UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

COLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORI

Departamentul de Invatamant Deschis la Distanta CREDIS

Specialitatea : Institutori Invatamantul prescolar si primar

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator : Lector Univ. Dr. ROMITA B. IUCU

Student : POROSNICU IONICA ADRIANA Anul : III - Institutori

2003
1

RELATIA JOC INVATARE LA VARSTA PRESCOLARA

RECUNOSTINTA TOTALA SI SINCERE MULTUMIRI DOMNULUI LECTOR UNIVERSITAR DOCTOR ROMITA B. IUCU , PENTRU TOT SPRIJINUL ACORDAT IN ALCATUIREA ACESTEI LUCRARI !

MULTUMIRI TUTUROR PROFESORILOR SI ASISTENTILOR, PENTRU AJUTORUL DAT IN TIMPUL ANILOR DE STUDIU !

Motto :

" Copilul rade , Intelepciunea si iubirea e jocul ! Tanarul canta Jocul si intelepciunea mea-i iubirea ! Batranul tace Iubirea si jocul meu e ntelepciunea " ! Lucian Blaga " Trei ete " "

CUPRINS

Nr. Crt. 1 2 2a 2b 2c 3 3a 3b 3c " "a "b $ 6

Capitolul

pagina :

Introducere Jocul didactic 2.1. definitie . 2.2. tipologie 2.3. particularitatile jocului la prescolari . In atarea 3.1. definitie . 3.2. tipologie 3.3. particularitatile in atarii la prescolari .. #elatia joc in atare la prescolari .. ".1. relatia joc in atare . ".2. proiecte didactice . Conclu%ii . 'ibliografie .

6 9 9 12 21 2! 2! 29 32 36 36 "3 6& !(

I. INTRODUCERE

Cereintele mereu crescande ale societatii contemporane impun invatamantului actual sarcini importante care sa determine cresterea calitatii lui . Este necesar, pentru aceasta, sa se utilizeze,in desfasurarea procesului de invatamant, cele mai eficiente cai,cele mai variate metode si mijloace care cunostintelor. Unul dintre aceste mijloace, folosite atat de frecvent in procesul de instruire si educare a prescolarilor care si-a dovedit eficienta din ce in ce mai mult in ultimul timp, este jocul didactic. Rolul si importanta jocului didactic consta in faptul ca el faciliteaza procesul de asimilare, fitare si consolidare a cunostintelor, iar datorita caracterului sau formativ, influenteaza dezvoltarea personalitatii copilului. El este si un important mijloc de educatie intelectuala , pune in valoare si antreneaza capacitatile creatoare ale prescolarului. Motivele pentru care m-au determinat sa aleg jocul si invatarea ca instrumente de instruire si educare determinate in activitatea zilnica la gradinita sunt multiple. Cel mai important dintre ele mi se pare a fi acela ca ele corespund perfect particularitatilor de varsta ale prescolarilor. Jocul stimuleaza interesul si curiozitatea prescolarului, favorizand acumularea unei mari cantitati de cunostinte intra-un timp redus si , aparent fara efort. Prin joc copilul invata cu placere, devine interesat fata de activitatea care se desfasoara. Cu timpul, jocul schim a comportamentul unor copii timizi, nesiguri. El stimuleaza si modeleaza procesele afectiv-emotionale,im ogatind viata afectiva a copiilor si sjutandu-i sa-si stapaneasca emotiile. Prin joc copilul ne daruieste tot ce are el mai un, atat ca forte fizice, cat si ca valori morale. El contri uie la formarea personalitatii copilului si creeaza o am ianta de cooperare. !atorita continutului sau practic, jocul didactic pare a fi cel mai eficient mijloc de activizare a intregii grupe de prescolari, potrivit formarii deprinderilor practice sa asigure si sa stimuleze, in acelasi timp, cresterea ritmului de instruire a

elementare si de munca organizata , dezvoltand spiritul ajutorare.

de echipa, de intra -

"e poate considera ca, focurile constituie o adevarata scoala de educatie, a conduitei, a fanteziei si imaginatiei. Ele formeaza atentia,spiritul de o servatie si redare#povesiri$, perseverenta, indemanarea , ordinea, a ilitatea, perspicacitatea , darzenia, promptitudinea, contri uind astfel la dezvoltarea si antrenarea capacitatilor fizice si intelectuale, a trasaturilor de caracter. Jocul reprezinta in acelasi timp, o activitate in procesul careia se modeleaza dimensiunile etice ale conduitei. Cinstea, corectitudinea,onestitatea au in joc un caracter dominant. %olosit cu pricepere si tact pedagogic jocul reuseste sa inlature si sa previna ramanerea in urma la invatatura a prescolarilor cu o intelegere mai greoaie. &oti marii psihologi si pedagogi au acordat o importanta deose ita jocului in formarea si dezvoltarea copilului pentru viata. J.Chateau spunea despre copilarie ca acesta este 'ucenicia necesara varstei mature si nu putem ignora din acesta perioada jocul - acest impuls irezisti il prin care copilul isi modeleaza el insusi propria statuie'. (.).Ma*aren*o afrma ca ' jocul il pregateste pe copil pentru munca de mai tarziu ', Ed.Claparede spunea ca ' jocul pregateste viitorul, satisfacand necesitatile prezente.' &oate acestea mi-au intarit convigerea ca folosind jocul in procesul instructiveducativ voi reusi sa cunosc mai usor si mai ine personalitatea prescolalilor,incat de la grupa mica si contir utia pe care acesta o aduce in instruirea si educarea acestora, ma va ajuta sa cladesc mai usor intregul edificiu al cunoasterii, pe care prescolarii sa-l do andeasca cu usurinta si placere. +ucrarea de fata isi propune sa analizeze rezultatele o tinute de prescolari,in urma folosirii jocului,pentru a preveni ramanerea in urma la invatatura si pentru insusirea cu mai multa usurinta a cunostintelor. !eoarece gradinita este institutia specializata in formarea fizica si intelectuala a copiilor,ea tre uie sa cultive jocul si invatarea ca forme dominante de de organizare a activitatii,prin care se clasifica si se largeste orizontul vietii copilului si nu ca simple momente recreative. Copii tre uie sa invete jucandu-se caci, asa afirma ,enri -alton ' jocul este activitatea prin care copilul cucereste increderea in fortele sale'. !e aceea , orele

"

de invatare tre uie sa alterneze cu cele de joc. )ntre . si / ani invatarea apare frecvent in impletirea cu jocul, iar la cei mari si ca activitate de sine statatoare atat in forme spontane cat si organizate. )n programul zilnic al prescolalilor intervin schim ari impuse de ponderea care o are acum gradinita , schim ari care nu diminueaza insa dorinta de joc, jocul ramanand o pro lema majora in timpul intregii copilarii. )n familie,jocul se desfsoara intra-o maiera distractiva, devenind un mijloc placut de petrecere a timpului li er. +a gradinita , acesta este inlocuit cu jocul didactic. %iind o acitvitate preferata de prescolari mi-am propus sa inlocuiesc momente importante ale activitatilor cu jocuri didactice sau elemente de joc, care sa favorizeze adaptarea cu usurinta a prescolalilor la activitatea dominanta-invatarea. (m organizat jocuri didactice la toate activitatile , in orice moment al acestora , in functie de o iectivele urmarite , considerandu - le nu ca simple divertismente, ci, mijloace pretioase de invatare. )nteresul pentru joc se afla in plina e0pansiune si se satisface pe deplin in acest stadiu care este de apogeu, pentru acesta activitate. )nteresul pentru invatare, prezent chiar si la prescolarul mijlociu ,este clar si frecvent manifestat la cel mare. +a sfarsitul varstei prescolare este important ca jocurile sa reflecte continutul intern al unei noi activitati - invatarea pe care copiii o vor desfasura in perioada urmatoare.

II . JOCUL DIDACTIC
2.1. DEFINITIE
Jocul reprezinta un ansam lu de actiune si operatii care,paralel cu destinderea , una dispozitie si ucuria urmareste o iective de pregatire intelectuala,tehnica ,morala,fizica a copilului . In anii copilariei el este o activitate centrala,intrarea copiilor la scoala il propulseaza pe locul al doilea,pentru ca ,la tinerete sa devina o activitate de consum si de energie ,iar mai tarziu ,o acivitate de reconfortare. In timp ce pentru copii jocul este o conduita formativa, modelatoare, pentru adulti el are functii complementare celor pe care le are munca, adica functii de relaxare. Explicarea jocului este deci raportata la modul de viata al omului,la formarea si evolutia proceselor psihice,a personalitatii,in general. In jurul jocului se desfasoara numeroase dispute in literatura psihlogica si pedagogica Diferite teorii incearca o explicatie cat mai adecvata a comportamentului ludic si continuitatii sale,a comportamentelor de joc ce ii sunt specifice omului de diferite varste. Ca o activitate complexa ,care angajeaza resursele cognetive ale copilului,jocul devine terenul pe care se pot exercita cele mai importante influente formative si informative. Accentuarea laturii formative si a celei aplicative procesului instructiv-educativ se fundamenteaza pe conceptia - verificata experimental potrivit careia , calea cea mai eficienta de pregatire a copilului consta in dezvoltarea limbajului si comunicarii, formarea unor capacitati intelectuale implicate in actul cunoasterii si al invatarii propriu-zise bazate pe jocul didactic . Cunostintele dobandite astfel sunt usor si corect intelese, temeinic asimilate, ordonate, sistematizate, corelate, constituind instrumente pretioase cu care gandirea copilului va opera ulterior . rsula !chiopu in " #sihologia copilului " afirma ca , prin joc copilul se apropie mai facil de intelegerea lumii, imbogatindu-si gama de atitudini de ea " . si simtaminte fata

In functie de modul cum copilul participa la joc , din punct de vedere social , dupa etapele de varsta, exista sase categorii de comportamente $ % comportamentul copilului care se plaseaza in "afara ocupatiei" & % comportamentul sau jocul solitar, izolat & % comportamentul copilului care observa jocul si poate comunica cu unii din partenerii jocului & % comportamentul ludic paralele , in care un copil se joaca la fel ca ceilalti copii , dar fara sa coopereze cu acestia & % comportamentul ludic de cooperare cu actiuni bine organizate , in care copilul devine constient de rolul pe care-l are in cadrul grupului . In timpul jocului se desfasoara un proces de asimilare , ce compara o functie dubla . #e de o parte are loc o asimilare de impresii si relatii ce duc la functionalitate, iar de alta parte asimilarea se organizeaza datorita unor antrenari si organizari de natura mentala . #entru copil , jocul presupune un anumit efort fizic , dar si un anumit consum nervos - chiar daca este vorba de activitati nesemnificative . specific umane. 'ocul, deci, face legatura copilului cu munca , il fortifica si il abiliteaza cu numeroase insusiri , cu gustul performantelor si mijloacelor de a le realiza si asa cum afirma '. Chateau in " Copilul si jocul " este " o punte aruncata intre copilarie si varsta matura " . In acelasi timp creeaza la copii deprinderi si obisnuinte pentru colaborarea de grup , pentru sincronizarea actiunilor cu alti copii , pentru conjugarea efortului in vederea atingerii scopului propus . In toate formele de joc are loc o intensa socializare, tocmai datorita faptului ca " jocul cuprinde si asimileaza dinamica vietii sociale " . 'ocul si munca sunt practic " doua fete ale activitatii umane " , dupa cum observa '.C. #etrescu . 'ocul dezvolta toate fortele omului si este prezent, dupa parerea lui (ucian )laga "de-a lungul vietii" . Ceea ce defineste cel mai bine jocul , este faptul ca el izvoraste din trebuintele firesti , de miscare si de manifestare a calitatilor fiintei umane , este o activitate libera , in care primeaza dorinta si necesitatea omului de a se juca, o activitate spontana , atractiva, care determina stari afective , pozitive si multe satisfactii& o Efortul depus stabileste astfel o relatie stransa intre joc si munca , ambele fiind forme de activitate

1%

activitate totala care , angajeaza fiinta umana cu toate functiile sale psihice , cognitive, afective,volitive, motrice, etc. De asemenea , fiind considerat o activitate recreativa compensatoare , este apreciat pentru modul in care creeaza o stare de destindere si distractie . #rin joc, in interiorul grupului prescolar, se stabilesc multiple si variate interrelatii capabile sa influenteze comportamentul social al copilului . 'ocul reprezinta cadrul optim de formulare a sarcinilor complexe, prin el putand fi introduse norme mult mai dificile de comportament , insistand asupra unor elemente definitorii prielnic, colegialitate, spirit de echipa , grija fata de cel de langa tine, raspundere si disciplina. In dinamica procesului de invatare , alaturi de activitate , jocul didactic constituie o modalitate valoroasa de actiune pedagogica , menita sa duca la formarea convingerilor moral - civice . In conditiile unor conduceri competente , jocul creeaza copilului conditiile unor relatii de grup , de timp . n educator abil , inzestrat cu multa mobilitate psihica , valorifica din plin notiunile , sentimentele, convingerile formate sau in curs de formare prin joc . *oua , slujitorilor gradinitei actuale , ne revine misiunea dificila de a-l ajuta pe copil sa treaca dintr-o etapa a copilariei in alta , sa se integreze societatii si sa paseasca pregatit din toate punctele de vedere , in lumea adultilor . In felul acesta , in drumul de acasa pana la gradinita si inapoi , iar de aici prin timp , copilul participa la un adevarat "maraton" pentru integrarea in viata sociala , maraton din care el trebuie sa iasa invingator.

)In !t! lor vor !"!re cul#ile necunosterii$ vor tre%ui s! in runte desertul nestiintei si nisi"urile insel!to!re !le co#odit!tii $ se vor lovi de !rsit! indoielilor si v!ntul n!"r!snic !l con runt!rilor $ d!r "!n! l! ur#!$ l! tr!dition!l! ru%ric! din c!t!lo&ul vietii $ v! i inscris! not! de OM"!rtici"!nt devot!t l! uluito!re! e'"editie "e c!re o v! !ce de l! (U - l! NOI - s"re de"lin! ! ir#!re ! telurilor no!stre $ ! unei societ!ti "entru c!re inv!t!tur! $ #unc! $ ci)el!re! si des!v!rsire! "erson!lit!tii re"re)int! su"re#! s!tis !ctie).
* Iuliu #atiu + Inse,nari de scriitor -

11

2.2. TIPOLOGIA
11 Jocul - spune Clapa !"e - este cea mai una introducere in arta de a munci . 22 In literatura de specialitate , jocul este definit si explicat in moduri foarte diferite & tot atat de diferite sunt si functiile si sensurile care i se atribuie . Asa cum il defineste '. +uizinga in ",omo Pudes" , jocul este o actiune specifica , incarcata de sensuri si tensiuni intotdeauna desfasurata dupa reguli acceptate de buna voie si in afara sferei utilitatii sau necesitatii materiale, insotita de simtaminte de invatare si de incordare , de voiosie si destindere ,-., p /0--/012 . Din multitudinea si varietatea incercarilor de a surprinde si descifra esenta acestui proces complex 3 jocul - pornind de la definitii care determina jocul ca fenomen tranzitoriu , ca mijloc de exprimare si exteriorizare a trairilor , ca forma de conduita , drept proces si cale de modelare, activitate in care se prefigureaza diferite genuri de activitati , ne oprim asupra definitiei jocului data de A.*. (eontiev dupa care$ jocul este o activitate de tip fundamental cu rol hotarator in evolutia copilului, constand in reflectarea si reproducerea vietii reale intr-o modalitate proprie copilului, rezultat al interferentei dintre factorii biopsihosociali. 'ocul este transpunerea pe plan imaginar al vietii reale pe baza transfigurarii realitatii, prelucrarii aspiratiilor , tendintelor, dorintelor copilului. 'ocul este o activitate cu caracter dominant la acesta varsta, fapt demonstrat de modul in care polarizeaza celelalte activitati din viata copilului, dupa durata si ponderea sa , dupa eficienta , in sensul ca jocul este activitatea care conduce la cele mai importante modifcari in psihicul copilului. Cunoscand locul pe care il ocupa jocul in viata copilului este usor de inteles eficienta folosirii lui in procesul instructiv-educativ. Aceasta realitate face oportuna preocuparea specialistilor in teoria jocului de a se ocupa mai atent de clasificarea lui. Cei ce studiaza teoria jocului este bine sa cunoasca urmarile firesti ale unei bune clasificari. 4 clasificare stiintifica convingatoare influenteaza imaginea despre joc si despre implicatiile sale teoretico 3 aplicative $

12

- pune ordine in varietatea, diversitatea si unitatea formelor de manifestare a jocului la o anumita varsta& - fiecare forma de joc isi poate gasi locul ce i se cuvine in sistemul din care face parte & - avand imaginea clara a diferitelor categorii sau forme de jocuri si a locului pe care il ocupa ele in sistem , se pot elabora indrumari metodice diferentiate, prilej de a arata cum se coreleaza si se determina reciproc in sistemul din care fac ele parte - cunoscand varitatea si diversitatea formelor de joc, in unitatea lor,se pot gasi modalitati montate de implicare a jocului in conceperea stiintifico-metodica a jocului in invatamantul prescolar. 'ocurile se pot clasifica dupa mai multe criterii$ a# "upa con$!nu$ul s! o%!ec$!&ele u 'a !$e (ocu !le po$ )! clas!)!ca$e as$)el* - jocurile de completare si consolidare a unor cunostinte, priceperi si desprinderi& - jocuri pentru formarea unui vocabular in vederea utilizarii lui vorbirea curenta& - jocuri de orientare spatiala& - jocuri de pregatire pentru intelegerea unor notiuni& - jocuri de aplicare a unor deprinderi practice ,de igiena, de munca in gradinite, in familie2& - jocuri de realizare a educatiei estetice& - jocuri de formare a deprinderilor de educatie morala& - jocuri didactice cu caracter cognitiv si formativ ,la limba romana, matematica2& - jocuri de cunoasterea mediului inconjurator& - jocuri de creatie, de constructii tehnice& - jocuri didactice destinate activitatii in completare la prescolarii mari & %# "upa 'a$e !alul )olos!$ (ocu !le "!"ac$!ce po$ )!* - jocuri cu material didactic& - jocuri fara material didactic& - jocuri orale& - jocuri cu intrebari& - jocuri cu ghicitori& c# "upa )elul e+ul!lo (ocu !le po$ )!* - jocuri cu reguli transmise din generatie in generatie& - jocuri inventate& "# "upa co'pe$en$a ps!,o)!-!ca sol!c!$a$a !n 'o" "o'!nan$ (ocu !le po$ )!*

13

- jocuri de miscare& - jocuri de observatie& - jocuri de gandire& - jocuri de atentie& - jocuri de memorare& - jocuri de imaginatie& e# "upa nu'a ul pa $!c!pan$!lo (ocu !le po$ )!* - cu un singur jucator& - in perechi& - in echipe& - cu mai multi jucatori ,in grup2& 'ocul, puntea de legatura dintre viata si gradinita, permite prescolarului sa treaca cu usurinta la munca serioasa5 Alcatuirea de jocuri ditactice si alternarea lor cu iscusinta, in cadrul celorlalte metode de invatare constituie una din cele mai importante sarcini ale metodologiei actulale. 'ocul nu poate fi introdus oricum in programul prescolarilor . Educatoarei ii revine misiunea nobila , dar dificila in acelasi timp, de a sti cum, cand si ce fel de jocuri sa desfasoare cu prescolarii. In desfasurarea cu bune rezultate a jocului didcatic se cere stabilirea continutului jocului si amplasarea lui in sistemul activitatilor instructiv - educative. Daca prin jocul propus se vizeaza familiarizarea prescolarilor cu anumite situatii, actiunii, sau daca se preconizeaza deschiderea spirituala catre un continut informational ce urmeaza a fi asimilat , atunci jocul se amplaseaza in partea introductiva a activitatii. Daca prin joc se urmareste aplicarea, exercitiul necesar formarii unor priceperi si deprinderi, atunci se organizeaza in partea finala a activitatii,deci, va fi un joc cu caracter aplicativ. Daca obiectul dominant al activitatii il constituie sistematizarea si verificarea unui sistem de cunostinte, priceperi si deprinderi, atunci jocul se amplaseaza la un interval anume de timp, fie sub forma unor concursuri, fie sub forma unor sezatori. (a prescolarii mici si mijlocii, jocurile cu material ocupa un loc insemnat. 4 mare parte din materialul didactic necesar jocurilor exista si in comert ,jetoane,jocuri cu scene din povesti, cu litere etc2.

14

Indeferent de provenienta lui materialul folosit in jocurile didactice trebuie sa intruneasca si unele cerinte speciale in afara de cele cunoscute ,accesibilitate, aspect atragator, calitati artistice2. Aceste cerinte se rezuma la faptul ca materialele folosite nu trebuie sa fie incarcate, greoaie din punct de vedere al compozitiei si trebuie sa se refere la tema propusa in joc. In jocurile demonstrative colective , materialul trebuie sa aiba dimensiuni mai mari pentru a putea fi perceput de copii. E.e'plu* materialele folosite la jocurile $ " .aseste cu antul cu sens opus/ ", "Cand0", "1noti,purile". 6aterialul distribuit copiilor si manuit de acestia trebuie sa aiba dimensiuni mai mici. #rintr-o planificare judicioasa a jocurilor didactice esalonate pe activitati de invatamant si date calendarsitice, prin pregatirea din timp a materialului necesar jocului didactic urmarit la o anumita activitate, am putut sa respect aceste cerinte trezind interesul copiilor nu numai pentru materialul folosit, ci si pentru jocul in sine. Intelegerea jocului in metodologia generala a activitatilor instructiv-educative impune cunoasterea logicii didactice specifice fiecarei activitati. #entru prima etapa a jocului didactic, activitatea introductiva se poate realiza si prin folosirea ghicitorilor si versurilor. E.e'plu * " 2a sunet de clopotel 3 Jocu ncepe 4 fiti atenti la el 7 " ) 'ate toba : bu, + bu, + bu, / Jocu 5 incepe c6iar acu, / ) Dupa introducerea in activitate urmeaza comunicarea denumirii , a regulilor si precizarea conditiilor de desfasurare. Cu cat regulile jocului implica mai multe situatii problema , cu atat valoarea formativa va fi mai mare. Cunoscand regulile jocului in asa fel incat sa asigur intelegerea lui de catre toti copii, am obtinut intotdeauna de la ei o participare totala. De pilda , la jocul " 8aseste silabele potrivite7", dupa ce le-am comunicat copiilor titlul , i-am anuntat ca acest joc se desfasoara pe gupe intr-un timp limitat. Am explicat regulile jocului, iar copii au alcatuit cu usurinta cuvinte potrivite si alte variante de desfasurare ale aceluiasi joc complicand in timp desfasurarea lui prin adaugarea unei silabe in plus. Explicatia si demonstratia unui joc sunt de mare importanta didactica si pedagogica. sau

Deci, explicatia si demonstratia se desfasoara simultan, sunt jocuri care cer folosirea prin succesiune, explicatia precedand demonstratia, modelul actiunii fiind dezvaluit dupa ce s-a realizat instructia, drumul cunoasterii fiind parcurs de la regula la exemplu, deci, deductiv. (a prescolarii mari, in unele jocuri se parcurge acest drum pentru ca acestia au deja un fond de reprezentari, de cunostinte& demonstratia facand-o copii. In jocurile ca$ "(a aprozar", "(a librarie99, regulile jocului au fost deduse de copii si astfel invatare a fost mai eficienta. Daca jocul si regulile lui sunt demonstrate in intregime cu participarea directa a copiilor, solicitandu-i in asa fel incat ei insasi sa elaboreze fiecare secventa, fiecare regula, atunci, invatarea dobandeste un caracter integral si devine mai valoroasa. Cunoscand atractia deosebita, a copiilor pe care ii conduc, pentru jocul didactic, le-am cerut sa-si imagineze si ei alte variante de jocuri si sa stabileasca reguli corespunzatoare. Este necesar ca, inainte de executarea jocului de catre copii, pentru a avea convingerea ca acestea au inteles jocul si si-au insusit regulile lui, sa fie puse cateva intrebari, eventual copiilor cu o slaba capacitate de concentrare sau celor mai putin activi. 4rice joc se poate realiza la inceput "de proba". Aceste fapte determina copii sa participe cu mult entuziasm la joc,sa descopere cat mai multe variante ale jocului propus. #rin jocul "de proba" n-am putut convinge intotdeauna in ce masura copii au retinut si pot aplica regulile transmise si mi-au permis trecerea, la timpul potrivit, la o alta veriga a jocului. Executarea jocului de catre copii, reprezinta etapa fundamentala si, cea mai importanta, daca o raportam la ceea ce dorim sa realizam prin jocul respectiv. De cate ori am constatat abateri de la respectarea regulilor jocului, am intervenit cu promtitudine si tact pedagogic determinand copii sa indeplineasca fidel regulile jocului. neori am complicat cerintele unor jocuri la care copii se acomodeaza cu rapiditate. :iind solicitati si antrenati sa implicit. lucreze uneori si independent, copii isi mobilizeaza efortul, iar independenta si responsabilitatea lor pentru munca va creste

1!

4bligati sa rezolve rapid sarcinile impuse de joc, copii se vor obisnui sa observe, sa descopere prin exercitii solutiile, iar toate acestea le vor trezi interesul si dorinta de a invinge greutatile. Descoperirea solutiilor corecte ale unui joc, confirmarea sistematica a scuccesului obtinut , bucuria inregistrata la rezolvarea fiecarui "pas" in jocul didactic, sporeste,prescolarului care obtine performanta, incredere in fortele proprii. In unele jocuri am urmarit alternarea raspunsurilor individuale cu cele colective. Am incercat sa-mi dozez la minimum interventiile pentru ca jocul sa nu-si piarda cursivitatea si intensitatea, fapt care ar face ca micii prescolari sa nu-l mai urmareasca cu interes. Am observat ca interventiile prea numeroase si conducerea rigida a jocului se soldeza cu rezultate slabe. Am organizat jocuri care, prin structura lor, asigurau participarea activa a copiilor, ei trebunid sa manuiasca permanent materialul distribuit, sa-l selectioneze , sa actioneze cu el intra-un anumit fel, de pilda la jocurile$ ).aseste aceeasi culoare)+ )Cauta se,nul corect) etc . In unele jocuri copii actioneaza rand pe rand cu materialul demonstrativ . (a aceste jocuri am gasit anumite procedee prin care se mentin atentia si interesul copiilor, chiar daca ei nu actioneaza direct la joc . In acest fel am sporit ritmul desfasurarii jocului dand copiilor timizi, retrasi, materialul demonstrativ pentru a-l manui. Am urmarit si tipurile de relatii care se stabilesc intre copii, lucru care mi-a permis o cunoastere a particularitatilor copiilor , a personalitatii acestora . ;itmul si intensitatea jocului deprind in mare masura de clima-tul de incredere si sinceritate in care se desfasoara jocul - teama si neancrederea sau revolta & inhiband activitatea intelectuala. Am lasat, in schimb , libertatea copiilor de a-si exprima gandurile, ideile, fara a face din aceasta motiv de a transforma jocul didactic in haos . n moment important al jocului didactic , atractiv si chiar palpitant este evaluarea rezultatelor . Aprecierea, pe care educatorul o face ca element de intarire a activitatii desfasurate de copii , are o mare rezonanta afectiva . De fapt, copiii nu constientizeaza atat cuantumul informational dobandit , cat satisfactia propriu-zisa sau non satisfactia .

1"

" Diri*!re! *ocului tre%uie s! ie #etodic! $ siste#!tic! $ d!r in !cel!si

ti#" "lin! de delic!tete si t!ct$ !r! interventii %rute . Printr-o intre%!re$ "rintr-un s !t$ "rin select!re! #!teri!lului "ed!&o&ul directione!)! continutul si des !sur!re! *ocului$ ii !*ut! "e co"ii s! se !socie)e in *oc " .
#Evghenie (le0androvna %lorina - ' Jocul si jucaria ', Editura !idactica si Pedagogica , 345/ $ . 4 buna pregatire a jocului impune stabilirea unor elemente de joc . Acestea sunt determinate de scopul jocului si de sarcina lui . Ele pot fi miscarea, aplauzele, ghicirea, concursul, intrecerea, manipularea unor obiecte sau materiale, surpriza, cuvantul, asteptarea . In jocurile "spune mai departe" , "cifra se plimba" , am folosit ca element de intrecere mingea, balonul sau concursul in sine. Elementele de joc au adus ineditul si au dat farmec jocurilor . In timpul jocurilor o mare importanta se acorda stabilirii recompenselor si pedepselor . Drept recopensa am folosit $ bilute, figuri geometrice , stelute, stegulete, flori, carti, jetoane, etichete, mascote, laude , etc. doua-trei sarituri , sa imite mersul sau glasul unui animal . 'ocurile didactice pe care le-am organizat s-au desfasurat individual si pe echipe . Am considerat intotdeauna insa , ca jocurile didactice care se desfasoara pe echipe dezvolta spiritul competitional si cooperarea intre copii . Am constituit grupe de copii respectand posibilitatile intelectuale ale acestora , urmand ca fiecare echipa sa contina un numar egal de copii si cu posibilitati asemanatoare in privinta intelectului . Am observat ca in jocurile desfasurate pe echipe, incordarea psihica si tensiunea sunt mari, ceea ce face ca si concentrarea sa creasca , eforturile de vointa si de gandire sa se armonizeze cu ale partenerilor . In (ocu !le o +an!-a$e su% )o 'a "e co'pe$!$!e a' u 'a !$ * % realizarea unui permanent schimb de idei , valorificarea in comun a cunostintelor dobandite in mod individual de fiecare membru al grupului & *u au lipsit nici unele pedepse cum ar fi $ sa spuna o poezie , o ghicitoare , sa cante un cantec , sa faca

1#

% marirea coeziunii grupului antrenat in competitie, formarea unor deprinderi simple de organizare a actiunilor in cadrul grupului, acceptarea unui conducator din randul copiilor & % cresterea ritmului actiunii de joc si a participarii efective & % schimbarea creativitatii individuale si a creativitatii in grup . In ca" ul (oculu! a' !n$ o"us &a !an$e "!)e !$e "e co'pe$!$!e * % o singura forma de competitie in cadrul unei activitati & % combinatii de diferite forme de competitie & % competitia individuala & % competitia in grupuri mici & % competitia intre echipe axata pe competitia individuala & % competitia pe echipe imbinata cu competitia pe grupuri mici . #unand in prim plan una din cele trei forme de competitie si su-bordonandu-i cand uneia , cand celeilalte forme , copii au fost pusi in situatia de a-si gasi independent o solutie , un raspuns la intrebare , cand se vor consulta intre ei , cand vor coopera pentru dezvoltarea sarcinilor propuse . In jocurile " 7ulte5putine)+ )8u spun una+ tu spui alta / " , " 9nde sunt greselile 0 ", " Jocul silabelor " , " :pune cu inte in ordinea alfabetica 7" - am imbinat copetitia individuala cu competitia intre echipe , favorizand formarea simtului de raspundere individuala in stransa legatura cu spiritul de solidaritate , de echipa . <alorificarea modului in care copiii si-au insusit diferite cerinte de exprimare corecta am realizat-o in cadrul unor intreceri pe echipe alternand formularea intrebarilor puse de mine , cu formularea intrebarilor formulate de o echipa altei echipe . In acest mod , a devenit obiect al competitiei nu numai gasirea raspunsului corect , dar si rezolvarea corecta a unei situatii date ,mare-mic, usor-greu, multputin2. Indiferent de activitatile la care am aplicat jocurile didactice , rezultatele au fost foarte bune , atat pe planul determinarii nivelului de cunostinte , cat si pe planul formarii multilaterale a personalitatii copiilor . In jocurile $ " ;rdonea%a nu,erele ", " Cine lipseste 0 ", " 1sea%a corect / " competitia individuala a fost integrata in competitie din cele doua grupe corespunzatoare randurilor de bancute . (a inceputul jocului am cerut reprezentantilor celor doua echipe sa ordoneze anumite numere intra-un sir ,

1$

castigatoare fiind echipa al carei reprezentant a fost operativ in rezolvarea sarcinii primite . In partea a doua a jocului fiecare copil a primit cate cinci numere spre a le aseza corect in ordine crescatoare . Castigatoare a fost echipa care a ordonat cel mai repede numerele . Desi conlucrarea dintre copii nu este admisa in timpul jocului, prezenta unui scop comun a declansat simtul de raspundere fata de echipa din care copilul a facut parte , mobilizand astfel intregul colectiv. " +!r! *oc $ intre!&! vi!t! ! co"ilului de&enere!)! c! o lo!re li"sit! de !"! si

de so!re " .
, Mihai "toian 2

2%

2./. PARTICULARITATILE JOCULUI LA PRESCOLARI " Co"ilul r!de : Intele"ciune! si iu%ire! #e! e *ocul "
# +ucian 6laga - ' &rei fete ' $ 'ocul este un minunat mijloc de cunoastere si autocunoastere , de exersare a unor capacitati , de socializare primara , de antrenare a capacitatilor cognitive si de exteriorizare a emotiilor si sentimentelor . Desi este un mijloc de relaxare si distractie , jocul are importante functii instructiv-educative . El contribuie prin continutul sau obiectual sau logic la dezvoltarea intelectului . 'ocul didactic poate fi folosit cu succes scontat in captarea atentiei copiilor pe tot parcursul activitatilor didactice si inlaturarea plictiselii , dezinteresului . :olosirea jocului didactic in procesul instructiv-educativ face ca prescolarul sa invete cu placere , sa devina interesat fata de activitatea ce se desfasoara , face ca cei timizi sa devina mai volubili , mai activi, mai curajosi sa capete mai multa incredere in capacitatile lor, mai multa siguranta si tenacitate in raspunsuri . #entru copil orice activitate este joc . " ,ocul este #unc! $ este %inele $ este d!tori! $ este ide!lul vietii . ,ocul este

sin&ur! !t#os er! in c!re iint! s! "si-olo&ic! "o!te s! res"ire si$ in consecint! $ "o!te s! !ctione)e. "
# Claparide - ' Psihologie de l7enfant ' $ . #rin joc , copilul invata sa descifreze lumea reala , motiv pentru care + =allon apreciaza jocul ca pe o activitate de preainvatare . 'ocul didactic ocupa un loc important in dezvoltarea vorbirii , deoarece forma de joc antreneaza interesul copilului in stimularea si exersarea vorbirii in directia propusa in cadrul fiecarui joc , fara ca el sa constientizeze acest efort . Astfel prin intermediul jocului didactic se fixeaza , precizeaza si activeaza vocabularul copiilor , se contribuie la imbunatatirea pronuntiei, la formarea unor notiuni , la insusirea unor constructii gramaticale . De exemplu , jocul didactic $ " :pune cu inte in ordinea alfabetica / " - are ca scop activizarea vocabularului copiilor & formarea deprinderii de a forma cuvinte incepand cu fiecare dintre literele alfabetului si dezvoltarea puterii de concentrare .

21

6aterialele folosite sunt bastonasele si literele alfabetului . 'ocul se desfasoara astfel $ #e tabla sunt asezate cartonase cu literele alfabetului . Copiii sunt impartiti in atatea grupe cate randuri de bancute sunt in sala de clasa . Educatoarea numeste un copil din prima grupa . Acesta este obligat sa treaca la tabla si sa ia in mana cartonasul cu litera " A", spunand totodata un cuvant care care incepe cu litera respectiva . #e rand , din fiecare grupa trece cate un copil alegand litera din alfabet care urmeaza celui cu care a inceput cuvantul spus de copilul dinaintea sa si spune la randul sau un cuvant inceput cu litera pe care o are in mana . Copiii apreciaza daca alegerea literei si a cuvantului au fost facute corect . 'ocul decurge in felul acesta pana ce toti copiii au trecut la tabla. Cei care nu au ales corect litera sau nu pot spune cuvinte cu litera de pe cartonasul pe care il tin in mana primesc o "pedeapsa" , de exemplu $ sa spuna o strofa din ultima poezie invatata , sau sa cante un cantec , sau sa faca miscari de gimnastica cu bratele , etc. 2 . Eficienta jocurilor didactice de dezvoltare a vorbirii depinde insa, in mare masura , de modul in care educatoarea stie sa le selectioneze in raport cu situatiile concrete existente in grupa de copii . 'ocurile gramaticale si cele lexicale vizeaza utilizarea unor forme corecte de exprimare , despartirea in silabe , identificarea sunetelor cu care incep sau se termina cuvintele s.a. n astfel de joc este de exemplu $ " 8u spun una+ tu spui ,ulte ", avand ca scop formarea deprinderii de a formula pluralul substantivelor in scopul dezvoltarii vorbirii corecte . 6aterialul didactic folosit $ jetoane cu diferite desene reprezentand un singur lucru , fiinta 2 si altele avand desenate pe ele mai multe lucruri sau fiinte asemanatoare . Jocul se desfasoara astfel : !e da copiilor cate un jeton pe care sunt desenate mai multe imagini asemanatoare . Educatoarea arata un jeton cu o singura fiinta sau un singur lucru desenat pe el si cere copiilor sa-l denumeasca . Apoi le cere sa arate un cartonas cu mai multe imagini asemanatoare celor de pe cartonasul aratat . Copilul care are

22

acest cartonas il arata spunand cuvantul corespunzator , pluralul substantivului care fusese spus la singular 2 $ <e e=e,plu * 'asa 0 mese cop!l Va !an$a I * #entru complicarea jocului se arata un jeton cu imaginea unei singure fiinte sau lucru cerand copiilor sa spuna cuvinte corespunzatoare imaginii , dar care sa arate mai multe fiinte , sau lucruri 2 asemanatoare celei desenate pe cartonas ,sau invers , se arata jetoane reprezentand mai multe lucruri sau fiinte si se cere cuvantul corespunzator unei singure fiinte sau unui singur lucru din cele aratate de el 2 . Va !an$a II * 4 forma mai grea a jocului este cea orala . Ea poate fi folosita dupa ce copiii s-au obisnuit sa joace acest joc cu ajutorul materialului intuitiv . In aceasta ultima forma educatoarea spune un substantiv la singular, copilul intrebat trebuind sa spuna acelasi cuvant la plural. !e poate proceda si invers , adica educatoarea spune un substantiv la plural, iar copilul il trece la singular . n alt joc didactic este " >raista cu po esti " . Acest joc are ca scop consolidarea deprinderilor de a face legatura intre propozitii si a reda continutul unei povesti in mod corect . 6aterialul folosit $ o traista mica confectionata din material simplu in care sunt introduse imagini din diferite povesti cunoscute de copii$ "?unguta cu doi bani" , " :cufita rosie" , "Capra cu trei ie%i" , "1lba ca @apada", " 7otanul incaltat " etc. <esfasurarea jocului : !e va arata copiilor traista si se va preciza ca in interiorul ei se gaseste o ilustratie dintr-o poveste cunoscuta . >raista va trece din mana in mana , de la un copil la altul , iar in acest timp copiii vor recita in cor versurile $ 0 copii !epu e 0 iepuri

" Tr!ist! #inun!t! S"une-#i #ie ind!t! Ce se-!scunde-n tine C! vre!u s! stiu %ine . " 23

Copilul la care a ajuns traista cand s-au terminat versurile o deschide , scoate ilustratia si povesteste episodul infatisat pe ea . Daca copilul la care s-a oprit traista nu recunoaste povestea si nu stie sa redea continutul ilustratiei , altul va putea face lucrul acesta . #entru a usura desfasurarea jocului se repeta la inceput in cor de cateva ori versurile pentru a fi memorate . (a inceperea jocului , traista este data de educatoare copilului din prima bancuta din partea dreapta , iar acesta o da celui din spate si se continua pana la terminarea versurilor . Dupa ce s-a ghicit povestea din care face parte scena reprezentata in ilustratie , educatoarea introduce in traista o alta , dand-o mai departe . !e procedeaza la fel pana ce se epuizeaza toate ilustratiile care au fost pregatite pentru activitatea respectiva . In timpul povestirii , este bine sa fie ajutati de educatoare , copiii care se exprima mai greu . n loc deosebit in activitatile de la gradinita il ocupa jocurile didacto5 ,ate,atice . Aceste jocuri urmaresc , pe langa dezvoltarea limbajului matematic , consolidarea numaratului in limitele 0 - 0? . !e e0emplu & 'ocul didactic ( ) Nu,ara ,ai departe ) are ca scop

*ormarea deprinderilor de a numara de la 1 la 1% +

6ateriale folosite $ cartonase pe care sunt scrise cifrele de la 0 la @ . Des)asu a ea (oculu! *

Copiii vor primi de la educatoare cate un cartonas , copiii sunt scosi in *ata si ase-ati in cerc dupa ordinea numerelor indicate pe cartonase .1&2&3&4& &!&"&#&$ / + 0n singur copil nu si1a primit cartonas + 2cesta va trece in mi'locul cercului + Se indica de catre educatoare regulile de des*asurare a 'ocului care constau in a numara mai departe & tinand seama de numarul indicat pe cartonas + Copiii & invartindu1se in 'oc & vor rosti urmatoarele ( ) D!c! stii ! nu#!r! $ locul #eu il vei lu! ) , apo se opresc + Cel din mi'loc se adresea-a unui copil din cerc . la alegere / ( " Nu,ara ,ai departe / " & acesta va trebui sa iasa din cerc si sa
numere mai departe , incepand cu numarul imediat urmator celui indicat pe cartonasul sau . De pilda , daca are numaru cinci pe cartonasul sau , va numara mai departe numerele de pe cartonasele copiilor aflati in dreapta lui $ sase, sapte, opt,

24

noua . Daca numara corect , ia locul celui din mijloc, imanand acestuia cartonasul sau . 'ocul se reia de la inceput pana cand copiii invata sa numere bine . Va !an$a * % educatoarea arunca mingea unui copil din cerc rostind un numar. Cel ce prinde mingea trebuie sa numere mai departe pana la zece . Activitatea se continua in limita timpului afectat . n alt joc matematic este " Cauta5ti casuta 7 " , care are ca scop verificarea insusirii cunostintelor privind denumirile formelor si culorilor predate & priceperii de a compara dupa criteriul formei si al culorii . 6aterialul didactic folosit $ pentru fiecare copil cate o cheie confectionata din carton , care are pe partea de sus lipita o figura geometrica de o anumita culoare , lacate mari din carton pe care sunt desenate figuri geometrice de culori diferite . 'ocul se desfasoara astfel $ :iecare bancuta reprezinta o "casuta" . #e fiecare "casuta" se aseaza un lacat mare pe care este desenata o figura geometrica colorata . !e impart copiilor cheile din carton . (a un semnal dat de educatoare , fie verbal, fie cu ajutorul unui clopotel , copiii isi cauta "casuta" care trebuie sa aiba desenat pe lacat aceeasi figura, de aceeasi culoare , cu cea pe care o are cheia lui . Dupa ce si-au gasit locul , copiii se aseaza in bancuta respectiva si pun cheia alaturi de lacat , cu figura geometrica in sus . Educatoarea trece pe la fiecare bancuta si verifica daca imperecherea cheielacat s-a facut corect & apo cere fiecarui copil sa denumeasca forma si culoarea pe care o au figurile lipite pe cheia si lacatul sau . Castigatorii jocului vor fi cei care isi gasesc in mod corect "casuta" si care indica exact forma si culoarea figurii respective . (a confectionarea cheilor , educatoarea va avea grija ca aceeasi forma si culoare sa nu aiba mai mult de doi copii . In timpul desfasurarii jocului , cheile se pot schimba de mai multe ori astfel incat fiecare copil sa lucreze cu figuri si culori diferite . !e e0emplu 8 % jocul didactic matematic " 1l catelea lipseste 0 " are ca scop formarea deprinderilor de a numara corect si rapid pana la zece . Des)asu a ea (oculu! $ % se aseaza pe tabla de fetru zece ratuste si dedesupt zece iepurasi. !e numara cu copiii de la stanga la dreapta . (a o bataie din palme copiii isi vor aseza capul pe formarea

banca . Educatoarea va lua o ratusca sau un iepuras . (a doua batai, copiii se vor ridica de pe bancute si vor trebui sa spuna a cata ratusca , iepuras 2 lipseste . #entru complicarea jocului se va lua , deodata , o ratusca si un iepuras , fiecare din alt loc , sau doua ratuste alaturate . Acest joc se poate desfasura si cu alte figuri decupate , de exemplu $ brazi si ciuperci , flori si fluturi etc. #rescolarii se joaca unii cu altii , colaborand foarte bine , reusesc sa-si coordoneze actiunile, sa respecte regulile, sa controleze actiunile proprii dar si pe ale partenerului etc. Dezvoltarea atentiei, a memoriei , a vointei, a capacitatii de intelegere , toate asigura desfasurarea in bune conditii a jocului . *ivelul jocului exprima nivelul dezvoltarii psihice a copilului, dar jocul este si un stimulator principal al dezvoltarii psihice , confirmand si prin aceasta locul lui fundamental in viata prescolarului .

" ,ocul !re "!rticul!rit!te! de ! cre! *uc!torilor o dis"o)itie ericit! $ de !-i sco!te din // c!r!cterul te#"or!r !l &ri*ii00 si de !-i introduce in // c!r!cterul te#"or!r !l %unei dis"o)itii 00 "
# 9.%. 6olino: , atat de Erich E. ;eissler $

2!

III . INVATAREA
/.1. DEFINITIE

" +iti si&uri $ s"use "lu&!rul $ C! nu vindeti #ostenire! L!s!t! de in!int!si : In!untru st! !scuns! o co#o!r! "
+a %ontaine

" D!r %!tr!nul ! ost intele"t S! le !r!te in!inte de ! #uri C! inv!t!tur! este !ce! co#o!r! ."
J. !elors Desi invatarea nu este un fenomen exclusiv uman , la nivelul oamenilor ea suporta o modelare socio-culturala , devenind o trasatura definitorie pentru fiintele umane . In sens larg , invatarea poate fi definita ca $ " un proces e oluti + de esenta for,ati 5infor,ati + constand in dobandirea * receptionarea+ stocarea si alorificarea interna - de catre fiinta ie+ intr5o ,aniera acti a + e=plorati a a e=perientei proprii si+ pe aceasta ba%a+ in ,odificarea selecti a si siste,atica a conduitei + in a,eliorarea si perfectionarea controlata si continua sub influenta actiunilor ariabile ale ,ediului a,biant " . Cele mai multe acceptiuni date invataturii , atesta existenta unei constante in definitie , schimbare, modificarea comportamentului pe baza experientei traite ,structura educationala2 . In sens definitional, invatarea este o transformare de comportament pe baza unei experiente organizate scolar, organizare supusa structurarii,observatiei controlului,in conditiile activitatii si ambiantei scolare. #rocesul de invatamant incearca sa produca o schimbare , in timp in spatiu si in forma a experientei traite de individ$psihomotrice,actionale,deoarece numai o experienta noua , poate genera o noua invatare. Procesul de invatare presupune o dualitate de forte implicate8 -forte care inlesnesc ,provoaca si determina schimbarea,cadrul didactic2 &

2"

-forte in dezvoltare ,care suporta schimbarea si care se implica activ in actul de transformare personala. Acceptiunile date procesului de invatare sunt cunoscute in literatura de specialitate sub doua denumiri$invatarea ca proces si invatrea ca produs$ A- 5 in atarea ca proces repre%inta o succesiune de operati de actiuni + stari si
e eni,ente interne constient finali%ate in procesul de transfor,are a co,porta,entelor interne in structuri de cunostinte ,entale:
5i,agine5notiune5act5gandire 5conte,plare sen%oriala5gandire abstracta 5e,piric5stiintific in in atare 5perceptie5repre%entare

Abordarea procesualaa invatarii conduce la elaborarea unor produse ce apar in calitate de produse noi si care devine in plan interior puncte de plecare si mecanisme interne ce stau la baza unor noi acte de invatare . >otodata , aceeasi abordare, genereaza o progresie de schimbari care combina acte constructive si acte distructive . Invatarea este in permanenta pierdere si castig , elaborare si reelaborare, retinere si excludere , o continua evolutie progresiva ,in spirala2 pe calea cunoasterii , pe baza angajarii si dezvoltarii unor insusiri intelectuale $ creativitate si independenta . 4 idee pentru reusita actului de invatare o reprezinta convingerea ca o "cunostinta" nu este formativa prin ea insasi ci prin procesul prin care se ajunge la ea . Deplina angajare a individului in actul invatarii este totdeauna un alt factor determinant pentru producerea invatarii . 4rice experienta cognitiva, traita cu interes genereaza la randul sau nevoia unei noi experiente de cunoastere . Invatarea ca proces solicita un activism sustinut din partea celui care invata astfel incat , sarcina cadrului didactic este aceea de a organiza si dirija invatarea in sensul in care ea poate sa implice , sa angajeze , sa determine participarea activa a prescolarului .

B"

- in atarea ca produs apare ca un ansa,blu de re%ultate noi+ produse de

acti itatea procesuala si se refera la cunostinte+ priceperi+ notiuni + ,odalitati de gandire + atitudini si co,porta,ente .

;ezultatele reprezinta o materializare a schimbarilor cantitative si calitative , relativ stabile , de natura afectiva sau cognitiva si de asemenea , corespund unor schimbari intervenite fata de stadiul anterior . :luctuatia rezultatelor ofera masura eficacitatii si a eficientei procesului de predare-invatare .

2#

/.2. TIPOLOGIE
In ceea ce priveste problematica teoriilor invatarii , una dintre cele mai interesante si mai controversate discutii pe o tema de psihologie educationala , profesorul Ioan *eacsu de la niversitatea din )ucuresti, unul dintre cei mai mari specialisti in psihologia educatiei , atat pe plan intern cat si plan international arata in anul 0@@? $ " nu exista o singura teorie a invatarii care sa fie completa si sa serveasca aplicarii si organizarii comportamentului de invatare & exista in mod cert, mai multe teorii ale invatarii in baza carora ne putem apropia de substanta unei conduite aflate sub incidenta conceptului de invatare . In ceea ce priveste , tendintele principalelor tipuri de invatare, mutatiile survenite in momentul actual sunt urmatoarele $ % invatarea prin imitare & % invatarea prin rezolvarea de probleme & % invatarea senzoriala & % invatarea prin receptare & % invatarea logica & % invatarea mecanica & % invatarea creatoare . a2 In&a$a ea p !n !'!$a e ,invatarea prin observarea altora2. !e inscrie intr-o teorie mai larga , cea a invatarii sociale , concept introdus de *.E. 6iller si '. Dollard , in lucrarea sugestiv - intitulata $ " invatarea sociala si imitatia " ,0@-02. Aceasta teorie a imitatiei deschide perspectiva implicarii socialului in explicarea invatarii umane . 4mul poate adesea sa invete prin observarea altor persoane . Comportamentele acestora sunt modele reale supuse imitatiei de catre cei care se afla in interactiune sociala . !e presupune ca tendinta spre imitatie este proprie fiintei umane . Comportamentul educatorului in clasa reprezinta un model prin imitatie . b2 In&a$a ea p !n e-ol&a ea "e p o%le'e . !e realizeaza prin inlantuirea a doua sau mai multe reguli insusite anterior . Este tipul superior de invatare care , in esenta, este expresia efectelor cumulative ale celorlalte tipuri . " #rin acest proces de combinare a vechilor reguli in altele noi , omul rezolva probleme noi pentru el si isi formeaza astfel mai multe capacitati noi ." ,+. =allon - 0@1@ , " >ratat de

2$

psihologie aplicata" pag. 01/A 2 .

Ele sunt noi pentru el , nu si pentru stiinta .

;ezolvarea de probleme ne apare astfel ca o combinare a unor reguli invatate an terior. Cum se realizeaza pe plan interior aceasta combinare 5 Este o intrebare care depaseste simpla constatare a rezultatului obtinut in urma combinarii . c2 In&a$a ea sen-o !ala . #utem spune astfel ca in cadrul invatarii senzoriale se realizeaza anumite corespondente si articulatii intre datele perceptive si actele motrice corespunzatoare . !emnificativ, deci, in cadrul acestui tip de invatare este modelul in care se articuleaza latura perceptiva cu cea motorie . " Din *ocul co#%in!t !l
!ctorilor e'terni si interni #odelul !ctului$ t!ton!ri$ e'ercitiul$ !utocontrol$ corectii etc v! re)ult! o nou! des"rindere$ o nou! cucerire." #).Radu,'Psihologie scolara', Editura "tiintifica,345<,pag =3$

d2In&a$a ea p !n ecep$a e este cunoscuta si sub denumirea de invatare verbala,de invatare a conceptelor,notiunilor2,de invatare a sensurilor sau de invatare constienta. Cel care a studiat acest tip de invatare a fost psihologul David Ausubel. #otrivit tezei sale fundamentale copiii invata in primul rand cele mai multe prin receptare si apoi prin descoperire , principiile si ideile ce constituie continutul celor ce urmeaza a fi invatate sunt prezentate si receptionate de copii si in mai mica masura descoperite de ei. De aici si denumirea pe care o intalnim de " invatare ver ala a sensului". Deducem astfel ca purtatorul informatiei este cuvantul.Invatarea nu se reduce la simpla memorare a acestuia, ea presupune in mod necesar intelegera sensului, prin constientizarea prealabile. Achizitia de informatii pe care o presupune acest tip de invatare include un evantai larg de elemente, incepand din imagini si reprezentari privtoare la obiecte si fenomene concrete si terminanad cu notiuni ,concepte2 principii si idei abstracte . e2In&a$a ea lo+!ca este acea alternativa in care achizitia finala a procesului de invatare,notiune,principiu,idee etc.2poate fi articulata si inclusa in structura conjunctiva a subiectului,poate fi corelata cu ceea ce subiectul stie dinainte,dandu-i astfel acestei achizitii un sens. Achizitia devine veriga sau componenta intra-un lant mai complex imbogatind-o cu nuante suplimentare. f2In&a$a ea 'ecan!ca e alternativa in care achizitia finala este doar memorata fara sa fie articulata cu cunostintele anterioare. g2In&a$a ea c ea$oa e presupune cu precadere acest din urma aspect , descoperirea unei solutii originale pentru rezolvarea situatiilor problematice . Ea sarcinii de invatat cu ajutorul actunilor mintale

3%

intervine atunci cand simpla aplicare a unor raspunsuri automatizate sau algoritmi nu este suficienta pentru descoperirea solutiei . 6ecanismul psihologic intern implicat in acest proces este prea putin cunoscut . De cele mai multe ori intervine operatia de combinare intr-o structura cognitiva noua a regulilor invatate anterior . h2In&a$a ea p !n "escope ! e se refera la o situatie in care materialul de invatat nu este prezentat intra-o forma finala , el urmeaza sa fie descoperit ca urmare a unei activitati mintale si apoi inclus in structura cognitiva a celui ce invata . Din punct de vedere al formelor de organizare descoperirea se poate realiza prin instruire individuala in ritm propriu , pe perechi , in grupe mici , sau prin activitatea independenta in ritm dirijat cu participarea tuturor copiilor . !e recunoaste ca din punct de vedere teoretic invatarea prin descoperire constituie un generator al motivatiei si increderii in sine . Accentul pus pe descoperire in cazul invatarii 'are drept efect calauzirea copilului pe o cale constructiva' # !. (usu el, %. Ro inson 8')nvatarea in scoala ", Editura didactica si pedagogica )ucuresti ,0@B0, pagina %1B. 2 . Conditia necesara este ca situatia de invatare sa fie bine structurata si adaptata particularitatilor de varsta ale celui care invata cat si continutul disciplinei stiintifice . In construirea unei activitati putem efectua , desigur , potrivit noilor conceptii metodologice , combinarea diversa de metode , precum si a fiecarei modalitati de folosire a formelor , procedeelor sau mijloacelor de invatamant fie pentru intreaga activitate , fie pentru parti din ea . Intreaga problematica a invatarii trebuie sa constituie alaturi de predare o constanta a preocuparilor cadrului didactic la nivel de organizare si desfasurare a procesului de invatamant .

31

/./. PARTICULARITATILE INVATARII LA PRESCOLARI

Invatarea la varsta prescolara se deosebeste in mod distinct de invatarea in cadrul activitatilor obligatorii . Invatarea este o activitate complexa a omului in care sunt implicate si alte procese cognitive . 4 contributie importanta in invatare o au procesele afective , vointa si motivatia ca si atentia si utilizarea numeroaselor deprinderi de toate felurile. #rescolaritatea este si stadiul in care se realizeaza o evidenta invatare afectiva prin observarea conduitelor celorlalti , prin imitarea dar si prin asimilarea unor cerinte si norme . Intre trei si sase ani invatarea apare frecvent in impletirea cu jocul, iar la cei mari , si ca activitate de sine statatoare atat in forme spontane cat si organizate . Invatarea reprezinta o activitate menita sa schimbe comportamentul copilului , sa-i faciliteze asimilarea de informatii , sa ajute copilul sa se adapteze la mediu . Ea presupune asimilarea de cunostinte si abilitati , formarea de capacitati adaptative , prelucrare de informatii , aplicarea in practica si evaluare a propriilor performante . !tiintele educatiei si psihologia au parcurs in ultimile decenii pasi importanti in descifrarea mecanismelor cognitive , in decriptarea modului cum invata copilul , mai ales la varsta prescolara . '.#iaget, +enrC =allon, <agotsDi si alti precursori ai psihologiei cognitive au deschis drumul unor cercetari fructuoase in domeniu, urmate de psihologii si pedagogii contemporane . Activitatile din gradinita sunt un antrenament al capacitatii de invatare , in masura in care sunt adaptate particularitatile si capacitatile de invatare, specifice varstei. *umai prin cunosterea psihologiei copilului si a personalitatii fiecarui copil in parte, educatorul poate sa-i organizeze experienta de invatare in asa maniera incat sa-i faciliteze accesul in cunoastere si sa-i amplifice capacitatile de asimilare de noi cunostinte , de formare a unor deprinderi de munca intelectuala esentiale in adaptarea la activitatea scolara . Cercetarile de psihologie a invatarii, particularizate pentru varsta prescolara , subliniaza caracterul concret-intuitiv al invatarii , necesitatea de vehiculare a obiectivelor si al jocului in dezvoltarea personalitatii prescolarului . ;olul familiei, al

32

educatorului , al grupului de copii ,prieteni si colegi de gradinita2 reprezinta factorii ce influenteaza major evolutia invatarii . De aici decurg urmatoarele cerinte ale stimularii interesului pentru invatare si pentru largirea orizontului de conoastere $ > deschiderea copilului pentru cunoasterea nemijlocita #concret-intuitiva$ a realitatii cu care poate intra in contact direct, pe calea simturilor si a actiunii , a jocului si a manipularii de o iecte ? > largirea cunoasterii prin antrenarea capacitatilor de reflectare la nivelul perceptiilor si reprezentarilor #dezvoltarea spiritului de o servatie , a finetii analizatorilor$ ? > declansarea curiozitatii epistemice , accentul pe activitati la alegere, care-i trezesc interesul ? > formarea deprinderilor de munca intelectuala accesi ile varstei . Cercetarile au pus in evidenta ca prescolarul are disponibilitati de cunoastere sporite fata de cele valorificate in gradinita, rezerve de energie neutilizate . !e impune educarea timpurie si cresterea numarului de conexiuni nervoase ,1?.??? la nivel normal2 . 8eneralizarea grupei pregatitoare si , in perspectiva , a gradinitei ar fi o solutie mai ales pentru situatiile in care familiile nu acorda suficient interes pentru dezvoltarea intelectuala a copilului . 8radinita de copii ofera cadrul prielnic pentru organizarea stiintifica a invatarii , esalonarea gradata a sarcinilor de invatare , conducerea cu profesionalism a copilului pe calea cunoasterii. <alorificarea experientei de viata a copilului , predominanta jocului ca tip de activitate si imbinarea activitatilor comune cu cele alese sunt premisele unei invatari eficiente la varsta prescolara . ;ecuperarea unor ramaneri in urma , a unor carente educative din familie , a unor componente gresite se realizeaza numai in cadrul organizat din gradinita . Compexitatea invatarii rezulta si din cerintele multiple ridicate de viata scolara si integrarea sociala viitoare . Copilu este format si informat in domeniul intelectual , moral, estetic , fizic, explicativ, religios , s.a. sporind sansele unei adaptari rapide la activitatea scolara si la exigentele de mediu , integrare scolara si culturala . >reptat , copiii vor putea trece de la cunoasterea senzorio-motorie la cea rationala prin valorificarea situatiilor propice invatarii$ "curiozitatea vie " a copiilor , repetarea, uneori obsesiva a intrebarilor cauzale $ " de ce 5 ", "cum 5 " , demonstreaza marea plasticitate a sistemului nervos , capacitatea de a descoperi relatii cauzale si interpretari stiintifice, daca raspunsurile vor fi formulate adecvat

33

varstei , de exemplu , copilul de 1-A ani intelege si poate explica de ce cad frunzele toamna , de ce pleaca pasarile calatoare , de ce ingheata apa etc. 2 , iar la sapte ani poate intelege transformarea naturii de-a lungul anotimpurilor . (egarea explicatiilor teoretice de demonstrarea practica si de experienta copiilor va grabi trecerea lor in stadiul operatiilor formale , accesul lor la abstractiuni si generalizari . Dezvoltarea limbajului este spectaculoasa $ copilul invata notiuni empirice intrun ritm ce nu va mai fi niciodata acelasi in toata viata sa & se dezvolta la 1-A ani limbajul contextual , chiar in absenta materialului intuitiv 2 care face trecerea la notiunile stiintifice . 8andirea se dezvolta in acelasi ritm cu limbajul , legatura dintre cele doua procese psihice fiind una de conditionare reciproca . Imaginatia are un rol de compensare a necunoscutului , de inlocuire a ceea ce nu poate face copilul in plan real cu planul dorintelor si nazuintelor manifestate in reverie si joc . >reptat, spre varsta scolara, copilul incepe sa discearna intre real si imaginar , sa se indoiasca de continutul unor povesti, mituri , sa caute explicatii rationale ale realitatii. Actiunea reala este cheia de bolta a dezvoltarii intelectuale. 4 imagine , un tablou 2 ilustreaza un acces la abstractie decat in situatia participarii reale, motrice, intelectuale, afective, motivate si sustinute de curiozitate . 4rice fortare a abstractizarii duce la invatare formala , memorare mecanica , fara eficienta practica. #oate mai mult decat factorii biologici si nativi , conditiile psihologice si psihosociale joaca un rol important in invatare . Atitudinile si formele de conduita se constituie in cea mai mare parte de invatare , desi se vorbeste si despre " stilul personal " in comportare de la varste fragede , E-- ani 2 . :actorii intaritori ca : repetitia + aprobarea adultului +

aprecierea reciproca in grup + trairea afecti a po%iti a a reusitei + satisfacerea ,oti ului sau a trebuintei care au inde,nat la actiune ,
isi manifesta din plin influenta . Achizitia unor atitudini nu presupune doar imitarea , copierea atitudinii adultilor , ci si imbunatatirea lor prin autocontrol si creatie proprie , prin originalitate . #entru #ia% get , evolutia personalitatii infantile apare ca o invatare prin asimilareacomodare ,deci ca o adaptare2 , ca o constructie de structuri acomodate conditiilor exterioare , pe care copilul le asimileaza . Cautarile recente , starile asupra ansamblului biopsihic structurat ca fundament

34

al individualizarii copiilor in perioade timpurii , E-- ani 2 , conturarea prin invatare a unor atitudini caracteristice , a unui mod propriu de conduita la solicitarile mediului . (a varsta prescolara mare se remarca o " descentralizare" a psihismului , in sensul depasirii egocentrismului . Apare identificarea sinelui si eului , in trei ipostaze , rsula !chiopu - " Cunoasterea copilului prescolar " 2 $ sinele sau eul perceput de copil ,autoperceput2, cel dorit sau ideal si imaginea de sine reflectata in perceperea de catre cei apropiati , parinti, educator 2 . >otodata apar relatii sociale de tip eu-tu, eu-noi, eu-noi-voi , etc. Invatarea psihosociala da nastere unor noi comportamente $ comportarea reverentioasa , salutul, exprimarea gratitudinii , adresarea cu "dumneavoastra" in discutiile cu adultii , atentie si solicitudine in grup ce constituie temeiul angregarii normale in colectivul clasei intai . Invatarea comportamentelor civilizate , a regulilor morale elementare si aplicarea lor in practica sunt desigur un domeniu important al muncii educative din gradinita .

IV. RELATIA JOC0INVATARE LA PRESCOLARI

1.1. RELATIA JOC0INVATARE

" Dorintele no!stre sunt "osi%ilit!ti ce )!c in noi . 1isele sunt re!li)!ri in !v!n"re#ier! )
;oethe Conceptia moderna asupra educatiei prescolare presupune folosirea din plin a invatarii dirijate si spontane considerand invatarea drept actiunea principala a dezvoltarii inteligentei copilului si o normare de baza a procesului de larga sociabilizare a copilului . Invatarea are , in acest sens ,un continut foarte larg si este strans legata de latura psihica si sociala a personalitatii copilului.In lumina acestei conceptii ,invatarea nu este indreptata spre achizitionarea de cunostinte verbale si nu este inteleasa ca o activitate bazata pe operatii abstracte,ci se sprijina pe structura concreta a gandirii copilului.Abia la varsta prescolara mai mare,cand structura psihicului copilului trece din planul actiunii in planul vorbirii ,invatarea dobandeste caracterele de invatare propriu-zisa si serveste la formarea si sistematizarea cunostintelor elementare in anumite domenii. )aza invatamantului prescolar trebuie sa o constituie activitatea operational -activa a copilului,care ii ofera copilului prilejul de initiativa si experienta - constituind o baza pentru formularea verbala a cunostintelor. !e stie ca invatarea este uneori obositoare-daca nu intelectual, cel putin fizic.De aceea ,introducand cu mult tact ,cu pricepere,activitati de joc,cream o legatura ,o continuitate cu perioada de varsta anterioara , iar prin reusita actiunii intreprinse,ii dam copilului satisfactie , ii captam pentru mai departe intelectul, il invioram. In frageda copilarie,invatarea este naturala si spontana.Curiozitatea si gandirea care-l stimuleaza in joc sunt parte integrata din placerea sa de a invata.#rin joc ,copilul se aventureza in necunoscut, incercand sa vada cat poate sa construiasca de inalt un turn din cuburi& cate obiecte diferite poate modela din plastilina , testand astfel si materialul de joc si pe sine . 'ocul da copilului prescolar "simplu" ideilor importante , care treptat constituie "mijloacele" cu ajutorul carora el va cuprinde , mai tarziu, mai multe concepte complexe , cand copilul va dobandi o gandire profunda .

3!

>ot jocul este cel care da posibilitatea copilului de a fi mai de graba un initiator in propria sa lume decat o persoana manipulata si disciplinata tot jocul determina cresterea increderii in sine a copilului, cat si dorinta de autodepasire, lasindu-i la indemana libera optiune, libera directionare, fantezia si imaginatia. Imbinarea judicioasa a elementelor de joc cu cele de invatare constituie un mijloc important de pregatire psihologica a copilului pentru scoala. 'ocul de asemenea, trebuie indrumat de adult, fara ca prin aceasta spontanietatea copilului sa fie stingherita. ;olul educatoarei consta in orientarea si conducerea jocului nu numai pentru clarificarea scopurilor urmarite, dar si pentru sporirea efortului constient in directionarea efectelor educative. In functie de particularitati de varsta ale prescolarilor, insusi procesul de invatare prezinta anumite particularitatile. Aceste particularitati sunt, de fapt, un rezultat al legaturilor ce se stabilesc intre joc si invatare pe parcursul perioadei prescolare. Aceasta corelatie intre cele doua forme de activitate nu ramane constanta. Ca regula generala, pe masura ce se trece de la o grupa prescolara la alta, activitatile obligatorii castiga termen din ce in ce mai mult. Chiar si in jocurile copiilor, motivele invatarii la scoala incep sa apara net exprimate,la prescolarii mari2. (a aceasta varsta copii manifesta un vis interesant pentru o forma mai organizata de activitate, pentru invatatura, ceea ce dovedeste ca ei au atins sub aspectul dezvoltarii psihice nivelul corespunzator spre a putea intra in scoala. Acest fapt se poate constata comparand felul in care se joaca prescoarii din grupa mijlocie si cei din grupa mare " de5a scoala ". !e observa ca sensul principal al invatarii nu este inca oglindit in jocurile prescolarilor de varsta mijlocie. Cand se joaca " de5a scoala ", elementul dominant il constituie rolurile si actiunilece decurg din actiunile jocului ,trezirea la timp pentru a nu intarzia la scoala, drumul spre scoala, asezarea in banci, etc2. jocurile copiilor. Astfel se reprezinta lucrurile in jocurile prescolarilor mari. In centrul jocului se afla activitatea propriu-zisa de invatare. Actiunile de joc constau in a "scrie", a "citi", a "calcula", intra-un cuvant, in a face tot ceea ce preocupa un copil care invata. #rin urmare, in jocul copiilor din grupa mare, invatarea ocupa un loc central. !emnificativ este si faptul ca rolurile preferate de copii sunt acelea de elevi, adica, toti vor sa des Invatarea ca atare nu apare de loc in

3"

fasoare o activitate specifica vietii scolare, aceea de a invata. Aceasta dovedeste noua atitudine a copilului fata de activitatea de invatare, faptul ca el s-a ridicat la o noua treapta de intelegere a semnificatiei acestei activitati de raspundere. Corelatia dintre joc si invatare la diferite etape ale varstei prescolare este conditionata de nivelul general de dezvoltare psihica a copilului. Dar pe masura introducerii treptate a elementelor de invatare, se produc schimbari vizibile in activitatea psihica a copilului& la varsta prescolara mica asimilare cunostintelor si formarea deprinderilor in cadrul activitatilor obligatorii sunt indistubil legate de joc. Copilul manifesta tendinta de a transforma in joc activitatile programate de educatoare pentru a-i transmite cunostinta si a-i forma deprinderilor. De pilda copilul manuieste cu multa placere creionul pe hartie,dar fara intentia de a "desena" ceva. #e el il captiveaza insusi procesul operarii cu creionul, faptul , ca, trasand cu creionul pe hartie diferite linii intortocheate. (a fel se intampla si cu celelalte activitati. #e el nu-l intereseaza inca obtinerea unui anumit rezultat, de exemplu,prin asezarea cuburilor realizarea unei constructii, prin modelarea plastilinei confectionarea unei jucarii. De asemenea, asimilarea cunostintelor si insusirea deprinderilor nu constituie pentru copil o problema de rezolvat Cu toate acestea, prin imbinarea elementelor de invatare cu cele de joc copilul isi insuseste unele cunostinte si face pasi in directia formarii deprinderilor de munca intelectuala. Aceasta particularitate psihologica a invatarii la varsta prescolara unica face necesara includerea "procedeelor de joc" in desfasurarea activitatilor obligatorii. #e aceasta cale se capteaza mai usor atentia, se intesifica procesele de analiza si sinteza, se dirijeaza miscarile si actiunile, se mentine viu interesul copiilor pentru activitatea desfasurata 'ocul devine astfel un important mijloc pentru insusirea cunostintelor si deprinderilor, daca este imbinat in mod rational cu elemente de invatare. 'ocurile si invatarea sunt formele de activitate sub influenta carora copilul prescolar se formeaza si se dezvolta. Intre aceste forme exista o stransa legatura. (a diferite etape ale varstei prescolare,corelatia dintre joc si invatare se realizeaza in forme specifice. (a varsta prescolara mica jocul ocupa in preocuparile copilului locul central. Chiar si invatarea implica anumite elemente de joc. >otusi in formele cele mai simple motivele invatarii incep sa se constituie chiar si la prescolarii mici. Aceste motive nu sunt dominante fata de motivele jocului. (a prescolarii din grupa mijlocie si din cea mare, interesul pentru invatare creste din ce in ce mai mult.

3#

Cu toate acestea jocul nu-si pierde din insemnatate nici la aceasta varsta. El ramane si mai departe tipul fundamental de activitate prescolara, care indeplineste importanta functiei educative. Astfel, in procesul jocului, copilul isi insuseste mai bine semnificatia sociala si isi formeaza mai usor unele deprinderi practice elementare.,De pilda, in cadrul unor jocuri,presolarii confectioneaza din diferite materiale cadouri pentru altii2. 'ocul si invatarea exercita o influenta pozitiva asupra dezvoltarii psihice a copilului. (a randul lor, ele sufera influenta pozitiva a acestei dezvoltari. *ivelul tot mai inalt al dezvoltarii psihice generale a copilului actioneaza pozitiv asupra nivelului la care se desfasoara cele doua forme de activitate. In aceasta consta influenta reciproca, relatia dialectica intre joc si inavatare , pe de o parte si dezvoltarea psihica generala a prescolarului, pe de alta parte. :iind factori importanti ai dezvoltarii psihice, jocul si invatarea sunt in acelasi timp si un efect al acestei dezvoltari. in scoala. In procesul de invatamant, jocul este conceput ca mijloc de instruire si educare a copiilor ,ca procedeu de realizare optima a sarcinilor concrete pe care si le propune procesul de invatamant si ca forma de organizare a activitatii de cunoastere si dezvoltare a capacitatilor psiho-fizice pe toate planurile. "Prin *oc $ c! !ctivit!te inrstuctiv educ!tiv! $ se re!li)e!)! !d!"tere! In felul acesta , in procesul desfasurarii activitatilor obligatorii se creaza premisele psihologice ale pregatirii precolarului pentru activitatea de invatare

co"ilului l! inv!t!re! siste#!tic!$"rin li%er! #!ni est!re ! s"iritului de inde"endent! in e ectu!re! di eritelor !ctivit!ti$ *ocuri si#ul!nd l! #!'i#u# !ctvis#ul co"ilului."
,El. #op,"'ocuri si alte activitati la alegerea copiilor" in "#rogramul gradinitei",in "Jocuri si alte act itati alese " - supliment al revistei pedagogice, )ucuresti 0@BA,pag 002 In literatura pedagogica,ca mijloc de instruire si educare, jocul este cunoscut sub numele de joc didactic-forma de invatare prin joc. Ca mijloc de invatare,jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor,prin el procedeul luand cunostinta si cu observatiile dintre si fenomenele invatand lumii sa le inconjuratoare,proprietatile,relatiile raporturile ele,

denumeasca.>ot in cadrul jocului se dezvolta perceptia, imaginatia, memoria, gandirea etc. & copiii isi pot exprima in joc impresiile ,descoperirile si starile afective

3$

jocul - ca forma a invatarii-contribuind astfel la dezvoltarea proceselor si insusirilor psihice. #rin joc, copilulu isi exerseaza pronuntia, isi imbogateste vocabularul invata sa faca unele generalizari care duc la precizarea continutului notional. Imbinand elementele de invatare cu cele de joc si invers, copilul isi imbogateste sistematic cunostintele. 'ocul creeaza premisele comporatarii constiente a copiilor, conditie esentiala a invatarii.Indiferent de forma pe care o imbraca,jocul dezvolta capacitatea de cunoastere a copilului, cultiva sentimentele dintre cele mai variate, educa vointa,pune bazele, insusirii pesonalitatii, incat toate aceste modificari aparute in viata psiho-fizica au o inraurire pozitiva asupra desfasurarii tot mai eficiente a activitatii organizate in scopul invatarii.;elatiile dintre invatarea sistematica si joc este suportul pe care se sprijina intreaga activitate instructiv-educativa din gradinita. #articiparea activa, optionala si libera la jocuri a copilului duce permanent la invatarea noului,invatarea sistematica la aceasta varsta nu poate fi conceputa in afara jocului. !intetizand cele relatate mai sus privind raportul dintre joc si invatare dirijata in anii prescolaritatii , putem retine urmatoarele coordonate generale $ a2% la varsta prescolara activitatea de invatare dirijata nu se poate realiza decat in sprijinul jocului , ea trebuie sa contina elemente ludice pentru a se inscrie printre ocupatiile preferate si sa poata fi finalizata in cele din urma & b2% invatarea dirijata nu se poate realiza in mod strict -independent ci numai in prezenta si sub indrumarea atenta, pas cu pas, a educatoarei& c2% invatarea , sub aspectul continutului , nu se poate ridica decat pana la nivelul real de a gandi si actiona , obiectual, verbal, afectiv 2 al copilului , teoria structurilor mintale a lui '. #iaget fiind convingatoare din punct de vedere stiintific . 'ocul si invatarea influenteaza pozitia dezvoltarii psihica generala. Influenta lor este reciproca , pentru ca intre joc si invatare exista o relatie dialectica . Intre dezvoltarea comportamentului psihic si invatare , la varsta prescolara se stabilesc raporturi de interdependenta si conditionare reciproca . :orma specifica de realizare a invatarii in aceasta perioada este jocul . #rin el copilul invata , iar prin intensificarea invatarii se ating nivelurile progresive de dezvoltare psihica si implicit , forme si tipuri , progresiv superioare de joc , de la jocul de manipulare simpla de

4%

obiecte si jucarii, la jocul cu subiect imitat, la cel cu subiect creat de copil, de constructie, iar in final la jocul de dramatizare si cel cu reguli 2 . In perioada prescolara , desi jocul detine importante functii formative, el nu este unica forma de activitate prin care se asigura dezvoltarea psihica a copilului . Activitatea de invatare de tip scolar organizata sub forma activitatii comune, intregeste si desavarseste functia formativa a jocului . ;elatia dintre joc si invatare se schimba pe masura ce copilul inainteaza in varsta , in sensul ca activitatea comuna castiga din ce in ce mai mult teren ,de la durata de 0?-01 minute la durata de /1-E? minute2. Datorita schimbarilor ce se produc in psihicul copilului , jocul se poate schimba trecand de la un stadiu de dezvoltare la altul, devenind treptat o forma de activitate tot mai complexa , intre joc si dezvoltarea psihica , existand un raport corelativ stimulator . Deci, invatarea imbraca forme diferite potrivit particularitatilor In perioada prescolara copilul caracteristice dezvoltarii psihologice a copilului . programul adultilor , in activitatile comune . (a varsta prescolara mica , pentru a facilita insusirea cunostintelor , formelor si deprinderilor prin activitati comune , este indispensabila folosirea elementelor de joc pentru a le capta usor atentia si pentru a-i antrena in activitatile intregului parcurs. >recand la grupa mijlocie , procesul insusirii cunoasterii , de formare a deprinderilor si obisnuintelor incep sa se detaseze de actiunile cu caracter de joc . Acum prescolarii dovedesc interes in urmarirea explicatiilor transmise verbal , pun intrebari - solicitand precizari cu privire la realizarea temei , toate acestea fiind posibile datorita intensificarii functiei reglatoare a sistemului verbal si a experientei dobandite anterior . (a aceasta varsta se pune accent pe integrarea copiilor in activitatea de invatare sistematica, organizatorica, in care procedeele de joc sunt folosite in mai mica masura , fara insa a se renunta la ele . (a grupa mare , invatarea incepe sa fie privita ca activitate dominanta , realizandu-se asimilarea activa a cunoasterii , conturandu 3 se anumite procedee mintale de lucru , copiii intelegand mai bine problemele supuse spre rezolvare, straduindu-se sa gaseasca solutii proprii, sporind astfel rezistenta la efortul intelectual . Asa cum rezulta din cercetarile lui '. #iaget , invatarea este un fenomen specific adaptarii omului la viata sociala .

invata in mod spontan , dupa un program propriu - prin joc si alte activitati - si dupa

41

In concluzie, din punct de vedere educativ, trebuie sa fie asigurata o justa proportionare a jocului cu invatarea, a elementului distractiv cu efortul fizic si intelectual. Desi jocul este activitatea dominanta la varsta prescolara, totusi ea se imbina cu anumite forme de munca intelectuala accesibila acestei varste. " Unele *ocuri sunt invent!te c-i!r de s"iritul co"iilor$ !ltele sunt

inc-i"uite si or&!ni)!te de educ!to!re! lor$ !nu#e "entru ! ocu"! "l!cut "e co"ii cu o !ctivit!te ce contri%uie$ !r! se se o%serve$ l! educ!re! lor "
#). ;avanescu$ .

42

1.2. PROIECTE DIDACTICE

#aspunde repede si bine/ G upa* 2a e s! P e+a$!$oa e 4biective operationale$ - sa constituie multimi dupa criterii comune& - sa aprecieze cantitaea numarare si punere in corespondenta in vederea formarii sirului crescator & - sa formeze conform algoritmului sirul crescator si descrescator,?-0?, 0? - ?2, precizand locul fiecarui numar in sirul de numeric & - sa raporteze cantitatea la numar, respectiv la cifra corespunzatoare, recunoscand si stabilind vecinii numerelor& - sa contina si sa descompuna un numar dat in variante posibile& - sa efectueze operatii simple de calcul oral recunoscand semnificatia simbolurilor aritmetice,F& -& G2& Sa c!na D!"ac$!ca - formarea sirului crescator si descrescator in limitele ? -0?, numararea constienta in limitele ? -0?& operatii de calcul matematic in limitele ? -0?. Re+ul! "e (oc - toate sarcinile jocului incep si se termina la semnalul educatoarei raspund copiii desemnati de aceasta sau de copii& toate sarcinile propuse in " asigurarea performantei" sunt considerate probe de concurs& castiga echipa care rezolva "repede si bine" sarcinile propuse prin probe& fiecare proba va fi punctata cu bulina corespunzatoare pe tabla de evidenta a rezultatelor. Ele'en$ele "e (oc* - clopotel, trompeta, toba,teme de concurs,mascote distinctive. Con$!nu$ul 'a$e'a$!c* - sir crescator, descrescator, numar, cantitate, cifra, operatie aritmetica. S$ a$e+!a "!"ac$!ca 6etode si procedee$ - conversatia, explicatia, demonstratia, problematizarea, exercitiul. 6aterial didactic$ a2 demonstrativ$ multimi de jetoane,fructe, 0-0?2, flanelograf, cifrele ? 30? , tabla magnetica , siluete cu magnet, tabla pentru evidenta rezultatelor , medalioane cu fructe pentru recompensa.

43

b2 distributiv$ cosulete, jetoane,flori de sezon2 cifrele ? -0?, simbolurile ,F , - , G2, diagrama colorata, panou cu buzunare orizontale, fisa individuala, creioane colorate. S$ a$e+!e s!'ula$!&0e&alua$!&a3 - aprecieri, recompense. Resu se $e'po a e $ E? de minute.

44

MOM(NT( P(DA2O2IC( Introducerea in joc #;E8A>I;EA AC>I<I>A>II

CONTINUTUL ACTI1ITATII ACTI1ITAT(A ACTI1ITAT(A COPIILOR (DUCATOOAR(I % creeaza conditii optime de %intra ordonat in sala de desfasurare a activitatii % % aranjeaza pregateste titlul masutele si si scaunele in forma de semicerc & distribuie jocului $ %repeta titlul jocului propus materialul %anunta "Raspun"e demonstrativ jocului in termeni accesibili. grupa si isi ocupa locurile.

#;EHE*>A;EA 4)IEC>I<E(4; !I A ;E8 (I(4; '4C ( I Captarea atentiei Enuntarea scopului si a

epe"e s! %!ne4" spre desfasurare strativ&

%solicita denumirea materialului %denumesc materialul demon %prezinta scopul si obiectivele, %recepteaza cele enuntate.

obiectivelor DE64*!>;A;E %la A '4C ( I ;eactulizarea cunostintelor cu privire la compararea cantitatii, punerea in corespondenta locul numerelor in sirul numeric.

semnalul

sonor,clopotel2 %constituie

multimi

dupa

propune constituirea de multimi forma la masa educatoarei& dupa forma& global %propune punere vederea crescator& %solicita formarea in si prin %compara multimile stabilind numarare& elemente,0?2 si multimea cu prin cele mai putine elemente ,02, in apoi multimea fara nici un %numara sirului incercuire algoritmul la de flanelograf formare de & & prin gest de sirului element,?-vida2& %cere compararea cantitatii multimea cu cele mai multe compararea corespondenta realizarii

descrescator la tabla magnetica& %enunta raportarea cantitatii la numar , lucreaza respectiv la cifra corespunza- %rezolva toare ,antreneaza cat mai multi algoritmul copii2&

%la semnal , trompeta 2 cere formare a sirului crescator, sarcina motivand

,lucreaza simultan la %asociaza cifrele numarului

cele doua siruri, respectiv la din multime &

flanelograf sir crescator si tor& %solicita precizarea

la %verbalizeaza corect actiunile limbaj matematic adecvat &

tabla magnetica-sir descresca- %caracterizeaza multimile in locul %sesiseaza greseala produsa

fiecarui multimi in sirul numeric, caracterizeaza si verbalizeastabilind vecinii, numere pare si za actiunea ,ex$ multimea cu impare& tipul " %propune exercitii de @ Gases$e + eseala elemente elemente nu , poate fi " asezata intre multimea cu E si deoarece

producand greseli intentionate -

in asezarea multimilor in sir multimea cu @ elemente se crescator , respectiv a cifrelor afla intre multimea cu . si @ EIEC >A;EA '4C ( I corespunzatoare . elemente 2 % propune desfasurarea jocului % recepteaza pe echipe distribuind mascote educatoarei distinctive ,fluturasi si buburuze2 %"ec,!pa )lu$u as!lo " & %u%u u-elo " %precizeaza regulile si sarcinile realizeaza sirul crescator ?jocului stabilind ideile de reusita 0? si sistemul de evidenta a %"ec,!pa enunturile

rezultatelor ,fiecare lucru se realizeaza sirul descrescator puncteaza si se considera proba 0?-? la concurs 2& "repede PROBA "Colorati patratele pe cat si bine" N. tabel indica cifra 2 %realizeaza sarcina utilizand . %rezolva sarcinile in timpul 1 acordat . atatea 7" ,toate probele incep la semnalul corect nr ordinal ,0-0?2 &

,sarcinile sunt rea- lizate pe fise de evaluare2 . PROBA "4rdonati N. 2 pe margaretele

diagrama colorata , numarati-le" a2"(uati margareta corespunzatoare insir numarul de zile dintr-o sapatamana asezati-o in

4!

buzunarul

corespunzator

al

punctului& asociati-i cifra " ,B2 b2 " (uati din sir margareta corespunzatoare nr. degetelor de la ambele maini , asezati-o in buzunarul ,0?2 & c2 " *umarati in gand cate picioare are un catel 7 & luati margareta corespunzatoare nr. de picioare si asezati-o in buzunarul C46#(ICA;EA '4C ( I ;ealizarea feedbacD -ului si obtinerea performantei asociati-i PROBA corespunzator cifra ,-2 & N. / %;ezolva sarcinile propuse la ,clopotel2 operatia si corespunzator 7 de 7 corespunzator & asociati-i cifra corespunzatoare"

"desenati in caseta libera , prin semnal corespondenta, bulinele de pe %;ezolva domino Ce nr de buline ati adunare obtinut5" nr de buline obtinut 7 " subgrupe 7 Incercuiti semnul

incercuieste

"incercuiti cifra corespunzatoare %;eceptioneaza exercitiul si ,@2 & rezolva operatia de scadere simbolurile cifra matematice adecvate 7 , ."descompuneti grupa florilor in utilizand corespunza 3 toare numarului /GA 2 . de flori din inimioara 7 " ,0?2 PROBA desenati incercuiti PROBA %propune problema spre pe N. eticheta semnul N. rezolvare inregistrata 1 atatea potrivit 5 o pe "puneti toate ciupercile in cos , liniute cate ciuperci sunt 7 ,AF02, operatiei facute " .

4"

casetofon $ ) ?e o rac6eta %boara iuti ;pt iteji cos,onauti . <oi coboara pe o planeta Cati au ra,as in rac6eta 0) I*C+EIE;EA AC>I<I>A>II sarcinilor , stabileste %participa %Apreciaza calitatea rezolvarii rezultatelor echipa educatoare& %ies ordonat din sala de grupa intonand un cantec numaratoare #$%B& ' castigatoare, ofera recompense& la evaluarea alaturi de

"

1%

"

1%

#$%B& 2 - 3

#$%B& (

4#

4$

PROIECT DE ACTIVITATE
Da$a * G upa $ pregatitoare Denu'! ea ac$!&!$a$!!*Activitate de educatie a limbajului T!pul ac$!&!$a$!!*memorizare Te'a*6!e pe-o una dimineata'de 4tilia Cazimir Scopul $ -exersarea functiile memoriei si educarea calitatilor ei prin memorarea poeziei -formarea deprinderilor copiilor de a recita expresiv ,de a respecta pauzele gramaticale,si logice marcate de sensul propozitiei sau al frazei ritmate& O%!ec$!&e ope a$!onale * 40$!a precizeze unele aspecte caracteristice anotimpului primavara 4/$!a-si insuseasca noile cuvinte si expresii din textul poeziei ,de exemplu "mustati de ata","care-si poarta fiecare ochelarii pe spinare","carabus cu barba"2 4E$!a recite corect,logic,expresiv respectand intuatia , accentul, pauza, ritmul, tonul si nuantarea vocii in timpul recitarii poeziei 4-$!a memoreze poezia "!e pe-o una dimineata',de 4tilia Cazimir S$ a$e+!! "!"ac$!ce * mixte 2e$o"e s! p oce"ee * conversatia euristica , exercitiul verbal , explicatia demonstratia . 2!(loace "e !n&a$a'an$ $ % textul poeziei % plansa reprezentand un tablou de primavera Fo 'e "e o +an!-a e $ frontal , individual Du a$a ac$!&!$a$!! $ E?--? minute

<e pe5o buna di,ineata

de 9tilia Cazimir !e pe-o una dimineata Cu tulpina de carcel, ( sarit un gandacel

Cu mustatile de ata (lti gandaci, marunti si rosii , Care-si poarta fiecare 9chelarii pe spinare , !orm la soare, somnorosii . )ar pe-un fir de papadie , Ce se-nalta drept, din iar a, "uie>un cara us cu ar a , )n hainuta aurie . "uie, mandru si gra it , "a vesteasca lumea mare ? ' > Prea cinstita adunare , Primavara a sosit . '

7;78N >828 1C>IAI5 >1>II 4;8A*I HA;EA AC>I<I>A>II I*>;4D CE;EA I* AC>I<I>A>E CA#>A;EA %copiii vor fi intrebati in ce %"noi ne aflam in anotimpul anotim ne aflam noi acum primavara" %vor fi antrenati copiii pentru asezarea scaunelor2 semicerc & mobilierului in forma ,a de %copiii vor ajuta la asezarea scaunelelor sub forma de semicerc si vor ocupa locul stabilit de educatoare sau dorit de ei & 1C>IAI>1>81 8<9C1>;;1#8I 1C>IAI>1>81 C;?II2;#

:>#1>85 .II <I<1C>I5 C8

con&e sa0 $!e eu !s$!ca

%"eu v-am pregatit o surpriza %"In imagine este vorba de $ o plansa in care sunt anotimpul primavara"

%"noi ne-am dat seama ca este primavara pentru ca prezentate frumoase . A>E*>IEI imagine 5" este primavara5" multe lucruri soarele straluceste pe cer, Despre ce zapada s-a topit, copacii au mai subtire, se intorc

credeti voi ca este vorba in inflorit, copiii sunt imbracati %"dupa ce v-ati dat seama ca pasarile calatoare, oamenii incep muncile agricole de primavara, iar insectele au revenit la viata " %"Copii, astazi, la activitatea de educatia limbajului , as vrea sa invatam impreuna o poezie care se numeste JJDe pe-o buna dimineataKK scrisa de 4tilia Cazimir " %"Daca o sa ascultati cu %" Da " e.e c!$!ul &e %al E.pl!ca$!a

A* *>A ;EA >E6EI

#;EHE* >A;EA C4*>I* > ( I

atentie sunt sigura ca o %Copiii vor fi atenti sa puteti invata si voi foarte usor retina cat mai multe si mai si repede ." Educatoarea va corect care o va de din poezie & recita o data poezia dupa %se vor anunta cativa copii explica pentru a recita strofa . imaginea Copiii vor recita, pe rand, folosindu%se

prezentata anterior . Ea va strofele poeziei. explica expresii si cuvinte noi din text . "<reti sa invatati aceasta poezie 5 " "Atunci o s-o mai recit iar voi veti incerca s-o retineti 7" Educatoarea mai recita o data poezia dupa care reia prima strofa . "Cine doreste sa recite prima strofa sa pofteasca in fata 7" !e va continua memorarea

celorlalte strofe , de fiecare data reluandu-se strofa anterioara & In final se va propune un joc, Evaluarea "Contiuna tu" % in care copii Copiii numiti vor continua numiti vor recita poezia de sa recite de unde a ramas unde a ramas copilul solicitat copilul care a recitat inainte inaintea lor . In incheiere, copiii care au memorat corect poezia vor primi , drept stimulent, un gandacel prins in piept, e.e c!$!ul &e %al

Incheierea activitatii

PROIECT DE ACTIVITATE 2ULTE 7 PUTINE

.#9?1 71#8 :I ?#8.1>I>;1#8
O%!ec$!&e ope a$!onale *

% sa constituie multimi dupa unul sau mai multe criterii date &
% sa compare multimile din punct de vedere cantitativ, utilizand limbajul matematic corespunzator ,"multe", "putine", "tot atatea"2 si sesizand constanta cantitatii indiferent de locul multimii & % sa raporteze numarul la cantitate , respectiv la cifra corespunzatoare & % sa rezolve itemii propusi in fisa de lucru individuala . Sa c!na "!"ac$!ca * % sesizarea diferentelor dintre elementele multimilor prin compararea globala si punerea in corespondenta & Re+ul!le "e (oc * % prin vocea iepurasului-jucarie educatoarea indica toate sarcinile verbal-actionale , propuse prin obiectivele jocului & raspunsurile corecte vor fi recompensate prin aplauze . Ele'en$ele "e (oc * % prezenta iepurasului-jucarie , instrumente muzicale , inchiderea si deschiderea ochilor. Con$!nu$ul 'a$e'a$!c * %corespondenta , compararea globala a doua multimi . S$ a$e+!a "!"ac$!ca * Metode si procese 8 % conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea, invatarea prin descoperire . 2a$e !al "!"ac$!c * a- de,onstrati $ jucarii diferite ca forma, marime, culoare si dimensiuni, tabla magnetica, figuri magnetice , flanelograf, panou etajera, cifrele 0-1, fluier, toba & b- distributi $ cosulet cu jetoane , - veverite, 1 brazi, cifrele0-1, panou cu buzunare, diagrame din sarma, carioca, fisa individuala . S$ a$e+!e s$!'ula$!& 0 e&alua$!&a * %aprecieri , recompense Resu se $e'po ale * % E? de minute MOM(NT( P(DA2O2IC( CONTINUTUL ACTI1ITATII ACTI1ITAT(A ACTI1ITAT(A COPIILOR (DUCATOOAR(I

I*>;4D CE;EA I* '4C #regatirea clasei pentru activitate A* *>A;EA >I>( ( I !I A !A;CI*I(4; '4C ( I Captarea atentiei Enuntarea scopului si a obiectivelor

%aeriseste %aranjeaza scaunelele semicerc &

sala sub

de

grupa

& si de si % intra ordonat in sala de grupa si isi ocupa locurile,

masutele forma %pregateste

distribuie materialul didactic . % iepurasul propune denumirea materialului demonstrativ ,prin descoperirea %anunta titlul partiala2 jocului & "6ulte%denumirea %repeta materialului jocului & &

titlul

putine" %enunta , in termeni accesibili , scopul si obiectivele jocului &

%recepteaza si repeta cele enuntate de educatoare .

% constituie multimea fetelor %propune DE64*!>;A% ;EA '4C ( I !I '4C ( DE #;4)A ;EAC> A(IHA% ;EA C *4!>I*>E %(4; C #;I<I;E (A C4*!>I> I;EA DE 6 (>I6I D #A C;I>E;II DA>E & A#;ECIE;EA CA*>I>A>II tabla %propune globala & constituirea magnetica compararea %solicita de si baietilor , figurine 2 diferentele fete2 & multimi dupa criteriul formei la magnetice & %sesizeaza

celor cantitative ,mai multi baieti in %realizeaza corespondenta

doua multimi prin aprecierea decat copiii compararea algoritmul %propune prin %cere numar, %la ,bataia multimilor cunoscut numarare asocierea respectiv in toba dupa semnalul cantitatii la 2, cifra

prin intre elementele celor doua & ,un baiat ramane fara

punerea in corespondenta dupa multimi, motiveaza actiunea ,0-02 celor doua multimi pereche2 %stabilesc

& neechivalenta ,cu un element la mai mult , respectiv mai putin2 & & %motiveaza actiunea in corespunzator sarcina & enuntata submultimi mingilor submultimea mici%galbene2& si

"Iepurasului" limbaj sarcina %rezolva

propusa este de a constitui %contine submultimi criterii ,submultimea mingilor considerate simultan , forma - mari%rosii marime - culoare 2 &

DE64*!>;A%

%propune

%motiveaza actiunea & realizarea %sesizeaza echivalenta prin

trasarea echivalentei celor doua multimi ;EA '4C ( I !I '4C ( DE #;4)A ;EAC> A(IHA% ;EA C *4!>I*>E %(4; C #;I<I;E (A C4*!>I> I;EA DE 6 (>I6I D #A C;I>E;II DA>E & A#;ECIE;EA CA*>I>A>II prin adaugarea sau suprimarea unui element avand & unei ca %solicita probesarcina desfasurarea exercitiu semnalul sesizeaza %contituie criteriile %compara aprecierea numarare %sesizeaza multimilor %motiveaza create in

liniilor

de

corespondenta de la 0 la & %la "Iepurasului", echivalenta multimile date multimile globala & & prin si & neechivalenta & toate situatiile constituirea dupa

" nde am asezat multimile 5" si "Ce stii sa spui despre ele 5" %propune compararea a trei multimi constituite pe criterii simultane ,forma%culoare%dimensiune2 folosind diagrame din sarma & %la ,bataia semnalul din "Iepurasului" schimba toba2,

multimilor si in comparare& %inchid si deschid ochii la semnal, sesizand echivalenta multimilor indiferent de configuratia elementelor ,au tot atatea elemente2 . %denumesc materialul cosulet %constituie %formeaza algoritmul flanelograful din & multimea perechi cunoscut , dupa pe &

configuratia unei multimi , doua , ramanand neschimbate .

EIEC >A;EA '4C ( I Intensificarea retentiei si asigurarea transferului

% "Iepurasul" ,educataora solicita copiii sa denumeasca materialul din cosulet & %cere constituirea multimilor dupa criteriul formei & %la semnalul sonor ,fluier2 propune realizarea corespondentei intre eleelementele celor doua multimi & %solicita raportarea numarului la cantitate , respectiv la cifra corespunzatoare & %la bataia in toba le cere copiilor sa descopere posibilitatile de realizare a echivalentei celor

veveritelor si a brazilor &

individual

%motiveaza actiunea utilizand limbajul matematic adecvat ,multeputine2 & %rezolva sarcina , motivand-o corespunzator& %obtin multimi cu"tot atatea elemente" actiunea & & %verbalizeaza

%aseaza in cosulet multimea

doua multimi ,prin adaugare si suprimare2& %printr-un exercitiu rapid , propune copiilor adunarea materialului de pe masute spunand $ "Asezati in cosulet multimeaa care are tot atatea elemente cate picioare are iepurasul 7" & %"Asezati in cosulet multimea care are tot atatea elemente cate degete aveti la o mana 7" %prezinta fisele de lucru si C46#(ICA;EA '4C ( I ;ealizarea feedbacD-ului si obtinerea performantei solicita propusi$ ":ormati rezolvarea ":ormati perechi itemilor prin intre %rezolva itemii propusi in fisa de lucru , in timpul acordat . cu - elemente& %aseaza in cosulet multimea cu 1 elemente .

incercuire,multimi dupa forma 7" elementele celor doua multimi 7" " Daca sunt mai multi iepurasi decat morcovi colorati patratul, daca nu , colorati cercul 7" %apreciaza modul desfasurare al si activitatii de

& %participa

la

aprecierea &

I*C+EIE;EA AC>I<I>A>II

%evalueaza %fixeaza putine"

apreciaza rezultatelor

rezolvarea itemilor din fisa & %repeta titlul jocului si ies titlul jocului "6ulte- ordonat din sala de grupa.

"

PROIECT DIDACTIC
NU2ARA2 SI SOCOTI2 .#9?1 71#8 :I ?#8.1>I>;1#8 O%!ec$!&e ope a$!onale * #

%sa alcatuiasca multimea de obiecte raportand numarul la cantitate si apoi la cifra& %sa numere in limitele ?-0? %sa identifice semnul operatiei si sa-l localizeze in functie de situatia ilustrata& %sa efectueze calculul oral cu 0-/ unitati & 8sa rezolve oral probleme prin rationamentul de tip ipotetico-deductiv avand ca material intuitiv o situatie ilustrata & %sa rezolve independent eternii propusi pe fisa. Sa c!na "!"ac$!ca * %rezolvarea exercitiilor de adunare si scadere,oral si cu suport intuitiv, reprezentarea grafica a operatiei cerute de continutul problemei. Re+ul!le "e (oc * %toate momentele jocului incep si se termina la semnalul educatoarei. Ele'en$ele "e (oc * %;I>A <E<E;I>A ,marioneta2 Con$!nu$ul 'a$e'a$!c * %numar, cantitate, cifra, operatie aritmetica . S$ a$e+!a "!"ac$!ca * Metode si procese 8 %explicatia,problematizarea , invatarea prin descoperire. 2a$e !al "!"ac$!c * a- de,onstrati $ probleme ilustrate , tabla magnetica , figurine magnetice , semnele " F " , " - " , " G " ,magnetice2 , caseta cu probleme inregistrate. b- distributi $ cosulet cu jetoane cu semnele operatiilor aritmetice,fisa individuala,creioane colorate,flanelograf individual. S$ a$e+!e s$!'ula$!& 0 e&alua$!&a * %aprecieri , recompense

Resu se $e'po ale * % E? de minute

) '0 , . /

* * * -

' ' ' ' 2 2

+ + + + + +

MOM(NT( P(DA2O2IC( I*>;4D CE;E A I* '4C #regatirea clasei pentru activitate #;EHE*>A;EA 4)IEC>I<E(4;

CONTINUTUL ACTI1ITATII ACTI1ITAT(A ACTI1ITAT(A COPIILOR (DUCATOOAR(I %aeriseste sala de grupa %aranjeaza masutele si %intra ordonat in sala de scaunelele in forma de clasa grupa si isi ocupa locurile %distribuie materialul %anunta modul de desfasurare a %denumesc materialul &

activitatii si solicita denumirea %formeaza sirul crescator ?-

!%

materialului %solicita cunoscut flanelograf multimilor !I A ;E8 (I(4; '4C ( I Captarea atentiei ;eactualizarea cunostintelor cu privire la formarea sirului crescator prin , formarea se

& sirului la & asocierea

crescator ?-0?dupa algoritmul lucreaza 2 0?, motiveaza actiunile & elementele prin & si ?-0? &

%solicita numararea elementelor numarului, cifrei , la cantitate & %solicita numararea crescatoare si descrescatoare in limitele ? 0? , respectiv 0? - ? multimi din sirul numeric & , %le propune caracterizarea unei precum si a unui numar in sirul numerelor naturale prin cerinte ca " "Ce stii sa spui despre multimea cu B elemente 5 " sau jocului intelesul EIEC >A;EA '4C ( I Intensificarea retentiei si asigurarea transferului "Ce stii sa spui despre %anunta titlul obiectivele copiilor pe & "*umaram si socotim" numarul .5" precizand

efectuate %numara

incercuire , asociaza cifra corespunzatoare %numara si 0? crescator ? descrescator in limitele %caracterizeaza

multimea

propusa , stabilind numarul de elemente , vecinii . cifra corespunzatoare pare si , numere & & impare

%recepteaza cele enuntate de educatoare %repeta titlul jocului .

% precizeaza regulile jocului . % solicita denumirea materialului %denumesc din % cu propune 0-/ cosulet rezolvarea

materialul

&

& %rezolva problema sub forma unor de exercitii utilizand cifre si

probleme de adunare si scadere simboluri matematice ,AF0GB2 unitati ,enumturile & %formuleaza enuntul "citind" operatia folosind problemelor au ca elemente ilustratia , gasesc solutia si materialul individual al copiilor $ redau ex. JJAndrei are A cartonase , simbolurile corespunzatoare & Ionut ii mai ofera un cartonas. %audiaza enuntul , gasesc Cate cartonase are acum Andrei solutia si rezolva operatia 5KK etc.2 respectiva &

!1

%cere rezolvarea unor probleme ilustrate care contin operatii de adunare unitati& %propune audio& %solicita copiii in formularea de probleme cat mai diverse in continut si rezolvare ,operatii de adunare unitati2& %solicita rezolvarea itemilor de pe fisele individuale ,operatii de adunare si scadere2 . %apreciaza modul recompense . de si scadere cu 0-/ rezolvarea unor probleme inregistrate pe caseta %rezolva probleme propuse de colegi& operatia simboluri& %rezolva operatiile folosind semne grafice cunoscute& folosind %redau cifre si si scadere cu 0-/

I*C+EIE;EA AC>I<I>A>II

desfasurare al activitatii & ofera

%ies ordonat din sala de grupa

PROIECT DIDACTIC
GRUPA 2ARE 0 PREGATITOARE
CATEGORIA DE ACTIVITATE $ Educarea limbajului TE2A ACTIVITATII $ 6 Raspun"e epe"e s! %!ne 4 6 2IJLOC DE REALI9ARE $ 'oc didactic OBIECTIVE GENERALE * % consolidarea notiunilor de $ propozitie , cuvant, silaba si sunte & % exersarea deprinderii de a desparti cuvintele in silabe & % exersarea capacitatii de a reprezenta grafic despartirea propozitiilor in cuvinte si a cuvintelor in silabe &

!2

% exersarea deprinderii de a formula propozitii corect din punct de vedere gramatical si cu sens logic, cu unele cuvinte date si dupa imagini & % dezvoltarea exprimarii curente , fluente in propozitii corecte din punct de vedere gramatical & % stimularea operatiilor gandirii , a memoriei, a atentiei & % dezvoltarea promptitudinii , a rapiditatii in actiune si a spiritului competitiv. OBIECTIVE OPERATIONALE * 0. !a discrimineze propozitii , cuvinte , silabe si sunete . /. !a indice corect sunetul cu care incepe cuvantul, despartind cuvintele in silabe . E. !a alcatuiasca propozitii cu ajutorul imaginilor si al cuvintelor date . -. !a enunte cuvinte care incep cu un sunet dat si care au atatea silabe cate indica cifra de pe jeton . 1. !a reprezinte grafic propozitia , cuvintele din care aceasta este formata si despartirea cuvintelor in silabe prin linii orizontale . A. !a "scrie" pe tabla magnetica , cu litere date , cuvintele cerute . FOR2A DE ORGANI9ARE $ concurs pe echipe STRATEGII DIDACTICE * >e0plicatia >conversatia >e0ercitiul >pro lematizarea >jocul FOR2A DE EVALUARE $ formativa si sumativa ELE2ENTE DE JOC $ surpriza, aplauzele, intrecerea 2ATERIALE DIDACTICE $ jetoane cu obiecte , litere si cifre & capsule de la oua "Linder" & panouri si cadouri din carton & imagini & clopotel & medalioane, 6os Craciun ca jucarie & litere si tabla magnetica, carioca . DURATA ACTIVITATII $ E?--? minute . SARCINA DIDACTICA $ copiii trebuie sa denumeasca obiectele desenate pe jetoane, sa indice sunetul cu care incepe cuvantul, sa desparta cuvintele in silabe si sa formeze propozitii cu acestea & sa enunte cuvintele care incep cu un anumit sunet si au un numar de silabe dat& sa reprezinte grafic propozitia, cuvintele si despartirea cuvintelor in silabe& sa "scrie" cu litere magnetice cuvintele cerute .

!3

REGULI DE JOC $ jocul se desfasoara sub forma de concurs pe doua echipe& raspunsul corect va fi recompensat prin aplauze si cadouri din carton & pentru raspunsurile incorecte nu se vor da recompense .

7;78N >828 1C>IAI5 >1>II 0 4;8A*I HA;EA AC>I<I>A>II / CA#>A;EA A>E*>IEI CONTINUTUL ACTIVITATII STRATEGII DIDACTICE
E<A( A;E

%asigurarea conditiilor pentru buna desfasurare a activitatii %pregatirea colectivului de copii

%copiii vor fi asezati pe scaunele in semicerc , pe doua echipe & Con&e sa$!a

%crearea psihoafective concentrare

unei pozitive in

stari %se va prezenta musafirul $ de mesagerul lui 6os Craciun pregatirea si vederea %se va purta o discutie integrarea copiilor in clasa intai .

realizarii obiectivelor opera- despre tionale propuse & % copiii vor fi solicitati sa

E ;EAC;EA C *4!>I*>E(4; ;EA >E6EI

discrimineze cuvinte,

propozitii sunete spus

, & & materialului ) on$ala ,o %Intuirea didactic& & &

silabe,

> A(IHA "%Ce-am propozitie2 "%8heata" "%6a" ,o

eu5" 8Con&e sa$!a

"%6ama face cozonac " ,un cuvant2

silaba2

"%;" ,un sunet2 %se prezinta recunoasca denumeasca ,

sarcina 8E.pl!ca$!a sa obiectivele

3 operationale

frontala

A* *>A didactica si regulile jocului sa %se anunta tema jocului si obiectele pentru interesul copiilor &

desenate & sa alcatuiasca instructaj prvind regulile de

!4

desfasurare a concursului $ %copiii vor fi impartiti in doua echipe & va raspunde pentru propozitii , sa faca analize si sinteze fonetice & "%Astazi ne vom juca cu propozitii , cuvinte , silabe si sunete , jocul $JJ;aspunde repede si bine 7KK " & fiecare echipa , copilul la care va suna clopotelul dupa terminarea versurilor "Clopotelul (a <a (a o suna copilul raspunde intrebare" $ tare care iute &

%Inregistrarea raspunsurilor corecte se va face pe panou, 1 DE!:A! ;A;EA '4C ( I VARIANTA cu ajutorul * de o ei& $ & !n"!&!"ual cadourilor din carton . 1 E.pl!ca$!a copil desemnat va extrage

%cosuletul contine capsule %un

de oua "Linder" cu imagini clopotel specifice anotimpului iarna & din

reprezentand diferite obiecte capsula si va "citi" imaginea interiorul (oculu! echipa %copiii vor "citi" imaginea, vor E.e c!$!ul cuvantul respectiv, cate de fiecare

spune cu ce sunet incepe <or raspunde cate trei copii silabe are si va forma cu %se vor atribui cadouri pe acesta o propozitie . . "%Cu ce sunet "%Ce parcursul variantei de joc, fiecare raspuns . $ enuntand incep cu e.e c!$!ul: incepe corect %aplauze este desenat pe jeton ,sanie2 pentru

cuvantul 5 " ,sunetul JJ s E.pl!ca$!a: KK 2 & "%Cate silabe are p o%le'a$!-a ea "%Alcatuieste o propozitie cu raspunsuri acest cuvant" ,!ania cuvinte ,

cuvantul 5 " ,trei silabe2 . %fiecare echipa va da trei care

aluneca repede pe derdelus.2 sunetul dat si au atatea VARIANTA 2 silabe care indica cifra de

%copiii desemnati de clopotel vor extrage capsule si vor "citi" jetoanele , vor enunta cuvinte care incep cu sunetul dat si cu atatea silabe care indica cifra de pe jeton & exemplu $"6-/" ,ma-ma2, ")0" , brad 2. VARIANTA / %cate un reprezentant de la fiecare echipa, desemnat de clopotel, va "citi" cele doua imagini si va reprezenta grafic propozitia , cuvintele care formeaza propozitia si silabele ce formeaza cuvantul& vor "scrie" pe tabla magnetica, cuvintele cerute & exemplu$ sania.) %88888888888888888888 8888888 88888 8888888 8 8 8 8 8 8 8 8 & %se va verifica si corecta pe tot parcursul activitatii , exprimarea copiilor si vor fi antrenati toti copiii intr-un A A#;ECI E;EA AC>I<I> A>II ritm vioi . % se vor asupra face aprecieri Con&e sa$!a cum pentru de * verificarea cadouri & ) on$ala )Copilul trage . pe jeton & pentru fiecare

raspuns corect copiii vor fi recompensati cu aplauze si cadouri de carton & %vor raspunde la intrebari doar copiii desemnati de clopotel & nu au voie sa raspunda decat copiii din echipa anuntata & % pentru antrenarea copiilor, aceasta varianta va fi realizata simultan de cele doua echipe, la sarcinile variantei de joc participand mai multi copii .

felului

au %rezultatul intrecerii va fi

participat la activitate , cum aflat activitatii .

s-au comportat pe parcursul numarului echipe

acumulate de cele doua

!!

%echipa castigatoare este aceea care a acumulat cele mai multe cadouri & %copiii vor fi felicitati si aplaudati & B I*C+EIE ;EA AC>I<I> A>II Cantecul %urgalai ) : ) @urgalai + % se va intona un cantec pentru "6os Craciun" la iesirea copiilor din clasa

. C%0C123II Cerintele mereu crescande ale societatii contemporane determinata de de-voltarea impetuoasa a stiintei si tehnicii & impun invatamantului de toate gradele sarcini importante in scopul inarmarii tinerei generatii cu cunostintele necesare de-voltarii & pregatirii pentru viata& pentru activitatea productiva + In conditiile scolari-arii de ! ani tre3uie evitate toate tendintele de suprasolicitare a copiilor atat pe latura muncii *i-ice cat si pe cea intelectuala + In acest scop introducerea activitatilor li3ere si a 'ocurilor didactice in planul de invatamant se impun cu necesitate + 4icaieri ca in 'oc & copiii nu gasesc teren mai potrivit pentru a1si descoperi si pune in evidenta calitatile *i-ice si psihice cu care sunt in-estrati & iar cei mai timi-i sa1si invinga timiditatea & de-voltandu1si ingenio-itatea si stapanirea de sine + 2ctiunile 'ocului crea-a pentru copii situatii pe care ei tre3uie sa le re-olve singuri sau in cola3orare cu tovarasii de echipa + 2ceste re-olvari creea-a sau intaresc o serie de insusiri

!"

cum sunt ( cura'ul & hotararea& com3ativitatea & spiritul de cola3orare & spontaneitatea 5 insusiri *oarte necesare pentru viata + In 'oc copilul descopera lucruri noi & iar cele cunoscute cauta sa le aplice incat pe langa miscare si 3ucurie mai intervine si un e**ort al gandirii + *i-ice si inclinatiile su*letesti + In procesul 'ocului copilul do3andeste numeroase si variate cunostinte despre mediul incon'urator si domeniul celorlalte o3iecte de invatamant lim3a romana si matematica + 7otodata se de-volta procesele psihice ( perceptia & repre-entarile & memoria & imaginatia & gandirea & lim3a'ul + Deose3irea dintre 'oc si invatare nu se rastrange doar la su3stratul motivational di*erit al celor doua situatii + De cele mai multe ori re-ultatul invatarii se proiectea-a in timp & *apt care1i reduce mult din *orta sa propulsiva + Straduinta educatorului de a1l *ace pe copil sa inteleaga scopul invatarii lui nu va putea suplini e*ectul re-ultatului iminent al 'ocului + 8rin 'oc se de-volta lim3a'ul si se im3ogateste voca3ularul copilului + 6ocul colectiv nu poate *i conceput *ara comunicare ver3ala intre copii + 7ot prin 'oc copilul isi de-volta emotiile & trasaturile sociale & conduita si trasaturile de caracter + 6ocul este un mi'loc de insusire activa de cunostinte + In cadrul 'ocului copilul este capa3il sa o3tina per*ormante pe care in alte activitati e9terioare 'ocului nu este in stare sa le atinga + El invata sa1si *i9e-e un scop & sa depuna e*orturi voluntare in vederea reali-arii lui& sa depaseasca o3stacole ivite in cale + Se poate spune & deci ca 'ocul devine activitatea principala a copilului deoarece de-voltarea acestuia stimulea-a si intretine cele mai importante modi*icari ale psihicului copilului& in cadrul caruia se de-volta procesele psihice ce pregatesc trecerea copilului pe o treapta superioara de de-voltare + Consecintele pedagogice ce se desprind din cele mai sus ar putea *i contractate in 'urul a doua idei principale ( crearea conditiilor pentru trecerea treptata de la activitatea de 'oc la cea de invatare si im3inarea lor potrivit principiului copilului sa se 'oace & invatand si sa invete & 'ucandu1se + 6ocul este un 3un prile' de a cunoaste copilul su3 di*erite in*atisari & pentru ca el isi arata in mod spontan aptitudinile

!#

" Intr!re! in sco!l! este intr!re! in !ntec!#er! unei lu#i deose%ite $ o lu#e inteli&ent! "e c!re !dultul ! construit-o "e de!su"r! lu#ii sensi%ile si c!re de"!seste cee! ce se "o!te vede! si !tin&e . "
PAUL OSTERRIETH

BIBLIOGRAFIE
1. Ancu$a P. : 6Con$ !%u$!a (oculu! "e sa, la e"uca ea ele&!lo a'%!op!: la sa,6: &imisoara 34@/ 2. Ancu$a P. : 6E"uca ea 'e'o !e! p !n !n$e 'e"!ul (oculu! "e sa,6: Editura Romana din Mannhcir, ;ermania, 344/ /. B une J.J. : 6Pen$ u o $eo !e a !ns$ u! !!6 : Editura !idactica si Pedagogica , 6ucuresti , 345A 1. Ce +,!$ I. : 6D!"ac$!ca6 : Editura P.R.(. , 6ucuresti , 344< 5. Ce +,!$ I. : 62e$o"e "e !n&a$a'an$6 : Editura !idactica si Pedagogica , 6ucuresti 34@A

!$

;. Clapa !"e E"ua " : 6Ps!,olo+!a cop!lulu!: pe"a+o+!c e.pe !'en$ala6 : Editura !idactica si Pedagogica , 6ucuresti 345B <. Clapa !"e E"ua " : 6E"uca$!a )unc$!onala6 : Editura !idactica si Pedagogica , 6ucuresti , 345. =. Co(oca u Ioana : 6In)luen$ele (oculu! "!"ac$!c !n p ocesul !ns$ uc$!& 0 e"uca$!&6 - culegerea ')nvatamantul primar' , 344< >. C !s$ea S.:6D!c$!ona "e $e 'en! pe"a+o+!c!6: E.!.P.,6ucuresti,74@ 1?. C e$u C. : 6Ps!,ope"a+o+!a succesulu!6: Editura Polirom, )asi,745 11. Do$$ eus Ro%e $: 6 A e"uca s! a !ns$ u! 6 : Editura !idactica s) Pedagogica , 6ucuresti , 345A 12. El@an!n: Danu$ Ba !so&!c!: 6Ps!,olo+!a (oculu!6 Editura !idactica si Pedagogica , 6ucuresti , 34@A 1/. Flo !na E.A. : 6Jocul s! (uca !a6: Editura !idactica si Pedagogica, 6ucuresti>345/ 11. Golu 2. : 6In" u'a$o 'e$o"!c pen$ u "e-&ol$a ea &o %! !! : cunoas$e !! 'e"!ulu! !ncon(u a$o : (ocu ! s! ac$!&!$a$! l!%e e 6 : Editura !idactica si Pedagogica , 6ucuresti , 345A 15. Go,! P. : 6In&a$a e s! "e-&ol$a e6 : Editura "tiintifica si Enciclopedica , 6ucuresti , 34@= 1;. Ionescu 2. : 6S$ a$e+!! "e ac$!&!-a e a ele&!lo Universitatea din Cluj-Capoca , 34@A 1<. Incu R. : 62ana+e'en$ul clase! "e ele&!6 : 6ucuresti , 3444 1=. Incu R. : 6Ins$ u! ea scola a6 : Editura Polirom , )asi , BAA3 1>. Incu R. : 2anolescu 2. : 6 Pe"a+o+!e 6 : 6ucuresti , BAAA 2?. J!n+a J . : Ne+ e$ I . : 6In&a$a ea e)!c!en$a6: Editura (ldin , 6ucuresti , 3444 21. L!%olean I. : 6Jocu ! "!"ac$!ce 'a$e'a$!ce pen$ u + a"!n!$a6 : 0 Editura )ntegral 6ucuresti , 344@ 22. N!cola I. : 6T a$a$ "e pe"a+o+!e scola a6: Editura (ramis : 6ucuresti , BAAA 2/. Neacsu I. : 6 Ins$ u! e s! !n&a$a e 6 : Editura !idactica si Pedagogica , 6ucuresti 3444 21. Paun G,e. :6In$ e 'a$e'a$!ca s! (ocu !6: Editura (l atros : 6ucuresti , 34@/ !n p ocesul "!"ac$!c6

"%

25. P!a+e$ Jean : 6 Ps!,olo+!e s! pe"a+o+!e 6 : Editura !idactica si Pedagogica , 6ucuresti , 345B 2;. Popescu E. : 6 Pe"a+o+!e p escola a 6 : Editura !idactica si Pedagogica , 6ucuresti , 344= 2<. Popo&!c! C. : 6 Cule+e e "e (ocu ! "!"ac$!ce 6 : Editura !idactica si Pedagogica , 6ucuresti , 3453 2=. Ra"u N. : 6 In&a$a e s! +an"! e 6 : Editura "tiintifica , 6uc.,345/ 2>. Sc,!opu V. : 6 Ps!,olo+!a cop!lulu! 6 : 6ucuresti , 34/= /?. Ve -ea E. : 6 O'ul : (ocul s! "!s$ ac$!a 6 : Editura "tiintifica si Enciclopedica , 6ucuresti , 345@ /1. Vo!culescu E. : 6 Pe"a+o+!e p escola a 6 : Editura (ramis :6ucuresti, BAA3 Editura !idactica si Pedagogica ,

"1