Sunteți pe pagina 1din 238

Grosu Emilia Florina Popovici Cornel Mihaiu Costinel

Locul i rolul fitness-ului n tiina sportului

CLUJ NAPOCA 20 0

, 0 ( 0 C"P nr( )* + . ( 2 0 0 C/tre

!"!L"O#ECA NA$"ONAL% A &OM'N"E"

E0"#U&A E1itura G(M("(

0escrierea C"P a !i2liotecii Na3ionale a &om4niei G&O5U6 EM"L"A FLO&"NA Locul 7i rolul 8itness9ului :n 7tiin3a sportului / Grosu Emilia Florina, Popovici Cornel, Mihaiu Costinel. Cluj-Napoca : E itura G.M.!., "#1# !$%N &'(-&')-1''*-))-# !. Popovici, Cornel !!. Mihaiu, Costinel '&*.+1" !irou C"P6 Nicoleta CO&PAC" Not, Caseta con-in.n escrierea C!P a %i/liotecii Na-ionale a 0om.niei va 1irepro us, con1orm ori2inalului pe verso pa2inii e titlu a c,r-ii respective. 0e actarea escrierii C!P 3n a1ara %i/liotecii Na-ionale a 0om.niei intr, su/ inci en-a 4e2ii reptului e autor

"

CUP&"N5 " LOCUL F"#NE559ULU" ;N <#""N$A 5PO&#ULU" , . 1.1. 5e1ini-ia no-iunii e 1itness / ' 1.". Caracteristicile 6i su/sistemele e uca-iei 1i7ice / 11 1.). $portul e1ini-ie 6i carcateristici / 1" 1.+. Evolu-ia, rolul sportului 6i su/sistemele lui / 1+ 1.8. %ene1iciile 6i 1unc-iile sportului / 18 1.*. $portul 3n activitatea coti ian, 6i ecoul social / 1' 9ntre/,ri 6i r,spunsuri / "# ,"" "" 5%N%#A#EA6 CON0"$"A F"="C% <" E>E&C"$"UL F"="C , 2? ".1. E:erci-iul 1i7ic in antichitate p.n, a7i / "+ ".". $,n,tatea, con i-ia 1i7ic, 6i e:erci-iul 1i7ic / "8 ".). 5etalii re1eritoare la con i-ia 1i7ic, / "( ".+. Factorii care in1luen-ea7, con i-ia 1i7ic, / )# ".8. Mo i1ic,ri care au loc o at, cu 3naintarea 3n v.rst, / )1 ".*. ;estarea con i-iei 1i7ice aero/e / )1 9ntre/,ri 6i r,spunsuri / )), )+ """ &ELA$"A 0"N#&E E>E&C"$"UL F"="C6 5%N%#A#EA <" CON0"$"A F"="C% , )+ ).1. 5e1inirea con i-iei 1i7ice / )8 ).". 0ela-ia e inter epen en-, intre e:erci-iu 1i7ic 6i s,n,tate / )8 ).). Practicarea e:erci-iului 1i7ic 6i cre6terea con i-iei 1i7ice / )& ).+. Com/aterea se entarismului prin practicarea e:erci-iului 1i7ic / +# ).8. Fitness-ul aero/ / +& 9ntre/,ri 6i r,spunsuri / 81, 8" "@ UN"#A#EA MO#O&"E , +? +.1. 5e1ini-ia unit,-ii motorii / 8+ +.". <ctivarea unit,-ii motorii la nivelul pericarionului / 88 +.). <ctivarea unit,-ii motorii la nivelul cilin ra:ului / 88 +.+. <ctivarea unit,-ii motorii la nivelul sinapsei neuromusculare / 8* +.8. <ctivarea unit,-ii motorii la nivelul 1i/rei musculare / 8' 9ntre/,ri 6i r,spunsuri / 8& @ 5#&UC#U&A CAPAC"#%$"" 0E PE&FO&MAN$% , *2 8.1. <ntrenamentului sportiv / *" 8.". <ntrenarea sistemelor 2eneratoare e ener2ie / *8 8.). <ptitu inile 6i atitu inile / ** 8.+. <m/ian-a / '# 9ntre/,ri 6i r,spunsuri / '", ''

@" 0E=@OL#A&EA F"="C% <" COO&0ONA#ELE F"#NE55 ULU" , A) *.1. 5e1inirea cate2oriilor e cre6tere 6i e7voltare 1i7ic, / () *.". Caracteristici - Cate2orii e in ici pentru e7voltarea 1i7ic, / (+ *.). Coor onatele 1itness-ului / 1#1 9ntre/,ri 6i r,spunsuri / 1#", 1#8 @"" EFO&#UL ;N AC#"@"#A#EA 5PO&#"@% , 0 '.1. 5e1inirea e1ortului 1i7ic / 11# '.". Parametrii e1ortului 1i7ic / 11( '.). =rientarea e1ortului / 1"1 '.+. Caracterul e1ortului 1i7ic, rela-ia intre e1ortul 1i7ic 6i e1ortul psihic / 1"+ '.8. Caracterul e1ortului 1i7ic, rela-ia intre e1ortul 1i7ic 6i e1ortul psihic / 1"8 9ntre/,ri 6i r,spunsuri / 1"',1)# @""" &OLUL FAC#O&"LO& P5"BOLOG"C" <" !"OLOG"C" P&AC#"CA&EA 5"5#EMA#"C% A E>E&C"$"ULU" F"="C , )) (.1. Pre2,tirea psiholo2ic, e1ini-ie / 1)) (.". <ntrenamentul invi7i/il >pre2,tirea /iolo2ic,? pentru concurs / 1)' 9ntre/,ri 6i r,spunsuri / 1)&,1+# "> P&OCE5A&EA "NFO&MA$"E" , ? &.1. $istemul e procesare a in1orma-iilor / 1+1 &.". Propriocep-ia / 1+1 &.). $istemele mne7ice e1ini-ie / 1+" &.+. Motiva-ia 6i scopurile / 1+) &.8. ;ensiunea psihic, 3n sport / 1+* 9ntre/,ri 6i r,spunsuri / 1+( > 5PO&#UL <" PE&5ONAL"#A#EA , ?1#. 1. ;ipuri e personalitate / 1+& 1#..". ;ipuri somatice 6i corespon en-a intre sportul practicat 6i alura corpului / 18# 1#..). !ma2inea contemporan, a corpului i eal / 18# 9ntre/,ri 6i r,spunsuri / 18* >" &EFACE&EA 0UP% EFO&# , +. 11.1. 5e1ini-ia 6i 1actorii care in1luen-ea7, re1acerea / 18' 11.". Mijloace e re1acere / 1*# 11.). 0e1acerea up, e1ortul 1i7ic / 1*" 11.+. 5e1ini-ia o/oselii / 1*) 11.8. Fa7ele o/oselii / 1*8 9ntre/,ri 6i r,spunsuri / 1'1, 1'" >"" A5PEC#E ALE P&EG%#"&"" E0UCA$"ONALEC NO$"UN" "G"EN% 5PO&#"@%6 AL"MEN#A$"A <" 5PO&#UL , .) 0E ;N

1".1. 5e1ini-ie, o/iective, m,suri i2ienice 6i m,suri e prevenire / 1') 1".". %a7ele sportive, instala-iile 6i materialele sportive 6i i2iena acestora / 1') 1".). Principiile alimentare / 1(# 1".+. 0a-ia alimentar, - rolul ei 3n alimenta-ia sportiv, / 1() 1".8. 5ieta echili/rat, / 1(8 1".*. Greutatea corporal, 6i controlul 2reut,-ii / 1(* 1".'. $us-in,toare e e1ort 6i su/stan-e nutritive necesare corpului / 1(( 9ntre/,ri 6i r,spunsuri / 1((, 1&# >""" FUMA#UL6 ALCOOLUL6 5U!5#AN$ELE FA&MACOLOG"CE 0OPAN#E6 0&OGU&"LE <" AC#"@"#A#EA 5PO&#"@% , 1).1. Fumatul / 1&1 1).". <lcoolul / 1&" 1).). $u/stan-e 1armacolo2ice opante / 1&" 1).+. 5ro2urile / 1&) 9ntre/,ri 6i r,spunsuri / 1&+, 1&* >"@ M"JLOACE 0E CON#&OL <" AU#OCON#&OL A E@OLU$"E" "N0"@"0ULU" <" EFEC#ELE AN#&ENAMEN#ULU" A5UP&A CO&PULU" , -. 1+.1. Mijloace e control 6i autocontrol a evolu-iei in ivi ului / 1&' 1+.". <paratur,, meto e, proce ee e investi2a-ie me ico-sportiv, / 1&( 1+.). !n ici e apreciere 6i 1ormulele lor e calcul / "## 9ntre/,ri 6i r,spunsuri / "#1, "#" >@ #E5#E PEN#&U M%5U&A&EA CON0"$"E" F"="CE , 20? 18.1. 5e1ini-ia, cerin-ele 6i /ene1iciile test,rii / "#+ 18.". Factorii care pot in1luen-a re7ultatele testelor / "#8 18.). ;este e evaluare a re7isten-ei aero/e / "#* 18.+. ;este e evaluare a re7isten-ei anaero/e / "1+ 18.8. ;este e evaluare a a2ilit,-ii / "18 18.*. ;este e evaluare a echili/rului / "1( 18.'. ;este e evaluare a compo7i-iei corporale / "1( 18.(. ;este e evaluare a coor on,rii / ""1 18.&. ;este e evaluare a pre ictorilor timpilor e concurs / ""1 18.1#. ;este e evaluare a 1itness-ului 2eneral / "") 18.11. ;este e evaluare a 1le:i/ilit,-ii / ""+ 18.1". ;este e evaluare a timpului e reac-ie / ""8 18.1). ;este e evaluare a 1or-ei 2enerale / ""* 18.1+. ;este e evaluare a vite7ei 6i puterii / ""& 18.18. ;este e evaluare a talentului / ")1 9ntre/,ri 6i r,spunsuri / ")" !"!L"OG&AF"A , 2)?

"( LOCUL F"#NE559ULU" ;N <#""N$A 5PO&#ULU" ( ( 0e8ini3ia no3iunii 1e 8itness <tiin3a e1uca3iei 8iDice 7i sportului >no-iunea superioar, 7tiin3a? 3n-elesul principal E ;otalitatea cuno6tin-elor privin e:erci-iile 1i7ice, corelate 3ntrun sistem e no-iuni 6i pre7entate 3ntr-o teorie proprie, care sta/ile6te principiile up, care se prev, , se valori1ic, 6i se con1irm, e1ectele /iolo2ice 6i spirituale 3n practica vie-ii sociale. =/serva-ii: 6tiin-a e uca-iei 1i7ice 6i sportului prin pro1ilul cuno6tin-elor sale e or in /iolo2ic 6i pe a2o2ic are un caracter e sinte7,. =/iectul ei e cunoa6tere 3l constituie omul 3n procesul s,u e inte2rare social, 6i cu ajutorul practic,rii e:erci-iilor 1i7ice, 3n scopul per1ec-ion,rii sale or2anice 6i psihice 6i implicit al m,ririi ran amentului s,u social. 1 Chiar ac, 3n -ara noastr, se 1olose6te termenul e F<tiin3a e1uca3iei 8iDice 7i sportuluiG aproape 3n 3ntrea2a Europ, termenul a 1ost 3nlocuit cu sinta2ma @$ports $cienceA B Ctiin-a $portului pentru a e1ini omeniul nostru e activitate. Ceea ce ne-a eterminat s, a/or ,m aceast, tem, a 1ost necesitatea 3nca r,rii sau sta/ilirii locului pe care 3l ocup, 1itnessul 3n conte:tul Ctiin-ei $portului. Faptul c, Ctiin-a $portului a 1ost e-a lun2ul timpului 3n pe a2o2ie sau me icin, ca ramur, a acestora, iar a7i Dse utili7ea7, meto e, tehnici, ipote7e 6i in alte 6tiin-e cum sunt: /iolo2ia, psiholo2ia, antropolo2ia, sociolo2iaA M., Epuran ", ne emonstrea7, c, omeniul nostru e activitate a evenit o 6tiin-, inter isciplinar,. Ealorile care 3nal-, e uca-ia 1i7ic, 6i sportul la ran2 e 6tiin-, pot 1i 1i7ice, intelectuale, morale, sau spirituale. Cu c.t aceste activit,-i contri/uie la sporirea tonusului vital al in ivi ului sau al 2rupului, cu at.t mai mult se va apropia e cultur, 6i e conceptul e 6tiin-, a sportului. 9n concep-ia lui Parsons, sistemul cultural este le2at e sistemul social prin rela-ii e institu-ionali7are, iar sistemul personalit,-ii umane 3l internali7ea7, 3n realitatea social, >%iri6 !., "###?. 9n societatea postmo ern, 6i 3n cea 3n care 2lo/ali7area impune anumite realit,-i sociale, societatea 6i cultura se e1inesc 3n mo corelativ, Doricine 6i orice participant la via-a social, 1iin un pro us culturalA. ><chim Mihu, 1&&*?. Cultura 1i7ic, sinteti7ea7, toate valorile menite a 1ructi1ica e:erci-iul 1i7ic 3n scopul per1ec-ion,rii poten-ialului /iolo2ic, spiritual 6i motric al omului >C.rstea, 1&&&?. $inta2ma cultur, 1iin 3nlocuit, cu succes cu sinta2ma Ctiin-a $portului, atorit, numeroaselor cercet,ri e valoare 3ntreprinse pe plan mon ial 3n omeniul nostru e activitate. 5in perspectiva 6tiin-ei sportului, calitatea vie-ii omului este a/or at, 3n se2mentele: s,n,tate, 3nv,-,m.nt, e uca-ie 6i ecolo2ie. 9n acest conte:t s1era 6tiin-ei sportului cuprin e o iversitate e valori speci1ice omeniului, cum sunt:
1

Alexe,N., i colab.(1974) Terminologia educaiei fizice i !or"ului, #ucure"i, $di" "adion, !g. 11% " $!uran, &., (199') &e"odologia cerce"(rii ac")i"(ilor cor!orale, )ol.* i **, #ucure"i, AN$+ .

'

valori create 3n scopul or2ani7,rii superioare a practic,rii e:erci-iilor 1i7iceF valori create 3n e7voltarea 1ilo2enetic, a omului, care se re1er, mai ales la i ealul e armonie corporal,F valori e natur, material, sau create prin spectacolul sportivF valori e or in spiritual. Crea-ia e valori repre7int, caracteristica esen-ial, a e",o--ului uman, e:presia unei inepui7a/ile voin-e e putere ca mani1estare a vie-ii, ca a1irmare a auto etermin,rii 6i emancip,rii omului ><l/ulescu, 1&&&?. 9n acest conte:t se 3nca rea7, e1ini-ia pentru DsportG in DCarta European, a $portuluiG: D=rice 1orm, e activitate 1i7ic, ce are ca o/iectiv e:primarea sau 3m/un,t,-irea con i-iei 1i7ice 6i psihice, e7voltarea rela-iilor sociale sau o/-inerea e re7ultate 3n competi-ii la toate nivelurile prin interme iul unei activit,-i or2ani7ate sau nuA. Componentele 1un amentale ale culturii 1i7ice sunt: valorile sportive, activitatea 1i7ic, >e:erci-iul 1i7ic?, e:celen-a sportiv,, evaluarea, in1rastructura 6i resursele umane, 1iloso1ia sportului. ) Valorile sportive - 1air-plaH-ul, auto ep,6irea, tenacitatea, perseveren-a, vitalitatea, 1rumuse-ea 1i7ic,, via/ilitatea, echili/rul comportamental, cultul muncii, al an2aj,rii, etc. Inele intre acestea pot 1i interpretate ca valori morale, altele ca valori estetice. 5ar valorile morale sunt valori-scop, pe c.n valorile sportive sunt valori-mijloc. 9n ca rul valorilor sportive apare interesul, orin-a e victorie, e per1orman-,F ast1el inter-rela-ia uman, sportiv, nu mai este un act pur e7interesat, ar nu tre/uie s,-6i piar , caracterul moral. Forma plenar, e e:isten-, 6i e7voltare a valorilor sportive se re2,se6te cel mai /ine 3n ca rul conceptelor olimpismului. Activitatea fizic . exerciiul fizic ca form( na"ural( de micare . 9n vi7iunea Consiliului Europei >prin Mani1estul european privin tineretul 6i sportul? aceasta este o 1orm, e provocare 6i e recreere /a7at, pe joc pentru tineri. Principiul care 2uvernea7, aceast, cate2orie e valori este accesi/ilitatea. #un(-"area "/n(rului i dob/ndirea unui mod -(n("o- de )ia( -un" finali"(i e-eniale , iar /a7a acestor activit,-i o constituie 1amilia 6i 6coala. 9n perspectiv,, 3ntrea2a popula-ie tre/uie s, ai/, acces la practicarea activit,-ii 1i7ice cu e1ecte /ene1ice. E:erci-iile cu 2ra a ecvat e intensitate e:ersate minimum )# e minute pe 7i pot reali7a ast1el e e1ecte. =/iectivele prioritare sunt: e1icien-a, securitatea, e2alitatea 6anselor e participare, renta/ilitatea. 9n conclu7ie, acest 2rup e valori tre/uie su/or onat principiilor e asi2urare a st,rii e s,n,tate 6i e inte2rare social, pentru cei e1avori7a-i. 5in punct e ve ere economic este necesar, implicarea autorit,-ilor pu/lice >a6a cum sunt ele prev,7ute 3n Carta European, a $portului?. !mpactul economic al investi-iei pu/lice 3n sport este major, iar rolul sponsori7,rii 6i al sectorului privat tre/uie re2lementat e le2i 1avora/ile. Excelena sportiv se re1er, la v.r1ul pirami ei. 9n acest conte:t Carta European, a $portului preve e re2lement,ri cu privire la: pro1esionalismF
)

0u-u +la)ia ('112) No"e de cur- +i"ne--, mul"i!lica" 3##, 4lu5 .Na!oca

contracteF opajF violen-, 3n sportF /a7e materiale per1ormante. Evaluarea - este important ca valorile s, 1ie cuanti1icate. Evaluarea calitativ, este cea mai i1icil,, ar recoman ,rile cu privire la politicile e evaluare ale Consiliului Europei, prin Consiliul Mini6trilor, au 1ost materiali7ate prin 2enerali7area celor ou, teste EI0=F!;: ;este EI0=F!; e aptitu ine 1i7ic, ce vi7ea7, urm,toarele imensiuni: re7isten-a car io-respiratorie, 1or-a su/ iversele ei 1orme e mani1estare, re7isten-a muscular,, vite7a su/ iversele ei 1orme e mani1estare, suple-ea, echili/rul, m,sur,tori antropometrice, ate e i enti1icare. ;este EI0=F!; a aptate pentru persoane 3n v.rst,: pentru capacitatea 2eneral, e e1ort, mo/ilitatea coloanei verte/rale, mo/ilitatea articular,, re7isten-a car io-respiratorie 6i respiratorie. Infrastructura i resursele umane - acest capitol are 3n ve ere implicarea economic, a comunit,-ii pentru asi2urarea in1rastructurii necesare practic,rii sportului 6i politica e 1ormare a 1ormatorilor 3n a6a 1el 3nc.t s, se asi2ure cali1ic,rile o/li2atorii 6i necesare. Filosofia culturii fizice - cuprin e un ansam/lu e valori spirituale, care in perspective pluri isciplinare tre/uie s, 3ntre2easc, vi7iunea holistic, asupra calit,-ii vie-ii 6i evenirii omului. 9n D5eclara-ia prin consensG ela/orat, la cel e-al !!-lea D$impo7ion !nterna-ional privin e uca-ia 1i7ic,, con i-ia 1i7ic, 6i s,n,tateaG es1,6urat la ;orino 3n mai 1&&" - termenii care e1inesc activitatea e e uca-ie 1i7ic, 6i sport 3n rela-ie cu calitatea vie-ii sunt: <ctivitatea 1i7ic, ><F? - orice mi6care reali7at, cu ajutorul mu6chilor scheletici care etermin, o cre6tere su/stan-ial, a consumului ener2etic 3n repausF <ctivitatea 1i7ic, in timpul li/er ><F4? este acceptat, ca o activitate e:trapro1esieF E:erci-iul - 1orm, e <F4 e1ectuat 3n mo o/i6nuit prin repetarea e-a lun2ul unei perioa e e timp >antrenament? cu o/iectiv e:tern sau intern speci1icF $portul 3n competi-ie - sport competi-ionalF $portul pentru to-i - asimilat cu recrearea 6i activitatea 1i7ic, ocupa-ional,F $,n,tatea po7itiv, - /ucuria e a tr,iF $an,tatea ne2ativ, - asociat, cu mor/i itateaF Mor/i itatea - orice a/atere e la /una stare 1i7ic, sau psihic,F $tarea e /ine - concept holistic care poate 1i e1init sau escris in iverse perspective: 1i7ic, psihic, material, conjunctural, etc. 5in aceast, perspectiv, sunt stu iate 6i implicit mai /ine cunoscute e1ectele /iolo2ice ale activit,-ii 1i7ice:

&

Con i-ie 1i7ic, irec-ionat, spre per1orman-, >CFP? - e1init, prin termenii capacit,-ii e per1orman-, sau 3n activit,-i ocupa-ionale. CFP epin e e a/ilit,-i motrice, putere 6i capacitate car iorespiratorie, 1or-, muscular,, putere, re7isten-,, imensiuni 6i compo7i-ie corporal,, motiva-ie 6i status nutri-ionalF Con i-ie 1i7ic, irec-ionat, spre s,n,tate >CF$? - repre7int, componente ale CF asupra c,rora nivelul o/i6nuit e <F are e1ecte 1avora/ile sau ne1avora/ile 6i se raportea7, la statusul e s,n,tate. 5up, !1rim, M. >1&(*? CF$ se caracteri7ea7, prin: mas, corporal, raportat, la 3n,l-ime, compo7i-ia corporal,, istri/u-ia -esutului a ipos su/cutanat, a ipo7itatea viscerelor a/ ominale, ensitatea oaselor, 1or-a 6i re7isten-a musculaturii a/ ominale 6i orso-lom/are, 1unc-ionalitatea inimii 6i a pl,m.nilor, tensiunea arterial,, E=" ma:, meta/olismul 2luco7ei 6i a insulinei, pro1ilul lipi ic 6i lipoproteic san2uin, raportul lipi e-hi ra-i e C o:i a-iF Me iul social - 1ormat in rela-ii sociale, valori sociale, apartenen-, la or2ani7a-iiF <tri/ute personale - stil e via-,, v.rst,, se:, statut social-economic. $portul este un termen polisemantic. 5e multe ori activitatea 1i7ic,, e:erci-iul 1i7ic 6i sportul sunt utili7ate ca sinonime 3n literatur, sau mai ales 3n massme ia. =ricum, c.n ne re1erim la sport 3n particular, tre/uie s, aminitim e o anumit, ramur, sportiv,. Fitness9ul este un concept care are multiple 3n-elesuri, 3n 1unc-ie e nivelul cultural 6i 1orma-ia pro1esional, a celui ce 3l utili7ea7,. Fitness-ul este capacitatea e a acce e la o calitate optim, a vie-ii, repre7int, eci o con i-ie inamic,, multi imensional, ce se /a7ea7, pe o stare e s,n,tate po7itiv, 6i inclu e 3n ea mai multe componente: 1itness intelectual, social, spiritual 6i 1i7ic >con i-ia 1i7ic,?. <l,turi e e uca-ia intelectual,, e uca-ia moral,, e uca-ia estetic, 6i e uca-ia tehnico-pro1esional,, e uca-ia 1i7ic, este component, a e uca-iei 2enerale. Consi er,m necesar s, e1inim 3n continuare no-iunile cele mai importante ale omeniului. Educaia fizic > no-iunea superioar, e1uca3ie? 3n-elesul principal B activitatea care valori1ic, sistematic ansam/lul 1ormelor e practicare a e:erci-iilor 1i7ice 3n scopul m,ririi, 3n principal, a poten-ialului /iolo2ic al omului 3n concor an-, cu cerin-ele sociale. =/serva-ii: e uca-ia 1i7ic, este 1i7iolo2ic, prin natura e:erci-iilor sale, pe a2o2ic, prin meto ,, /iolo2ic, prin e1ectele sale 6i social, prin or2ani7are 6i activitate 3n centrul c,reia st, omulF se constituie ca o cate2orie e /a7, a omeniului, care valori1ic, e:tensiv e:erci-iul 1i7ic 3n scopurile amintite.+ 9ntre toate componentele e uca-iei e:ist, o str.ns, inter epen en-,, ele 1orm.n un 3ntre2, un sistem. Este un proces instructiv-e ucativ at.t /ilateral c.t 6i in epen ent, 6i anume: a. Ca proces instructiv 9 e1ucativ 2ilateral , e uca-ia 1i7ic, se es1,6oar, 3n timp, sistematic 6i presupune e:isten-a con uc,torului procesului 6i a su/iec-ilor or2ani7a-i 3n clase, 2rupe, etc. 9n ca rul procesului /ilateral rela-ia con uc,tor+

Alexe,N., i colab.(1974) Terminologia educaiei fizice i !or"ului, #ucure"i, $di". "adion, !g.11'.

1#

su/iect este comple:, 6i permanent, 6i vi7ea7, activitatea motric, acea-"a 1iin totalitatea ac-iunilor motrice 3nca rate 3ntr-un sistem e i ei, re2uli 6i 1orme e or2ani7are. Finalitatea ei este o/-inerea unui e1ect comple: e a aptare a or2anismului 6i e per1ec-ionare a inamicii acestuia. <ctivitatea se e1ine6te prin scop 6i motiva-ie proprie. E:: e uca-ia 1i7ic,, antrenamentul sportiv etc. /. Ca activitate in1epen1ent/ 1es8/7urat/ in1ivi1ual sau :n Hrup , se reali7ea7, 3n timpul li/er al su/iec-ilor 6i 3n a/sen-a con uc,torului. Presupune 1olosirea e:perien-ei acumulate 3n procesul /ilateral. (2( Caracteristicile 7i su2sitemele e1uca3iei 8iDiceC - Este accesi/il, tuturor in ivi7ilor. - <re un pre ominant caracter 1ormativ >pre2,tire pentru via-,, 3nsu6irea 6i respectarea re2ulilor competi-iei, pro1ilactic, recuperator? . - 5ispune e un mare num,r e e:erci-ii 1i7ice in ramuri 6i pro/e sportive, in eprin eri 6i priceperi motrice e /a7, 6i utilitar aplicative, pentru e7voltarea capacit,-ilor >calit,-ilor? motrice sau pentru e7voltarea 1i7ic, corect, 6i armonioas,. - Este 1i7iolo2ic, prin natura e:erci-iilor: prin practicarea e:erci-iului 1i7ic se 3m/un,t,-esc parametrii e 1recven-, car iac,, tensiunea arterial,, capacitatea pulmonar,. - Este pe a2o2ic, prin meto e: demonstraia unei mi6c,ri e c,tre sportivul cel mai /un al clasei, exerciiul prin repetarea e un num,r e ori a mi6c,rii. - Este /iolo2ic, prin e1ecte: la cei antrena-i sca e 1recve-a car iac, 6i tensiunea arterial, 6i cre6te capacitatea pulmonar,. - Este social, prin or2ani7are: se es1,6oar, 3n 6coal,. a. 6enerale, 1ormulate cu preci7ie 6i claritate 3n ocumentele o1iciale e specialitate: >pro2rame e stu iu, planuri e e7voltare? b. !ecifice, 1iec,rui su/sistem 5u2sistemele e1uca3iei 8iDice sunt: - E uca-ia 1i7ic, a tinerei 2enera-ii >pre6colar,, 6colar,, stu en-easc,? su/sistem consi erat ca 1iin nucleul activit,-ii e e uca-ie 1i7ic,F - E uca-ia 1i7ic, militar,F - E uca-ia 1i7ic, a a ul-ilorF - E uca-ia 1i7ic, a v.rstei a treia ceea ce la noi nu se prea reali7ea7,. 5e1inirea tehnicii mi6c,rii ne ajut, s, 3n-ele2em c, actul motric >mi6careain i1erent e mo ul ei e e:ecu-ie? st, la /a7a e uca-iei 1i7ice 6i a sportului. <ctul motric poate 1i e:ecutat voluntar sau involuntar. #ehnica mi7c/rii >no-iunea speci1ic,: - mi7care? - 3n-elesul principal B structura ra-ional, a actului motric corespun7,toare scopului urm,rit. =/serva-ii: ;ehnica mi6c,rii presupune 3ntre altele 6i a aptarea ei la particularit,-ile in ivi uale ale e:ecutantului. Mi7care voluntar/ >no-iunea superioar, - mi7care? - 3n-elesul principal B actul motric e1ectuat con6tient 6i orientat spre atin2erea unui anumit scop 8. <ctul
8

Alexe,N., i colab.(1974) Terminologia educaiei fizice i !or"ului, #ucure"i, $di" "adion, !g. 172.

11

motric este orice e:erci-iu 1i7ic e:ecutat con6tient. =/serva-ii: Mecanismul mi6c,rii voluntare const, 3n activitatea centrilor motrici corticali 3n stare e e:cita/ilitate optim,F e:emplu e mi6c,ri voluntare: aler2area e re7isten-,, ri icarea unor 2reut,-i, etc. Mi7care involuntar/ >no-iunea superioar, - mi6care? - 3n-elesul principal B actul motric e1ectuat 1,r, participarea con6tiin-ei, con us 6i re2lat pe o cale re1le:,. Involuntar movement (generic no"ion movement) . !rinci!al meaning 8 reflexl9 conduc"ed and regula"ed mo"or ac" !erformed :i",ou" ",e !ar"ici!a"ion of ",e con-cience. 5e e:emplu: mersul, aler2area, care se e:ecut, 3n mo normal incon6tient. Noi evenim con6tien-i 3n momentul 3n care se 3nt.mpl, ceva eose/it: alunecare pe 2hea-,, e:isten-a unei 2ropi sau alte situa-ii nea6teptate. ()( 5portul 9 1e8ini3ie 7i caracteristici 9n ic-ionare cuv.ntul $P=0; este e1init rept Acomple: e e:erci-ii 1i7ice 6i e jocuri practicate 3n mo meto ic, cu scopul e a e7volta, e a 3nt,ri 6i e a e uca voin-a, curajul, ini-iativa 6i isciplinaF 1iecare intre 1ormele particulare, re2lementate ale acestei activit,-iA ar 6i Atotalitate e e:erci-ii 1i7ice 6i e jocuri practicate meto ic 6i sistematic 3n ve erea 3nt,ririi or2anismului, e7volt,rii voin-ei 6i a o/-inerii unor per1orman-e. >5EJ, 1&&(? Fenomenul e practicare al e:erci-iilor 1i7ice uime6te prin varietatea activit,-ilor. Prin sport, oamenii se rela:ea7,, sunt istra6i e la pro/leme ap,s,toare 6i alte surse e stres, mintea lor, eli/erat, e 2.n uri ne2re, evine 3n principiu mai creativ,, asocia-iile mentale mai /o2ate, se nasc noi strate2ii e re7olvare a pro/lemelor, ast1el 3nc.t c.6ti2, 6i procesele co2nitive. @Minte s,n,toas, 3n corp s,n,tosA are o acoperire lar2, c.n e vor/a e e7voltarea personalit,-ii 3n ansam/lu, cuprin7.n 6i stima e sine. Prin optimi7area somatic, >mai /un, circula-ie san2uin,, re2larea ritmului car iac, echili/ru hormonal, 3nt,rirea muscular,, evitarea suprapon eralit,-ii etc.?, sportul contri/uie 6i la o mai 3nalt, pre-uire e sine, printr-o mai 3nsemnat, pon ere a sinelui 1i7ic >percep-ia propriului corp? 3n concep-ia 2eneral, e sine. 5ac, reali7,m o cone:iune 3ntre cali"a"ea )ieii e ansam/lu a oamenilor 6i modali"(ile de !e"recere a "im!ului liber nu e 2reu e o/servat 1aptul c, procentele ri icate ale celor care practic, sistematic e:erci-iul 1i7ic in r.n ul popula-iei totale este el 3nsu6i un in icator al unei societ,-i cu un oarecare 2ra e e7voltare. Con6tienti7area 1aptului c, stilul e via-, >av.n 6i componenta activit,-ilor 1i7ice 6i e recreere prin sport? are un impact major - ac, nu cov.r6itor asupra s,n,t,-ii 6i prelun2irii speran-ei e via-,, este unul in 1actorii care con uc la aceast, situa-ie 3n statele avansate. 4ucrurile stau 3ns, i1erit pentru statele mai s,race. Pe e o parte, oamenii s,raci, mai ales cei in me iul rural sau in cate2orii socio-pro1esionale in1erioare practic, vr.n -nevr.n DsportulA supravie-uirii >care le ia 1oarte mult in timpul 7ilei?, iar 3n 2eneral ei 1ac e1ort 1i7ic. Pe e alt, parte, chiar ac, ar vrea s, 1ac, sport e pl,cere, con i-iile materiale le permit 3ntr-o mic, m,sur, s, alea2, un sport care presupune 6i costuri. Este vor/a, pentru aceast, in urm, cate2orie, e un 2ra sc,7ut e in1ormare 6i e uca-ie 3n 6i pentru sport, 6i e prepon eren-a altor

1"

valori ale vie-ii personale, mai precis cele centrate 3n special pe o/-inerea mijloacelor e su/7isten-,, cre6terea copiilor, respectarea valorilor tra i-ionale. <st1el, loisirul >un e se 3nca rea7, 6i ho//H-urile sportive? e posi/il s, nu ocupe un loc esen-ial 3n scala valorilor acestor in ivi7i, el 1iin suprapus, 3n op-iunile lor e via-,, tot preocup,rilor in s1era 1amiliei, comunit,-ii, pro1esiei etc. $portul este activitatea speciali7at, e 3ntrecere care se es1,6oar, 3n /a7a unor re2ulamente 6i 3ntr-un ca ru or2ani7atoric eterminat, 3n ve erea o/-inerii unor per1orman-e concreti7ate 3n recor uri sau victorii. DPrin in1orma-iile ce o2lin esc in1luen-a 6i interrela-iile intre sistemele e ac-ionare 6i r,spunsul per1orman-ial al sportivului, antrenorul 36i va putea men-ine postul e coman , al procesului e pre2,tire, irij.n u-l spre capacitatea ma:im, e e:primareA * 5port >no-iune superioar, e1uca3ie? 3n-elesul principal E activitate speci1ic, e 3ntrecere 3n care se valori1ic, intensiv 1ormele e practicare ale e:erci-iilor 1i7ice, 3n ve erea o/-inerii e c,tre in ivi sau colectiv a per1ec-ion,rii posi/ilit,-ilor mor1o-1unc-ionale 6i psihice, concreti7ate 3ntr-un recor , o ep,6ire proprie sau a partenerului. =/serva-ii: $portul, ca 6i e uca-ia 1i7ic, 6i turismul, 6i-a creat o structur, na-ional, 6i interna-ional, proprie, o /a7, material, speci1ic,, ca re e specialitate, sisteme 6i principii care 3l in ivi uali7ea7, 1a-, e celelate, /a7ate 3n primul r3n pe 1aptul c, valori1ic, acela6i mijloc e:erci-iul 1i7ic, 3ntr-o manier, proprie. !port (generic no"ion - education) . !rinci!al meaning " -!ecific ac"i)i"9 of com!e"i"ion :,ere ",e !rac"ice of !,9-ical exercice- are in"en-i)el9 re)alua"ed in )ie: "o ob"ain from ",e indi)idual or from ",e collec"i)e ",e im!ro)emen" of ",e mor!,o func"ional and !-9c,ic !o--ibili"ie- concre"ized in a record, a !er-onal -ur!a--ing or ",a" or ",e !ar"ner. 0emar;-< !or" i-, a- :ell a- !,9-ical educa"ion and "ouri-m, a ca"egor9 of ",e domain :,ic, crea"ed i"-elf a !er-onal na"ional and in"erna"ional -"ruc"ure, a -!ecific ma"erial ba-i-, -!eciali-"-, -9-"em- and !rinci!le-, :,ic, are indi)idualizing i" from ",e o",er ca"egorie- :i",ou" den9ing ",eir rela"ion, ba-ed on ",e -ame mean- . ",e !,9-ical exerci-e e)iden"l9, in a !er-onal manner. 7 Este activitatea pre7ent, 3n toate perioa ele istorice, ca element important al pre2,tirii tinerei 2enera-ii pentru e:i2en-ele vie-ii sociale. $portul a ap,rut 3n istoria societ,-ii up, e uca-ia 1i7ic, 6i nu are reptul s, o anule7e. El a c,p,tat o amploare eose/it, up, reluarea Kocurilor =limpice 3n anul 1(&* 6i su/ impulsul acestora. 9n secolul al J!J-lea a 1ost un sport @mo ernA, racor at la cuceririle tehnice 6i 6tiin-i1ice speci1ice. 9n secolul al JJ-lea a evenit un sport @contemporanA, cu anumite caracteristici speci1ice, 3ntre care se remarc,, mai ales, universalismul > in care 1ace parte 6i 1air-plaH-ul?. $portul a ap,rut ca o necesitate a vie-ii sociale prin practicarea eprin erilor motrice naturale >aler2,ri, s,rituri, arunc,ri? su/ 1orm, e 3ntrecere. Caracteristicile sportului
*

Alexei,&., ('117) Abordarea in"erdi-ci!linar( =n -!or", $di"ura Na!oca "ar, 4lu5 Na!oca, !g., 7% ' Alexe, N. (1974) .Terminologia educaiei fizice i -!or"ului, $di"ura "adion, #ucure"i, !g. 111.111

1)

- Este un 1enomen social. < ap,rut 3n istoria societ,-ii umane up, e uca-ia 1i7ic,. < luat o amploare eose/it, up, reluarea 3n 1(&* a Kocurilor =limpice. - Este eose/it e comple:. - Contri/uie la asi2urarea unei st,ri optime e s,n,tate 6i a unei e7volt,ri 1i7ice corecte 6i armonioase. - Contri/uie la e7voltarea 2ustului pentru mi6care >at.t ca practicant c.t 6i ca spectator?. - Contri/uie la inte2rarea social, a in ivi ului. - <re un caracter competitiv. (?( Evolu3ia6 rolul sportului 7i su2sistemele lui 9n comuna primitiv, sportul a ap,rut in necesitatea material, a societ,-ii omene6ti e a pre2,ti omul pentru o anumit, activitate. Pe aceast, treapt, a evolu-iei, e uca-ia 1i7ic, >sportul?, evine o parte inte2rat, 3n 1enomenul e uca-iei 6i le2at, or2anic e procesul muncii(. Ilterior sportul o/.n e6te valen-e noi: - eplasarea 3n con i-ii improprii omului >3not, schi, patinaj etc.?F - o prelun2ire a activit,-ii sociale >pre2,tirea 1or-ei e munc,? evolu.n o at, cu 6tiin-a 6i cu tehnica >ciclism, tir, auto-moto, para6utism, etc.?F - 3n epoca contemporan,, atorit, in ustriali7,rii, are rol creativ 6i compensator >com/aterea se entarismului?F - apari-ia e ramuri sportive noiF - apari-ia aparaturii e specialitate 3n pas cu tehnica >cronometraj, pr,jini, motociclete, rachete, panouri e /aschet, etc.? co!ul !ermanen" per1ec-ionarea 1iin-ei umane in punct e ve ere biologic, printr-un ansam/lu e e:erci-ii anume 3ntocmit. E:ist, trei motive pentru care se optea7, pentru recreare 1i7ic,: - e:erci-iul: se poate ale2e crosul sau 3notul oar in orin-a e a 1i mai s,n,tos 6i e a avea o con i-ie 1i7ic, mai /un,F - pl,cerea pentru acest 2en e activitate: ale2erea e a 1ace o plim/are cu /arca sau e a mer2e la un clu/ e ans se /a7ea7, pe 1aptul c, persoana a2reea7, aceast, activitateF - motivele sociale: asocierea la o echip, sau la un clu/ o1er, 6ansa e a 3nt.lni persoane 6i e a 1ace noi prietenii, eci e a Dsociali7aA. 9n consecin-,, recrearea 1i7ic, 3m/un,t,-e6te starea 1i7ic,, mental, 6i social,. - $portul pentru to-i >1ostul sport e mas,?, - $portul la copii 6i juniori - /a7a sportului e per1orman-,, - $portul e per1orman-,, - $portul e 3nalt, per1orman-,. 9ntre cele + su/sisteme e:ist, le2,turi evi ente 6i lo2ice, ar 6i i1eren-e speci1ice.

>irie-cu, 4."in. (1974) ?ale-"rica, $di"ura 3niunii de 4ul"ur( +izic( i !or", #ucure"i, !g. '9

1+

5porturile se clasi8ic/ up, mai multe criterii. = ast1el e clasi1icare propunem 6i noi 3n cele ce urmea7,: - !porturi pentru #r#ai > up, cum au 1ost concepute ini-ial ve7i motocros? 6i sporturi pentru femei >2imnastica ritmic,, 3not sincron?F - !porturi clasice- atletism 6i extreme- c,-,rare 6i eltaplanorismF !porturi olimpice- 2imnastica artistic, 6i neolimpice- 2imnastica aero/ic,F - !porturi naionale - oin,, tr.nta, 1ot/al american 6i internaionale 1ot/alulF - !porturi individuale, pe ec$ipe i mixte% - !porturi de sezon - e iarn, 6i pentru tot anul - /aschet, 1ot/alF - !porturi cu caracter motric, dinamic canotaj 6i cu caracter static >6ah, aeromo elism, etc.?. Conceptul e Dvia-, sportiv,A este in ce 3n ce mai 1olosit 3n ultima vreme in motive e s,n,tate, eoarece a sc,7ut interesul 1a-, e mi6care, e practicarea unui sport, iar in lipsa e uca-iei sportive au crescut num,rul /olnavilor e /oli cronice: ia/et, o/e7itate, /oli ale sistemului car io-vascular, etc. ;oate cercet,rile in ultima vreme au ar,tat c, prin practicarea mi6c,rii 3n 1iecare 7i se pot evita 3m/oln,virile 6i e aici 3ntrea2a cheltuial, a statelor 3n sistemul sanitar. E1uca3ie sportiv/ >no-iunea superioar, - e1uca3ie? - 3n-elesul principal B activitatea care valori1ic, mijloacele, 1ormele 6i caracteristicile e uca-ionale ale sportului 3n ve erea per1ec-ion,rii, 3ntre-inerii /iolo2ice, spirituale a omului 6i a inte2r,rii lui sociale. =/serva-ii: Caracterul e uca-ional al acestei activit,-i o situea7, pe acela6i plan cu e uca-ia 1i7ic, iar e1ectul 6i valorile ei 2enerea7, o component, nou, e cultur, a omului, cea sportiv,, care nu nea2,, nu inter1erea7,, ci se a au2, 6i o completea7, pe cea a culturii 1i7ice. & !ports education (generic no"ion education) . !rinci!al meaning 8 ac"i)i"9 ",a" render- )aluable ",e mean-, form- and educa"ional c,arac"eri-"ic fea"ure- of -!or" aiming a" man@- biologic and -!iri"ual !erfec"ing and ;ee!ing in good condi"ion and a" o"- -ocial in"egra"ion. 0emar;-< T,e educa"ional c,arac"er of ,i- ac"i)i"9 i- !lacing i" on ",e -ame le)el a- !,9-ical educa"ion and i"- effec" and )alue- are genera"ing a ne: com!onen" of manA- cul"ure, ",e -!or"- cul"ure, :,ic, doe- no" den9 or in"erfere :i", !,9-ical cul"ure, bu" i- added "o i" and com!le"e- i". (+( !ene8iciile 7i 8unc3iile sportului aI !ene8iciile 8iDice - 5ac, activitatea este su1icient e solicitant, 6i este es1,6urat, cu re2ularitate, persoana va ar,ta 6i se va sim-i mai /ine. - !nima 6i pl,m.nii 1unc-ionea7, mai e1icient 3n alimentarea corpului cu o:i2en 6i ast1el o/oseala nu apare at.t e u6or > e e:emplu: la 3not,tori capacitatea pulmonar, este mai mare ac.t la al-i sportivi? . - Mu6chii evin mai puternici 6i se contract, mai e1icient. - Prin cre6terea tonusului mu6chilor a/ ominali 6i orsali, postura se
&

Alexe,N., i colab.(1974) Terminologia educaiei fizice i !or"ului, #ucure"i, $di". "adion, !g., 114.

18

3m/un,t,-e6te >la haltere tonusul muscular este evi ent?. - 5epo7itele a ipoase sunt @arseA rapi 6i ast1el, alura corpului se 3m/un,t,-e6te. - Cre6te 1le:i/ilitatea articula-iilor 6i ca urmare, mi6c,rile sunt mai u6oare 6i repe7i. - =asele evin mai re7istente. $tresul suplimentar la care sunt supuse, stimulea7, 1unc-iile celulelor osoase1#. 2I !ene8iciile psihice - Practicarea unui sport sau a recre,rii 1i7ice 3nl,tur, stresul 6i tensiunea 6i o1er, o cale ino1ensiv, e eli/erare a a2resivit,-ii 11. - Constituie o provocare, 3nl,tur, plictisealaF - $unt uitate pro/lemele curente, iar mai t.r7iu, ele nu par la 1el e stresanteF - $omnul este /un 6i persoana se simte o ihnit,F - 5ac, persoana este estul e /un, 3ntr-o anumit, activitate, cre6te 3ncre erea 3n propriile 1or-e. 4a copii practicarea e:erci-iilor 1i7ice se reali7ea7, 3n mare m,sur, prin 1olosirea jocurilor e mi6care > inamice?. Joc >no-iune superioar, e1uca3ie 8iDic/ 7i sport ? - 3n-elesul principal B activitate comple:, pre ominant motric, 6i emo-ional,, es1,6urat, spontan sau or2ani7at up, re2uli presta/ilite, 3n scop recreativ, sportiv 6i toto at, e a aptare la realitatea social,..1' Joc 1e mi7care,Joc 1inamic >no-iune superioar, Joc? - 3n-elesul principal B 2en e joc compus in ac-iuni sau structuri prepon erent motrice, atractive 6i e 3ntrecere care urm,re6te e7voltarea psihomotorie a copilului sau recrea-ia lui. =/serva-ii: Kocul e mi6care are re2uli presta/ilite care 3i elimitea7, timpul 6i spa-iul e es1,6urare, num,rul e participa-i 6i e interrela-ii 3ntre mem/rii colectivului care 3l reali7ea7,. &ame of movement ' d namic (ame (generic no"ion -(ame) ) !rinci!al meaning " ;ind of game made u! of ac"ion- ,a)ing a""rac"i)e and com!e"i"i)e !re!onderan"l9 mo"or -"ruc"ure- aiming "o realize ",e !-9c,o mo"or de)eol!men" of a c,ild and ,i- !a-"ime. 0emar;-< T,e game of mo)emen" ,a- !ree-"abli-,ed rule- delimi"ing i"- "ime and -!ace of ac"ion, ",e number of !ar"ici!an"- and ",e in"errela"ion- be":een ",e member- of ",e grou! :,o i- !la9ing i".. 1B cI !ene8iciile sociale - Practicarea unui sport sau a recre,rii 1i7ice implic,, e cele mai multe ori, 3nscrierea la o echip, sau un clu/F - $unt 3nt.lnite persoane care au interese comune 6i se lea2, noi prieteniiF - $e e7volt, spiritul e munc, 3n echip, 6i cooperare. <cest lucru este 1olositor 6i 3n activitatea e:trasportiv,F
1#

$-"er-on, ?., +in;e, 0.. (1994) +i"ne--< A Ca9 of Dife, ?,9-ical T,era!9 A--ocia"ion, A?TA, !g. 14 ("raducere) 11 >enne",, E. ('111) No"e- on ?-9-ical +i"ne--, *n-"i"u" for Aerobic- re-earc,, Falla-, !g. 12 ("raducere) 1" Alexe, N. (1974) Terminologia educaiei fizice i -!or"ului, $di"ura adion, #ucure"i, !g. '%7 1) Alexe, N. (1974) . Terminologia educaiei fizice i -!or"ului, $di"ura adion, #ucure"i, !g. '%7

1*

- 5ac, o persoan, are calit,-i reale pentru o anumit, activitate, practicarea ei se poate trans1orma 3n carier,. A$portul este eose/it e comple:, at.t su/ aspectul structurii, c.t 6i al 1unc-iilorA1+ Func3iile sportului + 9 !ioloHic/C - e7voltarea 1i7ic,F - men-inerea 6i 3nt,rirea s,n,t,-iiF - e7voltarea calit,-ilor motriceF - per1ec-ionarea eprin erilor motriceF - m,rirea capacit,-ii e e1ort. 9 Emulativ/C - e ucarea 2ustului prin mi6careF - e ucarea spiritului e auto ep,6ire. 9 Formativ/C - 1ormarea eprin erilor e practicare sistematic, a sportuluiF - 1ormarea 6i a1irmarea personalit,-ii. 9 "nteHrativ/C - e ucarea socia/ilit,-iiF - sportul ca pro1esie pro1esionismF - mon iali7area competi-iilor >K.=., C.M.?. 9 Patriotic/C - a1irmarea presti2iului patriei, poporuluiF - m.n ria e a concura pentru culorile partiei. 9 Cultural/C - spectacolul sportiv >emo-iile estetice?F - este un act e crea-ieF - in1luen-e 3ntre sportivi 6i spectatori >po7itive 6i ne2ative?. (*( 5portul :n activitatea coti1ian/ 7i ecoul social $portul 3n activitatea coti ian, 6i 1actorii care in1luen-ea7, participarea 3n sport 6i recrearea 1i7ic,: D<nali7ele psiholo2ice e mare 1ine-e au scos 3n evi en-, c, activit,-ile lu ice au rept note e1initorii spontaneitatea, atractivitatea, li/ertatea, constituin stimulentul principal al e7volt,rii psihice al copiilor 3n pre2,tirea lor pentru inte2rarea social, 6i o mo alitate pl,cut, e rela:are 6i ivertisment pentru tineri 6i a ul-i.A1* $portul 3n rela-ie cu alte aspecte sociale poate 1i clasi1icat 3n 1elul urm,tor: 9 sportul la anumite v.rste: e la un an la s1.r6itul vie-iiF
1+

4/r-"ea , 6, ('111) Teoria i me"odica educaiei fizice i a -!or"ului, #ucure"i, $di"ura 3ni)er-ul, !g 'B 18 +ili!, 4 i colabora"orii ('111) ?reg("ire -!or"i)( "eore"ic(, Tg. &ure, 4roma"ic Ti!o, !g % 1* $!uran , &. (1977) ?-i,ologia educaiei fizice, #ucure"i, $d !or" Turi-m, !g., 21

1'

- sportul 6i timpul li/er: activitate e loisir, in i1erent e pro1esieF - sportul 3n r.n ul 1emeilor: prev,7ute 3n aproape toate sporturileF - sportul 6i mass-me ia: propa2an ,, pro2rame, transmisii irecte, pres,, canale ;E speciale, >e:. EI0=$P=0;?F - sportul 6i in ustria: materiale, echipamente 6i instala-ii sportiveF - sportul 6i campionii: mo ele pentru tineri. Factori care in8luen3eaD/ participarea :n sport 7i recrearea 8iDic/ @4rsta Participarea la activit,-ile sportive sca e o at, cu 3naintarea 3n v.rst,. 5oar apro:imativ ))L intre persoanele e '# e ani practic, o 1orm, e activitate 1i7ic, >care poate inclu e 6i mersul pe jos?. <proape (#L in tinerii e 1* ani 1ac e:erci-ii 1i7ice. ;ipul e activitate se schim/, o at, cu v.rsta. Gimnastica 6i ru2/H-ul nu sunt a ecvate pentru o persoan, e '# e ani, ar 3notul, mersul pe jos 6i /oMlin2-ul sunt a ecvate. 5eKul Mai pu-ine 1emei ec.t /,r/a-i es1,6oar, o activitate 1i7ic, 8'L 1emei comparativ cu '"L /,r/a-i. E1uca3ia 5ac, 6coala are o cate r, e e uca-ie 1i7ic, 6i sport /ine or2ani7at,, iar elevii a2reea7, activit,-ile sportive 6colare, este posi/il ca ei s, practice sportul 3n continuare. #ra1i3ia 7i cultura <ceasta a1ectea7, at.t participarea, c.t 6i orientarea spre o anumit, activitate. 5e e:emplu:- unele culturi e7apro/, participarea 1emeilor la recreare 1i7ic,, 3n pu/lic sau 3n 2rupuri mi:teF - unele na-iuni au tra i-ii puternice 3ntr-un anumit sport e e:emplu ru2/H 3n <1rica e $u , 1ot/al american 3n $I<, iar 3n majoritatea -,rilor in Europa 1ot/al. Familia Este mai pro/a/il ca un t.n,r s, participe la activit,-ile sportive, ac, cineva in 1amilie 3l 3ncurajea7,. Majoritatea tinerilor epin 1inanciar e p,rin-i 3n achi7i-ionarea echipamentului sau pentru acoperirea cheltuielilor e eplasare la un eveniment sportiv. D$e spune c, lea2,nul tra i-iilor sportive este 1amilia, ar nu se ac-ionea7, prea mult 3n irec-ia con6tienti7,rii p,rin-ilor e necesitatea mi6c,rii.A 1' Presiunea anturaJului <nturajul repre7int, 2rupul e oameni la care o persoan, este asociat,, cu acela6i nivel cultural, acelea6i interese 6i v.rste apropiate. 5ac, cei in anturajul unei persoane es1,6oar, o activitate 1i7ic,, este pro/a/il ca 6i ea s, se implice. 1( Politica
1' 1(

$!uran , &. (1991) &odelarea condui"ei -!or"i)e, $d. !or" . Turi-m, !g,,44.4% 6allagner, 0. &. ('111) 0eca!i"ul(ri !rin diagrame $ducaie +izic(, #ucure"i, $d. All $duca"ional, !g., . 'B

1(

Gra ul e participare epin e 6i e oamenii politiciN 5e e:emplu, 2uvernul poate eci e: - o/li2ativitatea e uca-iei 1i7ice 3n 6coliF - otarea /a7elor sportive la stan ar e interna-ionaleF <m/ele au un impact mare asupra particip,rii la activit,-ile sportive. 5tarea economic/ Inele activit,-i >practicarea 2ol1ului, hipismului, ciclismului? sunt 1oarte costisitoare. Nu oricine le poate practica. Ineori, un ora6, o re2iune sau o -ar, pot s, nu ispun, e /anii necesari construirii /a7elor sportive. Comerii au mult timp li/er, ar e cele mai multe ori nu ispun e /ani. 9n unele -,ri ei au o re ucere pentru utili7area /a7elor sportive, 3n special 3n orele mai pu-in a2lomerate ale 7ilei. Accesul = persoan, va 1i cu at.t mai tentat, s, 1recvente7e o /a7, sportiv,, cu c.t aceasta se a1l, mai aproape e aceasta. 5ac, cea mai apropiat, /a7, sportiv, este la Oilometri istan-, sau chiar 3n a1ara -,rii, participarea evine i1icil,. "n8irmitatea Ea limitea7, ale2erea unei activit,-i 1i7ice. Cu toate acestea, multe sporturi 3ncurajea7, persoanele in1irme, iar centrele sportive mo erne sunt otate cu rampe pentru scaune cu rotile 6i au vestiare speciale. Me1iul 7i clima Pentru o persoan, care locuie6te 3n apropierea m,rii sau a unui lac, practicarea Min -sur1in2-ului sau a canotajului este mai u6oar,. 5ac, tr,ie6te, 3ntr-o 7on, rece, 3i va 1i mai u6or practice schiul. Presa Presa joac, un rol important 3n populari7area sportului 6i a e:erci-iilor e 3ntre-inere a con i-iei 1i7ice. Prin pre7entarea unei activit,-i ca interesant,, la mo , sau istractiv,, ea 3ncurajea7, persoanele s, o practice. Ci sporturile pot 1i emo ate. 5e e:emplu, oina >care este socotit, ca 1iin joc sportiv national pentru rom.ni?, nu are a7i ec.t 1oarte pu-ini a ep-i e a o practica pe c.n 3n anii 8#-*# era un sport e care se /ucurau to-i locuitorii -,rii. $portul este un mijloc e a1irmare a poten-ialului unui popor 3n marile Competi-ii >C.M., K.=.?, 3ntr-o 3ntrecere pa6nic,. Ecoul social Ecoul social este un 1actor 1avori7ant al capacit,-ii e per1orman-,. 9ntre per1orman-a sportiv, 6i societate e:ist, o cone:iune reciproc,, eterminat, e: - !mportan-a sportului ca mijloc e estin ere, e com/atere a se entarismului 6i ca spectacolF - 5orin-a natural, a omului e a se auto ep,6i sau e a se 3ntrece cu al-iiF - Practicarea sportului ca pro1esie 6i o/-inerea unor venituri materiale su/stan-ialeF - $tarea economic, a unei societ,-i etermin, 3n cea mai mare m,sur, per1orman-a sportiv,. 0eali7area unor per1orman-e sportive eose/ite uce, e cele mai multe ori, la cre6terea aten-iei pe care statele o acor , practic,rii sportului e

1&

per1orman-,1&. ;ntre2/ri " ( LOCUL F"#NE559ULU" ;N <#""N$A 5PO&#ULU" 1. Ce se 3n-ele2e in no-iunea e uca-ie 1i7ic, P a. /. e uca-ia 1i7ic, este.................. prin natura e:erci-iilor sale, c. . este ................. prin e1ecte e. ". Care sunt caracteristicile e uca-iei 1i7ice P a. este ................... tuturor in ivi7ilor F /. - F c. -. ). Care intre conceptele e mai jos a ap,rut primul 3n istoria societ,-iiP a? sportulF /? e uca-ia 1i7ic,F c? am.n ou, au ap,rut eo at,. +. 5e ce natur, sunt /ene1iciile sportuluiP a? 1i7iceF /? 1i7ice 6i socialeF c? psihice. 8. Care sunt 1unc-iile sportuluiP a? /iolo2ic,, emulativ, 6i inte2rativ,F /? /iolo2ic,, patriotic, 6i cultural,F c? emulativ,, 1ormativ, 6i inte2rativ,. *. Care sunt 1actorii care in1luen-ea7, participarea 3n sport 6i recrearea 1i7ic,P a? v.rsta, se:ul, e uca-ia, tra i-ia 6i culturaF /? 1amilia, anturajul, politica, starea economic,F c? accesul, in1irmitatea, me iul 6i clima, presa. '. Care intre enun-urile e mai jos este a evaratP a? 8#L intre persoanele e '# e ani practic, o 1orm, e activitate 1i7ic,F /? ru2/H-ul este a ecvat pentru o persoan, e '# e aniF c? '"L intre /,r/a-i es1,6oar, o activitate 1i7ic,F ? unele culturi e7apro/, participarea 1emeilor la recreare 1i7ic,F e? intr-un anturaj 1ac parte persoane care nu au acela6i nivel cultural 6i v.rste apropiate, ar au interese comuneF
1&

6allagner, 0. &. ('111) 0eca!i"ul(ri !rin diagrame $ducaie +izic(, #ucure"i, $d. All $duca"ional, !g. '4

"#

1? practicarea anumitor activit,-i sportive este costisitoareF 2? este mai u6oar, practicarea alpinismului e c,tre o persoan, care locuie6te 3n apropierea m,rii sau a unui lac ec.t a celei care locuie6te 3ntr-o 7on, muntoas,F h? sporturile pot 1i emo ate. (. Ce este ecoul socialP a? un 1actor care in1luen-ea7, practicarea activit,-ilor sportiveF /? o 1unc-ie a sportuluiF c? un 1actor 1avori7ant al capacit,-ii e per1orman-,. &. Ce se 3n-ele2e prin sport P a. /. sportul, ca 6i e uca-ia 1i7ic, 6i turismul, este o cate2orie a omeniului, care 6i-a creat o structur, na-ional, 6i interna-ional, proprie o /a7, material, speci1ic,, ca re e specialitate, sisteme 6i principii care 3l in ivi uali7ea7, 1a-, e celelalte, 1#. Care sunt caracteristicile sportuluiP a. este ...................................... < ap,rut 3n istoria societ,-ii umane up, e uca-ia 1i7ic,. < luat o amploare eose/it, up, reluarea 3n 1(&* a Kocurilor =limpice. /. -. c. contri/uie la asi2urarea unei st,ri optime e s,n,tate 6i a unei e7volt,ri 1i7ice corecte 6i armonioase. . -. e. contri/uie la inte2rare social, a in ivi ului. 1. are un caracter competitiv. 11. Care sunt su/sistemele sportului 6i cum se clasi1ic, P a. -. /. -. c. -. . sportul e 3nalt, per1orman-,. 1". Care sunt criteriile e clasi1icare a sportuluiP a.-. /. .. c. $porturi olimpice - 2imnastica artistic, 6i neolimpice - 2imnastica aero/ic, . -. e. -. 1. $porturi e se7on - e iarn, 6i pentru tot anul - /aschet, 1ot/al h. -.

"1

&/spunsuri "( LOCUL F"#NE559ULU" ;N <#""N$A 5PO&#ULU" 1. Ce se 3n-ele2e in no-iunea e uca-ie 1i7ic, P a. este activitatea care valori1ic, sistematic ansam/lul 1ormelor e practicare a e:erci-iilor 1i7ice 3n scopul m,ririi 3n principal a poten-ialului /iolo2ic al omului 3n concor an-, cu cerin-ele socialeF /. e uca-ia 1i7ic, este 1i7iolo2ic, prin natura e:erci-iilor saleF c. pe a2o2ic, prin meto ,F . este /iolo2ic, prin e1ecteF e. social, prin or2ani7are 6i activitate 3n centrul c,reia st, omul. $e constituie ca o cate2orie e /a7, a omeniului, care valori1ic, e:tensiv e:erci-iul 1i7ic 3n scopurile amintite. ". Care sunt caracteristicile e uca-iei 1i7ice P a. este accesi/il, tuturor in ivi7ilor F /. are un pre ominant caracter 1ormativ >pre2,tire pentru via-,, 3nsu6irea 6i respectarea re2ulilor competi-iei, pro1ilactic, recuperator?F c. ispune e un mare num,r e e:erci-ii 1i7ice in ramuri 6i pro/e sportive, in eprin eri 6i priceperi motrice e /a7, 6i utilitar aplicative, pentru e7voltarea capacit,-ilor >calit,-ilor? motrice sau pentru e7voltarea 1i7ic, corect, 6i armonioas,. ). /F +. /, cF 8. /, cF *. a, /, cF '. c, , 1, hF (. cF &. Ce se 3n-ele2e prin sport P a. este o activitate speci1ic, e 3ntrecere 3n care se valori1ic, intensiv 1ormele e practicare a e:erci-iilor 1i7ice 3n ve erea o/-inerii e c,tre in ivi sau colectiv a per1ec-ion,rii posi/ilit,-ilor mor1o1unc-ionale 6i psihice, concreti7ate 3ntr-un recor , o ep,6ire proprie sau a parteneruluiF /. sportul, ca 6i e uca-ia 1i7ic, 6i turismul, este o cate2orie a omeniului, care 6i-a creat o structur, na-ional, 6i interna-ional, proprie, o /a7, material, speci1ic,, ca re e specialitate, sisteme 6i principii care 3l in ivi uali7ea7, 1a-, e celelalte. 1#. Care sunt caracteristicile sportuluiP a. este un 1enomen social. < ap,rut 3n istoria societ,-ii umane up, e uca-ia 1i7ic,. < luat o amploare eose/it, up, reluarea 3n 1(&* a Kocurilor =limpiceF /. este eose/it e comple:,

""

c. contri/uie la asi2urarea unei st,ri optime e s,n,tate 6i a unei e7volt,ri 1i7ice corecte 6i armonioaseF . contri/uie la e7voltarea 2ustului pentru mi6care >at.t ca practicant c.t 6i ca spectator?F e. contri/uie la inte2rare social, a in ivi ului. 1. are un caracter competitiv. 11. Care sunt su/sistemele sportului 6i cum se clasi1ic, P a. sportul pentru to-i >1ostul sport e mas,?F /. sportul la copii 6i juniori - /a7a sportului e per1orman-,F c. sportul e per1orman-,F . sportul e 3nalt, per1orman-,. 1". Care sunt criteriile e clasi1icare a sportuluiP a. $porturi pentru /,r/a-i >motocros? 6i sporturi pentru 1emei >2imnastica ritmic,, 3not sincron?F /. $porturi clasice- atletism 6i e:treme- c,-,rare 6i eltaplanorismF c. $porturi olimpice - 2imnastica artistic, 6i neolimpice - 2imnastica aero/ic,F . $porturi na-ionale - oin,, tr.nta, 1ot/al american 6i interna-ionale 1ot/alulF e. $porturi in ivi uale, pe echipe 6i mi:teF 1. $porturi e se7on - e iarn, 6i pentru tot anul - /aschet, 1ot/alF h. $porturi cu caracter motric, inamic canotaj 6i cu caracter static >6ah, aeromo elism, etc?.

")

""( 5%N%#A#EA6 CON0"$"A F"="C% <" E>E&C"$"UL F"="C 2( ( EKerci3iul 8iDic 1in antichitate p4n/ aDi EKerci3iul 8iDic >no-iunea superioar, mi7care corporal/? 3n-elesul principal B actul motric repetat sistematic, care constituie mijlocul principal e reali7are a sarcinilor e uca-iei 1i7ice 6i sportului. =/serva-ii: E:erci-iul 1i7ic 36i are ori2inea 3n actul motric 2eneral al omului >3n mi6care? reali7at e el pentru a ac-iona asupra me iului intern 6i e:tern pentru 3ntre-inerea vie-ii e rela-ie, a e:isten-ei sale 6i care s-a iversi1icat, 3n timp 3n structuri > 1orme? i1erite, 3n 1unc-ie e tehnic, sistemati7are 6i e1ectul urm,rit. "# DE:erci-iul 1i7ic se mai nume6te 6i 2est motric, 1iin e 1apt un act motric special 6i speciali7atA '1. E:erci-iul 1i7ic 6i sportul s-au men-inut e-a lun2ul timpului su/ i1erite 1ormeF pe e-o parte, prin puterea tra i-iei, a o/i6nuin-ei, pe e alt, parte, prin tre/uin-a natural, a or2anismului pentru o activitate corporal,. Ele se mani1est, spectaculos 3n i1erite prilejuri 1estive, ar pentru aceasta este nevoie e e:erci-ii pre2,titoare. 9n i1erite 1a7e ale istoriei s-au pro us 3ns, 6i reac-ii con6tiente 3mpotriva sl,/irii vie-ii trupe6ti, eterminate e cau7e economice sau politice care reclamau o cre6tere a poten-ialului ener2etic al 1iin-ei umane. E:erci-iile 1i7ice erau mijloace e a re a corpului 1or-a 6i amplitu inile lui primor iale "". 9n timp e:erci-iul a evenit 1enomen social uc.n la 1ormarea e eprin eri motrice puse 3n serviciul pro uc-iei 6i al or2ani7,rii ap,r,rii, a 3nsemnat per1ec-iunea naturii /iolo2ice a omului 6i s-a trans1ormat 3ntr-o important, component, a vie-ii in ivi ului. 0evolu-ia 6tiin-i1ic, 6i tehnic, contemporan, a in1luen-at pro1un mo ul nostru e a 2.n i 6i e a tr,i, iar pro2resul tehnic accelerat 6i cre6terea proceselor economice mo i1ic, sim-itor mo ul e via-, 6i e munc, al oamenilor. 9n 7ilele noastre, al,turi e /ine1,c,toarele aruri o1erite e evolu-ia tehnicii 6i e7avantajele unei vie-i civili7ate, se a1irm, 6i 1actori cu consecin-e 6i in1luen-e care ac-ionea7, ne2ativ asupra s,n,t,-ii, 3n sensul c, 3l eli/erea7, pe om tot mai mult e e1ortul 1i7ic, ar 3l solicit, 1oarte mult in punct e ve ere intelectual prin suprasolicitare nervoas,. <t.t munca se entar,, c.t 6i inactivitatea 1i7ic, continu, 1recvent 6i 3n timpul li/er, ca urmare a como it,-ii 3n care mul-i se complac 6i se 3n ep,rtea7, e sursele naturale ale men-inerii s,n,t,-ii, e natur,, e mi6care, e activitatea 1i7ic, 1actori esen-iali pentru 3ntre-inerea vie-ii 6i a unei e7volt,ri armonioase.

"#

Alexe, N.(1974) . Terminologia educaiei fizice i a -!or"ului, #ucure"i, $di"ura "adion, !g. 112 "1 4/r-"ea , 6, ('111) Teoria i me"odica educaiei fizice i a -!or"ului, #ucure"i, $di"ura 3ni)er-ul, !g. '2 "" >irie-cu, 4."in. (1974) ?ale-"rica, $di"ura 3niunii de 4ul"ur( +izic( i !or", #ucure"i, !g. 4B

"+

2(2( 5/n/tatea6 con1i3ia 8iDic/ 7i eKerci3iul 8iDic In stil e via-, s,n,tos: $,n,tatea, con i-ia 1i7ic, 6i e:erci-iul 1i7ic *+*+,+ -e este sntatea. Punctul e ve ere mo ern este acela c,, s/n/tatea are c.teva imensiuni emo3ional/6 intelectual/6 8iDic/6 social/ 6i spiritual/, 1iecare intre acestea contri/uin la con i-ia e /un,stare a unei persoane. Pentru men-inerea unei s,n,t,-i /une, o persoan, tre/uie s,-6i e:amine7e 1iecare in aceste imensiuni 6i s, se oriente7e 3n sensul 3n care i se permite nu oar s, tr,iasc, o perioa , lun2, e timp, ci e asemenea s, se /ucure e via-, pe e-a-ntre2ul. 9n 1&*', =M$ a eclarat c, -(n("a"ea e-"e o -"are "o"al( de bun(-"are fizic(, men"al( i -ocial( i nu =n !rinci!al ab-ena bolii -au a unei infirmi"(i 'B. 5tarea 1e 2ine 8iDic/C - inima, pl,m.nii 6i alte sisteme ale or2anismului 1unc-ione7, normalF - nu e:ist, /oal, sau le7iune. 5tarea 1e 2ine mental/C - capacitatea e a controla stresulF - capacitatea e a controla emo-iileF - capacitatea e a te /ucura e via-,F - sentimentul e 3ncre ere 3n sine 6i autopre-uire. 5tarea 1e 2ine social/C 9 su1iciente alimente, 3m/r,c,minte 6i o locuin-,F 9 prieteni 6i sus-inereF 9 convin2erea c, valore7i ceva pentru societate >6coal,, 1amilie, serviciu?. ;oate trei se in1luentea7, reciproc. *+*+*+ -e este condiia fizic. Con1i3ia 8iDic/ >no-iune superioar, preH/tire 8iDic/? - 3n-elesul principal B nivel superior al pre2,tirii 1i7ice in ispensa/il valori1ic,rii optime a in icilor tehnici 6i tactici ai sportivului 3n concurs. =/serva-ii: Folosirea no-iunii scoate 3n evi en-,, e cele mai multe ori, sta iul superior 6i comple: e pre2,tire a unui sportiv sau a unei echipe care coinci e e o/icei cu 1orma sportiv,. /$ sical condition (generic no"ion ) p$ sical fitness) . !rinci!al meaning " -u!erior le)el of !,9-ical fi"ne-- indi-!en-able for an o!"imal re)alua"ion of -!or"-man@ - "ec,nical and "ac"ical indexe- during ",e com!e"i"ion. 0emar";-< T,e u-e of ",i- no"ion ma;e- e)iden", mo-" of ",e "ime, ",e -u!erior and com!lex fi"ne-le)el of -!or"-man or a "eam, :,ic, u-uall9 coincide- :i", ",e -!or"ing form. '4 Con1i3ia 8iDic/ repreDint/ capacitatea e a r,spun e cerin-elor me iului e:tern"8: s, 3nve-i la 6coal,, s,--i 1aci temele pentru acas,, s, 1aci curat 3n camer,, s,
")

#ro:n, &. ('114) T,e rela"ion-,i! of -"reng", "o func"ion in ",e order adul". Gournal of 6eron"olog9 %1A<11B.119 ("raducere). "+ Alexe, N. (1974) . Terminologia educaiei fizice i a -!or"ului, #ucure"i, $di"ura "adion, !g. 142. "8 ?a"e, 0. (199%) ?,9-ical ac"i)i"9 and !ublic ,eal",, Gournal of ",e American &edical A--ocia"ion '7B(%), !g. 4B ("raducere)

"8

mer2i la cump,r,turi, s, 1aci ceea ce -i se spune, s,--i continui munca 3n parcul central, s, e:erse7i la trom/on, s, 1ii /un la matematic,, s, mer2i la petrecerea e s.m/,t,. 5ac, 1aci 1a-, tuturor acestor sarcini 6i activit,-i 1,r, a 1ii o/osit 6i ai 3nc, ener2ie pentru a re7olva pro/lemele ur2ente, 3nseamn, c, e6ti 3ntr-o /un, con i-ie 1i7ic,. <precierea con i-iei 1i7ice este relativ,: - cerin-ele sunt i1erite pentru 1iecare persoan,F - nu toate persoanele necesit, atin2erea aceluia6i nivel e con i-ie 1i7ic,. Este important s, po-i reali7a ceea ce 3n mo normal se a6teapt, e la tine. $copul e a--i 3m/un,t,-ii con i-ia 1i7ic, apare in orin-a e mi6care care este eterminat, e concep-ia 6i o/i6nui-a pe care tr,irea 6i 3n eose/i e uca-ia in ivi ului le 1ormea7, 3n perioa a lui e cre6tere 6i e7volatre 1i7ic, 6i psihic,. Ea r,spun e 6i unor tre/uin-e vitale ale or2anismului. 0orin3a 1e mi7care >no-iune superioar, motiva3ia mi7c/rii ? - 3n-elesul principalB 1actor motiva-ional, cu caracter prepon erent a1ectiv, care 3n eamn, in ivi ul s, e1ectue7e acte motrice. 0esire of mouvement (generic no"ion ) motivation of mouvement ) . !rinci!al meaning " mo"i)a"ional fac"or ,a)ing a !re!onderan"l9 affec"i)e c,arac"er, im!ul-ioning ",e indi)idual "o carr9 ou" mo"or ac"- '7. !ucuria mi7c/rii,pl/cerea mi7c/rii >no-iune superioar, sentimentul mi7c/rii? - 3n-elesul principal E stare a1ectiv,, e satis1ac-ie provocat, e e:ecu-ia actului motric. <ceasta constituie un motiv pentru stimularea activit,-ii motrice. 1o of mouvement' pleasure of movement 2 generic no"ion ) feelin( of mouvement 3 . !rinci!al meaning " affec"i)e -"a"e of -a"i-fac"ion cau-ed b9 carr9ing ou" of a mo"or ac". *" i- a mo"or ac"i)i"9 -"imula"ing mo"i)e '7. *+*+4+ -e este exerciiul fizic. E:erci-iul 1i7ic repre7int, o ac-iune e1ectuat, sistematic 6i con6tient 3n ve erea per1ec-ion,rii e7volt,rii 1i7ice a capacit,-ii motrice a oamenilor "(. 0e8ini3ieC E:erci-iul 1i7ic este un act motric speciali7at care 36i are ori2inea 3n actul motric 2eneral >mi6care?"&.Este mijlocul speci1ic prin care se reali7ea7, o/iectivele e uca-iei 1i7ice 6i sportului. Caracteristicile 7i con3inutul eKerci3iului 8iDicC - in1luen-ea7, at.t s1era /iolo2ic,, c.t 6i pe cea psihic,F - se repet, sistematic 3n 1unc-ie e o/iectiveF - se poate a apta 3n 1unc-ie e se:, v.rst,, 2ra e pre2,tire 1i7ic,F - con-inutul e:erci-iului 1i7ic este eterminat e mi6c,rile corpului sau a se2mentelor > i1eren-ele intre se:e, etermin, mi6c,ri D2ra-ioaseA i1erite?F
"*

Alexe, N.(1974) . Terminologia educaiei fizice i a -!or"ului, #ucure"i, $di"ura "adion, !g. 17'. "' Alexe, N.(1974) . Terminologia educaiei fizice i a -!or"ului, #ucure"i, $di"ura "adion, !g. 1BB "( 4/r-"ea 6,e., '111 Teoria i me"odica educaiei fizice i a -!or"ului, #ucure"i, $di"ura 3ni)er-ul, !g. B2 "& 4/r-"ea 6,e., '111 Teoria i me"odica educaiei fizice i a -!or"ului, #ucure"i, $di"ura 3ni)er-ul, !g. B2

"*

- se cuanti1ic, prin volum, intensitate 6i comple:itate. Con3inutul eKerci3iului 8iDicC Elementele care e1inesc con-inutul e:erci-iului 1i7ic sunt : - mi6c,rile corpuluiF - e1ortul 1i7icF - e1ortul psihic. Con3inutul eKerci3iului 8iDic este at 6i e: - volum, - intensitate, - comple:itate. Forma eKerci3iului 8iDic Qin.n cont e mo ul 3n care se succe mi6c,rile componente ale e:erci-iului 1i7ic, s-au eterminat urm,toarele caracteristici ale 1ormei acestuia : - caracteristici spa-iale care sunt r,spun7,toare e po7i-ii, irec-ii, amplitu ine, istan-e, etc - caracteristici temporale care vi7ea7, aspecte le2ate e ritm, tempo, urat, >ciclism, canotaj?. - caracteristici spa-io-temporale, care sunt eterminate e vite7ele cu care se e1ectuea7, e:erci-iile 1i7ice >2imnastic, artistic,, 2imnastic, ritmic,?F - caracteristici inamice, care sunt eterminate e 1or-ele care in1luen-ea7, mi6careaF - 1or-e interne: 1or-a mu6chilor, re7isten-a li2amentelor 6i 1or-e e:terne - re7isten-a aerului, re7isten-a apei, re7isten-a a versarului >jocuri sportive: han /al, volei, 1ot/al, etc.?)# Mi7carea ciclic/ >no-iune superioar, mi7care? - 3n-elesul principal B act motric ale c,rui structuri se repet, perio ic. =/serva-ii: Fiecare ciclu 1ormea7, o unitate ale c,rei 1a7e se succe 3n aceea6i or ine, ele 1iin insepara/ile 3ntruc.t s1.r6itul uneia con i-ionea7, 3nceputul celeilalte: mersul, aler2area, pe alarea, v.slitul, 3notul, constituie e:emple e mi6c,ri ciclice. - clic mouvement (generic no"ion ) movement) . !rinci!al meaning 8 mo"or :,o-e -"ruc"ure- are !eriodicall9 re!ea"ing ",em-el)e-. 0emar;-< $ac, c9cle form- a uni" :,o-e !,a-e- are -ucceding ",em-el)e- in ",e -ame order, being in-e!arable -ince ",e ending of one of ",em i- ",e beggining of ",e o",er one (:al;ing, running, !edalling, ro:ing, -:imming are exam!le of c9cling mo)emen"-)B1. Mi7carea aciclic/ >no-iune superioar, mi7care? - 3n-elesul principal B act motric ale c,rui structuri nu sunt carcateri7ate prin repetare perio ic,. $,riturile, arunc,rile constituie e:emple e mi6c,ri aciclice. Ac clic movement (generic no"ion ) movement) . !rinci!al meaning 8 &o"or ac" :,o-e -"ruc"ure i- no" c,arac"erized b9 !eriodical rei"era"ion. Gum!ing and ",ro:ing are exem!le- of ac9clic mo)emen"-B'.
)#

4/r-"ea 6,e., '111 Teoria i me"odica educaiei fizice i a -!or"ului, #ucure"i, $di"ura 3ni)er-ul, !g. 41 )1 Alexe, N. (1974) . Terminologia educaiei fizice i a -!or"ului, #ucure"i, $di"ura "adion, !g. %1 )" Alexe, N. (1974) . Terminologia educaiei fizice i a -!or"ului, #ucure"i, $di"ura "adion, !g. 2'

"'

Ce este eKerci3iul 8iDicL E:erci-iul 1i7ic poate 1i e1init 6i ca o activitate prin care se urm,re6te 3m/un,t,-irea st,rii e s,n,tate 6i a con i-iei 1i7ice. 2()( 0etalii re8eritoare la con1i3ia 8iDic/ Con itia 1i7ica 2eneral, const, 3n a/ilitatea e a e1ectua un anumit e1ort 1i7ic raportat la tipul constitu-ional 6i v.rst,. = con i-ie 1i7ic, 2eneral, /un, 3nseamn, capacitatea unei persoane e a-6i es1,6ura activit,-ile coti iene >servici, 6coal,, 2ospo ,rie? 1,r, instalarea unei o/oseli precoce 6i 1,r, suprasolicitarea 1unc-iilor 1i7iolo2ice ale or2anismului. = con i-ie 1i7ic, 2eneral, optim, este men-inut, e e1ectuarea re2ulat, a unui e1ort 1i7ic a ecvat >sportul 6i 2imnastica e 3ntre-inere?, con i-ia 1i7ic, 1unc-ional, >1itnessul 1unc-ional?. Ina in meto ele cele mai /une e a etermina nivelul con i-iei 1i7ice 2enerale este re1lectat prin a/ilitatea 1iecarei persoane e a es1,6ura cu u6urin-, anumite activit,-i precum mersul, ri icatul, urcatul sc,rilor, 1,r, apari-ia unor semne sup,r,toare precum urerea sau iscon1ortul. Fitnessul 1unc-ional are la /a7a un or2anism s,n,tos >3n special pl,m.nii, inima, sistemul osos, articular 6i muscular?. Func-ionalitatea acestor sisteme 6i or2ane sunt /uni in icatori ai con i-iei 1i7ice 2enerale. E1ectuarea e:erci-iilor 1i7ice 2enerale 3m/un,t,-esc 6i men-in con i-ia 1i7ic, a or2anismului, prelun2in via-a >prin 3m/un,t,-irea 1unc-ionalit,-ii or2anelor 6i sc, erea riscului e 3m/oln,vire?. A( Con1i3ia 8iDic/ Heneral/ sau asociat/ cu starea 1e s/n/tate repre7int, capacitatea corpului e 1ace 1a-, solicit,rilor e 7i cu 7i. Con i-ia 1i7ic, 2eneral, are urm,toarele componente: - 0e7isten-a car iovascular, const, 3n capacitatea sistemului e a aprovi7iona mu6chii cu o:i2en. Este numit, 6i capacitate 1i7ic, aero/,. - 0e7isten-a muscular, repre7int, capacitatea mu6chilor e a se contracta repetat 1,r, s, o/oseasc,. - Ei2oarea este capacitatea corpului e a 1unc-iona perioa e lun2i 1,r, ca o/oseala s, se instale7e, este re7ultatul re7isten-ei car iovasculare 6i musculare. - Puterea este 1or-a e:ercitat, e mu6chi 3n timpul contrac-iei. - Fle:i/ilitatea sau suple-ea constituie o m,sur, a mo/ilit,-ii articula-iilor. - Eite7a repre7int, capacitatea corpului sau a unor p,r-i ale acestuia e a se mi6ca cu rapi itate. - Compo7i-ia tisular, a corpului re1lect, procentele e -esut a ipos 6i 1i/ros. 5ac, -esutul a ipos este prea e7voltat sau, impotriv,, prea sla/ repre7entat, con i-ia 1i7ic, nu este /un,. =rice persoan, tre/uie s, ai/, un minim e con i-ie 1i7ic, la nivelul tuturor re2iunilor men-ionate ale corpului. Nivelul con i-iei 1i7ice epin e e 2ra ul e solicitare la care o persoan, este e:pus,. $portivii tre/uie s, ai/, o con i-ie 1i7ic, 2eneral, e:celent,. !( Con1i3ia 8iDic/ Heneral/ sau asociat/ cu per8oman3a sportiv/ Pentru a 1i un /un sportiv tre/uie s, ai o con i-ie 1i7ic, 2eneral, 1oarte /un,. Per1orman-ele sportive epin , cel pu-in 3n parte 6i e urm,toarele: - 5e7voltarea rapi , a 1or-ei sau puterea o com/ina-ie 3ntre 1or-, 6i vite7, 3n

"(

tenisF - Coor onarea a/ilitatea e a imprima unor p,r-i in corp o mi6care 1erm, 6i a ecvat, in1orma-iilor recep-ionate e or2anele e sim-F - <2ilitatea capacitatea e a schim/a repe e po7i-ia corpului 6i irec-ia mi6c,rii 1ot/al F - Eite7a e reac-ie timpul necesar pentru a r,spun e la un stimul plecarea la startul e josF - Echili/rul - capacitatea e a men-ine corpul 3ntr-o anumit, po7i-ie 1,r, a te cl,tina sau c, eaF - %una sincroni7are 3n timp a/ilitatea e a ac-iona 3n momentul a ecvat - scrim,. <precierea con i-iei 1i7ice este relativ,: - cerin-ele sunt i1erite pentru 1iecare persoan,F - nu toate persoanele necesit, atin2erea aceluia6i nivel e con i-ie 1i7ic,F - este important s, po-i reali7a ceea ce 3n mo normal se a6teapta e la tine. Cum se plani8ic/ un proHram 1e antrenament pe * s/pt/m4ni pentru cre7terea con1i3iei 8iDice ;re/uie s, se respecte urm,toarele etape: ( 5e :nreHistreaD/ 1atele personaleC - Ce v.rst, are persoana respectiv,P - 5in ce motive personale 36i ore6te ameliorarea con i-iei 1i7iceP - Pre7int, le7iuniP - Practic, un sportP - Care este con i-ia 1i7ic, 3n pre7entP - Ce pro/leme e s,n,tate areP - Ce tip e e:erci-ii pre1er,, pe care le a2reea7,P - Este o persoan, socia/il,P - 4ocuie6te 3n apropierea unui comple: sportiv sau a unei s,li e antrenamentP 2( 5e apreciaD/ care aspecte ale con1i3iei 8iDice tre2uie ameliorateC <ceasta epin e e motivul pentru care persoana ore6te o 3m/un,t,-ire a st,rii sale 1i7ice. 5e e:emplu: - mai mult, 1or-, 3n /ra-e, - cre6terea vite7ei 6i a a2ilit,-ii. )( 5e ela2oreaD/ proHramul 3in4n1 cont 1e F"#E)) F E 8recven3/: C.t e es tre/uie e:ecutat e:erci-iulP " E intensitate: C.t tre/uie s, ure7e 1iecare 6e in-, e antrenament in puterea total, a capacit,-ii e e1ort a in ivi ului P #E timpul: C.t tre/uie s, ure7e 1iecare 6e in-, e antrenamentP EE elementele care compun antrenamentul : Care sunt e:erci-iile sau activit,-ile cele mai a ecvate pentru atin2erea scopului in ivi ual propusP

))

6allagner, 0. &. ('111) 0eca!i"ul(ri !rin diagrame $ducaie +izic(, #ucure"i, $d. All $duca"ional, !g. '7

"&

E:emplu: Pro2ram pentru o persoan, 3n v.rst, e 8# e ani, c,reia 3i place s, mear2, pe jos, ar nu are con i-ie 1i7ic, /un,. Erea s,-6i ameliore7e con i-ia 1i7ic, aero/,. 5/pt/m4na nr( 2 ) ? + * ;empo 1/+ 1/+ 1/+ "/+ "/+ "/+ ;impul >minute? "# )# +# )# +# +# 5istan-a >Oilometri? 1,8 ",) ),1 +,# 8,' 8,' 2(?( Factorii care in8luen3eaD/ con1i3ia 8iDic/ = /un, con i-ie 1i7ic, presupune o s,n,tate /un,. ;o-i ace6ti 1actori in1luen-ea7, con i-ia 1i7ic,. 1. E.rsta: Cel mai 3nalt nivel al con i-iei 1i7ice este atins la v.rsta e ou,7eci e ani. 5up, aceast, v.rst,, con i-ia 1i7ic, sca e. ". $e:ul: 5up, v.rsta e 11 ani /aie-ii continu, s, creasc, 3n 3n,l-ime 6i evin mai puternici ec.t 1etele. Fetele au o mai mare 1le:i/ilitate. ). Constitu-ia corpului: ;ipul somatic 1ace ca o persoan, s, 1ie mai potrivit, pentru unele activit,-i ec.t pentru altele. +. 5ieta: Con i-ia 1i7ic, este epen ent, e starea e s,n,tate, eci se impune o iet, echili/rat,, s,n,toas,. 8. E:erci-iul 1i7ic este un 1actor 1oarte important. !n i1erent e v.rst,, e:erci-iul 1i7ic consoli ea7, 6i men-ine con i-ia 1i7ic,. *. !n1irmit,-ile 1i7ice: = in1irmitate poate 1ace o persoan, inapt, pentru unele activit,-i. 5ar sunt sporturi 3n care persoanele cu in1irmit,-i pot o/-ine per1orman-e. '. %oala 6i e:tenuarea: Con i-ia 1i7ic, sca e 3n perioa ele e /oal, sau o/oseal,. 0evenirea 3n 1orm, necesit, o ihn,. (. Consumul e ro2uri: <lcoolul, tutunul 6i alte ro2uri, compu6i chimici care a1ectea7, 1unc-ionarea or2anismului. &. $tresul sca e con i-ia 1i7ic, eoarece a1ectea7, s,n,tatea. E:erci-iul 1i7ic re uce nivelul e stres. 1#. Me iul 3nconjur,tor poate a1ecta s,n,tatea 6i con i-ia 1i7ic,. - poluarea a1ectea7, pl,m.niiF - aerul rare1iat e la altitu ini mari 1ace respira-ia i1icil, )+. 2(+( Mo1i8ic/ri care au loc o1at/ cu :naintarea :n v4rst/ - mu6chii 36i pier 1or-aF - oasele evin mai u6oareF - ritmul car iac sca e, articula-iile evin mai ri2i eF
)+

"ofan, G.0. (1992) ?,9-ical ac"i)i"9 !a""ern- a--ocia"ed :i", cardiore-!ira"or9 fi"ne-and reduced mor"ali"9, American Gournal of ?ubilc Eeal", 22(1')<1217.121B, !g. 27 ("raducere)

)#

- mi6c,rile sunt mai lenteF - -esutul a ipos cre6te ca pon ere. E:erci-iul 1i7ic poate 3ncetini sau chiar anula aceste mo i1ic,ri. Compara3ie :ntre 2/r2a3i 7i 8emei Rormonul masculin, testosteron, stimulea7, cre6terea mu6chilor 6i a oaselor. 5in acest motiv /,r/a-ii sunt mai mari, mai 2rei 6i mai puternici ec.t 1emeile. %,r/a-ii, 3n 2eneral, au inima 6i pl,m.nii mai mari 6i mai mult s.n2e. Eritrocitele con-in mai mult, hemo2lo/in,. 4a /,r/a-i, transportul o:i2enului este mai /un, e aceea mu6chii pot sus-ine un e1ort mai mare pe o urat, mai mare e timp. %,r/a-ii au, 3n 2eneral, un /a7in mai 3n2ust ec.t 1emeile. <ceasta etermin, o coor onare mai /un, 3ntre trunchi 6i mem/rele in1erioare, util, 3n majoritatea sporturilor. 5eoarece /,r/a-ii au oase mai lun2i 6i mu6chi mai e7volta-i, ei pot s, aler2e mai repe e. Femeile sunt e o/icei, mai 1le:i/ile ec.t /,r/a-ii e aceea6i v.rst,. Femeile au mai mult -esut a ipos ec.t /,r/a-ii, 2r,simea repre7ent.n o sarcin, suplimentar, pentru inim,, mu6chi 6i articula-ii. 2(*( #estarea con1i3iei 8iDice aero2e Monitori7area 6i evaluarea 1unc-iei anumitor or2ane 6i sisteme pot evalua cu succes nivelul con i-iei 1i7ice 2enerale. !n uran-a car iorespiratorie, cunoscut, e asemenea 6i su/ numele e 1itness aero/ic, este una in meto ele cele mai /une 3n eterminarea nivelului con i-iei 1i7ice 2enerale. Monitori7area 1unc-iei car iorespiratorii, in ic, cu e:actitate c.t e /ine 1unc-ionea7a cor ul 6i plam.nul 6i ast1el c.t e /ine se o:i2enea7, restul or2anismului. For-a 6i in uran-a muscular, este important, eoarece arat, c.t e1ort tre/uie s, epun, persoana pentru a e1ectua anumite activit,-i 1i7ice. !n uran-a muscular, ne arat, c.t, ener2ie se consum, 6i c.t e1ort poate e1ectua o persoan, p.n, la instalarea o/oselii sau urerii musculare >instalarea 1e/rei musculare ne arat, 1aptul c, persoana 3n cau7, a e1ectuat un e1ort 1i7ic mult mai mare ecat 3i permite con i-ia 1i7ic, 2eneral,. Prin men-inerea unui pro2ram re2ulat e e:erci-ii 1i7ice se poate 3m/un,t,-ii con i-ia 1i7ic, 2eneral,. Fle:i/ilitatea const, 3n a/ilitatea articula-iilor 6i li2amentelor e a permite e1ectuarea anumitor mi6c,ri pe 3ntrea2a ra7, e mo/ilitate >at.t c.t este 1i7iolo2ic posi/il?. = at, cu 3naintarea 3n v.rst, sca e 6i mo/ilitatea, cu 3n2ustarea spectrului 2eneral e mi6care 6i chiar a pre ispo7i-iei la anumite acci ent,ri. $tructura corporal,, propor-ia e -esut 2ras 6i muscular la 2reutatea total, 6i la 3n,l-ime, este important, 3n men-inerea unei con i-ii 1i7ice optime. Multe a1ec-iuni > ia/etul 7aharat, car iopatia ischemic, sau cancerul? sunt str.ns le2ate e structura corporal, 6i 3n special e reparti-ia lipi elor 3n anumite -esuturi 6i or2ane )8. Parametrul care caracteri7ea7, cel mai e:act capacitatea e e1ort >con i-ia
)8

alli-, G.+. (1997) T,e effec"- of a '.9ear !,9-ical educa"ion !rogram ( ?A0>), American Gournal of ?ublic Eeal",, 27(2)<1B'2.1BB4, !g. B9 ("raducere)

)1

1i7ic,? a su/iectului este repre7entat e consumul e o:i2en al or2anismului. M,surarea e:act, a acestuia se poate 1ace utili7.n sisteme e respira-ie 3n circuit 3nchisF 3ntruc.t aceast, meto , este 2reu accesi/il,, 3n practic, se 1olose6te o estimare apro:imativ,, pe /a7a unor nomo2rame 6i ta/ele. ;otu6i con i-ia 1i7ic, se poate evalua cu ajutorul unor teste sau aparatur, stan ar i7at,. ;estele pre7entate 3n continuare m,soar, con i-ia 1i7ic, aero/, starea inimii 6i a pl,m.nilor. Cu c.t con i-ia 1i7ic, este mai /un,, cu at.t : - 1recven-a car iac, va 1i mai mic, at.t 3n repaus, c.t 6i 3n timpul e1ortuluiF - e:erci-iul 1i7ic va putea 1i e1ectuat mai mult timp 1,r, s, apar, o/osealaF - se va utili7a mai mult o:i2en 3n timpul e:erci-iului )*. *+5+,+ 6estul pe #icicleta er(onomic - 7surarea frecvenei cardiace - setarea vite7ei pe alelor la *# e rota-ii pe minut 6i o sarcin, e 18#S >pentru /,r/a-i? sau 1## S >pentru 1emei?F - 3nc,l7ire pe /iciclet, 1,r, nici o sarcin,F - m,surarea pulsului 3n ultimele 18 secun e. Cu c.t este mai mic, cu at.t con i-ia 1i7ic, este mai /un,F - pe alare 8 minute. *+5+*+ 6estul 8ar9ard - 9n ritmul metronomului, su/iectul e:ecut, urc,ri 6i co/or.ri pe sc,ri-a e e1ort, 3n ritm e )#/min timp e 8 minuteF ac, nu mai poate e:ecuta e1ortul 3n ritmul impus e metronom se 3ntrerupe pro/a, not.n u-se urata e1ortului e1ectuat. - !me iat up, e1ort, se etermin, pulsul 3n ) perioa e, 1iecare e )# e secun e, ast1el: P1 B 3n primul minut up, e1ort: primele )#A>#-)#A? P" B 3n al oilea minut up, e1ort: primele )#A>1T##A- 1T)#A? P) B 3n al treilea minut up, e1ort: primele )#A>"T##A- "T)#A? - $e 1olose6te apoi urm,toarea 1ormul, pentru eterminarea in icelui e aptitu ine 1i7ic,:

- !nterpretarea se 1ace ast1el: - su/ 88 con i-ie 1i7ic, sla/,F - 3ntre 88-'& - con i-ie 1i7ic, me ieF - 3ntre (#-(& - con i-ie 1i7ic, /un,F - peste &# - con i-ie 1i7ic, 1oarte /un,F *+5+4+ 6estul -ooper - istan-a aler2at, timp e 1" minute este 1olosit, pentru testarea con i-iei 1i7ice aero/e. - aler2area pentru 3nc,l7ire. 4a semnalul 1luierului se alear2, pe o pist,, cu vite7a
)*

>or9.&ercea, &., Hamora, $. ('11B) +iziologia efor"ului -!or"i),4lu5.Na!oca, $di"ura 4a-a 4(rii de I"iin(, !g. 77

)"

ma:im,. Pau7ele vor 1i cronometrate. - oprire up, 1" minute. Cu c.t istan-a parcurs, este mai lun2,, cu at.t con i-ia 1i7ic, este mai /un,. *+5+:+ 6estul multistadial $e etermin, num,rul e aler2,ri us3ntors pe o istan-, e "# e metri, coman ate e un starter. $e calculea7, cantitatea e o:i2en utili7at,. Consumul ma:im e o:i2en sau E=", ma: este e:primat 3n litri e o:i2en/ Oilo2ram corp. - $e alear2, 3ntre ou, marcaje. Piciorul tre/uie s, 1ie pe sau s, ep,6easc, linia e marcaj la semnalul starterului. - Frecven-a semnalelor cre6te la 1iecare minut 6i o at, cu ea vite7a aler2,rii. - $e opre6te e:erci-iul c.n nu se mai poate p,stra ritmul. - $e m,soar, 1recven-a semnalelor 6i turele e1ectuate. - $e etermin, E=" ma:im up, un ta/el. Cu c.t este mai mare, cu at.t con i-ia 1i7ic, este mai /un,. ;ntre2/ri ""( 5%N%#A#EA6 CON0"$"A F"="C% <" E>E&C"$"UL F"="C 1. Ce este re7isten-a car a? capacitatea corpului /? re1lectarea procentului c? capacitatea sistemului iovascular,P e a se mi6ca cu rapi itateF e -esut a iposF e a aprovi7iona mu6chii cu o:i2en.

". Care sunt componentele con i-iei 1i7ice 2eneraleP a? re7isten-a car iovascular,, re7isten-a muscular,, vi2oarea, putereaF /? vite7a, 3n em.narea, re7isten-a, 1or-a, suple-ea muscular, 6i mo/ilitatea articular,F c? 1le:i/ilitatea sau suple-ea, vite7a, compo7i-ia tisular,. ). Ce este vi2oareaP a? 1or-a e:ercitat, e mu6chi 3n timpul contrac-ieiF /? capacitatea corpului e 1unc-iona perioa ele lun2i 1,r, ca o/oseala s, se instale7eF c? capacitatea mu6chilor e a se contracta repetat 1,r, s, o/oseasc,. +. 9n ce const, un stil e via-, s,n,tosP a? su1icient somn, timp pentru rela:are, e:erci-iuF /? capacitatea e a r,spun e cerin-elor me iului e:ternF c? istrac-ie 1,r, -i2,ri, o iet, s,n,toas,, 1,r, a/u7 e alcool sau me icamente. 8. Care sunt 1actorii care in1luen-ea7, con i-ia 1i7ic,P a? v.rsta, se:ul, constitu-ia corpului, ieta, e:erci-iul 1i7ic, in1irmit,-ile 1i7ice, /oala 6i e:tenuarea, consumul e ro2uri, stresul, me iul 3nconjur,torF /? v.rsta, se:ul, e uca-ia, tra i-ia 6i cultura, 1amilia, anturajulF c? ecoul social, mass-me ia.

))

*. a? /? c?

Care intre urm,toarele teste veri1ic, nivelul con i-iei 1i7ice aero/eP m,surarea 1recven-ei car iace 6i testul pe /icicleta er2onomic,F testul RarMar 6i testul CooperF testul multista ial.

'. Cum e1ini-i e:erciu-iul 1i7icP a? e:erci-iul 1i7ic este un act motric speciali7at care 36i are ori2inea 3n actul motric 2eneral >mi6care?F /? e:erci-iul 1i7ic este mijlocul speci1ic prin care se reali7ea7, o/iectivele e uca-iei 1i7ice 6i sportuluiF c? e:erci-iul 1i7ic repre7int, o activitate prin care se urm,re6te 3m/un,t,-irea st,rii e s,n,tate 6i a con i-iei 1i7ice. (. 4a ce se re1er, caracteristicile spa-io-temporaleP a? sunt eterminate e vite7ele cu care se e1ectuea7, e:erci-iile 1i7ice >2imnastic, artistic,, 2imnastic, ritmic,?F /? sunt r,spun7,toare e po7i-ii, irec-ii, amplitu ine, istan-e etcF c? vi7ea7, aspecte le2ate e ritm, tempo, urat, >ciclism, canotaj?. &. a? /? c? 1#. a? /? c? Ce 1el e imensiuni caracteri7ea7, 1orma sportiv,P caracteristici spa-ialeF caracteristici temporale 6i caracteristici inamiceF caracteristici spa-io-temporale. 5e ce este at con-inutul e:erci-iului 1i7icP mi6c,rile corpului, e1ortul 1i7ic 6i e1ortul psihicF volumul, intensitatea 6i comple:itateaF acte, ac-iuni 6i activit,-i motrice.

&/spunsuri ""( 5%N%#A#EA6 CON0"$"A F"="C% <" E>E&C"$"UL F"="C 1. cF ". a, cF ). /F +. a, cF 8. aF *. a, /, cF '. a, /, cF (. /, cF &. /, cF 1#. a,/. """( &ELA$"A 0"N#&E E>E&C"$"UL F"="C6 5%N%#A#EA <" CON0"$"A F"="C%

)+

)( ( 0e8inirea con1i3iei 8iDice Con i-ia 1i7ic, repre7int, capacitatea e a e:ecuta un lucru muscular 3n mo satis1,c,tor. Ea poate 1i irec-ionat, spre oricare intre cele ou, o/iective, per1orman-a sau s,n,tatea. Con i-ia 1i7ic, raportat, la starea e s,n,tate se re1er, la acele componente ale con i-iei 1i7ice, asupra c,rora nivelul o/i6nuit e activitate 1i7ic, are e1ecte 1avora/ile sau ne1avora/ile 6i care se raportea7, la statutul e s,n,tate. = capacitate 1i7ic, a ecvat, prin practicarea cu re2ularitate a activit,-ilor 1i7ice se tra uce printr-o per1orman-, 1i7ic, crescut,, 3ncre ere 3n sine 6i in epen en-, 3n plan 1i7ic 6i psiholo2ic, contri/uin 6i la calitatea perceput, a vie-ii. Caracteristicile 1un amentale ale activit,-ilor 1i7ice pentru a asi2ura con i-ia 1i7ic, sunt urm,toarele: s, an2aje7e 2rupe musculare mari, s, impun, o sarcin, mai mare ec.t ceea o/i6nuit,, s, impun, un consum ener2etic su/stan-ial mai mare. 9n practic, aceasta 3nseamn, e:ecutarea 1recvent,, >7ilnic? a unor e:erci-ii ritmice, sus-inute, timp e cel, pu-in "#-)# e minute. Eioiciunea mental, 6i curio7itatea, capacitatea e a r,spun e a ecvat in punct e ve ere emo-ional, e a sta/ili 6i 3ntre-ine rela-ii cu al-i oameni, interesul 6i implicarea 3n pro/lemele sociale, precum 6i capacitatea 1i7ic, e a 3n eplini sarcinile 6i -elurile personale cu vi2oare, e1icien-, 6i 1,r, a te sim-ii epui7at, repre7int, elementele esen-iale ale vie-ii ar 6i ale 1itnessului. <ceste aspecte ale 1itness-ului sunt str.ns interconectate, un nivel ri icat al uneia intre componente, 3m/un,t,-in nivelul celorlalte 6i invers. <6a se e:plic, e ce, prin 1aptul c, mi6carea, sportul 3m/un,t,-esc 1itness-ul 1i7ic >con i-ia 1i7ic,, nivelul e antrenament?, implicit se resimt e1ecte 1avora/ile 6i 3n plan psihic, spiritual 6i pro1esional. %ene1icii in irecte ale 1itness-ului 1i7ic, e /un nivel, 1ac ca utilitatea social, a muncii specialistului 3n mi6care, s, 1ie mai mare ec.t se consi er, 3n 2eneral. Ea trece incolo e e1ectele po7itive irecte mai cunoscute cum ar 1i men-inerea sau rec.6ti2area 2reut,-ii i eale, a con i-iei 1i7ice corespun7,toare, pl,cerea, rela:area etc. 5ate 1iin cele e mai sus, o a/or are comple:, a su/iectului necesit, pre7entarea 1itnessului 1i7ic in mai multe puncte e ve ere. )(2( &ela3ia 1e inter1epen1en3/ 1intre eKerci3iu 8iDic 7i s/n/tate 9ntre cele trei no-iuni: s,n,tatea 1i7ic,, activitatea 1i7ic,, s,n,tatea mental,, e:ist, o rela-ie e inter epen en-,. Exerciiul fizic este un act motric prin interme iul c,ruia se es1,6oar, o activitate >antrenamentul? prin care se urm,re6te 3m/un,t,-irea st,rii e s,n,tate 6i a con i-iei 1i7ice. - e:erci-iul 3m/un,t,-e6te starea e s,n,tateF - e:erci-iul 3m/un,t,-e6te con i-ia 1i7ic,.

)8

;n stil de via sntos repre7in, un mo e via-, care asi2ur, o stare /un, e s,n,tate. $,n,tatea este unul intre cele mai importante lucruri pentru 1iin-a uman,. Nu mai este necesar, nici o intro ucere la acest capitol, ci oar amintirea 1aptului c, o stare /un, e s,n,tate nu poate 1i men-inut, 3n lipsa unei /une s,n,t,-i a spiritului, la 1el cum nici an2renarea 3ntr-o activitate spiritual, nu , re7ultate 3n lipsa unei /une st,ri e s,n,tate a trupului. 9n 7ilele noastre, s,n,tatea e o pro/lem, care ar tre/ui s, 1ie luat, 3n serios, nu oar e cei care stu ia7, omeniul s,n,t,-ii 6i al e uca-iei 1i7ice 6i al sportului, ci e toat, lumea. >http://MMM.see-e ucoop.net?. 0efiniia sntii $,n,tatea este e1init, ca starea e /ine 1i7ic,, mental, 6i social, a 1iec,rei persoane. <ceste trei st,ri se in1luen-ea7, reciproc la orice v.rst,. 4+*+,+ !tarea de #ine fizic r,spun e e lipsa oric,rei /oli sau le7iuni, 1unc-ionarea normal, a tuturor sistemelor or2anismului. !ntatea fizic se re1er, la starea or2anismului 6i la r,spunsurile acestuia 3n 1a-a v,t,m,rilor 6i a /olii. Pentru men-inerea unei con i-ii 1i7ice /une, a unei s,n,t,-i 1i7ice este important s, a opt,m acele con uite ce ne con1er, o /un,stare 1i7ic,. 5e e:emplu, evitarea -i2,rilor, a consumului e alcool, alimenta-ia mo erat, sunt oar c.teva o/iceiuri ce asi2ur, o /un, s,n,tate 1i7ic,. Exerciiile fizice adecvate,, un efort i un repaus ec$ili#rat, meninerea unei (reuti normale i ale(erea inteli(ent a m<ncrurilor, evitarea a#uzurilor alimentare n timpul sr#torilor i a evenimentelor, ne ajut, e asemenea s, ne men-inem starea e s,n,tate a or2anismului. = stare #un de sntate fizic apare atunci c.n o persoan, acor , aten-ie mesajelor trimise prin sim-urile or2anismului asupra a ceea ce el are nevoie mai mult, o ihn, sau i1erite alimente, ca s, enumer,m c.teva e:emple 6i, s, r,spun , la aceste mesaje 3ntr-un mo a ecvat, coerent. <ptitu inile 1un amentale e auto3n2rijire pot ajuta persoanele s,-6i solu-ione7e micile pro/leme e s,n,tate. ;otu6i, este la 1el e important acceptarea responsa/ilit,-ilor pentru controale 6i e a 6ti s, a/or ,m 3n cuno6tin-, e cau7, institu-iile 6i serviciile e s,n,tate atunci c.n apar pro/leme serioase me icale. Activitatea fizic 9n /,t,lia intre controlul asupra 2reuta-ii 6i o stare /un, a s,n,t,-ii, o mare parte a aten-iei a 1ost 3n reptat, c,tre tipul 6i cantitatea alimentelor 6i lichi elor pe care le consum,m. Mai pu-in, aten-ie a 1ost acor at, cantit,-ii e ener2ie necesar, e1ectu,rii activit,-ii 1i7ice. $-a emonstrat c, '#L intre popula-iile in -,rile vestice nu sunt su1icient e active pentru a avea o s,n,tate 6i 2reutate optim,. Nutri-ia echili/rat, st, la /a7a s,n,t,t,-ii pe tremen lun2, a 1rumuse-ii 6i a lon2evit,-ii. Con1orm constat,rilor oamenilor e 6tiin-,, '8L in pro/lemele e s,n,tate ale oamenilor mo erni sunt provocate e nutri-ia neechili/rat,, stilul e via-, nes,n,tos 6i surplusul e 2reutate. 4+*+*+ !tarea de #ine mental este repre7entat, prin capacitatea e a controla stresul, capacitatea e a controla emo-iile, capacitatea e a te /ucura e via-,, 3ncre ere 3n sine 6i autopre-uire.

)*

Me icina mo ern, preci7ea7, c, nervii pe c,ile a1erente a uc sen7a-iile e la peri1eria sau e:tremit,-ile coloanei verte/raleF apoi aceste sen7a-ii trec printr-o 7on, a1lat, 3n partea posterioar, a capului. 5e aici ele trec 3n circumvolu-iunea 1rontal, superioar, a creierului, locul presupus al intelectului sau al min-ii. Mintea simte sen7a-iile respective 6i trimite impulsurile mecanice prin nervii a1eren-i spre i1eritele e:tremit,-i ale corpului: m.ini, picioare etc. < a o e1ini-ie s,n,t,-ii pe plan mental-spiritual este o sarcin, estul e i1icil,, eoarece tre/uie s, i enti1ic,m cele mai importante calit,-i mentalspirituale, care, ac, sunt tul/urate, pot a1ecta serios echili/rul mental. Linitea spiritual poate 1i serios a1ectat, e e2ocentrism-ten in-a e a raporta totul la sine, e2oism 6i necunoa6tere. $e poate o/serva u6or c, o persoan, e2ocentrist, poate 1i 1oarte sup,rat, c.n 3i sunt puse la 3n oial, autoritatea, cuno6tin-ele sau reali7,rile. In om mo est cu acelea6i reali7,ri nu va reac-iona aproape eloc la criticile ne repte ale celorlal-i 6i practic va ve ea partea po7itiv, a criticii 6i 36i va corecta activitatea 3n consecin-,. 9ntr-un mo asem,n,tor, avari-ia poate eveni s.m/urele tul/ur,rii mentale. Este e asemenea un 1apt cert c, o persoan, preocupat, e propriul s,u e2o poate s, nu o/serve o/iectivele 6i nici s, nu 3ntre7,reasc, a ev,rul, cre e c, 3ntot eauna 6tie totul, iar cuno6tin-ele sale sunt mai /une ec.t ale celorlal-i. Este ciu at totu6i c, starea e s,n,tate mental, poate 1i o/-inut, numai prin e1orturile con6tiente ale in ivi ului, 3n timp ce starea e s,n,tate a corpului este 3nn,scut,. 5e7echili/rul pe care 3l sim-im pe plan mental-spiritual este pro/a/il cea mai complicat, 6i incitant, pro/lem, c,reia tre/uie s,-i 1acem 1a-,. Nimeni nu este scutit, e6i e:ist, i1erite 2ra e e mani1estare. Cu c.t e2oismul 6i e2ocentrismul in ivi ului sunt mai mari, cu at.t mai mari sunt posi/ilit,-ile ce uc la o pr,/u6ire mental,. Prin urmare, putem e1ini s,n,tatea ca li/ertate 1a-, e e2oism 3n s1era mental,, av.n ca re7ultat uni1icarea cu < ev,rul. Emo-ia este o com/ina-ie a 2.n ului 6i a orin-ei. Fiecare i ee este 3nc,rcat, cu un anumit 2ra e emotivitate. Emo-iile nu repre7int, altceva ec.t orin-e str,/,tute e iverse 2.n uri. Ei/ra-iile emo-iilor vor st.rni e:cit,ri corespun7,toare 3n mintea noastr,, ast1el 3nc.t toate 2.n urile omului vor 1i eranjate 6i a1ectate, 3n str.ns, le2atur, cu emo-ia in acel moment. /e plan emoional, cea care 3nro/e6te in ivi ul 6i care 3i captea7, toat, aten-ia este pasiunea e:cesiv,- pasiune 3n cel mai lar2 sens al cuv.ntului. Pasiunea neo/i6nuit, pentru orice arat, un anumit 2ra e e7echili/ru pe plan emo-ional. Pasiunea pentru o cau7,, chiar 3nalt,, care 3l etermin, pe in ivi la ac-iuni istructive 3mpotriva altora, este mai e2ra/, o stare e /oal,, ec.t i ealism justi1icat. Ni se 3nt.mpl, a esea s, con1un ,m necesit,-ile 6i incertitu inile emo-ionale cu ra2ostea a evarat,, cu a1ec-iunea. <cestea in urm, presupun altruism 1,r, re7erve. <ta6amentul emo-ional este cel care cere constant e la ceilal-i, pretin7.n c, e 1apt ,ruie6ti. 5esi2ur nici opusul pasiunii, apatia, nu este e pre1erat. <patia este un sta iu emo-ional e:trem e nes,n,tos, 1oarte mult 3nru it cu i eea e moarte. 5e orit este un sta iu e calm, creativ 6i inamic, nu pasiv, in i1erent sau istructiv, un sta iu un e pre omin, ra2ostea 6i emo-iile po7itive, ca opus al urii 6i al altor emo-ii ne2ative. Pentru a-6i putea justi1ica ori2inea 6i estinul,

)'

1iin-ele umane tre/uie s,-6i ep,6easc, natura animal,, 1,c.n e1orturi con6tiente e a evolua, nu at.t 3n corpul 1i7ic, c.t 3n s1erele: mental, 6i emo-ional,. >unstarea mental Numeroase stu ii au emonstrat c, activitatea 1i7ic, poate re uce epresia 6i poate 1i la 1el e e1icace ca 6i tratamentele prin psihoterapie. $us-inut, 3n mo constant poate, e asemenea, s, re uc, riscul revenirii epresiei. <ctivitatea 1i7ic, 3m/un,t,-e6te 6i starea psihic, a persoanelor care nu su1er, e nici o /oal, mental,. $ute e stu ii au emonstrat amelior,ri 3n ceea ce prive6te starea e spirit, emo-iile, percep-ia 1a-, e sine 6i respectul e sine. 5e asemenea re uce an:ietatea, 3m/un,t,-e6te reac-ia la stres, calitatea 6i urata somnului. E:erci-iile 1i7ice au un e1ect /ene1ic 6i asupra mentalului, memoriei, plani1ic,rii 6i a procesului e luare a eci7iilor. <ctivitatea 1i7ic, pare a 1i 1oarte /ene1ic, pentru persoanele 3n v.rst,, re uc.n riscul apari-iei emen-ei 6i /olii <l7heimer. )' 4+*+4+ !tarea de #ine social 3nseamn,: un ha/itat optim, alimenta-ie corespun7,toare, sociali7are a ecvat, >cuno6tin-e, 6coal,, prieteni, 1amilie?. 9n pre7ent, multe pro/leme e s,n,tate sunt cau7ate e 1actori socio-economici, care pot 1i 3ns, mo i1ica-i printr-o preocupare 6i ac-iune colectiv, /ene1ic,. Qelul e uca-iei pentru s,n,tate este e a 1ace oamenii s, 3n-elea2, mo ul 3n care comportamentul 6i me iul lor le poate a1ectea starea e s,n,tate. E uca-ia pentru s,n,tate nu are limit, e v.rst,. $copul ei este acela e a promova prin mijloace naturale D/un,starea omuluiA 6i e a o1eri mijloace practice e prevenire a /olilor, printr-o hr,nire a ecvat, 6i printr-un mo e via-, s,n,tos, care s, permit, omului mo ern s, ep,6easc, cu succes st,rile e stres 6i i1eritele situa-ii care pot 2enera un posi/il e7echili/ru corporal. = parte inte2rant, a rela-iei me ic-pacient este e a e uca pacientul cu privire la natura 6i semni1ica-ia /olii 6i cu privire la posi/ilit,-ile e mo i1icare /ene1ic, a stilului e via-,. <ceasta este semni1ica-ia real, a termenului D octorA, care provine in latinescul D ocereA >Da 3nv,-aA?. 9n pre7ent, mul-i intre noi am ne2lijat aceast, semni1ica-ie a iposta7ei e octor. Prin urmare, esen-a unei practici me icale corecte este e uca-ia pentru s,n,tate, reali7at, 3n scopul promov,rii unei c.t mai /une st,ri e s,n,tate, care s, inclu , mo alit,-i simple 6i la 3n em.na oricui e prevenire a /olilor 6i e 3n2rijire a celor su1erin7i. ><rticol preluat e pe MMM.amnro.net? !ntatea social se re1er, la capacitatea e reali7are a rolului in via-,, cum ar 1i rolul e 1iu sau 1iica, p,rinte, so-, prieten, apropiat sau cet,-ean, 3ntr-un mo e1icient 6i con1orta/il, cu pl,cere, 1,r, a tul/ura climatul e ecolo2ie social,, e protec-ie al altor persoane. Fiecare intre aceste roluri presupune i1erite responsa/ilit,-i 6i riscuri. ;oate necesit, o comunicare e1icient, e 2enul o1er, 6i ia, c,ci rela-ion,rile s,n,toase nicio at, nu se erulea7a 3ntr-un sin2ur sens. 9mplinirea tre/uin-elor umane pentru ra2oste, intimitate, e apartenen-,, constituie un 1actor important 3n reali7area s,n,t,-ii sociale. Persoanele care sunt private e aceste tre/uin-e pot e7volta comportamente ce pot a uce amenin-are la starea lor e
)'

(,""!<JJ:::.-ee.educoo!.ne").

)(

sntate 6i e /un, ispo7i-ie, intr.n ast1el 3n s1era anomiei, evian-ei 6i patolo2iei sociale. )()( Practicarea eKerci3iului 8iDic 7i cre7terea con1i3iei 8iDice <6a cum l-am e1init mai sus: eKerci3iul 8iDic repre7int, o ac-iune e1ectuat, sistematic 6i con6tient 3n ve erea per1ec-ion,rii e7volt,rii 1i7ice a capacit,-ii motrice a oamenilor, e:erci-iul 1i7ic repre7int, 6i principalul mijloc al antrenamentului sportiv. Con1i3ia 8iDic/ >no-iunea speci1ic, - pre2,tire 1i7ic,? 3n-elesul principal B nivelul superior al pre2,tirii 1i7ice in ispensa/il valori1ic,rii optime a in icilor tehnici 6i tactici ai sportivului 3n concurs. =/serva-ii: 1olosirea no-iunii scoate 3n evi en-,, e cele mai multe ori, sta iul superior 6i comple: e pre2,tire a unui sportiv sau a unei echipe care coinci e e o/icei cu 1orma sportiv,. )( /$ sical condition 2(eneric notion - p$ sical fitness3 ) principal meanin( 8 -u!erior le)el of !,9-ical fi"ne-- indi-!en-able for an o!"omal re)alua"ion of -!or"-man@- "ec,nical and "ac"ical indexe- during ",e com!e"i"ion. Con i-ia 1i7ic, repre7int, capacitatea e a r,spun e cerin-elor me iului e:tern. Eom pre7enta 3n continuare etalii re1eritoare la con i-ia 1i7ic,. Con i-ia 1i7ic, 2eneral, sau asociat, cu starea e s,natate repre7int, capacitatea corpului e 1ace 1a-, solicit,rilor e 7i cu 7i. ( Con1i3ia 8iDic/ Heneral/ cuprin e: re7isten-a car iovascular,, const, 3n capacitatea sistemului e a aprovi7iona mu6chii cu o:i2enF este numit, 6i capacitate 1i7ic, aero/,. re7isten-a muscular,, repre7int, capacitatea mu6chilor e a se contracta repetat 1,r, s, o/oseasc,. vi2oarea, puterea, 1le:i/ilitatea sau suple-ea, vite7a, compo7i-ia tisular, a corpului. 2( Con1i3ia 8iDic/ Heneral/ asociat/ cu per8orman3a cuprin e: e7voltarea rapi , a 1or-ei, a2ilitatea echili/rul, coor onarea, vite7a e reac-ie, /un, sincrono7are 3n timp. Exemplu de circuit, realizat pentru creterea condiiei fizice 6 dezvoltarea diferitelor (rupe musculare i a rezistenei n re(im de for reali7at 3n a6a 1el 3nc.t
)(

Alexe,N., i colab.(1974) Terminologia educaiei fizice i !or"ului, #ucure"i, $di"ura "adion., !g., 142.

)&

s, se alterne7e 2rupele musculare care lucrea7,: Activitatea fizic se re1er, la toat, ener2ia 1olosit, prin mi6care. <ctivit,-ile 7ilnice, care implic, mi6care, cum ar 1i mersul pe jos, /icicleta, urcatul sc,rilor, sunt 1actorii majori care contri/uie la procesul e mi6care. E:erci-iul 1i7ic, pe e alt, parte, este o 3ncercare plani1icat, pentru a ne 3m/un,t,-i 1orma 1i7ic, 6i s,n,tatea. Poate inclu e activit,-i precum mersul vioi, ciclism, aero/ic sau ho//H-uri active 2r, in,ritul 6i sporturile competi-ionale. Forma fizic este, 3n mare parte, re7ultatul activit,-ii 1i7ice, ar 1actorii 2enetici joac,, e asemenea, un rol 3n ceea ce prive6te in ivi7ii care au aptitu ini 1i7ice pentru a e:cela 3n anumite activit,-i. <cest lucru este nota/il 3n sporturile competi-ionale un e per1ormerii au a esea un corp /ine cl, it pe /a7a unor antrenamente ener2ice. =rice persoan,, in i1erent c, este atletic, sau nu, poate /ene1icia e pe urma activit,-ii 1i7ice. >eneficiile activitii fizice %ene1iciile sunt numeroase: e la re ucerea riscului apari-iei unor /oli, p.n, la 3m/un,t,-irea st,rii mentale. E1ortul 1i7ic contri/uie la per1ec-ionarea structural, a or2anelor 6i -esuturilor, la optimi7area 1unc-iilor somatice, or2anice 6i psihice, la e ucarea 6i mo elarea psiho-1i7ic, 3n raport cu cerin-ele societ,-ii, la 1ormarea 6i e7voltarea multilateral, a personalit,-ii umane. Factorii care in1luen-ea7, ne2ativ starea e s,n,tate 6i iminuea7, capacitatea e munc, a omului: - se entarismulF - ritmul 6i 2ra ul 3nalt e solicitare a sistemului nervos, a proceselor psihice 6i a anali7atorilor >vi7ual, au itiv, etc?F - solicitarea ine2al,F - 3ncor ,rile statice prelun2iteF - po7i-iile vicioase ale corpului 3n timpul es1,6ur,rii procesului e munc,. 9i vom urm,ri 3n capitolul urm,tor. )(?( Com2aterea se1entarismului prin practicarea eKerci3iului 8iDic Civili7a-ia contemporan,, ominat, e e:plo7ia pro2resului 6tiin-i1ic, tehnic 6i in1orma-ional, creea7, omului con i-ii in ce 3n ce mai /une e via-, 6i e munc,. =mul mo ern, care, prin per1ec-ionarea ne3ntrerupt, a mijloacelor e munc,, evine tot mai tehnocrat, 3ncepe s, 1ie D ominatA e crea-iile sale, ceea ce 3i mo i1ic, pro1un po7i-ia 3n raport cu me iul 1i7ic 6i social. $e entarismul constituie unul in 1actorii cu cele mai puternice e1ecte ne2ative asupra s,n,t,-ii. El mai este numit 6i D mala ia secoluluiA. Ce se 3n-ele2e prin se entarism 6i e ce ac-ionea7, el at.t e per1i asupra st,rii e s,n,tateP 4+:+,+ !edentarismul, 3nseamn, 3n primul r.n , iminuarea cantit,-ii e mi6care in activitatea pro1esional,, ca 6i in cea e 1iecare 7i, a ic, o re ucere pronun-at, a volumului 6i intensit,-ii e1ortului 1i7ic. E:perien-ele au ove it c, a/sen-a sau iminuarea accentuat, a e1ortului 1i7ic, chiar 3n con i-ii e:ecep-ionale e me iu 6i hran,, uce la o pier ere 3nsemnat, a elementelor chimice: <7ot, $ul1, Fos1or, Calciu, Potasiu 6i $o iu. =r2anismul omenesc nu este un DacumulatorA care, 3n lipsa solicit,rilor

+#

1i7ice, Dstochea7,A ener2ia re7ultat, in meta/oli7area hranei 6i 6i-o converte6te 3n lucru mecanic, la un mare interval e timp. !nsu1icien-a e1ortului 1i7ic, a e1ortului 1unc-ional antrenea7, or2anismul 3ntr-o stare e involu-ie, e atro1ie, caracteri7at, printr-o DtopireA pro2resiv, a -esutului proteic >muscular? 6i o acumulare treptat, e -esut 2ras. 5intre tul/ur,rile cele mai 1recvente, 2enerate e se entarism, amintim: - o sla/, capacitate 1unc-ional, a aparatului respirator, mani1estat, prin sc, erea capacit,-ii vitale 6i insu1icien-a ventila-iei pulmonare. <ceasta uce la o:i2enarea e1ectuoas, a celulelor 6i -esuturilor, ar erea incomplet, a su/stan-elor ener2etice 6i la apari-ia unor pro u6i meta/olici interme iari, proasta ispo7i-ie 6i pier erea 1ormei 1i7iceF - o sla/, capacitate 1unc-ional, a aparatului car io-vascular, mani1estat, prin puls accelerat 6i tensiune arterial, ri icat, 3n repaus, o/oseal, car iac,, sc, erea cantit,-ii e s.n2e a1lat 3n circula-ieF - epun eri a ipoase inestetice, o/e7itate re2ional, sau 2eneral,F - re ucerea e:cre-iilor 1i7iolo2ice 6i ten in-a e 1ormare a calculilor >pietrelor? urinari, ca urmare a elimin,rii unor cantit,-i sporite e calciuF - tul/ur,ri e tip e2enerativ la nivelul siestemului osteoarticular, cu apari-ia spon ilo7elor 6i artro7elorF - 1enomene e irita/ilitate crescut,, ca urmare a pertur/,rii echili/rului proceselor corticale e inhi/i-ie 6i e:cita-ie, precum ere2l,ri ale mecanismului somn-ve2he. Principalul mijloc 3n com/aterea acestui D1la2elA 3l constituie mi6carea su/ 1orma sa cea mai /ine or2ani7at,, a aptat, 6i o7at, pentru a avea e1icien-a scontat, 6i anume e:erci-iul 1i7ic. E:erci-iul 1i7ic contri/uie la prevenirea e2ra ,rii 6i e2ener,rii /iolo2ice 6i m,re6te posi/ilit,-ile or2anismului e a contracara unele st,ri e tensiune. !n1luen-ele e:erci-iului 1i7ic asupra or2anismului se r,s1r.n2 nu numai momentan asupra or2anelor 6i 1unc-iilor solicitate la e1ort, ci cumulativ prin repetare cap,t.n in1luen-e mor1o2enetice 6i 1i7iolo2ice cu e1ecte toni1iante e vi2oare 6i s,n,tate. 9n opo7i-ie cu acesta, imo/ili7area corpului, pro uce atro1ia 6i 3nscrierea or2anismului 3ntr-un Dcerc viciosA al inactivit,-ii. !n1luen-ele e:erci-iului 1i7ic aupra aparatului locomotor, respirator, car iovascular, precum 6i in1luen-ele asupra i2estiei, nutri-iei, e:cre-iei, ar 3n special asupra sistemului nervos 6i a vie-ii psihice sunt toni1iante 6i in ispensa/ile vie-ii, echili/rului 6i armoniei vie-ii omului. 4+:+*+ ?itmul i (radul nalt de solicitare a sistemului nervos, a proceselor psi$ice i a analizatorilor Per1ec-ionarea continu, a mijloacelor e munc,, speci1ice epocii contemporane, care atra2e up, sine re ucerea continu, a rolului aparatului locomotor 6i al anali7atorului chineste7ic 3n es1,6urarea activit,-ii pro1esionale, etermin,, intensi1icarea e1ortului perceptiv, precum 6i a proceselor co2nitive 6i volitive. <utomi7area mi6c,rilor speci1ice procesului e munc,, care u6urea7, p.n, la un anumit nivel munca oamenilor, poate avea e1ecte ne2ative, eoarece repetarea continu, a acelora6i opera-iuni evine monoton, 6i 1avori7ea7, instalarea mai rapi ,

+1

a proceselor e inhi/i-ie in scoar-a cere/ral, uc.n la o/oseala centrilor nervo6i coor onatori, cu repercursiuni ne2ative asupra procesului e munc, 6i a s,n,t,-ii. 4+:+4+ !olicitarea unilateral i excesiv a unor se(mente ale corpului, 2enerea7, cu timpul unele ecompens,ri somatice 6i 1unc-ionale care sca pro2resiv capacitatea e munc, 6i puterea e a aptare a or2anismului la 1actorii e me iu. 4+:+:+ @ncordrile statice prelun(ite6 up, natura lor sunt e ou, 1eluri: inamice 6i statice. 4on"raciile mu-culare dinamice, a ic, acelea cu ajutorul c,rora reali7,m eplasarea 3n spa-iu a corpului, se2mentelor sau a unor o/iecte, se pre7int, su/ ou, aspecte: contrac-ii musculare e 3ntin ere sau concentrice 6i contrac-ii musculare e ce are sau e:centrice. 4on"raciile mu-culare -"a"ice, au o mare importan-, 3n activitatea 1i7ic, a omului, ele sunt utile atunci c.n se urm,re6te e7voltarea unor calit,-i 1i7ice e 1or-, 6i re7isten-,. 4+:+A+ /oziiile vicioase ale corpului n timpul desfurrii procesului de munc+ Caracteristica principal, a po7i-iilor e lucru 3n con i-ii civili7a-iei tehnice o constituie ten in-a e a eveni tot mai sta/ile 6i 3ncor ate, omul evenin mai se entar. ;n concluDie: un rol important 3n men-inerea st,rii e s,n,tate 3l are mo ul e via-, or onat >re2ularitate 6i continuitate?, concomitent cu : - e:erci-ii 7ilnice, sport, turismF - alimenta-ia ra-ional, 6i controlul 2reut,-iiF - controlul consumului e alimenteF - ap,rarea 3mpotriva 72omotelorF - somn su1icient 6i pro1un F - 3n2rijirea activ, a s,n,t,-ii >masaj, ap,, soare?F - hot,r.re 6i autocontrol >pro2ram?.)& Calitatea vie3ii este un concept evaluativ+#, 1iin re7ultanta raport,rii con i-iilor e via-, 6i a activit,-ilor care compun via-a uman,, la necesit,-ile, valorile, aspira-iile umane. $e au 3n ve ere urm,toarele componente ale calit,-ii vie-ii: a. calitatea me iului am/iant /. calitatea uman, a muncii >a vie-ii e munc,? c. calitatea rela-iilor interpersonale . calitatea vie-ii e 1amilie 5in aceast, perspectiv,, acest concept se poate suprapune cu cel e fericire. 9ns, ac, 1ericirea >starea e satis1ac-ie, 1ericire, 3mplinire? presupune o -"are -ubiec"i)( re7ultat, in tr,irea propriei vie-i, cali"a"ea )ieii se re1er, 3n plus la da"ele/con i-iile obiec"i)e 3n care se constituie via-a uman,, opera-ionali7ate 3n
)&

$nciclo!edia &ar-,all 4a)endi-, ('114) KArborele lumiiL 4or!ul omene-c J Adole-cena, !g., 147. +# 0u-u +la)ia ('112) No"e de cur- +i"ne--, mu"i!lica" 3##, 4lu5 .Na!oca

+"

indica"ori ai cali"(ii )ieii. 5ac, 1ericirea se asocia7, cu o perspectiv, pre ominant etic, 6i 3n esen-a sa su/iectiv,, psiholo2ic, chiar, a ic, ce strate2ii tre/uie s, a opte in ivi ul pentru a-6i ma:imi7a 1ericirea, calitatea vie-ii este asociat, mai mult cu o perspectiv, socio-economico-politic,. 4a aceasta in urm,, accentul ca e pe eterminarea 1actorilor o/iectivi care sunt responsa/ili e varia-ia calit,-ii vie-ii, 6i a strate2iilor e ac-iune 3n ve erea ma:imi7,rii ei. <6a cum se poate o/serva, nu e neap,rat necesar ca 1ericirea s, 1ie corelat, cu o calitate ri icat, a vie-ii. 5ar, a6a cum ne-o arat, via-a e 7i cu 7i, calitatea vie-ii sprijin, puternic sentimentul e satis1ac-ie cu via-a sau 3n 1a-a vie-ii. <ceasta pentru c, in ivi ul uman 1ace permanent compara-ii cu cei in jur, 6i are a6tept,ri care vi7ea7, se2mentele sociale superioare lui, sper.n ca 6i el s, le accea , 3ntr-o /un, 7i. Cu toate acestea, e:ist, oameni care atin2 starea e 1ericire cumva in epen ent e con i-iile nivelului economic e trai. 5ar ace6tia sunt statistic mult mai pu-ini ec.t cei care conectea7, mul-umirea personal, cu calitatea vie-ii lor. <6a cum se va ve ea mai jos, conceptul e calitatea vie-ii este str.ns le2at e altele apropiate, cum ar 1i ni)elul de "rai 6i -"ilul de )ia(. <cestea in urm, cuprin 6i activit,-ile umane 3ntreprinse e in ivi7ii in i1erite 2rupuri 6i cate2orii sociale, printre care 6i practicarea sportului, e pl,cere sau e per1orman-,. Practicarea e:erci-iilor 1i7ice pare s, 1ie o component, mar2inal, a calit,-ii vie-ii, e6i numeroase stu ii au ar,tat c, e:ist, puternice corela-ii po7itive 3ntre nivelul e trai, calitatea vie-ii 6i nivelul e e7voltare a institu-iilor sportive na-ionale >6i a practic,rii activit,-ilor 1i7ice la scar, mare 3n r.n ul popula-iei?. 5in acest motiv noi apreciem c, pon erea practic,rii e:erci-iilor 1i7ice poate 1i un in icator in irect, ar real, al calit,-ii vie-ii. Puternic corelate cu nivelul e trai >ca e1ecte ale acestuia?, chiar ac, nu repre7int, 1actori eterminan-i, primi ai acestuia, sunt in icatorii e s,n,tate, e me iu >poluarea, protec-ia me iului? 6i irect conectat cu ace6tia, petrecerea s,n,toas, a timpului li/er, a ic, practicarea sportului. 5in p,cate, atele statistice nu ne o1er, un ta/lou prea optimist pentru 0om.nia 3n acest sens. <st1el, in icatorii e s,n,tate a popula-iei in ic, o situa-ie critic,, 0om.nia a1l.n u-se, la mul-i intre ei, pe ultimele locuri 3n Europa. Con1orm unor aprecieri o1iciale, printre care 6i Planul Na-ional <nti-$,r,cie 6i Promovare a !nclu7iunii $ociale, situa-ia critic, a st,rii e s,n,tate este at, e e1ectul com/inat al mai multor 1actori: s,r,cia >lipsa resurselor 1inanciare, alimenta-ia e1icient,, con i-ii proaste e locuit, lipsa accesului la con i-ii e i2ien, elementar,?, e7or2ani7area social, >a/an onul, 2riji 1a-, e propria s,n,tate, stiluri nes,n,toase e via-,, e1icit e cultur, 6i e uca-ie sanitar,?, e1icitul e acces la serviciile me icale, e1icitul serviciilor e preven-ie 6i tratament am/ulatoriu, ispari-ia sistemului e 3n2rijire me ical, /a7at pe teritorialitate. Printre 2rupurile sociale cu e1icit e acces la serviciile me icale se a1l, v.rstnicii s,raci, mai ales cei in 7onele rurale, 6omerii 1,r, alte surse e trai, rromii, tinerii proveni-i in institu-iile e ocrotire, 1amiliile cu mul-i copii etc. Fon urile alocate pentru s,n,tate sunt 3nc, mici, chiar ac, 3n ultimii ani au 1ost 3n cre6tere. <t.t veniturile 2lo/ale ale popula-iei c.t 6i unele e1icien-e 3n sistemul e securitate 6i asisten-, social,, con uc la o iposta7, social, prea pu-in str,lucit, 3n ceea ce prive6te nivelul e trai.

+)

In nivel e trai sc,7ut nu a uce nici prea mult, iversitate 3n petrecerea timpului li/er. ;inerii nu par prea ornici nici s, active7e 3n or2ani7a-ii sau asocia-ii culturale, politice, sportive sau e alt, natur,. 4ucrurile se pre7int, i1erit pentru tinerii statelor e7voltate. $e pare a6a ar c, activismul e orice natur, se corelea7, cu nivelul e trai. 0apoartele e Evaluare a $,r,ciei ale %,ncii Mon iale >"##", "##)? atest, rela-iile str.nse intre /o2,-ie 6i practicarea la scar, lar2, a iverselor sporturi. 9n aceste con i-ii, practicarea sportului nu pare s, 1ie, in p,cate, o prioritate a rom.nilor. =1erta e servicii 3n ceea ce prive6te sportul este 6i ea cu mult su/ cea pre7ent, 3n statele mai e7voltate, ar superioar, celor in a6a-numita Dlume a treiaA. $e constat, totu6i 3m/un,t,-iri la nivel le2islativ 3n ultimii ani 3n ceea ce prive6te activit,-ile sportive. Fie c, e vor/a e clu/uri e 1ittness, s,li e aero/ic sau clu/uri e tenis, acestea cunosc o oarecare e7voltare. 5esi2ur, cate2oriile socioemo2ra1ice care apelea7, la sport ca loisir sunt cele mai avantajate > ar 6i cele mai re use statistic?, iar cele care practic, sportul e per1orman-, 1ac acest lucru uneori in necesitate, 6i nu oar in simplul Dcult al sportuluiA, a ic, pe principiul mens sana in corpore sano. Cei care optea7, pentru sporturile costisitoare >cum ar 1i tenisul e c.mp sau schiul? sunt 3n special cei care au venituri care s, le permit, s, le practice. 5e6i e 2reu e 2,sit o evi en-, statistic, a num,rului practican-ilor unui anumit sport la nivel na-ional > e per1orman-, sau ca ho//H?, este e or inul evi en-ei c, ace6tia sunt 6i nu oar la noi - cu at.t mai pu-ini cu c.t sportul respectiv necesit, costuri mai ri icate. !nclus 3n pro2ramele 6colare, pre7ent masiv 3n mass-me ia 6i practicat e unii cu asi uitate, sportul este un 1enomen contemporan care nu poate 1i ne2lijat. <ceasta at.t pentru c, tot mai mul-i oameni sunt con6tien-i c, a asi2ura o calitate ri icat, a vie-ii lor implic, practicarea e e:erci-ii 1i7ice, c.t 6i eoarece el este realmente o 1ormul, >s,n,toas, 3ns,? a mo ei. = societate care promovea7, sportul 6i 3n-ele2e valoarea lui 3n via-, este una care 36i asi2ur, o component, soli , a /un,st,rii 6i optimismului social. =r2ani7a-ia Mon ial, a $,n,t,-ii a at o e1ini-ie o1icial, a s,n,t,-ii, ea 1iin 1ormulat, ast1el: D$,n,tatea este acea stare e complet /ine 1i7ic, mintal 6i social 6i nu const, numai 3n a/sen-a /olii 6i a in1irmit,-ii...s,n,tatea e un element al vie-ii coti ieneA >=M$, 1&(*?. $,n,tatea 3nseamn, eci mult mai mult ec.t a/sen-a /olii, a anormalit,-ii 1i7ice 6i are un sens mult mai lar2, multi imensional, pe mai multe planuri: 1i7ic, psihic 6i social. Este vor/a espre un concept superior, cu un lar2 ori7ont, care nu poate 1i separat e me iul social, e con i-iile social-economice 3n care oamenii tr,iesc 6i muncesc. Numai societatea 3n care totul este consacrat /un,st,rii omului poate con1eri con i-iile optime pentru ap,rarea 6i promovarea s,n,t,-ii. $,n,tatea tre/uie conceput, 6i ca un 1actor important 3n eterminarea acelui concept comple: pe care 3l enumim Dcalitatea vie-iiA. Pe plan /iolo2ic, s,n,tatea are la /a7, un echili/ru al tuturor 1unc-iilor or2anismului, al compo7i-iei chimice a umorilor 6i -esuturilor corpului omenesc. <cest minunat echili/ru este permanent 3ntre-inut 6i controlat printr-un mecanism comple: 3n care intr, numero6i 1actori: chimici, 1i7ici, psihici, sociali. 9ntre starea e s,n,tate 6i starea e /oal,, 2rani-a este uneori 2reu e sta/ilit, 3ntre ele e:ist.n st,ri

++

e tran7i-ie sau e limit, >/or erline? care se pot trans1orma pe nesim-ite 3n stare e /oal,. = preocupare a me icinii mo erne, preventive, const, tocmai 3n escoperirea timpurie, prin meto ele cele mai sensi/ile, ale acestor st,ri e tran7i-ie, ale st,rilor mor/i e 3n sta iul lor /iochimic, 3nainte e a ajun2e 3n /oal, clinic,. Pe plan /io-me ical, pro2resele e:traor inare 1,cute 3n ultimele ecenii au permis o e:ploatare mult mai pro1un , a st,rii e s,n,tate. 5ispunem ast,7i e posi/ilit,-i e investi2a-ie mult mai 1ine 6i mult mai precise, care ep,6esc cu mult sim-urile noastre comune e apreciere, pentru escoperirea c.t mai precoce a st,rilor anormale, a evierilor e s,n,tate. <st1el, 6tiin-a mo ern, 1ace posi/il, ca or2anismul uman s, evin, ast,7i in ce 3n ce mai transparent 6i accesi/il e:plor,rilor mor1olo2ice cele mai 1ine. 9n vi7iunea speciali6tilor calitatea vie-ii ca parte a s,n,t,-ii 1i7ice 6i mentale repre7int, a optarea unui mo e via-, s,n,tos, cre6terea 6i e7voltarea personal,, capacitatea e a 1ace 1a-, pro/lemelor 6i atin2erea st,rii e /ine. Fiecare cet,-ean tre/uie s, se inte2re7e 3ntr-un anume me iu 3n care s, se simt, con1orta/il. 9n acest me iu e care se simte atras, a c,rei apartenen-, 6i-o reclam, 6i 3n care 36i es1,6oar, activitatea cu succes sau nu >3n 1unc-ie e aspira-iile personale? pentru atin2erea i ealurile 6i scopurile personale, el 36i 1ormea7, capacitatea e a se e:prima, un mo e via-,. 5in punct e ve ere al s,n,t,-ii 1i7ice o persoan, e estimat, s,n,toas, ac, se /ucur, e o s,n,tate 1i7ic, 6i e o /un, nutri-ie, este 3n /un, 1orm, 1i7ic, 6i e satis1,cut, e apartenen-a sa. 5in punct e ve ere social, o persoan, atin2e un nivel e s,n,tate ac, se /ucur, e rela-ii /une cu 1amilia, prietenii, cuno6tin-ele etc. 5in punct e ve ere al atin2erii maturit,-ii o persoan, este catalo2at, rept s,n,toas, 3n momentul 3n care 3nva-, noi lucruri, 36i ameliorea7, rela-iile 6i poate 3n1runta i1icult,-ile vie-ii. 5e1inirea conceptului e s,n,tate, acceptat, e =r2ani7a-ia Mon ial, a $,n,t,-ii 6i 3nscris, 3n pream/ulul constitu-iei acestui 1or interna-ional, su/linia7, 1aptul c, prin s,n,tate tre/uie 3n-eleas, Do complet, /un,stare 1i7ic,, mintal, 6i social,, care nu const, numai 3n a/sen-a /olii sau in1irmit,-iiA. $,n,tatea este consi erat, a 1i o con i-ie uman, cu imensiuni e or in 1i7ic, social 6i psiholo2ic, 1iecare intre ele caracteri7.n u-se printr-un pol po7itiv 6i altul ne2ativ >s,n,tate po7itiv,, s,n,tate ne2ativ,?. $,n,tatea po7itiv, este asociat, capacit,-ii e a resim-i /ucuria e a tr,i 6i e a 1ace 1a-, solicit,rilor vie-ii. Ea nu semni1ic, oar simpla a/sen-, a /olilor. Pentru a spune c, cineva /ene1icia7, e o s,n,tate po7itiv,, este nevoie ca 1iecare intre componentele s,n,t,-ii: 1i7ic,, social, 6i psiholo2ic, a acelei persoane, s, se a1le la polul s,u po7itiv. $tarea e /ine este un concept holistic, care escrie o stare e s,n,tate po7itiv, a in ivi7ilor 6i inclu e /un,-starea 1i7ic,, social, 6i psiholo2ic,. $,n,tatea ne2ativ, este asociat, cu mor/i itatea 6i 3n ca7 e:trem, cu mortalitatea prematur,. Mor/i itatea poate 1i e1init, ca 1iin orice a/atere, su/iectiv, sau o/iectiv,, e la /un,-starea 1i7ic, sau psihic,, mai pu-in moartea. Factorii principali care in1luen-ea7, starea e s,n,tate sunt numero6i 6i complec6i: /iolo2ici, emo2ra1ici, sanitari, ecolo2ici, me iul 1i7ic, me iul social etc. Factorii

+8

/iolo2ici care e:ercit, o in1luen-, hot,r.toare asupra unor in icatori ai st,rii e s,n,tate sunt: natalitatea 6i 1ertilitatea, mortalitatea, mor/i itatea, e7voltarea 1i7ic, 6.a. $portul, activitatea 1i7ic, 3n 2eneral are e1ecte 1avora/ile asupra e7volt,rii 1i7ice a in ivi ului 6i a comunit,-ii. <cest a ev,r este eja /ine cunoscut 6i unanim acceptat. E:ist, un num,r in ce 3n ce mai mare e ove7i 6i ar2umente care sprijin, i eea c, activitatea 1i7ic, prestat, 3n timpul li/er, ar numai, up, anumite criterii, ajut, la men-inerea, promovarea 6i/sau rec.6ti2area s,n,t,-ii. %ene1iciile activit,-ii 1i7ice asupra s,n,t,-ii pu/lice au 1ost e:aminate 6i recunoscute e mai multe or2anisme interna-ionale, cum ar 1i =r2ani7a-ia Mon ial, a $,n,t,-ii, Fe era-ia !nterna-ional, e Me icin, $portiv,, Consiliul Europei. <ctivitatea 1i7ic, sistematic, poate s, men-in, 6i s, 3m/un,t,-easc, structura iverselor -esuturi 6i or2ane, s, ameliore7e 1unc-iile 6i s, contracare7e eterior,rile care tin inerent s, apar, atorit, inactivit,-ii >se entarismului? 6i 3naint,rii 3n v.rst,. <cesta este motivul pentru care 3n -,rile e7voltate, termenul e D1itnessA >con i-ie 1i7ic,? 6i cel e DhealthA >s,n,tate? sunt cvasi-similari, interschim/a/ili. Con i-ia 1i7ic, repre7int, capacitatea e a e:ecuta un lucru muscular 3n mo satis1,c,tor. Ea poate 1i irec-ionat, spre oricare intre cele ou, o/iective, per1orman-a sau s,n,tatea. Con i-ia 1i7ic, raportat, la starea e s,n,tate se re1er, la acele componente ale con i-iei 1i7ice, asupra c,rora nivelul o/i6nuit e activitate 1i7ic, are e1ecte 1avora/ile sau ne1avora/ile 6i care se raportea7, la statutul e s,n,tate. Ea se caracteri7ea7, prin Aa/ilitatea e a e1ectua cu vi2oare activit,-i 7ilnice 6i o pre7en-, a tr,s,turilor 6i capacit,-ilor asociate cu un risc minor e 3m/oln,vire prematur, 6i e e7voltare a st,rilor asociate cu inactivitatea 1i7ic, o/i6nuit,A. = capacitate 1i7ic, a ecvat, prin practicarea cu re2ularitate a activit,-ilor 1i7ice se tra uce printr-o per1orman-, 1i7ic, crescut,, 3ncre ere 3n sine 6i in epen en-, 3n plan 1i7ic 6i psiholo2ic, contri/uin 6i la calitatea perceput, a vie-ii. Caracteristicile 1un amentale ale activit,-ilor 1i7ice pentru a asi2ura con i-ia 1i7ic, sunt urm,toarele: s, an2aje7e 2rupe musculare mari, s, impun, o sarcin, mai mare ec.t ceea o/i6nuit,, s, impun, un consum ener2etic su/stan-ial mai mare. 9n practic, aceasta 3nseamn, e:ecutarea 1recvent,, >7ilnic? a unor e:erci-ii ritmice, sus-inute, timp e cel, pu-in "#-)# e minute. Multe 1orme e activit,-i e recreere activ, inclu e:erci-ii vi2uroase. 9ntot eauna aceste activit,-i asi2ur, e1ecte sano2enetice cu con i-ia ca ele s, 1ie e:ecutate 3n mo re2ulat 6i cu o pre2,tire a ecvat,. 4a majoritatea a ul-ilor, mersul alert 3n epline6te aceste con i-ii minime. 5ac, mersul este completat cu alte activit,-i 3n ve erea e:ers,rii musculaturii, majoritatea a ul-ilor 1ac pro2rese. E1ectele sano2enetice ale activit,-ilor 1i7ice sunt: 1unc-ionale, e 3m/un,t,-ire ale 1unc-iilor tuturor aparatelor 6i sistemelorF pro1ilactice, e 3mpie icare a apari-iei /olilor. 9ntre aceste e1ecte 1unc-ionale 6i pro1ilactice e:ist, o str.ns, le2,tur,, e:empli1icat, 3n ta/elul e mai jos:

+*

;a/elul nr. 1 A1apt/rile 8unc3ionale 7i e8ectele pro8ilactice ale activit/3ilor 8iDice <paratul, sistemul sau 1unc-ia Car iovascular < apt,ri 1unc-ionale Pulmonar cre6te cantitatea e s.n2e pe care o poate 3mpin2e inima se m,re6te cantitatea e s.n2e e:istent 3n vase s.n2ele evine mai 1lui 6i circul, mai u6or prin vene. pl,m.nul evine capa/il s, ventile7e o cantitate mai mare e are pe minut cre6te 1or-a 6i re7isten-a muscular, musculatura se atro1ia7, mai lent o at, cu v.rsta sca e masa total, e 2r,sime 6i in jurul viscerelor cre6te capacitatea mu6chiului e a prelua 2luco7a in s.n2e cre6te capacitatea mu6chiului e a prelua 2r,simile in s.n2e 6i a le utili7a pentru procurarea e ener2ie se 3nt,re6te capacitatea sistemului imunitar e a r,spun e la o a2resiune micro/ian, E1ecte pro1ilactice 1a-, e: aterosclero7,, car iopatie ischemic,, hipertensiune arterial,

/olile pulmonare cronice lom/opatii, 1racturi provocate prin c, ere o/e7itate

Mu6chii scheletici

Qesutul a ipos

Meta/olismul 2luci elor Meta/olismul 2r,similor

ia/et

aterosclero7,

!munitatea

in1ec-ii

+'

<paratul, sistemul sau 1unc-ia Procese i2estive $istemul nervos

< apt,ri 1unc-ionale se 3m/un,t,-e6te tran7itul intestinal, 3nl,tur.n u-se constipa-ia se 3m/un,t,-e6te coor onarea mi6c,rilor 6i echili/rul se 3m/un,t,-e6te vite7a e reac-ie 6i promptitu inea r,spunsurilor la iver6i stimuli se ameliorea7, ima2inea espre propria persoan,, e1icacitatea pro1esional,, comportamentul 1amilial, se instaurea7, Dstarea e /ine D 6i /ucuria e a tr,i

E1ecte pro1ilactice 1a-, e: cancerul e colon 1racturi prin c, ere 1racturi prin c, ere

Func-ii co2nitive

Comportamentu l psiho-social

epresie 6i an:ietate

Ei7iunea 6i ac-iunea preventiv, asupra s,n,t,-ii presupune luarea unor m,suri. Pentru aceasta a 1ost nevoie s, se sta/ileasc, mo alit,-ile prin care se pot i enti1ica in timp persoanele ce pre7int, cel mai mare risc e 3m/oln,vire. $-a ajuns, e aceea, la nominali7area unor a6a numi-i 1actori e risc, a c,ror i enti1icare, cuanti1icare 6i urm,rire tre/uie 1,cut, sistematic 6i perio ic. Prin 1actori e risc se 3n-ele2e 1ie istoricul >antece ente 1amiliale?, 1ie anumite caracteristici sau comportamente: 1umat, se entarism, alimenta-ie e:cesiv, etc. Factorii e risc se 3mpart 3n primari 6i secun ari, iar in alt, perspectiv,, 3n 1actori e risc ce pot 1i in1luen-a-i 6i 1actori e risc asupra c,rora nu se poate ac-iona 3n nici un 1el. Factorii primari e risc sunt repre7enta-i e acele caracteristici personale sau comportamentale, care ne plasea7, su/ un mare risc e 3m/oln,vire. 5e6i sunt 1oarte virulen-i ace6ti 1actori e risc pre7int, avantajul c, epin 3n mare m,sur, sau complet e orin-a noastr, e ai 1ace ino1ensivi. 5e men-ionat este 1aptul c, e1ortul, activitatea corporal,, constituie practic Dme icamentulA cel mai accesi/il 6i mai e1icient 3n lupta cu ace6ti 1actori e risc. )(+( Fitness9ul aero2?
+1

?o! Nicolae ('112) No"e cur- +i"ne--, mul"i!lica" 3##, 4lu5 .Na!oca

+(

Fitness9ul aero2 repre7int, 3n esen-, capacitatea e a prelua o:i2enul in aer la nivelul pl,m.nilor, e al transporta cu ajutorul s.n2elui 6i a-l utili7a la nivelul -esuturilor. Prin prestarea cu re2ularitate e e1ort 1i7ic 1itness-ul aero/ se 3m/un,t,-e6te. Factorii ce in1luen-ea7, 1itness-ul aero/ sunt: ere itatea, se:ul, v.rsta, cantitatea e 2r,sime corporal, 6i nivelul e activitate 1i7ic,. 9m/un,t,-irea 1itnessului aero/ se o/-ine prin antrenament, care pentru a 1i e1icient, tre/uie s, se e1ectue7e la o anumit, intensitate a e1ortului. 9m/un,t,-irea 1itness-ului aero/, se poate pune 3n evi en-, prin test,ri speciale care permit m,surarea a6a numitului consum ma:im e o:i2en >E=" ma:?. Cre6terea E=" ma:. este posi/il, ca urmare a mo i1ic,rilor pe care antrenamentul le pro uce la nivelul tuturor or2anelor 6i sistemelor implicate 3n preluarea trans1erul 6i utili7area o:i2enului. Cele mai importante mo i1ic,ri se 3nre2istrea7, la nivelul mu6chilor scheletici, e6i 6i alte or2ane 6i sisteme >respirator, cario-vascular? su1er, multiple mo i1ic,ri prin antrenament. <st1el la cei cu un 1itness aero/ /un mu6chii sunt mai /ine iri2a-i e s.n2e 6i ast1el preiau o mai mare cantitate e o:i2en. Pe e alt, parte cantitatea e aer ce poate p,trun e 3n pl,m.nii acestora este 6i ea mai mare, iar inima are un volum crescut 6i eci o e1icien-, superioar,. Fitness-ul muscular >capacitate 1i7ic, muscular,? are le2,tur, evi ent, cu s,n,tatea 6i cu calitatea vie-ii. 5e aceea orice persoan, care vrea s, se men-in, activ, 6i up, v.rsta e 8# e ani, tre/uie s, se ocupe nu numai e 1itness-ul aero/ ci 6i e cel muscular. Componentele principale ale 1itness-ului muscular sunt: 1or-a, re7isten-a muscular, 6i mo/ilitatea. <lte componente pot 1i consi erate: vite7a, puterea, 3n em.narea, echili/rul 6i coor onarea. Persoanele e orice v.rst, pot utili7a 1itnessul muscular pentru a-6i 3m/un,t,-i per1orman-ele sportive sau al altor activit,-i 1i7ice, ori e a ar,ta mai /ine. Persoanele e v.rst, me ie tre/uie s, practice e:erci-ii e toni1icare a mu6chilor a/ ominali 6i e 3m/un,t,-ire a mo/ilit,-ii coloanei verte/rale pentru a prevenii sau re uce la minimum lom/a2opatiile. Cei peste 8#-88 e ani mai ales 1emeile au nevoie e 1itness muscular 6i aero/ pentru a6i p,stra o ensitate mul-umitoare a oaselor 6i ast1el pentru a se men-ine activi 6i in epen en-i. =rice persoan, pier e in 1or-, pe m,sur, ce 3naintea7, 3n v.rst,, ar up, 88 e ani eclinul 1or-ei este accelerat. Prin 1or-, se 3n-ele2e puterea ma:im, ce poate 1i e7voltat, 3n ca rul unei contrac-ii voluntare unice. For-a epin e e o serie e 1actori: num,rul e 1i/re ce se contract, simultanF starea lor contractil, >lun2imea 6i nivelul e o/oseal,?F p.r2hiile mecanice asupra c,rora ac-ionea7, mu6chiul. <l-i 1actori sunt: se:ul, v.rsta 6i tipul e 1i/re ce intr, 3n alc,tuirea mu6chiului. Pentru amatorii sportului pentru to-i 1actorul v.rst, are o mare importan-,. <st1el la o persoan, o/i6nuit, 1or-a atin2e ma:imum up, "# ani up, care 3ncepe s, sca , lent p.n, la 8#-88 ani 6i accelerat up, aceea.

+&

4a orice v.rst, se poate 3m/un,t,-ii prin antrenament, ar c.6ti2urile e 1or-, i1er, 3n 1unc-ie e v.rsta la care su/iectul 3ncepe s, se antrene7e. E:ist, mai multe tipuri e 1or-, 6i /ine3n-eles e mo uri e antrenare a 1or-ei: contrac-ie i7ometric,, contrac-ie i7otonic, 6i contrac-ie i7oOinetic,. <ntrenamentele e tip i7ometric nu sunt 1oarte in icate la persoanele mai 3n v.rst,, iar cele e tip i7oOinetic nu se por reali7a ec.t cu ajutorul unor aparate speciale. Cele mai utili7ate antrenamente r,m.n cele e tip i7otonic, 3n care su/iectul e:ecut, mi6carea cer.n u-i-se s, 3nvin2, o anumit, re7isten-, repre7entat, e o 2reutate propriu-7is, >halter, sau 2anter,?, e re7isten-a opus, e un aparat sau 2reutatea propriului corp. Cele mai cunoscute meto e pentru 3m/un,t,-irea 1itness-ului muscular sunt: 1. <ntrenamentul i7ometric. Contrac-ia i7ometric, sau static, pro uce tensiune arterial, ceea ce o 1ace s, 1ie contrain icat, 3n multe situa-ii. Este 3ns, util, 3n rea/ilitarea celor cu imo/ili7are 2ipsat, sau la pat. ". <ntrenamentul i7otonic. $e /a7ea7, pe ri ic,ri e 2reut,-i 6i are rept re7ultat 3m/un,t,-irea 1or-ei inamice. <cest tip e contrac-ie este speci1ic /o H/uil in2-ului. ). <ntrenamentul i7oOinetic com/in, p,r-ile /une ale celui i7ometric >prin 1aptul c, opo7i-ia pe care tre/uie s, o 3nvin2, mu6chiul este ma:imal,? 6i a celui i7otonic >prin 1aptul c, aceast, opo7i-ie ma:imal, ac-ionea7, pe tot timpul mi6c,rii?. Fitness-ul al,turi e alte comportamente s,n,toase poate contri/ui la prelun2irea vie-ii 6i 3n special a vie-ii active. <semenea comportamente sunt: o ihna su1icient, >'-( h e somn?F o/iceiul e a m.nca la ore 1i:e 6i 3n special iminea-aF controlul permanent al 2reut,-iiF evitarea 1umatului sau a altor vicii. Ina intre cheile lon2evit,-ii este repre7entat, e stilul e via-,. Gerontolo2ii 6i al-i speciali6ti care se ocup, e v.rstele 3naintate, au constatat c, atin2erea unor asemenea v.rste -ine e anumite caracteristici personale, cum ar 1i: mo era-iaF suple-ea a aptativ,F comportamentele s,n,toaseF socia/ilitateaF interesul pentru ce se 3nt.mpl, 3n jurF stilul e via-, activ in punct e ve ere 1i7ic. In loc aparte 3n motiva-ia in ivi7ilor pentru activitatea corporal, 3l are conceptul e D1orm,A psihic,, 1i7ic, 6i estetic,. < 1i 3n putere este orin-a tuturor. $ocietatea vrea s, r,m.n, t.n,r,, aceasta este aproape o o/sesie pe m,sur, ce para o:al, popula-ia -,rilor e7voltate 3m/,tr.ne6te ine:ora/il 6i speran-a e via-, cre6te in ce 3n ce mai mult. <--i construi 1orma, a evenit o verita/il, cerin-, a societ,-ii, nemai1iin oar apanajul s,n,t,-ii 1i7ice 6i psihice.<ctivit,-ile 1i7ice au un rol important 3n ini-ierea 6i men-inerea st,rii e /ine, 6i mo i1ic,rii repre7ent,rii asupra sinelui atorit, in1luen-,rii reale a men-inerii s,n,t,-ii, a D1ormei psihiceA

8#

prin 3nl,turarea stresului, a D1ormei esteticeA prin mo elarea propriului corp 6i a D1ormei 1i7iceA evaluat, prin /ateria e teste DEuro1itA pentru popula-ia a ult,. ;ntre2/ri """( &ELA$"A 0"N#&E E>E&C"$"UL F"="C6 5%N%#A#E <" CON0"$"A F"="C% 1. Care este rela-ia intre e:erci-iul 1i7ic 6i starea e s,n,tate 6i ar,ta-i cum P a. rela-ie e inter epen e-, P /. -. ". Care sunt 1actorii care ne ajut, s, men-inem o stare e s,n,tate a or2anismuluiP a. -. /. -. c. controlul consumului e alimenteF . -. e. somn su1icient 6i pro1un F 1. -. 2. hot,r.re 6i autocontrol >pro2ram?. h. -. ). Cum e1ini-i starea e s,n,tate a or2anismului 6i e c.te 1eluri este P a. s,n,tatea este e1init, ca starea eUUUUUUU /. -. c. -. +. Care sunt 1actorii care pot in1luen-a ne2ativ starea e s,n,tate 6i iminuea7, capacitatea e munc, a omuluiP a. se entarismul /. -. c. solicitarea ine2al, . -. e. -. 8. Ce este con i-ia 1i7ic, P 5e c.te 1eluri este con i-ia 1i7ic,P a. -. /. con i-ia 1i7ic, 2eneral, c. con i-ia 1i7ic, 2eneral, asociat, .................................................... *. Ce cuprin e con i-ia 1i7ic, 2eneral,P a. -. /. -. c. -. . -. e. 1le:i/ilitate sau suple-e, 1. - . 2. - .

81

'. Ce cuprin e con i-ia 1i7ic, 2eneral, asociat, cu per1orman-a P a. -. /. a2ilitatea c. - . . coor onarea, e. - . 1. - . (. Care sunt tul/ur,rile cele mai 1recvente 2enerate e se entarism P a. - . /. - . c. - . . -. e. tul/ur,ri e tip e2enerativ la nivelul siestemului osteoarticular, cu apari-ia spon ilo7elor 6i artro7elor. 1. - . 2. ere2l,ri ale mecanismului somn- ve2he. &/spunsuri """( &ELA$"A 0"N#&E E>E&C"$"UL F"="C6 5%N%#A#E <" CON0"$"A F"="C% 1. Care este rela-ia intre e:erci-iul 1i7ic 6i starea e s,n,tate 6i ar,ta-i cum P a. rela-ie e inter epen e-, P > corect? /. rela-ie e in1luen-, reciproc, la anumite v.rste P ". Care sunt 1actorii care ne ajut, s, men-inem o stare e s,n,tate a or2anismuluiP a. e:erci-ii 7ilnice, sport, turismF /. alimenta-ia ra-ional, 6i controlul 2reut,-iiF c. controlul consumului e alimenteF . ap,rarea 3mpotriva 72omotelorF e. somn su1icient 6i pro1un F 1. 3n2rijirea activ, a s,n,t,-ii >masaj, ap,, soare?F 2. hot,r.re 6i autocontrol >pro2ram?F h. un e1ort c.t 6i un repaus echili/rat. ). Cum e1ini-i starea e s,n,tate a or2anismului 6i e c.te 1eluri este P a. s,n,tatea este e1init, ca starea e /ine 1i7ic,F /. s,n,tatea este e1init, ca starea e /ine mental,F c. s,n,tatea este e1init, ca starea e /ine social,. +. Care sunt 1actorii care pot in1luen-a ne2ativ starea e s,n,tate 6i iminuea7, capacitatea e munc, a omuluiP a. se entarismulF /. ritmul 6i 2ra ul 3nalt e solicitare a sistemului nervos, a proceselor psihice 6i a anali7atorilor >vi7ual, au itiv, etc?F

8"

c. solicitarea ine2al,F . 3ncor ,rile statice prelun2iteF e. po7i-iile vicioase ale corpului 3n timpul es1,6ur,rii procesului e munc,. 8. Ce este con i-ia 1i7ic, P 5e c.te 1eluri este con i-ia 1i7ic,P a. nivelul superior al pre2,tirii 1i7ice in ispensa/il valori1ic,rii optime a in icilor tehnici 6i tactici ai sportivului 3n concurs. =/serva-ii: Folosirea no-iunii scoate 3n evi en-,, e cele mai multe ori, sta iul superior 6i comple: e pre2,tire a unui sportiv sau a unei echipe care coinci e e o/icei cu 1orma sportiv,F /. con i-ia 1i7ic, 2eneral,F c. con i-ia 1i7ic, 2eneral, asociat, cu per1orman-a. *. Ce cuprin e con i-ia 1i7ic, 2eneral,P a. re7isten-a car iovascular, 6i const, 3n capacitatea sistemului e a aprovi7iona mu6chii cu o:i2en. Este numit, 6i capacitate 1i7ic, aero/,F /. re7isten-a muscular,, repre7int, capacitatea mu6chilor e a se contracta repetat 1,r, s, o/oseasc,F c. vi2oareaF . putereaF e. 1le:i/ilitate sau suple-eaF 1. vite7aF 2. compo7i-ia tisular, a corpului. '. Ce cuprin e con i-ia 1i7ic, 2eneral, asociat, cu per1orman-a P a. e7voltarea rapi , a 1or-ei, /. a2ilitatea c. echili/rul, . coor onarea, e. vite7a e reac-ie, 1. /un, sincrono7are 3n timp. (. Care sunt tul/ur,rile cele mai 1recvente 2enerate e se entarism P a. o sla/, capacitate 1unc-ional, a aparatului respirator, /. o sla/, capacitate 1unc-ional, a aparatului car io-vascular, c. epun eri a ipoase inestetice, o/e7itate re2ional, sau 2eneral,, . re ucerea e:cre-iilor 1i7iolo2ice 6i ten in-a e 1ormare a calculilor >pietrelor? urinari, e. tul/ur,ri e tip e2enerativ la nivelul sistemului osteoarticular, cu apari-ia spon ilo7elor 6i artro7elor, 1. 1enomene e irita/ilitate crescut,, ca urmare a pertur/,rii echili/rului proceselor corticale e inhi/i-ie 6i e:cita-ie, precum ere2l,ri ale mecanismului somn-ve2he.

8)

"@( UN"#A#EA MO#O&"E ?( ( 0e8ini3ia unit/3ii motorii Unitatea motorie consi erat, cea mai mic, unitate 1unc-ional, neuromuscular, a 1ost escris, 3n 1&"8 e c,tre 4i el 6i $herrin2tonF este un comple: neuromuscular 1ormat in neuron, a:onul sau 6i totalitatea 1i/relor musculare la care ajun2 termina-iile acestui a:on. Neuronul poate 1i cel in cornul anterior me ular >unitate motorie peri1erica? sau cel al nervilor cranieni motori. Contactul 3ntre 1i/ra nervoas, 6i cea muscular, se sta/ile6te prin c.te o plac, motoare care este o sinaps, neuroe1ectoare special,. Iltrastructura pl,cii este 1oarte complicat,, 1iin un sistem multimem/ranos a c,rei component, muscular, 1ormea7a microvilo7it,-i. Prin aceasta se m,re6te 1oarte mult supra1a-a e contact 3n a6a 1el 3nc.t un sin2ur impuls nervos e su1icient pentru a provoca e:citarea 1i/rei musculare corespun7,toare >spre eose/ire e contactele puncti1orme ale sinapselor interneuronale?. = sin2ur, 1i/r, nervoas, se rami1ica 6i inervea7, mai multe 1i/re musculare, constituin 3mpreun, unitatea motorie. Num,rul e 1i/re musculare apar-in.n unei unit,-i motorii constituie coe1icientul e inervatie 6i varia7, e la un mu6chi la altul, 3n 1unc-ie e 1ine-ea 6i preci7ia mi6c,rilor. Pentru cele "8# e milioane e 1i/re musculare stau la ispo7itie cateva sute e mii e 1i/re nervoase motoare. 9n mu6chii e:trinseci ai 2lo/ului ocular, cu mi6carile lor e mare preci7ie, unitatea motorie e 1oarte mic, con-in.n oar c.teva 1i/re musculare >3ntre ) 6i 18?. 9n schim/, mu6chii volumino6i anti2ravita-ionali ai mem/rului in1erior cu ac-iunea lor lenta 6i mai pu-in 1in, pose , unit,-i motorii 1oarte mari > e la c.teva sute p.n, la peste 1### e 1i/re musculare?. ;re/uie 1,cut, eose/irea 3ntre num,rul e 1i/re musculare intr-o unitate motorie >m,rimea unit,-ii motorii? 6i num,rul unit,-ilor motorii ce se 2,sesc 3ntr-un mu6chi 3ntre2. Majoritatea mu6chilor sunt compu6i in 1##-'## unit,-i motorii. Mu6chii cu contrac-ie rapi , 6i e preci7ie pose , un num,r relativ mare e unit,-i motorii mici >mu6chii e:trinseci ai 2lo/ului ocular, mu6chii larin2elui, mu6chii e2etelor?. Init,-ile motorii au importan-, capital, pentru contrac-ia muscular,. Ele, 6i nu 1i/ra muscular, in ivi ual,, 6i nici 1asciculul primar, repre7int, a ev,ratele unit,-i 1unc-ionale ale mu6chiului, eoarece intra 3n ac-iune 3ntot eauna 3n 3ntre2ime ca raspuns la un impuls nervos. Prin activarea unui num,r crescut e unit,-i motorii >@recrutareA? se o/-ine o 2ra are a 1or-ei e contrac-ie a 3ntre2ului mu6chi. 4ocali7area unit,-ilor motorii 3n ca rul corpului muscular se 1ace 3ntr-un anumit 1el: 1i/rele musculare apar-in.n unei unit,-i motorii nu 1ormea7a un 2rup compact, ci se reparti7ea7, >pe o sec-iune? pe un c.mp e apro:imativ 8-1# mm iametru 3n ca rul c,ruia se pot 3ntrep,trun e 18-)# unit,-i motorii i1erite. Punerea 3n ac-iune a unit,-ii motorii se erulea7a pe /a7a unei suite e procese comple:e la nivelul celor trei componente >pericarion-cilin ra:-1i/re musculare?, av.n ca re7ultant, contrac-ia muscular,.

8+

?(2( Activarea unit/3ii motorii la nivelul pericarionului 9n stare e @repausA, neuronul motor peri1eric >NMP? se pre7int, cu o polaritate ne2ativ, intracelular 6i cu una po7itiv, e:tracelular. <ceast, polari7are se atorea7, 1aptului c, reparti7area ionilor intracelular >V W 6i RC=)X? 6i a celor e:tracelulari >NaW 6i ClX? este ine2al, atorit, permea/ilit,-ii selective a mem/ranei celulare neuronale. !ne2alitatea ionic, etermin, o i1eren-, e poten-ial la nivelul mem/ranei cu valoare e circa &# mE >-(8mE?. Neuronul motor peri1eric, prin cele aproape 1#.### e sinapse, prime6te in1orma-ii e la o multitu ine e al-i neuroni r,sp.n i-i 3n m, uv, 6i ence1al. Neuronul prime6te aceast, in1orma-ie ca pe un stimul /iochimic >acetilcolina? ce epolari7ea7, mem/rana celular,, ionii e Na W penetrea7, 3n celul,, etermin.n un /rusc poten-ial e ac-iune e 1"# mE > eci se ajun2e la o i1eren-, e poten-ial e W )# mE? cu urata e 1 ms. Panta escen ent, a acestui poten-ial este creat, e ie6irea VW celular. =ric.t e intens ar 1i stimulul, ac, el ep,6e6te un anumit pra2, r,spunsul va etemina intrarea 3n activitate a neuronului > epolari7area? cu esc,rcare ma:im,, eoarece se supune le2ii @tot sau nimicA. 5e 1apt, neuronul prime6te 3n continuu stimuli su/ pra2, care e6i nu reu6esc s, etermine esc,rc,ri neuronale totu6i epolari7ea7, par-ial motoneuronul, cre.n o anumit, stare e e:cita/ilitate a acestuia. <6a-7isa stare e @repausAcelular este eci relativ,. $timulul peste pra2 etermin, un 1enomen /ioelectric - curentul e ac-iune care se r,sp.n e6te e la nivelul sinapsei >care a primit acest stimul 6i un e s-a pro us epolari7area mem/ranei? pe toat, supra1a-a celulei ajun2.n la cilin ra:. Pro2resia 1enomenului e epolari7are se 1ace in aproape 3n aproape, ca o un , >curen-ii locali Rermann?. Celula nervoas, nu este oar un pasaj pentru in1lu:ul nervos ci acesta eclan6ea7a un comple: e procese meta/olice intracelulare. Pe toat, urata epolari7,rii mem/ranei >poten-ialul e ac-iune? celula nu mai r,spun e la un nou stimul, a1l.n u-se 3n perioa a re1ractar, >cca " ms?. <ceasta e:plic, e ce esc,rc,rile neuronale spre e1ector nu pot 1i continue, ci su/ 1orm, e poten-iale e ac-iune care se succe repetitiv. !ntensitatea stimulului sosit la NMP se tra uce 3ntr-o anumit, secven-, e poten-iale e ac-iune. Cu c.t intensitatea stimulului este mai mare, cu at.t 1recven-a acestor poten-iale e ac-iune va 1i mai mare. >MMM.ceci.uprm.e u? ?()( Activarea unit/3ii motorii la nivelul cilin1raKului 5e la nivelul celulei NMP, poten-ialele e ac-iune se transmit 3n ra1ale e-a lun2ul a:onului, reali7.n @in1lu:ul nervos motorA. Ca 6i la pericarion, mem/rana a:onal, are 3n repaus o polari7are po7itiv, la e:terior 6i una ne2ativ, la interior. $osirea curentului e ac-iune e la celul, epolari7ea7, mem/rana a:onal, >NaW traversea7, mem/rana spre interior, invers.n u-se 3nc,rcarea electric,?. <:onul are acum la e:terior o 3nc,rcare ne2ativ,, care se va propa2a ca o @un , e ne2ativitateA spre sinapsa

88

neuromuscular,. <ceast, un , repre7int, in1lu:ul nervos. 5eplasarea in1lu:ului nervos este i1erit, 3n 1unc-ie e tipul a:onului - cu sau 1,r, teac, e mielin,. Fi/rele 1,r, teac, e mielin, > e e:emplu 1i/rele sinaptice post2an2lionare? av.n o permea/ilitate e2al, peste tot, un a e ne2ativitate se eplasea7,, in aproape 3n aproape su/ 1orma curen-ilor locali Rermann, vite7a e eplasare este e #,8-" m/s.+" 9n 1i/rele cu teac, e mielin,, mem/rana a:onal, nu este permea/il, pentru ioni 3n por-iunile 3n care este acoperit, e mielin,. 5oar 3n 7ona stran2ul,rilor 0anvier mem/rana este enu at, e mielin,, eci permea/il,, ceea ce 3nseamn, c, procesul e epolari7are nu se poate reali7a ec.t aici, un e apar a6a-numi-ii @curen-i interno ali ;asaOiA. In a e ne2ativitate va s,ri a6a ar intr-o stran2ulare 0anvier 3n alta, pro2res.n 3n acest 1el e-a lun2ul nervului. Eite7a e eplasare este mai mare 6i este 3n raport cu 2rosimea 1i/rei mielini7ate. <ceast, vite7, >3n m/s? este cam e * ori iametrul 1i/rei >3n microni?F spre e:emplu 1i/rele < e 1#-"#Y au un in1lu: nervos e *#-1"# m/s. >MMM./io.miami.e u? ?(?( Activarea unit/3ii motorii la nivelul sinapsei neuromusculare !n1lu:ul nervos ajun2e la /utonul terminal al a:onului >partea presinaptic,?, un e se pro uce epolari7area mem/ranei /utonului, cu penetrarea Na W 6i CaW 3n interior. !n1lu:ul e Ca"W etermin, eli/erarea e acetilcolina in ve7icule, care va trece 3n spa-iul sinaptic, un e va e:cita mem/rana postsinaptic,. 4a nivelul /utonului terminal 1enomenele sunt eci /iochimice. $unt necesare cantit,-i relativ mari milioane e molecule e acetilcolin, pentru a e:cita mem/rana postsinaptic,. Zestrea e acetilcolin, este su1icient, pentru cca 1#.### e stimuli. Pentru mu6chii 1a7ici >al/i? care primesc stimuli 1recven-i >8#-*# c/s? acetilcolina se epui7ea7a repe e )-+ min 6i apare o/oseala. Pentru mu6chii tonici care primesc impulsuri rare, re7erva e acetilcolin, este su1icient, 6i o/oseala apare 2reu. <ceast, o/oseal, a sinapsei neuromusculare prin epui7are e acetilcolin, este similar, cu o/oseala sinaptic, in $NC. Practic ea nu apare 3ns, eoarece numeroase stu ii au ar,tat c, oar secven-e e 18# e impulsuri/s ajunse la sinapsa neuronal, ar etermina o/oseala. 5epolari7area /utonului a:onal urea7a c.teva milisecun e, up, care acesta se repolari7ea7,, NaW 6i Ca"W travers.n invers mem/rana. <cum /utonul poate primi un nou in1lu: nervos. <cetilcolina eli/erat, se 1i:ea7, pe celulele receptoare speci1ice ale mem/ranei postsinaptice, permea/ilitatea acesteia pentru ionii e NaW 6i VW se mo i1ic,, apare epolari7area, cu inversarea 3nc,rc,rii electrice > e la -&# mE la W)#mE? 6i instalarea unui poten-ial e e:cita-ie enumit @poten-ial e plac, motorieA. 5ac, acest poten-ial ep,6e6te o anumit, valoare >"# mE? el se va propa2a spre 1i/ra muscular, evenin @poten-ial e ac-iune al 1i/rei musculareA care este in nou un 1enomen /ioelectric. >MMM.cross1itcentrale .ca? 5oar pentru 1i/ra muscular, al/,, 1a7ic, >cu o sin2ur, sinaps, neuromuscular,? un poten-ial e ac-iune va epolari7a mem/rana postsinaptic,
+"

:::.millerandle)ine.com

8*

r,sp.n in u-se 3n sarcolem,. 9n 1i/ra ro6ie, tonic, >1i/ra care are mai multe sinapse? epolari7area nu , poten-ial e ac-iune care s, se r,sp.n easc, ime iat. $e 1ormea7, poten-iale electrotonice locale care prin sumare e a/ia ajun2 s, epolari7e7e mem/rana postsinaptic, 6i s, 1orme7e poten-ialul e ac-iune al 1i/rei musculare. <cetilcolina eli/erat, in ve7icule se ata6ea7a la mem/rana postsinaptic, 6i la celulule receptoare acetilcolinestera7ice, un e acetilcolinestera7a va hi roli7a acetilcolina 3n colina 6i aci acetic, pro use care sunt a/sor/ite 3n /utonul terminal un e vor re1ace acetilcolina prin ac-iunea colinacetiltrans1era7ei. <cetilcolina resinteti7at, reumple ve7iculele presinaptice. ;oate procesele e la nivelul sinapsei e la sosirea stimulului 6i p.n, la apari-ia 3n mu6chi >sarcolema? a curentului e ac-iune muscular, urea7a #,8-1 ms timp consi erat ca 3nt.r7iere sinaptic,. >MMM.Me/anatomH.net? ?(+( Activarea unit/3ii motorii la nivelul 8i2rei musculare Poten-ialele e ac-iune e la pericarion ajun2 s, inva e7e 1i/ra muscular, su/ 1orma poten-ialului e ac-iune al 1i/rei musculare. Poten-ialele ajun2 la 1i/r, su/ 1orma e impulsuri repetitive, cu pau7e 3ntre ele e "#-1##ms. Poten-ialul e ac-iune >1enomenul e epolari7are? se r,sp.n e6te ca un , e ne2ativitate pe sarcolem,, apoi intr, 3n interiorul 1i/rei e-a lun2ul canaliculelor transversale ale sistemului @;A, p.n, la @tria eA, cu o vite7, e 8m/s > e 1# ori mai 3ncet ec.t 3n nerv?. 4a nivelul @tria elorA poten-ialul e ac-iune va eli/era ionii e Ca "W in reticulul en oplasmic in sacii @tria elorA. <st1el, in /ioelectric, procesul evine in nou /iochimic. Ca "W eli/erat repre7int, semnalul eclan6,rii unei suite e 1enomene chimice ener2etice, care au ca 1inalitate trans1ormarea 3n ener2ie mecanic, contrac-ia. !onii e Ca"W etermin, simultan trei e1ecte : a. <ctivea7a mio7in-a enoaintri1os1ata7a >M-<;Pa7a? care es1ace a eno7intri1os1atul : <;P[<5P W P \>le2atur, macroer2ic,? ] M-<;Pa7a 4e2atura macroer2ic, se lea2, e mio7in,, 1orm.n comple:ul mio7ina\P 6i eclan6.n ast1el mecanismul contrac-iei. 5ar <;P intr-o 1i/r, muscular, se epui7ea7, 3n c.teva contrac-ii, motiv pentru care el tre/uie re1acut. /. <ctivea7, procesul e re1ormare a <;P in 1os1orilcreatin, >CP?, compus 2uani inic 1os1orilat con-inut e 1i/ra muscular,: CP W <5P[<;P W C ] Fos1ocreatinOina7a 5eoarece re7ervele e CP intracelular, nu sunt prea mari, tot su/ in1luen-a Ca"W, <;P este sinteti7at prin meta/oli7area 2lico2enului muscular. 9n 1i/rele al/e, 1a7ice, meta/olismul 2lico2enului are loc pe cale anaero/, >calea Em/ en-MaHerho1?, mecanism rapi , cu cheltuial, mare 6i rapi , e su/strat

8'

ener2etic, ar cu 1ormarea unor cantit,-i mici e <;P. Procesul ajun2e la lacta-i care sc,7.n pR-ul 1ace s, se instale7e rapi o/oseala muscular,. 9n 1i/rele ro6ii, tonice, meta/olismul 2lico2enului este aero/, ajun2an la C=" si R"= >ciclul Vre/s?, cu pro ucerea unor mari cantit,-i e <;P. Procesul este lent, ar poate ura 1,r, s, apar, cata/oli-i aci7i, respectiv o/oseala muscular,. c. 9n acela6i timp Ca"W stimulea7, ac-iunea 2lico2ensinteta7ei, care re1ormea7, 2lico2enul muscular. ;ot Ca"W activea7, troponina care la r.n ul ei activea7, tropomio7ina care va polimeri7a actina trans1orm.n -o in 1orma 2lo/ular, <G 3n 1orma 1i/rilar, <F. 9n aceast, polimeri7are un rol important 3l joac, 6i ionii e M2 "W. Mio7ina nu se lea2, ec.t e <F reali7.n comple:ul actomio7inic <M. 4e2area nu se 1ace pe toat, lun2imea 1i/rei ci in loc 3n loc >la istan-a e +## ^? acolo un e se 2,seau 2r,me7ile e troponin,. <ceste pun-i transversale e le2atur,, care repre7int, meromio7ina 2rea >RMM heavH meromHosin? nu sunt 1i:e, ci 1le:i/ile. C.n RMM se cuplea7, cu <F puntea se 3n ep,rtea7, e a:ul 1ilamentului e mio7in, ceea ce 1ace ca 1ilamentul e actin, s, 1ie trac-ionat spre centrul sarcomerului 3n irec-ia liniei @MA. +) In a e ne2ativitate >poten-ialul e ac-iune? trec.n , apare un interval e lini6te >3ntre 1# 6i 1##ms? timp 3n care Ca"W se eli/erea7, e pe troponin,, respectiv e pe pun-i, reintr.n 3n cisternelele reticulului sarcoplasmic. Pun-ile se es1ac 6i se apropie e a:ul 1ilamentului e mio7in,, 1ilamentul e actin, r,m.ne 3ns, eplasat. In impuls nervos este 1ormat eci in mai multe impulsuri electrice >un e e ne2ativitate? care vin repetitiv, 1iecare in aceste impulsuri eplas.n e 1iecare at, 1ilamentul e actin, cu 3nc, 8#-1## ^ spre linia @MA. <ceast, cuplare 6i ecuplare actomio7inic, sta la /a7a teoriei @mecanismului 2lisantA >Ru:leH 6i Ranson, 1&8+? care e:plic, contrac-ia, intensitatea acestor contrac-ii 1iin corelat, cu istan-a alunec,rii 1ilamentelor e actin, care va scurta mu6chiul, alunecare epen ent, 6i ea e 1recven-a impulsurilor electrice sosite la sinaps,, acestea 1iin la r.n ul lor epen ente e intensitatea comen7ii motorii. ;oate aceste 1enomene se pro uc simultan 3n toate 1i/rele musculare inervate e aceea6i unitate motorie, 1or-a e contrac-ie muscular, 1iin repre7entat, e suma tuturor unit,-ilor motorii in mu6chi activate 3n acela6i moment. <6a ar contrac-ia muscular, are la /a7, alunecarea 1ilamentelor e actin, printre cele e mio7in,, cu apropiere e linia central, @MA a sarcomerului. !ntensitatea contrac-iei este at, e suprapunerea mai mare sau mai mica, pe lun2ime, 3ntre cele ou, tipuri e 1ilamente.++ Contrac-ia muscular, persist, at.t timp c.t persist, in1lu:ul nervos sau c.t timp e:ist, resurse ener2etice s, sus-in, lucrul mecanic al mio1ilamentelor. = at, in1lu:ul nervos oprit apare econtrac-ia, rela:area muscular,. ;oate mem/ranele se polari7ea7, ionic, Ca"W 3n ca rul pompei e Ca"W p,r,se6te mio1ilamentele, 1unc-ia
+)

:::.legac9.o:en-boro.;c"c-.edu ?a!ilian M, '11B Ana"omia omului, Molumul *, A!ara"ul locomo"or, $diie re)izui"( de ?rof. 3ni). Fr. *on Albu, #ucure"i, $di"ura ADD
++

8(

<;P-a7ic, a mio7inei este oprit,, actina 1i/rilar, se trans1orm, 3n actin, 2lo/ular, iar 1ilamentele e actin, aluneca printre cele e mio7in, 3n po7i-ia ini-ial, re1,c.n iscul clar al sarcomerului. = at, cu econtrac-ia se opresc 6i procesele ener2i7ante e 1ormare e <;P. 5econtrac-ia este 6i ea un proces activ eoarece se consum, o anumit, cantitate e ener2ie reali7at, prin hi roli7, e <;P. +8 ;ntre2/ri "@( UN"#A#EA MO#O&"E 1. 5e1ini-i unitatea motorie. ". 5escrie-i pe scurt procesul e activare a unit,-ii motorii la nivelul pericarionului. ). 5escrie-i pe scurt procesul e activare a unit,-ii motorii la nivelul cilin ra:ului. +. 5escrie-i pe scurt procesul e activare a unit,-ii motorii la nivelul sinapsei neuromusculare. 8. 5escrie-i pe scurt procesul e activare a unit,-ii motorii la nivelul 1i/rei musculare. &/spunsuri curs "@( UN"#A#EA MO#O&"E 1. Initatea motorie este un comple: neuromuscular 1ormat in neuron, a:onul sau 6i totalitatea 1i/relor musculare la care ajun2 termina-iile acestui a:on. Neuronul poate 1i cel in cornul anterior me ular >unitate motorie peri1erica? sau cel al nervilor cranieni motori. ". 9n stare e @repausA, neuronul motor peri1eric >NMP? se pre7int, cu o polaritate ne2ativ, intracelular 6i cu una po7itiv, e:tracelular. <ceast, polari7are se atorea7, 1aptului c, reparti7area ionilor intracelular >V W 6i RC=)X? 6i a celor e:tracelulari >NaW 6i ClX? este ine2al, atorit, permea/ilit,-ii selective a mem/ranei celulare neuronale. !ne2alitatea ionic, etermin, o i1eren-, e poten-ial la nivelul mem/ranei cu valoare e circa &# mE >-(8mE?. Neuronul prime6te aceast, in1orma-ie ca pe un stimul /iochimic >acetilcolina? ce epolari7ea7, mem/rana celular,, ionii e Na W penetrea7, 3n celul,, etermin.n un /rusc poten-ial e ac-iune e 1"# mE > eci se ajun2e la o i1eren-, e poten-ial e W )# mE? cu urata e 1 ms. Panta escen ent, a acestui poten-ial este creat, e ie6irea VW celular. =ric.t e intens ar 1i stimulul, ac, el epa6e6te un anumit pra2, r,spunsul va etemina intrarea 3n activitate a neuronului > epolari7area? cu esc,rcare ma:im,, eoarece se supune le2ii @tot sau nimicA. 5e 1apt, neuronul prime6te 3n continuu stimuli su/ pra2, care e6i nu reu6esc s, etermine esc,rc,ri neuronale totu6i epolari7ea7, par-ial motoneuronul, cre.n o anumit, stare e e:cita/ilitate a acestuia. <6a-7isa stare e @repausAcelular este eci relativ,.

+8

beng,e T,1999, #azele "eore"ice i !rac"ice ale ;ine"o"era!iei, #ucure"i, $di"ura &edical(

8&

$timulul peste pra2 etermin, un 1enomen /ioelectric - curentul e ac-iune care se r,sp.n e6te e la nivelul sinapsei >care a primit acest stimul 6i un e s-a pro us epolari7area mem/ranei? pe toat, supra1a-a celulei ajun2.n la cilin ra:. Pro2resia 1enomenului e epolari7are se 1ace in aproape 3n aproape, ca o un , >curen-ii locali Rermann?. Cu c.t intensitatea stimulului este mai mare, cu at.t 1recven-a acestor poten-iale e ac-iune va 1i mai mare. ). 5e la nivelul celulei NMP, poten-ialele e ac-iune se transmit 3n ra1ale e-a lun2ul a:onului, reali7.n @in1lu:ul nervos motorA. Ca 6i la pericarion, mem/rana a:onal, are 3n repaus o polari7are po7itiv, la e:terior 6i una ne2ativ, la interior. $osirea curentului e ac-iune e la celul, epolari7ea7, mem/rana a:onal, >NaW traversea7, mem/rana spre interior, invers.n u-se 3nc,rcarea electric,?. <:onul are acum la e:terior o 3nc,rcare ne2ativ,, care se va propa2a ca o @un , e ne2ativitateA spre sinapsa neuromuscular,. <ceast, un , repre7int, in1lu:ul nervos. 5eplasarea in1lu:ului nervos este i1erit, 3n 1unc-ie e tipul a:onului - cu sau 1,r, teac, e mielin,. 9n 1i/rele cu teac, e mielin,, mem/rana a:onal, nu este permea/il, pentru ioni 3n por-iunile 3n care este acoperit, e mielin,. 5oar 3n 7ona stran2ul,rilor 0anvier mem/rana este enu at, e mielin,, eci permea/il,, ceea ce 3nseamn, c, procesul e epolari7are nu se poate reali7a ec.t aici, un e apar a6a-numi-ii @curen-i interno ali ;asaOiA. In a e ne2ativitate va s,ri a6a ar intr-o stran2ulare 0anvier 3n alta, pro2res.n 3n acest 1el e-a lun2ul nervului. Eite7a e eplasare este mai mare 6i este 3n raport cu 2rosimea 1i/rei mielini7ate. <ceasta vite7, >3n m/s? este cam e * ori iametrul 1i/rei >3n microni?F spre e:emplu 1i/rele < e 1#-"#Y au un in1lu: nervos e *#-1"# m/s. +. !n1lu:ul nervos ajun2e la /utonul terminal al a:onului >partea presinaptic,?, un e se pro uce epolari7area mem/ranei /utonului, cu penetrarea Na W 6i CaW 3n interior. !n1lu:ul e Ca"W etermin, eli/erarea e acetilcolina in ve7icule, care va trece 3n spa-iul sinaptic, un e va e:cita mem/rana postsinaptic,. 4a nivelul /utonului terminal 1enomenele sunt eci /iochimice. $unt necesare cantit,-i relativ mari milioane e molecule e acetilcolin, pentru a e:cita mem/rana postsinaptic,. Zestrea e acetilcolin, este su1icient, pentru cca 1#.### e stimuli. Pentru mu6chii 1a7ici >al/i? care primesc stimuli 1recven-i >8#-*# c/s? acetilcolina se epui7ea7, repe e )-+ min 6i apare o/oseala. Pentru mu6chii tonici care primesc impulsuri rare, re7erva e acetilcolin, este su1icient, 6i o/oseala apare 2reu. 5oar pentru 1i/ra muscular, al/,, 1a7ic, >cu o sin2ur, sinaps, neuromuscular,? un poten-ial e ac-iune va epolari7a mem/rana postsinaptic, r,sp.n in u-se 3n sarcolem,. 9n 1i/ra ro6ie, tonic, >1i/ra care are mai multe sinapse? epolari7area nu , poten-ial e ac-iune care s, se r,sp.n easc, ime iat. $e 1ormea7, poten-iale electrotonice locale care prin sumare e a/ia ajun2 s, epolari7e7e mem/rana postsinaptic, 6i s, 1orme7e poten-ialul e ac-iune al 1i/rei musculare. ;oate procesele e la nivelul sinapsei e la sosirea stimulului 6i p.n, la apari-ia 3n mu6chi >sarcolema? a curentului e ac-iune muscular, urea7a #,8-1 ms timp consi erat ca 3nt.r7iere sinaptic,.

*#

8. Poten-ialele e ac-iune e la pericarion ajun2 s, inva e7e 1i/ra muscular, su/ 1orma poten-ialului e ac-iune al 1i/rei musculare. Poten-ialele ajun2 la 1i/r, su/ 1orma e impulsuri repetitive, cu pau7e 3ntre ele e "#-1##ms. Poten-ialul e ac-iune >1enomenul e epolari7are? se r,sp.n e6te ca un , e ne2ativitate pe sarcolem,, apoi intr, 3n interiorul 1i/rei e-a lun2ul canaliculelor transversale ale sistemului @;A, p.n, la @tria eA, cu o vite7, e 8m/s > e 1# ori mai 3ncet ec.t 3n nerv?. 4a nivelul @tria elorA poten-ialul e ac-iune va eli/era ionii e Ca "W in reticulul en oplasmic in sacii @tria elorA. <st1el, in /ioelectric, procesul evine in nou /iochimic. Ca "W eli/erat repre7int, semnalul eclan6,rii unei suite e 1enomene chimice ener2etice, care au ca 1inalitate trans1ormarea 3n ener2ie mecanic, contrac-ia. <6a ar contrac-ia muscular, are la /a7, alunecarea 1ilamentelor e actin, printre cele e mio7in,, cu apropiere e linia central, @MA a sarcomerului. !ntensitatea contrac-iei este at, e suprapunerea mai mare sau mai mic,, pe lun2ime, 3ntre cele ou, tipuri e 1ilamente.

*1

@( 5#&UC#U&A CAPAC"#%$"" 0E PE&FO&MAN$% Capacitatea 1e per8orman3/ Deste re7ultatul interac-iunii unor sisteme /iolo2ice, psihice 6i e uca-ionale, e:primat printr-o mani1estare comple:, a isponi/ilit,-ilor sportivului, materiali7at, prin per1orman-e sportiveA. +* +( ( Antrenamentului sportiv 7i 8actorii care in8luen3eaD/ a1aptarea la e8ort Factorii 1eterminan3i ai capacit/3ii 1e per8orman3/ sunt: antrenamentul sportiv, aptitu inile, atitu inile 6i am/ian-a. Antrenament >no-iunea superioar, sport? 3n-elesul principal B antrenamentul este procesul pe a2o2ic es1,6urat sistematic 6i continuu 2ra at e a aptare a or2anismului omenesc la e1orturile 1i7ice 6i psihice intense 3n scopul o/-inerii e re7ultate 3nalte, la 1ormele e practicare competitiv, a e:erci-iilor 1i7ice. $inonime: pre2,tire sportiv,+' A+,+,+0efiniia antrenamentului sportiv <ntrenamentul sportiv este un proces pe a2o2ic es1,6urat sistematic, continuu 6i 2ra at, e a aptare a or2anismului uman la e1orturi 1i7ice 6i psihice intense, 3n scopul o/-inerii e re7ultate 3nalte 3ntr-una in 1ormele e practicare competitiv, a e:erci-iilor 1i7ice. 4ec-ia e e uca-ie 1i7ic,/antrenament sportiv repre7int, 1orma e /a7, a procesului e practicare a e:erci-iilor 1i7ice. A+,+*+ -aracteristici <ntrenamentul sportiv apare su/ ou, 1orme e or2ani7are: - Proces instructiv - e ucativ /ilateral antrenor - sportiv. 0ela-ia intre cele ou, laturi este puternic,, inter epen ent,, inamic - a aptativ, 6i eose/it e comple:,. - Proces in epen ent - reali7at 3n lipsa 1i7ic, a antrenorului, pe /a7a e:perien-ei acumulate 6i a stu iului surselor e in1ormare in omeniu. A+,+4+ 6ipolo(ia antrenamentului up, pro1. 5ra2nea >"##"?, iar noi le-am concreti7at prin e:emple: A( ;n 8unc3ie 1e etapele :nv/3/rii motrice lec-ia 6i antrenamentul pot 1i: - lec-ie e 3nv,-are e e:emplu: 3nv,-area unei eprin eri - ri/lin2ulF - lec-ie e consoli are >1i:are? repetarea unei eprin eri a ri/lin2ului alternativ cu m.na reapt, 6i cu st.n2a 3n linie reapt,F - lec-ie e per1ec-ionare a unei eprin eri - ri/lin2ul alternativ printre
+*

+ili!, 4."in. i colab.('111) ?reg("ire -!or"i)o."eore"ic(, 6,id me"odologic de a!licare a !rogramei colare, &ini-"erul educaiei naionale, 4on-iliul Naional !en"ru curriculum, !g., '', +' Alexe,N., i colab.(1974) o!. ci"a"e, #ucure"i, $di"ura "adion, !g., 1B'.

*"

jaloaneF - lec-ie e veri1icare >evaluare? ri/lin2 pas, - reprimire - aruncare la poart, sau la co6F - lec-ie mi:t, - se veri1ic, o eprin ere: e e:emplu aruncarea la poart, 6i se 3nva-, o schem, tactic, nou, 3n atac. !( ;n 8unc3ie 1e num/rul ramurilor 1e sport re8lectate :n teme, lec-ia poate 1i: - monosport un sin2ur joc sportiv: han /al, atletism sau isciplin, sportiv,: 2imnastic,, atletismF - /isport in " jocuri sportive i1erite sau iscipline sportive i1erite. C( ;n 8unc3ie 1e poDi3ionarea lec3iei :n planul calen1aristic - intro uctiv, > e or2ani7are? la 3nceputul semestrului sau anului 6colarF - /ilan- - la s1.r6itul semestrului sau anului 6colar. < aptarea la antrenament repre7int, suma trans1orm,rilor provocate prin e:erci-iu repetat sistematic+(. Pre2,tirea 1i7ic, c.6ti2, 3n parametrii oar atunci c.n or2anismul este provocat s, se a apte7e la stresul e1ortului. ;impul necesar instal,rii unui anumit 2ra e antrenament este epen ent e: - comple:itatea sportuluiF - 2ra ul e pre2,tire al sportivului. Factori care in8luen3eaD/ a1aptarea la e8ortC - urata e1ortuluiF - volumul e lucruF - ensitatea 3n antrenamentF - 1recven-a antrenamentelorF - intensitatea e1orturilorF - tipul e e1ortF - capaciatea e re1acere a or2anismului. A+,+:+-aracteristicile adaptrii:B - amplitudinea sau plasticitatea este at, e i1eren-a intre nivelul ini-ial 6i cel 1inalF - eficiena sau economicitatea /a7a mo i1ic,rilor survenite 3n or2anism ca urmare a e1ortului 1i7ic este at, e sinte7a proteic, e a aptare care are ca e1ect mani1estarea e1icient, a capacit,-ii e per1orman-,F - ntinderea sau durata repre7int, timpul c.t este men-inut, 1orma sportiv,F - ascendena sau evoluia acomo area 3n trepte a i1eri-ilor stimuli, ea reali7.n u-se 3n timp >+-* ani?F - specificitatea i receptivitatea adaptrii se reali7ea7, 3n 1unc-ie e 1iecare in ivi 3n parteF A+,+A+6ipuri de adaptare n antrenamentul sportivAC
+(

#om!a, T., ('111) . ?eriodizarea< "eoria i me"odologia an"renamen"ului, $di"ura 4.N.+.?.A., #ucure"i, !g.11N +& Fragnea, A., 4., ('11') . Teoria -!or"ului, $di"ura +$ T, #ucure"i, !g. 177.17'N 8# Fragnea, A., 4., ('11') . Teoria -!or"ului, $di"ura +$ T, #ucure"i, !g. 17'.17%N

*)

A+ Adaptarea de scurt durat < aptarea e scurt, urat, se mani1est, 3n timpul 6i up, e1ectuarea i1eritelor e:erci-ii, reac-iile su/iec-ilor 1iin i1erite 3n 1unc-ie e nivelul e pre2,tire al acestora. 0eac-ii ime iate: - se pro uce ini-ial stimularea i1eritelor or2ane 6i sisteme care asi2ur, es1,6urarea activit,-ii >cre6te 1recven-a car iac,, ventila-ia pulmonar,, consumul e o:i2en 6i are loc o acumulare e lactat 3n s.n2e?F - apoi se instalea7, o stare sta/il, caracteri7at, prin es1,6urarea activit,-ii la un nivel constantF - 3n 1inal are loc o tul/urare a echili/rului >a st,rii sta/ile? atorat iscor an-ei intre necesarul or2anismului 6i capacitatea or2anelor 6i sistemelor e a 1ace 1a-, acestor nevoi. <ceste reac-ii, ap,rute ca urmare a a apt,rii e scurt, urat, repre7int, e 1apt stimulii pentru schim/,rile a aptative e lun2, urat,. >+ Adaptarea de lun( durat < aptarea e lun2, urat, este eterminat, e antrenamente ju icios e1ectuate pe o perioa , lun2, e timp, ea pro uc. u-se numai 3n ca7ul 3n care stimulii e sarcin, au intensit,-i 6i urate optime 6i sunt aplica-i sistematic. < aptarea e lun2, urat, se reali7ea7, 3n etape, pe parcursul mai multor cicluri e pre2,tire intr-un an sau 3n ca rul pre2,tirii multianuale. < aptarea e lun2, urat, se es1,6oar, 3n ) etape: - mo/ili7area sistematic, a resurselor 1unc-ionale ale or2anismuluiF - cre6terea sistematic, 6i plani1icat, a e1orturilorF - reali7area a apt,rii sta/ile 3n elun2ate. A+,+5+ Adaptarea pentru competiie < aptarea pentru competi-ie este o 1orm, superioar, e a aptare, ea implic.n 3n principal 1actori e or ine psiho-social,. < aptarea pentru concurs se reali7ea7, 3n: - antrenament tip competi-ieF - competi-ie pre2,titoare sau e veri1icareF < aptarea pentru competi-ie este epen ent, e : - con i-iile i1erite e es1,6urare a competi-iilorF - nivelul i1erit e solicitareF - e:cita/ilitatea neuro-muscular, a sportivilorF - starea optim, e activare a sportivilorF - tipul a versarilor > i1eri-i ca nivel e pre2,tire?F - elemente emo-ionale care 3nso-esc concursul >1e/ra e start?F - esc,rc,ri ale a renalinei. <ntrenorul tre/uie s, cunoasc, toate atele espre competi-ie 6i a versar 6i s, in1orme7e sportivii cu privire la toate etaliile competi-ieiF 1apt ce uce la m,rirea a apta/ilit,-ii sportivilor. +(2( Antrenarea sistemelor Heneratoare 1e enerHie

*+

1. ener2iei? ". ).

Principalele ) sisteme ener2etice Creatin Fos1at >calea ime iat,, non-o:i ativ, e reciclare a

Meta/olismul <naero/ >calea anaero/ic, 2licolitic,, non-o:i ativ,? Meta/olismul <ero/ >calea o:i ativ, a recicl,rii ener2iei? $istemul meta/olic creatin 1os1at este procesul e re1acere a <;P in CP. CP este epo7itat 3n celula muscular,. 0e1ace 1oarte repe e <;P in <5P. 5e o/icei, up, "-) secun e e e1ort la o intensitate ma:im,, re7ervele e <;P in celulele musculare sunt 2olite. <poi CP este an2renat pentru a re1ace <;P-ul. 5up, 1#-18 secun e e e1ort ma:imal rata e re1acere a <;P in CP este 1oarte mic,. 5in acest punct e ve ere putem spune c, sistemul creatin-1os1at este un sistem care e7volt, o putere ma:im,, pentru o 1oarte scurt, perioa , e timp, ine1icient pentru re1acerea <;P-ului. $istemul meta/olic anaero/ic-2lico2en este procesul non-o:i ativ e re1acere a <;P in 2lico2en. Glico2enul este epo7itat 3n celulele musculare. Glico2enul este capa/il s, re1ac, re7ervele e <;P ar, rata e re1acere este mai mic, ec.t cea a sistemului CP. Meta/olismul anaero/ic pro uce lactat. Este principalul sistem ener2etic pentru e1orturile cu o urat, 3ntre )# secun e 6i ) minute. C.n istan-ele sunt mai lun2i, sistemul aero/ic este pre ominant. $istemul anaero/-2lico2en are o putere mare, capacitate me ie 6i o e1icien-, sc,7ut, 3n re1acerea <;P-ului. $istemul ener2etic aero/ este procesul e re1acere a <;P-ului muscular ce se es1,6oar, 3n pre7en-a o:i2enului. Este un proces lent e re1acere a <;P-ului. Glico2enul pentru sistemul aero/ este epo7itat 3n mu6chi, 1icat 6i s.n2e. Gr,simile 6i proteinele contri/uie 6i ele la reali7area acestui proces caracteristic 3notului pe istan-e lun2i. $istemul anaero/ este principala surs, e ener2ie pentru e1orturile mai lun2i e + minute. Cu c.t istan-ele sunt mai lun2i cu at.t mai pre ominant, este aceast, 7on, e e1ort. $istemul aero/ic se es1,6oar, 3n mitocon rii. <cest sistem are o putere sc,7ut,, capacitate mare 6i e1icien-, ri icat,.

*8

;a/elul nr. " Evaluarea pon1erii MNI e8ortului aero2 si anaero2 :n 8unc3ie 1e FC Frecven-a _1"# /,t/min 1"#-18# /,t/min 18#-1*8 /,t/min 1*8 -1(# /,t/min ` 1(# /,t/min Procentul aero/ - anaero/ >L? 1## L aero/ &#-&8 L aero/ *8-(8 L aero/ 8#-*8 L aero/ _8# L aero/ ;ip e e1ort cu prea pu-in e1ect asupra sistemelor ener2etice 8-1# L anaero/ 18-)8 L anaero/ )8-8# L anaero/ ` 8# L anaero/ up, > Filip, C., "###? +()( Aptitu1inile 7i atitu1inile %+4+,+ 0efiniia aptitudinilor i clasificarea lorD D<ptitu inile sunt o re7ultant, a interac-iunii pre ispo7i-iilor ere itare cu con i-iile e ucative e 1ormare a acestora 6i activitatea 1i7ic, a su/iectuluiA 81. 4iteratura psiholo2ic, e1ine6te urm,toarele cate2orii e aptitu ini: - Aptitu1ini Henerale - inteli2en-,, memorie, aten-ie, spirit e o/serva-ie, utile practic,rii oric,rei activit,-i umane. - Aptitu1ini speciale - pentru mu7ic,, matematic,, pictur,, literatur,, tehnic,, sport, etc. 9n sport 3nt.lnim urm,toarele cate2orii e aptitu ini sportive: - Aptitu1ini sportive Henerale - sim-ul orient,rii, echili/ru, orin-, e 3ntrecere, coor onare, percep-ia mi6c,rilor, a spa-iului, a timpului, etc. - Aptitu1ini speci8ice practic/rii unei ramuri 1e sport . #alentul - Per1ec-ionarea continu, a aptitu inii evine talent. ;alentul este eci o treapt, superioar, a aptitu inii, caracteri7at 3n esen-, prin crea-ia ori2inal,. A( Aptitu1inile Aptitu1ine motric/ >no-iunea superioar, aptitu1ine? 3n-elesul principal B capacitatea in ivi ului e a 3nsu6i 6i e:ecuta cu u6urin-, 6i e1icien-, actul motric. =/serva-ii: aptitu inea se /a7ea7, pe pre ispo7i-ii cultivate prin activitate speci1ic,.%' Aptitu1inile sunt o re7ultant, a interac-iunii ispo7i-iilor ere itare cu con i-iile e ucative e 1ormare a acestora 6i activitatea su/iectuluiF 3n sens lar2 vor/in , ele sunt 2enerale >inteli2en-,, memorie, aten-ie, spirit e o/serva-ie? sau speci1ice unor omenii >mu7ic,, matematic,, tehnic,, sport? 8). <ptitu inile pentru sport se a1l, 3n str.ns, le2,tur, cu 3ntre2ul sistem aptitu inal.
81

+ili!, 4."in., i colab.('111) ?reg("ire -!or"i)o."eore"ic(, 6,id me"odologic de a!licare a !rogramei colare, &ini-"erul educaiei naionale, 4on-iliul Naional !en"ru curriculum, !g., '', 8" Alexe, N. (1974) o!. ci"a"e, !g.,'B1. 8) +ili!, 4. i colabora"orii, ('111) . ?reg("ire !or"i)( Teore"ic(, !g.11'.

**

In aspect esen-ial 3n acest sens 3l constituie raportul intre per1orman-a sportiv, 6i procesele intelectuale. 5e6i speciali6tii 3n psiholo2ia sportului nu au ajuns 3nc, la o conclu7ie 2eneral acceptat, privin pon erea 1actorului intelectual 3n activitatea sportiv,, 3n o/-inerea per1orman-ei, consi er,m c, s-a ep,6it vechea mentalitate potrivit c,reia sportul era privit ca activitate non intelectual, 6i, ca atare, 1,r, valen-e eose/ite. Per1orman-a sportiv, nu poate 1i pus, oar pe seama mu6chilorF ceea ce mu6chii sunt pentru sportiv repre7int, ceea ce este ochiul pentru pictor, urechea pentru mu7ician ori vocea pentru c.nt,re- un instrument necesar, ar nu su1icient. <rmonia calit,-ilor intelectuale 6i 1i7ice uce la armonia personalit,-ii 3n ansam/lul ei. Clasi8icarea aptitu1inilorC - aptitu ini sportive 2enerale sunt caracteristice oric,rei activit,-i sportive >sim-ul orient,rii, echili/ru, orin-a e 3ntrecere, coor onare, percep-ia mi6c,rilor etc.?. - aptitu ini speci1ice sunt caracteristice 1iec,rui ramuri e sport 3n parte. Mo elul teoretic care st, la /a7a tuturor aptitu inilor 6i care repre7int, suma tuturor componentelor acestora se nume6te @GA M=;0!C > G - 2eneral?. Fi2ura nr. 1 FGG motric 5up, >M.Epuran, 1&*(, 1&&#?.8+

Fi2ura nr. " Mo1elarea con1uitei sportive $chema e ansam/lu a aptitu inilor per1orman-iale 3n sport

8+

&. $!uran, &., (1991) &odelarea condui"ei -!or"i)e, $di"ura !or" "uri-m, #ucure"i, !g., 1B'.

*'

up, >M. Epuran, 1&&#?88 A+4+* !emnificaia cuv<ntului aptitudine n sportD 1. Aptitudinea este a#ilitatea, do#<ndit prin nvare , e a irec-iona e1ortul, cu si2uran-, 6i e1icien-,, spre o/-inerea re7ultatului orit. 5e e:emplu, aptitu inea 3n tenis se 3nva-,. Nimeni nu are aptitu inea e lovire in na6tere. Ea se 3nva-,. Fiecare e:ecu-ie tre/uie s, serveasc, unui scop posi/il e atins. Mi6c,rile e:ecutate tre/uie s, 1ie e1iciente, 1,r, pier ere e ener2ie. *+ Aptitudinea reprezint o aciune sau un set de aciuni . 5e e:emplu, serviciul 3n tenis sau stilul e 3not craul. $porturile se /a7ea7, pe aptitu inile motorii. >Motor eriv, e la cuv.ntul mi6care?. 5e e:emplu: <ler2area sau s,riturile sunt e:emple e aptitu ini 1un amentale. <ptitu inile 8un1amentale sunt comune multor sporturi. $erviciul 3n tenis 6i s,ritura 3n 3n,l-ime sunt aptitu ini compleKe. <ptitu inile comple:e sunt speci1ice unui anumit sport. 4+ Aptitudinile motorii pentru sporturile practicate n aer li#er sau n sli de sport+ 9n sporturile practicate 3n aer li/er mi6c,rile varia7, 3n 1unc-ie e me iu. 9n sporturile practicate 3n sal,, mi6c,rile sunt mereu acelea6i. Ele nu epin e me iu. $erviciul 3n tenis implic, e:ecutarea acelora6i ac-iuni. 5ar juc,torul 36i poate schim/a ritmul sau locul 3n teren. 5eci, acest sport are elemente comune at.t cu sporturile 3n aer li/er c.t 6i cu cele practicate 3n s,li. Ca 6i serviciul 3n tenis, 6i alte sporturi pre7int, o com/ina-ie e elemente speci1ice sporturilor practicate 3n aer li/er 6i 3n s,li e sport. Ele pot 1i ispuse pe o scal, continu,.
88

$!uran, &., (1991) &odelarea condui"ei -!or"i)e, $di"ura !or" Turi-m, #ucure"i, !g., 1B7.

*(

Cu c.t sunt mai multe elemente speci1ice sportului 3n aer li/er cu at.t ac-iunea juc,torului este mai con i-ionat, e me iu. 5porturile :n aer li2er 7i me1iul am2iantC - 3n sporturi ca 1ot/al sau ru2/H, me iul am/iant inclu e 6i a versari e joc. 5in aceast, cau7, juc,torul tre/uie s, se a apte7e 3n permanen-,. - 3n Min sur1in2, me iul am/iant este repre7entat e ap, 6i v.nt, sau 3n snoMOaHaO sportivul tre/uie s, r,spun , continuu la ac-iunea acestor 1actori. :+ Aptitudinea i performana - Fiecare reu6it, 3n 3m/un,t,-irea aptitu inii este numit, per1orman-,. - Cre6terea aptitu inii con uce la per1orman-e mai /une. - $c, erea aptitu inii este in1luen-at, e 1actori cum sunt: an:ietatea 6i o/oseala. !( Atitu1inile %+4+4+ 0efiniia atitudinilor i clasificarea lorD <titu inile se e:prim, 3n pre1erin-ele pentru anumite activit,-i, ele sunt 3nso-ite e motive. SeinecO, K.,>"##1?8*, cit.n u-l pe >Ro1mann, $chnei er 1&(8, +&? spune: - D<titu inea mani1estat, e un su/iect 3ntr-un anumit moment, nu este 3nn,scut,, ar se e7volt, 3n timpul activit,-iiA >antrenamentului 3n ca7ul nostru? se mani1est, ca st,ri e a6teptare 6i preve ere. $portivul 3ncearc, s, cunoasc, caracteristicile a versarilor: cum sunt 3n atac, 3n ap,rare, la jocuri sau ce elemente are 3n compo7i-ia sa e:erci-iul la sporturile compo7i-ionale: patinaj artistic, 2imnastic, artistic,, ritmic,, aero/ic,, 3not sincron. 4a atletism- la pro/ele e re7isten-, > e e:emplu? sportivul se in1ormea7, c.t alear2,, ce timpi scoate a versarul 6i ce tactic, 1olose6te e o/icei. ;oate acestea constituie 1un amentarea pre2,tirii tactice 6i sunt atitu1ini coHnitive( - <titu inea se /a7ea7, pe 1actorii anatomo1i7iolo2ici. 5e e:emplu: anumi-i sportivi cu 3n,l-imi sau anver2ura /ra-elor i1erite vor arunca i1erit 3n acelea6i con i-ii e concurs. <cestea sunt - atitu1ini 1e tip opera3ional( - <titu inea este eterminat, e pre ispo7i-ii >care sunt 3nn,scute?. <ceste pre ispo7i-ii sau pre1erin-e e a reac-iona i1erit la anumite situa-ii 6i anumi-i stimuli, sunt epen ente e e:perien-a sportivului. 5e e:emplu 3n i1erite s,li e atletism, compo7i-ia tartanului sau coritanului este i1erit,. 9n aceast, situa-ie 1iecare sportiv 3n 1unc-ie e compo7i-ia materialului pe care s-a pre2,tit acas, va reac-iona i1erit. <cestea sunt atitu1ini 1e tip e8ector opera3ional( - <titu inile pot 1i recunoscute numai 3n timpul unei activit,-i speci1ice >antrenamentul 3n ca7ul nostru? - su/ 1orma st,rilor e prepara-ie >anticipative, evaluative?. <ceste atitu ini se mani1est, prin 1elul 3n care sportivii 6tiu s,-6i 1ac,
8*

Ceinec;, G., ('111) D@allenamen"o o""imale, $dizione i"aliana della decima edizione "ede-ca a cura di ?a-Ouale #ello""i, $di"ori 4alze""i &ariucci, 0oma, '111, !g., 117.

*&

e:erci-iile e 3nc,l7ire, 6tiu s, se comporte 3n concurs in i1erent ac, pier sau c.6ti2,. <cestea sunt atitu1inile precompeti3ionale 7i competi3ionale( - <titu inile nu sunt ri2i e 6i imo/ile. <ceasta este cau7a pentru care la 3nceputul antrenamentului e 3nalt nivel >cu juniorii? nu este posi/il s, etermin,m cu certitu ine atitu inea sportivilor p.n, la v.rsta ma:imei presta-ii 3n per1orman-,. $portivul se autoevaluea7,, evaluea7, coechipierii, a versarii, pu/licul, ar/itrii etc. <cestea sunt atitu1ini evaluative. $e mani1est, ca atitu ini 1a-, e echip,, 1a-, e antrenament, e a versari, e sine etc. DPrincipalele tr,s,turi e voin-, ale caracterului sunt: orientarea spre scop, consecven-a, hot,r.rea, .r7enia, st,p.nirea e sine, in epen en-a, isciplina, curajulA8'. <cestea sunt - atitu1ini ca eKpresie a structurii caracterului( Atitu1inea repre7int, componenta 1un amental, a caracterului. <titu inile se e:prim, 3n pre1erin-ele pentru anumite activit,-i, ele sunt 3nso-ite e motive. 9n 1unc-ie e aceast, atitu ine va avea re7ultate /une sau sla/e. 9n str.ns, le2,tur, cu atitu inea este motiva-ia. $unt eci7ii eterminate e convin2eri, comportamente, concep-ii 6i pre1erin-e pentru anumite activit,-i. 3n sport 3nt.lnim: a? atitu ini ca e:presie a caracterului ele se mani1est, ca atitu ini 1a-, e mi6care, e sport, e antrenament, 1a-, e echip,, e a versari, e sine etcF /? atitu ini opera-ionale acestea epin e e:perien-a sportivului, sunt pre1erin-e la iver6i stimuli 6i i1erite situa-iiF c? atitu inile co2nitive, e cunoa6tere, se mani1est, ca st,ri e preve ere, e a6teptare, e cunoa6tere a a versarului, 1un amentea7, 2.n irea tactic,F ? atitu inile evaluative constau 3n aceea c, in ivi ul evaluea7, partenerii, a versarii, ar/itrii, pu/licul, etc. 6i chiar se autoevaluea7,F e? atitu inile precompeti-ionale sunt anticipative, evaluative, su/ 1orma st,rilor e prepara-ie, un e prepara-ia motric, are o importan-, major,, celelalte, care privesc latura a1ectiv, sau intelectual,, au rolul e sus-inere, stimulare 6i re2lare a comportamentului motor. +(?( Am2ian3a <m/ian-a 3n sport este repre7entat, e me iul material 6i social care 3nconjoar, sportivul, c,ruia 3i cere s, se a apte7e unui sistem comple:, enumit 3n ca7ul nostru per1orman-a sportiv,. Con i-iile am/ientale, constituite 3ntr-un comple: e stimuli po7itivi sau ne2ativi, in1luen-ea7, per1orman-a sportiv, 6i sunt materiali7ate prin me iul social, 1amilia 6coala 6i me iul sportiv. Me iul social, constituit in totalitatea rela-iilor sociale, institu-ii, or2ani7a-ii, clu/uri, asocia-ii, 1e era-ii, 1actori culturali, valori sociale etc, pre7int, cea mai mare in1luen-, asupra e7volt,rii personalit,-ii sportivului. Familia, 6coala, me iul sportiv >echipa, clu/ul, 2rupa? in1luen-ea7, per1orman-a sportiv,. Foarte important pentru rela-iile 3n ca rul echipelor sportive este capacitatea su/iec-ilor e a se autoanali7a 6i autoevalua 3n mo o/iectiv, ceea
8'

$!uran, &., (192B) ?-i,ologia educaiei fizice ., Mol ***, *$+ #ucure"i, !g., 1B7.

'#

ce etermin, atitu inea 1a-, e realitate. <m/ian-a este repre7entat, e me iul 3n care sportivul 36i es1,6oar, activitatea cum ar 1i: - 1amilia. <titu inea 1amiliei este 1oarte important,. Pre7en-a mem/rilor 1amiliei: mama, tata, 1ra-ii la concursuri sau antrenamente poate 1i po7itiv, sau ne2ativ,. Inor sportivi le place s,-i ai/, pe cei apropia-i l.n2, ei, altora nu. Majoritatea sportivilor le place s, ai/, suport psihic in partea 1amilieiF - 6coala. 4e2,tura cu 6coala este 1oarte important,. 5e o/icei un sportiv /un este 6i un elev /un. 5ac, un elev nu are re7ultate /une la 3nv,-,tur, tre/uie s, se concentre7e 3n acela6i timp 6i la 6coal, pentru a trece clasa 6i la antrenamentF - me iul sportiv se re1er, la echipa in care sportivul 1ace parte, ce motiva-ie are 1iecare component al echipei 6i cum ve e 1iecare component per1orman-a 6i via-a sportiv,F - anturajul prietenii care nu 1ac neap,rat parte in echip,, pot in1luen-a 3n mare m,sur, comportamentul 6i pot 1i e multe ori hot,r.tori 3n per1orman-a ma:im, a 1iec,rui sportiv 3n parteF - rela-ia cu mass-me ia este 1oarte important, ca ima2ine a sportivului. 0eac-iile in pres, pot in1luen-a per1orman-ele sportivului. 5ac, ima2inea este 1avora/il, sportivului, acesta poate s, mear2, mai eparte 6i s, lupte pentru a c.6ti2a. 5ac, ima2inea este ne1avora/il, atra2e up, sine o serie e 1rustr,ri 6i st,ri con1lictuale ale sportivului. - rela-iile cu suporterii up, cum 6tim e multe ori un meci poate 1i c.6ti2at 3n ultimele secun e. Galeria 6i suporterii sunt importan-i ca suport psiholo2ic 6i e aceea rela-iile cu ei tre/uie s, 1ie optime. ;ntre2/ri @( 5#&UC#U&A CAPAC"#%$"" 0E PE&FO&MAN$% 1. Ce este capacitatea e per1orman-, P a. -. /. -. c. materiali7at, prin per1orman-e sportive 8( ". Care sunt 1actorii eterminan-i ai capacit,-ii e per1orman-, P a. -. /. -. c. -. . -. ). Ce este antrenamentul sportivP a. -. /. 2ra at e a aptare a or2anismului omenesc la e1orturile 1i7ice 6i psihice intense
8(

+ili!, 4."in.,('111) ?reg("ire -!or"i)o."eore"ic(, 6,id me"odologic de a!licare a !rogramei colare, &ini-"erul educaiei naionale, 4on-iliul Naional !en"ru curriculum, !g., '',

'1

c. -. . -. +. Care sunt caracteristicile antrenamentului sportivP a. -. /. -. c. Proces in epen ent - reali7at 3n lipsa 1i7ic, a antrenorului, pe /a7a e:perien-ei acumulate 6i a stu iului surselor e in1ormare in omeniu. 8. Care este tipolo2ia antrenamentului sportivP a. .................................................................................lec-ia e antrenament poate 1i: - lec-ie e 3nv,-are e e:emplu: 3nv,-area ri/lin2uluiF - lec-ie e consoli are >1i:are? repetarea ri/lin2ului alternativ >cu m.na reapt, 6i cu st.n2a 3n linie reapt,?F - lec-ie e per1ec-ionare - ri/lin2ul alternativ printre jaloaneF - lec-ie e veri1icare >evaluare? ri/lin2 pas, - reprimire - aruncare la poart, sau la co6F - lec-ie mi:t,. /. 9n 1unc-ie e num,rul ramurilor e sport re1lectate 3n teme, lec-ia poate 1i: - -. - -. c. 9n 1unc-ie e po7i-ionarea lec-iei 3n planul calen aristic - .......................................... la 3nceputul semestrului sau anului. - -. *. 5e1ini-i aptitu inile: <ptitu inile sunt re7ultanta a. -. /. -. c. -. '. Clasi1ica-i aptitu inile 6i e1ini-i talentul N a. aptitu ini 2enerale - ...................................................................................... /. ......................................... - pentru mu7ic,, matematic,, pictur,, literatur,, tehnic,, sport, etc. 9n sport 3nt.lnim urm,toarele cate2orii e aptitu ini sportive: c. -. . -. e. talentul - Per1ec-ionarea continu, a aptitu inii evine talent. ;alentul este ................................. (. Ce semni1ic, cuv.ntul aptitu ine 3n sport P a. ................................................................................................................................... /. aptitu inea repre7int, o ac-iune sau un set e ac-iuni. 5e e:emplu, serviciul 3n tenis sau stilul e 3not craul. c. -.

'"

. -. e. <ptitu inea 6i per1orman-a - -. - -. - cre6terea aptitu inii este in1luen-at, 6i e al-i 1actori cum sunt an:ietatea 6i o/oseala. &. 5e1ini-i 6i clasi1ica-i atitu inile: a. <titu inile se e:prim, 3n pre1erin-ele pentru anumite activit,-i, ele sunt 3nso-ite e ........................ /. <titu inea mani1estat, e un su/iect 3ntr-un anumit moment, nu este 3nn,scut,, ar se e7volt, 3n timpul activit,-iiA >antrenamentului 3n ca7ul nostru? - se mani1est, ca st,ri e a6teptare 6i preve ere. $portivul 3ncearc, s, cunoasc, caracteristicile a versarilor: cum se comporta 3n atac, 3n ap,rare, la jocuri sau ce elemente are 3n compo7i-ia sa e:erci-iul la sporturile compo7i-ionale: patinaj artistic, 2imnastic, artistic,, ritmic,, aero/ic,, 3not sincron. 4a atletism - la pro/ele e re7isten-, > e e:emplu? sportivul se in1ormea7, c.t alear2,, ce timpi scoate a versarul 6i ce tactic, 1olose6te e o/icei. ;oate acestea constituie 1un amentarea pre2,tirii tactice 6i sunt atitu1ini coHnitive. c. ....................................................................... <cestea sunt a titu1ini evaluative. . $e mani1est, ca atitu ini 1a-, e echip,, 1a-, e antrenament, e a versari, e sine etc. DPrincipalele tr,s,turi e voin-, ale caracterului sunt: orientarea spre scop, consecven-a, hot,r.rea, .r7enia, st,p.nirea e sine, in epen en-a, curajulA. <cestea sunt - atitu1ini ca eKpresie a structurii caracterului . e. <titu inea se /a7ea7, pe 1actorii anatomo 1i7iolo2ici. 5e e:emplu..............................................................- atitu1ini 1e tip opera3ional. 1. -. 2. <titu inile pot 1i recunoscute numai 3n timpul unei activit,-i speci1ice >antrenamentul 3n ca7ul nostru?, su/ 1orma st,rilor e prepara-ie >anticipative, evaluative?. <ceste atitu ini se mani1est, prin 1elul 3n care sportivii 6tiu s,-6i 1ac, e:erci-iile e la 3nc,l7ire, 6tiu s, se comporte 3n concurs in i1erent ac, pier sau c.6ti2,. 1#. Ce este am/ian-a 6i care sunt 1actorii componen-i P a. -. /. 1amilia - <titu inea 1amiliei este 1oarte important,. Pre7en-a mem/rilor 1amiliei: mama, tata, 1ra-ii la concursuri sau antreanamente poate 1i po7itiv, sau ne2ativ,. Inor sportivi le place s,-i ai/, pe cei apropia-i l.n2, ei, altora nu. Majoritatea sportivilor le place s, ai/, suport psihic in partea 1amiliei. c. -. . me iul sportiv se re1er, la .................................................................................... e. -. 1. -. 2. rela-iile cu suporterii up, cum 6tim e multe ori un meci poate 1i c.6ti2at 3n ultimele secun e. Galeria 6i suporterii sunt importan-i ca suport psiholo2ic 6i e aceea rela-iile cu ei tre/uie s, 1ie optime.

')

11. Care sunt 1actorii care in1luen-ea7, a aptarea la e1ort P Enumera-i 6i completa-i: a?. urata e1ortuluiF /?. - F c?. - F ?. - F e?. intensitatea e1orturilorF 1?. tipul e e1ortF 2?. capaciatea e re1acere a or2anismului. 1". Care sunt carac"eri-"icile ada!"(rii , enumera-i 6i completa-i P a?. am!li"udinea -au !la-"ici"a"ea....................F /?. eficiena -au economici"a"ea .................F c?. =n"inderea -au dura"a repre7int, timpul c.t este men-inut, 1orma sportiv,F ?. a-cendena -au e)oluia acomo area 3n trepte a i1eri-ilor stimuli, ea real7.n u-se 3n timp >+-* ani?F e?. -!ecifici"a"ea i rece!"i)i"a"ea ada!"(rii ............................ 1). Enumera-i tipurile e a aptare 3n antrenamentul sportiv: a?. ada!"area de -cur"( dura"( . se mani1est, 3n timpul 6i up, e1ectuarea i1eritelor e:erci-ii, /?. . N c?. ada!"area !en"ru com!e"iie . este o 1orm, superioar, e a aptare, ea implic.n 3n principal 1actori e or ine psiho-social,. 1+. Enumera-i 1actorii e care este epen ent, a aptarea pentru competi-ie: a?. con i-iile i1erite e es1,6urare a competi-iilorF /?. - F c?. - F ?. - F e?. tipul a versarilor > i1eri-i ca nivel e pre2,tire?F 1?. elemente emo-ionale care 3nso-esc concursul >1e/ra e start?F 2?. esc,rc,ri ale a renalinei. 18. Enumera-i "i!uri de an"renamen": a? anaero/F /? aero/. a?. tipuri e antranamente sprint, e:. la aparate cu 2reut,-i. /?. tipuri e antranamente aero/e : UUU.-. 1*.Care sunt e1ectele an"renamen"ului aerob K de rezi-"en( mu-cular(A P a?. putere m,rit, 6i an uran-a muscular,F /?. - F c?. - F ?. meta/olism o ihnit. <ntrenamentul e re7isten-, muscular, va 1ace s, se e7volte -esutul sla/ in corp 6i va preveni epunerea celui 2ras la cei care oresc sa 36i men-in, 2reutatea constant,F e?. - F

'+

1?. cre6te capacitatea mu6chilor e a 1olosi 2r,simile ca su/strat ener2eticF 2?. utili7area o:i2enului este mai e1icient,, mu6chii pot munci mai mult, o perioa , mai mare e timp, 1,r, a o/osiF h?. 0ezul"a"ul global con-"( =n cre"erea con-umului maxim de oxigen (MP' max). 1'. Care sunt e1ectele an"renamen"ului anaerob P a?. pere-ii inimii evin mai 2ro6i pentru a suporta tensiunea 2enerat, prin e1ortul ma:im epusF /?. cre6te toleran-a mu6chilor pentru aci ul lactic 6i toto at, eliminarea sa este mai e1icient,. <st1el, urata contrac-iilor musculare poate 1i prelun2it,F c?. - F ?. pentru a stimula hipertro8ia muscular/ este necesar/ e8ectuarea eKerci3iilor cu Hreut/3i :ntr9un reHim lent pe toat/ traiectoria mi7c/rii ast8el :nc4t s/ sim3im mu7chiul c/ lucreaD/O e?. ten oanele se e7volt, 6i evin mai puterniceF 1?. antrenamentul etermin, ar erea mai rapi , a 2r,similor chiar 6i 3n perioa ele e repausF 2?. ar erea 2r,similor se pro uce mai repe e 3n timpul e:erci-iilor, eoarece mu6chii evin mai capa/ili s, 1oloseasc, 2r,simile ca surs, e ener2ie. Ca urmare, corpul evine mai su/-ireF h?. - F i?. cartilajele se 3n2roa6,, evit.n u-se ast1el ciocnirea oaselorF j?. - F O?. antrenamentul con1er, o mai mare re7isten-, a oaselorF l?. celulele care alc,tuiesc oasele evin capa/ile sa 1unc-ione7e /ine chiar 6i 3n con i-ii e stres. 1(. An"renamen"ul con"inuu, enumera-i a?. avantajele 6i /?. e7avantajele: Pentru a cre6te solicitarea se m,resc timpul, istan-a, vite7a 6i 1recven-a. a?. avantaje: - ........................ /?. e7avantaje: - poate 1i plictisitor - nu cre6te vite7a e sprint necesar, 3n multe activit,-i sportive 1&. 6imna-"ica aerobic( a?.avantaje, /?. e7avantaje: $e lucrea7, e o/icei 3n sal,, 3n ritmul mu7icii. a?. avantaje: - amu7antF - atmos1er, pl,cut,F - atractiv pentru multe 1emei. /?. e7avantaje: ..................- . "#. An"renamen"ul +ar"le; (!e in"er)ale), enumera-i: a?. avantaje, /?. e7avantaje: <ntrenamentul pe inervale pre7int, o meto , comun, pentru antrenarea sistematic, a mecanismelor ener2etice. a?. avantaje: ......................- . /?. e7avantaje: - antrenorii nu pot aprecia corect c.t e mult munce6te sportivul - p,r-ile i1icile sunt u6or e evitatF necesit, mult, voin-,.

'8

"1. An"renamen"ul cu re!e"(ri, enumera-i: a?. avantajele, /?. e7avantajele: a?. avantaje: 9 e:isten-a unei 2ame lar2i e mijloace ce pot 1i 1olosite la aceast, meto ,F - se pot com/ina e:erci-ii aero/e cu cele anaero/eF - este u6or e apreciat nivelul 1iec,rui sportiv 3n parteF - e:erci-iile sunt inamice 6i atr,2,toare. /?. e7avantaje:............- . "". An"renamen"ul =n circui" > e7voltarea 1or-ei 6i re7isten-ei 2enerale?, enumera-i principalele criterii pentru reali7area unui circuit: a?. se reali7ea7, prin efec"uarea -ucce-i)(, !e a"eliere, a unor e:erci-ii pentru e7voltarea 1or-ei 6i a re7isten-eiF /?. ordinea a"elierelor i exerciiile -un" -"abili"e !e cri"erii !reci-e : solicitarea alternativ, a 2rupelor musculare 6i in ivi uali7areaF c?. circui"ul e-"e un !rocedeu me"odic crea" !en"ru dez)ol"area forei principalelor 2rupe musculare. ?. exerciiile din"r.un circui" "rebuie -( fie -im!le, ca ni)el de execuie 6i cunoscute e su/iec-i. e?. - F 1?. - F 2?. - F h?. se solicit,, 3n i eea 3n care a 1ost ela/orat acest proce eu, ca o7area s, 1ie in ivi uali7at,. 5e aceea, la circuit se lucrea7, cu 1i6e in ivi uale. i?. -co!ul este solicitarea uni1orm, a tuturor 2rupelor musculare 6i solicitarea ne3ntrerupt, a sistemului car iovascular. "). Enumera-i 6i completa-i variante e circuit: a?. - F /?. - F c?. circuit up, meto a e:erci-iilor ne3ntrerupte e lun2, urat, >pentru re7isten-a 2eneral,?F ?. circuit pentru 1ormarea e eprin eri motrice pentru acomo are 6i e:perimentare. "+. Care sunt avantajele utili7,rii meto ei 3n circuit P a?. antrenamentul cuprin e o mare varietate e e:erci-ii, ceea ce 3l 1ace amu7antF /?. - F c?. - F ?. - F e?. pot 1i incluse e:erci-ii cu 2antere sau mersul pe /iciclet,. "8. Care sunt e7avantaje utili7,rii meto ei 3n circuit - completa-i P a?. reali7area unui circuit necesit, timp 6i e1ort. /?. - .

'*

"*. Ce este capacitatea e per1orman-, P a?. per1orman-a sportiv, repre7int, valoarea /io-psiho-social, reali7at, 3n ca rul unor competi-ii o1icialeF /?. - F c? - F ?. re7ultat a unei capacit,-i multiplu eterminate 6i apreciat, pe /a7a unor criterii sau /areme ri2uros sta/ilite. "'. Care este structura capacit,-ii e per1orman-, P Capacitatea e per1orman-, este re7ultatul interac-iunii intre urm,torii + 1actori: a?. aptitu iniF atitu iniF antrenamentF anturaj. /?. me iul sportivF anturajulF antrenamentF aptitu ini. c?. aptitu iniF atitu iniF antrenament, am/ian-,. "(. 9mp,r-i-i 3n ou, cate2orii aptitu inile enumerate mai josN a?. -F /?. sunt 2enerale 6i speci1ice: inteli2en-,, mu7ic,, memorie,matematic,, tehnic,, aten-ie, sport, spirit e o/serva-ie. "&. 5ivi7a-i 3n ou, 2rupe componentele am/ian-ei >1amilia, 6coala, echipament, me ical sportive, 1actori naturali, echipa, clu/ul, alimenta-ie, re1acere, 2rupul, aparatura? 3n 1unc-ie e : a?. me iul socialF /?. me iul tehnico material. )#. Care sunt o/iectivele principale ale antrenamentului sportiv P a?. pre2,tirea sportivilor e a participa cu succes 3n concursuriF /?. - F c?. e7voltarea personalit,-ii sportivului. &/spunsuri @( 5#&UC#U&A CAPAC"#%$"" 0E PE&FO&MAN$% 1. Ce este capacitatea e per1orman-, P a. este re7ultatul interac-iunii unor sisteme /iolo2ice, psihice 6i e uca-ionale, /. e:primat printr-o mani1estare comple:, a isponi/ilit,-ilor sportivului, c. materiali7at, prin per1orman-e sportive 8& ". Care sunt 1actorii eterminan-i ai capacit,-ii e per1orman-, P a. antrenamentul sportiv, /. aptitu inile, c. atitu inile, . am/ian-a.
8&

+ili!, 4."in.,('111) ?reg("ire -!or"i)o."eore"ic(, 6,id me"odologic de a!licare a !rogramei colare, &ini-"erul educaiei naionale, 4on-iliul Naional !en"ru curriculum, !g., '',

''

). Ce este antrenamentul sportivP a. antrenamentul este procesul pe a2o2ic es1,6urat sistematic 6i continuuF /. 2ra at e a aptare a or2anismului omenesc la e1orturile 1i7ice 6i psihice intenseF c. 3n scopul o/-inerii e re7ultate 3nalte in 1ormele e practicare competitiv, a e:erci-iilor 1i7iceF . lec-ia e e uca-ie 1i7ic, / antrenament sportiv repre7int, 1orma e /a7, a procesului e practicare a e:erci-iilor 1i7ice. +. Care sunt caracteristicile antrenamentului sportivP a. Proces instructiv - e ucativ /ilateral antrenor sportiv. /. 0ela-ia intre cele ou, laturi este puternic,, inter epen ent,, inamic a aptativ, 6i eose/it e comple:,. c. Proces in epen ent - reali7at 3n lipsa 1i7ic, a antrenorului, pe /a7a e:perien-ei acumulate 6i a stu iului surselor e in1ormare in omeniu. 8. Care este tipolo2ia antrenamentului sportivP a. 9n 1unc-ie e etapele 3nv,-,rii motrice 6i lec-ia e antrenament poate 1i: - lec-ie e 3nv,-are e e:emplu: 3nv,-area ri/lin2uluiF - lec-ie e consoli are >1i:are? repetarea ri/lin2ului alternativ >cu m.na reapt, 6i cu st.n2a 3n linie reapt,?F - lec-ie e per1ec-ionare - ri/lin2ul alternativ printre jaloaneF - lec-ie e veri1icare >evaluare? ri/lin2 pas, - reprimire - aruncare la poart, sau la co6F - lec-ie mi:t,. /. 9n 1unc-ie e num,rul ramurilor e sport re1lectate 3n teme, lec-ia poate 1i: - monosport un sin2ur sportF - /isport in " jocuri sportive i1eriteF c. 9n 1unc-ie e po7i-ionarea lec-iei 3n planul calen aristic: - intro uctiv, > e or2ani7are? la 3nceputul semestrului sau anuluiF - /ilan- - la s1.r6itul semestrului sau anului. *. 5e1ini-i aptitu inile: <ptitu inile sunt re7ultanta a. interac-iunii pre ispo7i-iilor ere itare /. cu con i-iile e ucative e 1ormare a acestora c. activitatea 1i7ic, e1ectiv,, a su/iectului. '. Clasi1ica-i aptitu inile 6i e1ini-i talentul N a. aptitu ini 2enerale - inteli2en-,, memorie, aten-ie, spirit e o/serva-ie, etc., utile practic,rii oric,rei activit,-i umane. /. aptitu ini speciale - pentru mu7ic,, matematic,, pictur,, literatur,, tehnic,, sport, etc. 9n sport 3nt.lnim urm,toarele cate2orii e aptitu ini sportive: c. aptitu ini sportive 2enerale - sim-ul orient,rii, echili/ru, orin-, e 3ntrecere, coor onare, percep-ia mi6c,rilor, a spa-iului, a timpului, etc.

'(

.aptitu ini speci1ice practic,rii unei ramuri e sport. e. talentul - Per1ec-ionarea continu, a aptitu inii evine talent. ;alentul este eci o treapt, superioar, a aptitu inii, caracteri7at 3n esen-, prin crea-ia ori2inal,. (. Ce semni1ic, cuv.ntul aptitu ine 3n sport P a. aptitu inea este a/ilitatea, o/.n it, prin 3nv,-are, e a irec-iona e1ortul, cu si2uran-, 6i e1icien-,, spre o/-inerea re7ultatului orit. 5e e:emplu, aptitu inea 3n tenis se 3nva-,. /. aptitu inea repre7int, o ac-iune sau un set e ac-iuni. 5e e:emplu, serviciul 3n tenis sau stilul e 3not craul. Este o prescurtare e la aptitu inea motorie. c. uneori sportul 3nsu6i repre7int, o aptitu ineF e e:emplu, 3notul 6i tenisul . aptitu inile motorii pentru sporturile practicate 3n aer li/er sau 3n s,li e sport. 9n sporturile practicate 3n aer li/er mi6c,rile varia7, 3n 1unc-ie e me iu. 9n sporturile practicate 3n sal,, mi6c,rile sunt mereu acelea6i. Ele nu epin e me iu. Proce eul e 3not craul este un e:emplu. Cu c.t sunt mai multe elemente speci1ice sportului 3n aer li/er cu at.t ac-iunea juc,torului este mai con i-ionat, e me iu. e. <ptitu inea 6i per1orman-a - 1iecare reu6it, 3n 3m/un,t,-irea aptitu inii este numit, per1orman-,. - cre6terea aptitu inii con uce la per1orman-e mai /une. - cre6terea aptitu inii este in1luen-at, 6i e al-i 1actori cum sunt an:ietatea 6i o/oseala. &. 5e1ini-i 6i clasi1ica-i atitu inile: a. <titu inile se e:prim, 3n pre1erin-ele pentru anumite activit,-i, ele sunt 3nso-ite e motive. /. <titu inea mani1estat, e un su/iect 3ntr-un anumit moment, nu este 3nn,scut,, ar se e7volt, 3n timpul activit,-iiA >antrenamentului 3n ca7ul nostru? - se mani1est, ca st,ri e a6teptare 6i preve ere. $portivul 3ncearc, s, cunoasc, caracteristicile a versarilor: cum sunt 3n atac, 3n ap,rare, - la jocuri sau ce elemente are 3n compo7i-ia sa e:erci-iul la sporturile compo7i-ionale: patinaj artistic, 2imnastic,: artistic,, ritmic,, aero/ic,, 3not sincron. 4a atletism - la pro/ele e re7isten-, > e e:emplu? sportivul se in1ormea7, c.t alear2,- ce timpi scoate a versarul 6i ce tactic, 1olose6te e o/icei. ;oate acestea constituie 1un amentarea pre2,tirii tactice 6i sunt atitu1ini coHnitive( c. <titu inile nu sunt ri2i e 6i imo/ile. <ceasta este cau7a pentru care la 3nceputul antrenamentului e 3nalt nivel >cu juniorii? nu este posi/il s, etermin,m cu certitu ine atitu inea sportivilor p.n, la v.rsta ma:imei presta-ii 3n per1orman-,. $portivul se autoevaluea7,, evaluea7, coechipierii, a versarii, pu/licul, ar/itrii etc., <cestea sunt atitu1ini evaluative. . $e mani1est, ca atitu ini 1a-, e echip,, 1a-, e antrenament, e a versari, e sine etc. DPrincipalele tr,s,turi e voin-, ale caracterului sunt: orientarea spre scop, consecven-a, hot,r.rea, .r7enia, st,p.nirea e sine, in epen en-a, iscipline, curajulA. <cestea sunt - atitu1ini ca eKpresie a structurii caracterului .

'&

e. <titu inea se /a7ea7, pe 1actorii anatomo 1i7iolo2ici. 5e e:emplu: anumi-i sportivi cu 3n,l-imi sau anver2ura /ra-elor i1erite vor arunca i1erit 3n acelea6i con i-ii e concurs. <cestea sunt - atitu1ini 1e tip opera3ional. 1. <titu inea este eterminat, e pre ispo7i-ii >care sunt 3nn,scute?. $e pre7int, ca pre ispo7i-ii sau pre1erin-e e a reac-iona i1erit la anumite situa-ii 6i anumi-i stimuli, 1iin epen ente e e:perien-a sportivului. 5e e:emplu 3n i1erite s,li e atletism, compo7i-ia tartanului sau coritanului este i1erit,. 9n aceast, situa-ie 1iecare sportiv 3n 1unc-ie e compo7i-ia materialului pe care s-a pre2,tit acas, va reac-iona i1erit. <cestea sunt atitu ini e tip e8ector opera3ional( 2. <titu inile pot 1i recunoscute numai 3n timpul unei activit,-i speci1ice >antrenamentul 3n ca7ul nostru? - su/ 1orma st,rilor e prepara-ie >anticipative, evaluative?. <ceste atitu ini se mani1est, prin 1elul 3n care sportivii 6tiu s,-6i 1ac, e:erci-iile e la 3nc,l7ire, 6tiu s, se comporte 3n concurs in i1erent ac, pier sau c.6ti2,. <cestea sunt atitu1inile precompeti3ionale 7i competi3ionale( 1#. Ce este am/ian-a 6i care sunt 1actorii componen-i P a. <m/ian-a este repre7entat, e me iul 3n care sportivul 36i es1,6oar, activitatea cum ar 1i: /. 1amilia - <titu inea 1amiliei este 1oarte important,. Pre7en-a mem/rilor 1amiliei: mama, tata, 1ra-ii la concursuri sau antrrenamente poate 1i po7itiv, sau ne2ativ,. Inor sportivi le place s,-i ai/, pe cei apropia-i l.n2, ei, altora nu. Majoritatea sportivilor le place s, ai/, suport psihic in partea 1amiliei. c. 6coala - 4e2,tura cu 6coala este 1oarte important,. 5e o/icei un sportiv /un este 6i un elev /un. 5ac, un elev nu are re7ultate /une la 3nv,-,tur, tre/uie s, se concentre7e 3n acela6i timp 6i la 6coal, pentru a trece clasa 6i la antrenament. . me iul sportiv se re1er, la echipa in care sportivul 1ace parte, ce motiva-ie are 1iecare component al echipei 6i cum ve e 1iecare component per1orman-a 6i via-a sportiv,. e. anturajul prietenii care nu 1ac neap,rat parte in echip,, pot in1luen-a 3n mare m,sur, comportamentul sportivului 6i pot 1i e multe ori hot,r.tori 3n per1orman-a ma:im, a 1iec,rui sportiv 3n parte. 1. rela-iile cu mass-me ia este 1oarte important, ca ima2ine a sportivului. 0eac-iile in pres, pot in1luen-a per1orman-ele sportivului. 5ac, ima2inea este 1avora/il, sportivului, aceasta poate s, mear2, mai eparte 6i s, lupte pentru a c.6ti2a. 5ac, ima2inea este ne1avora/il, atra2e up, sine o serie e 1rustr,ri 6i st,ri con1lictuale ale sportivului. 2. rela-iile cu suporterii up, cum 6tim e multe ori un meci poate 1i c.6ti2at 3n ultimele secun e. Galeria 6i suporterii sunt importan-i ca suport psiholo2ic 6i e aceea rela-iile cu ei tre/uie s, 1ie optime. 11. /?. volumul e lucruF c?. ensitatea 3n antrenamentF ?. 1recven-a antrenamentelorF 1".a?...................................... este at, e i1eren-a intre nivelul ini-ial 6i cel 1inalF /?.................... /a7a mo i1ic,rilor survenite 3n or2anism ca urmare a e1ortului 1i7ic

(#

este at, e sinte7a proteic, e a aptare care are ca e1ect mani1estarea e1icient, a capacit,-ii e per1orman-,F e?......................... se real7ea7, 3n 1unc-ie e 1iecare in ivi 3n parteF 1). /?. ada!"area de lung( dura"( . este eterminat, e antrenamente ju icios e1ectuate pe o perioa , lun2, e timpF 1+./?. nivelul i1erit e solicitareF c?. e:cita/ilitatea neuro-muscular, a sportivilorF ?. starea optim, e activare a sportivilorF 18./?................ aero/ic, ans, 3not, mers, ciclism, jo22in2. 1*. /?. risc sc,7ut e osteoporo7,. <ntrenamentul ajut, la men-inerea masei osoaseF c?. sta/ilitatea articula-iilor. <cest antrenament ajut, at.t la 3nt,rirea li2amentelor e la articula-ii c.t 6i la 3nt,rirea ten oanelor musculare care 3nvelesc articula-iileF e?. se e7volt, re-eaua e capilare in jurul mu6chilorF ca urmare ei primesc mai mult s.n2e care transport, o:i2en 6i su/stan-e nutritiveF 1'. c?. cre6te masa muscular,F contrac-ia este mai puternic,. <ceast, cre6tere 3n imensiune se nume6te ,i!er"rofieN h?. antrenamentul 1orti1ic, li2amentele 6i articula-iileF j?. e:erci-iile re2ulate e e:tensie cresc 2ra ul e mo/ilitate al articula-iilor. 1(. a?. - cre6te capacitatea 1i7ic, aero/,F - nu necesit, echipament specialF - /un pentru 3nl,turarea -esutului a ipos. 1&. /?............... - s,riturile pot provoca le7area articula-iilor 6i a oaselorF - persoanele care particip, la antrenament pot s, nu ai/, acela6i nivel e con i-ie 1i7ic,. Inele intre acestea nu pot p,stra ritmul. "#. a?. avantaje - antrenament /un pentru sporturile care necesit, schim/,ri rapi e e vite7eF - se poate ale2e o com/ina-ie e mi6c,ri lente 6i rapi e, 3n 1unc-ie e sportul practicatF - permite utili7area 3n nenum,rate r.n uri a sistemului <;P-CPF - 3nt.r7ie, 3n oarecare m,sur,, instalarea o/oselii, nea1ect.n prea mult sistemul lactaci F - permite o mai mare toleran-, a sistemului 1a-, e aci ul lacticF - se es1,6oar, pe o perioa , lun2,, cu intensitate su1icient, pentru a permite e7voltarea sistemului aero/ . "1. /?. .......... 9 av.n o palet, 3ntrea2, e e:erci-ii la 3n em.n,, e7avantajele sunt aproape ine:istente.

(1

"". e?. fiecare -ubiec" "rebuie -(.i cunoa-c( !o-ibili"(ile maxime la exerciiile cu!rin-e 3n circuit. 1?. -e recomand( ca dificul"a"ea execiiilor -( crea-c( !rogre-i) e-a lun2ul circuitului. 2?. dozarea efor"ului 3n circuit este 1oarte important,, poate unul in elementele e esen-, a acestui proce eu. "). a?. circuit pentru lucru e urat, 1,r, pau7, ar, cu norm, e timpF /?. up, num,rul e e:erci-ii: scurte >+-8 e:erci-ii?, me ii >*-( e:erci-ii? 6i lun2i >&1" e:erci-ii?F up, 1elul e:erci-iilor 6i 2ra ul e solicitare: u6or >1#-"#L in posi/ilit,-ile ma:ime?, me iu >)#-+#L in posi/ilit,-ile ma:ime? 6i 2reu >peste 8#L in posi/ilit,-ile ma:ime?F "+. /?. este a apta/il. Circuitul poate 1i creat ast1el 3nc.t s, permit, e7voltarea unuia sau mai multor aspecte ale con i-iei 1i7ice sau s, 1ie a ecvat unui anumit sportF c?. timpul pentru antrenament este utili7at e1icientF ?. circuitele pot 1i create 3n s,li e sport sau 3n aer li/er. In circuit e1icient poate 1i reali7at chiar 6i 3n propria locuin-,F "8./?. 3n ca7ul 3n care particip, mai multe persoane, este nevoie plani1icare pentru ca ele s, nu se st.njeneasc, reciproc. e o /un,

"*. /?. o mani1estare comple:, a isponi/ilit,-ilor sportivuluiF c?. materiali7at, 3n per1orman-e sportive: 3n puncte, locuri clasamente, 2oluri marcate, Oilo2rame ri icate, promov,ri. "'. c?. "(. a?. aptitu ini 2enerale: inteli2en-,, memorie, aten-ie, spirit e o/serva-ieF /?. aptitu ini speci1ice: mu7ic,, matematic,, tehnic,, sport. "&. a?. Me iul social - care repre7int, totalitatea rela-iilor sociale care crea7, o atmos1er, propice es1,6ur,rii activit,-ilor sportive >1amilia, 6coala, me icul sportiv, echipa, 2rupul, clu/ul?. /?. Me iul tehnico - material - >alimenta-ie, re1acere, echipament, aparatur,, 1actori naturali?F )#. /?. e7voltarea la ma:im a capacit,-ii e per1orman-, 3ntr-o pro/, sportiv, sau 3ntr-o ramur,, ori 2rup e pro/eF

("

@"( 0E=@OL#A&E F"="C% <" COO&0ONA#ELE F"#NE55 ULU" *( ( 0e8inirea cateHoriilor 1e cre7tere 7i 1eDvoltare 8iDic/ Cre7terea 8iDic/ este nivelul cantitativ al in icilor somatici ai in ivi ului, re7ultat cumulativ al 1actorilor ere itari 6i e me iu, av.n un caracter pre ominant natural( Cre7tere 8iDic/ >no-iunea superioar, mor8oloHic? 3n-elesul principal E nivelul cantitativ al in icilor somatici ai in ivi ului, re7ultat cumulativ al 1actorilor ere itari 6i e me iu pre ominant natural.*# /$ sical (ro9t$ (generic no"ion ) morp$olo( ) . !rinci!al meaning 8 ",e Ouan"i"a"i)e le)el of ",e indi)idual@- -oma"ic indexe-, a cumula"i)e re-ul" of ",e ,eredi"ar9 fac"or- and of ",e na"ural !redominan" en)ironmen". 0eDvoltarea 8iDic/ , Corpul omenesc* - urea7, c.teva luni p.n, c.n scheletul poate sus-ine mem/rele unui copil. 0eDvoltarea 8iDic/ este rezultatul precum 6i aciunea 3n reptat, spre in1luen-area cre6terii corecte 6i armonioase a or2anismului uman, concretizat 3n in ici mor1olo2ici >somatici? 6i 1unc-ionali, cantitativi 6i calitativi, c.t mai apropia-i e valorile caracteristice or2anismului s,n,tos, la v.rste i1erite. 0eDvoltarea 8iDic/ este nivelul calitativ al in icilor somatici ai in ivi ului, re7ultat cumulativ al 1actorilor ere itari 6i e me iu natural 6i pre ominant social, 3n care practicarea e:erci-iilor 1i7ice are un rol 3nsemnat. 0eDvoltare 8iDic/ >no-iunea superioar, mor8oloHic? 3n-elesul principal B nivelul calitativ al 1actorilor somatici ai in ivi ului, re7ultat cumulativ al 1actorilor ere itari e me iul natural pre ominant social 3n care practicarea e:erci-iilor 1i7ice are un rol 3nsemnat.*" /$ sical development ( generic no"ion ) morp$olo( ) . !rinci!al meaning 8 ",e Ouali"a"i)e le)el of ",e indi)idual@- -oma"ic indexe-, a cumula"i)e re-ul" of ,eredi"ar9 fac"or- and of ",e na"ural and -ociall9 !redominan" en)ironmen" :,ere ",e !,9-ical exerci-e- !rac"ice i- !la9ing an im!or"an" !ar". O2iective: a 0eali7area armoniei 3ntre cele ou, cate2orii e in ici: somatici >mor1olo2ici? 6i 1unc-ionali >1i7iolo2ici?. a 0eali7area armoniei, propor-ionalit,-ii 3n ca rul 1iec,rei cate2orii e in ici. a Men-inerea unui tonus muscular optim. a =/-inerea 6i men-inerea unei atitu ini corporale, 2lo/ale 6i se2mentare, corecte, 3n es1,6urarea iverselor acte motrice. a Prevenirea 6i up, ca7, corectarea tuturor atitu inilor 1i7ice e1iciente 6i
*#

Alexe,N., i colab.(1974) Terminologia educaiei fizice i !or"ului, #ucure"i, $di". "adion, !g., 144. *1 $nciclo!edia &ar-,all 4a)endi-, ('114) KArborele lumiiL 4or!ul omene-c J Fez)ol"are fizic(, !g., 4'. *" Alexe,N., i colab.(1974) o!.ci"a"e, !g., 14%.

()

a unor e1icien-e 1i7ice e 2ra u6or 6i me iu. a =ptimi7area marilor 1unc-ii ale or2anismului 6i 3n mo special a 1unc-iei respiratorii. *(2( Caracteristici 9 CateHorii 1e in1icatori pentru 1eDvoltarea 8iDic/ 5+*+,+ Indicatori somatici2 morfolo(ici3D se v, , se o/serv, cu ochiul li/er, se o/-in prin m,sur,tori: talia, 2reutatea, perimetre 6i iametre la i1erite niveluri, lun2imea se2mentelor. <ce6ti in ici se pot urm,ri 3n structura urm,toarelor sisteme pe care le vom escrie mai jos: !istemul osos 2I3D este alc,tuit in oasele 6i articula-iile. 9n a/sen-a oaselor corpul ar 1i lipsit e 1orm,. <rticula-iile permit mi6carea. Articulaiile: repre7int, le2,tura intre oase B articula-ie !istemul muscular IID mu6chii somatici scheletici repre7int, -esuturile pre7ente 3n jurul oaselor. Ei ac-ionea7, asupra oaselor, etermin.n mo/ili7area lor. 5+*+*+ Indicatori funcionali 2fiziolo(ici3 sunt motorul or2anismului, nu se o/serv, cu ochiul li/er. $e pun 3n evi en-, cu mijloace speci1ice e investi2a-ie privin : 1recven-a car iac,, 1recven-a respiratorie, capacitatea vital,, tensiunea arterial,*). <ce6ti in ici pot 1i urm,ri-i 3n structura urm,toarelor sisteme: nervos, circulator, respirator+ !istemul nervos 2III3D ence1alul, m, uva spinarii 6i re-eaua e nervi cranieni 6i spinali. $istemul nervos a?. somatic care asi2ur, unitatea or2anism me iu. $istemul nervos /?. ve2etativ unitatea 1unc-ional, a or2anismului. $istemul nervos 3n epline6te " 1unc-ii a?. e con ucere a1erente 6i e1erente, c,i ale sensi/ilit,-ii 6i motricit,-iiF /?. re1le:,. !istemul circulator 2IV3D <lc,tuit in sistemul car iovascular 6i cel lim1atic !istemul cardiovascularD s.n2ele, inima 6i vasele san2uine >artere, capilare, vene?. Func-ia sa const, 3n alimentarea or2anismului cu hran, 6i o:i2en 6i 3n 3n ep,rtarea compu6ilor re7i uali. !istemul limfaticD este un alt sistem, e vase, al corpului care transport, lim1a. Func-ion.n 3n str.ns, le2,tur, cu sistemul circulator, el asi2ur, un serviciu vital secun ar e transport, scur2ere 6i re2enerare. *+ !istemul respirator 2V3D pl,m.nii 6i c,ile respiratorii. <re rolul e a prelua o:i2enul in atmos1er, 6i elimin, io:i ul e car/on. = a oua 2rup, e sisteme este: endocrin 2$ormonal3, di(estiv, excretor, limfatic+ !istemul $ormonal 2VI3D un set e 2lan e care secret, hormoni. <ce6ti compu6i chimici particip, la controlul proceselor e cre6tere 6i meta/olism ce se es1a6oar, 3n or2anism.
*)

+ili!, 4."in., i colab. ('111) ?reg("ire -!or"i)( "eore"ic(, g,id me"odologic de a!licare a !rogramei colare, &ini-"erul $ducaiei Naionale, 4o-iliul Naional !en"ru 4urriculum, #ucure"i, !g. 14. *+ $nciclo!edia &ar-,all 4a)endi-, ('114) KArborele lumiiL 4or!ul omene-c J i-"emul limfa"ic, !g., 4B.

(+

!istemul di(estiv 2 VII3D tu/ul i2estiv 6i 2lan ele ane:e. 0olul lui este e a escompune alimentele 3n compu6i necesari pentru o/-inerea e ener2ie 6i pentru cre6terea 6i re2enerarea or2anismului. !istemul excretor 2VIII3D rinichii. <lte or2ane: pl,m.nii, te2umentul, etc. Func-ia sa const, 3n 3n ep,rtarea >e:cre-ia? re7i uurilor in or2anism. 5e e:emplu, prin respira-ie se elimin, io:i ul e car/on. Noi a ,u2,m aici 6i pielea, care prin transpira-ie 3n epline6te un rol e e:cre-ie 6i e eliminarea a to:inelor. "( 5istemul osos $istemul osos alc,tuie6te scheletul 1ormat in oase 6i articula-ii 6i este structura e /a7, ce sus-ine corpul uman. =asele o1er, un suport ri2i -esuturilor moi ale corpului 6i 1ormea7, p.r2hii ce se mi6c, cu ajutorul contrac-iilor musculare. ;otalitatea oaselor in corp >apro:imativ "#* ")# la num,r?, le2ate 3ntre ele prin articula-ii, 1ormea7, scheletul corpului. El repre7int, partea pasiv, a aparatului locomotor. Forma, structura 6i mo ul e le2atur, a oaselor corpului uman repre7int, e:presia a apt,rii la >postura /ipe ,? 6i locomo-ie. 0aportat, la principalele re2iuni ale corpului, istin2em: scheletul capului, scheletul trunchiului 6i scheletul mem/relor. =asele mem/relor unui in ivi a ult, pre omin, oasele lun2i care au urm,toarea alc,tuire. Capetele osului se numesc epi1i7, 6i corpul ia1i7,. Corpul osului este alc,tuit in periost, -esut osos compact 6i canalul me ular. Capetele oaselor con-in -esut compact la e:terior cu cartilaj articular 6i -esut spon2ios 3n interior. - cartilaj al/, nete 6i alunecos. Protejea7, re2iunile terminale ale osuluiF - -esut osos compact ur 6i re7istent. Este alc,tuit in 1i/re cimentate cu s,ruri e calciuF - canal me ular umplut cu o materie moale 6i 2al/en, numit, m, uv,F - periost o teac, 1i/roas, ri2i , care acoper, inte2ral osul, cu e:cep-ia re2iunilor terminale. - -esut osos spon2ios ur, u6or 6i re7istent, compus in 1i/re 6i s,ruri e calciu. 9n unele -esuturi osoase spon2ioase, spa-iile sunt umplute cu m, uv, ro6ie cu rol 3n 1ormarea celulelor san2uine. a. $cheletul capului este alc,tuit in neurocraniu, care a ,poste6te ence1alul, 6i viscerocraniu, care 1ormea7, oasele 1e-ei 6i con-ine se2mentele peri1erice ale unor anali7atori 6i se2mentele ini-iale ale sistemelor respirator 6i i2estiv. 4a alc,tuirea neurocraniului iau parte ( oase: patru neperechi- 1rontal 6i etmoi , s1enoi 6i occipital, 6i ou, perechi- temporale 6i parietale. /. $cheletul trunchiului este alc,tuit in coloana verte/ral, 6i 1" perechi e coaste. c. Coloana verte/ral, sus-ine p,r-ile componente ale corpului, permite aplecarea 6i rotirea trunchiului 6i protejea7, m, uva spin,rii. Este alc,tuit, in )) e verte/re. . Coastele. 0i8eritele 8orme ale oaselor

(8

- =asele au con1orma-ii 6i imensiuni variate. - Oasele lunHi sunt alc,tuite in ia1i7,, epi1i7, 6i un canal central. $xem!le< humerus, 1emur, ra ius, ulna, metacarpiene, 1alan2e. - Oasele scurte sunt mici, u6oare 6i 1oarte re7istente. $xem!le: carpiene 6i tarsiene. - Oasele late au o supra1a-, mare $xem!le< oasele craniului 6i scapula. - $upra1a-a scapulei tre/uie s, permit,, inserarea mai multor mu6chi. - Craniul tre/uie s, 1ie mare pentru a proteja creierul. - Oasele nereHulate au 1orme speciale care corespun 1unc-iei e:ercitate. $xem!le . patela 6i verte/rele. Articula3iile sunt o component, a sistemului osos care 1ace le2,tura 3ntre oase. Majoritatea articula-iilor sunt mo/ile, permi-.n mi6carea oaselor. <rticula-iile sunt alc,tuite in: car"ila5 - la articula-ii, oasele sunt 3nvelite 3ntr-un cartilaj 1oarte re7istent. <cesta este un -esut e le2,tur,, alc,tuit in celule 6i 1i/re, 1iin 1oarte re7istent. Cartilajul ajut, la re ucerea 1rec,rii atorate mi6c,rii oaselorF membrana -ino)ial( este un -esut care 3nconjoar, articula-ia 3nchi7.n -o 3ntr-o capsul,. Mem/rana sinovial, secret, lichi sinovial pentru lu/ri1ierea articula-ieiF ligamen"ele sunt puternice repre7entate prin /en7i ure, elastice e -esut e le2atur,. Ele 3nconjoar, articula-ia pentru a o sus-ine 6i a-i limita mi6c,rileF ten oanele - sunt un alt tip e -esut e le2atur,, care lea2, 1iecare parte a articula-iei e mu6chii care 3i controlea7, mi6careaF /urse - s,cule-e umplute cu 1lui situate 3ntre oase, li2amente sau alte structuri a iacente care ajut, la re ucerea 1rec,rii atorit, mi6c,rii. 1lui sinovial - un lichi clar, lipicios secretat e mem/rana sinovial,F menisc - o /ucata cur/at, e cartilaj pe care o 2,sim la 2enunchi 6i alte articula-ii. E:emple: articula-ia 6ol ului 6i articula-ia 2enunchiului. Ti!uri de ar"iculaii< E:ist, mai multe tipuri e articula-ii. Ele sunt clasi1icate 3n 1unc-ie e structura 6i posi/ilit,-ile lor e mi6care. <rticula-iile care nu se mi6c, sunt numite G1i:eG. <numite articula-ii se mi6c, 1oarte pu-in, cum ar 1i verte/rele. E:emple e articula-ii: - articula-iile s1erice - la um,r 6i 6ol - permit mi6c,ri 3nainte, 3napoi, lateral 6i e rota-ieF - articula-iile e tip G/alamaG- la e2ete, 2enunchi 6i coate- permit numai mi6c,ri e 3n oire 6i 3n reptareF - articula-iile e tip GpivotG- articula-iile 2.tului - permit mi6c,ri limitate e rota-ieF - articula-iile elipsio ale - la 3ncheietura m.inii - permit toate tipurile e mi6c,ri mai pu-in cele e pivotare.

(*

""( 5istemul muscular Mu6chii sunt un -esut care 3nconjoar, oasele. Ei ac-ionea7, asupra oaselor, etermin.n mo/ili7area lor. =rice mi6care a corpului este epen ent, e mu6chi. Ei ac-ionea7, prin scurtare sau contrac-ie. Mu6chii sunt or2anele active ale aparatului locomotor. Exist trei tipuri de muc$iD involuntari, voluntari i cardiacD ,+ Involuntari 1unc-ionea7, in epen ent, 1,r, a necesita o coman , con6tient,. - sunt numi-i mu6chi nete7iF - sunt pre7en-i 3n pere-ii or2anelor interne: stomac, intestine 6i 3n artereF C.n musculatura pere-ilor arteriali se contract,, s.n2ele 3naintea7, 3n vasul san2uin. C.n musculatura in peretele intestinal se contract, alimentele sunt 3mpinse 3n lun2ul tractului i2estiv. *+ Voluntari ata6a-i e oase >repre7int, carnea ro6ie e pe oase?F - ac-ionea7, ca urmare a unei comen7i con6tiente, e e:emplu c.n vrem s, aler2,m sau s, s,rimF - sunt numi-i 6i mu6chi stria-i sau scheleticiF Mu6chii care etermin, mi6c,rile oaselor, 3n timpul e:erci-iilor 1i7ice, sunt mu6chii voluntari. Cei mai importan3i mu7chi voluntari ai corpului suntC 1. 5eltoi7i >) mu6chi? - ri ic, /ra-ele 3nainte, 3napoi 6i lateral e la nivelul um,ruluiF ". %iceps 3n oaie /ra-ul e la nivelul cotuluiF ). </ ominali >+ mu6chi? retra2e a/ omenul, 1lectea7, coloana verte/ral, permi-.n aplecarea trunchiului spre 3nainteF +. Cva riceps >+ mu6chi? reali7ea7, e:tensia piciorului la nivelul 2enunchiului 6i 3l men-ine e:tins c.n st,m 3n picioareF 8. Pectorali >" mu6chi? ri ic, /ra-ele e la nivelul umerilor, a uce /ra-ele 3n 1a-a pieptuluiF *. 5orsal mare co/oar, /ra-ele e la nivelul umerilor, a uce /ra-ele 3n spateF '. ;rape7 sus-ine 6i rote6te umerii, mi6c, capul 3n spate 6i lateralF (. ;riceps /rahial e:tin e /ra-ele e la nivelul articula-iei cotuluiF &. Fesieri >) mu6chi? tra2e piciorul 3n spate e la nivelul 6ol ului 6i 3l ri ic, lateralF 1#. %iceps 1emural >) mu6chi? 1lectea7, piciorul e la nivelul 2enunchiuluiF 11. Gastrocnemian e:tin e mu6chii 2le7nei, permi-.n ri icarea 3n v.r1ul picioarelor. Principalele 2rupe e mu6chi &uc,ii ca!ului< - Mu6chii mimicii >cutana-i?, 1rontali 6i occipitaliF - Mu6chii in jurul ori1iciilor na7ale 6i /ucale, constrictori 6i ilatatoriF - Mu6chii masticatori.

('

&uc,ii g/"ului i cefei< - Pielos al 2.tuluiF - $ternoclei omastoi ieniF - Rioi ieni. &uc,ii "runc,iului< - Pe 1a-a posterioar, a trunchiului sunt mu6chii trape7i, marii orsali 6i mu6chii 6anturilor verte/rale >3n plan pro1un ?F - Pe 1a-a antero-lateral, sunt mu6chii toracici >pectorali, in-a-i, intercostali? 6i a/ ominali > rep-i 6i o/lici?F - Prin contrac-ie, mu6chii a/ ominali particip, la e1eca-ie, mic-iune 6i e:pira-ieF - 9ntre torace 6i a/ omen se 2,se6te mu6chiul ia1ra2m, care este /oltit spre torace. &u-cula"ura membrelor -u!erioare< - Mu6chii e pe centura scapular,F - Mu6chii mem/rului propriu-7is: /ra- >/iceps, triceps?, ante/ra- >1le:or 6i e:tensori ai m.inii, pronatori 6i supin,tori?, mu6chii m.inii. &u-cula"ura membrelor inferioare< - Mu6chi e pe oasele centurii pelviene >1esierii?F - Musculatura mem/rului propriu-7is: musculatura coapsei >cva ricepsul, croitorul, a uctorul, /icepsul 1emural?, musculatura 2am/ei >mu6chii 2am/ei e:tensori ai piciorului, pronatori supin,tori, iar posterior se 2,se6te tricepsul sural. 4+ 7uc$iul -ardiac alc,tuie6te pere-ii inimii, - 1unc-ionea7, 1,r, 3ntrerupere, pe toat, urata vie-ii, - este 6i involuntar 6i striat, - are un sistem propriu e alimentare cu s.n2e. C.n se contract, el pompea7, s.n2ele 3n a1ara inimii, 3n 3ntre2 corpul. 0etalii privind exerciiile de antrenament muscular Fe"alii !ri)ind muc,ii -c,ele"ici 5in ce sunt alc,tui-iP Mu6chiul scheletic con-ine: - 1ascicule e celule numite 8i2re musculareF - nervi care transport, mesaje e la, 3n 6i spre creier. In mu6chi se contract/ c.n mesajele e la creier sunt con use prin nervi spre 1i/re, etermin.n scurtarea acestora. Mu6chiul se relaKeaD/ c.n mesajele coman , revenirea 1i/rei la lun2imea ini-ial,. -um se produce micarea. =ri2inea repre7int, locul e 1i:are al mu6chiului pe osul 1i:. !nser-ia este locul e 1i:are pe osul mo/il. 9n timpul contrac-iei inser-ia se eplasea7, spre ori2ine. Mu6chiul ac-ionea7, e o/icei, la nivelul articula-iilor. In cap,t este ata6at e os 1i:, cel,lalt e un os mo/il.

((

C.n mu6chiul se contract, el eplasea7, osul mo/il. Mu6chii lucrea7, :n perechi sau :n Hrupuri . Ei lucrea7, 3n perechi pentru c, un mu6chi poate oar ori s, tra2, ori s, 3mpin2,.>ve7i la han /al la aruncarea la poart, care mu6chi lucrea7,P? 5e e:emplu: %icepsul 6i tricepsul lucrea7, 3mpreun,, aceasta este numit, ac3iune muscular/ antaHonist/( Mu6chiul care se contract, sau se scurtea7, este numit aHonist6 Mu6chiul care se rela:ea7, este antaHonist6 Mu6chii care se contract, simultan cu a2onistul pentru a sus-ine mi6carea se numesc sinerHici( Tendoanele $unt /en7i sau cor7i al/e 1le:i/ile. In cap,t este 3n2lo/at 3n periost asi2ur.n o /un, 1i:are. Tonu-ul mu-cular 0epre7int, starea e contrac-ie par-ial, >semicontrac-ie?, chiar 3n stare e repaus mu6chii sunt contracta-i. F,r, acest tonus muscular corpul s-ar pr,/u6i. 9n contrac-ia par-ial,, 2rupuri e 1i/re se contract, pe r.n , 3n acest 1el mu6chii nu o/osesc. +ibre cu con"racie ra!id( i len"( ;o-i mu6chii au un num,r e 1i/re cu contrac-ie rapi , c.t 6i 1i/re cu contrac-ie lent, acest raport epin e e in1luen-a 2enetic, 6i e sportul practicat. +ibrele cu con"racie ra!id( se contract, puternic, rapi o/osesc repe e. sunt utile 3n activit,-i care implic, eclan6are /rusc, e 1or-,. 5e e:emplu: aler2,rile e sprint in atletism sau e la sanie sau /o/ 6i ri icarea 2reut,-ilor >haltere?, salturile la 2imnastica artistic,, 6utul la 1ot/al +ibrele cu con"racie len"( se contract, cu mai pu-in, 1or-,, nu o/osesc u6or sunt utile 3n activit,-i care implic, re7isten-,. 4ombinaia varia7, e la mu6chi la mu6chi 6i e la persoan, la persoan,. este mo6tenit, 6i nu poate 1i schim/at,. <m/ele tipuri e 1i/re pot 1i antrenate pentru a lucra mai /ine. 5e e:emplu: E:erci-iile aero/e pentru 1i/rele lente 6i anaero/e pentru 1i/re rapi e. poate a1ecta per1orman-a. In procent mare e 1i/re rapi e 3n musculatura piciorului repre7int, un avantaj pentru sprinteri. """( 5istemul nervos 5istemul nervos recep-ionea7,, transmite 6i inte2rea7, in1orma-iile in me iul e:tern 6i intern, pe /a7a c,rora ela/orea7, r,spunsuri a ecvate, motorii 6i

(&

secretorii. Prin 1unc-ia re1le:,, care st, la /a7a activit,-ii sale, sistemul nervos contri/uie la reali7area unit,-ii 1unc-ionale a or2anismului 6i a echili/rului inamic intre or2anism 6i me iul 3nconjur,tor. $istemul nervos, unitar ca structur, 6i 1unc-ie, este su/3mp,r-it 3n: sistemul nervos al vie-ii e rela-ie >somatic?, care asi2ur, echili/rul or2anismului cu con i-iile varia/ile ale me iuluiF sistemul nervos al vie-ii ve2etative, care re2lea7, permanent activitatea or2anelor interne. "@( 5istemul car1iovascular Componentele sistemului car1iovascular sunt: inima, vasele e s.n2e 6i s.n2ele. ;oate 1ormea7, aparatul circulator. 0olul s,u este e a con uce o:i2enul, su/stan-ele hr,nitoare 6i alte su/stan-e prin or2anism. "nima este o pomp/ 1u2l/ : aspiro respin2,toare. Partea reapt, pompea7, s.n2ele spre pl,m.ni pentru a 1i o:i2enat, iar partea st.n2, pompea7, s.n2ele o:i2enat spre restul corpului. @asele 1e s4nHeC Arterele transport, s.n2ele o:i2enat e la inim, spre corp. Aorta este cea mai mare arter,. @enele transport, s.n2ele spre inim,. @enele pulmonare transport, s.n2e o:i2enat. Artera pulmonar/ este sin2ura arter, care transport, s.n2e 1eDoKiHenat( O 2/taie a inimii este un ciclu complet Frecven3a car1iac/ este num,rul e /,t,i pe minut 0e2itul sistolic este volumul e s.n2e pompat e ventriculi cu 1iecare sistol, 6i are valoare e '#- &# ml s.n2e, la o 1recven-, e '# /,t,i / minut. 0e2itul car1iac repre7int, cantitatea e s.n2e pompat, e inim, 3n circula-ie 3n ecurs e un minut. 0e2itul car1iac E 1e2itul sistolic K 8recven3/ car1iac/ pe minut 6i are valori 3n jur e + -8 l, la o 1recven-, e '# /,t,i / minut. 9n e1ortul sportiv e/itul car iac cre6te rapi p.n, la )# +# l 6i revine la normal up, 3ncetarea e1ortului.*8 $istemul circulator este 1ormat in inim,, vasele san2vine 6i lim1atice care alc,tuiesc o unitate 1unc-ional, coor onat, 6i permanent a aptat, nevoilor or2anismului. !nima este un or2an musculos, cavitar, tetracameral, care pompea7, ritmic 3n artere s.n2ele pe care 3l prime6te prin vene. 5e6i la om c.nt,re6te apro:imativ )## 2 6i are m,rimea pumnului unui a ult, inima e1ectuea7, o activitate uria6,, 7ilnic contract.n u-se e peste 1##.### e ori 6i pomp.n peste '."## e l e s.n2e. $ec-ion.n inima, se constat, c, este construit, in ou, atrii 6i ou, ventricule, separate complet prin septurile interatrial 6i iterventricular. Fiecare atriu comunic, cu ventriculul respectiv prin ori1iciile atrio-ventriculare prev,7ute cu valve, care se eschi oar 3ntr-un anumit sens, spre venticule: st.n2 >/iscupi ,? 6i rept
*8

>or9 &ercea &arilena ('11B) $lemen"e de fiziologie general(, $di"ura 4a-a 4(rii de I"iin(, 4lu5 Na!oca, !g., ''.'B.

&#

>triscupi ,? 5tructura histoloHic/ a inimii . !nima este alc,tuit, in trei straturi concentrice: en ocar , miocar 6i epicar . En1ocar1ul este constituit intr-un en oteliu situat pe o mem/ran, /a7al, ce se continu, cu stratul su/en otelial, 1ormat in 1i/re cola2ene, 1i/re e reticulin,, 1i/re elastice, rare celule conjuctive 6i numeroase termina-ii nervoase sen7itive. >http://MMM.see-e ucoop.net?**. Miocar1ul este constituit in 1ascicule e 1i/re musculare car iace, orientate circular 3n peretele atriilor, 6i in 1i/re o/lic-spiralate 3n ventricule. 9n peretele inimii. 9n a1ara celulelor miocar ice, mai e:ist, celule speciali7ate 3n 2enerarea 6i con ucerea impulsulilor e contrac-ie acestea constituie -esutul e:citocon uctorno al. Epicar1ul este o mem/ran, epitelio-conjuctiv, su/-ire ce acoper, supra1a-a car iac, 6i constituie 1oi-a visceral, a pericar ului. 9ntre 1oi-ele pericar ului se 2,se6te cavitatea pericar ic, cu o lam, su/-ire e lichi , care 1avori7ea7, alunecarea 3n timpul activita-ii car iace. Easculari7a-ia inimii, e:trem e /o2at, este asi2urat, e cele ou, artere coronare care se esprin e la ori2inea aortei 6i se 3mpart 3n ramuri care nu se anastomo7ea7, 3ntre ele. =/struc-ia unei artere coronare sau a ramurilor sale provoac, necro7a teritoriului car iac eservit. !nerva-ia e:trinsec, a inimii este reali7at, prin 1i/re ve2etative simpatice 6i parasimpatice 1orm.n ple:ul car iac. Fi/rele simpatice provin in 2an2lionii paraverte/rali cervicali 6i e:ercit, e1ecte stimulatoare asupra miocar ului 6i vaso ilatatoare coronariene. Fi/rele parasimpatice provin in nervii va2i, enervea7, pre ominant no ulii sinoatrial 6i atrioventricular 6i au ca e1ect iminuarea activita-ii cor ului. Propriet/3ile mu7chiului car1iacC Miocar1ul6 care in punct e ve ere structural este un mu6chi striat, are propriet,-i comune cu mu6chii stria-i, ar 6i o serie e propriet,-i caracteristice. . 0i"mici"a"ea este proprietatea cor ului e a se contracta succesiv ca urmare a impulsurilor contractile 2enerate e no ul sinoatrial. <ceste impulsuri sunt urmarea unor mo i1ic,ri meta/olice care au loc 3n sistemul e:citocon uctor. - 4onduc"ibili"a"ea este proprietatea miocar ului 3n special a -esutului no al e a con uce un e e contrac-ie e la nivelul no ului sinoatrial 3n 3ntre2 cor ul. - $xci"abili"a"ea este proprietatea miocar ului e a r,spun e printr-o contrac-ie la stimuli a ecva-i . 4on"rac"ibili"a"ea este proprietatea miocar ului e a se contracta atunci c.n este stimulat a ecvat. Contrac-iile miocar ului se numesc sistole, iar rela:,rile iastole. 6ransportul s<n(elui n corpD ( "nima pompea7, cu presiune mare s.n2ele 3n artere. 2( ArteraC pere-ii sunt alc,tui-i in mu6chi nete7i 6i -esut elastic. Ei se ilat,, c.n s.n2ele este pompat 3n arter,, apoi se contract,, 3mpin2.n s.n2ele 3n circula-ie. )( Artera se rami1ica 3n alte ramuri mai mici numite arteriole.

**

,""!<JJ:::.-ee.educoo!.ne"

&1

?( Arteriolele se rami1ic, 3n vase 6i mai mici numite capilare. Pere-ii su/-iri ai capilarelor permit su/stan-elor nutritive 6i o:i2enului s, treac, spre celulule corpului, iar io:i ului e car/on 6i pro u6ilor re7i uali s, intre 3n vas. +( 9n continuare s.n2ele circul, prin tu/uri mai mari, numite venule. El a ce at o:i2enul este 1eDoKiHenat. *( 5in venule, s.n2ele trece 3n vene care 3l trasport,, 3napoi spre inim,. 0in ce este alctuit s<n(eleD Plasm/ este un lichi 2al/en 1ormat in ap, W -ub-"ane dizol)a"e >2luco7, 6i al-i nutrien-i pentru celule, hormoni, io:i e car/on e la celule. $erul este plasm, 1,r, 1actorii coa2ul,rii. *. PUn1e sunt pro1use celulele sanHuine P Eritrocite > 2lo/ule ro6ii sau hematii? cu rol 3n transportul o:i2enului. BemoHlo2ina in hematii se com/in, cu o:i2enul . Rematiile sunt e or inul milioanelor 3n 1iecare pic,tur, e s.n2e. Leucocite 9 Hlo2ule al2e cu rol :n ap/rare. Mult mai pu-ine ec.t eritrocitele, 3n unele a1ec-iuni num,rul lor este crescut. E:ist, mai multe tipuri e leucocite: cele care sinteti7ea7, anticorpi compu6i care omoar, 2ermeniiF 6i cele care traversea7, peretele capilarelor, 3nconjoar, 2ermenul 6i 3l i2er,. #rom2ocite - pl,cu-e san2uine, cu rol :n coaHulare. <cestea sunt 1ra2mente celulare. $e a2lutinea7, la nivelul pl,2ilor 6i stimulea7, 1ormarea unor structuri 8i2rilare su/-iri. Eritrocitele sunt captate 3ntre aceste 1i/re 6i se 1ormea7, chea2ul e s.n2e. <cesta se tras1orm, 3n crust,. @( 5istemul lim8atic *A $istemul lim1atic este compus in vase lim1atice, care 3ncep printr-o re-ea e capilare lim1atice, or2ane 6i -esuturi lim1atice speciali7ate, inclu7.n timusul, splina 6i ami2 alele.Easele lim1atice cele mai mici numite capilare lim1atice sunt ispuse al,turi e artere 6i vene. Ele a un, in -esuturi surplusul e lichi , cunoscut su/ numele e lim1,. D4im1a este un lichi incolor u6or alcalin in sistemul lacunar 6i in vasele lim1atice, care are rolul e transport 3ntre s.n2e 6i -esuturiA >Mic ic-ionar enciclope ic? Pere-ii capilarelor sunt 1oarte su/-iri 6i permea/ili, ast1el 3nc.t moleculele 6i particlulele mari, inclu7.n /acteriile, care nu pot p,trun e 3n capilarele san2uine, sunt transportate prin lim1,. $istemul nostru lim1atic este complementar sistemului e circula-ie a s.n2elui, ar complet separat e acesta 6i 1unc-ionea7, 3n mo uri complet i1erite. Mu6chii prin care trece sistemul lim1atic se contract, pentru a men-ine circula-ia lim1ei. Capilarele lim1atice se unesc 6i 1ormea7, vasele lim1atice. Ele se a un, 3n 2an2lionii lim1atici, e la care pleac, venele lim1atice, care se vars, 3n marea ven, lim1atic, 6i 3n canalul toracic, prin interme iul c,rora lim1a ajun2e in nou 3n circula-ia venoas,. E:ist, ou, vase lim1atice mari: uctul lim1atic rept 6i uctul toracic. 5uctul lim1atic rept a uce lim1a a unat, in jum,tatea superioar, a p,r-ii
*'

$nciclo!edia &ar-,all 4a)endi-, ('11%) KArborele lumiiL 4or!ul omene-c J /ngele , !g., B7. *( $nciclo!edia &ar-,all 4a)endi-, ('11%) KArborele lumiiL 4or!ul omene-c J i-"em limfa"ic , !g., 4B.

&"

repte a corpului, iar uctul toracic a uce lim1a in cealalt, parte a corpului. Compo7i-ia lim1ei epin e e locul un e se a1l, 3n re-ea. 5e e:emplu, vasele lim1atice care canali7ea7, mem/rele, con-in surplusul e lichi e necesare pentru or2anism, 1iin /o2at, 3n proteine. D9n schim/ lim1a in intestine con-ine mult, 2r,sime, numit, chil, pe care a a/sro/it-o in intestine 3n timpul i2estieiA *&. <ceast, lim1, este e culoarea laptelui. 4im1a su1er, 3n timpul i2estiei o serie e trans1orm,ri evenin lichi l,ptos, opalescent, atorit, 3nc,rc,rii cu 2r,simi la nivelul vilo7it,-ilor intestinale in cau7a a/sor/-iei. Pe l.n2, 1aptul c, ajut, la men-inerea unui volum constant e s.n2e, lim1a contri/uie 6i la transportul su/sta-elor nutritive prin corp. DC,ile lim1atice au pe l.n2, rolul e a/sor/-ie a 2r,similor 6i cel e a a/sor/i o serie e su/stan-e intro use acci ental >to:ine, micro/i? sau 3n scopuri terapeutice >injec-ii?A '#. Gan2lionii lim1atici interpu6i opresc aceste su/stan-ele str,ine. Cea mai important, 1unc-iei a lim1ei este com/aterea in1ec-iilor. 9n i1erite puncte ale re-elei, vasele lim1atice se unesc cu un no e -esut cunoscut su/ numele e 2lan , lim1atic, >2an2lioni lim1atici?. 5e aici, lim1ocitele celulele al/e ale s.n2elui, care com/at in1ec-iile pornesc prin tot corpul prin interme iul vaselor san2uine 6i lim1atice. 9n 2lan ele lim1atice /acteriile 6i alte particule str,ine, care sunt pre7ente 3n lim1, 6i trec prin aceste 2lan e, sunt 1iltrate 6i istruse. C.n iese in 2lan e, lim1a con-ine lim1ocite 6i anticorpi. C.n avem o in1ec-ie, 2lan ele lim1atice ni se pot um1la 6i pot eveni ureroase, 3ncerc.n s, lupte 3mpotriva or2anismelor str,ine 6i a celulelor al/e ale s.n2elui, istruse e in1ec-ie. @"( 5istemul respirator 5istemul respirator 7i schim2ul 1e HaDe C,ile respiartorii: nasul, 1arin2ele, traheea, /ronhiile 6i pl,m.nii 1ormea7, sistemul respirator. '10olul s,u const, 3n aportul e o:i2en pentru miliar ele e celule ale corpului 6i eliminarea io:i ului e car/on. 0espira-ia este o 1unc-ie vital, a or2anismului, care nu poate stoca o:i2enul, ar are nevoie e aportul lui continuu pentru un num,r mare e reac-ii /iochimice. 0eac-iile e com/ustie in interiorul celulelor asi2ur, e2ra area alimentelor 6i pro ucerea e ener2ie. <paratul respirator este alc,tuit in: c,ile respiratorii- or2ane care au rol 3n vehicularea aeruluiF cavitatea na7al, 6i 1arin2ele 1ormea7, c,ile respiratorii superioare, iar larin2ee, traheea 6i /ronhiile - c,ile respiratorii in1erioare. pl,bmb.nii, or2ane la nivelul c,rora are loc schim/ul e 2a7e >o:i2en 6i io:i e car/on?. C/ile respiratorii'"
*& '#

$nciclo!edia &ar-,all 4a)endi-, ('11%) o!. ci"a"e., !g., 4B.44. 3lmeanu, +l., 4. (1977) Noiuni de fiziologie cu a!licaii la exerciiile fizice, $di"ura 3niunii de cul"ur( fizic( i -!or", !g.77. '1 ,""!<JJ:::.-ee.educoo!.ne" '" ,""!<JJ:::.-ee.educoo!.ne"

&)

Cavitatea naDal/ primul se2ment al c,ilor respiratorii. Ea este ivi7at, e septul na7al 3n ou, cavit,-i simetrice numite 1ose na7ale. Fosele na7ale se a1l, par-ial 3n pirami a na7al, care are rol estetic 6i e protec-ie. FarinHele 9 al oilea or2an al c,ilor respiratorii, este un or2an cu u/l, 1unc-ie, respiratorie 6i i2estiv,. LarinHe este or2anul 1onator 3n ca rul sistemului respirator. 4arin2ele este situat 3n partea anterioar, a 2.tului, su/ osul hioi , easupra traheei, proemin.n su/ piele. El repre7int, or2anul 1onator 3n ca rul sistemului respirator. <re un schelet cartila2inos, 1ormat in trei cartilaje neperechi >cartilajul tiroi , cricoi , epi2lotic? 6i trei perechi >cartilajele aritonoi e, corniculate 6i cunei1orme? unite 3ntre ele prin li2amente sau articula-ii. 4a interior este c,ptu6it e o mucoas, care 1ormea7, 3n cavitatea larin2elui, patru plici numite cor7i vocale, ou, superioare 6i ou, in1erioare. #raheea - este un con uct 1i/ro cartila2inos, 3ntins e la mar2inea anterioar, a larin2elui p.n, la /i1urcarea ei 3n cele oua /ronhii principale. Este situat, anterior e eso1a2. <re ou, se2menteF cervical 6i toracal. !nelele /i1rocartila2inoase sunt incomplete posterior, un e se a1l, o mem/ran, musculo/i1roelastic, care permite ilatarea eso1a2ului 6i 3naintarea /olului alimentar 3n timpul e2luti-iei. 4a e:terior se a1l, -esut conjunctiv, iar la interior mucoasa traheal,, 1ormat, intr-un epiteliu pseu ostrati1icat cilin ric ciliat, av.n 6i celule care secret, mucus. !ronhiile principale - $unt ou, con ucte 1i/rocartila2inoase, re7ultate in /i1urcarea traheei. 9n locul e /i1urcare, 3n interiorul traheei se a1l, pintenele traheal. %ronhiile principale ajun2 la lo/ul pulmonar prin care p,trun 3n pl,m.n, ramni1ic.n u-se 6i 1orm.n ast1el ar/orele /ron6ic. $tructura /ronhiilor este aceea6i cu a traheei. Pl/m4nii9 repre7int, principalele or2ane ale sistemului respirator 6i sunt situa-i 3n cavitatea toracic,, easupra ia1ra2mului. <u 1orma unor jum,t,-i e con sec-ionat e la v.r1 spre /a7,, masa me ie a celor oi pl,m.ni este e 1)##2. &espira3ia- repre7int, una in 1unc-iile esen-iale ale or2anismelor vii 3n 2eneral, 1unc-ie prin care se reali7ea7, raportul e o:i2en in aerul am/iant p.n, la nivelul celular, 3n paralel cu eliminarea 3n atmos1er, a io:i ului e car/on, reali7at in meta/olismul celular. <ceast, 1unc-ie comple:, se reali7ea7, cu participarea unor sisteme mor1o1unc-ionale 3n mai multe etape str.ns corelate, 3ntr-o strict, succesiune, iar acestea sunt: ventila-ie pulmonar,, i1u7iunea 6i schim/ul e 2a7e la nivelul mem/ranei alveolo-capilare, transportul 2a7elor 3n s.n2e 6i respira-ia celular,. @entila3ia pulmonar/- este procesul prin care se reali7ea7, circula-ia alternativ, a aerului 3ntre me iu am/iant 6i alveolele pulmonare, antren.n ast1el p,trun erea aerului /o2at 3n o:i2en c,tre alveole 6i eliminarea io:i ului e car/on c,tre e:terior. Mi7c/rile ventilatorii9 circula-ia alternativ, a aerului se reali7ea7, ca urmare a varia-iilor ciclice ale volumului cutiei toracice urmate 1i el e mi6carea 3n

&+

acela6i sens a pl,m.nului care este soli ari7at e aceasta prin interme iul 1oi-elor pleurale. Earia-iile ciclice ale volumului sistemului toraco-pulmonar se reali7ea7, 3n cursul a ou, mi6c,ri e sens opus, e1inite ca mi6carea inspiratorie 6i mi6carea e:piratorie. 9n timpul mi6c,rii inspiratorii are loc cre6terea volumului cutiei toracice 6i o cre6tere a volumului pulmonar. Cre6terea volumului cutiei toracice se reali7ea7, ca o consecin-, a cre6terii celor trei iametre ale sale anteroposterior, lon2itu inal 6i transversal. = at, cu cre6terea volumului cutiei toracice are loc o e:pansiune a plam.nilor, 1avori7at, e /o2,-ia 1i/relor elastice in structura parenchimului pulmonar 6i eterminat, e e:isten-a unei a eren-e 1unc-ionale 3ntre cutia toracic, 6i pl,m.n. E:pansiunea pl,m.nilor 6i cre6terea volumului lor 3n cursul inspira-iei au rept consecin-e o sc, ere a presiunii aerului in interiorul pl,m.nului, su/ presiunea atmos1eric, >apro:imativ cu "-) mm R2? reali7.n u-se ast1el o i1eren-, e presiune atorit, c,ruia aerul atmos1eric p,trun e 3n interiorul pl,m.nilor. Mi6carea e:piratorie >e:pira-ia? repre7int, mi6carea e sens contrar inspira-iei, 3n cursul c,reia are loc revenirea la volumul ini-ial al cutiei toracice 6i al pl,m.nului. 9n con i-ii e repaus, e:pira-ia este un act pasiv ce nu necesit, contrac-ia musculaturii respiratorii. 0evenirea cutiei toracice 6i a pl,m.nului la volumul ini-ial este consecin-a inspira-iei 6i care eli/erea7, su/ 1orm, e ener2ie cinetic, ener2ia poten-ial, acumulat,. @olumele 7i capacit/3ile pulmonare - 3n cursul mi6c,rilor ventilatorii, p,trun 6i ies in pl,m.ni cantit,-i e aer a c,ror m,rime este 3n 1unc-ie e talia persoanei, e v.rst,, e se:, e postur,, etc 6i a c,ror cuanti1icare poate a uce in1orma-ii asupra inte2rit,-ii aparatului toraco-pulmonar. Evaluarea volumelor se 1ace prin spirometrie 6i mai ales prin spiro2ra1ie. $pirometria se e1ectuea7, cu ajutorul spirometrelor. $pirometrele sunt e mai multe 1eluri: spirometre cu ap, 6i spirometre uscate. @olumul curent M@CI - repre7int, volumul e aer care p,trun e 3n pl,m.ni, 3n cursul unei inspira-ii 6i unei e:pira-ii e repaus, valoarea lui me ie la persoanele a ulte este e 8## ml. @olumul inspirator 1e reDerv/ M@"&I 9 repre7int, volumul ma:im e aer ce poate 1i inspirat la s1.r6itul unei inspira-ii e repaus. Ealoarea lui me ie la a ul-i este e )###/ ml ceea ce repre7int, *#L in capacitatea vital,. @olumul eKpirator 1e reDerv/ M@E&I - repre7int, volumul ma:im e aer care poate 1i e:pirat la s1.r6itul unei e:pira-ii e repaus.Ealoarea lui me ie la a ul-i este e 1"##/ml, a ic, apro:imativ "8L in capacitatea vital,. @olumul reDi1ual M@&I9 repre7int, volumul e aer care r,m.ne 3n pl,m.n la s1.r6itul unei e:pira-ii ma:imale.Ealoarea lui me ie la a ul-i este e 1)##/ml ceea ce repre7int, apro:imativ "8L in capacitatea vital,. Capacitatea pulmonar/ total/ MCP#I, repre7int, volumul e aer cuprins 3n pl,m.n la s1.r6itul unei inspira-ii ma:ime, 3nsum.n toate volumele pulmonare men-ionate. Ealoarea ei varia7, 3n 1unc-ie e talie, se:, v.rst,, 3n me ie lu.n u-se 3n consi era-ie o valoare e *### ml. Capacitatea vital/ MC@I repre7int, volumul e aer ce poate 1i scos

&8

in pl,m.n printr-o e:pira-ie 1or-at, e1ectuat, up, o inspira-ie ma:im,. Ea este e2al, cu suma a trei volume pulmonare >E0!? W >EE0? W>E0? 6i are 3n me ie o valoare e apro:imativ +'## ml, repre7ent.n 3n jur e '8L in CP;F Capacitatea reDi1ual/ 8unc3ional/ MC&FI repre7int, volumul e aer care r,m.ne 3n pl,m.n la s1.r6itul unei e:pira-ii e repaus. Ealoarea ei se poate o/-ine prin 3nsumarea EE0 W E0, ea repre7ent.n apro:imativ 8#L in CP;F Capacitatea inspiratorie MC"I repre7int, volumul e aer ce poate 1i intro us 3n pl,m.n printr-o inspira-ie ma:im, care 3ncepe la s1.r6itul unei e:pira-ii e repaus. Ealoarea ei este echivalent, cu suma intre E; 6i EE0 6i repre7int, 8#L in CP;. 0e2itele ventilatorii 9 5ac, m,surarea volumelor pulmonare con1er, o serie e parametri statistici ce caracteri7ea7, sistemul toraco-pulmonar, pentru o/-inerea unei in1orma-ii le2ate e 1unc-ia ventilatorie se utili7ea7, m,sura e/itelor ventilatorii. 0e2itul ventilator 1e repaus M@I- repre7int, cantitatea e aer ventilat 3n timp e un minut 3n con i-ii e repaus 6i poate 1i o/-inut prin pro usul intre volumul curent 6i 1recven-a oscila-iei. 0e2itul ventilator maKim M@maKI- repre7int, cantitatea e aer ma:im, ce poate 1i ventilat, ca urmare a cre6terii ma:imale a 1recven-ei 6i amplitu inii respiratorii, el poate atin2e valori e p.n, la 18#l /min la persoanele antrenate. Eentila-ia alveolar,: 4a s1.r6itul unei respira-ii e repaus, 3n interiorul pl,m.nilor se a1l, apro:imativ "8## ml aerF in ace6tia oar 3n jur e ")8# ml particip, la schim/ul e 2a7e, a1l.n u-se 3n interiorul alveolelor >aer alveolar?, restul e apro:imativ 18# ml este con us 3n c,ile respiratorii la nivelul c,rora nu au loc schim/uri e 2a7e, 1apt pentru care acest spa-iu a 1ost numit spa-iu mort anatomic. 5in cei 8## ml ce p,trun 3n pl,m.ni 3n cursul unei inspira-ii e repaus, 18#ml vor primeni aerul in spa-iul mort anatomic, iar restul e )8# ml se a au2, aerului alveolar. Cu alte cuvinte ventila-ia alveolar, >Ea? va e:prima cantitatea e aer care p,trun e 3n pl,m.ni upa sc, erea volumului spa-iului mort anatomic >Esma? 3n timp e un minut. Ea B E Esma : 1 <erul este intro us prin nas, un e este 1iltrat e c,tre 1irele e p,r, 3nc,l7it 6i ume7it e c,tre mucus( Cutia vocal, sau larinHele pro uce sunete necesare vor/irii. #raheea este un tu/ 1le:i/il, men-inut eschis prin inele cartila2inoase. 9n pl,m.ni traheea se rami1ic, 3n ou, 2ronhii > larin2e, trahee, /ronhii?. %ronhiile se rami1ic, 3n tu/uri mai mici numite 2ronhiole( %ronhiolele se termin, 3n m,nunchiuri e mici saci cu aer, numi-i alveole. Peretele lor este at.t e su/-ire 3nc.t permite schim/ul e 2a7e. EpiHlota este o clap, cartila2inoas, care 3mpie ic, alimentele s, p,trun , 3n trahee. Pl/m4nii sunt moi 6i /ureto6i. Ei se 2,sesc 3ntr-un spa-iu numit cavitate toracic/ > sternW coasteWcoloan, verte/ral,Wtoracal,?.

&*

Mem2rana pleural/ este un 3nveli6 intern, lunecos al cavit,-ii toracice. Ea protejea7, pl,m.nii pentru a nu lua contact cu coastele. Pleura visceral, acoper, pl,m.nii. Mu7chii intercostali situa-i 3ntre coaste permit mi6c,rile respiratorii. 0ia8raHma este o structur, muscular, a1lat, su/ pl,m.ni. <re rol 3n respira-ie, separ, cavitatea toracic, e cea a/ ominal,. Alveolele C 9n alveole au loc schim/urile e 2a7e. Pere-ii lor sunt su/-iri 6i ume7i 1avori7.n trecerea o:i2enului 6i al io:i ului e car/on. M,nunchiurile e alveole sunt 3nconjurate e capilare. Capilarele au pere-ii su/-iri care permit trecerea 2a7elor Fiecare alveol, este mai mic, ec.t un 2r,unte e sare. !c$im#ul de (aze n alveole Eliminarea 1ioKi1ului 1e car2on 1. $.n2ele transport, io:i e car/on in celule spre alveole, prin capilare. El este pompat e inim,. ". 5io:i ul e car/on traversea7, peretele capilar 6i p,trun e 3n alveole. ). 5in alveole el circul,, 3n a1ara pl,m.nilor, spre trahee, e aici este e:pirat. Aportul 1e oKiHen +. =:i2enul in aerul atmos1eric intr, 3n pl,m.ni 6i circul, spre alveole. 8. =:i2enul traversea7, pere-ii alveolelor 6i ajun2e 3n capilare. *. $.n2ele transport, o:i2enul la celulele corpului, trec.n prin inim,. 0etalii privind respiraia Prin respira3ie pulmonar, se captea7, o:i2enul 6i se elimin, io:i ul e car/on prin mem/rana alveolo capilar,. Nu tre/uie con1un at, cu respira-ia la nivel celular, p,trun erea =" 3n celule 6i eliminarea C=" in celule. ;n inspira3ie 1. Mu6chii intercostali se contract,. Ei 3mpin2 cutia toracic, spre e:terior, cutia toracic, se m,re6te. ". 5ia1ra2ma se contract, 6i etermin, co/or.rea 6i aplati7area sa, ceea ce l,r2e6te 6i mai mult cutia toracic,. ). Pl,m.nii se m,resc 6i ei eoarece sunt ata6a-i, prin pleur,, e cutia toracic,. +. <st1el, aerul este con us prin trahee 3n pl,m.ni. ;n eKpira3ie 9 <u loc procese inverse 1. Mu6chii intercostali se rela:ea7,. <ce6tia co/oar, coastele 6i mic6orea7, cutia toracic,. ". 5ia1ra2ma se rela:ea7, 6i re evine cur/at,, ceea ce mic6orea7, 6i mai mult cutia toracic,. ). Pl,m.nii comprima-i 1or-ea7, ie6irea aerului spre e:terior. 7odificarea compoziiei aerului n plm<ni Aerul inspirat con-ine: apro:imativ "1L o:i2en, apro:imativ '&L a7ot, cantit,-i mici e io:i e car/on 6i pu-ini vapori e ap,.

&'

a7ot, )L io:i

Aerul eKpirat con-ine: apro:imativ 1'L o:i2en, apro:imativ '&L e car/on 6i mul-i vapori e ap,

-<t aer respirm. @olumul curent este volumul e aer inspirat sau e:pirat cu 1iecare respira-ie 6i are o valoare normal, e #,8 litri. Frecven3a respiratorie este num,rul e inspira-ii pe minut. Minutul volumului este volumul e aer respirat 3ntr-un minut. ;oate aceste trei cresc 3n timpul e1ortului. Pentru o persoan, e 1( ani. Eolumul curent 3n po7i-ia 6e7.n este e #,8 litri, iar 3n timpul e1ortului este e ",8 litri. Frecven-a respiratorie 3n po7i-ia 6e7.n este e 1" respira-ii pe minut, iar 3n timpul e1ortului e )# e respira-ii pe minut. Minutul volum 3n po7i-ia e a6e7at este e * litri pe minut, iar 3n timpul e1ortului e '8 litri pe minut. Minut volum E @olum curent K 8recven3a respiratorie -<t de mari sunt plm<nii. Capacitatea vital/ este volumul ma:im e aer care poate 1i inspirat up, o e:pira-ie 1or-at,, apro:imativ +,8 8 litri. <ntrenamentul cre6te capacitatea vital,. @olumul reDi1ual este cantitatea e aer r,mas 3n pl,m.ni up, o e:pira-ie 1or-at,, apro:imativ 1,8 litri. Pl,m.nii nu pot 1i complet 2oli-i. @""( 5istemul en1ocrin $istemul hormonal este repre7entat e 2lan ele en ocrine care prin secre-ia lor >hormonii? particip, la controlul proceselor ce se es1,6oar, 3n or2anism. Glan ele en ocrine sunt or2ane 1ormate in mai multe celule care pot secreta hormoni 6i sunt locali7ate 3n i1erite re2iuni ale corpului alc,tuin sistemul en ocrin. Fiecare 2lan , en ocrin, are o 1unc-ie speci1ic, care contri/uie la men-inerea echili/rului me iului intern 6i a supravie-uirii or2anismului uman. Glan e en ocrine majore sau centrii e control ai sistemului en ocrin: 9 epi8iDa 2lan , pineal, >2r. epi easupra, phHsis cre6tere? ') 9 hipo8iDa sau 2lan a pituitar, este principala 2lan , a or2anismului. Ea nu numai c, 36i pro uce proprii hormoni, ar in1luen-ea7,, e asemenea, secre-ia hormonal, a altor 2lan e. Glan a hipo1i7, se 2,se6te la /a7a creierului. Ea este conectat, cu hipotalamusul printr-o tij, e -esut nervos 6i 1unc-ionea7, 3n str.ns, le2,tur, cu aceast, 7on, a creierului. 9mpreun, hipo1i7a 6i hipotalamusul controlea7, multe aspecte ale meta/olismului, 3n-ele2.n prin aceasta i1eritele procese chimice al c,ror rol este e a men-ine 3n 1unc-ie 1iecare parte a or2anismului. - hipotalamusul reali7ea7, cone:iunea intre sistemul nervos 6i 2lan ele en ocrine. Ina in 1unc-iile sale majore este cea e releu pentru impulsurile intre creier 6i alte or2ane cum ar 1i rinichiul. <cest lucru se reali7ea7, prin interme iul
')

&arcu +lorin, &aneca 4on-"an"in (1922) . Ficionar de neologi-me, !g., 411.

&(

unora intre me iatorii chimici eli/era-i e celulele nervoase in creier 6i, ca r,spuns la stimulare, se eli/erea7, hormoni. - suprarenalele, sunt situate ime iat easupra rinichilor, a6e7ate ca ni6te c,ciuli-e pe polul superior al 1iec,rui rinichi. Fiecare 2lan , este constituit, in ou, p,r-i istincte: me ular, la interior 6i 3nveli6ul e:tern, enumit corte:. <ceste 7one secret, i1eri-i hormoni, 1iecare cu o 1unc-ie proprie. Me ulara este partea 2lan ei care secret, a renalina 6i compusul aseman,tor, nora renalina. 9mpreun,, sunt cunoscu-i ca hormoni e @lupt, 6i 1u2,A, eoarece ei pre2,tesc or2anismul pentru e1ortul suplimentar cerut pentru int.mpinarea pericolului, acomo area la stres sau re7olvarea unei sarcini i1icile. - tiroi1a, se 2,se6te la nivelul 2.tului, ime iat 3naintea larin2elui. Glan a are oi lo/i, care se a1l, anterior 6i lateral e trahee. Cei oi lo/i sunt uni-i printr-o punte mic, e -esut 6i poate e:ista un lo/ central mai mic enumit pirami al. 4a a ul-i, 2lan a are o 2reutate e apro:imativ "#2r-)#2r. Func-ia 2lan ei este pro ucerea hormonului tiroi ian, tiro:ina. E1ectul 2lo/al al hormonului este cre6terea cantit,-ii e ener2ie utili7at, e celuleF cre6te e asemenea cantitatea e proteine prelucrate e celule. 5e6i rolul e:act al hormonului 3n interiorul celulei nu este cunoscut, el este esen-ial pentru via-,. - paratiroi1ele sunt patru 2lan e mici situate 3n spatele 2lan ei tiroi e. Ele joac, un rol major 3n controlul nivelului calciului in or2anism. Calciul este un mineral vital, nu oar pentru c, este elementul structural principal 3n 1ormarea oaselor 6i a in-ilor, ar 6i pentru c, joac, un rol central 3n 1unc-ionarea mu6chilor 6i a celulelor nervoase. Nivelul calciului in or2anism tre/uie men-inut 3n limite relativ constante, alt1el mu6chii 36i 3ncetea7, ac-iunea. <ici intervin 2lan ele paratiroi e: ele men-in un nivel sta/il al calciului. '+. - pancreasul en1ocrin, una in cele mai mari 2lan e in corp, este o 2lan , mi:t, e:o-en ocrin,. <proape toate celulele sale au o 1unc-ie e secre-ie. El este o 2lan , en ocrin, cu secre-ie e hormoni, in care insulina este cel mai important. Este, e asemenea, o 2lan , e:ocrin,, ce 36i elimin, secre-ia 3n intestin >sau alt, cavitate a corpului?, mai e2ra/, ec.t 3n s.n2e. Pancreasul este situat transversal 3n partea superioar, a a/ omenului, anterior e coloana verte/ral,, aort, 6i vena cav, >artera 6i vena principal, a corpului?. 5uo enul 3nconjoar, capul pancreasului. 0estul pancreasului este constituit in corp 6i coa ,, care se 3ntin e mult la st.n2a coloanei verte/rale. Pancreasul are un rol u/lu: pro uce hormonii pancreatici, insulina 6i 2luca2onul, care ajut, la men-inerea echili/rului 2luco7ei 3n s.n2e. 5e asemenea, are o important, 1unc-ie 3n i2estie, eoarece secret, sucul pancreatic cu en7ime i2estive 3n intestinul su/-ire. - testiculele sunt 2lan e mi:te. < ultul normal e se: masculin are ou, testicule care se e7volt, 3n em/rion intr-o creast, e -esut 3n partea posterioar, a a/ omenului. ;esticulelele au o 1unc-ie u/l,. Mai 3nt.i, repre7int, se iul e pro ucere al spermato7oi7ilorF 1iecare spermato7oi con-ine toat, in1orma-ia 2enetic, a in ivi ului respectiv. 9n al oilea r.n , testiculele con-in celule care
'+

$nciclo!edia &ar-,all 4a)endi-, ('11%) KArborele lumiiL 4or!ul omene-c J i-". ,ormonal, !g., %1.

&&

secret, testosteronul, hormon se:ual masculin, 6i etermin,, 3n consecin-,, caracteristicile masculine cum ar 1i vocea pro1un ,, istri/u-ia tipic, a p,rului 6i a -esutului a ipos. - ovarele sunt 2lan e mi:te. $unt componente ale sistemului e repro ucere 1eminin, care au rolul e a pro uce 6i eli/era ovulul matur >sau oul?. Momentul c.n ovulul este 1ertili7at e c,tre un spermato7oi marchea7, 3nceputul unei vie-i umane. 5e la prima menstrua-ie p.n, la menopau7,, ovarele eli/erea7, un ovul 3n 1iecare lun,. Ele sunt, e asemenea, componente esen-iale ale sistemului hormonal sau en ocrin al or2anismului. @"""( 5istem 1iHestiv 5i2estia are loc 3n tu/ul i2estiv e apro:imativ & m. P,r-ile principale ale tu/ului i2estiv sunt: - cavitatea 2ucal/ este c,ptu6it, cu o mem/ran, mucoas, ce con-ine 2lan e pro uc,toare e mucus. $ecre-ia continu, a acestor 2lan e men-ine umi itatea cavit,-ii /ucale, 3mpreun, cu secre-ia 2lan elor salivare mari, ane:e ale cavit,-ii /ucale. - 8arinHele. Por-iunea in1erioar, a 1arin2elui este implicat, 3n 3ntre2ime 3n e2luti-ie. <ceast, por-iune este situat, ime iat posterior 1a-, e larin2e 6i mucoasa ei continu, cu cea a cartilajelor cricoi 6i tiroi , ale c,ror mi6c,ri contri/uie la emiterea sunetelor. <c-iunile acestor mu6chi ajut, la propulsarea alimentelor prin aceast, 7on, a 1arin2elui pe tractul i2estiv. - eso8aHul, partea superioar, a acestuia se 2,se6te ime iat posterior e trahee. $u/ nivelul manu/riului sternal, eso1a2ul are un traseu u6or c,tre st.n2a 6i trece 3n spatele /ronhiei st.n2i. 5up, aceea, traversea7, ia1ra2mul 6i se eschi e 3n por-iunea superioar, a stomacului. - stomacul este un or2an muscular cavitar situat 3n partea superioar, a a/ omenului. Este le2at la e:tremitatea superioar, e eso1a2 6i la cea in1erioar, e uo en >por-iunea ini-ial, a intestinului su/-ire?. 9n primul r.n stomacul ac-ionea7, ca un re7ervor pentru hran,. Mem/rana elimitant, pro uce o secre-ie speci1ic, ce con-ine aci7i 6i en7ime ce e2ra ea7, hrana 6i ast1el ajut, i2estia. 9n stomac, hrana este amestecat, cu sucurile i2estive p.n, c.n se 1ormea7, o mas, p,stoas,, care este trecut, apoi 3n uo en. - intestinele. Init cu partea superioar, a stomacului, 1uo1enul este por-iunea ini-ial, a intestinului su23ire cu rol 3n i2estia e1icient, a hranei. <re o 1orm, e potcoav, ce 3nconjoar, capul 2lan ei pancreatice. 5uo enul, jejunul 6i ileonul 1ormea7, intestinul su/-ire, structura 1inal, a sistemului i2estiv. "ntestinul Hros 1ace parte in canalul alimentar ar, are 1unc-ie oar 3n procesul e e:cre-ie. ;u/ul i2estiv este responsa/il e: - eplasarea alimentelor prin tractul alimentarF - secre-ia sucurilor i2estive 6i i2estia alimentelorF - a/sor/-ia pro u6ilor e i2estie, a apei 6i a electroli-ilorF - circula-ia s.n2elui prin se2mentele tu/ului i2estiv 3n ve erea transportului su/stan-elor a/sor/iteF - controlul acestor 1unc-ii prin interme iul sistemului nervos 6i en ocrin.

1##

">( 5istemul eKcretor 5up, unii autori sistemul e:cretor este 1ormat in: pl,m.ni, rinichi, intestin, la care se a au2, 6i pielea ca 1iin o alt, component, a sistemului e:cretor. Meta/olismul celular pro uce C=" 6i anumite su/stan-e 1inale, provenite 3n special in cata/olismul proteic'8. $e crea7, cantit,-i e:cesive e anumi-i constituen-i care tre/uie eliminate. Pl,m.nii elimin, C= " 6i alte su/stan-e volatile, iar su/stan-ele nevolatile inutili7a/ile sau 3n e:ces sunt eliminate, 3mpreun, cu o anumit, cantitate e ap,, 3n cea mai mare parte prin rinichi > aparatul urinar? 6i accesoriu, su oare prin piele 6i 1ecale- prin intestinul 2ros. '* *()( Coor1onatele 8itness9ului 5istemul muscular Musculatura scheletic, sau striat, pre7int, o clasi1icare multipl,, 3n 1unc-ie e structura mor1olo2ic,, sistem ener2etic solicitat, vite7, e contrac-ie, etc. For-a, puterea 6i re7isten-a sunt parametrii musculari 3n timpul e:erci-iului 1i7ic. +ora ma:imal, e contrac-ie se poate calcula up, in icele e )-+ O2 1or-,/cm" e mu6chi 3n sec-iune transversal, >GuHton 6c. "##*?. ?u"erea se e1ine6te ca lucrul total reali7at e unitatea muscular, 3ntr-un interval e timp, eci poate 1i calculat ca istan-a contrac-iei 6i num,rul e contrac-ii/min, a ic, ;g.mJmin. Puterea ma:im, e7voltat, e 3ntre2 sistemul muscular, 3n ca7ul unei persoane D1itA este 3n primele (-1# s e '### O2-m/min, 3n urm,torul minut e +###O2-m/min, iar 3n urm,toarele )# min e 1'##O2-m/min >GuHton 6c. "##*?. 0ezi-"ena este coor onata care 3n mare m,sur, epin e e suportul nutritiv asi2urat prin aportul e:o2en e su/stan-e nutritive. 5istemul respirator 0espira-ia inclu e trei etape: respira-ia pulmonar,, transportul 2a7elor, respira-ia tisular,. 9n e1orturile intense 6i e scurt, urat,, aportul e o:i2en este mai pu-in important, spre eose/ire e e1orturile e lun2, urat, 6i e intensitate me ie, e1orturi speci1ice 1itness-ului. 9n repaus consumul normal e o:i2en este e "8# ml/min. 9n e1ort su/ma:imal un a ult t.n,r neantrenat ajun2e la un consum e o:i2en e )*## ml/min, 3n timp ce un a ult t.n,r antrenat ajun2e la +### ml/min, iar un maratonist pan, la 81## ml/min. Cantitatea e o:i2en necesar, unui maratonist, e e:emplu, este asi2urat, e un ritm e ventilare pulmonar, e apro:. 1## - 11# l/min. 5i1eren-a e D1itness respiratorA intre o persoan, se entar, 6i un maratonist este e apro:. +8L, 3n con i-iile 3n care capacitatea respiratorie ma:im, este cu 8#L mai mare >18#-1'# l/min? ec.t nivelul ma:imal e ventilare pulmonar,. 5istemul car1io9vascular
'8 '*

,""!<JJ:::.-ee.educoo!.ne" ,""!<JJ:::.-ee.educoo!.ne"

1#1

$istemul car iovascular are 1unc-ia e a asi2ura necesarul e o:i2en 6i su/stan-e nutritive la nivel muscular 3n timpul e:erci-iului 1i7ic. 9n repaus 1lu:ul car iac este e 8.8 l/min 3n ca7ul unui t.n,r, iar 3n timpul e1ortului un t.n,r cu un 1itness sc,7ut are un 1lu: car iac e ") l/min spre eose/ire e un t.n,r cu un 1itness /un maratonist >)# l/min? 6i chiar mai ri icat 3n ciclism. 5i1eren-a e aproape +#L 3n 1avoarea persoanelor cu un 1itness /un re7ult, in a aptarea la e1ort a sistemului car iovascular prin cre6terea volumului camerelor inimii >atrii si ventricole? 6i a masei acesteia cu +#L. Ripertro1ia mu6chiului car iac se reali7ea7, 3n e1orturi e an uran-,. 5eKul 9n 2eneral, valorile cantitative ale i1eri-ilor in icatori pentru 1emei >1or-, muscular,, ventila-ie pulmonar,, pompa car iac,? repre7int, circa c in valorile 3nre2istrate la /,r/a-i. ;otu6i valorile 1or-ei e contrac-ie ma:imal,, m,surate pe centimetru p,trat e sec-iune muscular, transversal, sunt cuprinse 3ntre acelea6i valori >)-+ O2/cm"?, 3n ca7ul am/elor se:e. 9n ca7ul per1orman-ei musculare totale, i1eren-a const, 3n 1aptul c,, 3n ca7ul /,r/a-ilor, un procent superior in masa corporal, sunt mu6chi. <ceast, i1eren-, are o e:plica-ie en ocrin,: "e-"o-"eronul este un hormon speci1ic masculin 6i are un puternic e1ect ana/oli7ant, 1ovori7ea7, cre6terea epo7itelor proteice 3n tot corpul, ar mai ales 3n mu6chiF e-"rogenul este hormon speci1ic 1eminin care stimulea7, epunerile e -esut a ipos 3n special la nivelul s.nilor, 6ol urilor 6i su/cutanat. @4rsta Nivelul 1itness-ului i1er, 3n 1unc-ie e o/iectivele 1iec,rei cate2orii e v.rst,. Pentru un t.n,r 1itness 3nseamn, capacitatea e a 1ace 1a-, e1ortului impus e activitatea 6colar, 6i social, speci1ic, v.rstei, 3n ca7ul unui se entarF 3n ca7ul unui sportiv, la aceasta se a au2, 6i atin2erea unor per1orman-e sportive. Pentru un a ult t.n,r 1itness 3nseamn, capacitatea e a 1inali7a o 7i e munc,, sau o s,pt,m.n,, cu o activitate 1i7ic, 3n mo re2ulatF 3n 1ine la v.rsta a !!!a 1itness 3nseamn, capacitatea e a es1,6ura, 1,r, ajutor, activit,-ile 7ilnice 6i e a trece c.t mai u6or peste perioa ele e /oal,, mai 1recvente la aceast, v.rst,. ;ntre2/ri @"( 0E=@OL#A&EA F"="C% <" COO&0ONA#ELE F"#NE559 ULU" 1. Care sunt o/iectivele cre6terii 6i e7volt,rii 1i7ice P a. -. /. reali7area armoniei, propor-ionalit,-ii 3n ca rul 1iec,rei cate2orii e in ici. c. -. . o/-inerea 6i men-inerea unei .................................................................... corecte, 3n es1,6urarea iverselor acte motrice. e. -. 1. optimi7area ...................................... ale or2anismului 6i 3n mo special al 1unc-iei respiratorii.

1#"

". Ce sunt 6i care sunt in icii somatici >mor1olo2ici? P a. in ici somatici >mor1olo2ici?: se v, , se o/serv, cu ochiul li/er, se o/-in prin m,sur,tori:................................................................................lun2imea se2mentelor. /. -. c. -. . sistemul muscular: mu6chii repre7int,....................................... .............................. ). Ce sunt 6i care sunt in icii 1unc-ionali >1i7iolo2ici? P a. in icii 1unc-ionali >1i7iolo2ici? sunt motorul or2anismului, nu se o/serv, cu ochiul li/er. $e pun 3n evi en-, cu mijloace speci1ice e investi2a-ie privin : ................................................................ /. .....................................................................El controlea7, 6i coor onea7, mi6carea. c. sistemul car iovascular s.n2ele, inima 6i vasele san2uine. Func-ia sa const, 3n alimentarea or2anismului cu hran, 6i o:i2en 6i 3n 3n epartarea compu6ilor re7i uali. . -. e. -. 1. sistemul hormonal: un set e 2lan e care secreta hormoni. <ce6ti compu6i chimici particip, la controlul proceselor ce se es1a6oar, 3n or2anism. 2.. - ............................................................................................ 0olul lui este e a escompune alimentatele 3n compu6i necesari pentru o/-inerea e ener2ie 6i pentru cre6terea 6i re2enerarea or2anismului. h..-..................................................................................................................................... ................... 5e e:emplu, prin respira-ie se elimin, io:i ul e car/on. Noi a ,u2,m aici 6i pielea., care prin transpira-ie 3n epline6te un rol e e:cre-ie 6i e eliminarea a to:inelor. +. 0olul sistemului osos 3n e7voltarea uman, P a. -. /. -. c. -. 8. 0olul sistemului muscular P a. -. /.-. *. Ce rol au mu6chii voluntari ai corpului 6i care sunt cei mai importan-i P a. -. /. ac-ionea7, ca urmare a unei comen7i con6tiente, e e:emplu c.n vrem s, aler2,m sau s, s,rim. c. sunt numi-i ......................................................................... /. eltoi7i, /iceps, a/ ominali, cva riceps, pectorali, orsal mare, trape7, triceps /rahial, 1esieri, /iceps 1emural, 2astrocnemian. '. Cum se pro uce mi6careaP a. ori2inea repre7int, ..........................................................................

1#)

/. inser-ia este locul e 1i:are pe osul mo/il. 9n timpul contrac-iei inser-ia se eplasea7, spre ori2ine. c. -. . c.n mu6chiul se contract, el eplasea7, osul............... e. mu6chii lucrea7, ............................................................................................. (. Care este rolul sistemului nervos P a. -. /. prin 1unc-ia re1le:,, care st, la /a7a activita-ii sale, sistemul nervos contri/uie la reali7area unit,-ii 1unc-ionale a or2anismului 6i a echili/rului inamic intre or2anism 6i me iul 3nconjur,tor. c. $istemul nervos, unitar ca structur, 6i 1unc-ie, este su/3mp,r-it 3n: sistemul nervos al vie-ii ................................... sistemul nervos al vie-ii .................................. &. Care sunt componentele sistemului car iovascular 6i care este rolul s,u P a. -. /. -. 1#. Care sunt propriet,-ile mu6chiului car iacP a. . /. conduc"ibili"a"ea este proprietatea miocar ului .............................................. c. -. . con"rac"ibili"a"ea este proprietatea miocar ului e a se contracta atunci c.n este stimulat a ecvat. Contrac-iile miocar ului se numesc..................................... 11. 5in ce este alc,tuit s.n2ele P a. -. /. -. c. in 2a7e. 1". 5in ce este compus sistemul lim1atic 6i care este rolul lui P a. -. /. vasele lim1atice .................................................... c. sistemul nostru lim1atic este complementar sistemului ................................. . pe l.n2, 1aptul c, ajut, la men-inerea unui volum constant e s.n2e, lim1a contri/uie 6i la ............................................................................................. e. c,ile lim1atice au pe l.n2, rolul e ...................................................................... 1. cea mai important, 1unc-iei a lim1ei este............................................... 1). 5in ce este compus 6i care este rolul sistemului respirator P a. ................................................................................. 1ormea7, sistemul respirator. /. rolul s,u const, 3n ......................................................................................... c. respira-ia este ................................................................................................... 0eac-iile e com/ustie in interiorul celulelor asi2ur, e2ra area alimentelor 6i pro ucerea e ener2ie.

1#+

1+. Cum se pro uce procesul e inspira-ie 6i e:pira-ie P a. 9n timpul mi6c,rii inspiratorii are loc ............................................................ /. Mi6carea e:piratorie >e:pira-ia? repre7int, ............................................................. 18. 0olul sistemului hormonal, care este P a. sistemul hormonal este repre7entat e 2lan ele en ocrine care prin secre-ia lor >hormonii? particip, la ...................................................................................... /. ....................................................................................alc,tuin sistemul en ocrin. c. 1iecare 2lan , are ...................................................................................... 1*. 5e ce este responsa/il tu/ul i2estivP a. -. /. -. c. -. . circula-ia s.n2elui prin se2mentele tu/ului i2estiv 3n ve erea transportului su/stan-elor a/sor/iteF e. controlul ........................................................................ 1'. Care este rolul sistemului e:cretor P a. -. /. eliminarea prin: piele, 6i intestine a re7i uurilor re7ultate. 1(. Care sunt coor onatele 1itness-ului P &/spunsuri @"( 0E=@OL#A&EA F"="C% <" COO&0ONA#ELE F"#NE559 ULU" 1. Care sunt o/iectivele cre6terii 6i e7volt,rii 1i7ice P a. reali7area armoniei 3ntre cele ou, cate2orii e in ici: somatici >mor1olo2ici? 6i 1unc-ionali >1i7iolo2ici?F /. reali7area armoniei, propor-ionalit,-ii 3n ca rul 1iec,rei cate2orii e in iciF c. men-inerea unui tonus muscular optimF . o/-inerea 6i men-inerea unei atitu ini corporale, 2lo/ale 6i se2mentare, corecte, 3n es1,6urarea iverselor acte motriceF e. prevenirea 6i up, ca7, corectarea tuturor atitu inilor 1i7ice e1iciente 6i a unor e1icien-e 1i7ice e 2ra u6or 6i me iuF 1. optimi7area marilor 1unc-ii ale or2anismului 6i 3n mo special al 1unc-iei respiratorii. ". Ce sunt 6i care sunt in icii somatici >mor1olo2ici? P a. in icii somatici >mor1olo2ici? se v, , se o/serv, cu ochiul li/er, se o/-in prin m,sur,tori: talia, 2reutatea, perimetre 6i iametre la i1erite niveluri, lun2imea se2mentelorF /. sistemul osos >!?: oasele 6i articula-iile. 9n a/sen-a oaselor corpul ar 1i lipsit e 1orm,F c. sistemul articular: 7onele un e se 3nt.lnesc ou, oaseF

1#8

. sistemul muscular >!!?: mu6chii repre7int, -esuturile pre7ente 3n jurul oaselor. Ei ac-ionea7, asupra oaselor, etermin.n mo/ili7area lor. ). Ce sunt 6i care sunt in icii 1unc-ionali >1i7iolo2ici? P a. in icii 1unc-ionali >1i7iolo2ici? sunt motorul or2anismului, nu se o/serv, cu ochiul li/er. $e pun 3n evi en-, cu mijloace speci1ice e investi2a-ie privin 1recven-a car iac,, 1recven-a respiratorie, capacitatea vital,, tensiunea arterial,F /. sistemul nervos >!!!?: creierul, m, uva spinarii 6i re-eaua e nervi. El controlea7, 6i coor onea7, mi6careaF c. sistemul car iovascular: s.n2ele, inima 6i vasele san2uine. Func-ia sa const, 3n alimentarea or2anismului cu hran, 6i o:i2en 6i 3n 3n ep,rtarea compu6ilor re7i ualiF . sistemul lim1atic >E?: este un alt sistem e vase al corpului care con uce lim1a prin corp. Func-ion.n 3n str.ns, le2,tur, cu sistemul circulator, el asi2ur, un serviciu vital secun ar e transport, scur2ere 6i re2enerareF e. sistemul respirator >E?: pl,m.nii 6i c,ile respiratorii. <re rolul e a prelua o:i2enul in atmos1eraF 1. sistemul hormonal >E!?: un set e 2lan e care secret, hormoni. <ce6ti compu6i chimici particip, la controlul proceselor ce se es1a6oar, 3n or2anism, 2. sistemul i2estiv > E!!?: tu/ul i2estiv 6i 2lan ele ane:e. 0olul lui este e a escompune alimentetele 3n compu6i necesari pentru o/-inerea e ener2ie 6i pentru cre6terea 6i re2enerarea or2anismuluiF h. sistemul e:cretor >E!!!?: plam.nii >sunt trata-i e unii autori ca 1ac.n parte in componen-a aparatului e:cretor?, rinichii 6i intestinul. Func-ia sa const, 3n 3n ep,rtarea >e:cre-ia? re7i uurilor in or2anism. 5e e:emplu, prin respira-ie se elimin, io:i ul e car/on. Noi a ,u2,m aici 6i pielea., care prin transpira-ie 3n epline6te un rol e e:cre-ie 6i e eliminarea a to:inelor. +. 0olul sistemului osos 3n e7voltarea uman, P a. este structura e /a7, care sus-ine corpul umanF /. sau repre7int, e:presia a apt,rii la sta-iunea /ipe , 6i locomo-ieF c. articula-iile permit mi6carea. 8. 0olul sistemului muscular P. a. mu6chii repre7int, -esuturi pre7ente 3n jurul oaselorF /. mu6chii ac-ionea7, asupra oaselor, etermin.n mo/ili7area lor 6i permit mi6carea. *. Ce rol au mu6chii voluntari ai corpului 6i care sunt cei mai importan-i P a. sunt mu6chii ata6a-i e oase 6i care etermin, mi6c,rile lor, 3n timpul e:erci-iilor 1i7iceF /. ac-ionea7, ca urmare a unei comen7i con6tiente, e e:emplu c.n vrem s, aler2,m sau s, s,rimF c. sunt numi-i 6i mu6chi stria-i sau scheleticiF /. eltoi7i, /iceps, a/ ominali, cva riceps, pectorali, orsal mare, trape7, triceps /rahial, 1esieri, /iceps 1emural, 2astrocnemian.

1#*

'. Cum se pro uce mi6careaP a. ori2inea repre7int, locul e 1i:are al mu6chiului pe osul 1i:F /. inser-ia este locul e 1i:are pe osul mo/il. 9n timpul contrac-iei inser-ia se eplasea7, spre ori2ineF c. mu6chiul ac-ionea7, e o/icei, la nivelul articula-iilor. In cap,t este ata6at e os 1i:, cel,lalt e un os mo/ilF . c.n mu6chiul se contract, el eplasea7, osul mo/ilF e. mu6chii lucrea7, n perec$i sau n (rupuri . Ei lucrea7, 3n perechi pentru c, un mu6chi poate oar ori s, tra2, ori s, 3mpin2,. (. Care este rolul sistemului nervos P a. recep-ionea7,, transmite 6i inte2rea7, in1orma-iile in me iul e:tern 6i intern, pe /a7a c,rora ela/orea7, r,spunsuri a ecvate, motorii 6i secretoriiF /. prin 1unc-ia re1le:,, care st, la /a7a activita-ii sale, sistemul nervos contri/uie la reali7area unit,-ii 1unc-ionale a or2anismului 6i a echili/rului inamic intre or2anism 6i me iul 3nconjur,torF c. $istemul nervos, unitar ca structur, 6i 1unc-ie, este su/3mp,r-it 3n: sistemul nervos al vie-ii e rela-ie >somatic?, care asi2ur, echili/rul or2anismului cu con i-iile varia/ile ale me iuluiF sistemul nervos al vie-ii ve2etative, care re2lea7, permanent activitatea or2anelor interne. &. Care sunt componentele sistemului car iovascular 6i care este rolul s,u P a. componentele sistemului car iovascular sunt: inima, vasele e s.n2e 6i s.n2ele 1ormea7, aparatul circulatorF /. rolul s,u este e a con uce o:i2enul, 6i su/stan-ele hr,nitoare prin or2anism. 1#. Care sunt propriet,-ile mu6chiului car iacP a. ri"mici"a"ea este proprietatea cor ului e a se contracta succesiv ca urmare a impulsurilor contractile 2enerate e no ul sinoatrial. <ceste impulsuri sunt urmarea unor mo i1ic,ri meta/olice care au loc 3n sistemul e:citocon uctorF /. conduc"ibili"a"ea este proprietatea miocar ului 3n special a -esutului no al e a con uce un e e contrac-ie e la nivelul no ului sinoatrial 3n 3ntre2 cor ulF c. exci"abili"a"ea este proprietatea miocar ului e a r,spun e printr-o contrac-ie la stimuli a ecva-iF . con"rac"ibili"a"ea este proprietatea miocar ului e a se contracta atunci c.n este stimulat a ecvat. Contrac-iile miocar ului se numesc sistole, iar rela:,rile iastole. 11. 5in ce este alc,tuit s.n2ele P a. plasm,, eritrocite, hemo2lo/in,, leucocite, trom/ociteF /. hemo2lo/in,F c. in 2a7e. 1". 5in ce este compus sistemul lim1atic 6i care este rolul lui P a. sistemul lim1atic este compus intr-o re-ea e vase lim1atice, or2ane 6i -esuturi lim1atice speciali7ate, inclu7.n timusul, splina 6i ami2 aleleF /. vasele lim1atice a un, in -esuturi surplusul e lichi , cunoscut su/ numele e

1#'

lim1,. Pere-ii capilarelor sunt 1oarte su/-iri 6i permea/ili, ast1el 3nc.t moleculele 6i particlulele mari, inclu7.n /acteriile, care nu pot p,trun e 3n capilarele san2uine, sunt transportate prin lim1,F c. sistemul nostru lim1atic este complementar sistemului e circula-ie a s.n2elui, ar complet separat e acesta 6i 1unc-ionea7, 3n mo uri complet i1eriteF . pe l.n2, 1aptul c, ajut, la men-inerea unui volum constant e s.n2e, lim1a contri/uie 6i la transportul su/stan-elor nutritive prin corpF e. c,ile lim1atice au pe l.n2, rolul e a/sor/-ie a 2r,similor 6i cel e a a/sor/i o serie e su/stan-e intro use acci ental >to:ine, micro/i? sau 3n scopuri terapeutice >injec-ii?. Gan2lionii lim1atici interpu6i opresc aceste su/stan-ele str,ineF 1. cea mai important, 1unc-iei a lim1ei este com/aterea in1ec-iilor. 1). 5in ce este compus 6i care este rolul sistemului respirator P a. nasul, 1arin2ele, traheea, /ronhiile 6i pl,m.nii 6i c,ile respiratorii 1ormea7, sistemul respiratorF /. rolul s,u const, 3n aportul e o:i2en pentru miliar ele e celule ale corpului 6i eliminarea io:i ului e car/onF c. respira-ia este o 1unc-ie vital, a or2anismului, prin care nu poate stoca o:i2enul, ar are nevoie e aportul continuu al acestui 2a7 pentru un num,r mare e reac-ii /iochimice. 0eac-iile e com/ustie in interiorul celulelor asi2ur, e2ra area alimentelor 6i pro ucerea e ener2ie. 1+. Cum se pro uce procesul e inspira-ie 6i e:pira-ie P a. 9n timpul mi6c,rii inspiratorii are loc cre6terea volumului cutiei toracice 6i o cre6tere a volumului pulmonar. E:pansiunea pl,m.nilor 6i cre6terea volumului lor 3n cursul inspira-iei au rept consecin-e o sc, ere a presiunii aerului in interiorul pl,m.nului su/ presiune atmos1erica >apro:imativ cu "-) mm R2? reali7.n u-se ast1el un 2ra ient e presiune atorit, c,ruia aerul atmos1eric patrun e 3n interiorul pl,m.nilorF /. Mi6carea e:piratorie >e:pira-ia? repre7int, mi6carea e sens contrar inspira-iei, 3n cursul c,reia are loc revenirea la volumul ini-ial al cutiei toracice 6i al pl,m.nului. 9n con i-ii e repaus, e:pira-ia este un act pasiv ce nu necesit, contrac-ia musculaturii respiratorii. 18. 0olul sistemului hormonal, care este P a. sistemul hormonal este repre7entat e 2lan ele en ocrine care prin secre-ia lor >hormonii? particip, la controlul proceselor ce se es1,6oar, 3n or2anismF /. 2lan ele en ocrine sunt unit,-i 1unc-ionale 1ormate in mai multe celule care pot secreta hormoni, locali7ate 3n i1erite re2iuni ale corpului alc,tuin sistemul en ocrinF c. 1iecare 2lan , are o 1unc-ie speci1ic, care contri/uie la men-inerea echili/rului me iului intern 6i a supravie-uirii or2anismului uman. 1*. 5e ce este responsa/il tu/ul i2estivP a. eplasarea alimentelor prin tractul alimentarF

1#(

/. secre-ia sucurilor i2estive 6i i2estia alimentelorF c. a/sor/-ia pro u6ilor e i2estie, a apei 6i a electroli-ilorF . circula-ia s.n2elui prin se2mentele tu/ului i2estiv 3n ve erea transportului su/stan-elor a/sor/iteF e. controlul acestor 1unc-ii prin interme iul sistemului nervos 6i en ocrin. 1'. Care este rolul sistemului e:cretor P a. are rolul e a elimina prin pl,m.ni 6i rinichiF /. elimin, prin: piele 6i intestine a re7i urilor re7ultate. 1(. Coor onatele 1itness-ului sunt: sistemul muscular, sistemul respirator, sistemul car io-vascular, se:ul 6i v.rsta.

1#&

@""( EFO&#UL ;N AC#"@"#A#EA 5PO&#"@% .( ( 0e8inirea 7i m/rimea e8ortului :n antrenamentul sportiv =r2anismul uman este per1ect a aptat mi6c,rii. $tarea or2anismului care ep,6e6te con i-iile /a7ale > e repaus? prin mi6care, presupune e1ectuarea unui e1ort reali7at 3n principal pe /a7a contrac-iei musculaturii striate. E1ortul 1i7ic us p.n, la limitele homeosta7iei (-"are de ec,ilibru dinamic al funciilor i !roce-elor bioc,imice ale organi-mului, care -e "raduce !rin"r.o con-"an( con"inu( a unor !arame"ri fiziologici< "em!era"ura cor!oral(, !re-iune ar"erial(, frec)en( cardiac( .a.) este e1ortul omului o/i6nuit, care nu practic, 3n mo or2ani7at sau acci ental sportul. E1ortul 1i7ic, care prin nivelul ri icat e solicitare al or2anismului, urm,re6te e7voltarea la limitele superioare a capacit,-ii 1i7ice, 1i7iolo2ice, psihice ale omului 3n ve erea reali7,rii unor per1orman-e superioare intan2i/ile pentru omul o/i6nuit, constituie efor"ul fizic -!or"i). Cele ou, niveluri e solicitare a or2anismului permit emarca-ia clar, 3ntre omul s,n,tos, care se mi6c,, 6i omul pe care unii autori 3l numesc Dhomo sportivusA. <. 5ra2nea, 3n 1&&*, cit.n u-l pe Paul Popescu-Neveanu, e1ine6te e1ortul Do con uit, conativ, e mo/ili7are, concentrare 6i accelerare a 1or-elor 1i7ice 6i psihice 3n ca rul unui sistem e autore2laj con6tient 6i acon6tient, 3n ve erea ep,6irii unui o/stacol, a 3nvin2erii unei re7isten-e a me iului 6i a propriei persoaneA. Pentru e1ectuarea unui act motric este nevoie e consumarea unei cantit,-i e ener2ie muscular, 6i nervoas,. <tunci c.n acest consum e ener2ie este mare, atorit, parametrilor e1ortului epus, apare o/oseala. 5iminuarea sau 3nl,turarea o/oselii se reali7ea7, prin o ihn,. 0ela-ia intre e1ortul 1i7ic care 2enerea7, o/oseala 6i o ihna este 1un amental, 3n antrenamentul sportiv. <ceast, rela-ie e1ine6te o7area e1ortului. E1ortul 1i7ic practicat sistematic 3n antrenamente va avea un e1ect po7itiv asupra or2anismului 6i a capacit,-ii e per1orman-,. <cest e1ect po7itiv este 3nt,rit numai 3n ca7ul 3n care se respect, anumite principii meto ice ale antrenamentului. 9n ca7 contrar pot ap,rea e1ecte ne2ative at.t 3n o/-inerea per1orman-ei c.t 6i asupra 2ra ului e s,n,tate al sportivilor. E1ortul 1i7ic impus e practicarea unei ramuri e sport are o rat, speci1ic, >speci1icitatea e1ortului 1i7ic? 1iin eterminat, e caracteristicile tehnicii 6i tacticii, e preve erile re2ulamentare, e materialele e concurs 6i e con i-iile e me iu 3n care are loc concursul. Chiar ac, 3n structura corpului omenesc se re2,sesc acelea6i or2ane 6i sisteme, in i1erent e sportul practicat, mo i1ic,rile pro use 3n timp sunt evi ente, cel pu-in su/ aspect mor1olo2ic. 5i1eren-ele intre un ru2/ist 6i un 3not,tor sau intre un haltero1il 6i un maratonist sunt evi ente. Patolo2ia in us, e e1ortul 1i7ic in antrenamente se atorea7, 3n 2eneral con1lictului intre procesele e solicitare 6i posi/ilit,-ile e r,spuns ale or2anismului. <ceast, patolo2ie se mani1est, ime iat >1orme acute? sau 3n timp

11#

>1orme cronice? prin acumul,ri cau7ate e lipsa re1acerii up, e1ort sau up, e1orturi prea intense pentru 2ra ul e antrenament e:istent al sportivului. E1ortul este e1init ca un proces e 3nvin2ere con6tient, a solicit,rilor 1i7ice 6i psihice in ca rul pre2,tirii sportive 3n ve erea 3m/un,t,-irii capacit,-ii e per1orman-,. Earia/ilele pre2,tirii sportive sunt repre7entate prin urm,torii parametrii: - volumul at e urat, sau timp e lucru, istan-, parcurs, 6i num,rul e repet,riF - intensitatea at, e 3nc,rc,tura e1ortului 6i vite7a e e:ecu-ie a acestuiaF ensitatea at, e 1recven-a e lucru in timpul antrenamentuluiF - comple:itate. E+,+,+Volumul antrenamentului >no-iune superioar, antrenament? 3n-elesul principal B component, cantitativ, a e1ortului epus e sportiv, 3n 1orme i1erite e or2ani7are a pre2,tirii sale, e:primat, prin urat,, istan-, 6i num,r e repet,ri, reali7ate corelat.'' @olumul 1e lucru repre7int, suma tuturor e1orturilor epuse e c,tre un sportiv 3ntr-o anumit, perioa , e timp. <ceast, perio , e timp poate 1i re2,sit, 3ntr-o sin2ur, lec-ie e antrenament sau pe o perioa , mai lun2, e timp >microciclu, me7ociclu, macrociclu?. Eolumul e lucru repre7int, latura cantitativ, a antrenamentului sportiv. Ca 6i unitate e m,sur,, volumul e lucru, se e:prim, prin: - Oilometrii - atunci c.n vor/im espre istan-e parcurse at.t la sporturi 3n care aceasta este e 1apt pro/a 3n sine >atletism, ciclism, nata-ie, canotaj, schi 1on , patinaj vite7,? c.t 6i la celelalte ramuri e sport un e 3ntr-o anumit, perioa , e pre2,tire parcur2erea unor istan-e repre7int, un mijloc e e7voltare 1i7ic, 2eneral,. - Oilo2rame - atunci c.n vor/im espre num,r e Oilo2rame ri icate la sporturile 3n care aceasta este e 1apt pro/a 3n sine >haltere? sau lucrul cu 2reut,-i >sala e 1or-,? ca mijloc e pre2,tire 1i7ic, la celelalte ramuri e sport. - num,r e repet,ri - atunci c.n vor/im espre elemente tehnice 6i structuri tehnico tactice in toate ramurile e sport. $portul e per1orman-, a cunoscut pe parcursul timpului pro2rese remarca/ile 1apt care etermin, necesitatea acumul,rilor cantitative 3n procesul e pre2,tire. Cre6terea volumului e lucru 3n ca rul pre2,tirii sportive tre/uie reali7at, treptat cu o a aptare speci1ic, a sportivilor la tipul e e1ort 6i ramura e sport practicat,. <st1el o cre6tere e:cesiv, a volumului e lucru poate 2enera supranatrenament, acci ent,ri, neatin2erea 1ormei sportive sau scurtarea perioa elor e men-inere a 1ormei sprtive 6i nu 3n ultimul r.n mic6orea7, timpul 3n care sportivul se poate men-ine la cel mai 3nalt nivel competi-ional. Pe e alt, parte o m,rire insu1icient, a volumului e lucru poate s, uc, la apari-ia plictiselii 3n pre2,tire >stimuli insu1ucien-i?, la imposi/ilitatea atin2erii parametrilor optimi e participare 3n competi-ie 6i implicit la 1ormarea unui sportiv
''

Alexe, N. (1974) o!. ci"a"e, !g., B11.

111

e mare per1orman-,. E+,+*+ "ntensitatea antrenamentului >no-iune superioar, antrenament? 3n-elesul principal B component, a e1ortului re7ultat, in raportarea la unitatea e timp a vite7ei e e:ecu-ie, a 3nc,rc,turii, a comple:it,-ii e:erci-iilor 6i a uratei pau7ei.72 "ntensitatea e8ortului este e1init, a eseori ca 1iin cantitatea e lucru mecanic e1ectuat 3n unitatea e timp 6i repre7int, 2ra ul e solicitare a or2anismului 3n raport cu posi/ilit,-ile proprii. !ntensitatea repre7int, latura calitativ, a antrenamentului sportiv. Ca 6i unitate e m,sur,, intensitatea, se e:prim, prin: - vite7a e eplasare 6i vite7a e repeti-ie - atunci c.n vor/im espre istan-e parcurse la sporturi 3n care aceasta este e 1apt pro/a 3n sine >atletism, ciclism, nata-ie, canotaj, schi 1on , patinaj vite7,?F - vite7a e e:ecu-ie - atunci c.n vor/im e e1ectuarea unei ac-iuni motrice, e la 3nceperea 6i p.n, la s1.r6itul acesteiaF - ritmul sau tempoul - atunci c.n vor/im espre num,rul e acte motrice, ac-iuni motrice, proce ee tehnico-tactice 3ntr-o anumit, unitate e timp. 0e2ulamentele e joc 6i con i-iile e participare 3n competi-ii etermin, o inami7are a ramurilor 6i pro/elor sportive, implicit 6i a procesului e antrenament. Pentru a 1ace 1a-, cu succes 3n competi-ii tre/uie neap,rat ca 3n procesul e pre2,tire >3n timpul antrenamentului? intensitatea e1ortului s, creasc,. 9n timpul antrenamentului, acest lucru se evi en-ea7, cu prec, ere 3n p,r-ile 1un amentale ale acestuia c.n se solu-ionea7, o/iectivele lec-iei. ;otu6i intensitatea se poate cre6te 3n toate veri2ile lec-iei e antrenament, mai ales 3n lec-iile e consoli are 6i per1ec-ionare. Cre6terea intensit,-ii e1ortului 3n antrenament se 1ace 3n 1unc-ie e: v.rsta sportivilor, se:ul sportivilor 6i 2ra ul e pre2,tire. !ntensitatea e1ortului in antrenament tre/uie strict in ivi uali7at,, 3ntruc.t intensitatea solicit,rii, la acela6i e1ort, i1er, e la un su/iect la altul 6i chiar la acela6i sportiv, e la o lec-ie la alta, 3n 1unc-ie e 2ra ul e antrenament 6i starea sa momentan, e o/oseal,. E+,+4+ 0ensitatea antrenamentului >no-iune superioar, e8ort? 3n-elesul principal B rela-ia intre timpul e1ectiv e lucru al sportivului 6i urata inte2ral, a antrenamentului '&. 0ensitatea e8ortului repre7int, rela-ia intre timpul e1ectiv e lucru al sportivului 6i urata inte2ral, a antrenamentului > in punct e ve ere al volumului, comple:it,-ii 6i intensit,-ii e1ortului? 6i se m,soar, 3n minute sau ore (#. 9n practica sportiv, se 3nt.lnesc urm,toarele tipuri e ensitate: 0ensitatea motric/ M0(M(I vi7ea7, activitatea motric, a sportivului 6i se calculea7, up, 1ormula:

'( '&

Alexe, N. (1974) o!. ci"a"e, !g.,B1'. Alexe, N. (1974) o!. ci"a"e, !g., B1B.. (# +ili!, 4. i colabora"orii, ('111) . ?reg("ire !or"i)( Teore"ic(, !g.7'

11"

".e.l 1## &#d un e t+e+l+ repre7int, "im!ul efec"i) de lucru al unui -ubiec" 0ensitatea pe1aHoHic/ M0(P(I este cea care vi7ea7, activitatea pro1esorului antrenor 6i are 1ormula: ".c. F.?. = 1## &#d un e t+c+ repre7int, "im!ul con-uma" cu m(-urile didac"ice >e:plica-ii, emonstra-ii, corect,ri? 9n practic, se cronometrea7, lucrul e1ectiv al sportivului 3n &# e minute, ast1el 3nc.t F.&.QF.?.891@, a ic, totalul e 1##L in timpul a1ectat antrenamentului. $e consi er, o ensitate motric, 1oarte /un, ac, se lucrea7, *#*8L in timpul e icat antrenamentului. 5.M. W 5.P. B urata inte2ral, a lec-iei >teoretic 6i i eal?. Not,: <cest lucru e imposi/il e reali7at. 0ensitatea M8iDioloHic/I 8unc3ional/ se m,soar, 6i se aprecia7, prin valoarea in icilor +.4. >1recven-, car iac,, pulsul? 6i +.0.. >1recven-, respiratorie? 3n succesiunea veri2ilor lec-iei care au cur/a sau inamica e1ortului. Ea repre7int, timpul a1ectat e:ecu-iei e:erci-iilor 3n raport cu intensitatea 6i urata lec-iei . 5ensitatea motric, 6i pe a2o2ic, se 3nre2istrea7, prin meto a cronometr,rii >crono2ra1ic,?, pe /a7, e protocol, pe un num,r repre7entativ e su/iec-i. 9n acest protocol se 3nre2istrea7, 6i valorile F.C. C! F.0. la 3nceputul lec-iei 6i la s1.r6itul 1iec,rei veri2i, pentru o/-inerea ensit,-ii 1unc-ionale. F.& . = Protocolul 1e 1ensitate are urm/toarea ru2rica3ieC Initate 6colar,:......................... ;eme 6i o/iective:.......................... Clasa:........................................ E1ectiv pre7ent:......................... 4oc e es1,6urare:................... $u/iect:..................................... @eriHile lec3iei 0oDare Con3inut Minutul PauDa Forma3ii 1e lucru

0istan3a

Nr( rep(

0urata

#empo

Activ/

Factori pertur#atori ai densitii optimeD - 5e natur, or2ani7atoric,: = sal, e sport improprie asi2ur, 1oarte 2reu o ensitate optim, a lec-iei.

Pasiv/

11)

O2s(

F(C(

- e1icien-e 3n or2ani7area e:ers,riiF - e1icien-e 3n or2ani7area material,F - nepre2,tirea ini-ial, a locului e es1,6urare. - 5e natura meto ic,: - e:plica-ii prea lun2i 6i neclareF - emonstra-ii neconvi2,toareF - mo ele opera-ionale 2reu e e:ecutat sau inaccesi/ile. - 5e alta natur,: - neasi2urarea activit,-ilor lec-iilorF - lipsa proiect,rii care implic, improvi7a-iaF 7suri pentru m#untirea densitiiD - motiva-ie puternic, la eleviF - meto e 6i proce ee meto ice e e:ersare e1icienteF - 1orma-ii e lucru corespun7atoareF - promovarea lucrului pe 2rupe mici sau a lucrului in ivi ualF - sarcini suplimentareF - e:plica-ii concise 6i clareF - caracter atractiv al lec-iilor. E+,+:+ -omplexitatea antrenamentului >no-iune superioar, antrenament? 3n-elesul principal B e:presie in ic.n structura mijloacelor, num,rul 6i varietatea lor, care reclam, o i1icultate e a aptare a sportivului 3n antrenament 21. CompleKitatea e8ortului se re1er, la 2ra ul e i1icultate al unui e:erci-iu 3n pre2,tire 6i este at, e num,rul e ac-iuni motrice e1ectuate simultan 3n ca rul unei activit,-i motrice. Caracterul comple: al e1ortului este at 3n primul r.n e iversitatea actelor motrice simple care compun o mi6care 6i e num,rul 2rupelor musculare an2renate 3n lucru. Comple:itatea este eterminat, e num,rul ac-iunilor motrice, e su/stratul ener2etic necesar es1,6ur,rii lor 6i e num,rul aparatelor 6i sistemelor care sunt cuprinse 3n activitate. <precierea complet, a e1ortului in perspectiv, Dintern,A urm,re6te schim/,rile mor1olo2ice 6i 1unc-ionale, precum 6i urata perioa ei e resta/ilire. !n icatorii 3n acest ca7 sunt timpul e reac-ie, timpul e e:ecu-ie, atele espre activitatea /ioelectric, a mu6chilor, 1recven-a contrac-iilor musculare, 1recven-a respiratorie, 1recven-a car iac,, consumul e o:i2en, vite7a e acomo are 6i cantitatea e lactat 3n s.n2e (". E+,+A+ /auza 0e8ini3ie pauDeiC este o mo alitate e re2lare a e1ortului at.t 3n procesul e antrenament c.t 6i 3n competi-ie sportive, 1iin 3n esen-, o 3ntrerupere pe o perioa , eterminat, a acestuia. Clasi8icareC 9 5up, urat,: - pau7e lun2iF
(1 ("

Alexe, N. (1974) o!. ci"a"e, !g., B14 +ili!, 4. i colabora"orii, ('111) . ?reg("ire !or"i)( Teore"ic(, !g.11'.

11+

9 pau7e scurte. 9 5up, con-inut: - pau7e active, se reali7ea7, prin e:erci-ii e rela:are F 9 pau7e pasive, repausul este total. 9 5up, caracterul re1acerii: 9 pau7e incomplete intervale e o ihn, care nu asi2ur, re1acerea complet, a marilor 1unc-ii ale or2anismului >respira-ia, circula-ia? continuarea e1ortului implic.n 3ncor are eose/it, 6i e1ort e voin-,F 9 pau7e complete intervale e o ihn, care asi2ur, re1acerea complet, a capacit,-ii e e1ort 1a-, e nivelul ini-ial 3nceperii e1ortuluiF 9 pau7e cu supracompensare- intervale e o ihn, care asi2ur, pentru e1ortul urm,tor apari-ia 1a7ei e e:altare c.n posi/ilit,-tile or2anismului sunt peste nivelul ini-ial. E+,+5+ 0ezvoltarea capacitii de efort 9n 1unc-ie e scopul urm,rit - e7voltarea capacit,-ii e e1ort aero/ sau anaero/, e7voltarea calit,-ilor motrice, re2larea intensit,-ii e1ortului pau7ele repre7int, intervale care com/in, elementele e con-inut ale pre7entei clasi1ic,ri. E:emplu: pentru e7voltarea capacit,-ii e e1ort aero/, pau7ele sunt scurte +8-&# secun e, active 6i incomplete. M,rimea e1ortului se aprecia7, 6i up, inamica supracompensa-iei, care este i1erit, e la un tip e e1ort la altul. Inele 1unc-ii au perioa e e supracompensa-ie semni1icativ, estul e scurt,, altele se mani1est, up, "8-+# e 7ile. <cest heterocronism tre/uie cunoscut, eoarece st, la /a7a antrenamentului sportiv. 5e e:emplu: - 1os1ocreatina >PC? se re1ace up, circa )#T 3n urma unui e1ort intens, 3n timp ce 2lico2enul up, "-) oreF - meta/olismul proteinelor >care st, la /a7a e:erci-iilor e 1or-,? se re1ace up, )*-)( e oreF - 3ntr-o s,pt,m.n, se pot 1ace )-+ antrenamente e 1or-,, ar nu la capacitatea ma:im,. 9n ta/elul e mai jos sunt pre7entate corespon en-ele intre 1recven-a car iac, >FC? 6i urata solicit,rii raportate la sursele e ener2ie care stau la /a7a acestora. ;a/elul nr. ) Nr( crt( ( 2( )( ?( 5ursa enerHetic/ Aero2/ Aero29anero2/ Anaero29lactaci1 Anaero29alactaci1 Frecven3a car1iac/ Mpulsa3ii,minutI 209 +0 M ?0I *09 -0 M .+I A09 -0 M A0I .09 -0 M A+I 0urata solicit/rii Msecun1eI Q )0 2 9)00 2 9 20

920 > up, Filip, C., - "###, p2 11"? 9n 1unc-ie e pro1ilul ramurii e sport sau al pro/ei putem 3nt.lni i1eren-e 3n ceea ce prive6te limitele e 3nca rare a 1recven-ei car iace speci1ice unei anumite surse ener2etice care st, la /a7a e1ortului, a6a cum este ilustrat 3n ta/elul e mai jos:

118

;a/elul nr. + Procentul 1e tip 1e e8ort Aero2 Anaero2 ( R 20 Pro2a2ilitate 1e 00N aero26 8/r/ e8ect sau cu prea pu3in e8ect asupra 1eDvolt/rii sistemului anaero2( 2( 209 +0 -09-+N +9 0N )( +09 *+ *+9A+N +9)+N ?( *+9 A0 +09*+N )+9+0N +( R A0 9 R+0N > up, Filip, C., "###, p2 11)? <ceste valori nu se aplic, 3n ca7ul sprinterilor. !n icatorii e natur, Kin"ern(L sau Kex"ern(L sunt 3n 1oarte str.ns, le2,tur,. E1ectuarea, e e:emplu, a 1# : "8 m aler2are cu tempou e &#-&8L in capacitatea ma:im,, 3n 1unc-ie e urata pau7elor e1ortul poate avea e1ecte i1erite asupra or2anismului. <st1el, cu pau7e e 1#-18A se pro uce ampli1icarea capacit,-ii 1unc-ionale 6i sc, erea capacit,-ii e e1ort, pe c.n cu pau7e e "-)T or2anismul se re1ace complet, 3nl,tur.n u-se e1ectele o/oselii. <6a cum am amintit, e1ortul 1i7ic este un proces a aptativ es1,6urat pe mai multe irec-ii, planuri, 3n interiorul or2anismului uman >sistem muscular, ener2etic, transmitere 6i prelucrare a in1orma-iei, psihic?. <ceste procese a aptative sunt eterminate e: m,rimea e1ortuluiF orientarea e1ortuluiF caracterul e1ortului. M/rimea e8ortuluiC $for" uor, care cuprin e: e1ortul mic: FC >1recven-a car iac,? _ 1##/min, NM >nivel meta/olism? cuprin e: Co=" >consum =" 3ntr-un minut e e1ort? B'8# ml/min. 6i CoE >consum ener2etic 3ntr-un minut e e1ort? B + Vcal/min., EP >ventila-ie pulmonar,? B "# l/min., F0 >1recven-, respiratorie? _ 1+ min. <ci ul lactic ><4? acumulat 1a-, e repaus este normal, iar timpul e men-inere al e1ortului >;E? este e peste ( ore pe 7iF e1ort mo erat cu urm,torii parametrii: FC _ 1"#/min, NM cuprin e: Co=" B 18## ml/min., CoE B ',8 Vcal/min.. EP B )8 l/min., F0 e 18 l/min., <4 B normal, ;E B ( ore pe 7i. $for" greu, care cuprin e: e1ort optim cu urm,torii parametrii: FC e 1+#/min, NM cuprin e: Co=" B "### ml/min. 6i CoE B 1# Vcal/min. EP B 8# l/min, F0 B 1*/ min., <4 1a-, e pau7, este e 1,8 ori mai mare. ;E B ( ore pe 7i timp e "-) ori pe s,pt,m.n,F e1ort intens cu urm,torii parametri: FC e 1*#/min. NM cuprin e: Co=" B "8## ml/min. 6i CoE B 1",8 Vcal/min. EP B *# l/min., F0 B "#/min. <4 Nr( Frecven3a car1iac/

11*

acumulat este e " ori mai mare ec.t 3n repaus, ;E B + ore timp e "-) ori pe s,pt,m.n,F e1ort sever, care cuprin e: - efor"ul maximal cu urm,torii parametrii: FC e 1(#/min. NM cuprin e: Co=" e )### ml/min., CoE B 18 Vcal/min. EP B (# l/min., F0 B "8/min., <4 acumulat este e 8-* ori mai mare ec.t 3n repaus. ;E B 1-" ore oca7ional >o at, sau e ou, ori pe s,pt,m.n, 3n 1unc-ie e 2ra ul e antrenament. !ntervin 1unc-iile a apt,rii la e1ort 6i re1acerea capacit,-ii e e1ort?F - efor"ul -u!ramaximal -au ex,au-"i) cu urm,torii parametrii: FC ` 1(#/min. NM cuprin e: Co=" ` )### ml/min., CoE ` 18 Vcal/min. EP f 1"# l/min., F0 B )#/min. <4 acumulat ep,6e6te e * ori volumul in timpul e repaus. ;E B "-) minute. <precierea complet, a e1ortului se reali7ea7, 6i in perspectiva stimulilor care ac-ionea7, asupra or2anismului. Putem i enti1ica ou, perspective: perspectiva e:tern,, 3n ca rul c,reia clasi1ic,m caracteristicile care in1luen-ea7, D in e:teriorA or2anismul 3n e1ort prin in icatori ca: - speci1icitatea stimululuiF - volumul stimululuiF - intensitatea stimululuiF - comple:itatea stimulului. perspectiva intern,, care concreti7ea7, reac-ia comple:, a or2anismului D in interiorA, ca r,spuns la stimulii e:terni 6i care se e:prim, prin in icatori ca: - schim/,rile 1unc-ionale in timpul e1ortuluiF - 2ra ul e activitate al sistemului ce asi2ur, /una es1,6urare a e1ortului >timpi e reac-ie, timpi e e:ecu-ie, ate espre activitatea /ioelectric, a mu6chilor, F0, FC, Co=", vite7a e acomo are la e1ort, cantitatea e <4 3n s.n2e?. Clasi8icare a e8ortului 8iDic :n 8unc3ie 1e resursele enerHetice care stau la /a7a acestuia, raportate la FC 6i la urata solicit,rii: efor" aerob >surs, ener2etic, aero/,? cu FC 3ntre 1"#-18#/min. cu o urat, e peste 8 minuteF efor" mix" >surs, ener2etic, aero/-anaero/,? cu FC 3ntre 1*#-1&#/min. 6i o urat, e )-8 minuteF efor" anaerob lac"acid >surs, ener2etic, anaero/, cu acumul,ri e <4? cu FC 3ntre 1'#-1&#/min. cu o urat, 3ntre "#-1"# secun eF efor" anaerob alac"acid >surs, ener2etic, anaero/, 1,r, acumulare e <4? cu FC 3ntre 1(#-"##/min. cu o urat, e 1-"# secun e. ;n 8unc3ie 1e FC 1in ca1rul e8ortului 7i 1e speci8icul e8ortului6 procentul 1e e8ort aero29anaero2 1i8er/( 9n acest ca7 avem: la FC _ 1"#/min procentul este e pro/a/il 1##L aero/F la FC 3ntre 1"#-18#/min. procentul este e &#-&8L aero/ 6i 8-1#L anaero/F la FC 3ntre 18#-1*8/min. procentul este e *8-(8L aero/ 6i 18-)8L anaero/F

11'

la FC 3ntre 1*8-1(#/min. procentul este e 8#-*8L aero/ 6i )8-8#L anaero/F la FC peste 1(#/min. procentul este e peste 8#L anaero/. !n icatorii DinterniA 6i De:terniA up, care s-au e1ectuat aceste clasi1ic,ri sunt 3ntr-o str.ns, corela-ie 6i pro uc 1enomenul e o/oseal, contri/uie la in ucerea 1ormei sportive 6i la o/-inerea per1orman-ei atunci c.n in icatorii interni 6i e:terni sunt utili7a-i respect.n : particularit,-ile in ivi ualeF sta iul e pre2,tireF evaluarea 6i cuanti1icarea corect, a parametrilor e1ortului 1i7ic >)olumul, in"en-i"a"ea, dura"a, den-i"a"ea i com!lexi"a"ea) .(2( Parametrii e8ortului 8iDic Cei + parametri ai e8ortului 8iDic sunt pre7enta-i 3n cele ce urmea7,: I Eolumul e1ortului >EE? B can"i"a"ea "o"al( de lucru mecanic (D&) efec"ua". EE este sinonim cu travaliul total in 1i7ic,. Formula e calcul: 4M B m : h >un e m este 2reutatea 6i h 3n,l-imea?. EE se calculea7, 1,c.n suma e1ortului in 1iecare e:ecu-ie sau in irect prin 3nre2istrarea continu, a consumului e = " 6i sta/ilirea echivalentului mecanic al acestuia. EE sta/ile6te concret urm,toarele valori: suma istan-elor parcurse >aler2are, ciclism?F suma ac-iunilor e1ectuate >lupte, /o:, scrim,?F suma e:erci-iilor tehnico-tactice >jocuri sportive?F suma e:erci-iilor par-iale sau inte2rale >2imnastic,?F suma repet,rii e:ecu-iilor >haltere, etc.?. 2I !ntensitatea e1ortului >!E? este can"i"a"ea de lucru mecanic (D&) efec"ua" =n uni"a"ea de "im!. ;ermenul e !E in e uca-ie 1i7ic, 6i sport este sinonim cu puterea in 1i7ic,. Formula e calcul !E B 4M/; >e:primat, 3n Matt sau V2m/min?. 9n practica sportiv, !E se aprecia7, prin raportarea 4M la timpul necesar prest,rii acestuia. 9n acest ca7 *$ !oa"e fi ex!rima"( prin: o Mi"eza de de!la-are care este spa-iul/timp >aler2,ri?F o Tem!oul de lucru, care este num,rul e ac-iuni/timp >lupte?F o Num(rul de execuii tehnico-tactice/timp >jocuri sportive?F o Num(rul de exerciii/timp >2imnastic,?. )I 5urata e1ortului este !erioada de "im! =n care organi-mul !re-"eaz( un anumi" efor". $e m,soar, prin unit,-i temporale, cronometr.n u-se timpul e1ectiv e lucru. 5e multe ori urata e1ortului nu coinci e cu urata antrenamentului. ?I 5ensitatea e1ortului este ra!or"ul =n"re dura"a efor"ului i dura"a !auzei ce urmeaz( du!( ace-"a. $tu ierea ensit,-ii e1ortului impune cronometrarea timpului e1ectiv e e:ecu-ie 6i a uratei pau7ei. $e e:prim, 3n raport sau 3n procente. 5ensitatea este in icatorul care su/linia7, calitatea unei lec-ii e antrenament. Ea scoate 3n evi en-, mo ul e valori1icare a timpului alocat antrenamentului at.t in punct e ve ere al EE, al !E sau al comple:it,-ii e1ortului.

11(

EE raportat la urata inte2ral, a lec-iei e antrenament etermin, ou, tipuri e ensitate: o den-i"a"e mo"ric( (F&) B timp e1ectiv e lucru/ urata antrenamentului : 1##F o den-i"a"ea !edagogic( (F?) B timp consumat cu m,suri i actice/ urata antrenamentului : 1##. 5in punct e ve ere teoretic, 5MW5P tre/uie s, ea suma e 1##L. +I Comple:itatea e1ortului este num(rul de aciuni mo"rice efec"ua"e -imul"an =n "im!ul unei ac"i)i"(i mo"rice 3n conte:tul structurilor /iomecanice. Comple:itatea e1ortului nu are repercursiuni prea mari asupra Dpre-ului ener2eticA pl,tit e or2anism pentru e1ectuarea lui. =/oseala 2enerat, e comple:itatea e1ortului eriv, in solicitarea sistemului nervos 6i cu prec, ere a $NC. Eom 1ace c.teva re1eriri practice la unul intre cei mai importan-i parametri ai e1ortului >intensitatea e1ortului?: a? 9n ca7ul unor e1orturi cuanti1ica/ile >timpi, O2, istan-e, num,r e e:ecu-ii, etc? in"en-i"a"ea de lucru se poate sta/ili relativ u6or, pe /a7a urm,toarelor 1ormule: >1? sau >"? Capacitatea ma:im, >timp? ! B ------------------------------------------------ : 1## Capacitatea e moment >timp? Capacitatea e moment >O2, nr. rep., m? ! B ------------------------------------------------ : 1## Capacitatea ma:im, >O2, nr. rep., m?

$xem!lul (1). 5ac, un sportiv are ca per1orman-, ma:im, 1 repetare cu 1)# O2 3mpins e la piept in culcat 6i 1olose6te o 2reutate e (# O2, cu ce intensitate lucrea7, elP Folosin 1ormula e tipul >1?, a ic, re2ula e ) simpl, pentru m,rimi irect propor-ionale, putem calcula aceast, intensitate: 1)#O2..........................1##L (#O2...............................:L JB(#g1##/1)#B(###/1)#B*1,8)L $xem!lul ('). In 3not,tor are propriul recor e 8+A pe 1##m li/er. 9n seriile e cali1icare la un concurs el 3noat, 8&A. Care este intensitatea cu care a 3notat 3n cali1ic,riP 9n acest ca7, 1olosin re2ula e ) simpl, pentru m,rimi invers propor-ionale, intensitatea se va calcula aplic.n 1ormula e tipul >"?: 8+A..........................1##L 8&A...............................:L JB8+g1##/8&B8+##/8&B&1,8"L Pentru calcularea in"en-i"(ii medii de lucru a unui antrenament putem 1olosi 1ormula:

11&

h>Eolum J !ntensitate? 1iec,rui e:erci-iu sau serii ! me ie B------------------------------------------------------------- : 1## h Eolumelor 1iec,rui e:erci-iu sau serii $xem!lu< 5ac, un atlet alear2, " Om cu o intensitate e *#L, +Om cu &#L , " Om cu '#L 6i "Om cu 8#L, care este intensitatea me ie a antrenamentuluiP >":*#/1##? W >+:&#/1##? W >":'#/1##? W >":8#/1##? ! me ie B------------------------------------------------------------- : 1## "W+W"W" '," B ----- : 1##B'"L 1# /? Pentru diri5area in"en-i"(ii de lucru 3n ca7ul unor e1orturi mai i1icil e cuanti1icat, cel mai accesi/il parametru 1i7iolo2ic > in punct e ve ere al posi/ilit,-ii e m,surare? este 1recven-a car iac,. Frecven-a car iac, e repaus >FC0? a unui in ivi s,n,tos, ar neantrenat este e apro:imativ '" pulsa-ii/min. Ca urmare a procesului e antrenament are loc o hipertro1iere a miocar ului relevat, prin 3m/un,t,-irea 1unc-iei inotrope > e pomp,? a inimii 6i sc, erea valorilor 1recven-ei car iace e repaus, 1enomen ce poart, numele e bradicardie. Ealori cuprinse 3ntre 8#-*# pulsa-ii/min repre7int, ten in-, la /ra icar ie, iar valori mai mici e 8# pulsa-ii/min repre7int, /ra icar ie propriu7is,. <ceste valori sunt o/-inute prin m,surare >palpare, pulsometru? 3n clinostatism. Freceven-a car iac, ma:im, teoretic, >FCma:? se a1l, prin aplicarea urm,toarei 1ormule: ''1.)/r-"a pentru in ivi7ii antrena-i >un sportiv 3n v.rst, e 1( ani va avea 1recven-a car iac, ma:im, teoretic, "#" pulsa-ii/min.? '11.)/r-"a pentru cei neantrena-i >un in ivi 3n v.rst, e )# e ani va avea 1recven-a car iac, ma:im, teoretic, 1&# pulsa-ii/min.? 9n practic,, se pot 3nt.lni valori ale 1recven-ei car iace mai mari ec.t cele sta/ilite teoretic, ar e1icien-a 1unc-iei inotrope a inimii va sc, ea >1i/rila-ie ventricular,?, iar cantitatea e s.n2e pompat, 3n sistemul circulator nu va 1i semni1icativ mai mare ec.t 3n ca7ul 1recven-ei car iace ma:ime teoretice. 0e7erva 1unc-ional, car iac, >0FC? este repre7entat, e intervalul cuprins 3ntre valorile minime >FC0? 6i cele ma:ime >FCma:? ale 1recven-ei car iace. 0e7erva 1unc-ional, car iac, FC0 FCma:

0FCBFCma:-FC0B""#-v.rsta-FC0 pentru cei antrena-i 0FCBFCma:-FC0B"##-v.rsta-FC0 pentru cei neantrena-i

1"#

Pentru eterminarea valorilor 1recven-ei car iace corespun7,toare unei anumite intensit,-i e lucru se va aplica 1ormula Varvonen: FC4 B FC0 W 0FC : !, un e FC4B Frecven-a car ic, e lucru, FC0BFrecven-a car iac, e repaus 0FCB0e7erva 1unc-ional, car ic, !B!ntensitatea e lucru >su/ 1orm, e 1rac-ie: (#/1##, *8/1##, etc.? $xem!lu< In sportiv 3n v.rst, e "8 e ani, care are FC0B88 pulsa-ii/min 6i care lucrea7, cu o intensitate e *#L va avea urm,toarea 1recven-a car iac, e lucru: - 3n prima 1a7, se calculea7, re7erva 1unc-ioan, car iac, 0FC B ""#-v.rstaFC0, a ic, 0FC B ""#-"8-88 B 1+# - apoi se 3nlocuie6te 3n 1ormula FC4 B FC0 W 0FC : ! 6i se o/-ine FC4 B 88 W 1+# : *#/1## B 88 W (+ B 1)& pulsa-ii/min. .()( Orientarea e8ortului 7i tipuri 1e e8ort =rientarea e1ortului este eterminat, e capacit,-iile ce urmea7, a 1i e7voltate, 6i anume 1or-a, vite7a, mo/ilitatea, re7isten-a, isponi/ilit,-ile anaero/e lactaci e sau alactaci e 6i caracteristicile e urat,, intensitate, caracterul e:erci-iilor, al pau7elor, num,rul repet,rilor 3n iverse momente ale lec-iilor, 7ilelor sau microciclurilor. =rientarea e1ortului poate 1i: - -elec"i)( c.n ac-ionea7, prioritar asupra sistemului 1unc-ional >aero/?F 4a maraton este solicitat sistemul 1unc-ional aero/. . com!lex( c.n sunt vi7ate mai multe sisteme. In e:erci-iu la sol in 2imnastic, solicit, mai multe sisteme. E1orturile e antrenament se clasi1ic, up, orientare ast1el: ;a/elul nr. 8 Orient/ri Lactat Aero2/ Alactat/ Anaero Aero2/ cr / 1e antr( anaero 2/ aero2/ 1e t anaero M1e 2/ MmiKt/I resta2ilire 2/ lucruI Frecven3a car1iac/ ( .09 Mpulsa3ii,minut -09200 ++9 .0 ?09 ++ 009 ?0 -0 I Necesarul 1e 2( oKiHen 9 9 A09-0N .09A0N ?09+0N M@O2maKI l,min )( @entil pulm( mol,l 9 ?9 * 9 09 2 09 ?0 *9A 009 )0 ?9+ +09*0 )9?

1"1

> up, Filip, C., "###, p2 11)? ;a/elul nr *, =rientarea e1ortului este eterminat, e capacit,-ile ce urmea7, a 1i e7voltate: 1or-,, vite7,, mo/ilitate, isponi/ilit,-i ale an uran-ei aero/e sau anaero/e. <n uran-a > in 1ran-u7escul lTen urance? este capacitatea sportivului e a re7ista la o/oseal,. SeinecO >1&&'? istin2e an uran-a 1i7ic, >re7isten-a or2anelor 6i Concentra3ia 5istemul 0urata 1e men3inere "ntensitatea aci1ului lactic enerHetic utiliDat a e8ortului e8ortului 1epus :n s4nHeS Mnmol,lI R 2 Anaero2 Foarte mic/ M 920 secI MaKimal/ alactaci1 A9 2 Anaero2 Mic/ M209 20 secI 5u2maKimal/ lactaci1 +9A Aero29anaero2 Me1ie M)9+ minI Me1ie ? Aero2 1e @aria2il/ Mpeste + 5u2me1ie antrenament minI 29) Aero2 1e @aria2il/ Mpeste + Mic/ re8acere minI sistemelor la e1ort? 6i an uran-a psihic,.=rientarea e1ortului presupune o pro2ramare ri2uroas, a antrenamentelor pe microcicluri, me7ocicluri 6i macrocicluri. !ntensitatea m,rit, a stimulilor va orienta e1ortul spre e7voltarea 1or-ei 6i a re7isten-ei anaero/e lactaci e. 5e e:emplu, utili7area stimulilor e volum va e7volta re7isten-a aero/, 6i re7ervele e 2lico2en intramusculare care stau la /a7a o:i ,rii re7ervelor e 2r,simi in e1ortul e lun2, urat,. E1ortul se poate orienta 3n procesul e antrenament unilateral >1or-a la haltere, re7isten-a la schi 1on sau coor onarea la ans sportiv? acolo un e con i-iile sunt stereotipe. 4a alte iscipline un e 1actorii per1orman-ei se es1,6oar, su/ 1orma unor sisteme comple:e, con i-ion,rile sunt e natur, neuro-muscular,-tehnico-ener2etic,-me iu 3nconjur,tor. 5eci orientarea e1ortului poate 1i selectiv, atunci c.n se lucrea7, asupra unui sistem 1unc-ional >1or-,, vite7,, re7isten-,? 6i comple:, atunci c.n se ac-ionea7, asupra a mai multor sisteme >3n em.nare, coor onare, calit,-i com/inate, a/ilit,-i comple:e?. 5esi2ur c, nu poate 1i eliminat in acest proces e orientare al e1ortului e1ectul cumulat al oric,rui e:erci-iu 1i7ic. ;otu6i e:erci-iile 1i7ice, 3n ca rul procesului e pro2ramare, pot 1i orientate spre o sarcin, prioritar,. E1orturile e antrenament se clasi1ic, up, orientare, 3n 1unc-ie e sarcina prioritar, 6i a raportului ener2etic utili7at: - orientare alactat,-anaero/, > urat, 1oarte mic,?F - orientare lactat,-anaero/, > urat, mic,?F - orientare anaero/,-aero/, mi:t, > urat, me ie?F - orientare aero/, e antrenament > urat, varia/il,?F - orientare aero/, e re1acere > urat, varia/il,?. gconcen"raia de acid lac"ic e-"e m(-ura"( imedia" du!( "erminarea efor"ului 9n literatura e specialitate vom 3nt.lni es sinta2ma Dparametrii e1ortuluiA

1""

>volum, intensitate, urat,, ensitate, comple:itate? care sunt normativi 6i opera-ionali 3n procesul e antrenament: Ee7i ta/el '
E1ort e rezi-"en( istan-a >Vm.? 3n repet,ri 6i seriiF Molumul e1ortului se urata etermin, prin: antrenamentului >num,r ore pe s,pt,m.n,?. vite7a e mi6care m,rimea >m/s?F procentul >L? in valorile FC care se impulsului unui e:erci-iuF ma:ime ale vite7ei e men-ine pe o e:ecu-ie la e:erci-iuF 2reutatea >V2.?F istan-,F *n"en-i"a"ea e1ortului se vite7a e mi6care >m/s?F puterea >Satt? la procentul 1or-ei >F? etermin, prin: calitatea impulsuluiF un e:erci-iuF concentrice ma:imeF eli/erare aci calitatea 1recven-a mi6c,rilor 3n lacticF impulsului >ma:im, ca rul unui timp at. me iu etc.?. consum E=" ma:. 5urata >min., sec.? a timpul necesar pt. unei serii cu sau 1,r, parcur2erea unui traseu, ;impul necesar Fura"a e1ortului se 1recven-a sta/ilit, a e:erci-iuF parcur2erii unui etermin, prin: e:erci-iului >antrena- timpul necesar pt. un num,r traseu. ment 3n circuit?. e repet,ri al unei mi6c,ri. timpii pentru pau7e 3ntre repet,ri 6i seriiF ;impii pentru pau7e 3ntre Fen-i"a"ea e1ortului se ;impii pentru pau7e un anumit raport por-iuni e traseu, repet,ri etermin, prin: 3ntre repet,ri sau serii. >e:. i? 3ntre sau serii. urata e1ortului 6i timpul pentru pau7,. num,rul 6i num,rul e 2ra ul e e:ecu-ie corect, a structura e:ecu-ii corecte /iomecanic, a mi6c,rii 3nca rat 3n timpul up, apari-ia 4om!lexi"a"ea e1ortului se e:erci-iuluiF e e:ecu-ieF o/oseliiF etermin, prin: num,rul e 2rupe 2ra ul e e1icien-, a e1icien-a m6c,rii musculare >a2oni6ti mi6c,rii 3n timpul e 3n re2im e sau anta2oni6ti? e:ecu-ie or onat. o/oseal, participante. accentuat,. Parametrii e1ortului E1ort e for( E1ort e )i"ez( 2reutatea >V2? pe unitate e antrena- istan-a >m? 3n repet,ri 6i mentF serii/timpF 1recven-e ale 1recven-a seriilor 6i repet,rii 3n e:erci-ii repet,rilor. >s,rituri, arunc,ri?.

;a/el nr ' E1ortul este cel mai optim stimul care o/li2, or2anismul s, 36i 3m/un,t,-easc, per1orman-ele. E1ectele se 2,sesc at.t 3n plan somatic, c.t 6i 1unc-ional. <ceste mo i1ic,ri au valoare reversi/il, care au posi/ilitatea

1")

in ivi ului e a r,m.ne s,n,tos 6i up, ce renun-, la sport. Campionul se consi er, c, este la limita normaului, at.t ca structur, c.t 6i ca 1unc-ie. 5up, r. Cre-u %ratu, e1ortul poate 1i 3mp,r-it 3n urm,toarele cate2orii: .(?( #ipuri 1e e8ort ( 0up/ criteriul aproviDion/rii cu O2 C 9 E8ortul anaero2 B e1ortul 3n care or2anismul 36i asi2ur, ener2ia 1,r, consum e =", 1,r, aport e =" ar consum.n toat, re7erva e = " pe care o are pentru a men-ine activitatea neuronal, 6i activitatea miocar ului e lucru. 0ureaD/ p4n/ la maK )+9?0sec( $e 3mparte 3n " cate2orii 3n 1unc-ie e sursa ener2etic, care 3l men-ine: 9 e8ort anaero2 alactaci1 care are ca su/strat <;P-ul 6i creatin 1os1atul. <;P- ul asi2ur, su/stratul ener2etic p.n, la \* sec, creatin 1os1atul asi2ur, ener2ia p.n, la ma: 18-"#sec. - e8ortul anaero2 lactaci1 B are ca su/strat ener2etic 2lico2enul >muscular? care se escompune p.n, la aci piruvic 6i " moli e <;P. <ci ul piruvic evine aci lactic care se acumulea7, local. 1/8 in aci ul lactic ajun2e la inim,, iar acesta se trans1orm, 3n ener2ie. )/8 in aci ul lactic, or2anismul 3l uce la 1icat un e se reali7ea7, 2lico2ene7a, se pro uce 2luco7a. 5e la 20 sec la ?0 sec( 9 E8ortul aero2. Nu are limit, 3n timp, urea7, p.n, la epui7area su/stratului ener2etic: - 9n prima or, su/stratul 2luci icF - 5in a ora a oua su/stratul lipi ic. $e escompune su/stratul ener2etic p.n, la C= ", R"= 6i ener2ie, ener2ia av.n valoarea e )* moli e <;P. 9 E8ortul miKt 2( 0up/ intensitatea e8ortului suntC mici6 me1ii6 mari6 su2maKimale 7i maKimaleC <precierea intensit,-ii se 1ace pe /a7a 1recven-ei car iace, care pentru a se men-ine util, nu tre/uie s, ep,6easc, ""# /,t,i/min. Pentru 1iecare tip e intensitate sunt "#-)# /,t,i pe minut, i1eren-a intre ele. - !ntensitatea ma:imal, este e peste 1(# e /,t,i pe minut, e1ort aero/. - !ntensitatea su/ma:imal, este 3ntre 18#-1(# /,t,i/min, 7ona e intensitate optim, pentru antrenament pentru toate cate2oriile e sport pe cea mai mare parte a antrenamentului >vite7,, re7isten-,?. - !ntensitatea mare: 1+#/18# 1"#/11# /,t,i pe min. - !ntensitatea me ie: 11# - &# /,t,i/min. - !ntensitatea mic,: su/ &# /,t,i pe min. !ntensitatea tre/uie a aptat, nivelului e solicitare al sportivului. )( 0up/ criteriul calit/3ii motrice cea mai solicitant/ :n e8ortC - e1ortul e vite7,F - e1ortul e re7isten-,F - e1ortul e 1or-,. E1ortul e re7isten-, este aero/, e1ortul e vite7, 6i 1or-, sunt anaero/e. E1ortul e re7isten-, solicit, cel mai mult inima 6i componenta respiratorie.

1"+

E1ortul e 1or-,: e e:emplu 3n haltere cel mai solicitat este sistemul nervos, la acest e1ort contea7, mai mult coor onarea sistemului nervos. ?( 0up/ criteriul sistemelor 8unc3ionale cele mai solicitate :n e8ortC - E1ort neuromuscular, neuropsihic 6ahul, halterele, tir, scrima, ju o, lupte, Oarate. - E1ort car iorespirator jocul sportiv >1ot/al, volei, han /al, polo etc, hocheiul este sin2urul joc sportiv 3n care omin, e1ortul anaero/?. - E1ort e 1oarte lun2, urat,, e1orturi ener2etice sau en ocrin - meta/olic. +( 0in punct 1e ve1ere al tipului 1e contrac3ie muscular/C - E1orturi i7ometrice : 1##L in ener2ie chimic, ponten-ial, pentru e1ort se trans1orm 3n ener2ie caloric,. <si2ur, hipertro1ia muscular, >cre6tere imensional, a mu6chiului, cu e:cep-ia miocar ului?, lun2imea mu6chiului nu se mo i1ic,, ea r,m.ne cvasi constant,. - E1ort i7otonic sau inamic: se mo i1ic, lun2imea mu6chiului, tensiunea intramuscular, r,m.ne cvasi constant, pe toat, urata e1ortului, ener2ia chimic, poten-ial, se trans1orm, 3n ener2ie mecanic, 3n cea mai mare parte, ar 6i 3n ener2ie caloric,. .(+( Caracterul e8ortului 8iDic6 rela3ia 1intre e8ortul 8iDic 7i e8ortul psihic Caracterul e8ortului pentru stu ierea acestui in ice pornim e la preci7area c, e1orturile se pot clasi1ica up, caracter 3n -!ecifice 6i ne-!ecifice. $for"urile -!ecifice sunt consi erate acelea care sunt a ecvate in icatorilor e /a7, ai tehnicii 6i particularit,-ilor 1unc-ionale competi-ionale impuse e ramura e sport. E1icien-a procesului e antrenament este eterminat, 6i e mo ul cum acestea se 3m/in, cu cele ne-!ecifice, e pre2,tire 2eneral,. Folosirea unei 2ame lar2i e mijloace 6i e1orturi 3n lec-ii constituie un element hot,r.tor 3n ceea ce prive6te e1icien-a procesului e antrenament. Caracterul e1ortului mai este at 6i e 1orma e or2ani7are 3n care se reali7ea7, e1orturi competi-ionale sau e1orturi e antrenament. E1orturile e tip competi-ional se reali7ea7, 3n ecursul unui an, inclu7.n tipurile e concurs, num,rul 6i starturile pe care le ia sportivul. 9n ca rul antrenamentelor ar 1i e orit s, se cree7e un climat competi-ional 6i emo-ional 1avora/il. E1orturile 1i7ice pot 1i cali1icate up, caracterul lor 3n e1orturi speci1ice 6i nespeci1ice. 5up, 1orma e or2ani7are 3n care se es1,6oar, e1ortul poate 1i clasi1icat 3n e1ort e antrenament sau e1ort competi-ional. E1orturile e tip competi-ional se reali7ea7, 3n lec-iile e antrenament premer2,toare concursurilor, up, anali7a am,nun-it, a parametrilor e1orturilor in concurs. <ntrenamentul-concurs este o meto , comple:, e accelerare a acomo ,rii la con i-iile e concurs: sparrin2-partner care 3ntrune6te calit,-ile a versarului >/o:, lupte, tenis, jocuri sportive?F jocul ar/itrat >con i-ii mo elate?F e:erci-iile e 2imnastic, ar/itrateF repet,ri cronometrate 3n Dconcursuri re2i7ateA la atletism. Eolumul e e1ort 3n ast1el e e:erci-ii este mai mic, ar antrenorul poate mo i1ica sau Dre2i7aA intensit,-ile prin: m,rirea 3nc,rc,turii >jocuri cu veste cu

1"8

2reut,-i, jocuri cu num,r m,rit e a versari, cu re2uli comple:e sau restrictive, antrenament-concurs cu han icap?. Cre6terea in icatorilor e structur, spa-iali 6i temporali ai antrenamentului actual >peste "### ore e e1ort 3ntr-un ciclu anual? a eterminat cre6terea rolului 1actorului psiholo2ic 3n pre2,tirea sportivului. Este interesant e re1lectat asupra unor calcule simple privin economia Dcelor trei (A 3n ritmul e "+ e ore al unui sportiv. <nul astronomic con-ine apro:imativ ('+# e ore. 9n ca rul ciclului anual, pentru un sportiv e mare per1orman-, >lot na-ional, olimpic? e:ist, )"# 7ile e antrenament 6i competi-ii, "8 e 7ile e re1acere 6i "# 7ile e conce iu. 4u.n o me ie e * ore e pre2,tire pe 7i >inclu7.n 6i concursul? o/-inem un num,r e apro:imativ "### ore e pre2,tire 6i concurs. 4a aceste ore se a au2, timpul pentru re1acere up, antrenamente 6i cel pu-in 1# ore e somn 7ilnic. E:ist, o limit, a volumului, intensit,-ii, uratei antrenamentelor care nu poate 1i ep,6it, in punct e ve ere al e1ortului 1i7iolo2ic. <ccesul la in1orma-ie a at antrenorilor posi/ilitatea s, cunoasc, cele mai mo erne emersuri ale con i-ion,rii 1i7ice 6i s, le e1icienti7e7e cu ajutorul speciali6tilor in omeniile 3nvecinate. Practica a emonstrat 3ns, c, sportivii e mare per1orman-, sunt epartaja-i 3n re7ultatele lor prin capacitatea i1eren-iat, e e1ort psihic. <cest e1ort psihic presupune o Dpre2,tire psiholo2ic,A a ecvat,, care tre/uie consiliat, e speciali6ti 3n omeniu. 5in p,cate aceste emersuri sunt ne2lijate e antrenori, 1ie in lipsa unui specialist, 1ie in cau7a cvasii2noran-ei. $portivul intrat 3n competi-ie este un om an2ajat cu 3ntrea2a lui s1er, /iolo2ic,, psihic, 6i social, 3n acest sistem hipercomple:. 5e multe ori 3nt.lnim ca7uri 3n care 1enomenele e a/an on, respin2ere, cri7, e a aptare se atorea7, ne2lij,rii D1actorului psiholo2icA al pre2,tirii. ;ot mai mul-i autori utili7ea7, termenul e Dantrenament totalA, no-iune ce e:prim, su2estiv componentele unui sistem hipercomple:, cu un num,r mare e interrela-ii 6i parametri care tre/uie e7volta-i. 0eali7area unei capacit,-i psihice superioare este o pro/lem, e antrenament >ca 6i reali7area unei capacit,-i 1i7ice superioare, ealt1el? 3n care, pe l.n2, antrenor, tre/uie s, intervin, psiholo2ul. Este evi ent c, e multe ori chiar 6i antrenorul are nevoie e consulta-ii psiholo2ice. Numai specialistul, printr-o asisten-, e lun2, urat,, poate contri/ui la reali7area unei capacit,-i psihice superioare >echili/ru a1ectiv, creativitate, voin-,, motiva-ie, ac-ionare, autoevaluare?. Mihai Epuran >"##"? 6i !rina Rol evici >1&&*? escriu o/iectivele asisten-ei psiholo2ice care 1acilitea7, un e1ort psihic 1avori7ant pentru per1orman-,: 1ormarea unor eprin eri psiholo2ice e autore2lare a st,rilor psihiceF antrenamentul motiva-ionalF antrenamentul mental aplicatF antrenamentul mental speciali7at pentru o anumit, competi-ieF re1acere up, e1ort 6i psihoterapie. Capacitatea e e1ort psihic, la 1el ca 6i capacitatea e e1ort 1i7ic, pre7int, un puternic mesaj 2enetic. <ntrenorul care e1ectuea7, selec-ia tre/uie s, -in, cont e

1"*

aceast, realitate 3n toate 1a7ele selec-iei. E ucarea calit,-ilor psihice are un rol hot,r.tor 3n reali7area unei capacit,-i mari e e1ort psihic. <ceste pro/leme vor 1i e7voltate 3n capitolul pre2,tirii psiholo2ice, ar numai su/ aspectul clasi1ic,rilor 6i al enumer,rii meto elor. Con1orm preci7,rilor anterioare, numai literatura e specialitate poate s, o1ere in1orma-ii pertinente 6i e:haustive 3n omeniu. E1ortul 1i7ic coti ian us p.n, la limitele homeosta7iei, este e1ortul 1i7ic al omului o/i6nuit. E1ortul 1i7ic sportiv atin2e limitele ma:ime e solicitare a or2anismului, solicitare care urm,re6te e7voltarea ma:im, a capacit,-ilor 1i7ice, 1i7iolo2ice 6i psihice ale sportivului. E1ortul 1i7ic practicat 3n mo or2ani7at va solicita 3n permanen-, or2anismului o serie e reac-ii a aptative, cu sta/ilirea unor rela-ii 3ntre e1ort 6i or2anism. $portivul va e1ectua e1ortul 1i7ic 3n anumite con i-ii cerute e ri2orile antrenamentului 6i concursuluiF 3n aceste con i-ii, cel pu-in pentru o perioa , e timp, va pre7enta mo i1ic,ri a aptative care pot uce la per1orman-e sau la renun-area e1ectu,rii e1ortului. $olicitarea e:haustiv, a or2anismului 3n e1ortul sportiv cap,t, un puternic caracter stresant. Caracterul stresant al antrenamentului 6i al concursului poate 1i consi erat un 1actor e pro2resF lupta e a aptare a sportivului la e1ortul 1i7ic 6i psihic 2enerea7, un pro2res prin per1ec-ionarea permanent, a mecanismelor e re2lare 6i prin selec-ia impus, e concurs. E1ortul 1i7ic sportiv este compati/il numai cu omul s,n,tos, sportiv >antrenat sau neantrenat?. 5intre sportivii s,n,to6i antrena-i se ale2e campionul, cel care la un moment at 3ntrune6te calit,-ile psiho1i7ice necesare pentru a eveni c.6ti2,tor. Campionul, recor manul este o apari-ie istoric,, temporar, 3n sistemul sportului. 0ecor ul lui tre/uie ep,6it e al-i viitori recor mani, viitori campioni. ;ntre2/ri @""( EFO&#UL ;N AC#"@"#A#EA 5PO&#"@% 1.Enumera-i in icatorii ce caracteri7ea7, e1ortul: a?. speci1icitateF /?. - F c?. - F ?. ensitate e?. comple:itate ". Ce mo i1ic,ri etermin, parametrii enumera-i mai sus, enumera-i: a?. mor1olo2ice /?. - . ). Enumera-i 1actorii care etermin, speci1icitatea stimulilor: a?. caracteristicile lorF /?. e reac-iile provocate sistemelor or2anismului implicate prioritarF c?. - F ?. - F e?. nivel e pre2,tireF

1"'

1?. e po7i-ia lor 3n structurile macrocicluluiF 2?. e con i-iile am/ian-ei 3n care se lucrea7,F h?. - F i?. - F j?. tipul e ac-iune neuro-muscular,, meta/olic,F O?. e a aptare a structurilor osteo-ten inoase. +. Ce component, a e1ortului repre7int, volumul 6i prin ce in icatori se e:prim, ea, enumera-i: a?. prin urat,F /?. istan-,F c?. - F ?. - F e?. e:ecu-ii ale structurilor tehnico-tacticeF 1?. ac-iuni comple:eF 2?. num,rul e Oilo2rame ri icateF h?. num,r e repri7eF i?. e starturi sau e concursuri. 8. Enumera-i 6i completa-i parametrii e caracteri7are a e1ortului: a?. - F /?. -F c?. -!aiul >mm, cm, m, Om?F ?. greu"a"ea >O2, tone?. *. Cum se e1ine6te intensitatea e1ortului P a?. - . '. Cum se m,soar, intensitatea e1ortului P a?. intensitatea se m,soar, procentual >#-1##L? /?. - . (. Care este le2,tura intre volum 6i intensitate P a?. le2,tura intre volum 6i intensitate este 1oarte str.ns,, /?. - F c?. -. &. Ce repre7int, ensitatea e1ortului 6i 3n ce se m,soar, ea P a?. ensitatea e1ortului repre7int,.........................F /?. se m,soar, 3n.................. 1#. 5e c.te 1eluri este ensitatea: enumera-i, completa-i 6i e1ini-i P a?. ensitate motric, >5M?- vi7ea7, activitatea motric, a sportivului 6i se calculea7, up, 1ormula:

1"(

".e.l 1## &#d un e t+e+l+ repre7int, "im!ul efec"i) de lucru al unui -ubiec"N F.& . = /?. - F c?. ensitate 1unc-ional, - se m,soar, 6i se aprecia7, prin valoarea in icilor +.4. >1recven-, car iac,, pulsul? 6i +.0.. >1recven-, respiratorie?. 11. Ce in ic, comple:itatea e1ortului P Enumera-i: a? - F /?. - F c? - . 1". Care sunt in icatorii up, care se aprecia7, complet e1ortul in perspectiv, A intern,A P a?. - F /?. - F c?. atele espre activitatea /ioelectric, a mu6chilorF ?. 1recven-a contrac-iilor musculareF e?. - F 1?. - F 2?. consumul e o:i2enF h?. vite7a e acomo areF i?. cantitatea e lactat 3n s.n2e. 1). Enumera-i 1actorii pertur/atori ai ensit,-ii optime: a?. e natur, or2ani7atoric,: - e1icien-e 3n or2ani7area e:ers,riiF - e1icien-e 3n or2ani7area material,F - nepre2,tirea ini-ial, a locului e es1,6urare. /?. - F c?. e alta natur,: - neasi2urarea activit,-ilor lec-iilorF - lipsa proiect,rii care implic, improvi7a-iaF 1+. 5e c.te 1eluri sunt pau7ele P a?. du!( dura"(: - pau7e lun2i, pau7e scurteF /?. du!( coninu" : - pau7e active, se reali7ea7, prin e:erci-ii e rela:are F 9 pau7e pasive, repausul este total. c?. - . 18. Cum poate 1i orientarea e1ortului P a?. - selectiv c.n ................ /?. . complex c.n ............... 1*. Cum poate 1i caracterul e1ortului 6i a-i e:empleP

1"&

a?. - F /?. E1icien-a procesului e antrenament este eterminat, 6i e mo ul cum acestea se 3m/in, cu cele ne-!ecifice, e pre2,tire 2eneral,. > s,rituri 3n ap,, suli-,, aruncarea la poart,?. 1'. ;ipuri e e1ort up, criteriul aprovi7ion,rii cu o:i2en: a?. e1ort anaero/ /?. e1ort aero/ c?. e1ort mi:t 1(. ;ipuri e e1ort up, intensitatea e1ortuluiP a?. !ntensitatea ma:imal, este e peste 1(# e /,t,i pe minut, e1ort aero/. /?. - F c?. - F ?. !ntensitatea me ie: 11#-&# /,t,i/min e?. - F 1&. Enumera-i tipuri e e1ort up, criteriul calit,-ii motrice cea mai solicitant, 3n e1ort: a?. e1ortul e vite7, /?. - F c?. - F "#. 5up, criteriul sistemelor 1unc-ionale cele mai solicitate 3n e1ort: a?. - F /?. - F c?. - F "1. 5in punct e ve ere al tipului e contrac-ie muscular,: a?. - F /?. - F &/spunsuri @""( EFO&#UL ;N AC#"@"#A#EA 5PO&#"@% 1. /?. volumF c?. intensitateF ". /?. 1unc-ionale. ). c?. e calit,-ile psiholo2ice ale sportivuluiF ?. e v.rst,F h?. structura mi6c,rii care selec-ionea7, 2rupele musculare solicitateF i?. urata acestor solicit,riF +. Molumul efor"ului repre7int, componenta cantitativ, a e1ortului epus e sportiv, 3n 1orme i1erite e or2ani7are a pre2,tirii sale 6i este e:primat, prin urat,,

1)#

istan-,, num,r e repet,ri reali7ate corelat, e:ecu-ii par-iale sau inte2rale, e:ecu-ii ale structurilor tehnico-tactice, ac-iuni comple:e, num,rul e Oilo2rame ri icate, num,r e repri7e, e starturi sau e concursuri. c?. num,r e repet,ri reali7ate corelatF ?. e:ecu-ii par-iale sau inte2raleF 8. a?. "im!ul >secun e, minute, ore, 7ile, luni, ani?F /?. num(rul > e e:erci-ii, e:ecu-ii, proce ee tehnice, pase, arunc,ri, 6uturi, s,rituri, sprinturi?F *. a?. se e1ine6te ca 1iin cantitatea e lucru mecanic pe unitatea e timp. '. /?. 3n tempouri >1/+, "/+, )/+, +/+?, tempouri care se pot e:prima ca "8L, 8#L, '8L 6i 1##L. (. a?. 3ntre cele ou, e:ist.n 1ie un raport invers propor-ional, respectiv c.n Eolumul este mare, !ntensitatea este mic,, iar c.n Eolumul e mic !ntensitatea este mareF /?. 1ie un raport e propor-ionalitate, 3n ca7ul unui nivel ri icat e per1orman-,. &. a?. .............rela-ia intre timpul e1ectiv e lucru al sportivului 6i urata inte2ral, a antrenamentului > in punct e ve ere al volumului, comple:it,-ii 6i intensit,-ii e1ortului?. /?. ............minute sau ore. 1#. a?. ensitate pe a2o2ic, >5P? este cea care vi7ea7, activitatea pro1esorului ".c. 1## , un e t+c+ repre7int, "im!ul con-uma" antrenor 6i are 1ormula: F.?. = &#d cu m(-urile didac"ice >e:plica-ii, emonstra-ii, corect,ri?F 11. a?. structura mijloacelorF /?. num,rul 6i varietatea lorF c?. mijloace care solicit, o i1icultate e a aptare a sportivului 3n antrenament. 1". a?. timpul e reac-ie: /?. timpul e e:ecu-ieF c?. 1recven-a respiratorieF ?. 1recven-a car iac,F 1). /?. e natur, meto ic,: - e:plica-ii prea lun2i 6i neclareF - emonstra-ii neconvi2,toareF - mo ele opera-ionale 2reu e e:ecutat sau inaccessi/ile. 1+. a?. du!( carac"erul refacerii:

1)1

9 pau7e incomplete intervale e o ihn, care nu asi2ur, re1acerea complet, a marilor 1unc-ii ale or2anismului >respira-ia, circula-ia? continuarea e1ortului implic.n 3ncor area eose/it, 6i e1ort e voin-,F 9 pau7e complete intervale e o ihn, care asi2ur, re1acerea complet, a capacit,-ii e e1ort 1a-, e nivelul ini-ial 3nceperii e1ortuluiF 9 pau7e cu supracompensare- intervale e o ihn, care asi2ur, pentru e1ortul urm,tor apari-ia 1a7ei e e:altare c.n posi/ilit,-ile or2anismului sunt peste nivelul ini-ial. 18. a?..................ac-ionea7, prioritar asupra sistemului 1unc-ional >aero/?F /?. ................sunt vi7ate mai multe sisteme. 1*. a?. $for"urile -!ecifice sunt consi erate acelea care sunt a ecvate in icatorilor e /a7, ai tehnicii 6i particularit,-ilor 1unc-ionale competi-ionale impuse e ramura e sport. > aero/ e e:emplu?. 1'. ;ipuri e e1ort up, criteriul aprovi7ion,rii cu o:i2en: a?. e1ort anaero/. /?. e1ort aero/. c?. e1ort mi:t. 1(. ;ipuri e e1ort up, intensitatea e1ortuluiP a?. !ntensitatea su/ma:imal, este 3ntre 18#-1(# /,t,i/min, 7ona e intensitate optim, pentru antrenament pentru toate cate2oriile e sport pe cea mai mare parte a antrenamentului >vite7,, re7isten-,?. /?. !ntensitatea mare: 1+#/18# 1"#/11# /,t,i pe min. c?. !ntensitatea mic,: su/ &# /,t,i pe min. 1&. Enumera-i tipuri e e1ort up, criteriul calit,-ii motrice cea mai solicitant, 3n e1ort: a?. e1ortul e re7isten-, - E1ortul e re7isten-, este aero/, e1ortul e vite7, 6i 1or-, sunt anaero/e. E1ortul e re7isten-, solicit, cel mai mult inima 6i componenta respiratorie. /?. e1ortul e 1or-, - E1ortul e 1or-, e e:emplu 3n haltere cel mai solicitat este sistemul nervos, la acest e1ort contea7, mai mult coor onarea sistemului nervos. "#. 5up, criteriul sistemelor 1unc-ionale cele mai solicitate 3n e1ort : a?. E1ort neuromuscular, neuropsihic 6ahul, halterele, tir, scrima, ju o, lupte, Oarate. /?. E1ort car iorespirator jocul sportiv >1ot/al, volei, han /al, polo etc, hocheiul este sin2urul joc sportiv 3n care omin, e1ortul anaero/?. c?. E1ort e 1oarte lun2, urat,, e1orturi ener2etice sau en ocrin -meta/olic. "1. 5in punct e ve ere al tipului e contrac-ie muscular,: a?. E1orturi i7ometrice: 1##L in ener2ie chimic, ponten-ial, pentru e1ort se trans1orm, 3n ener2ie caloric,. <si2ur, hipertro1ia muscular, >cre6tere imensional, a mu6chiului, cu e:cep-ia miocar ului?, lun2imea mu6chiului nu se mo i1ic,, ea

1)"

r,m.ne cvasi constant,. /?. E1ort i7otonic sau inamic: se mo i1ic, lun2imea mu6chiului, tensiunea intramuscular, r,m.ne cvasi constant, pe toat, urata e1ortului, ener2ia chimic, poten-ial, se trans1orm, 3n ener2ie mecanic, 3n cea mai mare parte, ar 6i 3n caloric,. @"""( &OLUL FAC#O&"LO& P5"BOLOG"C" <" !"OLOG"C" ;N P&AC#"CA&EA 5"5#EMA#"C% A E>E&C"$"ULU" F"="C A( ( PreH/tirea psiholoHic/ 1e8ini3ie 5in orin-a e a a1la c.t mai multe in1orma-ii espre antrenamentul psiholo2ic 6i antrenamentul invi7i/il in i1erent e sportul practicat ne-am oprit asupra acestei teme e o importan-, eose/it,. Pe l.n2, pre2,tirea 1i7ic, 6i tehnic,, este necesar, 6i o pre2,tire psiholo2ic, 6i e re1acere pentru a reali7a cu succes activitatea sportiv,. <ceste pre2,tiri se es1,6oar, o at, cu cre6terea capacit,-ii e per1orman-, 6i a con i-iei 1i7ice. Eom e1ini 3n continuare conceptele 1un amentale ale acestui capitol: Antrenament >no-iunea superioar, sport? 3n-elesul principal B proces pe a2o2ic es1,6urat sistematic 6i continuu 2ra at e a aptare a or2anismului omenesc la e1orturile 1i7ice 6i psihice intense, 3n scopul o/-inerii e re7ultate 3nalte 3ntr-una in 1ormele e practicare competitiv, a e:erci-iilor 1i7ice. $inonime: pre2,tire sportiv,. 1 Antrenamentul psiholoHic >no-iunea superioar, - antrenament? 3n-elesul principal B e:presie prin care se 3n-ele2e ansam/lul in1luen-elor e or in psiholo2ic reali7ate 3n mo inten-ionat pe parcursul pre2,tirii sportivului. !n1luen-ele privesc at.t nivelul calit,-ilor intelectuale, a1ective 6i volitive, c.t 6i capacitatea sportivului e a se autore2la 6i a apta la situa-ii eose/ite 3nt.lnite 3n pre2,tire 6i concurs. F4 /re(tirea psi$olo(ic pentru concurs const, 3n ansam/lul e m,suri care urm,resc e7voltarea laturilor psihicului sportivului solicitat 3n activitatea sportiv, 6i care 3i asi2ur, posi/ilitatea o/-inerii e succese 3n antrenament 6i 3n concurs. Antrenamentul inviDi2il >no-iunea superioar, antrenament? 3n-elesul principal B e:presie 1olosit, pentru a in ica contri/u-ia con i-iilor 6i 1actorilor i2ienici 6i sociali, care completea7, e1ectul 1actorilor speci1ici antrenamentului 3n ve erea es,v.r6irii pre2,tirii sportivilor. <nsam/lul 1actorilor a6a 7i6i nev,7u-i este 1ormat e alimenta-ie, e con-inutul 6i urata o ihnei, e 1ormele e masaj, stimulente 6i rela-iile sociale >1amiliale, e 2rup, e munc,?. 24
1

Nicu Alexe i colab.(1974 ). Terminologia educaiei fizice i -!or"ului, $di"ura "adion, #ucure"i, !g. 1B'.1BB () Nicu Alexe i colab.(1974) . Terminologia educaiei fizice i -!or"ului, $di"ura "adion, #ucure"i, !g. B77. B77 (+ Nicu Alexe i colab.(1974) . Terminologia educaiei fizice i -!or"ului, $di"ura "adion, #ucure"i, !g. B79.B21

1))

/re(tirea #iolo(ic pentru concurs este suma 1actorilor 1i7iolo2ici, naturali sau arti1iciali aplica-i 3n pre2,tirea sportivilor e per1orman-, cu '-1# 7ile 3naintea competi-iilor importante >Campionat European, Campionat Mon ial, Kocuri =limpice?, cu scopul cre6terii poten-ialului ener2otrop al or2anismului care etermin, capacit,-i e e1ort crescute. Caracteristicile antrenamentului sportivA+ - are un caracter comple:F - este sistemati7at up, scopul 6i e1ectele urm,riteF - este i1eren-iat pe urm,toarele componente ale pre2,tirii sportivilor: - tehnic,- tactic,F - 1i7ic,- psihic,F - teoretic,F - artistic, >3n unele ramuri sportive?F - /iolo2ic, pentru concurs >nivel e per1orman-, 6i 3nalt, per1orman-,?. Ca urmare, prin antrenamentul sportiv se urm,re6te reali7area: - pre2,tirii tacticeF - pre2,tirii 1i7iceF - pre2,tirii psiholo2iceF - pre2,tirii teoreticeF 6i, up, ca7: - a pre2,tirii artisticeF - a pre2,tirii /iolo2ice pentru concurs. <ceste laturi ale pre2,tirii sportivilor mai sunt enumite 3n literatura e specialitate @1actoriA sau @componenteA ale antrenamentului sportiv. 9n continuare vom e1ini alte no-iuni importante: Capacitatea 1e per8orman3/ este re7ultatul interac-iunii unor sisteme /iolo2ice, psihice 6i e uca-ionale, e:primat printr-o mani1estare comple:, a isponi/ilit,-ilor sportivului, materiali7at, 3n pe1orman-e sportive >5ra2nea <., "##", ;eoria $portului, E itura FE$;, %ucure6ti, p.'& ?. Con1i3ia 8iDic/ >no-iunea superioar, preH/tire 8iDic/? 3n-elesul principal B nivelul superior al pre2,tirii 1i7ice in ispensa/il valori1ic,rii optime a in icilor tehnici 6i tactici ai sportivului 3n concurs. =/serva-ii: Folosirea no-iunii scoate 3n evi en-,, e cel mai multe ori, sta iul superior 6i comple: e pre2,tire a unui sportiv sau unei echipe care coinci e e o/icei cu 1orma sportiv,. /$ sical condition (generic no"ion p$ sical fitness3 . !rinci!al meaning 8 -u!erior le)el of !,9-ical fi"ne-- indi-!en-able for an o!"imal re)alua"ion of -!or"man@- "ec,nical and "ac"ical indexe- during ",e com!e"i"ion. 0emar;-< T,e u-e of ",i- no"ion ma;e- e)iden", mo-" of ",e "ime, ",e -u!erior and com!lex fi"ne-- le)el of a -!or"-man or a "eam, :,ic, u-uall9 coincide- :i", ",e -!or"ing form. 27 PsiholoHia este e1init, ca 6tiin-a care se ocup, cu stu iul proceselor 6i al particularit,-ilor psihice. Psihicul uman este o 1orm, speci1ic, e re1lectare a
(8 (*

Fragnea A., ('11') . Teoria !or"ului, $di"ura +$ T, #ucure"i, !g. 1%% Nicu Alexe i colab.(1974) . Terminologia educaiei fizice i -!or"ului, $di"ura "adion, #ucure"i, !g. 142

1)+

realit,-ii, pro us, e activitatea sistemului nervos prin totalitatea proceselor 6i 1enomenelor proprii acestei re1lect,ri. (' Psiholo2ia sportului este o 6tiin-, esprins, in psiholo2ia 2eneral,, a aptat, la speci1icul sportului e per1orman-,. Pre2,tirea psiholo2ic, este o component, a antrenamentului sportiv, ar 6i o su/component, a 1iec,rei p,r-i in antrenament. Pro/lema pre2,tirii psiholo2ice 3n sport este e mare actualitate, 3n con i-iile ampli1ic,rii sistemului competi-ional interna-ional 6i mai ales ale luptei sportive. Factorul psiholo2ic 36i emonstrea7, importan-a 3n timpul es1,6ur,rii concursurilor, mai ales 3n con i-iile 3n care posi/ilit,-ile 6i 6ansele participan-ilor sunt mai mult sau mai pu-in e2ale. $arcina esen-ial, a pre2,tirii psiholo2ice este e a reuni toate con i-iile 6i elementele necesare pre2,tirii pentru a asi2ura participarea cu succes 3n competi-ii. Pre2,tirea psiholo2ic, implic, eterminarea >prin mijloacele antrenamentului 6i ale ac-iunilor e uca-ionale? cre6terii capacit,-ii psihice, care s, permit, sportivului es1,6urarea unor ac-iuni e1iciente 6i o/-inerea e re7ultate superioare 3n concursuri. F+,+,+ -omponentele pre(tirii psi$ice a+ /re(tirea psi$omotric - m,iestria e:ecu-iilor tehnice epin e e 2ra ul e e7voltare a unor funcii !-i,omo"rice precum: schema corporal,, chineste7ia, lateralitatea, echili/rul static 6i inamic, percep-iile spa-io - temporale, timpul e reac-ie, anticipa-ia 6i coinci en-a, vite7a e e:ecu-ie 6i repeti-ie, i eomotricitatea.(( #+ /re(tirea co(nitiv . la nivelul solicit,rilor speci1ice sportului respectiv const, 3n D e7voltarea 1unc-iilor 6i mecanismelor e in1ormare 6i apreciere- eci7ie, precum aten-ia > etec-ie, urm,rire, comutare?, percep-iile speciali7ate, 2.n irea, creativitatea - eci7ia, memoria 6i ima2ina-ia.A (& c+ /re(tirea afectiv 9 const, 3n e7voltarea 1unc-iei re2latoare a s1erei a1ective, repre7entat, prin ispo7i-ii, emo-ii, sentimente 6i pasiuni. 5inami7atoare sau inhi/itiv,, a1ectivitatea in1luen-ea7, parametrii calitativi ai per1orman-ei. d+ /re(tirea volitiv 9 este suportul an2aj,rii sportului 3n reali7area e1orturilor mari 6i ma:ime, ne3ntrerupte 6i in ispensa/ile o/-inerii per1orman-ei. DEoin-a are 1unc-ie re2latoare 3ntre direcia ac"i)( >care eclan6ea7, ener2iile? 6i direcia !a-i)( >care reprim, urerile?A.&# 9n practic, se urm,re6te e7voltarea urm,toarelor calit,-i e voin-,: orientarea spre scopuri sta/ilite con6tient, perseveren-a, .r7enia, tenacitatea, curajul, ini-iativa 6i r,/ area. 5e7voltarea tr,s,turilor personalit,-ii repre7int, un o/iectiv comple:,
('

F$R, !g. 7%7.7%2 $!uran &.,(1977) . ?-i,ologia $ducaie +izice, $di"ura !or" Turi-m, #ucure"i, !g. 111 (& #om!a T., ('111) . ?eriodizarea "eoria i me"odologia an"renamen"ului, $di"ura 4.N.+.?.A., !g 72 &# $!uran &.,(199B) . ?-i,ologie 4om!ediu, $di"ura Academiei Naionale de $ducaie +izic( i !or", #ucure"i, !g. 111
((

1)8

situate 3n centrul tuturor 1actorilor e ucativi, inclusiv pentru atrenor. 9n acest scop se ac-ionea7, pentru 1ormarea concep-iei espre lume, e7voltarea intereselor, 3nt,rirea motiva-iei, 1ormarea atitu inilor, valori1icarea particularit,-ilor temperamentale, e7voltarea aptitu inilor, e ucarea tr,s,turilor e caracter, 1ormarea con6tiin-ei e sine, e ucarea isciplinei, toate cele enumerate mai sus av.n rept scop eterminarea pro1ilului psiholo2ic al sportivului. F+,+ *+ 6reptele pre(tirii psi$olo(ice a3+ /re(tirea psi$olo(ic de #az 9 ansam/lul mijloacelor 6i meto elor 1olosite pentru 1ormarea personalit,-ii sportivului. $e es1,6oar, 3n procesul e antrenament, paralel cu pre2,tirea tehnic, 6i 1i7ic,. E:ist, o pre2,tire psiholo2ic, special,, es1,6urat, concret pentru 1iecare curs 3n parte prin m,suri 6i proce ee precise. &1 $arcinile 2enerale ale pre2,tirii psiholo2ice sunt: - e ucarea tras,turilor personalit,-ii 6i a calit,-ilor morale ale sportivului, paralel cu o con uit, corect, 6i ra2ostea pentru sport F - e7voltarea aten-iei, a capacit,-ii e concentrare 6i a sta/ilit,-ii psihiceF - e7voltarea memoriei, a ima2ina-iei 6i a capacit,-ii e repre7entare motrice, vi7ual, sau chineste7ic, e:erci-ii e ima2erie mental,F - e7voltarea spiritului e orientare 6i evaluare rapi , 6i corect, a situa-iilor care pot ap,rea 3n concursF - e ucarea st,p.nirii e sine 6i a celorlalte calit,-i e voin-, con1orm e:i2en-elor re2ulamentelor e concurs. #3+ /re(tirea psi$olo(ic specific 9 implic, e7voltarea 6i per1ec-ionarea calit,-ilor psihice care con i-ionea7, irect per1orman-a 3ntr-o ramur, e sportF -ine e mono2ra1ia psiholo2ic, a 1iec,rui sport > e e:emplu aten-ia- concentrat, 6i sta/il, la tir, vi2ilent, 3n lupte 6i /o: 6i istri/utiv, 3n jocurile sportive?. c3+ /re(tirea psi$olo(ic pentru concurs 9 aceast, ramur, a pre2,tirii psihice are ou, aspecte, 3nsum.n at.t pre2,tirea pentru concursuri 3n 2eneral, c.t 6i pre2,tirea pentru un concurs anume.&" Pre2,tirea psiholo2ic, pentru concurs tre/uie privit, ca o -"are de !re!araie, const.n 3n 1ormarea unui sistem e a"i"udini 6i condui"e >com!or"amen"e? care urm,resc calitatea particip,rii sportivului la reali7area per1orman-ei. Ea inclu e urm,toarele elemente e /a7,: Fi-!unerea primirea e in1orma-ii espre concurs >ora 6i locul es1,6ur,rii, con i-ii?, espre participan-i >cine particip,, cine joac,, re7erve?, espre a versari >cine joac,, cu cine, 1orma a versarilor, etc.? An"ici!area se re1er, la pro2ramarea mental, a ac-iunilor care urmea7, a 1i 3n epliniteF se 1ace prin rememorarea e:erci-iului >2imnastic,?, ima2inarea s,riturii >s,ritura 3n lun2ime?, D3n1uriereaA pentru mo/ili7area 1or-ei e:plo7ive >haltere? etc.4a jocurile sportive, ima2inarea 1entelor, a ri/lin2urilor, a locului 6utului la poart, creea7, con i-ii pentru e:ecu-ii si2ure 6i precise.
&1 &"

$!uran &, o! ci", !g ''1 $!uran & , o! ci", !g. '''

1)*

Angrenarea modelarea - se reali7ea7, prin e:erci-ii pre2,titoare e1ectuate su/ 1orma 3nc,l7irii, 3n a6a 1el 3nc.t s, pre2,teasc, neuromuscular structura motric, a proce eului sau a mi6c,rii care urmea7, a 1i e:ecutate. <st1el, s,ritorii imit, esprin ea, 2imna6tii e:ecut, le2area a ou, trei elemente i1icile, suli-a6ii imit, arunc,ri, etc. L#("("orireaS c,ilor nervoase 6i re2larea contrac-iilor musculare pre2,tesc e1ectuarea mi6c,rilor respective, u6ur.n e:ecu-ia 6i m,rin e1icien-a. A!licarea ada!"area const, 3n continua apreciere 6i re7olvare a ac-iunilor motrice 3n timpul es1,6ur,rii acesteia, potrivit planului ini-ial sau recapitul.n u-l 3n 1unc-ie e situa-iile concrete sau noi ivite 3n concurs. <ceast, etap, este mai simpl, la sporturile cu un sin2ur proce eu > e e:emplu la s,ritura 3n 3n,l-ime, in atletism? 6i mai comple:, la sporturile cu a versar irect sau la sporturile colective, a aptarea 1,c.n u-se permanent 3n 1unc-ie e reac-ia a versarului la ac-iunile proprii sau 3n 1unc-ie e coechipier. Analiza se 1ace la 3ncheierea concursului, ar 6i up, 1iecare e:ecu-ie la unele pro/e e atletism, haltere sau 3n timpul 3ntreruperilor >time-out? 6i se re1er, la aprecierea comportamentului sportivului 3n con i-iile ate. <nali7a are in1luen-, asupra ispunerii psihice pentru concursul urm,tor. d3+ /si$oterapia repre7int, ansam/lul mijloacelor psiholo2ice e ac-iune prin care se intervine asupra sportivului >su2estia, hipno7a, reveria irijat,, place/oterapia, persuasiunea, etc?. e3+ /si$oprofilaxia - Pre2,tirea psiholo2ic, =nain"e de concur- tre/uie s, in uc, o stare e 3ncre ere 3n 1or-ele proprii, e mo/ili7are, e 3nvin2ere a emo-iilor ne2ative. Pentru prevenirea acestor emo-ii ne2ative se va ac-iona 3n ve erea sustra2erii aten-iei e la pro/lemele e concurs prin ac"i)i"(i recrea"i)e >plim/,ri?, ac"i)i"(i cul"urale >vi7ionari e spectacole, 1ilme, vi7ite la o/iective turistice?, 6edinele de -uge-"ie i au"o-uge-"ie. 5e asemenea, se va etermina cre6terea motiva-iei prin acor area e recompense, prin stimularea or2oliului e apartenen-, la un clu/ sau al sentimentului patriotic >3n concursurile interna-ionale?. Mo/ili7area sportivului 3n "im!ul concur-ului se va 1ace prin e ucarea capacit,-ii e a ep,6i situa-iile e1avora/ile sau neprev,7ute sau prevenirea emo/ili7,rii 3n situa-ii 1avora/ile. $e va recur2e la 3ncuraj,ri in partea antrenorilor, a coechipierilor, a spectatorilor. 5e asemenea, sportivul va 1i 3n emnat s, 1ac, a/strac-ie e atitu inea ostil, a pu/licului care sus-ine echipa a vers,, s,-6i p,stre7e autocontrolul 3n 1a-a provoc,rilor 6i a 2esturilor nesportive ale a versarilor sau 3n situa-ia eci7iilor eronate in partea ar/itrilor. f3+ 0up terminarea concursului se va trece la ac-iuni e esc,rcare nervoas,: <precierile o/iective ale antrenorilor asupra comportamentului sportivului sau a echipei 3n ansam/lu 3n timpul concursului repre7int, e asemenea o con i-ie necesar, pentru e1icien-a stimul,rii. A(2( PreH/tirea 2ioloHic/ pentru concurs F+*+,+ 7iGloace folosite n scopul realizrii pre(tirii #iolo(ice pentru concurs

1)'

9 antrenamentele scurte >+8-*# min?, ar e mare intensitateF 9 3nc,l7irea strict in ivi uali7at,, completat, cu masaj care s, in uc, starea e start c,tre in icatorii 1avora/ili per1orman-eiF - pro use 1armacolo2ice, 1olosite pentru sus-inerea e1ortului 6i care 36i p,strea7, valoarea ca mijloc e pre2,tire /iolo2ic,F - antrenamentul la altitu ine. <ceste mijloace au e1ecte ener2otrope > e stimulare? F+*+*+ ?efacerea capacitii motrice Capacitatea motric/ >no-iunea superioar, mi7care? 3n-elesul principal B sistem e posi/ilit,-i psihomotrice 3nn,scute 6i o/.n ite, prin care in ivi ul re7olv,, la un anumit 2ra i1erite sarcini motrice. =/serva-ii: Ealoarea capacit,-ii motrice este in1luen-at, 6i e 1actori su/iectivi, motiva-ionali .9B Pre2,tirea /iolo2ic, e concurs reune6te o serie e mijloace pe care le re2,sim 3n procesul e antrenament, ar cap,t, 3n perioa a competi-ional, alte valen-e, 1iin canali7ate 3n irec-ia asi2ur,rii ca rului /iolo2ic optim pentru o/-inerea e re7ultate 3nalte 3n 3ntreve eri. In element important al pre2,tirii /iolo2ice pentru concurs este -"area o!"im( de -(n("a"e. <ceasta const, 3ntr-o sinte7, e mijloace meto ico-pe a2o2ice naturale 6i arti1iciale provenite in me iul intern 6i e:tern, inte2rate 3n re2imul 7ilei e pre2,tire, sau e concurs cu scopul reinstal,rii homeosta7ei. Este un proces natural 6i se poate reali7a -!on"an >pe /a7a unor le2i 1i7iolo2ice? 6i diri5a" >strict in ivi uli7at,, are ca scop 2r,/irea re1acerii ?. MiJloacele re8acerii sunt na"urale 6i ar"ificiale >Dprovenite in me iul e:tern sau intern, aplicate ra-ional 3n ve erea resta/ilirii homeosta7ei or2anismului inaintea e1ortului 6i ep,6irea acestui nivel prin supracompensare?.A &+ <ceste mijloace pot 1i clasi1icate up, mai multe criterii 6i anume: - du!( efec"ele exci"an"e s1era neuropsihic,, s1era en ocrino-meta/olic,, sistemul neuromuscular, sistemul car io-respirator, anali7atorii. - du!( a!ar"enena mi5loacelorN - du!( "i!ul de efor". MiJloacele 8armacoloHice sunt un alt mijloc e re1acere, care se re1er, la me ica-ia e1ortului prin a ministrarea e su/stan-e sus-in,toare e e1ort >er2otrope? care pot sprijini e1ortul pe plan meta/olic 6i care se a ministrea7, up, re2uli me icale precise, in ivi uali7ate. $u/stan-ele 1armaceutice 1olosite 3n re1acere au un pronun-at caracter e su/stitu-ie, e suplinire >s,ruri minerale, vitamine, compu6i 2luci ici, aminoaci7i?. Inele sus-in,toare e e1ort 1olosite 3n activitatea sportiv, sunt stimulative pentru sinte7a unor hormoni, en7ime 6i vitamine implicate 3n e1ortul sportiv. 0e1acerea urm,re6te 3n permanen-, resta/ilirea poten-ialului 1i7ic, utili7area mijloacelor 1armacolo2ice 3n acest omeniu av.n 3nc, multe re7erve. 0ieta sportiv/ se aplic, 3n mo cali"a"i) 6i can"i"a"i) 6i are ca scopuri
&)

Nicu Alexei, o!. ci"., !g. 'B'.'BB #om!a T.,('111), ?eriodizarea Teoria i &e"odologia An"renamen"ului, $di"ura 4.N.+.?.A., #ucure"i, !g.72
&+

1)(

principale men-inerea unei 2reut,-i corporale optime > can"i"a"i)? 6i reali7area unei compo7i-ii corporale a ecvate >cali"a"i)?. 5ieta sportiv, are e1ecte er2otrope. 5in punctul e ve ere al men-inerii unei greu"(i cor!orale putem vor/i espre pier erea 2reut,-ii >-l(bire? 6i cre6terea 2reut,-ii >=ngr(are?. $l(birea se practic, la sporturile cu cate2orii e 2reutate, 3n scopul 3nca r,rii sportivului la o cate2orie in1erioar,, o/-in.n ast1el unele avantaje competi-ionale. <cest proces poate avea e1ecte ne2ative asupra s,n,t,-ii sportivului 3n ca7ul nerespect,rii cu stricte-e a principiilor alimenta-iei ra-ionale, uc.n p.n, la preju icierea per1orman-ei sportive. 5intre e1ectele ne2ative, amintim: eteriorarea 1unc-iilor car iace 6i renale, sc, erea tonusului muscular, a 1or-ei musculare 6i a nivelului an uran-ei, mo i1icarea meta/olismului, sc, erea e1icien-ei la antrenamente 6i la concursuri, sc, erea re7isten-ei or2anismului la 3m/oln,viri. Tngr(area se 1ace treptat, 3n me ie 1O2/s,pt,m.n,. Ci 3n acest ca7 tre/uie respectate principiile alimenta-iei ra-ionale. 0ealizarea unei com!oziii cor!orale adec)a"e se reali7ea7, prin minerali7are, vitamini7are, proteini7are 6i asi2urarea echili/rului 2licemic. $u/ aspectul e1ectelor er2otrope 3n pre2,tirea sportivului pentru concurs se utili7ea7, raia ,i!er!ro"eic( 6i raia ,i!erglucidic(. ;ntre2/ri @"""( &OLUL FAC#O&"LO& P5"BOLOG"C" ;N P&AC#"CA&EA 5"5#EMA#"C% A E>E&C"$"ULU" F"="C 1. Care sunt caracteristicile antrenamentului sportivP a? are un caracter comple:F /? este sistemati7at up, scopul 6i e1ectele urm,riteF c? este i1eren-iat pe urm,toarele componente ale pre2,tirii sportivilor: tehnic,tactic,, 1i7ic,-psihic,, teoretic,, artistic, >3n unele ramuri sportive?F /iolo2ic, pentru concurs >nivel e per1orman-, 6i 3nalt, per1orman-,?F ? este suma 1actorilor 1i7iolo2ici, naturali sau arti1iciali ". Enumera-i componentele pre2,tirii psihiceP a? pre2,tirea psihopro1ilactic,F /? pre2,tirea psihomotric,F c? pre2,tirea intelectual,F ? pre2,tirea psihoterapeut,F e? pre2,tirea a1ectiv,F 1? pre2,tirea volitiv,. ). Numi-i componente ale pre2,tirii psihomotrice intre cele enumerate mai jos: a? schema corporal,F /? e7voltarea 1unc-iilor e in1ormare 6i apreciere eci7ieF c? chineste7iaF ? 2.n ireaF e? memoriaF +. Pre2,tirea a1ectiv, const, 3n e7voltarea 1unc-iei re2latoare a s1erei a1ective

1)&

repre7entat, prin >completa-i lista?: a? ispo7i-iiF /? c? ? e? sentimenteF 1? tenacitate. 8. Pre2,tirea psiholo2ic, pentru concurs cuprin e urm,toarele elemente e /a7, enumera-i elementele care lipsesc: a? ispunereaF /? c? ? aplicarea a aptareaF e? anali7a. *. Care sunt criteriile up, care pot 1i clasi1icate mijloacele e re1acere a capacit,-ii motrice P a? up, e1ectele e:citanteF /? up, apartenen-a mijloacelorF c? '. 0eali7area unei compo7i-ii corporale a ecvate 3nseamn,: a? minerali7areF /? ra-ia hipercaloric,F c? vitamini7areF ? proteini7areF e? asi2urarea echili/rului 2licemicF 1? ra-ia hiper2luci ic, &/spunsuri @"""( &OLUL FAC#O&"LO& P5"BOLOG"C" ;N P&AC#"CA&EA 5"5#EMA#"C% A E>E&C"$"ULU" F"="C 1. ". ). +. 8. *. '. a, /, c. /, c, e, 1. a, c. a, , e. / -perseveren-,, c .r7enie, c - up, tipul e e1ort a, c, , e.

emo-ii

1+#

"> P&OCE5A&EA "NFO&MA$"E" -( ( 5istemul 1e procesare a in8orma3iilor 9nv,-area 6i practicarea unui sport implic, utili7area unui sistem 1e procesare a in8orma3iilor 1e analiD/ meto1ic/ a acestora( <cest sistem inclu e patru componente. Creierul e-ine 1unc-ia e control. "nput9ul repre7int, toate in1orma-iile provenite in interiorul 6i e:teriorul corpului. - Kuc,torul au1e c.t e tare este lovit, min2ea e c,tre a versarF 9 @e1e min2ea mi6c.n u-se spre elF 9 5imte po7i-ia mem/relor 6i 1or-a cu care str.n2e racheta. Creierul proceseaD/ in8orma3ia 7i ela2oreaD/ o 1eciDie( - !ni-ial in1orma-ia este interpretat/, acest proces se nume6te percep-ieF - Ilterior se eci e un r,spunsF - Pentru am/ele etape se caut, 3n memorie situa-ii similare, 3nt.lnite anteriorF - 9n 1inal, creierul transmite o coman , mu6chilor. Output9ul este ac-iunea e1ectuat, ca urmare a eci7iei ela/orate. 5ac, 3n memorie se 2,sesc su1iciente in1orma-ii o/.n ite prin antrenament 6i practic,, ac-iunea are toate 6ansele s, 1ie o reu6it,. Fee12acT9ul este r,spunsul primit up, output. El in1ormea7, espre reu6ita ac-iunii. - 5e e:emplu juc,torul poate ve ea lovitura ratat, e a versar sau poate au7i noul scor. - 9ntr-un meci e antrenament, juc,torul poate 1i instruit e antrenor. - Fee /acO-ul evine parte a input-ului 6i in1luen-e7, eci7ia ulterioar,. -(2( Propriocep3ia !n1orma-iile primite espre propriul corp repre7int, propriocep-ia. DPropriocep-ia - sim- al po7i-iei, vite7ei 6i 1or-ei mi6c,rii, enumit a esea al D6aselea sim-A. !n1orma-iile proprioceptive 3n controlul muscular 6i al po7i-iei mem/relor sunt ate e multiple or2ane sau proprioceptori >sau mecanoreceptori ? speciali7a-i: 1i/re msculare, or2anul lui Gol2i 3n ten oane, a1eren-e tactile etc. Numeroase mi6c,ri necesit, in1orma-ii Oineste7ice sau proprioOineste7ice pentru a reali7a per1orma-ele, 3n special 3n mi6c,ri re use 6i limitate sau lenteA. &8

&8

0oland Foron, +rancoi-e ?aro" ('117) Ficionar de !-i,ologie, $di"ura Eumani"a-, !g.719.

1+1

$en7a-iile Oineste7ice ne 3n6tiin-ea7, espre mi6carea 6i po7i-ia i1eritelor p,r-i ale corpului. D!enzaiile Hinestezice mpreun cu senzaiile de ec$ili#ru alctuiesc (rupa senzaiilor proprioceptiveI+ B5 E:citan-ii speci1ici ai receptorilor anali7atorului motor, a ic, al proprioceptorilor, 3l constituie contrac-iile mu6chilor, presiunile 6i trac-iunile e:ercitate asupra ten oanelor 6i articula-iilor, eterminate e mi6c,rile speci1ice unei activit,-i oarecare sau activit,-i sportive. Ele sunt recep-ionate e: !imul Hinestezic informeaz scoara despre: po7i-ia p,r-ilor corpului, re7isten-a 3nt.lnit, e se2mentele corpului 3n mi6care sau e re7isten-a care tre/uie 3nvins, prin mi6care, mi6c,rile p,r-ilor corpului, >cu c.t su/iectul este mai antrenat, cu at.t e:perien-a sa motric, este mai /o2at, 6i cu at.t el va 1i capa/il s, perceap, mai precis irec-ia, amplitu inea, rapi itatea mi6c,rii, precum 6i 1or-a necesar, e1ectu,rii ei?. !enzaiile de ec$ili#ru se asi2ur, prin cola/orarea mai multor sim-uri: sim-ul Oineste7ic, vi7ual 6i tactil. D$im-ul echili/rului este eose/it e comple: 6i const, 3n aprecierea po7i-iei corpului 3n spa-iu.A &' -()( 5isteme mneDice 9 1e8ini3ie Memoria este procesul psiholo2ic e 3ntip,rire, p,strare, recunoa6tere 6i repro ucere a e:perien-ei co2nitive, a1ective 6i voluntare a omului. = /un, memorare a mi6c,rilor asi2ur, o e:ecu-ie corect,, eci posi/ilitatea 3nsu6irii unei eprin eri corespun7,toare. Memoria mi6c,rilor const, in 3ntre2ul ansam/lu al repre7ent,rilor espre e:erci-iile e1ectuate e elev sau pe a2o2. B+4+,+ 7emoria senzorial 4a nivel /a7al, in1orma-ia in me iu poate 1i stocat, 3n memoria sen7orial,. <cest sistem mne7ic nu poate stoca ec.t un num,r re us e in1orma-ii sen7oriale 6i pentru 1oarte scurt timp >Valat, 1&&&?. $e consi er, c, in1orma-iile sen7oriale sunt stocate pentru cel mult o jum,tate e secun ,, up, care 1ie se pier , 1ie sunt trans1erate 3ntr-un alt sistem mne7ic. Creierul prime6te o cantitate re us, e in1orma-ie 3n 1iecare moment, aceasta constituie memoria e scurt, urat, > up, al-i autori - memoria sen7orial,?. Creierul se concentrea7, asupra aspectelor importante. <ceasta se nume6te aten3ie selectiv/( <cesta interpretea7, in1orma-iile 6i ela/orea7, un r,spuns prin veri1icarea rapi , a memoriei e lun2, urat, 3n care sunt c,utate situa-iile similare. 5ac, un sport este 3nv,-at /ine 6i practicat mult timp, memoria e lun2, urat, va con-ine toate in1orma-iile necesare creierului pentru luarea eci7iilor corecte. B+4+*+ 7emoria de scurt durat 27!03
&*

$!uran &., (199B), ?-i,ologie 4om!ediu, $di"ura Academiei Naionale de $ducaie +izic( i !or", #ucure"i, !g.74 &' $!uran &., (199B), ?-i,ologie 4om!ediu, $di"ura Academiei Naionale de $ducaie +izic( i !or", #ucure"i, !g.%%

1+"

0epre7int, centrul activit,-ii e procesare a in1orma-iilor. 9n memoria e scurt, urat,, in1orma-ia poate ajun2e in memoria sen7orial,, c.t 6i in memoria e lun2, urat, >in1orma-ie eja memorat,?. 5ac, in1orma-ia nou, in re2istrul sen7orial nu este repetat, 6i 3ntip,rit, 1oarte rapi >p.n, la " min?, e:ist, riscul ca ea s, 1ie uitat,. 9n 2eneral, ac, o persoan, reu6e6te s, repete noua in1orma-ie 3n memoria e scurt, urat, pentru o perioa , e "#-)# e secun e, aceasta va 1i su1icient 3nv,-at, pentru a putea trece 3n memoria e lun2, urat,. B+4+4+ 7emoria de lun( durat 2 7L03 $pre eose/ire e cuno6tin-ele pre7ente 3n memoria e scurt, urat, 6i 3n memoria sen7orial,, cuno6tin-ele in memoria e lun2, urat, sunt relativ permanente. co!ul -i-"emului mnezic e-"e de a -"oca cuno"inele =n memoria de lung( dura"(. -(?( Motiva3ia 7i scopurile Motiva3ia repre7int, 1actorul activ 3n eci7ia unei persoane e a se implica 3ntr-o activitate 6i e a epune e1ort pentru aceasta. 4u c/" o !er-oan( e-"e mai mo"i)a"(, cu a"/" )a munci mai mul" i an-ele de reui"( cre-c. B+:+,+6ipuri de motivaie DE:ist, oua tipuri e motiva-ie: intrinsec/ 7i eKtrinsec/G-A Motiva3ia intrinsec/C eriv, in activitatea 3ns,6i. Persoana a2reea7, acea activitate. Prin motiva-ie intrinsec, se 3n-ele2e c, unei persoane 3i 1ace pl,cere practicarea unui anumit sport, 1,r, a se 2.n i la mo ul 3n care ar putea 1i recompensat,. Motiva3ia eKtrinsec/C eriv, in activit,-ile cone:e activit,-ilor propriu7ise. Prin e1ini-ie, motiva-ia e:trinsec, se re1er, la motiva-ia care vine in e:terior. Motiva-ia e:trinsec, apare 3n i1erite 1orme, e:emplele comune 1iin premiile, tro1eele, /anii, me aliile, apro/area social,, ar 6i 1rica sau pe eaps,. Motiva-ia e:trinsec, este util,, ar pre7int, unele e7avantaje: - 5ac, recompensa este prea i1icil >sau prea u6or? e o/-inut, ea ac-ionea7, ca un 1actor emo/ili7ator. - Participarea la competi-ii 3n ve erea o/-inerii e recompense tensionea7, psihic sportivul. - El poate pier e interesul pentru sport, ac, ratea7, c.6ti2area premiului. Motiva-ia particip,rii ca tem, 2eneral, re1eritoare la 1actorii care in1luen-ea7, motivele pentru care o persoan, practic, activitatea sportiv, a evenit o tem, pre ilect, e stu iu pentru psiholo2i 6i pe a2o2i mai ales 3ncep.n cu anii T(#. !mportan-a su/iectului este le2at, e 1aptul c, mo elele e participare 6i calitatea e:perien-elor activit,-ii 1i7ice in timpul copil,riei au e1ecte pro1un e
&(

0o-e &arie 6allagner,('111), 0eca!i"ul(ri !rin diagrame, $ducaie fizic(, $di"ura All $duca"ional, !g.47

1+)

asupra ale2erilor e participare ale a ul-ilor 6i a mo urilor e via-, active 2enerale. Motivele pe care le a1irm, oamenii pentru participarea la sport se 3mpart 3n c.teva cate2orii: competen-aF a1iliereaF aspecte e echip,F competi-iaF istrac-ia. = trecere 3n revist, a stu iilor re1eritoare la motiva-ia particip,rii la activit,-ile sportive evi en-ia7, sentimentul e pl,cere, e /ucurie a mi6c,rii, 1actor ce apare e:trem e 1recvent 3n motivarea particip,rii la activit,-ile sportive 3n asociere cu istrac-ia >@1unA?. Motiva-ia are ou, imensiuni: irec-ia 6i intensitatea. 5irec-ia se re1er, la ale2erea o/iectivului e c,tre 1iecare in ivi iar intensitatea este e1ortul pe care in ivi ul 3l epune pentru a-6i atin2e o/iectivul. 9n practic, cele ou, imensiuni se 2,sesc 3ntr-o rela-ie e con i-ionare: 3n 2eneral ale2erea unui o/iectiv este urmat, e orin-a e a epune un e1ort consi era/il pentru atin2erea lui. 9n esen-,, motiva-ia este un termen 2lo/al pentru un proces comple: 2uvernat e irec-ia 6i intensitatea e1ortului. 9n perspectiv, holistic, motiva-ia poate 1i anali7at, in multe puncte e ve ere: motivarea intrinsec, sau e:trinsec,, reali7area >atin2erea? motiva-iei, motiva-ia ca 1orm, a stresului speci1ic competi-iei. B+:+*+ !copul $copul - repre7int, o 1inalitate >un o/iectiv care tre/uie 3n eplinit?. D<tin2erea unui scop este o /un, motiva-ie pentru to-i cei care practic, e:erci-iul 1i7ic >1,r, scop nu e:ist, ac-iune?.A&& 5arcinile scopuluiC - etermin, sportivul s, munceasc, mai multF - ajut, la pre2,tirea psihic, inaintea e:ecu-iei, eoarece sportivul 6tie spre ce tin eF - ac-ionea7, ca un jalon, irec-ion.n antrenamentulF - este un parametru 3n raport cu care poate 1i apreciat, evolu-ia sportivuluiF - 1i:at - sca e an:ietatea 6i cre6te puterea e controlF - reali7at - con1er, mai mult, 3ncre ere 3n sine. Caracteristicile scopului 9 $copul tre/uie s, 1ie: 9 concret - A$, aler2i mai repe eA este o 1ormulare va2,. D;re/uie s, aler2i 3n mai pu-in e + secun e 3n urm,toarea 3ncercareA este o 1ormulare mult mai concre"(. 9 m,sura/il - parcur2erea a )# e metri 3n mai pu-in e + secun e poate 1i m,sura/il,. $portivul a1l, ac, 6i-a atins scopul. 9 acceptat - sportivul 6i antrenorul tre/uie s, 1ie e acor cu scopul propus. 9 realist - ac, scopul este prea am/i-ios, sportivul va 1i tentat s, a/an one7e. 9 pro2rama/il 3n timp - reali7area scopului necesit, o plani1icare a o/iectivelor care
&&

0o-e &arie 6allagner,('111), 0eca!i"ul(ri !rin diagrame, $ducaie fizic(, $di"ura All $duca"ional, !g.47

1++

tre/uie atinse. Plani1icarea se 1ace in timp 6i ea con uce antrenamentul sportivului. 9 stimulant - scopurile stimulante, care repre7int, o provocare, 3nl,tur, plictiseala. Pe m,sur, ce sportivul pro2resea7,, scopul tre/uie s, 1ie in ce 3n ce mai 2reu e atins. 9 3nre2istrat - atin2erea scopului tre/uie consemnat,. <poi se eci e urm,toarea etap, 6i se aprecia7, pro2resul reali7at. 0ela-ia in ivi ului cu me iul etermin, tre/uin-e a c,ror satis1acere presupune uneori un mare e1ort. <st1el, motiva-iile psiholo2ice 6i sociale alc,tuiesc un la/irint 1oarte complicat. <c-iunile umane sunt e re2ul, plurimotivate, omul prin ac-iunile sale orin s,-6i satis1ac,, 6i reu6in e cele mai multe ori, o 2am, c.t mai lar2, e tre/uin-e. = at, cu tre/uin-a se na6te 6i impulsul apoi orin-a con6tienti7area tre/uin-ei. !nten-ia marchea7, trecerea e la motive la scopuri pre1i2urarea mental, a re7ultatului lor. Nevoile pe care la satis1ace practicarea activit,-ilor 1i7ice nu se eose/esc 1un amental e celelalte motiva-ii umane. Motivarea tinerilor pentru practicarea sistematic, a e:erci-iilor 1i7ice este un principiu al meto olo2iei tuturor activit,-ilor 1i7ice, 1ie ele 1ormale >6colare?, non1ormale >e:tra6colare, complementare, 1,r, norme?, e per1orman-, sau numai e loisir. =/iectivele 1inale ale e uca-iei 1i7ice la orice nivel, sunt reali7area unei motiva-ii puternice 6i ura/ile, pe tot parcursul vie-ii pentru practicarea e:erci-iilor 1i7ice, iar acest lucru se poate reali7a numai prin convin2erea tinerilor e importan-a acestora 3ntr-un stil e via-, s,n,tos, pentru e7voltarea 6i 1ructi1icarea personalit,-ii, 3n 1olosul personal 6i social. Este e orit ca tinerii s, cunoasc, necesitatea practic,rii activit,-ilor 1i7ice e-a lun2ul 3ntre2ii vie-i, s, 1ie 3n em.natici 6i ast1el s, poat, a/or a c.t mai multe 1orme e e:presie corporal,, s, oreasc, s, le practice 6i s, le practice cu pl,cere, e-a lun2ul 3ntre2ii vie-i. 5ac, sunt /ine in1orma-i, pricepu-i 6i ornici e mi6care, vor aprecia 3ntot eauna un stil e via-, activ, se vor /ucura e o s,n,tate eplin,, nu numai 3n perioa a e tinere-e ci 6i la v.rsta a ult,. < investi, re1erin u-ne la societate, 3n activit,-ile e promovare a stilului e via-, s,n,tos 3nseamn, a pune accent pe cel mai pre-ios capital - capitalul uman. $unt cheltuieli 1oarte mici 3n compara-ie cu cele irijate spre me icin, curativ,, care 3nseamn, ca/inete me icale, spitale, me icamente, aparatur, me ical, etc. %ucuria mi6c,rii este asociat, intim cu motiva-ia intrinsec, 6i a1ectul po7itiv, Dast1el este pl,cerea, /ucuria, ca o a/un en-, 6i aceasta justi1ic, locul ei central 3n 3n-ele2erea motivelor emo-iei, precum 6i a comportamentului 3n sport 6i 3n con i-ii le2ate e sportA. 9n numeroase r.n uri s-a 3ncercat s, se pun, 3n evi en-, motivul sau motivele care-l 1ac pe in ivi s, practice o 1orm, e activitate 1i7ic, sau sport, ar p,rerile r,m.n 3mp,r-ite. 9n ca7ul a ul-ilor tineri >1(-"+ ani? cercet,torii remarc, trei cate2orii e 1actori motiva-ionali 3n practicarea sistematic, a e:erci-iilor 1i7ice: con i-ia 1i7ic,, sc, erea 3n 2reutate 6i men-inerea s,n,t,-ii. 9n urma investi2,rii a unui num,r e practican-i amatori e maraton, cercet,torii au selectat 6ase 1actori motiva-ionali pentru practicarea acestei 1orme e mi6care: starea e /ine, rela-iile sociale, nevoia e 3ntrecere, statutul social, o/i6nuin-a, s,n,tatea 6i con i-ia 1i7ic, >health 1itness?.

1+8

9n timp ce copiii 6i tinerii >11-1& ani? sunt mai interesa-i e o/-inerea succeselor 3n competi-ii, la a ul-ii se remarc, o ten in-, puternic, e 3n ep,rtare e acest scop 6i o orientare in ce 3n ce mai accentuat,, o at, cu cre6terea v.rstei, spre rela:are 6i recreere. $e pre1er, practicarea e:erci-iilor 1i7ice care au ca e1ect men-inerea 6i 3m/un,t,-irea st,rii e /ine, pl,cerea, istrac-ia, controlul 2reut,-ii, 3n em.narea-suple-ea 6i re ucerea stresului. Cu c.t 3naintea7, 3n v.rst,, a ul-ii sunt in ce 3n ce mai puternic motiva-i e ra-iuni asociate conceptelor e s,n,tate 6i stare e /ine. Este necesar un e1ort serios pentru a i enti1ica motivele pentru care oamenii 1ac sport. $pecialistul tre/uie s, 6tie ce anume le place 6i ce nu este a2reat la activitatea pe care o con uce. Motivele pentru care oamenii practic, sportul nu r,m.n acelea6i e a lun2ul timpului, eci 6i strate2iile motiva-ionale tre/uie mo i1icate. Cunoa6terea motivelor nu este su1icient,. Ea tre/uie completat, cu e1orturi e a structura pre2,tirea 6i e a o1eri multiple oportunit,-i participan-ilor. Este /ine ca uneori antrenamentele s, ai/, 6i un caracter istractiv care s, pun, accentul pe latura amu7ant, a activit,-ii sportive. 4ista motivelor intrinseci sau e:trinseci, care stau la /a7a activit,-ii sportive, este 1oarte /o2at,: a1irmarea e sine, reali7area, recunoa6terea, c.6ti2ul, promovarea, compensa-ia, nevoia e mi6care, 2ustul riscului, a2resivitateacom/ativitatea, responsa/ilitatea social,. Formarea acestora epin e e mo ul 3n care sunt tr,ite tre/uin-ele e /a7, ale 1iin-ei umane, ar 6i e mo ul cum au ac-ionat 1actorii e:terni sociali 6i pe a2o2ici. Cunoa6terea motivelor pentru care oamenii se implic, 3ntr-o activitate sportiv, este o cerin-, 1un amental,. Pentru a crea practican-ilor toate con i-iile e reu6it, cei care sunt implica-i 3n aceste activit,-i, pro1esori, instructori, antrenori nu tre/uie s, se limite7e la asi2urarea con i-iilor materiale ci 6i e asi2urarea con i-iilor psiholo2ice 6i e ucative care s,-i active7e, s, le cree7e 6i s, le 3nt,reasc, motiva-ia 6i s, le stimule7e interesul. =amenii au nevoie s, 1ie pu6i 3n situa-ia e a6i mo/ili7a 1or-ele 3n con1runtarea cu 2reut,-ile, pentru a sim-i m,sura capacit,-ii lor 6i 2ustul reu6itei. =rient,rile motiva-ionale cele mai pre-ioase 6i mai 1ecun e ale activit,-ii umane nu sunt re7ultatele unei 2eneralit,-i spontane, pornit, e la interese spontane. Ele sunt e1ectul unui an2ajament personal 6i a unui e1ort concentrat care implic, at.t persoana care practic, sportul c.t 6i pro1esorul-antrenor. -(+( #ensiunea psihic/ :n sport D#ensiunea psihic/ este o stare e e:cita-ie 6i alert,. Ea poate ap,rea 3naintea unei competi-ii. !at, c.teva in semnele eiA. 1## Cre7terea tensiunii psihice 9 4a cre6terea tensiunii psihice contri/uie: - 9ncuraj,rile in partea antrenorului 6i a coechipierilorF - 9nc,l7irea inaintea competi-ieiF - Fi:area unui scop precis, care tre/uie atinsF
1##

0o-e &arie 6allagner,('111), 0eca!i"ul(ri !rin diagrame, $ducaie fizic(, $di"ura All $duca"ional, !g.44, 4%

1+*

- 4uminile str,lucitoare 6i 72omotul in jurF - $pectatorii prieteno6i sau ostili. 5ar tensiunea psihic, nu tre/uie s, ep,6easc, anumite limite. B+A+,+ 6ensiunea psi$ic i performana Este nevoie e un nivel optim e tensiune psihic, pentru a o/-ine cea mai /un, per1orman-,. B+A+ *+ Adrenalina i tensiunea psi$ic Rormonul numit a renalin, joac, un rol important 3n tensiunea psihic,. Este secretat e 2lan ele suprarenale. C.n sportivul este speriat sau nervos, aceste 2lan e eclan6e7, a renalina 3n s.n2e. < renalina are urm,toarele e1ecte: - <ccelerea7, /,t,ile inimii 6i ast1el mai mult o:i2en 6i 2luco7, sunt pompate spre mu6chiF - 5etermin, constric-ia vaselor e s.n2e in intestin 6i piele, irec-ion.n mai mult s.n2e spre mu6chiF - Pro uce 3ncor area mu6chilor, pre2,tin u-i pentru ac-iune. - 9n aceste con i-ii, inima /ate 1oarte repe e, se simte un 2ol 3n stomac, mu6chii pot 1risona. $portivul este pre2,tit pentru epunerea e1ortului. B+A+4+ /revenirea supraexcitrii <ceste tehnici 3mpie ic, apari-ia st,rii e suprae:citare 3naintea unei competi-ii. &elaKareaC $e inspir, lent 6i a .nc. $e rela:ea7, pe r.n i1erite 2rupe e mu6chi. @iDualiDareaC $e parcur2e 3n etaliu e:ecu-ia 3n 2.n . $portivul tre/uie s, 36i ima2ine7e c, a 3ncheiat cu /ine e:ecu-ia, s, r,m.n, calm 6i si2ur e sine. 9n con-inutul pre2,tirii psiholo2ice mai intr, asisten-a psiholo2ic, >prin psiho ia2no7,? 6i psihoterapia. DE:erci-ii e e:primare a emo-iilorA. 1#1 ;a/elul nr. ( < e:prima: pl,cerea e a m.nca FraDa (9DEu savure7 /om/oanele mele pre1erateA < e:prima: satis1ac-iaF FraDa 2(9 DEu am m.ncat /ine sunt s,tulA. < e:prima: spaima FraDa )(9DM, jucam cu min2ea 6i eo at, am spart un 2eamA < e:prima: re2retul FraDa ?(9D Eu sar prin cas, 6i 1,r, s, vreau am spart va7a pre1erat, a mameiA < e:prima: o situa-ie comic, FraDa +(9FNoi ne jucam jocul D;rasul 1r.n2hieiA, c.n echipa a vers, a sc,pat 1r.n2hia 6i a c,7ut 2r,ma ,A

1#1

&aco)ei, abina, #uu, Pana, ('11B). 6imna-"ica ri"mic( =n coal(,$d. Ti!ografia, #ucure"i, !g. 1%

1+'

K4/nd oamenii din % (ri diferi"e ( 3A, #razilia, 4,ile, Argen"ina, Ga!onia) au !ri)i" fo"ografii care re!rezen"au ex!re-iile faciale !en"ru fericire, furie, "ri-"ee, dezgu-", fric( i uimire, au =n"/m!ina" foar"e !uine dificul"(i =n iden"ificarea emoiilor ex!rima"e de fiecare ex!re-ieL. 11' ;ntre2/ri ">( P&OCE5A&EA "NFO&MA$"E" 1.Enumera-i componentele sistemului e procesare a in1orma-iei P a? input-ulF /? c? output-ulF ? 1ee /acO-ul. ". Care sunt componentele 2rupei sen7a-iilor proprioceptive P a? /? ). In e se 2,sesc receptorii anali7atorului acustico vesti/ular P a? 3n mu6chi 6i articula-iiF /? 3n pieleF c? 3n urechea intern,. +. C.t timp este necesar pentru ca o in1orma-ie s, treac, in M$5 3n M54 P a? " minuteF /? "# - )# secun eF c? ) - + minute. 8. Care sunt sarcinile scopului P a? etermin, sportivul s, munceas, mai multF /? tre/uie s, 1ie m,sura/ilF c? ajut, la pre2,tirea psihic,F ? ac-ionea7, ca un jalon 3n antrenamentF e? pro2rama/il 3n timpF 1? este un paramentru 3n raport cu care poate 1i apreciat, evolu-ia sportivuluiF 2? este 1i:at 6i reali7at. *. Care sunt tehnicile care 3mpie ic, apari-ia st,rii e suprae:citare 3naintea unei competi-ii P a? /? &/spunsuri ">( P&OCE5A&EA "NFO&MA$"E"
1#"

A";in-on, D., 0i"aN A";in-on, 4., 0ic,ard i colab., ('11') *n"roducere =n !-i,ologie, $d., Te,nic(, !g. BB%

1+(

1. ". ). +. 8. *.

/ - creierul a - sen7a-ii e echili/ru, / - sen7a-ii Oineste7ice c. /. a, c, , 1, 2. a - rela:area, / - vi7uali7area >( 5PO&#UL <" PE&5ONAL"#A#EA

FPersonalitatea repre7int, un set e tr,s,turi psihice care caracteri7ea7, 1iecare in ivi . Cercet,torii su2erea7, c, personalitatea are un rol important 3n ale2erea unui sport sau a unei alte activit,-i 6i c, ea in1luen-ea7, per1orman-a.A 1#) Ca 6i concept, personalitatea este up, cum a1irm, 0ichar Meili o/iectul ultim 6i prin urmare cel mai comple: al psiholo2iei. $tu iul personalit,-ii nu este numai cea mai am/i-ioas,, ci 6i cea mai veche arie e interes in ca rul psiholo2ieiF primul care a cercetat aceast, pro/lem, a 1ost Ripocrat >+##, 3.Cr?. 5up, Paul Fraisse >colec-ia DPsHchjA, 1&'#?, Dpersonalitatea este or2ani7area inamic, a aspectelor co2nitive, conative, 1i7iolo2ice 6i mor1olo2ice ale in ivi ului.A 1#+ 0( ( #ipuri 1e personalitate =amenii pot 1i clasi1ica-i 3n: eKtroverti3ii 7i introverti3i ca 6i imensiune psiholo2ic, a personalit,-ii. DReHsencO a emis i eea c, su/iec-ii e:traverti-i ar 1i cei care caut, o cantitate important, e stimulare. D<ceast, teorie st, la ori2inea scalei e evaluare a e:traversiunii. C.Kun2 a 1,cut in e:travesiune una in cele ou, caracteristici e /a7, ale clasi1ic,rii sale psiholo2ice.A <. %raconnierA. 1#8 E:troverti-ii sunt plini e via-,, socia/ili, optimi6ti, comunicativi 6i activi. Cercet,torii arat, c, eKtroverti3ii au urm,toarele ten in-e: - a2rea7, a2ita-iaF - se plictisesc la antrenamenteF - se /ucur, e competi-iile importanteF - evin ner,/ ,tori c.n practic, e:erci-ii complicateF - le plac sporturile cu mult, ac-iuneF - au per1orman-e mai /une la tensiune psihic, ri icat,F - au toleran-, mai ri icat, pentru urereF - pre1er, sporturile e echip,. "ntroverti3ii sunt timi7i, t,cu-i, calmi, me itativi 6i aten-i. Cercet,torii arat, c, introverti3ii au urm,toarele ten in-e: - pre1er, sporturile in ivi ualeF - nu a2reea7, a2ita-iaF
1#)

0o-e &arie 6allagner,('111), 0eca!i"ul(ri !rin diagrame, $ducaie fizic(, $di"ura All $duca"ional, !.42 1#+ 4armen *-ac, Teza dedoc"ora", ('11%), $ducarea ex!re-i)i"(ii cor!orale =n lecia de educaie fizic( colar(, AN$+ 1#8 0oland Foron, +rancoi-e ?aro" ('117) Ficionar de !-i,ologie, $di"ura Eumani"a-, !g.B1B.

1+&

- muncesc in 2reu la antrenamenteF - evin nervo6i 3naintea competi-iilor importanteF - e1ectuea7, /ine e:erci-iile complicateF - a2reea7, sporturile care implic, mai pu-in inamismF - au per1orman-e mai /une la tensiune psihic, sc,7ut,F - nu le plac sporturile care implic, contact 1i7icF - au toleran-, mai sc,7ut, pentru urere. Aten3ie U = persoan, nu poate 1i etichetat, ca introvertit sau e:trovertit ec.t ac, este anali7at, atent 3n i1erite situa-ii. >P !er-oan( care e-"e foar"e comunica"i)( cu !rie"enii !oa"e fi "imid( i "(cu"( cu -"r(inii.? 4e2,turile intre personalitate 6i sport sunt 2enerali7,riF 3ntot eauna e:ist, e:cep-ii, e e:emplu introverti-i care practic, sporturi e echip,. E:ist, multe alte mo uri e a clasi1ica personalitatea. 0(2( #ipuri somatice 7i corespon1en3a 1intre sportul practicat 7i alura corpului 5omatic re1eritor la corp, al corpului. ;ipurile somatice escriu mo ul 3n care este alc,tuit corpul. Ele arat, con1orma-ia corpului. >http://MMM. octor.in1o.ro?: <precierea 1iecarui tip somatic se reali7ea7, up, o scal, numerotat, e la 1 la '. E:ist, trei tipuri e:treme: - en omor1 e:trem cu in icele somatic '.1.1. - me7omor1 e:trem cu in icele somatic 1.'.1. - ectomor1 e:trem cu in icele somatic 1.1.'. Majoritatea oamenilor se situea7, 3ntre aceste e:treme, av.n in icele somatic cuprins 3ntre valorile e:puse mai sus. Corespon1en3a 1intre sportul practicat 7i alura corpului = anumit, constitu-ie a corpului 1ace o persoan, mai potrivit, pentru un sport ec.t pentru altele. 5e e:emplu, pentru s/ritura :n :n/l3imeC - 9n,l-imea mare 6i 2reutatea sc,7ut, repre7int, un avantaj. - Este necesar, o musculatur, puternic, pentru vite7, 6i salt. - Constitu-ia i eal,: ectomor1 W me7omor1F numit, 6i meDo9ectomor8/( Este necesar, 1or-,, putere pentru a impin2e a versarul. $portivul tre/uie s, ai/, o 2reutate mare, ast1el 3ncat s, 1ie 2reu e 3mpins sau ri icat. Constitu-ia i eal,: me7omor1 W en omor1, numit, 6i en1o9meDomor8/( Persoanele me7omor1e au o musculatur, /ine e7voltat,. Persoanele ectomor1e sunt su/-iri 6i 3nalte. B/r3ile somatice !n icii tipurilor somatice se pot o/serva pe h,r-ile somatice. Cea pre7entat, al,turi arat, in icii me ii corespun7atori 2rupurilor e sportivi e per1orman-,.;o-i in icii sunt 2rupa-i spre un2hiul me7omor1. <ceasta arat, importan-a -esutului muscular. Raltero1ilii 6i lupt,torii au un caracter en omor1 mai pronun-at.

18#

0()( "maHinea contemporan/ a corpului i1eal !storia, cu prec, ere istoria artei, e7volt, cronolo2ia interesului pentru corpul uman, e la i ealul 1rumuse-ii umane preantice 6i antice, la ispre-ul 6i chinuirea lui 3n epoca me ieval,, apoi la 0ena6tere 6i epocile mo erne 6i postmo erniste, 3n care se consemnea7, i1eritele atitu ini 1a-, e 1rumuse-ea 1i7ic, 6i spiritual, a omului. Grecii 3nc, in perioa a arhaic,, au -intit c,tre un i eal al omului complet, at.t 1i7ic c.t 6i spiritual. 9ntrea2a cultur, 6i civili7a-ie occi ental, au 2,sit 3n acest i eal un mo el emn e urmat. 0evenin la Kae2er, acesta a1irma: Anumai ea sin2ur,, cultura este capa/il, e a purta 3n spirit ima2inea omului a6a cum ar tre/ui s, 1ie, utilitatea evenin 3n acest ca7 un criteriu in i1erent sau 3n orice ca7 neesen-ial, criteriul esen-ial 1iin Oalos, 1rumosul, 3n sensul la care ne o/li2, mo elul pe care vrem s,-l atin2em, i ealulA. ! eea le2,turii str.nse intre minte 6i trup, ca i ee 1un amental, a e uca-iei elene, a evenit un i eal cultural- e ucativ al majorit,-ii 6colilor pe a2o2ice clasice 6i mo erne. <utoplastia este ac-iunea e mo elare a propriei 1iin-e - 3n eose/i corporale - prin activit,-i speci1ice. 5in punctul e ve ere al practicii activit,-ilor corporale, in ivi ul uman 36i mo elea7, cu prec, ere 1iin-, corporal,. Caracteristica autoplastic, provine in motiva-ia in ivi ului, in inten-ia e a reali7a e7voltarea armonioas, a corpului propriu 6i, prin aceasta, e a o/.n i o ima2ine superioar, espre sine ca persoan,. 1#* <spectul acesta este /ine relie1at 3n activit,-ile 2imnice, amintite mai sus >e:erci-ii calisthenice, ritmice, e 1ormare 6i e:presie corporal,, culturism? 6i estul e accentuat 3n pre2,tirea per1orman-ei sportive >pre2,tirea 1i7ic, 6i lucrul 3n Dsala e 1or-,A, 3n activit,-ile compensatorii 6i chiar 3n cele e timp li/er 6i recreativ. Mai re-inem 6i semni1ica-ia e or in 2eneral a caracteristicii autoplastice a activit,-ilor corporale, 6i anume, contri/u-ia la e7voltarea capacit,-ii e a aptare la situa-ii noi, cu promptitu ine 6i suple-e. Chiar ac, acest complement al activit,-ilor corporale nu este e:plicit sau vi7i/il e:primat 3n psihope a2o2ia e:erci-iilor 1i7ice, el este pre7ent 3n mo permanent 3n via-,, st.n 6i la /a7a e uc,rii @plasticit,-iiA corpului 6i mi6c,rilor 3n isciplina mai nou, >totu6i, cu tra i-ii milenare? a e:presiei corporale, 3n 2imnastica ritmic,, patinaj 6i 3not artistic, ansuri, culturism 6i 1itness. Frumuse-ea corporal, 3mpreun, cu 1rumuse-ea armoniei mi6c,rilor au 1ost, in toate timpurile, valorile estetice cele mai l,u ate 6i premiate. Plastia corporal,, @OalosA corelea7, cu @a2athosA in e:presia vechilor 2reci @Valos Oai a2athosA Frumos 6i /un. ValoOa2athia a repre7entat concep-ia estetic, in 1iloso1ia vechilor 2reci, con1orm c,reia 1rumosul >Oalon? se a1l, 3n in isolu/il, unire cu /inele >a2athon?, esteticul cu eticul. <cest concept este e7voltat e $ocrate 6i Platon, up, care 1rumosul nu poate e:ista ec.t ca mani1estare a ceea ce este 6i moral. $pre eose/ire e alte epoci, conceptul e corp uman nu mai repre7int, ast,7i un simplu Dsuport materialA 3n care s,l,6luie6te spiritul in ivi ului. El repre7int, in ce 3n ce mai mult o component, important, a personalit,-ii umane. Concep-ia actual, espre
1#*

0u-u +la)ia ('112) No"e de cur- +i"ne--, mul"i!lica" 3##, 4lu5.Na!oca

181

corp tin e s,-l trans1orme pe acesta 3ntr-un o/iectiv e interes major al omului contemporan, care este atras e o ima2ine 1i7ic, i eal,, ima2ine care s,-i serveasc, 6i s, corespun , normelor 6i re2ulilor sociale. 4a prima ve ere, o re1le:ie 1ilo7o1ic, asupra ima2inii unui corp uman per1ect construit, poate p,rea 1,r, sens. Eia-a 3n sine solicit, corpul, a6a cum este el re1lectat 6i pre7ent, 7i e 7i. <6a c,, rela-ia in ivi - corp este perceput, 6i poate 1i anali7at, ca o simpl, rela-ie instinctual,. ;otu6i e:ist, i1erite mo uri e a e:ista a corpului uman 6i i1erite concep-ii ale in ivi7ilor e a convie-ui 6i a 3n-ele2e aceast, rela-ie. Nu este locul aici e a anali7a rela-iile intre oameni 6i corpurile lor 6i nici ale mo alit,-ilor i1erite e e:isten-, a corpului uman. 9ns, o anali7, a rela-iilor particulare corp-persoan,, atunci c.n >sau ac,? se accept, mo elarea lui up, unele i ei sau mo ele pe care le propune cultura contemporan,, ar 1i e interes. 9ntre/area este ac, ne interesea7, propriul corp, ca pe un o/iect, ca pe un simplu 1eti6, sau ac, ne interesea7, mai e2ra/, motivele care uc la involu-ia trupeasc, >lumeasc,? e-a lun2ul vie-ii 1iin-ei umaneP <ceast, 3ntre/are este justi1icat,, av.n 3n ve ere conte:tul epocii in ustriale 3n care muncile 2rele sunt automati7ate. <t.ta timp c.t e:ist, o 3n-ele2ere corect, a necesit,-ii in1luen-,rii 1i7ice al propriului or2anism 6i at.ta timp c.t se 1olosesc mo alit,-i optime e pro ucere a unor mo el,ri 1i7ice, 3n 1unc-ie e caracteristicile 6i poten-ialurile 1i7ice in ivi uale 6i 3n 1unc-ie e cultura 6i cerin-ele societ,-ii 3n care tr,im, aceast, concep-ie este l,u a/il,. 5e-a lun2ul istoriei au mai 1ost pre7entate corpuri per1ecte, ar nicio at, a6a cum sunt ele me iati7ate ast,7i. Mo a impune un sin2ur mo el pe care toat, lumea 3l accept,. 5ac, ore6ti s, 1i mo ern e6ti o/li2at s,--i mo i1ici propriile caracteristici con1orm mo ei, prin i1erite mo alit,-i. = mo alitate e manipulare a pre7en-ei 1i7ice a in ivi7ilor este repre7entat, e opera-iile estetice. 4a 3nceput opera-iile estetice au avut rol reparatoriu 3n urma unor v,t,m,ri 1i7ice ireme ia/ile, mai t.r7iu ele au tre7it interesul marilor ve ete 3n scopul e a-6i reme ia e1ectele estetice. <st,7i chirur2ia estetic, st, la 3n em.na oricui, 1iin chiar puternic me iati7at, prin pro2ramele comerciale ale televi7iunilor 6i prin lumea internetului. < ev,rata 1a-et, a mo elului i eal este repre7entat,, e 1apt, e cone:iunile intre per1ec-iunea estetic, 6i evolu-ia etic, a persoanei. 5eci corpul i eal nu este oar estetic, ci 6i etic,. 5ietele 6i activit,-ile 1i7ice sunt cele mai /une c,i e a--i irija propriul corp 6i implicit propria--i via-,. Controlul 6i puterea e suprave2here a 3n1,-i6,rii 1i7ice este consi erat, o activitate etic,, 1,r, e care nu se poate ajun2e la o inte2ritate moral,. Pe l.n2, aceasta antrenamentul re2ulat 6i con6tient nu este o activitate neutr, ci stimulatoare, re7ultatele o/-inute m,resc 3ncre erea 3n 1or-ele proprii. = persoan, e succes tre/uie s,-6i men-in, con i-ia 1i7ic, 6i silueta chiar ac, este pus, 3n situa-ia e a apela la iet, 6i e:erci-ii 1i7ice. Conota-ia termenilor Dmu6chiulosA 6i Dsla/,A s-a schim/at 1oarte mult 3n ultimii ani, 6i are acum o real, conota-ie etic,. 5ac, 3n trecut mu6chii erau asocia-i cu insensi/ilitatea, prostia 6i animalismul, acum mu6chii sunt un sim/ol al atitu inii corecte 3n 1a-a vie-ii. 5ac, 3n trecut o 1emeie o/e7, era asociat, cu maternitatea, 1rumuse-ea 6i c,l ura c,minului, acum o 1emeie sla/, sim/oli7ea7, 3ncre ere 3n

18"

sine, li/ertate 6i control. $, 1i musculos, respectiv, sla/,, 3nseamn, c, te interesea7, propriul corp 6i c, ai puterea s,--i D6le1uie6tiA propria via-,. Corpul musculos este pre7entat in ce 3n ce mai es 3n mass-me ia, 3n 1ilmele e succes 6i 3n reclamele comerciale ale televi7iunilor ca un sim/ol al si2uran-ei e a eveni ceea ce -i-ar pl,cea s, 1i 6i o mo alitate 1,r, e care nu po-i o/-ine succes, putere, /ani 6i a1ec-iune. Ealoarea social, a 1emeii este asociat, cu pre7en-a 1i7ic,, cu silueta 6i cu concep-ia e apari-ie pu/lic,. Pentru orice 1emeie 3n1,-i6area este 1oarte important, pentru c, o pre7en-, pl,cut, 6i atractiv, o ajut, s,-i c.6ti2e mult mai u6or locul e munc,, statutul, popularitatea, prietenii, rela-iile 6i posi/ilii parteneri ori-i. $ilueta 6i a2rea/ilitatea repre7int, sim/olurile unei 1emei e succes: statut socio-economic sta/il, in epen en-, 6i control e sine. E:cesul e 2reutate corporal,, re1lect, ina apta/ilitate moral, sau personal,, lips, e voin-,, e7or ine interioar,, 6i este un semn al iscon1ortului emo-ional moral 6i spiritual. ! eea e cult al corpului 1eminin 6i masculin a evenit in ce 3n ce mai puternic,. 5in acest motiv, acu7ele 6i criticile la a resa corpurilor inestetice evin tot mai acer/e, iar persoanele ne3n2rijite sunt 3nca rate 3n me iocritate 6i in1erioritate etic,. 9n acest conte:t este interesant e o/servat c, no-iunile 6i ima2inile e sla/, respectiv su/-ire a top-mo elelor 6i corpolent respectiv mu6chiulos al /o H/uil erilor, au p,truns p.n, 6i 3n juc,riile copiilor. P,pu6ile /e/e, au 1ost 3nlocuite cu %ar/ie 6i cu Ven care repre7int, 1ata e carier, 6i /,iatul plin e succes. Nu este surprin7,tor 1aptul c, aceste ou, ima2ini repre7int, pentru i1eri-i in ivi7i un criteriu e evaluare proprie. <nsam/lul e re2uli morale ce privesc capacitatea e autocontrol, repre7int, punctul culminant al construc-iei sociale a omului mo ern. < 1i 3n stare s,--i controle7i aspectul 1i7ic, pro1ilul intelectual 6i etic repre7int, e 1apt scopul real al vie-ii. $untem cu to-ii supu6i presiunilor sociale ce ne cer s, emonstr,m calit,-i o/iective con1orme cu ener2ia re2lat, e normele sociale. 0eu6ita mo el,rii noastre 1i7ice 3n concor an-, cu cerin-ele mo ei 1ac ova a practic, 6i evi ent, a puterii noastre e autocontrol. Convin2erea c, avem puterea s, ne corect,m neajunsurile 1i7ice, ne 3ncurajea7, s, orim un corp i eal. <st1el /o H/uil in2-ul a ajuns 3n -,rile vest - europene un 1enomen 1oarte semni1icativ 3n acest sens. <cest 1el e activitate 1i7ic, te 3nva-, cum s, ac-ione7i asupra tuturor 2rupelor musculare cu o preci7ie tehnolo2ic, care s,--i permit, DsculptareaA orit, a 3ntre2ului corp. Consecin-, a acestui 1apt este c,, in ce 3n ce mai mul-i oameni sunt convin6i c, corpurile lor sunt oar ni6te simple o/iecte pe care le pot mo ela sau reconstrui up, /unul lor plac. Prin interme iul mass-me iei, 6i nu numai, ni se spune 1recvent c, ne putem ale2e propriul corp 6i c, visul nostru, e a ne 1,uri un corp i eal poate s, evin, realitate. $untem convin6i 1recvent c, ac, orim ceva putem o/-ine 1,r, pro/leme. <cest mesaj vor/e6te e un corp per1ect care poate 1i construit u6or prin 2imnastic, sau iet,. ;oate aceste mesaje 1ac ca mitul controlului s, 1ie in ce 3n ce mai puternic.

18)

Partea 3ntunecat, a mo el,rii 1i7ice, pe care nu o spune nimeni, const, 3n consecin-ele unei practici necontrolate, cu re7ultate 1atale eterminate e epen en-a e e:erci-ii 6i e ere2l,ri alimentare. <st,7i oamenii nu intr, 3n via-a interac-ional, ca unit,-i in epen ente 6i inter eci7ionale, iar pu-ini intre ace6tia operea7, cu principiile a/stracte ale teoriei eci7iei ra-ionale. Particularit,-ile sociale politice 6i culturale ale persoanelor precum 6i e:perien-a pe care au acumulat-o, in1luen-ea7, es eci7iile pe care ei sunt pu6i s, le ia. 5ac, nu ar e:ista termenul e D eci7ie li/er,A, 1actorii care contri/uie la 6le1uirea comportamentului ar 1i in1luen-a-i e multe constr.n2eri care ar avea consecin-e periculoase. Consecin-ele periculoase a /o H/uil in2-ului >me2are:ia? 6i a ere2l,rilor alimentare >anore:ia?. Pro/lema este c, 3n societatea mo ern,, 3n special 3n r.n ul tinerilor 6i a persoanelor a ulte active, con6tiente e necesitatea 3m/un,t,-irii ima2inii proprii, acest e7i erat este perceput i1erit, in ou, puncte e ve ere: - al in ivi7ilor care 3n-ele2 corect importan-a conceptului e D2oo looOA 6i 3ncearc, 3n1,ptuirea lui 3n mo natural, men-in.n un control permanent 3n limitele ecen-eiF - al in ivi7ilor care 3n-ele2 2re6it conceptul e D2oo looOA 6i pier controlul asupra ima2inii armonioase 6i pl,cute a pre7en-ei lor 1i7ice, 1olosin meto e arti1iciale. 9n ca7ul celei e a oua cate2orii e in ivi7i, consecin-a ne1ast, a ne3n-ele2erii limitelor e mo elare a propriului corp uce la trium1ul unui trup impersonal care 3ncearc, s, ascun , 2olul interior creat e 3nstr,inarea lui 1a-, e vechea i entitate 6i la trium1ul unui in ivi care evine incapa/il s,-6i accepte a ev,rata natur,, o/.r6ie 6i e:isten-,. In ast1el e in ivi va eveni cel mai pro/a/il un ca7 patolo2ic, iar noul lui Dha/itatA, va 1i incapa/il s,-i 3n-elea2, noile impulsuri 6i nevoi. <ceast, situa-ie se 3nt.lne6te 3n cel pu-in ou, ca7uri patolo2ice, iametral opuse, in cau7a 3n-ele2erii i1erite a conceptul e sine 6i a re7ultatului la care se ore6te s, se ajun2, 3n urma manipul,rii severe a propriului corp: - anore:ia - /oal, mental, caracteri7at, prin repulsie 1a-, e alimente, ce pro uce pier ea total, a po1tei e m.ncare 6i pier erea st,p.nirii e sine 3n scopul e a sl,/iF - me2are:ia - corpolen-a e:cesiv, - /oal, mental, caracteri7at, prin practicarea 3n e:ces a e:erci-iilor 1i7ice asociate cu consumul e ana/oli7ante 6i prin pier erea controlului e sine 3n scopul c.6ti2,rii corpolen-ei. $imilitu inea 3ntre cele ou, situa-ii este re1lectat, 3n manipularea e:cesiv, 6i sever, a propriului corp. Persoanele care ca victim, unei ast1el e situa-ii, sunt consi erate persoane cu comportament patolo2ic cau7at e i eea 2re6it, espre ima2inea corpului per1ect. Prin implementarea i eii e acceptare a remo el,rii propriul corp up, capriciile mo ei 6i nu up, paternul cultural, se ajun2e uneori la iete stricte 6i la antrenamente severe, ce uc unele persoane la repulsie 1a-, e alimenta-ie sau la consum 3nr,it e e:erci-ii 1i7ice 6i ana/oli7ante. Consecin-ele acestor situa-ii, nu sunt numai ne2ative ci 6i periculoase, iar presiunea psihic, asupra victimelor poate avea, consecin-e patolo2ice.

18+

Cu toate c, aceste consecin-e privesc o mic, parte a popula-iei, totu6i, ar2umentarea necesit,-ii construc-iei sociale a corpului, evine i1icil, cu at.t mai mult cu c.t, mo elele pot 1i i1erite 3n 1unc-ie e eose/irile intre culturi 6i societ,-i. No-iunea e Dnaturale-e corporal,A presupune, c, corpul uman e:ist, 6i este 3n-eles separat e interpretarea social, a realit,-ii. =rice persoan,, 3n 3ntruchiparea sa, pentru a tr,i nu are oar orin-e 6i nevoi conte:tuale istorice 6i culturale ci 6i numeroase nevoi 6i orin-e sociale. <t.t persoanele anore:ice c.t 6i /o H/uil erii sunt ni6te victime a unui control e:trem al corpurilor lor 3n 3ncercarea e a ajun2e la ima2inea corpului per1ect. 9n ast1el e conte:t anore:icii vor s, piar , in 2reutate 1,r, s, ai/, importan-, c.t sunt e sla/i, chiar ac, scopul lor nu este numai utopic. Corpul anore:ic nu este numai un corp ocil a c,rui nevoi 6i orin-e sunt controlate 6i ne2ate ar este e asemenea o consecin-, a comportamentului unei persoane 1oarte /olnave, 3n care se poare citi, cu oroare, trium1ul su1erin-ei. %o H/uil erii sunt ahtia-i up, cre6terea masei musculare 6i tonusului musculaturii pectorale 3n special. 9n acest sens comportamentul lor este e:act opusul anore:icilor. Corpul lor musculos este mo alitatea lor e a su/scrie D irectivelorA culturale a corpului per1ect. Gr,simea este v,7ut, ca primul u6man la 1el ca 6i m.ncarea pentru anore:ici. <6a cum persoanele anore:ice vor s, sca , 3n 2reutate 1,r, s, ai/, importan-, starea corpul lor, tot a6a 6i /o H/il erii vor s,-6i m,reasc, masa muscular, 1,r, s, ia 3n consi erare c, sunt eja prea mari. $copul /o H/uil erilor este e asemenea utopic 6i poate eveni periculos 3n special c.n ei 3ncep s, in2ere7e su/stan-e ana/oli7ante, ,un,toare or2anismului. Cre6terea masei musculare poate 1i v,7ut, ca un 1el e Dme2are:ieD 6i ast1el o/sesia cre6terii masei musculare este e 1apt cealalt, parte a aceea6i pro/leme. %o H/uil erii 6i persoanele anore:ice 36i mo elea7, propriile corpuri pentru a 1i accepta-i 6i 36i 1olosesc propriile corpuri ca o mo alitate e a-6i controla propriile vie-i. < ev,ratul scop a /o H/uil erilor 6i a anore:icilor este puterea e control asupra propriului corp 6i orin-a acestora e a st.rni a mira-ia celorlal-i. <c-ion.n asupra corpului lor /o H/uil erii 6i anore:icii se 2hi ea7, e 1apt up, valorile culturale ominante. Construc-ia 1i7ic, a corpurilor este v,7ut, ca o mo alitate e a ajun2e la succes, e a atra2e aten-ia, e a o/-ine ra2ostea 6i 3n 1inal e a--i construi o i entitate masculin,. Prin aspectul lor mare /o H/uil erii cre espre ei 3nsu6i c, sunt mari. 0e7ultatul este pier erea i entit,-ii personale 6i o 2oliciune interioar, pe care nimeni nu o poate satis1ace. Prin construirea propriului corp /o H/ui erii 36i emolea7, propria personalitate 6i nu mai sunt 3n stare s, simt, propriile nevoi 6i sen7a-ii. 5urerea, 1oamea 6i o/oseala sunt 3n mo 1recvent ne2ate. 5ar ne2area nevoilor primare atra2 up, ele o ne2are a autenticit,-ii. Persoanele anore:ice 6i /o H/ul eri tre/uie s, 1ie ajuta-i prin psihanali7, s,-6i e7volte percep-ia corect, a propriei corporalit,-i, un e nevoile 6i apetiturile 1i7ice pot 1i cunoscute 6i acceptate ca 6i sen7a-ii proprii. Psihanali6tii se str, uiesc s, cree7e me ii e rea/ilitare emo-ional, un e nevoile s, 1ie pe e-a 3ntre2ul acceptate 6i recunoscute. <ceste 1enomene au 3n comun i eea c, trupul nostru natural este ceva imper1ect care nu poate 1i acceptat a6a cum este.

188

=pinia noastr, este c, tre/uie s, ne control,m, s, ne in1luen-,m corpul 6i s,-l schim/,m 3n 1unc-ie e cerin-ele societ,-ii contemporane, ar numai 3n m,sura 3n care, consecin-ele acestui lucru sunt constructive, 1,r, s, a1ecte7e inte2ritatea psihic, 6i 1i7ic, a in ivi ului. ;ntre2/ri >( 5PO&#UL <" PE&5ONAL"#A#EA 1. <le2e-i intre tr,s,turile enumerate mai jos cele speci1ice tipului e personalitate e:trovertit: a? pre1er, sporturile in ivi ualeF /? a2reea7, a2ita-iaF c? nu a2reea7, a2ita-iaF ? se plictisec la antrenamentF e? muncesc in 2reu la antrenamentF 1? se /ucur, e competi-ii importanteF 2? evin nervo6i 3nainte e competi-ii importanteF h? le plac sporturile cu mult, ac-iune. ". <le2e-i intre tr,s,turile enumerate mai jos cele speci1ice tipului e personalitate introvertit: a? nu a2rea7, a2ita-iaF /? e1ectuea7, /ine e:erci-ii complicateF c? evin ner,/ ,tori c.n practic, e:erci-ii complicateF ? pre1er, sporturile e echip,F e? au toleran-, ri icat, la urereF 1? au toleran-, sc,7ut, la urereF 2? nu le plac sporturile care implic, contact 1i7icF h? aprecia7, sporturile care implic, mai pu-in inamism. ). Ce 3nseamn, tipul somatic ectomor1 P a? umeri lar2i, 6ol uri 3n2usteF /? mult -esut a ipos epus pe coapse 6i /ra-eF c? 2le7ne 6i 3ncheieturi su/-iriF ? torace 6i a/ omen 3n2ust. +. Care sportivi sunt situa-i 3ntre tipul somatic me7omor1 6i en omor1 P a? /? &aspunsuri >( 5PO&#UL <" PE&5ONAL"#A#EA 1. /, , 1, h. ". a, /, 1, 2,h. ). . +. a - haltero1ilii, / - lupt,torii.

18*

>"( &EFACE&EA 0UP% EFO&# ( ( 0e8ini3ia 7i 8actorii care in8luen3eaD/ re8acerea &e8acerea >reechili/rarea sau recon i-ionarea /iolo2ic,? - repre7int, partea component, a procesului e antrenament care com/in, ansam/lul mijloacelor naturale sau arti1iciale in me iul intern sau e:tern, utili7ate irijat 6i ra-ional 3n scopul acceler,rii proceselor e reconstituire a homeosta7iei or2anismului la nivelul anterior stresului e antrenament sau chiar s, 1ie ep,6it prin supracompensare. 0e1acerea este un proces multi imensional care epin e at.t e 1actori intrinseci, c.t 6i e:trinseci. <ntrenorul care con6tienti7ea7, ace6ti 1actori, care 3n-ele2e procesele 1i7iolo2ice 6i isciplina c,reia tre/uie s, i se supun, sportivul, poate aplica selectiv tehnicile e re1acere. 5e1inirea celor mai importante no-iuni ale acestui capitol se poate citi mai jos, up, D;erminolo2ia e uca-iei 1i7ice 6i sportuluiA- >Nicu <le:e 6c., 1&'+?. 5intre tipurile e antrenament care au le2,turi cu re1acerea e1inim 3n continuare urm,toarele trei tipuri: antrenament psihotonic, antrenament i eomotor, antrenament auto2en. Antrenament psihotonic >no-iunea superioar, antrenament? 3n-elesul principal B este un 2en e antrenament care const, intr-un ansam/lu e proce ee /a7ate pe principiul re2l,rii con6tiente a tonusului muscular 3n ve erea optimi7,rii st,rii psihice a sportivilor. =/serva-ii: 9n practic, e:ist, mai multe tehnici e re2lare a tonusului: -tehnica antrenamentului auto2en >!.R. $chul7?F -tehnica rela:,rii pro2resive >E . Kaco/son?F -tehnica antrenamentului psiho1i7iolo2ic ><juria2uerra?F -tehnica re2l,rii active a tonusului >5e Sinter?.

!ni-ierea 3n tehnica antrenamentului psihotonic necesit, un timp relativ 3n elun2at > e or inul lunilor? 6i reclam, suprave2herea me icopsiholo2ic,.117
Antrenament i1eomotor >no-iunea superioar, antrenament? - 3n-elesul principal B este 2enul e antrenament care const, in e:ersarea mental, a mi6c,rilor cu ajutorul repre7ent,rii acestora. =/serva-ii: E1ectele sunt con i-ionate e e:perien-a sportivului, precum 6i e num,rul, corectitu inea, preci7ia 6i comple:itatea repre7ent,rilor. <ntrenamentul i eomotor se aplic, c.n sportivul nu are posi/ilitatea e lucru practic >acci ent, imo/ili7are, c,l,torie? sau c.n urm,re6te o economisire a e1orturilor sale. $inonime: antrenament 3n >prin? repre7entare.112 Antrenament autoHen >no-ionea superioar, antrenament? - 3n-elesul principal B meto , e antrenament care const,, 3n principal, in rela:area muscular, 6i controlul unor 1unc-ii ve2etative reali7ate prin interme iul anumitor 1ormule autosu2estive. =/serva-ii: Con-inutul antrenamentului auto2en este 1ormat intr-un
1#'
1#(

Nicu Alexe, o! ci", !g., B%2.B%9 Nicu Alexe, o! ci", !g., B71.B71

18'

1on e e:erci-ii care permit controlul 6i perceperea 2ra ului e contrac-ie a mu6chilor, a 2reut,-ii mem/relor, a temperaturii unor re2iuni ale corpului 6i a 1unc-iilor car iace 6i respiratorii. $inonime: <ntrenament e rela:are. 119 D5aH $pa CenterG - <4;E0ME5 Conceptul G5aH $pa CenterG s-a impus 3n ultimii ani prin 2ama e servicii Grevitali7anteG o1erite. Primele $P< au ap,rut 3n 1&"* upa mo elul celui e:istent 3n ora6ul $P< in %el2ia, un e /o2a-ia e ape minerale 6i termale curative i-au permis s, evin, un mo el e urmat. <st,7i centrele 5aH-$P< in marile ora6e europene 6i nu numai, sunt or2ani7ate pe principiile me icinii preventive 6i curative, cu o 2am, lar2, e proce uri 6i tratamente e estetic, 1acial, 6i corporal,, /alneoterapie, 3mpachet,ri cu al2e 6i n,moluri marine, 1i7ioterapie, terapia urerii, proce uri e rela:are, etc. care se apropie e cele 1olosite 3n sta-iunile /alneoclimaterice. ;ratamentele 3n Centrele $P< ajut, la revi2orarea or2anismului 6i rela:are, stimulea7, circula-ia, ar caloriile 6i remo elea7, corpul stimul.n sc, erea 3n 2reutate. 0e uce nivelul stresului, ajut, la eto:i1ierea 6i cur,-irea corpului 6i 1ormarea unui nou stil e via-,, o1er, servicii e estetic, 1acial, 6i corporal,, e echili/rare 1unc-ional, 6i psiholo2ic, a or2anismului. $tatisticile <socia-iei !nterna-ionale $P< >!$P<? arat, c, numai 3n $I< in 1&&+ p.n, 3n 1&&&, num,rul centrelor $P< s-a u/lat. Cu aportul ca relor me icale, unele centre o1er, 6i o 2am, lar2, e proce uri 6i tratamente complementare pentru vin ecarea unor a1ec-iuni. 9n procesul e vin ecare pacientul 3nsu6i contri/uie 3mpreun, cu terapeutul la 2,sirea celor mai /une solu-ii 6i strate2ii 3n ve erea elimin,rii con1lictului care a 2enerat a1ec-iunea, elimin.n pe c.t posi/il me ica-ia alopat,. Ein ecarea se o/-ine prin eschi ere c,tre eplin,tate, orin-a e a 3nl,tura tot ceea ce pro uce 1rustrare 6i am.nare, i ei 2re6ite, sentimente ne2ative, re2im alimentar ere2lat, stil e via-, nepotrivit 6i e a accepta un spectru mai lar2 e r,spunsuri, con-in.n i ei, e:perien-e 6i priorit,-i noiG. >=livea 5eMhurst Ma ocO? Conceptul Gnoua me icin,G presupune luarea 3n consi erare a 3ntre2ului >min /o H k spirit-minte, trup 6i su1let?, atunci c.n se ore6te o vin ecare e urat,. Me icina Gcorpurilor su/tileG, >me icina ener2etic,? cap,t, 3n noul mileniu o nou, a/or are, 3n acor cu pro2resele 6tiin-i1ice mo erne. 5r. 0HOe Gerar Ramer pune la /a7a conceptului Gnoua me icin,G principiile universale /iolo2ice 6i interac-iunea intre cele trei nivele in care este compus, 1iin-a uman,: psihic, creier, or2ane, 3n care psihicul este inte2ratorul tuturor 1unc-iilor comportamentului 6i tuturor ariilor e con1lict, creierul 1iin or onatorul principal al acestor 1unc-ii. a? v.rsta - sportivii trecu-i e "8 e ani au nevoie e perioa e e re1acere mai lun2i postantrenament ec.t sportivii mai tineriF cei su/ 1( ani necesit, perioa e e o ihn, mai lun2i 3ntre e1orturi pentru a 1acilita supracompensarea. /? e:perien-a - sportivii mai e:perimenta-i se vor re1ace mai repe e pentru c, au o a aptare 1i7iolo2ic, mult mai rapi , 6i mi6carea lor este mai e1icient,F c? se:ul - sportivele tin c,tre o rat, mai lent, a re1acerii atorit, i1eren-elor en ocrine, intre care, mai ales, atorit, unei cantit,-i mai mici e testosteronF
1#&

Nicu Alexe, o! ci", !g., B77.B77

18(

? 1actorii e me iu - printre ace6tia se num,r, competi-iile la mari altitu ini >peste )### m?, un e presiunea 2a7elor implicate 3n respira-ie este mai mic, sau antrenamentele pe vreme e:trem e rece care a1ectea7, pro ucerea hormonilor re2enerativi speci1ici, 3n special hormonul e cre6tere 6i testosteronul. E:erci-iile 1i7ice 3n con i-ii e clim, rece 1ac s, creasc, rata e pro ucere a lactatului la 3nc,rc,turi su/ma:imale 6i s, sca , rimul meta/olismului lipi elor. <ceast, sc, ere a meta/olismului 2r,similor s-ar putea atora vasoconstric-iei in -esutul a ipos 6i vasoconstric-ieiF e? li/ertatea e mi6care - in1luen-ea7, ritmul re1acerii, eoarece sc, erea amplitu inii mi6c,rilor in cau7a 1ie a -esutului mio1acial 3ncor at, 1ie a a eren-elor locali7ate, poate a1ecta per1orman-a sportiv, 6i recuperarea. = alimentare s,rac, cu s.n2e circulant limitea7, alimentarea lor corespun7,toare cu nutrien-i 6i o:i2en, compromi-.n ast1el activitatea muscular, 2eneral,. 1? tipul e 1i/r, muscular, solicitat la antrenament - 1i/rele cu contrac-ie mai rapi , au ten in-a e a o/osi mai repe e ec.t 1i/rele cu contrac-ie mai lent,, in cau7a propriet,-ii lor contractile. 2? tipul e e:erci-iu - implicit tipul e sistem ener2etic la care apelea7, sportivul >pre ominant aero/ sau pre ominant anaero/? in1luen-ea7, ritmul e re1acere. In sportiv care se antrenea7, pentru an uran-, va avea un ritm e re1acere mai sc,7ut ec.t unul care se antrenea7, pentru vite7, e sprint. h? 1actorii psiholo2ici - pe toat, urata pre2,tirii, antrenorul tre/uie s, evite s, e:prime sentimente ne2ative >team,, incertitu ine, lips, e eci7ie? pentru c, 3l poate stresa pe sportiv, care, la r.n ul s,u, stresea7, pe al-ii. Percep-ia unor ast1el e emo-ii e c,tre sportiv poate eclan6a eli/erarea cortisolului 6i a altor hormoni le2a-i e stres. <ceasta pro uce o serie e pro/leme psiholo2ice care pot inhi/a cre6terea 6i repararea -esutului muscular, uc la cre6terea tensiunii musculare, etermin, sc, erea r,spunsului in1lamator sau a celui imunitar 6i a1ectea7, coor onarea neuromuscular, 6i percep-ia temporal, tre/uie s, 1ac, 3n a6a 1el 3nc.t sportivii s, nu se epui7e7e 1i7ic sau psiholo2ic up, primele etape eliminatorii ale competi-iilor cu mai multe curse sau jocuriF i? re7olvarea traumatismelor locale acute 6i a supraantrenamentului - un sportiv acci entat se va recupera cu i1icultate in cau7a nivelurilor 3nalte e hormoni cata/olici. j? e:isten-a 6i realimentarea cu micronutrien-i - proteinele, 2r,simile 6i hi ra-ii e car/on sunt tot timpul cerute e meta/olismul celular, at.t pentru 1ormarea <;P-PC, c.t 6i pentru re2enerarea -esutului muscular eteriorat. O? trans1erul e ener2ie 6i 3n ep,rtarea pro uselor re7i uale - sportivii cu con i-ie 1i7ic, superioar, pre7int, un ritm mai rapi e re1acere atorit, e1icien-ei cu care or2anismul lor meta/oli7ea7, hrana 6i elimin, re7i uurile. <m/ii 1actori epin e sistemul circulator, pentru a 1urni7a 1iec,rei celule lucr,toare mai 3nt.i schim/ul e 2a7e 6i apoi elementele nutritive e la sistemul i2estiv. l? i1eren-ele e 1us orar - a1ectea7, ritmul circa ian al or2anismului. Printre simptome se inclu in ispo7i-ii, pier erea po1tei e m.ncare, o/oseal, 3n timpul 7ilei, esincroni7area 1unc-iei renale, tul/ur,ri i2estive, sc, erea nivelului hormonal 6i tul/ur,ri e somn. Gravitatea acestor simptome epin e e a/ilitatea e-a presta/ili ritmurile or2anismului 3nainte e plecarea 3n c,l,torie, num,rul e

18&

1usuri orare traversate, irec-ia c,l,toriei, tipul persoanei, v.rsta, re2imul alimentar 6i pro use 1armaceutice crono/iotice prescrise. (2( MiJloace 1e re8acere ,,+*+,+ 7iGloace naturale de refacere A+ Jinetoterapia sau odi$na activ - Vinetoterapia se re1er, la eliminarea rapi , a pro uselor re7i uale >aci ul lactic? prin e:erci-iul aero/ mo erat sau prin e:erci-iul e 3ntin ere >stretchin2?. >+ =di$na total sau odi$na pasiv - = ihna total, este principalul mijloc 1i7iolo2ic pentru re1acerea capacit,-ii e e1ort. $portivii au nevoie e &-1# ore e somn, in care peste &#L 3n timpul nop-ii. $e pot 1olosi mai multe meto e pentru un somn rela:at: masaj, /,i cal e, preparate in ier/uri, mese u6oare etc. $tilul e via-, a1ectea7, e o/icei ritmul re1aceriiF rela-iile tensionate cu partenerii e via-, >p,rin-i, 1ra-i, prieteni, so-i etc.? sau o/iceiurile proaste >alcool, tutun, ro2uri etc.? pot in1luen-a 3n mo ne2ativ re1acerea. ,,+*+*+ 7iGloace terapeutice de refacere A+ 7asaGul 9 este manipularea sistematic, a -esuturilor moi ale corpului 6i ajut, la 3nl,turarea pro uselor to:ice re7ultate in meta/olism. Masajul 1olose6te manevre speci1ice >manuale, mecanice sau electrice? 3n scopuri terapeutice 6i poate 1i locali7at, concentrat pe o anumit, 7on,. Masajul se poate 3mp,r-i 3n masaj e supra1a-, 6i masaj 3n pro1un7ime. In sportiv poate 1i masat 18-"# e minute 3nainte e antrenament > up, 3nc,l7irea 2eneral,?, (-1# minute up, un u6 sau la s1.r6itul unei lec-ii e antrenament 6i "#-)# e minute sau mai mult up, o /aie 1ier/inte sau o saun,. $e caracteri7ea7, patru tipuri e masaj: interme iar, pre2,titor, e antrenament 6i e revenire. >+ -ldura sau termoterapia 9 sistemul circulator are ou, scopuri: s, 1urni7e7e nutrien-i pielii 6i -esuturilor 6i s, irec-ione7e c,l ura in interiorul corpului c,tre piele, permi-.n eliminarea ei la supra1a-a acesteia. Cele ou, tipuri e vase care 3n eplinesc aceste 1unc-ii sunt arterele 6i venele, ajutate e re-elele e vase capilare. Mo alit,-ile e 3nc,l7ire au i1erite 1orme: - saunaF - l,mpile e c,l ur,F - /aia e a/uriF - 3mpachet,rile cal e ume e. -+ 6erapia prin fri( 2crioterapia3 9 /ene1iciul cel mai c,utat al terapiei prin 1ri2 este e1ectul anal2e7ic >re ucerea urerii? pe care 3l are asupra -esutului locali7at. ;erapia prin 1ri2 1ace s, creasc, ime iat 1lu:ul san2uin, cresc.n nivelul o:i2enului, al meta/olismului 6i re uc.n 3n mo semni1icativ spasmul muscular. Crioterapia, pentru a avea e1ect, tre/uie aplicat, ime iat up, antrenament, timp e 18-"# minute, 3n 1unc-ie e a .ncimea -esutului 3n cau7,. Zonele cele mai /une pentru crioterapie sunt cele care necesit, cel mai lun2 timp e re1acere: mu6chii sla/i, cei 3n care pre omin, 1i/rele cu contrac-ie rapi , 6i unit,-ile ten inoase.

1*#

0+ >ile alternative 9 /,ile alternative in uc o ac-iune e pompare 3n interiorul mu6chiuluiF alternarea vasoconstric-iei cu vaso ilata-ia penetrea7, -esutul muscular la o a .ncime super1icial, 6i se potrivesc cel mai /ine 3n ca7ul acci ent,rilor a1late 3n 1a7, su/acut,. ;ratamentul tre/uie s, ure7e cel pu-in )# e minute, un tratament mai 3n elun2at av.n re7ultate mai /une. 5e6i raportul 3ntre cele ou, mo alit,-i este varia/il, se recoman , s, se aplice c,l ura e trei-patru ori mai mult ec. 1ri2ul. E+ =xi(enoterapia 9 a esea, sportivii su1er, e un e1icit e o:i2en e pe urma antrenamentuluiF atunci c.n o:i2enul sca e la (8L in valoarea normal,, apare o sc, ere a concentr,riiF 3n ca7ul re ucerii valorii concentra-ei e o:i2en p.n, la '8L se constat, o sl,/ire a 1or-ei, iar la atin2erea valorii e '#L apar st,rile epresive. Pentru a ep,6i re ucerea satura-iei e o:i2en 6i a acoperi e1icitul, se recoman , e:erci-iile respiratorii, precum 6i inhala-ia e o:i2en 3nainte sau up, competi-ii ori antrenamente, ca 6i 3n timpul pau7elor. = m,sur, 1oarte important, pentru sportivi o repre7int, 3mprosp,tarea continu, a aerului 3n vestiare 6i s,li e antrenament. F+ Aeroterapia 9 3n aer e:ist, particule 3nc,rcate po7itiv >aeroioni po7itivi? 6i particule 3nc,rcate ne2ativ >aeroioni ne2ativi?. <erul e la munte, e la malul m,rii, e l.n2, casca e, e up, 1urtuni cu ploaie este e-o 3nc,rc,tur, prepon erent ne2ativ, in cau7a pre7en-ei vaporilor e ap,. !onii po7itivi apar 3n ca7ul mi6c,rii aerului easupra unor spa-ii ari e, easupra metalelor, 3n situa-ia unor tul/ur,ri atmos1erice, atorit, com/usti/ililor 1osili, 1i/relor sintetice 6i echipamentelor electronice. 4a antrenamente, un me iu 3nc,rcat po7itiv 1avori7ea7, letar2ia, epresia, irita/ilitatea 6i urerile e cap. 9n schim/, un me iu 3nc,rcat ne2ativ 1avori7ea7, re1acerea rapi , a sistemelor circulator-respirator, m,resc capacitatea e lucru 6i stimulea7, pro ucerea imuno2lo/inei <. <eroterapia se poate reali7a pe cale natural, >o ihna activ, la altitu ini su/alpine, mersul prin parcuri, p, uri etc.? sau arti1icial, >cu ajutorul aparatelor pro uc,toare e aeroioni ne2ativi?. &+ -ura la altitudine 9 antrenamentul sau o ihna activ, la altitu ini su/alpine >*##-1### metri? poate 1avori7a re1acerea. 4a aceast, altitu ine presiunea atmos1eric, este re us,, umi itatea 6i temperatura sunt sc,7ute, iar ra7ele soarelui, mai ales cele ultraviolete, au o intensitate 6i o urat, mai lun2, ec.t la 3n,l-imi mai mici. 9ntre 1)## 6i 1*8# e metri altitu ine, sportivii 3ncep s, resimt, e1ectele hipo:iei in use e altitu ineF la 3ntoarcerea e la altitu ini mari nu se recoman , participarea la competi-ii ec.t up, )-8 7ile >pentru rea aptare?. <ntrenamentele la altitu ini mo erate >1(##-)## e metri? pot 1ace s, creasc, concentra-ia hemo2lo/inei 3n s.n2e cu apro:imativ 1L pe s,pt,m.n,. <ntrenamentul la peste +8## e metri poate 1ace s, creasc, semni1icativ riscul r,ului e 3n,l-ime. 8+ ?eflexoterapia 9 acupunctura 6i presopunctura: re1le:oterapia provine intr-o veche 1orm, e me icin, chine7easc, /a7at, pe 1lu:ul e ener2ii pe anumite canale, numite meri ianele corpului. ;ul/ur,rile 1lu:ului ener2iei in cau7a unei alimenta-ii incorecte sau a unui stres e:ce entar poate uce la pro/leme me icale 2rave. <cupunctura 6i presopunctura ajut, la re1acerea 1lu:ului corect al ener2iei, promov.n vin ecarea 6i armonia corpului. $portivii pot utili7a acupunctura 3nainte, 3n timpul sau up, antrenamentF 3n mo o/i6nuit, alinarea urerii 6i re ucerea

1*1

spasmului muscular sunt aproape ime iate, e6i poate ura c.teva s,pt,m.ni pentru a putea /ene1icia pe eplin e pe urma tratamentului. I+ ?eflexoterapia va(al 9 aceast, tehnic, stimulea7, sistemul ve2etativ parasimpatic >sistemul nervos autonom? care re2lea7, procesul e re1acere a 3ntre2ului or2anism prin e:citarea sau inhi/area celulelor e1ectoare sau inervarea mu6chiului nete 6i car iac, 2lan elor 6i neuronilor 2astrointestinali. Presarea ultratoracic, sau manevra Ealsalva poate calma a2ita-ia car iac,, care evine mult mai intens, la s1.r6itul unui antrenament solicitant. $portivul poate avea o sen7a-ie recon1ortant,, e re2enerare 6i echili/ru 1nc-ional, ac, 36i pune pe 1a-, un posop cal sau st, cu cea1a 3n /,taia unui jet e aer cal , inervarea nervului va2 1,c.n u-se la un nivel super1icial. 1+ -$emoterapia 9 Eitaminele sunt o cate2orie e su/stan-e or2anice esen-iale, necesare reac-iilor 2eneratoare e ener2ie in corp, care 1unc-ionea7, 6i ca antio:i ante. Ele nu 2enerea7, irect ener2ie 6i nu pot 1i pro use pe c,i meta/olice, e aceea tre/uie o/-inute in hrana 7ilnic,. Eitaminele sunt solu/ile 3n ap, >vitamina C 6i % comple:? sau 3n 2r,simi >vitaminele <, 5, E 6i V?. Eitaminele solu/ile 3n ap, servesc ca en7ime 6i coen7ime vitale pentru meta/oli7area 2r,similor 6i a hi ra-ilor e car/on, ar nu sunt 3nma2a7inate 3n corp >se 3nma2a7inea7, 3n -esutul a ipos oar cele solu/ile 3n 2r,simi?. Mineralele sunt su/stan-e anor2anice pre7ente 3n hran,: calciu, 1os1or, potasiu, sul1, so iu, 1ier, 1luor, clor, man2an, ma2ne7iu, cupru, crom, seleniu, io 6i 7inc. 4a sportivii care se antrenea7, 3n con i-ii e clim, ume , 6i cal ,, pier erile e minerale ca 1ier, 7inc, calciu, potasiu sau ma2ne7iu sunt un lucru o/i6nuit, e aceea alimenta-ia lor tre/uie suplinit, cu aceste minerale. ,,+*+4+ 7iGloace psi$olo(ice de refacere =/oseala se locali7ea7, 3n sistemul nervos centralF av.n 3n ve ere c, re1acerea celulei nervoase este e 6apte ori mai lent, ec.t celula muscular,, tre/uie s, se acor e o aten-ie eose/it, re1acerii neuropsiholo2ice. C.n sportivul 36i re1ace sistemul nervos central, el se poate concentra mai /ine, e:ecut, eprin erile mai corect, reac-ionea7, mai rapi 6i cu mai mult, putere la stimulii interni 6i e:terni, eci 36i m,re6te capacitatea e e1ort. Po7i-ii e re1acere in Ho2a. - su2estiile antrenoruluiF - autosu2estia, - tehnici e rela:are neuropsihic,F - tehnici e rela:are neuromuscular,F - antrenamentul psihotonic. ,,+*+:+ ?efacerea prin alternarea activitii de #az cu alte activiti ()( &e8acerea 1up/ e8ortul 8iDic Perioa a e re1acere a in icilor 1i7iolo2ici care succe e1ortului 1i7ic. DCorpul necesit, o perioa , e timp pentru a se re1ace up, e1ortul 1i7ic. 9n

1*"

acest interval au loc mo i1ic,ri majoreA. 11# A( &itmul car1iac 0itmul car iac sca e, revenin la valoarea normal, pentru starea e repaus >se poate constata prin m,surarea pulsului?. <ceasta se 3nt.mpl, cu at.t mai repe e, cu c.t con i-ia 1i7ic, este mai /un,. !( ;nl/turarea aci1ului lactic =:i2enul 3nl,tur, aci ul lactic in or2anism >proces numit re1acerea e1icitului e o:i2en?. Procesul se es1,6oar, mai rapi ac, se e:ecut, e:erci-ii e rela:are muscular,. C( &e8acerea muscular/ Mu7chii pot su1eri le7iuni 3n timpul antrenamentului. Ilterior, ele tre/uie reparate. 5ispari-ia contracturii 6i a urerii necesit, timp. E:erci-iile 1i7ice pot etermina rupturi microscopice ale 1i/relor musculare. Mi6c,rile e e:tensie ca parte a e:erci-iului e rela:are iminuea7, contractur, muscular,. 0( 0epoDitele 1e HlicoHen in mu6chi sunt consumate 3n timpul e:erci-iului 1i7ic. 5e asemenea, poate avea loc iminuarea 2lico2enului hepatic. 0e1acerea epo7itelor se reali7ea7, 3n timp. $e recoman , consumarea alimentelor /o2ate 3n ami on, ime iat up, 3ncetarea e1ortului 1i7ic. C4t 1ureaD/ perioa1a 1e re8acereL Perioa a e re1acere epin e e : - c.t e solicitant este e:erci-iulF - con i-ia 1i7ic, - cu c.t con i-ia 1i7ic, este mai /un,, cu at.t recuperarea este mai rapi ,F - 3n 1a7a ini-ial, sunt necesare pau7e e "+-+( e ore 3ntre 6e in-ele e antrenament 3n scopul re1aceriiF - ac, antrenamentele au loc 7ilnic, 7ilele cu e:erci-ii 2rele tre/uie s, alterne7e cu 7ilele 3n care se e:ecut, e:erci-ii mai u6oareF - chiar 3n perioa ele e antrenament sus-inut se recoman , o 7i e o ihn, pe s,pt,m.n,. Antrenament meta2olic >no-iunea speci1ic, antrenament? - 3n-elesul principal B e:presie care in ic, e1ectele o/-inute simultan la nivelul meta/olismului interme iar 3n antrenamentul sportiv. =/serva-ii: <cest tip e antrenament se re1er, la procesele e sinte7, 6i o:i o-re ucere e la nivelul -esuturilor. (?( 0e8ini3ia o2oselii FO2oseala repre7int, starea tran7itorie pro us, e o activitate prelun2it, sau e:cesiv,, caracteri7at, prin sc, erea poten-ialului 1unc-ional al or2anismului 6i printr-o sen7a-ie su/iectiv, caracteristic,A. 111

11#

#om!a T.,('111) !g.B9.41.

1*)

Pentru a pre3nt.mpina o/oseala avem nevoie e un re2im or onat 7ilnic e via-, 6i e antrenament, e aceea vom e1ini 3n continuare sinta2ma: &eHim 1e antrenament >no-iunea superioar, antrenament? 3n-elesul principal B totalitatea re2ulilor care tre/uie respectate e c,tre sportiv 3n timpul pre2,tirii sale. =/serva-ii: Pe /a7a acestor re2uli se pot or2ani7a 6i con i-iona raporturile 3ntre e1ort, repaus, alimenta-ie 6i celelalte activit,-i sociale ale sportivului. ;a/elul nr. & D$imptomele o/oselii la anumite intensit,-i.A11" "ntensitate care Antrenament Antrenament "ntensitate este la limit/ 1e mic/ 1e intensitate p4n/ la limta sau o 1ep/7e7te intensitate optim/ superioar/ u7or Nivel e sc,7ut mare epui7ant epui7ant o/oseal, Culoarea 1oarte paloare timp e u6or 3m/ujorat, 3m/ujorat, pielii 3m/ujorat, c.teva 7ile transpira-ie mare transpira-ie transpira-ie 3n partea mare 3n partea posi/il, ;ranspira-ie u6oar, spre superioar, a in1erioar, a transpira-ie me ie corpului corpului pier erea proast, inconsecven-, preci7iei, coor onare, tehnic,, lips, e Calitatea mi6c,ri inconsecven-,, nesi2uran-, putere, lips, e mi6c,rii controlate unele 2re6eli tehnic,, multe preci7ie 6i tehnice tehnice 2re6eli tehnice e:actitate sla/, capacitate concentrare e 3nsu6ire a ira-ionalitate, normal,, aten-ie re us, 3n timp, Concentrare elementelor incapa/ilitate e ma:im, nervo7itate, tehnice, aten-ie concentrare inconsecven-, re us, ureri sl,/iciune musculare 6i i1icult,-i e muscular,, lipsa articulare, somn, ureri $tatutul e 3n epline6te puterii, ureri e cap 6i musculare, antrenament toate cerin-ele capaciate stomac, sen7a-ie iscon1ort 1i7ic, 6i s,n,tate antrenamentului sc,7ut, e e vom, 6i m,rirea ritmului munc, proast, car iac ispo7i-ie
111

#om!a T., ('111), ?eriodizare, "eoria i me"odologia an"renamen"ului, $di"ura 4.N.+.?.A., #ucure"i, !g. 92 11" #om!a T., ('111), ?eriodizarea ,"eoria i me"odologia an"renamen"ului, $di"ura 4.N.+.?.A., #ucure"i, !g.99

1*+

5orin-a e antrenament

ner,/ ,tor s, se antrene7e

ore6te perioa e e o ihn, 6i re1acere mai lun2i, ar 3nc, ore6te antrenamente

nevoia e o ihn, total,

lipsa orin-ei e antrenament a oua 7i, atitu ine ne2ativ, 1a-, e cerin-ele antrenamentului

=/oseala muscular, este re ucerea temporar, a capacit,-ii 1unc-ionale a mu6chiului cau7at, e contrac-ii 1recvente sau prelun2ite. 9n antrenamentul sportiv nu intervine numai o/oseala muscular,, e6i ea este perceput, acut e c,tre sportiv. <ctivitatea prelun2it, sau e:cesiv, uce la sc, erea capacit,-ii 1unc-ionale a or2anismului. <ceasta se mani1est, printr-o sen7a-ie e iscon1ort 6i epui7are 3n care rolul $NC 6i al e1ortului psihic este hot,r.tor. Practica sportiv, a emonstrat c, up, e1ectuarea unor e1orturi prelun2ite sau intense, sportivul acu7, o/oseala muscular, 6i apoi o/oseala psihic,. =/oseala muscular, este privit, e sportiv ca o stare e iscon1ort 1i7iolo2ic 3n conte:tul o/oselii psihice care, ac, nu este com/,tut,, poate 3m/r,ca aspecte patolo2ice. =/oseala este un 1enomen care 3nso-e6te 3n mo necesar antrenamentul 6i este o con i-ie a cre6terii per1orman-ei sportive. 9n aceast, vi7iune antrenamentul sportiv este o alternan-, 3ntre e1orturi >cu apari-ia o/oselii? 6i contrae1orturi >cu repaus, activitate re us,? cu scopul 3m/un,t,-irii capacit,-ii e e1ort 6i a per1orman-ei. (+(FaDele o2oselii Fa7a ! o/oseala latent, >ascuns,? repre7int, 1orma tipic, e o/oseal, e antrenament 6i se caracteri7ea7, prin neeconomicitatea mi6c,rilor, sc, erea 2ra ului e coor onare, reactivitate muscular, sc,7ut,. =/oseala latent, ispare o at, cu re1acerea re7ervelor ener2etice in 2rupele musculare solicitate. Fa7a a !!-a o/oseala mani1estat, >o/oseala e sistem e lec-ii? etermin, sc, erea capacit,-ii e e1ort 6i este e re2ul, 3nso-it, e re1u7ul e a continua activitatea 3n re2imul plani1icat. =/oseala mani1estat, este comple:, 6i nu poate 1i ep,6it, 3n scurt timp. 5eci, antrenamentul pro uce st,ri e o/oseal,, ar tre/uie s, se evite ca aceasta s, 1ie e:cesiv, sau ira-ional,. <. 5ra2nea >1&&*? istin2e ou, 1a7e ale o/oselii: o/oseala latent, >ascuns,? care se caracteri7ea7, prin sc, erea re7ervelor ener2etice in mu6chi 6i prin neeconomicitatea mi6c,rii cau7at, e o/oseala $NC. =/oseala latent, ispare prin re1acerea re7ervelor ener2etice in mu6chii stria-i solicita-i. =/oseala latent, este tipic, pentru st,rile e o/oseal, in antrenamentF o/oseala mani1est, etermin, sc, erea capacit,-ii e e1ort 6i re1u7ul e a continua activitatea 3n re2imul plani1icat. $e mai nume6te o/oseal, e sistem e lec-ii 6i necesit, o perioa , mai lun2, e timp pentru re1acere. 9n aceste situa-ii apare inhi/i-ia e protec-ie a or2anismului, care uce la 3ntreruperea e1ortului.

1*8

<ceste ou, 1a-ete sunt 1a7e normale ale o/oselii. 5ac, ele nu sunt compensate prin procesele e repaus sau prin proce ee e re1acere up, e1ort, apare un 1enomen patolo2ic numit supraantrenament sau suprasolicitare. Eeri2a ini-ial, a o/oselii nu este locali7at, 3n mu6chi ci 3n $NC, 3n centrii nervo6i. 5eci sportivii care pre7int, la nivelul $NC o mare capacitate 1unc-ional, 6i sunt 1oarte /ine pre2,ti-i la toate componentele antrenamentului sportiv, pot o/-ine per1orman-e e e:cep-ie. < apta/ilitatea este o caracteristic, a sistemelor eschise. < apta/ilitatea or2anismelor umane este con i-ionat, 1ilo2enetic 6i evoluea7, 2enetic 3n onto2ene7,. Pe 1on ul con i-ionat 1ilo2enetic, evolu-ia onto2enetic, ireversi/il, a or2anismului se es1,6oar, prin reac-ii a apta/ile, 3n 2eneral reversi/ile, premise ale st,rii e s,n,tate. Mo i1ic,rile a aptative ale or2anismului tin s, ai/, un caracter homeosta7ic. 9n procesul e antrenament, succesiunea stimulilor etermin, o varia-ie a homeosta7iei. Ea este urmat, e o reac-ie compensatoare care tin e s, anule7e e7echili/rul pro us e 3nc,rcarea 1i7ic,. 0epet.n u-se e mai multe ori prin antrenament, aceast, reac-ie s1.r6e6te prin a avea rept e1ect o cre6tere pro2resiv, a re7ervelor 1unc-ionale consumate 3n timpul e1ortului, ajun2.n s, ep,6easc, nivelul lor ini-ial. <cest proces a 1ost numit supracompensare, ar el nu e:plic, 3ntrutotul 1enomenul e a aptare la e1ort. CauDele apari3ei o2oselii - proiectarea 2re6it, a antrenamentului >e1orturi ma:ime prea rapi e up, 3ntrerupere, monotonia antrenamentelor, supra o7area volumului sau intensit,-ilor, ne2lijarea re1acerii ime iate up, e1ort?F - emo-ii puternice, 3n elun2ate 6i 2reu e suportatF - stresul e cantonament 6i e competi-ieF - e7echili/re la nivelul jonc-iunii neuromusculare, la nivelul mecanismelor contractile 6i la nivelul sistemului nervos centralF - re2im e via-, e1ectuos >nesportiv?F - stare e s,n,tate precar,.

1**

Mo1i8ic/ri asupra orHanismului 1eterminate 1e o2oseal/ Mo i1ic,rile pot 1i: 1unc-ionale sau chimice. A( Mo1i8ic/ri 8unc3ionale suntC - e:cita/ilitate sc,7ut,F - prelun2irea perioa ei re1ractareF - prelun2irea timpului e contrac-ieF - sc, erea tensiuniiF - sc, erea amplitu inii contrac-iei i7otonice > evine lent, 6i prelun2it,?. !( Mo1i8ic/rile chimice in mu6chi care apar 3n urma instal,rii o/oselii sunt: - sc, erea mo erat, a re7ervelor e <;PF - sc, erea stocului e 1os1o2enF - acumularea e a2en-i in cata/olismul 2luci ic, proteic, lipi icF - cre6terea permea/ilit,-ii sarcolemei, cu epolari7area potasiului, 1os1orului, creatinei in 1i/rele musculare c,tre spa-iul e:tracelularF - mo i1icarea structurii proteinei contractile. Clasi8icarea o2oselii 5up, locali7are: - o/oseal, 2eneral, >la nivelul 3ntre2ului or2anism?F - o/oseal, local, >la se2mentele 6i 2rupele musculare solicitate 3n e1ort?. 5up, Mo ul e instalare: - o/oseal, latent, >ascuns,?F - o/oseal, mani1est,. 5up, m,rime: - u6oar,F - me ieF - mareF - e:cesiv, >supraantrenamentul ? %ompa >"##"?11) i enti1ic, mai multe tipuri e supracompensare: a? !upracompensarea pozitiv: situa-iile c.n 3n urma unor stimuli 6i 3nc,rc,turi e antrenament >unice sau repetate? or2anismul sportivului este epui7at, iar prin stimuli e re1acere, up, anumite perioa e e timp, revine la o capacitate superioar, e e1ort.Perioa a e re1acere 6i supracompensare este i1erit,, 3n 1unc-ie e orientarea e1ortului 6i e re7ervele ener2etice utili7ate 3n e1ort: /? !upracompensarea ne(ativD situa-iile ne orite e apari-ie a supraantrenamentului, atunci c.n 3nc,rc,tura 6i stimulii antrenamentului sunt:

11)

#om!a T., ('111), ?eriodizarea ,"eoria i me"odologia an"renamen"ului, $di"ura 4.N.+.?.A., #ucure"i, !g.1'%

1*'

Fi2ura nr. )
$timuli W 9nc,rc,tur, antrenament

5UP&ACOMPEN5A&E

!nvolu-ie R=ME=$;<Z!E

Pier erea capacit, -ii e e1ort

0e1acereCompensare

c? repetate timp :n1elunHat :n con1i3ii 1e re8acere incomplet/ . 9n pre7ent cau7ele supraantrenamentului >overtrainin2? nu sunt pe eplin cunoscute. <tunci c.n 3nc,rc,tura antrenamentului este prea intens, sau volumul lui nu este 3n concor an-, cu intensitatea, echili/rul ana/olism-cata/olism in or2anism este pertur/at 3n sensul c, procesele cata/olice pre omin, 6i uc la epui7are. $unt su1icien-i sportivi care sunt su/antrena-i, ar in ne1ericire sunt estui care manifest sindromul de supraantrenare. <cest sin rom se mani1est, la un 3nalt nivel e in ivi uali7are 6i se mani1est, vi7i/il prin: apari-ia o/oselii croniceF per1orman-ele in ivi uale 3n sc, ere ramatic,. <6a cum am amintit, 1actorii 1i7iolo2ici responsa/ili pentru e1ectele ne2ative ap,rute 3n supraantrenament, nu sunt pe eplin i enti1ica-i. ;otu6i, responsa/ilitatea acestor e1ecte este i enti1icat, e c,tre speciali6ti prin alterarea 1unc-iilor sistemului nervos, hormonal 6i imunitar. <pari-ia e1ectelor supraantrenamentului este asociat, cu 1unc-ionarea e1ectuoas, a sistemului nervos, simpatic 6i parasimpatic. Mani1est,rile ime iate ale disfunciei sistemului nervos simpatic pot 1i o/servate prin: cre6terea FC e repausF cre6terea ;< e repaus 6i e1ortF pier erea po1tei e m.ncareF sc, erea 2reut,-ii corporaleF tul/ur,ri e somnF sta/ilitate emo-ional,F meta/olism /a7al ri icat. 9n ca7ul funcionrii disarmonice a sistemului nervos parasimpatic , sportivul pre7int, o serie e mani1est,ri para o:ale 1a-, e e1ort: apari-ia ime iat, a o/oseliiF sc, erea FC e repausF revenirea prea rapi , a FC up, e1ortF

1*(

sc, erea ;< e repaus. M,surarea compo7i-iei s.n2elui 3n perioa a e1ortului 6i i enti1icarea hormonilor, care prin cre6terea sau escre6terea cantit,-ii lor 3n s.n2e pot uce la e1ecte ne orite e supraantrenament este o opera-iune costisitoare. 9n urma stresului prelun2it cre6te cantitatea e cor"i-ol 6i sca e cantitatea e testosteron i tiroxin din s<n(e+ 0iscurile e 3m/oln,vire >in1ec-ii respiratorii? 3n perioa a supraantrenamentului sunt mai mari prin sc, erea e1icien-ei sistemului imunitar. %una 1unc-ionare a sistemului imunitar este stimulat, e e1orturile mo erate. 9n ca7ul se entarismului 6i mai ales 3n ca7urile e supraantrenament riscul 3m/oln,virilor cre6te cu 1##L. /redicia apariiei i a evitrii sindromului de supraantrenament este o opera-iune comple:, un e antrenorul 6i me icul au un rol eterminant. Pentru a evita apari-ia acestui sin rom, este necesar, parcur2erea urm,toarelor emersuri: un !roiec" de !reg("ire colec"i)( i indi)idual( minu-ios 3ntocmit, cu toate o/iectivele corect e1inite, 3n 1unc-ie e resursele umane, materiale, or2ani7are mana2erial, 6i motiva-ia sportivilor iden"ificarea mi5loacelor -"andardiza"e de !reg("ire pentru un ciclu e antrenamenteF cuan"ificarea >3n 1unc-ie e ramura sportiv, practicat,? a )olumului, in"en-i"(ii, com!lexi"(ii i den-i"(ii in antrenamentele pro2ramate 6i asocierea lor cu mijloacele e re1acereF ela/orarea unor fie indi)iduale de !reg("ire i con"rolN sta/ilirea in-"rumen"elor de e)aluare in antrenament 6i competi-ieF colaborarea permanent, cu medicul, !-i,ologul i fizio"era!eu"ul 1orma-iei e pre2,tire sportiv,. <plicarea corect, a acestor emersuri meto ice este corelat, cu urm,toarele patru 2rupe e semnale care ar putea ia2nostica instalarea sin romului e supraantrenament: $chim/area cantit,-ilor e en7ime 6i hormoni in s.n2e 6i celule >sc, eri sau acumul,ri i1erite e st,rile normale?. <ceste semnale pot 1i i enti1icate cu mijloace relativ costisitoareF Cre6terea consumului e =" sta/ilit pentru tipuri concrete e e1ort, 1apt care in ic, sc, erea e1icien-ei e lucruF Electrocar io2rama care in ic, nea apt,ri ale cor ului pentru e1ort. <ceste ate se pot o/-ine relativ u6or cu ajutorul me icului speciali7atF Cre6terea FC e e1ort 6i a cantit,-ii e aci lactic in s.n2e, sta/ilit, anterior pentru un anumit tip e e1ort stan ar . ? !upracompensarea nul: se pro uce atunci c.n se aplic, un stimul sau o 3nc,rc,tur, e antrenament la un sportiv re1,cut, ar nu su1icient pentru a pro uce o supracompensare. <cest tip e supracompensare este aplicat 3n perioa a Dmen-inerii 1ormei sportive sau a capacit,-ii e e1ortG. 9n mo cert nu se poate aplica pe perioa e lun2i e pre2,tire, ar acest tip e supracompensare i1er, e la

1*&

sport la sport sau e la in ivi la in ivi . Men-inerea 1ormei sportive la un tenisman i1er, e supracompensarea nul, a haltero1ilului sau a maratonistului. e? !upracompensarea de efecte cumulate: se pro uce c.n aplic,m stimuli 6i 3nc,rc,turi repetate 3n con i-ii e re1acere incomplet, up, antrenamentul prece ent, 3n continuare, o/oseala acumulat, 1iin eliminat, printr-o re1acere prelun2it,. <cest tip e supracompensare este 1oarte es 3nt.lnit, 3n microciclurile e pre2,tire >) - + 7ile sau un ciclu s,pt,m.nal e pre2,tire? un e, up, o succesiune e * - 1# antrenamente 3n care re1acerea up, e1ort este incomplet,, se aplic, Gantrenamente e re1acereG pentru o/-inerea unei supracompens,ri po7itive. Ciclul repeta/il la care este supus or2anismul sportivului 3n e1ortul in antrenamente 6i competi-ii este cuprins 3n urm,toarea para i2m,: =nc(rc("ura (-"imulii) an"renamen"ului -au com!e"iia . !re-"aie eficien"( conform )alorilor acumula"e . a!ariia obo-elii . con"inuarea ac"i)i"(ii (-au =n"reru!erea ei) . a!ariia e!uiz(rii . =n"reru!erea "em!orar( a ac"i)i"(ii . odi,n( i a!licarea mi5loacelor de refacere . obinerea unei forme de -u!racom!en-are . angrenarea =n"r.un nou ciclu de !reg("ire i com!e"iii. 0epetarea acestor cicluri pot uce la 1enomenul e a aptare al or2anismului la e1ort. 5inamica e a aptare la e1ort pre7int, trei aspecte: $upracompensarea prin cre6terea re7ervelor ener2etice 6i a activit,-ii en7imatice care utili7ea7, ener2iaF mai /un, coor onare a 1unc-iilor neurove2etative >car io-respiratorii, neurohormonale?F mai /un, coor onare neuromuscular, 3n or2ani7area 2eneral, a mi6c,rii. 0ealitatea este c, mecanismul a apt,rii 3n materie e mare per1orman-, este insu1icient cunoscut, atorit, lipsei e cercet,ri 6tiin-i1ice 3n acest sens. $unt i enti1icate dou( "i!ologii fundamen"ale de ada!"are la e1ort: 1. $u/iec-i capa/ili e a apt,ri rapi e ar e scurt, urat, >puternici?, care r,spun la un spectru 3nalt e stimuli: i eali pentru sporturile e 1or-, 6i vite7,. ". $u/iec-i mai pu-in re7isten-i la 1luctua-iile stimulului, ar capa/ili e a suporta 3nc,rc,turi prelun2ite 6i ota-i cu o mare capacitate e re1acere: i eali pentru jocurile sportive 6i sporturile e lupt,. < aptarea 3n antrenament se reali7ea7, printr-o serie e tr,s,turi eterminate e particularit,-ile ramurilor e sport practicate, e urat, sau vechimea 3n sport, starea e s,n,tate sau 1recven-a antrenamentelor. 6rsturi ale adaptrii,,: 1. <mplitu inea sau plasticitatea a apt,rii. 5i1eren-a intre nivelul ini-ial 6i cel 1inal al a apt,rii repre7int, amplitu inea >< B nivelul ma:im nivelul e repaus?. ". E1icien-a economicitatea a apt,rii. D$inte7a proteic, e a aptareA este instrumentul principal al a apt,rii la i1erite tipuri e activitate muscular,. 5eci,
11+

0u-u +la)ia ('112) No"e de cur- +i"ne--, mul"i!lica" 3##, 4lu5 . Na!oca

1'#

e:erci-iul 1i7ic care este principalul mijloc prin care se reali7ea7, a aptarea, este e1icient 3n ca7ul contri/u-iei la mo i1ic,rile po7itive meta/olice la nivel celular. ). 9ntin erea sau urata care se re1er, la timpul c.t persist, a aptarea. +. <scen en-a sau evolu-ia a apt,rii este in1luen-at, 1un amental e onto2ene7, 6i are un caracter aciclic 6i 3n salturi. =r2anismul uman are limite e a aptare la stimulii e me iu 1oarte mari 6i aceast, a aptare varia7, 3n 1unc-ie e v.rst,. Fiecare ciclu e a aptare tre/uie s, 3nceap, cu o solicitare prin stres, cu un e e 6oc urmate e perioa e e re1acere. 8. $peci1icitatea a apt,rii este eterminat, e aparatul aptitu inal 6i receptivitatea aparatului 2enetic al celulei 1a-, e in1luen-ele me iului. 9n 1unc-ie e reac-iile umane se pot crea 3n timpul selec-iei 2rupe tipolo2ice >tip e semi1on ist, tip e sprinter, tip e 3nainta6, e mijloca6, tip e 1or-,, etc.? *. 0eceptivitatea in ivi ual,. Fiecare in ivi este o entitate, iar a aptarea apare 3n acest contact ca un proces /a7at pe mo ul e transmitere a in1orma-iei c,tre aparatul 2enetic al celulei 6i reac-ia acesteia la stres. $e evi en-ea7, trei niveluri ale procesului e a aptare: a? a aptare 2enetic, - puterea a aptativ, 2eneral, cu care se na6te in ivi ulF /? a aptare epi2enetic, - repre7int, poten-ialul a aptativ aplica/il la con i-iile ateF c? a aptarea meta/olic, sau poten-ialul a aptativ o/.n it prin antrenament, care se 1olose6te at.ta timp c.t, vreme se lucrea7, la D3ntre-inereaA lui. ;ntre2/ri >"( &EFACE&EA 0UP% EFO&# <" O!O5EAL% 1. Ce este antrenamentul psihoton P ". Ce este antrenamentul i eomotor P ). Ce este antrenamentul auto2en P +. Enumera-i mijloacele e re1acereP a? /? terapeuticeF c? ? prin alternarea activit,-ilor e /a7, cu alte activit,-i. 8.Care sunt mijloacele terapeutice e re1acere P a? /? c? ? /,ile alternativeF e? 1? aeroterapiaF 2? cura la altitu ineF h? i? - chemoterapia. *. Care sunt componentele re1acerii up, e1ortul 1i7icP

1'1

a? /? 3nl,turarea aci ului lacticF c? muscular,F ?'. =/oseala este o stare tran7itorie pro us, e: a? /? e o activitate e:cesiv,F c? ? se caracteri7ea7, printr-o sen7a-ie su/iectiv, caracteristic,. (. Cau7ele apari-iei o/oselii: a? /? c? stresul e cantonament 6i e competi-ieF ? e7echili/ru la nivelul jonc-iunii neuromusculare, la nivelul mecanismelor contractile 6i la nivelul sistemului nervos central >$NC?F e? 1? &. Clasi1icarea o/oselii up,: a? /? mo ul e instalare: >latent,? ascuns,, mani1est,F c? &/spunsuri >"( &EFACE&EA 0UP% EFO&# <" O!O5EAL% 1. <ntrenamentul psihoton este re2larea con6tient, a tonusului muscular. ". <ntrenamentul i eomotor este e:ersarea mental, a mi6c,rii cu ajutorul repre7ent,rilor acestora. ). <ntrenamentul auto2en este rela:area muscular, 6i controlul unor 1unc-ii ve2etative reali7ate prin interme iul unor 1ormule autosu2estive. +. a - mijloacele naturale e re1acereF c mijloacele psiholo2ice e re1acere. 8. a masajulF / c,l ura sau termoterapiaF c- terapia prin 1ri2 >crioterapia? e - o:i2enoterapiaF h re1le:oterapia. *. a - ritmul car iacF - epo7itele e 2lico2en. '. a e o activitate prelun2it,F c caracteri7at, prin sc, erea poten-ialului 1unc-ional al or2anismului. (. a proiectarea 2re6it, a antrenamentuluiF / emo-ii puternice 3n elun2ate 6i 2reu e suportatF e re2im e via-, e1ectos >nesportiv?F 1 stare e s,n,tate precar,.

1'"

&. a up, locali7are >2eneral,, local,?F c- up, m,rime >u6oar,, me ie, mare e:cesiv,? Curs >""( A5PEC#E ALE P&EG%#"&"" E0UCA$"ONALEC NO$"UN" 0E "G"EN% 5PO&#"@%6 AL"MEN#A$"A <" 5PO&#UL 2( ( 0e8ini3ie6 o2iective6 m/suri iHienice 7i m/suri 1e prevenire 5e1ini-ie: !2iena este o isciplin, care stu ia7, p,strarea 6i 3nt,rirea s,n,t,-ii omului. $tarea e s,n,tate este starea sta/il, e con1ort 1i7ic 6i psihic, cu ran ament ri icat, 1i7ic 6i intelectual. >Zamora E. 6.c, "##+ ? O2iectiveC a? $tu ierea 1actorilor e me iu 1i7ic e:tern >ap,, aer, soare?, ai me iului social >con i-ii e via-,? 6i ai celui /iolo2ic >viru6i, micro/i, /acili? care pot in1luen-a 1avora/il sau ne1avora/il s,n,tateaF /? < optarea unor m,suri 3n ve erea re ucerii sau elimin,rii 1actorilor nocivi 6i promovarea 1actorilor sano2eni. <t.t 3n men-inerea s,n,t,-ii, c.t 6i 3n apari-ia st,rii e /oal, intervin 1actori interni >2enetici? 6i e:terni > e me iu cum ar 1i cei 1i7ici, chimici, /iolo2ic 6i sociali?. M/suri iHieniceC - Cunoa6terea 6i i7olarea surselor e in1ec-ie: - recipiente e 2unoiF - instala-ii sanitare e1ecteF - i2ien, necorespun7,toareF - in ivi7i >animale? /olnave. - Cunoa6terea 6i i7olarea c,ilor e transmitere a a2en-ilor in1ec-io6i: - o/iecte 1olosite 3n comun: sticl, e /,ut 1olosit, 3n comunF - contact irect, a2lomera-iaF - tuse, str,nut, scuipat. M,suri e prevenire: - 3n ep,rtarea surselorF - e7in1ec-ii, e7insec-ii, erati7,riF - i7olarea /olnavilorF - aerisire, sp,lare, i2ieni7areF - vaccinareF - i2iena /a7elor sportive, a instala-iilor 6i materialelor, a echipamentului, in ivi ual,, a re2imului 7ilnic e activitate etc. 2(2( !aDele sportive6 instalal3iile 7i materialele sportive 7i iHiena acestora ,*+*+,+ AmenaGarea i ntreinerea #azelor sportive %a7ele sportive repre7int, construc-ii sau amenaj,ri speciale cu terenurile,

1')

ane:ele 6i instala-iile necesare care servesc practic,rii i1eritelor ramuri e sport. <cestea pot 1i baze -!or"i)e de-c,i-e >3n aer li/er? 6i baze -!or"i)e =nc,i-e >s,li 6i /a7ine acoperite?. %a7ele sportive se eose/esc 3ntre ele prin calitatea 6i nivelul lor e otare, eservin i1erite cate2orii e sportivi. Pentru activitatea sportiv, e per1orman-,, nivelul ot,rilor materiale poate eveni, 3n ca7ul lipsei lor, 1actori limitativi 3n o/-inerea unor re7ultate e nivel ri icat. <st1el, /a7ele sportive tre/uie s, 1ie eservite e s,li e 3nc,l7ire, s,li e masaj, s,li e 1or-, mo erne, vestiare, saun,, u6uri, 2rupuri sanitare, ca/inet me ico-sportiv, ca/inet pentru antrenori > otat cu aparatur, au io-vi7ual,?, ca/inet pentru ar/itri, s,li e con1erin-e, sta-ii au io, epo7it e materiale, etc. 9n 1unc-ie e speci1icul ramurilor e sport, supra1e-ele terenurilor, aparatura 6i instala-iile sportive, iluminatul 6i c,l ura tre/uie s, respecte normele e re2lementare speci1ice pentru es1,6urarea la un nivel corespun7,tor a pre2,tirii sportive 6i a activit,-ii competi-ionale. <mplasarea 6i construirea /a7elor sportive tre/uie s, se reali7e7e -in.n cont e urm,toarele con i-ii sanitare 6i tehnice: $olul s, 1ie s,n,tos in punct e ve ere al constitu-iei 6i al plas,rii lui la ep,rtare e surse nocive >1um, 2a7e, 7one in ustriale, epo7ite e 2unoaie, etc.? Pentru e1ectul lor /ene1ic, at.t in punct e ve ere am/iental, c.t 6i sanitar 3n special cele plasate 3n aer li/er tre/uie s, 1ie 3nconjurate e spa-ii ver7i, ar/ori, spa-ii e protec-ie, tri/une pentru spectatori, etc. care creea7, repere importante pentru sportivi, opresc e1ectele ne1avora/ile ale v.ntului 6i pra1ului, ale 1umului 6i 72omotelor. Nu este lipsit, e interes plasarea 3n preajma /a7elor sportive a unor spa-ii comerciale cu speci1ic alimentar care s, 3n eplineasc, con i-iile tehnico-sanitare, care pot o1eri sportivilor c.t 6i celorlal-i participan-i pro use >3n special lichi e? care pot constitui primele m,suri e rehi ratare a or2anismului up, e1orturile epuse. =rientarea terenurilor se recoman , a 1i 1acut, e a6a 1el 3nc.t a:ul lon2itu inal s, ai/, orientarea nor -su , ast1el ca lumina s, ca , in lateral, 1,r, s, eranje7e sportivii 3n timpul activit,-ii. 1'.'.'. *giena bazelor, in-"alaliilor i ma"erialelor -!or"i)e !aDele sportive Clasi1icarea /a7elor sportive: ( !aDele sportive 1eschiseC - sta ioane, terenuriF - amplasate 3n parcuri, malul apelorF - c,i e acces 6i comunicareF - surs, e ap, curent, 6i evacuare a apei u7ateF - orientare N-$F - supra1e-ele e concurs >teren, pist,, sectoare e s,rituri 6i arunc,ri? nete e, curate, 1,r, pericol e acci ent. 2( !aDe sportive :nchiseC - s,li, patinoare, /a7ineF - supra1a-, e joc plan,, nete ,, compact,, nealunecoas,F - pere-ii nete7i, culori eschiseF - iluminatul natural >2eamuri? 6i arti1iciali >neon?F

1'+

- 3nc,l7ire uni1orm,, nepoluant,F - ventila-ie natural,, arti1icial, >aer con i-ionat?. )( AneKele sociale 7i sanitare a? <ne:ele sociale: - vestiare, s,li e o ihn,F - /anchete, cuiere, 1i6ete, mo/ilier >lava/ile?. /? <ne:ele sanitare: - u6uriF - chiuveteF - toalete 1aian-ate. "Hiena instala3iilor 7i materialelor M,suri e i2ien,: - veri1icarea inte2rit,-ii instala-iilor >/ine 1i:ate, asi2urate?F - aparatura 1olosit, e7in1ectat, up, utili7areF - supra1e-ele e lucru cu supra1a-, mare e contact cu pielea >la lupte?, e7in1ectate up, 1iecare antrenament > eter2en-i, alcool sanitar, cloramin,, etc.?. "Hiena echipamentului Echipamentul sportiv este compus in: - 3m/r,c,minteF - 3nc,l-,minte. !2iena 3m/r,c,mintei: echipamentul creea7, un microclimat 1avora/il proceselor 1i7iolo2ice 6i protejea7, or2anismul e 1actorii e me iu a2resivi. 9m/r,c,mintea tre/uie s, ai/, urm,toarele propriet,-i: - 2rosime- ensitateF - malea/ilitateF - permea/ilitate-impermea/ilitate. 9m/r,c,mintea tre/uie s, 3n eplineasc, urm,toarele con i-ii: - s, corespun , climei, anotimpului 6i activit,-iiF - s, 1ie soli ,, economic,F - s, 3nc,l7easc, uni1orm p,r-ile corpuluiF - s, a/soar/, transpira-ia, s, permit, aerisireaF - s, 1ie como , 6i e culoare a ecvat,. M,suri e i2ien,: - sp,lat, up, 1iecare antrenament >7ilnic?F - schim/at, up, antrenamentF - cea care ia contact cu pielea s, 1ie in /um/ac, usor lava/il,. "Hiena :nc/l3/minteiC 9nc,-,mintea are rol e protec-ie a picioarelor 1a-, e asperit,-ile terenului, traumatisme, 1ri2 6i ume7eal,. ;re/uie s, 3n eplineasc, urm,toarele con i-ii: - s, 1ie u6oar, 6i como ,F - s, corespun , 1ormei 6i imensiunii la/ei picioruluiF - s, ai/, talpa malea/il, 6i a erent, la solF - s, 1ie speci1ic, ramurii sau isciplinei sportive 6i con i-iilor 3n care se es1,6oar, e1ortul >atletism, 1ot/al, volei, etc.?.

1'8

M,suri e i2ien,: - s, 1ie schim/at, up, antrenamentF - s, ai/, talpa interioar, eta6a/il,F - se recoman , 1olosirea alternativ, a ou, perechiF - sp,larea picioarelor 6i ciorapilor up, antrenamentul sportiv, utili7area pu rei e talc 3mpotriva transpira-iei. $e ale2e costumul a ecvat, 3nc,l-,mintea corespun7,toare este 1oarte important,. Nu tre/uie uitate ap,r,toarele pentru 2ur, sau ti/ie, ac, sportul practicat implic, ast1el e echipament. Nu se poart, /ijuterii sau ceasuri care se a2a-, e haine sau echipament. P,rul lun2 se lea2, 3n coa ,. Pentru sporturi cum este han /alul un2hiile e la e2ete tre/uie t,iate scurt. Echipamentul tre/uie s, 1ie /ine 3ntre-inut. 5e e:emplu, nici un /uton nu tre/uie s, lipseasc, e la 2hetele e ru2/H. ?( "Hiena in1ivi1ual/ !2iena in ivi ual, sta/ile6te re2uli pentru p,strarea s,n,t,-ii prin: - 3nsu6irea cuno6tin-elor i2ieniceF - 1ormarea eprin erilor i2ienice. Cuprin e: A( "Hiena pielii Pielea are rol e protec-ie 3ntre or2anism 6i me iul 3nconjur,tor 3n precep-ia impresiilor tactile, termice 6i ureroase, 3n termore2lare >1ri2-cal ? 6i nu 3n ultimul r.n rol e secre-ie >prin transpira-ie?. M,suri i2ienice sunt: sp,larea, u6ul 6i e7i1ec-ia: - m.inilor ori e c.te ori este nevoieF - picioarelor 7ilnic > up, antrenamentul sportiv 6i seara?F - 2eneral, - iminea-a, seara 6i up, 1iecare antrenamentF - p,rului 6i un2hilor >scurte 6i curate? #ranspira3ia 9n timpul e:erci-iilor 1i7ice transpira-ia sca e temperatura corpului. $u oarea con-ine ap,, s,ruri e amoniu 6i al-i pro u6i re7i uali. C,l ura corpului etermin, evaporarea apei 6i ast1el, corpul pier e c,l ura. !ni-ial su oarea este ino or,. Folosit, rept hran, e c,tre /acteriile e pe piele, ea este escompus, 3n su/stan-e ur.t mirositoare. 9n ep,rtarea su/stan-elor ur.t mirositoare, 3n special up, e:erci-iile 1i7ice, se reali7ea7, prin sp,larea corpului 6i schim/area lenjeriei. Echipamentul sportive tre/uie sp,lat c.t mai es. 0eo1orantele maschea7, mirosul e su oare, par1um.n corpul. Antiperspirantele acoper, porii pielii, impie ic.n ie6irea su orii. 5eoarece transpira-ia sca e temperature corpului, 3naintea e1ectu,rii e:erci-iilor 1i7ice nu se recoman , utili7area antiperspirantelor. "n8ec3ii ale picioarelor

1'*

D5ou, tipuri e in1ec-ii pot 1i contactate 3n vestiarele s,lilor sportive >Dpiciorul e atletA 6i DverucileA?.A118 ;a/elul nr. 1# Picior 1e atlet @erucile Ne2i pla-i care apar pe Ce = ciuperc, care provoac, cr,parea pielii talpa picioarelor. Ei repre7int,P 3ntre e2etele e la picioare 6i prurit. sunt 2enera-i e un virus. Pe acela6i c,i ca 6i Cum se Prin contact irect, prin interme iul piciorul e atlet. $unt r,sp.n escP 6osetelor, prosoapelor ume e in vestiar. eose/it e conta2ioase. Nu se um/l, escul-. $e 1olose6te 3nc,l-,mintea e interior 3n vestiar sau 3n Nu se um/l, escul- 3n Care sunt spa-iile in jurul /a7inului e 3not. vestiar 6i 3n spa-iile in m,surile e Picioarele se spal, es 6i pielea intre jurul /a7inului se protec-ieP e2ete se usc, cu aten-ie. $e evit, poart, 3nc,l-,minte e 1olosirea 6osetelor 6i a panto1ilor care interior. stimulea7, transpira-ia. In2uentul sau Cum se $praH, pu r, sau un2uent recoman ate e plasturele recoman ate tratea7,P me icul ermatolo2. e me icul ermatolo2. !/t/turile6 monturile 7i 2/7icile 9nc,l-,mintea prea str.mt, poate cau7a /,t,turi, monturi 6i /a6ici. !/t/turile sunt straturi e piele 2roas,, 3nt,rit,, care se 1ormea7, pe e2etele 6i t,lpile picioarelor. Ele pot 1i 1oarte ureroase. <plicarea unui plasture poate 1i util,, iar ac, nu, se apelea7, la un pe ichiurist. 4a nivelul articula-ilor e2etului mare e la picior se 2,se6te o pun2, e lichi numit, /urs,. Ea se in1lamea7, 6i se trans1orm, 3ntr-un mont. ;ratamentul implic, interven-ia chirur2ical,. Frecarea uce la 1ormarea unor 2/7ici pe piele. Ele nu tre/uie sparte. 5ac, r,m.n 3nchise, tre/uie sp,late, uscate cu 2rij, 6i acoperite cu /an aj. Crusta care se 1ormea7, nu tre/uie rupt,. !( "Hiena analiDatorilor - ochii - sp,la-i 6i proteja-i >importan-, 3n tir, jocuri, auto-moto?F - urechile - sp,late 6i protejate >atletism, jocuri, lupte?F - nasul 6i c,ile respiratorii curate >important 3n respira-ia 3n e1ort?F - 2ura 6i in-ii - periajul, iminea-a, seara 6i up, 1iecare mas, >important 3n mastica-ie, alimenta-ie ra-ional,?. C( "Hiena reHimului Dilnic 1e activitate
118

0o-e &arie 6allagner,('111), 0eca!i"ul(ri !rin diagrame, $ducaie fizic(, $di"ura All $duca"ional, !g. %1

1''

0e2imul 7ilnic se mai nume6te re2im e via-, sportiv, ( 0egimul de )ia( -!or"i)( e-"e un !rogram de )ia( i ac"i)i"a"e up, care se erulea7, toate ac-iunile >e1ort 1i7ic, intelectual, o ihn,, alimenta-ie? pe /a7a unui orar precis, respect.n u-se re2uli stricte. Pentru sportiv este o/li2atoriu 6i necesit, anumite sacri1icii. 0e2imul e via-, sportiv, asi2ur,: - o s,n,tate per1ect,F - capacitate ri icat, e e1ortF - re1acerea rapi , a capacit,-ii e e1ortF - lon2evitate activ, 6i e per1orman-,. 9n alc,tuirea re2imului e via-, sportiv, tre/uie s, se -in, cont e: - speci1icul e1ortuluiF - con i-iile e via-, 6i antrenamentF - particularit,-ile in ivi uale. Con-inutul re2imului e via-, sportiv,: 2imnastic, e 3nviorareF - c,lirea or2anismuluiF - i2iena in ivi ual,F - alimenta-ia ra-ional,F - alternarea e1ortului 1i7ic cu cel intelectualF - o ihn, 6i re1acere post-e1ort >natural, 6i arti1icial,?F - com/aterea eprin erilor 6i o/i6nuin-elor nei2enice >alcool, 1umat, opin2?. 0( "Hiena somnului @$omnul e salvatorul sistemului nervosA, spunea !.P. Pavlov. <ctivitatea scoar-ei creierului se compune in ou, procese active e:citarea >e:cita-ia? 6i 1r.narea >inhi/i-ia?. 9n timpul lucrului activ pre omin, e:cit,rileF 3n timpul somnului pre omin, procesele e 1r.nare. 5upa Pavlov, e:citarea 6i 1r.narea pre7int, e la sine ou, p,r-i i1erite sau ou, promov,ri a unuia 6i aceluia6i proces, ar 3n acela-i timp 3ntre ele se uce o Dlupt,A continu,. =rele e somn necesare pe noapte i1er, 3n 1unc-ie e 1iecare persoan,. Cu toate c, me ia este e ( ore, unele persoane se simt 1oarte o ihnite 6i up, oar * ore e somn pe noapte, 3n vreme ce altele up, a/ia & ore e somn. "n1iciile unui somn o1ihnitorC - Capacitatea e a a ormi ime iat up, ce te-ai ase7at 3n patF - Capacitatea e a ormi pe toata urata nop-iiF 3n ca7 e tre7ire /rusc,, ar tre/ui s, a ormi la loc 1oarte u6orF - Capacitatea e a te tre7i iminea-a plin/, e ener2ia 6i entu7iasmul necesare pentru a 3ncepe o nou, 7i. Con i-iile necesare pentru un somn o ihnitor: - <erul 3n camer, tre/uie s, 1ie curat, camera se aerise6te 3nainte e culcareF - Patul tre/uie s, 1ie con1orta/ilF - <6ternuturile tre/uie s, 1ie moi 6i curateF - 9nainte e culcare nu tre/uie e1ectuat e1ort 1i7icF - Masa e sear, s, se es1,6oare cu c.teva ore 3nainte e culcare. E( "Hiena locuin3ei 4ocuin-a ap,r, omul e ac-iunile ne1avora/ile ale me iului 3nconjur,tor. Pentru ca locuin-a s, r,spun , scopului s,u tre/uie s, corespun , unor anumite

1'(

cerin-e e i2ien,. 4ocuin-a tre/uie s, 1ie estul e 3nc,p,toare, uscat,, luminoas,, curat, 6i cal , 3n timpul rece al anului 6i r,coroas, pe timp cal . Cel mai mare 1actor ne2ativ al locuin-ei este ume7eala. Cau7ele e7volt,rii ume7elii sunt i1erite, iar 3n epen en-, e aceasta sunt 6i i1erite m,suri e lupta cu ea. $p,larea, uscarea lenjeriei, aerisirea insu1icient,, sp,larea neatent, a po elelor etc. uc la apari-ia ume7elei 3n 3nc,pere.;emperatura normal, 3n 3nc,perile e locuit se este e W1*-1( l. ;emperatura 3n timpul 7ilei tre/uie s, 1ie pe c.t posi/il e sta/il,. Pentru p,strarea s,n,t,-ii 3n orice 3nc,pere e locuit 6i mai ales 3n c,mine, aerul tre/uie s, 1ie 3ntot eauna curat. ;oate acestea se re1lect, 3n s,n,tatea omului. 9nc,perea e locuit tre/uie s, 1ie aerisit, c.t posi/il e esF iminea-a up, somn 6i seara 3nainte e somn este o/li2atoriu. F( "Hiena psihicului - reali7area raportului optim 3ntre e1ort 6i o ihn,F - reali7area raportului optim 3ntre e1ort 1i7ic 6i e1ort intelectualF - or2ani7area ju icioas, a munciiF - evitarea st,rilor psihice epresive. ,*+*+*+4+ /revenirea producerii leziunilor E:ist, ou, tipuri e le7iuni asociate activit,-ilor sportive: A+ Leziunile acute sunt re7ultatul unei suprasolicit,ri /ru6te a corpului. $xem!lu< islocarea e2etului in articula-ie, cau7at, e lovitura unei min2i. >+ Leziunile cronice sau repetate se atorea7,: 9 antrenamentului e:cesivF - acor ,rii unui timp insu1icient pentru re1acerea tehnicii e1ectuoaseF - echipamentului sau 3nc,l-,mintei nea ecvate. $xem!lu: cotul juc,torului e tenis. Cum pot 8i evitate leDiunile cronice L $portivul tre/uie s, 1ie si2ur c, 36i 3nsu6e6te tehnicile corect. 5e e:emplu, le7iuni ale /ra-ului pot 1i provocate e o tehnic, 2re6it, e aruncare a suli-ei. Echipamentul, costumul 6i 3n special, 3nc,l-,mintea se ale2e cu aten-ie. Zilele e antrenament 2reu se alternea7, cu 7ilele e antenament u6or. Chiar 3n timpul unui antrenament sus-inut este necesar, o 7i e o ihn, pe s,pt,m.n,. $e o1er, su1icient timp pentru o re1acere complet, 3ntre 6e in-ele e antrenament 6i /sau competi-ii sportive. Cum se pot evita leDiunile acute L M/suri privin1 corpul $portivul tre/uie s, ai/, certitu inea c, a e:ersat toate elementele necesare 3n sportul practicat. ;re/uie s, 6tie cum s, se proteje7e 3n timpul jocului ast1el 3nc.t s, nu-6i asume riscuri inutile. $, ai/, convin2erea c, este apt pentru activitatea pe care o epune. El nu tre/uie s, participe ac, este /olnav sau a su1erit le7iuni. 9nc,l7irea se 1ace corect. <st1el sca e riscul le7,rii mu6chilor 6i a articula-iilor. 0ela:area se e:ecut, corect. $e previn 3n acest 1el 3ntin erile musculare 6i urerea 6i ast1el sportivul este mai /ine pre2,tit pentru urm,toarea competi-ie. M/suri privin1 evenimentul sportiv $portivul tre/uie 3nscris la cate2oria c,reia 3i apar-ine > up, v.rst,,

1'&

pre2,tire, 2reutate? - epin7.n e sportul practicat. Competi-ia cu persoane mai mari, mai puternice, mai /ine pre2,tite poate 1i periculoas,. 0e2ulile sportului practicat tre/uie cunoscute 6i respectate. Ele au 1ost ela/orate pentru protec-ia sportivului 6i testarea calit,-ilor sale. D$1aturile 6i avertismentele ate e antrenor, ar/itru sau al-i o1iciali tre/uie ascultate cu aten-ieA.11* 2()( Principiile alimentare <limenta-ia echili/rat, preve e cantitatea optim,, corela-iile su/stan-elor nutritive 6i /iolo2ice active e /a7, >proteine, lipi e, 2luci e, vitamine, su/stan-e minerale? >MMM.i ieta.ro? ,*+4+,+ /roteinele /roteinele sunt su/stan-ele e /a7, ale or2anismului, eoarece toate celulele sunt construite in proteine. 5in aceasta cau7, sunt consi erate su/stan-e plastice. Ele asi2ur, cre6terea 6i 3ntre-inerea or2anismului. <l/u6ul e ou este, e e:emplu, /o2at 3n proteine. Cantit,-i 3nsemnate se 2,sesc 6i 3n lapte, 1,in, e 2r.u, carne, pe6te. &olul proteinelor :n orHanism - rol plastic 9 e 1ormare 6i cre6tere a celulelor 6i -esuturilor tinere 6i e re1acere a celor u7ateF - rol catalitic6 enDimatic - rol :n ap/rarea orHanismului - rol care se reali7ea7, prin anticorpii 3n structura c,rora intr, proteinele >imuno2lo/ulinele 1ormate ca r,spuns la pre7en-a particulelor str,ine, e o/icei proteine care inva ea7, or2anismul?F - rol 1e sisteme tampon 9 3n men-inerea constan-ei pR-ului 3n or2anismF - rol :n stimularea activit/3ii sistemului nervos central - prin 1os1orul pe care-l con-in 1os1oproteineleF - rol antitoKic( ,*+4+*+ &lucidele 2za$arurile3 $e 2,sesc su/ i1erite 1orme 3n numeroase alimente, 3n eose/i 3n 1ructe, le2ume 6i cereale. - Gluco7a se a1l, 3n numeroase 1ructe >mai ales 3n stru2uri? 6i 3n miere. - Zaharo7a >7ah,rul o/i6nuit? se e:tra2e in s1ecla 6i trestia e 7ah,r. &olul Hluci1elor :n orHanism - rol :n eli2erarea enerHiei :n orHanism 9 1iecare 2ram e 2luci eli/erea7, prin o:i are 3n or2anism >ar ere? +,1 Ocal. 5eoarece se consum, 3n cantit,-i mai mari ec.t celelalte tro1ine, 8#-*#L in necesarul caloric al or2anismului este acoperit e 2luci e. - rol :n 1etoKi8ierea orHanismului 9 2luco7a este un tonic pentru celulele hepatice 1oarte solicitate 3n multe reac-ii ana/oli7ante 6i cata/oli7anteF - rol plastic 9 atorit, 1aptului c, in 2luci e se pot 1orma 6i acei
11*

,""!<JJ:::.ol9m!ic.org

1(#

aminoaci7i care intr, 3n constitu-ia proteinelor celulare. <st1el, 2luci ele ajut, la cre6terea 6i re1acerea -esuturilor. - rol catalitic 9 se mani1est, 3n ca rul meta/olismului lipi elor care nu pot 1i o:i ate 3n or2anism p.n, la io:i e car/on 6i ap, ec.t 3n pre7en-a unei cantit,-i su1iciente e 2luci e, respectiv 2luco7, cu rol e su/strat ener2etic. - rol :n termoreHlarea orHanismului 9 3n lupta 3mpotriva 1ri2ului 6i c,l urii. Ca 6i 3n ca7ul celorlalte tro1ine, ra-ia e 2luci e epin e e v.rst,, se:, activitatea epus,, con i-iile e me iu e:tern. ,*+4+4+ Lipidele 2(rsimile3 <1late 3n ulei, unt, sl,nin,, alune, nuci etc. sunt tot su/stan-e ener2etice, eoarece 6i ele 1urni7ea7, prin o:i are o parte in ener2ia or2anismului. &olul lipi1elor :n orHanismC 9 rol :n eli2erarea enerHiei :n orHanism - lipi ele eli/erea7, 3n or2anism &,) Ocal / 2, mai mult ec.t u/lul ener2iei eli/erate e 2luci e sau proteine >c.te +,1 Ocal/2?F 9 rol 1e sintetiD/ a vitaminelor - sunt solven-i pentru vitaminele liposolu/ile ><, 5, E, V? 6i pentru caroteni >provitaminele <?, 2rupe e su/stan-e a1late 6i ele 3n ra-ia alimentar,F - rol :n a2sor23ia vitaminei 0 6i, prin aceasta, a calciului, ajut.n ast1el 3n mo in irect la utili7area calciului e c,tre or2anism >3n special, la 1i:area lui 3n oase 6i in-i?F - rol :n 8ormarea Flipi1elor 1e 1epoDitG care ajut, la protejarea or2anelor interne >rinichi, inim,, 1icat? 6i la p,strarea temperaturii constante a corpuluiF 9 rol :n procesul 1e 1iHestie - 3ncetinin secre-iile stomacale care con-in aci clorhi ric. 5atorit, acestui 1apt, apare sen7a-ia e sa-ietate 6i e D3n2reunareA up, o mas, /o2at, 3n 2r,simi. ,*+4+:+ !rurile 7inerale Ele sunt in ispensa/ile or2anismului pentru a-6i men-ine echili/rul aci o/a7ic optim >pR neutruB'?. $,rurile minerale > e calciu, ma2ne7iu, io , 1ier, potasiu, 1os1or, so iu? sunt necesare 7ilnic 3n cantit,-i mici. &olul s/rurilor minerale :n orHanismC - rol plastic9 atorit, 1aptului c, ajut, la cre6terea 6i re1acerea -esuturilorF - rol catalitic9 se mani1est, 3n ca rul meta/olismului, ajut.n la accelerarea acestuia. ,*+4+A+ Vitaminele $e 2,sesc, 3n i1erite propor-ii, 3n toate alimentele naturale 6i mai numeroase sunt 3n cele proaspete. $portivii au nevoie mai mare e vitamine, care le 3m/un,t,-esc capacitatea 1i7ic,, o/oseala se re uce, timpul e re1acere se scurtea7,. &olul vitaminelor :n orHanismC - rol plastic 9 atorit, 1aptului c, ajut, la cre6terea 6i re1acerea -esuturilorF - rol catalitic 9 necesare pentru es1,6urarea proceselor meta/olice.

1(1

@itamine necesare orHanismului umanC @itamina A Eitamina < este necesar, pentru ve ere, cre6terea 6i 1ormarea oaselor, re7isten-a or2anismului la in1ec-ii. Eitamina < se 2,se6te 3n: 1icat, untura e pe6te, ou,, morcovi, carto1ii ulci, ovleac, spanac, man2o, papaHa, curmale, ro6ii, 1asole ver e. @itamina ! Eitamina %1 este vital, petru 1unc-ionarea normal, a celulelor 6i a nervilor. Eitamina %1 se 2,se6te 3n: stri ii, roj ie e /ere, carne, 1asole uscat,, portocale, 2ermeni e 2r.u, p.ine 6i cereale, unt e arahi e. @itamina !2 Eitamina %" este necesar, pentru 1urni7area ener2iei in car/ohi rate, proteine 6i 2r,simi. Este e asemenea important, pentru o e7voltare normal, a or2anismului, pro ucerea unor hormoni 6i /una 1unc-ionare a celulelor ro6ii. Eitamina %" se 2,se6te 3n: pro usele lactate, carne, pe6te, cerelale e porum/ 6i ve2etale precum /roccoli. @itamina !) Eitamina %-) este necesar, pentru 1urni7area ener2iei in car/ohi rate, proteine 6i 2r,simi, pentru sinte7a 2r,similor 6i pentru 1ormarea celulelor ro6ii. Eitamina %-) se 2,se6te 3n: carne, carne e pas,re, pe6te, cereale, nuci, ou,. @itamina !* Eitamina %* ajut, or2anismul s, se 1oloseasc, e car/ohi a-i 6i proteine. Koac, un rol cheie 3n prelucrarea aminoaci7ilor, 3n a6e7area proteinelor. Eitamina %* se 2,se6te 3n: carne e pui, pe6te, rinichi, ou,, carne e porc, ore7, soia, nuci 6i alune. @itamina ! 2 Eitamina %1" este necesar, pentru pro ucerea car/ohi ra-ilor, a proteinelor 6i a unor aminoaci7i 6i 2r,simi. Eitamina %1" se 2,se6te 3n: carne, pe6te, lapte, alte pro use lactate, ou,. @itamina C Eitamina C este necesar, 3n 1ormarea cola2enului, o protein, care , t,rie oaselor, cartilajelor, mu6chilor 6i vaselor e s.n2e 6i contri/uie la /una men-inere a capilarelor, oaselor 6i in-ilor. Eitamina C se 2,se6te 3n: portocalele, papaHa, mere, /roccoli, ro6ii, carto1i, ar ei ulce, spanac. @itamina 0 Eitamina 5 este esen-ial, 3n 1ormarea 6i men-inerea 3n /un, stare a oaselor 6i in-ilor. <jut, 6i la /una 1unc-ionare a sistemului nervos 6i a celui muscular. Eitamina 5 se 2,se6te 3n: lapte, ou, 6i unt, iar soarele ajut, la 1i:area vitaminei 5 3n or2anism. @itamina E Eitamina E proteja7, 2r,simile 6i vitamina < a1late 3n or2anism. Ca antio:i ant, sta/ili7ea7, mem/ranele celulelor. Eitamina E se 2,se6te 3n uleiurile ve2etale cum ar 1i cel e soia sau cel e porum/. @itamina V

1("

Func-ia e /a7, a acestei vitamine este e a coa2ula s.n2ele.Eitamina V se 2,se6te 3n: lapte, ou, 6i unt. Calciu se 2,se6te 3n: lapte, /r.n7,, pe6te uscat, sar ine, le2ume ver7i. Este necesar pentru a avea oase 6i in-i re7isten-i, ar 6i pentru a preveni contrac-iile musculare. Caren-a e Ca uce la oase 1ra2ile. FierC se 2,se6te 3n 1icat, 1asole, linte, le2ume ver7i 6i 3n p.ine ca a itiv. Este necesar pentru sinte7a e hemo2lo/in, in eritrocite. Caren-a e Fe uce la o/oseal, 6i anemie. "o1: se 2,se6te 3n 1ructele e mare sau le2ume cultivate 3n apropierea m,rilor. Este necesar pentru hormonii care controlea7, vite7a e meta/oli7are a su/stan-elor ener2etice. Caren-a e io1 uce la hipertro1ierea 2lan ei tiroi e >2u6,?. - <pa repre7int, apro:imativ jum,tate in 2reutatea corpului. - <pa se 2,se6te 3n s.n2e, 1lui ele corpului 6i 3n 1iecare in miliar ele e celule. - <pa se elimin, prin transpira-ie 6i urin, sau prin respira-ie su/ 1orm, e vapori e ap,. - $e recoman , consumul a 6ase pahare e ap, 7ilnic. Cantitatea tre/uie m,rit, ac, se practic, e:erci-ii 1i7ice. Fi2re alimentare Fi/rele alimentare repre7int, celulo7a in pere-ii celulelor ve2etale.Ea nu poate 1i i2erat,, ar: - cre6te vite7a tran7itului intestinal, - previne constipa-ia 6i cancerul intestinalF - in uce sen7a-ia e sa-ietate, consumul e alimente sca e 6i ast1el ajut, la men-inerea siluetei. Alimenta3ia sportivilor - 5iet, s,n,toas,, echili/rat,, cea mai mare parte a ener2iei 1iin 1urni7at, e car/ohi ra-i - Nu se consum, mai mult ec.t este necesar. $urplusul se va epune su/ 1orm, e 2r,simi. - $e consum, mult, ap, 3nainte, 3n timpul 6i up, practicarea sportului. - In mic surplus proteic poate 1i necesar >pentru e7voltarea 6i repararea le7iunilor musculare?, ac, se reali7ea7, un antrenament sus-inut, e lun2, urat,. EKcesul alimentar 1e car2ohi1ran3i Inii atle-i consum, car/ohi ran-i 3n e:ces 3naintea unor pro/e e:tenuante, precum maratonul. - Pe parcursul antrenamentului se re uce propor-ia car/ohi ran-ilor in iet,. 9n aceste con i-ii sunt utili7ate epo7itele e 2lico2en. - 9nainte e a sus-ine pro/a, atle-ii e:ecut, antrenamente mai u6oare 6i consum, alimente /o2ate 3n car/ohi ra-i. Mu6chii stochea7, cantit,-i mari e 2lico2en, peste valorile normale. <st1el, ei ispun e ener2ie o perioa , mai lun2, e timp. 2(?( &a3ia alimentar/ 9 rolul ei :n alimenta3ia sportiv/

1()

Con-inutul antrenamentului impune asi2urarea unei alimenta-ii a ecvate, at.t pentru sus-inerea e1ortului, c.t 6i pentru reali7area unei re1aceri corespun7,toare up, e1ort. 0an amentul 1i7ic este 3n raport irect cu ener2ia eli/erat, e alimente, ele repre7int, su/stratul poten-ialului ener2etic a or2anismului. Ener2ia 1urni7at, e alimente tre/uie s, asi2ure: - nevoile ener2etice ale or2anismuluiF - nevoile plastice e cre6tere sau e re1acere a -esuturilorF - es1,6urarea proceselor meta/oliceF - /una 1unc-ionare a tuturor sistemelor 6i or2anelorF - procesele e termore2lare. <limenta-ia tre/uie s, satis1ac, urm,toarele e7i erate: - s, asi2ure cantitativ 6i calitativ principiile nutritive necesare sus-inerii pro2ramului e e1ortF - s, asi2ure re1acerea up, e1ortF - s, contri/uie la men-inera s,n,t,-iiF - s, 1ie preparat, 6i pre7entat, 3ntr-o 1orm, atractiv,. 9ntre aportul e alimente 6i consumul e ener2ie tre/uie s, e:iste un echili/ru, reali7.n u-se /alan-a ener2etic,. Per1orman-a unui sportiv care nu ispune e calorii su1iciente va 1i re us,. ,*+:+,+ Alctuirea raiei alimentare a sportivilor !mportan-a nutri-iei 3n men-inerea s,n,t,-ii 6i 1ormei sportive este /ine cunoscut,. <limenta-ia ra-ional,, echili/rat, permite asi2urarea e7volt,rii optime a sportivilor, e a spori per1orman-ele sportive. D<limenta-ia tre/uie s, 1ie or2ani7at, -in.n cont e particularit,-ile proceselor meta/olice 3n i1eritele pro/e sportive 6i ea este eterminat, e particularit,-ile schim/ului e su/stan-e 6i intensitatea variat, a e1ortului 1i7icA. 11'<limenta-ia sportivilor tre/uie s, 1ie calitativ, 6i su1icient, cantitativ, s, compense7e pier erile ener2etice 6i plastice ale or2anismului. Pier erile ener2etice 3n i1eritele 2enuri e sport varia7, corespun7,tor uratei 6i intensit,-ii lucrului 3n eplinit. Ealoarea ener2etic, a ra-iei alimentare pentru sportivi >/,r/a-i? 3n perioa a antrenamentelor 3ncor ate 6i competi-iilor constituie +8##-8### Ocal, pentru 1emei - )8##-+### Ocal. 5eose/im urm,toarele 1orme e alimenta-ie a sportivilor: 1? alimenta-ia 3n con i-ii o/i6nuite e antrenamentF "? alimenta-ia 3n perioa a antrenamentelor intense 6i a competi-iilorF )? alimenta-ia 3n perioa a competi-iilor sportive 3n elun2ate. Mai es sportivii se alimentea7, con1orm primei variante, celelalte ou, av.n un caracter perio ic. <limenta-ia e /a7, a sportivilor tre/uie s, 1ie ra-ional,, cu o valoare nutritiv, 6i /iolo2ic, 3nalt,. 0in punctul de vedere al alimentaiei, sporturile pot fi clasificate astfelD A( 5porturi cu pro8il 1e reDisten3/ pur/C semi1on , maraton, ciclism 1on , /iatlon etc. Necesarul caloric: +8##-8### cal. cu urm,toarea reparti-ie: proteine 18L, 2luci e*#L, lipi e "8L.
11'

:::.da9-!a.ro

1(+

!( 5porturi 1e reDisten3/ 9 8or3/: canotaj, /iathlon, patinaj, schi etc. Necesar caloric: 88##- *ooo cal., proteine 1*-1'L, 2luci e 8*L, lipi e"'L. C( Jocuri sportive - necesarul caloric: +8## cal. proteine 1*-1'L, 2luci e 8*L, lipi e "'L. 0( 5porturi cu pro8il 1e 8or3/C $porturi e rin2 - necesarul caloric )8##-88## cal 3n 1unc-ie e cate2oria e 2reutate, proteine 1(L, 2luci e 8"L, lipi e)#L. Ralterele, arunc,ri - necesarul caloric +8##-*### cal proteine peste 1(L, 2luci e +*- 8"L, lipi e )#L. Gimnastica 9 necesarul caloric "###-)### cal in care proteine 1(L, 2luci e +(8"L, lipi e )#L. 9n ca7ul sportivelor necesarul e calorii este mai re us, cu 1#L 3n toate sporturile 1a-, e sportivi. = pro/lem, cu aplica-ii practice este a aptarea cantitativ, 6i calitativ, a alimenta-iei la necesit,-ile i1eritelor etape, perioa e e pre2,tire sau tipuri e solicit,ri. 9n 2eneral se poate spune c, la sportivi necesarul ener2etic 7ilnic este mai mare cu 8## 18## cal 1a-, e nesportivi. 0eparti7area oral, 6i numeric, a meselor >+-8? e-a lun2ul 7ilei tre/uie s, -in, cont e pro2ramul e antrenamente al sportivului. 5e e:emplu, masa se va servi cu cel pu-in ) ore 3nainte e antrenament sau concurs 6i la 8#-*# e minute up, e1ort. 2(+( 0ieta echili2rat/ In re2im alimentar s,n,tos 3nseamn, o iet, echili/rat, care: - con-ine su/stan-ele nutritive, - 1i/rele alimentare 6i apa 3ntr-o propor-ie corect,F - satis1ace necesarul ener2etic. Antrenament meta2olic >no-iunea speci1ic, antrenament? - 3n-elesul principal B e:presie care in ic, e1ectele o/-inute simultan la nivelul meta/olismului interme iar 3n antrenamentul sportiv. =/serva-ii: <cest tip e antrenament se re1er, la procesele e sinte7, 6i o:i o-re ucere e la nivelul -esuturilor. &ecoman1/ri pentru o 1iet/ echili2rat/C =re7ul, pastele, p.inea nea2r,, 1ructele 6i le2umele sunt principalele minerale 6i 1i/re alimentare. <portul e proteine este asi2urat 3n special prin consumul e pe6te, ou, 6i carne. 5ar e:ist, 6i le2ume /o2ate 3n proteine, cum sunt 1asolea, ma7,rea, alunele 6i lintea. Gr,simile 3n2ra6, 6i pot 2enera /oli car iovasculare. $e recoman , evitarea 2r,similor in pr,jituri, carto1i pr,ji-i 6i 3n2he-at,. DGluci ele a1ectea7, in-ii 6i sunt 1actori 1avori7an-i ai /olilor car iovasculare. <ten-ie la consumul e /,uturi r,coritoare, siropuriA. 11( ;re/uie re us consumul e sare. Ea cre6te presiunea san2vin,. 5ieta echili/rat, nu necesit, o suplimentare e vitamine. Care este con3inutul enerHetic al alimentelorL 1 2ram e 2r,simi B )(,& Oj 1 2ram e proteine B 1(," Oj 1 2ram e car/ohi ran-i B 1',1 Oj

11(

:::.-ana"a"e.org

1(8

Gr,simile 1urni7ea7, cea mai mult, ener2ie. Prin consumarea e 2r,simi se poate u6or ep,6i necesarul ener2etic al or2anismului. C.n aceasta se 3nt.mpl,, corpul evine suprapon eral.11& 0e c4t/ enerHie avem nevoieL necesarul total 1e enerHie E viteDa meta2olismului 2aDal M@M!I Mener2ia necesar, pentru a men-ine starea e con6tien-, 6i a asi2ura corpului o temperatur, con1orta/il,? W enerHia pentru sus3inerea activit/3ii M surplusul necesar pentru mi6carea corpului 6i i2estia alimentelor?. Necesarul total 1e enerHie $e m,soar, 3n TiloJoules >Oj? sau Tilocalorii >Vcal?. 1 Oilocalorie B +,1( Oilojules !alan3a enerHetic/ <limentele repre7int, aportul e ener2ie. 5ac, aportul 1e enerHie E consum 1e enerHie6 2reutatea corpului se men-ine constant,. 5ac, aportul 1e enerHie este mai mare 1ec4t consumul enerHetic, 2reutatea corpului va cre6te. <limentele 3n e:ces vor 1i stocate su/ 1orm, e -esut a ipos. <t.t car/ohi ra-ii, c.t 6i proteinele sunt trans1ormate 3n 2r,simi. 9n timp, se ajun2e la o2eDitate. 5ac, aportul 1e enerHie este mai mic 1ec4t consumul enerHetic , 2reutatea corpului va sc, ea. =r2anismul va utili7a epo7itele apoase pentru a o/-ine ener2ie. 9n timp se instalea7, anoreKia( Necesarul enerHetic total 1epin1e 1e: @4rst/ un a ult are nevoie e mai mult, ener2ie ec.t un copil sau o persoan, 3n v.rst,F 5eK /,r/a-ii necesit, mai mult, ener2ie ec.t 1emeile e aceea6i v.rst,F 5tilul 1e via3/ cu c.t o persoan, este mai activ,, cu at.t necesarul ener2etic este mai mare. In sportiv e per1orman-, are nevoie e mai mult, ener2ie ec.t un 1unc-ionar. 2(*( Greutatea corporal/ 7i controlul Hreut/3ii Greutatea corporal, epin e e mai mul-i 1actori: - 3n,l-imea 6i structura osoas, cu c.t 3n,l-imea 6i 2rosimea oaselor este mai mare, cu at.t 2reutatea corpului este mai mareF - se:ul- /,r/a-ii au o 2reutate corporal, mai mare ec.t 1emeile cu aceea6i 3nal-imeF - cantitatea e -esut a iposF - circum1erin-a mu6chilor. Cu c.t este mai mare, cu at.t mu6chii sunt mai
11&

0o-e &arie 6allagner, '111, 0eca!i"ul(ri !rin diagrame, $ducaie fizic(, $di"ura All $duca"ional, !g.B7

1(*

2rei >Greutatea -esutului muscular este mai mare ec.t cea a -esutului a ipos.? ve7i esen Greutatea optim/ @aloarea in1icelui 1e mas/ corporal/ M"MCI e:prim, cel mai /ine cantitatea e 2r,sime e:istent, 3n or2anism 6i este e1init prin raportul intre 2reutate >3n V2? 6i p,tratul 3n,l-imii >3n cm?. "MCEG,"2 G 2reutatea corpului >O2? " 3n,l-imea >cm? ;a/elul nr. 11 @alorile pot 8i Hrupate :n cateHoriile urmatoare su2 :ntre - 9 2+ :ntre 2* 9 2:ntre )0 9 )+ :ntre )* 9 )su2pon1eral Hreutate normal/ preo2eD o2eD Clasa " o2eD Clasa ""

#a2elele 1e Hreutate in1ic/ Hreutatea corporal/ i1eal/ corespunD/toare unui anumite :n/l3imi 7i constitu3ii 8iDice 5ac, 2reutatea corpului este mai mare ec.t 2reutatea i eal,, in ivi ul este suprapon eral >ca7ul e:trem - o/e7itatea?, iar ac, este mai mic,, in ivi ul este su/pon eral >ca7ul e:trem - anore:ia?. O2eDitatea este o stare suprapon eral, sever,, ea este e o/icei, eterminat, e supraalimenta-ie. Consecin3e ale o2eDit/3iiC - lipsa e 1or-,, ener2ieF - stare e in ispo7i-ie 2eneral,F - imo/ilitateF - hipertensiune arterial, >la (#L in o/e7i?F - ureri e capF - nivelul e colesterol crescut 3n s.n2eF - um1larea picioarelorF - variceF - hemoroi7iF - ureri 3n re2iunea inimiiF - 2astrita cronic,F - colecistita cronic,F - pietre la ve7ica /iliar,F - ia/et 7aharat F - a1ectarea poten-eiF - a1ectarea ciclului menstrualF - in1ertilitateaF - pre ispo7itie la acci ente vasculareF

1('

- aterosclero7aF - ere2larea meta/olismului hi ro-salinF - complica-ii up, /oli in1ec-ioaseF - ere2larea sistemului nervos: insomnie, po1t, sporit, e m.ncare, setea m,rit,, a1ec-iuni ve2etativeF - pre ispo7i-ii la pneumonieF - unele 1orme e cancer F 9 lon2evitatea vie-ii se re uce cu 1"-18 ani. AnoreKia6 numit, 6i inapeten-,, const, 3n pier erea apetitului, 1iin un simptom nespeci1ic, 3nt.lnit 1recvent. Este re7ultatul unei iete severe. 9n a/sen-a hranei, or2anismul consum, re7ervele lipi ice 3n scopul o/-inerii e ener2ie. C.n acesta se epiu7ea7,, sunt 1olosite proteinele tisulare. Consecin3e ale anoreKieiC - ensitate osoasa mai re us,F - pier eri e mineraleF - temperatura sc,7ut, a corpuluiF - /,t,i nere2ulate ale inimiiF - e7voltare anormal, a corpuluiF - osteoporo7a 6i /ulimie nervoas,F - 3ncetarea ciclului menstrualF - pielea uscat,, calvi-ia, pilo7itatea e:cesiv, pe toat, supra1a-a corpuluiF - sen7atia e 1ri2F - 2reutatea 3n concentrare. Nu este eloc a evarat, a1irma-ia ca anore:icii nu simt sen7a-ia e 1oame. $unt 3ntot eauna 3n1ometa-i, e aici 6i 1alsa sen7a-ie e control asupra vie-ii 6i propriului corp. 2(.( 5us3in/toare 1e e8ort 7i su2stan3e nutritive necesare corpului 5up, !. 5r,2an sus-in,toarele e e1ort sunt compu6i naturali sau e sinte7,, 1i7iolo2ice, care intervin 3n reac-ii eli/eratoare e ener2ie 3n or2anismul sportivului. Ele repre7int, o 2rup, speci1ic, e pro u6i naturali sau e sinte7,, 1i7iolo2ici, care intervin e re2ul, compensator pe plan meta/olic, resta/ilin p.n, la supracompensare re7ervele ener2etice ale or2anismului. Clasi8icareC Naturale - iet, irijat,6 o:i2enare, o7oni7are6 reechili/rarea hi roelectrolitic,6 alimenta-ie naturist,. FarmacoloHice - comple:e vitaminice, comple:e minerale, antio:i an-i, compu6i 2luci ici, aminoaci7i esen-iali 6i neesen-iali, proteine concentrate, oli2oelenente >$e, Zn, etc.?, comple:e ener2i7ante. ;ntre2/ri >""( A5PEC#E ALE P&EG%#"&"" E0UCA$"ONALEC NO$"UN" 0E "G"EN% 5PO&#"@%6 AL"MEN#A$"A <" 5PO&#UL 1. =/iectivele i2ienei sunt: a? stu ierei 1actorilor me iului 1i7ic e:ternF /? c? -

1((

? a aptarea unor m,suri 3n ve erea re ucerii sau elimin,rii 1actorilor nociviF e? promovarea 1actorilor sano2eni. ". Clasi1icarea /a7elor sportive: a? 3nchiseF /? c? ane:e sociale 6i sanitare. ). !2iena in ivi ual, cuprin e: a? i2iena pieliiF /? c? i2iena re2imului 7ilnic e activitateF ? i2iena somnuluiF e? i2iena locuin-eiF 1? +. Enumera-i su/sta-ele nutritive 6i /iolo2ice active e /a7,: a? proteineF /? c? ? vitamineF e? su/stan-e minerale. 8. 0olul proteinelor 3n or2anism este: a? /? c? 3n ap,rarea or2anismuluiF ? sisteme tamponF e? stimularea activit,-ii $NC>sistemul nervos central?F 1? antito:ic. *. 0olul 2luci elor 3n or2anism este: a? eli/erarea ener2iei 3n or2anismF /? eto:i1ierea or2anismuluiF c? ?e? termore2larea or2anismului. '. 0olul lipi elor 3n or2anism: a? eli/erarea ener2iei 3n or2anismF /? c? rol 3n a/sor/-ia vitaminei 5F ? rol 3n 1ormarea lipi elor e epo7itF e? 3n procesul e i2estie. (. 0olul s,rurilor minerale 6i al vitaminelor 3n or2anism:

1(&

a? /? &. Contri/u-ia ra-iei alimentare 6i rolul ei 3n alimenta-ia sportivilor: a? s, asi2ure cantitativ 6i calitativ principiile nutritiveF /? c? ? s, 1ie preparat, 6i pre7entat, 3ntr-o 1orm, atractiv,. 1#. Clasi1icarea sporturilor up, tipul e alimenta-ie: a? pro1il e re7isten-, pur,F /? pro1il e re7isten-, 1or-,F c? ?11. Ce este o/e7itatea P 1". Ce este anore:iaP &/spunsuri >""( A5PEC#E ALE P&EG%#"&"" E0UCA$"ONALEC NO$"UN" 0E "G"EN% 5PO&#"@%6 AL"MEN#A$"A <" 5PO&#UL 1. /? ai me iului socialF c? a me iului /ilo2ic ". /? eschise ). /? i2iena anali7atorilorF 1? i2iena psihicului +. /? lipi eF c? 2luci e 8. a? plasticF /? catalitic, en7imatic. *. c? plasticF ? catalitic '. /? rol e sinte7, a vitaminelor. (. a? plasticF /? catalitic. &. /? s, asi2ure re1acerea or2anismului up, e1ortF c? s, contri/uie la men-inerea s,n,t,-ii. 1#. c? jocurile sportiveF ? sporturi cu pro1il e 1or-,. 11. =/e7itatea este o stare suprapon eral, sever,, ea este e o/icei, eterminat, e supraalimenta-ie. 1". <nore:ia, numit, 6i inapeten-,, const, 3n pier erea apetitului, 1iin un simptom nespeci1ic, 3nt.lnit 1recvent.

1&#

>"""( FUMA#UL6 ALCOOLUL6 5U!5#AN$ELE FA&MACOLOG"CE 0OPAN#E6 0&OGU&"LE <" AC#"@"#A#EA 5PO&#"@% )( ( Fumatul Fumatul este cunoscut e acum )## e ani, ar a 3nceput s, se r,sp.n easc, up, cel e-al oilea r,7/oi mon ial 3n toate -,rile lumii. $-a sta/ilit c, 3n lume la ora actual, 1umatul este r,spun7,tor pentru mai mult e 1 milion e ecese anual. DCei mai periculo6i 1actori in 1umul e -i2ar, sunt su/stan-ele canceri2ene care se 2,sesc 3n aerosolii pro u6i e 1umul e -i2ar, 6i care poart, enumirea 2eneral, e 2u roaneA. 1"# ,4+,+,+ Efecte de scurt durat >la c.teva minute up, primul 1um?: 9 ritmul inimii se accelerea7,F - -esutul larin2elui evine iritatF - o:i ul e car/on intr, 3n s.n2eF - su/stan-ele canceri2ene intr, ime iat 3n pl,m.niF - aerul este poluatF - ochii pot 1i irita-iF - temperatura pielii sca e. ,4+,+*+ Efectele fumatului pe termen lun( Efectele fumatului asupra sistemului respiratorD 9 irita-ia traheei 6i a larin2eluiF - re uce 1unc-ionarea pl,m.nilor 6i cau7ea7, insu1icien-, respiratorie atorit, um1l,rii 6i limit,rii aerajului pl,m.nilorF - cau7ea7, muco7itate e:cesiv, 3n pasajele pl,m.nilorF - incapacitatea pl,m.nilor e a cur,-a 6i elimina su/stan-ele otr,vitoare se trans1orm, 3n irita-ii ale pl,m.nilor. Efectele fumatului asupra sistemul circulatorD - cre6terea tensiunii arteriale 6i rata /,t,ilor inimiiF - str.n2erea vaselor e s.n2e etermin, o sc, ere a temperaturii corpuluiF - mai pu-in s.n2e o:i2enat 3n corpF - s.n2e a2lutinant care este pre ispus la coa2ulareF
1"#

:::.e.-coala.ro

1&1

- v,t,marea liniilor arteriale contri/uin la artrosclero7, > epuneri e 2r,sime pe pere-ii arteriali?F - cre6terea riscului e in1arct atorita /locajelor 3n circula-ia s.n2elui. Efectele fumatului asupra sistemul imunitarD - sistemul imunitar nu mai 1unc-ionea7, /ineF - persoanele 1um,toare sunt mai e:puse la in1ec-iiF - procesul e vin ecare a or2anismului este mai lun2. Efectele fumatului asupra sistemul muscular i ososD - re ucerea circula-iei s.n2elui 3n 7ona e:tremit,-ilor > e2etele m.inilor 6i picioarelor?F - 3ncor area mu6chilorF - re ucerea masei osoase. Alte efecteD - E1icacitatea me icamentelor este mult re us, la 1um,tori. - Nicotina uce la apari-ia 2astritelor, ulcerelor uo enale, ulcerelor 2astrice. - Fumatul accelerea7, procesul e 3m/,tr.nire 6i este asociat cu s1or,itul 6i apneea 3n timpul somnului, e asemenea cu moartea su/it, a noului-n,scut. - Eocea r,2u6it, la 1emei apare e 1' ori mai 1recvent la 1um,toare. Pilo7itatea 1acial, mai 1recvent,, 3n2,l/enirea te2umentelor e2etelor, a un2hiilor 6i impre2narea cu miros e tutun apare e asemenea la 1um,tori. )(2( Alcoolul D<lcoolul este su/stan-a acceptat, culturalA.1"1 e a/u7 cea mai lar2 isponi/il, 6i cea mai

,4+*+,+ Efectele de scurt durat ale alcoolului - r,spunsuri 3ncetinite 1a-, e me iul am/iantF - sc, erea coor on,riiF - sc, erea capacit,-ii e a 2.n i limpe eF - alterarea memorieiF - vomaF - tul/ur,ri e ve ereF - risc crescut e acci enteF - i1icultatea e a mer2e sau a sta 3n picioareF - pier erea cuno6tin-eiF - comaF - eces. ,4+*+*+ Efectele de lun( durat ale alcoolului - alcoolismulF - pier erea memorieiF - ciro7a hepatic,F - eteriorarea creieruluiF - /oli e inim,F
1"1

:::.e.-coala.ro

1&"

- malnutri-iaF - scurtarea uratei e via-,F - moarte prin acci ente > e automo/il?F - moarte prin alte acci ente. )()( 5u2stan3e 8armacoloHice 1opante $unt su/stan-e sau mijloace e cre6tere arti1icial, a capacit,-ii e e1ort. $unt su/stan-e inter7ise eoarece a uc preju icii normelor eticii 6i echit,-ii sportive 6i aune 2rave 3n timp s,n,t,-ii sportivilor. F,c.n o clasi1icare simpl, a su/stan-elor opante, acestea pot 1i 3mp,r-ite 3n: - su/stan-e stimulente ale $NC >sistemului nervos central?F - anal2e7ice 6i narcoticeF - steroi7i ana/oli7an-i an ro2eniF - /eta/locanteF - su/stan-e iureticeF - corticosteroi7iF - hormoni pepti ici, mimetici 6i analo2iF ,4+4+,+ Efecte de scurt durat ale su#stanelor farmacolo(ice dopante - 1avori7ea7, cre6terea per1orman-ei peste posi/ilit,-ile o/i6nuite ale in ivi uluiF - rupturi musculare 6i alte acci ent,ri atorate suprasolicit,rilor or2anismului. ,4+4+*+ Efecte de lun( durat ale su#stanelor farmacolo(ice dopante - instalarea o/oselii croniceF - 3m/oln,viri ale 1icatuluiF - 3m/oln,viri ale inimii 6i ale sistemului circulatorF - 3m/oln,viri ale rinichilorF - in ucerea e1ectelor contrare la nivel neuromuscularF - epui7are total,F - eces. )(?( 0roHurile 5ro2ul e o su/stan-, sau un amestec e su/stan-e naturale sau sintetice, av.n ac-iune psihotrop, >asemeni unui se ativ sau stimulent? asupra sistemului nervos central, intensi1ic.n unele procese >apar halucina-ii au itive sau vi7uale? 6i elimin.n u-le pe altele > urerea 1i7ic,, moralitatea?. ,4+:+,+ -lasificarea dro(urilor 0roHuri care inhi2/ centrii nervo7iC - cana/isF - opiacee >opiu, mor1in,, eriva-ii e mor1in,, heroin,, meta on,, co ein,?F - /ar/ituriceF - tranchili7ante.

1&)

0roHuri care stimuleaD/ centrii nervo7iC - cocainaF - am1etamineF - cracO-ul. 0roHuri halucinoHeneC - ls F - ecstasHF - phencicli ina >pcp?F - peHote >mescalina?F - psilocH/ina 6i psilocHna. "nhalan3iC - solven-i or2aniciF - lacuri 6i vopseleF - 2a7F - a e7iviF - /en7ine u6oare. E8ectele a1ministr/rii 1roHurilor - epen en-, up, 1olosirea re2ulat,F - supra o7, care poate uce la incon6tien-, sau chiar la moarteF - st,ri emo-ionale necontrolate sau ere2l,ri mentale serioaseF - in1estarea s.n2elui sau apari-ia unor in1ec-ii >chiar in1ectarea cu R!E/$!5<?F - pro ucerea unor acci ente. ;ntre2/ri >"""( FUMA#UL6 ALCOOLUL6 5U!5#AN$E FA&MACOLOG"CE 0OPAN#E6 0&OGU&"LE <" PE&FO&MAN$A 5PO&#"@% 1. Care sunt e1ectele e scurt, urat, ale 1umatului: a? 9 ritmul inimii se accelerea7,F /? - -esutul larin2elui evine iritatF c? ? - su/stan-ele canceri2ene intr, ime iat 3n pl,m.niF e? 1? - ochii pot 1i irita-iF 2? - temperatura pielii sca eF ". E1ectele 1umatului asupra sistemului respirator: a? - irita-ia traheei 6i a larin2eluiF /? - re uce 1unc-ionarea pl,m.nilor 6i cau7ea7, insu1icien-, respiratorie atorit, um1l,rii 6i limit,rii areajului pl,m.nilorF c? ? - incapacitatea pl,m.nilor e a cur,-a 6i elimina su/stan-ele otr,vitoare se

1&+

trans1orm, 3n irita-ii ale pl,m.nilor. ). E1ectele 1umatului asupra sistemul circulator: a? /? - str.n2erea vaselor e s.n2e re7ult.n o sc, ere a temperaturii corpuluiF c? - mai pu-in s.n2e o:i2enat 3n corpF ?e? - v,t,marea liniilor arteriale contri/uin la artrosclero7a > epuneri e 2r,sime pe pere-ii arteriali?F 1? - cre6terea riscului e in1arct atorita /locajelor 3n circula-ia s.n2elui. +. E1ectele 1umatului asupra sistemul imunitar: a? /? c? - procesul e vin ecare a or2anismului este mai lun2. 8. E1ectele 1umatului asupra sistemul muscular 6i osos: a? - re ucerea circula-iei s.n2elui 3n 7ona e:tremit,-ilor > e2etele m.inilor 6i picioarelor?F /? c? - re ucerea masei osoase. *. <lte e1ecte nocive ale 1umatului: a? /? c? - 1umatul accelerea7, procesul e 3m/,tr.nire 6i este asociat cu s1or,itul 6i apneea 3n timpul somnului, e asemenea cu moartea su/it, a noului-n,scut. ? - vocea r,2u6it, la 1emei apare e 1' ori mai 1recvent la 1um,toare. Pilo7itatea 1acial, mai 1recvent,, 3n2,l/enirea te2umentelor e2etelor, a un2hiilor 6i impre2narea cu miros e tutun apare e asemenea la 1um,tori. '. E1ectele e scurt, urat, ale alcoolului: a? - r,spunsuri 3ncetinite 1a-, e me iul am/iantF /? c? - sc, erea capacit,-ii e a 2.n i limpe eF ? - alterarea memorieiF e? - vomaF 1? - tul/ur,ri e ve ereF 2? h? - i1icultatea e a mer2e sau a sta 3n picioareF i? j? - coma, eces. (. E1ectele e lun2, urat, ale alcoolului: a? -

1&8

/? - pier erea memorieiF c? ?e? - /oli e inim,F 1? - malnutri-iaF 2? h? - moarte prin acci ente > e automo/il?F i? - moarte prin alte acci ente. &. E1ectele a ministr,rii ro2urilor: a? - epen en-, up, 1olosirea re2ulat,F /? c? ? - in1estarea s.n2elui sau apari-ia unor in1ec-ii >chiar in1ectarea cu R!E/$!5<?F e? - pro ucerea unor acci ente. &/spunsuri >"""( FUMA#UL6 ALCOOLUL6 5U!5#AN$E FA&MACOLOG"CE 0OPAN#E6 0&OGU&"LE <" PE&FO&MAN$A 5PO&#"@% 1. c? - o:i ul e car/on intr, 3n s.n2eF e? - aerul este poluatF ". c? - cau7ea7, muco7itate e:cesiv, 3n pasajele pl,m.nilorF ). a? - cre6terea tensiunii arteriale 6i rata /,t,ilor inimiiF ?- s.n2e a2lutinant care este pre ispus la coa2ulareF +. a? - sistemul imunitar nu mai 1unc-ionea7, /ineF /? - persoanele 1um,toare sunt mai e:puse la in1ec-iiF 8. /? - 3ncor area mu6chilorF *. a? - e1icacitatea me icamentelor este mult re us, la 1um,tori, /? - nicotina uce la apari-ia 2astritelor, ulcerelor uo enale, ulcerelor 2astrice. '. /? - sc, erea coor on,riiF 2? - risc crescut e acci enteF i ? - pier erea cuno6tin-eiF (. a? - alcoolismulF c? - ciro7a hepatic,F ? - eteriorarea creieruluiF 2? - scurtarea uratei e via-,F &. /? supra o7, care poate uce la incon6tien-, sau chiar la moarteF c? - st,ri emo-ionale necontrolate sau ere2l,ri mentale serioaseF

1&*

>"@( M"JLOACE 0E CON#&OL <" AU#OCON#&OL AL E@OLU$"E" "N0"@"0ULU" <" EFEC#ELE AN#&ENAMEN#ULU" A5UP&A CO&PULU" ?( ( MiJloace 1e control 7i autocontrol al evolu3iei in1ivi1ului Este necesar, o evaluare corect, 6i e1icient, a isponi/ilit,-ilor /iolo2ice, 1i7ice, psiholo2ice sau intelectuale ale sportivului pentru reali7area sarcinilor 6i pro/lemelor ri icate e antrenamentul sportiv. A( "n1ici mor8oloHici ai 1eDvolt/rii 8iDice M 1e8ini3ieIC Cre7terea 9 este un proces /iolo2ic cantitativ al or2anismului, inamic 6i comple:, care uce la m,rirea imensional, a corpului, up, anumite le2i 6i 3ntr-o anumit, succesiune. <re loc in momentul concep-iei 6i se termin, la instalarea maturit,-ii. 0eDvoltarea - repre7int, procesul /iolo2ic calitativ, e a aptare 6i per1ec-ionare a or2anismului, ce implic, o anumit, activitate /iolo2ic,, 1i7ic,, psihic, sau intelectual,. <re loc paralel cu procesul cre6tere, ar continu, 6i up, instalarea maturit,-ii. 5e7voltarea 1i7ic, poate pre7enta mo i1ic,ri 3n sens po7itiv sau ne2ativ. "n1ici mor8oloHici - repre7int, aprecierea e7volt,rii structurale. M,sur,torile sunt 1oarte numeroase, intre care cele mai semni1icative sunt: - 9n,l-imea - se m,soar, 3n staturometruF - %ustul - se m,soar, 3n centimetriF - <nver2ura /ra-elorF - 4un2imea mem/relor superioare 6i in1erioareF - Perimetre : toracic, a/ ominal, al /a7inului, /ra-e, coapseF - 5iametrul /iacromial 6i /itrohanterianF - Greutatea corpuluiF Pentru raporturile 1intre 1i8erite seHmente corporale se utiliDeaD/ : - !n icele e propor-ionalitate lui < rian N. !onescu >/ust- 3n,l-ime?F - !n icele lui Erissman, e:prim, armonia intre cre6terea 3n 2rosime 6i cre6terea 3n lun2ime a corpului >perimetrul toracic - 3n,l-ime?.

1&'

!( "n1ici 8unc3ionali M1e8ini3ieIC !n icele lui muetelet e:prim, starea e nutri-ie raportul intre aportul alimentar 6i cheltuielile ener2etice >2reutate - 3n,l-ime?. !n icele respirator lui 5emenH - corelea7, capacitatea vital, cu 2reutatea corporal,F Capacitate vital, - se m,soar, cu spirometrulF Consumul ma:im e o:i2en >E=" ma:.? - eterminarea in irect, pe /a7a 1recven-ei car iace cu ajutorul Nomo2ramei <stran - !. 0hHmin2F Economia 1unc-ional, a or2anismului - pro/a Pachon - MartinetF C( "n1icatori motriciC For-a - se m,soar, cu inamometru CollinF Eite7a se m,soar, cu cronometrul sau 3n la/oratoare cu aparate specialeF 0e7isten-a - pro/a Mar2ariaF 9n em.narea - m,surarea se 1ace 3n 1unc-ie e mo ul 3n care se mani1est, 3n ramura e sport practicat. 0( Autocontrolul: este meto a e auto-o/servare, auto-e:aminare, auto3nre2istrare a atelor privin or2anismul propriu. Este o meto , simpl, 6i accesi/il,, care m,re6te posi/ilitatea e cunoa6tere a st,rii or2anismului sportivului. <utocontrolul permite suprave2herea continu, a e1ectelor procesului e pre2,tire asupra or2anismului sportivului. <si2ur, cola/orarea continu, a sportivului cu antrenorul 6i cu me icul la alc,tuirea planurilor e antrenament 6i irijarea 6tiin-i1ic, a pre2,tirii. 0e7ultatele tre/uie 3nre2istrate cu re2ularitate, corect 6i 3n acelea6i con i-ii. <utocontrolul 3n epline6te un important rol instructiv e ucativ, contri/uie la con6tienti7area particip,rii sportivului. E( "n1icatori 1e per8orman3/ 9 3nre2istrarea re7ultatelor reali7ate: - la e:amenul e selec-ieF - la pro/ele e veri1icareF - la concursurile e veri1icareF - la concursurile o1icialeF - 3nre2istrarea pro2resului reali7at e 1iecare sportiv. ?(2( Aparatur/6 meto1e6 proce1ee 1e investiHa3ie me1ico9sportiv/ A( Aparate pentru m/surarea somatico9mor8oloHic/: . "aliome"rul . m,surarea taliei .banda me"ric( . m,surarea /ustului, a perimetrului toracic, lun2imea mem/relor superioare 6i in1erioare, lun2imea palmei, lun2imea t,lpii piciorului, alonjaF . c/n"arul . m,surarea 2reut,-ii corporaleF . com!a-ul . m,soar, iametrele /iacromial 6i /itrohanterian. !( Aparate pentru m/surarea 1atelor 8unc3ionale - pentru valorile aparatului car iovascularF

1&(

- pentru aparatul respirator >spirometrul?F - pentru m,surarea e:amenului urinei - pentru e:amenul o1talmolo2ic C( Aparate pentru m/surarea planului motricC . rule"aN . cronome"ruN . dinamome"ruN . greu"(ile, ,al"erele, "onome"ria. =rice mi6care are o tehnic, special, e m,surare 6i 3nre2istrare prin cronografie, -!idografie, dinamografie, "en-iome"rie, e"c. 5tu1iul mi7c/rii >no-iunea superioar, mi6carea? - 3n-elesul principal B opera-ie comple:, e investi2a-ie e1ectuat, asupra unei mi6c,ri 3n scopul cunoa6terii structurii, 1unc-ionalit,-ii 6i e1icien-ei ei. =/serva-ii: Meto ele o/iective e investi2a-ie sunt numeroase, printre care: orto2ra1ia, spi o2ra1ia, ciclo2ra1ia, inamo2ra1ia, o/serva-ia pe a2o2ic,, etc. $inonim: Vinesiolo2ie. ,** 0( Aparate pentru m/surarea planului psihicC - teste e psiholo2ie matriceF - test,ri separate a unor calit,-i 6i procese psihice po7itive care in1luen-ea7, per1orman-aF - "im!ul de reacie >la aprin erea unui /ec, su/iectul apas, pe /uton?F . )i"eza de execuie num,rul e e:ecu-ii 3n unitatea e timp >tunul e servit min2i la tenis e mas,?F .concen"rarea a"eniei, )ederea !eriferic(. 9n ca rul antrenamentului sportiv, antrenorul tre/uie s, cola/ore7e cu sportivul 6i me icul pentru a putea urm,ri e7voltarea 6i evolu-ia sportivului in punct e ve ere morfologic.-oma"ic, funcional, mo"ric i !-i,ic. E( Me1icina 2io9in8ormatic/ are ca scop monitori7area schim/urilor e semnale electrice, put.n s, ecele7e cau7a 3m/oln,virilor - surpri7.n ast1el /oala 3n sta iul nemani1est 6i ast1el s, 3ncerce o in1luen-are terapeutic,, mai e2ra/, ec.t s, aplice m,suri paleative /a7ate pe simptome. 5intre cele mai cunoscute terapii cuantice putem men-iona: - 4<$E0 utili7at 3n a1ec-iunile reumatismale e2eneratorii, a1ec-iunile nevral2ice, 7ona ZosterF - %!=P;0=N utili7at 3n tratarea tul/ur,rilor e circula-ie venoas, >varice, ulcer varicos?, a1ec-iuni ermatolo2ice, >ec7eme, acnee, etc?, 1avori7ea7, cicatri7area pl,2ilor traumatismale sau post-operatorii, re ucerea an:iet,-ii, stimularea imunit,-iiF - C0=M=;E0<P!E cu %ioptron utili7at, 3n tratamentul nevro7elor, an:iet,-ii, epresiei, stresului, stimul,rii imunit,-ii. 7edicina naturist
1""

Nicu Alexe, o! ci", ! 'B4.'B%

1&&

;ermenul e me1icin/ naturist/ sau natural, se re1er, la acele practici terapeutice le2ate e natur,, inspirat, e aceasta 6i 1olosin pro use 6i 1actori naturali, tehnici ancestrale 6i meto e tra i-ionale, veri1icate 3n timp. ecolele 12 i 19 cuno-c un a)/n" =n acea-"( direcie, =n-( forme inci!ien"e de !rac"ic( na"uri-"( !o" fi reg(-i"e =nc( din !erioada colii lui Ei!ocra"e, care !oa"e fi con-idera" !rimul medic orien"a" c("re "era!iile na"uri-"e (cu 411 ani =nain"e de 4,ri-"o-). < ep-ii acestei 6coli cre eau c, totul 3n natur, este a6e7at pe /a7e ra-ionale, me icului revenin u-i sarcina s, 3n-elea2, aceste le2i 6i s, urme7e calea me iului 3nconjurator. Ei ve eau /oala ca e1ect 6i c,utau cau7ele 3n natur,: ap,, aer, alimenta-ie etc. /rincipiile de vindecare n medicina naturist -e bazeaz( !e re=n"oarcerea la na"ur( UMi- medica"rix na"uraeL . (!u"erea )indec("oare a na"urii) =n -"abilirea die"ei, exerciii fizice, micare, folo-irea benefic( a fac"orilor na"urali de mediu (aer, a!(, -oare) microclima", eliminarea !rodu-elor !o"en"ial d(una"oare, abandonarea obiceiurilor ne-(n("oa-e, cre"erea )i"ali"(ii !acien"ului ("era!ie radian"(, eliminarea fac"orilor de -"re-, -u!limen"e nu"ri"i)e). 7edicina complementar inclu e: acupunctura, presopunctura, re1le:oterapia, 1itoterapia, homeopatia, aromaterapia, masajul, ietoterapia, apiterapia, /alneoterapia etc. Fiin o me icin, a6a-7is complementar,, Gcompletea7,G me icina alopata, inter1er.n u-se cu aceasta pe i1erite planuri. <mploarea pe care a luat-o 3n 7ilele noastre se atorea7, pe e o parte lipsurilor 6i e1ectelor a verse care e multe ori se 3nt.lnesc 3n practica alopat,, c.t 6i costurilor in ce 3n ce mai 2reu e suportat e c,tre /olnav 6i sistemele e s,n,tate, al,turi e e1ectele secun are ale terapiilor me icamentoase, uneori 2reu e evitat. ;ermenul e me icin, alternativ, care e1ine6te aceea6i arie e procup,ri s-a 1olosit 6i se mai 1olose6te, e6i se consi er, c, este impropriuF acesta presupun.n 1olosirea unor terapii ca o alternativ, la cealalt, op-iune care este me icina alopat,. ?()( "n1ici 1e apreciere 7i 8ormulele lor 1e calcul 1. !n icele e /ust 6i talie U0ugieriLN #R 1## 0B * un e % 3n,l-imea /ustuluiF ! talia >3n,l-imea?. ". !n icele @Adrian *one-cuAF # * <! B " un e % 3n,l-imea /ustuluiF ! talia >3n,l-imea?. ). 5iametrele /iacromial 6i /itrohanterianF

"##

+. Perimetrul toracic >se m,soar, 3n cm.?F 8. !n icele U$ri-manL< ?T * EB " un e P.;. perimetrul toracic, ! talia >3n,l-imea?. *. !n icele @*oan ForgoA >aprecierea e7volt,rii 1unc-ionale?F ?1 + ? " + ?) + ? + )## 1# un e P1 - valoarea ini-ial, a pulsuluiF P " - pulsul up, "n e e1ort continuu >aler2are pe loc sau EB 2enu1le:iuni?F P) pulsul up, +n e e1ort continuuF P+ pulsul up, *n e e1ort continuuF E re7ultatele pe scar,. Ealorile - 3ntre -8 6i -1# B in ice 1oarte /unF - 3ntre -+ 6i # B in ice /unF - 3ntre # 6i 8 in ice me iocruF - 3ntre * 6i 1# B in ice sla/, - peste 1# B in ice 1oarte sla/. 5in cate2oria me"odelor de in)e-"igare, amintim: documen"area, c,e-"ionarul, cerce"(rile -"a"i-"ice, me"oda com!ara"i)(, me"oda re!rezen"(rilor grafice. &e"ode i !rocedee !-i,ice a. ;ino"e-"ul pentru calit,-ile psihomotorii, percep-ia vi7ual,, capacitatea e apreciere rapi , a mi6c,rilor, preci7ia percep-ieiF b. a!ara"ul "a!!ing au"oma" pentru vite7a e e:ecu-ie 6i capacitatea e 1recven-, a mi6c,rii /ra-elor >la tenis e mas,?F c. "e-"ul U?ragaL pentru aten-ia istri/utiv, >la tenisul e mas,?. ;ntre2/ri >"@( M"JLOACE 0E CON#&OL <" AU#OCON#&OL AL E@OLU$"E" "N0"@"0ULU" <" EFEC#ELE AN#&ENAMEN#ULU" A5UP&A CO&PULU" 1. Ce este cre6tereaP ". Ce este e7voltarea P ). Completa-i in icii mor1olo2ici:

"#1

a? /? c? - anver2ura /ra-elorF ? - lun2imea mem/relor superioare 6i in1erioareF e? - perimetre : toracic, a/ ominal, al /a7inului, al /ra-elor, al coapselorF 1? - iametrul /iacromial 6i /itrohanterianF 2? - 2reutatea corpului. +. Enumera-i 6i e1ini-i in icii 1unc-ionali : a? - !n icele lui muetelet, e:prim, starea e nutri-ie - raportul intre aportul alimentar 6i cheltuielile ener2etice >2reutate - 3n,l-ime?F /? c? - Capacitate vital, - se m,soar, cu spirometrulF ?e? - Economia 1unc-ional, a or2anismului - pro/a Pachon - MartinetF 8. 5e1ini-i 6i enumera-i in icatori motrici: a? /? - Eite7a- cu cronometrul sau 3n la/oratoare cu aparate specialeF c? - 0e7isten-a - pro/a Mar2ariaF ?*. Enumera-i c.teva pro/e 6i aparate pentru m,surarea planului psihic: a? /? - test,ri separate a unor calit,-i 6i procese psihice po7itive care in1luen-ea7, per1orman-a:........................ c? ? - vite7a e e:ecu-ie num,rul e e:ecu-ii 3n unitatea e timp >tunul e servit min2i la tenis e mas,?F e? '. Numi-i c.teva meto e 6i proce ee psihice: a? Oinotestul pentru calit,-ile psihomotorii, percep-ia vi7ual,, capacitatea e apreciere rapi , a mi6c,rilor, preci7ia percep-iei. /? c? testul @Pra2aA pentru aten-ia istri/utiv, >la tenisul e mas,? &/spunsuri >"@( M"JLOACE 0E CON#&OL <" AU#OCON#&OL AL E@OLU$"E" "N0"@"0ULU" <" EFEC#ELE AN#&ENAMEN#ULU" A5UP&A CO&PULU" 1. Cre6terea - este un proces /iolo2ic cantitativ al or2anismului, inamic, 6i comple: care uce la m,rirea imensional, a corpului, up, anumite le2i 6i 3ntr-o anumit, succesiune. <re loc in momentul concep-iei 6i se termin, la instalarea maturit,-ii. ". 5e7voltare - repre7int, procesul /iolo2ic calitativ, e a aptare 6i per1ec-ionare a or2anismului, care implic, o anumit, activitate /iolo2ic,, 1i7ic,, psihic, sau intelectual,. <re loc paralel cu procesul cre6tere, ar continu, 6i up, instalarea

"#"

maturit,-ii. 5e7voltarea 1i7ic, poate pre7enta mo i1ic,ri 3n sens po7itiv sau ne2ativ. ). a? - 3nal-imea se m,soar, 3n staturometruF /? - /ustul - se m,soar, 3n centimetriF +. /? - !n icele respirator lui 5emenH - corelea7, capacitatea vital, cu 2reutatea corporal,F ? - Consumul ma:im e o:i2en >E=" ma:.? - eterminarea in irect, pe /a7a 1recven-ei car iace cu ajutorul Nomo2ramei <stran - !. 0hHmin2F 8. a? - For-a- se m,soar, cu inamometru CollinF ? - 9n em.narea - m,surarea se 1ace 3n 1unc-ie e mo ul 3n care se mani1est, 3n ramura e sport practicat. *. a? - teste e psiholo2ie matrice, c? - timpul e reac-ie >la aprin erea unui /ec, su/iectul apas, pe /uton?F e? - concentrarea aten-iei, ve erea peri1eric,. '. /? - aparatul tappin2 automat pentru vite7a e e:ecu-ie 6i capacitatea e 1recven-, a mi6c,rii /ra-elor >la tenis e mas,?F

"#)

>@( #E5#E PEN#&U M%5U&A&EA CON0"$"E" F"="CE +( ( 0e8ini3ia6 cerin3ele 7i 2ene8iciile test/rii ;estele 6i m,sur,torile sunt mijloace e cule2ere a in1orma-iior 3n /a7a c,rora se iau eci7ii 6i se reali7ea7, evalu,rile per1orman-elor ulterioare. 9ntre2 procesul e m,surare/evaluare este un proces ciclic, 3n * etape care inclu e: - $electarea caracteristicilor ce urmea7, a 1i m,surateF - $electarea meto ei potrivite e m,surareF - Colectarea atelorF - <nali7a atelor colectateF - 4uarea eci7iilorF - !mplementarea acelor eci7ii. Cerin3ele unui test 9n construirea testelor este important s, se asi2ure ca ele m,soar, 1actorii necesari a 1i testa-i 6i sunt 3n acest 1el o/iective mai cur.n ec.t su/iective. Pentru a atin2e acest o/iectiv toate testele tre/uie s, 1ie speci1ice >construite ast1el 3nc.t s, evalue7e 1itnessul sportivului 3n ca7ul activit,-ii 3n iscu-ie?, vali e >2ra ul 3n care testul m,soar, ceea ce pretin e a m,sura?, emne e 3ncre ere >capa/ile e repet,ri constante? 6i o/iective >reali7ea7, un re7ultat constant in i1erent e cel care a ministrea7a testul?. 9n con ucerea testelor tre/uie avute 3n consi erare urm,toarele puncte: - 1iecare test tre/uie s, m,soare un sin2ur 1actorF - testul nu tre/uie s, necesite nici o competen-, tehnic, in partea sportivului >e:cep-ie 1,c.n ca7ul 3n care tre/uie s, evalue7e tehnica?F - tre/uie s, se asi2ure c, sportivul 3ntele2e e:act ceea ce i se cere, ceea ce se m,soar, 6i motivul pentru care se reali7ea7, testulF - proce ura testului tre/uie strict stan ar i7at, 3n termenii a ministra-iei, or2ani7,rii 6i a con i-iilor e me iu. !ene8iciile test/rii 0e7ultatele testelor pot 1i 1olosite pentru : - a pre7ice per1orman-a viitoareF - a in ica punctele sla/eF - a m,sura pro2reseleF - a permite antrenorului s, aprecie7e succesul pro2ramului s,u e antrenamentF - a plasa sportivul 3n 2rupul e antrenament corespun7,torF

"#+

- a motiva sportivul. 9n plus testele a uc varietate 3n pro2ramele e antrenament. Ele pot 1i 1olosite pentru a satis1ace nevoia e competi-ie a sportivului 3n e:trase7on. 9ntruc.t necesit, e1ort ma:im in partea sportivului sunt 1olosite uneori ca unit,-i e antrenament cu repturi epline.

+(2( Factorii care pot in8luen3a reDultatele testelor Irm,torii 1actori pot avea impact asupra re7ultatelor testelor: - temperatura me iului am/iant, nivelul e 72omot, umi itateaF - urata somnului sportivului anterioar, test,riiF - starea emo-ional, a sportivuluiF - me ica-ia pe care sportivul o poate luaF - momentul 7ileiF - cantitatea e co1ein, pe care sportivul o consum,F - perioa a e timp up, ultima mas, luat, e c,tre sportiviF - me iul 3n care se es1,6oar, testul supra1a-a >pista, iar/a, rumul, sala?F - cuno6tintele/e:perien-a sportivului anterioar, testuluiF - acurate-ea m,sur,torilor >timp, istan-,?F - sportivul reali7ea7a un e1ort ma:imal 3n testele ma:imaleF - o 3nc,l7ire necorespun7,toareF - pre7en-a altor persoaneF - personalitatea, cuno6tiin-ele 6i a/ilit,-ile celui care con uce testul. Este important ca antrenorul 6i sportivul s, monitori7e7e pro2ramul e lucru pentru a se men-ine pro2resul 3n termenii volumului e munca 6i a intensit,-ii. !n1orma-iile care se 3nre2istrea7, intra 3n ou, mari cate2orii: - in1orma-iile e 7i cu 7i ale antrenamentuluiF - starea sportivului >s,n,tate?F - ate 1i7iolo2ice >2reutatea corporal,, 1recven-a car iac, e repaus?F - unitatea e antrenament >vite7a, re7isten-a, 1or-a, tehnica?F - volumul antrenamentului >num,rul e Om, num,rul e seturi 6i repet,ri, num,rul e 3ncerc,ri?F - intensitatea antrenamentului >O2, procentul in ma:im, procentul in E="?F - con i-ii prevalente >umi itate, v.nt, c,l ur,?F - r,spunsul la antrenament >o/iectivele 3n eplinite, 1recven-a car iac, e re1acere, sentimentul e o/oseal,?F - in1orma-ii care m,soar, statusul. <cestea pot lua 1orma unui test. 5ac, testul este repetat pe parcursul pro2ramului poate 1i 1olosit pentru a m,sura pro2resul 3n ca rul isciplinei e antrenament. E:emple e ast1el e teste: - pro/e contra cronometru vite7a, re7isten-aF - re7isten-a muscular, 1lotari, trac-iuniF - 1or-a ma:imal, repet,ri unice, repet,ri ma:imeF - 1or-a e:plo7iv, s,rituri verticaleF

"#8

- mo/ilitate m,sur,tori o/iective ale lan-ului e mi6care.

"#*

+()( #este 1e evaluare a reDisten3ei aero2e @O2 maK 6estul de aler(are de *+: Hm =/iectivul acestui test este e a monitori7a e7voltarea re7isten-ei aero/e a sportivului. Mo ul e con ucere a testului: - sportivul e1ectuea7, o 3nc,l7ire e 1# minF - sportivul alear2, ".+ Om >* ture e pist, e +## m?F - se 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu re7ultatele o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. E=" Ma: B ((.#" #.1*8* >2reutatea corpului 3n O2? ".'* >timpul 3n minute? W ).'1* >se:ulo?: pentru /ar/a-i 1.#, pentru 1emei #.#. 6estul Astrand pe #anda de aler(are =/iectiv: pentru a monitori7a e7voltarea re7isten-ei 2enerale a sportivului >E=" ma:? Mo ul e es1,6urare a testului: - /an a este re2lat, la 3nceput la o vite7, e (.#8 Om/h >8mph? iar 3nclinarea pantei la #L. - sportivul 3ncepe testul. 5up, ) minute 3nclinarea este re2lat, la ".8L >1.+l? iar apoi la 1iecare " min 3nclinarea pantei este crescut, cu ".8L >1.+l? E=" ma: poate 1i calculat in timpul total e aler2are 3n 1elul urm,tor: E=" ma:B>timpul p 1.+++? W 1+.&&, >GtimpulGeste timpul total al testului e:primat 3n minute?. Grupul tar2et: acest test este recoman at sportivilor e re7isten-, 6i juc,torilor in sporturile e re7isten-, >1ot/al, ru2/H? 6i nu este potrivit persoanelor un e testul este contain icat. 6estul Astrand de 5 min pe #icicleta er(onomic =/iectivul testului este m,surarea E=" ma: a sportivului. Mo ul e es1,6urare a testului: - se setea7a cicloer2ometrul cu 2hi onul corespun7,tor 6i se re2lea7, scaunulF - se selectea7, 3nc,rc,tura pentru a 3ncepe testul. <le2erea 3nc,rc,turii in1erioare sau superioare epin e e 2reutate 6i e nivelul e 1itness. 9nc,rc,tura selectat, tre/uie s, creasc, 1recven-a car iac, la o valoare sta/il, 3ntre 1)#-1*# /pm. $e pe alea7, cu *# rpm timp e * min cu 3nc,rc,tura selectat,, m,sur.n pulsul la 1iecare minut. Pulsul tre/uie s, se situe7e la o valoare sta/il, e 1)#-1*# /pm. 5ac, 1recven-a car iac, nu se situea7, la valoarea tar2et, up, " min se ajustea7, 3nc,rc,tura cu "8 Matts pentru restul testului 4a s1.r6itul minutului * se 3nre2istrea7, pulsul 6i 3nc,rc,tura 3n Matts $e 1oloseste nomo2rama <stran -0Hhmin2 pentru a etermina E=" E=" ma: B >E="p1###?: G >O2? <nali7a re7ultatelor testului: se 1ace prin compararea cu re7ultatele o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res.

"#'

6estul >alHe de determinare a V=* max $copul testului %alOe const, 3n monitori7area E=" ma: a sportivului. Mo ul e con ucere a testului: se ale2e o 7i 1,r, v.nt 6i se alear2, pe pist, 18 minF se notea7, istan-a total, aler2at, 1a-, e cel mai apropiat marcaj e "8 m. <nali7a re7ultatelor testului: se 1ace prin compararea cu re7ultatele o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. Formula up, care se calculea7, E=" ma: >@=/session 1or runnin2A e FranO RorMill? este: qr>5istan-a total, acoperit, s18? -1))t : #.1'"uW)).) 6estul >alHe pe #anda rulant =/iectiv: monitori7area re7isten-ei 2enerale E=" ma: a sportivului. Mo ul e con ucere a testului: sportivul mer2e pe /an a rulant, p.n, la epui7are. 4a anumite intervale 2ra ul e 3nclinare al /en7ii se cre6te 3n 1elul urm,tor: - %ar/a-i activi 6i se entari: se re2lea7a /an a la ).)mph, 3nclinarea ini-ial, este #L. 5up, 1 min inclinarea este re2lat, la "LF 5up, " min si apoi upa 1iecare minut se creste inclinarea pantei cu 1LF - Femei active 6i se entare: se re2lea7a vite7a /en7ii la )mph, 3nclinarea ini-ial, este #LF 5up, ) min 6i apoi la 1iecare ) min se cre6te inclinarea pantei cu ".8L >1.+l?. $e cronometrea7, e la 3nceputul testului p.n, 3n momentul 3n care sportivul este incapa/il s,-l mai continue aceasta perioa , s-ar 3nca ra i eal 3ntre & 6i 18 min. <nali7a re7ultatelor testului: se 1ace prin compararea cu re7ultatele o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. %ar/atii activi 6i se entari PollocO et al 1&'*: in timpul total E=" ma: se poate calcula up, urmatoarea 1ormul,: E=" ma: B 1.+++ p ; W1+.&&, >G;G este timpul total al testului e:primat 3n minute?. Femei active 6i se entare PollocO et al. 1&(": Eo" ma: se calculea7, in timpul total al testului up, urm,toarea 1ormul,: E=" ma: B 1.)( p ; W 8."" >G;G este timpul total al testului e:primat 3n minute?. 6estul >ruce pe #anda rulant =/iectiv: monitori7area e7volt,rii re7isten-ei 2enerale >E=" ma:? a sportivului. Mo ul e es1,6urare al testului: sportivul alear2, pe /an a rulant, p.n, la epui7are. 4a anumite intervale 3n ecursul testului se cre6te vite7a >Om/hr? 6i 2ra ul e 3nclinare >L?. 0e7ultatul i eal ar 1i 3ntre & 6i 18 min.. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7ator, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. %ar/a-i activi 6i se entari - Foster et al. 1&(+: E=" ma: se calculea7, in timpul total al aler2,rii/mersului pe /an , up, urm,toarea 1ormul,:

"#(

E=" ma:B1+.( - >1.)'& p ;? W >#.+81 p ;v? - >#.#1" p ;w?F >G; este timpul total al testului e:primat 3n minute, e:. 1) minute, 18 secun eB1)."8 minute?. Femei active 6i se entare PollocO et al.1&(": E=" ma:B+.)( p ; - ).& 6estul -ooper de determinare a V=* max =/iective: monitori7area e7volt,rii capacit,-ii aero/e a sportivului 6i eterminarea E=" ma:. Mo ul e es1,6urare a testului: - sportivul e1ectuea7, o 3nc,l7ire e 1#-18 minF - sportivul alear2,/mer2e pe pist, c.t e repe e poate 3n 1" min. $e 3nre2istrea7, istan-a total, acoperit, p.n, la cel mai apropiat marcaj e 1## mF - sportivul e1ectuea7, revenirea up, e1ort. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. E=" ma: se calculea7, up, urm,toarea 1ormul,: istan-a parcurs, 3n m 8#+.&? s ++.'). 6estul -onconi ;estul Conconi >Conconi et al, 1&("? este o meto , simpl, e a m,sura valorile apro:imative ale pra2urilor aero/e 6i anaero/e. <cest test s-a ove it 3nsa a 1i e1icitar >Kones 6i 5oust, 1&&8?. Mo ul e es1asurare a testului Conconi pe o pista e +## m: 3n testul Conconi sportivul 36i cre6te vite7a 2ra at la 1iecare "## m 6i se 3nre2istrea7, 1recven-a car iac, 6i timpul la 1iecare marcaj e "## m. <ceast, cre6tere a vite7ei la 1iecare "## m se men-ine p.n, 3n momentul 3n care sportivul nu mai poate p,stra ritmul. 5istan-a toatal, parcurs, 3n ca rul testului tre/uie s, se situe7e 3ntre ".8 Om 6i + Om pentru a se asi2ura su1iciente in1orma-ii necesare calculelor ulterioare.Eite7a 6i 1recven-a car iac, este trasat, pe un 2ra1ic e un e se poate etermina pra2ul anaero/ al sportivului. - se e1ectuea7, o 3nc,l7ire e 1# minF - se porne6te monitorul 1recven-ei car iace la punctul e startF - la 1iecare "## m se 3nre2istrea7, timpul 6i 1recven-a car iac,F - la 1iecare "## m se cre6te vite7aF - se 3ncheie testul 3n momentul 3n care nu se mai poate p,stra ritmulF - se opre6te monitorul 1recven-ei car iaceF - se e:ecut, o revenire up, e1ort e 1# min. Mo ul e es1,6urare a testului Conconi pe /an a rulant,: - se e1ectuea7, o 3nc,l7ire e 1# minF - se setea7, monitorul 1recven-ei car iace s, 3nre2istre7e valorile la 1iecare 8 secF - se porne6te /an a la vite7a cerut,F - se porne6te monitorul 1recven-ei car iaceF - se 3nre2istrea7, timpul 6i 1recven-a car iac, la 1iecare "## mF - se cre6te vite7a la 1iecare "## m cu #.8Om/hrF - se 3ncheie testul 3n momentul 3n care se atin2e 1recven-a car iac, ma:im, sau nu se mai poate continuaF

"#&

- se opre6te monitorul 1recven-ei car iaceF - se e1ectuea7, o revenire up, e1ort e 1# min. Calcularea pra2ului anaero/: se etermin, vite7a la 1iecare "## m 6i apoi pentru 1iecare "## m se trasea7a pe 2ra1ic valorile vite7ei 6i 1recven-ei car iace. $e constat, c, 2ra1icul 3nre2istrea7, cre6teri, apoi un platou 3nainte e a cre6te in nou. <ceste platouri in 2ra1ic in ic, pra2ul anaero/. = estimare e1icient, a pra2ului aero/ s-a ove it a 1i pra2ul anaero/ minus "# /pm. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. Viteza critic de not $copul C$$ >Critical $Mim $pee ? este e a monitori7a capaciatea aero/,. 9n es1,6urarea testului tre/uie a optat, urm,toarea tehnic,: - se 3ncepe 1iecare etap, e la un punct e 3mpin2ere- nu e la scu1un areF - se a6teapt, pentru o revenire complet, 3ntre etapeF - se 3nre2istrea7, timpul 1iec,rei etape e 3not 3n secun eF - se calculea7, C$$ 1olosin un test calculator corespun7,tor. Mo ul e con ucere a testului: testul inclu e ou, etape e 3not ma:imal e +## m 6i 8# m C$$ B >5" - 51? s >;" - ;1?. >un e 51 B 8#, 5" B +##, ;1 B timpul pentru 8# metri 3n secun e an ;" B timpul pentru +## metri 3n secun e?. Conceptul e C$$ s-a ove it a 1i o m,sur, vali , 6i e 3ncre ere a capacit,-ii aero/e a 3not,torilor. Ginn >1&&)? a su2erat c, valoarea C$$ o/-inut, poate 1i 1olosit, pentru eterminarea timpilor e antrenament a 3not,torilor. 6estul pe steper $copul acestui test este e a monitori7a e7voltarea aparatului car iovascular a sportivului. ;estul pe steper se es1,6oara 3n 1elul urm,tor: - se urc, 6i se co/oar, e pe steper cu un sin2ur picior o at, timp e ) minF - se 3ncearc, men-inerea unui ciclu constant e + /,t,i >apro:imativ "" "+ pa6i/min?F - se 1olose6te un metronom sau este ru2at, o persoan, s, men-in, ritmul cerut. 4a s1.r6itul testului se m,soar, 1recven-a car iac, pe 18 sec, se 3nmul-e6te num,rul e /,t,i pe 18 sec cu +. $e utili7ea7, valoarea o/-inut, pentru a evalua per1orman-a. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul 8arvard =/iectiv: monitori7area e7volt,rii aparatului car iovascular a sportivului. Mo ul e es1,6urare a testului: - se urc, pe o /anc, e 2imnastic, stan ar o at, la 1iecare ou, secun e timp e 8 min >18# pa6i?F

"1#

- la 1 min up, terminarea testului se m,soar, 1recven-a car iac, /pm- pulsul 1F - la " min up, terminarea testului se etermin, in nou 1recven-a car iac, /pm pulsul "F - la ) min up, 3ncheierea testului se m,soar, in nou pulsul /pm pulsul )F Nivelul e 1itness se etermin, up, urm,toarea 1ormul,: 0e7ultat B )#### s >pulsul 1 W pulsul " W pulsul )? $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul de fitness pe mai multe nivele 26estul naveta de *C m3 ;estul cunoscut 6i su/ enumirile e @%leep ;estG, %eep ;estG 6i Gxo-xo ;estA a 1ost e7voltat e c,tre 4e2er, 4.<. k 4am/ert, K. >1&("? =/iectivul testului Multi-$ta2e Fitness ;est >M$F;? este e a monitori7a E=" ma: a sportivului. Mo ul e es1,6urare a testului: testul este alc,tuit in ") e nivele, 1iecare nivel cu o urat, e 1 min. Fiecare nivel cuprin e o serie e "# e m e aler2,ri 3nainte 6i 3napoi, vite7a ini-iala este e (.8Om/hr 6i cre6te cu #.8Om/hr la 1iecare nivel. Pe C5/caset, un sin2ur /eep in ic, s1.r6itul unei curse iar ) /eep-uri in ic, 3nceputul nivelului urm,tor. ;estul se es1,6oar, 3n mo ul urm,tor : - se m,soar, o sec-iune e "# m 6i se marchea7, 1iecare cap,t cu c.te un conF - sportivul e:ecut, un pro2ram e 3nc,l7ire 6i e:erci-ii e stretchin2 inamicF - sportivul tre/uie s,-6i plase7e un picior pe sau incolo e marcajul e "# m la s1.r6itul 1iecarei curse. 5ac, sportivul sose6te la cap,tul navetei 3nainte e /eep, tre/uie s, a6tepte urm,torul /eep pentru a-6i continua aler2area. $portivul continu, s, aler2e c.t e mult este posi/il p.n, c.n nu mai poate p,stra ritmul cu C5/caseta, moment 3n care se retra2e voluntar 5ac, sportivul nu reuse6te s, ajun2, la cap,tul navetei 3nainte e /eep 6i se vor mai acor a " sau ) curse 3n 3ncercarea e a rec.6ti2a ritmul 3nainte e a se retra2e. $e 3nre2istrea7, nivelul 6i num,rul e curse e:ecutate la acel nivel e c,tre sportiv. 4a s1.r6itul testului sportivul e:ecut, o revenire up, e1ort inclu7.n e:erci-ii e stretchin2 statice. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. Cunosc.n 1aptul c, vite7a ini-ial, este e (.8Om/hr 6i cre6te cu #.8 Om/hr la 1iecare nivel se poate calcula timpul pentru 1iecare sec-iune e "# m, la 1iecare nivel, up, urm,toarea 1ormul,: ;imp "#m B '" s > > > Nivel - 1 ? p #.8 ? W (.8 ? 6estul de step Kueens -olle(e =/iectiv: monitori7area e7volt,rii sistemului car iovascular a sportivului. Mo ul e es1,6urare a testului: - se urc, 6i se co/oar, e pe steper timp e ) min 3n ritmul urm,tor:

"11

- /ar/a-ii "+ e pa6i pe minutF - 1emeile "" e pa6i pe minut. $e 1olose6te metronomul sau se cere unei persone s, ajute la men-inerea ritmului, la 8 secun e up, 3ncheierea testului se m,soar, 1recven-a car iac, pe 18 secun e. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul de mers ?ocHport =/iectiv: monitori7area e7voltarii E=" ma: a sportivului. Mo ul e con ucere a testului: - se ale2e o 7i 1,r, v.nt pentru aplicarea testuluiF - se 3nre2istrea7, 2reutateaF - se mer2e 1 mil, >1*#&m? c.t mai repe e posi/ilF - se 3nre2istrea7, timpul necesar complet,rii sarciniiF - ime iat up, terminarea mersului se 3nre2istrea7, 1recven-a car iac, >/pm?. $e etermin, E=" ma: up, urm,toarea 1ormul,: 1)".(8) - >#.#'*& p 2reutatea? - >#.)('' p v.rsta? W >*.)18 p se:ul? - >)."*+& p timpul? - >#.18*8 p 1recven-a car iac,? un e: 2reutatea este m,surat, 3n poun s, se:ul /ar/a-i B1, 1emeiB#F timpul este e:primat 3n minute 6i sutimi e minuteF 1recven-a car iac, este 3n num,rul e /,t,i pe minutF v.rsta este 3n ani. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res.1") 6estul de step 6ecumse$ =/iectiv: monitori7area 1itnessului car iorespirator a sportivului. Mo ul e aplicare a testului: - se urc, 6i se co/oar, e pe /anc,/steper 3n + timpi >piciorul rept sus, piciorul st.n2 sus, piciorul rept jos, piciorul st.n2 jos? e:ecut.n "+ e cicluri 3ntr-un minutF - se solicit, ajutorul unei persoane pentru men-inerea ritmului sau se poate 1olosi un metronom re2lat la &* /,t,i/minutF - se e1ectuea7, testul timp e trei minuteF - la )# e secun e up, terminarea testului se m,soar, pulsul pe )# e secun e. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul de determinare a V=* max pe #anda rulant =/iectiv: monitori7area re7isten-ei 2enerale E=" ma: a sportivului.
1")

>ilne, 6., e" al.< $-"ima"ion of MP' max from a one mile "rac; :al;, gender, age and bod9 :eig,". &ed ci. !or"- $xerc., 19<'%B, 1927

"1"

Mo ul e aplicare a testului: sportivul alear2, pe /an , p.n, la epui7are. 4a anumite intervale se cre6te 2ra ul e 3nclinare al /en7ii. %an a rulant, este re2lat, la o vite7, e 11.) Om/hr 6i 3nclinarea la #l iar sportivul 3ncepe testul. 4a anumite intervale e timp se ajustea7, 3nclinarea /en7ii. $e porne6te cronometrul la 3nceputul testului 6i se opre6te 3n momentul 3n care sportivul nu mai poate continua interval situat i eal 3ntre & 6i 18 min. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. E=" ma: poate 1i calculat in tipul total al aler2,rii up, urmatoarea 1ormul,: E=" ma: B +" W >timpul p "?, >G;impulG repre7int, timpul total al testului e:primat 3n minute?. 6estul de Go((in( de , mil pentru determinarea V=* max =/iectiv: monitori7area e7volt,rii E=" ma: a sportivilor. Mo ul e aplicare a testului: - 3ncal7ire prin aler2are u6oar, c.teva minute: - se alear2, 1 mil, 3ntr-un ritm lejer, constant asi2ur.n u-se o urata mai mare e ( min /ar/a-ii 6i & min 1emeileF - se 3nre2istrea7a timpul e1ectiv 3n care s-a aler2at 1 mil,F - se 3nre2istrea7a 1recven-a car iac, ime iat la 3ncheierea testului. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. <l2oritmii e calcul a E=" ma: sunt : %ar/a-i sportivi E="ma: B 1#(.(++ - #.1*)*G - 1.+)(; - #.1&"(P Femei sportive E="ma: B 1##.8 - #.1*)*G- 1.+)(; - #.1&"(P , >In e S B 2reutatea 3n O2, ; B ;impul necesar pentru a aler2a o mil, 6i P B 1recven-a car iac, la s1.r6itul aler2,rii?. 6estul de determinare a V=* max a persoanelor n carucior rulant =/iectiv: monitori7area nivelului e 1itness aero/ a sportivului. Mo ul e aplicare a testului: testul const, 3n parcur2erea unei istan-e c.t mai mari 3n 1" min. ;re/uie s, se 3nre2istre7e istan-a total, p.n, la cel mai apropiat marcaj e 1##m. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7ator, teste atele s, in ice un pro2res.1"+ 6estul o- o intermitent de rezisten =/iective: monitori7area e7volt,rii E=" ma: 6i a capacit,-ii sportivului e a e:ecuta o sarcin, repetat, pe intervale.
1"+

+ran;lin #A e" al. +ield "e-" e-"ima"ion of maximal ox9gen con-um!"ion in :,eelc,air u-er-. Arc, ?,9- 0e,abil. 1991N71<%74.%72

"1)

Mo ul e es1,6urare a testului: - se m,soar, o sec-iune e "# m 6i ".8 m 6i se marchea7, cu conuri ><,% 6i C?F - sportivul 3ncepe la conul % 6i c.n au e semnalul pe C5 alear2, spre conul CF - c.n au e semnalul pe C5 alear2, e la conul C spre conul %. 1"8 $portivul are apoi o perioa , e revenire e 8 secun e, alear2, spre conul < 6i 3napoi la conul %. $portivul continu, s, aler2e 3ntre conuri 3n 1unc-ie e semnalele au7ite pe C5. C.n sportivul nu reu6e6te s, complete7e naveta cu success 3n timpul alocat se , un semnal e avertisment, urm.n ca ata viitoare c.n nu reu6e6te s, e:ecute cu succes naveta s, 1ie oprit. $e 3nre2istrea7, istan-a total, parcurs,. ;estul urea7a 3ntre *-"# min pentru nivelul 1 6i 3ntre "-1# min pentru nivelul "1"* $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor 3ntre 1iecare test atele s, in ice un pro2res.1"' 6estul o- o intermitent de revenire ;estul este similar testului Ho-Ho e re7isten-, cu eose/irea c, sportivul are o pau7, activ, e 1# sec. E:ist, ou, versiuni ale testului. Nivelul 1 al testului este estinat pentru cei care practic, sportul 3n scop recrea-ional, 3n timp ce nivelul " este a resat sportivilor e elit,. <cest test a 1ost e7voltat e c,tre Kens %an2s/o 6i cola/oratorii s,i. =/iective: monitori7area e7volt,rii E=" ma: 6i a capacit,-ii sportivului e a e:ecuta o sarcin, repetat, pe intervale. Mo ul e es1,6urare a testului: - se m,soar, o sec-iune e "# m 6i ".8 m 6i se marchea7, cu conuri ><,% 6i C?F - sportivul 3ncepe la conul % 6i c.n au e semnalul pe C5 alear2, spre conul CF - can au e semnalul pe C5 alear2, e la conul C spre conul %F - sportivul are apoi o pau7, activ, e 1# secun e c.n alear2, 3nspre conul < 6i apoi 3napoi la conul %. $portivul continu, s, aler2e 3ntre conuri 3n 1unc-ie e semnalele au7ite p C5. C.n sportivul nu reu6e6te s, complete7e naveta cu succes 3n timpul alocat se , un semnal e avertisment, urm.n ca ata viitoare c.n nu reu6e6te s, e:ecute cu success naveta s, 1ie oprit. $e 3nre2istrea7, istan-a total, parcurs,. ;estul urea7, 3ntre *-"# min pentru nivelul 1 6i 3ntre "-1# min pentru nivelul ". 1"( $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res.

1"8

>ru-"ru! ?, e" al., '117, ST,e Vo.Vo *0' Te-"< !,9-iological re-!on-e, reliabili"9, and a!!lica"ion "o eli"e -occerS, &edicine W cience in !or"- W $xerci-e. e!NB2(9)<1777.7B 1"* Gen- #ang-bo, 1994, S +i"ne-- Training in +oo"ball, a -cien"ific a!!roac,S 1"' Vrustrup, P., et al., "##), G;he xo-xo !ntermittent 0ecoverH ;est: PhHsiolo2ical 0esponse, 0elia/ilitH, an Eali itHG, Me icine k $cience in $ports k E:ercise. )8>+?, *&''#8 1"( Gen- #ang-bo, 1994, S +i"ne-- Training in +oo"ball, a -cien"ific a!!roac,S

"1+

Formula e estimare E=" ma:>ml/min/O2? in re7ultatul testului Ho-Ho intermitent e revenire nivelul " >%an2s/o et al. "##(?: E="ma: B istan-a 3n metri : #.#1)* W +8.)1"& +(?( #este 1e evaluare a reDisten3ei anaero2e 6estul -unnin($am i FaulHner =/iectiv: monitori7area capacit,-ii anaero/e a sportivului. Mo ul e es1,6urare a testului: - sportivul e:ecut, o 3nc,l7ire pe /an a rulant,F - se e1ectuea7, o scurt, e:ersare pe /an , la vite7a impus, e testF - /an a este re2lat, la vite7a e ( mile/hr >1".& Om/hr? 6i 3nclinarea e "#L. $e porne6te cronometrul 3n momentul 3n care sportivul alear2, 1,r, suport. ;estul se continu, p.n, la epui7are, a ic, sportivul nu mai poate p,stra ritmul impus. $e 3nre2istrea7, timpul 1a-, e cele mai apropiate #.8 sec. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. ?A!6 =/iectiv: 0<$; >0unnin2-/ase <naero/ic $print ;est? a 1ost e7voltat la Iniversitatea in Solverhampton >IV? pentru a testa per1orman-a anaero/, a sportivilor. 0<$; este similar cu S<N; 1)#> 3n sensul c, 1urni7ea7, antrenorilor instrumente e m,sur, pentru in icele e 1or-, 6i 1ati2a/ilitate. ;estul Sin2ate este a resat 3n special cicli6tilor 3n timp ce 0<$; este aplica/il sportivilor a caror /a7, e mi6care este aler2area. Mo ul e es1,6urare a testului: - sportivul este c.nt,rit 3naintea testuluiF - e1ectuea7, o 3nc,l7ire e 1# minF - are o perioa , e 8 minute e revenireF - e:ecut, *: )8 metri 3n ritm ma:im >se acor , 1# sec 3ntre sprinturi pentru 3ntoarcere?. $e 3nre2istrea7, timpul 1iecarui sprint rotunjin u-se p.n, la cea mai apropiat, sutime e secun ,, se e1ectuea7, calculele corespun7,toare. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. Formule e calcul: Eelocitatea B istan-astimpF <ccelera-ia Bvelocitatea stimpF For-aB2reutatea : accelera-iaF Puterea B 1or-a : velocitatea sau Puterea B 2reutatea : istan-avstimpw.

1"&
1)#

Gen- #ang-bo, 1994, S +i"ne-- Training in +oo"ball, a -cien"ific a!!roac,S Cinga"e Anaerobic B1 c9cle Te-"

"18

Pentru cei * timpi se calculea7, puterea 1iecarei aler2,ri 6i apoi se etermin,: - puterea ma:im, cea mai mare valoareF - puterea minim, - cea mai mica valoareF - puterea me ie suma celor * valoris*F - in icele e 1ati2a/ilitate >puterea ma:im, puterea minim,? stimpul total al celor * sprinturi. +(+( #este 1e evaluare a aHilit/3ii 6estul de a(ilitate ACA =/iectiv: monitori7area e7volt,rii vite7ei 6i a2ilit,-ii sportivilor. Mo ul e es1,6urare a testului: - se marchea7, supra1a-a, istan-a intre < 6i % este e 1# m iar istan-a intre % 6i C este e 8 m. $portivul alear2, e la linia e start ><? spre linia e 1# m >%?. $e porne6te cronometrul c.n sportivul trece e linia e 1#m >%?. $portivul alear2, spre linia e 18 m >C? , se 3ntoarce 6i alear2, 3napoi spre linia e start. $e opre6te cronometrul c.n sportivul trece e linia e 1# m >%?, c.n se 3ntoarce spre linia e start. $e 3nre2istrea7, cele mai /une ou, valori. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul de a(ilitate cu o#stacole $exa(onal =/iectiv: monitori7area a2ilit,-ii sportivului. Mo ul e es1,6urare a testului: - sportivul st, 3n mijlocul he:a2onului cu 1a-a spre linia <F - tot timpul testului sportivul este 3n reptat spre linia <F - la coman a @PleacaA se porne6te cronometrul 6i sportivul sare cu am/ele picioare peste linia % 6i apoi 3napoi 3n centru, apoi peste linia C 6i 3napoi 3n centru, apoi linia 5 6i a6a mai eparte. C.n sportivul sare peste linia < 6i apoi 3napoi 3n centru se consi er, un circuit. $portivul e1ectuea7, ) circuite, la completarea celor ) circuite cronometrul se opre6te 6i se 3nre2istrea7, timpul. <poi sportivul se opre6te 6i repet, testul. 5up, completarea celui e-al oilea test se etermin, me ia timpilor 3nre2istra-i. 5ac, se sare peste o linie 2re6it, se re3ncepe testul. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, teste atele s, in ice un pro2res. 6estul Illinois =/iectiv: monitori7area e7volt,rii a2ilit,-ii sportivului. 4un2imea traseului este e 1# m iar la-imea > istan-a 3ntre linia e start 6i 1inish? este e 8 m. Pe pista e atletism se pot 1olosi 8 culoare. $e pot 1olosi + conuri pentru a marca startul, 1inish-ul 6i punctele e intoarcere. Conurile in centru sunt situate la o istan-, e ).) m 3ntre ele. Mo ul e con ucere a testului:

"1*

- sportivul este 3ntins cu 1a-a la po ea la punctual e startF - la coman , sportivul sare 3n picioare 6i porne6te cursa printre conuri spre linia e 1inishF - se 3nre2istrea7, timpul total e la comana a at,, p.n, c.n sportivul parcur2e traseul. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul s$im#rii laterale a direciei =/iectiv: monitori7area vite7ei sportivului la schim/,ri e irec-ie. Mo ul e con ucere a testului: - cele ) conuri sunt a6e7ate la 8 m epartare pe o linie reapt,F - sportivul 3ncepe la conul in mijlocF - antrenorul , semnul e start 6i in ic, o anumit, irec-ie, st.n2a sau reaptaF - sportivul alear2, 6i atin2e primul con, se re3ntoarce pe l.n2, conul in mijloc >start? spre conul mai 3n epartat 6i 3l atin2e 6i apoi se re3ntoarce 6i atin2e conul in mijocF - antrenorul porne6te cronometrul la coman a @PleacaA 6i 3l opre6te c3n sportivul atin2e conul in mijloc. $e 3nre2istrea7, cea mai /un, valoare in ou, 3ncerc,ri 3n 1iecare irec-ie, st.n2a 6i reapta 6i se utili7ea7a cel mai /un scor 3n 1iecare irec-ie. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul picioarelor rapide 2KuicH feet test3 ;estul o1er, in1orma-ii le2ate e pre7en-a 1i/relor musculare rapi e 3n mu6chii implica-i 3n sprint 6i in ic, poten-ialul sportivului e a e:ecuta mi6c,ri rapi e. Factorii ere itari cum ar 1i lun2imea mem/relor, aliniamentul muscular 6i propor-ia e 1i/re musculare rapi e plasea7a o limit, a poten-ialului ma:imal ar printr-un antrenament corespun7,tor se poate cre6te vite7a. Mo ul e es1,6urare a testului: - se a6ea7, "# e /astoane e *# cm la o istan-, e +8 cm 3ntre ele, pe iar/, sau pe pista e atletism. $portivii tre/uie s,-6i 1oloseasc, intens /ra-ele 3ntr-o mi6care e sprint a /ra-elor cu o 1oarte re us, ri icare a 2enunchilor 3n timp ce alear2, printre /astoane 1,r, s, le atin2,. $e porne6te cronometrul 3n momentul 3n care piciorul sportivului atin2e pentru prima at, 7ona intre primul 6i al oilea /aston 6i se opre6te c.n se reali7ea7, contactul cu 7ona e up, ultimul /aston. $e 3nre2istrea7, cea mai /un, valoare in ou, 3ncerc,ri. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice o 3m/un,t,-ire 3n vite7a picioarelor sportivului.

"1'

6estul naveta =/iectiv: evaluarea capacit,-ii sportivului e a accelera 3ntre liniile marcate 6i schim/,ri rapi e e irec-ie. Mo ul e con ucere a testului: ! se cere sportivului s, sprinte7e e la linia e start, s, ia o carami , 6i s, o a6e7e 3n 7ona in spatele liniei e start. $portivul sprintea7, in nou pentru a lua a oua carami , 6i se 3ntoarce sprint.n spre linia e start. Cronometrul este pornit la coman a @Pleac,A 6i oprit c.n toracele sportivului ep,6este linia. Nu se ia 3n consi erare testul ac, carami a este aruncat, 6i nu a6e7ata pe po ea. Carami a tre/uie a6e7at, up, linie 6i nu pe linie. $e repet, testul e ) ori 6i se 3nre2istrea7, cel mai /un timp $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice o 3m/un,t,-ire. 6estul de instrucie 6 2L6I0rill test3 =/iectiv: monitori7area e7volt,rii vite7ei sportivului la schim/,rile irec-ie. Mo ul e es1,6urare a testului: - se a6ea7, trei conuri la o istan-, e 8 m ep,rtare pe o linie reapt,. <l patrulea con este a6e7at la 1# m 1a-, e conul in mijloc ast1el 3nc.t conurile 1ormea7a un ;. - sportivul 3ncepe la conul e la /a7a @;A-uluiF - se , semnalul @$tartA 6i se porne6te cronometrulF - sportivul alear2, spre conul in mijloc 6i 3l atin2eF - apoi 1ace 8 m aler2are lateral, spre conul in stan2a 6i 3l atin2eF - 1ace 1# m aler2are lateral, spre conul mai 3n epartat 6i 3l atin2eF - 1ace 8 m aler2are lateral, 3napoi la conul in centru 6i 3l atin2eF - alear2, 1# m cu spatele la /a7a @;A-ului 6i atin2e conulF - se opre6te cronometrul. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice o 3m/un,t,-ire. 6estul Mi(-za( Mo ul e con ucere a testului: - se marchea7, traseul cu + conuri a6e7ate la capetele unui reptun2hi e ).#+m/+.(' m cu 3nca un con plasat 3n centruF - sportivul urmea7, traseul i enti1icat 6i se 3nre2istrea7, timpul cel mai apropiat e #.8 sec. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice o 3m/un,t,-ire. e

"1(

+(*( #este 1e evaluare a echili2rului 6estul !torH al ortostatismului =/iectiv: monitori7area e7volt,rii capacit,-ii sportivului e a-6i men-ine starea e echili/ru 3ntr-o po7i-ie static,. Mo ul e con ucere a testului: - st.n con1orta/il cu sprijin pe am/ele picioare, m3inile pe 6ol uriF - se ri ic, un picior 6i se plasea7, e2etele piciorului pe 2enunchiul opusF - la coman , se ri ic, c,lc.iele 6i se sprijin, pe v.r1uriF - se porne6te cronometrul. $e men-ine echili/rul c.t este posi/il e mult 1,r, s, atin2, po eaua cu c,lc.iul sau ca cel,lalt picior s, se 3n ep,rte7e e pe 2enunchiF - se 3nre2istrea7, timpul 3n care sportivul 36i men-ine echili/ruluiF - se repet, testul pentru cel,lalt picior. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul !torH cu oc$ii nc$ii =/iectiv: monitori7area e7volt,rii capacit,-ii sportivului e a-6i men-ine starea e echili/ru 3ntr-o po7i-ie static,. Mo ul e es1,6urare a testului: - st.n con1orta/il cu sprijin pe am/ele picioare, m.inile pe 6ol uriF - st.n pe piciorul pre1erat cu la/a piciorului 3ntins, pe po ea se ri ic, cel,lalt picior 6i se a6ea7, e2etele piciorului pe 2enunchiul piciorului pre1eratF - la coman , se 3nchi ochiiF - se porne6te cronometrulF - se men-ine echili/ru c.t e mult este posi/ilF - se opre6te cronometrul c.n se eschi ochii, se mi6c, m.inile, se 3n ep,rtea7, piciorul e pe 2enunchi sau se mi6c, piciorul e sprijinF - se 3nre2istrea7, timpul c.t se men-ine echili/rul, se repet, testul e trei ori. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. +(.( #este 1e evaluare a compoDi3iei corporale /rocentul de (rsime din or(anism M,surarea procentului e 2r,sime in or2anism este o meto , e eterminare a 2reut,-ii 6i compo7i-iei corporale corecte. $u/ piele se 2,se6te -esutul su/cutanat 2ras iar procentul e 2r,sime total, a or2anismului poate 1i m,surat 1,c.n un pliu cutanat 3n anumite 7one ale corpului cu ajutorul unui caliper. ;estul necesit, oar + m,sur,tori. = alternativ, o repre7int, testul pliului cutanat xuhas7 care necesit, * m,sur,tori. Meto a: - se asi2ur, c, toate m,sur,torile pliurilor cutanate se e1ectuea7, pe partea reapt, a corpului iar m,sur,torile se 1ac 3n centimetriF

"1&

- se prin e pliul cutanat 3ntre police 6i in e:F - se aplic, caliperul cam la 1 cm e e2ete 6i la o a .ncime apro:imativ e2al, cu 2rosimea pliuluiF - se repet, proce ura e trei ori 3ntruc.t m,sur,torile pot varia 6i se ia 3n consi erare me iaF - pentru stan ar i7are m,sur,torile tre/uie e1ectuate e aceea6i persoan,, 3n acela6i moment al 7ilei, e pre1erin-, iminea-aF - se a un, re7ultatele 1iec,rei m,sur,tori pentru a o/-ine valoarea total, 3n milimetri. $e pot 1olosi urm,toarele 7one pentru eterminarea procentului e mas, 2ras,: - ;riceps: /ra-ul rela:at pe l.n2, corp, se 1ace un pliu paralel cu a:ul lon2itu inal al /ra-ului la jum,tatea istan-ei 3ntre um,r 6i v.r1ul cotuluiF - $u/ scapul,: se 1ace un pliu cutanat 3n ia2onal, ime iat su/ creasta scapuleiF - %iceps: /ra-ul rela:at pe l.n2, corp, se 1ace un pliu vertical 3ntre cot 6i v.r1ul um,rului pe 1a-a anterioar, a /ra-uluiF - $uprailiac: se 1ace un pliu urm.n linia natural, a crestei iliace ime iat easupra oaselor co:ale. ;estul nu repre7int, un pre ictor /un al procentului e 2rasime corporal,, cu toate acestea poate 1i 1olosit pentru a in ica schim/,rile ap,rute 3n timp, 3n compo7i-ia corporal,. 7asa corporal fr (rasime i masa sla# Masa corporal, 1,r, 2r,sime - the 1at-1ree /o H mass >FF%M? repre7int, masa corporal, lipsit, e orice 2r,sime, 3n timp ce masa sla/, lean /o H mass >4%M? con-ine un procent sc,7ut e 2rasimi esen-iale. 4%M este o valoare e7voltat, ini-ial e %ehnOe. Pentru /ar/a-i %ehnOe consi er, FF%M a 1i W)L 2rasime esen-ial, iar pentru 1emei FF%M W1"L >)L 2rasime esen-ial, W&L 2rasime speci1ic, se:ului?1)1 0ensitatea (rasimii si a tesutului lipsit de (rsime 5ensitatea 2r,simii 6i a -esutului lipsit e 2r,sime r,m.ne relativ constant,: 2r,sime B #.& 2rm/cmw 6i -esut lipsit e 2r,simeB 1.1 2rm/cmw. /rocentul tipic de (rsime corporal 9n me ie /ar/a-ii au 18-1'L mas, 2ras, 3n timp ce 1emeile 3ntre 1(-""L. Ealorile clasice pentru sportivii e elit, sunt e *-1"L pentru /ar/a-i 6i 1"-"#L pentru 1emei.1)"

1)1

0eference< #e,n;e, A.0 and Cilmore, G.E.< $)alua"ion and 0egula"ion of #od9 #uild and 4om!o-i"ion. $ngle:ood 4liff-, NG< ?ren"ice Eall, 1974 1)" 0eference< Cilmore and 4o-"ill (1994) ?,9-iolog9 of -!or" and exerci-e

""#

Indicele de mas corporal = meto , alternativ, e evaluare a 2reut,-ii i eale este calcularea in icelui e mas, corporal,, %o H Mass !n e: >%M!?. Pentru a etermina %M! se 3mparte 2reutatea 3n O2 la 3n,l-imea 3n m la p,trat. Ealorile consi erate normale ale acestei m,sur,tori sunt cuprinse 3ntre "#.1-"8.# pentru /ar/a-i 6i 1(.'- ").( pentru 1emei. $in2urele e:cep-ii le 1ac atle-ii 6i culturi6ti a c,ror mas, muscular, 3n surplus poate s, treac, peste valorile normale ale %M!. Evaluarea scorului %M!: - su/ 1(.8 su/pon eralF - 3ntre 1(.8 6i "+.& 2reutatea i eal, raportat, la 3n,l-imeF - 3ntre "8-"&.& suprapon eralF - 3ntre )#-)&.& o/e7itateF - peste )&.& o/e7itate mor/i ,. 6estul de deteminare a fi#relor musculare =/iectivul testului este eterminarea compo7i-iei mu6chilor implica-i 3n anumite e:erci-ii. $e escriu ou, tipuri e protocol ale testului: testul r. F. Rat1iel 6i testul Charles Poliyuin. &odul de conducere al "e-"ului dr +.Ea"field< - eterminarea unei repet,ri ma:ime>10M? a unui e:erci-iuF - pau7a 18 minuteF - e:ecutarea c.t mai multe repeti-ii posi/ile cu (#L in 10MF - anali7a re7ultatelor: su/ ' repet,ri 1i/re rapi e ominante 1ast tMitch >F;?F '-( repet,ri 1i/re mi:teF peste ( repet,ri 1i/re lente ominante - sloM tMitch >$;?. 9n ca7ul persoanelor cu 1i/re rapi e ominante tre/uie 1olosite 2reut,-i mai mari 6i un num,r re us e repet,ri 3n ca rul antrenamentului. Persoanele cu 1i/re lente ominante pe e alt, parte vor raspun e mai /ine la e:erci-ii cu 2reut,-i mai u6oare 6i un num,r mai mare e repet,ri. &odul de conducere al "e-"ului 4,arle- ?oliOuin - se etermin, o repeti-ie ma:im, >10M? a unui e:erci-iuF - repaus 18 minF - se e:ecut, c.t mai multe e:erci-ii posi/ile cu (8L in 10MF - anali7a re7ultatelor: su/ 8 repet,ri - 1i/re rapi e ominanteF 8 repet,ri 1i/re mi:teF peste 8 repet,ri 1i/re lente. 6estul pliului cutanat Nu$asz ;ehnica xuhas7 1olose6te * 7one e eterminare a pliului cutanat 3n compara-ie cu ) sau + utili7ate 3n mai multe teste. 5eterminarea procentului e mas, 2ras, se etermin, la nivelul urm,toarelor 7one: - ;riceps: pliul cutanat se reali7ea7, 3n 7ona mijlocie a p,r-ii posterioare a /ra-ului. %ra-ul este rela:at, iar pliul cutanat se ri ic, paralel cu a:ul sau lon2itu inalF - $u/ scapul,: pliul cutanat se ri ic, vertical 6i se m,soar, su/ v.r1ul scapuleiF - $uprailiac: pliul este locali7at ime iat su/ creasta iliac,. Pliul este ri icat la un un2hi ascu-it 1a-, e verticala e-a lun2ul liniei pliului normalF - </ omen: pliul se reali7ea7, la st.n2a, a iacent 6i 3n linie cu om/ilicul. Pliul este ri icat paralel cu a:ul lon2itu inal al corpuluiF

""1

- Fa-a anterioar, a coapsei: pliul este locali7at 3n partea mijlocie a coapsei easupra cva ricepsului. Piciorul este a6e7at pe o treapt, cu 2enun2hiul u6or 1le:at 6i mu6chii rela:a-i. Pliul este ri icat paralel cu a:ul lon2itu inal al piciorului. - Piept >numai /ar/a-i?: 7ona este situat, easupra 6i u6or la reapta areolei mamare. Pliul se 1ace la un un2hi e +8z 1a-, e linia ori7ontal,F - Partea posterioar, a coapsei >numai la 1emei?: pliul este locali7at la mijlocul p,r-ii posterioare a piciorului. Piciorul este men-inut 3n aceea6i po7i-ie ca pentru m,sur,toarea pe partea anterioar, a coapsei. Pliul este ri icat paralel cu a:ul piciorului. 6estul de determinare a raportului dintre talie i solduri =/iectiv: monitori7area raportului intre talie 6i 6ol uri care s-a ove it a 1i le2at e riscul e /oli car iovasculare. Mo ul e es1,6urare a testului: - se e1ectuea7, ou, m,sur,tori: circum1erin-a taliei 6i circum1erin-a 6ol urilorF - se 3mparte circum1erin-a taliei la cea a 6ol urilor pentru a etermina raportul intre talie 6i 6ol uri, apoi se anali7ea7, re7ultate. +(A( #este 1e evaluare a coor1on/rii 6estul de coordonare m<n-oc$i =/iectiv: monitori7area a/ilit,-ilor e coor onare 3ntre m.n, 6i ochi ale sportivului. Mo ul e es1,6urare a testului: - sportivul st, la " m ep,rtare e un perete nete F - arunc, min2ea e tenis cu m.na reapt, la perete 6i o prin e cu m.na st.n2,F - arunc, min2ea la perete cu m.na st.n2, 6i o prin e cu m.na reapt,F - se repet, arunc,rile timp e )# sec lu.n u-se 3n consi erare reu6iteleF - se compar, re7ultatele. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice o 3m/un,t,-ire a coor on,rii 3ntre m.n, 6i ochi a sportivului. +(-( #este 1e evaluare a pre1ictorilor timpilor 1e concurs 6estul de predictie pe :CC m =/iectiv: testul e +# Har s >)*.*m? a lui FranO RorMill este utili7at pentru a preve ea timpul poten-ial al sportivului pe +## m. Mo ul e con ucere a testului: - i se cere sportivului s, aler2e +# Har s >)*.*m? in po7i-ia 2hemuitF - se 3nre2istrea7, timpulF - se repet, testul e " sau ) ori 6i se 3nre2istrea7, cel mai /un timp. ;impul poten-ial al sportivului pe +## m 3n secun e poate 1i calculat up, urm,toarea 1ormul,: %ar/a-i sportivi B >;impul pe +# Har s p 1#? W " Femei sportive B >;impul pe +# Har s p 1#? W +

"""

;estul poate 1i utili7at pentru a pre7ice per1orman-a 6i monitori7a pro2resul: la 3nceputul antrenamentului e iarn, pentru a sta/ili o /a7, e plecare >septem/rie/octom/rie?F ime iat anterior 3ntrecerilor in sal, > ecem/rie/ianuarie?F ime iat anterior se7onului 3n aer li/er >martie/aprilie?. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice o 3m/un,t,-ire. 6estul predictor pe ,ACC m =/iectiv: pre ic-ia timpului pe 18## m a sportivului. Mo ul e con ucere a testului: - sportivului i se cere s, aler2e " seturi e: +## m cu +8 sec revenire, (## m cu &# sec revenire, )## m cu ) min revenire. $e 3nre2istrea7, timpul 1iec,rei aler2,ri 6i timpul cumulat al 1iec,rui set. ;impul me iu al celor ou, seturi cumulate este timpul e pre ic-ie pe 18## m al sportivului. 4a 1el ca 6i testul e sus poate 1i utili7at pentru a pre7ice per1orman-a 6i monitori7a pro2resul: la 3nceputul antrenamentului e iarn, pentru a sta/ili o /a7, e plecare >septem/rie/octom/rie?F ime iat anterior 3ntrecerilor in sal, > ecem/rie/ianuarie?F ime iat anterior se7onului 3n aer li/er >martie/aprilie?. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice o 3m/un,t,-ire. 6estul de predicie a timpului pe A Hm =/iectiv: pre ic-ia timpului sportivului pe 8 Om. Mo ul e es1,6urare a testului: - i se cere sportivului s, aler2e +:1*## m cu &# secun e revenire 3ntre 1iecare aler2are 6i se 3nre2istrea7, timpul necesar pentru 1iecare 1*## m. - se calculea7, me ia celor + timpi 3nre2istra-i 6i se 3nmul-e6te re7ultatul cu ).1"8. 0e7ultatul este timpul pre7is al sportivului pe 8 Om. Cele ).1"8 provin in 1aptul c, timpul me iu este pe 1*## m 6i este necesar timpul pe 8### m prin urmare se 3mparte timpul cu 1*## 6i se 3nmul-e6te re7ultatul cu 8### >8### s 1*## B ).1"8?. ;estul poate 1i utili7at pentru a pre7ice per1orman-a 6i monitori7a pro2resul: la 3nceputul antrenamentului e iarn, pentru a sta/ili o /a7, e plecare >septem/rie/octom/rie?F ime iat anterior 3ntrecerilor in sal, > ecem/rie/ianuarie?F ime iat anterior se7onului 3n aer li/er >martie/aprilie?. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice o 3m/un,t,-ire. 6estul Josmin =/iectiv: testul Vosmin a 1ost conceput 3n I0$$ pentru a pre7ice timpii sportivilor pe (## 6i 18## metri. Mo ul e es1,6urare a testului:

"")

- (## metriF sportivului i se cere s, aler2e ou, seturi e *# sec cu e1orturi ma:imale controlate cu o perioa , e revenire e ) minute. $portivul 3ncepe a oua parte a aler2,rii in punctul 3n care a 1ost 3ncheiata prima parte. $e 3nre2istrea7, istan-a total, acoperit, e cele ou, aler2,riF - 18## metriF i se cere sportivului s, aler2e + repri7e e c.te *# e secun e cu e1ort ma:imal controlat cu sc, erea perioa ei e revenire e ) minute, " minute 6i apoi 1 min. $portivul 36i 3ncepe urm,toarea repri7, in punctul e un e a 3ncheiat-o pe cea anterioar,. $e 3nre2istre7, istan-a total, acoperit, prin cele 8 aler2,ri. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice o 3m/un,t,-ire. +( 0( #este 1e evaluare a 8itness9ului Heneral Kuadrat$lon- min(e medicinal, sulia =/iective: monitori7area nivelului e 1itness 6i a puterii p,r-ii superioare a corpului. Mo ul e con ucere a testului: - in st.n prima aruncare >/ar/a-i "O2 1emei 1.8 O2? - in st.n a oua aruncare >/ar/a-i ) O2 1emei " O2? - cu trei pa6i aruncarea 1 >/ar/a-i "O2 1emei 1.8 O2? - cu ) pa6i aruncarea " >/ar/a-i ) O2 1emei " O2? $portivul e:ecut, 1iecare aruncare 6i se 3nre2istrea7, istan-a. $e calculea7, punctele pentru 1iecare aruncare. $e a au2, + seturi e puncte pentru a o/-ine scorul total. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice o 3m/un,t,-ire. 6estul de fitness fizic 7c-lo =/iectiv: monitori7area e7volt,rii puterii sportivului. Mo ul e es1,6urare a testului: - sportivul e:ecut, o serie e e:erci-ii, se 3nre2istre7, num,rul e repet,ri e1ectuate in 1iecare e:erci-iu. <ntrenorul tre/uie s, permit, ) minute e revenire 3ntre 1iecare e:erci-iu. ;estul cuprin e urm,toarele e:erci-ii: - trac-iuni p.n, la ma:imumF - 1lot,ri p.n, la ma:imumF - s,rituri 3n sprijin 2hemuit 1 minutF - s,rituri in 2enu1le:iuni 1 minF - a/ omene " min. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice o 3m/un,t,-ire. !n icele e 1itness 1i7ic se calculea7, prin 3nsumarea tuturor repet,rilor e:ecutate pentru 1iecare e:erci-iu 6i apoi se 3mparte totalul la 8.

""+

+( ( #este 1e evaluare a 8leKi2ilit/3ii 6estul de flexie a oldului =/iectiv: monitori7area e7volt,rii 1le:orilor 6ol ului. Mo ul e es1,6urare a testului: - sportivul este a6e7at 3n ecu/it orsalF - sportivul 36i ri ic, 2enunchiul st.n2 6i cu ajutorul m.inilor tra2e 2enunchiul st.n2 spre pieptF - se consi er, 1le:i/ilitate normal, c.n piciorul rept r,m.ne 3ntins la solF - se consi er, c, 1le:orii 6ol ului sunt 3ncor a-i ac, la 3ncercarea e ri icare a 2enunchiului st.n2 spre piept piciorul rept p,r,se6te solulF - se repet, cu piciorul reptF $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul de intindere din ezut modificat =/iectiv: monitori7area e7volt,rii 1le:i/ilit,-ii 6ol ului 6i trunchiului 3n ca7ul sportivilor. Po7i-ia e start: - a6e7at pe po ea cu spatele 6i capul sprijinit e perete, picioarele complet e:tinse 6i t,lpile lipite e mas,F - se a6ea7, palmele una peste cealalt, 6i se 3ntin /ra-ele 3nainte 3n timp ce spatele 6i capul se men-in lipite e pereteF - se m,soar, istan-a e la v.r1ul e2etelor la masa cu ajutorul liniarului. <cesta evine 7ero sau punctul e start. Mi6carea: - se apleac, trunchiul 3n 1a-, c.t mai mult posi/il 3ntin7.n e2etele e-a lun2ul liniaruluiF - se men-ine po7i-ia 1inal, ou, secun eF - se 3nre2istrea7, istan-a atins, p.n, la cel mai apropiat cmF - se repet, testul e ) ori 6i se notea7, cea mai /un, istan-,. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul de ntindere din ezut =/iectiv: monitori7area e7volt,rii 1le:i/ilit,-ii mu6chilor lom/ari 6i a mu6chilor posteriori ai coapsei >/iceps 1emural, semimem/ranos, semiten inos? Mo ul e con ucere a testului: Po7i-ia e start este 3n 6e7ut, esc,l-at, t,lpile lipite e mas, 6i picioarele 3ntinseF - se apleac, trunchiul 3nainte 6i se 3ntin e2etele e-a lun2ul mesei c.t mai eparte posi/ilF - istan-a 3ntre v.r1urile e2etelor 6i mar2inea mesei repre7int, scorul persoaneiF

""8

- 3ntruc.t masa are o parte suspen at, e 18 cmF o persoan, care trece cu 1# cm e e2etele picioarelor are un scor e "8 cmF - este important s, se e:ecute c.teva 3ncerc,ri e 3nc,l7ire 3nainte e a 3nre2istra scorul. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul de flexi#ilitate static a trunc$iului i oldurilor =/iectiv: monitori7area e7volt,rii 1le:i/ilit,-ii 6ol ului 6i trunchiului. Mo ul e con ucere a testului: Po7i-ia e start: - a6e7at pe po ea cu spatele 6i capul sprijinit e perete, picioarele complet 3ntinse 6i t,lpile lipite e mas,F - se a6ea7, palmele una peste cealalt, 6i se 3ntin /ra-ele 3nainte 3n timp ce spatele 6i capul se men-in lipite e pereteF - se m,soar, istan-a e la v.r1ul e2etelor la mas, cu ajutorul liniarului. <cesta evine 7ero sau punctul e start. Mi6carea: - se apleac, trunchiul 3n 1a-, c.t mai mult posi/il 3ntin7.n e2etele e-a lun2ul liniaruluiF - se men-ine po7i-ia 1inal, ou, secun eF - se 3nre2istrea7, istan-a atins, p.n, la cel mai apropiat cmF - se repet, testul e ) ori 6i se notea7, cea mai /un, istan-,. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. +( 2( #este 1e evaluare a timpului 1e reac3ie 6estul liniarului Mo ul e es1,6urare a testului: liniarul este -inut e c,tre asistent 3ntre in e:ul 3ntins 6i policele e la m.na ominant, a sportivului ast1el 3nc.t v.r1ul policelui sportivului este e2al cu linia care in ic, centimetrul 7ero pe liniar. <sistentul instruieste sportivul s, prin , liniarul c.t mai cur.n posi/il up, ce a 1ost lansat. $e 3nre2istrea7, istan-a intre cap,tul liniarului 6i v.r1ul policelui sportivului un e a 1ost prins liniarul. Formula e calcul a timpului e reac-ie este: B vt W i at, un e: B istan-a 3n metri, v B velocitatea ini-ial, B #, a B accelera-ia atorit, 2ravita-iei B &.(1m/sv, t B timpul 3n secun e. ;re/uie s, manipul,m B vt W iatv pentru a o/-ine un al2oritm pentru t, 3ntruc.t vB # atunci vt B # prin urmare al2oritmul este t B $yrt>" /a? $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res.

""*

+( )( #este 1e evaluare a 8or3ei Henerale 6estul de a#domenoflexiuni O-F =/iectiv: monitori7area con i-iei 6i tonusului mu6chilor a/ ominali. Mo ul e con ucere a testului: se urmea7, instruc-iunile e pe /an a au io sau C5. $portivilor li se cere s, e:ecute c.t mai multe ri ic,ri e trunchi posi/ile, men-in.n ritmul /eep-urilor e pe caset,. $e num,r, a/ omeno1le:iunile e:ecutate corect 6i se 3nre2istrea7, timpul e la 3nceputul testului p.n, 3n momentul 3n care sportivul nu mai poate men-ine ritmul sau c.n ri ic,rile e trunchi nu sunt e:cutate corect. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. Flexia ante#raelor pe #rae =/iectiv: evaluarea 1or-ei 1le:orilor cotului. Mo ul e con ucere a testului: - se veri1ic, ca spatele /,ncii s, 1ie 3nclinat la )#z 1a-, e verticalF - 2reutatea ini-ial, a 2anterei tre/uie selectat, 3n 1unc-ie e 1or-a estimat, a sportivului. Pentru su/iec-ii neantrena-i aceasta varia7, 3ntre *-1" O2 pentru /ar/a-i 6i )-* O2 pentru 1emeiF - tehnica corect, impune ca sportivul s, stea 3n spatele supra1e-ei 3nclinate cu /ra-ele 6i ante/ra-ele 3n supina-ie >cu palmele 3n sus? sprijinite pe supra1a-a 3nclinat,F - se o1er, sportivului 2anterele care e asemenea sunt sprijinite pe supra1a-a 3nclinat,F - evit.n orice mi6care e smucire sportivul 3ncearc, s, 1lecte7e cotul la o po7i-ie vertical, a ante/ra-elor. C.n se o/-ine aceast, po7i-ie 2anterele sunt luateF - ac, sportivul poate e:ecuta cu success o repeti-ie, se repet, proce ura up, 1 min a au2.n un plus e 2reutate re7isten-ei anterioareF - se continua acest proce eu, permi-.n 1 min e revenire 3ntre 3ncerc,ri p.n, se etermin, 10MF - se 3nre2istrea7, re7isten-a 1inal,. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul >urpee =/iectiv: monitori7area e7volt,rii a2ilit,-ii 6i echili/rului. Mo ul e es1,6urare a testului: - sportivul e:ecut, tehnica care implic,F - st.n cu /ra-ele pe lan2, corp >po7i-ia ini-ial,?F - a6e7area m.inilor pe sol 3n 1a-a picioarelor >po7i-ie e 2enu1le:iune?F - prin s,ritur, se uc picioarele 3napoi reali7.n u-se po7i-ia e 1lot,ri o/-in.n u-se o linie reapta 3ntre umeri 6i c,lc.iF - revenire 3n po7i-ia e 2enu1le:iuneF - revenire 3n po7i-ia ini-ial,F

""'

- sportivul e:ecut, c.t mai multe repet,ri 3n 18 secun eF - se acor , un punct pentru 1iecare e:ecu-ie corect,F - se sca e o jum,tate e punct ac, tehnica nu este corespun7,toare. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6raciuni =/iectiv: monitori7area e7volt,rii re7isten-ei musculare a /ra-elor 6i umerilor. Mo ul e es1,6urare a testului: - in at.rnat la /ara cu palmele orientate spre corpF - se ri ic, corpul p.n, c.n /,r/ia este la nivelul /areiF - se co/oar, corpul prin e:tensia /ra-elorF - se e:ecut, c.t mai multe repet,ri posi/ileF - se 3nre2istrea7, num,rul e trac-iuni. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul de a#domenoflexiuni , =/iectiv: monitori7area 1or-ei musculare a/ ominale. Mo ul e es1,6urare a testului: - 3ntins pe saltea cu 2enunchii 1lecta-i, t,lpile 3ntinse pe po ea 6i /ra-ele 3ncruci6ate la nivelul pieptuluiF - asistentul poate 1i:a t,lpile pe po eaF - se 3ncepe 1iecare a/ omeno1le:iune cu spatele pe salteaF - se ri ic, trunchiul la &#z 6i revenire la solF - se 3nre2istrea7, num,rul e a/ omeno1le:iuni e:ecutate 3n )# e secun e. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul de a#domenoflexiuni * =/iectiv: evaluarea re7isten-ei mu6chilor a/ ominali. Mo ul e es1,6urare a testuluiF - in culcat orsal pe saltea cu 2enunchii 1lecta-i, t,lpile 3ntinse pe po ea, /ra-ele se sprijin, pe coapse 6i cea1a sprijinit, 3n palmele parteneruluiF - se ri ic, lent trunchiul 1olosin mu6chii a/ ominali iar palmele alunec, pe coapse p.n, c.n v.r1ul e2etelor atin2 2enunchiiF - revenire lenta 3n po7itia initial,F - t,lpile nu tre/uie 1i:ateF - o a/ omeno1le:iune urea7, ) secun e "# e repet,ri/minutF - se e:ecut, c.t mai multe repet,riF - se 3nre2istrea7, num,rul total e a/ omeno1le:iuni.

""(

$e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. Flotri =/iectiv: evaluarea 1or-ei 6i re7isten-ei musculaturii p,r-ii superioare a corpului. Mo ul e con ucere a testului: - a6e7at pe saltea, m.inile ep,rtate la l,-imea umerilor 6i /ra-ele complet e:tinseF - se co/oar, corpul p.n, c.n coatele sunt 3n un2hi e &#zF - revenire 3n po7i-ia ini-iala cu /ra-ele e:tinse completF - t,pile nu sunt sprijiniteF - mi6carea e ri icare 6i co/or.re este continu, 1,r, pau7eF - se e:ecut, c.t mai multe 1lot,ri posi/ilF - se 3nre2istrea7, num,rul total e 1lot,ri complete. Femeile tin s, ai/, 1or-a relativ mai sca7ut, 3n partea superioar, a corpului 6i prin urmare pot 1olosi po7i-ia mo i1icat, a 1lot,rilor. 9n acest ca7 testul se es1,6oara ast1el: - a6e7at pe saltea cu palmele epart,te la l,-imea umerilor, 2enunchii 3n oi-i 6i /ra-ele e:tinse completF - se co/oar, corpul p.n, c.n coatele sunt 3n un2hi e &#zF - revenire 3n po7i-ia ini-iala cu /ra-ele e:tinse completF - t,pile nu sunt sprijiniteF - mi6carea e ri icare 6i co/or.re este continu, 1,r, pau7eF - se e:ecut, c.t mai multe 1lot,ri posi/ilF - se 3nre2istrea7, num,rul total e 1lot,ri complete. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. &enuflexiuni la perete =/iectiv: monitori7area re7isten-ei 6i 1or-ei cva ricepsului. Mo ul e con ucere a testului: - st.n con1orta/il pe am/ele picioare 6i spatele re7emat e pereteF - se las, spatele s, alunece pe perete, 6ol urile 6i 2enunchii sunt 3n un2hi e &#zF - c.n su/iectul este pre2,tit se ri ic, un picior la 8 cm e po eaF - se porne6te cronometrulF - se men-ine po7i-ia c.t e mult timp posi/ilF - cronometrul se opre6te c.n piciorul este a6e7at in nou pe po eaF - se 1ace o pau7, apoi se repet, testul pe celalalt picior. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res.

""&

+( ?( #este 1e evaluare a viteDei 7i puterii 6estul de ,C pai =/iectiv: monitori7area a/ilit,-ii sportivului e a accelera in po7i-ia st.n . Mo ul e es1,6urare a testului: - testul cuprin e *:"# m aler2,ri in start 3n picioare cu revenire complet, 3ntre seturiF - se 3nre2istrea7,: timpul 3n care se e:ecut, 1# pa6i se porne6te cronometrul la prima /at,ie pe piciorF 6i istan-a acoperit, e cei 1# pa6i. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul de accelerare pe 4C metri =/iectiv: monitori7area a/ilit,-ii sportivului e a-6i cre6te e1ectiv 6i e1icient accelera-ia in start 3n picioare sau /locOstart la vite7, ma:im,. Mo ul e es1,6urare a testului: testul cuprine ):)# m aler2,ri cu start in picioare sau /locOstart cu revenire complet, 3ntre seturi. $e 3nre2istrea7, timpul necesar sportivului s, aler2e )# metri. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul de sprint pe 5C metri =/iectiv: monitori7area e7volt,rii accelera-iei e sprint a sportivului. Mo ul e es1,6urare a testului: testul cuprin e ):*# metri aler2,ri cu start in picioare 6i revenire complet, 3ntre seturi. $portivul 1olose6te primii )# metri pentru a cre6te vite7a 6i apoi men-ine vite7a p.n, la *# metri. $e 3nre2istrea7, timpul sportivului pe )# 6i *# metri. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul de rezisten pe ,AC metri =/iectiv: monitori7area e7volt,rii re7isten-ei 3n re2im e vite7, 3n concursurile e 1## metri. Mo ul e es1,6urare a testului: testul const, 3ntr-o aler2are e 18# e metri cu start in st.n . $e 3nre2istrea7, timpul 3n care sportivul parcur2e cei 18# metri. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul de rezisten pe *AC metri =/iectiv: monitori7area e7volt,rii re7isten-ei sportivului 3n concursurile e "## metri.

")#

Mo ul e es1,6urare a testului: testul cuprin e o aler2are e "8# metri cu start in picioare. $e 3nre2istrea7a timpul 3n care sportivul acoper, cei "8# metri. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul de control de :CC metri =/iectiv: monitori7ea7, vite7a, re7isten-a 3n re2im e vite7,, re7isten-a 2eneral, pe +## metri a sportivului. Mo ul e con ucere a testului: testul cuprin e trei aler2,ri separate e 18# metri, )## metri 6i *## metri cu start in picioare 6i revenire complet, 3ntre 1iecare aler2are. $e 3nre2istrea7, timpii pentru 1iecare aler2are. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul de v<slit -oncept * =/iectiv: monitori7area e7volt,rii capacit,-ii anaero/e a sportivului Mo ul e es1,6urare a testului: testul const, 3n 8 seturi e v.slit a c.te + minute, 1iecare set la un ritm constant e 8## m. 0itmul se m,re6te la 1iecare etap, cu o perioa , e revenire e )# e secun e 3ntre seturi. <l 8 lea set se reali7ea7, cu 1##L >ma:imum? e1ort. Pentru 1iecare set se 3nre2istre7, istan-a acoperit, 3n + minute, ritmul mi6c,rii, ritmul pe 8## metri 6i starea e sta/ili7are a 1recven-ei car iace. 0itmul car iac atin2e starea sta/il, cam up, apro:imativ ) minute e v.slit. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul LA! ;estul 4<$ >lactic versus spee ? a 1ost conceput e 4es <rcher un antrenor e atletism in Noua Zeelan ,. =/iectiv: monitori7area re7isten-ei 3n re2im e vite7, pe +## metri a sportivilor. Mo ul e es1,6urare a testului: - sportivul e1ectuea7, o aler2are e pro/, e 8## metri, se 3nre2istrea7, timpul >;1?F - up, cel pu-in +( e ore sportivul e:ecut, urm,toarele sprinturi: - 8# metri se 3nre2istrea7a timpul >;"?, revenire + minuteF - 1## metri se 3nre2istrea7, timpul >;)?, revenire + minuteF - 18# metri se 3nre2istrea7, timpul >;+?, revenire + minuteF - "## metri se 3nre2istrea7, timpul >;8?. <nali7a atelor: se a un, timpii $1 B ;"W;)W;+W;8. $e compar, timpul ;1 >timpul pentru 8## m? cu $1 >suma total, a sprinturilor?. 5i1eren-a nu ar tre/ui s, ep,6easc, 8 secun e. = i1eren-, mai mare

")1

e 8 secun e in ic, lipsa re7isten-ei, iar o i1eren-, mai mic, e 8 secun e in ic, lipsa vite7ei. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. 6estul Pin(ate ;estul anaero/ pe /icicleta Sin2ate >S<N; - ;he Sin2ate <Naero/ic )# cHcle ;est? a 1ost e7voltat 3n 1&'# la institutul Sin2ate in !srael. ;estul Sin2ate este cel mai cunoscut test anaero/ p.n, 3n pre7ent ar 1iin un test pe cicloer2ometru este mai speci1ic sporturilor care implic, mi6c,ri ciclice. Cel mai 1olosit test este cel cu o urat, e )# e secun e. <ceasta este perioa a e e1ort ma:imal 3n care sursa e ener2ie este anaero/,. ;estul este 1olosit pentru a etermina puterea anaero/, e v.r1 6i capacitatea anaero/,. Puterea anaero/, este capacitatea e a pro uce ener2ie pe calea <;P-CP. Capacitatea anaero/, este a/ilitatea com/inat, a am/elor c,i anaero/e e pro ucere a ener2iei 6i apare ast1el ca puterea me ie e7voltat, 3n cursul testului. Mo ul e es1,6urare a testului: ispo7itivul e testare este o /iciclet, er2onomic, cu 1r.nare mecanic,. 5up, o 3nc,l7ire e 1# minute sportivul 3ncepe s, pe ale7e c.t e repe e poate 1,r, nici o re7isten-,. 9n ) secun e se aplic, o re7isten-, 1i:, la ro-i 6i se continu, pe alarea cu vite7, ma:im, timp e )# secun e. In ispo7itiv mecanic sau electric monitori7ea7a num,rul e rota-ii la intervale e 8 secun e. 0e7isten-a: re7isten-a ro-ilor B #.#'8O2/Oilocorp. Pentru o persoan, e '# O2 re7isten-a ro-ilor B 8."8 O2 >'#O2:#.#'8?. 0e7isten-a este crescut, a esea la 1.# O2/masa corporal, sau mai mult >p.n, la 1.) O2? c.n sunt testa-i sprinterii. $e 1ace anali7a re7ultatelor prin compararea cu valorile o/-inute la testele anterioare. Este e a6teptat ca printr-un antrenament corespun7,tor, 3ntre teste atele s, in ice un pro2res. Calcule: puterea e v.r1 e7voltat, PP >peaO poMer?. Cea mai mare putere e7voltat,, o/servat, 3n primele 8 sec e e:erci-iu in ic, capacitatea e 2enerare a ener2iei e c,tre sistemului ener2etic ime iat ><;P 6i PC?F PP se calculea7a up, 1ormula: PP B For-a : 5istan-a>num,rul e rota-ii : istan-a per rotire? / ;impul in minute >8 secB #.#()) min?. +( +( #este 1e evaluare a talentului $tu ii recente e1ectuate la Iniversitatea in !n iana I$< au emonstrat c, este posi/il, pre ic-ia per1orman-ei 3n anumite pro/e in atletism 1olosin teste relativ simple. =/iectiv: asistarea antrenorilor 3n recunoa6tera poten-ialilor sportivi olimpici e la o v.rst, t.n,r, 6i pre ic-ia per1orman-elor lor 3n anumite ramuri in atletism. Irm,toarele m,suratori 6i teste se e1ectuea7, 3n or inea at,:

")"

%ar/a-i s,ritura 3n lun2ime e pe loc, s,ritura pe verical,, 8 s,rituri 6i aler2area pe )# e metri cu start in picioareF Femei 2reutatea, saritura 3n lun2ime e pe loc, lun2imea pa6ilor 6i 1recven-a pa6ilor.1)) ;ntre2/ri >@( #E5#E PEN#&U M%5U&A&EA CON0"$"E" F"="CE 1. 5e1ini-i no-iunea e DtestA. ". Enumera-i cerin-ele 6i /ene1iciile test,rii. ). Care sunt 1actorii care pot in1luen-a re7ultatele testelorP +. Pre7enta-i la ale2ere 1# teste pentru m,surarea con i-iei 1i7ice. &/spunsuri >@( #E5#E PEN#&U M%5U&A&EA CON0"$"E" F"="CE 1. ;estele 6i m,sur,torile sunt mijloace e cule2ere a in1orma-iior 3n /a7a c,rora se iau eci7ii 6i se reali7ea7, evalu,rile per1orman-elor ulterioare. ". 9n construirea testelor este important s, se asi2ure c, ele m,soar, 1actorii necesari a 1i testa-i 6i sunt 3n acest 1el o/iective mai cur.n ec.t su/iective. Pentru a atin2e acest o/iectiv toate testele tre/uie s, 1ie speci1ice >construite ast1el 3nc.t s, evalue7e 1itnessul sportivului 3n ca7ul activit3-ii 3n iscu-ie?, vali e >2ra ul 3n care testul m,soar, ceea ce pretin e a m,sura?, emne e 3ncre ere >capa/ile e repet,ri constante? 6i o/iective >reali7ea7, un re7ultat constant in i1erent e cel care a ministrea7a testul?. 9n con ucerea testelor tre/uie avute 3n consi erare urm,toarele puncte: - 1iecare test tre/uie s, m,soare un sin2ur 1actorF - testul nu tre/uie s, necesite nici o competen-, tehnic, in partea sportivului >e:cep-ie 1,c.n ca7ul 3n care tre/uie s, evalue7e tehnica?F - tre/uie s, se asi2ure c, sportivul 3ntele2e e:act ceea ce i se cere, ceea ce se m,soar, 6i motivul pentru care se reali7ea7, testulF - proce ura testului tre/uie strict stan ar i7at, 3n termenii a ministra-iei, or2ani7,rii 6i a con i-iilor e me iu. 0e7ultatele testelor pot 1i 1olosite pentru : - a pre7ice per1orman-a viitoareF - a in ica punctele sla/eF - a m,sura pro2reseleF - a permite antrenorului s, aprecie7e succesul pro2ramului s,u e antrenamentF - a plasa sportivul 3n 2rupul e antrenament corespun7,torF - a motiva sportivul. 9n plus testele a uc varietate 3n pro2ramele e antrenament. Ele pot 1i 1olosite pentru a satis1ace nevoia e competi-ie a sportivului 3n e:trase7on. 9ntruc.t necesit, e1ort ma:im in partea sportivului sunt 1olosite uneori ca unit,-i e antrenament cu repturi epline. ). Irm,torii 1actori pot avea impact asupra re7ultatelor testelor: - temperatura me iului am/iant, nivelul e 72omot, umi itateaF
1))

:::. brianmac.co.u; . 111 ?erformance $)alua"ion Te-"-, #rian &4>enzie

"))

- urata somnului sportivului anterioar, test,riiF - starea emo-ional, a sportivuluiF - me ica-ia pe care sportivul o poate luaF - momentul 7ileiF - cantitatea e co1ein, pe care sportivul o consum,F - perioa a e timp up, ultima mas, luat, e c,tre sportiviF - me iul 3n care se es1,6oar, testul supra1a-a >pista, iar/a, rumul, sala?F - cuno6tintele/e:perien-a sportivului anterioar, testuluiF - acurate-ea m,sur,torilor >timp, istan-,?F - sportivul reali7ea7a un e1ort ma:imal 3n testele ma:imaleF - o 3nc,l7ire necorespun7,toareF - pre7en-a altor persoaneF - personalitatea, cuno6tiin-ele 6i a/ilit,-ile celui care con uce testul.

!i2lioHra8ie ( <le:e, N.,6i cola/. >1&'+? ;erminolo2ia E uca-iei Fi7ice 6i a $portului, E itura $ta ion. 2( <n ersen, <., P., >"##+? 4im/ajul trupului, tra . up, ;he complete i iotTs Gui e to %o H 4an2ua2e, printe in %ul2aria, istru/u-ie 3n 0om.nia prin E itura ;eora, %ucure6ti, !$%N &'(- 1- 8&+&* - 1#) ( )( %ar ., $., <rthurF 5r.Mitchell G.%ar .,>"##*? $, 3n-ele2em creierul, D;he complet i iot 2ui eAF E itura Curtea Eeche, !$%N &')-**&-"8"-) ?( %o/o6, CeciliaF ;ache $imona 6i cola/.>"##*? E11ects o1 vitamins <, E, an C suplementations on o:i ant/antio:i ant /alance in e:ercise, 0ev. Palestrica Mileniului !!! Civili7a-ie 6i $port, <n E!!, nr.), >"8?, $eptem/rie "##*, p2 )+ )( +( %artecO =. >1&&&? - <ll <roun Fitness. >Xnemann. *( %,ia6u N. >1&'"? - Gimnastica E itura $ta ion. .( %ehnOe, <.0 an Silmore >1&'+? - K.R.: Evaluation an 0e2ulation o1 %o H %uil an Composition. En2leMoo Cli11s, NK: Prentice Rall. A( %ompa, =., ;., >"##1? ;eoria 6i meto olo2ia, Perio i7area antrenamentului sportiv, E i-ia a + a, Ministerul ;ineretului 6i $portului, Ccoala Na-ional, e antrenori, Constan-a, E itura E: Punto. -( %ompa, =., ;., >"##1? 5e7voltarea calit,-ilor motrice, Iniversitatea in xorO, ;oronto, Cana a, Ministerul ;ineretului 6i $portului, Ccoala Na-ional, e antrenori, , Constan-a, E itura E: Punto. 0( Coli/a/a Evule-F %ota !oan >1&&(? Kocuri sportive ;eorie 6i meto ic,F E itura <l in, !$%N &')-&(##8-+-( ( Covaci, N. >1&'*? - $,riturile 3n 2imnastic,, %ucure6ti, E itura $port ;urism Constantin Filip, $carlat Eu2en, 5ra2omir Petric, >"###? - Pre2,tire sportiv, teoretic, Ghi meto olo2ic e aplicare a pro2rammi 6colare pentru 4icee >clase? cu pro2ram sportiv , M.E.N., Consiliul Na-ional pentru Curriculum, %ucure6ti. 2( C.rstea Gh., >1&&&? E uca-ia 1i7ic, - 1un amente teoretice 6i meto ice., %ucure6ti, Casa e E itur, Petru Maior.

")+

)( Constant Maneca >1&(*? -5ic-ionar e neolo2isme, >c1.1r. a!"i"ude? Florin Marcu. ?(Cr,ciun, M., >"##'? <2resivitatea 6i violen-a 3n sport.Consi era-ii psiholo2ice, 0ev. Palestrica Mileniului !!! Civili7a-ie 6i $port, <n E!!!, nr. 1, >"'?, Martie "##', p2 8 -'. +( 5avi , 5., >"##*? Meto olo2ia cercet,rii clinice, colec-ia Psiholo2ie, E itura Polirom !a6i, !$%N &'(- &')- +*- #)+"- ( *( 5onsOoi, 5. >1&')? - %iomecanica e:erci-ilor 1i7ice, %ucure6ti., E itura ;ineretului. .( 5ra2nea, <.,6i cola/ >"###? ;eoria e uca-iei 1i7ice 6i $portului, E itura Cartea Ccolii. A( 5ra2nea C.,<., >"##*? Elemente e psihosociolo2ie a 2rupurilor sportive, E itura C Press, %ucure6ti, !$%N &'( -&') '&(& ') + -( 5r2anea, <., C., >"##*? Elemente e psihosociolo2ie a 2rupurilor sportive, E itura C Press, %ucure6tiF !$%N >1#? &')-'&(&-')-" 20( 5ra2nea, <., %ota, <ura >1&&&? ;eoria activit,-ilor motrice, %ucure6ti, E itura 5i actic, 6i Pe a2o2ic,, 0.<. 2 ( 5r,2an !. >"##"? - Me icin, sportiv,. $d. &edical( #ucure"i. 22( 5un2aciu, P.>1&&"? - <specte ale antrenamentului mo ern 3n 2imnastic,, %ucure6ti, E itura $port ;urism. 2)( Epuran, M., >1&'*? - Psiholo2ia e uca-iei 1i7ice, %ucure6ti, E itura $port ;urism. 2?( Epuran, M., Ror2hi an Ealentina >1&&+? Psiholo2ia E uca-iei 1i7ice, <NEF$ , %ucure6ti, 1&&+. 2+( FeOete, K. >1&&*? - Gimnastica e /a7,, acro/atic, 6i s,rituri, =ra ea, E itura 4i/r,riile Crican 2*( Fesnic !. >1&(#? - Gimnatica sportiv,, Cluj-Napoca, !nstitutul Politehnic. 2.( FranOlin %< et al. Fiel test estimation o1 ma:imal o:H2en consumption in Mheelchair users. <rch PhHs 0eha/il. 1&&#F'1:8'+-8'(. 2A( Ganea, !., E., >"##*?- 5e1inirea 6i tipolo2ia a2rementului e tip D out oorA, 0ev. Palestrica Mileniului !!! Civili7a-ie 6i $port, <n E!!, nr. +, >"*?, 5ecem/rie "##*, p2 )+ -)*. 2-( Galla2ner, 0ose Marie, Fountain $allH, Gee 4in a >"###? - E uca-ie 1i7ic,: recapitul,ri prin ia2rame >tra . 4iliana Puiu?, %ucure6ti, E itura <ll e ucational. )0( Grosu, Emilia, Florina >1&&(? - Elementele tehnice corporale 3n 2imnastica ritmic, sportiv, 6i acro/atic,, Cluj-Napoca ) ( Grosu, Emilia, Florina >1&&'? - Comple:e e in1luen-are selectiv, a aparatului locomotor )2( Grosu, Emilia, Florina >"##+? - %iomecanica, tehnica 6i meto ica elementelor la sol 6i /.rn,, Cluj-Napoca, E it. GM!. ))( Grosu, Emilia, Florina >"##(? =ptimi7area antrenamentului sportiv >"##(? Colec-ia Ctiin-a $portului, Cluj-Napoca, E it. GM!. )?( Grosu, Emilia, Florina >"##(? Pre2,tirea psiholo2ic, 6i antrenamentul invi7i/il in activitatea sportiva, Colec-ia Ctiin-a $portului, Cluj-Napoca, E it. GM!. )+( Guillen, Garcia, F., >"##)? !ntro uccion a la psicope a2o2ia e la <ctivi a Fisica H el 5eporte, Coleccion Psicolo2ia el 5eporte, E itorial Vinesis, !$%N &8(

")8

- &+ - #1*' ( )*( Rau7er, </a ne, Renriette >1&()? - Gimnastica ritmic, sportiv,, %ucure6ti, E itura $port ;urism. ).( Rerman, 0., >1&&+? - 9m/un,t,-irea tehnicii, 3n $cuola ella $port, 0oma. )A( R.rjan, =., Nistor, <., 4upu, !., >"##'? Motiva-ia practic,rii activit,-ilor e e uca-ie 1i7ic, 6i sport la elevii in clasele a !Ja liceu 7i in Cluj Napoca, 0ev. Palestrica Mileniului !!! Civili7a-ie 6i $port, <n E!!!, nr. 1, >"'?, Martie "##', p2 8+ -8&. )-( Kames K. Rai - 1&'), %iomecanics o1 sport techniyues, Pretice Rall !nc. ?0( Kens %an2s/o, 1&&+, G Fitness ;rainin2 in Foot/all, a scienti1ic approachG ? ( VorH,Mercea, MarilenaF Zamora, Elena >"##)? Fi7iolo2ia e1ortului 1i7ic .sportive, Cluj-Napoca, E itura Casa C,r-ii e Ctiin-,. ?2( Vraus7, 4., Vraus7, 4., ;., >"##'? Ri roterapie, E itura $HrHus ;eOa, Miercurea Ciuc !$%N &') (8&81 + " ?)( Vilne, G., et al. >1&('? - Estimation o1 E=" ma: 1rom a one mile tracO MalO, 2en er, a2e an /o H Mei2ht. Me $ci. $ports E:erc., 1&:"8). ??. Vrustrup P, et al., "##*, G;he xo-xo !0" ;est: phHsiolo2ical response, relia/ilitH, an application to elite soccerG, Me icine k $cience in $ports k E:ercise. $epF)(>&?:1***-') ?+. Vrustrup, P., et al., "##), G;he xo-xo !ntermittent 0ecoverH ;est: PhHsiolo2ical 0esponse, 0elia/ilitH, an Eali itHG, Me icine k $cience in $ports k E:ercise. )8>+?, *&'-'#8 ?*. 4a7a, Ealeria >"##'? - Necesarul e lichi e 6i micronutrien-i 3n activitatea 1i7ic,, 0ev. Palestrica Mileniului !!! Civili7a-ie 6i $port, <n E!!!, nr. 1, >"'?, Martie "##', p2 ( -1). ?.( 4upu, !., 4upu =l2a >"##*? - !ntro ucerea 3n psiholo2ia e uca-ional,, ;eorie 6i instrumente e evaluare, E itura 0isoprint, Cluj Napoca, !$%N &') -'81 -118 ( ?A( Macovei $a/ina >1&&8? - Cule2ere e te:te, Gimnastica ritmic, sportiv,, vol !, speciali7are, %ucure6ti. ?-( Marolicaru, Mariana >1&(*? ;artarea i1eren-iat, 3n e uca-ie 1i7ic, , %ucure6ti, E itura $port ;urism +0( Papilian E, "##) <natomia omului, Eolumul !, <paratul locomotor, E i-ie revi7uit, e Pro1. Iniv. 5r. !on <l/u, %ucure6ti, E itura <44 + . Pas7tai, Z., >"##'? 0olul stretchin2ului 3n normali7area 1unc-iei stato Oinetice, E itura Corson !a6i, !$%N 1# - &')- (""8- )1- #. +2( Pehoiu, C., $avu, C., >"##'? ;he structure o1 the 1actors motivatin2 the 0omanian a ultsT phHsical activites, 0ev. Palestrica Mileniului !!! Civili7a-ie 6i $port, <n E!!!, nr. 1, >"'?, Martie "##', p2 +"- +&. +)( Pop Nicole >"##(? Note curs Fitness, multiplicat I%%, Cluj -Napoca +?( Pop N.R, Zamora E. >"##'? - Cre6terea volumului 6i 1or-ei musculare elemente teoretice, practice 6i meto ice. 0i-o!rin" 4lu5.Na!oca. ++( 0oman G, 0usu Flavia >coor .? >"##(? - <ctivit,-i sportive pentru popula-ia e v.rst, a ult,. Na!oca "ar 4lu5.Na!oca "##(. +*( 0usu Flavia >"##(? Note e curs Fitness, multiplicat I%%, Cluj Napoca +.( 0usu, !leanaF Pa6can, !.,F Grosu, EmiliaF Cucu,%. >1&&(? - Gimnastic,, ClujNapoca, E itura GM!.

")*

+A( $/en2he ;. >"##8? - Vinesiolo2ie 6tiin-a mi6c,rii. $d. &edical( #ucure"i +-( $/en2he ;,1&&&, %a7ele teoretice 6i practice ale Oinetoterapiei, %ucure6ti, E itura Me ical, *0($troescu, < ina >1&*(?-Gimnastica, %ucure6ti, E itura 5i actic, 6i Pe a2o2ic,. * ( $mith ;., >1&("? - Gimnastics mecanic hall un erstan in2, Rolle er k $ou2hton *2( $mith, E., E., Nolen-RoeOsema $usa, Fre ricOson, %ar/ara, 4., 4o1tus, G., 0., >"##8? !ntro ucere 3n psiholo2ie, E i-ia a J!E a, E itura ;ehnic, %ucure6ti, !$%N &') )1 ""8) *)( $7atmarH 4, Pop N.R, Zamora E. >"##8? - Elemente e hi roOinetoterapie 6i 3not terapeutic. 0i-o!rin" 4lu5.Na!oca. *?( ;u usciuc, !., >1&'+? - Gimnastica sportiv,, E itura $port ;urism. *+( ;u usciuc, !., >1&&'? - Gimnastica acro/atic,, E itura $port ;urism. **( Easile 4. >"##'? - 9not pentru s,n,tate. $d. Fidac"ic( i ?edagogic( 0.A. #ucure"i . *.( Eieru, N., >1&&'? - Manual e 2imnastic, sportiv,, %ucure6ti, E itura 5ria a. *A( Zamora Elena, 5oina Elena Zamora, Popescu <., >"##+? Primul ajutor me ical 3n e uca-ie 1i7ic,, sport 6i Oinetoterapie, Cluj-Napoca, E itura GM!, !$%N &') (8*&"-)-# *-(Silmore an Costill >1&&+? PhHsiolo2H o1 sport an e:ercise .0(Sin2ate <naero/ic )# cHcle ;est . (ggg Curriculum Na-ional >1&&&? Pro2rame Ccolare pentru clasele E-E!!!, <ria Curricular, E uca-ie Fi7ic, 6i $port, %ucure6ti .2ggg 5ic-ionar vi7ual 8 lim/i >"##8?, E itura 4itera !nterna-ional, %ucure6ti. Colec-ia D<r/orele lumiiA .)( SSS Colec-ia @ $portul al copii 6i junioriA $CK >1&&(? Participarea copiilor 3n sport, vol.!, Perspective psiholo2ice, $CK 111-11" > "-) / 1&&(?, !NCP$, %ucure6ti, !$$N 1""1 - ""&*, tra . up, @ !ntensive Participation in Chil renTs $portsA Ruman Vinetics Pu/lishers, copHri2ht 1&&). http://MMM./eMell.ro http://MMM./eijin2"##(.com http://MMM. i2italjournalist.or2 http://MMM. octor.in1o.ro http://MMM. i2italjournalist.or2 http://MMM.i ieta.ro http://MMM.olHmpic.or2 http://MMM.ortope ica.ro http://MMM.yuantumpharm.ro http://MMM.rome ic.ro http://MMM.see-e ucoop.net http://MMM.topsanatate.ro http://MMM.sanatate.l:.ro MMM://.e-scoala.ro MMM. /rianmac.co.uO - 1#1 Per1ormance Evaluation ;ests, %rian MCVen7ie

")'

CIE{N; 9N<!N;E Ce pl,cut este s, po-i ve ea persoane care 3n ciu a DvremurilorA pe care le tr,im sunt implicate, pro uctive 6i at.t e preocupate e ceea ce 1ac, 3nc.t este imposi/il s, nu--i st.rneasc, curio7itatea 6i mai apoi a mira-ia. Cei care vor citi aceast, carte vor avea surpri7a unei sinte7e e:traor inare a multor c,r-i, p,reri, in1orma-ii e real 1olos pentru o persoan, interesat, e mi6care ca esen-, a DlucrurilorA, ar mai ales a vie-ii, a omului. Ce ve-i 2,siP ;ot ceea ce este necesar 3ntr-o cunoa6tere con6tient, 6i /ine sistemati7at, e c,tre autori, iar la 1inal le ve-i a reptate: DFitness-ul este capacitatea e a acce e la = C<4!;<;E =P;!M| < E!EQ!!...A <utorilor 1elicit,ri pentru c, lumea are nevoie e mo ele oameni inamici, mai ales 3n spirit. Psiholo2 <nicu-a %ucur

")(