
pe valoarea adaugata la organele fiscale, cu exceptia importurilor scutite conform
art.10;
 persoanele fizice, pentru bunurile introduse in tara potrivit regulamentului vamal
aplicabil acestora;
 persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul sau cu domiciliul stabil in
Romania, beneficiare ale prestarilor de servicii efectuate de prestatori cu sediul
sau cu domiciliul in strainatate, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea
adaugata, indiferent daca sunt sau nu inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea
adaugata la organele fiscale.

2) In situatia in care persoana care realizeaza operatiuni taxabile nu are sediul sau
domiciliul stabil in Romania este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat
in Romania, care se angajeaza sa indeplineasca obligatiile ce-i revin conform prevederilor
prezentei legi.

8
3) Beneficiarii prestarilor de servicii pentru care locul prestarii se considera a fi in
Romania sunt obligati la plata taxei pe valoarea adaugata, daca prestatorii din strainatate
nu au indeplinit obligatia desemnarii unui reprezentant fiscal domiciliat in Romania.
Operatiunile care sunt cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata
pot fi operatiuni impozabile in mod obligatoriu, operatiuni la care se aplica cota zero si
operatiuni scutite de plata taxei pe valoarea adaugata.
In legislatia privind taxa pe valoarea adaugata, prestarile de servicii care intra sub
incidenta ei sunt explicitate in normele de aplicare. Astfel consideram servicii, activitatile
care pot avea ca obiect:
◊ lucrarile de constructii montaj
◊ transport de persoane si marfuri
◊ servicii de posta si telecomunicatii, de transmisie radio si televiziune
◊ inchiriere de bunuri
◊ operatiuni de leasing
◊ locatia de gestiune
◊ operatiunile de intermediere sau comision
◊ reparatiile de orice natura
◊ cesiuni si/sau concesiuni de bunuri mobile necorporale, precum: dreptul de autor,
brevetele, licentele, marcile de fabrica si de comert, titlurile de participare
◊ operatiunile de publicitate, consulting, studii,cercetari si expertize
◊ operatiunile bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare
◊ organizarea de licitatii
◊ orice alta munca fizica sau intelectuala.

Pentru toate prestarile de astfel de servicii, contribuabilii sunt obligati sa calculeze

taxa pe valoarea adaugata aferenta valorii serviciului.
Bunurile imobile care intra sub incidenta T.V.A. in cadrul transferului dreptului de
proprietate intre contribuabili, precum si intre acestia si persoane fizice sunt: locuintele,

9
vilele, constructiile comerciale, industriale, agricole, terenurile, bunurile mobile care nu
pot fi detasate fara a fi deteriorate sau a antrena deteriorarea imobilelor.
De asemenea, daca o societate comerciala transfera dreptul de proprietate aferent unui
bun imobil, de exemplu un teren, catre o persoana fizica, ea va inregistra in evidenta sa
T.V.A. colectata ca urmare a livrarii, ca si in cazul transferului dreptului de proprietate
catre o societate comerciala.
In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata intra bunurile introduse in tara direct
sau prin intermediari autorizati, de catre orice persoana fizica sau juridica, in conditiile
prevazute de Regulamentul Vamal. De asemenea, intra sub incidenta T.V.A. si seviciile
efectuate de prestatorii cu sediul sau domociliul in strainatate daca locul prestarii se
considera a fi in Romania. Rezulta ca operatiunile de mai sus sunt impozabile si atunci
cand sunt realizate de persoane fizice neinregistrate ca platitori de T.V.A.
Potrivit legislatiei,1 ”sunt asimilate livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de
servicii,…, urmatoarele operatiuni”:
→ vanzarea cu plata in rate, inchirierea unor bunuri pe baza de contract, precum
si inchirierea unor bunuri cu clauza trecerii proprietatii asupra beneficiarului
dupa plata ultimei rate sau la o anumita data stabilita in contract;
→ preluarea de catre contribuabili a unor bunuri care fac parte din activele
societatii comerciale pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu
ativitatea economica desfasurata de acestia sau pentru a fi puse la dispozitia
altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit. Acelasi regim se aplica si
prestarilor de servicii. Se excepteaza de la aceste prevederi bunurile si
serviciile acordate in mod gratuit, in limitele si potrivit destinatiilor prevazute
de lege;
→ trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul contribuabililor, in
conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul
juridic al acesteia, in schimbul unor despagubiri;
→ transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite.”
In cazul vanzarii cu plata in rate, taxa pe valoarea adaugata se calculeza la
valoarea bunului in momentul transferului dreptului de proprietate, reprezentand T.V.A.
1
OUG 17/2000 privind taxa pe valoare adaugata

10
neexigibila, urmand ca pe baza incasarii ratelor, aceasta sa devina T.V.A. colectata (la
vanzator) dau deductibila (la cumparator), cu valoarea aferenta ratei.
In categoria contribuabiilor taxei pe valoarea adaugata, conform prevederilor
legale includem:
a) persoanele juridice
b) persoanele fizice, asociatiile familiale, precum si asociatiile civile fara
personalitate juridica,autorizate, care realizeaza venituri in Romania din activitati
dasfasurate pe baza liberei initiative
c) alte persoane dacat cele prevazute mai sus,asociatii sau organizatii de orice fel
care desfasoara in Romania activitati cu caracter economic, social, cultural,
politic, sindical, filantropic, religios sau de natura publica
d) institutiile publice
e) reprezentantelor societatilor comerciale sau ale organizatiilor economice straine,
precum si alte organizatii si organisme internationale care functioneaza in
Romania.

Categoriile de contribuabili prezentate mai sus sunt subiecti ai taxei pe valoarea

adaugata in cazul in care desfasoara activitati care intra in sfera de actiune a taxei.

2.2. Drepturile şi obligaţiile plătitorilor de TVA

Dreptul cel mai important al oricărui plătitor de TVA este dreptul de deducere: orice
plătitor poate, în principiu, sa deducă, taxa care grevează bunurile şi serviciile utilizate
pentru efectuarea de operaţiuni taxabile.

Un alt drept al plătitorului este dreptul de a contesta decizia unui organ al Ministerului
Finanţelor în ceea ce priveşte impozitarea sa.

Contribuabili care înregistrează operaţiuni impozabile conform Codului de Procedura

Fiscala, au următoarele obligaţii:

11
 - să depună sub semnătura organelor autorizate, la organul fiscal competent, o
declaraţie de înregistrare fiscală, în termen de 15 zile de la data eliberării certificatului
de înmatriculare, a autorizaţiei de funcţionare sau a actului legal, după caz;

- să solicite organului fiscal scoaterea din evidenţă ca plătitor de taxă în caz de

încetare a activităţii, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consem-
nează situaţia respectivă;

- să consemneze livrările de bunuri şi /sau prestări de servicii în facturi fiscale sau în

documente legal aprobate. Pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii cu valoarea
taxei pe valoarea adăugată mai mare de 5000 lei, la aceste documente se anexează şi
copia de pe documentul legal care atestă calitatea de plătitor de TVA;

- să solicite la furnizori sau prestatori facturi fiscale ori documentele legal aprobate
pentru toate bunurile şi serviciile achiziţionate;

- importatori sunt obligaţi să întocmească declaraţia vamală de import, direct sau prin
reprezentanţii autorizaţi;

- să ţină evidenţa contabilă potrivit legii;

- să întocmească şi să depună lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii

următoare, decontul de TVA;

- să contabilizeze distinct veniturile şi cheltuielile determinate de operaţiunile

asocierilor în participare;

- să achite TVA, potrivit decontului întocmit lunar, până la data de 25 ale lunii
următoare;

- să achite TVA aferentă bunurilor din import definitiv, la organul vamal;

- să achite taxa datorată bugetului de stat anterior datei depunerii cererii la organul
fiscal pentru scoaterea din evidenţă ca plătitor de TVA, în caz de încetare a activităţii.

Nerespectarea acestor obligaţii se sancţionează conform Legii nr.241/2005 pentru

combaterea evaziunii fiscale.

12
2.3. Cele mai importante modificări în materie de TVA, după aderarea
României la UE

Incepand cu 1 ianuarie 2007, notiunile de "export" si "import" pe relatia cu statele

membre ale Uniunii Europene au fost eliminate. Cele doua notiuni au fost inlocuite de
"livrari intra-comunitare de bunuri" si "achizitii intra-comunitare". Notiunile de "export"
si "import" s-au pastrat pentru operatiunile realizate de Romania cu asa-numitele tari
terte, respectiv statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene.
Livrarile intra-comunitare reprezinta operatiunile de export efectuate de firmele
din Romania catre statele membre. Livrarile intra-comunitare sunt scutite de TVA in tara
de origine, daca sunt indeplinite anumite conditii: daca bunurile au fost transportate dintr-
un stat membru in alt stat membru si daca beneficiarul a transmis un cod valabil de TVA.
Achizitiile intra-comunitare sunt operatiuni de import efectuate de firmele din
Romania din statele membre, iar locul achizitiilor este statul membru in care se incheie
transportul.
Pentru achizitiile efectuate de companiile inregistrate in scopuri de TVA nu se
realizeaza plata efectiva a taxei, fiind aplicata "taxarea inversa" in tara de destinatie. In
cazul achizitiilor, trebuie obtinute codurile de inregistrare ale furnizorilor si verificata
valabilitatea acestora in baza de date VIES pentru evitarea platii TVA.
Achizitiile intra-comunitare care nu depasesc intr-un an plafonul de 10.000 euro
nu se incadreaza la operatiuni impozabile in Romania.

Declaratia recapitulativa
Livrarile si achizitiile intra-comunitare sunt cuprinse intr-o declaratie
recapitulativa care trebuie depusa trimestrial de firmele inregistrate in scopuri de TVA.
Modelul si continutul formularului este reglementat de Ordinul Ministrului Finantelor nr.
955/2006.
Oficialii Ministerului Finantelor au aratat ca este foarte eficient ca firmele sa tina
separat jurnale de vanzari si cumparari.

13
 Factura fiscala a fost inlocuita cu un alt document, denumit factura, care trebuie
sa contina un numar minimal de informatii. Insemnarea si stampilarea facturilor nu este
obligatorie.

Sistemul electronic de control al miscarii bunurilor intre statele membre UE

Miscarea bunurilor intre statele membre UE este controlata prin intermediul
sistemului electronic VIES.
Codul de TVA trebuie comunicat tuturor furnizorilor, prestatorilor si clientilor.
Codul atribuit pentru inregistrarea in scopuri de TVA are prefixul RO. Persoanele
inregistrate sunt obligate sa comunice codul tuturor furnizorilor, prestatorilor sau
clientilor, furnizorului, de fiecare data cand realizeaza o achizitie intra-comunitara de
bunuri, reprezentantului fiscal, clientilor si furnizorilor in situatia persoanei impozabile
nestabilite in Romania.

2.4. Cotele de TVA în 17 state membre ale Uniunii Europene

In Romania, exista doua cote de TVA. Cota standard, de 19 la suta, si o cota
redusa, de 9 la suta, care se aplica medicamentelor, ziarelor, cartilor, protezelor.
In 18 state membre UE se aplica, de asemenea, cote diferentiate de TVA,
percepand un impozit mai mic in general pentru medicamente, alimente sau servicii
educationale. In unele state, exporturile sunt scutite de TVA.2
- Lituania are o cota standard de TVA de 19 la suta si doua cote reduse, una de 9 la suta
aplicata serviciilor pentru asigurarea energiei termice si alta de 5 la suta pentru serviciile
de transport.
- Malta are doua cote diferentiate, cota standard fiind de 18 la suta iar cea redusa de 5 la
suta.
- Polonia are trei cote de TVA, una standard de 22 la suta si doua reduse, la 7 la suta si,
respectiv, 3 la suta.
- Portugalia are o cota standard de TVA de 21 la suta si doua cote reduse de 12 la suta,
pentru restaurante, si 5 la suta pentru produsele de baza.

2
www.worldwide-tax.com

14
- Slovacia are o cota de TVA de 19 la suta, insa serviciile financiar-bancare, de asigurari
si cele educationale sunt scutite de TVA.

- In Slovenia, cota standard de TVA este de 20 la suta, insa tara are si o cota redusa, de
8,5 la suta, iar exporturile sunt scutite de TVA.
- In Ungaria exista trei cote de TVA. Cota standard este de 20 la suta. O cota redusa de
15 la suta se aplica pentru alimente si intrarea la muzee, iar o cota de 5 la suta este
aplicabila cartilor si medicamentelor.
- Irlanda are o cota standard de 21 la suta si doua cote reduse, una de 13,5 la suta si una
de 4,8 la suta.
- Italia are tot trei cote de TVA. Cota standard este de 2- la suta, iar cotele reduse de 10 la
suta si de 4,5 la suta pentru produsele de baza.
- In Letonia cota standard de TVA este de 10 la suta. O cota redusa de 5 la suta se aplica
pentru medicamente si servicii de comunicatii, in timp ce serviciile financiare, educatia,
serviciile medicale si cele culturale sunt scutite de TVA.
- In Austria cota standard de TVA este de 20 la suta. O cota redusa de 10 la suta se aplica
pentru turism, agricultura si alimente.
- Bulgaria are 20 la suta cota de TVA, iar exporturile sunt scutite de la plata impozitului.
- In Cipru cota de TVA standard este de 15 la suta. Doua cote reduse, de 5 la suta si,
respectiv, 8 la suta, sunt aplicate pentru produsele alimentare, carti, ziare si transport
rural.
- In Cehia, cota standard de TVA este de 19 la suta, iar cota redusa de 5 la suta se aplica
pentru serviciile de furnizare a apei calde si caldurii, dar si pentru medicamente, alimente,
carti si ziare.
- In Estonia, cota standard de TVA este de 18 la suta, iar cea redusa de 5 la suta.
Exporturile sunt scutite de TVA.
- Finlanda are o cota de TVA standard de 22 la suta si doua cote reduse, una de 17 la suta
aplicata pentru alimente si alta de 8 la suta aplicata pentru transportul public, carti si
medicamente.
- In Germania, cota standard de TVA este de 16 la suta, iar alimentele si produsele
agricole beneficiaza de o cota redusa de 7 la suta.

15
- In Grecia, cota standard este de 19 la suta, iar cotele reduse de 9 la suta pentru alimente
si medicamente si 4,5 la suta pentru carti si ziare.

16