Avicultura ecologica

Productia ecologica
Productia ecologica este un sistem global de gestiune agricola si de productie alimentara care combina cele mai bune practici de mediu, un nivel inalt de biodiversitate, conservarea resurselor naturale, aplicarea unor standarde inalte privind bunastarea animalelor si o metoda de productie care respecta preferintele anumitor consumatori pentru produse obtinute cu ajutorul unor substante i procese naturale. Astfel, metoda de productie ecologica joaca un dublu rol social, deoarece, pe de o parte, alimenteaza o piata specifica ce raspunde cererii consumatorilor de produse ecologice, iar, pe de alta parte, furnizeaza bunuri publice, contribuind la protectia mediului si la bunastarea animalelor, precum si la dezvoltarea rurala. Rolul sistemului de agricultura ecologica este de a produce hrana mai curata, mai potrivita metabolismului uman, in deplina corelaie cu conservarea i dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agricole i alimentare proaspete i autentice, prin procese create sa respecte natura i sistemele acesteia. Agricultura ecologica are o contribuie majora la dezvoltarea durabila, la creterea activitailor economice cu o importanta valoare adaugata i la sporirea interesului pentru spaiul rural. Obiectivele, principiile i normele aplicabile produciei ecologice sunt cuprinse in legislaia comunitara i naionala din acest domeniu. Aceste norme, alaturi de definirea metodei de producie in sectorul de producie vegetala, animaliera i de acvacultura reglementeaza i urmatoarele aspecte legate de sistemul de agricultura ecologica: procesarea, etichetarea, comerul, importul, inspecia i certificarea. Pentru obinerea i comercializarea produselor ecologice care poarta etichetele i siglele specifice, producatorii trebuie sa parcurga un proces strict ce trebuie urmat intocmai. Astfel, inainte de a obine produse agricole ce pot fi comercializate cu meniunea ,,produs ecologic exploataia trebuie sa parcurga o perioada de conversie, de minimum doi ani.

Norme aplicabile productiei animaliere

Privind productia animaliera ecologica se aplica urmatoarele norme: 1. in privinta originii animalelor: - efectivele de animale crescute in mod ecologic se nasc si sunt crescute in exploatatii ecologice; - in scopuri de reproducere pot fi aduse in exploatatii, in conditii speciale, animale care nu au fost crescute in mod ecologic. Astfel de animale si produsele acestora pot fi considerate ca fiind ecologice dupa respectarea perioadei de conversie - efectivele de animale existente in exploatatie la inceputul perioadei de conversie si produsele acestora pot fi considerate ecologice dupa respectarea perioadei de conversie

2. in privinta practicilor de crestere si a conditiilor de adapostire: - practicile de crestere, inclusiv densitatea efectivelor, precum si conditiile de adapostire satisfac atat nevoile de dezvoltare, cat si cele fiziologice si etologice ale animalelor; - animalele au acces permanent la zone in aer liber, de preferinta pasuni, ori de cate ori conditiile meteorologice si starea solului permit acest lucru, cu exceptia cazurilor in care se impun restrictii si obligatii legate de protectia sanatatii umane si animale in temeiul legislatiei comunitare; - efectivele se limiteaza in vederea reducerii la minimum a suprapasunatului, a tasarii solului, a eroziunii sau a poluarii cauzate de animale sau de raspandirea ingrasamintelor de origine animala; - animalele crescute in mod ecologic se tin separate de celelalte. Cu toate acestea, pasunatul animalelor crescute in mod ecologic pe un teren comun si pasunatul animalelor care nu au fost crescute in mod ecologic pe un teren ecologic sunt permise, cu respectarea anumitor conditii restrictive; - se interzice priponirea sau izolarea animalelor, cu exceptia unor anumite exemplare pentru o perioada limitata de timp, daca aceasta se justifica din motive de siguranta, bunastare sau veterinare; - se reduce la minimum durata transportului animalelor; - se reduce la minimum orice suferinta, inclusiv mutilarea, pe parcursul intregii vieti a animalului, inclusiv in momentul sacrificarii; 3. in privinta reproducerii: - se folosesc metode naturale de reproducere. Cu toate acestea, este permisa inseminarea artificiala; - reproducerea nu este indusa prin tratament hormonal sau substante similare, decat ca forma de tratament terapeutic veterinar, in cazul unui exemplar individual; - nu se folosesc alte forme de reproducere artificiala, precum clonarea sau transferul embrionar; - se selectioneaza rase adecvate. Selectionarea raselor contribuie, de asemenea, la prevenirea oricarei suferinte si la evitarea oricarei necesitati de a mutila animalele; 4. in privinta modului de hranire: - obtinerea hranei pentru animale se face in principal din exploatatia in care sunt crescute acestea sau din alte exploatatii ecologice din aceeasi zona; - animalele trebuie hranite cu hrana ecologica pentru animale ce satisface cerintele nutritionale ale animalelor in diverse etape de dezvoltare. O parte din ratie poate sa contina hrana din exploatatii care se afla in procesul de conversie la agricultura ecologica;

Fermele avicole ecologice cresterea gainilor Cresterea ecologica a gainilor

Tehnologia de crestere ecologica a gainilor, tine seama de exigentele sporite ale zootehniei ecologice. Produsele alimentare certificate ecologic nu trebuie sa contina: urme de substante chimice; pesticide, antibiotice, hormoni, metale grele.

Trebuie respectate cu strictete anumite conditii privind: alegerea locului; amenajarea adapostului; furajarea; conversia; prevenirea bolilor; inspectia si certificarea produselor. In sistemul ecologic se respecta cerinta de adapost de maxim 6 pasari la metru patrat de suprafata neta. Numarul de gaini ouatoare dintr-un adapost (efectivul total) nu poate depai 3.000 de capete. Gainile trebuie sa aiba acces liber in padoc/spaii exterioare, cel puin o treime din perioada de viaa, cel puin o treime din suprafaa neta a adapostului trebuie sa fie cu aternut. densitatea maxima in padoc (spaiile exterioare) este de 2.500 gaini ouatoare la un hectar. minim un cuibar la 7 gaini sau 120 cm suprafaa de cuibar pe cap de gaina. Spatiul interior este prevazut cu ferestre pentru lumina si trape de iesire in exterior pe timp favorabil. De asemenea spatiul din interior trebuie sa raspunda urmatorilor nevoi ale gainilor: asternut; nisip sau pietris; praf; apa; aer; hrana; alte gaini; cocosi. Spatiul exterior este format din padoc si pasune. Spatiul exterior este prevazut cu umbrare si garduri mobile. Acolo unde iarba a fost consumata complet, spatiul respectiv se ingradeste, se iriga iar gainile sunt dirijate spre locul cu iarba proaspata.

Alimentatia pasarilor in sistem ecologic

Pentru a trai si a produce normal, gainile trebuie sa primeasca in hrana toate substantele hranitoare: proteine, glucide, grasimi, substante minerale, vitamine etc. Cum in natura toate acestea nu se gasesc niciodata impreuna si in proportiile trebuitoare, se impune folosirea de amestecuri obtinute din mai multe materii prime furajere. Pentru producerea amestecului furajer de ferma destinat hranirii gainilor ouatoare sunt necesare cate minimum 2 - 4 materii prime furajere din urmatoarele grupe de furaje care trebuie prevazute obligatoriu: graunte de cereale, bogate in glucide (porumb, orz, sorg, grau etc.), care sa participe in amestec in proportie de 65%; nutreturi bogate in proteine vegetale (mazare, tarate, seminte sau turte de floarea-soarelui, sroturi de soia sau floarea-soarelui etc.), care pot fi folosite in proportie de 22 - 26%; nutreturi bogate in proteine animale (fainuri de carne sau de peste, zer sau zara etc.), care pot fi folosite in cantitati relativ mici, chiar de numai 2 - 4%; nutreturi minerale in proportie de 8% din care obligatoriu 7% calciu (creta furajera, faina din cochilii de scoici, var stins de cel putin 6 luni etc.), 0,8% sursa de fosfor (fosfat de calciu, faina de oase etc.) si maximum 0,2% sare; nutreturi specifice vitaminoase, ca un zoofort A5, A6 sau A7 care se poate procura prin FNC-uri si se introduce in proportie de 1% (continand si microelemente minerale si alte substante utile) sau preparate farmaceutice, ca de exemplu preparatul vitaminic A, D, E, ce pot fi procurate de la farmaciile veterinare.

Toate elementele componente mentionate, uruite si bine amestecate, se pot administra in stare uscata sau ca pasta umeda, in vase de hrana construite si amplasate astfel, incat sa nu permita risipa prin racaire sau prin scuturare cu ciocul. La toate acestea, pentru a completa hrana cu substante nutritive importante, trebuie sa se adauge zilnic, la discretie (o data pe zi atat cat pasarile pot consuma la un tain) furaje verzi sau inlocuitori ale acestora, mai ales atunci cand ne lipseste zoofortul. Pentru furaje verzi se pot folosi cele mai diverse vegetale, plante verzi tinere, incepand cu secara, lucerna (trifoiul), urzica, diverse alte frunze de sezon (sfecla, salcam, floarea-soarelui, resturi de varza, ceapa, usturoi etc.). Pentru inlocuirea furajelor verzi in perioadele de seceta si mai ales iarna se pot folosi, in acelasi timp, urmatoarele: frunze din fan de lucerna inmuiate in apa fierbinte si amestecate in furajul umed, bostanoase si radacinoase tocate marunt (sfecla si morcov), precum si graunte incoltite (cel mai bun este ovazul incoltit cu coltul alb de 5 - 8 mm lungime). In hrana gainilor crescute ecologic sunt introduse produsele bio. Materiile prime de baza, de natura vegetala, sunt procurate din tara iar premixurile biologice din import. Toate aceste produse folosite in hrana gainilor ouatoare, in sistem ecologic, sunt purtatoare de certificate ecologice eliberate de organismele internationale in domeniu, recunoscute de UE. Furajul combinat este alcatuit din cereale, sarurile minerale, premixurile vitamino-minerale, etc.

Incubatia gainilor pe cale naturala

La pasari, ca si la celelalte specii de animale, fecundarea se produce in interiorul organismului femel. Dezvoltarea embrionului in continuare, se face in afara organismului pasarii, de closca prin incubatie naturala. Procesul denumit clocit dureaza 3 saptamani in cazul gainilor. Pentru a realiza un procent de ecloziune cat mai mare de la o closca (peste 70%), trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte: - starea de sanatate a pasarilor; - raportul de sex (un cocos la 10-12 gaini, un ratoi la 5-7 rate, un gascan la 3-4 gaste, un curcan la 12-15 curci); - vasta maxima de folosire pentru reproducere (4-5 ani la cocos, curcan, ratoi si 6-7 ani pentru gascani); - reproducerea la pasari are loc dupa varsta de 11 luni la cocosei si curcani si dupa varsta de 2 ani la ratoi si gascani; - calitatea si cantitatea furajelor administrate pe cap si pe zi; - prospetimea oualor folosite la incubatie (maxim 7 zile la gaini, 6-8 zile la curci, gaste, rate); varsta pasarilor (cele mai bune oua pentru incubat sunt obtinute in primul an de exploatare de la gaini si se mentine 1,5 ani, iar la curci, gaste si rate in al doilea an si se mentine 3-4 ani);

ouale pentru incubat (clocit) trebuie sa fie curate, cu coaja neteda, intacta, de marime normala.

Dupa recoltare, ouale se asaza in cofraje cu varful ascutit in jos, se tin intr-o camera racoroasa, slab luminata sau chiar la intuneric, cu o temperatura de 12C si cu posibilitati de aerisire (ventilare).

Conversia pasarilor in productia ecologica

Popularea fermei se face cu puicute de 14 saptamani si vor parcurge o perioada de 8 saptamani de conversie pana la inceperea ouatului. Daca au fost aduse in exploatatie animale neecologice( in scopuri de reproducere), daca se constituie un efectiv si daca produsele animaliere urmeaza sa fie vandute ca produse ecologice se aplica urmatoarele perioade: 10 saptamani pentru pasari pentru carne, aduse inainte de a avea 3 zile 6 saptamani pentru pasari de curte pentru oua

Prevenirea bolilor
In primul rand se izoleaza in spatiu ferma, se controleaza circulatia in ferma si se face dezinfectia la intrare. Prin accesul la pasune si aer liber, precum si prin consumul de vitamine naturale, se asigura intarirea rezistentei generale si a imunitatii naturale la gaini. De asemenea se vor evita stresurile accidentale; se vor izola pasarile bolnave; se va face igiena permanenta a asternutului; se va face parcelarea si rotatia spatiilor de acces la iarba verde, precum si dezinfectiile repetate, dezinsectiile si deratizarile

Rasele de gaini
Rasele de gaini se impart in 3 categorii: - -rase de carne Rasa Brahma greutatea corporala la coco: 3,5 5 kg i 3 4,5 kg la gaina. Ouale de 55 kg minim, cu coaja de culoare galbuie pana la brun rocat. Productia de oua este de 120 140 pe an. Este o rasa de carne. Rasa Cornish S-a format in Anglia (inutul Cornwall), fiind specializata pentru producia de carne. Masa corporala atinge 4,5-5,5 kg la cocoi i 3,5-4 kg la gaini. Producia de oua este relative mica, obinandu-se 80-130 de oua pe an, cu greutatea de 60-65 g. - -rase mixte Rasa Rhode - Island au greutatea vie medie de 2,5 - 3 kg la gaina si 3,5 - 4 kg la cocos. Aceste gaini o productie anuala de 170 - 180 oua sau mai mult. Puicile incep sa oua dupa 26 - 28 saptamani. Pasarile, tinere sau adulte, furnizeaza o carne de calitate deosebita.

Rasa New-Hampshire Producia medie de oua in primul an de ouat este de 170 de bucai, greutatea uni ou fiind de 60 g. Are producia anuala de oua peste 200 de bucai, unele producand chiar 241 de oua. Greutatea medie a unui ou este de 58,7 g iar culoarea cojii este pigmentata in cafeniu. Cocoii cantaresc 3,8-4,2 kg, iar gainile 2,5-3,2 kg Rasa Sussex este una dintre rasele de gaini cele mai apreciate de micii crescatori, datorita insusirilor ei productive, dar si frumusetii ei. Specializate pentru o productie mixta de oua si carne, au o greutate 2,7 - 3,2 kg gaina si 4 - 4,2 kg cocosul si o productie de oua 170 - 190 buc./an - -rase de oua Gainile Leghorn au o producie medie anuala de aproximativ 200 de oua. Ouale au greutatea de 55-67 g i coaja de culoare alba. Instinctul de clocit se manifesta foarte slab, gainile din aceasta rasa cazand cloti in proporie de numai 1-4 %. In Romania rasa Leghorn deine primul loc in asigurarea produciei de oua. Rasa Italiana potarniche Este o varietate americana a gainii italiene, cu o producie de 180 de oua pe an, cu o greutate medie de 60-63 g. Gaina cantarete 1,75-2,5 kg, iar cocoul 2,5-3 kg.

Surse bibliografice :
http://www.agrofm.ro/stiri/stiri-ecologie http://www.fnae.ro http://www.agriculturae.ro http://www.fermierul.ro http://www.e-pets.ro/rase-pasari http://www.revista-ferma.ro/

Agricultura ecologica Anul 1, master 2011-2012 Studenta: Bucur Andreea Prof.: Scortar Lucia