Sunteți pe pagina 1din 249

AN II C I GRUL GERMINAT I CTEVA REETE CU GRU GERMINAT

(continuare la Cursul Supliment an II! 82. CLTITE CU GRU GERMINAT Se prepar un aluat pentru cltite. Se coc foile e cltite up proce eul cla!ic. Se prepar u"plutura for"at in o parte #r$u #er"inat %i o parte #e" e fructe &'i%ine( prune( etc). *entru per!oanele care au pro+le"e cu antura !e reco"an ca ! !e treac #r$ul #er"inat prin "a%ina e tocat. Se for"ea, cltitele. 8-. C.M*.T /E CAISE 0I *IERSICI CU GRU GERMINAT Se prefer cai!ele %i pier!icile 1u"t2i. Se e!face recipientul e con!er'e( !e !cur#e !iropul. 3ructele !cur!e !e a%ea, pe un platou cu cupa 4n !u!. Se i!tri+uie #r$u #er"inat 4n cupele fructelor %i !e !er'e!c ca atare. 85. CREME CU GRU GERMINAT I. -66 # fri%c( 786 # #r$u #er"inat( 786 "l lapte( 786 # "iere( - ou. Al+u%urile !e +at !pu"( !e a au# 766 # "iere %i !e a"e!tec u%or. Gl+enu%urile !e freac cu 86 # "iere 4ntr9un ca!tron %i apoi !e a au# treptat laptele. Co"po,i2ia !e +ate cu telul circa 76 "inute( 4ncl,in 9o pe un 'a! cu ap clocotit( p$n c$n acea!ta !e lea# &%o ou !u+2ire). Se ia e pe foc( !e la! ! !e rcea!c 4ntr9un 'a! cu ap. C$n e!te co"plet rece !e a au# al+u%ul( 1u"tate in cantitatea e fri%c( a"e!tec$n u%or cu telul %i #r$u #er"inat. Cre"a !e pune 4n pa:are !au cupe %i !e ornea, cu re!tul e fri%c. Cre"a !e 2ine 4n fri#i er 29ore( up care tre+uie con!u"at( eoarece apoi !e la! %i nu "ai are a!pect plcut( II. -;5 7 lapte( 8 ou( < lin#uri "iere( 'anilie( !are. Laptele 4n care !9a pu! 'anilia !e fier+e la foc "ic. Se eoparte %i !e acoper ca ! nu9%i piar aro"a. .ule %i cu "ierea !e +at +ine 4"preun. Se a au# laptele %i !area( a"e!tec$n tot ti"pul. Se la! ! !e rcea!c %i !e pune la #:ea2. Se #arni!e%te cu fri%c %i #r$u #er"inat. III. 6(<86 # lapte( 566 # cai!e +ine coapte( =6 # "iere( ,ea" e la o l"$ie( 266 # #r$u #er"inat. Laptele !e fier+e %i !e la! ! !e rcea!c. >ntre ti"p !e !pal cai!ele( !e pun 4ntr9un 'a! cu ap clocotit( !e acoper %i !e la! 8 "inute. Se !cot cai!ele in ap( !e eco1e!c( !e 4nltur !$"+urii %i !e trec prin !it. *iureul e cai!e !e a"e!tec cu laptele( "ierea( #er"enii e #r$u %i ,ea"a e la o l"$ie. Se la fri#i er %i !e !er'e%te 4n at ce !9a rcit +ine. La fel !e poate proce a %i cu alte fructe. I?. 266 # iaurt( 766 # "iere( 86 # #r$u #er"inat 'er e( 2 al+u%uri( 266 # fri%c( 7 l"$ie( #e" e co1i e portocale. Al+u%urile !e +at !pu" !e a au# ,ea"a e l"$ie %i !e continu +aterea p$n !e 4ntre!c +ine. >n iaurt !e a au# coa1a e l"$ie %i pu2in #e" e portocale@ 4n co"po,i2ie !e 4n#lo+ea, !pu"a e al+u%( apoi fri%ca( a"e!tec$n u%or cu o lin#ur. Cre"a !e pune 4ntr9o for"a un! cu pu2in unt %i( up ce e!te 2inut la fri#i er 29- ore( poate fi r!turnat pe un platou. Se poate orna cu fructe in co"pot ulcea2( cu fri%c %i #r$u #er"inat( 88. 3RUCTE CU GRU GERMINAT 866 # fructe i'er!e &cai!e( prune( pier!ici etc)( 766 # #r$u #er"inat( 7 lin#ur !uc e l"$ie( 786 # iaurt( 7 lin#ur e "iere. 3ructele !e con i2ionea, %i !e a"e!tec cu co"ponentele.

8=. >NGAEBAT /E ?ANILIE CU GRU GERMINAT -66 "l lapte( 766 # "iere( 7 ou( 766 # #r$u #er"inat( 766 # nut pr1it. Se freac oul cu "ierea %i !e !u+2ia, cu lapte cl u2. Se a"e!tec cu telul( a%e,$n u9!e 'a!ul 4ntr9o +aie cu ap( p$n ce co"po,i2ia !e lea#. Gr$ul #er"inat !e trece prin "a%ina e tocat %i !e a"e!tec cu 86 # "iere %i cafeaua in nut pr1it( !e intro uc 4n co"po,i2ie reparti,$n u9!e unifor". 8<. MERE CU /ULCEAB 0I GRU GERMINAT 8 "ere "ari( 266 # #r$u #er"inat( 8 lin#uri "iere( 2 ou( - lin#uri fin( - lin#uri ulcea2( 28 # unt( coa1 e l"$ie. Se !co+e!c "erele %i !e u"plu cu un a"e!tec fcut in ou lin#uri e "iere a"e!tecat cu al+u%urile +tute !pu"( - lin#uri e ap( #l+enu%urile %i la ur" fina %i ulcea2a. Se a%ea, "erele 4ntr9o for" un! cu unt( !e au la cuptor 269-6 "inute( apoi !e opre!c cu un !irop fcut in "iere( 2 ce%ti e ap( coa1a e la o l"$ie. Se !er'e!c reci( up ce !9a pre!rat #r$u #er"inat. 88. MUSLI CU GRU GERMINAT 866 # e fructe 9 poa"e &!tru#uri( cp%uni( coac,e( a#ri%e( etc)( 766 # #r$u #er"inat( 786 # iaurt( 766 "l lapte( 7 lin#ur e "iere( 7;2 lin#ur 'anilie. 3ructele con i2ionate !e a"e!tec cu celelalte co"ponente 8C. *A*ANA0I 3IERBI CU GRU GERMINAT I. 286 # +r$n, 'ac( 86 # #r$u #er"inat 'er e( 7 ou "are !au 2 ou "ici( 2 lin#uri #ri%( 7 lin#ur fin( !are( 2 lin#uri unt( 7 lin#ur pe!"et. Se a"e!tec 4ntr9un ca!tron +r$n,a( oule( #ri%ul( fina %i !area( p$n !e o+2ine o co"po,i2ie !uficient e tare. Se fac cu "$na #lu%te "ici( rotun e( care !e au prin fin %i !e turte!c pu2in. /in ti"p !e pune la fiert o crati2 cu ap %i pu2in !are. C$n apa 4n clocot( !e pun papana%ii %i !e 2in p$n !e ri ic( cu to2ii( la !uprafa2. Se tra#e crati2a la o parte %i !e "ai la! ! fiar+ 76 "inute la foc foarte "ic & ac fier+ la clocote "ari( papana%ii !e terciuie!c). Se !cur#( !e opre!c cu unt %i !e pre!ar ea!upra pe!"et pr1it %i #r$u #er"inat( at e'entual prin "a%ina e tocat. Se !er'e!c !i"pli !au cu !"$nt$n. II. *apana%i in iaurt %i #r$u #er"inat 266 # iaurt &lapte +tut)( 86 # #ri%( 86 # #r$u #er"inat 'er e( =6 # unt( -6 # pe!"et( 7 ou( 'anilie( !are( coa1 e l"$ie. >ntr9o crati2( !e a"e!tec +ine iaurtul cu oul( 1u"tate in cantitatea e unt( #ri%ul( pu2in !are %i coa1a e l"$ie. Se 4ncl,e%te la fier+ere( la foc "ic( circa 76 "inute( ca ! fiar+ #ri%ul %i co"po,i2ia ! !e 4n#roa%e. Se ru"ene%te u%or pe!"etul cu re!tul e unt %i 4n el !e t'le!c #lu%ti lun#uie2e( luate in co"po,i2ie cu a1utorul unei lin#uri. Se a%ea, unele l$n# altele 4ntr9un 'a! ter"ore,i!tent %i !e intro uc 4n cuptor circa 76 "inute. C$n !e !er'e!c( !e pre!ar cu #r$u #er"inat. C<. *LCINTE CU GRU GERMINAT I. 7 pac:et( e unt( 266 # !"$nt$n( 566 # fin( 266 # #r$u #er"inat 'er e( !are( 2 ou( 'anilie. Se freac untul !pu"( apoi !e pune !"$nt$na %i !e 4ncorporea, frec$n "ereu. 3ina !e pune 4n ploaie apoi !e pun oule( pe r$n . Aluatul !e fr"$nt cu "$na( !e a au# 'anilia( la ur". C$n e!te #ata( !e pune la fri#i er circa 2 ore. Se folo!e%te( 4ntin,$n cu !ucitorul. Du"tate in aluat( apoi !e a%ea, 4n ta' un! cu unt %i tapetat cu fin. *e!te foaie !e pune u"plutura e plcint apoi !e pune cealalt 1u"tate in aluat. /ac e ne'oie( "ar#inile foii !e rotun1e!c cu un cu2it a!cu2it. *lcinta tre+uie ! r"$n 4n cuptor circa 56 "inute( p$n ce !e ru"ene%te. Se un#e cu "iere %i !e pre!ar cu #r$u #er"inat( at e'entual prin "a%ina e tocat. II. U"plutura !e prepar a!tfelE 2 F# "ere !e au prin r,toare( necur2ate e coa1. Se cle!c 4ntr9o crati2 la foc "ic. C$n !9au 4n"uiat( !e pune "iere up #u!t %i !cor2i%oara pi!at.

Se pune co"po,i2ia pe!te pri"a foaie e plcint. *lcinta !e un#e cu "iere( !e pre!ar cu #r$u #er"inat %i apoi taie 4n ptrate. III. 866 # fin( = ou( 7=6 # unt( 266 "l lapte( -66 # "iere( 7 plic praf e copt( <86 # prune( 266 # #r$u #er"inat( !are. Se a"e!tec "ierea cu untul( !e a au# #l+enu%urile( unul c$te unul. Se a au# laptele( fina( praful e copt( !are iar la !f$r%it !e 4ncorporea, al+u%urile +tute !pu"( a"e!tec$n u9le u%or. Se toarn co"po,i2ia 4ntr9o ta' un! cu unt( !e a%ea, ea!upra prunele e!fcute 4n ou %i crora li !9au !co! !$"+urii. Se coace plcinta la foc "o erat( apoi !e un# cu "iere %i !e pu rea, cu #r$u #er"inat( at e'entual prin "a%ina e tocat. Se poate pre#ti cu orice fel e fructe. I?. 7 F# 'i%ine( 286 # "iere( 786 # #r$u #er"inat. AluatulE ro1 ie c$t o nuc( 7 ou( o cea%c ulei( 7 lin#ur "iere( 7 cea%c %i 1u"tate cu lapte !au ap( fin c$t cuprin e( !are( 'i%inele cur2ate e !$"+uri !e a%ea, 4n !traturi cu "iere 4ntr9o !trecurtoare( ea!upra unui 'a! 4n care ! !e !cur#. Se e!face ro1 ia 4n pu2in lapte !au ap cl u2( cu o lin#uri2 e "iere %i !e la! ! crea!c. Se toarn 4ntr9un ca!tron uleiul( laptele !au apa( "ierea( oul 4ntre# %i 7;2 lin#uri2 !are. Se a"e!tec cu ro1 ia( apoi !e toarn fina( c$te pu2in( a"e!tec$n cu o lin#ur e le"n p$n ce !e o+2ine un aluat "oale. Se !tr$n#e ca o "in#e %i !e la! ! !e o i:nea!c o or. Se un#e o ta'. Se ia 1u"tate in aluat( !e 4ntin e 4n ta' %i !e la! 4n cuptorul 4ncin! ti"p e <976 "inute( p$n ce !e al+e%te. Se !coate %i !e la! ! !e rcea!c pu2in. Se a%tern 'i%inele pu2in !cur!e( !e acoper cu re!tul e aluat %i !e coace p$n !e ru"ene%te pu2in. Se un#e cu "iere %i !e pu rea, cu #r$u #er"inat( at e'entual prin "a%ina e tocat. ?. 7 pac:et unt( 7 ou( 7 pa:ar e lapte( 7;2 lin#uri2 a"oniac !tin! cu ,ea" e l"$ie( 5669866 # fin. Untul !e la! la te"peratura ca"erei ca ! !e 4n"oaie. Se freac !pu"( apoi !e a au# laptele 4n care !9a i,ol'at "ierea( !e pune a"oniacul %i apoi fina 4n ploaie. Se a"e!tec repe e( apoi !e fr"$nt un aluat ela!tic %i "oale care !e 2ine la fri#i er 2 ore. Se 4ntin e foaia e plcint. /up ce !9a copt( !e a au# co"po,i2ia e #r$u #er"inat. C8. *RDITURI CU GRU GERMINAT I. AluatulE 766 # "iere( 266 # unt( -66 # fin( 7 ou( praf e copt. U"pluturaE 7 F# "ere( 266 # #r$u #er"inat 'er e( 7 '$rf cu2it !cor2i%oara pi!at( 266 # "iere. Merele cur2ate !e ra pe r,toarea "are %i !e cle!c u%or. Se iau e pe foc( !e a au# !cor2i%oara %i !e la! ! !e rcea!c. >ntre ti"p( cu in#re ientele e "ai !u! !e fr"$nt un aluat in care !e 4ntin ou foi. *ri"a foaie !e pune 4ntr9o ta' pre!rat cu fin. *e!te ea !e 4ntin "erele 4ntr9un !trat unifor". *e ea!upra !e pune cea e9a oua foaie. Se la cuptor( la foc potri'it( -6956 "inute. C$n e!te #ata( !e un#e cu "iere( !e la! ! !e rcea!c %i !e a au# #r$u #er"inat at 4n preala+il prin "a%ina e tocat. II. 566 # "iere( 566 # fin( 5 oul( coa1 e l"$ie( 786 # #r$u #er"inat 'er e pi!at( 7;2 lin#uri2 +icar+onat. Mierea !e +ate cu telul a u#$n #l+enu%urile( unul c$te unul %i +icar+onatul. Se a au# coa1a e l"$ie ra!( fina %i( up ce !e a"e!tec cu lin#ura ti"p e 76 "inute( !e pun %i al+u%urile +tute !pu". Cu acea!t co"po,i2ie !e u"plu pe trei !ferturi for"ele e tarte un!e cu unt ele"n( !e a%ea, pe o ta' e copt %i !e au la cuptor &+ine 4nfier+$ntat) l!$n ! !e coac la foc potri'it p$n !e ru"ene!c. C$n e!te #ata( !e un# tartele cu pu2in "iere %i !e pre!ar ea!upra #r$u #er"inat 'er e. III. 7<8 # "iere( 6(286 l unt ele"n( 6(266 l lapte( o lin#uri2 e "iere( !are( coa1a ra! e la o l"$ie( ro1 ie & e "ri"ea unei nuci)( fin.

U"pluturaE 598 oul( 7<8 # "iere( 7<8 # #r$u #er"inat pi!at( 'anilie. Se a"e!tec 4ntr9un 'a! ro1 ia cu pu2in "iere( cu 29- lin#uri e lapte( pu2in fin %i !e la! ! crea!c. Se +ate re!tul e "iere cu unt ele"nul( !e a au# laptele( !area( coa1a e l"$ie %i "aiaua %i !e fr"$nt +ine ca un aluat potri'it e "oale. Se acoper %i !e la! ! crea!c 7;2 e or. Se 4"parte aluatul 4n ou( una in 1u"t2i !e 4ntin e pe o ta' e copt un! cu unt ele"n. Se la! 78 "inute ! crea!c( apoi !e 4ntin e u"plutura. Gl+enu%urile frecate cu "ierea !e a"e!tec cu 'anilia %i al+u%urile +tute !pu"( !e acoper cu cea e9a oua foaie %i !e cuptor( la foc potri'it( l!$n ! !e ru"enea!c. C$n e!te #ata( !e pre!ar cu #r$ul #er"inat %i !e taie la rece 4n +uc2i. I?. = "ere( 786 # "iere( 6(286 l lapte( 7 7;2 lin#uri2 #ri%( 766 # #r$u #er"inat( coa1 ra! e l"$ie( 286 # fri%c. Se pune la fiert laptele. Se a au# #ri%ul( pu2in c$te pu2in( a"e!tec$n ne4ncetat p$n !e 4n#roa%. Se ia e pe foc %i !e a au# coa1a e l"$ie ra!. /up ce !9a rcit !e a au# "ierea %i !e 4ntin e 4n !trat unifor" pe un platou( !e pun ea!upra "erele ra!e a"e!tecate cu "iere %i #r$u #er"inat %i !e 4"+rac cu fri%c. ?. - oul( 286 # "iere( 286 # fin( 786 "l ulei( 766 "l lapte rece( 7 F# #r$u #er"inat( praf e copt( coa1a e l"$ie@ Se +at oule 4ntre#i cu "ierea p$n e'in !pu"oa!e. Se a au# treptat uleiul %i la !f$r%it fina( laptele( coa1a ra! e l"$ie %i praful e copt &7;2 e pac:e2el)( i,ol'at 4ntr9o lin#ur e lapte. Se toarn co"po,i2ia 4ntr9o ta' un! cu ulei tapetat cu fin. >n perioa a e !e,on !e a au# %i fructe &cai!e( pier!ici tiate 4n patru( prune tiate 4n ou( cire%e !au 'i%ine fr !$"+uri). Se coace la foc "ic( ti"p e 56958 "inute. Se taie 4n ta'( up rcire. /ea!upra !e pre!ar #r$ul #er"inat 'er e. ?I. 266 # unt( 266 # "iere( 8 ou( 266 # #r$u #er"inat( 7 lin#ur !cor2i%oar( coa1a e la 7;2 e l"$ie( 266 # pe!"et( 7 cea%c 'i%ine fr !$"+uri. Se freac untul cu "ierea p$n !e face !pu"( !e a au# #l+enu%urile ne+tute( !cor2i%oara( coa1a e l"$ie( pe!"etul %i la ur" al+u%urile +tute !pu". Se toarn co"po,i2ia 4n for"a un! e tort( !e 4"pin# u%or 4nuntru 'i%inele !cur!e +ine e ,ea". Se coace la foc potri'it. /up ce !9a rcit( !e a au# #r$u #er"inat ?II. 786 # "iere( 766 # #r$u #er"inat u!cat( 266 # fin( < #l+enu%uri( 'anilie( 7;2 lin#uri2 praf e copt. Gla,uraE 7 al+u%( 266 # "iere( 7 lin#uri2 ,ea" e l"$ie. Se trece #r$u #er"inat u!cat prin "a%ina e cafea. >ntr9un 'a! !e freac !pu" "ierea cu untul %i 'anilia( iar 4n altul "ierea cu #l+enu%urile. Se reune!c apoi 4ntr9un !in#ur 'a! %i !e freac( a u#$n praful e copt %i c$te pu2in fin. Co"po,i2ia !e pune( 4ntin,$n 9o 4n !trat unifor"( 4ntr9o ta' e copt reptun#:iular un! cu unt !au cu ulei. Se la cuptor( la foc potri'it. /up ce !9a rcit +ine !e un#e 4ntrea#a !uprafa2 cu #la,ura pre#tit 4ntre ti"p( 4n felul ur"torE !e freac al+u%ul cu "ierea( p$n !e o+2ine o pa!t #roa! %i !pu"oa!. Se a au# apoi ,ea"a e l"$ie( !e a"e!tec %i !e 4ntin e i"e iat. Se la! p$n a oua ,i( ! !e 4ntrea!c. Acea!t pr1itur !e p!trea, la rece( 4n ta'a e copt acoperit cu un %er'et %i !e taie up orin2( ptrate !au reptun#:iuri. Se poate !er'i un! cu "iere %i #r$u #er"inat ?III. -66 # "iere( 766 # unt 4ncl,it( 2 ou( 7 lin#uri2 ra! +icar+onat. 7;5 nuc%oar ra!( 2 "ere ra!e( 2 lin#uri e ,ea" e l"$ie( fin. U"pluturaE <86 # fructe & e !e,on)( 286 # "iere( 866 # #r$u #er"inat. Se freac +ine untul p$n e'ine ca o !pu". Se a au#( pe r$n ( a"e!tec$n "ereu( "ierea( oule( "erele ra!e( nuc%oara( +icar+onatul i,ol'at 4n ,ea"a e l"$ie( iar la !f$r%it fina@ !e fr"$nt un aluat potri'it e "oale /up ce !e la! ! !e o i:nea!c 76 "inute !e 4"parte 4n ou par2i e#ale %i !e 4ntin ou foi e "ri"ea t'ii e copt. *ri"a !e a%ea, pe fun ul t'ii

un! cu unt !au ulei( !e pune u"plutura 4n !trat unifor" %i !e acoper cu a oua( !e intro uce la cuptor la foc potri'it. Se un#e cu "iere %i !e pre!ar cu #r$u #er"inat.. Se taie up orin2 4n +uc2i ptrate !au reptun#:iulare. CC. SARAILIILE CU GRU GERMINAT 866 # fin( 866 # "iere( 866 # #r$u #er"inat( 286 # unt( 'anilie( 26 e nuci. /in fin %i ap !e prepar o coc( care !e fr"$nt ti"p e C6 "inute apoi !e la! ! !e o i:nea!c -6 "inute. *e o "a! cu !uprafa2 "are !e taie coca 4n ou9trei +uc2i( !e a%ea, o +ucat 4n "i1locul "e!ei %i !e 4ntin e in ea o +ucat foarte !u+2ire. Se rup "ar#inile #roa!e( !e la! ca ! ,'$nte %i !e taie 4n +uc2i ce'a "ai "ari ec$t ta'a 4n care !e coace !arailia. La fel !e proce ea, %i cu celelalte +uc2i e coc. Se 4ntin ou foi( una pe!te alta( !tropite 4ntre ele cu unt %i un!e cu "iere %i nuc "cinat( !e acoper cu alte ou foi !tropite cu unt %i pre!rate cu nuc. >n una in pr2i !e 4ntoarce o "ar#ine e - c"( !e a%ea, 4n "ar#inea foilor o 'er#ea cu #ro!i"e e 898 "" %i !e rulea, foile( ar fr a le !tr$n#e. Se apuc +latul e a"+ele capete %i !e !tr$n#e !arailia ca o ar"onic( p$n la l2i"ea t'ii. Se a%ea, !ulurile a!tfel preparate 4n ta'a un! cu unt %i !e taie cu un cu2it +ine a!cu2it %i 4ncl,it 4n ulei fier+inte( 4n +uc2i cu lun#i"ea e =98 c". Se coc la foc o"ol( ti"p e circa 7 or( !e toarn pe ea!upra !iropul %i !e ta'a in nou la cuptor( l!$n ! "ai fiar+ c$te'a "inute cu !iropul. /up ce !9a rcit !e pre!ar #r$ul #er"inat care a fo!t +ine "run2it. 766. UM*LUTUR &C.M*.GIBIE) CU GRU GERMINAT I. Se trece #r$ul #er"inat 'er e prin "a%ina e tocat. Se a"e!tec cu "iere %i aro"e up #u!t. II. Se trece #r$ul #er"inat 'er e prin "a%ina e tocat. Se a"e!tec o parte #r$ul #er"inat tocat cu o parte #e"( ulcea2( "ar"ela . 767. TARTE CU GRU GERMINAT I. 266 # unt( 8 lin#uri "iere( 8 #l+enu%uri( -66 # fin( 286 # co"po,i2ie in #r$u #er"inat( !are. Se freac untul !pu"( !e a au# "ierea( #l+enu%urile( !area %i la !f$r%it fina cernut( turnat 4n ploaie. Se la! ! !e o i:nea!c ou ore. /in acea!t cantitate e aluat !e fac 289-6 tarte. Se iau for"ele e tart %i cu "$na u !e 4"+rac cu aluat pere2ii lor@ 4n fiecare for" !e pun <98 +oa+e e fa!ole !au poru"+ u!cat pentru a nu l!a fu"ul ! !e ri ice. Se 2in 26 "inute 4n cuptorul 4ncin! %i !e controlea, ! nu !e ar . C$n !unt u%or ru"enite !e !cot( !e la! 89< "inute( apoi !e r!toarn cu aten2ie. Se u"plu cu co"po,i2ie in #r$u #er"inat. II. 728 # unt( 728 # "iere( 7<8 # fin( 266 # co"po,i2ie in #r$u #er"inat( 7 #l+enu% cru ( 7 #l+enu% fiert. Gl+enu%ul fiert( trecut prin !it( !e a"e!tec +ine cu cel cru . Se freac untul cu "ierea. Se a au# fina %i #l+enu%urile. Aluatul o+2inut !e 2ine -6 "inute la rece@ !e 4"+rac for"ele cu un !trat foarte !u+2ire e aluat( !e coc la foc iute 26928 "inute. Se !cot %i !e la! ! !e rcea!c. Se r!toarn cu #ri1 %i !e u"plu cu o cre" e 'anilie( iar ea!upra !e pune co"po,i2ia in #r$u #er"inat. Se !er'e!c reci( up 78 "inute e la u"plere. III. -66 # fin( 266 # unt( 766 # "iere( 7 ou. Se fr"$nt 4ntr9un ca!tron( p$n !e cur2 aluatul e pe "$ini %i e pe pere2ii ca!tronului. Se la! ! !e o i:nea!c 29- ore. Se freac tartele ca 4n re2eta prece ent. Ace!t aluat !e poate folo!i %i pentru o !in#ur tart "are pe!te cere !e a au# co"po,i2ia in #r$u #er"inat. I?. 766 # unt( 86 # "iere( 7<6 # fin( 7 #l+enu%( 7 lin#uri2 ,ea" e l"$ie( !are. Se a"e!tec untul cu #l+enu%ul( 7 praf e !are( o2etul( "ierea %i fina %i !e for"ea, o "in#e e aluat. Se la! ! !e o i:nea!c 792 ore. Se rup +uc2ele in aluat %i !e 4"+rac for"ele e tart care !e pun pe o ta' 4n cuptor ! !e coac 26928 "inute. Se la! ! !e rcea!c. Se u"plu cu co"po,i2ie in #r$u #er"inat.

?. 728 # unt( 5 #l+enu%uri( 266 # fin( 2 lin#uri "iere( !are. Se freac untul cu "ierea( !e a au# - #l+enu%uri %i pu2in !are( apoi fina. Se la! ! !e o i:nea!c o or( apoi !e u"plu for"ele %i !e un# cu #l+enu% e ou. Se u"plu cu co"po,i2ie in #r$u #er"inat. "S#RIT

AN $

C$ %&NI ASANA

>n li"+a !an!crit( cu'$ntul Honi e!e"nea, or#anul !eIual fe"inin !au( cu alte cu'inte( 'ul'a. >n ca rul anato"iei !u+tile ale fiin2ei u"ane( eIi!t un centru e for2 !ecun ar( !u+or onat lui SJA/AISTAANA CAAKRA( nu"it L.NI CAAKRA( pla!at la ni'el !u+til 4n ,ona clitori ian la fe"eie %i care !e afl la ni'el !u+til 4n ,ona e in!er2ie a peni!ului la +r+a2i. Acea!t ASANA per"ite tre,irea #ra at a ace!tui centru !ecun ar e for2 %i punerea fiin2ei 4n re,onan2 cu ener#iile !pecifice lui L.NI CAAKRA. Ea nu e!te con!i erat o po!tur care ! fie reali,at nu"ai e fe"ei( cci e!te nece!ar ! fie eIecutat 4n e#al "!ur %i e +r+a2i( eoarece ac2ionea, !pecific %i( la fe"ei a"plific fe"initatea( iar la +r+a2i 'irilitatea. L.NI CAAKRA e!te cu" a" "en2ionat e1a( un centru e for2 !ecun ar( !u+or onat lui SJA/AISTAANA CAAKRA. >n #eneral( centrii e for2 !ecun ari 4n fiin2 au o preci! epen en2 !u+til( fiin pe eplin !u+or ona2i fa2 e unul intre cei < centrii e for2 fun a"entali. Ener#ia !pecific lui L.NI CAAKRA e!te corelat cu ener#ia or#a!"ic creatoare a fiin2ei %i aici( !pre eo!e+ire e for" 4n care !e afl ea la ni'elul lui MULA/AARA un e e!te oarecu" inert( +rut( fiin creatoare oar 4n poten2ialitate( ea !e pre,int la ace!t ni'el ina"ic %i oarecu" rafinat( fiin capa+il 4n !ine ! 4ncunune,e proce!ele e polari,are ale for2ei creatoare9erotice 4n fiin2a u"an. >n fiin2a u"an L.NI CAAKRA per"ite trirea %i con%tienti,area plenar at$t a !trilor preor#a!tice( c$t %i a or#a!"ului propriu9,i!. &RGASM' >n concep2ia Ho#:in( or#a!"ul e!te eIpre!ia fu,iunii a ener#iilor !olare &AA &M)) %i lunare &TAA &9)) 4n !fera "icroco!"o!ului fiin2ei u"ane( ce !e eclan%ea, %i !e "anife!t #ra2ie an#renrii plenare a poten2ialului erotic al fiin2ei. Cu'$ntul .RGASM pro'ine e la cu'$ntul #rece!c .RGA. care 4n!ea"n N a fi plin e 4nc$ntare %i pa!iune N. >n concep2ia "ilenar a !i!te"ului AATAA L.GA referitoare la ero! %i !eIualitate( or#a!"ul punctea, "o"entul ttor e fericire( 4n care( #ra2ie efer'e!cen2ei plenare %i interac2iunii corelate a poten2ialului !eIual al celor oi parteneri( c$t "ai potri'i2i unul pentru celalalt( !e eclan%ea, "anife!tarea at$t 4n !fera p!i:ic( c$t %i 4n cea "ental a unei co"pleIe polari,ri a !u+tilelor ener#ii +ioelectro"a#netice an#renate polar opu! prin 1ocul !eIual9erotic %i "anife!tate !u+ for"a unei eItre" e plcute ten!iuni #eneratoare e 4nc$ntare %i plcere inten! &ce !e poate a!e"na 4n "o analo#ic cu un TRAGNET ce !e eclan%ea, pro"pt 4n !itua2ia 4n

care !unt 4n eplinite con i2iile 4n eplinite e natur)( fc$n a!tfel ! fie trit "ai "ult !au "ai pu2in plenar e ctre unul !au e ctre cellalt intre cei oi !au c:iar e ctre a"$n oi !i"ultan( o profun %i inten! plcere a"oroa!( cu ecouri !incrone 4n iferite !fere !pecifice ale uni'er!ului luntric al fiin2ei u"ane. >n fiin2a u"an( centru !u+til e for2 L.NI CAAKRA are un rol i"portant eoarece !ati!fac2ia erotic %i or#a!"ul pre!upun eclan%area %i coor onarea unor proce!e p!i:ice %i fi,iolo#ice 4n care co"ponentele !eIuale !u+!tan2iale at$t ale fe"eii c$t %i ale +r+atului &4n ca,ul ace!tuia cea "ai "are e'i en2 e!te !per"a) intr 4ntr9o !tare !pecific e efer'e!cen2 %i ali"entea, ca un co"+u!ti+il tre,irea %i a"plificarea !trilor plcute e polari,are re!i"2ite( cul"in$n la un "o"ent at cu !tarea "aIi" care e!te .RGASMUL. >n fiin2( acea!t !tare poate fii a!e"nat cu na%terea %i eclan%area unui tr,net 4n natur. *ornin e la acea!t analo#ie( pute" ! 4n2ele#e" "ult "ai +ine feno"enul or#a!"ului 4n fiin2a u"an. /e re#ul( 4n "o"entul or#a!"ului( anu"ite feno"ene care !e eclan%ea, coneI o at cu ace!ta & ar care nu !unt o+li#atorii %i pot fii !u!pen ate la 'oin2 e cel care le controlea,) fac ! fie eIpul,at o cantitate con!i era+il e co"ponente !u+!tan2iale !eIuale( care prin uria%a pier ere flui ic pe care o #enerea,( fac ! apar la un anu"it inter'al e ti"p up aceea( o !tare !pecific e !c ere a poten2ialului 'ital( !o"nolen2a %i c:iar 'l#uire !au 'e%te1ire 4n ca,ul repetrii ori a eIce!ului( toate ace!tea con uc$n la i"inuarea luntric a !trii plcute care era re!i"2it la 4nceputul tririi erotice( "anife!t$n u9!e printr9o !tare plenar euforic 4n "o"entul or#a!"ului. *ornin e la acea!t realitate 4n care( la "o ul o+i%nuit( aproape i"e iat up atin#erea !trii e "aIi" a or#a!"ului !ur'ine e!crcarea !u+!tan2ial a poten2ialului care a ali"entat acea !tare( acea!t e!crcare fiin cuno!cut 4n #eneral !u+ nu"ele e e1aculare la +r+at %i fiin re!i"2it ca o pier ere fi,iolo#ic la fe"eie( Ho#:inii au con!tatat c 4n ca,ul controlului eplin eIercitat a!upra ener#iilor %i func2iei !eIuale( .RGASMUL poate a'ea loc e un nu"r neli"itat e ori ac acea!t e!crcare fi,iolo#ic( care nu e!te neaprat nece!ar ec$t 4n ca,ul inten2iei e a !e procrea &cu alte cu'inte e a face copii) 'a fi controlat %i !u!pen at ne efinit( #ra2ie unei !tp$niri naturale reali,a+il %i caracteri!tic nu"ai fiin2ei u"ane 4n,e!trat cu inteli#en2 %i con%tiin2. >n !itua2ia 4n care acea!t e!crcare fi,iolo#ic( caracteri!tic 4n ca,ul eIercitrii func2iei !eIuale at$t la +r+at c$t %i la fe"eie( e!te controlat %i !u!pen at( ele"entele !pecifice co"ponente ale !ecre2iilor !eIuale( at$t 4n ca,ul +r+atului c$t %i al fe"eii( 'or fi tran!"utate c:iar la te"peratura corpului u"an 4n altce'a %i a!tfel( ener#ia uria% care 'a re,ulta 4n "o !pontan( 'a pro uce at$t 4n uni'er!ul !u luntric( c$t %i 4n uni'er!ul luntric al celuilalt o #a" uluitoare e feno"ene %i proce!e( fc$n ! e'in cu putin2 inefa+ilele feno"ene e !u+li"are ce 'or putea fi an#renate ulterior. >n ca,ul !u!pen rii co"plete a e1aculrii( #ra2ie !tp$nirii "ecani!"ului e e!crcare( ace!t control 'a pune la i!po,i2ia fiin2ei u"ane care 4l eIercit( o poten2ialitate uria% care( printre altele( 'a face cu putin2 !tr$n#erea unui nu"r neli"itat e or#a!"e ne4n!o2ite e e!crcarea ulterioar %i a!tfel nu "ai apare !tarea e !l+iciune( !o"nolen2 !au epui,are care e!te pro'ocat e acea!t e!crcare fi,iolo#ic. Ace!t control co"plet %i perfect natural 'a face cu putin2 apari2ia unor feno"ene( proce!e %i reali,ri cu totul eItraor inare( atorit "o ificrii !en!ului e "anife!tare a poten2ialului !eIual 4n fiin2. >n loc ! co+oare %i ! !e piar 4n "o ire"e ia+il( ace!t poten2ial !e 'a p!tra( tran!for"$n u9!e 4n ener#ie in ce 4n ce "ai rafinat( urc$n e la un ni'el la altul %i per"i2$n u9i fiin2ei ! re,one,e cu iferite planuri %i ener#ii !u+tile in uni'er!. *rin con%tienti,area proce!elor e tran!"utare( fiin2a u"an reali,ea, cu 4nc$ntare c ato"ii propriului !u corp con2in o ener#ie i"en! care poate fi tre,it( "o ulat %i controlat

prin inter"e iul tririlor !eIuale9erotice !tp$nite pe eplin prin 'oin2. La ora actual !e %tie c fiecare ato" al corpului no!tru con2ine o ener#ie ec:i'alent cu ou !ute e "ilioane &266.666.666) electro9'ol2i. 3eno"enolo#ia co"pleI a proce!elor e tran!"utare( 4n e!f%urarea lor #ra at( facilitea, controlul lor 'oliti'( a!upra ace!tei ener#ii colo!ale( per"i2$n u9i fiin2ei u"ane care o eclan%ea, %i o !tp$ne%te ! a1un# la re,ultate cu totul eItraor inare. *rin ur"are( 4n fiin2( L.NI CAAKRA e!te centrul e for2 !ecun ar prin inter"e iul cruia !e con%tienti,ea, %i !e pro uce e!crcarea ten!iunilor a"oroa!e !eIuale c$t %i trirea plcerii !eIuale %i erotice. Tre,irea ace!tui centru e for2 face cu putin2 !ati!facerea erotic %i coor onea, anu"ite feno"ene fi,iolo#ice %i p!i:ice pro u!e ca ur"are a unei !ti"ulri fi,ice &tactile) %i;!au p!i:ice. *rin tre,irea %i ener#i,area ace!tui centru e for2 &L.NI CAAKRA)( !e pro uc 4n fiin2 unele "o ificri fi,iolo#ice plcute care !e "anife!t prin cre%terea rit"ului car iac %i a ten!iunii arteriale( a te"peraturii cutanate( a rit"ului re!pirator( a e+itului !an#uin 4n 2e!utul erectil 4n or#anele #enitale( +u,e( lo+ul urec:ii( ca %i o contractur euforic a "u!culaturii 4ntre#ului corp %i u%oare contrac2ii !pa!tice 4n!o2ite e fiori e plcere ale "u%c:ilor perineali. La +r+at( #ra2ie naturii !ale !pecifice( or#a!"ul e 4n!o2it e o !tare e plcere "ult "ai !curt %i foarte inten!( fiin ur"at e o re'enire rapi la !tarea nor"al( 4n!o2it e !enti"ente e "ul2u"ire inten!( plenitu ine %i euforie re"anent. La fe"eie( atin#erea "aIi"ului plcerii #eneratoare e or#a!" !e face "ult "ai lent ec$t la +r+at( uneori eclan%$n u9!e up -8956 e "inute e la an#renarea contactului inti" %i !e "en2ine un ti"p "ai 4n elun#at 4n platou( perioa a 4n care fe"eia poate a'ea 4n "o !pontan unul !au c:iar "ai "ulte or#a!"e iferite( uneori fr a i"plica e!crcarea fi,iolo#ic( re'enirea la !tarea ini2ial cuno!c$n o cur+ e!cen ent "ult "ai pu2in a+rupt ec$t la +r+at. /eclinul !trii e or#a!" e!te 4n!o2it %i aici e !enti"entul e "ul2u"ire( fericire %i 4nc$ntare( uneori "anife!t$n u9!e prin tan re2e %i afec2iune cre!cut fa2 e partener. Atin#erea or#a!"ului e ctre fe"eie e!te con i2ionat 4n #eneral e 'irilitatea +r+atului( altfel !pu!( urata contactului inti" tre+uie ! coinci cu inter'alul e ti"p la care acea!ta 'a atin#e or#a!"ul. /ac perioa a e ti"p e!te inferioar atin#erii or#a!"ului( acea!ta 'a atra#e up !ine o !tare e fru!trare %i in!ati!fac2ie pronun2at. Acea!t efa,are 4n ceea ce pri'e%te atin#erea !tri( e or#a!" eIi!tent la +r+at %i fe"eie face ca un "are nu"r e fe"ei ! fie e,a'anta1ate %i ! nu poat atin#e aproape nicio at or#a!"ul 4n ca,ul ne!incroni,rii cu un partener !uficient e 'iril. 3e"eia "ai pre,int( !pre eo!e+ire e +r+at( %i o u+l particularitate !eIual in punct e 'e ere anato"ic %i e"o2ional. Gonele ero#ene principale care particip la reali,area !ati!facerii !eIuale %i a tririi e plcere erotic !unt !ituate 4n re#iunea clitori ian %i 4n cea 'a#inal up cu" pre o"in una !au a"+ele ,one ero#ene( or#a!"ul !e pro uce prin !ti"ularea ace!teia !au( con!ecuti'( prin !ti"ulare clitori ian ur"at e cea 'a#inal. >n concep2ia Ho#:in( pre o"inan2a unei ,one a!upra celeilalte e!te 4n !tr$n! le#tur cu 4ncrcarea cu ener#ie lunar !au !olar la ni'elul lui SJA/AISTAANA CAAKRA. >n ca,ul contactului !eIual( la fe"eie( lip!a or#a!"ului %i eci a !ati!facerii !au plcerii !eIuale e!te eter"inat e factori i'er%i( intre care un rol i"portant 4l 1oac factorii p!i:ici %i "ai pu2in cei fi,iolo#ici. Men2inerea ace!tui feno"en 4n ti"p( poate a'ea ur"ri #ra'e ca tul+urri p!i:ice %i fri#i itate( !au !e poate atora c:iar fri#i it2ii 4n ca,ul 4n care ace!ta face parte in ta+loul unei !tructuri ne'rotice. 3ru!trarea erotic %i in!uficien2a !au a+!en2a or#a!"ului apar 4n toate !itua2iile tul+urrilor e ina"ic !eIual cu eter"inarea !o"atic( p!i:ic !au c:iar "ental. *rin !la+a ina"i,are a centrului L.NI CAAKRA ne confrunt" cu a+!en2a or#a!"ului la +r+a2i( care face parte in ta+lourile i"poten2ei( fie ca e1aculare ureroa!( fr or#a!"( fie c

i"po!i+ilitate e erec2ie( e1aculare %i or#a!". >n ca,ul ina"i,rii in!uficiente !au a unei pertur+ri a acti'it2ii lui L.NI CAAKRA( !e in!talea, fri#i itatea la fe"ei( eter"inat aparent ne'rotic !au oar circu"!tan2ial( care !e caracteri,ea, fie prin a+!en2a or#a!"ului( fie prin in!uficien2a or#a!"ic &or#a!"e !curte( for2ate( repetate). In!uficien2a or#a!"ic !e poate "anife!ta %i ca ur"are a unei !tri co"pen!atorii 4n le#tur cu o in:i+i2ie !eIual profun e natur p!i:ic !au "ental. *rin tre,irea %i con%tienti,area plenar a acti'it2ii lui L.NI CAAKRA !e e,'olt 4n fiin2 o for2 euforic !pecific ce poate fi nu"it for2 or#a!"ic. Acea!t for2 !e tre,e%te foarte u%or atunci c$n nu are loc e!crcarea poten2ialului !eIual creator &or#a!"ul). *rin a"plificarea ace!tei for2e or#a!"ice 4n fiin2 !e con!tat o 4nflorire a 4ntre#ii fiin2e( re"arc$n u9!e c ea ar"oni,ea, or#ani!"ul 4n 4ntre#i"e( lip!a ei eter"in$n r"$nerea in i'i ului ca pri,onier al an#oa!ei. >n a!e"enea !itua2ii( !u+iectul 4ncearc a e!ea ! !e apere prin refulare( una in con!ecin2e fiin lip!a e relaIare( ten!iunea !ur !au c:iar :ipertonia "u!cular 4n anu"ite ,one ale corpului. Ener#ia +iolo#ic euforic #enerat prin or#a!" e!te ttoare e plenitu ine %i circul li+er 4n corpul !nto!( a"plific$n u9!e eItraor inar e "ult 4n ca,ul controlului ener#iei !eIuale 4n ti"pul !trilor a"oroa!e. Olocarea ace!tei ener#ii 4n ca,ul refulrilor( in:i+i2iilor !au fru!trrilor( uce at$t la apari2ia unor tul+urri p!i:o9fi,iolo#ice c$t %i la afec2iuni !o"atice. *ractica lui L.NI ASANA ur"re%te eprtarea o+!tacolelor in li+era cur#ere a ace!tor ener#ii 4n 'e erea o+2ineri unui ec:ili+ru p!i:o9e"o2ional. *ractica con!ec'ent a ace!tei po!turi facilitea, re'enirea la o acti'itate !eIual !ati!fctoare( per"i2$n toto at con%tienti,area ener#iei or#a!"ice care tre+uie "anife!tat. TE(NICA )E E*ECUIE

*ornin in po,i2ia 4n #enunc:i( !e a%ea, +a,inul pe !ol( 4n ti"p ce la+ele picioarelor !tau pe l$n# coap!e fr ! le atin#( orientate u%or !pre eIterior. *entru a reali,a o eIecu2ie corect a ace!tei ASANA( clc$iele 'or tre+ui eprtate la aproIi"ati' 76 c" e coap!e. >n ca,ul 4n care fleIi+ilitatea li#a"entelor ,onei e!te re u! %i la+a piciorului nu poate fi perfect 4ntin!( atunci acea!ta 'a fi orientat !pre eIterior. /in ace!t punct

e 'e ere( practica lui ?ADRASANA poate fi con!i erat ca pre#titoare pentru eIecu2ia oarecu" ificil a ace!tei ASANA( eoarece ea "re%te con!i era+il fleIi+ilitatea li#a"entelor. Mu%c:ii coap!elor 'or fi c$t "ai relaIa2i 4n !itua2ia practicrii ace!tei po!turi( pentru a nu !olicita 4n "o inutil articula2ia #enunc:iului@ >n ca,ul 4n care +a,inul nu poate fi 4nc pu! irect pe !ol( !e 'a a%e,a !u+ ace!ta o pern( iar cu ti"pul( pe "!ur ce ela!ticitatea articula2iilor #le,nelor( #enunc:ilor %i +a,inului &coIo9fe"ural) !e 'a "ri( 'a putea( up o anu"it perioa e ti"p( renun2a la ace!t !uport. A%e," apoi "$inile e o parte %i e alta a +a,inului( cu e#etele !pri1inite pe !ol &nu %i pal"a). /e#etul "are 'a fi a%e,at c$t "ai eparte e celelalte e#ete. Coatele !unt perfect 4ntin!e iar "$inile !e a%ea, pe !ol pe aceea%i linie cu u"erii( !u!2in$n a!tfel trunc:iul. ?o" a'ea e a!e"enea #ri1 ! "en2ine" coloana 'erte+ral c$t "ai reapt( capul fiin aran1at pe aceea%i linie 4n continuarea coloanei 'erte+rale. C&NTIENTI+AREA >n ca,ul ace!tei ASANA ne 'o" concentra ! percepe" acti'area lui L.NI CAAKRA aflat la ni'el !u+til 4n ,ona clitori!ului la fe"eie %i 4n ,ona e in!er2ie a peni!ului la +r+at. ?o" !e!i,a ulterior( up ce 'o" percepe acti'area centrului e for2( con!onan2a telepatic cu centrul !u+til "acroco!"ic al ener#iilor erotice( ORAAMAL.NI( ur"rin ! re"arc" o !intonan2 perfect prin perceperea refleIiei ace!tei !fere e for2 4n "icroco!"o!ul fiin2ei la ni'elul lui L.NI CAAKRA Gra at( 'o" 4ncepe ! re"arc" tre,irea capacit2ii e control a!upra ener#iilor !eIuale( precu" %i po!i+ilitatea e a tran!"uta %i !u+li"a rapi ace!te ener#ii 4n for"e !uperioare( ceea ce 'a a'ea ca re,ultat rafinarea %i ele'area tririlor luntrice 4n ca,ul .RGASMULUI. Toate ace!te !tri 'or fi con%tienti,ate in epen ent e !tarea e1aculatorie %i 'or a'ea ecouri a"ple 4n 4ntrea#a fiin2( fc$n cu putin2 ! !e reali,e,e pri"ul pa! !pre co!"i,area or#a!"ului. E#ECTE Ca %i 4n ca,ul altor po!turi la care picioarele !unt 4n po,i2ie !tr$n!( co"pre!ia #eneral a 2e!uturilor "u!culare( a 'a!elor !an#uine %i a tecilor ner'ilor( reali,at la ni'elul #enunc:ilor( fr$nea, foarte "ult circula2ia !an#uin 4n "e"+rele inferioare. Ca ur"are a ace!tui fapt( cantitatea e !$n#e care nu "ai poate a1un# 4n #a"+e %i tlpi 'a iri#a 4n eIce! alte ,one ale corpului %i 4n pri"ul r$n or#anele eIi!tente 4n ca'itatea a+ o"inal. Cre%terea pre!iunii !an#uine 4n ,ona inferioar a corpului 'a eter"ina toto at %i o circula2ie "ult 4"+unt2it la ni'elul capilarelor !an#uine( fapt care !e tra uce 4n ti"p prin cre%terea ela!ticit2ii %i tonicit2ii unor ,one eficitare( cu" ar fi li#a"entele( 2e!uturile cap!ulelor articulare %i 2e!utul o!o!. A!tfel !e eIplic e ce practicarea lui L.NI ASANA con!tituie un eIcelent eIerci2iu pre#titor pentru eIecu2ia lui SI//AASANA &po!tura perfect) %i *A/MASANA &po!tura lotu!ului). R!ucirea coap!elor !pre interior uce la ten in2a e "i%care lateral !pre 4n afar a colului fe"ural in articula2ia coIo9fe"ural. >n con!ecin2( cre%te #ra ul e li+ertate al ace!tei articula2ii 4n ca,ul "i%crii 4n !en! opu!( cu" ar fi a%e,area lateral pe !ol a coap!elor( nece!ar 4n *A/MASANA. >n "o !i"ilar !e petrec lucrurile %i cu articula2ia trunc:iului %i a #le,nei( re,ultatul practicii per!e'erente a lui L.NI ASANA fiin %i o cre%tere aprecia+il a ela!ticit2ii %i fleIi+ilit2ii articula2iilor "e"+relor inferioare. *ractica a!i u a lui L.NI ASANA creea, po!i+ilitatea con%tienti,rii !eparate a ac2iunii i'er!elor contrac2ii ale "u!culaturii profun e in ,ona a+ o"enului inferior( cu" ar fi !fincterele anale( "u%c:ii perineului !au "u%c:ii inter'erte+rali in ,ona lo"+ar. >n felul ace!ta 'o" putea a1un#e ! control" contrac2iile "u!culare 4n ca,ul eIecu2iei corecte a ASJINI MU/RA %i ! le iferen2ie" e contrac2iile "u!culaturii 'a#inale profun e la fe"eie( !au a "u!culaturii pel'iene( care fac o+iectul lui ?ADR.LI MU/RA( !au c:iar a "u!culaturii perineului care repre,int MULA OAN/AA. La fe"eie( po,i2ia particular a +a,inului( a re#iunii lo"+are %i !acrale( ca %i acti'area

circula2iei 4n partea e 1o! a a+ o"enului( contri+uie la eli"inarea unor tul+urri ale ciclului "en!trual !au pro'ocate e "enopau,. L.NI ASANA are ca efect eli"inarea pro+le"elor e natur !eIual( cu" ar fi fri#i itatea( i"poten2a( a"plific$n ener#ia !eIual tran!"utat( fr a pro'oca 4n! !ure!citare. *rin controlul %i con%tienti,area reali,at la ni'elul ,onei e proiec2ie a centrului !u+til e for2 4n fiin2( !e pot e a!e"enea( a"eliora ca,uri e e1aculare precoce %i !e poate reali,a "ai u%or ORAAMACAARIA prin continen2( 4n acea!t irec2ie a"inti" c( oar contrac2ia ace!tei ,one poate fa'ori,a con!i era+il tran!"utarea %i !u+li"area #ra at a ener#iei li+i oului( nu"it 4n unele teIte !ecrete KULAMRITA. *ractica per!e'erent a ace!tei ASANA eli"in printre altele ten!iunile %i !tre!urile( conferin o !tare e !enintate %i !pontaneitate. Gra2ie lui L.NI ASANA( re!pira2ia !e reali,ea, 4n "o prepon erent 4n ,ona a+ o"inal( ceea ca are un u+lu efect +enefic e ener#i,are a or#anelor a+ o"inale %i e re4n'2are a proce!ului e re!pira2ie a+ o"inal.

AN II C , -IVA.ALASANA

>ntr9o tra ucere literal( DI?AOALASANA 4n!ea"n N*.STURA ?.INBEI ENERGIEI 'ie2iiN.

TE(NICA )E E*ECUIE St" 4n picioare( cu tlpile paralele( eprtate la o i!tan2 e#al cu cea a u"erilor. >n oi" u%or #enunc:ii ca %i cu" a" 'rea ! ne a%e," pe un !caun ar opri" "i%carea e fleIie 4n "o"entul 4n care un#:iul intre coap!e %i #a"+e e e aproIi"ati' C6 #ra e. Spatele r"$ne rept( iar capul !e "en2ine 4n prelun#irea coloanei 'erte+rale. Ri ic" apoi "$inile 4ntin,$n u9le 4n fa2 a!tfel 4nc$t( 4n po,i2ia final ele 'or fi pla!ate eIact la ni'elul u"erilor( nici "ai !u! %i nici "ai 1o!( perfect paralele( cu pal"ele orientate 4n !u! %i c$t "ai relaIate( coatele fiin e a!e"enea perfect 4ntin!e. R"$ne" 4n acea!t po,i2ia ne"i%ca2i( c$t "ai "ult ti"p( re!pir$n nor"al( e 'oie( fr a 4ncor a a+ o"enul( "u%c:ii !patelui !au ai #$tului. C&NTIENTI+AREA >n ti"pul eIecutrii po!turii ne 'o" concentra inten! ! percepe" fluIurile e ener#ie teluric prin "e"+rele inferioare( ener#i,$n cei = centri e for2 !ecun ari &CAAKRAS MIN.RE) !itua2i 4n plan !u+til la ni'elul #le,nelor( al #enunc:ilor %i al articula2iei coIo9fe"urale( !i"ultan !e!i,$n ener#ia co!"ic ce 'a fi receptat irect prin pal"e %i e#ete( ina"i,$n pre#nant cei = centri e for2 !ecun ari &CAAKRAS MIN.RE) !itua2i 4n plan !u+til la ni'elul 4nc:eieturilor "$inilor( coate %i u"eri. Se 'a percepe e a!e"enea a!pectul polar al ace!tor ener#ii( !e!i,$n la ni'elul centrilor !ecun ari core!pun,tori "$inii %i piciorului rept o ener#ie !pecific !olar( LANG( 4n ti"p ce la ni'elul centrilor !ecun ari core!pun,tori "$inii %i piciorului !t$n# !e 'a re!i"2i o ener#ie !pecific lunar( LIN. La re'enire !e con%tienti,ea, !tarea #lo+al e fu,iune cu ener#iile co!"ice %i telurice( !e percepe 4n acela%i ti"p ener#i,area celor 72 centri !ecun ari e for2( precu" %i !tarea e ina"i!" luntric ce re,ult in tran!ferul "are e ener#ie 4n ,ona e proiec2ie fi,ic a ace!tor centri !ecun ari e for2. >n tra i2ia Ho#:in !ecret( ener#iile polare AA9TAA nu !e "anife!t 4n fiin2 nu"ai prin raportarea la o aI 'ertical( ci %i 4n !en!ul c 4n aproape toat partea !t$n# a corpului !e afl prepon erent ener#ii e tip lunar &TAA)( iar 4n aproape toat partea reapt !e afl prepon erent ener#ii e tip !olar &AA)( ace!tea fiin raportate la o aI ori,ontal a fiin2ei ce trece aproIi"ati' prin reptul lui ANAAATA CAAKRA( ce 4"parte fiin2a 4n ou 1u"t2iE 1u"tatea inferioar a corpului 4n care !e #!e!c oarecu" 4n "o prepon erent ener#ii telurice %i 1u"tatea !uperioar a corpului 4n care !e #!e!c oarecu" 4n "o prepon erent ener#ii co!"ice. Ener#iile telurice %i ener#iile co!"ice !e afl %i ele 4ntr9o opo,i2ie polar( pri"ele fiin e natur lunar &TAA)( iar celelalte e natur !olar &AA). /eci( 4ntr9o repre,entare !c:e"atic a circula2iei ace!tor ener#ii( 'o" a'ea ia#ra"a ur"toare( 4n care polaritatea e tipul teluric9co!"ic a fo!t fi#urat 4ntr9un cerc. >n ti"p ce cea e tip !t$n#a9 reapta a fo!t fi#urat 4ntr9un ptrat. DI?AOALASANA creea, o !tare e ener#i,are #lo+al( co"pleI( 4n care 'o" putea i!tin#e toate ace!te tipuri e ener#ii &!t$n#a9 reapta( teluric9co!"ic). E#ECTE/ *ractica ace!tei ASANA "re%te foarte "ult 'italitatea( eoarece ace%ti 72 centri

!ecun ari e for2 !unt 4n le#tur cu a!pectele 'itale( re#eneratoare ale fiin2ei@ ina"i,ea, "a#neti!"ul in i'i ual( conferin ( atunci c$n e!te reali,at !i!te"atic( a"plificarea capacit2ilor "a#netice curati'e &acea!ta per"i2$n u9ne NS LUM /URERILE CU MNAN). DI?AOALASAAA are efecte eo!e+ite a!upra 4"+unt2irii circula2iei !an#uine periferice( !ti"ul$n e a!e"enea ac2iunea ini"ii. Ea 4ntre%te articula2iile "$inilor %i picioarelor( a"elior$n #ra at %i 'in ec$n reu"ati!"ul articular. *rin eIer!area ei con!ec'ent( "u%c:ii "$inilor %i picioarelor e'in !uple %i puternice. U"erii %i pieptul e'in lar#i( iar atitu inea corporal !e 4"+unt2e%te( e'enin "ult "ai fer" %i e"n( c$%ti#$n 4n !en!ul propor2ionalit2ii %i !i"etriei fi,ice. MIRAC&LE CE )EVIN 0&SI.ILE 0RIN &RIENTAREA 0&+ITIV1 A MINII I TE(NICA E#ICIENT1 A SUCCESULUI (C&NTINUARE $! La ora actual !e %tie c #ra2ie feno"enelor inefa+ile e punere la uni!on( ru#a reali,at cu o a!pira2ie ar ent %i !incer( ele'ea, incon%tientul ! ne pun 4n con!onan2 cu "i!terioa!ele for2e +enefice in Uni'er!( care ne a1ut %i ne apr ac recur#e" la ele. Lo#:inii %i 4n2elep2ii ace!tei planete au !perat intot eauna %i !per ca 4n 'iitor un nu"r in ce 4n ce "ai "are e oa"eni ! fac tot ce le !t 4n putin2 pentru a9%i e uca !u+con%tientul 4ntr9un !en! fa'ora+il at$t fericirii %i ar"oniei lor interioare c$t %i a celei !ociale prin crearea unui cli"at !u+til ener#etic e pace( 4n2ele#ere %i ra#o!te la ni'elul 4ntre#ii planete. 2' S1 ME)IT1M I S1 A0LIC1M C&NSECVENT >n toate "o"entele eIi!ten2ei noa!tre e!te util ! ur"ri" a reali,a o !ntoa! i!ciplin a #$n irii. E!te i"portant ! nu con!i era" trecutul ec$t in punctul e 'e ere al lec2iilor pe care ace!ta ni le ofer 4n ceea ce pri'e%te pre,entul %i c:iar 'iitorul. E!te eItre" e i"portant ! a'e" eplin 4ncre ere 4n N!teauaN noa!tr atotputernic %i ne"uritoare( care nu e!te altce'a ec$t Sinele no!tru Supre" &ATMAN). C$t "ai( a e!ea e!te +ine ! culti'" !enintatea. E!te +ine ! fi" in ul#en2i cu ceilal2i %i in iferen2i cu cei ri care !e "en2in %i !e afun con%tient 4n eroare. E!te "inunat ! culti'" %i ! ra ie" 4n 1urul no!tru +ucurie( +un9 i!po,i2ie( #enero,itate afectuoa!. E!te eIcelent pentru e'olu2ia noa!tr !piritual ! prefer" pre,en2a !au frec'entarea per!oanelor ele'ate( puternice %i po,iti'e. >n "!ura po!i+ilului e!te util ! fi" 'i#ilen2i( nel!$n u9ne ! fi" influen2a2i e i eile a+erante ale celor "e iocri ori ale celor foarte ne#ati'i !au 'icio%i. *lini e 4ncre ere 4n puterea noa!tr ali"entat e !piritul i'in atotputernic( tre+uie ! afir"" %i ! cre e" pe eplin c puterea noa!tr interioar ne prote1ea, 4"potri'a oricrui ru. *entru a tri 4ntr9un uni'er! luntric c$t "ai ele'at %i ttor e fericire !piritual( e!te i"portant ! face" apel c$t "ai a e!ea la for2ele !pirituale ale uni'er!ului. *entru a e'eni in!tru"ente prin care /i'inul !e "anife!t 4n lu"e( ! ne oferi" 4n "o !pontan !er'iciile &fr a ne #$n i la nici un fel e a'anta1e !au !copuri "e!c:ine) celor care o "erit. S fi" pe eplin con%tien2i e i"portan2a #$n urilor noa!tre eoarece ace!tea ne "arc:ea, %i ne "o elea, fa2a( influen2$n u9ne #ra at c:iar or#ani!"ul %i prin ur"are propria

!ntate. E!te e!en2ial pentru +un!tarea noa!tr luntric ! culti'" #$n uri puternice e +untate( +un'oin2 %i co"pa!iune( 4n ciu a rut2ii %i per'er!it2ii anu"itor fiin2e u"ane. E!te +enefic ! practic" con!ec'ent auto!u#e!tia creatoare pentru a ne !atura %i 4"+i+a !u+con%tientul cu ele"ente %i ener#ii po,iti'e #ra2ie punerii 4n re,onan2 cu inefa+ile ener#ii e acela%i fel in Uni'er!. Nu e!te !uficient ! ne a%tept" la re,ultate "iraculoa!e up ce ne9a" "ul2u"it ! ne :rni" cu orin2e 'a#i !au contra ictorii !au cu a!pira2ii ne+uloa!e !au fanta!"a#oric( ac noi 're" ! reu%i" "inuni 4ntr9o irec2ie at. /ac ori" !ucce!ul luntric e!te i"portant ! ne ali"ent" reflec2iile noa!tre "e itati'e cu ele"ente preci!e pentru a eItra#e in ace!tea o for2. Atunci c$n ori" !incer %i in tot !ufletul 3ericirea( *acea( Sntatea( *ro!peritatea tuturor fiin2elor( prin punerea inefa+il 4n re,onan2 cu ace!te for2e in uni'er!( acea!t a!pira2ie e,intere!at 'a face ! !e "rea!c %i ! !e inten!ifice propria noa!tr ra ia2ie luntric( a"plific$n u9ne a!tfel propriile noa!tre %an!e e !ucce! %i e "ai +ine. C$n ur"ri" un anu"it lucru !au reali,are care nu contra'ine le#ilor firii( %i ne e!te per"i!( e!te util ! ne ale#e" un !cop preci! %i ! #$n i" a e!ea la !ucce!ul no!tru. 3rec'ent e!te +ine ! ori" ! o+$n i" ar"onia interioar( pacea profun ( fericirea a e'rat. E!te util 4n 4nc:eiere ! ne a"inti" !fatul octorului ?ICT.R *AUCAETE NTot eauna ! ai eplin 4ncre ere 4n tine 4n!u2iN. E!te foarte i"portant ! cre,i 4n a1utorul necon i2ionat al !telei tale norocoa!e( repet$n u9 2i plin e con'in#ere c tu e2ii 4n tine 4n!u2i calit2ile nece!are care92i 'or per"ite ! reali,e,i cu !ucce! orice oper. >n orice !itua2ie( fii propriul tu !tp$n( %i nu conta ec$t pe tine 4n!u2i 4n !tarea e fu,iune cu Supre"ul InfinitE iat pri"a 'irtute e!en2ial. #RUCTELE I LEGUMELE " ALIMENTE I)EALE 3ructele 4nc nu au locul pe care !9ar cu'eni !9l ai+ 4n ali"enta2ia noa!tr. Ele !unt con!u"ate ca e!ert( ar acea!ta le face #reu i#era+ile. 3ructele ,e"oa!e %i aci e tre+uie ! fie con!u"ate 4nainte e "a! %i( ac e!te po!i+il( 4n afara "e!elor !au ! con!tituie ele !in#ure o "a!. /i!tin#e" "ai "ulte feluri e fructeE fructe aci e caE l"$ile( portocalele( !tafi ele al+e !au ro%ii@ fructe ulci caE !"oc:inele@ fructe care con2in a"i on caE +ananele( ca!tanele@ fructe olea#inoa!e caE "i# alele( nucile. Toate fructele ,e"oa!e !unt purificatoare pentru or#ani!"( 4n ti"p ce fructele ulci %i olea#inoa!e au propriet2i nutriti'e eo!e+ite. /eci ele 'or fi folo!ite iferit( 4n func2ie e nece!it2i. 3ructele cule!e in copac( coapte( cre!cute fr fertili,atori c:i"ici( furni,ea, ele"ente care 'itali,ea, or#ani!"ulE fier( calciu( !o iu( !ulf( !iliciu( io ( ar!enic %i a!tfel con!tituie re"e ii 'aloroa!e pentru anu"ite +oli. Toto at( tre+uie ! e'it" fructele coapte artificial( 4ntre2inute cu !u+!tan2e c:i"ice %i con!er'ate 4n iferite "o uri. *entru c fructele !unt a e!ea con!u"ate necoapte( ele"entele untoare pe care le con2in nu !unt eli"inate. /eci 4n "ulte ca,uri e!te prefera+il ! eco1i" fructele( c:iar ac prin acea!ta 4n eprt" ele"entele 'aloroa!e con2inute 4n coa1. Un aparat i#e!ti' +un( !nto!( tolerea, toate fructele. .ricu"( e!te prefera+il ca fructele aci e ! fie con!u"ate e're"e & i"inea2a) !eparat e orice alt ali"ent( pentru a e'ita fer"enta2ia. Nu tre+uie ! ' 4n#ri1ore,e faptul c fructele aci e( ca e pil portocalele( l"$ile( #refele( ar putea ecalcifia or#ani!"ul. Ace%ti aci,i naturali !unt ar%i 4n celule %i la! oar re,i uuri alcaline.

3ierte( fructele pier o parte in 'ita"ine %i pier c:iar %i "ai "ult ac !unt 4n ulcite. Sucul fructelor con!tituie !$n#ele plantei iar curele cu !ucuri e fructe proa!pete !unt reco"an ate pentru e,intoIicarea or#ani!"ului. Inte!tinul e!te cur2at( !$n#ele e!te purificat iar con2inutul rinic:ilor e!te eli"inat eficient. 3ructele !unt prin eIcelen2 utili,ate 4n trata"entele e fru"u!e2e %i 4ntinerire( fiin o cale e a 4n'in#e :iperten!iunea( cole!terolul( aci ul uric( +oli reu"atice 4n #eneral. *e l$n# re#uli e i#ien #eneralE e'itarea aerului 4nc:i!( +una oIi#enare a !$n#elui prin eIerci2ii re!piratorii %i pli"+ri 4n aer li+er( "en2inerea e!c:i! a porilor pielii prin u%uri ,ilnice( "en2inerea curat a rinic:ilor prin e'itarea alcoolului %i pro u!elor aci ului uric( cur2enia colonului( "ai e!te a+!olut ne'oie ca or#ani!"ul ! pri"ea!c :ran or#anic 'ie. Con!u"ul continuu e ali"ente #tite !au prelucrate e!te ur"at e e#enerarea pro#re!i' a celulelor %i 2e!uturilor. Nu eIi!t nici o octorie care ! fie folo!it per"anent e or#ani!" pentru refacere !au re#enerare. Sucurile e fructe !unt purificatori ai corpului. 3ructele tre+uie ! fie "ature %i nu tre+uie!c "$ncate la "a! o at cu alte ali"ente care con2in a"i on &p$ine( finoa!e( ulciuri). /ac !unt ale!e fructe !uficient e 'ariate( ele pot a or#ani!"ului toate ,a:arurile e care are ne'oie. Sucurile e le#u"e !unt re#eneratoare %i 4"+unt2e!c "eta+oli!"ul( ele con2in to2i a"inoaci,ii( "ineralele( !rurile( en,i"ele %i 'ita"inele nece!are( cu con i2ia ! fie con!u"ate proa!pete( cru e( fr con!er'an2i %i ! fie eItra!e 4n "o corect in le#u"e. *artea 'ital a le#u"elor e!te 4n !uc( e aceea o"ul tre+uie ! !e :rnea!c cu le#u"e cru e( a ic nefierte( pe care tre+uie ! le "e!tece co"plet. Cu" nu !e poate !c:i"+a +ru!c un o+icei e9o 'ia2( trecerea la ali"enta2ie "ai "ult !au "ai pu2in eIclu!i' cu cru it2i poate pro uce la 4nceput eran1a"ente e ne4n2ele! pentru in i'i ( ar 4n realitate folo!itoare. >n orice ca,( !ucurile e le#u"e cru e( proa!pete( !unt foarte nece!are ca !upli"ent 4n orice ali"enta2ie c:iar ac NU !e ur"ea, o iet !pecial %i !e "n$nc orice. /ac ur"" un re#i" ali"entar 4nt$"pltor( nera2ional( a!e"enea !ucuri !unt e cel "ai "are folo!( pentru c au corpului ele"entele acti'e %i 'ita"inele ce lip!eau in ali"enta2ia #tit %i con!er'at. *e e alt parte( un re#i" eIclu!i' in cru it2i nu cuprin e o cantitate !uficient e calorii( fiin c o "are parte in con2inutul :rnitor al ali"entelor cru e e!te folo!it rept co"+u!ti+il pentru pro ucerea ener#iei nece!ar or#anelor i#e!ti'e la i#erare %i a!i"ilare( proce! ce urea, -( 5 c:iar 8 ore up "a!. C$n 4n! +e" !ucul e le#u"e cru e( !itua2ia e!te alta( eoarece ace!tea !unt a!i"ilate 4n 76978 "inute( ele !unt folo!ite aproape la 4ntre#i"e pentru :rnirea %i re#enerarea 2e!uturilor( cu un "ini" efort in partea aparatul i#e!ti'. La eItra#erea !ucului e!te e!en2ial ca fi+rele ! fie co"plet terciuite( pentru ca ele"entele 'itale ! treac 4n lic:i . *entru eItra#erea !ucului a!te nece!ar o pre! :i raulic inoIi a+il( un "iIer electric !au ce'a ec:i'alent. Altfel( 'ita"inele( en,i"ele %i toate ele"entele 'itale in le#u"e nu !e 'or re#!i la !uc. Sucurile e le#u"e nu tre+uie con!i erate ali"ente concentrate !au "e ica"ente@ e fapt ele !unt printre cele "ai pu2in concentrate %i( totu%i( cele "ai :rnitoare ali"ente. 3a!olea( !oia( fina !oia( ,a:rul( !unt e 76 ori "ai concentrate ec$t !ucul cu "orco'i ori 2elin( ceea ce eIplic aci itatea pro u! 4n or#ani!" ca ur"are a con!u"ului unor a!e"enea ali"ente. Laptele e 'ac a!te( pro+a+il( ali"entul cu concentra2ia cea "ai apropiat e cea a !ucului e "orco'i( ar laptele e!te pro uctor e "uco,it2i. Con2inutul lui 4n ca!ein e!te pe!te "!ur e "are( e - ori "ai "are ec$t al laptelui fe"eie!c( e un e frec'en2a "rit a apari2iei "uco,it2ilor( rcelilor &na! care cur#e)( a enitelor( a"i# alitelor( a tul+urrilor +ron:ice la copiii

cre!cu2i cu lapte e 'ac. EIa#erata #enerare e "uco,it2i 4n ur"a con!u"ului laptelui e 'ac( nu !e "anife!t oar la copii( ci !e pro uce %i la a ul2i( cu efect %i "ai i!tru#tor eoarece( pe "!ura 4"+tr$nirii( i"unitatea or#ani!"ului !ca e. *e e alt parte( !tarea e !ntate a copiilor care( up 4n2rcare( au fo!t cre!cu2i cu ali"ente cru e in a+un en2( cuprin,$n !ucuri e le#u"e %i e fructe( e!te "ult "ai +un. Ener#ia intelectual %i ran a"entul lor ep%e!c cu "ult pe al celor :rni2i cu lapte( +uturi ulci %i "$ncruri preparate. /e!i#ur c felul( precu" %i "o ul 4n care !unt preparate !ucurile au o influen2 eo!e+it a!upra re,ultatelor o+2inute. /ac !unt eItra!e inco"plet( 'or con2ine ap 'ital or#anic( folo!itoare( 4n! 'or a'ea totu%i o calitate re u! atorit lip!ei 'ita"inelor %i en,i"elor. Celulele corpului !e u,ea, %i !e refac continuu( e un e re,ult nece!itatea ca :rana ! con2in pro'i,ii a"ple e !u+!tan2e "inerale( or#anice %i !ruri. C$t !uc poate fi con!u"at fr pericol P At$t c$t !e poate +ea fr a !i"2i c eIa#er"@ 4n #eneral( o 1u"tate e litru pe ,i e!te un "ini"u" pentru a a'ea efecte percepti+ile %i e preferin2 7;5 litri !au "ai "ult. Cu c$t +e" o cantitate "ai "are e !uc( cu at$t "ai repe e !e 'or o+!er'a re,ultatele. Cantit2ile e !uc nece!are !e pot prepara e preferin2 cu "a%ina electric e pre!at %i , ro+it. Ma%inile "anuale nu pot eItra#e toate ele"entele 'itale in le#u"e. EItra#erea prin centrifu#are a le#u"elor ra!e e!te nu"ai par2ial 4n ceea ce pri'e%te 'ita"inele. Totu%i %i ea are i"portan2( eoarece !ucurile a!tfel eItra!e con2in ap or#anic( foarte folo!itoare. Co"par$n cu apa pota+il o+i%nuit( o+!er'" c apa in le#u"e e!te 'ital or#anic( cu con i2ia ca le#u"ele ! fie cru e &nepreparate). Tran!for"area le#u"elor 4ntr9un terci flui !au !e"iflui ( fr eli"inarea celulo,ei( e!te fr 'aloare( fiin c !ucurile !unt in icate toc"ai pentru a per"ite or#ani!"ului ! a!i"ile,e toate ele"entele 'itale( fr a 4"po'ra aparatul i#e!ti'. Con!u"area !ucurilor in care nu !9a eItra! celulo,a( 4"po'rea, "ai "ult ec$t con!u"area le#u"elor %i fructelor +ine "e!tecate( eoarece "e!tecarea %i !ali'a2ia !unt e!en2iale i#e!tiei co"plete pentru tot ce con2ine celulo,. Recoman34ri 5enerale 3e 6inut minte/ 7. >n re#enerarea or#ani!"ului pe cale natural( tre+uie ! !e 2in !ea"a c ac2iunea e cur2ire pe care o au !ucurile in le#u"e poate( fi 9 %i c:iar e!te 9 4n!o2it e o perioa e 1en !au ureri pe !i!te"ul care ac2ionea,. " VA URMA "

AN II C .A)RASANA (0&STURA TR&NULUI!


>n li"+a !an!crit OA/RA 4n!ea"n NtronN. /eci OA/RASANA !e poate tra uce prin Npo!tura tronuluiN. Acea!t ASANA "ai e!te nu"it %i G.RAKSAASANA up nu"ele "arelui Ho#:in G.RAKSAA care o+i%nuia a e!ea ! !tea perioa e foarte lun#i 4n acea!t po!tur &ASANA). Uneori ea "ai e!te nu"it OA//AA K.NASANA 4n care OA//AA 4n!ea"n 4n !an!crit Nprin!N( Nre2inutN iar K.NA 9Nun#:iN. Nu tre+uie 4n! nicio at ! o confun " cu"'a cu OAA/RASANA( o alt po!tur iferit e acea!ta %i care !e tra uce prin Npo!tura +inecu'$ntriiN %i !e eIecut cu totul altfel ec$t OA/RASANA. >n cele+rul tratat !ecret AATAA L.GA *RA/I*IKA( OA/RASANA e!te e!cri! a!tfelE *la!a2i clc$iele e o parte %i e cealalt a perineului( p!tr$n clc$iul !t$n# 4n partea !t$n# %i clc$iul rept 4n partea reapt( 2ine2i picioarele fer" unite 4ntre ele cu a"+ele "$ini. Acea!ta e!te OA/RASANA care i!tru#e aproape toate +olile. Mae%trii Ho#:ini o nu"e!c G.RAKSAA ASANA. St$n 4n acea!t ASANA( Ho#:inul eli"in rapi o+o!eala. TE(NICA )E E*ECUIE Ne a%e," pe !ol cu picioarele 4ntin!e 4nainte %i u%or eprtate. >n oi" #enunc:ii apropiin !i"ultan a"+ele picioare e trunc:i. Lipi" tlpile una e cealalt %i apuc$n ( cu "$inile e#etele "ari e la picioare( a uce" 4n continuare clc$iele c$t "ai aproape e perineu. EIteriorul a"+elor la+e ale picioarelor tre+uie ! !tea pe !ol( iar partea po!terioar a clc$ielor( ac e!te cu putin2( tre+uie ! atin# perineul. /eprt" 4n continuare coap!ele c$t "ai "ult( 4ncerc$n c:iar ! atin#e" po eaua cu #enunc:ii. Cu e#etele e la "$ini pla!ate 4n +r2ar tra#e" puternic picioarele !pre trunc:i %i cuta" ! a'e" c$t "ai reapt coloana 'erte+ral. Capul( 4n ca,ul ace!tei po!turi( !t e a!e"enea rept( 4n continuarea coloanei. Re!pira2ia e!te nor"al %i nu 'o" inter'eni eloc a!upra ei. *o!tura poate fi %i c:iar tre+uie ! fie "en2inut c$t "ai "ult ti"p eoarece e!te oarecu" u%or e eIecutat. C&NTIENTI+AREA La eIecu2ia ace!tei po!turi con%tienti," fluIul a"plificat e ener#ie teluric ina"i,$n %i ener#i,$n "ai puternic ec$t 4n alte po!turi MULA/AARA CAAKRA. *ute" e a!e"enea ! re"arc" o a"plificare con!i era+il a ener#iei noa!tre 'itale.

E#ECTE I .ENE#ICII >n OA/RASANA !e reali,ea, o inten! 4n oire lateral ce 'a !olicita articula2iile #enunc:ilor( care 'or eter"ina 4ntin erea foarte accentuat a "u%c:ilor pr2ii interne a coap!elor. Acea!ta 'a eIercita o influen2 +inefctoare at$t a!upra "u%c:ilor %i li#a"entelor plan%eului pel'ian c$t %i a!upra !i!te"ului uro9#enital( ela!tici,$n 4n "o +inefctor articula2iile coap!elor %i #enunc:ilor. EIecu2ia perfect a ace!tei ASANA ri ic unele ificult2i ce !unt eli"inate #ra at printr9o practic con!tant( eoarece #enunc:ii a1un# ! atin# po eaua a+ia up ce !9a o+2inut( printr9o practic e lun# urat( o ela!ticitate foarte "are a articula2iei coIo9fe"urale. >n acea!t po!tur( ca %i 4n *A/MASANA &po!tura lotu!ului) !e reali,ea, o 4ntin ere eIcep2ional a "u%c:ilor %i li#a"entelor %i acea!t !tare pro'oac o eIcita2ie inten! a proprioreceptorilor( care( prin inter"e iul centrilor 'e#etati'i in :ipotala"u! !ti"ulea, 4n "o ar"onio! acti'itatea ini"ii %i re!pira2ia. Ace!ta e!te unul in "o urile !pecifice prin care po!turile Ho#:ine( 4n pofi a a+!en2ei unei acti'it2i ina"ice( ac2ionea, +inefctor a!upra ini"ii %i aparatului re!pirator( fortific$n u9le. Acea!t po!tur e!te reco"an at 4n !pecial 4n ca,ul afec2iunilor ano9rectale. *er!oanele care !ufer e :e"oroi,i 4%i pot a"eliora %i 'in eca afec2iunea practic$n con!tant acea!t ASANA. Ea e!te e un real folo! celor care !ufer e rinic:i !au care !e confrunt cu anu"ite afec2iuni urinare. *el'i!ul( a+ o"enul %i !patele !unt !upli"entar ali"entate cu !$n#e %i con!i era+il !ti"ulate. >n plu!( prin practica ace!tei po!turi( rinic:ii( pro!tata %i 'e,ica urinar !unt rea u!e !au "en2inute 4ntr9o !tare e perfect !ntate. E!te cuno!cut e eIe"plu( c afec2iunile !i!te"ului urinar !unt foarte rare la ci,"arii in ieni( iar cau,a ace!tei !tri e!te le#at e faptul c ace%tia !tau aproape toat ,iua 4ntr9o po,i2ie foarte a!e"ntoare cu OA/RASANA. Anu"ite lucrri e L.GA inter,ic eIecutarea ace!tei ASANA 4n ca,urile e !ciatic( acea!ta "ai ale! 4n perioa ele e cri,e. Totu%i( practicat cu "o era2ie( fr a eIa#era eloc( OA/RASANA alin #ra at urerile !ciatice. Ea pre'ine e a!e"enea apari2ia ca,urilor e :ernie( tonific$n foarte "ult iafra#"a. *racticat con!ec'ent( acea!t po!tur face ! fie eli"inate urerile !au !tarea e ten!iune ce poate apare 4n anu"ite !itua2ii 4n ,ona te!ticulelor( la +r+at. Acea!t po!tur e!te e o foarte "are utilitate pentru fe"ei. >n anu"ite teIte L.GA( OA/RASANA "ai e!te %i nu"it Npo!tura +inefctoare pentru fe"ei( eoarece ea a1ut la 'in ecarea !terilit2ii %i la eli"inarea anu"itor for"e e fri#i itate. *racticat 4"preun cu SAR?ANGASANA %i SAALAOAASANA( acea!t ASANA re#ulari,ea, eclan%area ciclului "en!trual %i nor"ali,ea, acti'itatea intern a o'arelor. A"inti" toto at c fe"eile 4n!rcinate care !tau 4n acea!t po!tur ,ilnic( ti"p e c$te'a "inute( au ureri "ult atenuate 4n ti"pul na%terii( 4n anu"ite ca,uri fiin c:iar po!i+il ! na!c 3R /URERI. 3e"eile care practic con!ec'ent acea!t po!tur nu "ai !unt confruntate cu pro+le"ele peni+ile le#ate e apari2ia %i proliferarea 'aricelor la picioare. Anu"ite teIte Ho#:ine reco"an acea!t po!tur( 4"preun cu *A/MASANA( "ai ale! pentru eIer!area te:nicilor e *RANALAMA &controlul !uflurilor !u+tile) %i pentru /ALANA &"e ita2ie). >n ca,ul 4n care !e face "e ita2ie 4n acea!t po!tur( "$inile !e pla!ea, 4n reptul pieptului( iar pentru a reali,a acea!ta p!tr$n !patele rept( e!te nece!ar o practic per!e'erent ti"p e c$te'a luni. OA/RASANA poate fi a+or at c:iar i"e iat up "a!( eoarece ea !ti"ulea, %i u%urea, i#e!tia. /e a!e"enea( OA/RASANA e!te con!i erat ca tre,in %i "rin apetitul. Acea!t ASANA e!te foarte folo!itoare pentru 4nlturarea ri#i it2ii 4nc:eieturilor #enunc:ilor %i coap!elor( fiin con!i erat( intr9un anu"it punct e 'e ere( rept

o etap pre#titoare pentru eIecu2ia e lun# urat a lui *A/MASANA. E#ECTE 7N 0LAN SU.TIL Cele+rul Ho#:in ORAAMACAARL afir" c OA/RASANA unific *RANA ?ALU &!uflul !u+til al ener#iilor a!cen ente 4n fiin2) cu A*ANA ?ALU &!uflul !u+til al ener#iilor e!cen ente 4n fiin2) %i( prin ace!t "elan1 polar( ener#ia re,ultat e!te irec2ionat prin SUSAUMNA NA/I &canalul !u+til e!en2ial) 4n !en! a!cen ent. Acea!ta are ca principal efect tre,irea %i orientarea +inefctoare a ener#iei fun a"entale latente 4n fiin2( KUN/ALINI SAAKTI. #RUCTELE SI LEGUMELE ALIMENTE I)EALE (continuare! /ac !ucurile !unt proa!pete %i !unt con!u"ate up pre!crip2ii nu pot face ru. >n #eneral( 4n!nto%irea e!te cu at$t "ai rapi cu c$t cantitatea !ucului con!u"at e!te "ai "are. Nu tre+uie ! ne a%tept" ca o acu"ulare e toIine e o 'ia2 4ntrea# ! poat fi eli"inat printr9o "inune( pe!te noapte. 2. /ac up o perioa e trata"ent apare o colora2ie #al+en !au +run a pielii( ea in ic o e'acuare e +il re,i ual %i alte !u+!tan2e untoare 4n cantit2i "ai "ari ec$t pot eli"ina or#anele cu acea!t func2ie. /up un ti"p( colora2ia i!pare. Alteori colora2ia apare c:iar ac ne !i"2i" +ine( in cau,a unui efort fi,ic eIce!i' !au lip! e !o"n@ ar( up pu2in o i:n( colora2ia i!pare. >n orice ca,( up re#enerarea or#ani!"ului prin folo!ire a co"+inat a !ucurilor e le#u"e %i fructe %i a ali"entelor proa!pete naturale( c$n corpul a fo!t cur2it e toate i"purit2ile( !e capt at$ta !ntate( ener#ie %i 'italitate( 4nc$t re,ultatele +enefice e'in e'i ente pentru oricine. -. /e o i"portan2 pri"or ial e!te cur2irea %i !terili,area aparaturii 4n care !e face !ucul( ca %i a 'a!elor. Sucurile cru e !unt foarte altera+ile %i tre+uie luate toate "!urile pentru a le prepara i#ienic. /up folo!ire( "a%ina e !tor! tre+uie !plat i"e iat cu ap rece( apoi cu ap clocotit. Sucul nu !e 'a altera ac le#u"ele !unt e +un calitate %i 'or fi cur2ate %i +ine !plate. 0entru 3e8into9icare .rice acu"ulare !au re2inere e !u+!tan2e "oarte( ca e%euri e orice fel 4n or#ani!"( 4nt$r,ie proce!ul e refacere. Cile naturale e eli"inare !unt pl"$nii( porii pielii( rinic:ii %i inte!tinele. Inte!tinele eli"in re!turile e ali"ente( celulele %i 2e!uturile u,ate prin acti'itatea or#ani!"ului@ ac nu !unt e'acuate( are loc o putrefac2ie a proteinelor %i !e pro uce o !tare toIic !au aci . *re,en2a ace!tor re!turi are un efect "ult "ai in!i io! efa'ora+il a!upra !nt2ii( ec$t !9ar cre e. Eli"inarea lor e!te pri"ul pa! ctre o 4"+unt2ire !u+!tan2ial a !trii e !ntate. . "eto eficace pentru a efectua repe e o a!e"enea eli"inare( 4n !pecial la a ul2i( e!te ur"toareaE /i"inea2a la !culare( un pa:ar "are e ap cu o lin#uri2 e !ulfat e !o iu. Scopul e!te e a atra#e 4n inte!tine toate !u+!tan2ele toIice %i re,i uurile %i a le eli"ina prin !caun. /e%eurile !unt u!e e li"f 4n inte!tin e un e !e eli"in prin !caun. *entru a pre'eni e!:i ratarea corpului !e 'or lua 2 l e !ucuri e fructe citrice proa!pt preparate( iluate cu 2 l apE #rape9fruit( l"$i !au portocale. *ri"ul pa:ar !e 'a +ea la o 1u"tate e or up luarea !olu2iei !aline@ !e continu cu c$te

un pa:ar la 2=9-6 "inute( nu !e "n$nc ni"ic toat ,iua. Spre !ear( ac ni !e 'a face foa"e( "$nc" c$te'a portocale( #rape9fruit !au pu2in 2elin. Acea!t opera2ie e e,intoIicare !e repet - ,ile la r$n . Ea face ! !e eli"ine circa 72 l li"f toIic( pe care o 4nlocui" cu tot at$ta !uc alcalin( a1ut$n refacerea or#ani!"ului. /in a 59a %i 4ncepe" ! +e" !ucuri e le#u"e %i fructe( a!tfelE /e eIe"pluE /i"inea2a !e 'a "$nca o ra2ie in -95 fructe e !e,on( felii !au ra!e( 4n ulcite cu "iere %i pre!rate cu 8 lin#uri2e e nuci !au "i# ale ra!e "runt( apoi !e 'or +ea 2 pa:are e !uc proa!pt e le#u"e !au fructe. *r$n,ul 'a con!ta in fructe %i 6(- l !uc proa!pt e le#u"e %i fructe. SearaE o co"+ina2ie in "ai "ulte !ucuri. /up acea!t cur ' 'e2i !i"2i pu2in !l+i2i( ar nu tre+uie ! ' alar"a2i. Cur$n ' 'e2i !i"2i co"plet tran!for"a2i( plini e 'italitate. Sucul e "orco'i 9 !e poate lua 4ntre 6;8 %i -;5 l pe ,i. Are cele "ai !ntoa!e %i "iraculoa!e efecte cuno!cute e nor"ali,are 4n 4ntre#ul or#ani!". E!te i,'orul cel "ai +o#at 4n 'ita"ina A u%or a!i"ila+il %i con2ine cantit2i 4n!e"nate e 'ita"ina O2( C( E( /( 3. Sti"ulea, pofta e "$ncare %i a1ut i#e!tia. E!te un a1utor pre2io! 4n "en2inerea !tructurii o!oa!e a in2ilor. 3e"eile 4n!rcinate tre+uie ! +ea "ult !uc e "orco' 4n ulti"ele luni e #ra'i itate@ acea!ta 'a re uce ri!cul infec2iei puerperale. ?aloarea unui litru %i 1u"tate e !uc +ut ,ilnic e!te "ai "are ec$t a II ta+lete e calciu. Sucul e "orco'i e!te !ol'ent natural al for"a2iunilor ulceroa!e %i canceroa!e( e!te antiinfec2io! pentru oc:i( na!( #$t( !inu!uri %i or#anele re!piratorii 4n #eneral. Oolile e inte!tine %i ficat !e atorea, uneori lip!ei unor ele"ente pe care !ucul e "orco' le con2ine !u+ for"a potri'it. *rin con!u"ul ace!tui !uc !e pro uce o cur2ire !en!i+il a ficatului. A e!ea pielea !e colorea, in cau,a eli"inrii 4n li"f a e%eurilor e culoare portocalie ace!ta e!te un !e"n c ficatul !e cur2. /ar %i lip!a e !o"n %i o i:n poate pricinui o colorare a!e"ntoare a pielii. Glan ele en ocrine 4n !pecial( au ne'oie e !u+!tan2ele in !ucul e "orco'i. Uneori( !terilitatea !e co"+ate cu ace!t "i1loc. *ielea u!cat( er"atite i'er!e( tul+urri ale ',ului( oftal"ia( con1uncti'ita( !unt atorate lip!ei ele"entelor con2inute 4n !ucul e "orco'i. Ace!t !uc e!te +o#at 4n ele"ente alcalineE K( Na( Ca( M#( *e( cantit2i e *+( Si( Cl( !e ec:ili+rea, perfect cu pri"ele 4n acti'itatea intern a or#ani!"ului u"an. Ac2iunea e a1utorare 4n ulcer %i cancer e!te "iraculoa!( ar e!en2ial e!te ca orice ur" e ,a:aruri !au a"i on concentrat ! fie eli"inat in ali"enta2ie. Uneori( up con!u"area unor cantit2i e !uc( !e 4nt$"pl ! apar o oarecare !uferin2. Acea!ta e!te o con!ecin2 nor"al %i un !e"n c natura a 4nceput ! fac cur2enie %i c !ucul e!te unealta nece!ar. Sucul e "orco'i e!te cea "ai +un :ran pe care o poate pri"i corpul. C$n reac2ia neplcut pro u! tin e ! ne 4ntoarc 4"potri'a !ucului( pute" 4n ulci "onotonia a u#$n pu2in !"$nt$n 4n !uc( ceea ce 4i un #u!t eIotic. E!te +ine ! ne a"inti"( c$n !unte" cuprin%i e o+o!eal !au !uferin2( c inte!tinul #ro! e!te pro+a+il pricina "ai "ultor !uferin2e 4n or#ani!" %i c e i"po!i+il ca el ! func2ione,e +ine at$t ti"p c$t o"ul trie%te cu "$ncare #tit !au con!er'at. EIperien2a a artat c cea "ai +un :ran pentru inte!tin e!te !ucul e "orco'i cu !panac. Cantitatea nece!ar e!te epen ent e calitatea !ucului. *repararea cu un aparat "anual e!te nece!ar o cantitate e =(89C l ,ilnic( iar ac e la !torctor cu pre! :i raulic( acela%i re,ultat !e o+2ine cu 792 l Sucul e "orco' :rne%te 4ntre#ul or#ani!"( nor"ali,$n ec:ili+ru. El 4ntre%te 4n !pecial !i!te"ul optic. Suc e lucern. Lucerna e!te un ali"ent +o#at 4n clorofil. Sucul eItra! in lucerna proa!pt e!te prea tare pentru a fi folo!it !in#ur. E!te +ine ! fie a"e!tecat cu !uc e "orco'i.

E!te in icat la +olile arterelor %i ini"ii. Clorofila e!te e "are folo! 4n tul+urrile re!piratorii( infec2iile !inu!urilor %i pl"$nilor( ca %i ale +ron:iilor. ?e#etarienii care nu con!u" fin %i ,a:aroa!e concentrate( nu !ufer e ace!te +oli( "ai ale! ac au fo!t o+i%nui2i ! e'ite %i laptele e 'ac. Suc e lptuc 9 a u#at celui e "orco' %i lucern( 4"+o#2e%te co"+ina2ia e ele"ente nece!are r cinii pruluiE un con!u" ,ilnic e 6(8 l in acea!t co"+ina2ie poate a1uta 4n "are "!ur cre%terea prului. E!te +o#at 4n K( Na( M# ca %i 4n Si %i 3. /up "orco' %i lucern( ocup al treilea loc ca 'aloare nutriti' pentru refacerea celulelor ner'oa!e %i a 2e!uturilor@ are aproape toate 'ita"inele. Suc e !paran#:el 9 are un alcaloi 9 N!paran#:inaN9 cu ac2iune iuretic( "ai ale! co"+inat cu "orco' &nu !e +ea !in#ur). E!te folo!it 4n tul+urri renale %i 4n re#larea #lan elor en ocrine. /ia+etul %i ane"ia !unt co"+tute( c$n e co"+inat cu alte !ucuri !pecifice ace!tui !cop. >n tul+urri e pro!tat folo!itor( 4"preun cu !ucul e "orco'( !fecl %i ca!tra'ete. A1ut la e!co"punerea cri!talelor e oIala2i 4n nefrite. Aci ul uric e!te un pro u! final al i#e!tiei proteinelor co"pleIe( 4n ca,ul con!u"ului "are e proteine in carne care o+o!e%te rinic:ii %i alte or#ane( eli"inarea aci ului uric e'ine inco"plet( el acu"ul$n u9!e %i epun$n u9!e 4n 2e!uturi %i articula2ii. Sucul e !fecl9 e!te unul intre cele "ai pre2ioa!e pentru refacerea #lo+ulelor ro%ii %i a !$n#elui 4n #eneral. >n !pecial fe"eilor li !e reco"an ! con!u"e !ucuri e !fecl cu "orco'( "ini" 6(8 l ,ilnic. Out !i"plu( "ai "ult e un pa:ar o at( are efect e purificare( ar #rea2 %i a"e2eal toc"ai atorit efectului a!upra ficatului( !e reco"an eci( ini2ial( ! !e con!u"e "ai pu2in !uc e !fecl( p$n ce ac2iunea lui e cur2ire e!te tolerat( apoi ! !e crea!c propor2ia( un pa:ar "are e ou ori pe ,i fiin !uficient. La "enopau, are un efect ura+il %i e!te "ult "ai eficient ec$t "e ica"entele !au :or"onii !intetici. /e%i con2inutul 4n fier nu e!te ri icat la !fecla ro%ie( el e!te e o calitate care9l face :rnitor pentru #lo+ulele ro%ii. >n ca,ul !feclei( raportul intre calciu %i !o iu a1ut la "en2inerea calciului 4n !tare !olu+il. A!tfel nu !e 'or for"a epo,ite 4n 'a!ele !an#uine( 4n#ro%$n u9le pere2ii( cu" !e 4nt$"pl la 'enele 'aricoa!e !au la arterele 4ntrite %i 4n#ro%ate( ceea ce uce la 'aria2ii ale ten!iunii arteriale %i la +oli e ini". *ota!iul con!tituie un !u!2intor pentru func2iile or#ani!"ului. >n ti"p ce !ulful %i clorul au rol "ini" e cur2itor al ficatului( rinic:ilor( 'e,icii +iliare %i e acti'ator al ac2iunii li"fei. A"e!tecul e !fecl cu "orco' procur o +un parte in calciu %i pota!iu( ca %i in alte ele"ente alcaline care( 4"preun cu 'ita"inele &"ai ale! A)( !unt o +un :ran natural a or#ani!"ului %i eo!e+it e util #lo+ulelor ro%ii. Suc e "orco'i( !fecl %i ca!tra'ete. *ietrele la fiere %i rinic:i !unt ur"area natural a con!u"ului e carne( a"i on concentrat %i ,a:aruri( care fac un or#ani!" ! nu poat eli"ina epo,itele e Ca anor#anic. Calciul e!te un ele"ent 'ital( ar nu"ai !u+ for" !olu+il 4n ap( a%a cu" 4l #!i" 4n !ucurile proa!pete e le#u"e %i fructe@ ca atare( el trece prin ficat %i a!i"ilat co"plet. Cel anor#anic( in!olu+il 4n ap( e!te eli"inat prin canalele +iliare( e!te u! la fiere !au 4n ter"ina2iile 'a!elor !an#uine in a+ o"en %i epun$n u9!e 4n ,ona anu!ului #enerea, :e"oroi,i. C$n !e opre%te 4n rinic:i creea, acu"ulri !u+ for" e ni!ip !au pietre. Suc e l"$ie. . l"$ie la un pa:ar e !uc( co"+inat cu "orco'( !fecl( ca!tra'ete( e -9 5 ori pe ,i( a1ut pe "ul2i !uferin,i ! !cape e pietre 4n c$te'a !pt"$ni. Eli"inarea !e face 4n "ai "ulte ,ile( cu ureri "ari( ar up acea!ta +olna'ul !e !i"te eo at !nto!. A"e!tecul in !uc e "orco'( !fecl %i ca!tra'ete cu l"$ie( e!te unul in cele "ai +une

epuratoare ale 'e,icii +iliare( rinic:ilor( pro!tatei %i #lan elor !eIuale. El "ai cur2 aci ul uric in or#ani!"( pro u! prin eIce! e ali"enta2ie cu carne. Se reco"an ( 4n cur!ul curei( ! !e e'ite carnea( ,a:arurile %i a"i onul concentrat( pentru ca or#ani!"ul ! ai+ r#a,ul ! re'in la nor"al. Suc e 'ar, e acti' 4n ulcere uo enale. Sin#urul e,a'anta1 e!te +alonarea atorat ac2iunii e e!co"punere a e%eurilor in tu+ul i#e!ti'. E!te un "inunat cur2itor( prin ac2iunea co"+inat a S %i Cl pe care le con2ine 4n cantitate "are( ar nu"ai ac !ucul e!te con!u"at cru %i fr !are. Oalonarea arat o !itua2ie anor"al 4n !to"ac %i inte!tin. >n ace!t ca,( e +ine ! 4ncepe" cu !uc e "orco'i !au !panac( cu 29- !pt"$ni 4nainte. El con2ine calciu( io %i 'ita"ina C. E!te util 4n ulcere( con!tipa2ii %i erup2ii ale pielii. " VA URMA "

AN II C : .(E;ASANA
Cu'$ntul !an!crit OAEKA 4n!ea"n N+roa!cN. OAEKASANA e!te( eci !upranu"it N*o!tura +roa%teiN.

TE(NICA )E E*ECUIE Ne 4ntin e" la !ol cu fa2a 4n 1o!( +ra2ele fiin 4ntin!e pe l$n# corp. Or+ia !e 'a a%e,a fer" pe !ol( 4"pin#$n 9o foarte "ult 4n fa2( ceea ce are ca efect o con!i era+il 4ntin ere a #$tului %i o co"pri"are accentuat a ,onei cefei@ 4n oi" apoi picioarele 4n !pate( a uc$n clc$iele c$t "ai aproape e coap!e( !pre eIterior. A%e," apoi pal"ele ea!upra pr2ii !uperioare a la+ei piciorului( a!tfel 4nc$t e#etele "ari e la picioare ! fie e'entual pla!ate !u+ 4nc:eieturile "$inilor. >"pin#e" apoi "$inile c$t "ai 4n 1o!( ur"rin ! apropie" c$t "ai "ult e#etele "ari ale picioarelor %i clc$iele e !ol. Un#:iul intre +ra2 %i ante+ra2 'a fi e aproIi"ati' C6o. C$n #enunc:ii %i #le,nele e'in !uficient e fleIi+ile( clc$iele pot atin#e !olul. R"$ne" 4n acea!t po!tur c$t "ai "ult ti"p po!i+il. Re!pira2ia 'a fi "en2inut nor"al( e 'oie. La re'enire e'entual eIpir" profun ( lu" pal"ele e pe la+ele picioarelor( 4ntin e" picioarele 4n !pate %i ne relaI"( ur"rin efectele luntrice profun e ale eIecu2iei ace!tei po!turi. C&NTIENTI+AREA ?o" ur"ri ! percepe" 'i+ra2ii !u+tile +ioener#etice 4n afara corpului fi,ic( la ni'elul pleIului car iac %i acti'area pre#nant a lui ANAAATA CAAKRA( !tare e afecti'itate ele'at care 4n#lo+ea, 4n "o inefa+il toate fiin2ele( iu+ire tran!fi#uratoare pur. Un efect caracteri!tic 4n ca,ul practicrii con!ec'ente a ace!tei ASANA 4l repre,int tre,irea capacit2ii e proiec2ie %i e u+lare con%tient 4n plan !u+til &ASTRAL)( ce 'a face ! apar 4n pri"ele fa,e e practic o !tare inten! e ilatare( ,+or %i li+ertate luntric ce 'a fi 4n!o2it a e!ea e un !enti"ent e +ucurie %i e o ilatare a c$"pului !u+til al con%tiin2ei. E<ecte =i >ene<icii ce re8ult4 prin practica perse?erent4 a lui .(E;ASANA *o,i2ia e 4ntin ere a #$tului( 4n!o2it e contrac2ia pronun2at a cefei( are ca efect ener#i,area %i !ti"ularea puternic a ner'ului 'a#. *neu"o#a!tricul !au ner'ul 'a# e!te o parte co"ponent a !i!te"ului para!i"patic care( la r$n ul !u( face parte in !i!te"ul ner'o!

autono". Tonifierea %i !ti"ularea ner'ului 'a# are ca efect i"e iat acti'area ar"onioa! a farin#elui( larin#elui( pl"$nilor( !to"acului %i c:iar a rinic:ilor. *rin eIecutarea con!ec'ent( ,i e ,i( a ace!tei po!turi( articula2iile coIo9fe"urale( ale #enunc:ilor %i ale #le,nelor !unt "a!ate %i #ra at ela!tici,ate( 4n !pecial ,ona #enunc:ilor e!te tonificat. Iar "u%c:ii picioarelor !unt contura2i 4n "o ar"onio!@ 4n plu!( acea!t po!tur alin %i eli"in urerile reu"atice( a"elior$n c:iar ca,urile e #ut cu "anife!tri 4n re#iunea #enunc:ilor. *re!iunea pro#re!i' a "$inilor eIercitat a!upra ,onei la+elor picioarelor creea, o !tare e ten!iune +inefctoare ce are rept efect eli"inarea platfu!ului( 4ntrirea "u!culaturii #le,nelor %i re!ta+ilirea rapi 4n ca,urile e luIa2ii ale #le,nelor. *rin practica !i!te"atic a ace!tei po!turi( clc$iele 4%i recapt !uple2ea( iar acu"ulrile :aotice e calciu ne orite %i a e!ea at$t e ureroa!e in ,ona calcaneului !unt #ra at re!or+ite. .r#anele a+ o"inale +eneficia, %i ele con!i era+il e pe ur"a ace!tei po!turi eoarece !unt 4n "o e#al pre!ate e !ol. E!te e"n e !e"nalat 4n acea!t irec2ie cre%terea pre!iunii intraa+ o"inale( care 'a ac2iona po,iti'( #lo+al( a!upra !i!te"ului i#e!ti' %i #lan elor !ale aneIe( e!con#e!tion$n ficatul %i accentu$n circula2ia !an#uin 4n 4ntre#ul !i!te" i#e!ti'. >n plu!( OAEKASANA re !au "en2ine !uple2ea coloanei 'erte+rale( "u!culatura !patelui fiin tonificat %i ar"onio! ina"i,at( 4n !pecial 4n ,ona lo"+ar@ toate ace!tea con1u#ate contri+uie la re ucerea la "ini" a ri!curilor e epla!are a 'erte+relor !au a i!curilor inter'erte+rale. Se cu'ine ! "ai a"inti"( e a!e"enea( c 4n ti"pul eIer!rii ace!tei po!turi coloana 'erte+ral !e 4ntin e con!i era+il( a!i#ur$n u9!e a!tfel o e!con#e!tionare rapi a i!curilor inter'erte+rale. Acea!t ASANA "en2ine nealterat !au re !uple2ea a+ o"enului( eli"in$n 4n !curt ti"p epunerile !upli"entare i,#ra2ioa!e e #r!i"e e pe +urt( pre,ente uneori at$t la fe"ei c$t %i la +r+a2i. #RUCTELE I LEGUMELE " ALIMENTE I)EALE (continuare la cursul nr' An II! Conopi a 9 ca toate le#u"ele in fa"ilia 'er,ei( are ten in2a e a irita rinic:ii ac e!te con!u"at 4n cantitate "are. E!te +o#at 4n pota!iu( !ulf( fo!for %i are un e!tul e "are con2inut 4n proteine. E!te un +un ali"ent co"ple"entar la !alate. Ur,icile 9 !unt +o#ate 4n 'ita"ine( pota!iu( !o iu %i calciu@ "ai con2in proteine( #r!i"i %i :i ra2i e car+on co"para+ili ca puritate cu ,a:rul in !tru#uri. Sucul e 2elin 9 are ca 'aloare principal con2inutul ri icat e !o iu or#anic( care face ! !e "en2in calciul 4n !olu2ie. Belina cru con2ine e patru ori "ai "ult !o iu or#anic ec$t calciu@ prin acea!ta ea e!te pre2ioa! pentru cei care au con!u"at "ulte ,a:aruri %i a"i on concentrat &p$ine( "acaroane( ore,). >n #eneral( calciul in ali"enta2ia noa!tr !e epune !u+ for" in!olu+il( 4"+tr$nin or#ani!"ul( $n arterite( ia+et( :e"oroi,i( 'arice( pietre la ficat( rinic:i( etc. *re,en2a !o iului or#anic 4l "en2ine !olu+il p$n !e eli"in. So iul e!te foarte i"portant 4n "en2inerea flui it2i !$n#elui %i a li"fei. Lip!a lui uce la tul+urri +ron:ice %i pul"onare &a#ra'ate e fu"ul e tutun) %i la 4"+tr$nirea pre"atur( 4n !pecial la fe"ei. Sucul e "orco'i %i 2elin a1ut la re!ta+ilirea con i2iilor nor"ale( 4n eprt$n o !erie e afec2iuni ner'oa!e. Un con2inutul e fier %i "a#ne,iu( !ucul e 2elin e!te pre2io! pentru !$n#e. Sucul e ca!tra'ete e!te cuno!cut ca +un iuretic. *rin con2inutul "are 4n !ulf %i !iliciu( a1ut la cre%terea prului( "ai ale! a"e!tecat cu !uc e "orco'i( lptuc %i !panac. Con2ine %i pota!iu( !o iu( calciu %i clor. Sucul e ca!tra'ete %i "orco'i e!te +inefctor 4n reu"ati!"( c$n

eIi!t un eIce! e aci uric cu a ao! e !uc e !fecl !e o+2ine un efect "ai puternic 4"potri'a reu"ati!"ului %i e a!e"enea( re#lea, pre!iunea !$n#elui. Acea!t co"+ina2ie !e "ai folo!e%te 4n afec2iunile in2ilor %i #in#iilor( 4n pre'enirea c erii prului %i a crprii un#:iilor. Sucul e pp ie 9 e!te un tonic pre2io!. Se folo!e%te 4n ca,uri e :iperaci itate( a1ut$n la re#larea alcalinit2ii or#ani!"ului. E!te foarte +o#at 4n pota!iu( fier( calciu %i cel "ai +o#at 4n "a#ne,iu. /atorit "a#ne,iului( e!te foarte +un pentru !i!te"ul ner'o!( ca %i 4n pre'enirea fra#ilit2ii oa!elor anturii %i pl"$nilor. Sucul e an i'e 9 An i'a e!te o le#u" 4n e!en2 a!e"ntoare cu lptuca@ 'ariet2ii e iarn i !e "ai !pune cicoare e iarnE ea are frun,e al+e lun#i( foarte +o#ate 4n clorofil %i !u+!tan2e "inerale in i!pen!a+ile. E!te 4nru it %i cu pp ia( a'$n un con2inut a!e"ntor e !u+!tan2e c:i"ice. Ele"entele !ale !unt per"anent nece!are !i!te"ului optic. Sucul e an i'e( "orco'i( 2elin %i ptrun1el e!te :rnitor pentru ner'ii optici %i pentru !i!te"ul "u!cular@ a at re,ultate ui"itoare 4n corectarea efectelor e 'e ere. /intre le#u"e( e!te una intre !ur!ele cele "ai +o#ate 4n 'ita"ina A. A"e!tecul e "ai !u!( 4n cantitate e 7(8 l pe ,i( a corectat 4n c$te'a luni 'e erea la "ulte per!oane 4n a%a "!ur 4nc$t a fcut e pri!o! utili,area oc:elarilor. Sucul e an i'e cu "orco'i %i 2elin are efect curati' 4n a!t" %i #uturai. Sucul e an i'e cu 2elin %i ptrun1el !e folo!e%te 4n ane"ie %i tul+urri func2ionale car iace. Sucul e an i'e !in#ur !ti"ulea, !ecre2ia +iliar. Sucul e u!turoi 9 poate fi foarte util celor care tolerea, "iro!ul !pecific cu toate con!ecin2ele lui %i eran1a"entul #eneral at e o cur2ire +ru!c a or#ani!"ului. E!te +o#at 4n uleiuri care( 4"preun cu ele"entele purificatoare pe care le con2ine( au efecte fa'ora+ile 9 e la !ti"ularea apetitului %i a !ecre2iei #a!trice p$n la "rirea peri!talti!"ului %i iure,ei. Eterurile e u!turoi !unt at$t e puternice %i ptrun,toare( 4nc$t a1ut la eli"inarea "uco,it2ilor in ca'it2ile !inu!urilor( in +ron:ii %i pl"$ni. A1ut la eli"inarea toIinelor in corp prin pori. Mai e!te eficace 4n eli"inarea para,i2ilor inte!tinali. Sucul e :rean ra! 9 ne!tor!( cu a ao! e !uc e l"$ie( 4n oit cu ap( luat c$te o 1u"tate e lin#uri2 e ou ori pe ,i( 4ntre "e!e( a1ut foarte "ult la i,ol'area "uco,it2ilor in !inu!uri( fr a una "ucoa!elor 4n !ine( nici rinic:ilor( 'e,icii !au tu+ului i#e!ti'( cu con i2ia ! nu !e a au#e o2et &care e!te iritant). Tre+uie con!u"at proa!pt. Se 2ine "aIi" o !pt"$n 4n +orcan( 4nainte e con!u" !e la! la te"peratura ca"erei( !e pune l"$ie in a+un en2 %i !e continu cura !pt"$ni !au luni( p$n ce poate fi luat fr ! apar reac2ii e !en!i+ilitate ale or#ani!"ului( !e"n c !9a re'enit la nor"al. Sucul e ptrun1el 9 e!te unul intre !ucurile cele "ai tari %i nu tre+uie luat 4n cantit2i "ari eo at. Se a"e!tec cu !uc e "orco'i !au 2elin( lptuc( !panac( el fiin 4ntot eauna 4ntr9 o propor2ie foarte "ic. Are propriet2i e!en2iale pentru "eta+oli!"ul oIi#enului %i pentru "en2inerea func2ionrii nor"ale a !uprarenalei %i tiroi ei. *ropor2ia ele"entelor in ptrun1el a1ut la p!trarea !nt2ii 'a!elor !an#uine( "ai ale! a capilarelor. E!te un ali"ent cu o ac2iune eficient 4n afec2iunile cilor #enito9urinare( fiin e un "are a1utor 4n ca,ul pietrelor &calculilor) la rinic:i %i 'e,ica +iliar@ e a!e"enea( e!te eficace 4n afec2iuni ale oc:ilor@ ulcera2ii ale corneei( cataracte( con1uncti'ite( afec2iuni ale ner'ului optic %i co"+inat cu "orco'( 2elin. an i'e( re,ultate 4n afec2iuni ale "u%c:iului pupilei( 4"preun cu !uc e !fecl !au cu !uc e !fecl( "orco'i %i ca!tra'e2i( luat re#ulat %i fr a con!u"a ,a:aruri eloc( re#lea, %i 'in ec tul+urrile "en!truale 4nltur$n urerea. Sucul le5umelor con6in@n3 potasiu' Le#u"ele +o#ate 4n pota!iu !untE "orco'ii( 2elina( !panacul( ptrun1elul. Acea!t co"+ina2ie con2ine toat #a"a e ele"ente "inerale nece!are or#ani!"ului. *ro+a+il c nu eIi!t alt ele"ent "ai co"plet pentru o". EIcep2ional e!te efectul re ucerii :iperaci it2ii #a!trice.

Sucul e ri ic:e 9 !e eItra#e in frun,e %i r cin ar( fiin foarte tare( !e ia nu"ai cu !uc e "orco'i. A!tfel co"+inat a1ut la refacerea "ucoa!elor. Eficacitatea cre%te ac e!te luat up !ucul e :rean( la o or@ are efectul e a 4n!nto%i "ucoa!ele( eli"in$n "ucu!ul i,ol'at e :rean. /atorit con2inutului ri icat 4n !o iu( fier %i "a#ne,iu( re,ultate e urat 4n !inu,ite( fc$n ! nu "ai fie nece!ar inter'en2ia c:irur#ical. /in nou !e reco"an re#i" fr ,a:aruri( p$ine( cereale( lapte care au !ecre2ii eIa#erate Sucul e 'ar, cru 9 4"preun cu !uc e 2elin( are efect lini%titor pentru tul+urrile inte!tinului %i !ti"ulator al !ecre2iei nor"ale a !ucurilor i#e!ti'e. >n !c:i"+( ,ea"a e 'ar, "urat e!te iritant pentru tot tractul i#e!ti' prin !area anor#anic pe care o con2ine. Sucul e !panac 9 e!te cel "ai +un "i1loc natural pentru cur2irea %i re#enerarea tractului i#e!ti'. Con!u"at 4n cantitate e 6(8 l pe ,i( poate 'in eca cele "ai #ra'e con!tipa2ii 4n c$te'a ,ile !au !pt"$ni. 3olo!irea laIati'elor %i pur#ati'elor nu face ec$t ! a#ra'e,e !tarea inte!tinelor %i a tran,itului( pe c$n !ucul e !panac a uce 'in ecarea. S$n#erarea #in#iei %i e#enerarea pulpei entare e!te o +oal foarte r!p$n it atorit ali"enta2iei nepotri'ite. Sucul e !panac cu "orco' are un efect 'aloro! a!upra in2ilor %i #in#iilor( pre'enin %i epunerea tartrului entar. Co"+ina2ia e !uc for"at in ou pr2i !uc e "orco'i %i o parte !uc e ptrun1el repre,int un re"e iu #eneral %i e!te utili,at 4n ca,uri e aler#ie( ane"ie( an#:in pectoral( apopleIie( arterio!clero,( a!t"( a!ti#"ati!"( a"e2eli( a"i# alit( +ron%it( carii entare( ciro,( colici( con1uncti'it( colit( con!tipa2ie( ia+et( i,enterie( ureri e "i1loc( encefalit( epilep!ie( fle+it( furuncule( #a!trit( #rip( #onoree( :epatit( #u%( #ut( :iperten!iune( :ipoten!iune( :e"oroi,i( in i#e!tie( in!o"nie( larin#it( "elancolie( "enin#it( "enopau,( "i#rene( nefrit( ner'o,itate( neura!tenie( o+e,itate( o+o!eal( parali,ie infantil( peritonit( pleurit( pneu"onie( ra:iti!"( re#enerare( po1ar( !arcin( !carlatin( !clero, "ultipl( !ciatic( !inu,it( !cor+ut( !terilitate( tu+erculo,( tul+urri ale ficatului( oc:iului( pro!tatei( tu"ori ale oa!elor( creierului( ulcer #a!tric &4n !pecial)( ure"ie( 'arice %i 'r!at. Sucul e #ulie 9 e!te folo!it 4n a"e!tec cu !uc e "orco'i( !panac( lptuc %i cre!on( a!tfel fiin con2inute ele"entele e!en2iale re#enerrii !$n#elui( acti'rii !c:i"+ului e oIi#en 4n 2e!uturi( fiin eci in icat 4n ane"ie %i :ipoten!iune. 3r lptuc( a1ut i,ol'area fi+rinei &%i eci a c:ea#urilor). Inter'ine 4n coa#ulare %i e!te util 4n ca,urile e :e"oroi,i. >n a!e"enea ca,uri !e 'a con!u"a ,ilnic un litru( eli"in$n u9!e co"plet ,a:rurile( fina %i crnurile. .+!er'a2ieE !ucul e #ulie !e prepar in frun,e. A#&RISME QQQ Li+ertatea e!te le#ea e!en2ial a 3iin2ei 4n unitatea ei neli"itatE ea e!te tainicul %i ne+nuitul !tp$n al Naturii. Ser'itutea e!te eIpre!ia le#ii iu+irii 4n 3iin2a care !e !upune in proprie 'oin2 !pre a !er'i 1ocul for"elor Naturii 4n i'er!itate. &Sri Auro+in o) QQQ Ne con!trui" 4n i"a#ina2ie e%arte i ealuri( !plen i e e ificii !au repre,entri ireale e 'i! care 4n cele in ur" !e ri!ipe!c %i nu la! ni"ic !u+li" 4n ur"a lor. &Su+:apatti) QQQ Sunte2i !pirite ne"uritoare o"ni!ciente( !pirite e1a li+ere( atotputernice( +inecu'$ntate %i eterne. Nu !unte2i 4n e!en2 nici "aterie nici corp. Nu 'oi !unte2i ro+ii "ateriei( ci "ateria e!te !er'itorul 'o!tru. &SRa"i ?i'eFanan a) QQQ . fe"eie profun ele'at care caut !pre orice +r+at( cu eIcep2ia iu+itului ei( ca !pre un copil %i !e poart cu o afec2iune "atern( 4ntoc"ai ca o "a"( cu orice +r+at( 'a eIercita prin puritatea ei( o a!e"enea putere e fa!cina2ie a!upra oricrui o"( 4nc$t 9 oar ac ace!ta nu e!te prea +rutal %i #ro!olan 9 el 'a !i"2i at"o!fera e 'ra1 euforic a pre,en2ei ei( e fiecare at c$n !e 'a #!i 4n i"e iata ei apropiere. &SRa"i ?i'eFanan a)

QQQ *rin peni+ila !terilitate a lip!ei e roa e %i "onotonia 4nne+unitoare a lini%tii perfecte( Natura ne arat clar c ceea ce 'rea e la noi e!te 1ocul !pontan al acti'it2ilor pe !oli a +a, a o i:nei. /i'inul e!te "ereu acti' fr a fi o+o!it nicio at. &Sri Auro+in o) QQQ Sin#ura reali,area9 e9!ine &SU*REMUL ATMAN) e!te na%tere a e'rat. &Ra"ana Ma:ari!:i) QQQ *rin c:in %i !uferin2 rea"inte%te Natura !ufletului neilu"inat c plcerile efe"ere e care !e +ucur !unt oar fr$"iturile e la o!p2ul a e'ratei fericiri a eIi!ten2ei co!"ice( infinite %i eterne prin ilu"inare. &Sri Auro+in o) QQQ C$n luna e plin 9 ea 'a 4ncepe ! e!crea!c. &C:ina) QQQ Corpul !au "ateria !unt eIpre!ii tan#i+ile ale Naturii. Scopul no!tru fun a"ental e!te e ai !tp$ni pe eplin %i e a face in ele in!tru"ente prin care ! !e 4ntrupe,e %i ! !e eIpri"e Sinele Supre" !au /i'inul in noi. &Le!u ian) QQQ Se nu"e%te natur E"ul2i"ea for"elor corporale ce 4n#r e!c %i prote1ea, parc e tan#en2a cu !piritualul@ totu%i( prin fiecare for" !e "anife!t "o ul particular e ac2iune %i reflectare al !piritualului. &/!uan# /ai) QQQ ."ul( e%i e!te 4n#r it e li"itele eIi!ten2ei !ale fi,ice( 4n acela%i ti"p( 4n a $ncurile fiin2ei !ale( t$n1e%te no!tal#ic up li+ertatea !piritului !u neli"itat %i up +eatitu inea !ufletului !u ne"uritor9 &Sri Auro+in o) QQQ Nelini%tea( neo i:na %i epui,area e ti"puriu at$t a fiin2ei noa!tre acti'e c$t %i a in!tru"entelor !ale !unt !e"nele Naturii prin care ni !e arat c lini%tea e!te fun a"entul no!tru a e'rat %i tul+urarea 9 o +oal a !ufletului. &Sri Auro+in o) QQQ NIu+e%te pe aproapele tu ca %i pe tine 4n!u2iN cci orice o" e!te propria ta i"a#ine 4ntr9o anu"it ipo!ta,. Tu e%ti Sinele Supre" 9 TAT TJAM ASI. &E. Aaic:) QQQ Nici /u"ne,eu nu 'a 4nceta ! !e aplece a!upra Naturii( nici o"ul ! tin ctre /u"ne,eu. Acea!ta e!te rela2ia etern intre finit %i infinit. 0i c:iar c$n ( la pri"a i"pre!ie( par !9%i 4ntoarc !patele( e!te oar pentru a !e re4nt$lni la un ni'el "ai profun . &Sri Auro+in o) QQQ Scopul e!en2ial tre+uie ! fie !tp$nirea perfect a Naturii %i ni"ic altce'a. Tre+uie ! a1un#e" ! fi" !tp$nii Naturii noa!tre %i nu oar !cla'ii ei. &SRa"i ?i'eFanan a) QQQ ?ia2a o"ului 4n fruct( ar arareori !e at$rn e o ra"ur 9 a%a e 'e!el %i fru"o! ca un "r. &Goet:e) QQQ Ani"alul e!te o"( e%i !e 4"+rac 4n +lan %i "er#e e9a +u%ilea. ?ier"ele e!te e a!e"enea o". El !cor"one%te %i !e t$r%te !pre inferioritatea u"anit2ii !ale. C:iar for"ele aparent ne iferen2iate ale "ateriei !unt corpuri incipiente e o". Toate ace!te "anife!tri !unt o". &Sri Auro+in o) QQQ C:iar ac operele %i cr2ile !cri!e reflect o "are cantitate e cunoa%tere( a e'rata 4n2elepciune poate 'eni nu"ai in SINELE no!tru SU*REM. &Le!u ian) QQQ Nefericit( inutil %i pr#init e!te p"$ntul nelucrat 4n elun# ti"p. Ca o fe"eie fru"oa! ce !e co"place ! r"$n 4n iner2ie "ult 're"e. Ac2ionea, cu ra#o!te prin for2a !piritului a!upra corpului tu 9 care e!te +uc2ica ta e p"$nt 9 %i el 42i 'a rui( rept ro copilul i'inE con%tiin2a e !ine 4n Sinele /i'in re'elat. &E. Anic:) QQQ Ma"a e!te o +inecu'$ntare %i un !pri1in pentru orice o" aflat la anan#:ie. Cine are o "a"( are un protector puternic( cine n9o are e!te lip!it e protec2ia ei fr e#al. &Ma:a+:arata). QQQ Cu a e'rat +inecu'$ntat %i fericit e!te o"ul a crui fe"eie e!te "ereu pentru el &#ra2ie tran!fi#urrii) 4ntruc:iparea Ma"ei /i'ine. &SRa"i ?i'eFanan a) QQQ Natura nu a%teapt ec$t ! fie e!coperit( 4"+l$n,it( 4n2elea! %i pu! la lucru. /oar c$n !i"2urile !unt pe eplin 2inute 4n fr$u 4ntoc"ai ca ni%te cai nr'a%i co"plet re!a2i( oar atunci po!i+ilit2ile latente infinite ale o"ului !e "anife!t %i 4nflore!c plenar. *$n atunci el

nu face ec$t ! !e t$ra!c precu" un 'ier"e. &Le!u ian) QQQ Ni"ic 4n o" nu tre+uie 2inut a%a e perfect !tr$n! 4n fr$u ca i"a#ina2ia 9 cea "ai "inunat %i toto at cea "ai periculoa! intre toate arurile "in2ii o"ene%ti. &Aer er). QQQ Acolo un e fe"eile trie!c 4n c:in %i !uprare( co"unitatea !e e#ra ea, %i !e e!tra" cur$n . Acolo un e fe"eile !unt fericite( co"unitatea pro!per( cci ar"onia e!te "ereu pre,ent. &C:ina) QQQ Ceea ce nu la%i li+er nu 'a cre%te nicio at fru"o! %i puternic. /a2i o"ului lu"ina li+ert2ii. E!te !in#ura con i2ie a cre%terii naturale ec:ili+rate. &SRa"i ?i'eFanan a) QQQ Unificarea e!te "arele !ecret teri+il al Naturii. Unificarea eter"in toate lucrurile %i feno"enele. Cu c$t o fiin2 !e apropie "ai "ult e unitate( cu at$t "ai rapi %i "ai perfect 'a fi cre%terea ei. Ace!ta e!te un lucru le!ne e 4n2ele! pentru oricine poate ! reali,e,e efecti'( prin eIperien2( acea!t tain. &EcFart!:an!en)

AN II C A .RA(MAC(AR%ASANA
(0ostura continen6ei se9uale! /up cu" !e %tie( ORAAMACAARLA 4n!ea"n continen2( 4nfr$nare( re2inere( intr9un anu"it punct e 'e ere 4n!ea"n c:iar a+!tinen2. ORAAMACAARLA ASANA e!te eci o po!tur !pecial care per"ite tran!"utarea %i !u+li"area poten2ialului creator( !eIual( pre,ent 4n o" !u+ o for" !u+!tan2ial( tran!for"$n u9l 4n ener#ie cu o frec'en2 ele'at care ne 'a per"ite ! atin#e" a!tfel o !tare e focali,are "ental( u+lat e o con!i era+il luci itate !piritual. TRANSMUTAIE S Tran!for"are !au !c:i"+are 4n!o2it e o eclan%are uria% e ener#ie a unui ele"ent c:i"ic 4n altul( printr9o nou #rupare a ele"entelor con!tituti'e 4n ato"i( con2inut prin e,inte#rare ra ioacti' natural !au prin reac2ii nucleare po!i+ile 4n anu"ite con i2ii c:iar %i 4n !fera +iolo#icului la te"peraturi !la+e. Cu toate c Ho#:inii .rientului %i unii rari 4n2elep2i ai .cci entului( care practicau cu !ucce! 'erita+ila ALCAIMIE +iolo#ic 4n propria lor !tructur corporal( au cuno!cut %i aplicat ace!te "o alit2i !ecrete 4n ur" cu "ii e ani( a+ia 4n eceniile anterioare( i'er%i eIperi"entatori au !e!i,at %i recuno!cut eIi!ten2a 4n fi,iolo#ia !tructurilor e "aterie 'ie a unor proce!e fi,ico9c:i"ice care contra'eneau 4n "o e'i ent principiilor cla!ice ale con!er'rii "ateriei. /ep%i2i e ace!te "i!tere( 4n nenu"rate ca,uri( cercettorii re!pecti'i !9au li"itat nu"ai ! con!tate( fr a reu%i ! eIplice( anu"ite re,ultate neo+i%nuite. /e%i prea c fi,ica "o ern a clarificat 4n "o cate#oric %i in u+ita+il faptul c tran!"uta2ia ele"entelor nu poate fi o+2inut ec$t prin 1ocul MARIL.R ENERGII capa+ile ! 4nfr$n# for2ele ce re2in nucleonii 4n !tructurile lor +ine eter"inate( 4n unele ca,uri !9a co"utat 4n "o e'i ent( eIperi"ental( c eIi!t %i alte ci( "ult "ai eficiente %i naturale( pentru ini2ierea ace!tor proce!e fi,ice e tran!"uta2ie( c:iar %i la ener#ii !la+e( at$t 4n !tructurile "ateriei 'ii

'e#etale c$t %i 4n cele ani"ale( 4n ca rul "eta+oli!"elor !pecifice. >n fiin2a u"an( proce!ele e tran!"uta2ii ato"ice la ener#ii !la+e !e pro uc 4n "o continuu( "ai "ult !au "ai pu2in inten!( 4n ca rul "eta+oli!"ului( a feno"enelor !eIuale( a tririlor erotice( a !trilor afecti'e( a afecti'it2ii "entale( a eIperien2elor !pirituale. TE(NICA )E E*ECUIE Se porne%te( in po,i2ia 4n #enunc:i a'$n #ri1 ! 4n eprt" c$t "ai "ult po!i+il tlpile( 4n ti"p ce #enunc:ii r"$n apropia2i( a!tfel 4nc$t #a"+ele picioarelor ! for"e,e 4ntre ele un un#:i a!cu2it precu" o !#eat. Tlpile 'or fi orientate 4n !u!. Co+or$" apoi +a,inul a!tfel 4nc$t fe!ele %i anu!ul ! a1un# 4n contact cu !olul. A%e," pal"ele pe #enunc:i( +ra2ele fiin 4ntin!e ar fr a fi contractate. Spatele r"$ne c$t "ai rept( capul e!te aran1at nor"al 4n continuarea coloanei 'erte+rale. Re!pira2ia 'a fi natural( e 'oie( ur"rin ! cre" o !tare #eneral c$t "ai relaIat pe un fon e a!pira2ie ctre !u+li"ul i eal. C&NTIENTI+ARE Ne 'o" concentra ! percepe" acti'area inten! a lui ADNA CAAKRA( !e!i,$n a!cen!iunea %i !u+li"area ener#iilor luntrice( pornin in !fera !pecific a or#anelor !eIuale 4n !u!( percep$n a!tfel i!tinct proce!ul !u+til e tran!"utare %i !u+li"are a poten2ialului !eIual 4n for"e !uperioare e ener#ie "ental( care !e tre,e!c %i a"plific luci itatea !piritual( puterea e ptrun ere a "in2ii( #ener$n toto at ilatarea c$"pului con%tiin2ei %i anu"ite !tri !pecifice( inefa+ile( le#ate e tre,irea centrului e for2 ADNA CAAKRA. Anato"ia !u+til a o"ului con2ine 4n re#iunea perineului( la +r+at( continu$n 4n !u! pe!te !crot( c:iar e9a lun#ul !uprafe2ei e e e!u+t a peni!ului( iar la fe"eie( "er#$n ctre ,ona clitori!ului( un canal !ecret !u+til !pecific( prin care circul ener#ia tran!"utat( nu"it SI?ANI9 NA/I. Ace!t NA/I e!te un canal !pecial( "en2inut !ecret( care e!te cuno!cut 4n anu"ite tratate Ho#:ine ca fiin 'e:iculatorul ener#iei !eIuale( !u+tile( el fiin in icat e linia e9a lun#ul creia !e afl traiectul uretrei &canalul eli"inrii urinei)( continu$n c:iar %i 4n ,ona 4n care cele ou 1u"t2i ale !crotului !e une!c( "er#$n p$n 4n re#iunea e e e!u+t a peni!ului. SI?ANI9 NA/I "ai e!te cuno!cut %i in icat uneori !u+ nu"ele e CITRAKALA9NA/I !au ?IKLA?AAA care 4n tra ucere eIact 4n!ea"n Npurttorul !"$n2eiN. /e!pre NA/I9urile "ai i"portante eIi!tente 4n plan !u+til 4n ,ona +a,inului( tratatul !ecret L.GA9SAIKA.*ANISAA/ !puneE NNA/I9ul nu"it KUAU are func2ia e a eli"ina fecalele. ?ARUNI NA/I eli"in urina iar CITRAKALA !au SI?ANI NA/I are func2ia e a eli"ina !"$n2a !pecific( at$t la +r+at c$t %i la fe"eie.N >n acea!t po!tur ne 'o" concentra eci ! percepe" cu" !ecre2iile !eIuale( tran!for"ate 4n ener#ie %i acu"ulate !au eIi!tente 4n SI?ANI9NA/I !unt a"plificate %i fcute ! urce 4n fluI ne4ntrerupt( e'enin #ra at for"e !uperioare e ener#ie( atorit pre!iunii a!upra perineului pe care o eIercit" !pontan prin aran1area corpului 4n acea!t po!tur. Cu'$ntul ORAAMACAARLA( e%i 4n accep2ia curent 4n!ea"n continen2 !au control eplin al poten2ialului !eIual( in ic( e a e"enea( acea !tare ele'at a "entalului 4n care Ho#:inul e!te con!ec'ent focali,at a!upra Supre"ului A+!olut( a!pir$n frenetic !9%i ele'e,e fiin2a.

E#ECTE I .ENE#ICII RE+ULTN) )IN 0RACTICA LUI .RA(MAC(AR%ASANA *rin tran!"utarea %i !u+li"area "a!i' 4n ener#ie a poten2ialului !eIual &eIi!tent at$t la fe"eie c$t %i la +r+at)( acea!t ASANA #enerea, o inte#rare !piritual u+lat e ele'are a tririlor erotice !eIuale. Manife!trile peni+ile la +r+at precu" polu2iile nocturne %i e1acularea precoce pot fi rapi a"eliorate %i c:iar co"plet eli"inate. *er!oanele care au curent polu2ii nocturne atorit a+!tinen2ei !au in alte cau,e( !unt !ftuite ! practice con!tant acea!t ASANA ti"p e aproIi"ati' 76 "inute 4nainte e a "er#e la culcare. ORAAMACAARLASANA "re%te( e a!e"enea( con!i era+il 'irilitatea %i confer o anu"it focali,are "ental pro"pt. Acea!t ASANA !e o'e e%te 4n !pecial folo!itoare ac e!te practicat i"e iat up "a! !au 4nainte e a "er#e la culcare. /e%i( 4n #eneral( e!te inter,i! ! !e practice ASANA9e up "e!e( ORAAMACAARLASANA poate fi totu%i efectuat fr pro+le"e( ca %i ?ADRASANA c:iar %i up o "a! copioa!. Acea!ta !e eIplic prin faptul c( atorit efecturii ace!tei po!turi( !$n#ele 'a circula "ult "ai pu2in prin picioare( in acea!ta re,ult$n o "rire a circula2iei !an#uine 4n ,ona a+ o"enului( care( 4"preun cu re!pira2ia prepon erent a+ o"inal pe care acea!t ASANA o fa'ori,ea,( 'or !ti"ula foarte "ult a"plificarea ener#iei !u+tile 4n le#tur cu proce!ele e i#e!tie. ORAAMACAARLASANA tre,e%te %i !ti"ulea,( e a!e"enea( controlul "ental a!upra ,onei pel'iene( fa'ori,$n reali,area cu u%urin2 a contrac2iilor ace!tei ,one( fapt care con uce #ra at la "rirea capacit2ii e control a!upra poten2ialului !eIual. La toate ace!te efecte !e a u# cele ce re,ult in po,i2ia picioarelor( efecte care !unt a!e"ntoare celor in L.NI ASANA %i ?ADRASANA. *e !curt( "ai "en2ion"E eli"inarea #utei( a urerilor e #enunc:i( a epunerilor ne orite e calciu 4n ,ona calcaneului %i eli"inarea #ra at a platfu!ului.

;ARNA0I)ASANA
( 0ostura presiunii auriculare! >n li"+a !an!crit( KARNA 4n!ea"n Nurec:eN iar *I/A 4n!ea"n Npre!iuneN. Acea!t ASANA poate fi eci tra u! prin Npo!tura pre!iunii urec:ilorN. Anu"ite teIte Ho#:ine con!i er uneori acea!t po!tur ca fiin o 'ariant !pecific a lui AALASANA.

TE(NICA )E E*ECUIE >ntin%i la !ol cu fa2a 4n !u! %i "$inile u%or eprtate e trunc:i( cu pal"ele 4n 1o!( ri ic" 4ncet picioarele a uc$n u9le pe!te cap precu" 4n ca,ul eIecu2iei lui AALASANA. >n oi" apoi picioarele pla!$n #enunc:iul !t$n# l$n# urec:ea !t$n# iar #enunc:iul rept l$n# urec:ea reapt. A"$n oi #enunc:ii 'or !ta( pe c$t po!i+il( pe !ol pre!$n in lateral( ar nu prea tare( urec:ile( +r+ia e!te 4"pin! c$t "ai "ult 4n piept. Re!pira2ia e!te "en2inut nor"al e 'oie( ea e'enin #ra at( e la !ine( c:iar "ult "ai lent ac po!tura e!te efectuat o perioa 4n elun#at e ti"p. La re'enire 'o" rula 4ncet coloana fr a ri ica capul e la !ol. Cele+rul Ho#:in ORAAMACAARI !u!2ine c acea!t ASANA e!te in icat ! fie practicat c$t "ai "ult ti"p po!i+il. C&NTIENTI+ARE >n ti"pul eIecu2iei po!turii ne 'o" concentra ! percepe" fluIurile e ener#ie !u+til teluric prin picioare trec$n prin canalele !u+tile &NA/I9urile) in re#iunea trunc:iului %i ale coloanei( pentru a focali,a 4n final 4n ,ona lui ADNA CAAKRA. Si"ultan 'o" !e!i,a captarea ener#iilor telurice prin inter"e iul "$inilor( ur"rin apoi irec2ionarea lor 4n 4ntrea#a re#iune a capului. La re'enire ne 'o" concentra ! percepe" acti'area !pecific a lui ADNA CAAKRA( precu" %i o !tare con!i era+il e ener#i,are #lo+al 4n ,ona capului. *roce!ul e ener#i,are a re#iunii capului creea, o !tare e for2 "ental eo!e+it. >n concep2ia Ho#:in( creierul u"an e!te receptorul ener#iilor "entale co!"ice. >n2elep2ii Ho#:ini au !tu iat foarte profun ( prin "i1loace irecte e autoanali,( tre,irea( ina"i,area %i e'olu2ia "in2ii( 4n2ele#$n 4n profun,i"e fa,ele e e,'oltare a con%tiin2ei 4n !tr$n! le#tur cu o acti'itate cere+ral opti". Creierul u"an e!te un centru eItre" e i"portant "enit ! recep2ione,e %i ! e"it !e"nale. La ni'elul cel "ai 4nalt el e!te inti" i"plicat 4n 4ntrea#a acti'itate "ental. Creierul e!te iferit e "inte. El repre,int or#anul fi,ic( locul 4n care e!te recep2ionat %i tran!for"at fluIul ener#iei co!"ice "entale. Creierul "are controlea, proce!ele e #$n ire %i con2ine a%a nu"i2ii centri ai con%tiin2ei care #enerea, !enti"entul tririi pre,entului( percep2ia 'iitorului %i "e"oria trecutului. Cele ou e"i!fere cere+rale !unt( anato"ic( !eparate %i fac cu putin2 reali,area la ni'elul corpului a iferitelor func2ii e co"an 4ncruci%ate( 4n !en!ul c e"i!fera reapt coor onea, %i re#lea, acti'itatea pr2ii !t$n#i a corpului 4n ti"p ce e"i!fera !t$n# coor onea, %i re#lea, acti'itatea pr2ii repte a corpului. Acea!ta !e eIplic prin faptul c la ace!t ni'el( cele ou canale !u+tile e ener#ie I/A %i *INGALA &le#ale re!pecti' e ener#iile lunare( LIN %i e ener#iile !olare( LANG 4n fiin2) !e 4ncruci%ea, la ni'elul celor ou e"i!fere cere+rale. *or2iunea inferioar a e"i!ferei !t$n#i a creierului e!te ,ona o"inant e acti'itate pentru "a1oritatea oa"enilor( ea con2in$n centri a!ocia2i cu 'or+irea( li"+a1ul( au,ul %i ra2iona"entul. *artea reapt( la r$n ul ei( controlea, percep2ia !pa2ial 4"preun cu coor onarea %i !inte,a i eilor %i a tririlor e!tetice. >n plan !u+til( la ni'elul creierului eIi!t < centri tra i2ionali !pecifici( prin care fluIul con%tiin2ei co!"ice !e "anife!t iferen2iat 4n creier( $n na%tere altfel con%tiin2ei u"ane. Ace%ti centri !unt nu"i2i OIN/U iar tre,irea %i ina"i,area lor #ra at e!te e o "are i"portan2 4n L.GA. OIN/U( 4n li"+a1ul Ho#:in( are "ai "ulte 4n2ele!uri. El e!e"nea, for2a 'ital "a!culin a !per"ei la +r+at %i a !ecre2ilor o'ariene la fe"eie. C$n ace!te ou ener#ii !au OIN/U !e 4nt$lne!c 4n proce!ul concep2iei ele !e nu"e!c OIN/U ?ASARAA !au OIN/U u"an.

>n !ta iul foetal ace!t OIN/U !e 4"parte 4n 8 OIN/U( < eIi!ten2i 4n creierul u"an %i unul pre,ent 4n KAN/A( oul !u+til al fiin2ei( punctul in care porne!c cele <2666 e NA/I 9uri ale !tructurii !u+tile a fiin2ei u"ane care e!te acti'at o at cu pri"a in!pira2ie a copilului 4n "o"entul na%terii. Starea e ener#i,are 4n ,ona capului( pe care acea!t ASANA o reali,ea,( per"ite ! poat fi con%tienti,a2i #ra at cei < OIN/U. Ace%tia !untE 7.OARUMA/ALA OIN/U( care e!te centrul unui #rup e ner'i care !e reune!c pe partea anterioar a creierului %i !e afl !ituat central( ce'a "ai 1o!( 4n ,ona intre !pr$ncene. Acea!t ,on creea, o recepti'itate eo!e+it fa2 e ener#iile co!"ice 4n anu"ite fa,e e "e ita2ie. 2. ADNA OIN/U( locali,at 4n plan !u+til la ni'elul #lan ei pituitare. *rintre efectele ce re,ult in ina"i,area lui ADNA OIN/U &ADNA CAAKRA) !untE 4"+unt2irea "e"oriei %i lini%tirea "in2ii care a1ut la reali,area concentrrii %i "e ita2iei( -. A*RAKASAA OIN/U( !ituat 4n ,ona po!terioar a cutiei craniene( aproIi"ati' pe aceea%i ori,ontal cu #lan a pituitar. Ace!t OIN/U eter"in ener#ia ! cur# !pre ME/ULLA .OL.NGATA. El controlea, centrul re!pira2iei( co"an $n in!pira2ia %i eIpira2ia. /ina"i,area ace!tui centru e ener#ie per"ite controlul perfect a!upra re!pira2iei. 5. NA/I OIN/U. Ace!ta are proiec2ia 4n plan fi,ic la ni'elul unui #rup e ner'i !itua2i 4n ,ona intre cele ou e"i!fere ale creierului( la aproIi"ati' - c" fa2 e cre%tetul capului( !pre frunte. Ace!t #rup e ner'i ac2ionea, ca un receptor p!i:ic 4n anu"ite proce!e e #$n ire 4nalt. Concentrarea a!upra ace!tui OIN/U a1ut la eli"inarea oricror #$n uri para,ite. Acti'area lui NA/I OIN/U poate #enera ener#ia nece!ar 4n 'e erea reali,rii for"elor 4nalte e "e ita2ie. 8. OIN/U OIN/U( care !e afl locali,at 4n plan !u+til la aproIi"ati' 2 c" e cre%tetul capului( 4n!pre ,ona po!terioar( ener#i,area ace!tui OIN/U confer puterea nece!ar reali,rii unei rapi e ele'ri a con%tiin2ei. =. TRIKUTAI OIN/U( care !e afl 4n plan !u+til la aproIi"ati' - c" ea!upra capului( 4n reptul cre%tetului. TRIKUTAI 4n!ea"n No for" a'$n trei fe2eN !au cu alte cu'inte un con !au o pira"i . *rin ace!t OIN/U trec 5 NA/I9uri ce ne pun 4n le#tur cu anu"ite ener#ii co!"ice. Tre,irea %i ina"i,area ace!tui OIN/U per"ite reali,area cu u%urin2 a eIperien2elor tran!cen entale !au !pirituale a ic tran!la2ia con%tiin2ei incolo e lu"ea "anife!trii. <. TRISRA TA.OIN/U e!te !ituat 4n plan !u+til la ni'elul tala"u!ului. Tala"u!ul e!te o #lan aproIi"ati' e "ri"ea %i for"a unei "!line. *artea !uperioar e!te nu"it %i tala"u!ul optic@ cea inferioar e!te nu"it Aipotala"u!. Aipotala"u!ul e!te !ur!a tuturor i"pul!urilor ner'oa!e le#ate e fric( !u!piciune %i anIietate. Toate li"itrile le#ate e influen2a per!onalit2ii trec prin :ipotala"u!. Tala"u!ul !uperior e!te ,ona in care toate !enti"entele eIpan!i'e( afec2iune( ra#o!te %i ele'are( trec !pre alte ,one ale creierului. Tre,irea %i ener#i,area #ra at a ace!tui OIN/U a1ut con!i era+il la 4"+unt2irea "e"oriei( 4n !pecial a "e"oriei 'i,uale. Senti"entele e fric( e ne4ncre ere( e anIietate( precu" %i ten in2a e a inten2iona !au e a reali,a ac2iuni e#ra ante( 1o!nice( !unt eli"inate prin ener#i,area core!pun,toare a ace!tui OIN/U. 3or"a lui e!te precu" L.NI &or#anul !eIual fe"inin). Un alt OIN/U( "ai pu2in cuno!cut %i "en2ionat e!te SAI?A NETRA OIN/U@ ace!ta are ca punct e proiec2ie 4n planul fi,ic tot #lan a pineal. 3or"a ace!tui OIN/U e!te precu" un LINGAM &or#anul !eIual "a!culin) core!pon entul !i"+olic 4n fiin2a *rincipiului Ma!culin Supre" !au Con%tiin2ei Ulti"e. Tre,irea %i ina"i,area #ra at a ace!tui OIN/U pro uce a"plificarea ener#iilor !pecifice care per"it reali,area cu !ucce! a e!'$r%irii !pirituale 4n ca,ul a!piran2ilor a'an!a2i. Tre,irea %i ina"itarea ace!tor OIN/U e!te "ult "ai rapi atunci c$n !e efectuea, corect po!tura !tatului pe cap( SAIRSAASANA.

E#ECTE I .ENE#ICII ALE LUI ;ARNA0I)ASANA Acea!t ASANA e!te( up cu" a" artat e1a( +inefctoare pentru 4ntrea#a ,on a capului( ac2ionea, eficient %i po,iti' a!upra #$tului( na!ului %i urec:ilor. *ractica !a 4"+unt2e%te aprecia+il 'e erea %i 'in ec afec2iunile #$tului( printre care a"inti" infla"area a"i# alelor. Acea!t po!tur e!te foarte in icat "ai ale! 4n ca,urile e rceal !au #rip. KARNA*I/ASANA e!te foarte folo!itoare 4n ca, e a!t" c$t %i pentru 'in ecarea iferitelor afec2iuni ale !i!te"ului re!pirator. *ractica !a con!ec'ent re uce e a!e"enea !traturile i,#ra2ioa!e !upli"entare e #r!i"e. Acea!t po!tur fa'ori,ea, e a!e"enea o eli"inare !upli"entar a aerului in pl"$ni( per"i2$n o cre%tete a cantit2ii e aer proa!pt care poate fi acu"ulat 4n pl"$ni. Ace!t proce! !e o'e e%te a fi eItre" e folo!itor pentru re o+$n irea !au p!trarea unei !nt2i #enerale a or#ani!"ului( 4n !pecial la ni'elul pl"$nilor. KARNA*I/ASANA e!te con!i erat a fi foarte eficient 4n a"eliorarea %i c:iar 'in ecarea afec2iunilor urec:ilor. >n plu!( practica !a per!e'erent eli"in con!tipa2ia( :e"oroi,ii %i anu"ite +oli ale !$n#elui pot fi 4n "o eficient tratate cu a1utorul ei. . practic 4n elun#at a ace!tei po!turi e!te e a!e"enea !uficient pentru a a na%tere unei !tri e for2 care 'a con uce la tre,irea ener#iei KUN/ALINI( prin unirea !uflului !u+til a!cen ent 4n fiin2 &*RANA ?ALU) cu !uflul !u+til e!cen ent &A*ANA ?ALU). *rin ener#i,area ,onei capului( acea!t ASANA reali,ea, o !ti"ulare con!i era+il a acti'it2ii #lan elor eIi!tente 4n creier( acea!ta a'$n o #a" ne+nuit e efecte po,iti'e a!upra 4ntre#ului ec:ili+ru :or"onal al corpului. *o!tura fa'ori,ea, toto at !tarea e interiori,are( !au 9altfel !pu!( e retra#ere co"plet a !i"2urilor in lu"ea eIterioar &*RATLAAARA). KARNA*I/ASANA re#enerea, %i o i:ne%te trunc:iul( ini"a %i picioarele. Coloana 'erte+ral e!te tonifiat( iar !$n#ele circul "ult "ai inten! 4n ,ona pieptului 4n ti"pul practicrii ei.

AN $ C 2 SIM(ASANA (0&STURA LEULUI!


Acea!t po!tur repre,int 4n acela%i ti"p ferocitatea %i ina"i!"ul i"petuo! al naturii ani"ale 4n interac2iune cu e'o2iunea %i iu+irea pur. >n ace!t 1oc( e'o2iunea e!te cea care 'a 4n'in#e. >n li"+a !an!Frit cu'$ntul SIMAA( 4n!ea"n leu( prin ur"are SIMAASANA 4n!ea"n po!tura care i"it leul. Si"+olic 'or+in ( leul care ra#e( e,'luie ful#ertor %i face ! r!une "i!terele ?IEBII ETERNE. >n po!tura leului( pr2ile corpului ce inter'in !untE e#etele( +ra2ele( pieptului( %alele( li"+a( #ura %i oc:ii( 4ntrea#a partea !uperioar a corpului e!te 4ntr9un anu"it fel pu! la uni!on cu ener#iile !u+tile ale fiin2ei %i acti'at@ picioarele 4n oite 4ntr9un anu"it fel !unt #ata ! !e e!tin ca ni%te re!orturi. *racticantul atent 4%i canali,ea, propriul !u ina"i!" !pecific %i 4ntrea#a !a ani"alitate( 4n afara lui. I entific$n u9 !e a!tfel prin e'ocare cu i"a#inarea !i"+olic a leului( a eptul e!te 4n acela%i ti"p leu %i 4n acela%i ti"p o". Alc:i"i,$n u9%i %i !u+li"$n u9%i natura !a ani"al puternic( o"ul 4%i re#!e%te 4n natura !a profun 4n centrul creia e!coper eIta,iat E!en2a Supre" &Sinele etern). Si"+oli!"ul leului e!te a e!ea #lorificat !u+ iferite for"e 4n aproape toate teItele tra i2ionale !tr'ec:i ale .rientului. El apare 4n literatura L.GA 4n cele+rul teIt N?ISANU *URANAN. La cea e9a patra re4ncarnare a !a( ?ISANU a luat for"a unui o"9leu &NRIMSAA A?ATARA) pentru a uci e e"onul AIRANLAKASAI*U. /up cucerirea celor trei lu"i ace!t e"on a o+2inut e la ORAAMAN puterea e a nu fi 4n'in! nici e 'reun ,eu( nici e 'reun o"( nici e 'reun ani"al( nici ,iua( nici noaptea. 3iul !u *RAALA/A era un cre incio! i!cipol a lui ?ISANU. El !e ru#a con!tant recit$n u9i nu"ele !u &?ISANU). Acea!t "o alitate e a !e ru#a unui Geu 4i i!plcu tatlui !u( AIRANLAKASAI*U( puternicul e"on( care fcu tot ce 4i !ttea 4n putin2 pentru ca fiul !u ! !e oprea!c in ru#a !a fa2 e Geul ?ISANU. *entru a9l uci e( el tri"i!e a!upra ace!tuia %erpi( apoi elefan2i !l+atici care nu au reu%it ni"ic 4"potri'a lui. Nici c:iar focul aruncat 4n "ai "ulte r$n uri a!upra ace!tuia nu a'u nici un efect. 3er'oarea !a luntric %i cre in2a !a e ne, runcinat erau at$t e "ari 4nc$t puterea o"nipre,ent a lui ?ISANU( creatorul tuturor fiin2elor( 4l !al'a e fiecare at 4n "o "iraculo!. >n ,a ar e"onul 4l pro'oca c:iar pe 4n!u%i Geul ?ISANU. La un "o"ent at( el 4l 4ntrea+ pe fiul !u un e !e afl Geul !u. Netul+urat( fiul 4i r!pun!eE NGeul "eu ?ISANU e!te pretutin eni %i per"anent " 4"+r2i%ea, N( apoi( el preci,aE NGeul "eu !e #!e%te c:iar %i 4n coloana ace!tui te"plu N. Cuprin! e furie( e"onul AIRANLAKASAI*U apuc ful#ertor !a+ia !a e o2el %i !fr$" acea coloan. I"e iat ce fcu acea!ta( Geul ?ISANU( apru ca prin "inune( "ateriali,$n u9!e in partea e 1o! a coloanei( !u+ for"a unui teri+il o"9leu. A!tfel( atunci la ora a!fin2itului( la #rani2a 4ntre ,i %i noapte( ?ISANU !u+ for"a uluitoare a unei creaturi pe 1u"tate o"( pe 1u"tate

ani"al( putu ! 4l uci pe e"on. A!tfel( p!tr$n u9%i nealterat cre in2a( fiul ace!tui e"on( *RAALA/A pri"i toate +inefacerile %i tot !pri1inul e la ,eul !u( ?ISANU. Acea!t po'e!tire !i"+olic pune 4n lu"in reali,area plin e !ucce! a cutrii !pirituale 4ncarnate 4n acea!t po'e!tioar 4n *RAALA/A( fiul teri+ilului e"on AIRANLAKASAI*U. Cre in2a e ne, runcinat %i fer'oarea eplin a e'o2iunii & ruirii) !ale au triu"fat a!upra tuturor( pericolelor( 4n'in#$n c:iar %i "oartea. Morala aici e!te !i"plE oricare ar fi ificult2ile( practicantul :otr$t tre+uie ! caute a e'rul !piritual( r"$n$n ne, runcinat 4n tria !a "oral. >n acea!t fai"oa! po!tur a leului( Ho#:inul 'a #!i in!tantaneu for2a p!i:ic( "oral %i !piritual pentru A SE RI/ICA cu o eficien2 ne+nuit 4"potri'a for2elor +rutale %i pa!iunile ani"alice e#oi!te( repre,entate e e"onul AIRANLAKASAI*U. /up cu" a" re"arcat( ?ISANU a ie%it pentru a !e "ateriali,a in partea e 1o! a coloanei te"plului i"e iat up lo'itura e !a+ie a e"onului. E!te c$t !e poate e e'i ent c aici a'e" o repre,entare !i"+olic a teri+ilei for2e u"ane eli+erat e !pa a i!cern"$ntului. >n re,u"at pute" !pune c( 4n plan !piritual practica eIact a ace!tei po!turi confer Ho#:inului o "are putere luntric pentru a e#a1a A/E?ARUL e 3ALS( $n u9i o "ai "are putere e i!cern"$nt. Ea procur ea!e"eni o 'i,iune clar a A e'rului. Noi "ai re#!i" !i"+olul leului 4n literatura !acr Ho#:in alturi e contra9partea fe"inin &SAAKTI) a lui SAI?A a e!ea repre,entat prin for"a fai"oa!ei ,ei2e /URGA clare pe un leu a#it$n 4n cele 76 "$ini ale !ale ar"e crora ni"ic nu li !e poate opune %i care alun# e"onii. /URGA prin ener#ia !a teri+il 4i prote1ea, pe oa"eni e ru( #:i $n u9i 4n ac2iunile %i practicile lor care 'i,ea, tre,irea %i a"plificarea ener#iei !pirituale. >ncerc$n ! eco ific" !i"+oli!"ul leului( re"arc" i"e iat c ace!ta e!te un ani"al foarte periculo!. El tre+uia ! fie toc"ai e aceea 4"+l$n,it. *rin ur"are( leul per!onific a e!ea for2ele e"oniace ale naturii 4n care coeIi!t 4n pr2i "ai "ult !au "ai pu2in e#ale at$t Oinele c$t %i Rul. *rin ur"are( 4n fiecare( fiin2 u"an eIi!t rul( i"pul!i'itatea %i 'iolen2a. Re'elarea %i e,'luirea #ra at a !c$nteii /i'ine in noi 4n calitatea !a e +ine Supre" i"plic un efort tenace aplicat a!upra !a( e natur ! con uc la o tran!for"are a propriei noa!tre naturi( la o ep%irea propriului no!tru e#o. >n acea!t irec2ie a"inti" c 4n2elep2ii Ho#:ini !u!2in c atunci c$n e#o9ul e!te ep%it %i ie!e( !e in!talea, 4n fiin2 L.GA. *rin ur"are( e!te foarte i"portant ! a1un#e" ! 4"+l$n,i" %i ! ne !tp$ni" c$t "ai +ine e"o2iile( 4ntoc"ai precu" ,ei2a /URGA( care are la i!po,i2ie leul !upu! folo!it rept 'e:icul al !u. *e plan eteric !au +ioener#etic( practica con!ec'ent a ace!tei po!turi a!i#ur eci !ufletului corporal &!au altfel !pu! corpului eteric &+ioener#etic)) ener#ie pentru a o"ina c$t "ai +ine %i a coor ona i"pul!urile a e!ea 4n lupt( 4n !$nul or#ani!"ului no!tru. Se"nifica2ia !ecret a ace!tei po!turi e!te c ea u%urea, ?ictoria o"ului( a1ut$n u9l eficient !9%i o"ine pa!iunile %i ! ani:ile,e puterile rului care ar "ai putea eIi!ta e'entual 4n uni'er!ul !u luntric. E!te !e"nificati' 4n acea!t irec2ie c !i"+olul leului e!te e!en2ial pentru a !e"nifica In ia %i poporul in ian. >n plu!( leul e!te con!i erat 4n "o uni'er!al ca fiin cel "ai no+il( cel "ai puternic( %i e!te con!i erat pe rept cu'$nt re#ele ani"alelor. El repre,int ea!e"enea i"a#inea Tatlui( a puterii paterne %i prin eIten!ie e!te o repre,entare a puterii Supre"e( cu alte cu'inte a lui /u"ne,eu. Leul e!te un ani"al care are anu"ite calit2i eIcep2ionale. Spre eIe"plu el 4%i prote1ea, pro#eniturile c:iar ac el 4n!u%i !e afl 4n pericol e "oarte. El e!te un eIe"plu e 'irtute( "re2ie( fi elitate %i "oralitate. .rice practicant Ho#a tre+uie ! acor e o eo!e+it aten2ie ace!tei po!turi. >n plan fi,ic( efortul a!upra !a 4n!%i( !olicitat e acea!t po!tur a!i#ur o !tp$nire eplin e !ine( e,'olt$n toto at %i calit2ile caracteri!tice leuluiE 'irtutea( "re2ia %i cura1ul.

TE(NICA )E E*ECUIE Se reali,ea, pornin in ?ADRASANA %i a'$n #ri1 ! 4n eprt" u%or apoi +a,inul a!tfel 4nc$t ! pute" 4ncruci%a picioarele pun$n #le,na piciorului rept pe!te ten onul lui A:ile al piciorului !t$n#. Se co+oar apoi +a,inul po,i2ion$n clc$iul rept eIact !u+ ,ona perineului. *la!" pal"ele pe coap!e a'$n e#etele orientate !pre trunc:i( iar coatele !pre eIterior. /e#etele 'or fi 2inute lipite 4ntre ele. Se reali,ea, apoi o contrac2ie !incroni,at a tuturor "u%c:ilor #$tului( fe!elor %i "aIilarelor 4n ti"p ce +r+ia 'a fi pre!at "ai "ult 4n furca !ternului. Apoi !e e!c:i e #ura !co2$n li"+a c$t "ai "ult 4n eIterior. .c:ii 'or fi 4nc:i%i %i orienta2i 4ntr9 un u%or !tra+i!" con'er#ent ctre ,ona in "i1locul frun2ii la ni'elul lui ADNA CAAKRA. Trunc:iul 'a fi pe c$t po!i+il "en2inut rept. Acea!t po!tur poate fi 4n!o2it %i e contrac2ia continu a "u!culaturii perineului( MULA OAN/AA. C&NTIENTI+ARE Ne 'o" concentra ! percepe" acti'area !i"ultan a lui ANAAATA CAAKRA principal %i MANI*URA CAAKRA !ecun ar !e!i,$n tran!ferul !u+til e ener#ie e la MANI*URA CAAKRA ctre ANAAATA CAAKRA. ?o" !e!i,a #ra at o !tare e ener#i,are #lo+al( iar 4n ca,ul unei eIecu2ii e lun# urat c:iar tre,irea %i a!cen!iunea lui KUN/ALINI SAAKTI. Acea!t po!tur confer e altfel capacitatea e a ener#i,a !i"ultan c:iar "ai "ul2i centri e for2( pre!iunea clc$iului a!upra perineului ina"i,$n MULA/AARA( contrac2ia #$tului ina"i,$n ?ISAU/AA CAAKRA( iar pri'irea orientat !pre "i1locul frun2ii ina"i,$n ADNA CAAKRA( 4n ti"p ce MANI*URA CAAKRA %i ANAAATA CAAKRA !unt ina"i,ate #ra2ie feno"enelor e re,onan2 !pecific pe care acea!t po!tur le facilitea,. Atunci c$n practicantul ace!tei po!turi 4%i orientea, pri'irea intr9un u%or !tra+i!" con'er#ent( ceea ce el fiIea, 4n acea!t 'i,iune e an!a"+lu luntric !unt propriile !ale for2e interne !tp$nite( afl$n u9!e acu" 4ntr9un perfect ec:ili+ru. Atunci c$n eIer!" acea!t po!tur( tot eauna( 4n pri"a fa, e eIecu2ie ne 'o" concentra aten2ia ! percepe" 'i+ra2iile %i ener#i,area !pecific e la ni'elul pieptului &ANAAATA CAAKRA). >n ca,ul practicii corecte a ace!tei po!turi e!coperi" c pieptul e'ine un 'erita+il centru !olar al ini"ii( aici #!in u9ne locul e !c:i"+are %i coor onare al rit"urilor re!piratorii %i circulatorii prin ec:ili+rarea crora !e reali,ea, unirea !u+!tan2ei fi,ice %i a ener#iei p!i:o9 !pirituale. C&NTRAIN)ICABII *o!tura e!te contrain icat 4n ca,uri e :ipertiroi ie pronun2at( +oli ale #$tului %i ale larin#elui cu" ar fi a"i# alita %i an#:ina. >n ca, e o+o!eal a oc:ilor !au e rupturi a "icilor 'a!e ale oc:ilor( atunci c$n !e eIecut po!tura nu 'o" reali,a !tra+i!"ul con'er#ent %i nu ne 'o" for2a eloc ! ne fiI" 4n !tra+i!" con'er#ent pri'irea. E#ECTE I .ENE#ICII /in punct e 'e ere "u!cular( SIMAASANA ac2ionea, +inefctor 4n "o !pecial

a!upra "u%c:ilor #$tului( fe2ei( al "aIilarelor. /e%i ace%ti "u%c:i !unt in plin utili,a2i atunci c$n 'or+i" !au atunci c$n "e!tec"( rareori !e 4nt$"pl ca ei ! fie contracta2i pe eplin. Acea!t contrac2ie i,o"etric 4i fortific eci( pro'oc$n 4n acela%i ti"p o acti'are a circula2iei !an#'ine 4n toate ace!te re#iuni. Contrac2ia "u%c:ilor fe2ei poate fi con!i erat rept un 'erita+il auto"a!a1 facial intern. 3ocali,area pri'irii 4n u%or !tra+i!" con'er#ent ctre ,ona in "i1locul frun2ii face ! ac2ione,e profun %i ar"onio! "u%c:ii #lo+ilor oculari( !tarea re,ultant contri+uin la tonifierea ace!tei "u!culaturi( un "ic efect fiin %i un afluI "ai "are e !$n#e 4n 4ntrea#a re#iune a oc:ilor. Circula2ia lic:i ului '$!co! care u"ple oc:iul e!te e a!e"enea con!i era+il accelerat( toate ace!tea 4"preun a'$n o ac2iune eIcelent 4n ceea ce pri'e%te !ntatea oc:ilor. /e!c:i erea la "aIi" a #urii repro uce 4n parte 4n "o analo#ic( c!catul( a'$n eci o ac2iune refleI care pro uce la !curt ti"p up aceea o !tare e relaIare +inecuno!cut. Acea!t po!tur e,'olt for2a +ra2elor %i e a!e"enea "u!culatura cefei %i #$tului. Ea ela!tici,ea, #le,nele( articula2iile %ol urilor %i 4ntrea#a ,on or!o9lo"+ar a coloanei e!te relaIat( prin acea!ta re,ult$n o ener#i,are con!i era+il a ace!tei re#iuni &%alele 4n acea!t po!tur !unt u%or !co+ite &a $ncite)). Acea!t po!tur e!'$r%e%te ec:ili+rul circulator %i re!pirator atorit po,i2iei cu%tii toracice( o"opla2ilor %i cla'iculelor. Ea ener#i,ea, %i e,'olt %i toto at re#enerea, ner'ii optici( a"elior$n 'e erea. *ractica !a e lun# urat( tre,e%te %i e,'olt intui2ia. E#ECTE &.SERVATE ASU0RA GLAN)EL&R EN)&CRINE Contractarea "aIi" a "u%c:ilor #$tului antrenea, 4n "o !pontan o co"pri"are a re#iunii #lan ei tiroi e. Acea!t ap!are tonific tiroi a( ceea ce nu i"plic o !ti"ulare eIce!i' 4n ca,ul 4n care tiroi a e!te prea acti' ci in contr tin e !9i !ta+ili,e,e pro#re!i' func2ionarea( nor"ali,$n 9o( prin practica con!ec'ent a ace!tei po!turi. >n ca,uri cu a e'rat patolo#ice 4n!( e :iper9tiroi ie( SIMAASANA nu e!te reco"an at. >ntin erea la "aIi" a li"+ii ac2ionea, a!upra pleIului #lo!o9farin#ian fiin foarte fa'ora+il %i coar elor 'ocale. Lo#:inii afir" c po!tura corect eIecutat 4"+unt2e%te tonalitatea 'ocii. SIMAASANA a1ut ea!e"eni la o +un func2ionare a #lan elor #enitale prin co"pre!ia ,onei perineului reali,at cu a1utorul clc$iului rept. Acea!t po!tur e!te toto at fa'ora+il pentru tre,irea %i a"plificarea 'irilit2ii( a!i#ur$n printre altele "rirea eficien2ei !eIuale la +r+at. *o!tura "ai are ea!e"enea efecte +enefice a!upra li#a"entelor pal"elor %i e#etelor. SIMAASANA are anu"ite efecte purificatoare( eIer!area !a 4nltur$n "iro!ul neplcut al #urii %i cur2$n #ura e toIinele interne. *rin practica per!e'erent a lui SIMAASANA !e a1un#e !i"ultan la !tp$nirea perfect a lui MULA OAN/AA &contrac2ia r cinii)( DALAN/AARA OAN/AA &contrac2ia !incron a ,onei #$tului) %i U//ILANA OAN/AA &retrac2ia a+ o"inal). >n acea!t irec2ie "arele Ho#:in S?ATMARAMA afir" 4n tratatul Ho#a cla!ic AATAA L.GA *RA/I*IKA ur"toareleE NSIMAASANA a fo!t a e!eori prea"rit e Ho#:inii reali,a2i eoarece acea!t ASANA a1ut la eIer!area %i reali,area fr efort a tuturor celor trei contrac2ii fun a"entale 4n L.GA( a!i#ur$n a!tfel apari2ia %i a"plificarea puterilor paranor"ale &SI//AIS) atri+uite lorN. *rin practica con!ec'ent a lui SIMAASANA poate fi ea!e"enea reali,at cu u%urin2 continen2a !eIual at$t e ctre +r+at c$t %i e ctre fe"eie. Acea!t ASANA face ! !e tre,ea!c %i a"plifice o !tare pronun2at e cura1. *er!oanelor ti"i e 4n !pecial 4n le e!te reco"an at ! practice acea!t po!tur !i!te"atic pe un inter'al e ti"p ce'a "ai lun#. >n plu!( e!te +ine ! re2ine" c SIMAASANA 'in ec foarte rapi rceala !au #uturaiul. Cele+rul L.GAIN ORAAMACAARI afir" e!pre po!tura leului ur"toareleE NCorpul celui care practic "ereu SIMAASANA e!te 4ncrcat 4ntot eauna cu o ener#ie atotputernic( infinit( a!e"ntoare cu aceea a unui leu. >ntoc"ai precu" leul( care e%i e!te at$t e ne4nfricat %i puternic e!te totu%i unul intre cele "ai

i!ciplinate ani"ale( o'e in c:iar un control a!upra !a cu "ult "ai "are ec$t alte ani"ale( Ho#:inii care practic acea!t ASANA 4%i 'or e,'olta ea!e"eni propor2ional cu practica( procreerea %i 'irilitatea( o'e in 4n acela%i ti"p in ce 4n ce "ai !tp$ni pe ei 4n!%i %i "ai i!ciplina2i. C&NCLU+IA Acea!t po!tur are rept efect fun a"ental( i"inuarea %i i!tru#erea e#o9ului. Ea ani:ilea, or#oliul( tre,in #ra at e'o2iunea %i iu+irea pur. *racticantul per!e'erent re#!e%te prin inter"e iul !u ec:ili+rul fi,ic( p!i:ic %i !piritual. >n plu!( el o+$n e%te u%urin2( prin eIer!area ei( for2( putere luntric( 4ncre ere 4n !ine( !i"2ul atoriei %i al ec:ili+rului. La ni'el !u+til pune fiin2a 4n re,onan2 cu con!tela2ia ,o iacal a leului( fc$n ! !e e,'olte 4n practicantE 3i elitatea %i /e'o2iunea >N UMILINB. Acea!ta e!te cu at$t "ai i"portant cu c$t ace!te 'alori !e pier in ce 4n ce "ai "ult a!t,i( fiecare orin ! fie "ae!tru %i ni"eni orin ! fie i!cipol.

G(I) 0ENTRU &RICE &M CARE )EVIA+1 )E 0E CALEA .UNULUI SIM sau ARTA )E A TE SIMI R1U I SINGUR 7. 3ace2i o #re%eal. 2. ? 'e2i !i"2i 'ino'at %i !u!cepti+il e o pe eap! pentru ea. -. Nu 'or+i2i e!pre acea!ta cu ni"eni. 5. Nu 4ncerca2i ! o repara2i 4n nici un fel. 8. Con!u"a2i9' luntric 4n tcere. =. >ncepe2i ! !ta2i c$t "ai e! !in#ur ca ! ' i,ola2i. <. Sta2i 4n pat c$t !e poate e "ult %i 'i!a2i cople%it e pe!i"i!" la lucruri !au !trile "inunate pe care !i"2i2i c nu le pute2i o+2ine. 8. Con!u"a2i9' for2a luntric p$n la epui,are pe "oti' c nu pute2i o+2ine ceea ce ori2i. C. Si"2i2i9' apoi 'l#uit( e+u!olat %i fr ro!t. 76. *!tra2i9' a e!ea acea!t ra"atic !tare luntric c$t !e poate e 'ie ar purta2i9' fal! pentru a a tuturor celorlal2i i"pre!ia c ' !i"2i2i 3.ARTE OINE. 77. >ncepe2i c$t "ai e! ! fi2i ne4ncre,tori cu to2i cei care !e afl 4n 1urul 'o!tru. 72. C$n a2i !truit 4n ea1un! 'e2i con!tata cu tri!te2e c apare "o"entul 4n care 4ncepe2i ! ' !upra2i pe aproape to2i cei care ' 4ncon1oarE a) >ncepe2i apoi ! face2i c$t "ai "ulte #re%eli %i continua2i !9i contra,ice2i pe to2i cu cea "ai "are 4ncp2$nare. +) Uita2i( atorit el!rii luntrice ! "ai "er#e2i la 4nt$lniri. c) Su+"ina2i9' prin critici ten en2io! rutcioa!e !uperiorii. ) >ncearc 4"+tat e or#oliu ! faci %i totul e unul !in#ur %i +ucur9te !a ic ac reu%e%ti !9i faci pe oa"eni ! aler#e inutil up tine. Acelora care plini e inten2ii +une 'in ctre tine !pune9le !9%i 'a e trea+a lor c$n 'or cu"'a ! te a1ute. 7-. C$n cine'a te 4ntrea+ cu !i"patie ce "ai faci !i"te9te ofen!at %i caut ! "in2i cu i"pertinen2. 75. C$n oa"enii !e !upr pe tine atorit #re%elilor tale con!i er9te atacat pe ne rept %i f 4n continuare pe ne'ino'atul. *ref9te c nu le 4n2ele#i reac2iile %i 4ntoarce9le 1i#nit !patele.

78. >ncepe2i ! ' pl$n#e2i e a%a9,i!a rutate a celorlal2i %i !i"2i2i9' re!pin%i !au i#nora2i c$n cine'a nu ' a!cult. 7=. >ncepe2i plin e !uperioritate ! a2i !faturi oa"enilor@ pune2i oricui 4n e'i en2 #re%elile !au ce nu face +ine. 7<. ?e2i re"arca oarecu" ui"i2i c 4ncepe2i ! a'e2i reac2ii paranoice pentru c oa"enii nu ' a#reea,. Si"2i2i apoi "ai "ereu c orice lucru ru 'i !e 4nt$"pl( ace!ta e!te e fapt un atac eli+erat al L.R la a re!a 'oa!tr. 78. Si"2i2i c nicio at acea!ta nu !e 4nt$"pl in 'ina 'oa!tr. 7C. .+!er'a2i c totul e!te fatal %i nu pute2i face ni"ic pentru a !c:i"+a lucrurile !au !itua2iile. 26. Si"2i2i acea!t !itua2ie 4n care ' afla2i ca fiin un e%ec #enerali,at. 27. Si"2i2i c '! !unte2i !in#urul care !e confrunt cu at$t e "are nefericire. /AC ADUNGN/ CUM?A >N ACEST *UNCT *.BI T.TU0I S RGI /E TINE >NSUBI( >NSEAMN C ESTI /EDA *E /RUMUL CEL OUN... 0I *RIN URMARE . TRANS3.RMARE ESTE CU *UTINB.

AN $ C B UTT%T(A AR)(A )(ANURASANA


Acea!t ASANA repre,int intr9un anu"it punct e 'e ere o 'ariant a lui /AANURASANA. Cu'$ntul !an!Frit UTTLTAA 4n!ea"n Nri icatN( cu'$ntul AR/AA 4n!ea"n N1u"tateN( iar cu'$ntul /AANURASANA 4n!ea"n NarcN. *o!tura !9ar tra uce aproIi"ati' prin Narcul pe 1u"tate reali,at 4n picioareN. Acea!t ASANA e!te foarte util at$t pentru 4nceptori c$t %i pentru cei a'an!a2i 4n practica L.GA( eoarece 4n !patele !i"plit2ii !ale !e a!cun e o "are #a" e po!i+ilit2i e perfec2ionare a fleIiei 4nainte %i a ela!tici,rii coloanei 'erte+rale. >n anu"ite tratate Ho#:ine acea!t ASANA "ai e!te nu"it AR/AA 9UR/ALASANA &po!tura ri icat pe 1u"tate) !au NATARADASANA &po!tura lui NATARADA). NATARADA e!te( 4n tra i2ia oriental( un a!pect al fai"o!ului ,eu SAI?A( *rincipiul Ma!culin Supre" care pune 4n e'i en2 capacitatea lui SAI?A e a "anife!ta uni'er!urile. >n repre,entarea tra i2ional a ace!tui ,eu( una in "ultiplele !ale "$ini 2ine o ta"+urin prin ale crei 'i+ra2ii fun a"entale !onore e!te e"anat Uni'er!ul( "anife!t$n toto at ti"pul %i !pa2iul( pe alt "$n el 2ine focul re!or+2iei. Ace!t foc repre,int ener#ia ce face ! fie re!or+it uni'er!ul( ar aceea%i ener#ie e!te cea care ani:ilea, e#o9ul( eoarece ace!t an! analo#ic( li+er

%i !pontan( are ca !cen at$t uni'er!ul 4ntre# 4n #eneral( c$t %i fiin2a inti" a o"ului pe care el o u"ple e fericire. Nu"eroa!e !culpturi in iene 4l repre,int pe NATARADA an!$n pe un pie e!tal 4n for" e lotu!( 4n ti"p ce la picioarele !ale( e"onul uitrii 4l conte"pl( 4ncon1urat e un cerc e flcri( !i"+olul #loriei !ale lu"inoa!e( pretutin eni r!p$n it( NATARADA !e 4n'$rte 4n 1urul !u cci el e!te ATUL( antren$n 4n ace!t '$rte1 Uni'er!ul 4ntre#. I"o+ilitatea aIei !ale 4n 1urul creia !e reali,ea, "i%carea( contra!tea, cu inten!itatea #e!turilor i'inului an!ator. >n anu"ite !culpturi( 4n ,ona capului lui SAI?A !e poate 'e ea un %arpe( !i"+ol al ener#iei KUN/ALINI pe eplin tre,it %i !tp$nit. Mi%crile an!ului a!cun e!en2a ,eului( fc$n ! apar 4n 1urul !au flcrile "anife!trii( 4n ti"p ce focul re!or+2iei( i!tru#$n tot ce e!te ilu,oriu( 4l re'elea,. TE(NICA )E E*ECUIE E*ECUIA posturii pe partea st@n54 *ornin in po,i2ia 4n picioare( 4n oi" piciorul !t$n# !pre !pate( apuc$n #le,na cu "$na !t$n#. *iciorul rept 'a r"$ne 4n per"anen2 4ntin!. Ri ic" +ra2ul rept( 2in$n u9l 4ntin! la ni'elul u"erilor( cu pal"a orientat !pre !ol 4n acea!t fa, inter"e iar 'o" a'ea #ri1 ! relaI" la "aIi" "u%c:ii +ra2ului !t$n#( "u%c:ii piciorului !t$n#( precu" %i "u!culatura or!al. >n fa,a final 'o" 4"pin#e c$t "ai "ult piciorul !t$n# !pre 4n !pate %i 4napoi( +a!cul$n !i"ultan trunc:iul pentru a9l pla!a c$t "ai ori,ontal cu putin2. M$na reapt 'a fi !u!2inut %i ea ori,ontal. .c:ii 'or fi 2inu2i e!c:i%i( 4ntr9o !tare e concentrare %i fiIare interioar. C&NTIENTI+AREA la e9ecu6ia pe partea st@n54 Ne 'o" concentra ! percepe" acti'area lui MANI*URA CAAKRA( a!pectul lunar( e recep2ie( !en!i+ilitate. >n ti"pul eIecu2iei ne 'o" concentra( e a!e"enea( a!upra unei !tri e i"o+ilitate. E*ECUIA posturii pe partea 3reapt4 *ornin in po,i2ia 4n picioare( 4n oi" piciorul !t$n# !pre !pate( apuc$n #le,na cu "$na reapt. Ri ic" +ra2ul !t$n# 2in$n u9l 4n reptul u"erilor 4ntin!( cu pal"a orientat !pre !ol. >n acea!t atitu ine relaI" la "aIi" "u%c:ii +ra2ului rept( "u!culatura or!al( precu" %i "u!culatura piciorului 4n oit. >"pin#e" apoi c$t "ai "ult piciorul rept !pre 4n !pate %i 4napoi( +a!cul$n !i"ultan trunc:iul pentru a9l pla!a c$t "ai ori,ontal cu putin2. M$na !t$n# 'a fi "en2inut( e a!e"enea ori,ontal. .c:ii 'or fi 2inu2i e!c:i%i( 4ntr9o concentrare interioar. C&NTIENTI+AREA la e9ecu6ia pe partea 3reapt4 Ne 'o" concentra ! percepe" acti'area lui MANI*URA CAAKRA( a!pectul !olar( ina"ic( e control. >n ti"pul eIecu2iei 'o" fi aten2i ! reali," o c$t "ai perfect !tare e i"o+ilitate. >n final 'o" con%tienti,a iferen2ele e !tare intre eIecu2ia pe partea !t$n# %i eIecu2ia pe partea reapt( care ne 'a pune 4n e'i en2 polaritatea centrului e for2 MANI*URA CAAKRA. E#ECTE I .ENE#ICII >n plan fi,ic po!tura confer toate efectele +enefice care !e pot o+2ine prin eIecu2ia lui

/AANURASANA( cu eIcep2ia celor ecur#$n intr9o "rire a pre!iunii intraa+ o"inale. *o!tura per"ite o "ai +un reali,are a fleIiei 4n !pate atorit econtractrii "u!culare. /up practicarea ei( arcul cla!ic la !ol e!te "ult "ai u%or e reali,at. Mu!culaturii fe2ei po!terioare a piciorului 4n oit e!te "ult 4ntin!. Acea!t po!tur 4ntre2ine %i "re%te "o+ilitatea articula2iei coIo9fe"urale. Spatele( picioarele( #enunc:ii %i coap!ele o+$n e!c ela!ticitate %i !uple2e. Acea!t po!tur eli"in celulita( fiin o ASANA eo!e+it e eficient pentru cei care 'or ! !l+ea!c. Efectele fi,ice ale ace!tei ASANA( 2in 4n pri"ul r$n e ela!tici,area %i !ti"ularea "u%c:ilor. Ea e!te foarte in icat pentru an!atori( #ener$n un !i"2 e,'oltat al "i%crii %i al ec:ili+rului. GUNAS"urile 7N %&GA N>2i 'oi e,'lui acu" cunoa%terea tran!cen ent( %tiin2a "ea "ai 4nalt pe care ai cuno!cut9o( to2i 4n2elep2ii au a1un! e aici & in acea!t lu"e) la Supre"a /e!'$r%ire Spiritual. Oa,$n u9!e pe acea!t cunoa%tere au e'enit a!e"eni Mie@ nici c:iar la 4nceputul unui nou ciclu al crea2iei ei nu !e "ai na!c. Iar la topirea ei nu !e te".N A!tfel 4ncepe KRISANA 4n OAAGA?A/9GITA eIplica2iile referitoare la cunoa%terea profun a celor - GUNAS9uri. *ute" e uce in acea!ta c$t e i"portant e!te 4n2ele#erea ac2iunii ace!tor - GUNAS !au ten in2e. Toate teItele fun a"entale Ho#:ine ce 'or+e!c e!pre crea2ia lu"ii !au e!pre "o alit2ile e e'olu2ie ale fiin2ei u"ane 9%i tot eauna a eIi!tat o analo#ie 4ntre proce!ele co!"ice e crea2ie( "en2inere %i i!olu2ie %i treptele pe care o fiin2 le are e parcur! pentru a a1un#e la !tarea e !upre" 4n2elepciune 9 'or+e!c e!pre GUNAS9uri %i c:iar le con!i er ele"ente fun a"entale pe +a,a crora !e pot 4n2ele#e %i eIplica a e'ruri profun e. /e aceea e!te nece!ar ca orice Ho#:in ! !e preocupe e 4n2ele#erea ace!tor - GUNAS9uri care 4i 'or oferi c:eile ce9i 'or per"ite ! 4n2elea# natura( pri'it at$t ca "e iul !u eItern apropiat !au foarte eprtat &!ur!ele e ener#ie co!"ic in Uni'er!) c$t %i natura !a interioar. Cel care 4n2ele#e Docul ace!tor - ten in2e ce ac2ionea, 4n per"anen2 4n Uni'er!( poate efini foarte eIact cau,a %i natura oricrui #$n ( inten2ie( for2( ac2iune in "anife!tare( precu" %i "o alit2ile prin care toate ace!tea pot fi tran!cen!e( a1un#$n a!tfel la !tarea e !upre" li+ertate 4n care !e reali,ea, fu,iunea cu /i'inul %i 4n care ciclurile co!"ice e crea2ie %i i!olu2ie nu 4l "ai pot afecta. 0RINCI0II GENERALE GUNAS9 urile repre,int calit2i e +a, ale naturii. Marii 4n2elep2i ai .rientului au e!coperit 4n natur - co"ponente tipolo#ice. Acea!t i ee a celor - GUNAS9uri e!te re,ultatul unei 4n elun#ate eIperi"entri p!i:olo#ice %i a unei profun e eIperien2e luntrice. >n concep2ia Ho#:in eIi!t ou principii eterneE *URUSAA 9 *rincipiul con%tient !piritual9 ener#etic %i *RAKRITI9 *rincipiul incon%tient "aterial9 ener#etic. *RAKRITI repre,int ori#inea !u+til( ne"anife!tat( intan#i+il a ceea ce e'ine "ai t$r,iu "ateria fi,ic. Atri+utele lui *RAKRITI !unt e fapt ace!te - GUNAS9uri. 7. SATT?A e!te for2a ec:ili+rului %i inclu e +untatea( ar"onia( fericirea( lu"ino,itatea( puritatea( u%urin2a. Ea pro uce plcerea rafinat %i li+ertatea. 2. RADAS e!te for2a "i%crii %i inclu e acti'itatea( ener#ia( efortul %i pa!iunea. Ea pro uce urerea( nea!t$"prul %i lupta. -. TAMAS e!te for2a iner2iei %i inclu e o+!curitatea( i#noran2a( incapacitatea( neputin2a( incon%tien2a. Ea pro uce e#ra area( e#enerarea %i lar'aritatea.

At$t ti"p c$t ace!te - GUNAS9uri r"$n 4ntr9un ec:ili+ru perfect( ni"ic 4n Uni'er! nu !e "anife!t. >n "o"entul 4n care eIi!t cel "ai "ic e,ec:ili+ru al GUNAS9urilor apare "anife!tarea. >n2elep2ii Ho#:ini cre 4ntr9o teorie a cau,alit2ii nu"it SAT9KARLA9?A/A confor" creia o+iectele nu !unt lucruri noi pro u!e in altce'a( ci ele"entele care !unt inerente 4n cau,ele lor. Calit2ile o+iectelor preeIi!t 4n cau,ele iar GUNAS9urile !unt 4n "o con!tant tran!"utate %i tran!for"ate 4n ca rul fiecrui o+iect. . cau, nu 4ncetea, nicio at ! eIi!te %i acea!ta pentru c ea pur %i !i"plu e!te tran!for"at 4n efectul !u. NCeea ce nu eIi!t nu poate 'eni la fiin2( ceea ce eIi!t nu 4ncetea, nicio at ! fieN &OAAGA?A/9GITA II 7=). Ni"ic nou nu e!te creat@ nu"ai ener#ia 4%i !c:i"+ for"a e "anife!tare. Ni"ic nu e!te i!tru!. .rice !culptur preeIi!t 4n cu+ul e "ar"ur( orice +ucat e #:ea2 4n ap. Atri+utele !pecifice unei cau,e e'in "anife!tate %i tan#i+ile $n a!tfel anu"ite propriet2i efectului. >n felul ace!ta( ceea ce eIi!t ne"anife!tat 4n principiul incon%tient *RAKRITI( e'ine "anife!tat 4n efectele !ale( a ic Uni'er!ul "anife!tat. .rice fiin2( lucru !au feno"en in Uni'er! con2ine 4n el toate cele - GUNAS9uri. Nu eIi!t ni"ic care ! nu ai+ 4n co"punerea !a( 4ntr9o propor2ie "ai "are !au "ai "ic toate cele - GUNAS9uri( 4ntrea#a 'arietate a naturii tuturor feno"enelor( fiin2elor( atri+utelor( ten in2elor( 4nclina2iilor( ale#erilor( per!onalit2ilor( rela2iilor %i actelor epin e e o"inarea !au prepon eren2a uneia in GUNAS9uri. /e eIe"plu( ac SATT?A o"in fiin !er'it e celelalte ou calit2i( RADAS %i TAMAS( "anife!tarea apare pre o"inant SATT?ICA. >n acea!t "anife!tare( SATT?A confer calit2i pure( lu"inoa!e( rafinate@ RADAS ener#i,ea,( i"pul!ionea,( eli"in$n !ta#narea( iar TAMAS !ta+ili,ea,. /ar ac TAMAS o"in( atunci TAMAS9ul pro uce !ta#nare %i !tupi itate( RADAS lupt ! "o ifice acea!t !tare e fapt( iar SATT?ICA r"$ne a or"it a%tept$n ! fie ener#i,at cu a1utorul lui RADAS. Acea!t eIe"plificare( eparte e a fi eI:au!ti'( !u#erea, "o ul 4n care GUNAS9urile !e afl la inter epen en2. RADAS #enerea, o continu o!cila2ie( 4n ti"p ce SATT?A %i TAMAS pro uc un i"pul!( fiecare 4n propria !a irec2ie( opu! celeilalte( 4ncerc$n ! fie o"inant. Natura o+iectelor( a feno"enelor %i a fiin2elor( precu" %i ac2iunile ace!tora !e !c:i"+ 4n "o"entul 4n care ec:ili+rul for2elor inerente celor - GUNAS9uri !e "o ific. Ace!te for2e pot fi pri'ite analo#ic precu" - for2e 'ectoriale( care !e co"pun( a cror irec2ie( "ri"e %i !en! eter"in 'ectorul re,ultant a ic for2a re,ultant( eci ele"entul o"inant al naturii interioare a o+iectului( feno"enului !au fiin2ei 4n care ace!te - calit2i !e "anife!t. A%a cu" !e o+!er' 4n natur( totul e!te 4ntr9o continu !c:i"+are. Ele"entul cel "ai ina"ic poate e'eni !tatic( iar !taticul poate e'eni la r$n ul !u ina"ic. *iatra poate e'eni #a,( #a,ul !e poate !oli ifica 4n roc. Ai ro#enul( prin tran!"utare( a un$n alte particule( poate e'eni 4n final uraniu( care la r$n ul !u poate ra ia particule in el 4n!u%i ce pot e'eni in nou :i ro#en. Arana( la r$n ul !u( poate #enera 4n fiin29ener#ie SATT?ICA !au poate ! r"$n 4n !to"ac ca o #reutate TAMASICA %i9n ca,ul ace!ta 'a fi nece!ar ac2iunea RADASICA a unor ier+uri !au "e ica"ente care ! eter"ine eli"inarea !au tran!for"area "$ncrii TAMASICE. Rela2ia 4ntr9un cuplu poate fi pur( plcut &SATT?ICA) %i !ta+il( ac e!te !er'it e TAMAS !au trectoare &RADASICA). Atunci c$n ea e!te prepon erent TAMASICA acea!ta a uce iner2ie( e#ra are %i pro!tie 4ntr9o "!ur "ult "ai "are c:iar ec$t au a'ut9o ini2ial cei oi oa"eni 4nainte e a reali,a acea!t rela2ie. /e%i ace!te GUNAS9uri !unt atri+ute ale 4ntre#ii naturi( e cele "ai "ulte ori ele !unt folo!ite pentru anali,e p!i:olo#ice 4n ca,ul fiin2ei u"ane. *ute" 4n2ele#e a!tfel CAUGELE con i2ionrii u"ane pornin e la ac2iunile( atitu inile( #$n urile( tririle %i "o ul e a !e ali"enta al unei fiin2e. Ace!tea repre,int eci principiile con i2ionante ale o"ului.

GUNAS"urile =i ALIMENTAIA >ntrea#a acti'itate u"an( felul 4n care un o" !i"te( ac2ionea,( trie%te %i #$n e%te e!te con i2ionat e :ran. U*ANISAA/ELE afir" %i ele c "intea epin e e :ranE NMNCAREA pe care o con!u"" !e tran!for" #ra at pe trei ci iferiteE cea "ai #ro!ier parte a ei e!te eli"inat. *artea e en!itate "e ie e!te tran!for"at 4n carne %i partea cea "ai fin ali"entea, "inteaN.&CAAN/.GLA9U*ANISAA/ ?I( ?( 7). >n OAAGA?A/9GITA !e afir" c cele trei tipuri e te"pera"ent &SATT?A( RADAS( TAMAS) !unt corelate cu iferitele feluri e ali"ente pe care le con!u""E NAli"entele care !pore!c 'ia2a( 'ioiciunea( puterea( fericirea %i +ucuria( care !unt #u!toa!e( con2in ulei( care nu !e !tric( fiin plcute( !unt preferate e fiin2a SATT?ICAN. NAli"entele a"are( acre( eIce!i' !rate( prea fier+in2i( iu2i( fr #u!t( care ar ( fiin plcute e fiin2ele RADASICE( !unt ttoare e !uferin2( !uprare %i +oal.N NSttut( cu #u!t alterat( ru "iro!itoare( fiin re!turi l!ate e al2ii( a!tfel "$ncarea ce place fiin2elor prepon erent TAMASICE.N &OAAGA?A/9GITA T?II( 8 976). M$ncarea are o le#tur inti" %i irect cu "intea %i ea 1oac un rol i"portant la e!'$r%irea fiin2ei. Re#i"ul ali"entar al Ho#:inului tre+uie ! fie e!en2ial SATT?ICE cereale &#r$u( ore,( :ri%c( "ei etc)( unt clarifiat( lapte( +r$n,( "iere( fructe coapte &!tru#uri( portocale( +anane( "ere( cur"ale( !"oc:ine)( alune( "i# ale( nuci( polen( ap pur e ploaie !au i,'or. Cele+rul Ho#:in SI?ANAN/A reco"an fina e #:i"+ir con!u"at cu lapte ca fiin o :ran NSATT?AN folo!it e! e Ho#:ini eoarece ener#i,ea, %i 4"pro!ptea, "intea( a1ut$n i#e!tia. Ali"entele RADASICE !untE carnea( pe%tele( !area( "u%tarul( o2etul( ali"entele aci e 4n #eneral( "$ncrurile piperate( eIce!i' !rate( a!trin#ente( a"are( acre( fructele necoapte !au cele eIce!i' coapte. Ace!te ali"ente i!tra# %i a#it "intea( eIcit pa!iunile %i e"o2iile "ic%or$n puterea 'oin2ei. Arana #reoaie uce la o !tare TAMASICA pro uc$n !o"nolen2( co"plcere %i lene. EIi!t o fal! prere #eneral ca o cantitate "are e :ran e!te a+!olut nece!ar pentru "en2inerea !nt2ii %i puterii. >n!( 4n realitate( totul epin e e puterea e a!i"ilare %i a+!or+2ie a fiin2ei. /e aceea( "area "a1oritate a :ranei a1un#e ! nu fie i#erat( fiin irect eli"inat. .a"enii i#noran2i "n$nc e "ai "ulte ori pe ,i fr a a1un#e !9%i pun "car o at 4n 'ia2 pro+le"a cunoa%terii a ceea ce 4n!ea"n un re#i" ali"entar ec:ili+rat. M$ncrurile artificiale( nenaturale !unt in ce 4n ce "ai "ulte( iar oa"enii occi entali( pier,$n !i"2ul 'alorii unui ali"ent a1un# ! "n$nce fr i!cern"$nt :ran ne!2ioa!. Ali"entele 'ec:i( re4ncl,ite !au fierte "ai "ult e - ore !unt TAMASICE %i pro'oac "ulte afec2iuni printre careE intoIica2ii. con!tipa2ie( o+e,itate etc. *e e alt parte( :rana RADASICA creea, :iperten!iune fiin ne!ntoa! pentru rinic:i %i ficat@ ea !ati!face !i"2urile ar nu e!te !ntoa! nici in punct e 'e ere fi,ic %i nici "ental. Ea poate( e a!e"enea( ! accentue,e !trile an#oa!ante e !tre!!( ten!iunile interne( contri+uin la apari2ia iferitelor afec2iuni p!i:ice. Nici :rana prepon erent TAMASICA %i nici cea prepon erent RADASICA nu !unt reco"an ate pentru cei care ur"ea, o cale !piritual. /e aceea Ho#:inul tre+uie ! !electe,e cu #ri1 %i ! prepare up re#uli !tricte :rana !a. Totu%i( e!te cuno!cut c Nnatura non facet !altu"N &natura nu !e !c:i"+ prin !alturi). /e aceea nu tre+uie ! !e recur# la !c:i"+ri +ru%te 4n nici o irec2ie %i 4n !pecial 4n pri'in2a :ranei.

M$ncarea 4n!ea"n ener#ie poten2ial. Apa ali"entea, %i ea corpul cu ener#ic@ aerul e a!e"enea. Se poate tri fr :ran "ai "ulte ,ile ar nu !e poate !upra'ie2ui fr aer ec$t c$te'a "inute. Ceea ce !u!2ine corpul e!te ener#ia. Unii Ho#:ini a'an!a2i 4nlocuie!c "$ncarea %i a1un# ! !e :rnea!c oar cu un !u+til nectar. Ace!t nectar nu e!te o +utur 4n !en!ul cuno!cut al cu'$ntului ci repre,int e fapt o enu"ire "etaforic a unei ener#ii !u+tile care !e 4"pr%tie 4n tot corpul %i care 4l ali"entea, a!tfel 4ncetul cu 4ncetul. Un a!e"enea Ho#:in 4%i poate procura ener#ia irect prin orin2a !a pur( ire,i!ti+il( "en2in$n u9%i a!tfel corpul fr pic e :ran. Acea!ta repre,int e fapt o tran!cen ere a ac2iunii GUNAS9urilor. GUNAS"urile I MINTEA Confor" 4n'2turilor in U*ANISAA/E "intea e!te fra#"entat 4n ou ten in2eE "intea pur &SATT?ICA) %i "intea i"pur !au "intea in!tinctului( a orin2ei !au cea care e#ra ea, fiin2a &RADASICA !au TAMASICA). >n final( prin te:nicile L.GA %i prin autocontrol( ele"entele i"pure !unt eli"inate %i "intea nu "ai e!te ual ci are o !in#ur ten in2 prepon erent a!cen ent &SATT?ICA). Caracteristicile min6ii SATTVICE . "inte SATT?ICA 4n r#e%te lini%tea !piritual( 'ia2a !i"pl( #$n irea 4nalt( !tu iul cr2ilor !pirituale( i!cu2iile filo,ofice( concentrarea( "e ita2ia %i co"pania unor fiin2e !pirituale. . "inte pur creea, 4n fiin2 o !tare e ar"onie care poate fi !e!i,at prin for2a e eIpre!ie a cu'intelor a #e!turilor( a oc:ilor. /orin2ele 4nalte( a!pira2iile no+ile( i ealurile ale!e( tririle !pirituale !u+li"e( "ila( !i"patia( ra#o!tea( e'o2iunea( in!pira2ia( #eniul( toate ace!tea 'in e la "intea SATT?ICA !uperioar. *uritatea "in2ii a uce 4ntot eauna up !ine puritatea ini"ii %i o !tare pre o"inant euforic. Caracteristicile min6ii RA-ASICE . "inte RADASICA prefer ora%ele a#lo"erate( 'or+a "ult( 'ia2a luIoa!( #$n irea eIclu!i' "ateriali!t( citirea ro"anelor poli2i!te %i "unca intere!at. Acea!t "inte e!te enu"it KAMAMANAS( a ic "intea in!tincti' cu orin2e( pa!iuni( !la+ %i i"pur( care e!te caracteri!tic "a1orit2ii oa"enilor. C:iar %i a%a9,i!ele per!oane ci'ili,ate %i e ucate trie!c 4n ace!t plan al "in2ii in!tincti'e. Ace!te fiin2e !e i entific cu corpul fi,ic %i cu !i"2urile %i nu au nici cea "ai "ic preocupare pentru e!coperirea Sinelui Supre" In i'i ual &ATMAN). Caracteristicile min6ii TAMASICE . "inte TAMASICA prefer co"pania fiin2elor inferioare( e#ra ate( aflate la cel "ai 1o! ni'el al !ociet2ii( !au pur %i !i"plu !e co"place 4ntr9o !in#urtate inert. Ace!te fiin2e !e 'or !i"2i "ai e#ra+ atra!e e co"pania unor ani"ale %i 'or 4"pru"uta "ult in co"porta"entul %i ener#iile ace!tora. >n #eneral( ele nu cite!c cr2i( fu# e "unc( !unt "elancolice( nu au nici un fel e rafina"ent !au ele#ant %i !unt in iferente fa2 e a!pectele i"portante ale fiin2ei !au ale u"anit2ii. A e!ea ele nu !unt capa+ile ! i!pre2uia!c ar nici ! iu+ea!c. Ele 4ntre2in prin atitu inea lor #$n uri e neputin2( !u!piciune( in iferen2 %i pro!tie. C VA URMA C

AN II

CD AR)(A "C(AN)RASANA

AR/AA( !e"nific 4n li"+a !an!crit N1u"tateN( 4n ti"p ce CAAN/RASANA e!te nu"ele ,ei2ei Lunii. AR/AA 9CAAN/RASANA e!e"nea, eci ASANA LUNII LA DUMATATE( !au altfel !pu!( a !e"ilunii. Acea!t po!tur face parte in !eria ASANA9elor e fleIie ctre 4n !pate. Spre eo!e+ire 4n! e alte po!turi e fleIie 4n !pate cu" ar fi OAUDANGASANA &po!tura co+rei) 4n care partea !uperioar a trunc:iului e!te ri icat prin for2a "u!cular a +ra2elor care ac2ionea, contrar for2ei #ra'ita2iei( 4n AR/AA 9CAAN/RASANA 4n!%i #reutatea trunc:iului %i a capului !unt cele care pro uc fleIia ctre 4n !pate( fr 'reun efort "u!cular !upli"entar. >n ca,ul ace!tei po!turi eci( for2a #ra'ita2ional e!te cea care a1ut %i "re%te 4n "o natural fleIi+ilitatea coloanei. >n ti"pul ace!tei fleIri a coloanei ctre 4n !pate( +a,inul +a!culea, 4nainte( ele"ent care face ca AR/AA 9CAAN/RASANA ! e'in o po!tur !pecific( cu efecte i!tincte %i nu oar o !i"pl 'ariant e fleIie ctre 4n !pate. Stu iul %i practica per!e'erent a fiecrei ASANA9e confir" 4n2elepciunea "arilor Ho#:ini care au re'elat ace!te te:nici ce au fiecare 4n parte 'aloarea lor eo!e+it( fa'ori,$n 4n ca,ul unei eIer!ri per!e'erente punerea la uni!on cu ener#iile !pecifice in Uni'er!. TE(NICA )E E*ECUIE /e%i aparent !i"pl( acea!t po!tur nece!it "ult aten2ie 4n pri'in2a felului 4n care ea tre+uie a+or at. *o,i2ia e plecare e!te foarte i"portant %i con i2ionea, eIecutarea corect a te:nicii propriu9,i!. Se porne%te in picioare cu +ra2ele 4ntin!e ea!upra capului. Lo#:inii afir" c acea!t po,i2ie e plecare( e!te corect 4n "o"entul 4n care( ',ut in profil( e la '$rfurile e#etelor e la "$ini( trec$n pe linia coloanei 'erte+rate %i p$n la clc$ie( corpul e!crie o linie perfect reapt %i nu una fr$nt. /e aceea( acea!t pri" etap tre+uie ! fie reali,at cu aten2ie( acelea%i eIi#en2e fiin cerute %i la practica lui TALASANA &po!tura ar+orelui)( 4ntrea#a #reutate a corpului 'a fi reparti,at unifor" pe toat !uprafa2a tlpilor picioarelor. Oa,inul 'a fi +a!culat pentru a9l pla!a la ori,ontal( coloana 'a fi 4n reptat aran1$n 'erte+rele unele !u+ altele( eli"in$n toate cur+urile 4n fa2 ale coloanei. Capul 'a fi p!trat

rept( iar pal"ele 'or fi orientate !pre 4n fa2( relaIate( 4n ti"p ce +ra2ele %i trunc:iul 'or fi 4ntin!e c$t "ai "ult po!i+il. /epla!$n apoi capul pe !pate pentru a putea 'e ea '$rful e#etelor( 4nclin" pro#re!i' partea !uperioar a trunc:iului ctre 4n !pate. Nu 'a tre+ui ! ne 4nclin" ctre 4n !pate epla!$n re#iunea lo"+ar( ,on care opune pu2in re,i!ten2 4n ca,ul unei fleIii 4n !pate( ar care e!eori e!te cea "ai fra#il ,on a coloanei. Toc"ai pentru acea!ta 'o" e'ita ca re#iunea lo"+ar ! participe la "i%care( 4ncerc$n ! cur+" nu"ai partea !uperioar a !patelui. ?a tre+ui eci ! erul" coloana 'erte+ral( 'erte+r cu 'erte+r( pornin in ,ona cer'ical( 4ncerc$n ! in'er!" cur+ura natural care e!te c:iar prea accentuat la unele per!oane( fr a co+or4 4n! p$n la ,ona lo"+ar. *roce $n a!tfel !e 'or ela!tici,a pu2in c$te pu2in fiecare intre 'erte+rele or!ale. Reali,$n acea!t po!tur( 'o" a'ea eci #ri1 ! plie" 4n !pecial ,ona coloanei aflat 4ntre o"opla2i( prote1$n ,ona lo"+ar. Totu%i 'a fi aproape i"po!i+il ca acea!t ,on ! nu participe eloc la fleIia #eneral ar 'o" cuta ca acea!ta ! !e reali,e,e c$t "ai pu2in po!i+il %i nu 4ntr9o "anier eli+erat. *entru a eIecuta c$t "ai corect ace!t eIerci2iu %i a 4nclina c$t "ai "ult trunc:iul ctre 4n !pate fr efort 'a tre+ui ! ne i"a#in" c 'erte+rele !e epla!ea, precu" un e'antai. Gra2ie ace!tei repre,entri "entale( ASANA 'a fi eIecutat "ult "ai u%or iar "u!culatura pr2ii inferioare a trunc:iului 'a fi 4n 4ntre#i"e pa!i'. ?o" 4nclina trunc:iul c$t "ai "ult po!i+il( ctre 4n !pate +a!cul$n +a,inul !pre 4n fa2 4n ti"p ce picioarele !unt "en2inute perfect 4ntin!e %i #reutatea corpului !e p!trea, 4n continuare pe 4ntrea#a !uprafa2 a tlpii piciorului. Se 'a r"$ne c$t "ai "ult ti"p 4n acea!t po,i2ie ne"i%cat( 4n ti"p ce re!pira2ia 'a fi "en2inut nor"al( e 'oie. >n ca,ul practicrii ace!tei po!turi pe un inter'al e ti"p 4n elun#at( proce!ul re!pirator !e 4ncetine%te iar urata in!pira2iei e'ine e la !ine e#al cu cea a eIpira2iei. C&NTIENTI+AREA Ne 'o" concentra ! percepe" fluIurile e ener#ie co!"ic trec$n prin +ra2e( con%tienti,$n circula2ia e!cen ent a ener#iei prin +ra2ul !t$n# precu" circula2ia e!cen ent a ener#iei prin +ra2ul rept( apoi 'o" ur"ri trecerea fluIului prin trunc:i %i 'o" re"arca focali,area lor la ni'elul lui SJA/AISTAANA CAAKRA9 un e 'a a"plifica a!pectul e control %i e"i!ie. Se!i," a"plificarea poten2ialului erotic ele'at precu" %i capacitate "rit e control la ni'elul ace!tei ener#ii. ?o" con%tienti,a e a!e"enea o !tare e e!tin ere a ,onei pleIului !olar are ca efect i!iparea ten!iunilor( a co"pleIelor !au a in:i+i2iilor !eIuale precu" %i o euforie !pecific "anife!tat 4n tot corpul( eIpan!ionat( ce ne 'a per"ite ! !i"2i" ulterior rafinarea tririlor erotice. Se!i," e a!e"enea( a"plificarea i"a#ina2iei creatoare controlate e 'oin2. E#ECTE I .ENE#ICII RE+ULTN) )IN 0RACTICA LUI AR)(A" C(AN)RASANA Se %tie c !tatica corect a coloanei 'erte+rale epin e e o 'erticalitate perfect. /in acea!ta ecur#e( 4n +un parte( po,i2ia +a,inului %i o #a" foarte "are e atitu ini corporale cu efecte pre o"inante coneIe 4n fiin2a noa!tr luntric. >n perioa a actual( acti'it2ile ,ilnice ale fiin2ei u"ane precu" %i po,i2iile !ale corporale 4n anu"ite !itua2ii !unt e!eori lip!ite e o anu"it naturale2e %i e aceea apar efor"ri ale coloanei at$t e e! 4nc$t ace!tea au a1un! aproape ! fie con!i erate nor"ale. *ractic( la o"ul ci'ili,at( cur+urile coloanei 'erte+rale !unt "ai "ereu eIa#erate c:iar ac noi a" a1un! ! le con!i er" nor"ale. Aproape 4ntot eauna eIi!t o arcuire eIa#erat a !patelui &cifo,a or!al). . efor"are a coloanei 'erte+rale( oric$t e u%oar ar fi ea( antrenea, cu !ine o !erie 4ntrea# e repercu!iuni !u+tile la iferite ni'eluri. /e aceea( Ho#:inii au a'ut 4ntot eauna #ri1 ! ur"rea!c reec:ili+rarea 4ntre#ului an!a"+lu al

coloanei( cut$n 4n per"anen2 o c$t "ai eplin 'erticalitate %i !i"etrie la ni'elul ace!teia. Cur+urile nor"ale 'or continua ! r"$n ar practica lui AR/AA 9 CAAN/RASANA 'a tin e ! le e!to"pe,e( ac2ion$n 4n "o corecti' a!upra tuturor efor"a2iunilor. >n #eneral( fleIiile reali,ate pe !pate( confor" in ica2iilor Ho#:ine !unt cele "ai utile pentru a corecta efor"a2iile coloanei. AR/AA 9 CAAN/RASANA e!te una intre cele "ai eficiente po!turi pentru a reali,a acea!t 'erticalitate %i pentru a a!i#ura !tatica corect a coloanei 'erte+rate. *rin ur"are( e!te i"portant ! !e practice re#ulat acea!t ASANA( c:iar e "ai "ulte ori pe ,i %i( ac e!te ca,ul( c:iar 4n afara %e in2ei e ASANA9!. Nu e!te un fapt 4nt$"pltor c acea!t po!tur e!te inte#rat ca parte 4n !eria e eIerci2ii nu"it SALUTUL S.ARELUI( care tre+uie practicat e ou ori pe ,i( la r!ritul %i apu!ul Soarelui. 3i#urile pre,entate !c:e"atic 4n lec2ie ne arat e'ia2iile pro'enin intr9o !tatic incorect art$n a+aterile e la o po,i2ie 'erticalE A) Acea!t fi#ur arat atitu inea cu a e'rat corect a coloanei. /ac per!oana in fi#ur ar fi ri icat +ra2ele ea!upra capului( !9ar fi putut tra!a o linie reapt e la clc$ie p$n la '$rful e#etelor. Oa,inul e!te ori,ontal. O) Acea!t po,i2ie e!te relati' +un@ eIi!t totu%i o lor o, lo"+ar e1a "ult prea accentuat. Oa,inul e!te +a!culat u%or !pre 4nainte 4n!o2it e cele "ai "ulte ori e "i%carea unor "u%c:i ai coap!ei c$t %i a unor li#a"ente ata%ate +a,inului. *er!oana co"pen!ea, acea!t 4nclinare pre!$n un pic rinic:iul. Centura a+ o"inal e!te 4n! corect. C) >n acea!t po!tur +a,inul e!te e1a 4n "o clar "ult "ai 4nclinat fiin 4n!o2it e o !l+ire a centurii a+ o"inale. Spatele !e arcuie%te %i re!pira2ia e'ine !uperficial( capacitatea toracic neput$n ! per"it u"plerea total cu aer a pl"$nilor. *entru a 4n repta acea!t !itua2ie 'a tre+ui ! Nori,ontali,"N +a,inul( ! fortific" centura a+ o"inal( ! e,'olt" "u!culatura !patelui( ! 4"pin#e" toracele !pre 4n fa2( ! ri ic" u%or +r+ia %i ! "o ific" "ulte in o+iceiurile po!turale 'icioa!e "ai ale! 4n !er'iciu. /) Oa,inul e!te c:iar "ai +a!culat ec$t 4n ca,ul fi#urii C). Centura a+ o"inal e!te foarte l!at 4n 1o! iar 'i!cerele cu !i#uran2 nu "ai !unt la locul lor %i nu "ai au 'olu"ul nor"al. Circula2ia !an#uin 4n a+ o"en e'ine #reoaie( #ener$n !ta,ele !an#uine( con!tipa2ia( con#e!tionarea ficatului %i alte !tri peni+ile. Re!pira2ia e!te "ult prea !uperficial %i in!uficient 4n acea!t !itua2ie. >n #eneral( e la ace!t !ta iu !tarea !nt2ii tin e ! !e e#ra e,e pu2in c$te pu2in %i 4ncetul cu 4ncetul. Kilo#ra"ele eIce entare acu"ulate fac intr9o a!e"enea per!oan un o+e, !au nu poate ! re!pire corect %i 4i #enerea, e,ec:ili+re 4n 4ntre#ul or#ani!". Re"e iile !unt acelea%i ca %i la punctul C) ar nece!it o auto!upra'e#:ere e1a "ult "ai !erioa!. *entru a 4n'2a care e!te atitu inea corporal corect pentru a a"eliora %i 'in eca anu"ite afec2iuni ale coloanei( AR/AA 9 CAAN/RASANA e!te e un real folo!. Oa!cularea !pre 4n fa2 a +a,inului pro uce o acti'are puternic a lui SJA/AISTAANA CAAKRA. Acea!t epla!ate !e reali,ea, cel "ai a e!ea incon%tient la fe"eile care poart tocuri. .+iceiul e a purta tocuri are eci ca efect o ina"i,are #enerat po,i2ional a lui SJA/AISTAANA CAAKRA. *ractica lui AR/AA 9 CAAN/RASANA are e a!e"enea ca efect a"eliorarea iri#rii cu !$n#e a

" u'ei !pinrii %i a celor ou lan2uri e #an#lioni ai !i!te"ului ner'o! !i"patic !itua2i e o parte %i e alta a coloanei 'erte+rale( ceea ce 'in ec nu"eroa!e tul+urri func2ionale %i le,iuni or#anice. Centura a+ o"inal e!te "ult 4ntrit( talia e'ine !upl( corpolen2a e!te re u! iar la fe"ei acea!t po!tur a1ut ca na%terile ! e'in u%oare( nor"ale( !pontane %i fr ureri. GUNAS"urile En %&GA (continuare la cursul nr' B AN II! (II! >n o"eniul p!i:olo#ic %i !piritual ace!te trei calit2i pot fi efinite %i ca for2e !pecifice ale naturii u"ane 4n felul ur"torE TAMAS 9incon%tien2a( i#noran2a( pro!tia@ RADAS9 cutarea a!i u( efortul ne4ncetat 4n! lip!it e cunoa%terea profun a "o alit2ilor e a ac2iona & eci ne%tiin cu" ! ac2ione,e) i"pul!ionat fiin oar e orin2e %i pa!iuni erotice( !trful#erat oar rareori e 4n2ele#erea a e'rat@ SATT?A 9 cunoa%terea( e!c:i erea ctre !piritualitate( puritatea( ar"onia( 4n2elepciunea care confer unei fiin2e fericirea %i %tiin2a e a ac2iona 4n per"anen2 la uni!on !au 4n 'irtutea le#ilor co!"ice. Ace!te atri+ute ale naturii !unt 4n!u%iri calitati'e 4n e!en2a lor %i e aceea ele !unt nu"ite GUNAS !au calit2i. A!pectele p!i:olo#ice %i calitati'e repre,int principiul ina"ic fun a"ental ce 4nal2 fiin2a ctre preocupri !pirituale. *!i:icul !au for2a !ufletului e!te e fapt puntea e le#tur intre !pirit %i "aterie. /e aceea( calitatea e!te net !uperioar a!pectului cantitati'. >n concep2ia Ho#:in( natura are fr 4n oial o ac2iune cantitati' nu"it MATRA ar care e!te li"itat fiin pre,ent oar 4n acti'itatea concret. Ac2iunea calitati' e!te 4n! net !uperioar fiin for2a creatoare( eter"inant( care i!pune a!upra tuturor lucrurilor %i care !t la +a,a tuturor !tructurilor cantitati'e eIterioare in planurile "ai #ro!iere. >ntrea#a ac2iune calitati' a naturii infinit e co"pleI 4n etaliile %i 'arietatea ei e!te eter"inat e propor2ia celor - calit2i pre,ente oriun e %i 4"pletite at$t e !tr$n! 4nc$t aproape c nu eIi!t po!i+ilitatea e a le anali,a !eparat. La "o ul #eneral( cele - calit2i tre+uie pri'ite 4n o"eniul circula2iei ener#iei uni'er!ale ca fiin ec:ili+rul &SATI?A)( "i%carea &RADAS) %i iner2ia &TAMAS) a ic cele - for2e fun a"entale in!epara+ile %i coeIi!tente ale naturii. >n OAAGA?A/9CITA cap. TI?( !utra 8( !e !puneE N Cele - GUNAS9uri n!cute in *RAKRITI 4ntre!c 4n corp pe nepieritorul locuitor al corpului.N LIMITARILE GUNAS"URIL&R GUNAS9urile !unt totu%i li"itate atorit caracterului finit al calit2ii %i al "o ului e ac2iune %i 4n con!ecin2 pro uc li"itare. TAMAS repre,int o incapacitate %i e aceea 4n "o e'i ent el li"itea,. /orin2a RADAS9ic e!te o for2 e natur "ai +enefic fiin ini2iatoarea ac2iunilor( ar pute" 'e ea e!tul e +ine c orin2a cu li"itrile ei %i acaparrile ei 'a fi 4ntot eauna o li"itare pentru o". SATT?A 4l 4nln2uie %i ea pentru c e!te un principiu e natur "ental( un principiu al cunoa%terii li"itate %i li"itatoare( al unei fericiri ce epin e e o+$n irea !au reali,area unui lucru li"itat( al unuia !au al altuia intre o+iecte( e o !tare particular a "entalului e o li"itare a "in2ii care nu a a1un! ! ai+ claritate a+!olut. *lcerea #enerat e ea e!te le#at totu%i e lucrurile trectoare fiin o a+ilitate e inte#rare 4n "e iul eItern !au o u%urin2 !pontan e eIpri"are atorat e cele "ai "ulte ori unor capacit2i nati'e. SATT?A creea, ata%a"ent fa2 e fericire( RADAS e ac2iune( TAMAS a!cun e cunoa%terea %i ata%ea, e ne#li1en2( eroare %i inac2iune. >n OAAGA?A/9CITA cartea a TI?9a( =98( !e afir"E NSATT?A lea# e ata%a"ent fa2 e cunoa%tere %i prin ata%a"ent fa2 e fericire( RADAS lea#

!piritul 4ncarnat prin ata%a"entul fa2 e ac2iuni@ TAMAS lea# prin ne#li1en2( in olen2 %i prin !o"n. Cunoa%terea e!te cea care ne arat cu" ! ac2ion". Ea con i2ionea, eci( calitatea unei ac2iuni( iar la ni'el "ai !u+til( ea 4n!%i poate fi con!i erat o ac2iune. 3ericirea repre,int fructul ac2iunilor unei fiin2e care a o+$n it o cunoa%tere profun . /ar at$t fructul ac2iunilor c$t %i ac2iunea 4n !ine nu tre+uie nicio at ! ne 4nln2uie. >n OAAGA?A/9GITA( KRISANA !puneE NLa fel cu" cei care NU %tiu ac2ionea, cu ata%a"ent fa2 e ac2iune( tot a%a cei care %tiu tre+uie ! ac2ione,e fr ata%a"ent. NAc2iunile noa!tre 4"preun cu fructele lor( tre+uie con!acrate lui /u"ne,eu. >n ace!t !en!( ata%a"entul fa2 e cunoa%tere %i fa2 e fericire nu poate fi %i el ec$t tot o li"itare. )E#INIREA CARACTERISTICIL&R ESENIALE ALE CEL&R TREI GUNAS >n conclu,ie( c$n SATT?A GUNA pre o"in( fiin2a e!te pur %i fericit( iar #$n urile !unt ele'ate. Ea e!te foarte i"portant pentru p!trarea ec:ili+rului e"o2ional %i "ental. 3r pre o"inan2a lui SATT?A GUNA 4n fiin2( pot apare iferen2e e,ec:ili+re e natur p!i:o!o"atic care 'or uce la iferite feluri e !uferin2e. *rin puritatea lui SATT?A GUNA +oala nu !e poate pro uce %i c:iar !uferin2a poate fii eli"inat oriun e 4n natur. Ea a uce cal"ul( +ucuria( eli"in$n confu,iile %i !trile conflictuale. Re,ultatele ei !unt cunoa%terea( ar"onia %i fericirea. *lcerea SATT?A9ic nu e!te oar o !i"pl "ul2u"ite le#al e o orin2 !ati!fcut( ci acel eliciu !au "ul2u"ire interioar ura+il pe care o a uce !tarea e 4"pcare cu !ine( cu natura( cu o+iectele orin2elor %i cu percep2iile le#ate e ace!tea. SATT?A( la fel ca celelalte GUNAS9uri ne li"itea, li+ertatea( ne lea#. >ntot eauna 4n ca,ul oricrei GUNAS( le#tura !e reali,ea, 4n acela%i "o ( prin /.RINB( prin EG.. >n ace!t ca, e!te 'or+a e o orin2 "ai no+il %i e un EG. "ai pur. /ar at$t ti"p c$t !unt "en2inute ace!te for"e( nu eIi!t li+ertate eplin. ."ul 'irtuo!( cuno!ctor( are e#oi!"ul !u 'irtuo!( e#oi!"ul !u cuno!ctor %i 4ncearc !au ore%te !9%i !ati!fac ace!t e#oi!" SATT?A9ic. El caut 'irtute %i cunoa%tere pentru +inele !u. /oar c$n 4ncet" ! "ai !ati!face" e#oi!"ul( c$n ne opri" ! "ai 're" %i #$n i" e#oi!t( 4ncet" %i ! "ai fi" Eul li"itat %i e'eni" cu a e'rat li+eri. RADAS are ca e!en2 atrac2ia ctre plcere. RADAS e!te precu" un copil ata%at e orin2a e a acapara c$t "ai "ulte o+iecte Acea!t ten in2 !e na%te in !etea up o !ati!fac2ie ne4"plinit( e aceea ea e!te plin e neo i:n( fe+rilitate( la!ci'itate( lco"ie %i 4nfri#urare. E!te o acti'itate e cutare e noi i"pul!uri %i !ti"uli eIteriori. E!te for2a orin2ei care "oti'ea, toate ini2iati'ele per!onale o+i%nuite %i toate "i%crile e a#ita2ie %i cutare in fiin2a noa!tr 4n reptate i"petuo! !pre ac2iune %i "unc. RADAS e!te for2a ina"ic 4n toate "anife!trile naturii( fructul !u e!te +ucuria ac2iunii ar %i urerea e%ecului. /orin2a 4n!ea"n o ne4n2ele#ere a naturii reale a o+iectului %i e fapt i"plic 4n final o non9po!e!iune( eoarece c:iar %i plcerea po!e!iunii 4"plinite e!te tul+urat %i in!ta+il pentru c nu cere o cunoa%tere clar( nu %tie ! ai+ %i nici nu poate ! #!ea!c !ecretul 4n2ele#erii %i al !ati!fac2iei corecte. >ntrea#a cutare i#norant %i pa!ional a 'ie2ii apar2ine "o alit2ii RADAS9ice a Naturii. RADAS creea, RAGA &atrac2ie !au ata%a"ent) %i /?ESAA &a'er!iune !au ur) a!upra o+iectelor eIterioare. . fiin2 prepon erent RADAS nu e!te nicio at !ati!fcut %i caut 4n per"anen2 noi !ur!e e plcere. Acea!t 4nclina2ie con uce 4n final e fapt ineIora+il( ctre !uferin2 %i +oal. Aiperten!iunea e!te una in +olile !pecifice fiin2elor cu o ten in2 RADAS accentuat. . a!e"enea fiin2 4nt$"pin "ari pro+le"e 4n a !e controla %i a !e auto i!ciplina( fiin !upu! unor ten in2e !au o+iceiuri incon%tiente !au prea pu2in con%tienti,ate ac2ion$n

a e!ea fr a %ti !au a 4n2ele#e e ce fac acea!ta. Multe per!oane( up ce au fcut un ru !au up ce au pro u! !uferin2 altora( "rturi!e!c c ac ar fi %tiut nu ar fi ac2ionat 4n felul acela( care e fapt nu reflect !tarea %i inten2ia lor real. Ten in2a RADAS9ic e!te cea care con uce ctre i"pul!i'itate( acte necontrolate %i creea, o i'i,iune foarte clar ctre ceea ce e!te 4n interior %i ceea ce e!te 4n eIterior. RADAS poate fi 4n! irec2ionat po,iti' %i atunci con uce ctre creati'itate %i atitu ine con!tructi'. Ea e!te o for2 acti' %i ac e!te eci folo!it poate a uce +inele at$t pentru fiin2 c$t %i pentru u"anitate. TAMAS e!te n!cut in iner2ie %i i#noran2 %i fructele ei !unt e a!e"enea lar'aritatea( iner2ia %i i#noran2a. >ntunericul lui TAMAS e!te cel ce u"+re%te cunoa%terea %i pro uce confu,ii %i e,a"#iri. /e aceea ea e!te opu! lui SATT?A( pentru c e!en2a lui SATT?A e!te ilu"inarea &*RAKASAA) iar e!en2a lui TAMAS e!te a+!en2a lu"inii( ne%tiin2a( A*RAKASAA. TAMAS a uce incapacitate %i ne#li1en2 4n ac2iune precu" %i ne#li1en2 %i in iferen2 4n fa2a erorii( neaten2ia %i ne4n2ele#erea !au 4n2ele#erea #re%it. In olen2a( lan#oarea %i !o"nul inert apar2in ace!tei GUNA. C VA URMA C

AN II C FG SETU " .AN)(SANA (0&)UL En TENSIUNE!


ETIM&L&GIE SETU 4n!ea"n 4n li"+a !an!crit Npo N iar OAN/AA 4n!ea"n Ncontrac2ieN( Nten!iuneN( N+locareN. /eci tra ucerea aproIi"ati' a nu"elui ace!tei ASANA e!te Npo ul 4n ten!iuneN. Acea!t po!tur "ai e!te nu"it %i UTTANA MALURASANAE UT 4n!ea"n 4n li"+a !an!crit Ninten!N( TAN 4n!ea"n Na 4ntin eN( iar MALURA 4n!ea"n pun. Acea!t ASANA !e a!ea"n cu pun cu penele e!f%urate( e aici pro'enin u9i nu"ele.

TE(NICA )E E*ECUIE *ornin in po,i2ia culcat cu !patele pe !ol( !e 4n oaie picioarele( pla!$n clc$iele c$t "ai aproape e fe!e. Tlpile 'or fi eprtate %i paralele 4ntre ele. Se apuc apoi cu "$inile partea eIterioar a #le,nelor( p!tr$n u"erii la !ol. Se pla!ea, +r+ia 4n furca !ternului %i !e 4"pin#e ,ona pu+ian c$t "ai !u! po!i+il( contract$n puternic "u!culatura !patelui %i coap!ele. Acea!t contrac2ie creea, ten!iune +inefctoare &OAN/AA) ce repre,int un ele"ent !pecific 4n ca,ul ace!tei ASANA. Re!pira2ia 'a fi nor"al( e 'oie !au

poate fi reali,at lent %i c$t "ai a"plu cu putin2. /atorit po!turii( re!pira2ia 'a fi 4n "o prepon erent a+ o"inal( a ic reali,at cu partea e 1o! a pl"$nilor). Ten!iunea +inefctoare eIi!tent 4n ,ona trunc:iului face ca re!pira2ia co!tal &reali,at cu partea e "i1loc a pl"$nilor) ! nu fie u%or e eIecutat( iar ac +r+ia pre!ea, cu putere !ternul( a%a cu" e!te in icat 4n ca,ul ace!tei ASANA( re!pira2ia cla'icular &reali,at cu partea !uperioar a pl"$nilor) e'ine aproape i"po!i+il. Acea!t po!tur creea, eci capacitatea e a putea con%tienti,a 4n "o i!tinct "o ul e re!pira2ie a+ o"inal( a!pect care e!te eo!e+it e i"portant 4n practica anu"itor eIerci2ii e *RANALAMA. ER&RI CE TRE.UIE EVITATE 0ENTRU A E*ECUTA CT MAI C&RECT SETU ".AN)(ASANA /e%i acea!t ASANA e!te aparent foarte !i"pl( eIi!t totu%i c$te'a erori frec'ente pe care e!te nece!ar ! le !e"nal" pentru a fi e'itateE 9 a nu eprta !uficient picioarele e!te o eroare@ picioarele tre+uie 2inute eprtate la o i!tan2a cel pu2in e#al cu i!tan2a intre u"eri@ 9a nu 2ine furca !ternului 4"pin! 4n +r+ie( repre,int o alt #re%eal@ e a!e"enea e!te i"portant e "en2ionat faptul c !ternul repre,int ele"entul acti' care e!te 4"pin! !pre +r+ie( 4n ti"p ce acea!ta 'a r"$ne ne"i%cat( pa!i'@ 9 a nu 4"pin#e !uficient e !u! trunc:iul lip!e%te acea!t ASANA e caracterul !u e OAN/AA &contrac2ie !pecific). C&NTIENTI+AREA ?o" percepe 4n ca,ul ace!tei po!turi circuitul !u+til al ener#iilor telurice prin picioare( urc$n 4n ,ona +a,inului %i focali,$n u9!e o parte intre ele la ni'elului lui MANI*URA CAAKRA( altele urc$n 4n continuare 4n ,ona !uperioar a trunc:iul( pentru a ina"i,a 4n "o e#al ?ISAU//AA CAAKRA. La re'enire 'o" con%tienti,a e a!e"enea o !tare e ener#i,are #lo+al la ni'elul 4ntre#ii fiin2e( o circula2ie li+er a ener#iilor 4n !pecial 4n ,onele contractate 4n ti"pul eIecu2iei ace!tei ASANA( precu" %i o !tare e ina"i,are at$t a fluIurilor ener#iilor !u+tile c$t %i a circula2ie #lo+ale a !$n#elui %i a li"fei 4n corpul fi,ic. C&NTRAIN)ICAII Nu eIi!t contrain ica2ii !peciale 4n ca,ul eIecu2iei ace!tei ASANA 4n afar oar e !itua2ia 4n care ea ar pro'oca ureri( e eIe"plu 4n re#iunea lo"+ar. Ace!te !itua2ii !unt eo!e+it e rare( ar ac totu%i apar ureri 'a#i( c:iar %i 4n alternati'a cea "ai efa'ora+il SETU9 OAN/AASANA nu 'a pro uce nici un efect ne#ati' #ra'. Totu%i !e in ic pentru per!oanele !uferin e lor o, lo"+ar eIa#erat ! nu practice acea!t po!tur. E#ECTE =i .ENE#ICII CE RE+ULT1 0RIN 0RACTICA LUI SETU" .AN)(ASANA Musculatura 3orsal4 Acea!t ASANA fortific puternic "u!culatura !patelui( "ai ale! 4n re#iunea lo"+ar pe care o 'a con!oli a( re $n u9i 4n continuare !uple2ea. >n tra i2ia Ho#:in e!te cuno!cut faptul c o contrac2ie puternic %i 'oluntar a unui "u%c:i pro'oac ulterior( printr9o reac2ie refleI( econtractarea !a +enefic !pontan. Ace!t principiu 4n2ele! corect %i aplicat 4n anu"ite !itua2ii e!te eo!e+it e 'aloro! eoarece repre,int unul intre "i1loacele cele "ai +une( %i "ai !i"ple e a eli"ina contracturile !tre!!ante ale "u%c:ilor po!turali profun,i ai coloanei 'erte+rale nefa'ora+il ten!iona2i 4n !pecial la per!oanele !e entare "ai ale! la !f$r%itul ,ilei. /econtractarea !pontan( +inefctoare pro'ocat 4n ace!t fel fa'ori,ea, practica tuturor po!turilor e fleIie 4n fa2. Articula6ia sacro"iliac4 SETU9OAN/AASANA ac2ionea, e a!e"enea foarte puternic %i a!upra articula2iei

coIo9fe"urale. CoIartro,a e!te o afec2iune foarte ureroa! ce !e "anife!t in ce 4n ce "ai frec'ent la per!oanele in ce 4n ce "ai tinere. Acea!ta e!te o +oal in!i ioa! care nu ac2ionea, irect 4n !en!ul "ic%orrii uratei e 'ia2 a in i'i ului ar poate !9i li"ite,e po!i+ilit2ile proprii e epla!are %i c:iar !9l i"o+ili,e,e pentru perioa e lun#i( 4n ca,uri #ra'e. *rintre "ultiplele cau,e ce pot eclan%a coIartro,a( lip!a e "i%care %i e !olicitare a ace!tei articula2ii 1oac fr 4n oial un rol foarte i"portant. Suprafe2ele articulare( cufun ate 4n lic:i ul lor lu+refiant( nu !unt :rnite ec$t prin inter"e iul ifu,iei ace!tui lic:i care la r$n ul !u tre+uie ! fie pu! 4n "i%care prin 4n!%i "o+ili,area articula2iei. Ace!ta repre,int( 4n #eneral( "oti'ul principal pentru care toate articula2iile tre+uie!c pu!e 4n "i%care( %i 4n acea!t irec2ie( AATAA L.GA( prin i'er!ele po!turi pe care ni le pune la i!po,i2ie( reali,ea, acea!t "o+ili,are con!tant a tuturor articula2iilor( 4ntr9un "o co"plet. *entru articula2ia coIo9fe"ural "er!ul pe 1o! !au "er!ul pe +iciclet ac2ionea, 4n "o pre'enti'. SETU9OAN/AASANA poate fi( 4n! e un real folo! c:iar %i atunci c$n acea!t articula2ie e!te afectat( !in#ura in ica2ie !upli"entar ce 'a fi re!pectat 4n ace!t ca, con!t$n 4n aceea c !e 'a reali,a rularea coloanei lent %i foarte u%or. Acea!t po!tur ac2ionea,( e a!e"enea( puternic a!upra articula2iei fr a o "ai !olicita 4n plu! atorit #reut2ii corpului a%a cu" !e 4nt$"pl 4n "o nor"al 4n po,i2ia 4n picioare !au a%e,at. Sistemul ner?os parasimpatic Tonifierea re#iunii lo"+are pro'oac at$t prin co"pre!ia r cinilor ner'oa!e 4n ti"pul eIecu2iei po!turii c$t %i prin afluIul e !$n#e in fa,a e con%tienti,are e up reali,area po!turii( o !ti"ulare profun +enefic a para!i"paticului pel'ian care ac2ionea, a!upra or#anelor in ,ona inferioar a +a,inului inclu,$n 4n acea!t ac2iune refleI or#anele #enitale at$t la +r+at c$t %i la fe"eie. >n ca,ul fe"eilor( pertur+a2iile #inecolo#ice non9patolo#ice( +anale pot fi a"eliorate #ra at %i c:iar eli"inate prin inter"e iul ace!tei po!turi. E!te e altfel %tiut faptul c a!upra unor a!tfel e pro+le"e e!te foarte #reu ! !e ac2ione,e eficient pe cale "e ica"entoa! eoarece ele nu con!tituie propriu9,i! ni%te +oli( ci !unt oar !i"ple pertur+ri func2ionale( care pot 4n! crea !tri neplcute. Rolul para!i"paticului pel'ian e!te( 4n principal( e a a!i#ura coor onarea anu"itor proce!e la ni'elul or#anelor #enitale %i urinare. SETU9 OAN/AASANA ac2ionea, puternic 4n !pecial a!upra ace!tei pr2i a para!i"paticului %i a!i#ur toto at o !ti"ulare eficient a or#anelor #enitale. Ea fa'ori,ea, eci re o+$n irea !nt2ii %i +una func2ionare a ace!tor or#ane at$t e i"portante( nu nu"ai in punct e 'e ere !eIual ci %i in punct e 'e ere :or"onal. >n "o in irect( prin !ti"ularea !ecre2iilor e :or"oni #ona ieni( SETU9OAN/AASANA ac2ionea, a!upra 4ntre#ului corp %i con!tituie un eIerci2iu eo!e+it e eficient 4n 'e erea 4ntineririi or#ani!"ului %i acea!t !ti"ulare( fiin natural %i perfect fi,iolo#ic nu ri!c nicio at ! pro uc o !upraeIcitare !eIual %i nici o !uprapro uc2ie :or"onal. /e a!e"enea o at ce !tarea e func2ionare opti" a fo!t re!ta+ilit( ec:ili+rul :or"onal !e 'a putea "en2ine nealterat #ra2ie practicrii ace!tei ASANA. Circula6ia san5uin4 *rin inter"e iul feno"enelor eter"inate e ac2iunea for2ei #ra'ita2ionale( a1utat e re!pira2ia e tip iafra#"atic( !$n#ele 'eno! care !ta#na 4n or#anele a+ o"inale e!te 4"pin! cu putere ctre eta1ul toracic &ini" %i pl"$ni) pentru a fi reciclat apoi 4n proce!ul circula2iei !an#uine #enerale. SETU9OAN/AASANA are eci ca efect 4n acea!t irec2ie o con!i era+il purificare %i 4"pro!ptare a !$n#elui 4n ,ona a+ o"inal( precu" %i o accentuare a iri#rii !an#uine 4n ,ona capului. Glan ele en ocrine( 4n principal #lan a tiroi %i paratiroi ele +eneficia, e pe ur"a eIecu2iei ace!tei ASANA9e( care 4ntr9un anu"it fel co"pletea, %i e!'$r%e%te ac2iunea lui SAR?ANGASANA( care 4n !eria e ASANA9e tre+uie ! precea practica lui SETU9

OAN/AASANA. >n plu!( !e poate re"arca o ac2iune pro#re!i' con!i era+il a!upra !uprarenalelor %i a #ona elor. GUNAS" URILE 7N %&GA ( continuare $! (III! /e aceea ea e!te opu! %i lui RADAS@ pentru ca e!en2a lui RADAS e!te "i%carea %i i"pul!ul &*RA?RITTI) iar e!en2a lui TAMAS e!te iner2ia &A*RA?RITTI).TAMAS e!te iner2ia ne%tiin2ei %i iner2ia inac2iunii. TAMAS pro uce i#noran2a %i i!tru#e orice !i"2 al i!cri"inrii. Ea creea, e,a"#irea precu" %i ificultatea e a ale#e( e a opta !au e a eci e a!upra unui lucru !au a!upra unei ac2iuni. >n ace!t fel apare inac2iunea iar "intea unei a!e"enea fiin2e e'ine #reoaie( plin e i ei contra ictorii %i #$n uri e neputin2. A!tfel( fiin2a pre o"inant TAMAS nu "ai poate fi fericit !au +ucuroa!. TAMAS con uce ctre foarte "ulte +oli le#ate e pa!i'itate. .a"enii TAMAS nu "ai 'or ! !e "i%te prea "ult( !unt o+e,i %i !e p!trea, per"anent 4ntr9o !tare e !e"icon%tien2( fiin o"ina2i e e"o2ii ne#ati'e. Ei !unt epen en2i a e!ea %i lip!i2i e a1utor. INTERACIUNEA )INTRE GUNAS"URI To2i oa"enii au 4n ei 4ntr9o oarecare "!ur i"pul!ul RADASIC al orin2ei %i al acti'it2ii %i e a!e"enea arul SATT?IC al lu"inii %i al fericirii. Acea!ta e!te capacitatea e a a apta( e a ar"oni,a "entalul cu el 4n!u%i( "intea cu ini"a. . capacitate e a !e ar"oni,a cu o+iectele !au cu ac2iunile in 1urul !u. To2i oa"enii o+i%nui2i au partea lor e incapacitate( i#noran2 %i ne%tiin2 TAMASIC. /ar ace!te calit2i nu !unt con!tante 4n orice o" at$t 4n "anife!tarea inten!it2ii for2ei lor( c$t %i 4n propor2iile 4n care ele !e co"+in. *retutin eni 4n natur ele !unt 'aria+ile %i 4ntr9o !tare e continu interac2iune( 4nlocuire %i i"pact "utual. Uneori una intre ele con uce( alteori alta !e e,'olt a1un#$n ! pre o"ine %i fiecare !u+1u# fiin2a confor" ac2iunilor %i con!ecin2elor !ale !pecifice. Se poate !pune e!pre un a!tfel e o" c natura !a e!te SATT?IC( RADASIC !au TAMASIC( oar la "o ul #eneral al anali,ei pre o"inan2ei "o"entane 4n fiin2 a unei !au alteia intre calit2i. /ar acea!ta poate fi oar o e!criere #eneral %i nu una eIclu!i' !au a+!olut. Cele trei calit2i con!tituie 4n ace!t !en! trei for2e 'ectoriale &a ic for2e cu irec2ii %i !en!uri iferite) care eter"in prin interac2iunea lor( caracterul %i i!po,i2ia fiin2ei %i in ace!tea re,ult iferitele 4nclina2ii %i ac2iuni efecti'e ale naturii u"ane. Cele trei tipare calitati'e ale Naturii !unt 4"pletite 4n toate eIi!ten2ele co!"ice( fr po!i+ilitatea e a le !epara. TAMAS( principiul iner2iei e!te ne%tiin2a pa!i' %i inert care pri"e%te toate %ocurile %i contactele fr 're9un efort e a controla r!pun!ul %i care con uce la i"inuarea 4ntre#ii ac2iuni a ener#iei %i la o i!per!are ra ical a !u+!tan2ei. TAMAS e!te con u! e for2a e "i%care a lui RADAS %i c:iar 4n incon%tien2a Materiei eIi!t inclu! un #$n li+er 4nn!cut( p!trtor al ar"oniei( ec:ili+rului %i cunoa%terii. Materia e!te TAMASIC confor" caracteri!ticii ei e +a,( ar e!te o"inat e i"en!a for2 a "i%crii( RADAS care o con uce pentru a crea %i con!trui 4n per"anen2. Ea e!te con u! la r$n ul ei e un ele"ent i eal SATT?IC. >n for2a !a RADASIC( cinetic aparent incon%tient( SATT?A i"pune 4ntot eauna ar"onie %i or inea p!trtoare( 4"potri'a celorlalte ou ten in2e. RADAS( principiul creator ina"ic apare 4n NATUR ca o pa!iune con%tient !au !e"icon%tient a cutrii per"anente( a orin2ei %i ac2iunii 4n 'ia2( pentru c e fapt acea!t pa!iune e!te natura oricrei eIi!ten2e 'itale. RADAS con uce prin 4n!%i natura !a la o 'ia2( o acti'itate %i o "o alitate e a reac2iona ina"ic ar 4ntot eauna in!ta+il %i !c:i"+toare( 4n afara oricrui re,ultat pre!ta+ilit. >nt$lnin pe e o parte for2a i!tructi' a lui TAMAS ce i"plic "oartea( ec erea( iner2ia %i ac2iunea

i#norant( RADAS 'a eIercita o ac2iune ar"oni,at oar ac e!te !u!2inut e for2a lui SATT?A( !u+con%tient 4n for"ele inferioare e 'ia2 in ce 4n ce "ai con%tient o at cu apari2ia %i e,'oltarea "entalului %i apoi pe eplin con%tient prin "anife!tarea inteli#en2ei repre,entat ca 'oin2 %i ra2iune 4n e,'oltarea eplin a fiin2ei "entale. SATT?A principiul cunoa%terii profun trite %i al a!i"ilrii ar"onioa!e( "!urate %i ec:ili+rate care prin el 4n!u%i con uce !pre o ulti" 4n2ele#ere a ar"oniilor eterne %i lu"inoa!e( e!te "i%carea ace!tei lu"i i"pul!ionat ! ur"e,e calea !pre e!'$r%ire 4n /i'in. >n acea!ta con!t eIi!ten2a unei lu"i con u!e e 1ocul 4"pletit( li"itat %i li"itator al celor trei tipuri calitati'e ale naturii. TRI0LA SCAR1 A GUNAS"urilor >n2elep2ii Ho#:ini au !tructurat !ta iile e e'olu2ie a fiin2elor( i"a#in$n o !car cu trei trepte ce te apropie !ucce!i' e /i'in. La +a,a ei !t le#ea iner2iei@ o"ul TAMAS9ic care a!cult inert( 4ntr9o pa!i'itate "ecanic !u#e!tiile %i i"pul!urile confor" naturii !ale "ateriale( 'itale !au !e"iintelectuali,ate( !upu! !i"2urilor. La "i1locul !crii inter'ine le#ea "i%crii@ o"ul RADAS9 ic( 'ital( ina"ic( acti'( care 4ncearc ! !e i"pun 4n fa2a "e iului 4ncon1urtor( ar nu reu%e%te ec$t ! "rea!c #reutatea 1u#ului !u tiranic con!tituit in pa!iunile !ale tur+ulente( in orin2e( e#oi!" %i efortul continuu e a9%i i"pune 'oin2a !a e#otic. >n '$rful !crii !e afl le#ea ar"oniei. ."ul SATT?A9ic 4ncearc con!tant !9%i ele'e,e natura %i !9%i anule,e li"itele ni'elului !u per!onal e 4n2ele#ere ra2ional( 'irtutea "ecanici!t( reli#ia !a( filo,ofia proprie( for"ula etic( !i!te"ul %i con!truc2iile !ale "entale( !c:e"ele i eati'e %i co"porta"entale care nu pot fi 4n concor an2 cu totalitatea 4n2ele!urilor 'ie2ii %i care !unt i!tra!e con!tant( 4n ru"ul !pre !copul uni'er!al !uperior. Atitu inea o"ului SATT?A9ic e!te cea "ai 4nalt 4n cercul GUNAS9 urilor ar %i ea e!te o 'e ere li"itat. Cunoa%terea !a i"perfect con uce la a e'ruri relati'e %i ne!e"nificati'e e%i !ati!face te"porar e#o9ul per!onal( pentru c acea!t cunoa%tere nu e!te fun a"ental nici pe a e'rul profun a!upra Sinelui Etern %i nici pe 4ntre#ul a e'r al NATURII. TRANSCEN)EREA GUNAS"URIL&R Anu"i2i co"entatori ai OAAGA?A/9GITA9ei !pun c o fiin2 tre+uie ! a"plifice 4n "o con!tant SATT?A GUNA pentru a a1un#e la !tarea e eli+erare( iar al2ii afir" c o fiin2 tre+uie ! reali,e,e un ec:ili+ru al celor trei calit2i. EIi!t 4n! o 'i,iune %i "ai profun 4n care !e afir" c tre+uie tran!cen!e toate trei GUNAS9urile pentru a a1un#e la !tarea e eli+erare. /e fapt toate ace!te 'i,iuni repre,int trepte pro#re!i'e 4n ru"ul ctre eli+erare. La 4nceput( a!pirantul la 4n2elepciune nu 'a per"ite apari2ia ten in2elor TAMAS9ice 4n "intea !a( 4"pie ic$n 9o ! !e co"plac 4n pe!i"i!"( ne#ati'itate %i pa!i'itate. *a!ul ur"tor( nece!it ca a!pirantul ! 4n'e2e cu" ! nu9%i c:eltuia!c ener#ia 4ncerc$n ! atin# o+iectele plcerii. /e aceea el 'a e'ita ac2iunile %i acti'it2ile care 4l con uc ctre plceri efe"ere %i care rpe!c in for2a interioar care repre,int poten2ialul e +a, pentru e'olu2ia fiin2ei u"ane. C$n e'ine capa+il ! o"ine calit2ile TAMAS %i RADAS( el 4%i e,'olt SATT?A GUNA %i atunci apare !tarea lu"inoa! a "in2ii care per"ite reali,area concentrrii %i a "e ita2iei( eoarece ac nu !9a trecut prin tot ace!t proce! %i nu !9a reali,at o !tare prepon erent SATT?A9ic( concentrarea %i "e ita2ia r"$n aproape fr eficien2. Re!pira2ia poate fi %i ea folo!it pentru a in uce prepon eren2a unei GUNA 4n fiin2. /ar e!pre ace!te te:nici 'o" 'or+i etaliat 4n ca rul lec2iilor referitoare la *RANALAMA !au controlul !uflurilor. /up e,'oltarea 4n fiin2 a lui SATT?A GUNA a!pirantul !e 4n reapt ctre !tarea ulti" 4n care tran!cen e toate GUNAS9urile. Reali,area Sinelui Supre" in i'i ual ATMAN creea, o 'i,iune pur %i li+er 4n care fiin2a e!te incolo e GUNAS9uri %i ni"ic nu o "ai poate afectaE

NC$n cel care 'e e 4%i !ea"a c nu eIi!t al2i a#en2i ai ac2iunii ec$t GUNAS9urile %i a1un#e %i cunoa!c ceea ce e!te incolo e GUNAS9uri( acela atin#e !tarea e i entificare cu Mine. Cel 4ntrupat( tran!cen,$n ace!te trei GUNAS9uri care !unt ori#inea trupului eli+erat e urerile nu"ite na%tere( +tr$ne2e %i "oarte( o+$n e%te ne"urirea.N OAAGA ?A/9GITA( Cartea TI?(7C(26. . fiin2 4n2eleapt 'a cuta "ereu ! !e ri ice ea!upra ac2iuni ace!tor calit2i ale Naturii pentru a nu !e i"plica 4n ac2iunile ace!tora %i a nu !e !upune le#ilor lor. SATT?A e a!e"enea tre+uie tran!cen! la fel ca RADAS %i TAMAS. Lan2ul e aur tre+uie rupt la fel ca %i ctu%ele e plu"+ !au cele in +ron, fru"o! orna"entate. L.GA in ic 4n ace!t !cop iferite "eto e e autocontrol %i e ele'ate a con%tiin2ei. Ele con!tau 4n a o+!er'a eta%at ace!t fluI !c:i"+tor al 4"+inrii GUNAS9urilor( ca un Martor a%e,at ea!upra 'alurilor for2elor Naturii. >n2eleptul pri'e%te( ar e!te i"par2ial %i eta%at cuno!c$n 4n "o eIact felul 4n care le poate folo!i 4n ac2iunile !ale co"plet li+ere. Mari 4n2elep2i ai In iei au rele'at per!i!ten2a ace!tor ener#ii incolo e !fera "anife!trii. EIi!t o core!pon en2 4ntre cele trei GUNAS9uri %i cele trei ener#ii fun a"entale ale Spiritului Supre"E ICCAA( DNANA %i KRILA care repre,int la ni'elul !upre"( /.RINBA e a "anife!ta uni'er!urile( ener#ia CUN.A0TERII( prin care apare i eea o+iecti'it2ii( a iferen2ierii intre /i'in %i ceea ce 'a fi creat %i ener#ia ACBIUNII prin care 4ntrea#a "anife!tare !e 4ntrupea,. C VA URMA C

AN II C FF S(IRS(ASANA I (0ostura statului En cap!


Cr2ile 'ec:i Ho#:ine nu"e!c SAIRSAASANA re#ina ASANEL.R in ra2iuni care nu !unt #reu e #!it. C$n ne n%tea"( 4n "o nor"al( capul e!te pri"ul care ie!e afar %i apoi ie! "e"+rele. Craniul 4nc:i e creierul( care controlea, !i!te"ul ner'o! %i or#anele e !i"2. Creierul e!te !e iul inteli#en2ei( cunoa%terii( i!cri"inrii( 4n2elepciunii %i puterii. A%a cu" o 2ar nu poate pro#re!a fr un con uctor rept !au un centru con!titu2ional care ! o con uc( la fel %i corpul u"an nu poate pro!pera fr un creier !nto!. >n OAAGA?A/9CITA !e !puneE NAr"onia &SATT?A)( "o+ilitatea &RADAS)( iner2ia &TAMAS)( ace!tea !unt calit2ile "anife!trii( ele lea# repe e( o tu cel cu +ra2ele puternice &Ar1una)( in e!tructi+ilul locuitor al corpului &ATMAN).N 9Cartea 78( !utra 8. Toate ace!te calit2i( 4n fiin2a u"an( !unt pro'ocate e creier %i el e!te cel care face ! pre o"ine uneori o calitate iar alteori alta. Capul e!te centrul calit2ilor SATT?A9ice &ar"onia) care creea, i!cri"inarea. Trunc:iul e!te centrul calit2ilor RADAS9ice &"o+ilitatea) care

controlea, pa!iunile( e"o2iile %i ac2iunile. Re#iunea e !u+ iafra#" e!te centrul calit2ilor TAMAS9ice &iner2ia) care controlea, plcerile #ro!iere( cu" ar fi plcerea e a "$nca( e a +ea %i plcerii !eIuale necontrolate ani"alice. Acea!t ASANA e!te con!i erat cea "ai i"portant 4n AATAA L.GA. I"portan2a !a eri' in efectele eItraor inare pe care le a!upra lui SAAASRARA. >n plu! acea!t ASANA( per"ite o total in'er!are a !en!ului curen2ilor !u+tili e for2 ai fiin2ei. >n "o o+i%nuit( pri"i" ener#ie co!"ic prin cre%tet( acea!ta fiin reparti,at 4n continuare 4n 4ntrea#a fiin2( un e e preluat "ai ale! la ni'elul pleIului !olar &MANI*URA CAAKRA). *o!tura !t$n pe cap unic 4n felul ei( in'er!ea, ra ical acea!t !itua2ie( a!tfel 4nc$t 4n SAIRSAASANA( ener#iile co!"ice !unt recep2ionate &captate) prin "e"+rele inferioare %i a u!e prin trunc:i pentru a focali,a 4n cele in ur"( #ra2ie concentrrii a ec'ate a practicantului( 4n re#iunea cre%tetului( 4n afara corpului fi,ic( la ni'elul centrul !u+til coronar( cel "ai i"portant 4n 4ntrea#a fiin2. Acea!ta atra#e up !ine o focali,are a ener#iilor co!"ice la ace!t ni'el( a!tfel 4nc$t practicantul nu "ai poate pier e ni"ic in fluIurile co!"ice pe care le captea,. >n plu!( ener#iile !pecifice telurice operea, 4n planurile !pecifice fiin2ei noa!tre( per"i2$n o acti'are rapi a a!pectelor #ro!iere ale lui SAAASRARA. Acea!ta atr#$n up !ine o cert ina"i,are %i a"plificare a poten2ialului "ental latent. ATENIEH Ele"entele con2inute 4n para#rafele referitoare la NTe:nica e eIecu2ieN %i NIn ica2ii pentru reali,area cu !ucce! a lui SAIRSAASANAN !unt eo!e+it e i"portante %i i#norarea ace!tor in ica2ii( oric$t e ne!e"nificati'e ar prea la pri"a 'e ere( "ic%orea, eficien2a ace!tei ASANA !au c:iar pot pro'oca tul+urri #ra'e. TE(NICA )E E*ECUIE Se 'a lua 4n preala+il o ptur !uficient e #roa! care !e 'a 4"pturi cu #ri1 4n patru( a!tfel 4nc$t ! nu for"e,e cute care ne9ar putea !t$n1eni ulterior 4n eIecutarea ASANA9ei. Se a%ea, ptura pe !ol %i 4n#enunc:ea2i apoi 4n fa2a ace!teia( 4nainte e a eIecuta SAIRSAASANA( tre+uie ! reali," o +a, perfect !i"etric e !pri1in. 3or"a ace!tei +a,e e!te un triun#:i ec:ilateral perfect. 0tiin acea!ta( a%e," coatele la !ol %i aplic" apoi fiecare pal" pe!te +ra2ul opu!. >n continuare( prin e" e#etele 4n +r2ar %i 'eni" cu ,ona frun2ii la !ol &#rani2a 4ntre frunte %i ,ona acoperit cu pr). E!te a+!olut inter,i! ! !e eIecute acea!t ASANA !t$n pe cre%tet( acea!ta put$n ! atra# up !ine pericole foarte #ra'e. Gona cea "ai in icat pentru reali,area !pri1inului 4n acea!t ASANA e!te o arie e 5 e#ete l2i"e. Du"tate in acea!ta e!te 4n ,ona frun2ii !u+ linia e e"arca2ie a prului %i cealalt 1u"tate ea!upra ei. Gona in cre%tetul capului e!te( "ai ale! 4n copilrie %i uneori c:iar %i up aceea( foarte fra#il. >n ter"inolo#ia "e ical ea e!te cuno!cut ca fontanela anterioar. Acea!t re#iune e!te a e!eori e!tul e 'ulnera+il %i poate fi perforat u%or. >n teItele Ho#:ine !ecrete( ea e!te cuno!cut ca fiin ( analo#ic 'or+in ( ORAAMARAN/ARA & e!c:i,tura lui ORAAMA). *rin focali,area ener#iilor *RANA9ice 4n acea!t ,on( Ho#:inii a'an!a2i a1un# ! tria!c !tri e

profun ele'are !piritual %i 4n fa,ele a'an!ate reali,ea, co"uniunea cu /i'inul. >n L.GA acea!t parte a corpului a fo!t nu"it focarul for2ei care re'itali,ea, puterile "e"oriei. St$n %i eIecut$n pre!iuni con!i era+ile pe acea!t por2iune a capului( fiin2a !e poate confrunta cu afec2iuni !au tul+urri pe care %tiin2a "e ical actual( e cele "ai "ulte ori( nu e!te 4n !tare ! le eIplice %i cu at$t "ai pu2in ! le 4nlture. E?ITABI /ECI ACEAST GRE0EAL. /ac 4n !c:i"+ !e 'a 4ncerca ! !e !tea 4n cap 4n ,ona po!terioar a cutiei craniene( acolo un e a ep2ii unor #rupri in In ia la! ! crea!c un !"oc e pr &nu"it SIKAA)( eficien2a !piritual a lui SAIRSAASANA 'a fi foarte "ult "ic%orat( e%i nu eIi!t nici un ri!c e 4"+oln'ire. >n continuare( folo!in acea!t +a, e !pri1in a coatelor %i re#iunea frun2ii( ap!$n toto at pr2ile laterale ale t$"plelor( 'eni" cu !patele & o!ul) c$t "ai !u! po!i+il( cut$n ! reali," cu picioarele la !ol un un#:i e 58 #ra e@ acea!t po,i2ie inter"e iar e!te nu"it AR/AA9SAIRSAASANA !au po!tura /elfinului. >n continuare( ac ne e po!i+il( pute" ! ne 4nl2" u%or cu "e"+rele inferioare !au pute" reali,a ri icarea cu +taie pe un !in#ur picior( cellalt picior fiin atra! 4n !u! prin 4n!%i a'$ntul "i%crii #enerat e piciorul cu care ne lu" a'$nt. . at a1un! !u! cut" ! ne "en2ine" ec:ili+rul relaI$n u9ne perfect corpul( p!tr$n u9 ne contracta2i oar "u%c:ii care ne !u!2in 4n po,i2ie. La ace!t ni'el pute" apela la po!i+ilit2ile !u+con%tientului( cut$n ! ne N!u+con%tienti,"U ec:ili+rul. Acea!ta !e face prin crearea 4n 4ntrea#a fiin2 a unei !tri e 4ncre ere eplin c nu 'o" c ea %i c 4n "o in!tincti' ne 'o" #!i ec:ili+rul. Crearea ace!tei !tri facilitea, foarte "ult eIecu2ia po!turii. Eforturile pentru 4n'2area lui SAIRSAASANA pot fi co"parate cu cele ale unui copil care 4n'a2 ! !tea 4n picioare. La 4nceput el !e te"e ! nu ca ( !e !pri1in e perete %i face o !erie 4ntrea# e #e!turi inutile. Treptat 4n! po,i2ia e'ine foarte !i"pl( iar ec:ili+rul !e reali,ea, 4n "o fire!c( fr un efort e con%tienti,are !upli"entar. Tot a!tfel( prin practica per!e'erent !e a1un#e la o auto"ati,are a #e!turilor 4n SAIRSAASANA( iar po!tura e'ine c:iar o i:nitoare. Un 4nceptor tre+uie 4ntot eauna ! fac ASANA la perete. /ac !e eIecut la perete( i!tan2a e la ace!ta p$n la cap tre+uie ! fie e 89< c". /ac e!te "ai "are( coloana !e 'a cur+a %i !to"acul !e 'a +o"+a. Greutatea corpului !e 'a !i"2i nu"ai pe coate %i po,i2ia capului !e poate !c:i"+a. 3a2a 'a e'eni ro%ie iar oc:ii u"fla2i. *entru 4nceptori e!te foarte in icat ! !e a%e,e 4ntr9un col2 un e oi pere2i !e 4nt$lne!c( pla!$n capul la 89<(8 c" eprtare e fiecare perete. >n ti"p ce capul !t l$n# perete !au 4ntr9un col2( 4nceptorul 'a tre+ui ! eIpire( !lt$n picioarele( !pri1inin %ol urile e perete pe "!ur ce urc picioarele. Apoi el tre+uie ! 4ntin !patele 'ertical %i #ra at ! pr!ea!c !uportul peretelui( 4n'2$n !9%i !tp$nea!c ec:ili+rul( 4n ti"p ce co+oar( el poate ! !pri1ine la+ele picioarelor %i %ol urile e perete( ! alunece 4n 1o! %i ! 4n#enunc:e,e pun$n #enunc:ii la po ea. Mi%crile e co+or$re %i ri icare tre+uie( pe c$t po!i+il( ! fie fcute 4n ti"pul eIpira2iei. A'anta1ul pe care 4nceptorul 4l are ac !e a%ea, 4ntr9un col2 e!te c atunci capul %i picioarele 'or for"a un un#:i rept 4ntre pere2i %i el 'a fi !i#ur e po,i2ia reapt. /ac el !e 'a re,e"a e un perete rept( up un anu"it ti"p ec:ili+rul !u poate e'eni ne!i#ur( el put$n ! !e +alan!e,e 4ntr9o parte( 4n ti"p ce picioarele pot ! !e !pri1ine e perete cu o u%oar 4nclinare fie a taliei( fie a %ol urilor. >nceptorul nu tre+uie ! !tea "ult 4n po,i2ia 4nclinat( #re%it( ci 'a tre+ui ! !e corecte,e. Cu ti"pul el poate 4n'2a ! !e ec:ili+re,e fr !pri1in eIterior( ar in o+i%nuin2( corpul !u poate !ta 4nc 4nclinat !au capul poate ! nu fie rept. E!te #reu e a corecta o po,i2ie #re%it !t$n pe cap at$ta ti"p c$t nu !e 4nltur o+iceiul #re%it e a 2ine coloana !au capul !tr$"+e atunci c$n !t" 4n po,i2ii o+i%nuite. Mai "ult( acea!t po!tur eIecutat ru( poate #enera ureri e cap !au la ceaf( u"eri %i !pate. /ar cei oi pere2i ai col2ului 4l 'or a1uta pe 4nceptor ! "en2in ASANA !i"etric.

IN)ICAII 0ENTRU REALI+AREA CU SUCCES A LUI S(IRS(ASANA >n SAIRSAASANA nu e!te i"portant nu"ai ec:ili+rul. C$n !t" 4n picioare nu tre+uie ! face" un efort( o 4ncor are !au ! reali," un efort !upli"entar pentru acea!t po,i2ie natural. /ac po,i2ia corect a !tatului 4n picioare influen2ea, po,i2ia coloanei %i c:iar !ntatea( 4n SAIRSAASANA( e a!e"enea( po,i2ia corect tre+uie !tp$nit pentru c o atitu ine #re%it 4n acea!t ASANA 'a con uce la ureri e cap( #$t %i !pate. Toat #reutatea corpului tre+uie ! fie unifor" reparti,at pe cap %i pe ante+ra2e !au "$ini( care !e folo!e!c pentru !uport %i pentru a controla "en2inerea ec:ili+rului. Spatele capului( trunc:iul( !patele coap!elor %i clc$iele tre+uie ! fie 4n linie perpen icular cu po eaua. *al"ele nu tre+uie 4"pin!e !u+ cap. *r2ile !uperioare %i inferioare ale pal"elor tre+uie ! fie 4ntr9o linie( altfel capul nu 'a !ta corect pe ptur. >n ,ona trunc:iului( re#iunea or!al tre+uie 4"pin! 4nainte %i 4n !u!. Re#iunea lo"+ar %i pel'ian nu tre+uie 4"pin!e 4nainte( iar trunc:iul( e la u"eri la pel'i!( tre+uie 2inut perpen icular. >n ti"p ce !ta2i 4n cap !au la re'enire( oc:ii nu tre+uie ! e'in ro%ii. /ac capt o a!e"enea culoare 4n!ea"n c po,i2ia e!te( 4n parte( efectuoa!. Ti"pul li"it pentru SAIRSAASANA epin e e capacitatea in i'i ual %i e ti"pul a'ut la i!po,i2ie. Se poate p!tra conforta+il acea!t ASANA e la - la 58 e "inute. La ace!te perioa e !e poate a1un#e pro#re!$n lent( cu per!e'eren2. E!te 4ntot eauna ificil pentru un 4nceptor ! !e ec:ili+re,e( ar o at ce 'a reu%i( poate fi !i#ur c 4ncep$n e atunci 'a fi capa+il 4n !curt ti"p ! !tp$nea!c SAIRSAASANA. Toate "i%crile e ri icare %i e co+or$re in po!tur tre+uie fcute 4n ti"pul eIpira2iei. In!pira2i a+ia c$n ' afla2i 4n po,i2ia final. /ac co+or$" %i ri ic" picioarele rept( fr ! le 4n oi" in #enunc:i( 'o" o+2ine o "i%care ar"onioa!( lent( iar cur#erea !$n#elui ctre cap 'a fi pe eplin controlat. 3a2a nu tre+uie ! fie con#e!tionat e "i%cri repe,i( iar cur#erea !$n#elui ctre talie %i picioare 'a fi e a!e"enea controlat. Treptat( 4ntrea#a "i%care e ri icare !au e co+or$re 'a tre+ui ! ecur# in ce "ai pu2in for2at. Tre+uie( pentru a ne a1uta( "ai 4nt$i !tp$nit perfect SAR?ANGASANA 4nainte e a 4ncerca SAIRSAASANA. SAIRSAASANA 'a fi pla!at 4ntot eauna ulti"a 4n %e in2a e ASANAS pe care o reali,". Eficien2a ei e!te foarte "are( 1u"tate e or e SAIRSAASANA ec:i'alea, in punctul e 'e ere al ina"i,rii !u+tile a ener#iilor 4n fiin2( cu 2 ore e antrena"ent Ho#:in 4n care !e reali,ea, alte ASANAS. Acea!t po!tur 4n! nu tre+uie ! fie practicat fr a fi reali,at 4n preala+il 4ncl,irea %i 4nc cel pu2in o 1u"tate e or alte c$te'a ASANAS. I"e iat up perioa a AOS.LUT NECESAR e cel pu2in 7 "inut %i 1u"tate e "en2inere relaIat a corpului %i a capului la !ol( reali,at up ce re'eni" in SAIRSAASANA( ne 'o" a%e,a 4n SAA?ASANA &ASANA CA/A?RULUI !au po!tura e relaIare). E!te foarte i"portant ca relaIarea ! ur"e,e up po!tura !t$n pe cap %i 4n acea!t irec2ie cele+rul Ho#:in ORAAKACAARL in ic c:iar ! !e !tea 4n relaIare cel pu2in 1u"tate in ti"pul afectat lui SAIRSAASANA. *entru per!oanele care 'or ! practice SAIRSAASANA e lun# urat &pe!te -6 e "inute pe ,i)( teItele Ho#:ine afir" c e!te a+!olut nece!ar ca ace%tia ! practice cu con!ec'en2a ORAAMACAARLA &continen2a) %i( ! +ea e a!e"enea "ult lapte. >n ca, contrar pot apare uneori efecte !ecun are ne#ati'e. /up ce !9a ep%it pri"a fa, e 4n'2are a po!turii %i nu "ai e!te ne'oie ! ne !pri1ini" pentru "en2inerea ec:ili+rului( 'o" continua ! eIecut" SAIRSAASANA l$n# un perete( pentru a e'ita orice ri!c. C erea in acea!t po!tur( pe !pate( e!te foarte neplcut %i poate

i"plica c:iar acci ente !an#uine !au le#ate e lo'irea corpului e un anu"it o+iect in ca"er. Totu%i( pentru c !t" 4n apropierea unui perete( nu 'a tre+ui ! ce " tenta2iei e a ne !pri1ini 4n per"anen2 e perete. 0i 4n acea!t !itua2ie pot apare re,ultate ne#ati'e eoarece( ne%tiin c$n ! ne opri"( !e poate continua !tatul 4n cap incolo e li"itele nor"ale fire%ti ale corpului. Acea!t po!tur tre+uie reali,at tot eauna eIact at$t c$t nu e'ine !t$n1enitoare %i o+o!itoare. Se poate 4nt$"pla ca 4n ti"p ce !e eIecut SAIRSAASANA a"+ele nri ! !e 4nfun e co"plet. >n acea!t !itua2ie 'a tre+ui ! co+or$" i"e iat. Cel pu2in una in nri tre+uie ! fie tot eauna e!c:i! %i ! per"it trecerea aerului %i a *RANA9ei prin na!( pentru c altfel finele 2e!uturi in co"ponen2a creierului pot fi afectate. C&NTIENTI+AREA >n ca,ul lui SAIRSAASANA 'o" con%tienti,a co+or$rea fluIurilor e ener#ie co!"ic prin "e"+rele inferioare %i trunc:i %i focali,area pre#nant a ace!tor ener#ii 4n ,ona cre%tetului c:iar %i 4n afara corpului fi,ic( reali,$n o foarte clar %i inten! tre,ire %i ener#i,are a lui SAAASARARA. Si"ultan( 'o" !e!i,a preluarea ener#iilor telurice irect la ni'elul cre%tetului( reali,$n o !tare !pecific pe care acu"ularea ener#iilor co!"ice %i telurice o #enerea, la ace!t ni'el. /atorit circula2iei !u+tile a fluIurilor e ener#ie ce !e focali,ea, 4n !pecial la ni'elul capului 4n acea!t ASANA concentrarea "in2ii !e reali,ea, 4n "o !pontan "ult "ai u%or ec$t 4n alte ASANA9uri. ?o" re"arca 4n "o coneI o !tare e lini%tire %i pace a "entalului. *e ace!t fon #eneral 'a tre+ui ! fi" aten2i ! e"ite" %i ! 4ntre2ine" per"anent #$n uri e ele'are !piritual( e ar"onie %i e ruire fa2 e /i'in. La re'enire 'o" con%tienti,a ina"i,area foarte inten! a lui SAAASARARA( !e!i,$n o !tare e ilatare %i ele'are a con%tiin2ei( e rafinare a percep2iilor interioare( e eta%are fa2 e lucrurile ne!e"nificati'e( o interiori,are "rit 4n!o2it e un !enti"ent e tran!cen ere %i tran!fi#urare. >n plan !u+til( la ni'elul creierului eIi!t < centri tra i2ionali !pecifici prin care fluIul con%tiin2ei co!"ice !e "anife!t iferen2iat 4n creier( $n na%tere a!tfel con%tiin2ei u"ane. Ace%ti centri !unt nu"i2i OIN/U iar tre,irea %i ina"i,area lor #ra at e!te e o "are i"portan2 4n Lo#a. OIN/U 4n li"+a1ul Ho#:in are "ai "ulte 4n2ele!uri. El e!e"nea, for2a 'ital "a!culin a !per"ei la +r+at %i a !ecre2iilor o'ariene la fe"eie. C$n ace!te ou ener#ii !au OIN/U !e 4nt$lne!c 4n proce!ul concep2ial ele !e nu"e!c OIN/U?ASARAA( !au OIN/U u"an. >n !ta iul foetal ace!t OIN/U !e 4"parte 4n 8 OIN/U( < eIi!ten2i 4n creierul u"an %i unul pre,ent 4n KAN/A( oul !u+til al fiin2ei( punctul in care porne!c cele <2 666 e NA/IS9uri ale !tructurii !u+tile a fiin2ei u"ane( care e!te acti'at o at cu pri"a in!pira2ie a copilului 4n "o"entul na%terii. Starea e ener#i,are 4n ,ona capului( pe care acea!t ASANA o reali,ea,( per"ite ! poat fi con%tienti,a2i #ra at cei < OIN/US. Ace%tia !unt E 7) OARUMA/ALA OIN/U( care e!te centrul unui #rup e ner'i care !e reune!c pe partea anterioar a creierului %i !e afl !ituat central ce'a "ai 1o! 4n ,ona intre !pr$ncene. Acea!t ,on creea, o recepti'itate eo!e+it fa2 e ener#iile co!"ice 4n anu"ite for"e e "e ita2ie. 2) ADNA OIN/U( locali,at 4n plan !u+til la ni'elul #lan ei pituitare. *rintre efectele ce re,ult in ina"i,area lui ADNA OIN/U &ADNA CAAKRA) !unt 4"+unt2irea "e"oriei %i lini%tea "in2ii care a1ut la reali,area concentrrii %i "e ita2iei. -) A*RAKASAA OIN/U( !ituat 4n ,ona po!terioar a cutiei craniene( aproIi"ati' pe aceea%i ori,ontal cu #lan a pituitar. Ace!t OIN/U eter"in ener#ia ! cur# !pre ME/ULLA

.OL.NGATA. El controlea, centrul re!pira2iei( co"an $n in!pira2ia %i eIpira2ia. /ina"i,area ace!tui centru e ener#ie per"ite controlul perfect a!upra re!pira2iei. 5) NA/I OIN/U. Ace!ta are proiec2ia 4n plan fi,ic la ni'elul unui #rup e ner'i !ituat 4n ,ona intre cele ou e"i!fere ale creierului( la aproIi"ati' trei c" fa2 e cre%tetul capului( !pre frunte. Ace!t #rup e ner'i ac2ionea, ca un receptor p!i:ic 4n anu"ite proce!e e #$n ire 4nalt. Concentrarea a!upra ace!tui OIN/U a1ut la eli"inarea oricror #$n uri para,ite. Acti'area lui NA/I OIN/U poate #enera ener#ia nece!ar 4n 'e erea reali,rii for"elor 4nalte e "e ita2ie. 8) OIN/U OIN/U( care !e afl locali,at 4n plan !u+til la aproIi"ati' 2 c" e cre%tetul capului 4n!pre ,ona po!terioar. Ener#i,area ace!tui OIN/U confer puterea nece!ar reali,rii unei rapi e ele'ri a con%tiin2ei. =) TRIKUTAI OIN/U( care !e afl 4n plan !u+til la aproIi"ati' - c" ea!upra capului( 4n reptul cre%tetului. TRIKUTAI 4n!ea"n o for" a'$n trei fe2e !au cu alte cu'inte un con !au o pira"i . *rin ace!t OIN/U trec 5 NA/IS9uri ce ne pun 4n le#tur cu anu"ite ener#ii co!"ice. Tre,irea %i ina"i,area ace!tui OIN/U per"ite reali,area cu u%urin2 a eIperien2elor tran!cen entale !au !pirituale( a ic tran!la2ia con%tiin2ei incolo e lu"ea "anife!trii. <) TISRA TIL OIN/U e!te !ituat 4n plan !u+til la ni'elul tala"u!ului. Tala"u!ul e!te o #lan aproIi"ati' e "ri"ea %i for"a unei "!line. *artea !uperioar e!te nu"it %i tala"u!ul optic@ cea inferioar e!te nu"it :ipotala"u!. Aipotala"u!ul e!te !ur!a tuturor i"pul!urilor ner'oa!e le#ate e fric( !u!piciune %i anIietate. Toate li"itrile le#ate e influen2a per!onalit2ii trec prin :ipotala"u!. Tala"u!ul !uperior e!te ,ona in care toate !enti"entele eIpan!i'e( afec2iune( ra#o!te %i ele'are( trec !pre alte ,one ale creierului. Tre,irea %i ener#i,area #ra at a ace!tui OIN/U a1ut con!i era+il la 4"+unt2irea "e"oriei( 4n !pecial a "e"oriei 'i,uale. Senti"entele e fric( e ne4ncre ere( e anIietate( precu" %i ten in2a e a inten2iona !au e a reali,a ac2iuni e#ra ante( 1o!nice( !unt eli"inate prin ener#i,area core!pun,toare a ace!tui OIN/U. 3or"a lui e!te precu" L.NI &or#anul !eIual fe"inin). Un alt OIN/U( "ai pu2in cuno!cut %i "en2ionat e!te SAI?A NETRA OIN/U@ ace!ta are ca punct e proiec2ie 4n planul fi,ic tot #lan a pineal. 3or"a ace!tui OIN/U e!te precu" un LINGAM &or#anul !eIual "a!culin) core!pon entul !i"+olic 4n fiin2 *rincipiului Ma!culin Supre" !au Con%tiin2ei Ulti"e. CVA URMAC

AN II C F$ S(IRS(ASANA II (0ostura statului En cap!


(continuare la cursul SIirsIasana I " AN II C FF! Tre,irea %i ina"i,area #ra at a ace!tui OIN/U pro uce a"plificarea ener#iilor !pecifice care per"ite reali,area cu !ucce! a e!'$r%irii !pirituale 4n ca,ul a!piran2ilor a'an!a2i. Tre,irea %i ina"i,area ace!tor OIN/US e!te "ult "ai rapi atunci c$n !e efectuea, corect po!tura !tatului 4n cap. E#ECTELE 0E CARE LE ARE E)EREA LA VERTICAL1 La o"( circuitul ener#etic e!te 'ertical %i aici #ra'ita2ia

1oac un rol pri"or ial. Su+ ni'elul ini"ii( "ai ale! circula2ia 'enoa! e!te afectat. *entru a a1un#e la ini" %i la pl"$ni( !$n#ele 'eno! tre+uie ! 4n'in# #reutatea( #ra2ie 4n !pecial contrac2iilor "u!culare care( co"pri"$n 'enele( 4l 4"pin# ctre ini"( 'al'ulele 2in$n rolul e !upap 4n !en! unic( 4"pie ic$n a!tfel orice 4ntoarcere a !$n#elui 4napoi. Acea!t !olu2ie e !ati!fctoare la fiin2a u"an care face !uficient "i%care( reali,$n un ec:ili+ru natural. >n ca,ul per!oanei ci'ili,ate( contrac2iile "u!culare !unt 4n! in!uficiente pentru a a!i#ura circula2ia 'enoa! cu 'ite, nor"al( in acea!ta re,ult$n o acu"ulare e !$n#e 'eno! 4n picioare %i e a!e"enea 4n a+ o"en( un e !$n#ele !ta#nea, 4n 'i!cere( acea!t !itua2ie alter$n u9 le +una func2ionare. La o"ul ec:ili+rat %i perfect e,'oltat fi,ic( a"plele "i%cri re!piratorii pro'oac( #ra2ie "i%crilor e pi!ton ale iafra#"ei( o cur2ire !an#uin %i o puternic a!pirare a !$n#elui 'eno! 4n pl"$ni care( precu" ni%te +ure2i( !e 4ncarc la fiecare re!pira2ie nu nu"ai cu aer %i cu *RANA( ci %i cu !$n#e. Cu c$t in!pira2ia e!te "ai profun ( cu at$t intr "ai "ult !$n#e 4n pl"$ni. Re!pira2ia %i circula2ia !e reali,ea, eci 4ntr9o !tr$n! corela2ie. Ace!t rol e po"p a!piratoare 1ucat e pl"$ni a!upra circula2iei 'enoa!e( e!te a+!olut in!uficient la !e entarul care re!pir !uperficial. >n pr2ile corpului !ituate ea!upra ini"ii( re4ntoarcerea !$n#elui 'eno! e!te u%urat e #reutate( ar aici in contr( circula2ia arterial e!te fr$nat 4n !pecial ctre creier. Ace!ta e!te( e a!e"enea( un a!pect profun nefa!t pentru ci'ili,atul care e!te un pur cere+ral. >n ca,ul cruia creierul( "are con!u"ator e oIi#en %i *RANA( ar a'ea ne'oie e un afluI e !$n#e !upli"entar. Incon'enientele %e erii 4n picioare nu !e "r#ine!c nu"ai la circula2ie. La ani"al( or#anele a+ o"inale r"$n la locul lor %i nu !e pto,ea!. La oa"eni 4n!( po,i2ia 'ertical !e afl la ori#inea epla!rilor e rinic:i( a pto,elor !to"acale( a co+or$rii inte!tinelor( toate ace!tea( 4n parte( fiin o !ur! e e,or ini func2ionale #ra'e. >n lu"ina celor e "ai !u! e!te eci perfect lo#ic ca Ho#:inii ! fi preconi,at po!tura !t$n pe cap pentru a eli"ina( #ra2ie concentrrii "entale a ec'ate( aproape in!tantaneu %i infaili+il( toate incon'enientele %e erii 4n picioare. C&NTRAIN)ICAII LA S(IRS(ASANA Contrain ica2iile la po!tura !t$n pe cap !unt pu2in nu"eroa!e %i !urprin,tor e pu2in raconice fa2 e ceea ce a" putea cre e la pri"a 'e ere. E!te e"n e re2inut( %i eIperien2a o pro+ea, 4ntot eauna( c acele ca,uri e inter ic2ie for"al !unt rare. SAIRSAASANA e!te cu u%urin2 acce!i+il la C6V intre cei care practic L.GA. C:iar %i cei e pe!te =6 e ani o pot reali,a cu u%urin2 ac o a+or ea, cu "!ur %i +un !i"2. /ac arterele %i 'a!ele creierului !unt !clero,ate( tre+uie ! ne a+2ine" ! practic" acea!t po!tur. La fel !tau lucrurile %i 4n ca,urile e ane'ri!"( e :iperten!iune accentuat !au +oli #ra'e ale ini"ii. *er!oanele care fu"ea, foarte "ult( care con!u" in a+un en2 !are %i carne( ri!c( prin practica ace!tei po!turi ! !e eIpun la ane'ri!" & ilatare patolo#ic( locali,at pe o anu"it por2iune a peretelui unei artere). Cei care( in anu"ite "oti'e( nu pot re!pecta o iet !i"pl %i cu"ptat ,ilnic( !unt !ftui2i ! nu practice ace!t eIerci2iu "ai "ult e 76 "inute pe ,i. La ace!te per!oane i"pure !e pot !par#e cu u%urin2 'a!e e !$n#e ac !e !t prea "ult ti"p 4n SAIRSAASANA( !au poate apare feno"enul e e"+olie &a!tuparea unui 'a! e !$n#e cu o !u+!tan2 !trin( care poate fi un c:ea# e !$n#e( o +ul e #r!i"e !au e aer).

>n anu"ite ASARAMURI in In ia nu !e 4n'a2 !tatul 4n cap( 4n altele !e 4n'a2 oar up c$2i'a ani( cu o !trict !upra'e#:ere %i neper"i2$n ele'ilor ! !tea "ai "ult e - "inute 4n acea!t po!tur. >n te!tele e la+orator fcute pe a!piran2ii Ho#:ini 4n ti"p ce eIecutau SAIRSAASANA( !9a con!tatat c pre!iunea !an#uin cre%te cu rapi itate. >n ca,urile e :ipertiroi ie !e re"arc o !tare e 4ncor are !upli"entar a 4ntre#ului corp al per!oanei +olna'e. Copiii p$n la 75 ani nu 'or tre+ui ! practice acea!t po!tur eoarece la ei oa!ele #$tului nu !unt pe eplin e,'oltate. /up perioa a e pu+ertate 4n!( nu "ai e!te a+!olut nici un pericol %i e!te c:iar in icat ! fie fcut pentru a a1uta la e,'oltarea co"plet %i ar"onioa! a !i!te"ului en ocrin. >n ti"pul ciclului( fe"eile nu 'or tre+ui ! practice acea!t ASANA ec$t 4n a oua ,i( iar #ra'i ele nu 'or "ai practica up a treia lun e !arcin. >n #eneral( 4n ti"pul !trilor infec2ioa!e care au ca focar ,ona capului( nu e!te in icat ! practic" SAIRSAASANA. Unele per!oane 4ncep ! practice :aotic acea!t ASANA( i"e iat up ce au citit e!pre ea 4ntr9o carte. Ace!t lucru e!te foarte periculo!( eoarece SAIRSAASANA reali,at incorect poate #enera "ulte +oli. Al+irea pre"atur a prului( c erea prului( anu"ite pro+le"e cu oc:ii( unele afec2iuni "entale !au p!i:ice( i!locri ale +uricului etc. pot apare 4n anu"ite ca,uri foarte rare( prin practicarea incorect a ace!teia. Ace!te e,ec:ili+re( re,ultate intr9o eIer!are incorect a ace!tei ASANA( pot fi e'itate %i eli"inate cu u%urin2 prin practicarea ei corect. C:iar 4n ca,urile 4n care nu %ti" c eIi!t 4n fiin2a noa!tr unele afec2iuni care ne inter,ic efecti' SAIRSAASANA( pericolul e!te "ini"( cci eIi!t ele"ente a'erti,oare !uficient e eloc'ente care 4l aten2ionea, pe un a!e"enea practicant. /ac( e eIe"plu( po!tura !t$n pe cap pro'oac i"e iat o 'iolent "i#ren care !e a#ra'ea, la fiecare nou tentati'( tre+uie ! renun2" la acea!t po!tur( cel pu2in te"porar. ?$1$ituri( +$,$it 4n urec:i !au 2iuituri care !e inten!ific la fiecare eIecu2ie( tre+uie ! ne pre i!pun la pru en2. /ac o !tare e 2iuit !au e +$,$it !e pro uce la pri"ele 4ncercri( atenu$n u9!e 4n! pe ,i ce trece( ace!ta e!te un feno"en nor"al %i nu tre+uie ! ne cau,e,e nici un fel e nelini%te. Aipoten!iunea e!te o contrain ica2ie atunci c$n ten!iunea arterial co+oar !u+ C &"aIi"a). U%oare a"e2eli pot a e!ea ! !ur'in( "ai ale! c$n #re%i" %i ne ri ic" i"e iat up acea!t po!tur. E!te a+!olut nece!ar ! r"$ne" cu capul la !ol cel pu2in un "inut %i 1u"tate( pentru a l!a ! !e nor"ali,e,e circula2ia !an#uin 4n 4ntre#ul corp. E#ECTE 7N 0LAN SU.TIL . caracteri!tic "inunat a ace!tei ASANA e!te aceea c cel ce o eIecut corect %i re#ulat aproape c nu "ai poate nicio at ! 4"+tr$nea!c. EIplica2ia Ho#:in a ace!tui fapt e!te aceea c( prin acea!t po!tur in'er!at( !ecre2iile e nectar !u+til &nu"ite AMRTA !au flui ul ne"uririi) pro u!e e ctre LUNA &centru !ecun ar e for2 !ituat 4n plan !u+til 4n ,ona palatului &S.MA CAAKRA)( !unt 4"pie icate e a fi ar!e %i ani:ilate e for"i a+ilul foc "i!tuitor al NS.ARELUIN( locali,at 4n +uric &MANI*URA CAAKRA). S?ATMARAMA( i!cipolul "arelui Ho#:in G.RAKSANATAA( co"entea, a!tfel ace!t a!pect 4n AATAA L.GA *RA/I*IKAE NCorpul 4"+tr$ne%te atorit lui SURLA &MANI*URA CAAKRA)( care con!u" %i i!tru#e tot nectarul i'in 9 AMRTA 9 4n orice cantitate ar fi ace!ta pro u! e ctre NLUNAN &S.MA CAAKRA) 9 AMRTA 9 4n orice cantitate ar fi ace!ta pro u! e ctre NLUNAN &S.MA CAAKRA)N &A.L.*. -.<<).

&NS.ARELEN e!te !ituat 4n plan !u+til 4n ,ona N+uriculuiN iar NLUNAN !e afl 4n ,ona NpalatuluiN 4n plan !u+til.) >ntruc$t 4n SAIRSAASANA po,i2ia %i rela2iile corpului( !unt in'er!ate( acea!ta ar putea fi "eto a pentru a eli"ina +tr$ne2ea( a%a cu" re"arc %i S?ATMARAMA( i!cipolul lui G.RAKSANATAAE N/e ra#ul ace!tui flui i'in al ne"uririi &a ic AMRTA) #ura NS.ARELUIN &MANI*URA CAAKRA) tre+uie ! fie e'itate. Acea!ta !e poate cunoa%te nu"ai prin 4n'2turile %i a1utorul unui GURU %i nu prin !i"plu !tu iu literar al unor anu"ite teIte !ecrete L.GA.N &A.L.*. -.<8) Se"nifica2iile e,oterice c$t %i i"plica2iile NLUNIIN %i NS.ARELUIN %i ale lui AMRTA !unt i!cutate frec'ent 4n literatura Ho#:in !ecret. Ace!te a!pecte !unt e a!e"enea i!cutate "ult "ai etaliat 4n conteItul e!crierii "o ului e reali,are a lui KAECARI MU/RA 4n L.GASRAMA GRANTAAMALA &'ol.-)( 4n care anu"ite proce ee !ecrete L.GA pentru p!trarea 4n !traturile !uperioare ale fiin2ei a ace!tei AMRTA au fo!t e a!e"enea e!cri!e. N*roce!ul in'er!rii !en!ului e cur#ere a ace!tui flui &?I*ARITA9KARANI) 4n care N+uriculN a1un#e ! !e #!ea!c ea!upra NS.ARELUIN !e o+2ine prin a1utorul irect %i in!truc2iunile unui GURU.N &A.L.*. -.<C) Acea!t in'er!are !trin#ent nece!ar accelerrii e'olu2iei noa!tre !pirituale &a po,i2iilor intre NLUNAN &I,'orul) %i NS.AREN &cre"atoriu"ul ne"uritoarei AMRTA)) #enerea, 4n "o natural 4n 4ntrea#a fiin2 con!er'area flui ului ne"uririi e la o lent i!tru#ere( ceea ce la r$n ul !u( 'a eter"ine un proce! e re#enerare %i eli"inarea +tr$ne2ii !au 4ncetinirea con!i era+il a ace!teia. E!te oarecu" ificil ! !e interprete,e ace!t a!pect foarte !ecret in L.GA 4n ter"eni "e icali "o erni %i( p$n c$n nu !e 'a %ti "ai "ult e!pre core!pon en2a %i refleIia fi,iolo#ic a iferitelor ener#ii %i !tructuri !u+tile( corelate inti" cu anu"ite !ecre2ii corporale( nici nu e!te nece!ar ! i'ul#" "ai "ult. Ace!te a!pecte ultra!ecrete 4n L.GA !unt re,er'ate celor pu2ini. Cu toate ace!tea o anali, fi,io ina"ic a ace!tei po!turi furni,ea, unele conclu,ii eItraor inare cu pri'ire la efectele +inefctoare ale ace!tei ASANA fai"oa!e. E#ECTELE 0&STURII STN) 0E CA0 SAIRSAASANA e!te con!i erat re#ina ASANAS9uri lor( iar efectele conferite e practica ace!teia !unt nenu"rate. E!te eci i"portant ! re2ine" c acti'ea, SAAASRARA CAAKRA( fiin cea "ai puternic po!tur folo!it pentru acea!ta. E<ecte asupra scIeletului SAIRSAASANA pro uce 4n "o auto"at efecte i"portante la ni'elul !c:eletului eoarece 4ntrea#a #reutate a corpului !e o i:ne%te pe craniu. Ac2iunea !a !e 4ntin e e a!e"enea la partea inferioar a coloanei( "ai ale! la articula2ia celei e9a 89a 'erte+re lo"+are %i a !acrului( pe care !e !pri1in 4ntre#ul e ificiu al !c:eletului %i !e !uprapun 'erte+rele. Cea e9a 89a 'erte+r lo"+ar !uport a!tfel 4ntrea#a #reutate a corpului u"an( picioarele fiin l!ate la o parte. Ea e!te prin ur"are !upu! unei pre!iuni "aIi"e( i!cul !u fiin 4n "o !pecial 'ulnera+il. >n SAIRSAASANA( 'erte+rele lo"+are nu "ai !uport ec$t #reutatea picioarelor %i a +a,inului. Atunci c$n po,i2ia !t$n pe cap e!te practicat 4n ec:ili+ru perfect( 4n "o auto"at 'erte+rele lo"+are !e pla!ea, 4n po,i2ia nor"al cea "ai fa'ora+il. Acea!ta eIplic e ce SAIRSAASANA eli"in rapi N urerile e %aleN atorate %e erii prelun#ite 4n picioare. Cer'icalele pri"e!c acu" 4ntrea#a #reutate a corpului( ceea ce nu atra#e up !ine nici un ri!c( eoarece un #$t nor"al !e ta!ea, 4n po,i2ie e aprare( #!in u9!e 4n acea!t po!tur retra! 4ntre

u"eri. E<ecte asupra circula6iei A!upra circula2iei( po!tura !t$n pe cap( pro uce efectele cele "ai i"portante. 0ti" c %e erea la 'ertical fa'ori,ea, !ta,ele 'enoa!e 4n ,onele corpului !ituate !u+ ni'elul ini"ii( atorit fr$nrii eIercitate e #ra'ita2ie a!upra circula2iei la 4ntoarcere. >n !c:i"+( ea!upra ini"ii( afluIul e !$n#e arterial e!te "ult fr$nat. SAIRSAASANA in'er!ea, 4n! ra ical acea!t !itua2ie. S$n#ele 'eno!( a1utat e acea!t at c:iar e #reutate( e'acuea, 4n "o in!tantaneu 'enele picioarelor( o at cu acea!t !ta,ele !an#uine 4n or#anele a+ o"inale fiin eli"inate. Ma!e e !$n#e 'eno! !unt a!tfel reciclate iar re4ntoarcerea lor la ini" e!te "ult accelerat. 0ti" 4n! c 'olu"ul !$n#elui arterial care circul epin e e circula2ia 'enoa! e 4ntoarcere( eoarece ini"a !e co"port ca o !ui9#eneri! po"p ali"entat cu !$n#e purificat %i oIi#enat e pl"$ni. Acceler$n re4ntoarcerea( pl"$nii pri"e!c "ai "ult !$n#e 4ncrcat cu toIine ce ur"ea, ! fie purificat. *rin ur"are( po!tura !t$n pe cap( 4n!o2it e re!pira2ie profun ( purific or#ani!"ul fr a o+o!i totu%i ini"a( care +ate cu cal" %i putere. S$n#ele arterial circul acu" 4n a+un en2 %i cu o u%oar pre!iune 4n creier( 4n ti"p ce 4n ca,ul %e erii 4n picioare el tre+uie ! 4n'in# #reutatea pentru a9l atin#e. ?enele picioarelor !e o i:ne!c a!tfel cu "ult "ai +ine ec$t 4n po,i2ia culcat. SAIRSAASANA pre'ine a!tfel 'aricele %i :e"oroi,ii. /ac practicantul e!te e1a pre i!pu! la ace!te tul+urri( po!tura 'a fi e un real folo!( 4"pie ic$n orice a#ra'are( 4ncetul cu 4ncetul( eli"in$n pro#re!i' orice pro+le" e ace!t #en. >n ca,urile #ra'e e!te +ine ! !e co"plete,e ac2iunea !a prin !tropiri cu ap rece c:iar la locurile afectate. ?enele capului %i #$tului !unt caracteri,ate printr9o lip! a oricror 'al'e. Acea!t a+!en2 a 'al'elor 4ntr9o po,i2ie nor"al a1ut rena1ul "ai +un ctre ini"( ar 4n po,i2ie in'er! con uce la o con#e!tie 'enoa! %i la cre%terea pre!iunii !$n#elui. Ace!t aport e !$n#e arterial & atorat at$t aportului #ra'ita2iei c$t %i contracti+ilit2ii "rite a ini"ii) face ca o "ai "are cantitate e flui nutriti' ! ia! in capilare 4n !pa2iile eItra'a!culare %i eItracelulare in interiorul 2e!uturilor. Toate celulele ace!tei re#iuni eci 'or fi a!tfel 4"+iate 4n ace!t flui ti!ular !alu+ru( plin e #a,e :rnitoare %i 'itale( &cu" ar fi oIi#enul etc). *rin reali,area ace!tei ASANA o "ai +un !tare !tructural c$t %i func2ional a or#anelor in acea!t ,on poate fi a!tfel #arantat. /ac lu" 4n con!i era2ie c acea!ta e ,ona 4n care !unt !ituate #lan ele en ocrine i"portante care !ecret :or"oni irect 4n !$n#e %i care atorit efectelor lor "ultiple %i uneori e!en2iale a!upra iferitelor a!pecte le#ate e cre%terea corpului( e acti'itatea "ental %i !eIual( c$t %i a!upra altor a!pecte !u+tile %i #ro!iere ale fiin2ei u"ane( intui" e ce ace!tea !unt pe rept cu'$nt nu"ite NGlan ele /e!tinuluiN &a"inti" c aici !e #!e!cE #lan a pituitar anterioar %i po!terioar( tiroi a( paratiroi a %i #lan a pineal) %i atunci nu pute" ec$t ! aprecie" la 1u!ta !a 'aloare po!i+ilit2ile fi,iolo#ice uluitoare pe care le pro'oac efectuarea ace!tei po!turi. CVA URMAC GUNAS"URILE 7N %&GA (continuare la cursul SETU".AN)(ASANA " 0&)UL 7N TENSIUNE J GUNAS" URILE " AN II C FG! Ace!te trei ener#ii fun a"entale( pure la ni'el /i'in( e'in i"pure 4n fiin2a u"an atorit lui MALA( a ic a ilu,iei( a i#noran2ei. >n acea!t !tare 4n care "anife!tarea e!te con!i erat %i 4n2elea! ca fiin iferit e con%tiin2( iau na%tere cele trei GUNASE SATT?A

&puritate)( RADAS &acti'itate)( TAMAS &iner2ie) %i a!tfel fiin2a are eIperien2a +ucuriei prin puritate( a urerii prin acti'itate %i a ilu,iei !au a ec erii prin iner2ie. Su+ influen2a GUNAS9 urilor iau na%tere iferite for"e e cunoa%tere. Ace!tea !unt refleIiile puterii Con%tiin2ei Supre"e. Crea2ia "ental a fiin2ei o+i%nuite e!te co"pu! in ou a!pecte( unul con!t 4n a9%i i"a#ina ca fiin ireal ceea ce e!te real( iar cellalt 4n a percepe #re%it realitatea. Cele ou a!pecte 2in e li"itrile %i ilu,iile pe care le creea, cele trei GUNAS( ar eoarece GUNAS9urile !unt o refleIie a unor ener#ii "ult "ai 4nalte ale Con%tiin2ei Supre"e( 4n ulti" in!tan2 ace!te crea2ii apar2in %i ele Spiritului Supre"( iar cele trei ener#ii !uperioare au po!i+ilitatea ca( prin raportarea la ele( prin tran!cen erea GUNAS9urilor( prin !e!i,area a ceea ce e!te real %i nu oar o refleIie( ! !e poat reali,a eplina li+ertate %i +eatitu ine a fu,iunii cu /i'inul( 4n care !e a1un#e la con'in#erea c uni'er!urile toate !unt una cu Supre"ul A+!olut. NEl nu i!pre2uie%te lu"ina( acti'itatea %i nici ilu,ia atunci c$n ace!tea ac2ionea, %i nici nu le ore%te atunci c$n ele au 4ncetat.N Cel care !t 4n perfect eta%are %i 4n eplin neutralitate nu e!te influen2at e GUNAS9 uri@ el o+!er' oar cu" NTen in2ele9ac2ionea,N %i nu !e !upune lor %i nici nu reac2ionea,. Acela%i 4n !uferin2 ca %i 4n fericire( "ul2u"it 4n Sine( pri'in la fel la un +ul#re e p"$nt( la o piatr !au la un +ul#re e aur( fiin e#al 4n !pirit la plcere %i la neplcere( nep!tor la efi"are %i lau ( nep!tor la cin!tire %i i!pre2( e#al cu cei prieteno%i !au c:iar cu u%"anii( renun2$n la orice !for2ri( e!pre ace!ta !e poate apune c a tran!cen! GUNAS9urile cu a e'rat. Cel care M !er'e%te prin L.GA e'o2iunii( reali,at fr a+atere tran!cen,$n 4n totalitate GUNAS9urile( poate ! e'in una cu ORAAMAN. NEu !unt te"elia lui ORAAMAN cel ne"uritor %i i"ua+il( a lu"ii eterne &/AARMA) %i a fericirii ulti"eN. OAAGA?A/9GITA. TI?( 2292<. )IN 7NV11TURILE SACRE ALE LUI IISUS N?oi !tr$n#e2i9' co"ori 4n cer( un e nu le "n$nc "oliile %i ru#ina %i un e :o2ii nu le rpe!c %i nici nu le poate 4n!trina ni"eni.N Matei =@26 N/o"nul /UMNEGEU ore%te ca nici unul ! nu piar( %i ca to2i ! a1un# la e!'$r%irea i'in.N *etru NCine 4%i a!cun e relele %i fr ele#ile nu pro#re!ea, !piritual( ar cine le "rturi!e%te %i !e la! pentru tot eauna e ele( capt 4n urare %i !e poate 4nl2a prin #ra2ia i'in ctre /UMNEGEU@N *ro'er+e +i+lice Apocalip!a 2E<9 NCelui ce 'a fi +l$n ( i !e 'a a ! "n$nce in po"ul 'ie2ii( eterne( care e!te 4n raiul lui /u"ne,euN. Apocalip!a 2E2=9 NCelui ce 'a +irui %i 'a fi una cu Tatl Cere!c %i celui ce 'a p,i p$n la !f$r%it poruncile Mele( 4i 'oi a !tp$nire pe!te Nea"uriN. NS nu 'i !e tul+ure nicio at ini"a. A'e2i cre in2 eplin 4n /u"ne,eu. >n ca!a Tatlui CERESC !unt "ulte loca%uri. /ac n9ar fi a%a( '9a% fi !pu!. Ioan NEu !unt calea( a e'rul %i 'ia2a. Cel care a!pir in toat fiin2a !a 'ine la Tatl Cere!c prin Mine.N Ioan 75E= Ii!u! a ,i!E N*entru c Eu trie!c 4n eternitate( %i 'oi 'e2i tri la fel ca MINE.N Ioan 75E7C NCci /o"nul /UMNEGEU care cuprin e totul 4%i 4ntin e 4n 'e%nicie pri'irile pe!te tot p"$ntul( ca ! !pri1ine %i !9i 4n ru"e pe aceia a cror ini" e!te 4n 4ntre#i"e ruit Lui.N Cronici N3i2i aten2i %i lua2i a"inte cci( ac nu %ti2i ce face2i( cu u%urin2( ' a2i ro+i cui'a( a!cult$n u9l %i ur"$n u9l. A!tfel pute2i r"$ne ro+ii aceluia e care a!culta2i( fie c e!te 'or+a e

un pcat( care uce la "oarte( fie c e!te 'or+a e a!cultarea ttoare e 4n2elepciune care uce la nepri:nire %i u"ne,eire. Ro"ani =E7= N/o"nul /UMNEGEU e!te 4n 'eci *a!torul "euE cu EL "ereu alturi nu 'oi uce lip! e ni"ic. El " pa%te 4n p%uni 'er,i %i " uce la apele ne"uririi cele ttoare e o i:n@ 4"i 4n'iorea, cu ra#o!te !ufletul %i " 4n ru" pe crri repte( in pricina 4n2elepciunii Sale ne!f$r%ite. C:iar ac ar fi ! u"+lu prin 'alea u"+rei "or2ii( nu " te" 'reo at e nici un ru( cci EL e!te cu "ine. Toia#ul %i nuiaua LUI " "$n#$ie cu +l$n e2e. El " pune la 4ncercare 4n fa2a potri'nicilor "ei( 4"i un#e capul cu unt ele"n %i prin EL pa:arul "eu e!te plin e pe inafar. Ac2ion$n "ereu a!tfel( fericirea %i 4n urarea " 'or 4n!o2i 4n toate ,ilele 'ie2ii "ele %i a!tfel 'oi locui 4n eternitate 4n Ca!a /o"nului /UMNEGEU c:iar %i up !f$r%itul ,ilelor "ele.N Un p!al" al lui /a'i NUnit cu TATL CERESC( Ii!u! Cri!to! e!te acela%i ieri %i a,i %i 4n 'e%nicie.N E'rei 7-E8

AN II C F, S(IRS(ASANA III (0ostura statului En cap!


(continuare la cursul S(IRS(ASANA II " AN II C F$! E<ecte asupra a>3omenului >n L.GA !e con!i er c a+ o"enul e!te u,ina 4ntre#ii fiin2e( el fiin ,ona cuprin! 4ntre pel'i! %i iafra#"( care 4n L.GA e!te con!i erat 'ital. >n afara unei repuneri 4n circula2ie a !$n#elui !ta#nat 4n or#anele a+ o"inale( SAIRSAASANA econ#e!tionea, 'i!cerele in partea e 1o! a p$ntecului( ,ona 4n care po!tura !t$n pe !caun prelun#it creea, o con#e!tie aproape per"anent. Tre+uie ! "en2ion" 4n trecere c afec2iunile e pro!tat( care 4n #eneral 4i c:inuie pe +r+a2i up '$r!ta e 86 e ani( !unt "ult a#ra'ate( ac nu c:iar pro'ocate e acea!t con#e!tie. >n po!tura !t$n pe cap( pro!tata e!te eli+erat( ceea ce atra#e up !ine o a"eliorare i"e iat. .r#anele #enitale !unt e a!e"enea profun econ#e!tionate. ?i!cerele pto,ate &rinic:i( !to"ac( inte!tine) 4%i reiau locul lor e rept %i for"a nor"al printr9o practic !i!te"atic %i un antrena"ent pro#re!i' care ne 'a per"ite ! atin#e" uratele curati'e & e or inul a e trei ori c$te cinci "inute( !au altfel !pu!( un !fert e or pe ,i 4n "e ie). Unul intre principalii +eneficiari in practica lui SAIRSAASANA e!te !i!te"ul i#e!ti' cu #lan ele !ale aneIe( 4n !pecial ficatul care !ufer e pe ur"a con#e!tiei aproape continue la "a1oritatea !e entarilor. Tre+uie ! re2ine" c 4ntre#ul !$n#e 'eno! pro'enit in !i!te"ul i#e!ti' tra'er!ea, ficatul. A!tfel 4n2ele#e" e ce e!te at$t e i"portant ! e'ita" orice con#e!tie :epatic. Aici( e a!e"enea( circula2ia 'enoa! con i2ionea, circula2ia arterial %i nu in'er!. /renarea !$n#elui 'eno! in !i!te"ul i#e!ti' antrenea, i"e iat un afluI e !$n#e arterial( e un e re,ult a"eliorarea func2iilor i#e!ti'e. >n ti"pul po!turii !t$n pe cap( ficatul +eneficia, e un "a!a1 eficient. 3iin foarte

co"pre!i+il( el !e aplati,ea, !u+ pre!iunea iafra#"ei 4n po,i2ia !t$n 4n picioare !au !t$n pe !caun( 4n ti"pul re!pira2iilor profun e( "i%carea e u9te9'ino a iafra#"ei "a!ea, ficatul. Ace!t "a!a1 e'ine 4n! cu "ult "ai puternic %i "ai eficient 4n ti"pul po!turii !t$n pe cap( cci 4n ti"pul in!pira2iei iafra#"a !e aplati,ea, %i re!pin#e ficatul %i 4ntrea#a "a! 'i!ceral care apa! a!upra lui. /e%i "ai i!cret ec$t ficatul( !plina( %i ea( e a!e"enea( a e!ea con#e!tionat( +eneficia, e acela%i "a!a1. SJAMI SI?ANAN/A afir"a cE NCei ce !ufer e ficat !au ci +iliare( 'or tre+ui ! practice SAIRSAASANA la pr$n, %i !eara.U E<ecte asupra pl4m@nilor SAIRSAASANA "o ific ra ical "aniera noa!tr e a re!pira. >n po,i2ia !t$n pe !caun !au 4n picioare( pl"$nii !unt pla!a2i la eta1ul !uperior( care e'ine eta1ul inferior 4n po,i2ia in'er!. .r#anele a+ o"inale reali,ea, atunci pre!iune a!upra iafra#"ei. Aerul con2inut 4n pl"$ni 4n ti"pul e'entualilor ti"pi e re2inere a !uflului !e #!e!c eci !u+ o u%oar pre!iune( ceea ce epla!ea, 4n "o ar"onio! al'eolele pul"onare %i fa'ori,ea, trecerea oIi#enului prin "e"+rana pul"onar( fr a 1ena prin a!ta e'acuarea +ioIi ului e car+on( care atorit propriet2ilor !ale fi,ice !e eli"in cu u%urin2. SAIRSAASANA ac2ionea, "ai ale! 4n ti"pul eIpira2iei( fa,a capital a actului re!pirator. . eIpira2ie inco"plet i"plic !ta#narea per"anent a aerului re,i ual( 'iciat %i toIic 4n pl"$ni( re uc$n prin ur"are cantitatea e aer care ne e!te po!i+il ! o in!pir"( cci nu !e poate u"ple un recipient ec$t 4n "!ura 4n care el a fo!t 'i at &#olit) 4nainte. /in acea!t cau,( pl"$nii fiin2ei ci'ili,ate !unt foarte pro!t 'entila2i. SAIRSAASANA facilitea, eIpira2ia profun prin pre!iunea or#anelor a!upra iafra#"ei. Acea!ta eIplic pentru ce Ho#:inii !u!2in c acea!t po!tur con uce e la !ine la *RANALAMA( cu con i2ia ! re!pir" tot eauna pe na!. Un ulti" punct capital pentru !ntatea noa!tr 4n acea!t ASANA 4l con!tituie faptul cu partea !uperioar a pl"$nilor e!te foarte +ine 'entilat( ceea ce i"uni,ea, 4"potri'a tu+erculo,ei( cci +acilul Koc: "oare 4n contact cu oIi#enul in aer. E<ecte asupra creierului >nainte e a anali,a efectele lui SAIRSAASANA a!upra creierului( tre+uie ! re2ine" c$te'a ate e!en2iale. Creierul e!te o #i#antic re2ea un e "iliar e e celule ner'oa!e trie!c %i ac2ionea,. El e!te or#anul cel "ai 'a!culari,at al or#ani!"ului( cci ne'oile 4n !$n#e !unt enor"e 4n co"para2ie cu acelea ale altor or#ane !au 2e!uturi. Creierul e!te iri#at ,ilnic e 2666 litri e !$n#e( 4n "e ie. Capilarele !unt 'a!ele !an#uine un e circul #lo+ulele ro%ii. Lun#i"ea lor total atin#e 766.666 F". Nu"ai un #ra" e 2e!ut "u!cular con2ine aproIi"ati' 8 "etri e capilare( 4n !c:i"+( un #ra" e "aterie cere+ral al+ cuprin e -66 "etri. Scoar2a cere+ral( !upranu"it "ateria cenu%ie( cuprin e &4ntr9un #ra") 7666 "etri. Ace!te capilare !unt ela!tice %i foarte !en!i+ile la 'aria2iile e pre!iune. /e!tin!e !au relaIate( ele la! ! treac #lo+ulele cu cea "ai "are u%urin2@ cri!pate !au 4ncor ate( ele a!tup. >n ti"pul lui SAIRSAASANA( !$n#ele a1utat e #reutate afluea, in a+un en2 %i( !u+ o u%oar pre!iune 4n re2eaua 'a!cular cere+ral( pro'oac aici o purificare profun . SAIRSAASANA cau,ea, eci( !au re!tituie( ela!ticitatea capilarelor. A+un enta cur2ire %i a"pla e!c:i ere a capilarelor cere+rale !pa!"ate eli"in "a1oritatea "i#renelor %i a cefaleelor( e cele "ai "ulte ori eItraor inar e repe e( fr a "ai fi ne'oie ! "ai recur#e" la ro#uri. SAIRSAASANA fa'ori,ea, %i !ti"ulea, foarte "ult func2iile intelectului. *rin in'er!area fluIurilor ener#etice 4n fiin2( "e"oria !e a"eliorea, foarte "ult( iar capacitatea e concentrare cre%te foarte "ult. Re,i!ten2a la o+o!eala ner'oa! !e "re%te %i o #a" lar# e !tri e anIietate !au ner'o,itate !e 4"pr%tie e!tul e repe e prin practica !a ,ilnic. Gra2ie a"eliorrii func2ionrii fi,iolo#ice cere+rale( SAIRSAASANA per"ite fiecruia ! o+2in un

profit eIcep2ional %i !9%i a"plifice re!ur!ele intelectului( acea!ta atr#$n up !ine i"portante pro#re!e !pirituale. Craniul con2ine e a!e"enea %i :ipofi,a( o #lan "ic( "!ur$n 7 c" %i c$ntrin aproIi"ati' = #ra"e( ce !e afl 4n profun,i"ile creierului( precu" %i :ipotala"u!ul care orc:e!trea, ac2iunea tuturor celorlalte #lan e en ocrine( influen2$n 4ntre#ul or#ani!". SAIRSAASANA re#ulari,ea, eci func2iile ace!tora %i are o ac2iune !alutar a!upra #lan ei tiroi e care re#lea, 4n !pecial "eta+oli!"ul %i contri+uie in plin la "en2inerea tinere2ii or#ani!"ului. Se %tie c a+la2ia tiroi ei are ca efect o 4"+tr$nire precoce %i o "oarte pre"atur. >n ca,urile e alterri patolo#ice ale tiroi ei( ace!tea cau,ea, cretini!". /e a!e"enea( SAIRSAASANA ne a1ut foarte "ult ! ne re#!i" !au ! ne p!tr" #reutatea nor"al. Ea 4i face ! !l+ea!c pe cei care tre+uie ! piar #reutate %i a au# Filo#ra"e atunci c$n e!te nece!ar. E<ectele asupra or5anelor 3e sim6 Ve3erea SAIRSAASANA are a!upra or#anelor e !i"2 efecte !urprin,toare. ?e erea !e a"eliorea, foarte "ult( acea!ta "ai ale! pentru c aparatul ocular 9 aici fiin cuprin%i %i centrii cere+rali ai 'e erii precu" %i retina 4n !pecial( care !unt "ari con!u"atori e oIi#en 9 +eneficia, e un i"portant afluI !upli"entar e !$n#e arterial. *entru a ne con'in#e e eficacitatea lui SAIRSAASANA( 4nainte e a a+or a po!tura( pute" recur#e la un ,iar pla!at c:iar la 2 "etri e noi( un e 'o" cuta ! citi" caracterele. *ractic" apoi SAIRSAASANA %i la re'enire ne relaI" la !ol un "inut %i pri'i" in nou ,iarul e la aceea%i i!tan2. ?o" con!tata a!tfel c i"a#inea e!te "ult "ai clar. Contrain3ica6ii *er!oanele a"enin2ate cu e,lipirea retinei nu 'or practica. Acela%i lucru e 'ala+il 4n afec2iunile #ra'e ale oc:ilor( 4n for" cronic( precu" con1uncti'it( #lauco". /in contr( "iopia( pre,+iti!"ul !au a!ti#"ati!"ul( care !unt le#ate e !i"ple efor"ri ale oc:ilor( te"porare !au nu( nu intr 4n acea!t cate#orie. Aici( in contr( SAIRSAASANA le poate fi foarte fa'ora+il( a'$n efecte curati'e. Au8ul Au,ul( e a!e"enea e!te !u!cepti+il ! !e a"eliore,e atorit lui SAIRSAASANA. Contrain3ica6ii .tite 4n for"a #ra' !au alte afec2iuni infla"atorii ale urec:ii. C:iar %i up 'in ecare 'o" cuta cu cel pu2in o lun e ,ile ! nu practic"( reintr$n apoi 4n nor"al. Creierul mic Creierul "ic e!te un or#an e "ri"ea unei portocale( !ituat la +a,a creierului. El e!te le#at e to2i centrii "otori 'oluntari %i rolul !u con!t 4n a coor ona "i%crile. >n ca,ul unei fiin2e pri'ate e creierul "ic( e%i r"$ne 4n 'ia2 %i e con%tient( ea e'ine totu%i ne4n e"$natic( "i%crile !ale fiin !t$n#ace %i pro!t coor onate. Ea are ificult2i 4n a9%i p!tra ec:ili+rul. Creierul "ic e!te eci irect i"plicat 4n eIecu2ia "i%crilor( 4n ec:ili+ru. *ractica lui SAIRSAASANA 'a crea un afluI !upli"entar e !$n#e 4n creierul "ic( fapt ce are ca ur"are o a"plificare a !i"2ului ec:ili+rului( o "ai +un coor onare a "i%crilor( !i#uran2 %i #ra2ie 4n orice #e!t. E<ecte estetice A"elior$n !tatica coloanei 'erte+rale( SAIRSAASANA ne per"ite ! a'e" o atitu ine reapt %i o alur 4n "o natural !upl( #ra2ioa!. Inun in a+un en2 fa2a cu !$n#e arterial( epi er"a 'a fi eItraor inar e +ine :rnit( c:iar "ult "ai +ine ec$t cu orice cre" anti9ri . Ri urile !e na!c "ai 4nt$i pe frunte %i la col2ul oc:ilor( aproape e t$"ple &la+a #$%tii) pentru c

ace!te ,one !unt foarte !la+ iri#ate. Gra2ie efectului !alutar al lui SAIRSAASANA( !tocrii unei cantit2i !upli"entare e ener#ie co!"ic 4n ,ona cranian( pielea re4ntinere%te %i e!te re#enerat. Ri urile n!c$n e !e %ter#( tenul !e 4"pro!ptea,( oc:ii e'in !trlucitori %i "a#netici( 4ntrea#a fiin2 reflect !ntate. >n ceea ce pri'e%te prul( tra i2ia "ilenar Ho#:in afir" c acea!t ASANA poate ! 4l fac ! recrea!c( a!i#ur$n o foarte +un iri#are a ,onei e pe care prul a i!prut( ea fiin in i!pen!a+il oricrui trata"ent al cal'i2iei. Un o" cu prul pe cale e al+ire 'a 'e ea c firele i !e recolorea, in nou up un an e practic a!i u. E!te foarte i"portant e re2inut c pentru a o+2ine acea!t re#enerare tre+uie ! !e practice SAIRSAASANA cel pu2in o 1u"tate e or pe ,i( care !e 'a reparti,a e'entual 4n ou !au trei fa,e. SAIRSAASANA a1ut e a!e"enea eItraor inar e "ult ! !e 4n'in# in!o"nia %i fa'ori,ea, circula2ia !an#uin 4n picioare. /up ce a" a+or at po!tura ti"p e c$te'a "inute( la re'enirea la po,i2ia nor"al( 'o" con!tata c picioarele au o tenta ro, %i !e re4ncl,e!c. "S#RIT" CUN&ATEREA )E SINE/ & NECESITATE I & )AT&RIE #UN)AMENTAL1 (I! NAcela care9i cunoa%te( e!tul e +ine pe ceilal2i e!te un o" foarte inteli#ent. Acela care !e cunoa%te foarte +ine pe !ine 4n!u%i e!te cu a e'rat un 4n2elept %i un Mare Ilu"inatN. Lao T!eu. NSin#urul "are o+!tacol pentru o"( !in#urul !u u%"an( e!te c:iar el 4n!u%i.N Epictet NU"ila cunoa%tere e tine 4n!u2i e!te o cale "ai !i#ur pentru a a1un#e la /u"ne,eu &Supre"ul A+!olut) ec$t profun ele cercetri ale %tiin2ei. Nu pentru c ar tre+ui ! fie 4ncri"inat %tiin2a !au nu( contea, ce cunoa%tere !i"pl a unui lucru( cci con!i erat 4n ea 4n!%i( acea!ta e!te +un %i core!pun e or inii fire%ti l!ate e /u"ne,eu( ci pentru c tre+uie tot eauna ! prefer" ace!teia o +un con%tiin2 %i o 'ia2 plin e a!pira2ie !piritual ctre Supre"N. 0apa Ioan al **III"lea " KNote spiritualeK NMarea "a1oritate a oa"enilor nu !e #$n e!c ec$t cu" ! 4%i "rea!c a'erile( pu2ini fiin aceia care a!pir ! !e a"eliore,e %i ! !e e!'$r%ea!c pe !ine 4n!u%i. 0aul .runton Cu eIcep2ia Ho#:inilor( "area "a1oritate a fiin2elor u"ane nu 4n2ele# 4nc i"en!a i"portan2 a unei anali,e !erioa!e a !trilor !au !en,a2iilor lor( c$t %i nece!itatea unui !tu iu aprofun at al propriului caracter. E!te e a!e"enea a e'rat c fe+rilitatea e a tri( atunci c$n !unte" confrunta2i cu toate !ur!ele e i!trac2ie pe care acea!t !itua2ie e fapt le i"plic( incit fiin2a u"an ! !e cantone,e la propria !a periferie( fc$n 9o ! !e "en2in 4ntr9o !tare lar'ar. Acea!t !itua2ie 4ntre2ine 4n ea nenu"rate conflicte %i !e afl la ori#inea "ultor !tri ne'rotice. Cu toate ace!tea( +unul !i"2 ne pune cu u%urin2 4n e'i en2 nece!itatea unui +ilan2 !incer %i o+iecti' al per!onalit2ii( pentru a ne a !ea"a e propriile noa!tre po!i+ilit2i latente( e !l+iciunile noa!tre( toate ace!tea a1ut$n u9ne up aceea ! ne 4ntri" c$t "ai "ult ! ne a"plific" !tp$nirea e !ine. A e!eori o"ul nu 4%i !ea"a ec$t 4n anu"ite !itua2ii eIcep2ionale e !itua2ia tra#ic 4n care el !e #!e%te %i cel "ai a e!ea !e co"placeE

9 noi !unte" cel "ai a e!ea "$n ri e "o alit2ile noa!tre eronate e a #$n i %i ne cre e" li+eri( 4n ti"p ce 4n realitate noi !unte" cel "ai a e!ea Nro+o2iN. 9 noi ne cunoa%te" eItre" e pu2in pe noi 4n%ine %i atorit ace!tei necunoa%teri cra!e( ne confrunt" cu iferite !itua2ii peni+ile( ace!te a!pecte e'i ente afl$n u9!e la ori#inea "a1orit2ii relelor fiin2ei u"ane %i a ne4n2ele#erilor care !ur'in 4n !ocietate. 9 noi ne c,ni" in r!puteri ! o"in" lu"ea eIterioar( uit$n cel "ai a e!ea ! in!titui" c:iar %i o "ini" !tp$nire e !ine. Ma1oritatea intre noi i#nor" !en!ul profun al ictonului tra i2ional al 4n2elepciuniiE NCunoa%te9te pe tine 4n!u2iN %i a'e" ten in2a ! uit" 4n2eleapta afir"a2ie a lui EpictetE NSin#urul "are o+!tacol pentru o"( !in#urul !u u%"an( e!te c:iar el 4n!u%i.N KNECESITATEA )E A 7NCETA S1 #IM KR&.&IK >n fiecare !ecol a eIi!tat un #$n itor luci !au 'reun filo!of 4n iferite 2ri ale #lo+ului( care a ur"rit ! ,#u uie in !tarea !a e !o"nolen2 %i iner2ie fiin2a u"an( a1ut$n 9o ! e'in con%tient e NMECANIGAREAN !a. Marele #$n itor Olai!e *a!cal( anali,$n cu c$t'a ti"p 4n ur" co"porta"entul u"an( a folo!it ter"enul e AUT.MAT( cu "ult 4naintea !ecolului no!tru e inten! "ecani,are %i ro+oti,are. Ace!t ter"en 4%i #!e%te a!t,i "ai "ult ca nicio at aplica2ia atunci c$n ne referi" la con i2ia p!i:olo#ic a o"ului "e iu & e r$n ). Intuin la r$n ul !u ace!t a e'r( cele+rul !a'ant Al+ert Ein!tein a !pu!E N Mai repe e pute" e,inte#ra un ato" ec$t o pre1u ecat u"an pro!tea!c. Un "are ini2iat %i 4n2elept conte"poran( Gur#ieff( la r$n ul !u afir"aE NCel "ai a e!ea o"ul e!te o "a%in. . "a%in( !au altfel !pu! un ro+ot( 4n !en!ul cel "ai co"plet al ter"enului. Nu e!te un co"pleI e "ecani!"e 4n "o fal! con%tiente( care e%i !e #!e!c 4ntr9o ilu,orie !tare contrarie( !e !upun 4n "o !enil( 4ntoc"ai ca ni%te !cla'i perfec2i( unor for2e eIterne !au interne care 4l ep%e!c 4n "!ura 4n care for2ele oceanului( e eIe"plu( ep%e!c cre'e2ii !au "e u,ele. /e%i cel "ai a e!ea noi cre e" c ac2ion"( 4n realitate noi( nu ac2ion" eloc( ci ne !upune" incon%tien2i( a'$n oar ilu,ia ac2iunii. Cu alte cu'inte noi !unte" ac2iona2i. /iferite !tri !au feno"ene !e pro uc %i i!par 4n noi( !ur'in !au !e a"plific( fr ca noi ! %ti" pentru ce au aprut !au cu"( a!tfel c cel "ai a e!ea noi !unte" ac2iona2i( atunci c$n noi cre e" c ne "i%c"( fiin a e!ea #$n i2i %i tele#:i a2i telepatic c:iar %i atunci c$n noi cre e" 4n "o ilu,oriu c noi 4n%ine #$n i". >n #eneral( "a1oritatea oa"enilor cre ca #$n e!c prin ei 4n%i%i %i trie!c pentru ei 4n%i%i... Ei !e con!i er c trie!c pe eplin in epen en2i( li+eri %i autono"i... .RI >N REALITATE ei !unt !upu%i fr a fi con%tien2i unui fel e :ipno,( unei 'oin2e !trine %i func2ionea, 4n "a1oritatea ca,urilor( 4ntoc"ai ca ni%te "a%ini &ro+o2i) perfect incon%tiente( !er'in anu"ite !copuri pe care ei le i#nor 4n "o co"plet %i care 4n "o in u+ita+il( nu !unt &2elurile) ale lor.N C VA URMA C 0R&VER.E IN)IENE QQQ /up cu" puterea 'alurilor a un ni!ipul %i9l 4"pr%tie( tot a!tfel ti"pul une%te %i e!parte pe "uritori. QQQ Caracterul nu !e !c:i"+ prin po'a2@ apa c$t e 4ncl,it tot !e rce%te in nou. QQQ Mirea!"a le"nului e aloe! !e r!p$n e%te up ce a ar!. QQQ /e c$n a fo!t creat lu"ea acea!ta( !in#urul lucru !tatornic e ne!tatornicia. QQQ A u92i a"inte !tatornic e ne!tatornicie. QQQ Cel care9i la p"$nt nu !e "ai te"e( e c ere.

QQQ Tre+urile i,+ute!c prin !ilin2( nu prin orin2. QQQ I,+$n a orit !e reali,ea, 4n 4ntre#i"e prin !ilin2a pe care %i9o o"ul. QQQ *er!e'eren2a e te"elia i,+$n,ii. QQQ *ier erea celor o+$n ite e "ai c:inuitoare ec$t ne o+$n irea lor. QQQ ?$ntul nu intr 4n #ura leului a or"it. QQQ 3urtuna nu e,r cinea, iar+a cea "oale. QQQ /orin2a nu 4ncetea, prin +o#2ii( up cu" nici !etea nu !e potole%te prin a orarea focului. QQQ /ruirea( folo!in2a %i pier erea !unt cele trei !tri ce le a'e"@ cine nici nu ( nici nu !e folo!e%te( aceluia 4i r"$ne !tarea a treia. QQQ Ce orin2 e a'ere poate a'ea 4n2eleptul 4n acea!t 'ia2 trectoareP QQQ Nu eIi!t !peran2 e ne"urire 4n +o#2ie. QQQ A'erea pricinuie%te !uferin2 la o+$n irea ei( 4ntri!tare 4n re!tri%te %i a"e2e%te 4n pro!peritate. QQQ R!plata pe care %i9o iau cei +o#a2i prin po"eni "ulte( o o+$n e%te cel !rac cu un +nu2. QQQ 3or"a !upre" a !rciei e!te orin2a( nu pu2intatea a'erii. QQQ Srcia e!te tot eauna e te"ut( cci 4i ia o"ului e"nitatea. QQQ Celor laco"i %i pro%ti( pierirea li !e i'e%te pe ne#$n ite ca pe%tilor in ap. QQQ /ruirea a'erii e!te o foarte "are a!ce, 4n acea!t eIi!ten2. QQQ /arul ce !e la ti"pul %i la locul potri'it unuia care nu poate "unci %i care "erit( acela e!te ar a e'rat. QQQ /arul cel "ai e !ea" e!te acela care9i at celui care "erit. QQQ Norul( e%i nu"ai ap( +ucur pe toat lu"ea. QQQ Cu picturile e ap care ca una c$te una( pu2in c$te pu2in( !e poate u"ple un 'a!. QQQ Ce pre2 are nu"ele e%ert e re#e al re#ilor( ac nu e 4n!o2it e #loria rnicieiP QQQ *a#u+a !e i'e%te uneori !u+ aparen2 e c$%ti# %i c$%ti#ul !u+ aparen2 e pa#u+. QQQ Nu e +ucurie la fel ca ra#o!tea@ nu e u%"nia la fel cu pro!tia@ nu e foc la fel ca "$nia@ nu e "ul2u"ire "ai "are ec$t cunoa%terea. QQQ Cine !e afl 4n ini"( acela9i aproape c:iar ac !t eparte@ 4n! cine9i eparte e ini"( acela r"$ne eparte c:iar ac9i 4n apropiere. QQQ 3iecare 4%i e!te !in#ur prieten( fiecare 4%i e!te !in#ur u%"an. QQQ >n2elep2ii( c:iar c$n au e toate( tre+uie !9%i fac prieteni. QQQ 0i oceanul( c$t e el e "are( a%teapt r!ritul lunii. QQQ Se !pune c prietenul n!cut in a!pira2ii co"une e "ai pre!u! ec$t acel n!cut in aceea%i "u". QQQ 0a!e !e"ne are prieteniaE %i pri"e%te( !e e!tinuie%te %i 4ntrea+( !e o!ptea, %i ! "n$nce.

AN II C F AR)(A"S(IRS(ASANA" )EL#INUL ()EL#INUL NEGLI-AT!


Acea!t po!tur e!te nu"it a!ana /elfinului( eoarece 4n acea!t po,i2ie corpul !e a!ea"n 4ntr9o oarecare "!ur cu un elfin care !are printre 'aluri. /enu"irea !an!crit e!te AR/AA9SAIRSAASANA( 4n care AR/AA 4n!ea"n N1u"tateN( iar SAIRSAASANA 4n!ea"n Npo!tura !t$n pe capN. Uneori acea!t po!tur e!te nu"it %i N/elfinul ne#li1atN. /elfinul e!te 4ntr9a e'r e!eori ne#li1at pentru un "oti' +ine efinit@ eoarece el repre,int e a!e"enea %i o fa, pre#titoare la po,i2ia !t$n pe cap atunci 4n!( c$n un a ept e'ine capa+il ! fac cu u%urin2 SAIRSAASANA( el !e #r+e%te a e!ea ! uite /elfinul. *rin ur"are el nu aprecia, "ult ASANA /elfinului ec$t ca punct e plecare pentru a reali,a po,i2ia !t$n pe cap. /enu"irea NDu"tate po!tura !t$n pe capN re!pect enu"irea !an!crit %i confir" i eea c ea nu !er'e%te ec$t ca pre#tire pentru a e'rata SAIRSAASANA fiin e'i ent pentru oricine c ea nu e!te ec$t o for" Npar2ialN a ace!teia. *rin ur"are( e 4n at ce cine'a %tie ! fac SAIRSAASANA( ar putea pier ere e ti"p ! "ai practice 4nc /elfinul. Acea!ta e!te 4n! o eroare re#reta+il( cci acea!ta e!te o po!tur e !ine !tttoare( care are efecte +inefctoare !pecifice ce 1u!tific pe eplin practica !a in epen ent e SAIRSAASANA. 0o8i6ia 3e plecare *o,i2ia e plecare 4n ca,ul po!turii /elfinului e!te foarte a!e"ntoare celei pentru SAIRSAASANA( 4n !pecial pla!area capului pe co'or %i po,i2ie +ra2elor. Capul atin#e !olul !pre frunte. >n partea inainte a craniului( la ni'elul ,onei e tran,i2ie intre frunte %i pr 9 !au care a fo!t acoperit e pr. /e#etele( 4ntre2e!ute & ar nu !tr$n!e( "ai ale! ac acea!t po!tur 'a fi ur"at e po!tura !t$n pe cap) alunec par2ial !u+ rotun1i"ea craniului( !pre occiput( fiI$n a!tfel capul %i 4"pie ic$n u9l ! rule,e pe co'or. E!te e!en2ial pentru eficacitatea ace!tei ASANA ca( o at pla!at cu" tre+uie( craniul ! nu !e "ai "i%te eloc pentru c( altfel !unt co"pro"i!e efectele e 4n reptare a coloanei 'erte+rale pro u!e e po!tura /elfinului. E'i ent( eoarece e#etele !unt 4ntre2e!ute !u+ craniu( +ra2ele !unt 4n "o nece!ar 4n oite@ ante+ra2ele l!ate pe !ol for"ea, o +a, e !pri1in !oli . Oa,a e !pri1in for"at e ante+ra2e !e reali,ea, 4n "o !i"ilar ca la SAIRSAASANA( cuprin,$n "ai 4nt$i fiecare +ra2 cu e#etele "$inii opu!e pentru a crea 4ntre coate %i e#etele 4nln2uite un triun#:i ec:ilateral. /up ce capul !9a pu! pe !ol %i !pri1inul coatelor e!te a!i#urat( ne 'o" ocupa apoi e picioare( care nu 'or fi 4n oite@ !e porne%te cu picioarele foarte eprtate e fa2( ceea ce eter"in e1a o anu"it for" a coloanei 'erte+rale %i a1ut la pla!area corect a capului. *entru po,i2ia picioarelor( !unt ou po!i+ilit2ii !au ur"ri" ! 4ntin e" "u%c:ii in

!pate al #a"+elor %i atunci 'o" a%e,a tlpile lipite pe !ol( !au 'o" cuta ! e'it" acea!t 4ntin ere( focali,$n u9ne toate eforturile oar a!upra coloanei 'erte+rale %i atunci po,i2ia 'a fi precu" 4n e!enul ilu!trati'( cu !pri1in oar pe e#etele e la picioare. >n continuare ne 'o" i"o+ili,a eci 4n po,i2ia e plecare pe o urat e ti"p !uficient e lun# pentru a !i"2i fluIul e ener#ie !u+til prin coloan( co+or$n ctre cre%tetul capului. >n ace!t ti"p ne 'o" interiori,a 4n coloana 'erte+ral %i 'o" con%tienti,a #lo+al for"a %i !tarea 4n care !e #!e!c "u%c:ii care tre+uie e altfel ! fie c$t "ai relaIa2i. >n po!tura /elfinului( "ul2i Ho#:ini !incroni,ea, re!pira2ia nor"al( e 'oie %i relaIarea@ 4n ti"pul in!pira2iei nor"ale( e 'oie( el 4%i focali,ea, !upli"entar aten2ia 4n "u%c:ii ta:i ieni( iar la eIpira2ie ur"re!c relaIarea ace!tora la "aIi". ETA0A #INAL1 *ornin e la acea!t po,i2ie( up ce 'o" face 8976 re!pira2ii nor"ale( e 'oie( a%a cu" a" in icat 4n para#raful prece ent( fr ! ne #r+i"( ne 'o" apropia treptat e#etele picioarelor e fa2 p$n c$n coloana 'erte+ral 'a fi pla!at perpen icular 4n raport cu !olul( ar fr a a uce printr9un eIce! e ,el trunc:iul prea "ult !pre !pate eoarece acea!t eIa#erare poate crea pro+le"e la ni'elul #$tului. >n continuare 'o" con%tienti,a a!tfel iferen2a e !tare atorat po,i2iei %i for"ei coloanei 'erte+rale( "o ificat fa2 e fa,a ini2ial( precu" %i circula2ia ce'a "ai inten! acu" a ener#iilor prin coloan. >n fa,a final coloana !e re re!ea, %i !e rectific in ce 4n ce "ai "ult( a'$n 4n! #ri1 ! nu "o ific" eloc po,i2ia capului pe !ol. A!tfel( pe "!ur ce e#etele picioarelor !e apropie e fa2( eIi!t ten in2a #re%it ! epla!" punctul e !pri1in !pre cre%tetul capului. Acea!t eroare curent i"inuea, con!i era+il eficacitatea po!turii /elfinului 4n ac2iunea !a e rectificare %i aran1are a i!curilor coloanei 'erte+rale( put$n 4n plu! ! cau,e,e u%oare ureri !au anu"ite afec2iuni la ni'elul capului. *entru a e'ita acea!t eroare tre+uie ! apropie" 4ncet e#etele picioarelor e fa2( a'$n 4n per"anen2 #ri1 ! nu 4n oi" picioarele. Ace!t ulti" punct e!te aproape la fel e i"portant( ca %i acela e a "en2ine ne"i%cat craniul 4n po,i2ia e plecare( pentru a a!i#ura o ac2iune eficient a!upra coloanei 'erte+rale. >n po,i2ia final( picioarele !unt eprtate 4ntre ele la aproIi"ati' 269-6 e c". *e "!ur ce picioarele !e apropie e fa2 9po,i2ia capului r"$n$n ne!c:i"+at 9 coloana !e re re!ea, #ra at 4ntr9un "o caracteri!tic "ai ale! po!turii /elfinului( a!pect care creea, ele"entul ori#inal !pecific al ace!tei po!turi. >n fa,a final !e !ta+ile%te o puternic ten!iune la ni'elul centurii a+ o"inale( ceea ce e!te eIcelent pentru fortificarea ,onei re!pecti'e. C&NTIENTI+AREA >n ti"pul eIecutrii ace!tei po!turi ne 'o" concentra ! percepe" fluIul e ener#ie teluric trec$n prin picioare( trunc:i %i focali,$n u9!e la ni'elul lui SAAASRARA. ?o" !e!i,a e a!e"enea ener#i,area ,onei capului irect prin inter"e iul ener#iilor telurice. Ener#iile co!"ice 'or fi preluate irect prin ,ona e +a, a coloanei %i canali,ate prin trunc:i la ni'elul lui SAAASRARA. La re'enire( con%tienti," acti'area lui SAAASRARA( ele'area con%tiin2ei( !tare e rafinare a percep2iilor luntrice( tran!cen ere %i eta%are fa2 e ni'elele inferioare ale "anife!trii. ER&RI *rincipalele erori 4nt$lnite 4n eIecu2ia /elfinului !unt E 7. Spri1inirea pe '$rful craniului !au c:iar "ai ru( pe partea !uperioar a cefei pe co'or( la po,i2ia e plecare. 2. A%e,area e#etelor 4"pletite 4n !patele rotun1i"ii craniului %i nu par2ial !u+ acea!t rotun1i"e( un e ele au rolul e a fiIa( pentru a putea fi p!trat #reutatea corpului !pre partea in fa2 a capului( la "ar#inea pielii capului acoperit e pr( aproape e frunte.

-. S a'e" la po,i2ia e plecare coatele foarte eprtate@ uneori la cei neantrena2i !e a1un#e ca coatele ! fie aproape 4n linie( ceea ce le !c:i"+ 4ntr9o +ala"a %i nu 4ntr9un triun#:i e !pri1in a%a cu" ar tre+ui ! fie. Acea!ta e!te cu at$t "ai re#reta+il ac a'e" 4n 'e ere c up po!tura /elfinului ur"ea, po!tura !t$n pe cap( cci 4n ace!t ca,( ne"aia'$n o +a, !ta+il e !pri1in( ri!c" ! ne e,ec:ili+r" %i ! c e" foarte u%or. 5. >n oirea #enunc:ilor fie la po,i2ia e plecare( fie 4n fa,a final. >n orice "o"ent al eIecu2iei po!turii( picioarele tre+uie ! fie repte@ e!te 4n! a "i! ca picioarele ! fie 4n ca,ul in icat anterior cu tlpile lipite e !ol !au cu !pri1in pe e#etele e la picioare. 8. La apropierea pro#re!i' a picioarelor ctre fa2( cea "ai "are #re%eal ce o pute" face con!t 4n a l!a po,i2ia craniului ! !e "o ifice( cu alte cu'inte !pri1inul ! !e epla!e,e !pre cre%tetul capului %i apoi !pre ceaf. Acea!ta i"inuea, con!i era+il ac2iunea e!en2ial a po!turii /elfinului 9 re re!area %i "o+ili,area 'erte+relor or!ale. =. Gra+a e a intra i"e iat 4n fa,a final a ASANEI face practic i"po!i+il ac2iunea e re re!are a coloanei( pre',ut e "o ificarea #ra at a un#:iului picioarelor( neper"i2$n ca acea!ta ! !e reali,e,e #ra at %i corect. Efectul atunci e!te u+luE ac2iunea 'erte+relor unele a!upra altora %i "a!a1ul a!upra coloanei 'erte+rale( reali,at prin etenta pro#re!i' a tuturor "u%c:ilor !patelui. >n acea!ta fiin i"plica2i 4n eo!e+i cei aferen2i apofi,ei 'erte+rale. E<ectele >ene<ice ale posturii >n conclu,ie( po!tura re re!ea, #ra at %i rectific coloana 'erte+ral( 4n eo!e+i partea !uperioar a !patelui( e!tin,$n !i"ultan "u%c:ii or!ali. /elfinul fortific con!i era+il "u%c:ii cefei %i 4i pre#te%te pentru a !uporta #reutatea corpului 4n ca,ul eIecu2iei e urat a lui SAIRSAASANA. El e!te un eIerci2iu pre#titor foarte i"portant pentru cei care nu pot 4nc ! eIecute SAIRSAASANA. /elfinul procur toate efectele po!turii !t$n pe cap cla!ic( afluI e !$n#e arterial !pre cap( e!c:i erea capilarelor cere+rale( ar toate ace!te efecte !unt ce'a "ai atenuate. Confor" principiului in fi,ica cla!ic al lui *a!cal( pre!iunea 4ntr9un lic:i e!te propor2ional cu 4nl2i"ea coloanei e lic:i ( eci 4n ca,ul ace!tei po!turi !uprapre!iunea o+2inut e!te ca" la 1u"tate fa2 e cea care re,ult 4n ca,ul lui SAIRSAASANA. Aceia care atorit contrain ica2iilor !pecifice nu pot practica eloc SAIRSAASANA( 'or putea practica cu u%urin2a AR/AA9SAIRSAASANA. /in acea!t SAIRSAASANA atenuat re,ult eci cele "ai "ulte intre efectele +enefice ale po,i2iei !t$n pe cap cla!ic &4n afar e efectele proprii po!turii /elfinului). *er!oanele care e,it ! fac po,i2ia !t$n pe cap pentru c 4%i i"a#inea, c au un #$t foarte fra#il( pot practica 4n !c:i"+ po!tura /elfinului. >n fon ( 4n po!tura /elfinului( #$tul nu !uport ec$t o parte a #reut2ii trunc:iului( !pri1inul +ra2elor prelu$n re!tul #reut2ii( fr nici un fel e ri!c e c ere. Ea e!te eci acce!i+il tuturor practican2ilor L.GA fr re!tric2ie. A"inti" c pentru cei crora SAIRSAASANA le era contrain icat( ei pot practica fr pericole po!tura /elfinului. La re'enire 4n! e!te i"portant ! !e r"$n ti"p e cel pu2in C6 e !ecun e cu capul la !ol( relaI$n u9!e co"plet. LA%A %&GA I UNELE &.STAC&LE 7N ME)ITAIE NUr"ri2i9' ne4ncetat "intea cu "are aten2ie. 3i2i 'i#ilen2i. 3i2i "ereu aten2i. Nu per"ite2i #$n urilor e pe!i"i!"( iritare( #elo,ie( ur %i "$nie ! ' tul+ure. A!tfel e #$n uri c:inuitoare %i 4ntunecate !unt u%"anii unei eIi!ten2e lini%tite %i pline e pace. Ele 4"pie ic reali,area "e ita2iei %i atin#erea 4n2elepciunii. Unora le e!te foarte #reu !9%i p!tre,e "intea lini%tit %i pur in cau,a i"pre!iilor re"anente a $nc infiltrate %i 4nr cinate 4n !u+con%tientul

lor( at$t atorit influen2elor "e iului 4ncon1urtor( c$t %i in cau,a pre o"inan2ei ten in2elor ctre eIteriori,are. Altora 4n!( a!tfel e #$n uri rele( !uperficiale( nu le creea, nici o pro+le"( ele apr$n oar oca,ional( ca o "anife!tare trectoare( nepro'oc$n u9le prea "ulte pertur+ri. Totu%i( faptul c ace!te #$n uri nefa!te ne pro'oac cri,e e con%tiin2 %i !uferin2e "entale( e!te o'a a unui 4nceput e pro#re! !piritual@ cci pentru "ul2i al2ii ele trec aproape neo+!er'ate( fiin a!tfel lip!ite e !e"nifica2ie pentru ei. NSJAAI SI?ANAN/A 9 NE uca2ia !piritualN .+!tacolele %i "o"entele e 4ncercare ce apar pe crarea ce ne uce ctre Reali,area Supre" pot fi le!ne ep%ite e 4n at ce !9a o+$n it o 4n2ele#ere !uperioar %i luci a lor. Tot eauna tre+uie a'ut 4n 'e ere foarte +ine faptul c e%ecurile nu repre,int ec$t 1aloane ce "arc:ea, calea ctre o+$n irea !ucce!ului. A%a cu" un "arinar 4%i con uce ne!tin#:erit +arca printre !t$ncile periculoa!e e !u+ apele unui 2r" apropiat( atunci c$n le cunoa%te foarte +ine a%e,area( tot a!tfel %i a!pirantul per!e'erent e!te #:i at 4n tra'er!area oceanului ilu,iei e cunoa%terea anticipat a iferitelor o+!tacole %i e utili,area anu"itor "eto e e ep%ire a lor. ?a tre+ui eci ! ne antren" core!pun,tor "intea %i ! nu ne l!" nicio at e!cura1a2i( cci atunci c$n ne afl" la 4nceput( cltoria !pre perfec2iune nu !e 'a 4nc:eia nicio at ful#ertor( a uc$n u9ne !ucce!ul pe!te noapte. 7NCETAREA 0RACTICII ME)ITAIEI >n reali,area ,ilnic a "e ita2iei( a e!eori "intea ore%te 'arietatea a%a cu" o ore%te e fapt 4n orice altce'a. Ea !e r,'rte%te uneori 4"potri'a aparentei "onotonii care 2ine e !uperficialitatea noa!tr. C$n !e 4nt$"pl a%a ce'a( a!pirantul poate oferi pu2in relaIare "in2ii %i o anu"it 'arietate( !c:i"+$n e'entual pro#ra"ul practicii( 4n! 4n nici un ca, nu 'a tre+ui ! !e renun2e co"plet la ea. Su!pen area co"plet !au 4ntreruperea practicii "e ita2iei con!tituie o #ra' #re%eal@ nicio at( 4n nici o 4"pre1urare( nu 'a tre+ui ! !e renun2e la antrena"entul "e itati' !i!te"atic. >nceptorul( plin e ,el %i entu,ia!"( e!eori 4%i 4nc:ipuie c poate o+$n i 4ntr9un ti"p foarte !curt( anu"ite puteri p!i:ice paranor"ale &SI//AIS). Atunci 4n! c$n ace!t lucru nu !e 4nt$"pl eIce!i' e repe e a%a cu" 4n "o eronat !per el( !e e!cura1ea, %i 'rea ! renun2e. Alteori el 4%i poate pier e 4n "o ne1u!tificat 4ncre erea 4n eficacitatea "e ita2iei %i( e!eori( c:iar o uit total. *ractica "e ita2iei( pentru a fi 4ncununat e !ucce!( tre+uie ! fie continu( eta%at %i fr a%teptri. *ro#re!ul e!te !i#ur ar !e 'a in!taura #ra at. Tot eauna tre+uie ! fi" !i#uri c !inceritatea( continuitatea %i r+ area 'or #aranta e,'oltarea noa!tr !piritual. S1N1TATEA =i ALIMENTAIA Corpul no!tru fi,ic repre,int !in#urul 'e:icul #ro!ier pe care9l a'e" la i!po,i2ie pentru a atin#e Reali,area e Sine %i e aceea el tre+uie "en2inut 4n cea "ai +un !tare e !ntate %i 'italitate. La fel cu" toporul tre+uie ! fie foarte +ine a!cu2it %i "en2inut a!tfel( pentru a tia un copac( tot a!tfel %i 2elul final poate fi atin! "ai #ra+nic atunci c$n corpul !e afl 4ntr9o for" eIcelent. Cu toate c nu tre+uie ! fi" foarte ata%a2i e corp( totu%i e!te e!en2ial ca el ! fie "en2inut puternic %i !nto! pentru a fi capa+il ! fac fa2 unei practici inten!i'e !u!2inute. 3oarte i"portant e!te e a!e"enea ! a'e" o "inte !ntoa!( eoarece corpul %i "intea !e afl 4ntr9o !tr$n! inter epen en2( tre+uie ! a'e" 4ntot eauna o !tare "ental plcut( opti"i!t %i 'oioa!. ?oio%ia %i !ntatea !unt prietene inti"e. A!pirantul inteli#ent 4%i "en2ine corpul 4ntr9o a!tfel e !tare practic$n 4n "o !i!te"atic po!turi corporale &ASANAS) %i *RANALAMA &rit"area !uflului)( a'$n o ali"enta2ie +ine alea!( o i:nin u9!e !uficient %i re!pir$n "ult aer curat. Tot eauna !e 'or e'ita ro#urile e orice fel %i "e ica"entele@ 4n ca,ul eclan%rii unei

"ala ii !e 'a recur#e la "o alit2ile terepeutice naturale. La cealalt eItre" !e !ituea, acei a!piran2i care( e%i !unt !erio! afecta2i e +oli( refu, ! recur# la un re"e iu. A!tfel( proce $n ( ei 4%i torturea, 4n "o inutil corpul( per"i2$n +olii ! 4nainte,e a $nc 4n interior %i ! le ruinele !ntatea. Cur$n ei e'in inap2i 9 fi,ic 'or+in 9 e a9%i "ai continua practica !piritual. E!te "ult "ai +ine e a trata afec2iunea prin toate "i1loacele naturale un inter'al ce ti"p a ec'at %i apoi ! ne relu" i"e iat practica( ec$t ! per"ite" +olii ! atin# !ta ii a'an!ate( co"pro"i2$n c:iar practica !piritual propriu9,i!. E!te e"n e re2inut c pentru un Ho#:in( cea "ai eficient cur !au trata"ent pentru "ulte in +olile eIi!tente e!te po!tul total !au nu"ai cu ap( 4n ti"pul cruia !e o +ine'enit o i:n !i!te"ului i#e!ti'( eli"in$n u9!e toto at %i nu"eroa!e toIine. >n plu! 4n ti"pul po!tului( fiin2a e!te pu! 4n re,onan2 cu ener#iile !u+tile +inefctoare ale Uni'er!ului. >ntoc"ai precu" norii acoper !oarele( tot a!tfel norii +olii 4l 'or 4"pie ica pe a!pirantul Ho#:in !9%i continue practicile L.GA. C:iar %i atunci 4n!( c$n a!pirantul e!te #ra' +olna'( el 'a tre+ui totu%i ! ac2ione,e !i!te"atic prin proce ee L.GA %i po!turi 9 ASANAS 9 !au rit"area !uflului &*RANALAMA) a ec'ate( ur"rin 'in ecarea "ala iei( ar e'it$n orice !upra!olicitare. . alt pie ic !erioa! 4n practica "e ita2iei o con!tituie ali"enta2ia necore!pun,toare a a!pirantului. Toate ali"entele con2in ener#ii i!tincte. A%a cu" corpul fi,ic e!te alctuit in particulele fi,ice #ro!iere ale :ranei 4n#:i2it( "intea e!te la r$n ul !u alctuit in particulele "ult "ai !u+tile ale aceleia%i :rane. /ac :rana e!te i"pur( "intea( e a!e"enea( e'ine #ra at i"pur. Bi#rile( carnea( alcoolul( cafeaua( narcoticele precu" %i "$ncrurile 'ec:i( re4ncl,ite !au alterate !unt cele "ai e,a!truoa!e. Me!ele 'or tre+ui ! fie !i"ple( u%oare 4n nutriti'e. *reparatele c:i"ice %i prelucrate in u!trial n9au ce cuta 4n ali"enta2ia Ho#:in. 3oarte "ul2i oa"eni "n$nc "ult "ai "ult ec$t le e!te nece!ar %i a!ta oar pentru a9%i !ati!face poftele #u!tati'e. >n !ocietatea "o ern( o ali"enta2ie ne"o erat( eIce!i' %i :aotic con!tituie principala cau, a celor "ai "ulte +oli. /ac !e !ufer e ureri e !to"ac !au e o !o"nolen2 atorat !upra4ncrcrii !to"acului( atunci "e ita2ia 'a fi i"po!i+il e practicat. E!te i"portant e re2inut c 4nainte e 4nceperea practicii ! nu !e "n$nce ec$t cu cel pu2in ou ore 4nainte. /ac "e ita2i 4n pri"ele ore ele i"ine2ii( 4n ,ori( "a!a e !ear 'a tre+ui ! fie u%oar. Cu"ptarea repre,int c:eia !ucce!ului 4n orice acti'itate. Corpul poate e'eni "ai u%or afectat e +oli in cau,a a prea "ult !au prea pu2in !o"n( in cau,a con!u"rii unor ali"ente necore!pun,toare( atorit unei pre,en2e continue 4n "ul2i"i e oa"eni a#ita2i %i( atorit unei "unci intelectuale eItenuante( a unei acti'it2i !eIuale 'l#uitoare( atunci c$n acea!ta e!te reali,at fr control a!upra poten2ialului creator !au a lip!ei e eIerci2ii fi,ice re#ulate( uneori a!pirantul care "e itea, !e 4"+oln'e%te %i el poate tin e ! acu,e 4n "o eronat practica propriu9,i! ec$t propriile !ale #re%eli %i eIce!e. >n alte !itua2ii( pentru a e'ita i!ciplinarea !a( "intea 'a cuta 4ntot eauna ! #!ea!c felurite "oti'e %i !cu,e( ar cu toate ace!tea e!te +ine ca practica !piritual ! nu fie 4ntrerupt nici "car o !in#ur ,i. A!culta2i 4ntot eauna e 'ocea interioara a Sinelui %i nu e la"entrile co"ice ale "in2ii. LENEA I S&MNUL Lenea( !o"nolen2a continu %i c:iar !o"nul eIce!i' !unt i"portante o+!tacole pe orice cale !piritual. Ca %i ali"enta2ia( !o"nul eIce!i' !au( cu alte cu'inte( pe!te "!ur( a e'enit un o+icei tolerat ce e!te e "ulte ori c:iar reco"an at. Oine4n2ele! nu ne referi" aici la perioa a ,ilnic !trict nece!ar !i!te"ului ner'o! %i !tructurii +ioener#etice pentru e !e o i:ni %i a9%i recpta for2ele nece!are( fr e care ne !i"2i" o+o!i2i %i incapa+ili e a lucra !au "e ita cu" tre+uie. Totu%i acea!t perioa poate fi "ult re u! prin te:nicile %i proce eele Ho#:ine corect %i !i!te"atic reali,ate.

>n ca,ul unui practicant L.GA per!e'erent( "intea e!te foarte cal"( !ta+il %i nu !e "ai pier ener#iile luntrice prin e"o2ii inutile %i orin2e :aotice necontrolate. Acea!t !tare luntric !uperioar per"ite 4n afara "ic%orrii nece!it2ilor e !o"n %i acor area unui inter'al "ai lun# e ti"p eIerci2iilor !pirituale precu" %i o a"plificare a eficien2ei noa!tre 4n orice o"eniu e acti'itate. CVA URMAC

AN II C F: UT;ATASANA
>n li"+a !an!crit UTKATASAAA e!te un cu'$nt for"at in r cinile UT !au U/ care 4n!ea"n Na urcaN( Na ri icaN &acela%i ele"ent 4l 4nt$lni" %i 4n cu'$ntul U//ILANA)( KATA care 4n!ea"n Na !e a%e,a pe 'ineN %i ASANA( a ic Npo!turN. Ace!t ter"en !9ar putea eci tra uce prin Npo!tura pe 'ine 4n ri icareN. Acea!ta e!te o po!tur acce!i+il oricrui practicant L.GA fiin foarte u%or e eIecutat( care fi#urea, toto at printre po!turile pe care cele+rul RISAI &4n2elept) GAERAN/A le "en2ionea, 4n GAERAN/A SAMAITA &II.2<). >n ace!t teIt cla!ic L.GA( UTKATASANA e!te e!cri! a!tfelE NG:e"uit la !ol %i a%e,at pe e#etele e la picioare( !e ri ic clc$iele !u+ anu!. Clc$iele nu tre+uie ! fie unite. Se pla!ea, apoi coatele pe #enunc:i( a%e,$n pal"ele %i e#etele e la "$ini e o parte %i e alta a fe2ei. Acea!t ASANA e!te cuno!cut !u+ nu"ele e UTKATASANA.

TE(NICA )E E*ECUIE /e cele "ai "ulte ori( e!crierea ASANAS9urilor 4n teItele cla!ice Ho#:ine e!te( atorit ten in2ei e "en2inere a !ecretului( 4n "o 'oit in!uficient pentru reali,area corect a po!turilor( fiin 4n! !uficient tran!"iterea ele"entelor e!en2iale ce 'or fi rea"intite celor care au fo!t 4n preala+il ini2ia2i e ctre un "ae!tru L.GA. *o,i2ia e plecare pentru reali,area ace!tei po!turi e!te #:e"uit( pe 'ine( ar tre+uie ! fi" aten2i ca #le,nele ! nu fie lipite( coap!ele fiin "o erat eprtate una e cealalt. Se 'a epla!a apoi u%or +a,inul pentru a a uce #reutatea corpului pe clc$ie( apropiin 4n! c$t "ai "ult fe!ele e clc$ie. Greutatea 4ntre#ului corp 'a fi a!tfel reparti,at pe '$rfurile e#etelor e la picioare. Coatele !e 'or a%e,a pe coap!e( c$t "ai aproape e ,ona #enunc:ilor. M$inile !e 'or pune cu pal"ele pla!ate !u+ +r+ie iar

e#etele 'or fi lipite e o+ra1i fr a fi 4ncor ate. ?o" r"$ne 4n acea!t po,i2ie i"o+il( cu oc:ii e!c:i%i %i orienta2i 4ntr9un u%or !tra+i!" con'er#ent ctre ,ona in "i1locul frun2ii( un e !e afl ,ona e proiec2ie a lui ADNA CAAKRA. Re!pira2ia 'a fi e 'oie( nor"al( pe 4ntrea#a urat a eIecu2iei ace!tei po!turi. UTKATASANA poate fi 4n!o2it e practica !i"ultan a unor OAN/AAS %i KRILAS( pe care GAERAN/A SAMAITA le trece !u+ tcere. *entru a a"plifica acu"ularea %i !toparea ener#iilor la ni'elul lui MULA/AARA CAAKRA e!te util ca 4n ti"pul practicii lui UTKATASAAA ! reali," ASJINI MU/RA &#e!tul iepei) &contrac2ia continu a !fincterelor anale) 4n!o2it !au nu e MULA OAN/AA &contrac2ia r cinii 9 contrac2ia plan%eului pel'ian &proce eu Ho#:in &AATAA) care 'a fi 4n'2at ulterior). *rin ace!te contrac2ii Ho#:ine !pecifice( circula2ia !an#uin e!te puternic accelerat 4n 4ntre# +a,inul iar or#anele pel'iene !unt tonifiate %i 'itali,ate atorit acu"ulrii e ener#ii !u+tile la ace!t ni'el. EIi!t 4n L.GA o te:nic e purificare nu"it OASTI /AAUTI care con!t 4n a a!pira ap prin anu! cu a1utorul unei canule in inoI !au al unui tu+ e +a"+u!( iar po,i2ia i eal pentru a eIecuta OASTI /AAUTI e!te UTKATASANA. OASTI /AAUTI e!te o te:nic eficient e purificare ce 'a fi 4n'2at "ai t$r,iu. *rin ur"are( eIer!area con!ec'ent a lui UTKATASANA creea, i!poni+ilitatea ca acea!t te:nic e purificare ! poat fi reali,at cu foarte "are u%urin2. >n ca,ul reali,rii lui OASTI /KAUTI( practicantul Ho#:in !t 4n ap curat( e'entual 4n ca a +ii( apa tre+uin !9i a1un# la 4nl2i"ea +uricului pentru ca( 4n 'irtutea principiului 'a!elor co"unicante( apa ! poat intra cu u%urin2 %i !9i purifice inte!tinul #ro! %i !to"acul. Unii Ho#:ini a'an!a2i a1un# ! a!pire apa prin anu!( fr a "ai recur#e la o canul !au la un tu+ e +a"+u!. Acea!t perfor"an2 e!te po!i+il ac 4n preala+il a fo!t reali,at cu per!e'eren2 UTKATASANA 4"preun cu MULA OAN/AA %i ASJINI MU/RA. >n acea!t ASANA e!te e"n e re2inut c !e poate eIecuta e a!e"enea foarte u%or U//ILANA OAN/AA( co"+in$n a!tfel efectele lui UTKATASANA cu cele ale lui U//ILANA( pentru a reali,a o c$t "ai u%oar tran!"utare %i !u+li"are a ener#iilor in ,onele inferioare ale fiin2ei( antren$n u9le ctre eta1ele !uperioare pentru a le focali,a 4n !pecial la ni'elul lui ADNA CAAKRA. Atunci c$n e!te e a!e"enea !tp$nit foarte +ine eIecu2ia lui NAULI KRILA %i c$n ne pute" "en2ine cu u%urin2a ec:ili+rul 4n UTKATASANA( pute" e a!e"enea ! co"+in" eIecu2ia ace!tei po!turi cu reali,area !i"ultan a lui NAULI KRILA. C&NTIENTI+AREA >n ti"pul reali,rii ace!tei po!turi ne 'o" concentra ! percepe" fluIul ener#iilor telurice a!cen!ion$n prin picioare %i ina"i,$n MULA/AARA CAAKRA@ 4n continuare 'o" percepe urcarea %i !u+li"area ener#iilor a"plificate prin trunc:i %i focali,area lor "a!i' la ni'elul lui ADNA CAAKRA. Conco"itent 'o" !e!i,a e a!e"enea( #lo+al( tran!"utarea %i !u+li"area poten2ialului creator &!eIual) pe coloan( !tare p!i:ic caracteri!tic e ec:ili+ru( for2 luntric( cal" profun ( luci itate( ele'are. E#ECTELE .ENE#ICE ALE LUI UT;ATASANA Efectele +enefice ale ace!tei po!turi !e "anife!t a e!eori !i"ultan la "ai "ulte ni'ele ale fiin2ei( 4n la+a piciorului( #le,nele %i #enunc:ii. 3olo!irea pantofilor li"itea, "i%crile la+elor picioarelor care pier "ult in "o+ilitatea lor. /atorit lip!ei e eIerci2iu( folo!irii eIce!i'e a "a%inilor %i a faptului c "area "a1oritate a oa"enilor "er#e prea pu2in pe 1o!( la+ele picioarelor %i #le,nele e'in fra#ile %i "ult "ai 'ulnera+ile. 7) >n ca,ul fe"eilor care poart pantofi cu tocuri 4nalte( planta piciorului e'ine "ai fra#il %i poate fi !upu! c:iar la efor"ri. UTKATASANA re ela!ticitatea la+ei piciorului(

"re%te "o+ilitatea e#etelor( re"o elea, +olta plantar %i fortific "u!culatura picioarelor( 4nc:eieturile #enunc:ilor( e a!e"enea( e'in !uple %i 'or fi "ai pu2in 'ulnera+ile la %ocuri !au la iferite afec2iuniE reu"ati!"( artro,( ecalcifiere. >n #eneral( practica per!e'erent a lui UTKATASANA 4nltur #ra at afec2iunile ureroa!e ale 4nc:eieturilor picioarelor. 2) !i"2ul ec:ili+rului 9 Atunci c$n UTKATASANA e!te practicat corect( !pri1nin u9ne oar pe '$rful e#etelor( ea con!tituie toto at un eIerci2iu util e re o+$n ire %i a"plificare a ec:ili+rului( ina"i,$n pro#re!i' or#anul e coor onare "otric !pecific( care e!te creierul "ic. *rin acea!t acti'are( refleIele e'in "ult "ai rapi e %i coor onarea tuturor "i%crilor !e a"eliorea,. 3iin2a e'ine !pontan %i "ult "ai a+il 4n eIecutarea oricror "i%cri. *entru ca ace!te efecte ! !e "anife!te c$t "ai pre#nant %i rapi ( 'a tre+ui 4n! ! cut" ! reali," 4n ti"pul eIecu2iei lui UTKATASAAA o i"o+ilitate perfect. -) plan%eul pel'ian %i or#anele pel'iene 9clc$iele tre+uie( pe c$t po!i+il( ! atin# fe!ele c$t "ai aproape e anu!. Co"pre!iunea ace!tei ,one( co"+inat cu reali,area !i"ultan a lui MULA OAN/AA !au ASJINI MU/RA( 4ntre%te "u!culatura eo!e+it e i"portant a plan%eului pel'ian. AfluIul e !$n#e 4n acea!t ,on 'a iri#a "ult "ai puternic acea!t re#iune( or#anele !eIuale "a!culine !au fe"inine %i !i!te"ul #enito9urinar fiin "ult tonifiate %i fortificate( ace!t a!pect fa'ori,$n o !tare opti" e 'italitate %i !ntate. La +r+at( !ecre2iile :or"onale ale #ona elor "a!culine !unt "ult "rite( ceea ce are ca efect cre%terea 'irilit2ii %i 4ntinerirea +r+a2ilor care practic cu con!ec'en2 UTKATASANA. >n ca,ul fe"eilor( urerile peni+ile ce !ur'in 4n ti"pul ciclului "en!trual pot fi a"eliorate %i c:iar eli"inate co"plet( practica con!ec'ent a ace!tei ASANA a'$n e a!e"enea ca efect nor"ali,area perioa ei ciclului 4n ca,ul 4n care eIi!t unele pertur+ri. Acea!t po!tur ar tre+ui practicat e ctre fe"ei "ai ale! 4n ,ilele care prece eclan%area ciclului "en!trual( "ai ale! ac acea!ta creea, e o+icei !tri neplcute. Acea!ta e!te 'ala+il "ai ale! pentru fe"eile care !unt a+!tinente !eIual. Cele+rul Ho#:in ORAAMACAARI con!i er acea!t po!tur ca fiin foarte util pantru o+$n irea unei !tri ne4ntrerupte e continen2 &ORAAMACAARLA)( eoarece practica !a !i!te"atic face ca !per"a( la +r+at %i !ecre2iile !eIuale( la fe"eie( ! fie tran!"utate 4n flui ele !u+tile creatoare care 'or urca 4n ,onele !uperioare ale fiin2ei( a"plific$n for2a "ental. Atunci c$n 4n acea!t po!tur e!te reali,at !i"ultan %i U//ILANA OAN/AA( or#anele in partea e 1o! a a+ o"enului pri"e!c e a!e"enea un afluI !upli"entar e !$n#e. Rinic:ii !unt "a!a2i %i 'or func2iona "ai +ine iar !uprarenalele 'or fi con!i era+il acti'ate. /e a!e"enea( con!ec'ent reali,at( acea!t po!tur ac2ionea, 4n "o eficient 4n ca,ul afec2iunilor reu"atice( fa'ori,$n !ecre2ia e corti,on a !uprarenalelor. Secre2iile e corti,on en o#en( 4n ca,ul ace!tei ina"i,ri ar"onioa!e( nu !unt nicio at noci'e %i nu ep%e!c o,a fi,iolo#ic opti". Con!tipa2ia e!te #ra at 4nlturat prin practica ace!tei po!turi( c:iar ac nu !e reali,ea, U//ILANA OAN/AA !au NAULI KRILA( eoarece e!te !uficient ! re!pir" profun ( e 'oie( pentru ca 4ntre#ul con2inut a+ o"inal ! fie co"pri"at %i "a!at ar"onio!. 5) ini"a 9 Co"pre!iunea or#anelor a+ o"inale ri ic u%or iafra#"a &acea!ta "ai ale! atunci c$n eIecut" %i U//ILANA OAN/AA). Acea!ta 'a a'ea ca efect un "a!a1 +l$n a!upra ini"ii( ce !e o'e e%te a fi foarte fa'ora+il pentru +una !a func2ionare. 8) creierul 9 Acti'area circula2iei !an#uine 4n ,ona e 1o! a a+ o"enului precu" %i epre!iunea creat 4n acea!t ,on( eIercit o influen2 +inefctoare c:iar %i a!upra creierului. >n ca,ul ace!tuia circula2ia !an#uin 'a fi "ai inten!( ceea ce are ca efect o re4"pro!ptare a "e"oriei( 4"+unt2irea acti'it2ii !i!te"ului ner'o! %i ina"i,area func2iilor cere+rale.

LA%A %&GA =i unele &.STAC&LE En ME)ITAIE (continuare 3in cursul nr' F AN II! >nceptorul 4n LALA L.GA e!te e!eori eran1at 4n ti"pul "e ita2iei e o !tare peni+il e letar#ie %i !o"nolen2. Cau,ele pot fi %i e or in fi,ic( e eIe"pluE o ali"enta2ie necore!pun,toare( o co"panie nea ec'at( un rit" e 'ia2 neec:ili+rat( o iro!ire :aotic a ener#iilor p!i:ice( !eIuale( "entale etc( !au c:iar %i o !tare a 're"ii care ne pertur+. Multe intre ace!te pie ici pot fi eli"inate ful#ertor fr nici un a1utor eIterior ac le con%tienti," cau,a %i o face" ! i!par c$t "ai repe e. A!piran2ii tineri( plini e entu,ia!" !au ani"a2i e curio,itate !uperficial %i ro"anti!"( 4n loc !9%i controle,e ener#iile luntrice( 4ntrerup uneori perio ic practica( cut$n 4n ,a ar ce'a( ar ne%tiin ce anu"e %i 'a#a+on ea, !u!picio%i e la un "ae!tru la altul( !per$n 4n "iracolul unei reu%ite fr efort. Unii c:iar atunci c$n !tau aparent lini%ti2i ti"p e o 1u"tate e or 4%i 4nc:ipuie 4n "o pueril c !tarea lor e letar#ie +le#oa! repre,int o cul"e e puritate %i 4nl2i"e !piritual( cre,$n c 4n ca,ul lor reali,area !piritual a fo!t atin!. A!pirantul o+iecti' poate con%tienti,a u%or ac "intea 4i alunec pe f#a%urile ce uc la !o"n ori !o"nolen2( !au ac el "e itea, cu a e'rat. >n ti"pul "e ita2iei corpul e'ine u%or iar "intea e!te plin e claritate( 'oio%ie( putere( tran!paren2( inteli#en2( puritate %i +un i!po,i2ie( pe c$n ( 4n !trile e !o"nolen2( corpul e!te #reu( "intea cleioa!( 4ntunecat( 4nceat. >n a!e"enea !itua2ii( apa rece aruncat pe fa2 !au anu"ite po!turi &ASANAS) +ine ale!e( pentru a ne ener#i,a fiin2a( 'or per"ite eli"inarea #ra at a ace!tei !tri. Nu tre+uie uitat faptul c o acti'itate fi,ic ar"onioa! ofer a e!ea i"+ol ul %i ec:ili+rul nece!ar pentru practica cu !ucce! a "e ita2iei. UNELE C&M0LICATII CE A0AR 7N VIAA )E +I CU +I >"pre1urrile nefa'ora+ile( at"o!fera !u+til ne!ntoa! creat e unele per!oane cu care 'eni" 4n contact( precu" %i alte nea1un!uri !au o+!tacole( nu tre+uie 4n nici un ca, ! con uc la 4ncetarea practicii LALA L.GA. /i"potri'( ele tre+uie ! !er'ea!c "ai e#ra+ rept !u+iecte a!upra crora 'a tre+ui ! ne #$n i"( utili,$n ace!te !itua2ii ca pe ni%te tra"+uline 4n pro#re!ul !piritual( ca a1utoare care 'or a1un#e ! e,'olte alte calit2i( "ult "ai pre2ioa!e( cu" ar fii puterea e i!cern"$nt( e"patia( 'oin2a %i for2a e a re,i!ta. Lupta cu !itua2iile ificile ne 'a a1uta tot eauna ! pro#re!" rapi . A 4n'in#e fr ificult2i 4n!ea"n ! triu"f" fr #lorie. *e e alt parte( 4n!( o co"panie ne orit e!te eItre" e neplcut( cci a!tfel e contacte !u+tile 'icioa!e u"plu "intea cu i ei untoare !au nefolo!itoare. *entru a e'ita ! fie tentat %i atra! 4n practici ne#ati'e( a!pirantul !e 'a prote1a luci %i !e 'a apra 4"potri'a oricror influen2e o!tile( prin ele'area per"anent a 'i+ra2iei !ale luntrice. .a"enii care "int %i fur !au cei care !unt laco"i( ori per!oanele care !e co"plac a e!ea 4n a +$rfi pe al2ii( petrec$n u9%i ti"pul 4ntr9o flecreal inter"ina+il %i fr !en!( nu9%i au locul 4n 'ia2a unei per!oane !pirituale. Tre+uie neaprat ! e'ita2i a!tfel e co"panii ac nu ori2i ca ec:ili+rul luntric ! ' fie tul+urat. Ace!t ter"en( e co"panie ne orit( inclu e "ai "ult ec$t referirea oar la fiin2ele u"ane@ ea repre,int e a!e"enea tot ceea ce na%tere unor !tri( #$n uri !au re,onan2e luntrice ne#ati'e. At"o!fera ,#o"otoa!( cr2ile %i c$ntecele ce pertur+ "intea( fil"ele e #roa, %i pro#ra"ele e tele'i,iune orientate ctre 'iolen2 !au acti'it2ile inutile( toate ace!tea u"plu "intea atorit re,onan2elor !pecifice cu orin2e %i ten in2e care( e altfel( pot eIi!ta e1a la orice 4nceptor L.GA. /e a!e"enea( cititul 4n !tare pa!i' e recepti'itate a ,iarelor pro'oac %i el "ulte pertur+ri 'a#i cci( la ur"a ur"ei( inten2ia c$t %i efectul ace!tora e!te e a +o"+ar a "intea cu 'aluri e %tiri !en,a2ionale. Toate ace!te for"e i"percepti+ile e i!tra#ere tin !

4n repte "intea !pre efe"erele ilu,ii eIterioare 4n loc ! o focali,e,e ctre interior. Ele creea, a e!ea ilu,ia c lu"ea ce ne 4ncon1oar e!te o realitate !oli %i a!cun A e'rul Supre" ce con2ine toate nu"ele( for"ele %i !trile. Lu"ea e!te plin e a'ari2ie( ipocri,ie( lin#u%eal( nea e'r %i e#oi!"( iar cei ce !e pretin a fi prieteni( e!eori !e o'e e!c a fi cei "ai apri#i u%"ani. Separa2i9' e cei care proce ea, a!tfel. Co"pania unor a%a9,i%i prieteni care ' ofer propriile lor !faturi( e cele "ai "ulte ori !terile( care ' fac ! pier e2i "ult ti"p 4n con'er!a2ii peni+ile !au fr ro!t( ' a+ate e la ur"area cii !pirituale( co+or$n u9' treptat 'i+ra2ia luntric la propriul lor ni'el e plafonare %i o+tu,itate. /e!i#ur( celor "ai "ul2i nici nu le place ! crea c lucrurile !tau c:iar a%a. Auto:alucina2i( ei ur"re!c ! !i"t c prieteniile %i rela2iile cu cei in 1urul lor !e +a,ea, pe o ra#o!te %i afec2iune e,intere!at( ar 9 e fapt 9 "a1oritatea !unt +a,ate pe frica e a fi !in#uri !au pe orin2a e i'er!itate. ?a tre+ui eci ! rete," intr9o lo'itur le#turile ce nu !unt potri'ite %i +enefice %i ! ne 4ncre e" oar 4n ?ocea interioar ce !l%luie%te 4n ini"a fiecruia. E!te foarte +ine ! ne 4"prieteni" !au ! ne a!ocie" oar cu acele fiin2e u"ane ale cror proprii a!pira2ii ctre perfec2iune !unt 4nl2toare( 4ncura1atoare( !incere %i per!e'erente. C&NVERSAIILE #1R1 SENS *uterea noa!tr !piritual e!te i"inuat e "ulte o+iceiuri rele( in care( nu cel "ai lip!it e i"portan2 e!te 'or+ria eIce!i' %i fr ro!t. *rin a!tfel e i!cu2ii !e pier e "ult ener#ie care ar putea fi folo!it pentru propria noa!tr e,'oltare. *rea "ult 'or+rie epui,ea, o per!oan fc$n 9o incapa+il pentru practica "e ita2iei. Cei 4n2elep2i ro!te!c pu2ine cu'inte %i oar atunci c$n e!te nece!ar@ proce $n a!tfel ei 4%i econo"i!e!c "ult for2ele. *entru a "ri puterea cal"ului( focali,area con%tiin2ei %i i!ciplina "in2ii !e 'a practica perio ic MAUNA &tcerea)( ou ore 4n "e ie( 4n afar e ti"pul con!acrat "e ita2iei. *entru ca eficien2a ace!tui proce eu ! fie "aIi"( acea!t tcere 'a fi i"pu! c:iar %i 4n "o"entele c$n 4"pre1urrile nu o fac po!i+il. *er!oanele pre o"inant intelectuale !unt e!eori atra!e e i!cu2ii %i contro'er!e fr !en!. . per!oan care nu e!te capa+il ! r"$n lini%tit %i tcut( e!te le!ne atra! 4n i!cu2ii aprin!e( in care "ulte con uc la u%"nie( o!tilitate !au la pier eri "a!i'e e ener#ie. Atunci c$n ra2iona"entul intelectual 9 care9 4n "o o+i%nuit e!te conectat oar la ace!t plan fi,ic 9 e!te folo!it pentru !on area pro+le"elor "etafi,ice %i !pirituale( el nu poate con uce pe a!pirant ec$t cel "ult pe pra#ul intui2iei. /ar c:iar %i a%a( o a!tfel e practic e!te fr un real folo!( cci a!pectele tran!cen entale !e afl cu "ult incolo e !fera ra2iona"entului intelectual. ?a tre+ui eci( 4ntr9o anu"it etap( ! a+an on" ar#u"entarea eIce!i'( ! e'eni" tcu2i %i ! pri'i" ctre interior 4n uni'er!ul no!tru luntric. A e!coperi "ereu #re%elile altora repre,int( e a!e"enea( un o+icei ru %i la"enta+il. Mintea aceluia care !e a"e!tec "ereu 4n !trile %i ac2iunile celorlal2i !e afl tot ti"pul( atorit con!onan2elor inferioare( 4ntr9o !tare a#itat %i !cap cu u%urin2 e !u+ control. Ni"eni nu poate pri'i 4n interiorul !u atunci c$n "intea e!te pre o"inant an#a1ar 4ntr9o a!tfel e ac2iune. . preocupare inten! %i con!tant orientat ctre !piritualitate nu "ai per"ite nici o clip intere!ul inutil pentru ac2iunile +anale ale celor in 1ur. S l!" eci la o parte pro+le"ele !pecifice altora %i ! ac2ion" pentru a ne ele'a pe noi 4n%ine "ai 4nt$i. ?ia2a e!te pre2ioa! %i uneori !curt( ni"eni nu %tie 4n #eneral c$n 4i 'a fi luat 4napoi. S folo!i" 4n fiecare clip ener#ia noa!tr luntric pentru 2eluri c$t "ai 4nalte %i "re2e 4n loc !9i +$rfi" !au !9i 1u ec" pe al2ii. >n acea!t irec2ie( un 'ec:i pro'er+ ti+etan !puneE NTrie%te fiecare ,i a 'ie2ii tale ca %i cu" ar fi ulti"a.N Co"plcerea 4n 1u!tificare e!te o alt !l+iciune co"porta"ental care tre+uie 4nlturat 4"preun cu tot ceea ce atra#e ea ulterior 9 atri+uirea fanta!"a#oric pentru propria noa!tr per!oan a unor "erite ineIi!tente( i!i"ularea %i "inciuna. Atunci c$n a!tfel e o+iceiuri !e

4ntipre!c a $nc 4n per!onalitatea noa!tr( 'a fi foarte #reu ulterior ! le eli"in" eoarece e#o9 ul nu 'a ori nicic$n !9%i recunoa!c propriile !ale #re%eli. . "inciun tre+uie ! o acopere pe alta %i tot a%a "ereu( 4ntr9un lan2 fr e !f$r%it e 4ncercri ,a arnice pentru a oferi o aparent 1u!tificare pentru !ine. *ro#re!ul 'a 'eni 4n! e!tul e repe e atunci c$n ne 'o" :otr4 ! recunoa%te" 4n "o o+iecti' %i ! renun2" la #re%elile !au ac2iunile rele prin care !unt perpetuate !l+iciunile noa!tre. 7NL1TURAREA EG&"ului E!te e'i ent pentru to2i faptul c "e ita2ia Ho#:in 4n!ea"n cu "ult "ai "ult ec$t a !ta ne"i%cat( cu oc:ii 4nc:i%i %i fer" concentrat. >n plu!( "e ita2ia nece!it o intro!pec2ie ri#uroa!( o anali, atent %i eta%at a per!onalit2ii( o 'i,iune #lo+al a "o ului e 'ia2 %i a 'alorii noa!tre in i'i uale. Corec2iile co"porta"entale %i 4nlturarea !l+iciunilor proprii !unt relati' u%or e 4nfptuit atunci. Mult "ai !erioa!e ca o+!tacole 4n "e ita2ie %i practic !piritual &a!e"enea o+!tacole !l%luie!c a $nc 4n interiorul no!tru)( !unt e,ec:ili+rele e"o2ionale %i efectele per!onalit2ii( care !e "anife!t 4n eIterior !u+ for"a o+iceiurilor proa!te. E#o9ul a!cun! e "a!ca per!onalit2ii u"ane e!te cel "ai "are o+!tacol ce tre+uie 4nlturat cci el a!cun e cu o "are a+ilitate Sinele /i'in( per"anenti,$n #$n urile !uperficiale %i perpetu$n propriile !ale !enti"ente %i ac2iuni efe"ere. Acea!t natur inferioar( care 4%i aro# 4n "o fal! !tatutul e Sine a e'rat( tre+uie c$t "ai #ra+nic ani:ilat cci( 4n ca, contrar( ea 'a per!i!ta 4n etalarea N'alorilorN !ale li"itate %i fal!e. " VA URMA"

AN II C FA S(UTARMURGASANA 0&STURA STRUULUI


GENERALIT1I Cu'$ntul !an!crit SAUTAR 4n!ea"n N!tru2N iar MURGA 4n!ea"n Npa!areN. /eci SAUTARMURGASANA poate fi tra u! prin Npo!tura !tru2uluiN. Marele Ho#:in SJAMI MRUNTUNDALA o+i%nuia !9l i"plore plin e fer'oare pe SAI?A a!tfelE N.( SAI?A( prin inter"e iul po!turii !tru2ului ruie%te9ne prin ne"r#inita ta co"pa!iune 4"plinirea orin2elor !u+li"e at$t e ra#i ini"ii noa!tre. 0i prin puterea ta teri+il purific9ne e toate pcatele trecute( pre,ente %i 'iitoare.N Acea!t ASANA( pu2in cuno!cut( care poate fi reali,at cu u%urin2( ne per"ite punerea 4n inefa+il re,onan2 cu for2a uni'er!al a crea2iei. *entru "ul2i Ho#:ini( centrul capacit2ii u"ane e crea2ie %i eIpan!iune e!te ,ona o"+ilicului care prin inter"e iul pleIului !olar !e afl 4ntr9o !tr$n! le#tur cu MANI*URA CAAKRA. La ni'el !u+til acea!ta e!te ,ona e core!pon en2 "icroco!"ic prin care !e poate reali,a co"uniunea plenar intre o"ul tere!tru &a!pectele 'itale( eIpan!i'e( ina"ice( creatoare( care repre,int ener#ii e frec'en2 "e ie 4n fiin2) cu o"ul co!"ic &a!pectele !pirituale( ele'ate( !u+li"e( care per"it eplina reinte#rare 4n +eatifica ar"onie i'in( "anife!tate 4n fiin2a prin ener#ii e

frec'en2 foarte 4nalt). >n "itolo#ia e,oteric :in u!( SAANMUKAA &cuno!cut a e!ea !u+ nu"ele e ORAAMA( care fun a"ental repre,int ener#ia uni'er!al a crea2iei) e!te repre,entat !t$n pe o floare e lotu! care 4nflore%te in +uricul lui MAAA?ISANU &!i"+ol al tran!cen en2ei !au altfel !pu!( al E!en2ei pri"or iale ce prece e crea2ia). Ener#ia !pecific a fiin2ei poate fi acu"ulat %i a"plificat 4n func2ie e inten2ia ace!teia prin ou "i1loaceE 7. prin inti" fu,iune %i re,onan2( a ic prin punerea la uni!on 4ntre un anu"it focar e core!pon en2 ener#etic al fiin2ei( tre,it 4n "o a ec'at in !tarea e laten2 printr9o "o alitate care an#renea, ar"onio! 'e:iculele fi,ic( !u+til( "ental %i focarul "acroco!"ic core!pon ent in Uni'er! 2. prin tran!"utare +iolo#ic %i !u+li"are( !au cu alte cu'inte printr9o tran!for"are 4n ener#ie %i !u+li"are a anu"itor poten2iale ale fiin2ei u"ane %i canali,area lor ctre ni'elul !au a!pectul pe care ori" ! 4l tre,i" !au !9l a"plific" 4n propria noa!tr fiin2. >nc e la 4nceputul "anife!trii uni'er!ale( ener#ia fun a"ental Macroco!"ic !e "anife!t !u+ trei a!pecte i!tincteE puterea e crea2ie( puterea e "en2inere %i puterea e re!or+2ie !au ani:ilare. TE(NICA )E E*ECUIE ?o" !ta 4n picioare ar cu tlpile paralele( eprtate la aproIi"ati' 56 c". Ne 4nl2" apoi pe '$rfurile e#etelor e la picioare 4ncerc$n ! ne !pri1ini" c$t "ai "ult pe ace!tea( 4n oi" apoi trunc:iul( aplec$n u9ne 4n fa2 c$t "ai "ult po!i+il( 4n oin 4n acela%i ti"p picioarele a!tfel 4nc$t 4n po,i2ia final a+ o"enul %i pieptul ! fie aproape lipite e picioare iar trunc:iul ! a1un# paralel cu !olul. M$inile !e ri ic !pre 4n !pate c$t "ai "ult( i"it$n aripile e!c:i!e ale unei p!ri 4n ,+or( pal"ele 'or fi orientate !pre interior( fa2 4n fa2. Ur"ri" a!tfel ! ca"+r" c$t "ai "ult trunc:iul 4n ,ona lo"+ar( iar capul 'a fi u%or ri icat( a!pir$n ca pentru a pri'i !pre 4nl2i"i. ?o" ur"ri ! nu face" un efort eIce!i' pentru a epla!a capul prea "ult pe !pate. E!te !uficient oar ! reali," o 4"pin#ere "o erat a +r+iei 4n fa2. .c:ii 'or r"$ne e!c:i%i 4n pri"ele luni e practic( fiin orienta2i 4n !tra+i!" con'er#ent ctre ADNA CAAKRA. Ulterior( 4n fa,ele a'an!ate( pentru a reali,a o "ai +un fu,iune( 'o" putea practica acea!t po!tur cu oc:ii 4nc:i%i. RES0IRAIA Re!pira2ia( 4n ca,ul ace!tei po!turi e!te oarecu" "ai eo!e+it( eoarece efortul e !u!2inere !e reparti,ea, e!tul e "ult pe e#etele e la picioare. A+ o"enul e!te u%or pre!at e pulpe %i e aceea in!pira2ia !e face prepon erent toracic %i cla'icular. Toc"ai e aceea anu"i2i "ae%trii L.GA reco"an ca 4n acea!t po!tur ! !e reali,e,e o re!pira2ie nor"al( e 'oie( 4n!o2it e un !unet !pontan a!e"ntor 4ntr9o anu"it "!ur cu ,u",etul unui roi e al+ine. Unii Ho#:ini nu"e!c acea!t po!tur OAEGAKRILA !au Nac2iunea p!riiN %i o reali,ea, ce ele"ent pre#titor 4nainte e eIerci2iile Ho#:ine e rit"are a !uflului &**ANALAMA) cu !copul e a 'i a c$t "ai profun pl"$nii( "ai ale! 4n "o"entul eIpira2iei. *l"$nii !e #ole!c foarte rar c$t "ai co"plet 4n profun,i"e. C:iar %i up ce a" reali,at o eIpira2ie profun "ai r"$ne 4nc o cantitate aprecia+il e aer re,i ual( 'iciat 4n pl"$ni. E'i ent( 4n pl"$nii ne#oli2i( 4n care aerul re,i ual !ta#nea,( nu poate intra aerul proa!pt purttor e *RANA %i 'italitate. Toc"ai e

aceea eIerci2iile Ho#:ine e rit"are %i control a !uflului 4ncep 4ntot eauna printr9o eIpira2ie a"pl( profun %i lent. C:iar %i la 4nceputul unei %e in2e e L.GA e!te prin ur"are nece!ar ! #oli" pl"$nii c$t "ai +ine e aerul re,i ual re"anent. >n acea!t irec2ie !unt pu2ine po!turile care ep%e!c 4n eficacitate SAUTARMURGASANA. *entru a 'erifica irect eficiente ace!tei porturi( 4n co"para2ie cu o eIpira2ie profun reali,at 4n "o +anal( pute" proce a 4n felul ur"torE 4n loc ! 4ncepe" po!tura pornin in po,i2ia 4n picioare( cu pl"$nii plini e aer( eIpir" c$t "ai profun pentru a #oli pl"$nii e aer. /up ce aprecie" c a" 'i at la "aIi" pl"$nii eIecut"( fr a in!pira( SAUTARMURGASANA. ?o" con!tata c 4n acea!t po!tur 'a fi po!i+il ! eIpir" 4n "o !upli"entar o cantitate aprecia+il e aer 'iciat. C&NTIENTI+AREA >n ti"pul eIecutrii po!turii ne 'o" concentra ! percepe" fluIul e ener#ie teluric trec$n prin '$rful e#etelor %i a!cen!iunea lor prin picioare focali,$n apoi 4n MANI*URA CAAKRA. Si"ultan 'o" percepe captarea ener#iilor co!"ice prin +ra2e %i focali,area lor 4n ADNA CAAKRA. La re'enire 'o" con%tienti,a acti'area corelat %i !i"ultan a lui ADNA CAAKRA %i a lui MANI*URA CAAKRA( !tarea e ec:ili+ru interior %i luci itate( ar"oni,are plenar( precu" %i reflectarea 'oin2ei !uperioare( i'ine 4n !fera 'oin2ei in i'i uale a "icroco!"o!ului no!tru luntric. ?o" percepe e a!e"enea intuiti' punerea la uni!on 4ntre cunoa%terea in i'i ual %i cunoa%terea i'in co!"ic ttoare e 4n2elepciune. C&NTRAIN)ICAII ALE ACESTEI 0&STURI Acea!t po!tur nu e!te reco"an at 4n ca,uri e !l+iciune fi,ic accentuat !au 4n #eneral 4n !trile e con'ale!cen2. /e a!e"enea ea nu e!te reco"an at per!oanelor care !ufer e reu"ati!"( 4n !pecial la picioare( "$ini !au e#ete. E#ECTELE .INE#1C1T&ARE ALE ACESTEI 0&STURI >n acea!t po!tur( eItre"it2ile e#etelor picioarelor %i "$inilor 1oac un rol e!en2ial 4n !ti"ularea %i a"plificarea for2ei fi,ice( p!i:ice %i "entale. *rin inter"e iul ace!tei po!turi( Ho#:inii ur"re!c ! re!i"t c orice fiin2 u"an poate !9%i tre,ea!c anu"ite for2e !u+tile latente( i entific$n u9!e plini e fer"itate( fer'oare %i u"ilin2 cu acea!t pa!re pentru a tre,i 4n el 4n%i%i intui2ia !piritual( cal"ul %i fericirea( toate ace!tea per"i2$n u9le ! re!i"t i"pon era+ilitatea corpului %i !9%i tre,ea!c a#eri"ea "in2ii. . c:eie fun a"ental 4n a+or area oricrei po!turi L.GA o repre,int acea!t i entificare inefa+il cu creatura a crei repre,entare !i"+olic e!te acea!t ASANA. /e eIe"plu( 4n SIMAASANA tre+uie ! a opt" "re2ia %i for2a leului( 4n ?IRASANA 4n r,neala %i cura1ul unui erou( 4n ?ADRASANA puritatea( !trlucirea %i li"pe,i"ea pe care o are un ia"ant( 4n TALASANA lini%tea eni#"atic %i a!pira2ia ctre 4nl2are pe care o e"an un ar+ore 4n "i1locul p urii. >n tra i2ia !ecret a ace!tei planete( STRUBUL e!te !i"+olul 'iu al rept2ii( e#alit2ii %i a e'rului. Cei 'ec:i 'e eau ori#inea ace!tei !e"nifica2ii 4n faptul c penele !tru2ului erau toate e aceea%i lun#i"e. La r$n ul ei( *ANA /E STRUB( !e"nific or inea uni'er!al +a,at pe reptate. *uternica pre!iune intraa+ o"inal creat prin inter"e iul ace!tei po!turi tonific circula2ia %i iferite !c:i"+uri la ni'elul 'i!cerelor( co"+t$n 4n "o eficient aerofa#ia %i o+e,itatea. Mi%carea trunc:iului 4n ca,ul ace!tei po!turi e!te co"an at e "u!culatura re#iunii lo"+are care a!tfel e!te in plin ina"i,at. Acea!t ASANA "o+ili,ea, eci %i fortific "u!culatura lo"+ar( !ti"ul$n toto at r cinile ner'oa!e( ra:i iene %i !i"patice ale ace!tei ,one. Acea!t ASANA e!te 4n "o !pecial reco"an at fe"eilor up ce au n!cut( 4ncep$n cu cea e9a =9a !au a <9a !pt"$n e la na%tere( atorit efectelor !ale ine#ala+ile e re#enerare

%i nor"ali,are fi,ic la lu,. CUN&ATEREA )E SINE/ & NECESITATE I & )AT&RIE #UN)AMENTAL1 (Continuare la cursul nr' F, AN II S(IRS(ASANA "continuare $ "CUN&ATEREA )E SINE "partea I! (partea a II"a! La r$n ul !u( Ho#:inul %i ini2iatul occi ental GE.RGES SAINT9O.NNET( +inecuno!cut "ai ale! 4n 3ran2a prin !crierile( conferin2ele %i eforturile !ale pentru a fa'ori,a tre,irea !piritual %i ele'area fiin2elor u"ane( 4"prt%e%te aceea%i opinieE NAt$t ti"p c$t fiin2a u"an nu !e percepe ca fiin o "a%in( !e!i,$n c e!te !u+or onat unor for2e care o o"in %i o ac2ionea,( !au ac prefer" o alt i"a#ine( at$ta ti"p c$t un o" nu9%i !ea"a e el 4n!u%i( nere"arc$n o+iecti' !itua2ia !a eIact( care e!te a!e"ntoare cu aceea a :ipnoti,atului 4n raport cu :ipnoti,atorul( nici o !peran2( aproape nici o %an! nu poate eIi!t pentru el propul!$n u9l ! !cape e acea!t !tare e "ecanici,are !au e !o"na"+uli!". Ro+ incon%tient el e!te %i ro+ el 'a r"$ne. /e altfel( cu" i9ar "ai putea 'eni lui i eea ! !e eli+ere,e in "o"ent ce afl$n u9!e 4n acea!t !tare a"+i#u el !e con!i er a fi li+erP Atunci c$n el 4%i totu%i !ea"a e acea!t !tare care 4i li"itea, foarte "ult po!i+ilit2ile( totul !e !c:i"+ %i un 'erita+il "iracol e'ine cu putin2( o i"en!( o ui"itoare !peran2 apare luntric( u+lat e o putere for"i a+il care p$n atunci nici "car nu era +nuit.N *rin ur"are( e!te e'i ent c atunci c$n e'eni" pe eplin con%tien2i e faptul ca !unte" ac2iona2i( reali,$n c !unte" o NMA0INN( acea!t re'ela2ie ne 'a face ! ne !for2" 4n a !tu ia luci,i natura noa!tr luntric( uni'er!ul no!tru interior( pentru a a1un#e prin acea!ta la ran#ul e o" 4n "o real con%tient %i 4n,e!trat cu o "are for2 luntric. . at a1un%i la ace!t ni'el( !c:i"+area unui e!tin ne#ati' e'ine +ru!c po!i+il. II' CUN&ATEREA )E SINE' MET&)E )E REALI+ARE I EVENTUALELE )I#ICULT1I CU CARE NE 0UTEM C&N#RUNTA Cunoa%terea o+iecti' e !ine pre!upune 4nainte e toate o aten2ie 'i#ilent fa2 e tot ceea ce pune 4n e'i en2 conflictele interioare( acea!ta eItin,$n u9!e #ra at c:iar %i la "e!a1ele incon%tientului 4n proce!ele lor o+i%nuite. E!te !e"nificati' ! a"inti" ce !pune 4n acea!t irec2ie 4n2eleptul in ian KRISANAMURTIE N3r ! ne 4n2ele#e" c$t "ai +ine pe noi 4n%ine( nu 'a eIi!ta nici o +a, pentru #$n irea noa!tr. 3r cunoa%terea real e !ine( ni"ic in ceea ce noi #$n i" nu e!te a e'rat.N Acea!t orientare a eforturilor noa!tre !u!2inute ctre ET*L.RAREA *R.3UNGIMIL.R 3IINBEI N.ASTRE e!te 4n acela%i ti"p u%oar %i ificil. Ea e!te u%oar pentru c nu nece!it alt !u+iect 4n afar e noi 4n%ine( alte "o alit2i 4n afara 'i#ilen2ei con!tante a #$n irii noa!tre %i orin2a !u!2inut e a ne tran!for"a pentru a atin#e ar"onia interioar %i e!'$r%irea. )I#ICULT1I Cunoa%terea e !ine e!te 4ntr9o oarecare "!ur ificil eoarece ea pre!upune o intro!pec2ie luci ( eta%at %i inteli#ent. >n unele ca,uri ea e%uea, eoarece acea!t eIplorare cu totul !pecial 4nt$lne%te o+!tacoleE 9 lip!a e cura1 "oralE frica e a ne e!coperi a%a cu" !unte" 4n realitate@ cen,ur( refulri. 9 un nu"r con!i era+il e !tri !pecifice r"$n 4n afara o+!er'a2iei noa!tre &!o"nul 9 a"intirile in pri"a fa, a copilriei)@ 9 lip!a ri#orii %i a unui control !uficient@

a) anu"ite a"intiri care au "arcat puternic incon%tientul !unt foarte a!cun!e 4n a+i!urile fiin2ei@ +) anu"ite e"o2ii cu" ar fi "$nia( ne parali,ea, puterea e #$n ire. 9 ificult2i e tot felul le#ate e co"pleIe etc@ 9 ne+unia !au ,pceala "o"entan pe care acea!t cutare pentru e!coperirea e !ine9 4n!u%i o face ! !e na!c la "a1oritatea oa"enilor@ a!i!tenta unui p!i:oterapeut !e o'e e%te a e!ea nece!ar. >n #eneral noi nu 4n r,ni" eloc ! recur#e" la un p!i:oterapeut at$ta ti"p c$t nu ne #!i" 4n fa2a unei !itua2ii alar"ante( tul+urare o+!e!ional( "$nia etc. F' .ILANUL 0ERS&NALIT1II A face 4n "o perio ic +ilan2ul per!onalit2ii noa!tre e!te un eIerci2iu foarte i"portant care ne per"ite ! preci," propriile noa!tre pro#re!e !au re#re!e. >n plu!( ace!ta ne a1ut ! "en2ine" un anu"it ina"i!" e'oluti' care 'a "er#e 4n !en!ul cel "ai fa'ora+il al per!onalit2ii noa!tre. )E#ECTEL CALIT1IL A0TITU)INI 3ilo,oful AEROERT S*ENCER !crieE N. eIact e!ti"are a!upra noa!tr 4n%ine e!te nece!ar( pentru a ne o,a eforturile 4n raport cu !copurile lor. Su+e!ti"area e !ine ne 4"pie ic aproape 4ntot eauna ! +eneficie" e a'anta1ele care puteau fi o+2inute. N A)EV1RATA C(EIE A TRANS#&RM1RII A ne e!coperi propriile noa!tre efecteE lene( or#oliu( 'anitate( !u!cepti+ilitate( in'i ie( #elo,ie( a'ari2ie( rutate( intoleran2( ur( con!tituie un pri" pa!. Al oilea pa! con!t 4n a "entali,a inten! c$t "ai e! cu putin2 calit2ile ia"etral opu!e la efectele 4n cau, &eIe"pleE lene9?RE/NICIE@ or#oliu9M./ESTIE@ 'anitate9UMILINB@ !u!cepti+ilitate9>NCRE/ERE@ in'i ie9OUCURIE@ #elo,ie9/RUIRE *LIN /E AONEGABIE@ ur9IUOIRE@ a'ari2ie9 GENER.GITATE@ rutate9OUNTATE@ intoleran29>NG/UINB). *roce $n a!tfel( 'o" intra 4n inefa+il re,onan2 cu ener#iile ele'ate( +inefctoare( !u+li"e( i'ine in uni'er!. *entru a accelera i!pari2ia re!pecti'elor efecte %i apari2ia ace!tei calit2i 4n noi( ne 'o" i"a#ina a e!ea cu anticipa2ie( c$t "ai inten! po!i+il c ac2ion" 4n !en!ul calit2ilor !au 'irtu2ilor con!i erate pe care ori" ! le tre,i" %i ! le a"plific" pentru a ne ani:ila( c$t "ai repe e efectele. /atorit proce!elor e re,onan2 cu ener#iile +inefctoare( ar"onioa!e in uni'er! ace!te calit2i !e 'or a"plifica #ra at irect propor2ional cu eforturile noa!tre( acea!ta atr#$n up !ine i!pari2ia efectelor cu care ne confrunta" anterior. E!te 4n! i"portant ! re2ine" c proce!ul e ani:ilare a efectelor i"plic( e a!e"enea( ele'area frec'en2ei e 'i+ra2ie luntric( ace!t proce! e tran!for"are a!i#ur$n u9ne re,ultate pro#re!i'e. Ace!te re,ultate !unt !i#ure( "ai ale! /AC ?.M *ERSE?ERA . *ERI.A/ A/EC?AT /E TIM* *ENTRU A TREGI >N N.I CALITATEA URMRIT. E!te +ine e %tiut c o+i%nuin2a e!te o a oua natur. Atunci c$n re!pecti'a calitate a e'enit o o+i%nuin2 firea!c 4n aproape toate !itua2iile( !ucce!ul e!te eplin. UN ALT K0ASK 7N CA+UL .ILANULUI N&STRU Oilan2ul celorlalte po!i+ilit2i ale noa!tre pe planE fi,ic( p!i:ic( "ental( afecti' !e i"pune 4n continuare. #I+ICE 9 'italitate( !ntate( ro+u!te2e( ar"onie corporal( 'e ere( "iro!( pipit( au,( #u!t( refleIe. INTELECTUAL/ 9 aten2ie( concentrare( "e"orie( i"a#ina2ie creatoare( !uple2e 4n #$n ire( putere "ental e "unc( a aptare. E#ICIEN1/ 9 4ncre ere 4n !ine( r+ are( !i#uran2( ener#ie( tenacitate( !pirit e eci,ie.

A#ECTIV/ 9a"or propriu( altrui!"( co"pa!iune( +un9!i"2( !ocia+ilitate. E!te util ! a"inti" 4n acea!t irec2ie prerea r. AENRI /UR?ILLE( p!i:oterapeut %i Ho#:in france,E NAcela care e'ine pe eplin con%tient e el 4n!u%i( $n u9%i !ea"a e po!i+ilit2ile care or" 4n profun,i"ile "entalului %i p!i:icului !u( 4%i tran!for" 4n cur$n 4ntrea#a !a 'ia2( fc$n 9o e"n ! fie trit@ el 4ncetea, ! "ai fie pe!i"i!tul care tot eauna cuta oar ceea ce putea !9l rnea!c %i pentru care 'ia2a era un lun# co%"arN. E!te 4n! e'i ent pentru oricare intre noi c toate ace!tea nu !unt cu putin2 ec$t cu con i2ia e a ne eli+era c$t "ai repe e e conflictele care "acin "area "a1oritate a oa"enilor. $! C&M0LE*ELE N&ASTRE L1UNTRICE I EVENTUALELE C&N#LICTE INC&NTIENTE *!i:olo#ia Ho#:in "ilenar ne 4n'a2 c N3RAGMENTEN 4ncrcate cu anu"ite ener#ii p!i:ice NNEINTEGRATEN %i para,ite pot ! !ta#ne,e 4n incon%tient. Lo#:inul SJAMI RAMA pre,int co"pleIele luntrice a!tfelE NCo"pleIul luntric 4n ca,ul fiin2ei u"ane e!te un an!a"+lu e fra#"ente( *UTERNIC 4ncrcate cu e"o2ii@ ele !e #!e!c acoperite 4ntr9o parte a ,onei a+i!ale a p!i:icului cuno!cut a e!ea !u+ nu"ele e incon%tient@ ele iri1ea, auto"atic( fr %tirea in i'i ului 4n cau,( anu"ite ac2iuni ale !ale nu"ite a e!ea 4n p!i:olo#ia "o ern ac2iuni co"pleIuale. Co"pleIul luntric e!te un fel e unic re,er'or !eparat &unic( ar puternic) 4n care !e afun !enti"ente %i e"o2ii care 4i core!pun . El r"$ne oarecu" incon%tient ar pre!upune nenu"rate reac2ii.N Lo#:inul SJAMI RAMA !u+linia, o eroare e!tul e r!p$n it la fiin2ele u"ane care confun !i"pto"ele %i co"pleIul 4n!u%i. >n cartea !a NL.GA 0I *SIA.TERA*IAN el preci,ea,E N. per!oan care eclaratE NEu a" un co"pleI e inferioritateN( !pune o a+!ur itate. >n realitate ea ar tre+ui ! !punE NEu " confrunt cu !enti"ente e inferioritate( care !unt !i"pto"ele unui co"pleI !ta#n$n 4n !u+con%tientul "euN. Stu iul atent al !i"pto"elor unui co"pleI luntric arat c ace!ta e!te un a"e!tec !traniu e !enti"ente contra ictorii. EIe"pleE atrac2ie repul!ie( iu+ire( ur etc. Re!pecti'ul co"pleI luntric 4l o+li# pe acela care 4i e!te o+iectul ! reali,e,e anu"ite ac2iuni( c:iar 4n ciu a 'oin2ei !ale con%tiente. Un co"pleI luntric pre,ent$n o anu"it #ra'itate pro'oac puternice conflicte interioare %i in ace!tea re,ult eclan%area e !enti"ente ne#ati'e( an#oa!( anIietate( fo+ii( o!tilitate( i!perri fr cau,e aparente etc.( care #enerea, !tri e re,onan2 cu !u+tile ener#ii peni+ile( pertur+atoare in uni'er!. >n'2tura L.GA con!i er c e!te foarte i"portant ca fiin2a u"an ! fie eli+erat pe eplin e conflictele interioare care o !f$%ie. Se %tie 4n #eneral c nu per!oanele ec:ili+rate %i lini%tite !unt cele care e'in pra a e,or inelor p!i:ice %i a ne'ro,elor( ci toc"ai acelea care !unt o+iectul conflictelor luntrice puternice. Totu%i Ho#:inul RU/.L*A ?ALENTINE( autorul lucrrii NCUN.A0TE9TE *RIN L.GAN( ne atra#e aten2ia a!upra unui a!pect foarte i"portantE NNe'ro,a2ii nu !unt !in#urii care !ufer in cau,a conflictelor luntrice. >ntr9un anu"it "o"ent !au altul( orin2ele noa!tre( intere!ele !au con'in#erile noa!tre !e ciocne!c 4n "o nece!ar e acelea ale antura1ului no!tru. " VA URMA "

AN II C F2 NA.(I ASANA (0ostura om>ilicului!


NAOAI ASANA !e tra uce literal prin Npo!tura o"+iliculuiN. Unii Ho#:ini 4n! nu"e!c acea!t po!tur /?I*A/A9UTTANASANA( ceea ce !e"nific in punct e 'e ere eti"olo#ic Na!ana celor ou picioare ri icateN &/?I9 oi( *A/A9picioare( UTTAN9ri icat) !au alteori UTANA*A/ASANA &po!tura ri icrii picioarelor). Acea!t ASANA "ai e!te cuno!cut 4n anu"ite tratate Ho#:ine cla!ice %i !u+ nu"ele NA?ASANA &po!tura 'aporului) eoarece 4n ca,ul reali,rii !ale corecte po,i2ia corpului !e a!ea"n cu un 'apor. >n #eneral( occi entalii acor o foarte "ic aten2ie o"+ilicului. /in clipa 4n care cor onul o"+ilical e!te tiat 4n "o"entul na%terii( o"+ilicul 4ncetea, 9 pentru occi entali 9 ! ai+ 'reo !e"nifica2ie. *entru Ho#:in( 4n! re#iunea o"+ilical e!te o ,on e o i"portan2 cu totul eo!e+it. >ntruc$t centrul e #reutate al fiin2ei !e afl 4n re#iunea taliei( 4n apropiere e o"+ilic( 4n ,ona e proiec2ie a lui MANI*URA CAAKRA( ace!ta e!te in punct e 'e ere !u+til un centru e o eo!e+it i"portan2. >n tra i2ia Ho#:in( MANI*URA CAAKRA e!te con!i erat a fi 4"preun cu KAN/A !ur!a celor pe!te <2.666 e NA/IS9uri !au canale !u+tile. Men2ion" c 4n tra i2ia Ho#:in !e afir" a e!ea c 4n acea!t re#iune eIi!t o ,on nu"it KAN/A &oul fiin2ei) in care porne!c pe!te <2.666 e NA/IS9uri care alctuie!c anato"ia !u+til a fiin2ei. Men2ion" e a!e"enea c 4n anu"ite tratate Ho#:ine !ecrete( MANI*URA CAAKRA apare !u+ nu"ele e NAOAI CAAKRA. La a!:ra"ul +inecuno!cutului Ho#:in /AIREN/RA ORAAMACKARI !e reali,ea, un control !i!te"atic al po,i2iei eIacte a +uricului la to2i practican2ii Ho#:ini. El afir" c:iar( c ac +uricul e!te foarte epla!at fa2 e nor"al( "ulte in eforturile reali,ate e o per!oan pentru a9%i a"eliora %i 'in eca iferite afec2iuni( pot r"$ne fr !ucce!( repre,ent$n oar o pier ere e ti"p %i e ener#ie. /ac o"+ilicul e!te epla!at foarte "ult e la po,i2ia !a ori#inar( nu"ai ace!t fapt 4n !ine poate fi cau,a a!cun! a "ultor afec2iuni !au tul+urri care r"$n 4n cea "ai "are parte ne ia#no!ticate. /epla!rile +uricului fie 4n !u!( fie 4n 1o!( lateral !au o+lic eter"in o #a" i'er! e +oli a+ o"inale cu" ar fi ureri !ur e 4n a+ o"en( +alonri( in i#e!tii( iaree etc. Referitor la i"portan2a ace!tei ,one( cele+rul tratat Ho#:in L.GA 9 CAU/AMANLU*ANISAA/ partea I( !utrele 7-97= afir"aE N>n centrul !to"acului( centrul +uricului !e afl 4n CAAKRA nu"it MANI*URA. >ntre +uric %i ulti"a 'erte+r a coloanei 'erte+rale !e afl centrul +uricului &KAN/A) care are for"a unui ou lu"ine!cent e pa!re. Ace!ta inclu e 4n interiorul !u( punctele e plecare ale <2.666 e NA/IS9uri( intre care <2 !unt 'itale. /intre ace!tea 4n! 76 !unt cele "ai i"portante. *entru a a'ea un control eplin a!upra ace!tor 76 NA/IS9uri( o per!oan cuno!ctoare tre+uie ! epun "ari eforturi.N S9a o+!er'at e ctre Ho#:ini 4n ecur!ul ti"pului c +uricul poate fi epla!at in po,i2ie !a natural ac !unt crate #reut2i eIce!i' e "ari !au ac o per!oan ca e e la 4nl2i"e. >n a!e"enea !itua2ii 4n #eneral( re,ult a e!ea o epla!are 4n !u! fa2 e po,i2ia !a ini2ial. /ac fa2 e nor"al( po,i2ia e!te epla!at 4n partea reapt( 4n partea !t$n# !au e!te c,ut( cau,a poate ! fie atorat faptului c !9a aruncat o #reutate prea "are( a'$n corpul prepon erent !pri1init pe

unul in picioare( !au atorit faptului c o por2iune a corpului a pri"it o , runcintur 'iolent !au o puternic lo'itur ful#ertoare. /ac , runcintura a fo!t tran!"i! piciorului !t$n#( +uricul 'a fi epla!at ctre reapta %i 'ice'er!a. >n #eneral !9a re"arcat a e!ea c +uricul +r+a2ilor !e epla!ea, ctre !t$n#a( iar cel al fe"eilor ctre reapta. EIa"inarea +uricului !e face prin "eto e iferite pentru +r+a2i %i pentru fe"ei. 7) 0entru >4r>a6i *acientul 'a !ta "ai 4nt$i 4n NAOAI ASANA. Apoi 'a co+or4 4ncet( #ra at capul %i picioarele pe p"$nt( r"$n$n 4n SAA?ASAAA. NAOAI ASANA e!te 4n eo!e+i reali,at pentru a a'ea certitu inea c a" a%e,at corpul 4ntr9un "o perfect !i"etric( pentru c altfel orice "!urtoare ar fi neconclu ent. Apoi eIa"inatorul 'a pla!a c$t "ai preci! captul unei efori pe +uricul pacientului iar cu cellalt capt 'a "!ura c$t "ai eIact i!tan2a p$n la unul in cele ou !f$rcuri ale !$nilor. Apoi ace!t capt al !forii 'a fi pu! pe cellalt !f$rc. >n ti"p ce "$na care 2ine cellalt capt 4n ,ona +uricului r"$ne ne"i%cat. /ac atunci !e con!tat c i!tan2a 4ntre +uric %i cele ou !f$rcuri e!te aceea%i( centrul +uricului !e afl 4n "o nor"al pla!at la locul !u. /ac con!tat" c eIi!t o c$t e "ic 'aria2ie 4ntre cele ou i!tan2e p$n la !f$rcuri !$nilor( acea!ta 4n!ea"n c +uricul e!te epla!at in po,i2ia !a natural %i firea!c. Acea!t eIa"inare ne poate arta a!tfel po,i2ia actual a +uricului( e ific$n u9ne cu u%urin2 a!upra e'entualelor epla!ri ale !ale. 2) 0entru <emei EIa"inata 'a face NAOAI ASANA %i apoi 'a re'eni 4n SAA?ASANA &po!tura e relaIare). Clc$iele 'or fi apoi lipite 4ntre ele. >n ti"p ce e#etele "ari e la a"+ele picioare 'or fi 4n eprtate c$t "ai "ult 4n irec2ii opu!e. >n continuare( un capt al !forii 'a fi pla!at c$t "ai preci! pe +uric %i up aceea cellalt capt 'a fi a%e,at eIact pe e#etul "are e la piciorul !t$n#( %i apoi !e 'a proce a la fel cu e#etul "are e la piciorul rept. /ac cele ou i!tan2e nu !unt i entice( 4n!ea"n c +uricul e!te epla!at %i nu !e afl 4n po,i2ia !a nor"al. Mai eIi!t o alt "eto !i"pl prin care pot fi te!ta2i at$t +r+a2ii c$t %i fe"eile. C$n eIa"inatul !e afl 4n po!tura ca a'rului( SAA?ASANA( up ce a reali,at 4n preala+il corect NAOAI ASANA( eIa"inatorul une%te '$rful e#etului "are cu arttorul %i cu cel "i1lociu %i le pla!ea, pe +uricul pacientului. /ac 4n acea!t !itua2ie +uricul !e !i"te pul!$n ar"onio! precu" ini"a( totul e!te 4n or ine. /ac la acea eIa"inare pul!a2ia !e !i"te c e"an "ai puternic intr9o alt ,on ec$t aceea a +uricului( acea!ta 4n!ea"n c +uricul e!te epla!at %i nu func2ionea, nor"al( eoarece nu coinci e cu focarul !u i entificat a!tfel. *rin ur"are( po,i2ia focarului !u+til !pecific +uricului !e afl acolo un e !e !i"te 4n "o e'i ent pul!a2ia( +uricul fi,ic put$n ! !e epla!e,e a!tfel 4nc$t ! nu "ai coinci cu focarul !u pul!atil care nu !e epla!ea,. *rin proce eele AATAA Ho#:ine !pecifice !e ur"re%te ca 4n ca,ul unei epla!ri a +uricului( ace!ta ! fie rea u!( pentru a fi !uprapu! pe!te focarul !u pul!atil. Aa%urile e re"e iere 4n a!e"enea !itua2ii !e pot reali,a e ctre o per!oan co"petent !au c:iar %i e unul !in#ur prin eIecutarea anu"itor po!turi L.GA. >n ca,ul 4n care eIi!t o per!oan co"petent i!pu! ! ac2iona!e( acea!ta 'a "a!a cu ulei ,ona re!pecti' ur"rin #ra at ! rea uc +uricul epla!at 4n po,i2ia !a ini2ial( nor"al. E!te nece!ar ca re!pecti'a per!oan ! cunoa!c !uficient e +ine ace!te tipuri e "anipulare prin "a!a1 pentru c altfel eIi!t ri!cul ca +uricul ! fie epla!at %i "ai "ult fa2 e po,i2ia !a nor"al. /ac +uricul e!te anor"al epla!at 4n !u! !pre !t$n#a( pacientul 'a !ta culcat la !ol( piciorul rept fiin 2inut la !ol. >n ti"p ce piciorului !u !t$n# i !e aplic o rapi !"ucitur. Apoi talpa piciorului rept 'a fi 4"pin! cu putere e ctre operator( cu pal"a( -95 "inute( con!tant. /ac +uricul e!te epla!at 4n !u! ctre reapta( aceea%i "o alitate 'a fi aplicat in'er!. >n

ca,ul 4n care +uricul totu%i nu r!pun e ace!tui trata"ent !i"plu( pacientul 'a fi 4ntor! cu fa2a 4n 1o!( iar operatorul 'a 2ine fer" "$na reapt %i piciorul !t$n# ale pacientului fiecare 4ntr9o "$n a !a( pla!$n u9%i propriul !u picior pe ,ona lo"+ar a !patelui pacientului. Apoi operatorul 'a ri ica 4n ace!t fel corpul pacientului( tr#$n 4n !u! "$na reapt %i piciorul !t$n#. Acela%i proce eu !e 'a repeta i entic cu "e"+rele opu!e. /ac nici 4n felul ace!ta +uricul nu 'a fi rea u! 4n po,i2ia !a nor"al( pacientul 'a reali,a corect /AANURASANA &po!tura arcului) 4n ti"p ce operatorul( care !t ea!upra !a &e'entual a1utat e altcine'a)( 4l 'a ri ica 2in$n u9l cu "$inile e coate. /ac +uricul pacientului e!te anor"al epla!at 4n !u! pe o linie reapt( pacientul !e 'a a%e,a cu !patele pe !ol( 4ncruci%$n u9%i "$inile 4n reptul pieptului. >n ti"p ce operatorul 4l 'a ri ica( prin,$n fer" cu "$inile ,ona #enunc:ilor 4n ti"p ce la+ele picioarelor pacientului contra+alan!ea, #reutatea corpului 4"pin#$n 4n ,ona coap!elor operatorului. *acientul 'a tre+ui ! !tea 29- "inute 4n acea!t po,i2ie( p!tr$n u9%i corpul c$t "ai rept. Meto ele naturale prin care un pacient poate !9%i rea uc e unul !in#ur +uricul la locul !u nor"al( !unt "ult "ai !i#ure %i eficiente. *entru acea!ta( Ho#:inul tre+uie ! practice cu con!ec'en2 NAOAI ASANA( /AANURASANA %i CAAKRASANA( p$n ce 'a re"arca re'enirea +uricului la po,i2ia nor"al. EIi!t e!i#ur %i alte "eto e !ecun are e rea%e,are a o"+ilicului. Afec2iunile curente ce re,ult 4n ur"a epla!rii +uricului !unt foarte iferiteE con!tipa2ie( aci itate( ureri e ini" etc. /ac +uricul e!te epla!at foarte "ult 4n !u!( e'acuarea nor"al a "ateriilor fecale 'a fi "ult 4n#reunat c:iar %i ac 'or fi folo!ite laIati'e artificiale puternice( iar corpul 'a fi 'ulnera+il la o !erie 4ntrea# e +oli. ALUR?E/A( %tiin2a "e ical tra i2ional a .rientului( afir" 4n acea!t irec2ie cE N inte!tinele eIce!i' 4ncrcate !unt cau,a tuturor +olilorN. /ac +uricul !9a epla!at 4n 1o! 'a re,ulta cel "ai a e!ea i!pep!ie( ureri colice( co%"aruri nocturne( iaree( etc. /ac o"+ilicul !9a epla!at "ai "ult 4ntr9una in pr2i &4n !t$n#a !au 4n reapta) pot re,ulta ureri acute( !tranii care nu 4ncetea, aproape eloc nici prin a "ini!trarea iferitelor "e ica"ente. /e 4n at ce o"+ilicul a fo!t #ra at rea u! la locul !u nor"al( ini2ial( efectele +enefice 'or fi in!tantanee. >n ca,ul fe"eilor( epla!area nor"al e la locul !u fire!c a +uricului( poate eter"ina apari2ia unor +oli caE leucoree( ureri %i nere#ularit2i ale ciclului & eclan%area la 76978 ,ile inter'al a "en!trua2iei)( culoare ne!ntoa! a !$n#elui "en!trual. Copiii n!cu2i e "a"e aflate 4n acea!t !tare e !ntate( cu +uricul anor"al epla!at( trie!c pu2in %i !unt +oln'icio%i. Uneori ace!te epla!ri anor"ale ale +uricului pot eter"ina c:iar !terilitate. 3i,iopatolo#ia centrului o"+ilical e!te "ult prea pu2in cuno!cut %i 4n2elea! e ctre practican2ii !uperficiali ai "e icinii "o erne. Totu%i r"$ne cert faptul c "ulte tul+urri %i afec2iuni atorate epla!rii anor"ale a o"+ilicului !unt rapi 'in ecate up rea ucerea #ra at a ace!tuia 4n po,i2ia !a nor"al. NAOAI ASANA e!te cea "ai +un po!tur e!tinat ! a!i#ure rea ucerea la po,i2ia corect a o"+ilicului epla!at. TE(NICA )E E*ECUIE >ntin%i le !ol cu fa2a 4n !u! %i "$inile pe l$n# corp( orientate 4n! cu pal"ele 4n 1o!( contract" #ra at %i fer" centura a+ o"inal 4"preun cu "u%c:ii picioarelor pentru a ri ica pro#re!i' picioarele a!tfel ca ace!tea ! for"e,e un un#:i e aproIi"ati' 58 #ra e cu !olul. Ri ic" apoi capul c$t "ai "ult po!i+il( 4ntin,$n "$inile

paralele 4n irec2ia rotulelor. Centura a+ o"inal 'a tre+ui( 4n ca,ul reali,rii ace!tei po!turi( ! fie contractat la "aIi". Nu tre+uie totu%i ! ri ic" eloc cu acea!t oca,ie ,ona lo"+ar. E!te eci o #re%eal ! efectu" acea!t po!tur !t$n 4n ec:ili+ru pe fe!e. NAOAI ASANA e!te prin ur"are o po!tur 4n care !unt 4ncor a2i un nu"r con!i era+il e "u%c:iiE "u%c:ii trunc:iului( !patelui( #$tului( +ra2elor %i centurii a+ o"inale. Sunt e!tul e rare po!turile 4n AATAA L.GA 4n care ! !e ur"rea!c o a!e"enea contractare concertat a "u%c:ilor. C&NTIENTI+AREA >n ti"pul eIecu2iei ace!tei ASANA( 'o" con%tienti,a fluIurile e ener#ie co!"ic trec$n prin picioare %i focali,$n u9!e 4n plan !u+til la ni'elul lui MANI*URA CAAKRA. Aten2ia 'a fi concentrat la "aIi" 4n acea!t ,on. La re'enire !e 'a con%tienti,a ina"i,area inten! a lui MANI*URA CAAKRA( !tare e 'oin2 "rit( !tp$nire e !ine( eIpre!i'itate ar"onioa!. C&NTRAIN)ICAII *er!oanele care !i"t con!tante ureri 'iolente 4n ,ona a+ o"enului atunci c$n ur"re!c ! eIecute NAOAI ASANA nu 'or practica eloc acea!t ASANA ec$t up ce urerile 'iolente nu !e "ai "anife!t. /urerile care apar 4ntr9o a!e"enea !itua2ie arat faptul c eIi!t unele afec2iuni i#e!ti'e !erioa!e care tre+uie!c eli"inate prin alte proce ee Ho#:ine !pecifice. E#ECTE I .ENE#ICII ALE ACESTEI 0&STURII /in punct e 'e ere !u+til( NAOAI ASANA are o uria% influen2 +inefctoare e!tul e rapi !e!i,a+il a!upra celor "ai fine %i "ai !u+tile intre NA/IS9urile corpului +ioener#etic. *ractica !a con!ec'ent face ! fie e!tul e repe e eli"inate !trile e !tre! !au ner'o,itate( i"portan2a unei centuri a+ o"inale !ntoa!e %i puternice nu tre+uie nicio at ! fie !u+e!ti"at. >n ti"pul practicrii corecte a ace!tei po!turi( contrac2ia centurii a+ o"inale( !incroni,at cu po,i2ia !pecific a corpului %i cu o re!pira2ie nor"al e 'oie( con!tituie toto at un !i"ultan eIerci2iu e re!pira2ia controlat( cu toate a'anta1ele care re,ult in acea!ta. .r#anele a+ o"inale !unt puternic co"pri"ate 4n ca,ul ace!tei po!turi( fiin eli+erate e eIce!ul e !$n#e 'eno!. At$t po,i2ia corpului c$t %i contrac2ia "u%c:ilor picioarelor 4n ca,ul ei( facilitea, %i accelerea, 4ntoarcerea !$n#elui 'eno! ctre ini". Mu%c:ii #$tului !unt con!i era+il 4ntri2i( ei fiin altfel rareori pu%i 4n ac2iune. >ntrea#a ,on cer'ical a coloanei 'erte+rale e!te iri#at e !$n#e proa!pt. Acea!t ASANA con!tituie e a!e"enea un tonic natural puternic pentru 4ntre#ul or#ani!". /e%i coloana 'erte+ral e!te pu2in !olicitat 4n NAOAI ASANA( "u%c:ii or!ali !unt e!tul e puternic pu%i 4n ac2iune( ceea ce are ca efect re#enerarea %i fortificarea lor #ra at. In epen ent e "u!culatura !patelui %i e coloana 'erte+ral( !tatica ace!teia e!te con!i era+il 4"+unt2it prin !olicitarea %i 4ntrirea centurii a+ o"inale. E!te aproape i"po!i+il ! a'e" o !tatic 'erte+ral corect fr o centur a+ o"inal puternic %i !upl. Centura a+ o"inal e!te eo!e+it e i"portant pentru "en2inerea corect a trunc:iului at$t atunci c$n !t" 1o! c$t %i atunci c$n !t" 4n picioare !au c$n "er#e".

AN II C FB S(AS(ASAMA (0ostura iepurelui!


>n !an!crit( cu'$ntul SAASAA 4n!ea"n iepure. Acea!t po!tur a fo!t nu"it a!tfel eoarece po,i2ia "$inilor celui care o eIecut e'oc 4ntr9un anu"it "o urec:ile unui iepure( 4n ti"p ce !patele u%or cur+at ne !u#erea, corpul !u. Acea!t ASANA( e%i e!te 4n aparen2 foarte !i"pl( confer celui care o reali,ea, con!ec'ent anu"ite efecte eo!e+ite at$t 4n plan fi,ic c$t %i 4n plan !u+til( toate ace!tea la un loc a!i#ur$n u9i o 'aloare eo!e+it.

TE(NICA )E E*ECUIE La efectuarea ace!tei po!turi !e porne%te in ?ADRASANA &po!tura ia"antului). >n acea!t pri" fa, pre#titoare( 'o" 'erifica ! a'e" coloana 'erte+ral reapt &N reptN 4n ace!t ca, nu e!te !inoni" cu NrectiliniuN)( re re!$n 9o 4n ,ona cur+urilor !ale naturale( l!$n #reutatea trunc:iului %i a +a,inului pe clc$ie. Capul 'a fi pla!at 4n ec:ili+ru la '$rful coloanei 'erte+rale( #$tul fiin c$t "ai relaIat. ?o" e!tin e e a!e"enea cu #ri1 coap!ele %i #a"+ele( in!i!t$n 4n "o !pecial a!upra articula2iei %ol ului( care tre+uie ! fie co"plet li+er %i c$t "ai relaIat. Coloana 'erte+ral 'a fi( proce $n a!tfel( c$t "ai pu2in ta!at. Atunci c$n ne propune" ! e!tin e" coloana 'erte+ral %i 4ntrea#a "u!culatur ata%at ei( 'o" 4ncepe 4nt$i prin relaIarea u"erilor %i a +ra2elor care 'or ap!a li+er a!upra trunc:iului. ?o" reali,a 4n continuare proce!ul e relaIare a!upra trunc:iului( fc$n ! !e epla!e,e pri,a e con%tiin2 e !u! 4n 1o!( a+an on$n u9ne #ra at for2ei #ra'ita2iei. Acea!t relaIare anticipati' e!te foarte util( ar pentru a relaIa cu a e'rat profun "u%c:ii coloanei 'erte+rale tre+uie 4n plu! ! reali," o anu"it N eta%areN a coloanei. Ora2ele %i u"erii 'or continua ! ape!e pe partea !uperioar a cutiei toracice( ar ace!t lucru nu ne 'a eran1a ec$t foarte pu2in 4n ti"pul proce!ului e eta%are a coloanei 'erte+rale. *entru a reali,a acea!t eta%are #ra at tre+uie ! ne 4ntin e" coloana !au( cu alte cu'inte( ! o alun#i" cu a1utorul re!pira2iei( !i"2in efecti' cu" '$rful craniului urc c$2i'a "ili"etri la fiecare in!pira2ie. E!te eci e'i ent c pentru a reali,a c$t "ai +ine ace!t proce! 'a fi nece!ar ! ne "en2ine" 4n ?ADRASANA &po!tura ia"antului) ti"p e aproIi"ati' 76 re!pira2ii. *entru a 4n2ele#e "ecani!"ul !u+til al ace!tei 4ntin eri tre+uie ! 'i,uali," "ental "i%crile iafra#"ei la interiorul cutiei toracice. /iafra#"a e!te atunci a!e"ntoare cu o +olt "o+il care co+oar 4n "o"entul 4n care pl"$nii !e u"plu cu aer %i reurc o at cu eIpira2ia. *!tr$n "ental !uficient e clar acea!ta i"a#ine( 'a fi nece!ar ! 'i,uali," 4n continuare ce !e 4nt$"pl 4n ti"pul in!pira2iei. Co+or$n ( iafra#"a co"pri" 'i!cerele a+ o"inale %i atunci pute" a'ea 2 alternati'eE a) or#anele !e retra# 4n fa2a pre!iunii e !u! 4n 1o! a iafra#"ei( lucru

care !e petrece atunci c$n centura a+ o"inal e!te fla!c@ +) centura a+ o"inal re,i!t pre!iunii e !u! 4n 1o! a pi!tonului iafra#"atic. >n acea!t ulti" !itua2ie( eoarece 'i!cerele( care !unt prote1ate e o centur a+ o"inal fer" nu !e retra# 4n fa2a ap!rii( iafra#"a !e !pri1in pe ele %i atunci eIpan!iunea nu poate ! !e fac ec$t ctre 4n !u!. Cu alte cu'inte( toracele !e e!c:i e %i antrenea, ctre 4n !u! at$t coa!tele c$t %i 'erte+rele care 4i !unt !oli are. A'$n 4n 'e ere c "u%c:ii profun,i ai coloanei 'erte+rale !unt e!tin%i( coloana !e 4ntin e ctre 4n !u! %i efecti' !e eta%ea,. Aici 'o" re"arca pro#re!i' c e!te 'or+a e un 1oc !u+til care totu%i e!te foarte u%or percepti+il pentru cei care 'or fi aten2i la ace!t "ecani!" %i !e 'or interiori,a !uficient e +ine a!upra ace!tei ,one a corpului. /e fapt( 4ntin erea !e reali,ea, "ai u%or !i"2in 9o p$n la cea e9a I?9a 'erte+r lo"+ar( eoarece aici iafra#"a e!te NancoratN e acea!t 'erte+r. Re!pira2ia profun ( e 'oie( reali,at cu centura a+ o"inal fer" %i re,i!tent( o+li# coloana ! !e 4ntin 4n "o rit"ic ctre 4n !u!. Totu%i( acea!t 4ntin ere nu !e reali,ea, p$n la ,ona #$tului. *entru a 4ntin e c$t "ai ar"onio! %i 'erte+rele cer'icale( tre+uia ! 4"pin#e" #ra at '$rful craniului ctre 4n !u!( a!pect care !e 'a re"arca prin faptul c +r+ia co+oar pu2in( ar ace!t lucru tre+uie ! !e fac e la !ine( nu printr9o co+or$re con%tient a%a cu" 'o" 4n'2a ! face" la DALAN/AARA OAN/AA( atunci c$n +r+ia !e pla!ea, 4n furca !ternului. >n ti"pul ace!tei 4ntin eri rit"ice ca en2at e !uflu( 4n afar e acea!t 4ntin ere !e re!i"te o anu"it u%urin2( o !pecific eli+erare a 4ntre#ii coloane. Ace!t lucru nu e!te un !i"plu efect al i"a#ina2iei %i !e poate 'erifica c e!te a!tfel prin 4n!%i eIecu2ia po!turii( eoarece toate po!turile( fie c !unt e fleIie 4n fa2 !au e fleIie 4n !pate( !e reali,ea, "ult "ai +ine atunci c$n coloana e!te 4ntin! %i eta%at. /atorit a!pectelor artate 4n acea!t pri" fa,( e!te i"portant %i nu tre+uie eloc !u+e!ti"at. 7nclinarea la : 3e 5ra3e Coloana 'erte+ral fiin foarte +ine 4ntin!( ar relaIat( 'o" continua ! re!pir" cu centura a+ o"inal controlat %i 4n continuare 'o" 4nclina trunc:iul la aproIi"ati' 58 #ra e( pun$n pal"ele pe !ol c:iar 4n fa2a #enunc:ilor( p!tr$n "$inile repte. Apoi 'o" !pri1ini 4ntrea#a #reutate a corpului pe +ra2e. /ac "u!culatura %ol urilor e!te e!tin!( trunc:iul +a!culea, 4n 4ntre#i"e( cu alte cu'inte ni"ic nu !e "o ific 4n !tatica coloanei 'erte+rale. ?o" continua atunci ! reali," re!pira2ia nor"al e 4ntin ere e!cri! "ai !u!. Capul nu !e 'a 4nclina( oc:ii 'or pri'i "ereu 4n fa2( fapt care 'a 4"pie ica !patele ! !e 4n oaie( eoarece e!te e!en2ial ca el ! r"$n rept e la o"opla2i p$n la ,ona !acru"ului. Continu$n ! re!pir" ca %i p$n atunci( 'o" fi con%tien2i( !upli"entar( e ceea ce !e 4nt$"pl 4n ,ona %ol urilor( relaI$n c$t "ai +ine to2i "u%c:ii core!pon en2i lor. Oa,inul e!te atunci aproape N!u!pen atN 4ntre capetele oa!elor fe"urale precu" un po o!o! pe care !t coloana. &ri8ontali8area truncIiului C$n e!te o+2inut o e!tin ere "aIi" a %ol urilor fr a 4n oi !patele( pi'ot$n trunc:iul 4n 1urul unei aIe con!tituit e articula2ia coIo9fe"ural( 'o" pla!a coatele pe !ol. Continu$n apoi ! pri'i" rept 4n fa2 pentru a e'ita 4n oirea !patelui care e!te 4ntin! 4n continuare printr9o re!pira2ie rit"ic( pentru a "ri %i "ai "ult i!tan2a intre craniu %i !acru". Oine4n2ele!( 'o" relaIa 4n continuare "u%c:ii coap!elor %i ai %ol urilor. 0o8i6ia <inal4 >n acea!t etap au fo!t reunite toate con i2iile preala+ile pentru a reali,a po!tura Iepurelui. >n continuare 'o" epla!a in nou "$inile( pun$n u9le e o parte %i e alta a picioarelor %i 'o" pla!a ,ona e tran,i2ie intre frunte %i pr &eIact ca la eIecu2ia lui SAIRSAASANA) pe !ol c$t "ai aproape e #enunc:i. Apoi 'o" pune "$inile la !pate cu e#etele 4nln2uite %i 'o" re!pira nor"al( c$t "ai profun ( e 'oie( toracic %i a+ o"inal. ?o"

cur+a apoi trunc:iul( ri ic$n c$t "ai !u! +a,inul %i 'o" po,i2iona u"erii c$t "ai "ult !pre 4n fa2. Ora2ele 'or fi apoi 4ntin!e( iar "$inile 'or fi 4n continuare proiectate c$t "ai "ult po!i+il 4n fa2a liniei u"erilor( e#etele fiin fer" 4nln2uite iar pal"ele orientate ctre 4n 1o!. La !f$r%itul eIecu2iei ace!tei po!turi 'o" re'eni in nou 4n ?ADRASANA( fr a "ai trece 4n! prin !ta iile preparatorii. ER&RI CE TRE.UIESC EVITATE >n fa,ele preparatorii ale ace!tei po!turi( o eroare principal con!t 4n a 4n oi !patele( 4n loc ! 4l 4ntin e" %i a nu +a!cula 4n 4ntre#i"e trunc:iul nu"ai prin articula2ia %ol urilor. >n po,i2ia final( #re%eala principal con!t 4n a orienta pal"ele ctre 4n !u!. >n loc ! le orient" ctre 4n 1o!. Men2ion" c nu eIi!t contrain ica2ii pentru acea!t po!tur. C&NTIENTI+AREA >n ti"pul eIecu2iei po!turii( 'o" con%tienti,a captarea ener#iilor co!"ice polar prin tlpi &picioarele !unt eprtate la aproIi"ati' 76978 c") %i focali,area ener#iilor 4n MULA/AARA CAAKRA. La ni'elul +ra2elor 'o" percepe 4nc:i erea circuitelor ener#etice polar. >n continuare 'o" !e!i,a proce!ul e tre,ire a ener#iei fun a"entale 4n fiin2( KUN/ALINI SAAKTI( circula2ia ace!tui fluI prin SUSAUMNA NA/I &NA/I9ul principal al fiin2ei aflat 4n plan !u+til 4n centrul " u'ei coloanei 'erte+rale) %i focali,area ace!tor ener#ii 4n SAAASRARA( 4n afara corpului fi,ic( ea!upra cre%tetului. La re'enire 'o" con%tienti,a ina"i,area !i"ultan a celor oi poli fun a"entali SAAASRARA %i MULA/AARA CAAKRA( precu" %i o !tare euforic e ar"oni,are plenar a fiin2ei( ce re,ult atorit tre,irii %i a"plificrii celor 2 planuri polar opu!e ale fiin2ei 9 planul poten2ial al ener#iilor fi,ice %i planul !u+li" !piritual. ?o" !e!i,a e a!e"eni o !tare !pecific ace!tei po!turi e polari,are luntric %i ec:ili+rare eplin( con%tienti,$n 4n fa,ele a'an!ate e practic interac2iunea inefa+il 4ntre *URUSAA &Spirit) %i *RAKRITI &Natura). E#ECTE .ENE#ICE ALE ACESTEI 0&STURII Se pot percepe efecte i!tincte( !pecifice( at$t 4n fa,ele preparatorii c$t %i 4n fa,a final. Efectele +enefice ale pri"elor fa,e !e re"arc 4n !pecial la ni'elul articula2iei %ol urilor( una in articula2iile principale ale !i!te"ului no!tru o!o! 4n care !e "anife!t 4n ti"pul ,ilei nu"eroa!e ten!iuni( "ai ale! in cau,a atitu inilor po!turale ne#ati'e. /ac 4n anu"ite !itua2ii( articula2ia %ol urilor e!te +locat &%i e ace!t lucru uneori nici nu ne " !ea"a atunci c$n 4ncerc" ! o e!tin e")( at$t po!turile e fleIie 4n fa2 c$t %i cele e fleIie 4n !pate !e eIecut for2$n ,ona cea "ai !en!i+il a coloanei( ,ona rinic:ilor( 4n a!e"enea !itua2ii 'or re,ulta a!tfel co"pre!iuni ale i!curilor inter'erte+rale care nu !unt 4ntot eauna inofen!i'e( precu" %i unele ten!iuni 4n ,ona lo"+o9!acral &4n !pecial 4n cea e9a ?9a 'erte+r lo"+ar). /ac %ol urile !unt eIce!i' contractate ten!iunile !e pot propa#a ctre ,ona lo"+ar a1un#$n ! urce pu2in c$te pu2in pe 4ntrea#a coloan p$n la craniu. Toc"ai e aceea( pentru a practica c$t "ai corect po!turile L.GA( a ic fr a ten!iona "u%c:ii care nu !unt co"plet e!tin%i( !unt a+!olut nece!are fa,ele pre#titoare 4n care( a%a cu" a" ',ut( eIten!ia coloanei %i 4ntin erea !a ina"ic cu a1utorul !uflului( atra#e #ra at up !ine eta%area !patelui !au cu alte cu'inte eli+erarea tuturor articula2iilor 'erte+rale. /in punct e 'e ere ener#etic( 4ntin erea coloanei 'erte+rale 4n!o2it( !au "ai +ine ,i! reali,at #ra2ie re!pira2iei cu centura a+ o"inal controlat( face ! circule ener#iile !u+tile prin SUSAUMNA NA/I( canalul central aflat 4n "i1locul coloanei 'erte+rale( lucru care e!te e!en2ial 4n practica L.GA. C:iar enu"irea AATAA L.GA in ic faptul c tre+uie ! uni" &L.GA) ener#iile fe"inine &9) !i"+oli,ate prin lun &TAA)( la !t$n#a coloanei 'erte+rale( cu ener#iile "a!culine &M) &AA)( !i"+oli,ate prin !oare( 4n partea reapt a coloanei. Canalele !u+tile e ener#ie lunar %i !olar care !e 4"plete!c 4n 1urul lui SUSAUMNA NA/I !e nu"e!c I/A NA/I

&9) %i *INGALA NA/I &M). Unul in !copurile principale ale te:nicilor po!turale &ASANAS) %i ale proce eelor e rit"are a !uflurilor &*RANALAMA) e!te e a uni ace!te ener#ii aflate la +a,a coloanei 'erte+rale &MULA/AARA CAAKRA) %i a le face ! urce prin NA/I9ul central 9 SUSAUMNA. 3a,ele preparatorii care eta%ea, pro#re!i' coloana 'erte+ral contri+uie la a e!c:i e acea!t Ncale e "i1locN pentru ener#iile !u+tile. Re!pira2ia reali,at cu centura a+ o"inal controlat #enerea, un efect profun econ#e!tionant %i re'itali,ant. >n ti"pul in!pira2iei iafra#"a co+oar %i 4nt$"pin re,i!ten2a 'i!cerelor care 'or fi a!tfel "a!ate %i e!con#e!tionate. *leIul !olar !upranu"it a e!ea %i creierul a+ o"inal( !ituat 4n partea e !u! a ca'it2ii !to"acului( 'a fi %i el e a!e"enea con!i era+il e!con#e!tionat %i "a!at. *o,i2ia "$inilor unite %i a +ra2elor 1oac %i ea un rol foarte i"portant. *roiect$n u9le ctre 4n fa2( practicantul pune 4n ac2iune toat centura !capular !au cu alte cu'inte toat "u!culatura aflat 4n partea !uperioar a toracelui %i 4n !pecial "u%c:ii fiIa2i e o"opla2i. Uneori e!te incre i+il c$t e +loca2i !unt o"opla2ii( "ai ale! la unii +r+a2i. C$n ace%ti "u%c:i !unt +loca2i( ei +loc:ea, toto at 4ntrea#a parte e !u! a !patelui( fc$n aproape i"po!i+il practica corect a po!turilor &ASANAS) %i a te:nicilor re!piratorii &*RANALAMA). Acea!t po!tur #enerea, apari2ia unei !en,a2ii euforice e u%urare care !e "anife!t uneori i"e iat up eIecu2ie eter"in$n o con!i era+il u%urin2 %i flui itate 4n reali,area po!turilor L.GA care ur"ea, up acea!ta. LA%A %&GA SI UNELE &.STAC&LE 7N ME)ITAIE (continuare $! (continuare la cursul nr' F: AN II" UT;ATASANA! /ac nu9%i 'a eli"ina EG.9ul( Ho#:inul nu 'a putea cule#e ne!tin#:erit fructele "eritate e pe ur"a eforturilor !ale !pirituale. A e!eori( a!piran2ii la e!'$r%ire !u!2in c ore!c ! !tu ie,e %i ! practice "e ita2ia Ho#:in ar ei nu !e :otr!c fer" !9%i !tp$nea!c natura inferioar %i !9%i !c:i"+e 'ec:ile o+iceiuri cu tot ceea ce i"plic acea!ta. Tot a#2$n u9!e e ele( unii c:iar !unt tenta2i ! refu,e nece!itatea unei !c:i"+ri. Un a!tfel e a!pirant in eci! nu 'a reali,a nicio at un pro#re! real( cci !curtele !ale eIperien2e !pirituale fr continuitate %i fr o tran!for"are ra ical a naturii inferioare nu 'or con uce nicio at( 4n ca,ul !u( la !upre"a eli+erare. /e!i#ur nu e!te eloc u%or !92i !c:i"+i o+iceiurile rele a $nc 4nr cinate 4n fire %i a e!eori a!pirantul !incer !e !i"te nea1utorat 4n fa2a ace!tora. Totu%i printr9o practic !piritual per!e'erent %i printr9un neo+o!it a1utor e,intere!at acor at altora( prin frec'entarea unor per!oane ele'ate !piritual( c$t %i printr9o puternic :otr$re e a era ica e#oi!"ul( ne 'o" e,'olta e!tul e repe e o "are 'oin2. >nainte 'a tre+ui 4n! ! co+or$" a $nc 4n noi 4n%ine %i ! ne e!coperi" toate !l+iciunile %i efectele. *entru cei ce !e afl !u+ 4n ru"area unui #:i !piritual &GURU)( ace!t a!pect e!te "ult "ai u%or e 4nfptuit( cci "ae!trul lor le 'a arta pro"pt cile potri'ite pentru eli"inarea unor a!tfel e efecte. Trecerea !au tran!"utarea naturii inferioare ctre "anife!tri !uperioare nece!it o focali,are total ctre ace!t !cop. *entru a reali,a tran,i2ia ctre cel "ai 4nalt 2el e!te ne'oie e o 'ie %i tenace a!pira2ie e a face ! i!par EG.9ul. *roce $n a!tfel( printr9un ne4ncetat efort( 'o" putea o+2ine e!tul e repe e o real tran!for"are. C$teo at( atorit faptului c tran!for"area nu e!te 4nc total( 'ec:ea per!onalitate 'a 4ncerca !9%i re o+$n ea!c po,i2ia pier ut( c:iar %i up ani e "e ita2ie. Su!2inut e "intea inferioar %i e 'oin2a per'er!a( ea 4l poate eter"ina uneori pe a!pirant ! e'in incori#i+il %i ! nu "ai re!pecte anu"ite re#uli( fc$n u9l aro#ant %i i"pertinent. I entific$n u9!e prepon erent nu"ai cu EG.9ul( atunci el 'a i!tru#e toate re#ulile %i preceptele

re'olt$n u9!e 4"potri'a tuturor %i fiin oric$n #ata ! lupte cu to2i aceia care nu 4"prt%e!c 'e erile %i opiniile !ale. EG.9ul 4%i are propriile i ei %i i"pul!uri( uneori e"oniace( refu,$n ! ur"e,e !faturile +enefice. /i!i"ularea( ipocri,ia %i eIa#erarea repre,int tr!turile caracteri!tice ale unui EG. eIacer+at. Acela !au aceea care !e afl !tr$n! prin! 4n pla!a EG.9ului "ai e#ra+ "inte( pentru a9%i acoperi #re%elile !au pentru a9%i p!tra po,i2ia %i continu$n ( per'er!( a !e co"place( plin e i"pertinen2( 4n i eile %i proa!tele lui o+iceiuri e p$n atunci. *ier,$n u9!e la ne!f$r%it 4n 1u!tificri fanta!"a#orice %i ne#$n u9%i 'e:e"ent #re%elile !au efectele( a!pirantul poate ! nu "ai fie con%tient e efectele ac2iunilor !ale( cci intelectul !u e!te otr'it cu "ulte i"purit2i. Ne%tiin nici el ce 'rea %i ne4n2ele#$n ceea ce !pune( a!pirantul e!te "ult prea !ati!fcut e el 4n!u%i pentru a9%i "ai a !ea"a e ru"ul #re%it pe care !e afun ( 4n "la%tina !uferin2ei. Acela care nu e!te fer" :otr$t ! "ear# 4nainte( care nu 'rea ! continue i!ciplina !piritual !au care nu !e poate e!c:i e !uflete%te fa2 e ceilal2i( nu poate fi a1utat e nici un "ae!tru. Ni"eni %i ni"ic nu9l poate a1uta pe acela care 4n "o eli+erat 4%i 4nc:i e oc:ii 4n fa2a A e'rului. Un a!tfel e fal! a!pirant( 4n loc ! pro#re!e,e pe poteca !piritualit2ii( !e 'a cufun a in ce 4n ce "ai "ult 4n "la%tina propriei !ale i"a#ina2ii +oln'icioa!e. /ac 'o" recunoa%te c$tu%i e pu2in c ce'a nu "er#e +ine( ac 'o" o'e i fie %i cel "ai "ic i"pul! e a ne re'eni( ori o c$t e "ic atitu ine recepti' %i 4n2ele#toare( atunci a+ia erorile 'or putea fi corectate. Acela care e!te !incer fa2 e "ae!trul !u %i fa2 e el 4n!u%i( 'a 4ncepe !9%i ea !ea"a e natura %i !ur!a efectelor !ale@ cur$n ( el 'a 4ncepe ! p%ea!c in nou pe ru"ul cel +un. *uterea( nu"ele( fai"a %i +o#2ia( care 4ntre!c %i !u!2in EG.9ul( 'or fi 4nlturate i"e iat e ctre a!pirantul !erio!. Nece!itatea era icrii EG.9ului e!te cu at$t "ai ificil e 4n2ele! pentru occi entali( crora 9 i"potri' 9 !ocietatea le cere o con!tant culti'are a in i'i ualit2ii. Co"pro"i!uri( 4n!( nu eIi!t@ pentru a reali,a pro#re!e !pirituale 'a tre+ui ! ne control" %i ! ne i!ciplin" !i"2urile %i ! "e it" con!tant. EM&IILE /intre toate +arierele pu!e e e"o2ii 4n practica "e ita2iei( cea "ai e'a!tatoare e!te "$nia( care repre,int %i cel "ai "are u%"an al Nec:ili+rului interiorN@ "$nia e!te cea "ai ne#ati' intre e"o2ii. Ea con!tituie o "o ificare a orin2ei( cci atunci c$n orin2ele cui'a nu !unt 4n eplinite( "$nia poate !ur'eni foarte repe e. Atunci "intea e'ine +ru!c confu,( "e"oria %i inteli#en2a nu "ai func2ionea,( iar ac2iunile !e !pune c !unt fcute fr cuno%tin2 %i fr control. M$nia repre,int un "are pericol pentru corpul fi,ic %i p!i:ic al re!pecti'ului in i'i ( c$t %i pentru ceilal2i in 1ur. >ntre#ul !i!te" ner'o! e!te uneori e'a!tat e o !in#ur cri, e "$nie puternic. C$teo at( un "ae!tru !piritual "anife!t oarecare "$nie %i !uprare pentru a corecta eficient pe unul in i!cipolii !i. >n! acea!ta nu tre+uie confun at cu o cri, e"o2ional !au cu o ie%ire necontrolat. /e%i( poate( 4n aparen2 el arat a fi ner'o!( a#itat %i in i#nat( 4n interior totu%i( el r"$ne perfect lini%tit %i cal"( cci "oti'ul pentru care el ac2ionea, 4n ace!t fel e!te pro#re!ul i!cipolilor !i. Nu"ai atunci c$n "$nia e!te re,ultatul EG.9ului !au eter"inat e "oti'e eplora+ile( ea e!te e"n e 4ncri"inat. Atunci c$n a fo!t l!at ! crea!c( a1un#$n ! pre o"ine( !au c$n a e'enit un o+icei( "$nia e!te #reu e controlat. >n! ea e'ine "ult "ai u%or e !tp$nit atunci c$n !e pre,int oar 4n #er"ene( un e'a 4ntr9un col2 al !u+con%tientului. /ac toate "oti'ele e irita+ilitate !e !upri"( atunci controlul "$niei nu "ai e!te o pro+le". 3rec'enta iritare in cau,a unor pro+le"e "inore enot !l+iciunea "ental. Ace!t lucru poate fi 4n! ep%it prin tre,irea %i e,'oltarea atent a unor tr!turi opu!e +enefice( cu" ar fiE r+ area( +un'oin2a( cal"ul(

'e!elia. EIact cu" cl ura %i lu"ina pot fi tran!for"ate 4n electricitate( %i "$nia poate fi tran!"utat %i tran!for"ata 4n ener#ie afecti'( "ental !au !piritual. /in "$nie i,'or!c aproape toate 'iciile( tr!turile ne orite %i ac2iunile rele@ atunci 4n!( c$n "$nia e!te controlat( toate celelalte efecte "or e la !ine. Ca orice 4n "anife!tare( "$nia c$%ti# putere prin repetare@ cu alte cu'inte( ea 'a e'eni o .OISNUINB C.NSTANT ac apare a e!eori. *rin 2inerea ei !u+ control !e o+$n e%te o "are 'oin2. " VA URMA "

AN II C FD ;ATIC(A;RASANA (0&STURA R&II L&M.ARE!


Acea!t po!tur aparent !i"pl la pri"a 'e ere ur"re%te ec:ili+rarea #lo+al pe "ultiple planuri a ener#iilor !olare &AA !au LANG &M)) %i lunare &TAA !au LIN)). *ractica con!ec'ent a ace!tei ASANA ne per"ite e a!e"enea con%tienti,are #lo+al o e'entualelor e,ec:ili+re polare le#ate e eIce!ul !au eficitul e ener#ie !olar &AA 9LANG &M)) !au lunar &TAA !au LIN)) pe cele = ni'ele ale fiin2ei( 4ncep$n cu MULA/AARA CAAKRA. >n ca,ul 4n care !e percepe la eIecu2ia ace!tei po!turi pe o anu"it parte &pe partea !t$n# !au pe reapta) o !la+ ener#i,are !au unele !tri e ten!iune ori c:iar +locarea canalelor !u+tile prin care circul finele ener#ii co!"ice( !e in ic eIecutarea ace!tei ASANA pe partea opu! &core!pon ent) o perioa a e ti"p ce'a "ai "are ec$t pe partea opu! &pe care !e!i," o ener#i,are #lo+al nor"al). Atunci c$n ace!t eficit e ener#ie e!te eli"inat co"plet( po!tura 'a fi reali,at e#al ca urat e eIecu2ie at$t pe partea reapt c$t %i pe partea !t$n#. TE(NICA )E E*ECUIE E9ecu6ia pe partea st@n54 St$n 4n picioare cu tlpile paralele %i u%or eprtate 4ntre ele( la aproIi"ati' 56 c"( !e 4ntin e "$na !t$n# 4n lateral cu pal"a orientat 4n 1o! aflat la 4nl2i"ea u"rului. M$na reapt !e 4n oaie %i !e pla!ea, cu pal"a orientat !pre interior( central( 4n ,ona pieptului &4n reptul lui ANAAATA CAAKRA)( la c$2i'a c" eprtare e trunc:i( cotul fiin p!trat la 4nl2i"ea u"rului. Se 'a reali,a apoi o "i%care lent %i a"pl e rota2ie a trunc:iului %i a capului !pre !t$n#a( a'$n #ri1 ca +a,inul ! r"$n ne"i%cat. .c:ii 'or fi 4nc:i%i %i 'or ur"a %i ei interior "i%carea e rota2ie( fiin orienta2i lateral c$t "ai "ult.

Con=tienti8area e9ecu6iei pe partea st@n54 >n ti"pul eIecu2iei 'o" !e!i,a fluIul e ener#ie co!"ic( prin "$na !t$n# 4ntin!( ina"i,$n 4ntrea#a parte !t$n# a trunc:iului( 4n paralel "i%carea e rota2ie 'a porni o percep2ie !u+til a aurei +ioener#etice( "ai ale! 4n partea !t$n# a fiin2ei. .c:ii 4nc:i%i( orienta2i 4n "i%carea e rota2ie fa'ori,ea, acea!t percep2ie periferic !u+til %i creea, pre"i,ele tre,irii capacit2ii e percep2ie la ni'el !u+til a aurei +ioener#etice. E'entualele culori care !unt percepute luntric c$n c$n !t" cu oc:ii 4nc:i%i 4n ti"p acea!t po!tur( 'or fi 4n !tr$n! le#tur cu curen2ii !u+tili care eIi!t 4n !tructura !u+til 4n 1urul corpului fi,ic. La re'enire 'o" con%tienti,a ina"i,area %i ener#i,area 4ntre#ii 1u"t2i !t$n#i a corpului %i a fiin2ei( !e!i,$n a"plificarea ener#iei e tip lunar( LIN &TAA)( recepti'e 4n fiin2( tre,irea %i a"plificarea intui2iei p!i:olo#ice( a inteli#en2ei analitice %i e,'oltarea rafina"entului e!tetic. >n #eneral +r+a2ii 'or con%tienti,a "ult "ai atent ace!te !tri core!pon ente 4n fiin2( eoarece 4n cele "ai "ulte ca,uri ele nu !unt tre,ite 4n ca,ul naturii "a!culine( fiin caracteri!tice 4n #eneral fe"eilor. *entru a reali,a o ar"onie %i o polari,are caracteri!tic unui an ro#in( cei care con!tat c ace!te ener#ii !unt in!uficient tre,ite 4n fiin2 !au care !e !i"t incapa+ili ! tria!c %i ! a"plifice ace!te !tri( 'or tre+ui ! eIecute ce'a "ai "ult ti"p ASANA pe acea!t parte( reali,$n toto at o concentrare %i o con%tienti,are c$t "ai inten! 4n 'e erea a!i"ilrii( tre,irii %i a"plificrii ace!tor a!pecte 4n fiin2. /e a!e"enea( 4n ca,ul 4n care con!tat" c eIi!t o caren2 e ener#ie lunar( #ener$n i"inuarea recepti'it2ii la ni'elul unui anu"it centru e for2 &CAAKRA)( 'o" reali,a focali,area aten2iei pre o"inant la ni'elul acelui centru. *roce $n a!tfel( 'o" !e!i,a e!tul e repe e a"plificarea ener#iei e tip "a#netic &TAA) 4n fiin2( la toate ni'elele. E9ecu6ia pe partea 3reapt4 *ornin in aceea%i po,i2ie( 4n picioare( cu tlpile paralele %i u%or eprtate 4ntre ele( la aproIi"ati' 56 c"( !e 4ntin e "$na reapta 4n lateral cu pal"a orientat 4n 1o! aflat la 4nl2i"ea u"rului. M$na !t$n# !e 4n oaie %i !e pla!ea, cu pal"a orientat !pre interior( central( 4n ,ona pieptului &4n reptul lui ANAAATA CAAKRA)( la c$2i'a c" eprtare e trunc:i( cotul fiin p!trat la 4nl2i"ea u"rului. Se 'a reali,a apoi o "i%care lent %i a"pl e rota2ie a trunc:iului %i a capului !pre reapta( a'$n #ri1 ca +a,inul ! r"$n ne"i%cat. .c:ii 'or fi 4nc:i%i %i 'or ur"a %i ei interior "i%carea e rota2ie( fiin orienta2i lateral c$t "ai "ult. Con=tienti8area e9ecu6iei pe partea 3reapt4 >n ti"pul eIecu2iei 'o" !e!i,a fluIul e ener#ie co!"ic prin "$na reapt 4ntin! ina"i,$n 4ntrea#a partea reapt a trunc:iului. >n paralel "i%carea e rota2ie( 'a per"ite o percep2ie !u+til a aurei +ioener#etice "ai ale! 4n partea reapt a fiin2ei. La re'enire 'o" con%tienti,a ina"i,area %i ener#i,area 4ntre#ii 1u"t2i repte a corpului %i a fiin2ei( !e!i,$n a"plificarea ener#iei e tip !olar( LANG( &AA) e"i!i'e 4n fiin2( tre,irea %i a"plificarea inteli#en2ei !intetice( e,'oltarea ra2iona"entului( a eficien2ei %i a puterii e ac2iune. >n #eneral( fe"eile 'or con%tienti,a "ult "ai atent ace!te !tri core!pon ente 4n fiin2( eoarece( 4n cele "ai "ulte ca,uri( ele nu !unt tre,ite 4n ca,ul naturii fe"inine( fiin caracteri!tice 4n #eneral +r+a2ilor. /e aceea( cele care 'or con!tata c ace!te ener#ii %i a!pecte !unt in!uficient tre,ite %i a"plificate 4n

ele( !au cele care !e !i"t incapa+ile ! tria!c %i ! a"plifice ace!te !tri( 'or tre+ui ! eIecute ce'a "ai "ult ti"p ASANA pe acea!t parte( reali,$n toto at o concentrare %i o con%tienti,are c$t "ai inten! 4n 'e erea a!i"ilrii( tre,irii %i a"plificrii ace!tor a!pecte 4n fiin2. /e a!e"enea( 4n ca,ul 4n care con!tat" c eIi!t o caren2 e ener#ie !olar( #ener$n o i"inuare a acti'it2ii !au cu alte cu'inte a capacit2ii e a e"ite la ni'elul unuia !au "ai "ultor centri e for2 &CAAKRAS)( 'o" reali,a focali,area aten2iei pre o"inant la ni'elul acelui centru. *roce $n a!tfel( 'o" !e!i,a e!tul e repe e a"plificarea ener#iei e tip electric &AA) 4n fiin2 la toate ni'elele. >n final( 'o" re"arca iferen2ele e !tare %i ener#i,are 4ntre eIecu2ia pe partea !t$n# %i eIecu2ia pe partea reapt( !e!i,$n #lo+al polaritatea centrilor e for2 &CAAKRAS)( con%tienti,$n toto at !tarea e ec:ili+rare( for2 %i ar"onie re,ultat in a"plificarea polar a celor ou tipuri e ener#ii fun a"entale 4n fiin2( ener#ia lunar LIN &9) %i ener#ia !olar LANG&M). E#ECTE I .ENE#ICII ALE ACESTEI 0&STURI EIer!area con!ec'ent a ace!tei ASANA face ca talia ! e'in ,'elt %i !upl iar pieptul !e lr#e%te propor2ional. Acea!t po!tur 4nltur #ra at con!tipa2ia %i face ,ona lo"+ar eItre" e puternic. Coa!tele o+$n e!c "ai "ult re,i!ten2 &re,i!ten2 la %ocuri)( a!pect atorit cruia "ulte afec2iuni re!piratorii( printre care c:iar tu+erculo,a pul"onar( pot fi pre4nt$"pinate. U"erii( #$tul( +ra2ele( a+ o"enul( !patele %i coap!ele !unt con!i era+il tonificate. Acea!t ASANA e!te 4n "o e#al folo!itoare at$t pentru +r+a2i c$t %i pentru fe"ei( fiin reco"an at 4n "o !pecial per!oanelor !cun e( pentru a9%i 4"+unt2i talia. /e%i 4n aparen2 u%or e efectuat( acea!t ASANA are "ulte a'anta1e. Ea repre,int( e a!e"enea( una in cele 5 "i%cri ina"ice folo!ite 4n ca,ul proce eului e purificare nu"it *RAKSAALANA &cur2irea inte!tinului #ro!)( cel "ai i"portant intre cele = proce ee tra i2ionale e purificare ale corpului fi,ic. CUN&ATEREA )E SINE/ & NECESITATE I & )AT&RIE #UN)AMENTAL1 (partea a III a! (Continuare la cursul nr' FA AN II " S(UTARMURGASANA J CUN&ATEREA )E SINE " partea A II"a! 0i a%a cu" ace!te ciocniri !unt un +un al eIi!ten2ei noa!tre coti iene( la fel conflictele interioare fac parte inte#rant in 'ia2a noa!tr.N ,'RE+&LVAREA C&N#LICTEL&R N&ASTRE L1UNTRICE Con2inutul !enti"entului ne orit tre+uie ! fie N>M*R0TIAT >N C.N0TIINBN !au NSUOLIMATN pentru e e'ita !tarea cuno!cut !u+ nu"ele e NRE*RIMAREN. >n ca, contrar acea!ta 'a pro uceN UN C.N3LICT >NTRE I/EILE RE*RIMATE 0I 3.RBELE SUOTILE S*ECI3ICE CARE LE9AU RE*RIMAT.N *rin ur"are( "eto a repri"rii tin e ! a#ra'e,e tul+urrile per!onalit2ii. Ea prile1uie%te( e a!e"enea( o c:eltuial inutil e ener#ie luntric eoarece ea , runcin per!onalitatea. >n acea!t irec2ie( Ho#:inul ?ALANTINE !crie cE N/ac noi 're" ca ener#ia noa!tr ! fac calea 4ntoar! la con%tiin2a noa!tr( 'a tre+ui ! ne preocup" pro"pt ! ne re,ol'a" c$t "ai eplin conflictele "entale( cci nu pute" ! ne iro!i" ener#ia luntric 4n conflicte p!i:ice !u+terane %i ! o utili," 4n acela%i ti"p 4n 'e erea 4n eplinirii unor !copuri con%tiente. Aici "ai ale! inter'ine rolul anali,ei p!i:ice luci e. Acea!t anali, p!i:ic luci ( reali,at 4ntr9o anu"it !tare e eta%are !piritual 4i 'a per"ite in i'i ului !9%i ea !ea"a cu u%urin2 e cau,ele care eter"in "o alitatea !a e a #$n i %i a !i"2i( ra2iunile care 4i "oti'ea, ac2iunile %i( up ce !9

au reali,at toate ace!tea( ! ia "!urile care !e i"pun pentru a pune or ine 4n 'ia2a !a con%tient( pentru a re!ta+ili ar"onia !a in!uficient !au co"pro"i!. *rin acea!ta !e 'a reali,a !pontan punerea la uni!on a acelei fiin2e cu ener#iile !u+tile ar"onioa!e +enefice in uni'er!. ' VISE I MESA-E ALE INC&NTIENTULUI Mult ti"p o+!er'a2ia 'i!elor nu a fo!t con!i erat altce'a ec$t o "o alitate pentru unele per!oane cere oreau ! a1un# prin inter"e iul ace!tora la felurite pre'e!tiri. Mini"a i"portan2 care le era acor at( fcea ca ace!t feno"en ! nu fie con!i erat cel "ai a e!ea ca e"n e o anali, foarte !i!te"atic care ! ur"rea!c 4n ca,ul 'i!elor ep%irea ca rului pri"iti'. Con!i erate e "ulte ori ca fiin un pro u! a+!ur al i"a#ina2iei !au rept +i,arerii ale p!i:i!"ului( 'i!elor li !e ne#a orice caracter !erio!( plec$n u9!e e la pre"i!a c !unt lip!ite e i"portan2. Ce'a "ai t$r,iu( pro#re!ele parap!i:olo#ici %i ale p!i:olo#iei profun,i"ilor fiin2ei( au per"i! ! !e a+an one,e acea!t atitu ine. ?i!ul a !f$r%it prin a fi con!i erat rept o acti'itate natural a !ufletului( fiin ( 4ntr9un "o cu totul aparte( +o#at 4n infor"a2ii referitoare la noi 4n%ine. >n concep2ia Ho#:in !e con!i er( 4n #eneral( c 'i!ele !unt un li"+a1 al incon%tientului pe care noi 4l percepe" 4n ti"pul !o"nului. >n acea!t !itua2ie( cel "ai a e!ea( 4ntre+area care !e pune e!te e a %ti /AC ?ISUL ESTE LIMOADUL UNUI INC.N0TIENT CARE >0I ?.ROE0TE LUI >NSU0I( *ERMIBN/U9NE 0I N.U S LUM *ARTE LA ACEASTA( SAU /AC ACEST LIMOAD NU SE A/RESEAG >N M./ /IRECT N.U. >n ca,ul 'i!ului( "aterialul care 4l alctuie%te !e for"ea, pornin e le a"prentele &!au re"anen2ele) tuturor e'eni"entelor( tririlor %i a!pira2iilor care au !ur'enit 4n 'ia2a noa!tr. A e!eori 'i!ul rea uce la !uprafa2 ceea ce !ufletul no!tru are "ai inti"( pentru a in'entaria !au !inteti,a anu"ite a!pecte( acea!ta "ai ale! atunci c$n 'oi" %i ac a'e" po!i+ilitatea. *e !curt( pute" !pune c %tiin2a 'i!elor ne confer puterea e a ne cunoa%te 4n profun,i"e. SCURT1 7NCERCARE )E CLASI#ICARE A VISEL&R Ur"rin o cla!ificare #eneral a 'i!elor( Ho#:inul SJAMI SAI?ANAN/A i!tin#e "ai "ulte tipuri e 'i!eE 7. ?i!ele care ne furni,ea, o i"a#ine referitoare le !itua2ia noa!tr eIi!ten2ial( i"a#ine 4n care a e!ea( incon%tientul r!pun e la e'eni"entele ,ilei prin inter"e iul concep2iei !ale !pecifice pe care %i9a fcut9o@ 2. ?i!e 4n care incon%tientul fi#urea, 4ntr9un anu"it fel &uneori !traniu) acele e'eni"ente %i conflicte ale ,ilei( care au trecut neo+!er'ate e noi( r"$n$n a!tfel( "ai ale! pentru noi( incon%tiente@ -. ?i!ele 4n care p!i:icul no!tru incon%tient 4ncearc( pre,ent$n u9i con%tiin2ei noa!tre e'eni"ente iferite %i "ai puternice( ! cree,e o ten!iune polar 4n !uflet( pentru a pune ener#iile luntrice ale fiin2ei 4n "i%care( pentru a le i"pul!iona 4n !copuri creatoare( a e!ea ne+nuite. >n a!e"enea !itua2ii reflectate 4n fiin2( prin ace!t #en e 'i!e( for2ele interioare ale fiin2ei intr 4n 1oc %i atunci re,ult anu"ite conflicte cu Sinele luntric. 5. >n ca,ul 'i!elor in a patra #rup( !in#ur incon%tientul e!te 4n acti'itate@ partea con%tient a 'i!torului atunci e!te 4n 4ntre#i"e pr!it. >n acea!t !itua2ie( cel care 'i!ea, nu a1un#e ! recunoa!c raportul care poate eIi!ta 4ntre 'ia2a !a particular %i a'enturile eItra'a#ante( a e!eori uluitoare( pe care i le pre,int 'i!ele !ale. Lo#:inul SI?ANAN/A "en2ionea, c alturi e ace!te iferite tipuri e 'i!e eIi!t e a!e"enea 'i!e care !e caracteri,ea, fiecare printr9o rela2ie care !e caracteri,ea, fiecare printr9o rela2ie particular 4ntre con%tient %i incon%tient. Anu"ite 'i!e la r$n ul lor( !e refer la unele fa,e ale e'olu2iei fi,iolo#ice( 'i!e ale pu+ert2ii( 'i!e 4n!o2in "en!trua2ia fe"eilor. Alte 'i!e !ur'in 4n afara oricror inten2ii@ a!tfel !tau

lucrurile cu 'i!ele copiilor( re'el$n conflictele prin2ilor lor etc. Ma1oritatea celor care !e ocup e cercetarea o+iecti' a 'i!elor a "it 4n #eneral c 'i!ele !unt NI/EI /RAMATIGATEN ale fricilor noa!tre( ale efectelor noa!tre( ale orin2elor noa!tre incon%tiente( "ai "ult !au "ai pu2in repri"ate. Su+ aparen2ele lor cele "ai a+!ur e( 'i!ele nu !unt nicio at lip!ite e !en!. /e!cifrarea lor corect( o at reali,at( !en!ul lor a!cun! fiin re'elat( ace!ta 'a con!titui un i,'or e 4"+o#2ire luntric pentru cel care 'i!ea,. #IINELE UMANE CARE NU VISEA+1 Anu"ite per!oane afir" c ele nu 'i!ea, nicio at. >n acea!t irec2ie( Ho#:inii con!i er 4n! c( per eaua care le a!cun e 'ia2a lor incon%tient( cel "ai a e!ea 4n ca,ul lor( nu !e la o parte pentru a l!a ! tran!par pentru con%tiin2a lor( clocotul i!cret care !e operea, 4n !patele ace!teia. Tra i2ia Ho#:in con!i er c 4n realitate( acti'itatea incon%tient continu 4n "o con!tant la toate fiin2ele u"ane. Con!i erate in ace!t punct e 'e ere( 'i!ele nu pot fi altce'a ec$t o re'elare a ace!tei acti'it2i co"pleIe. >n lu"ina celor artate "ai 4nainte( e uce" nece!itatea e a 4n'2a ! ne fiI" c$t "ai +ine 'i!ele 4n con%tiin2( pentru a le anali,a "ai +ine. :! #I*AREAL EV&CAREAL C&NSERVAREA I ANALI+A VISEL&R 7N %&GA Tra i2ia Ho#:in con!i er c pentru a ne cunoa%te c$t "ai +ine( "ai ale! 4n pri"ele fa,e e practic L.GA( e!te i"portant ! !e a+or e,e pro+le"a fiIrii( a e'ocrii( a con!er'rii %i a anali,ei 'i!elor. #I*AREAL EV&CAREAL C&NSERVAREA I ANALI+A VISEL&R 7N %&GA 3iIarea( e'ocarea( con!er'area %i anali,a 'i!elor nu nece!it( 4n #eneral( eforturi con!i era+ile. >n linii "ari( 'o" re!pecta ur"toarele in ica2iiE Q e 4n at ce 'o" a'ea un 'i!( i"e iat ce ne9a" tre,it( 'a tre+ui ! a'e" la 4n e"$n :$rtie %i ce'a e !cri! pentru a con!e"na c$t "ai repe e cu putin2( up tre,ire( toate etaliile ace!tuia. Q i"e iat up 4nre#i!trarea !a 4n !cri!( 'o" re'i,uali,a e 29- ori 'i!ul 4n "inte( 4ntoc"ai ca pe un fil" %i 'o" re'i,uali,a prin e'ocare %i retrire iferitele ele"ente( !e"nificati'e ale ace!tuia. >n 'e erea unor e'ocri ulterioare u%oare %i ful#ertoare e!te i"portant ! retri" e "ai "ulte ori la r$n re!pecti'ul 'i!( i"e iat up ce l9a" a'ut( c$t "ai inten! cu putin2. . aten2ie eo!e+it 'o" a atunci a!pectelor +enefice 4ncrcate po,iti'( !tenic( care au !ur'enit 4n re!pecti'ul 'i!. Q 4n ti"pul color ou fa,e a"intite "ai !u! e!te foarte i"portant ! ne o+2ine" e la orice critic !au atitu ine ne#ati'i!t 4n ti"pul re!pecti'elor opera2ii. & REMARC1 IM0&RTANT1 >n ca,ul 'i!elor e!te i"portant ! ne a"inti" tot eauna c toate i eile ra"ati,ate in care !e co"pune un anu"it 'i!( !er'e!c rept ca"ufla1 unei anu"ite orin2e( frici( an#oa!e !au 4nclina2ie in e,ira+il %i a!cun!( in iferent e 'i!ele noa!tre( e!te i"portant ! re2ine" c la lu"ina atent a pri,ei e con%tiin2 !incere %i 'i#ilente( "on%trii !u+con%tientului( oric$t e :i o%i ar fi ei( 'or pieri ani:ila2i e!tul e repe e. CUM S1 REALI+1M ANALI+A 0R&0RIIL&R N&ASTRE VISE 7N 0RACTICA %&GA Lo#:inul SJAAI SAI?ANAN/A !pune 4n ceea ce pri'e%te 'i!ele cE N>n pri"ele fa,e ale cunoa%terii luntrice( anali,a %i interpretarea 'i!elor e!te 4ntr9a e'r o cale foarte i"portant pentru a a1un#e la cunoa%terea !ufletului. Oa,$n u9ne pe in ica2iile lui SJAAI SAI?ANAN/A(

noi pute" re,u"a !faturile ate e ace!ta 4n 'e erea reali,rii anali,ei 'i!elor( a!tfelE Q 4nc in pri"a !ear care ur"ea, i"e iat up noaptea 4n ti"pul creia a" a'ut un anu"it 'i!( ne 'o" i,ola 4ntr9un loc cal" %i lini%tit( 4n !e"io+!curitate. >n continuare( 'o" e!co"pune cu aten2ie re!pecti'ul 'i! 4n ele"entele !ale con!tituti'e@ Q i"e iat up aceea 'o" face in'entarul luntric al con2inutului re!pecti'ului 'i!@ Q !pontan 'o" re2ine apoi pentru c$te'a "o"ente 4n con%tiin2a noa!tr un fra#"ent care ni !e pare cel "ai intere!ant in re!pecti'ul 'i!@ up aceea ne 'o" e!tin e l!$n u9ne "intea ! func2ione,e li+er. " VA URMA "

AN $ C $G VRIS(I;ASANA (0ostura Scorpionului!


?RISAIKASANA e!te o po!tur oarecu" pu2in practicat %i cuno!cut eoarece pare ificil e reali,at fiin c i"plic o fleIie pe !pate "ai accentuat( la pri"a i"pre!ie e!tul e #reu e eIecutat. Toate ace!te aparente o+!tacole 4n practica ace!tei ASANA o fac ! fie con!i erat rept una intre cele "ai ificile po!turi 4n AATAA L.GA. Cu toate ace!tea( 'o" con!tata c ea e!te u%or e practicat fr ificult2i !au ri!curi ac o 'o" eIecuta !pri1inin u9ne cu '$rfurile e#etelor e la picioare e un perete. Acea!t po!tur !e nu"e%te a!tfel eoarece ea e'oc analo#ic Scorpionul care 4%i 4n oaie coa a ea!upra capului 4n "o"entul 4n care !e pre#te%te ! 4%i atace 'icti"a cu 4n2eptura !a 'eninoa!. *rin ener#iile +enefice pe care acea!t ASANA le tre,e%te %i le a"plific 4n fiin2( ea e!te reco"an at 4n "o !pecial per!oanelor n!cute 4n ,o ia Scorpionului. eoarece ?RISAIKASANA a"plific puterea e control %i facilitea, tran!"utarea poten2ialului !eIual eli"in$n toto at !trile ten!ionante %i fru!trante ce !e "anife!t a e!eori la fiin2ele n!cute !u+ inci en2a ace!tei ,o ii( fc$n ! apar 4n !c:i"+ o !tare +enefic e for2 %i ar"onie pe fon ul cruia !e poate "anife!ta o fer'oare !piritual eItraor inar. Acea!t po!tur per"ite e a!e"enea tre,irea caracteri!ticilor po,iti'e ale ,o iei Scorpionului atunci c$n ur"ri" tre,irea celorlalte 77 ,o ii 4n uni'er!ul no!tru luntric.

TE(NICA )E E*ECUIE *o,i2ia e pornire 4n eIecu2ia ace!tei ASANA 'a fi po!tura !t$n pe cap reali,at 4n eIecu2ia !a o+i%nuit( cu ante+ra2ele for"$n un triun#:i ec:ilateral %i capul pla!at la !ol eIact pe ,ona e tran,i2ie intre frunte %i pr. E!te neaprat nece!ar ca( 4nainte e a 4ncerca ! reali," po!tura Scorpionului( ! pute" eIecuta e!tul e +ine po!tura !t$n pe cap( a'$n #ri1 ca 4n acea!t !itua2ie ! ne pla!" eprta2i e perete la aproIi"ati' 56986 c". >n pri"a fa, a eIecu2iei 'o" co+or4 4nceti%or picioarele( 4n oin #enunc:ii. /ac i!tan2a intre cap %i perete e!te cea in icat anterior( tlpile picioarelor !e 'or !pri1ini aproape pe 4ntrea#a lor !uprafa2 e perele. >n acea!t po,i2ie e pornire e!te nece!ar ! !e r"$n c$te'a "o"ente( ti"p 4n care ! poat fi e!tin! 4ntr9o anu"it "!ur "u!culatura !patelui pentru a !e reali,a a!tfel ulterior o fleIie c$t "ai a"pl pe !pate. /eoarece picioarele !e !pri1in foarte +ine e perete( orice ri!c e a c ea !au e a ne e,ec:ili+ra acu" e!te co"plet eli"inat. >n acea!t fa, ne pute" pre#ti pentru a 4ncepe ! reali," e fapt po!tura Scorpionului %i pentru acea!ta tre+uieE 7) ! apropie" coatele la aproIi"ati' 78926 c"@ 2) ! e!face" co"plet e#etele care anterior fu!e!er prin!e 4n +r2ar pentru a reali,a po!tura !t$n pe cap. >n acea!t !itua2ie ante+ra2ele 'or fi pe c$t po!i+il paralele( iar ace!t a!pect e!te eo!e+it e i"portant eoarece a!tfel !e creea, o !ta+ilitate "rit 4n po!tura Scorpionului. >n etapa i"e iat ur"toare 'o" ri ica 4nceti%or capul e la !ol( !pri1inin u9ne pe +ra2e %i 2in$n picioarele 4n continuare !pri1inite e perete( 4"pin#$n !i"ultan trunc:iul ctre 4nainte( ar 4n eprt$n u9l u%or e perete. /ac "i%carea a fo!t corect eIecutat( #reutatea corpului 'a fi reparti,at ar"onio! pe ante+ra2e( fr a reali,a 4n! un efort "u!cular eoarece nu +icep%ii !unt cei care tre+uie ! !u!2in corpul( ci 4n eo!e+i !c:eletul( !au cu alte cu'inte :u"eru!ul. *entru acea!ta e!te nece!ar ca u"erii ! fie pla!a2i corect pe o i"a#inar linie 'ertical fa2 e coate. /ac !unt re!pectate 4n totalitate ace!te in ica2ii( ?RISAIKASANA poate fi eIecutat cu u%urin2 e ctre orice practicant L.GA a'an!at( pe o urat !uficient e "are. >n ti"pul perioa ei e 4n'2are !au( cu alte cu'inte( 4n pri"ele ,ile e practic( 'o" eIecuta acea!t po!tur 4ntr9o atitu ine per"anent !ta+il( cu picioarele r"$n$n 4n contact ne4ntrerupt cu peretele( pentru a eIclu e a!tfel orice pericol e a ne e,ec:ili+ra %i c ea. /e altfel( 4nc in acea!t fa, 'o" con!tata apari2ia unei !tri inefa+ile( !pecifice e !i#uran2 %i 4ncre ere 4n !ine. VRIS(I;ASANA En <a8a sa <inal4 3e e9ecu6ie per<ect4. I"plic o +a!culare controlat a corpului printr9o 4"pin#ere reali,at cu ante+ra2ele care 'a face ! ne re uce" treptat !pri1inul e perete al tlpilor( fc$n cu putin2 ! ne 4n eprt" cu c$2i'a centi"etri e !uprafa2a e !pri1in a peretelui. Acea!ta repre,int eci atitu inea final perfect 4n ca,ul po!turii Scorpionului. >n continuare pot eIi!ta ou alternati'eE pri"a con!t 4n a +a!cula trunc:iul !pre perete( ceea ce nu pre,int nici un ri!c eoarece picioarele 'or re#!i i"e iat !pri1inul %i !ta+ilitatea 'a fi a!tfel a!i#urat@ cea e9a oua alternati' !e refer la !itua2ia 4n care ne 4n eprt" e !uprafa2a e !pri1in "ult prea repe e( fiin prea eparte e ,i %i i"plic ! c e" !pre 4n fa2 re'enin eci cu picioarele pe !ol. Nici 4n acea!t !itua2ie nu eIi!t nici un fel e ri!curi la care ! ne eIpune" eoarece ne 'o" re#!i 4n po,i2ia ini2ial pe care o a opta!e"

4nainte e a ne a%e,a pe cap. >n ca,ul 4n care nu pute" r"$ne 4n acea!t po!tur ec$t pentru o perioa foarte !curt e ti"p( ea poate fi reluat !ucce!i' e trei( patru ori pentru a re!i"2i plenar efectele !ale co"pleIe. Treptat( pe "!ur ce ne 'o" o+i%nui ! pla!" !pontan u"erii pe aceea%i linie 'ertical cu coatele( po,i2ia 'a fi in ce 4n ce "ai u%or e eIecutat eoarece( atunci c$n po!tura e!te corect eIecutat( !unt pu%i 4n ac2iune corelat un nu"r foarte "ic e "u%c:i( iar 4n acea!t !itua2ie po!tura 'a putea fi "en2inut un ti"p relati' lun# fr a ne confrunta cu !en,a2ia e efort. At$t +icep%ii( c$t %i "u%c:ii ante+ra2ului tre+uie ! fie 4ntr9o anu"it "!ur e!tin%i. Tre+uie( ca "o alitate e 'erificare ! fi" capa+ili 4n acea!t irec2ie ! "i%c" e#etele "$inilor fr ificultate( fapt care ne 'a in ica a+!en2a ten!iunilor %i eci a 4ncor rii eIce!i'e. >n ti"pul ace!tei po!turi( atunci c$n ne afl" 4n !tarea e ec:ili+ru perfect( 'a tre+ui ! e!tin e" pu2in c$te pu2in at$t "u!culatura !patelui( c$t %i pe aceea a picioarelor. Re!pir$n cal"( "entali,$n fer" %i c:iar tran!"i2$n !u#e!tii e relaIare "u!culaturii !patelui %i apoi coap!elor %i #a"+elor picioarelor( 'o" percepe cu" picioarele co+oar pu2in c$te pu2in ctre !ol( 4n ti"p ce coloana !e fleIi+ili,ea, %i !e plia, #ra at !pre 4n !pate. *entru a ne 4ntoarce( 4n ca,ul re'enirii la !ol eIi!t ou po!i+ilit2i opti"e@ pri"a con!t 4n a relua !pri1inul la perete cu picioarele( pun$n in nou capul pe !ol( re'enin a!tfel la po,i2ia !t$n pe cap %i 4ntorc$n u9ne apoi( up cu" %ti"( la !ol. Acea!ta repre,int "o alitatea cla!ic e re'enire in po!tur( eoarece 4n acea!t !itua2ie eIi!t un control perfect al atitu inii corporale %i nu ne confrunt" cu "i%cri +ru%te necontrolate. Cealalt 'ariant con!t 4n a ne l!a ! co+or$" !pre 4n fa2( 'enin "ai 4nt$i la !ol cu un picior( apoi cu cellalt. ATENBIEW Atunci c$n re'eni" in acea!t po!tur( .OLIGAT.RIU 'a tre+ui ! r"$ne" ti"p e aproIi"ati' 792 "inute relaIa2i( cu capul la !ol( con%tienti,$n efectele po!turii. Erori posi>ile *o!tura poate ! e'in pu2in conforta+il !au c:iar o+o!itoare uneori( up un ti"p e i"o+ili,are e nu"ai c$te'a !ecun e( ac i!tan2a intre cap %i perete e!te prea "are. /ac acea!t i!tan2 e!te prea "ic( nu 'o" a1un#e ! reali," o 4n oire potri'it a picioarelor %i nici nu 'a "ai fi po!i+il +a!cularea co"plet a trunc:iului. >n ca,ul 4n care capul e!te pla!at prea eparte e perete 'a fi foarte #reu ! reali," !pri1inul picioarelor %i acea!ta ne 'a crea ificult2i 4n fa,a ri icrii capului e la !ol neper"i2$n u9ne ! #!i" rapi po,i2ia e ec:ili+ru. /up c$te'a tatonri 'o" #!i i!tan2a opti" care( up cu" 'o" con!tata( e!te iferit pentru fiecare 4n func2ie e #ra ul e ela!ticitate al coloanei !ale 'erte+rale. /ac nu 'o" +a!cula corect trunc:iul a ic ac 'o" 4ncerca !9l 2ine" 4n for2( !tarea e ten!iune eIce!i' 'a apare aproape i"e iat %i 'a fi eci i"po!i+il ! ne relaI" 4n acea!t po!tur atorit faptului c nu a" 4n eprtat u"erii !uficient e "ult e perete !au pentru c ei nu !unt pe aceea%i linie 'ertical cu coatele. )urata 3e e9ecu6ie /urata e eIecu2ie a ace!tei po!turi nu e!te li"itat ec$t e capacitatea noa!tr e reali,are 4n func2ie e fa,a 4n care ne #!i". >n "o"entul 4n care !unte" confrunta2i cu o !tare e o+o!eal %i cri!pare( po!tura 4ncetea, ! "ai fie eficient %i ne 'o" opri i"e iat. Respira6ia >n ti"pul eIecu2iei ace!tei po!turi( re!pira2ia 'a fi nor"al( 4ncerc$n ! cre" o !tare e relaIare 4n care ! nu !ur'in o +locare a !uflului care ar i"plica( 4n ca,ul unui efort "u!cular "ai "are &4n !pecial la 4nceput)( o u%oar !tare e con#e!tionare. >n "o"entul 4n care po!tura 'a e'eni pentru noi !uficient e conforta+il( 'a tre+ui ! reali," o oarecare ec:ili+rare 4ntre urata in!pira2iei %i aceea a eIpira2iei( "rin #ra at c$t "ai "ult urata ace!tor ou fa,e. In iferent e op2iunea a optat( !uflul 'a tre+ui 4n! ! r"$n cal" %i controlat.

Concentrarea >n ti"pul reali,rii lui ?RISAIKASANA 'o" con%tienti,a fluIurile e ener#ie co!"ic ce !unt captate prin picioare( trec apoi prin trunc:i %i a1un# la ni'elul ,onei capului( ener#i,$n !i"ultan trei centri e for2E MULA/AARA CAAKRA( SJA/AISTAANA CAAKRA %i ADNA CAAKRA. Acea!t po!tur facilitea, 4n "o !pontan o concentrare !uperioar a "entalului. Men2inerea ec:ili+rului( relaIarea luntric %i re#larea re!pira2iei 'or fi 4n "o a ec'at controlate #ra2ie !trii e focali,are "ental #lo+al a!upra lor. La re'enire 'o" con%tienti,a acti'area !i"ultan oarecu" e#al a lui MULA/AARA CAAKRA( SJA/AISTAANA CAAKRA %i ADNA CAAKRA@ toto at 'o" re"arca a"plificarea puterii e control a!upra poten2ialului !eIual %i ulterior( 4n ca,ul tririlor a"oroa!e( o 4"+unt2ire a capacit2ii e tran!"utare a ace!tui poten2ial 4n for"e !uperioare e ener#ie. E<ectele >ene<ice ale acestei posturi >n plan fi,ic( efectele ace!tei po!turi co"+in 4n "o ar"onio! a'anta1ele po!turilor in'er!ate cu cele ale po!turilor e fleIie !pre 4n !pate. *o!tura Scorpionului ofer o "are parte intre a'anta1ele po!turii !t$n pe cap( cu !in#ura iferen2 c( 4n ace!t ca,( nu eIi!t nici o pre!iune eIercitat a!upra 'erte+relor cer'icale %i a!upra capului. >n acea!t !itua2ie e!te e'i ent c #$tul r"$ne e!tin!. /ac !uferi" e artro, %i ori" ! +eneficie" e efectele eo!e+it e puternice ale unei po!turi in'er!e( prote1$n toto at ,ona cer'ical( Scorpionul poate oferi o alternati' !ati!fctoare 4n acea!t irec2ie. Con!i erat ca o po!tur e fleIie ctre 4n !pate( po!tura Scorpionului pre,int particularitatea unic ce re,ult in faptul c acea!ta !e reali,ea, !au ar tre+ui ! !e reali,e,e oar atorit propriei #reut2i a picioarelor( care !unt l!ate ! co+oare 4n oin u9!e ctre !ol. Sin#urul ele"ent "otor 4n ca,ul eIecu2iei !ale e!te eci for2a #ra'ita2ional %i e aceea 4n e!crierea te:nicii !9a in!i!tat at$t e "ult pe relaIarea a ec'at !au e!tin erea %ol urilor( coap!elor %i !patelui. 3iin toto at o po,i2ie e ec:ili+ru( acea!ta antrenea, prin ea 4n!%i o concentrare "ental opti" a celui care o practic 4n "o per!e'erent. Cur+ura ctre 4n !pate( 4n ca,ul ace!tei po!turi( e!te "ult "ai accentuat !pontan ec$t 4n ca,ul po!turii Co+rei e eIe"plu. Ela!tici,area coloanei 'erte+rale 4n ca,ul eIecu2iei corecte a po!turii Scorpionului e!te "rit con!i era+il eoarece( 4n acea!t !itua2ie( #reutatea picioarelor e!te cea care eIercit trac2iunea pro#re!i' a!upra "u%c:ilor relaIa2i ai !patelui( 4n ti"p ce( 4n ca,ul po!turii Co+rei( ac2ionea, nu"ai "u!culatura +ra2elor( i"inuat ca eficien2 e faptul c acea!ta tre+uie ! 4n'in# "ai 4nt$i #reutatea trunc:iului. Efectul e fleIie 4n ca,ul ace!tei po!turi !e pro uce 4n !pecial la ni'elul ,onei lo"+are. /up cu" a" "ai a"intit( acea!t po!tur pro uce o ela!tici,are eItraor inar e "are a !patelui( acea!ta per"i2$n eIecutarea cu "ai "ult u%urin2 a po!turilor L.GA e fleIie !pre 4n !pate( cu" ar fiE OAUDANGASANA( /AARUNASANA( CAAKRASANA( /AN/ASANA( AR/AA CAAN/RASANA etc. *o!tura !ti"ulea, e a!e"enea toate r cinile ner'oa!e care porne!c in coloana 'erte+ral( a!pect care are rept efect tonifierea conco"itent a tuturor func2iilor 'itale( lan2ul e #an#lioni !i"patici e!te "a!at %i !ti"ulat( 4ntin erea ,onei a+ o"enului co"pri" or#anele core!pon ente( "a!$n u9le 4ntr9un "o eficient. S$n#ele care !ta#nea, uneori 4n 'i!cerele ca'it2ii a+ o"inale e!te pro"pt eli"inat in or#ane( nu nu"ai prin co"pri"area "ecanic a a+ o"enului( ci %i prin efectul e a+!or+2ie natural pe care 4l eIercit re!pira2ia 4n acea!t po,i2ie a!upra circula2iei 'enoa!e e 4ntoarcere( accentuat e for2a e #ra'ita2ie care a1ut con!i era+il la repunerea 4n circula2ie a "a!elor e !$n#e ce !ta#nea, 4n 'i!cere. . re"arca+il !ti"ulare a rinic:ilor e!te !i"ultan reali,at 4n acea!t po!tur( fapt care 'a a'ea ca efect "rirea iure,ei %i pro'ocarea unei reac2ii +inefctoare puternice la ni'elul

!uprarenalelor Acea!t po!tur e!te profun %i a"plu ina"i,ant %i( e aceea( pentru "a1oritatea celor care o practic( ea nu e!te in icat ! fie reali,at prea aproape e "o"entul 4n care "er#e" ! or"i" eoarece eIi!t po!i+ilitatea e a a'ea ificult2i 4n a "ai a or"i. *entru eIecutarea opti" a ace!tei po!turi( c:iar "ai "ult ec$t pentru altele( e!te !trict nece!ar ca !to"acul ! fie c$t "ai #ol. /atorit faptului c ?RISAIKASANA e!te o po!tur e ec:ili+ru( ea 4"+unt2e%te rapi %i con!i era+il concentrarea "ental( "rin toto at capacitatea e control !pontan a!upra reac2iilor corpului@ 4n plu!( ea ina"i,ea, foarte "ult func2ionarea creierului "ic( care( up cu" !e %tie( e!te or#anul coor onrii "otrice. *o!tura e!te con!i erat a fi pe eplin !tp$nit atunci c$n practicantul r"$ne aproape co"plet ne"i%cat corporal( a'$n !uficient e relaIa2i at$t "u%c:ii !patelui %i picioarelor( c$t %i pe cei ai +ra2elor %i ante+ra2elor( a!pect care e!te cu u%urin2 po!i+il %i tre+uie ! con!tituie 4n planul fi,ic o+iecti'ul final al atitu inii corporale a practicantului( pentru c oar 4n ace!t ca, ?RISAIKASANA 4%i atin#e "aIi"a !a eficacitate. EIecutat cri!pat( 4n for2( cu "u!culatura foarte 4ncor at( ea a1un#e ! !e"ene "ai e#ra+ cu un c:inuitor eIerci2iu e circ. Acea!t ASANA are e a!e"enea efecte i!tincte 4n plan !u+til p!i:ic Capul repre,int !e iul cunoa%terii %i puterii( ar el e!te toto at( 4n "ulte ca,uri( !e iul "$n riei e%arte( al !uprrii( al urii( al #elo,iei( al intoleran2ei( etc. Ace!te e"o2ii noci'e !unt c:iar "ai otr'itoare ec$t !u+!tan2a pe care !corpionul o poart 4n coa a !a e te"ut. *rin apropierea con!i era+il !au( e'entual( c:iar prin atin#erea picioarelor e cap( !e 4nc:i %i !e reali,ea, anu"ite circuite +inefctoare !u+tile( care fac ! fie eli"inate in fiin2 ace!te pa!iuni 1o!nice %i e"o2ii auto i!tructi'e. *rin acea!t atitu ine corporal fer"( Ho#:inul ur"re%te ! 4%i tre,ea!c %i ! 4%i a"plifice u"ilin2a( cal"ul profun ( toleran2a( iu+irea eta%at( a1un#$n a!tfel ! !e eli+ere,e e tirania in!i ioa! a e#o9ului. S9a o+!er'at e "ii e ani c practica ace!tei ASANA ti"p e o 1u"tate e or pe ,i face corpul fi,ic i"un la 4n2eptura 'eninoa! a !corpionului %i c:iar la "u%cturile %erpilor 'enino%i. *ractica !a con!ec'ent( !i!te"atic( purific pe cale natural !$n#ele %i e aceea "ulte +oli ale pielii( precu" %i co%urile( furunculele etc. !unt cu u%urin2 a"eliorate %i eli"inate. *o!tura Scorpionului e!te eo!e+it e i"portant pentru "en2inerea !au re o+$n irea !nt2ii #$tului %i e!te e a!e"enea in icat 4n trata"entul afec2iunilor oculare. Oolile oculare o+i%nuite 4n !ta iile lor ini2iale( pot fi a"eliorate %i c:iar 'in ecate la !curt ti"p up ce practicantul 'a 4ncepe ! practice per!e'erent acea!t ASANA. Unele tratate L.GA in!i!t a!upra nece!it2ii e a efectua acea!t ASANA a%e,$n picioarele c:iar pe cre%tetul capului( ar ace!t fapt nu confer a'anta1e !peciale( cu toate c accentuea, anu"ite efecte po,iti'e. E!te e!en2ial 4n! ca acea!t ASANA ! !e efectue,e nu"ai p$n la li"ita la care ea nu e'ine !uprtoare !au ureroa!. >n plu!( e!te e"n e re2inut c ?RISAIKASANA ina"i,ea, con!i era+il acti'itatea !i!te"ului i"unitar( a'$n o ac2iune +enefic %i pre'enti' c:iar 4n ca,urile e SI/A. CUN&ATEREA )E SINEL & NECESITATE I & )AT&RIE #UN)AMENTAL1 (IV! (continuare la cursul nr' FD' An II! Q 4n ca,ul 4n care nu !unte" pe eplin !i#uri c a" fcut ceea ce tre+uie( !e poate ! ne refocali," aten2ia a!upra i eii pe care 'i!ul o tre,e%te 4n noi ca ele"ent e !ti"ulare %i up aceea 'o" re4ncepe proce!ul@ Q ac pri"a i ee alea! con uce la a!ocia2ii care au o !e"nifica2ie e'i ent( atunci "ai

ale! e!te nece!ar ! ne l!" "intea ! !e 4n'$rtea!c 4n 1urul ace!tor a!ocia2ii p$n ce ea &"intea) le !e!i,ea, !en!ul 4n 4ntrea#a lor +o#2ie e etalii@ Q ac pri"a i ee ne con uce la a!ocia2ii "entale care !unt lip!ite pentru noi e ori ce !e"nifica2ie( 'o" trece i"e iat up aceea la i eea ur"toare( apoi la cea ur"toare in nou( p$n ce 'o" trece toate ace!te i ei 4n re'i!t@ Q ac 'o" reu%i ! ne e!cifr" 'i!ul( 'o" e!coperi c( 4n #eneral( nucleul !u e!te for"at e o orin2( o a!pira2ie( o fric !au e un efect repri"at %i pe care 'i!ul 4l eIpri" 4ntr9 un li"+a1 pitore!c %i !i"+olic@ Q o re#ul e +a, 'a fi pre,ent 4n ca,ul anali,ei oricrui 'i!E N.I >N0INE SUNTEM *RINCI*ALUL ACT.R AL ?ISULUI N.STRU. >n #eneral tu 4n!u2i e%ti acela care ocup centrul 'i!ului tu( uneori !u+ "a!ca unui alt per!ona1 care 'a !er'i rept tl"citor( prin ur"are( c$n anali," un 'i!( tre+uie 4ntot eauna ! ne 4ntre+" ac un anu"it o+iect !au per!ona1 central ori c:iar o anu"it !cen central a 'i!ului nu e!te cu"'a o repre,entare ra"ati,at a propriei noa!tre per!onalit2i !au !itua2ii. A' CUM S1 0R&V&C1M 7N M&) E#ICIENT A0ARIIA UNUI VIS. /in ti"purile cele "ai 4n eprtate( 4n2elep2ii .rientului %i tra i2ia Ho#:in au atra! aten2ia a!upra a'anta1elor pe care le pute" eItra#e in !tu iul 'i!elor( "ai ale! 4n ceea ce pri'e%te cunoa%terea e !ine. /e "ii e ani Ho#:inii nu au 4ncetat( 4n cur!ul !tu ierii celei "ai profun e a feno"enelor p!i:ice( ! !e intere!e,e e ace!t !u+iect( anali,$n !i!te"atic !ur!ele %i inci entele a e!eori ne+nuite ale 'i!elor. >n acea!t irec2ie( tra i2ia 4n2elepciunii Ho#:ine a ac2ionat la uni!on cu iferitele tra i2iiE e+raic( #reac( "u!ul"an etc. C VA URMA C

AN II C $F ELEMENTE #UN)AMENTALE 7N 0RANA%AMA


>n concep2ia Ho#:in *RANALAMA e!te o %tiin2 eIact. Ea e!te cea e9a patra ANGA !au etap( 4n L.GA SUTRA a lui *ATANDALI. >n ace!t tratat cla!ic #!i" ur"torul citat 4n cap.2( !utra 5CE NA re#la !uflul !au a re#la *RANA con!t 4n a !u!pen a in!pira2ia %i eIpira2ia. Acea!ta tre+uie ! !e fac up ce !9a o+$n it fer"itatea eplin a po!turii !au ASANA.N >n tra i2ia Ho#:in NSJASAN 4n!ea"n in!pira2ie N*RASJASAN !e nu"e%te eIpira2ie. Suflul e!te eci "anife!tarea eItern !au 'e:icolul lui *RANA( care e!te for2a 'ital e!en2ial. >n concep2ia Ho#:in( !uflul "anife!tat ca electricitate e!te *RANA #ro!ier. >n li"+a !an!Frit re!pirul e!te con!i erat STAULA !au cu alte cu'inte #ro!ier. *RANA e!te la !c:i"+ con!i erat SUKSAMA !au cu alte cu'inte in'i,i+il !u+til. Control$n proce!ul re!pirator #ro!ier noi pute" controla eci *RANA !u+til in care acea!ta recur#e. *RANA e!te prin ur"are 'e:iculat e aer. Controlul *RANA9ei 4n!ea"n e a!e"enea o+$n irea controlului "ental( cci "entalul nu poate ! func2ione,e ec$t cu a1utorul *RANA9ei. ?i+ra2iile pranice !pecifice !unt !in#urele care pro uc #$n urile 4n "ental. *rin

ur"are( o anu"it for" e *RANA e!te aceea care face ! tria!c !piritul. SUKSAMA *RANA !au *RANA p!i:ic e!te prin ur"are inti" le#at e acti'itatea "entalului. *rin ur"are( re!pira2ia repre,int 'olantul principal al "otorului %i( 4ntoc"ai precu" toate celelalte ro2i !e opre!c atunci c$n !e !u!pen "i%crile 'olantului( la fel toate celelalte or#ane 4ncetea, ! "ai ac2ione,e e 4n at ce Ho#:inul 4%i !u!pen !uflul. /ac a1un#e" eci ! control" 'olantul( 'a fi c$t !e poate e u%or ! control" an#rena1ele %i a!tfel( ac a1un#e" ! !tp$ni" re!pira2ia 'i,i+il eItern 'o" reu%i ! control" %i ! iri1" cu u%urin2 for2a noa!tr interioar %i !u+tilE *RANA. *roce!ul co"pleI prin care *RANA e!te controlat %i iri1at con%tient con!t 4n re#larea re!pira2iei 'i,i+ile cu o concentrare !pecific a!upra !uflului !u+til %i !e nu"e%te *RANALAMA. >ntoc"ai cu" un aurar eli"in i"purit2ile in aur topin u9l 4n creu,et %i acti'$n focul cu a1utorul foalelor( la fel practicantul L.GA 4n eprtea, toate i"purit2ile %i toIinele in corp %i in or#anele !i"2urilor( 'entil$n foarte +ine pl"$nii %i focali,$n eIact fluIul e *RANA 4n anu"ite ,one ale !tructurii !ale( !au altfel !pu!( practic$n *RANALAMA. .+iecti'ul principal 4n *RANALAMA e!te e a uni !uflul !u+til co!"ic( *RANA &polaritate M) %i !uflul !u+til al ener#iei 'itale telurice &polaritate 9) %i e a le a uce( fu,ionate( pentru a crea curentul e for2( con uc$n u9le #ra at ctre cre%tet la ni'elul lui SAAASRARA. *rin ur"are( re,ultatul final 4n *RANALAMA e!te U/GAATA !au tre,irea ener#iei e!en2iale KUN/ALINI 4n !tare latent 4n fiin2 %i a ucerea ei 4n ,ona cre%tetului( unin 9o 4n SAAASRARA cu a!pectul a+!olut al fiin2ei. >n tra i2ia Ho#:in !e "en2ionea, cE NAcela care cunoa%te inti" %i efecti' *RANA( reali,ea, L.GA %i cunoa%te irect ?E/ELE.N >n ?E/ANTA SUTRA #!i" ur"toarea afir"a2ie E N*entru acea!t ra2iune !e con!i er c *RANA !au !uflul !u+til e!te ORAAMAN &A+!olutul).N *RANA e!te eci !u"a total a tuturor ener#iilor care !e "anife!t 4n Uni'er!. Ea e!te con!i erat a fi !u"a total a tuturor for2elor naturii( aici fiin cuprin!e %i acelea care !unt latente( aparent "i!terioa!e %i a!cun!e 4n fiin2a u"an( tot a%a e +ine ca %i acelea pe care le o+!er'" pretutin eni 4n 1urul no!tru. Tra i2ia Ho#:in "en2ionea, c lu"ina( "a#neti!"ul( electricitatea( cl ura !unt toate iferite "anife!tri ale lui *RANA. Toate ace!te for2e( toate ener#iile( toate puterile %i *RANA ea 4n!%i 4%i #!e!c ori#inea( !ur!a !au i,'orul co"un 4n ATMAN( SINELE SU*REM !au A+!olutul fiin2ei u"ane( i entic cu A+!olutul "acroco!"ic. A+!olut toate for2ele fi,ice( p!i:ice !au "entale ca 4n cate#oriile iferitelor for"e e *RANA. Ener#ia pe toate planurile e eIi!ten2 %i( e la cel "ai 4nalt p$n la cel "ai e 1o!( tot ceea ce !e "i%c( ac2ionea, !au e!te 4n,e!trat cu 'ia2( e!te o eIpre!ie !au o "anife!tare a lui *RANA. A!tfel( ceea ce !e afl la ori#inea "i%crii re!piratorii a pl"$nilor( ener#ia care e!te 4n!%i 'ia2a !uflului( e!te c:iar *RANA. /ac Ho#:inul a1un#e ! cunoa!c efecti' !ecretul controlului 'alurilor e *RANA( care ac2ionea, prin inter"e iul "entalului( el 'a putea a!tfel ! %tie cu" poate fi controlat %i utili,at *RANA "acroco!"ic. Lo#:inul care e'ine a!tfel un eIpert 4n cunoa%terea irect a ace!tor !ecrete( nu 'a "ai a'ea tea" e nici o putere %i e nici o for2( "anife!tat 4n Uni'er!. Ceea ce !e nu"e%te Nputerea fa!cinant a unei per!onalit2iN nu e!te ni"ic altce'a ec$t capacitatea natural a unei anu"ite fiin2e e a !e !er'i e un anu"it plan al !tructurii !ale e o anu"it for" e *RANA( preci! "o ulat. A!tfel anu"ite per!oane reu%e!c "ult "ai +ine 4n 'ia2 %i 4i fa!cinea, pe ceilal2i oa"eni@ fr c:iar ! %tie( 4n "o incon%tient %i care !e !upune total 'oin2ei !ale. Uneori( anu"ite per!oane( e!coper irect c:iar acea!t ener#ie printr9o aparent

4nt$"plare %i !e !er'e!c e ea !u+ alte enu"iri( 4n !copuri "e!c:ine !au c:iar "alefice. >n corpul no!tru noi pute" !e!i,a *RANA 4n ac2iune 4n "i%crile e !i!tol %i ia!tol ale ini"ii( atunci c$n ea po"pea, !$n#e 4n artere( 4n "i%crile e in!pira2ie %i eIpira2ie( 4n i#e!tia ali"entelor( 4n eIcre2ia urinei %i a "ateriilor fecale( 4n fa+ricarea iferitelor !ufluri 'itale %i( 4n plu!( 4n toate celelalte acti'it2i( e la ri icarea pleoapelor %i p$n la "er!( 'or+it( #$n it( !enti"ente %i 'oin2. *rintre altele *RANA e!te le#tura 4ntre corpul fi,ic %i corpul !u+til &a!tral). Atunci c$n *RANA ne pr!e%te corpul fi,ic ur"ea, "oartea. >n ti"pul perioa ei e re!or+2ie uni'er!al( cuno!cut 4n filo,ofia L.GA !u+ nu"ele e *RALALA &/i,ol'area Supre")( *RANA r"$ne 4ntr9o !tare !u+til( ne"i%cat( ne"anife!tat %i ne iferen2iat. ?i+ra2ia co!"ic ori#inar pune *RANA 4n "i%care %i( la r$n ul ei( acea!t ener#ie ac2ionea, a!upra lui AKASAA %i na%tere iferitelor for"e e eIi!ten2 ca %i tuturor o+iectelor lu"ii eIterioare. Control$n c$t "ai +ine actul re!pirator( fiin2a u"an poate ! controle,e cu eficacitate toate celelalte acti'it2i ale corpului c$t %i iferi2ii curen2i e for2 care ne parcur#e !tructura. E!te eci perfect po!i+il ! !e controle,e %i ! !e e,'olte foarte "ult %i 4n "o rapi ( ca %i !tructura !ufletea!c prin inter"e iului controlului !uflului !au a !tp$nirii *RANA9ei. *rin *RANALAMA( Ho#:inul a'an!at poate ! !tp$nea!c e'eni"entele %i ! 4%i "o ifice up cu" ore%te caracterul( pun$n u9!e a!tfel la uni!on %i reali,$n 4n "o con%tient o ar"onie eplin 4ntre 'ia2a in i'i ual a "icroco!"o!ului fiin2ei !ale %i 'ia2a "acroco!"ic. *rin ur"are( !uflul iri1at 4n "o preci! prin inter"e iul #$n irii( fie c:iar %i 4n i"a#ina2ie( o at a u! !u+ controlul 'oin2ei( e!te o ener#ie 'itali,ant i"en!( cu puteri re#eneratoare ne+nuite( pe care o pute" utili,a 4n "o con%tient at$t pentru e,'oltarea eplin per!onal c$t %i pentru a 'in eca unele +oli 4n ca,ul no!tru !au c:iar pentru a 'in eca pe al2ii la "are i!tan2 prin tran!"iterea e un e curati'e. >n plu!( pute" e a!e"enea ! ne !er'i" ca pentru o infinitate e alte !copuri. Acea!t ener#ie inco"en!ura+il %i etern e!te la 4n e"$na noa!tr 4n orice "o"ent al eIi!ten2ei noa!tre %i nu a%teapt ec$t ! fie utili,at 4n "o inteli#ent. Marii Ho#:ini ai antic:it2ii au utili,at acea!t ener#ie !au *RANA( 4n iferite "aniere %i a!tfel au fcut o'a a unor neo+i%nuite capacit2i. >ntot eauna( o at cu aerul at"o!feric( noi a+!or+i" %i *RANA. E!te eci foarte i"portant ca 4n afara antrena"entului propriu9,i! 4n *RANALAMA ! in!pir" 4ncet 4ntr9o "anier continu %i ! ne concentr" inten! "entalul a!upra actului re!pirator. Re2ine" apoi !uflul c$t e "ult ti"p pute"( p!tr$n u9ne 4n li"itele conforta+ilului %i 4n continuare #oli" c$t "ai 4ncet pl"$nii. >n practica te:nicilor e *RANALAMA tre+uie eli"inate eforturile. *e "!ur ce con%tienti," puterile eItraor inare care !unt !u+a iacente re!pira2iei( e'eni" a!tfel un Ho#:in 'erita+il care ra ia, 4n per"anent +ucurie( lu"in %i putere "a#netic 4n 1urul !u. Marii ini2ia2i 4n practica !i!te"ului L.GA con!i er c eterul pranic &*RANA9TATT?A) e!te !uperior MANAS9TATT?A( !au cu alte cu'inte eterul "ental. *rincipiul pranic e!te eci !uperior principiului "ental. *RANA e!te pre,ent c:iar %i atunci c$n "entalul e!te a+!ent( 4n ti"pul !o"nului %i( prin ur"are( *RANA 1oac un rol "ai i"portant ec$t "entalul. >n tra i2ia Ho#:in autentic !e "en2ionea, c "entalul %i *RANA 4%i i!put 4ntre ele 4nt$ietatea pentru a cunoa%te cine e!te cel !uperior. A!tfel( *RANA e!te con!i erat ca fiin !uperioar. >n plu!( *RANA e!te cea "ai 'ec:e( eoarece ea 4ncepe ! func2ione,e in clipa 4n care copilul e!te conceput. /i"potri'( or#anele e !i"2( e eIe"plu( nu 4%i 4ncep func2ionarea ec$t atunci c$n or#anele( ele 4n!ele( %i9au o+$n it for"a efiniti'. >n tra i2ia Ho#:in( *RANA e!te nu"it DLESATAA SRESATAA &Ncea "ai !tr'ec:e %i cea "ai +un N). *rin inter"e iul 'i+ra2iei *RANA9ei p!i:ice e!te po!i+il ca 'ia2a !piritului &SANKAL*A)( !au #$n irea( ! !e pro uc. Noi 'e e"( au,i"( !i"2i" %i cunoa%te"

!au a'e" c:iar 'oin2 #ra2ie lui *RANA %i in acea!t cau, tra i2ia in icE N*RANA e!te ORAAMAN.N LA%A %&GA =i unele &.STAC&LE 7N ME)ITAII (continuare ,! (IV! (continuare la cursul nr' FBM AN II " S(AS(ASANA! *ractica "e ita2iei 4n !ine a1ut la eli"inarea cau,elor "$niei( cci treptat ea uce la !c:i"+area !crii 'alorilor %i a per!pecti'elor. >n'2$n ! r"$ne" tcu2i %i lini%ti2i c:iar %i 4n fa2a in!ultelor %i a+u,urilor( 'a fi "ai u%or ! ne control" i"pul!urile %i e"o2iile( 4nainte ca ele ! !e "anife!te. ?o" 'or+i 4ntot eauna "o erat %i ac apare cu"'a po!i+ilitatea unui acce! e "$niei 4n ti"pul con'er!a2iei( 'o" 4nceta ! "ai i!cut" %i 'o" face altce'a. Cu'intele noa!tre tre+uie ! fie +l$n e( iar ar#u"entele puternice@ ac cu'intele 'or fi a!pre( ele 'or crea ur !au i!cor ie. A +ea ap rece !au a ne pli"+a pu2in !unt a1utoare pre2ioa!e 4n co"+aterea pornirilor e "$nie( ca %i MAUNA 9 !au practica tcerii pentru o anu"it perioa e ti"p. 3u"atul( cafeaua( alcoolul %i carnea( i"potri'( !unt iritan2i care a#ra'ea, pro+le"a %i tre+uie ! fie eli"inate co"plet. 3rica con!tituie cea "ai ne+unea!c e"o2ie. A!pirantul 'a tre+ui ! fie #ata( 4ntot eauna( e a ri!ca totul( inclu!i' propria !a 'ia2( pentru pro#re!ul !u !piritual. Tea"a 4l face pe o" inapt pentru a ur"a calea !piritualit2ii. /in ace!t punct e 'e ere( un cri"inal lip!it e fric( 4n r,ne2( care e!te total in iferent %i neata%at e corpul lui( e!te "ai pre#tit pentru Reali,are !piritual ec$t un o" ner'o! %i 'e%nic te"tor. Ener#iile unui a!tfel e cri"inal nu tre+uie ec$t ! fie recanali,ate %i !u+li"ate. 3rica e!te un pro u! al i"a#ina2iei ar( cu toate ace!tea( ea poate lua for"e 4n#ro,itoare put$n pro'oca "ulte neca,uri celor care !e la! otr'i2i e ea. 3rica !e "anife!t "ultipluE frica e "oarte( frica e +oal( e e%ec( e ra#o!te( e !in#urtate( e co"panie. /e'enin !tp$na "in2ii( i"a#ina2ia elirant creea, e,a!tre prin re,onan2 %i 4l face pe o" ! fie pra a tuturor c:inurilor fricii. A e!ea( frica e critica celor in 1ur !t 4n calea pro#re!ului unui a!pirant. C:iar %i 4n fa2a per!ecu2iilor( 'a tre+ui ! ne p!tr" fer"i 4n con'in#eri. Nu"ai atunci ne 'o" putea 4nl2a. 3rica poate fi i!tru! prin raportarea fa2 e propriuW no!tru Sine ETERN( prin e'o2iune ctre o cau, 4nalt %i prin culti'area con!ec'ent a unei tr!turi opu!e eiE CURADUL. Oinele 4ntot eauna 4n'in#e rul@ tot a!tfel( cura1ul 'a 4n'in#e "ereu tea"a c:inuitoare( parali,ant. )ESCURA-AREA C$teo at( a!pirantul care "e itea, 4ncepe +ru!c ! !e 4n oia!c e eIi!ten2a unei Sur!e A+!olute( e propria lui capacitate e a atin#e Reali,area !piritual a ci %i e eficacitatea practicii !ale. Lip!a cre in2ei e!te un o+!tacol periculo! care e!cura1ea, pe cel intrat pe calea !piritualit2ii. Atunci c$n a!tfel e #$n uri per!i!t %i !e a $nce!c( a!pirantul e!te 4n pericol e a9 %i "ic%ora eforturile %i c:iar e a renun2a cu totul la practic. Acea!ta 'a fi( 4n!( o "are #re%eal. Tre+uie ! re2ine" faptul c "ereu 'or eIi!ta perioa e c$n 'or apare fluctua2ii( ar acea!ta nu tre+uie nicio at ! ne fac ! !ta#n". .ric$n apar 4n oielile( a!pirantul 'a tre+ui i"e iat ! caute co"pania !piritual a unor !pirite ele'ate %i ! r"$n un ti"p 4n pre,en2a lor. Con'er!a2ia !au contactul cu per!oane ce po!e o cre in2 fer" %i clar %i o practic 4n elun#at 'a 4nltura repe e u+iile( cu con i2ia ! eIi!te e!c:i ere interioar in partea a!pirantului. C$n a%teptrile celui care practic !unt nereali!te( 4n oiala 'a 4ncepe iar%i( 4ntr9un t$r,iu( !9%i ri ice capul. /e!eori( 4nceptorul cre e c ener#ia KUN/ALINI 'a fi tre,it 4n ecur!ul a c$te'a !pt"$ni %i c( a!tfel( el 'a +eneficia e o !erie e puteri paranor"ale( cu" ar fiE

clar'i,iunea( clarau i2ia( cititul #$n urilor %i ,+orul prin aer. /e a!e"enea( c$teo at( "ulte i ei +i,are !unt 4ntre2inute 4ntr9un "o nea ec'at( ar c$n ace!te a%teptri 4nt$r,ie ! !e "anife!te( a!piran2ii 4ncep ! fie cuprin,i e 4n oial. A!tfel e confu,ii pot fi 4n eprtate prin !tu iul atent al cr2ilor e autentic !piritualitate( printr9o corect intro!pec2ie %i un "o e #$n ire !nto! !au c:iar prin co"panie !piritual( 4n oielile 'or apare in nou %i in nou( pentru a9l pertur+a pe a!pirant. Ele 'or tre+ui i!tru!e 4nainte e a reapare( printr9o 4ntrire a con'in#erilor( printr9o ne, runcinat cre in2 +a,at pe ra2iune %i practic( c$t %i prin 4n2ele#erea faptului c ificult2ile apar in c$n 4n c$n . Se 'a re2ine( e a!e"enea( i eea c ace!tea nu con!tituie ec$t 4ncercri care( ac !unt ep%ite( a1ut la 4ntrirea fer"it2ii luntrice 4n continuarea practicii "e ita2iei. C&NTR&LUL SAU 0IER)EREA 0&TENIALULUI VITAL SE*UALN *entru a reali,a un a e'rat pro#re! pe poteca Reali,rii %i atin#erii A+!olutului( e!te e!en2ial re!pectarea con!ec'ent a unei ORAAMACAARLA corecte. Cu'$ntul ORAAMACAARLA 'ine in li"+a !an!Frit %i 4n!ea"nE cunoa%terea lui ORAAMAN. Ea !e refer la controlul acti' total al !i"2urilor %i( 4n !pecial( al poten2ialului !eIual creator. ORAAMACAARLA e!te un concept aproape cu totul !trin occi entalilor. Se poate c:iar afir"a c CCV in 2elul 'ie2ii !pirituale e!te 4nfptuit atunci c$n !9a atin! controlul total %i !u+li"area eplin a poten2ialului !eIual. Ace!t lucru e!te ificil e 4nfptuit "ai ale! in cau, c pornirea inerent a tuturor fiin2elor e!te e a procrea( e a perpetua !pecia. >n natur( cel "ai puternic i"pul! 9 up cel e a re!pira 9 e!te i"pul!ul !eIual. A!tfel c( in tot ceea ce tre+uie ! !u+li"e,e %i ! !tp$nea!c un Ho#:in 4nainte e a atin#e 2elul final( controlul poten2ialului !eIual e!te cel "ai ificil. Ener#ia co!"ic care for"ea, %i perpetuea, lu"ile %i #alaIiile e!te toto at( aceea%i ener#ie care 'i+rea, continuu 4n corpul %i "intea o"ului. Acea!t ener#ie a 'ie2ii( !au *RANA uni'er!al( !e "anife!t la ni'elul planului fi,ic( #ro!ier( !u+ for"a poten2ialului !eIual &!per"a la +r+at %i !ecre2iile !pecifice eclan%ate prin ciclul "en!trual la fe"eie). Atunci c$n ace!t poten2ial !eIual e!te controlat( co"plet tran!"utat %i !u+li"at( el !e tran!for" 4n putere ttoare e +eatitu ine .DAS SAAKTI( !au ener#ie !piritual. *oten2ialul !eIual +rut !e "i%c 4n 1o!( ener#ia !u+li"at .DAS SAAKTI !e "i%c 4n !u!( 4n eprt$n u9!e e ,ona !eIual %i fiin 4n"a#a,inat 4n creier prin !u+li"are. .DAS repre,int puterea creatoare9 !u+til( ener#ia 'ital !ecret( 'i#oarea unei per!oane care a !u+li"at poten2ialul !eIual 4n ener#ie !u+til( 4n S*IRITUALITATE. >n actul !eIual o+i%nuit( poten2ialul creator e!te i!ipat %i pier ut ire'er!i+il. *rin ORAAMACAARLA( e%i a'e" rela2ii !eIuale( acela%i poten2ial e!te re2inut %i !u+li"at. *rintr9o practic !piritual con!tant( acea!t for2 creatoare e!te 4n cele in ur" !u+li"at( fc$n ! !e tre,ea!c 4n noi cea "ai puternic for2 eIi!tent %i anu"e KUN/ALINI SAAKTI. KUN/ALINI e!te 4n fiin2a o+i%nuit Na or"itN &latent) la +a,a coloanei 'erte+rale( 4n MULA/AARA CAAKRA. /atorit lui ORAAMACAARLA( KUN/ALINI a1un#e ! urce 4n SAAASRARA( 4n afara cre%tetului capului( EIperien2ele !pirituale 4nalte ce au loc 4n ti"pul "e ita2iei 4n LALA L.GA !e atorea, uneori ri icrii lui KUN/ALINI %i "en2inerii !ale 4n anu"ite CAAKRA9e. /ac poten2ialul !eIual fi,ic 'a fi "ereu pier ut printr9o acti'itate !eIual :aotic( necontrolat( el nu 'a putea fi p!trat %i nici nu 'a fi e!tul e puternic pentru a putea fi tran!"utat %i !u+li"at pentru a accelera proce!ul no!tru !piritual. *e l$n# con!i era2iile referitoare la tre,irea lui KUN/ALINI eIi!t %i alte ra2iuni practice !ecrete pentru care !e caut reali,area !u+li"rii co"plete a ener#iei !eIuale. ORAAMACAARLA e!te o for" e *RATLAAARA !au controlul !i"2urilor. *entru cei ce ore!c !incer ! a'an!e,e 4n practica "e ita2iei( e!te nece!ar un control total al !eIualit2ii. *rintr9un con!tant %i cre!c$n control al ener#iei !eIuale %i prin !u+li"area 4n !traturile

!uperioare ale fiin2ei a ener#iei !u+li"e re,ultate 4n ur" tririlor a"oroa!e tran!fi#uratorii( !e 'a o+$n i o "are putere e 'oin2. /eoarece "intea 'a fi "ereu orientat !pre interior( a!pirantul con!ec'ent 'a 4nceta( #ra at( ! !e "ai i entifice nu"ai cu eIperien2a lu"ii fi,ice. Cel "ai puternic i"pul! 4n o" e!te i"pul!ul !eIual. Ace!t a!pect !e poate o+!er'a u%or ur"rin efectele eItre" e puternice ale !eIualit2ii a!upra "a!elor( EIi!t la ora actual 4n lu"e "ulte pro u!e afro i,iace !cu"pe care !e '$n cu #aran2ia ilu,orie c "ai e're"e !au "at t$r,iu 'or a uce "ult orita 4"plinire !eIual. I"pul!ul e unire cu !eIul opu! e!te a%a e puternic 4nc$t atorit !u+1u#rii( e!eori el 4ntunec orice for" e ra2iune. Se po'e!te%te c OU//AA ar fi !pu! i!cipolilor !i apropia2i c ac ar fi eIi!tat un alt o+!tacol "ai puternic ca i"pul!ul !eIual pe care ar fi tre+uit !9l controle,e %i !9l tran!"ute( el n9ar fi putut atin#e ilu"inarea. /e!i#ur( nu tre+uie ! !e 4n2elea# 4n "o #re%it c !e cere repri"area oricrui fel e "anife!tare !eIual( cci acea!ta ar putea #enera 4n ti"p anu"ite ere#lri p!i:ice !au c:iar 4"+oln'ire. . "o alitate perfect natural %i +enefic con!t 4n a an#rena acti'itatea !eIual cu controlul co"plet a!upra poten2ialului creator( 4n care !e !epar or#a!"ul e e1aculare( iar ener#ia a!tfel tran!"utat poate fi folo!it prin !u+li"are pe ni'ele "ult "ai ele'ate e "anife!tare. Ace!ta e!te !en!ul !ecret al !u+li"rii. Atunci c$n Uniunea Ulti" cu 4n!u%i Supre"ul A+!olut &/u"ne,eu) e'ine cel "ai i"portant lucru pentru o fiin2( orin2a pentru 4"plinirea in!tinctului !eIual +rut 4n 'e erea procreerii i!pare( cci el ne apare ca o eIperien2 cu "ult inferioar aceleia a Reali,rii lui /u"ne,eu. 9 VA URMA"

AN II C $$ 0RANA%AMA C&NSI)ERAII GENERALE


Cu'$ntul *RANA 4n!ea"n !uflu !u+til( re!pira2ie( 'ia2a( 'italitate( ener#ie !au for2. Ea i"plic %i i eea e !uflet ca opu! corpului( no2iunea e principiu 'ital ener#etic co"ple"entar principiului "aterial inert. Cu'$ntul e!te folo!it 4n #eneral la plural pentru a in ica !uflurile 'itale. ALAMA 4n!ea"n lun#i"e( eItin ere( 4ntin ere !au re2inere( *RANALAMA 4n!ea"n eci eItin erea re!pira2iei %i controlul ener#iei !ale !u+tile. Ace!t control tre+uie ! !e reali,e,e a!upra tuturor func2iilor !au etapelor re!pira2iei( a icE 7. in:alarea !au in!pira2ia ener#iilor !u+tile( care e!te nu"it *URAKA &u"plere)@ 2. eI:alarea !au eIpira2ia ener#iilor !u+tile con!u"ate( care e!te nu"it RECAAKA &#olirea pl"$nilor)@ -. reten2ia !au re2inerea 4n fiin2 a ener#iilor !u+tile *RANA9ice( o !tare 4n care nu eIi!t nici in!pira2ia nici eIpira2ia %i care e!te nu"it KUMOAAKA. A e!eori( 4n teItele e AATAA L.GA ter"enul KUMOAAKA e!te folo!it 4ntr9un "o #eneric pentru a inclu e toate cele trei proce!e re!piratoriiE in!pira2ia( eIpira2ia %i reten2ia ener#iilor !u+tile *RANA9ice preluate.

KUMOAAKA e!te precu" un ulcior( un 'a! pentru ap( un +orcan !au cup. Un 'a! pentru ap poate fi #olit e1a aerul %i u"plut co"plet cu ap !au poate fi #olit e toat apa %i u"plut co"plet cu aer. >n "o !i"ilar( 4n KUMOAAKA eIi!ta ou fa,e( %i anu"eE 7. c$n re!pira2ia e!te oprit pentru a a!i"ila ener#iile !u+tile up o in!pira2ie co"plet &pl"$nii !unt u"plu2i cu aerul care e!te purttorul *RANA9ei( ener#ia ttoare e 'ia2)@ 2. c$n re!pira2ia e!te re2inut up o eIpira2ie co"plet &pl"$nii !unt #oli2i co"plet e ener#iile con!u"ate %i e aerul 'iciat). *ri"a intre ace!te !tri( 4n care re!pira2ia e!te oprit up o in!pira2ie co"plet( ar 4nainte e a 4ncepe eIpira2ia( e!te cuno!cut !u+ enu"irea e ANTARA KUMOAAKA. A oua !tare( 4n care re!pira2ia e!te oprit up o eIpira2ie co"plet 4nainte e a 4ncepe o alt in!pira2ie( e!te cuno!cut ca fiin OAALA KUMOAAKA. ANTARA 4n!ea"n interior( 4n ti"p ce OAALA 4n!ea"n eIterior. A!tfel( KUMOAAKA e!te inter'alul e ti"p intre o in!pira2ie co"plet %i o eIpira2ie &ANTARA KUMOAAKA)( !au intre o eIpira2ie co"plet %i o in!pira2ie. >n a"+ele tipuri e KUMOAAKA re!pira2ia e!te !u!pen at co"plet %i re2inut. *rin ur"are( *RANALAMA e!te %tiin2a re!pira2iei controlate %i con%tienti,ate. Re!pira2ia e!te aIul 4n 1urul cruia !e 4n'$rte roata 'ie2ii. NA%a cu" leii( elefan2ii %i ti#rii !unt 4"+l$n,i2i #ra at %i cu pru en2( tot a%a %i *RANA tre+uie a u! !u+ control #ra at %i cu pru en2 4n func2ie e capacit2ile %i li"itrile fi,ice ale fiecruia. EIer!at 4n! pro!te%te %i fr pru en2 *RANALAMA 4l poate uci e pe cel care o practicN( a'erti,ea, AATAA L.GA *RA/I*IKA &cap2. SUTRA 7=). ?ia2a Ho#:inilor nu e!te "!urat up nu"rul ,ilelor ce !e !cur# ci up nu"rul re!pira2iilor !ale. /e aceea el reali,ea, 4n per"anen2 o re!pira2ie lent %i a $nc. Ace!t rit" 4ntre%te con!i era+il !i!te"ul re!pirator( cal"ea, %i ener#i,ea, !i!te"ul ner'o!( re uce orin2ele fa2 e o+iectele eIterioare. *e "!ur ce orin2ele %i poftele necontrolate ale !i"2urilor !ca ( "intea !e eli+erea, %i e'ine un 'e:icul a ec'at pentru o foarte +un concentrate. >n ca,ul 4n care !unt practicate #re%it( te:nicile e *RANALAMA pot pro'oca o !erie e tul+urri %i afec2iuni( cu" ar fiE apari2ia !u#:i2ului( #a,e la !to"ac( tu!e( ureri e cap( e oc:i %i e urec:i( ira!ci+ilitate. E!te ne'oie e un ti"p 4n elun#at %i "ult aten2ie pentru a 4n'2a o in!pira2ie %i o eIpira2ie corect( a $nc( lent( %i a $nc. Tre+uie ! o+2ine" un control al ace!tor ou fa,e 4nainte e a 4ncerca KUMOAAKA. A%a cu" focul ar e cu o flacr !trlucitoare atunci c$n e!te 4n eprtat cenu%a e ea!upra !a e ctre '$nt( tot a!tfel %i focul i'in in trup !trluce%te 4n toat "re2ia !a atunci c$n cenu%a orin2ei e!te 4"pr%tiat prin practica corect a *RANALAMA9ei. NGolirea "in2ii e toate ilu,iile !ale e!te a e'rata RECAAKA &eIpira2ie). Reali,area c Neu !unt ATMA &!pirit)N e!te a e'rata *URAKA &in!pira2ie). Men2inerea nea+tut 4n "inte a ace!tei con'in#eri e!te a e'rata KUMOAAKA &reten2ie). Acea!ta e!te a e'rata *RANALAMA( afir" Ho#:inul %i 4n2eleptul SANKARACAARLA. .rice fiin2 atunci c$n re!pir ro!te%te 4n "o incon%tient fai"oa!a MANTRA ru#ciuneE S. AAM &SAA S EL@ AAAMS EU@ NSpiritul( ne"uritor !unt EuN) cu fiecare in!pira2ie. Tot a!tfel( o at eu fiecare eIpira2ie( orice fiin2 ro!te%te ru#ciunea AAM SAA &NEu !unt ElN). Acea!t ADA*A9MANTRA &MANTRA ro!tit incon%tient) e!te !pu! "ereu 4n ti"pul 'ie2ii e ctre fiecare creatur. Lo#:inul 4%i !ea"a foarte +ine e !e"nifica2ia ace!tei ADA*A9 MANTRA %i a!tfel( prin con%tienti,are( el e!te eli+erat e toate lan2urile care 4i 4nln2uie !ufletul. El ofer /i'inului 4n!%i re!pira2ia fiin2ei !ale ca !acrificiu %i pri"e%te !uflul !u+til al 'ie2ii 4n!utit e la /u"ne,eu ca o +inecu'$ntare. *RANA 4n corpul in i'i ului &DI?ATMA) e!te o parte "o ulat a !uflului co!"ic( a

Spiritului Uni'er!al &*ARAMATMA). . 4ncercare e a ar"oni,a !uflul !u+til in i'i ual &*IN/A *RANA) cu !uflul co!"ic &ORAAM/A9*RANA) !e face cu u%urin2 prin practica !i!te"atic a *RANALAMA9ei. KARIOA EKKEN( un "i!tic %i un 4n2elept in !ecolul al T?II9lea a !pu!E N/ac 'rei ! ai o "inte cal" 4nt$i re#lea,92i in!pira2ia( cci( ac re!pira2ia e!te !u+ control( ini"a 'a fi 4n pace( ar ac re!pira2ia e!te !pa!"o ic( atunci apar "ulte tul+urri. /e aceea( 4nainte e a 4ncerca orice altce'a( up ce ai reali,at ASANA9e( re#lea,92i "ai 4nt$i re!pira2ia prin care te"pera"entul tu 'a fi 4"+l$n,it %i "entalul cal"atN. CAITA &MANAS( AAAMKARA( OU/AI 9 &"intea( e#oul( intelectul) !unt precu" un car 4n:"at la oi cai puternici( unul in ei e!te *RANA &re!pira2ia)( celalalt e!te ?ASANA & orin2a). Carul !e epla!ea, 4ntot eauna 4n irec2ia calului "ai puternic. /ac o"in re!pira2ia( orin2ele !unt controlate( !i"2urile !unt 4nfr$nte %i "intea e!te lini%tit orin2a e!te "ai puternic( re!pira2ia e!te e,or onat iar "intea e!te a#itat %i tul+urat. /e aceea Ho#:inul !tp$ne%te %tiin2a re!pira2iei %i( prin re2inerea %i controlul re!pira2iei el controlea, "intea %i lini%te%te "i%crile ei necontrolate. >n ti"pul practicii te:nicilor e *RANALAMA oc:ii !unt 2inu2i 4nc:i%i pentru a 4"pie ica "intea ! rtcea!c( u%ur$n con%tienti,area %i irec2ionarea ener#iilor *RANA9ice 4n fiin2. NC$n *RANA %i MANAS &"intea) au fo!t a+!or+ite( apare o fericire e ne e!cri!N &AATAA L.GA *RA/I*IKA. cap.5. SUTRA -6). E"o2iile puternice necontrolate afectea, rit"ul re!pira2iei@ e a!e"enea( un control con%tient al re!pira2iei controlea, e"o2iile puternice. /eoarece !copul 4n L.GA e!te e a controla %i e a lini%te%ti "intea( Ho#:inul 4n'a2 "ai 4nt$i *RANALAMA pentru a9%i !tp$ni re!pira2ia. Acea!ta 4l 'a face ulterior capa+il !9%i controle,e !i"2urile %i 4i per"ite a!tfel ! a1un# la !ta iul e *RATLAAARA. Nu"ai atunci "intea !a 'a fi pre#tit pentru o eIcelent concentrare &/AARANA) %i "e ita2ie &/ALANA). >n2elep2ii Ho#:ini afir" c "intea e!te e ou feluriE pur %i i"pur. Mintea e!te con!i erat pur c$n e!te co"plet !tp$n !au altfel !pu!( eli+erat e orin2e %i e!te con!i erat i"pur c$n e!te i"pre#nat e orin2e pentru o+iecte eIterioare( iar ace!tea o o"in fc$n "intea ! r"$n ne"i%cat %i eli+er$n 9o e lene %i e lucrurile care o i!tra#( !e a1un#e la tran!cen erea "in2ii &AMANASKA)( care repre,int !tarea !upre" e SAMA/AI. Acea!t !tare e tran!cen ere a "in2ii nu e!te o !tare e ne+unie !au pro!tie ci !tarea "ental !upracon%tient( eli+erat e #$n uri %i orin2e. E!te o iferen2 e!en2ial 4ntre un i iot !au un ne+un pe e9o parte %i un Ho#:in ur"rin ! a1un# la !tarea e tran!cen ere a "in2ii pe e alt parte. *ri"ul e!te neatent %i nep!tor( al oilea ur"re%te ! !e eli+ere,e e #ri1i. Unitatea intre re!pira2ie( "inte( !i"2uri %i pr!irea tuturor con i2iilor li"itatoare e eIi!ten2 %i #$n ire e!te e!e"nat a e!eori !u+ nu"ele e L.GA. 0RANA VA%U. Una intre cele "ai !u+tile for"e e ener#ie e!te aceea a aerului. Acea!t ener#ie 'ital care ptrun e %i 4n corpul o"ene!c( e!te cla!ificat 4n 8 "ari cate#orii 4n teItele e AATAA L.GA( confor" iferitelor func2ii pe care le 4n epline%te acea!t ener#ie. Ace!tea !unt nu"ite ?ALU &'$nt)( iar cele cinci cate#orii ale ace!teia !unt E 7) *RANA &aici ter"enul #eneric e!te folo!it pentru a e!e"na ener#ia !u+til) care !e epla!ea, 4n re#iunea ini"ii %i controlea, re!pira2ia@ 2) A*ANA( care e!te ener#ia !u+til ce !e epla!ea, 4n !fera e 1o! a a+ o"enului %i controlea, func2ia e eli"inare a urinei( a fecalelor %i a !per"ei@ -) SAMANA( care e!te ener#ia !u+til ce 4ntre2ine focurile #a!trice pentru a a1uta i#e!tia@ 5) U/ANA( care e!te ener#ia !u+til ce !e #!e%te 4n ca'itatea toracic %i controlea,

a+!or+2ia eci %i e :ran( fc$n po!i+il a!i"ilarea lor@ 8) ?LANA( care e!te ener#ia !u+til ce ptrun e 4n 4ntre#ul corp %i i!tri+uie ener#ia eri'at in "$ncare %i re!pirare. Mai !unt 4nc 8 ?ALU !ecun are. Ace!tea !untE Q NAGA( care u%urea, pre!iunea a+ o"inal prin r$#$it@ Q KURMA( care controlea, "i%crile pleoapelor pentru a 4"pie ica corpurile !trine !au o lu"in prea puternic ! 1ene,e oc:ii@ Q KRKARA( care 4"pie ic !u+!tan2ele !trine ! intre 4n cile na,ale !au 4n #$t( prin tu!e %i !trnut@ Q /E?A/ATTA( care a1ut in!pira2ia oIi#enului( preluarea ener#iilor !u+tile 4ntr9un corp o+o!it prin c!cat %i facilitea, eli"inarea !tre!urilor@ Q /AANAMDALA( care r"$ne 4n trup c:iar %i up "oarte %i uneori u"fl ca a'rul !au face ca anu"ite proce!e ! continue up "oarte &cre%terea un#:iilor !au prului( e eIe"plu). LA%A %&GA =i unele &.STAC&LE 7N ME)ITAIE (continuare ! (V! (continuare la cursul nr' $FM AN II " ELEMENTE #UN)AMENTALE 7N 0RANA%AMA! Mintea 4n!%i ri ic a e!eori "ulte o+!tacole 4n calea celui care "e itea,. La 4nceputul practicii( 4n etapa 4nceputului( "ereu %i "ereu r!ar tot felul e #$n uri i"pure %i ne#ati'e in !u+con%tient( 4n at ce practicantul 4ncepe ! "e ite,e. C$teo at( unii a!piran2i i#noran2i c:iar a+an onea, practica in ace!t "oti'( ne4n2ele#$n e fapt ce !e 4nt$"pl. EIi!t o ,ical oriental care !pune c ac o"ori un 2$n2ar 'or 'eni al2i ou,eci la funeraliile lui. Tot a!tfel( #$n urile ne#ati'e a!altea, %i atac uneori cu for2e re4nnoite atunci c$n cel care "e itea, 4ncearc ! lupte eu ele. Acea!ta e!te le#ea natural a opo,i2iei 4n etapa 4nceputului pe acea!t cale. >n cele in ur"( 4n!( toate ace!te #$n uri ne#ati'e 'or pieri( cci ele nu "ai pot !ta "ult ti"p 4naintea #$n urilor po,iti'e. >n!u%i faptul c a!tfel e #$n uri ne#ati'e creea, un !enti"ent neplcut atunci c$n ele apar 4n ti"pul "e ita2iei( in ic o cre%tere %i o "aturi,are a ni'elului no!tru !piritual( cci anterior ele erau pri"ite ca ce'a fire!c. Ele nu pot fi !coa!e afar cu for2a !au intr9o at( cci ac !e proce ea, a!tfel( atorit refulrilor( #$n urile !e 'or 4ntoarce "ai t$r,iu 4"potri'a a!pirantului cu o ener#ie %i "ai "are. Ele 'or 4nceta e la !ine ! !e "anife!te ac a!pirantul 'a o'e i tenacitate( eta%are %i 4n2ele#ere 4n practica !a per!e'erent. Mintea tre+uie ur"rit 4n !pecial atunci c$n e!te relaIat. Ne#rele 'aluri c:inuitoare ale iritrii( #elo,iei( urii %i "$niei !unt u%"anii "e ita2iei( otra'a pcii luntrice %i a 4n2elepciunii@ a!tfel e!te clar c ele tre+uie ! fie i"e iat contracarate prin #$n uri po,iti'e( cci tot eauna #$n urile N+olna'eN !unt i!tru!e e #$n urile +une. A%a cu" cel "ai u%or e!te ! opre%ti un nepoftit 4nc e la poart( tot altfel cel "ai u%or e!te ! controle,i un #$n ne#ati' 4n at ce el r!are la !uprafa2a "in2ii. El poate fi i!tru! c:iar 4n fa% printr9o practic Ho#:in continu( !u!2inut( prin ac2iuni +enefice( prin con%tienti,area "i,eriei ce r!are inelucta+il in atitu inea ne#ati'. Atunci c$n !e atin#e !tarea e puritate "ental( pro+le"a unor a!tfel e #$n uri ne#ati'e 'a 4nceta ! "ai eIi!te. Ura( ca %i "$nia( e!te unul intre cei "ai feroci u%"ani ai a!pirantului L.GA. La fel ca %i lco"ia !au pofta( ea e!te e ne!ati!fcut. /e%i poate c( te"porar( pot i!pare( ele 'or r!ri uneori "ai t$r,iu cu for2e !porite. Ele !unt 4ntoc"ai ca o +oal conta#ioa! care infectea, uneori #rupuri "ari e oa"eni. Atunci c$n capul unei fa"ilii !e ceart cu o anu"it per!oan( %i copiii

lui 'or ur4( e a e"enea( acea per!oan( e%i acea!ta nu le9a pro'ocat anterior nici un ru. /ac un ro"$n ur%te un "a#:iar atunci %i un "a#:iar 'a ur4 un ro"$n@ ac un orto oI ur%te un catolic %i catolicul 'a ur4 un orto oI. A!tfel e !enti"ente otr'itoare tre+uie ! fie i"e iat eli"inate. Unii oa"eni nutre!c 4n! con!tant a!tfel e #$n uri( pre1u iciin in irect %i c:inuin u9i pe cei in 1urul lor. /atorit 'i,iunii lor prepon erent #re%ite( ei nu reu%e!c ! "ai 'a %i pr2ile +une !au calit2ile la cei ctre care 4%i 4n reapt #$n urile lor ne#ati'e. Nicio at a e'rul nu repre,int "onopolul unei !in#ure per!oane( #rup !au !i!te" !piritual. *acea uni'er!al %i fraternitatea nu !unt po!i+ile ec$t atunci c$n ura %i "$nia au fo!t 4nlocuite cu ra#o!te. /atorit faptului c are "ulte ra"ifica2ii a $nc 4nr cinate 4n "intea !u+con%tient( ura nece!it uneori un trata"ent prelun#it %i inten!. Totu%i prin a"plificarea puterii e iu+ire %i prin !er'iciu e,intere!at( co"+inat cu "ai "ul2i ani e "e ita2ie !u!2inut( acea!t pat 4n#ro,itoare 'a i!pare 4n cele in ur" aproape co"plet in ini"a noa!tr. *a!iunea necontrolat %i ata%a"entul !unt la r$n ul lor o+!tacole !erioa!e in cau, c !unt pe c$t e !u+tile pe at$t e puternice. Atunci c$n 4n r,+oi !unt uci%i "ilioane e oa"eni( o"ul nici "car nu lcri"ea,( %i totu%i( atunci c$n propria lui !o2ie "oare( el pl$n#e. Ace!t lucru !e 4nt$"pl in cau, c or+irea !a 4i creea, i eea e Nal "euN %i( cu c$t ace!t ata%a"ent e!te "ai inten!( cu at$t urerea !a 'a fi "ai "are. C$n o anu"it per!oan 'or+e%te e N!o2ia "eaN( Nfiul "euN !au Nca!a "eaN( el !e !epar in!tantaneu e re!tul o"enirii. At$t ti"p c$t 'a eIi!ta i entificarea tenace nu"ai cu lu"ea fi,ic efe"er( nu !e 'a putea reali,a nici 'reun pro#re! nota+il 4n "e ita2ie. Lco"ia !tr$n! le#at e ata%a"entul or+( e!te a e!eori e nepotolit %i a#it ne!t'ilit "intea. C:iar ac cine'a e!te "ilionar( el 'a epune eforturi uria%e ! e'in "iliar ar. Lco"ia !e pre,int !u+ 'ariate %i !u+tile for"e. /ac un o" e!te 4n!etat oar e renu"e %i fai"( ace!t a!pect repre,int e a!e"enea lco"ie. *a!iunea oar+( ata%a"entul %i lco"ia !e pot eli"ina printr9un luci autocontrol( "e ita2ie profun %i printr9o eta%are !piritual con!tant. Un alt i"pe i"ent 4n "e ita2ie 4l repre,int "e"oria !au e'ocarea o+!e!i' a unor e'eni"ente trecute. *entru a 4n2ele#e "ai +ine ace!t a!pect ! pre!upune" c cine'a "e itea, lini%tit 4ntru9un loc lini%tit. /ac 4n "inte 4n! 4i 'or aprea a"intiri in ulti"a !a 'acan2 la "are %i ac ace!te a"intiri 'or fi l!ate ! !e "anife!te ne!tin#:erite pentru un anu"it inter'al e ti"p( per!oana re!pecti' 'a tri e fapt( la "are( 4n trecut. Ace!t lucru !e aplic e a!e"enea alunecrilor 4n re'erie in ti"pul ,ilei. A te uita 4napoi la eIperien2e ureroa!e trecute ale 'ie2ii( per"ite acti'area inutil a "e"oriei ace!tora( accentu$n fluctua2iile "in2ii %i 4n eprtarea ei e e!en2a naturii !ale a e'rate. Un 4n2elept nicio at nu trie%te ceea ce e!te ne#ati' 4n trecut !au 'iitor@ el !e concentrea, c$t "ai a e!ea pentru a reali,a o con!tant i entificare cu A+!olutul. &.STAC&LE 0&SI.ILE 7N CALEA CEL&R AVANSAI 7N ME)ITAIE *ericolul e a e%ua !au c:iar e a rec ea( nu9l pr!e%te pe cel care "e itea, nici c:iar up ce practica !a a fo!t 4ncununat e !ucce!. C$teo at( a!pirantul !e co"place %i e'ine plin e o "$n rie "oral %i !piritual 1u!tificat &4n "intea lui) e o+$n irea unor puteri %i eIperien2e paranor"ale. >ntr9o a!tfel e con1unctur( el a1un#e uneori ! !e !epare e ceilal2i( fiin pre i!pu! !9i trate,e pe ceilal2i cu i!pre2. Acea!t aro#an2 ri ic un o+!tacol !erio! pe ru"ul Reali,rii Supre"ului %i e aceea ea tre+uie co"plet eli"inat. At$t ti"p c$t 'a "ai eIi!t "$n rie( 'anitate %i fanfarona ( 'a fi aproape i"po!i+il e , ro+it e#oul pentru a reali,a /i'inul. >n "ulte ca,uri( ipocri,ia a%a9,i! !piritual !e poate "anife!ta "ai ale! 4n aceia care au reali,at un oarecare pro#re! "inor( ar care nu %i9au purificat !uficient natura lor inferioar. *retin,$n u9!e plin e a+ilitatea a fi ceea ce e fapt nu !unt a!tfel e per!oane teatrale fac un peni+il tapa1 in a%a9,i!a

lor !piritualitate. /e fapt( ipocri,ia !piritual e!te cu "ult "ai rea ec$t ipocri,ia o+i%nuit( cci ipocritul !piritual face e fapt un fal! pre,ent$n un !i"ulacru rept 'erita+il !piritualitate %i el face toate ace!tea 4n nu"ele lui /u"ne,eu. . a!e"enea fiin2 u"an are ne'oie ! 4nceap un lun# %i ri#uro! trata"ent i"pu! %i !upra'e#:eat e altcine'a( cci cel 4n!u%i e!te prea e#oi!t %i e'iat e pe calea cea reapt e a !e "ai putea autocorecta !au c:iar e a ori ! 4nfptuia!c a%a ce'a atorit eIacer+rii "on!truoa! a EG.9ului. C$teo at( 4n ti"pul "e ita2iei pot apare 'i,iuni efe"ere !tranii ale unor for"e terifiante. >n!( fie c !unt proiectate in a $nci"ile !u+con%tientului( ori repre,int efecti' "ateriali,ri ale unor entit2i a!trale inferioare care caut ! !perie !au ! a+at pe a!pirantul !incer( ele nu ne pot pro uce nici un ru. A!tfel e 'i,iuni au loc oar pentru a ne te!ta puterea luntric %i cura1ul( ar ele nu pot !u+,i!ta 4n pre,en2a unor ener#ii !u+li"e eter"inate e #$n uri pure %i ele'ate. A!pirantul 'a tre+ui( "ai ale! atunci( ! !e o'e ea!c fer" %i nicio at ! nu la!e frica !au ner'o,itatea !9l cuprin pentru a9l face ! 4ntrerup practica "e ita2iei. /e a!e"enea( "ai !unt cu putin2 %i alte 'i,iuni %i felurite eIperien2e care !e "anife!t !pora ic %i i!par( 4n! ele nu repre,int !copul 4n !ine al "e ita2iei. Acela care acor ace!tor "anife!tri o aten2ie eIce!i' !e a+ate fr ! 'rea e pe crarea !piritual. S 4n eprt" toate #$n urile relati'e la a!tfel e 'i,iuni !ecun are %i( r"$n$n in iferen2i la ele( ! le !u+!titui" cu #$n uri pure ele'ate. Belul final %i a e'rat al "e ita2iei e!te eIperien2a intuiti'( irect( a Supre"ului AOS.LUT. Cu ti"pul( a!pirantul per!e'erent 'a o+$n i prin practica "e ita2iei anu"ite puteri p!i:ice eItraor inare. >n! nici ace!tora el nu 'a tre+ui ! le acor e un intere! eIce!i' cci nu e!te ni"ic !pecial !au "iraculo! 4n ceea ce le pri'e%te( incolo e noutatea lor. >ntoc"ai ca un tri+ e a+ori#eni care r"$n ului2i c$n ' pri"a at un a'ion( tot a!tfel cei "ai "ul2i oa"eni !unt !urprin%i %i i"pre!iona2i e a!tfel e puteri paranor"ale. *uterile paranor"ale cu" ar fi clar'i,iunea !au clarau i2ia nu tre+uie ! repre,inte un 2el 4n !ine( cci incolo e ele( la un ni'el infinit "ai 4nalt( !e !ituea, reali,area !trii e ilu"inare !piritual. >n plu! orin2a eIpre! e a o+2ine anu"ite puteri paranor"ale poate e'ia %i altera e'olu2ia !piritual natural a unui practicant. /ac !e 'a practica 4n "o re#ulat concentrarea "ental %i "e ita2ia( 4n cele in ur"( a!tfel e puteri p!i:ice !e 'or "anife!ta !pontan 4n noi ca un re,ultat natural. Ace!te puteri paranor"ale nu 'or tre+ui folo!ite nicio at 4n !copuri e#oi!te !au "alefice( cci fiecare ac2iune #re%it 'a atra#e up !ine %i o 1u!t reac2iune pe "!ur( pro'oc$n a!tfel !ta#nri core!pun,toare 4n e'olu2ia noa!tr p!i:ic %i !piritual. *uterile paranor"ale repre,int uneori un "are pericol pentru a!piran2i( intelectul e'ine tul+ure atorit "$n riei %i a!tfel 4n2ele#erea e!te u"+rit. *racticantul e'ine atunci o 'icti" a propriei !ale i#noran2e. "VA URMA"

An II C $, 0RANA I 0RANA%AMA
E!te la fel e ificil a eIplica ce e!te *RANA ca %i a eIplica ce e!te e fapt /UMNEGEU. *RANA e!te ener#ia !u+til a 'ie2ii care :rne%te %i !u!2ine Uni'er!ul la toate ni'elurile !ale. *RANA e!te !u+tila ener#ie fi,ic( 'ital( !eIual( afecti'( intelectual( "ental %i co!"ic. Aproape toate feno"enele ener#etice 'i+ratorii !unt( 4n ulti" in!tan2( *RANA. Ea e!te e a!e"enea ener#ia colo!al latent !au poten2ial in toate fiin2ele( care e!te eli+erat 4n ca,ul unei totale "anife!tri 4ntr9un "o"ent e pericol !au e plcere eItre". *RANA e!te i"pul!ul pri"ar al oricrei acti'it2i. *RANA e!te ener#ia care creea,( "en2ine %i i!tru#e( 'i#oarea( puterea( 'italitatea( 'ia2a %i a!pira2ia !unt toate for"e !pecifice e *RANA. Confor" 4n'2turii Upani%a elor( *RANA e!te principiul 'ie2ii %i al con%tiin2ei. *rin inter"e iul iferitelor for"e e *RANA !e "anife!t Sinele Supre" /i'in( ATMAN. *RANA e!te Nre!pira2iaN 'ie2ii pentru toate fiin2ele in Uni'er!. Ele !unt n!cute atorit *RANA9ei %i trie!c atorit ei. Atunci c$n fiin2ele "or( re!pira2ia lor in i'i ual !e i,ol' 4n re!pira2ia co!"ic. *RANA e!te aIul central al Ro2ii 'ie2ii. Totul !e reali,ea, 4n interiorul ei. *RANA ptrun e %i ali"entea, !oarele ttor e 'ia2( norii( '$nturile( p"$ntul %i aproape toate for"ele e "aterie. *RANA e!te eIi!ten2 &SAT) %i non9eIi!ten2 &ASAT). *RANA e!te !ur!a oricrei( cunoa%teri. *RANA e!te *URUSAA &principiul con%tiin2ei) in filo,ofia SAMKALA. >n orice !itua2ie !9ar afla( Ho#:inul 4%i poate #!i 4ntot eauna refu#iul 4n *RANA. /e o+icei( cu'$ntul *RANA e!te tra u! !uperficial prin no2iunea e re!pira2ie( e%i acea!ta e!te oar una intre "ultiplele "anife!tri ale *RANA9ei 4n fiin2a u"an. /ac re!pira2ia !e opre%te( 'ia2a 4ncetea, e a!e"enea. /up cu" a" "ai !pu!( !tr'ec:ii 4n2elep2i in ieni %tiau c toate func2iile corpului !unt reali,ate e 8 tipuri e ener#ie 'ital &*RANA ?ALU). Ace!te a!pecte !unt cuno!cute ca fiin E *RANA &pri'it 4n !en! re!tr$n!)( A*ANA( SAMANA( U/ANA %i ?LANA. Ele !unt a!pecte !u+tile !pecifice ale for2ei co!"ice 'itale unice !au principiul pri"or ial al eIi!ten2ei care e!te pre,ent 4n toate fiin2ele. /UMNEGEU e!te unic( ar 4n2elep2ii( 4n iferite reli#ii( L9au e!e"nat prin iferite nu"e. Tot a!tfel !tau lucrurile %i cu *RANA. >n *RANALAMA( *RANA ?ALU e!te acti'at prin in!pira2ie &%i repre,int( 4ntr9un anu"it !en!( ener#ia 'ital at"o!feric)( iar A*ANA ?ALU e!te acti'at prin eIpira2ie. SAMANA inte#rea, ca o unitate 4ntre#ul corp #ro!ier al fiin2ei u"ane. U/ANA ri ic %i !u+li"ea, ener#ia in partea inferioar a coloanei 'erte+rale( orient$n 9o ctre creier. ?LANA con!er' prepon erent 4n !tare e !ntate %i ar"onie 4ntre#ul corp. ?LANA e!te e!en2ial pentru func2ionarea lui *RANA %i A*ANA( eoarece ea e!te "e iul propice pentru tran!ferul e ener#ie e la una la cealalt. /up ALUR?E/A( "e icina tra i2ional in ian( ?ATA( care e!te una intre cele trei u"ori &/.SAA)( e!te un alt nu"e at lui *RANA. CAARAKA SAMAITA eIplic func2iile lui ?ATA 4n acela%i "o 4n care teItele Ho#:ine eIplic *RANA. EIpre!ia cel "ai u%or percepti+il a "anife!trii *RANA9ei e!te !i"2it 4n ca,ul "i%crilor pl"$nilor acti'a2i e ener#ia intern( care face cu putin2 re!pira2ia. SAI?A SAMAITA nu"e%te *RANALAMA ?ALU9SA/AANA &?ALU re!pira2ie. SA/AANA S practic L.GA). >n tratatul Ho#:in fun a"ental L.GA SUTRA( cap.2( !utrele

5C987( *ATANDALI e!crie *RANALAMA ca in!pira2ia %i eIpira2ia flui elor !u+tile ale 'ie2ii reali,ate 4ntr9o po!tur fer" %i !ta+il &ASANA). *RANALAMA e!te eci o art !ecret %i con2ine te:nici !pecifice care eter"in( la ni'el fi,ic( or#anele re!piratorii ! !e "i%te a"plu( fc$n u9le a!tfel ! !e ilate inten2ionat( rit"ic %i inten!i'. /up cu" a" "ai "en2ionat( ea con!t 4ntr9o cur#ere !u!2inut( foarte lun# a fluIurilor !u+tile ale in!pira2iei &*URAKA)( eIpira2iei &RECAAKA) %i re2inerii re!pira2iei &KUMOAAKA). *URAKA !ti"ulea,@ RECAAKA eli"in ener#iile re,i uale %i con!u"ate( aerul 'iciat %i toIinele@ KUMOAAKA i!tri+uie ar"onio! ener#ia 4n tot corpul. Mi%crile !ale inclu eIpan!iunea ori,ontal &/ARGALA)( a!cen!iunea 'ertical &AR.AA) %i eIten!ia circu"feren2ial &?ISALATA) at$t a pl"$nilor( c$t %i a cutiei toracice. *RANALAMA nu e!te oar o !i"pl re!pira2ie auto"at( o+i%nuit( reali,at pentru a p!tra trupul %i p!i:icul 4n ar"onie & atorit "en2inerii 'ie2ii). *rin cantitatea !upli"entar e ener#ie pe care o a uce( precu" %i prin te:nicile !ale e control( au loc tran!for"ri luntrice !u+tile 4n 4ntrea#a fiin2 a Ho#:inului. *ractica a!i u a ASANA9elor eli"in +loca1ele care 4"pie ic li+era cur#ere a fluIului e *RANA( iar practica lui *RANALAMA re#lea, %i a"plific eItraor inar e "ult ace!t fluI e *RANA prin corp. *rin *RANALAMA Ho#:inul 4%i poate controla e a!e"enea cu u%urin2 toate #$n urile( orin2ele %i ac2iunile !ale fiin orientate 4ntr9un !en! !uperior( !piritual %i +enefic. *rin *RANALAMA o+2ine" 4ncre ere "rit 4n noi 4n%ine %i pentru o eItraor inar putere a 'oin2ei care !unt nece!are pentru a reali,a un perfect control e !ine %i a atin#e a!tfel cele "ai 4nalte cul"i 4n L.GA. Con=tiin6a (C(ITTA! =i 0RANA Con%tiin2a &CAITTA) %i *RANA !unt 4ntr9o le#tur con!tant %i inefa+il. >n capitolul III in AATAA L.GA *RA/I*IKA( 4n2eleptul Ho#:in SJATMARAMA afir" c( at$t ti"p c$t re!pira2ia %i *RANA !unt lini%tite( con%tiin2a &CAITTA) e!te fer" %i nu poate fi po!i+il e!crcarea !per"ei !au !"$n2ei &SUKRA). >n ti"p( #ra at( ener#ia !eIual a Ho#:inului( care e!te a"plificat atorit continen2ei prin tran!"uta2ie( e!te !u+li"at 4n for"e !uperioare e ener#ie( fiin folo!it 4n !copuri 4nalte( no+ile %i !pirituale. A!tfel Ho#:inul atin#e !tarea e UR/A?A9RETAS &UR/A?A S 4n !u!@ RETAS S !"$n2)( prin ace!t ter"en fiin in icat cel care %i9a !u+li"at ener#ia !eIual( iar con%tiin2a !a( CAITTA( !9a i,ol'at 4n con%tiin2a pur. LA%A %&GA I UNELE &.STAC&LE 7N ME)ITAIE (ultima parte! (continuare la cursul nr' $$' An II! >n ti"pul practicii "e ita2iei( "intea poate intra 4n iferite !tri e lini%te %i pace profun care e!eori pro uc confu,ie !au !unt 4n2ele!e #re%it. E!te a!tfel uneori re!i"2it o fericire inten! care !e in!taurea, la 4nceputul celor "ai e 1o! !tri e SAMA/AI@ acea!t fericire( o at trit in plin( 4l face pe a!pirant !9%i 4nc:ipuie pripit c 2elul final a fo!t atin!@ a!tfel( 4n continuare( el renun2 co"plet la practic. ?a tre+ui eci ! nu ne "ul2u"i" oar cu a!tfel e eIperien2e e 4nceput !ituate 4nc la un ni'el inferior( ci ! ne continu" ru"ul !pre acele trepte atin!e e 4n2elep2ii %i eli+era2ii antici care !unt e!cri!e 4n Upani%a e %i 4n alte teIte !pirituale ale u"anit2ii La anu"ite inter'ale e ti"p( "intea !e poate afla 4ntr9o !tare lini%tit( fr ,+uciu"( e ec:ili+ru %i neutralitate@ acea!t !tare e!te uneori #re%it interpretat ca fiin SAMA/AI@ alteori( e a!e"enea( e!te po!i+il ca "intea ! lunece 4ntr9o !tare e !tupefac2ie( cau,at e tririle unei "e ita2ii profun e. >n nici una intre ace!te !itua2ii nu a'e" e9a face cu o !tare perfect e con%tiin2 ci "ai e#ra+( cu o etap 4n care "intea e'ine conte"plati' %i nepre i!pu! pentru a !e "anife!ta 4n

"o acti'. Nu tre+uie eci ! ne l!" 4n%ela2i e apari2ia ace!tor ou !tri cci( atunci c$n ele !e "anife!t( "intea e!te prepon erent recepti' %i 4nceat 4n loc ! fie foarte li"pe e %i a!cu2it. *rin inter"e iul unei intro!pec2ii atente %i cu a1utorul unei practici eta%ate( luci e( 'a tre+ui ! ur"ri" ! tran!cen e" a!e"enea !tri( per!e'er$n nea+tu2i. Un practicant L.GA inteli#ent care "e itea, ,ilnic 4n'a2 ! recunoa!c cu u%urin2 iferitele !tri prin care trece "intea !a. >n ti"p ce 4nceptorul con!i er e!eori "e ita2ia ca fiin un proce eu plictico! %i o+o!itor( cel a'an!at( 4ncetul cu 4ncetul( o+$n e%te o 4n2ele#ere profun a "i!terelor "in2ii %i a "ecani!"elor ei. A+ia atunci practica inte#rat a "e ita2iei 4l 'a a+!or+i cu totul pe a!pirant. A practica "ai "ult "e ita2ia 4n!ea"n a c$%ti#a eItraor inar e "ult 4n ceea ce pri'e%te controlul %i 4n2ele#erea co"pleIelor "ecani!"e "entale. *e "!ur ce o+$n i" un control c$t "ai eplin al "in2ii( re,ult o cre%tere propor2ional a puterii !pirituale luntrice. Tre+uie ! a"inti" un ulti" o+!tacol pe care to2i cei care "e itea, tre+uie !9l 4nfrunte %i !9l ep%ea!c. C$n toate celelalte o+!tacole au fo!t eli"inate prin eforturi !u!2inute %i aproape to2i N u%"aniiN luntrici au pierit( 'o" fi confrunta2i cu ceea ce ni !e pare a fi un "are 'i . 0i acea!t 4ncercare( e a!e"enea( tre+uie trecut cu +ine e ctre practicant. Apari2ia ace!tui 'i e!te uneori 4n!o2it e o trire inefa+il( cople%itoare( ca %i cu" a" fi fo!t e,#oli2i p$n la piele %i apoi pr!it( e to2i %i e toate. Atunci ni !e pare c nu "ai eIi!t ni"ic care ! "erite ! fie ',ut !au au,it. A!pirantul !e afl N incoloN %i !i"te c nu "ai poate cuta 4n2ele#ere %i con!olare 4n al2ii eoarece acu" !e confrunt cu nece!itatea !trin#ent e a epin e 4n totalitate oar e el 4n!u%i. >n ace!t "o"ent critic 'a fi ne'oie e pre,en2a in!pira2iei i'ine. A un$n u9ne apoi tot cura1ul %i toat puterea in interior( 'o" a!pira frenetic ctre Supre"ul /i'in %i 'o" reali,a a!tfel un !alt triu"fal ctre 2elul final care e!te ELIOERAREA ULTIM. >n acea!t lec2ie au fo!t pre,entate "a1oritatea o+!tacolelor cu care !e pot confrunta a!piran2ii L.GA 4n ti"pul practicii "e ita2iei. Stu iul atent %i 4n2ele#erea lor profun 'a per"ite celor care caut a e'rul ! le fac fa2 cu u%urin2 pentru a le ep%i. Nu tre+uie ! ne precupe2i" nici ti"pul( nici ener#ia( pentru o a1un#e la SU*REMA ELIOERARE. Cu tenacitate %i $n "ereu o'a e o atitu ine :otr$t 'o" putea e'eni e!'$r%i2i. Crarea "e ita2iei e!te pre!rat cu anu"ite ificult2i( 4n! fiecare o+!tacol ep%it ne i"pul!ionea, %i "ai "ult ctre reali,ri !pirituale tot "ai 4nalte. S nu uit" 4n! cE NCINE >N?INGE 3R /I3ICULTBI TRIUM3 3R GL.RIE.N "S#RIT " CUN&ATEREA )E SINE/ & NECESITATE I & )AT&RIE #UN)AMENTAL1 (V! (continuare la cursul nr' $G An $! Cercettorul atent 4n ace!t o"eniu 'a e!coperi foarte "ulte proce ee a!e"ntoare 4n ace!te tra i2ii( precu" %i anu"ite 4n'2turi !ecrete referitoare la pro'ocarea 'i!elor profetice( "ulte a!e"enea teIte "en2ion$n a'anta1ele uria%e ale ace!tor "eto e( "ai ale! 4n re'elarea profun,i"ilor fiin2ei. Meto a in icat e SJAMI SAI?ANAN/A ne per"ite ! percepe" 4n "o perio ic unele ele"ente in ceea ce !e petrece 4n !patele cortinei care a!cun e acti'itatea "ental incon%tient. Acea!t "eto acce!i+il oricui e!te !i"pl( practic %i ne poate a uce "ari !er'icii. Cel care 'a aplica cu per!e'eren2 acea!t "eto 'a fi r!pltit prin faptul c 'a e'ita "ulte tatonri !au rtciri. *rin aplicarea con!ec'ent a ace!tei "eto e( Ho#:inul 'a putea aprecia

practic( la un "o"ent at( co"oara pe care o 'a e!coperi. /ar( 4n a+!en2a eIer!rii !i!te"atice( Ho#:inul nu 'a %ti cu" ! aprecie,e perlele pe care le pri"e%te acu"( fr un efort preala+il. Cei care 'or re!pin#e acea!t "eto !au 'or r"$ne pur %i !i"plu in iferen2i( atorit incon%tien2ei( nu 'or putea nicio at !9i aprecie,e 'aloarea. F' #iecare poate a?ea un ?is eu<oric >ine<4c4tor pe noapte Lo#:inul SJAMI SAI?ANAN/A afir"E N3iecare( oricine ar fi ace!ta( poate a'ea( ac el ore%te fer"( un 'i! +inefctor( eufori,ant pe noapte( %i ace!ta !e poate pro uce c:iar la ora alea! e el. /in punctul e 'e ere al ti"pului( pro ucerea unui anu"it 'i! poate fi re#lat aproape la "inut printr9o concentrare "ental a ec'at. NUlterior SJAMI SAI?ANAN/A continuE NEu nu 'or+e!c aici e 'i!e artificiale pro'ocate prin inter"e iul unor "o alit2i con%tiente %i #$n ite. Eu 'or+e!c e po!i+ilitatea e a ri ica la 'oin2 cortina care !epar 'ia2a "ental incon%tient e 'ia2a "ental con%tient.N $' Meto3a propriu"8is4 Re " 4n continuare e!en2ialul ace!tei "eto eE Q 'o" Npotri'iN !oneria unui cea! e%tepttor pentru ca el ! !une la o anu"it or la care nu !unte" o+i%nui2i ! ne tre,i"@ Q e 4n at ce !oneria cea!ului 'a !una la acea or neo+i%nuit( c$n 'a !ur'eni in!tantaneu tre,irea( 'o" opri ful#ertor !oneria e%tepttorului c$t "ai "a%inal cu putin2( cu alte cu'inte( fr ! ne #$n i" aproape eloc la ceea ce face" 4n acel "o"ent( p!tr$n u9ne eci "intea parc 4n alt parte@ Q !oneria fiin ful#ertor 4ntrerupt( 'o" ur"ri ! face" a!tfel 4nc$t con%tiin2a !9%i re#!ea!c %i !9%i reia acti'itatea 4nainte ca per eaua ! !e la!e co"plet pe!te acti'itatea "ental incon%tient. *roce $n c$t "ai e! a!tfel 'o" e'eni #ra at capa+ili ! arunc" o pri'ire re'elatoare 4n !pate( 4n culi!ele profun e ale incon%tientului@ ac2ion$n in!tantaneu a!tfel( 'i!ul re!pecti' !e 'a #!i reali,at. ,' C@te?a remarci importante 5arant@n3 succesul e9perien6ei/ Q 4n "o"entul 4n care !oneria e%tepttorului !e eclan%ea, atunci c$n !unte" 4n !tare e con%tient "ental( 'o" con!tata in!tantaneu c nu "ai eIi!t cortina care ! a!cun incon%tientul cci 4n acea !tare nu "ai e!te ni"ic e a!cun!@ Q e 4n at ce !oneria 4ncetea, ! "ai !une 'o" re"arca 4nceperea unei NlupteN 4ntre con%tient %i incon%tient. Atunci !unt reali,ate ou con i2iiE a) 4n pri"ul r$n !ti"ulrile au iti'e artificiale pro'ocate e !oneria e%tepttorului repun in!tantaneu con%tiin2a 4n !tare e acti'itate@ +) 4n ti"p ce con%tiin2a 4ncepe !9%i "anife!te acti'itatea !a( cortina care are rolul e a a!cun e acti'itatea "ental incon%tient 4ncepe ! !e co+oare a!upra ace!tei acti'it2i &"entale incon%tiente). ?ISUL REGULT ATUNCI /INTR9UN /E3ECT /E SINCR.NIGARE >NTRE ACESTE /.U ACBIUNI SAU E3ECTE. Q 4n #eneral N*RI?IRILEN prin ace!t 'oal care a!cun e !unt ultrarapi e( ar a e!eori ele !unt !uficient e lun#i pentru a ne per"ite ! percepe" e!tul e clar o +un parte in ra"a incon%tient@ Q tre+uie( eci( ca eIact in "o"entul opririi !oneriei e%tepttorului ! cut" ! e!coperi" c$t "ai preci! ce !e petrece 4n "inte 4n "o"entul tre,irii. *rin ur"are( ac noi nu utili," 4n ti"pul pri"elor c$te'a !ecun e care ur"ea, up tre,ire con%tiin2a noa!tr( an#ren$n 9o ca acea!ta ! for"ule,e 4n "o eli+erat i ei con%tiente( "intea noa!tr 'a fi ocupat e i ei %i "anife!tri incon%tiente( cu alte cu'inte( e anu"ite 'i!e care ne 'or fi in!tantaneu re'elate@ Q 4n "o"entul tre,irii( con%tiin2a 'a fi eci u"plut e i ei care au reu%it ! ptrun aici

4nainte ca acea cortin a incon%tientului ! fi co+or$t 4n 4ntre#i"e@ Q e!te i"portant ! 4n2ele#e" c pute" face acela%i lucru c:iar %i up o tre,ire nor"al( cu con i2ia e a ne tre,i rapi %i e a utili,a ful#ertor 4ntrea#a aten2ie e care !unte" capa+ili pentru a ne a !ea"a cu luci itate e!pre ceea ce !e petrece 4n con%tiin2a noa!tr 4n acel "o"ent@ Q rea"inti" 4nc o at afir"a2ia Ho#:inului SJAMI SAI?ANAN/A( pentru a 4ncura1a eforturile celor care a!pir !incer la cunoa%terea e !ineE N*UTEM CUN.A0TE 0I CULTI?A ?ISUL A0A CUM SE CULTI? 0I SE *STREAG NU C.NTEAG CE .OI0NUINB.N Aplicarea !i!te"atic( per!e'erent( a ace!tei "eto e 'a per"ite a!piran2ilor fer" orienta2i ! reali,e,e un pa! uria% pe calea cunoa%terii e !ine. Cel care 'a cule#e( la un anu"it "o"ent at( roa ele ace!tui antrena"ent( 'a reali,a c acea cunoa%tere pe care o o+$n e%te a!tfel e!te e!en2ial pentru a fa'ori,a fu,iunea %i re,onan2a cu for2ele +enefice !u+tile ale MACR.C.SM.SULUI( ar"onia luntric %i 4n2ele#erea celorlal2i. "VA URMA" 0R&VER.E IN)IENE QQQ Cei care !pun pe lu"ea acea!ta lucruri neplcute( ar folo!itoare( aceia !unt nu"i2i prieteni a e'ra2i. QQQ Ne't"area fiin2elor e!te calea 'irtu2ii. QQQ Unirea "ultora( c:iar c$n !unt !la+i( e!te #reu e +iruit. QQQ Mai +un9i unirea cu un u%"an care face +ine( ec$t cu un prieten care face ru. QQQ /in ier+uri !e 4"plete%te fr$n#:ia cu care !e lea# elefantul. QQQ C$n focul ar e p urea( '$ntul e!te aliatul !u@ ar tot el !tin#e la"pa. QQQ 3iecare are 4ncre ere 4n cei e acela%i !oi cu el. QQQ >ncre erea e!te te"elia i,+$n,ii. QQQ *rin 4ncre ere o"ul !e face iu+it( prin 4ncre ere 4%i atin#e !copul. QQQ >n natur nu eIi!t u%"an !au prieten@ prieteniile %i u%"niile !e na!c up 4"pre1urri.

AN II C $ CEI A0TE CENTRI #UN)AMENTALI )E EMISIE RECE0IE AI C&NTIINEI


*entru orice cuttor al 4n2elepciunii .rientului apare foarte clar faptul c 4n'2tura Ho#:in "ilenar e!te foarte co"pleI %i profun . Ea inclu e o 'erita+il %tiin2 a corpului care face cu putin2 4n2ele#erea ni'elului +ioener#etic care #u'ernea, func2iile corpului. >n plu! ea e,'luie un !tu iu al "in2ii %i al !trilor !uperioare e con%tiin2 care ne face accce!i+il a 4ntrea#a filo,ofie a !tructurii %i naturii uni'er!ului. >n'2turile Ho#:ine tra i2ionale ar fi !uficiente pentru a ocupa toate "ateriile pre ate 4ntr9o uni'er!itate plin e profe!ori %i "e ici i!pu%i ! !tu ie,e te"einic ace!te a!pecte fun a"entale. Una in 4n!u%irile e!en2iale ale !i!te"ului L.GA e!te a+ilitatea !a e a inte#ra toate ace!te aparent i'er!e i!cipline 4ntr9un tot perfect coerent. 3ru"u!e2ea !a con!t a e!ea 4n !i"plitate %i claritate. Ne pute" 4ntre+a cu" a fo!t po!i+il ! !e inte#re,e o"enii at$t e iferite ale %tiin2ei %i filo,ofiei 4ntr9un T.T perfect unitarP Cu" au putut fi intro u!e ace!te +uc2i %i fra#"ente aparent i!parate ale cunoa%terii 4ntr9un 4ntre# ar"onio!P La pri"a 'e ere !9ar prea c L.GA( ca %i %tiin2a %i p!i:olo#ia "o ern !e !cin ea, 4ntr9o "ul2i"e e o"enii iferite ce aparent nu co"unic 4ntre ele %i nu au o +a, co"un. Moti'ul pentru care lucrurile nu !tau 4n realitate a%a e!te c filo,ofia( !au altfel !pu! 4n2ele#erea Ho#:in a tuturor ace!tor i'er!e a!pecte ale fiin2ei u"ane !unt !tructurate 4n 1urul eIperien2ei luntrice in i'i uale. Multiplele fa2ete ale fiin2ei %i lu"ii eIterioare !unt coor onate prin unirea lor 4n c$"pul !pecific al 'ie2ii luntrice. Aici( aproape 4ntot eauna ele 4%i #!e!c centrul e referin2 %i unitatea. /ac ori" ! eIplor" lu"ea eIperien2elor interioare( tririle( #$n urile( e"o2iile pentru a a1un#e ! 4n'2" ce'a e!pre noi 4n%ine( tre+uie 4n preala+il ! a'e" un anu"it ca ru 4n care ! face" acea!ta. Tre+uie prin ur"are ! i!pune" e un fel e Nla+oratorN 4n care ! pute" eIperi"enta %i eIpri"a iferitele a!pecte ale fiin2ei noa!tre 4"preun cu i'er!ele noa!tre reac2ii pe "ultiple planuri la lu"ea eIterioar. Ca rul "ini" a!i#urat e centrii e for2 &CAAKRAS) ne confer !pa2iul nece!ar pentru a face acea!ta cu putin2. Ace!t ca ru ofer a!pirantului un !pa2iu !tructurat interior 4n care ! poat ! eIperi"ente,e. Cu c$t !tu ie" "ai "ult ace%ti centri( e ific$n u9ne a!upra naturii %i interac2iunilor lor reciproce( cu at$t "ai "ult 4ncepe" ! 4n2ele#e" iferen2ele intre iferitele "o ele p!i:olo#ice %i 'i,iunea terapeutic Ho#:in. *roce $n a!tfel e'eni" capa+ili ! 4n2ele#e" %i ! !tructur" 4ntr9o 1u!t per!pecti' i'er!ele a!pecte ale per!onalit2ii a1un#$n toto at ! o+$n i" o cunoa%tere irect( intrin!ec a proce!ului e e'olu2ie al con%tiin2ei. A+ia atunci "ulte lucruri !au a!pecte pot fi !i"plificate %i 4n2ele!e 4ntr9un "o coerent %i perfect !tructurat prin cunoa%terea inti"( irect a centrilor e for2 &CAAKRAS) c$t %i a func2ionrii ace!tora. >n L.GA( up cu" fiecare Ho#:in %tie !e trece "ult incolo e i eea li"itatoare c noi a'e" oar un corp fi,ic( controlat e un !i!te" 'a# %i ne efinit nu"it "inte. >n concep2ia Ho#:in( incolo e corpul fi,ic eIi!t %i alte Ncorpu!N !au 4n'eli%uri care( oper$n pe ni'ele iferite e 'i+ra2ie fa2 e cel fi,ic( !unt totu%i coor onate 4ntre ele afl$n u9!e 4n le#tur inti" cu ace!ta. *ri"ul intre ele care ur"ea, i"e iat up corpul fi,ic e!te 4n'eli%ul ener#etic( iar incolo e el !e #!e%te ceea ce !e nu"e%te Ncorpul !i"2irii !u+tileN !au ASTRAL. Cu alte

cu'inte( o parte in fiin2a noa!tr e!te fi,ic( fiin caracteri,at e iferite !i!te"e caracteri!ticeE "u!cular( o!o!( circulator( re!pirator etc. Totu%i 4n acela%i ti"p o alt parte in noi e!te ener#ie. Atunci c$n in#er" :rana %i o i#er"( eItra#e" o ener#ie !pecific care ne per"ite ! ac2ion". Acea!ta e!te e a!e"eni( a ec'at tran!for"at( %i ener#ia care ne per"ite ! #$n i". /e%i a" putea caracteri,a ener#ia rept c:i"ic( electric !au ca ce'a %i "ai !u+til( ea !e afla 4n toate !itua2iile 4n !tr$n! le#tur %i cu feno"enele "ateriale ale eIi!ten2ei noa!tre. Al treilea a!pect i"portant al !i!te"ului e!te #$n irea. Nu"ai "ateria %i +ioener#ia !in#ure nu co"pletea, 4ntre#ul ta+lou eoarece 4n fiin2a noa!tr !unt i"plicate e a!e"enea %i proce!ele "entate. *rin ur"ate pute" !pune c eIi!t cel pu2in trei co"ponente e'i ente ale eIperien2ei noa!tre. >n toate ace!te !itua2ii 4n!( !u+!tratul lor e!te un principiu "ult "ai i"portant( pe care 4l nu"i" con%tiin2. Ace!ta e!te( e!i#ur( principiul e!en2ial 4n 1urul cruia !e cri!tali,ea, filo,ofia %i practica L.GA. Con%tiin2a e!te co"parat cu lu"ina e!en2ial iar i'er!ele corpuri nu !unt( analo#ic 'or+in ( ec$t ecrane care o acoper. Ace!te 4n'eli%uri filtrea, lu"ina( unul up altul( fiecare fiin alctuit intr9un alt "aterial cu o frec'en2 !pecific e 'i+ra2ie. Analo#ic 'or+in ( fiecare ecran a+!oar+e lu"ina 4ntr9o anu"it "!ur( 4n func2ie e ni'elul !u !pecific e re,onan2( fiin a!tfel 4ntr9un anu"it "o colorat e ea. 3iecare intre ace!te ecrane a+!oar+e !au receptea, 4n "o !pecific lu"ina %i o "o ific 4n confor"itate cu propriet2ile !ale !pecifice. Aproape 4ntot eauna 4n'eli%urile eIterioare ale fiin2ei !unt cele "ai en!e %i la! ! treac cel "ai pu2in lu"ina. /ac ace!te 4n'eli%uri !unt 4n! 4nlturare unul up altul( lu"ina e'ine in ce 4n ce "ai !trlucitoare( fiin a!tfel in ce 4n ce "ai pu2in alterat. Ace!te corpuri !au 4n'eli%uri !u+tile nu func2ionea, nicio at co"plet !eparat cci 4ntre ele eIi!t o le#tur !tr$n! care le per"ite ! fie coor onate. /e eIe"plu( 4n ca,ul 4n care ne concentra" fer" %i inten! #$n irea a!upra pleIului !olar 'o" re"arca toto at cu" cre%te %i cantitatea e +ioener#ie la ace!t ni'el. Acea!t concentrate con!i era+il e ener#ie accelerea,( e eIe"plu ac2iunea or#anelor i#e!ti'e %i le ina"i,ea, capacitatea e a !ecreta en,i"e %i e a a!i"ila :rana. *leIul !olar &MANI*URA CAAKRA) !er'e%te aici rept punt focar al interac2iunii intre corpuri. Totu%i( pleIul !olar e%i e!te o anu"it ,on a corpului fi,ic( 4n acela%i ti"p( el core!pun e %i cu un anu"it a!pect !au proiec2ie care !e afl 4n corpurile +ioener#etic( !en,iti' !u+til( "ental( etc. Ace!t punct focar e!te eci un centru !pecific e acti'itate care !e afl proiectat 4n toate cele 8 4n'eli%uri ale fiin2ei u"ane. Ace!t focar con!tituie eci un fel e punct no al %i e!te o ,on !pecific e coneIiuni prin care toate ace!te 4n'eli%uri pot per"anent interac2iona. Re!pecti'ul focar e!te unul intre cei < centri e for2 care tre+uie ! a!i#ure le#tura 4ntre i'er!ele corpuri ale fiin2ei. Core!pon en2a intre ace!te 4n'eli%uri poate fi cel "ai +ine 4n2elea! prin !tu iul eIperi"ental( practic( al ace!tor centri fun a"entali ai con%tiin2ei care !er'e!c rept focare e interconeIiune 4ntre ele. Ace%ti centri fun a"entali ai fiin2ei u"ane pe care 4i 'o" e!crie 4n continuare "ai ale! in punct e 'e ere p!i:ic !au !uflete!c( !unt < la nu"r. Ei !unt nu"i2i 4n L.GAE CAAKRAS. Locali,rile lor ca puncte focar !unt aliniate 'ertical( ur"rin 4ntr9o anu"it !ucce!iune aIa coloanei 'erte+rale. >n "ulte !itua2ii( "ai ale! 4n ti"pul unei "e ita2ii &care e!te cel "ai +ine reali,at atunci c$n coloana 'erte+ral e!te p!trat c$t "ai reapt) ace%ti centri e for2 !e afl alinia2i ar"onio!. Cel "ai ele'at centru e for2 & in ,ona cre%tetului) ne pune 4n le#tur cu cele "ai 4nalte !tri e con%tiin2( perfecte !au i'ine( pe c$n centrul e for2 cel "ai e 1o! & e la +a,a coloanei 'erte+rate) ne pune 4n le#tur "ai "ult cu a!pectele 'itale9!u+tile( ani"ate( in!tinctuale %i pri"ate ale naturii u"ane. A"plific$n foarte "ult capacitatea e a concentra 4ntr9un ti"p !curt "ai "ult ener#ie( aten2ie %i con%tiin2 la ni'elul centrilor e for2 ai fiin2ei noa!tre ne pute" 4n "o propor2ional accelera tre,irea luntric fc$n a!tfel cu putin2 cre%terea interioar

a fiin2ei noa!tre reale. *roce $n a!tfel ne 'o" confrunta cu apari2ia %i tre,irea co"plet a anu"itor capacit2i paranor"ale &SI//AIS) care 'or puncta #ra at eplina noa!tr eli+erare !piritual in 1ocul ilu,oriu al "anife!trii. N&I ELEMENTE RE#ERIT&ARE LA C(A;RAS/ CENTRI )E #&R1 I INTEGRARE A #IINTEI UMANE 7N UNIVERS Cu'$ntul CAAKRAS 4n!ea"n NroatN 4n li"+a !an!crit. La circu"ferin2a ro2ii e!te "ai "ult !pa2iu( "ai "ult "aterie( "ai "ult i'er!itate( "ai "ult "i%care ce !e "anife!t !u+ for"a unor 'i+ra2ii !pecifice. C$n ne focali," pe "ar#inea ro2ii( acea!ta e'ine uneori neclar( e!to"pat( precu" "ereu !c:i"+toarea lu"e a feno"enelor "ateriale. Ace!t a!pect eIterior al CAAKRAS9urilor e!te cel le#at e 4n'eli%ul #ro!ier al corpului fi,ic %i e lu"ea "aterial. *e "!ur 4n! ce ne orient" aten2ia ctre interior( !pi2ele ro2ii con'er# iar a"e2itoarea 'i+ra2ie !e 4ncetine%te. A!pectele interioare caracteri!tice ale CAAKRAS9uritor core!pun 4n'eli%urilor !uperioare &+ioener#etic !au eteric( a!tral( "ental( cau,al)( c:iar 4n centrul ulti" al fiin2ei u"ane afl$n u9!e e!en2a con%tiin2ei9 *URUSAA !au altfel !pu! Sinele SU*REM &ATMAN). >n interiorul fiecruia intre ace%ti centri e e"i!ie9 recep2ie a ener#iilor a!cun!e ale naturii poate fi perceput 4ntr9o for" con en!at rela2ia intre anu"ite a!pecte ale lu"ii fi,ice %i !i!te"ele( +ioener#etic( "ental !au con%tiin2a !uperioar. /e eIe"plu( la ni'elul pleIului !olar( a#re!i'itatea( !upunerea( focul( cl ura( i#e!tia( a!i"ila2ia %i "eta+oli!"ul acti' !e corelea, 4ntr9un "o care eter"in unificarea conceptelor noa!tre !eparate e!pre ceea ce e!te fi,ic( fi,iolo#ic( p!i:olo#ic %i "ental. Mai "ult ec$t at$t( interac2iunea !au !tr$n!a corela2ie intre 4n'eli%urile !au ni'elele e con%tiin2 !uperioar %i ni'elul #ro!ier al feno"enelor "ateriale %i e'eni"entelor eIterioare( care !unt con%tienti,ate atunci c$n ne focali," aten2ia a!upra unuia intre ace%ti centri e for2 &CAAKRAS) 'a reflecta cu eIactitate( ne+nuit e "ult( con i2iile noa!tre particulare( 4n func2ie e etapa e'oluti' 4n care ne afl" locul no!tru !pecific 4n lu"e %i reflectarea 4n uni'er!ul no!tru luntric a e'eni"entelor care ne alctuie!c 'ia2a. Tra i2ional( ace%ti centri e for2 !unt a!e"ui2i cu ro2ile !ecrete ale norocului. >n "i1locul carna'alului pute" 'e ea repre,entarea analo#ic a ace!tor ro2i !clipin con!tant %i feeric 4n noapte 4n ti"p ce lu"ea le pri'e%te fa!cinat. La o to"+ol e a!e"eni ne pute" opri 4n !pa2iul nu"rului ale! %i roata norocului 4ncepe ! !e 4n'$rtea!c. /ac roata "er#e 4n fa'oarea noa!tr %i nu"rul ale! e ei coinci e( c$%ti#" %i 'o" pleca e aici cu +ra2ele pline. /ac nu( plec" e!cura1a2i( !au poate 4ncerc" in nou. Soarta noa!tr e!te 4n acel ca, eci! e rotirea unei ro2i. Atunci( !i"+olic( i eea e roat a norocului are ce'a e a face cu e!tinul !u KARMA in i'i ual ar rotirea ei eloc 4nt$"pltoare ne con!truie%te 'iitorul 4n func2ie e ac2iunile noa!tre pre,ente. A!tfel( ter"enul NCAAKRASN !au NR.BIN pentru ace%ti centri !ecre2i e e"i!ie9recep2ie ai con%tiin2ei e!te foarte a ec'at eoarece( 4ntoc"ai ca roata norocului( ele !unt inti" le#ate e for"a %i o+iecti'itatea eIperien2ei in i'i uale( pe iferite ni'ele luntrice. 3ocarul e ener#ie 4n 'i+ra2ie !pecific %i 'i,iunile eIperi"entate 4n fiecare in ace!te puncte focar reflect 4ntr9un "o foarte preci! natura noa!tr pre o"inant e +a, con2in$n toto at #er"enii e!tinului care ne a%teapt. S ne referi" in nou la eIe"plul cla!ic al ener#iei. 3iecare intre noi i!pune" e o anu"it cantitate e ener#ie pe care o pute" iri1a 4n !i!te"ele noa!tre 4n iferite "o uri up cu" ori". Acea!t ener#ie poate fi focali,at prepon erent a e!ea fr ! ne " !ea"a e acea!ta( 4ntr9un loc !au altul@ ea poate fi eci concentrat 4ntr9o anu"it CAAKRA !au 4n alta. CAAKRAS9urile !unt puncte focar 4n care( la ni'el +ioener#etic !au *RANIC( ener#ia eIi!tent are cea "ai "are concentrare iar 4n acea ,on fi,ic in punct e 'e ere anato"ic ner'ii !e une!c

pentru a9%i for"a cei "ai i"portan2i centri !au a%a ,i!ele pleIuri. >n "e icin e!te recuno!cut faptul c( 4n ca rul fiecrui !i!te"( eIi!t locuri a cror func2ionare e!te "ai 'ital( locuri care !unt "ult "ai inten! ener#i,ate. Acea!t centrali,are i!tinct a func2ionrii 'itale e!te o caracteri!tic a fiecruia intre iferitele !i!te"e ale corpului fi,ic. Mai "ult( ace!te !i!te"e interac2ionea, continuu unele cu altele 4n anu"ite puncte. EIe"plele e puncte e interac2iune ale !i!te"elor inclu pleIul car iac( un e o re2ea foarte i"portant e ner'i 4n'luie ini"a( !au pleIul !olar la ni'elul o"+ilicului( un e func2iile e control ale "ai "ultor !i!te"e le#ate e i#e!tie %i re#larea ei !unt "ai "ult !au "ai pu2in centrate. Alte CAAKRAS !unt a!ociate principalelor #lan e en ocrine( ca tiroi a( pineala !au pituitara. Cercetrile "o erne 4n "e icin au !ta+ilit e eIe"plu c #lan ele en ocrine !er'e!c rept 'erita+ile puncte !trate#ice ale interac2iunii inti"e a fi,iolo#icului( e"o2ionalului %i p!i:icului. /in punct e 'e ere Ho#:in( !tarea e +oal reflect incapacitatea e a i!tri+ui ener#ie 4n "o a ec'at prin centri. /i#e!tia ificil e eIe"plu arat o ina ec'at focali,are a ener#iei 4n ,ona pleIului !olar( acea!ta !e"nific$n un control necore!pun,tor a!upra func2iilor corpului #u'ernate aici. 3iecare CAAKRA fiin un punct focar e inter!ec2ie 4ntre i'er!ele 4n'eli%uri "ai "ult !au "ai pu2in !u+tile &K.SAAS)( factorii "entali !unt e a!e"enea eo!e+it e i"portan2i. Atunci c$n eIi!t aici o tul+urare ce !e "anife!t printr9o !l+iciune fi,ic( pranic( p!i:olo#ic( etc.( e!te foarte pro+a+il apari2ia unei afec2iuni a !i!te"ului i#e!ti'. C(A;RAS"urile =i SIM.&LISMUL CAAKRAS9urile ofer un fel e punct focar central( o !c:e" 4n care o "ultitu ine e factori inter!ectea, %i interac2ionea, con!tant. Tre+uie ! fie clar 4nc e la 4nceput cu eIperien2a !au !i"2irea irect a ace!tor centri e for2 e!te o pro+le" foarte elicat %i co"pleI. .rice 4ncercare e a eIpri"a oar 4n cu'inte nu poate ec$t par2ial reu%i atorit li"itrilor pe care le eter"in. EIperien2a !au perceperea centrilor e con%tiin2 !au CAAKRAS e!te aproape non'er+al. A o pune totu%i 4n cu'inte e!te toc"ai e aceea foarte #reu. /in ace!t "oti' "ai ale! CAAKRAS9urile au fo!t cel "ai a e!ea e!cri!e !i"+olic. C:iar %i acea!t pre,entare 4n! pre,int unele pro+le"e( "ai ale! pentru occi entali. /e!crierile !i"+olice cla!ice ale centrilor e for2 !unt !c:i2ate 4n conteItul tra i2ional "ilenar al culturii orientale. /e eIe"plu( una intre cele "ai cuno!cute tra uceri ale literaturii !ecrete L.GA referitoare la CAAKRAS con2ine ur"toarea e!criere er"eticE N... 4n centrul ne',ut al re#iunii +uricului !e afl lotu!ul MANI*URA ... nu"it a%a ... eoarece( atorit pre,en2ei aprin!ului TEDAS( el !trluce%te ca o piatr !cu"p 4n "ii e focuri 4n re#iunea triun#:iular cu '$rful 4n !u! a lui TEDAS TATT?A care con2ine trei SJASTIKAS. OIDA ro%ie !au !"$n2a focului( NRAMN e!te purtat e un +er+ec( !uportul lui AGNI( !tp$nul a!cun! al focului. Aici !e afla +tr$nul RU/RA cel teri+il( e culoare ro%ie( "$n1it cu cenu% al+( iar e!pre LAKINI SAAKTI( care e!te ,ei2a !au /E?ATA ace!tui centru i#e!ti' !e !pune a e!ea c 4i place cel "ai "ult :rana ani"al( !$nii ei "ari %i fer"i !unt ro%ii e !$n#ele %i #r!i"ea care !e prelin#e in #urN. &SIR D.AN J../RU33 NTAE SER*ENT *.JERN) Intui2iile %i prerile literaturii( artei( "itolo#iei( !i"+oli!"ului e,oteric( fi,iolo#iei( fi,icii %i "etafi,icii con'er! toate 4n focarul central al centrilor !ecre2i e con%tiin2 nu"i2i CAAKRAS. Toate 4n2ele!urile a e!ea eni#"atice !unt i!tilate aici. Acea!ta !e"nific eIpre!ia c "icroco!"o!ul reflect eIact( 4n "o analo#ic "acroco!"o!ulN. *rin cufun area 4n acea!t eIperien2 interioar( 4ncepe ! !e e,'olte o 4n2ele#ere inefa+il( #ran ioa! a coor onrii intre iferitele a!pecte ale fiin2ei noa!tre %i uni'er!.

Atunci c$n !t" ne"i%ca2i( tcu2i( cu oc:ii 4nc:i%i %i ne focali," ne4ntrerupt aten2ia a!upra unui anu"it centru( pute" uneori percepe o 'i,iune a unei anu"ite culori( !au pute" a'ea i"pre!ia trectoare a unui anu"it !unet( !au pute" o+!er'a c a"intiri( !tri %i #$n uri e un nu"it tip( tin ! apar 4n con%tiin2a noa!tr printr9o "i!terioa! corelare. /ac ne concentr" aten2ia 4ntr9o anu"it per!pecti' a!upra centrului #enital( e eIe"plu( 4ncep ! apar #$n uri( triri erotice( fanta!"e( a"intiri %i fante,ii !eIuale. /e'ine e'i ent( eci( c fiecare CAAKRAS are un !en! profun caracteri!tic %i o 'a!t !e"nifica2ie. 3iecare centru !tr$n#e la un loc %i ne pune telepatic 4ntr9o in!tantanee le#tur cu iferite a!pecte ale lu"ii eIterioare %i interioare ce !e pre,int !i"ultan 4ntr9un 4ntre# coor onat( ar foarte #reu e e!cri!. Aici( le#tura intre anu"ite o+iecte( fiin2e( culori( for"e #eo"etrice( "iro!uri( #u!turi( !unete %i anu"ite !tri interioare &e!en2a a ceea ce nu"i" !i"+oli!"( poe,ie( "u,ic %i art) e!te foarte e'i ent. A!tfel( la ni'elul pleIului !olar( un e eIpan!iunea( cura1ul( atrac2ia a'enturii( a ri!cului( a#re!i'itatea e!te un i"pul! central( +er+ecul fi#urea, ca !i"+ol proe"inent iar ,ei2a !au for2a polar fe"inin core!pun,$n ener#iei !pecifice a ace!tui centru e!te 4nf2i%at cu !$n#e cur#$n u9i e pe +u,e %i orin :rana ani"al. Culoarea e!te ro%ul iar e!crierea aproape 4ntot eauna inclu e focul. /e!crierile ace!tor centri !ecre2i e for2 nu !e li"itea, oar la filo,ofia !au p!i:olo#ia oriental. /eoarece ele !e refer la eIperien2e inefa+ile fun a"entale proprii oricror fiin2e u"ane( e!te e!i#ur !e"nificati' c pute" #!i e!crieri !i"ilare 4n toate culturile %i perioa ele i!torice %i care !en!i+ilitatea %i capacitatea e eIplorare interioar p!i:ic( !u+til a o"ului a fo!t foarte culti'at. MAREA 0UTERE C&SMIC1 A TIM0ULUI " ;ALI " RE#LECTAT1 7N MA*IMELE I A#&RISMELE LUMII >n 'ia2a tuturor oa"enilor eIi!t o anu"it e!f%urare care !e a!ea"n cu altele in trecut( a!tfel 4nc$t( 2in$n !ea"a e acelea( cine'a ar putea ! profe!e,e( 4n linii "ari( "er!ul lucrurilor 4nc neactuale( fiin c ace!tea preeIi!t 4n #er"ene %i 4n !la+e 4nceputuri. A!tfel e lucruri( up o perioa e #ra2ie( 'or fi ate la i'eal e ctre ti"p. &S:aFe!peare)

AN II

C $: MULA)(ARA C(A;RA " CENTRUL R1)1CIN1/ TEAMA =i 0ARAN&IA SU0RAVIEUIRE I INSTINCT )E C&NSERVARE

Centrul cel "ai e 1o!( e la +a,a coloanei 'erte+rale( !ituat 4ntre anu! %i !eI 4n afara corpului fi,ic( e!te p!i:olo#ic le#at e cele "ai ru i"entare in!tincte e !upra'ie2uire. El e!te inti" a!ociat !en,a2iilor e tea"( in!tinctului e con!er'are %i unui fel e "entalitate pe care a" putea ! o nu"i" N e 1un#lN. Aici eIi!t o "are( a e!ea eIce!i'( preocupare fa2 e !upra'ie2uirea fi,ic %i trupea!c. Acea!ta poate fi li"pe e ',ut la ani"alele care trie!c 4n !tare !l+atic. Cele "ai pri"iti'e r!pun!uri la !itua2iile ce pre!upun a"enin2are la a re!a 'ie2ii i"plic ener#ie 4n ace!t punct. Acea!t ener#ie nu e!te 4n "o nor"al !u+ control con%tient( fiin 4ntr9o "are "!ur le#at e reac2ii autono"e ca fu#a !au frica. Acea!ta !e poate 'e ea la 'e'eri2( e eIe"plu( care e!te per"anent cu oc:ii 4n patru. Ea per"anent pri'e%te 4n 1urul ei pentru a 'e ea ac nu o atac cine'a. /e 4n at ce 'e e un alt ani"al !au o per!oan apropiin u9!e( o ia i"e iat la #oan. . a!e"enea !tare e alert %i preocupare e autocon!er'are e!te un a!pect foarte co"un lu"ii ani"ale. *ri"a CAAKRA e!te 4n anu"ite a!pecte ale !ale !tr$n! le#at e acea!t tea" foarte a $nc %i pri"iti' e a fi atacat !au a#re!at. *e e alt parte ea e!te e a!e"eni le#at e anu"ite for"e e atac %i a#re!i'itate care 'i,ea, cutarea pr,ii. Ani"alul care '$nea, %i uci e alt ani"al pentru a9l "$nca ac2ionea, e a!e"enea prepon erent la ace!t ni'el( un e !unt concentrate cele "ai profun e in!tincte e !upra'ie2uire %i con!er'are. Mental( atunci c$n o per!oan are ener#ia pre o"inant centrat aici e natur ! eter"ine o prepon eren2 4n co"para2ie cu celelalte CAAKRAS( ea 'a fi eIce!i' preocupat e a nu fi rnit e al2ii( nu nu"ai p!i:ic ci %i 4n !en! fi,ic concret. Celui care are o acti'are i,ar"onioa! a ace!tei pri"e CAAKRA 4i e!te "ai "ereu tea" ! nu fie cu"'a atacat !au( i"potri'( are o puternic ten in2 e a9i ataca !au lo'i pe ceilal2i( 4n acela%i "o ( 4n func2ie e polaritatea pe care !e "anife!t e,ec:ili+rul. Tea"a i"plicat aici e!te cel "ai a e!ea o tea" inten!( ira2ional( e "ri"ea aceleia a!ociat rolurilor e '$ntor %i '$nat. E!te un fel total %i #lo+al e anIietate %i ten!iune. A"enin2rile la ace!t ni'el nu !unt percepute at$t e "ult ca pre,ent$n pericolul e pier ere !au 4"pie icare ci "ai e#ra+ ca !ur!e poten2iale e total ani:ilare. Ma!i'a "anife!tare e teroare !au fric a!ociat ace!tei CAAKRA e!te e'i ent 4n p!i:o,e %i la pacien2ii care au !uferit un epi!o paranoi . Ur"toarea eclara2ie !e"nificati' e!pre natura %i !copul 'ie2ii apar2ine unei fiin2e care pri'e%te lu"ea prepon erent in per!pecti'a ina"i,rii 4n eIce! urero!( i,ar"onic al ace!tei CAAKRAE N?e e2i( o"ul e!te pentru "ine ca un ani"al %i ca un '$ntor. El !e apropie tiptil e locul 4n care 'a uci e... Si"t "ereu c oa"enii " p$n e!c. A%a c( 4n ti"p ce ei " p$n e!c pe "ine( 4i p$n e!c %i eu pe ei. Ace!ta e!te un ciclu repet$n u9!e "ereu %i "ereu. E!te 1ocul pentru !upra'ie2uirea celui "ai apt. Toc"ai e aceea eu nu 'reau ! la! nicio at pe ni"eni ! " i!tru#. La fel cu" un ani"al 9 ac el !i"te c cine'a 'rea !9l o"oare( 'a 4ncerca ! uci el pri"ul( la fel ac2ione, %i eu. A!ta !i"t %i eu. A!ta e!te 'ia2a( oar un 1oc e !upra'ie2uire a celui "ai puternic atunci c$n 'a co+or4 la r cina ei. Eu !unt eci ne'oit ! le fac oa"enilor ceea ce

ar 'rea ei !9"i fac "ieN. 3iecare intre CAAKRAS e!te a!ociat cu un anu"it Nele"entN. Ace!tea nu tre+uie confun ate cu ele"entele c:i"ici "o erne( care !e refer la !tructura pe ni'elul ato"ic 4n filo,ofia in ian %i Ho#:in 4ntre#ul uni'er! feno"enal e!te ',ut ca fiin alctuit in co"+inarea celor 8 in#re iente e +a,a &OAUTAS). 3iecare intre ele con2ine iferite propor2ii e "aterie &*RAKRITI) %i con%tiin2 &*URUSAA). Ace!te propor2ii po!e calit2ile !oli it2ii &p"$ntul)( flui it2ii &apa)( co"+u!tiei &focul)( "i%crii &aerul) %i !pa2ialit2ii 4n care toate celelalte eIi!t &eterul). Ele nu !unt literal p"$nt( ap( foc( aer( eter( nici "car !u+!tan2e "ateriale( "oleculare. Sunt Nele"entareN 4n !en!ul c totul poate fi anali,at ca o co"+ina2ie a lor. Ele !unt practice %i operati'e 4n !en!ul c 4ntrea#a lu"e feno"enal poate fi 4n2elea! prin ace!te concepte %i prin ele acea!ta poate fi cu u%urin2 le#at e alte a!pecte ale eIi!ten2ei noa!tre( cu" ar fi ener#ia( "entalul !au con%tiin2a !uperioar. *ri"a CAAKRA e!te a!ociat cu ele"entul p"$nt. Ea e!te prin ur"are a!ociat cu cele "ai en!e %i 1oa!e ni'ele ale eIi!ten2ei( corpul fi,ic( con%tiin2a %i aten2ia prepon erent orientat 4n planul "aterial. >n felul ace!ta( e!te u%or e ',ut cu" !unt i"plicate preocuprile ctre protec2ie %i con!er'area corpului %i eIi!ten2ei fi,ice atunci c$n con%tiin2a e!te centrat prepon erent 4n acea!t CAAKRA. E!te intere!ant c oarecu"( anato"ic( ace!t centru e!te locali,at 4n ,ona anal fiin e a!e"eni a!ociat eIcre2iei "ateriei !oli e in corp. Stu iin co"porta"entul ani"alelor 4n !itua2ii terifiante( !9a ',ut c efeca2ia e!te una in co"ponentele principale ale r!pun!ului lor fa2 e fric. /ac !unt inten! 4n!pi"$ntate( ele 'or efeca c:iar 4n "o repetat. La per!oanele !upu!e ace!tei te"eri pri"iti'e( fun a"entale( pot apare e!tul e repe e pro+le"e inte!tinale. /ac "ai "ereu eIi!t o puternic tea" profun e9a lun#ul 4ntre#ii lor 'ie2i e"o2ionale( ele pot "anife!ta pro#re!i' afec2iuni ca iaree cronice !au colite. E"o2ional %i p!i:olo#ic( acea!ta CAAKRA prepon erent ina"i,at pri'e%te cele "ai pri"iti'e te"eri %i cu cele "ai eItre"e #ra e e patolo#ie. /i:oto"ia intre atacator %i atacat e!te 4ntr9o oarecare "!ur le#at e for"area cate#oriilor pri"are e +ine %i ru. >n "o"entul 4n care fiin2a 4ncepe ! eIperi"ente,e ace!te te"eri pri"iti'e( ti"purii ea 4ncepe a e!ea !9%i or#ani,e,e eIperien2a 4n cate#oriile fun a"entale a ceea ce e!te plcut %i ceea ce e!te urero! !au a"enin2tor. Acea!ta con!tituie fun a"entul or#ani,rii p!i:ice pri"are. 0ti" 4n #eneral cu to2ii "o ul 4n care a!pectele rele !au ureroa!e ale "e iului 4ncon1urtor al copilului( e eIe"plu( 4i a"enin2 ace!tuia !ecuritatea. Ace!te a!pecte reale !au i"a#inare 4l a"enin2 cu i!tru#erea %i ani:ilarea. Mai t$r,iu( c$n apar propriile !ale i"pul!uri ne#ati'e !au e!tructi'e %i ei le proiectea, 4n eIterior( ace!tea e a!e"enea !unt !i"2ite ca a"enin2ri( ca for"e !au atacuri poten2iale. Acea!t proiec2ie !au atitu ine paranoic re,ult a e!ea 4n ur"a unei focali,ri prepon erente( necontrolate( la ni'elul pri"ului centru e for2. Cla!ic( 4n teoria p!i:analitic( #$n irea paranoic e!te le#at e tea"a unui atac pe la !pate( care poate 4n anu"ite ca,uri ! fie c:iar 4n!o2it e i"a#inarea unui 'iol anal. C&NTIENTI+AREA TEAMEI I 0ARAN&IEI LATENTE >n "ulte ca,uri( focali,area eIce!i' a ener#iei 4n ace!t centru nu e!te eIpri"at 4n "o e'i ent. 3oarte "ulte per!oane nu !unt eIterior !au ,#o"oto! paranoi e nefiin con%tient preocupate e 'iolen2 %i atac( ar un curent !u+teran e orientare net paranoic le poate colora totu%i 'ie2ile e"o2ionale tran!for"$n u9le 'ia2a 4n infern. A a uce acea!ta c$t "ai repe e 4n con%tiin2 e!te a e!ea o parte i"portant a oricrui proce! purificator e cre%tere %i ar"oni,are #eneratoare e !ucce!. At$t ti"p c$t fiin2a operea, intr9o !ta, pre o"inant paranoic( ea r"$ne incon%tient e foarte "ulte a!pecte luntrice. Tot ceea ce e!te ne#ati' !au e!tructi' 4n uni'er!ul !au luntric e!te ne#at ca apartin$n ei %i proiectat con!tant 4n ceilal2i. /in ace!t "oti'( i"pul!urile !ale

e!tructi'e nu !unt 4n "area "a1oritate a !itua2iilor !u+ controlul !u. Cel "ai a e!ea ea pur %i !i"plu nea# c ace!tea fac parte in ea. /in contr( ea !e i"a#inea, ca fiin foarte afectuoa! %i +un. Ceilal2i !unt cei e care tre+uie "ereu ! !e p,ea!c. Ei 'or !9o rnea!c( ! o 1i#nea!c( ! o "anipule,e !au ! o atace. Acea!t atitu ine "en2ine o con!tant focali,are i,ar"onioa! a ener#iei la ni'elul pri"ei CAAKRA. Atunci c$n o "are parte a per!onalit2ii !ale nu e!te inte#rat atorit faptului ca e!te proiectat 4n eIterior( ea 'a fi con!tant , runcinat e tea" %i 4n per"anent !tare efen!i'. Nu eIi!t nici un !enti"ent e !ta+ilitate 4n ca,ul ei. >n !tr'ec:iul !i"+oli!" al #$n irii in iene !e !pune c ele"entul p"$nt face ca fiin2a ! fie eficitar. 3iin2a u"an e!te atunci a#itat( i"pul!i'( necontrolat. Ea o!cilea, rapi e la o !uperficial +l$n e2e la 'iciu eIacer+$n u9!e apoi 4n !tri efen!i'e pline e o tea" a+i!al ne efinit. 3r 4n oial !in#urul "o e a re,ol'a pro"pt a!e"enea !itua2ii e!te e a a uce 4n con%tiin2 acele pr2i ale ei pe care nu le orea eloc ! le pri'ea!c. Se %tie c toc"ai e aceea !o"nul con%tiin2ei ,"i!le%te "on%tri. Scrierile +u i!te e!criu po'e!tea unui a#ricultor care reali,a cele "ai uluitoare recolte( 4n fiecare an. El !tr$n#ea +le#arul ani"alelor !ale %i 4l 4"pr%tia pe p"$nt. >n fiecare an( p"$ntul era refcut iar recolta era in nou +o#at %i fru"oa!. Secretul !u era +le#arul care fertili,a recolta. Ac2iunea a#ricultorului era e a !coate +le#arul %i a9l 4"pr%tia pe c$"p. Un alt a#ricultor a #!it acea!t "unc ca fiin peni+il %i neatr#toare. El n9a 'rut ! fie i"plicat 4n a!pectul a%a9,i! N"ur arN( al "uncilor a#ricole( a%a c nu a colectat +le#arul pentru a9l 4"pr%tia pe c$"p. /up c$2i'a ani( recoltele !ale au 4nceput #ra at ! i"inue,e. Lanurile !ale nu "ai cre%teau "ari %i 'i#uroa!e( 4n cele in ur" !olul !u a e'enit !teril. Cre%terea p!i:ic e!te prin ur"are 4ntr9o oarecare "!ur +a,at pe proce!ul a ucerii continue 4n con%tiin2 a acelor pr2i in fiin2a noa!tr pe care 4nainte le con!i era" ca fiin re!pin#toare !au i"orale( a!tfel ca ele ! poat fi inte#rate( tran!"utate %i !u+li"are 4n uni'er!ul no!tru luntric. /e%i eIperien2a tririi o"inante la ace!t ni'el e con%tiin2 !ur'enin prin eIacer+area ener#iilor pri"ei CAAKRA poate prea oarecu" !tranie o"ului o+i%nuit( eIi!t anu"ite %coli e p!i:olo#ie %i p!i:iatrie occi ental care !9au ocupat e acea!t !tare pre o"inant la anu"ite fiin2e u"ane. Scrierile lui AARRL STACK SULLI?AN( e eIe"plu( tratea, pe lar# eIperien2a p!i:opat la ace!t ni'el e!criin ce 4n!ea"n ! 'e,i lu"ea nu"ai in per!pecti'a luntric a ace!tei pri"e CAAKRA( fiin per"anent o"inat e tea"a e ani:ilare atunci c$n trie%ti 4ntr9 o lu"e e coloratur i"en! paranoic. Implica6ii culturale *ute" caracteri,a nu nu"ai in i'i,ii %i %colile e p!i:olo#ie up CAAKRA pe care !e focali,ea, prepon erent( ar c:iar %i culturile. Societ2ile pri"iti'e( preocupate "ai ale! cu '$ntoarea %i 4n care pe pri"ul loc !e i"pune ne'oia e!en2ial e !upra'ie2uire 4n "e iul lor natural( 4n care o"ne%te le#ea N1un#leiN !au altfel !pu! a !upra'ie2uirii celui "ai apt( reflect pre o"inan2a ener#i,rii unilaterale a lui MULA/AARA CAAKRA. >n toate !itua2iile !ociale 4n care le#ea %i or inea !unt te"poral !u!pen ate !au i!tru!e poate apare un fel e re#re! !au alunecare cultural 4n care a e!ea preocuparea principal tin e ! fie orientat !pre !upra'ie2uire %i tea"a e a nu fi atacatE un eIe"plu ra"atic( !e"nificati' 4n ace!t !en! apare 4n fil"ele Je!tern( atunci c$n ili#en2ele erau ur"rite. La cealalt eItre"( o eIce!i' !au ri#i aplicare a le#ii %i or inii poate e a!e"eni tr a o influen2 colecti' pre o"inant a pri"ului centru e for2( 4ntr9un "o "ai !u+til( acea!t influen2 poate fi ',ut 4n preocuparea eIa#erat a culturii occi entale e "i,erie %i N#er"eniN.

SOA)(IST(ANA C(A;RA

C(A;RA GENITAL1/ 0L1CEREL SEN+UALITATE I SE*UALITATE


Al oilea centru !ecret e con%tiin2 e!te a"pla!at 4n afara corpului fi,ic( 4n apropierea or#anelor !eIuale eoarece( fi,iolo#ic 'or+in ( aici !e afl ie%irea flui elor !au( cu alte cu'inte( controlul urinrii %i al eIpul,rii !per"ei %i !ecre2iilor "en!truale( 4n ti"p ce MULA/AARA e!te a!ociat ele"entului p"$nt( ace!t centru e!te 4n le#tur cu ele"entul !u+til ap. *!i:olo#ic( SJA/AISTAANA CAAKRA e!te le#at e eclan%area in!tinctelor procreati'e( e i"pul!urile !eIuale( e !en,a2iile erotice( e tririle a"oroa!e( e eIcita2ie %i e o focali,are a!upra plcerilor !i"2urilor. >n ti"p ce pri"a CAAKRA &MULA/AARA) pri'ea !upra'ie2uirea in i'i ual %i autocon!er'area( ener#iile la ni'elul ace!tui centru pri'e!c !upra'ie2uirea %i perpetuarea !peciilor. /eci perpetuarea !peciei e!te tot o nece!itate +iolo#ic %i in!tinctual( ea e!te ce'a "ai pu2in pri"iti'( fiin oarecu" incolo e tea"a +a,al e a nu fi ani:ilat. Scopul !u !e afl 4n "are "!ur incolo e !i"pla aprare %i autoprotec2ie. Ener#ia ace!tui centru e for2 e!te r!pun,toare e un anu"it #en e creati'itate %i fante,ie care operea, 4nc la un ni'el +iolo#ic #ro!ier. . fiin2 u"an care are ener#ia central prepon erent 4n acea!t a oua CAAKRA 'a fi contant preocupat e plcerile !en,uale ur"rin c$t "ai e!( 4n !pecial eIperien2ele erotice %i !en,uale. Arunci c$n ea 4nt$lne%te o alt fiin2 e !eI opu! 'a tin e i"e iat ! o pri'ea!c "ai ale! ca pe un poten2ial o+icei !eIual ec$t ca pe un cole#( prieten( cuno%tin2( concurent !au ca pe cine'a e care !9i fie tea" &precu" 4n ca,ul pre o"inan2ei pri"ei CAAKRA) I"plicarea intern 4n acti'itatea erotic atunci c$n !e reali,ea, continen2a &a"oroa!) nu in ic totu%i( 4n "o o+li#atoriu o o"inant pe ace!t centru e for2 ac poten2ialul !eIual e!te tran!"utat %i !u+li"at 4n "o a ec'at. . per!oan care a co"i! un "are nu"r e 'ioluri %i care a'ea o #ri1 eIa#erat pentru propria !a !upra'ie2uire a fo!t la un "o"ent at 4ntre+atE NCe aprea 4n "intea ta 4n ti"pul ace!tor atacuri( plcere fi,ic !au orin2a e !upra'ie2uirePN Rea"intin u9%i eIperien2ele re!pecti'e( autorul acelor fapte a !pu!E NSeIul nu e!te cine %tie ce pentru "ine. . fcea" oar in orin2a e r,+unare. Tre+uie ! atac pe cine'a pentru a9l a#re!a in c$n 4n c$n ( a!tfel eu !i"t c !upra'ie2uie!c.N /e!i#ur( o fiin2 prepon erent acti'at pe SJA/AISTAANA CAAKRA e!te "ai pu2in !c:ilo it %i ce'a "ai li+er ec$t alta care e!te "ai "ereu preocupat e tea"a ani:ilrii( a!ociat pre o"inan2ei acti'rii lui MULA/AARA CAAKRA. Atunci c$n con%tiin2a ne e!te orientat cu prec ere ctre o+$n irea "o elelor e !en,a2ii a"oroa!e( erotice !au !eIuale i"perio! nece!are( a'e" "ult "ai "ult ener#ie ec$t atunci c$n ea e!te +locat oar 4n centrul e for2 al autocon!er'rii &MULA/AARA). ?o" fi atunci e o+icei 4"preun cu "ai "ulte per!oane( ce'a "ai e!c:i%i luntric %i 'o" a'ea ne'oie e "ai pu2ine ore e !o"n atorit re'itali,rii. . per!oan 'ital care a!pir ctre a"or( !eI !au eIperien2e erotice plenare #enerea, 4n "o clar "ai "ult ener#ie( care o 'a face ! !e !i"t "ult "ai +ine ec$t o alta 4n#ri1in u9!e nu"ai e propria !a con!er'are lar'ar care enot e a!e"enea e#oi!" eIacer+at. /e fapt !e %tie c fiin2ele a cror con%tiin2 e!te puternic %i pre o"inant ancorat pe ni'elul lui MULA/AARA !unt confruntate cu !o"nolen2a %i cu ten in2a e a a or"i un !o"n ca e plu"+ "ai ale! 4n ti"pul pri"ei pr2i a !erii. *!i:anali,a lui 3REU/ 4%i focali,ea, optica a!upra naturii u"ane ancorate pre o"inant 4n SJA/AISTAANA CAAKRA. Teoria fun a"ental a naturii p!i:olo#ice a o"ului 4n ca rul

!i!te"ului p!i:analitic pri"ar e!te eri'at "ai ale! in !tu iul i"pul!urilor !eIuale. SeIualitatea e!te pri'it aici ca fun a"ent$n aproape toate "oti'a2iile. Toate conflictele %i i,ar"oniile erau #$n ite ini2ial ca fiin a!ociate cu ificult2i !au tul+urri e!en2ial"ente e natur !eIual. *er!pecti'a lui 3reu a!upra o"ului e!te colorat e per!pecti'a ace!tei CAAKRA &SJA/AISTAANA). Ener#iile pre,ente( acce!i+ile la ace!t ni'el 4n ca,ul unei fiin2e puternice !unt( e!i#ur( at$t e "ari 4nc$t ac 4ncerc" oar ! le !upri"" pur %i !i"plu fr a reu%i ! le tran!"ut" %i !u+li""( ele pot continua ! influen2e,e 4ntr9un "o "a!cat "oti'a2iile %i per!onalitatea pro uc$n a e!ea 'erita+ile "utilri p!i:ice. >n tra i2ia Ho#:in !ecret !unt ou "eto e e a opera inteli#ent cu ace!te ener#ii. Una in ele con!t 4n a controla perfect %i canali,a prin continen2a a"oroa! ener#iile ace!tei CAAKRA 4n 'e erea tran!"uta2iei poten2ialului !eIual pentru eIperi"entarea ero!ului %i !en,ualit2ii 4ntr9un "o care ! contri+uie #ra at fr a 'l#ui fiin2a la autoeIpri"are !uperioar %i cre%tere !piritual. Cealalt po!i+ilitate #reu e reali,at e ctre oricine( ac nu are un "ental puternic e!te e'itarea focali,rii ener#iei 4n ace!t centru %i concentrarea con!tant( e#al 4n 'e erea canali,rii !au Nri icriiN ei irect 4n centrii !uperiori cu" ar fi ADNA CAAKRA. Acea!t re irec2ionare a poten2ialului !eIual tran!"utat e1a e!te nu"it !u+li"are 4n p!i:anali, %i per"ite ! ne folo!i" ener#ia c:iar prin eIercitarea controlat a func2iei !eIuale 4n !copuri creatoare %i !pirituale ca arta !au tre,irea %i eIplorarea uni'er!ului luntric prin "e ita2ie( concentrare !au i entificare. Acea!t "eto a continen2ei( !au a controlului eplin 4n ti"pul tririlor a"oroa!e !au !eIuale &ORAAMACAARLA) nu 4n!ea"n eci neaprat !upri"area !au e'itarea acti'it2ii !eIuale( ci "ai cur$n o fer" re irec2ionare interioar a ener#iei ce !e reali,ea, prin !u!pen area co"plet a e1aculrii &c:iar %i 4n ti"pul an#renrii efecti'e a actului !eIual). >n acea!t !tare fiin2a !au cuplul put$n ! re!i"t un nu"r neli"itat e or#a!"e fr ! !e e!carce eloc. Acti'itatea a"oroa! eli+erea, o i"en! cantitate e ener#ie. A e!ea &4n "o o+i%nuit) ten!iunea !eIual e!te at$t e "are 4nc$t nu pute" !uporta ec$t par2ial !tarea e !upra4ncrcare re,ult$n in acu"ularea ener#iei 4n !i!te"ele noa!tre at$t la +r+at c$t %i la fe"eie. *e "!ur ce ener#ia cre%te prin acu"ulare( tin e" ! e'eni" a#ita2i( nea!t$"pra2i( fru!tra2i( nelini%ti2i %i ! cut" ! #!i" o "o alitate e a o e!crca 4ntr9un anu"it "o . "VA URMA "

AN II C $A SOA)(IST(ANA C(A;RA
(continuare la cursul nr' $: AN II! Acea!ta !e poate "anife!ta( e eIe"plu( !u+ for"a unor ie%iri e"oti'e "o"entaneE N. ! la! totul +altN( N M9a" !turatN( up care apare o u%oar !en,a2ie e u%urare( !tarea noa!tr luntric cal"$n u9!e oarecu". >n alte ca,uri( u%urarea e!te inten! %i plcut re!i"2it( fiin reali,at c:iar prin 1ocuri erotice( "$n#$ieri( !rut( care nu i"plic acti'itatea !eIual. /ac acea!ta a e'enit "o alitatea o+i%nuit e anulare a ten!iunilor !au fru!trrilor( atunci !upri"area !eIualit2ii !au a 1ocurilor a"oroa!e pentru o perioa e ti"p 'a #enera( e'entual( o !tare e ten!iune %i a#ita2ie. Atunci 'a apare nu nu"ai o !tare e !uprapre!iune !au ten!iune fi,ic 4n ,ona #enital( ci %i o !en,a2ie e !t$n1eneal !au co"pleI e fru!trare 4n!o2it e un anu"it i!confort p!i:ic. Totu%i( cu a1utorul ASANA9elor %i a altor proce ee AATAA9L.GA pliin u9!e unui antrena"ent a ec'at( aceea%i ener#ie !ta#nant poate fi tran!"utat %i refocali,at 4n centrii e for2 !uperiori. Acea!ta e'ine( 4n "o #ra at( in ce 4n ce "ai u%or e reali,at pe "!ur ce !e a"plific proce!ul cre%terii %i e'olu2iei in i'i uale. Treptat( ener#ia creatoare poate fi inte#ral tran!for"at %i utili,at 4n "o plcut 4ntr9o 'arietate e "o uri non!eIuale( #ra2ie unei !u+li"ri luntrice co"plete. E!te ca %i cu" Ncircuitele electriceN in i'i uale !9ar N"aturi,aN %i ar e'eni capa+ile ! !uporte ten!iuni in ce 4n ce "ai ri icate. /up !tr'ec:ile tratate Ho#:ine !ecrete( 4n ti"purile 'e ice eIi!tau anu"ite for"e e ini2iere acor ate e ctre "ae%trii Ho#:ini nu"ai unor i!cipoli a'an!a2i( care practicau controlul eplin a!upra poten2ialului !eIual. Acea!t "eto ( nu"it UR/?ARETAS !au Na con uce !au a 4ntoarce prin !u+li"are ener#iile creatoare 4n planurile !uperioare ale fiin2eiN( facilita a!cen!iunea ener#iei &care 4n "o nor"al e!te orientat ctre eIterior( ctre procrea2ie) ctre creier %i recircularea ei ar"onioa!( +enefic 4n corp. Acea!t "eto tran!"ut %i ele'ea, toto at con%tiin2a( fc$n 9o ! urce ca o"inant e la centrii inferiori !pre cei !uperiori. Acea!t "eto e cltorie a!cen ent( e!te cuno!cut %i a!t,i e Ho#:inii a'an!a2i fiin inteli#ent aplicat "ai ale! 4n conteItul !i!te"ului TANTRA L.GA. Ace%tia afir" c +ucuria !au plcerea atin! prin e!crcarea !au e1acularea poten2ialurilor !eIuale &acea!ta anul$n +ru!c 4n "o centrifu# ten!iunea erotic) nu !e poate co"para cu +eatitu inea re,ult$n in con!er'area %i a"plificarea ace!tei ener#ii pe "!ura con ucerii ei 4n centrii !uperiori e for2 c:iar %i ti"pul unei acti'it2i !eIuale con%tient controlate. A!tfel( 4n ti"p ce pentru unii !eIualitatea e!te o cau, e epui,are %i re#re!( al2ii o pot utili,a ca pe un "i1loc rapi e cre%tere !piritual %i con!tant re#enerare luntric. Corect %i con!tant aplicat( ace!t principiu con uce( c:iar prin i"plicarea 4n e'eni"ente eIterioare( la tran!cen erea lor. *ractica plin e !ucce! a ace!tor "eto e poate fi "ai +ine 4n2elea! prin rea"intirea faptului c ni'elurile !uperioare %i tran!per!onale ale con%tiin2ei %i a+or ate nu"ai up ce !u+con%tientul propriu a fo!t pe eplin eIplorat( purificat( polari,at %i inte#rat. La ni'elurile "ai profun e ale !u+con%tientului( prin inter"e iul lui SJA/AISTAANA CAAKRA pre o"inant( fiin2a !e confrunt cu ten in2a interioar e a fu,iona cu o+iectele !au !trile percep2iei !ale. Aici( fiin2a e!te a e!ea confruntat cu puternice ata%a"ente %i cu !enti"entul totalei i entificri !au

a+!or+iri cu cellalt. Tot aici( eoarece ni'elurile !uperioare "ai e,'oltate ale func2ionrii "entale !unt i"inuate( e!te eIperi"entat o ten in2 pri"iti'( con!er'atoare( re#re!i'( "i"etic. La ace!t ni'el pot !ur'eni feno"enele p!i:ice( colecti'e cuno!cute ca p!i:o,e e "a!( aici "entalul in i'i ual fu,ion$n aproape !pontan cu "eniul celorlalte per!oane( a!cen entul fiin at e "entalul cel "ai puternic. Aici( confor" !tr'ec:ii p!i:olo#ii Ho#:ine( c:iar p!i:i!"ul no!tru e!en2ial. *RANA !au CAITTA( poate intra 4n contact telepatic %i fu,iona cu acela al altor fiin2e per"i2$n u9ne ! ne e!coperi" %i alte ipo!ta,e( #ra2ie re,onan2ei. *racticile tantrice e !cufun are controlat( con%tient 4n eIperien2a !en,ual inten! !unt ci e eIperi"entare ale ace!tor feno"ene. Ele con!tituie o apropiere rapi e eIperien2a unicit2ii uni'er!ale %i i entificrii totale cu ne"r#inirea. Ele a uc( prin inter"e iul ace!tui centru e for2( la lu"in( in profun,i"ile !u+con%tiente( ten in2a e a fu,iona plenar %i a ne contopi la ni'elul !u+con%tientului colecti' cu ceilal2i. *roce eele tantrice ofer o !c:e" e!en2ial up care fiecare poate ac2iona %i eIplora eIperien2a e a e'eni UNUL cu o alt fiin2 & atorit fu,ionrii polare( profun e) !au cu 4ntre#ul Uni'er!( prin con%tienti,area electi'( eItre" e profun ( a ni'elurilor celor "ai !u+tile ale 'ie2ii "entale. Te:nicile tantrice( #ra2ie controlului eplin( a uc !en,ualitatea la ni'elul con%tiin2ei( a!tfel 4nc$t acea!ta poate e'eni un "i1loc e a tran!cen e ilu,ia. Ele per"it practicantului ! e!copere ful#ertor i"en!iunile interioare ne+nuite ale ace!tor eIperien2e %i !9%i e,'olte acele ni'eluri ale con%tiin2ei e la care uniunea e'ine co!"ic( tran!per!onal. >n TANTRA L.GA( a!pirantul 4n'a2 !9%i re irec2ione,e i"pul!ul !eIual pentru a reu%i ! tran!cean prin contopirea cu cellalt( ni'elul fi,ic( a1un#$n a!tfel la !tructurile !uperioare ulti"e. La 4nceput( c$n ener#ia !e urc la ni'elul ace!tui centru e for2 &SJA/AISTAANA CAAKRA)( el poate pri'i un o+iect !au o fiin2 4n "o !en,ual %i poate cuta fu,iunea la ni'elul fi,ic. Co!"i,area %i tran!fi#urarea actelor fi,ice( conco"itent cu e,'oltarea capacit2ii e auto9 o+!er'a2ie c:iar 4n "i1locul freneticelor 1ocuri !en,uale( con uce ful#ertor incolo e interac2iunea fi,ic %i erotic !en,orial( ilat$n u9i pe cei oi incolo e fu,iunea per!onalit2ilor. TANTRA ne a1ut i"en! ! 'e e" atotcuprin,toarea con%tiin2 eIi!t$n latent 4n cellalt %i ne per"ite ! fu,ion" in!tantaneu cu ace!t ni'el e!en2ial al fiin2ei celuilalt. Cellalt( la r$n ul !u( 'a putea face la fel cu noi. A!tfel( interac2iunea intre unul %i cellalt e!te tran!for"at. Or+atul %i fe"eia a1un#( #ra2ie unei inefa+ile tran!fi#urri( ! !e perceap ca principiile "a!culin &M) %i fe"inin &9) ale Uni'er!ului 4n practicile tantrice foarte a'an!ate( fiin2ele fi,ice nici nu "ai !unt nece!are( iar ten in2a e uniune e!te con%tienti,at la un ni'el aproape a+!tract 4n co"para2ie cu "eto ele tantrice eIterioare( fi,ice. Tra i2ional( 4n TANTRA L.GA !unt e!cri!e trei tipuri !ecrete e te:niciE 7) KAULA 9 utili,$n fiin2e eIterioare %i actul !eIual propriu9,i!@ 2) MISARA 9 o for" oarecu" "iIt( 4n care a orarea eIterioar e!te co"+inat cu concentrarea a!upra !u+li"rii !au( altfel !pu!( a ri icrii ener#iei interioare KUK/ALINI in CAAKRA 4n CAAKRA -) SAMALA 9 cea "ai pur for" e TANTRA( 4n care principiile con!tituente ale Uni'er!ului "anife!tat !unt o+iceiul concentrrii interioare( fu,iunea "anife!t$n u9!e nu"ai la ni'elul con%tiin2ei( cu Nfe"eia interioarN( care e!te 4n acea!t fa, ener#ia latent KUN/ALINI care( 4n #eneral( !e afl 4n !tare latent 4n MULA/AARA CAAKRA 4n uni'er!ul fiin2ei u"ane. Toate ace!te te:nici %i "ulte altele pot fi practicate cu !ucce! ac !unt 4n!o2ite e eta%are !au non9ata%a"ent %i e un profun i!cern"$nt. A a+or a toate ace!te eIperien2e 4n!ea"n( 4n e!en2( a nu r"$ne nicio at prin! %i pier ut 4n plcerea 4n!%i. Tot eauna plcerea tre+uie ! fie luci controlat. Tre+uie per"anent ! eIi!te un anu"it control( o anu"it luci itate. Iar 4n ca,ul !eIului( interac2iunea a"oroa! nu tre+uie ! fie oriental ctre atin#erea

or#a!"ului eIplo,i' &cu e1aculare %i e!crcare ire'er!i+il e ener#iei. /e!c:i erea total( controlul perfect( precu" %i un !i"2 al Nprelu iuluiN tran!fi#urator !unt !trin#ent nece!are. Cura1ul e!te( e a!e"enea( nece!ar. S citi" acu" cu'intele unui terapeut occi ental fai"o!( care a ur"rit ! fac in eroti!" %i !en,ualitate o "o alitate e cre%tere !piritualE N/ac o fiin2 trie%te o 'ia2 !eIual plenar %i 'ia2a i e!te creat e !en,a2iile !ale erotice controlate( atunci 4ntrea#a !a 'ia2 e'ine un euforic prelu iu a"oro! %i ea 'a fi oric$n #ata ! ptrun !au ! !e la!e ptrun! p!i:ic !au "ental( e fiin2a celuilalt. *lcerea atunci nu e!te oar o reco"pen!( nu e!te nu"ai !ati!fac2ie 4"prt%it... ea e!te acea !tare eIta,ic care e!te ea 4n!%i reco"pen!ant e!te acea !tare a !i"2irii !au ac2iunii care core!pun e e'olu2iei reale a fiin2ei. *lcerea atunci nu "ai e!te o cutare in i'i uali!t( cut$n !uferin2a !au ur"rirea unor 2eluri :e oni!te. Ea e!te "ai "ult o "i%care unitar ctre contactul cu ne"r#inirea( eIpri"are e !ine( pentru a e'eni ceea ce 4n REALITATE e%ti. Atunci plcerea e!te re efinit %i ea !e tran!for" 4n ceea ce pute" nu"i +ucurie oceanic. NA 4n r,ni ! fi" ce !unte" e!te o i"en! plcere( re'elarea e !ine e!te o infinit plcere. Ea e!te r cina +ucuriei ulti"e... +ucurie oceanic 9plcere( e!te !enti"entul cre%terii %i 'italit2ii noa!tre. Noi cei care cre e" c !unte" ,ei pentru c a" creat o lu"e( a" c,ut 4n propria noa!tr cur! eoarece 4ncerc" ! ne +ucur" oar e ceea ce a" creat 4n loc ! ne +ucur" infinit e Creator( ',ut 4n actul crea2iei. &NSETUALITL( SEL3 AN/ SUR?I?ALN San 3ranci!co( Lo e Star *re!!. 7C<7)

MULA/AARA CAAKRA &5 Spi2e ener#etice) X a%a cu" e!te perceput prin clar'i,iune9

SJA/AISTAANA CAAKRA& = Spi2e ener#etice) X a%a cu" e!te perceput prin clar'i,iune9

MANI0URA C(A;RA C(A;RA 0LE*ULUI S&LAR/ E*0ANSIUNEL )&MINARE I SU0UNERE 3iecare intre CAAKRA9! e!te eIperi"entat ca fiin +ran%at %i aliniat pe o aI 4n ca rul 4n'eli%ului pranic &+ioener#etic)@ acea!ta poate fi e!cri! ca o aI a ener#iei care !e 4ntin e 'ertical( e la centrul e la +a,a coloanei 'erte+rale MANI*URA CAAKRA p$n 4n cre%tetul capului &SAAASRARA). Acea!t aI e!te a"pla!at central( nu neaprat e9a lun#ul !uprafe2ei eIterioare a !patelui. Atunci c$n ne a%e," corect cu !patele c$t "ai rept pentru "e ita2ie( c:iar %i coloana 'erte+ral e!te aliniat fa2 e acea!t aI( a"$n ou fiin inti" an#renate. >n ace!te con i2ii( eIperien2a acti'rii centrilor e for2 unul c$te unul e9a lun#ul aIei e!te "ai u%or e perceput. Al treilea centru al con%tiin2ei e!te a"pla!at i"e iat !u+ ni'elul o"+ilicului( 4n plan !u+til( 4n afara corpului fi,ic. El e!te a!ociat ele"entului !u+til foc. Ne referi" a e!ea la acea!t ,on corporal ca fiin YYpleI !olarN. Aici( e fapt( !e afl un fel e N!oareYY interior( pro u! printre altele %i e oIi area %i e Nar ereaN "$ncrii. >n contra!t cu plantele care 4%i iau ener#ia irect e la !oare( ani"alele tre+uie( 4ntr9o anu"it "!ur( ! %i9o pro uc !in#ure. Ele eItra# a!tfel ener#ia e1a capti' 4n !u+!tan2a plantelor %i o eli+erea, apoi prin proce!ele i#e!ti'e. Acea!t co"+u!tie interioar a!i#ur ener#ia nece!ar "en2inerii 'ie2ii. Atunci c$n ace!t foc intern e!te ar"onio! %i ec:ili+rat( el confer fiin2ei 4ncre ere 4n for2ele proprii( !ntate perfect( a!i"ilarea corect a :ranei %i un 4nalt ni'el ener#etic( a!i#ur$n u9i puterea e a lucra foarte "ult( fr a o+o!i repe e. /ac el( 4n !c:i"+( nu e!te ec:ili+rat( acea!ta poate con uce 4n ti"p la o !erie e !tri "ala i'e !au pro+le"e i#e!ti'e( cu" ar fi ulcerul. >n alte ca,uri( focul poate fi eIce!i'( ar pro!t utili,at !au 4ntr9o "are "!ur necontrolat #ener$n atunci infla"area fe2ei( i"pul!i'itate %i irita+ilitate. Ener#ia focului e!te( e o+icei( 4n"a#a,inat la ni'elul pleIului !olar. C$n MANI*URA CAAKRA e!te prepon erent ener#i,at fiin2a o+$n e%te capacitatea e a fi !pontan fr efort( eItraor inar e ina"ic %i c:iar o"inatoare. Atunci c$n efectele p!i:olo#ice le#ate e acea!t CAAKRA nu au fo!t la ti"p a u!e 4n con%tiin2 %i pro"pt re,ol'ate( conflictele re,ult$n e aici ne 'or con uce ctre preocuparea eIacer+at e a controla %i a ne eIercita puterea e o"ina2ie a!upra altor per!oane. Co"porta"entul ne 'a fi cel "ai a e!ea caracteri,at in i:oto"ia !au i'i,iunea o"ina2ie9!upunere. . a!tfel e fiin2 'a putea a1un#e ! tin ctre o o"inare tiranic a tuturor( c:eltuin u9%i tot ti"pul %i puterea 4n a9%i eItin e "ereu !fera e influen2 per!onal !au 'a putea fi &4n ca,ul unei pre o"inan2e recepti'e LIN a acti'rii lui MANI*URA CAAKRA) eIact opu!ulE !upu!( 'er!atil %i la%. EIi!t( 4n!( a e!ea !itua2ii foarte rare( fiin2a( 'a alterna 4ntre ace!te ou eItre"e 4n func2ie e !itua2ie. A!tfel e oa"eni 'er!atili !unt a e!eori etic:eta2i rept Nper!onalit2i foarte autoritareN. A!e"enea fiin2e u"ane nu !unt aproape eloc capa+ile !9i 'a pe ceilal2i ca e#ali %i con!tant 'or 1u eca pe oricine( etic:et$n u9l oar ca !uperior !au inferior. Ei 4i i!tri+uie pe to2i ceilal2i fie 4n roluri e fi#uri autoritare( fie e oa"eni nefa!cinan2i( +anali. 0i alte tipuri e per!onalitate pot reflecta conflicte nere,ol'ate le#ate e pertur+area ener#iilor la ni'elul ace!tui centru e for2. Stu iile p!i:olo#ice a!upra +olna'ilor e ulcer arat c ei !unt a e!eori oa"eni care !e !tr uie!c !9%i a!u"e re!pon!a+ilit2ile unei po,i2ii o"inatoare( in control( e%i fun a"ental( 4n profun,i"e( ei au ten in2a e a fi pa!i'i( epen en2i %i !upu%i. Una intre %colile e p!i:olo#ie care !9a focali,at in plin a!upra ace!tui a!pect a fo!t 4nte"eiat e AL3RE/ A/LER( care a e,'oltat no2iunea e co"pleI e inferioritate( %i !9a ocupat 4n eo!e+i e "o ul 4n care ne co"pen!" a e!ea !enti"entele e inferioritate prin crearea unui fal! !i"2 al !uperiorit2ii. A/LER tin ea !9%i 'a pacien2ii preocupa2i prepon erent e e"ula2ie( co"peti2ie( a"plificarea puterii e i"punere %i o"inare. El a artat c

p$n %i actul !eIual poate fi eIperi"entat uneori ca o cucerire !au o"inare 4n loc e a fi re!i"2it ca inten! plcere !eIual. El a !e!i,at faptul c 4n copilrie( !enti"entele acute e ina aptare %i inferioritate 4ncercate atorit relati'ei nea1utorri a fiin2ei !unt foarte i"portante %i c o "are parte a co"porta"entului u"an poate fi eIplicat ca o 4ncercare e a ep%i ace!t !enti"ent fun a"ental e inferioritate prin o+$n irea %i "en2inerea unei po,i2ii e !uperioritate. " VA URMA " RE+&NAT&RII >n lu"ina eIperien2ei lor "ilenare( practican2ii L.GA a'an!a2i au i entificat 4n "icroco!"o!ul luntric al fiin2ei u"ane < !i!te"e fun a"entale co"pleIe e recep2ie %i e"i!ie a celor %apte #a"e fun a"entale e 'i+ra2ii a Macroo!"o!ului. Cuno!cute !u+ nu"ele e CAAKRA9! !au focare e *UTERE 4n anu"ite tratate !ecrete Ho#:ine( ace!te < !i!te"e pot fi a!i"ilate cu < re,onatori i!tinc2i ce au rolul e a pune fiin2a 4n re,onan2 in!tantanee &atunci c$n !unt tre,i2i %i con%tient controla2i) cu o infinitate e ener#ii ale 4ntre#ii "anife!tri in 4ntre#ul Uni'er!. /ina"i,area a ec'at a ace!tor centri e for2 &CAAKRA9!)( !au re,onatori( face po!i+il atin#erea e ctre cel care 4i ener#i,ea,( pun$n u9i la uni!on cu focarele core!pon ente e putere infinit ale Microco!"o!ului( a unor capacit2i paranor"ale certe( 'erifica+ile at$t 4n noi 4n%ine c$t %i 4n afara noa!tr. >ntr9o 4ncercare e !uccint efinire( pute" !pune c ace!te < CAAKRA9! !au( "ai pe 4n2ele!ul no!tru actual REG.NAT.RII S*ECI3ICI( !unt !i!te"e 'i+ratorii e recep2ie %i c:iar e"i!ie( net i!tincte( ce pot intra 4n re,onan2 cu iferitele 'i+ra2ii9ener#ii eIcitatoare eIterioare in uni'er! a cror frec'en2 e!te aproape e#al cu frec'en2a lor proprie 4ntr9o #a" at. C VA URMA C

AN II C $2 MANI0URA C(A;RA
(continuare! Tot le#ate e ace!te eIperien2e in copilrie !e "ai e,'olt e a!e"enea %i "ulte a!pecte po,iti'e 2in$n e o "ai +un !tp$nire e !ine( autocontrol %i autono"ie( nece!are fiin2rii "ature. /e%i 3reu nu a fo!t e acor cu A ler referitor la ace!te a!pecte( propria lui teorie !9a e,'oltat #ra at 4n irec2ia a+or rii celor "ai con!tructi'e a!pecte ale func2ionrii eului. Acea!ta a #enerat ceea ce !e nu"e%te 4n "o curent N*!i:olo#ia euluiYY. E!te intere!ant e "en2ionat 4n ca rul pre,entrii noa!tre paralela intre teoriile p!i:analitice ale !ta iilor e e,'oltare prin care trece orice fiin2 %i ierar:ia Ho#:in a CAAKRAS9uritor. Etapele freu iene anale %i falice !unt a!tfel !tr$n! corelate cu pri"ele ou CAAKRAS. &Manife!tarea oralit2ii %i a 4ncre erii( care 4n "o elul p!i:analitic reflect !ta iul cel "ai ti"puriu 4n e,'oltarea fiin2ei u"ane !unt re,ol'ate la ni'ele "ai 4nalte e con%tiin2 4n !i!te"ul L.GA( ace!tea fiin 4n !pecial le#ate e centrul !ecret e for2 al #$tului( &?ISAU//AA CAAKRA). EIten!ia pe care a at9o ERIK ERIKS.N a!upra "o elului e e,'oltare freu ian e!crie etapa ur"toare &core!pun,$n lui MANI*URA CAAKRA)( ca centrat pe rela2ia N:rnicie contra inferioritateN.

MANI*URA CAAKRA &76 !pi2e ener#etice) 9a%a cu" e!te perceput prin clar'i,iune *ri"ii trei centri e for2 e!cri%i p$n aici( "ai ale! in punct e 'e ere p!i:ic !unt !tr$n! le#a2i e nece!it2ile %i i"pul!urile e!en2iale( in!tinctuale pentru "en2inerea 4n c$t "ai

+une con i2ii a fiin2ei. Ele !e refer la autocon!er'are( perpetuarea !peciei %i func2ionarea !au "anife!tarea efecti' 4ntr9o lu"e con!tant co"petiti'. Apare aici e'i ent( o "i%care pro#re!i'( #ra at( e la preocuprile pri"are e +a, ctre altele in ce 4n ce "ai rafinate. *ri"a CAAKRA e!te( a" ',ut( o"inat e acti'itatea e autocon!er'are %i per"anent pre'enire a ani:ilrii fi,ice. Al oilea centru e for2 e!te a!ociat r!pltirii erotice !en,uale %i 4n #eneral !ferei e trire !eIual. >ntr9un !en! "ai lar# ace!ta e!te centrul perpeturii %i "en2inerii !peciei. Al treilea centru e for2 e!te a!ociat co"porta"entului efecti' %i o"inator al in i'i ului( care 4i 'a per"ite ! e'in eIpan!i' %i !9%i re,ol'e ne'oile per!onaleE 4"+rc"inte( a po!t( a!i#urarea %i i#erarea :ranei. Atunci c$n intr" 4n !fera celei e a patra CAAKRA &ANAAATA CAAKRA) pr!i" !fera #lo+al a con i2ionrilor %i pre o"inan2ei a!pectelor in!tinctuale %i "ateriale ale 'ie2ii !itu$n u9ne 4ntr9o per!pecti' care 4ntr9o anu"it "!ur tran!cen e in i'i ualul. ANA(ATA C(A;RA C(A;RA INIMII/ EM&IEL A#ECTIVITATEL EM0ATIE Centrul !ecret al ini"ii core!pun e unui punct focar !ituat la "i1locul i!tan2ei intre !$ni( precu" %i proiec2iei ace!tuia la ni'elul coloanei 'erte+rale. Ace!t centru "arc:ea, un fel e tran,i2ie 4ntre centrii e for2 &CAAKRAS) e 1o! an#rena2i !au i"plica2i 4n a!pectele "ai "ult +iolo#ice e con!er'are %i !upra'ie2uire %i cei e ea!upra lui ANAAATA CAAKRA a!ocia2i cu for"ele e con%tiin2 in ce 4n ce "ai ele'ate. Centrii e for2 !uperiori !ecre2i( up cu" 'o" 'e ea( !unt 4n !tr$n! le#tur cu ni'ele e con%tiin2 "ai pu2in le#ate 1o!( la lu"ea fi,ic( "ai pu2in li"ita2i e e#o %i ata%a"ente %i in ce 4n ce "ai i"per!onali prin natura lor !pecific. ANAAATA CAAKRA !e afl c:iar ea!upra iafra#"ei. /iafra#"a e!te o !tructur "u!cular e for"a unui o"( care !epar ca'itatea a+ o"inal e cea toracic. Su+ !co+itura iafra#"ei !e afl !to"acul( ficatul( uo enul( partea principal a aparatului i#e!ti' %i( up cu" a" ',ut e1a al treilea centru !ecret e for2 MANI*URA CAAKRA. /ea!upra o"ului for"at e iafra#" e!te a%e,at ini"a. Ea e 4ncon1urat e cei oi pl"$ni %i 4n'luit 4ntr9o re2ea e ner'i !upranu"it pleIul car iac. 3ocarul 4ntre#ii acti'it2i %i ener#ii ce !e afl aici e!te nu"it ANAAATA CAAKRA %i e!te 4n le#tur cu ener#iile !u+tile ale aerului. ANAAATA CAAKRA e!te( 4ntr9un anu"it !en! centrul :rnirii. *l"$nii a!i#ur oIi#enul nece!ar !$n#elui( 4n ti"p ce ini"a i!tri+uie !$n#ele prin corp( tri"i2$n o at cu el "a1oritatea co"ponentelor nutriti'e cerute e toate proce!ele e acti'itate %i cre%tere. La ace!t ni'el !unt locali,a2i %i !$nii. Ei !unt !in#urele or#ane !tructurate la fe"eie eIclu!i' 4n 'e erea :rnirii altei fiin2e@ e"o2iile %i !enti"entele pline e afec2iune pentru o alt per!oan !unt cel "ai a e!ea eIperi"entate ca un afluI e ener#ie euforic %i 'i+ra2ii eItre" e fine 4n acea!t re#iune a pleIului car iac. Senti"entul e re'r!are %i ilatare afecti' cu "ult 4n afara li"itelor corporale !au eIperi"entarea plenar a fu,iunii a"oroa!e cu o alt fiin2 !au cu "ai "ulte e!te 4n "o tra i2ional eIpri"at e fiecare popor 4n eIpre!ii caE NI9a" ruit ini"aN( NIni"a "ea e!te cu el !au NIu+e!c in ini"aN. Ini"a e!te a e!ea !i"+olul e"o2iilor %i !enti"entelor cele "ai elicate e natur afecti' 4n li"+a1ul "ultor culturi. E"o2iile puternice e natur afecti' !unt a e!ea 4n!o2ite e !en,a2ii fi,ice foarte plcute 4n "o clar locali,a+ile 4n re#iunea ini"ii %i a pieptului. /e eIe"plu( 4n ca,ul ruperii unei rela2ii !enti"entale 4n care ne !i"2ea" !u a2i inefa+il e o alt fiin2 'or+i" a e!eori e No urere !f$%ietoare 4n ini"N !au e Nini" , ro+itN. Ace!t fel e !enti"ente %i e"o2ii eo!e+ite "arc:ea, e1a o !eparare cert e preocuprile +iolo#ice %i e !upra'ie2uire ate e pri"ii trei centrii e for2 &CAAKRAS) e 1o!. *ute" !pune eci c iafra#"a !er'e%te e frontier 4ntre natura u"an inferioar( prepon erent in!tinctual %i centrii

!uperiori ce core!pun pro#re!i' unor !tri e con%tiin2 in ce 4n ce "ai e'oluate. >ntr9o tra i2ie !ecret a"erin ian( iafra#"a e!te co"parat cu !uprafa2a p"$ntului. Su+ ea !e afl ni'elul !u+teran al in!tinctelor %i naturii ani"ale a o"ului. E!te o"eniul "ateriei !oli e. /ea!upra ace!teia !e afl cerul( tr$"urile !uperioare ale con%tiin2ei u"ane cu frec'en2e e 'i+ra2ie "are( in ce 4n ce "ai rafinate %i "ai 'a!te. >ntre cer %i p"$nt !e 4ntin e iafra#"a. Acea!t !c:e" corporal foarte !e"nificati' 4%i are ecourile !ale e a!e"enea 4n 'ec:ile !i"+oluri ale MeIicului( E#iptului( .rientului Mi1lociu etc. ANAAATA CAAKRA e!te foarte i"portant %i pentru c repre,int pri"a auror a ,orilor con%tiin2ei ea!upra ori,ontului repre,entat e iafra#". Atunci c$n ener#ia !pecific acu"ulat 4n focul !u+til !olar al celui e9al treilea centru !ecret e for2 MANI*URA CAAKRA poate fi !u+li"at pentru a acti'a inten! %i a a 'ia2 !enti"entelor( afecti'it2ii %i e"patiei care !unt poten2iale 4n ANAAATA CAAKRA( efectul e!te( !i"+olic 'or+in ( a!e"ntor unui fa!cinant r!rit e !oare. Ener#ia afecti' eufori,ant ra ia, atunci cl ur. >n cur!ul e'olu2iei +iolo#ice( tre,irea %i e,'oltarea capacit2ii afecti'e %i a co"pa!iunii con!tituie un pa! "a1or 4nainte ctre un ni'el !uperior e con%tiin2 4n care fiin2a 4l trie%te pe cellalt( ie%in a!tfel prin e"patie in e#oi!"ul !u pri"ar. *rin ANAAATA CAAKRA fiin2a 4l poate tri pe cellalt e!coperin c cellalt e!te altfel ec$t cu" e!te ea. /eoarece ANAAATA CAAKRA e!te centrul !ecret al fiin2ei 4n care !unt inte#rate unele i"pul!uri e +a,( precu" %i cele "ai ele'ate a!pira2ii( ANAAATA CAAKRA e!te repre,entat 4n "ulte tra i2ii prin !teaua cu %a!e col2uri. Ace!t !i"+ol al !telei cu %a!e colturi care !e afl pre,ent at$t 4n !tr'ec:ile !crieri !ecrete ale 4n2elepciunii in iene c$t %i 4n tra i2ia e+raic e!te co"pu! in ou triun#:iuri( unul cu '$rful 4n !u! &Z)( iar cellalt cu '$rful 4n 1o! &[). Suprapunerea lor repre,int ar:etipal inte#rarea a!pectelor !uperioare %i inferioare ale naturii u"ane 4ntr9o nou !tare e unitate. ANAAATA CAAKRA e!te e o i"portan2 capital 4n filo,ofia !ecret Ho#:in eoarece centrul e for2 al ini"ii e!te punctul e 4nt$lnire a ou polarit2i !eparate( eIi!tente 4n !tructura ener#etic corporal. *ri"a intre ace!te polarit2i e!te( #lo+al 'or+in ( cea eIi!tent 4ntre CAAKRAS9urile e ea!upra !a care !unt con!i erate( luate 4"preun( ca fiin &M) %i cele e e e!u+tul ei care !unt con!i erate( 4n #eneral( ca fiin e polaritate &9). A oua polaritate e!te cea !t$n#a9 reapta( LIN &9) 9 LANG &M)( 4ntre pr2ile !t$n#a %i reapta ale corpului. /up cu" !e %tie( 4n tra i2ia Ho#:in( partea reapt a fiin2ei repre,int a!pectul e e"i!ie( acti'ul( "a!culinul( a!pectul LANG al fiin2ei( 4n ti"p ce partea !t$n# core!pun e caracteri!ticilor recepti'( pa!i'( fe"inin( LIN. . linie ori,ontal repre,ent$n acea!t polaritate 4ntre reapta %i !t$n#a %i una 'ertical repre,ent$n polaritatea 4ntre partea e !u! %i partea e 1o! for"ea,( up cu" e!te e'i ent pentru oricine( o cruce cu aIul la ni'elul lui ANAAATA. Acea!t cruce e!te un !i"+ol uni'er!al( cu toate c for"ele ei pot 'aria u%or e la o cultur la alta. *rin ur"are( ANAAATA CAAKRA repre,int centrul e inte#rare a tuturor ace!tor polarit2i. . ener#i,are foarte "are !au o interac2iune afecti' la ni'elul ace!tui centru !u+til e for2 i"plic poten2ial 4ntrea#a fiin2.

ANAAATA CAAKRA &72 !pi2e ener#etice) 9a%a cu" e!te perceput prin clar'i,iune9 RES0IRAIAL CA M&)ALITATE S0&NTAN1 )E INTEGRARE A CENTRIL&R )E #&R1 IN#ERI&RI I SU0ERI&RI . utili,are eplin a iafra#"ei e!te foarte i"portant 4n proce!ul crerii con i2iilor fi,iolo#ice ce 'or per"ite inte#rarea %i ar"oni,area a!pectelor inferioare( in!tinctuale ale fiin2ei cu cele ale a!pectelor !uperioare( in ce 4n ce "ai ele'ate( !u+li"e. Atunci c$n iafra#"a !e "i%c li+er %i natural apare 4n "o !pontan o corelare li+er 4ntre ener#iile in!tinctuale %i ni'elele !uperioare e con%tiin2 e ea!upra lui ANAAATA CAAKRA( care le pot coor ona %i controla pe pri"ele. *roce!ul natural al re!pira2iei con!t 4n a in!pira contract$n "u%c:iul iafra#"ei( aplati,$n u9i for"a e o". Ace!t act 4"pin#e a+ o"enul pu2in 4n afar 4n ti"p ce co+oar peretele ca'it2ii pectorale( "rin 4n ace!t fel !pa2iul in interiorul ace!teia( per"i2$n !i"ultan "rirea 'olu"ului pl"$nilor. . at cu eIpira2ia( iafra#"a !e relaIea, %i per"ite "u%c:ilor rep2i a+ o"inali ! o for2e,e in nou 4n !u! 4n po,i2ia !a rotun e o". Acea!ta "ic%orea, !pa2iul toracic %i 'olu"ul pl"$nilor( for2$n aerul ! ia! afar. C$n re!pira2ia !e e!f%oar 4n ace!t "o natural( relaIat( nu e!te nece!ar ec$t un efort foarte "ic Cu o "ini" ac2iune a iafra#"ei %i "u%c:ilor a+ o"inali( poate fi 'e:iculat o "are cantitate e aer( prin acea!ta a uc$n !i"ultan 4n fiin2a o "are cantitate e *RANA. Acea!ta creea, un fluI re!pirator lip!it e efort %i rit"ic care pro uce o relaIare profun %i o !tare e cal" euforic. *ieptul %i "u%c:ii u"erilor nu !unt folo!i2i eloc( iar cu%ca toracic r"$ne relaIat. Utili,area "u%c:ilor u"erilor %i pieptului 4n a!i!tarea %i i"pul!ionarea re!pira2iei are loc 4n "o nor"al %i natural oar atunci c$n e!te nece!ar o "are cantitate e aer %i ener#ie( e eIe"plu 4ntr9o fu# !au lupt. >n ace!te !itua2ii pl"$nii 'or fi u"plu2i la 4ntrea#a lor capacitate(

at$t prin ac2iunea iafra#"ei %i "u%c:ilor a+ o"inali( c$t %i prin ac2iunea "u%c:ilor pieptului %i u"erilor pentru a ilata cu%ca toracic la "aIi". . "aIi" cantitate e aer e!te a u! atunci 4n interior pentru a a!i#ura o c$t "ai "are re,er' e oIi#en %i ener#ie !u+til &*RANA)( a!tfel c per!oana re!pecti' ! i!pun e ener#ia nece!ar ca ! !e apere !au ! fu# 4n cel "ai eficient "o po!i+il. Ace!tea !unt !itua2ii a e!ea a!ociate cu autocon!er'area !au 4n alte ca,uri le#ate e "anife!tri co"porta"entale erotice !au a#re!i'e. Mul2i oa"eni !9au o+i%nuit ! re!pire cel "ai a e!ea 4ntr9un "o foarte #reoi %i necoor onat. C$n !e o i:ne!c( ei folo!e!c "ai "ult "u%c:ii pieptului %i u"erilor care !unt 4n "o nor"al an#rena2i oar 4n !itua2ii e ur#en2 pentru !upli"entarea ac2iunii iafra#"ei( 4n alte !itua2ii( ei 4%i "en2in 4n #eneral iafra#"a 4ntr9o po,i2ie fiI( necontri+uin eloc cu a1utorul ei la "i%carea re!piratorie. /eoarece "i%crile re!piratorii pectorale !unt +iolo#ic %i in!tinctual le#ate e r!pun!urile e ur#en2 la autoaprare !au fu#( utili,area lor tin e ! ani"e tot eauna ace!te reac2ii. *ute" 'erifica cu u%urin2 acea!t realitate ac !unte" cal"i %i fr nici un "oti' e tea" !au anIietate@ 'o" con!tata c i"it$n eli+erat ace!te "i%cri oar( !tarea noa!tr e"o2ional !e 'a !c:i"+a aproape ful#ertor. ?o" 4ncepe i"e iat ! re!i"2i"( c:iar ac fr "oti' +ine efinit( o !tare !tranie e !tre!! %i panic( un #en e !enti"ent e anIietate. Un fai"o! "e ic a"erican /r. ALETAN/ER L.JEN a !tu iat le#tura !tr$n! intre re!pira2ie %i tul+urrile e per!onalitate( a1un#$n ! !e!i,e,e etalii !urprin,toare. Stu ierea iferitelor ca,uri i9a per"i! ! con!tate c tipul !c:i,oi ( care e!te 4n #eneral o per!oan retractat %i retractil( care %i9a a!cun! "ulte a!pecte in per!onalitatea !a at$t lui 4n!u%i c$t %i lu"ii( re!pir tipic 4n ace!t "o !uperficial( folo!in "ai "ult "u%c:ii pieptului. El 4%i "en2ine iafra#"a( ,ona !to"acului( %i partea inferioar a corpului 4ntr9o po,i2ie 4ncor at( ri#i . >n ace!t "o ( un a!e"enea tip u"an 4ncearc ! e'ite eIperien2a !trilor %i i"pul!urilor pro'enin in ,ona pri"ilor trei centri e for2 &CAAKRAS). Strile !eIuale !au a#re!i'e 'or fi toc"ai in acea!t cau, ificil e controlat !au inte#rat pentru el. Solu2ia( 4n ca,ul lui la acea!t pro+le" e!te ! 4ncerce ! "en2in iafra#"a !ta2ionar pentru a pre'eni apari2ia unor a!e"enea !tri( reu%in a!tfel ! le eli"ine in !fera con%tientului. /e!i#ur( cele "ai pri"iti'e %i +iolo#ice i"pul!uri nu 4%i 'or pier e for2a !au influen2a nu"ai pentru c !unt i,#onite in con%tiin2. /e fapt( 4n eplinirea nece!it2ilor pe care ele le repre,int e'ine c:iar %i "ai ificil( cau,$n cre%terea ten!iunii %i anIiet2ii. " VA URMA "

AN II C $B CUN&ATEREA )E SINE & NECESITATE I & )AT&RIE #UN)AMENTAL1


(partea a Vl"aL continuare la cursul nr' $,' An II "0RANA I 0RANA%AMA! II. A ne cunoa%te c$t "ai +ine pe noi 4n%ine pentru a reu%i !a9i 4n2ele#e" %i !9i cunoa%te" "ai +ine pe ceilal2i( e!te o nece!itate foarte i"portant. Cunoa%terea( real e !ine tre+uie 4ntot eauna ! ep%ea!c ca rul aparen2elor eIterioare. Acea!t autocunoa%tere pre!upune o interpretare luci ( eta%at a con uitei noa!tre con%tiente( 4n2elea! 4n ter"enii iferitelor "o+iluri incon%tiente !u+a iacente care o in!pir. /in ace!t punct e 'e ere noi tre+uie eci ! %ti" %i ! reali," cu" pot fi Nca"uflateYY ace!te "o+iluri YYincon%tienteYY. *rin ur"are( e!te nece!arE 9 ! fi" cura1o%i pentru a 4nfrunta fr nici un fel e e!c:i' pri,a e con%tiin2 !au( cu alte cu'inte( ! con%tienti," cu eta%are totul. 9 ! !uport" e!coperirea ace!tor "o+iluri %i ! ur"ri" con!ec'en2i "o ul 4n care !e reali,ea, influen2ele lor !au( cu alte cu'inte( 'a fi nece!ar ! e'it" Nproiec2iileN. 7) Nece!itatea unei pri,e e con%tiin2 !au cu alte cu'inte a con%tienti,rii. A e'eni con%tien2i !au( cu alte cu'inte( a con%tienti,a nu 4n!ea"n neaprat a92i e!c:i e r$pele incon%tientului %i nici a c ea 4n cele "ai +i,are infantili!"e( ori a a cur! a+erantelor li+ert2i +locate( ori a e'eni !cla'ul !upu! al an#oa!elor !u+terane( ori a unei e'entuale ne'ro,e profun e. Con%tienti,rile !e pot face 4n "o creator la iferitele ni'ele ale fiin2ei. Atunci c$n !unte" !uficient e eta%a2i( acea!t acti'itate poate fi reali,at e unul !in#ur 4n ca,ul unor fiin2e care au un anu"it #ra e ec:ili+ru( 4n !itua2iile 4n care acea!t ar"onie lip!e%te apare nece!itatea( cel "ai a e!ea( a unei #:i ri eficiente in partea unui #:i !piritual eIperi"entat. *ri,a e con%tiin2 pentru a fi cu a e'rat eficient tre+uie ! inte#re,e #lo+al a!pectele !au !tarea a!upra creia ne focali,"( ea netre+uin ! fie 4n "o !i"pli!t intelectual( ci in contr ! a!i#ure o participare ar"onioa! a 4ntre#ii fiin2e. /atorit tran!for"rilor #ra ate care re,ult( nu 4ntot eauna pri,a e con%tiin2 'a fi i"e iat 4n!o2it e efecte po,iti'e. >n "ulte !itua2ii( fal!a per!onalitate( e care noi a e!eori ne cra"pon"( e!te e,#olit( anu"ite "ecani!"e acu" peni+ile ie%in 4n toat :i o%enia lor la i'eal. >n anu"ite ca,uri( acea!ta !e 'a o'e i "ai "ult !au "ai pu2in urero!. >n alte !itua2ii( pri,a e con%tiin2 poate face ! apar pentru !curt ti"p o an#oa! profun ( cu acea!t oca,ie( e!crc$n u9!e iferitele "o uri ener#etice parali,ante in fiin2. Ace!te "anife!tri 4n final fac ! i!par in:i+i2iile. >n ur"a reu%itei ne 'o" !i"2i e!ctu%a2i %i 'o" reali,a c prin inter"e iul con%tienti,rii a" fo!t eli+era2i e anu"ite +ala!turi luntrice( acea!ta fc$n acu" cu putin2 re#!irea fericirii. 2) Moti'e %i "o+iluri ale co"porta"entului no!tru Mo+ilurile ac2iunilor noa!tre !unt a e!eori con%tienteE intere!e e un anu"it #en( pre1u ec2i( !uper!ti2ii( 4nclina2ii( ten in2e refulate. Toate ace!tea ne pot in!pira "ai "ult !au "ai pu2in actele %i con uita noa!tr. E!te i"portant ! reali," c 4n "ulte !itua2ii e#oi!"ul

con!tituie fon ul inti" al per!onalit2ii noa!tre( c:iar ac "anife!trile !ale nu !unt tot eauna aparente. Reali,$n cu luci itate toate ace!tea( noi tre+uie ! 'e#:e" con!tant pentru a e1uca cur!ele( reu%in a!tfel ! e"a!c" iferitele Nca"uflriN care tin ! ne in uc 4n eroare c:iar a!upra noa!tr. *ri'in lucrurile in ace!t punct e 'e ere e!te +ine ! lu" 4n con!i era2ie 4n'2"intele pe care le pute" eItra#e in !tu iul proce!ului e refulare. -) Refulrile( caracteri!tici %i efecte Lo#:inii con!i er c refularea e!te un "ecani!" prin care pul!iunile inter,i!e e eul con%tient !unt 4n final re!pin!e 4n !u+con%tientul propriu. *entru a 4n2ele#e c$t "ai +ine proce!ul refulrii !unt nece!are c$te'a in ica2ii !uccinteE Q . refulare e!te tot eauna incon%tient. Q . refulare !e operea, pentru o pul!iune care urc !au apare in incon%tient ri!c ! e,ec:ili+re,e per!onalitatea. Q . refulare !e operea, pentru c eIi!t un anu"it pericol. Q . refulare e!te o "o alitate e protec2ie !au cu alte cu'inte e aprare 4n "o"entul c$n ea !e pro uce. Q Refularea ne per"ite ! !cp" e an#oa!. S pre!upune" c !e pro uce o refulare care e!te eter"inat e o !itua2ie e fapt care urea, e c$2i'a ani. /ac 'o" reali,a o atent anali, a "ecani!"ului 4n cau,( 'o" con!tata c re,ult ur"toarele ele"ente #eneraleE 9 .rice refulare are ten in2a e a !e 4ntre2ine 4n "o con!tant. 9 >n toate ca,urile refulrile per"anente ne "n$nc ener#ia luntric( i"inu$n u9ne potentului 'ital. 9 /atorit lip!ei e ener#ie p!i:ic pe care o eter"in( fiin2a 4n cau, e'ine in:i+at %i !e a aptea, in ce 4n ce "ai pu2in la 'ia2a e ,i cu ,i. Si"pto"e %i i!pari2ia ace!tora Mai "ulte !i"pto"e #enerale ne pot !e"nala 4n "o e'i ent o !tare e refulare. *rintre care a"inti"E 9 3o+ia@ tracul@ ti"i itatea parali,ant@ o+!e!ia( etc. 9 Anali,a atent %i luci a ace!tor !i"pto"e ori a altora care e'i en2ia, refularea( ne a1ut ! reali," pri,a e con%tiin2 eli+eratoare. /ac acea!t anali, e,a"or!ea, "ecani!"ele 4n YYcau,N atorit focali,rii con%tiin2ei( refularea 4ncetea, ca prin far"ec( iar per!oana care era No+iectulN ace!tei triri noci'e 'a reali,a aproape in!tantaneu un "ai +un ec:ili+ru al per!onalit2ii. 5) Nece!itatea e a fi 'i#ilen2i pentru a e'ita proiec2iile /atorit feno"enelor e re,onan2 cu ener#ii !u+tile core!pon ente in uni'er!( proiec2ia e!te un feno"en curent la fiin2a u"an. 3iecare intre noi( "ai "ult !au "ai pu2in( are ten in2a !9%i proiecte,e propriile e"o2ii( propriile !enti"ente %i propriile pro+le"e 4n a"+ian2a 4n care !e "anife!t !au a!upra fiin2elor cu care intr 4n contact. 3eno"enul e proiec2ie e!te e a!e"eni po!i+il 4n toate reali,rile noa!tre. Ace!t "ecani!" ac2ionea, 4n !itua2iile cele "ai pro,aice %i c:iar 4ntr9o oper e art( in iferent care ar fi "o ul !u e eIpri"are. >n ceea ce pri'e%te raporturile u"ane( 4n2elepciunea popular !u+linia, 4ntr9un "o c$t !e poate e !e"nificati' ace!t feno"en %i9l eIpri" 4ntr9o ,ical Lapi ariE NA*R.A*E >NT.T/EAUNA >I DU/ECM *E CEILALBI .AMENI /U* N.I >N0INEYY. /atorit ace!tui feno"en e proiec2ie o anu"it per!oan profun a#re!i'( e eIe"plu( tin e ! crea cu toat tria & atorit feno"enelor inefa+ile e re,onan2 pe care le pune 4n

ac2iune) c aproape to2i ceilal2i care o 4ncon1oar !unt a#re!i'i %i !e "anife!t ca atare la a re!a !a. >ntr9o a!e"enea !itua2ie +anal acela care pre,int !i"pto"ele unui co"pleI e inferioritate accentuat( are con!tant ten in2a ! 'a ironie( +at1ocur %i i!pre2 4n !patele cu'intelor %i #e!turilor cele "ai co"une care !unt interpretate 4n "o fal! 4n!( atorit !u!piciunii !ale eIa#erate. >ntr9o alt !itua2ie( e eIe"plu( o anu"it per!oan care 4%i ur%te 4n "o incon%tient propria !a "a" ri!c ! a1un# ura!c fe"eile a!upra crora el 'a N*R.IECTAYY !itua2ia conflictual cu "a"a !a. >n alte !itua2ii lucrurile !tau in'er!( a!tfel 4nc$t unii oa"eni cu un co"porta"ent cin!tit %i !nto! !unt profun ui"i2i ! con!tate c eIi!t :o2i( e!croci( t$l:ari. >n acea!t !itua2ie ei 'or a'ea pre o"inant ten in2a e a proiecta i"a#inea pe care ei %i9o fac e!pre ei 4n!u%i a!upra 4ntre#ii lu"i. La cellalt pol( per'er!ul 'a proiecta con!tant a!upra tuturor celor care9l 4ncon1oar propria !a per'er!itate fiin con'in! c %i ceilal2i !unt la fel e per'er%i ca %i ei. 0R&IECIE I NEVR&+1 >n anu"ite !itua2ii o proiec2ie con!tant 4ntre2inut poate con uce fiin2a u"an( "ai ale! 4n ca,ul proiec2iilor ne#ati'e( la !tri e ne'ro, "ai "ult !au "ai pu2in accentuate. .ricine a putut intra 4n contact cu per!oane ne'rotice a re"arcat cu" ace!tea 4%i proiectea, !i!te"atic "anife!trile ne'ro,ei lor. >n toate ace!te !itua2ii ne'ro,atul e'ine un !u+til releu e "anife!tare %i ali"entare a a"+ian2ei 4n care !e afl cu ener#ii !pecifice pertur+atoare pe care le captea, %i le "anife!t atorit re,onan2ei( 4n "ulte !itua2ii acea!ta con uce a e!ea la feno"ene e :alucina2ii care 'or contri+ui la accentuarea e,ec:ili+rului p!i:ic al fiin2ei 4n cau,. /atorit ace!tui proce!( e eIe"plu ne'ro,atul !au cu alte cu'inte( +olna'ul atin! e elirul e per!ecu2ie YYau eYY a e!ea anu"ite 'oci care ro!te!c a"enin2ri la a re!a !a. Ca o caracteri!tic #eneral( Ho#:inii con!i er c orice per!oan atin! e ne'ro, atorit feno"enelor telepatice e re,onan2 pertur+atoare pe care le 4ntre2ine cu anu"ite ener#ii untoare !ufer e o fric eIa#erat. /i!cut$n cu ea 'o" con!tata c e1a ea cre e cu trie c 4ntrea#a lu"e eIterioar e!te o!til. Ca8uri curente 3e proiec6ie Lo#:inul SJAMI SI?ANAN/A !crieE N . per!oan plin e ur 4%i proiectea, cu 4ntrea#a !a for2 ura a!upra tuturor celorlal2i care o 4ncon1oar %i e!te 4nclinat ! atri+uie tuturor acelea%i !enti"ente. Toate ace!tea 4i 'or per"ite "ai 4nt$i ca ea ! !e crea al+ ca ,pa a( iar acea!ta 4i 'a per"ite %i o 'a autori,a toto at %i ! !e NapereYY 4"potri'a a%a9,i!ei uri a celorlal2i. >n anu"ite ca,uri apar !incroni,ri !tranii eter"inate e "en2inerea ace!tei proiec2ii e ur a!upra celorlal2i #ener$n prin in uc2ie telepatic apari2ia anu"itor reac2ii pro'ocate c:iar e propria !a ur( toate ace!tea fiin fructele *R.IECBIEI !ale ce fac ! apar 4n cele in ur" in partea fiin2elor a!upra crora ei proiectea, acea!t ur refleIii !e"nificati'e caE !cri!ori anoni"e( in!inuri( calo"nii( etc.N Anu"ite !itua2ii pe care le 4nt$lni" 4n 'ia2 ne per"it ! reali," practic 4n ce "o "a!e i"en!e e oa"eni 4%i trie!c eIi!ten2a proiect$n u9%i con!tant propriile lor !enti"ente a!upra prietenilor( u%"anilor( %efilor( !o2ului &!au !o2iei)( copiilor lor etc. /atorit pre o"inan2ei feno"enelor e proiec2ie ace%ti oa"eni con!i er a fi o realitate propria lor fante,ie :aotic. /atorit con!tantelor proiec2ii "ulte fiin2e u"ane !e auto:alucinea, a e!eori 4n ru a!tfel c ele nu "ai !unt capa+ile ! 4i 'a pe cei care le 4ncon1oar a%a cu" !unt 4n realitate %i tra'er!ea, 'ia2a 4ntr9un 'i! a+!ur . Unele >oli psiIice =i moti?4rile acestora Cutarea luci %i atent a "oti'a2iilor profun e ale ac2iunilor %i inten2iilor noa!tre e!te e!en2ial ac noi 're" ! pro#re!" 4n cunoa%terea e !ine.

>n ca,ul +olilor p!i:ice pute" con!tata a e!eori c "oti'ele pe care ni le pune" la i!po,i2ie pentru a putea ! ne 4n2ele#e" anu"ite ac2iuni nu core!pun tot eauna cu "o+ilurile incon%tiente. >n "ulte !itua2ii poate ! ne apar ten in2a e a eIplica ac2iunile %i inten2iile celuilalt prin inter"e iul propriilor noa!tre "oti'a2ii( 4ntr9un a!e"enea ca, !e proiectea, a!upra celuilalt fal!a noa!tr interpretare pe care ne9o " cu pri'ire la propriile noa!tre ac2iuni. Consecin6e >n a!e"enea ca,uri e proiec2ie noi interpret" a!tfel 4n "o fal! inten2iile %i ac2iunile celuilalt. Con!ecin2ele ace!tor !itua2ii care !e repet !unt #ra'e eoarece 4nainte e toate ele ne afectea, 'aloarea 1u ec2ii noa!tre( 4n plu! incit$n u9ne ctre o !erie e ne rept2i pe care !unte" tenta2i ! le co"ite". >n anu"ite !itua2ii c:iar %i cei "ai aten2i %i plini e +un !i"2 !e la! #ra at antrena2i 4n feno"ene e protec2ie( acea!ta "ai ale! c$n afecti'itatea !e "anife!t !i"ultan cu e,ln2uirea i"a#ina2iei. Teste semni<icati?e simple /ac noi iu+i" profun ( in tot !ufletul %i !ti"" !incer pe cine'a pute" oare noi ! ne a!ocie" 4n "o !pontan cu cei care 'or ! fac ruP S te co"placi 4n a r!p$n i ,'onuri calo"nioa!e !au "inciuni ru'oitoare cu pri'ire la o fiin2 u"an care 2i9a fcut "ult +ine 4ntr9un !pirit e e,intere!are@ a te a!ocia 4n "o clan e!tin cu aceia care 'or ! i!tru# atorit in'i iei opera 'aloroa! a unei fiin2e u"ane orientate +enefic@ toate ace!tea nu ne re'elea, oare anu"ite "i,erii ce eIi!t 4n !ufletul no!truP >n anu"ite !itua2ii a!e"enea "anife!tri pot fiE 9 eIpre!ia unei a#re!i'it2i refulate 9 !i"pto"ul unui anu"it co"pleI e fru!trare 9 in'i ie !au #elo,ie "ai "ult !au "ai pu2in repri"at( etc( etc. Ace!te eIe"ple luate printre cele "ai co"une !unt a e!eori curente 4n con1uncturile e 'ia2 cu care ne confrunta". /e "ulte ori cele "ai eItra'a#ante !itua2ii care apar 4n acea!t lu"e pun 4n e'i en2 #re%eli #ra'e pe care le fac at$t +r+a2ii c$t %i fe"eile. Mai ale! 4n ca,ul fe"eilor( atorit recepti'it2ii lor pre o"inante c$t %i a co"pleIit2ii p!i:icului lor( !trile e fluctua2ie la care le !upun ciclurile naturale fac ca !arcinile lor ! fie %i "ai ificile c$n pe!te toate ace!tea !e "ai #refea, un anu"it conflict interior a#ra'at e o ne'ro, cu for"e 'aria+ile. /atorit proce!elor e proiec2ie uneori !unt !e"nalate ca,urile Nanu"itor fe"ei ne!ati!fcute care !e eli+erea,YY e o !itua2ie intolera+il proiect$n 9o a!upra altuia@ ele in'entea, atunci per!ecu2ii a"oroa!e al cror o+iect ele cre cu fer"itate c !unt. Realitatea feno"enelor e proiec2ie cuprin e o #a" co"pleI e "anife!tri care ne poate ali"enta "ulte "e ita2ii. Cu c$t ne 4n2ele#e" pe noi "ai +ine cu at$t "ai "ult 4l 'o" !i"2i e"patic %i9l 'o" intui pe cellalt. "VA URMA " MAREA 0UTERE C&SMIC1 A TIM0ULUI" ;ALIL RE#LECTAT1 7N MA*IMELE I A#&RISMELE LUMII QQQ G$n irea e!te !cla'a 'ie2ii %i 'ia2a e!te +ufonul ti"pului( iar ti"pul( care o"in 4ntrea#a lu"e( tre+uie ! ai+ un !f$r%it. &S:aFe!peare) QQQ >n "o"entele !ale !upre"e( la !upre"ul !f$r%it( ti"pul precipit lucrurile( %i a e!ea( c$n pare c a trecut( ti"pul eci e ceea ce un lun# proce! nu a reu%it ! fac. &S:aFe!peare) QQQ /in cea! 4n cea! ne "aturi,"( ne "aturi," %i in cea! 4n care putre,i"( putre,i".

&S:aFe!peare) QQQ Ti"pul nu "er#e cu acela%i pa! pentru toat lu"ea &...) Mer#e #reu cu fata t$nr 4ntre contractul e c!torie %i ,iua nun2ii. /ac ace!t r!ti"p ar fi e %apte ,ile( pa!ul ti"pului e a%a e #reoi c i9ar prea lun# c$t %apte ani. Cu cine "er#e ti"pul 4n +uie!truP Cu preotul care nu %tie latine%te %i cu +o#ta%ul care nu e +olna' e #ut( pentru c unul a oar"e repe e nea'$n :a+ar e 4n'2tur( iar cellalt trie%te +ucuro!( fiin c nu !i"te nici o urere. Unul nu !i"te po'ara unei +iete %tiin2e !terile( iar celalalt nu uce po'ara unei "i,erii #rele %i !$c$ietoare &...) Cu cine #alopea, ti"pulYP Ca t$l:arul u! la !p$n,urtoare( pentru c e%i "er#e pe c$t e 4ncet pe c$t pot ! calce picioarele( lui i !e pare( totu%i c "er#e prea repe e. Cu cine !t pe locP Cu 1u ectorii 4n ti"pul 'acan2ei lor. Ei or" 4ntr9o !e!iune %i alta %i a!tfel nu9%i au !ea"a c ti"pul trece.&S:aFe!peare) QQQ Ti"pul e!te un a e'rat falit cci atorea, "ai "ult ec$t face. Oa nu( e un furW N9 a2i au,it !pun$n u9!e c ti"pul "er#e ,i %i noapte pe furi%P &S:aFe!peare) QQQ Ti"pul are pe !pate o e!a# 4n care !tr$n#e po"eni pentru uitare( ace!t "on!tru uria% al nerecuno%tin2ei. Ace!te re!turi !unt faptele +une in trecut( uitate c:iar in clipa 4n care au fo!t !'$r%ite. &S:aFe!peare) QQQ Ce fel e o" e!te acela al crui +ine !upre" %i a crui opti" folo!ire a ti"pului con!tau 4n a "$nca %i a or"iP Un ani"al( ni"ic "ai "ult. &S:aFe!peare) 0ro?er>e =i cu5et4ri italiene QQQ Cea "ai fru"oa! #:eat e'ine ciu+ot. QQQ Cu 're"ea( totul !e trece. QQQ Mai +ine "ai t$r,iu ec$t nicio at. QQQ *re ica %i pepenele la 're"ea lor. QQQ 3iecare lucru la 're"ea lui. QQQ Ti"pul face %i e!face. QQQ 0tii ce 'rei %i ce nu92i place.

AN II C $D CUN&ATEREA )E SINE/ & NECESITATE I & )AT&RIE #UN)AMENTAL1


(partea a VII"aL continuare la cursul nr' $B' An II! Cu c$t o fiin2 u"an 4%i "ai "ult !ilin2a ! nu i#nore re!orturile inti"e ale !ufletului !u( cu at$t "ai "ult puterea !a e"patic %i intui2ia cu pri'ire la ceilal2i oa"eni 'or 4nflori %i !e 'or e,'olta. Acea!ta !e eIplic prin ra2iuni 4n acela%i ti"p p!i:olo#ice( 4n !en!ul aca e"ic al ter"enului %i p!i:ice( 4n !en!ul Ho#:in %i parap!i:olo#ic al ter"enului. Ra2iunile p!i:olo#ice ecur#( up cu" 'a putea ! con!tate fiecare( in punctele pe care le9a" eIpu! "ai 4nainte. Ra2iunile p!i:ice !e atorea, proce!elor inefa+ile e re,onan2 pe care le #enerea, o anu"it atitu ine "ental. /ac ne orient" cu con!ec'en2 ! tre,i" %i ! a"plific" 4n fiin2a noa!tr o !tare e +un'oin2 &care nu tre+uie ! 4ncete,e nicio at( 4n ciu a tuturor ificult2ilor cu care ne pute" confrunta)( pentru a a'ea !ucce! e!te nece!ar ! reali," o 'erita+il a!ce,( prin care 'o" ur"ri ! ne cur2i" c$t "ai +ine e e#oi!"( #elo,ie( ranc:iun( etc.( %i ! eli"in" toto at anu"ite pre1u ec2i. Ac2ion$n con!tant %i per!e'erent( un anu"it inter'al e ti"p( 4n !en!ul e,'oltrii +un'oin2ei( 'o" re"arca e!tul e repe e c ina"i!"ul no!tru interior !e 'a "ri con!i era+il( iar far"ecul no!tru per!onal +inefctor !e 'a a"plifica( e a!e"enea( !urprin,tor e "ult. /up un anu"it inter'al e ti"p( 'o" !i"2i c a'e" o CAARISM con!i era+il( put$n ! 4i influen2" cu u%urin2 4n +ine pe cei care 'in 4n contact cu noi. >n pre,en2a celorlal2i oa"eni 'o" re"arca c "ul2i intre ei Nre!i"tN i"pactul a#rea+il( eufori,ant al aurei &c$"pul e for2 !u+til) noa!tre a!upra lor. Atunci c$n ac2ion" 4n !en!ul a"plificrii !trii e +un'oin2 %i ne afl" 4n fa,a e 4nceput( acea!t calitate nefiin 4nc e,'oltat foarte "ult( 'o" re"arca faptul c( atunci c$n ne afl" 4n pre,en2a anu"itor fiin2e( 'o" putea ! percepe" telepatic %i e"patic e!tul e +ine i"pactul a#rea+il !au e,a#rea+il al aurei lor a!upra aurei noa!tre. Co"par$n i"pre!ia a'ut atunci cu !tu iul ulterior al co"porta"entului acelei fiin2e( ne 'o" putea con'in#e 4n cele in ur" c i"pre!ia recep2ionat la 4nceput e noi a fo!t real. >n alte ca,uri( pe "!ur ce i!poni+ilit2ile noa!tre e"patice !e 'or a"plifica( 'o" putea c:iar ! re"arc" cu" interlocutorul no!tru 'a fi up ca,( 4nc$ntat !au !periat atunci c$n reali,ea, c e!te 4n2ele! telepatic %i anali,at foarte preci! in interior( cele "ai inti"e a!pecte ale !ufletului !u put$n fi a!tfel NcititeN. Mai ale! atunci c$n ne confrunt" cu fiin2e u"ane profun per'er!e !au ru orientate 4n "o con%tient( atorit ener#iei +enefice in aura noa!tr ele !e 'or !i"2i pro"pt e"a!cate %i !ufocate e ener#ia noa!tr +enefic & at e +un'oin2a a"plificat)( ace!t i"pact put$n ! pro'oace( cel pu2in 4n pri"ele clipe c$n cellalt !e afl 4n fa2a noa!tr( o pri" reac2ie e neplcere( pe care "ul2i o 'or con!i era a fi antipatie. Acea!t !itua2ie e!te eter"inat e faptul c ener#ia noa!tr +enefic( c:iar fr ! ur"ri"( ac2ionea, 4n a!e"enea ca,uri ca o Na#re!areYY !au ca ce'a !ufocant a!upra aurei celor ri !au per'er%i. C:iar %i 4ntr9o a!e"enea !itua2ie( ac noi 4l 'o" N4"+iaN pe un a!e"enea o" 4n !i"patie %i +un'oin2( atunci( 4n ciu a a 'er!it2ilor pe care 4n pri"a fa, le tre,i" 4n el( acea fiin2 'a fi 4n "o nece!ar e,ar"at 4ntr9un ti"p e!tul

e !curt( eoarece ea 'a a1un#e ! !i"t +un'oin2a noa!tr i"en! %i con!tant pe care o re'r!" a!upra !a. /ac 'o" proce a con!ec'ent a!tfel( cei care la 4nceput ne u%"neau 'or fi e,ar"a2i %i neutrali,a2iE toate ace!te reali,ri !unt eIpre!ia unei 'erita+ile N"a#ii a /ra#o!tei %i Oun'oin2ei( care operea, a e'rate "iracole. *e "!ur ce 'o" a'an!a 4n propria noa!tr cunoa%tere luntric e !ine( 'o" o+!er'a c( atunci c$n a1un#e" ! ne cunoa%te" !uficient e +ine( pute" !9i 4n2ele#e" %i !9i intui" "ult "ai +ine pe ceilal2i oa"eni( anali,$n %i interpret$n cu u%urin2 "ai 1u!t %i "ai !nto! i"pactul !ferei p!i:ice a unei alte fiin2e u"ane a!upra noa!tr. *e frontonul Te"plului e la /EL*AI era !cri!E N CUN.A0TE9TE *E >NSUTI 0I ?EI CUN.A0TE UNI?ERSUL( GEII 0I *UTERILE ASCUNSE ALE ACESTUIAN. Acea!t afir"a2ie eIpri" foarte clar faptul c 4n2ele#erea %i cunoa%terea e !ine e!te nece!ar pentru cunoa%terea %i 4n2ele#erea inti" a "arilor le#i ale Uni'er!ului. Cu pri'ire la cunoa%terea e !ine( "arele Ho#:in SJAMI SI?ANAN/A !puneaE YYN.I NU ?.M CUN.A0TE *E NIMENI 0I NU ?.M 0TI A*R.A*E NIMIC >N CEEA CE *RI?E0TE . *ERS.NALITATE UMAN ATTA TIM* CT N.I NU ?.M REU0I S NE CUN.A0TEM SU3ICIENT /E OINE CAIAR *E N.I >N0INEN Re!orturi inti"e ale !ufletului %i !e!i,area anu"itor ne'oi 't"toare !au ne!ntoa!e. Stu iul atent al re!orturilor inti"e ale !ufletului u"an( care fac ! 4ntre 4n 1oc feno"ene preci!e e re,onan2( up ca,( "alefic !au +enefic( ne per"ite ! ne a"plific" !tarea e eta%are %i ne face 'ia2a "ai pu2in ureroa!. *e "!ur ce 'o" aprofun a acea!t cunoa%tere e !ine( 'o" a1un#e ! 4n2ele#e" "ai +ine anu"ite ne'oi ne!ntoa!e ale unor oa"eni. *rintre ace!tea a"inti"E Q ne'oia e a face ru cui'a 4n "o #ratuit( e a "ur ri prin +$rf( cle'etire( calo"nie@ Q ne'oia e a ne!ocoti !au "ini"ali,a "eritele reale %i unani" apreciate ale altcui'a. Ace!te "anife!tri peni+ile !unt caracteri!tice "ai ale! pentru per!oanele pline e la%itate care !e caracteri,ea, prin lip!a lor e cura1 %i e con!tan2 4n efortul e a !e ep%i !au a"eliora@ e%i a!e"enea fiin2e nu 4n r,ne!c ! o "rturi!ea!c( ei re!i"t o anu"it in'i ie ne"rturi!it 4n fa2a calit2ilor !au 4n,e!trrilor eIcep2ionale pe care le are( 4n "o o+iecti'( o alt fiin2. /in ace!te "oti'e( la ele !e accentuea, ne'oia e a e'alori,a %i pone#ri. >n ca,ul unor a!e"enea fiin2e 1o!nice e!te aproape fire!c %i caracteri!tic pentru ele( atunci c$n 4nt$lne!c o fiin2 u"an 4n "o eIcep2ional otat( care 4n "o cert le ep%e%te( ca ele ! con!i ere c nu au nici un alt "i1loc e a reac2iona 4n fa2a ei. Atunci( eoarece or#oliul lor luntric le 4"pie ic ! recunoa!c c cine'a le e!te net !uperior( ele 'or ac2iona pro"pt 4n !en! ne#ati' pentru a #!i o co"pen!a2ie neaprat nece!ar. Ele 'or in'enta o "ul2i"e e "oti'e a+erante( 'ala+ile oar 4n proprii lor oc:i( pentru a nu accepta !uperioritatea celorlalte fiin2e pe care 'or !i"2i ne'oia ! le 4nocule,e %i altora cu 4n $r1ire pentru a9%i "ri a!tfel acea!t per'er! con'in#ere. *roce $n 4n ace!t "o ( ele 4%i a!i#ur con'in#erea nece!ar c nu tre+uie ! ur"e,e un eIe"plu +inefctor( p!tr$n u9 !e( a!tfel( 4ntr9o !tare e !i#uran2 luntric care e!te co"plet fal!. Cu c$t un Ho#:in e'oluea, "ai "ult %i o+$n e%te confir"area ele'rii !ale luntrice prin anu"ite puteri paranor"ale pe care le atin#e( cu at$t "ai "ult el 'a a1un#e ! e'in i"un 4n a!e"enea "anife!tri !au reac2ii o!tile 4ntre2inute e unele fiin2e rufctoare !au per'er!e. E!te eci i"portant ca el ! 4%i culti'e o anu"it eta%are %i in iferen2 fa2 e prerile %i atitu inile calo"nioa!e !au per'er!e ale celorlal2i( ur"rin toto at !9%i e,'olte con!tant for2a !a luntric C&NCLU+IE 3iin2a u"an care a1un#e ! !e 4n2elea# !uficient e pe !ine 4n!%i( a1un#e ! intuia!c cu u%urin2( #:icin ( ca prin far"ec( #$n urile( i eile( !enti"entele %i inten2iile tuturor acelora care

!e apropie e ea. *rin e,'oltarea puterii !ale e"patice ea trie%te !pontan toate ace!te o#lin iri 4n propria !a fiin2( ca %i cu" fiecare intre cei care !e apropie e ea ar fi ea 4n!%i. *roce $n a!tfel( ea a1un#e !9%i e,'olte eItraor inar e "ult intui2ia %i( e'enin atent la "o+ilurile incon%tiente care 4i "oti'ea, ac2iunile( ea a1un#e la o "ai 1u!t apreciere a faptelor( a !trilor ce apar( a celorlal2i oa"eni. *rintre celelalte fructe i"portante ale ace!tui efort !piritual con!tant( 4n ca,ul ei 'or 4nceta efiniti' ! !e "anife!te anu"ite proiec2ii fanta!"a#orice. A1un#$n 4n acea!t fa,( ea 'a i!pune e o cantitate uria% e ener#ie pe care 4nainte o in'e!tea 4n "o ne#ati' 4n proiec2ii fanta!"a#orice. Utili,$n acea!t ener#ie !upli"entar pe care 4nainte %i9o con!u"a 4n *R.IECBII( ea 4%i 'a putea 4ntri %i a"plifica 4n !curt ti"p 4n!u%irile "inunate ale per!onalit2ii !ale. >n2eleptul KRISANAMURTI a !pu! cE N/AC /.RIM S >I RE?.LUBI.NM 0I S9I TRANS3.RMM *E CEILALBI( TREOUIE CA >NAINTE /E T.ATE S NE RE?.LUBI.NM 0I S NE TRANS3.RMM *E N.I >N0INEN *rin ur"are( ac 'o" ur"ri ! ne cunoa%te" c$t "ai +ine pe noi 4n%ine 'o" con!tata c( 4n paralel cu anu"ite !ucce!e luntrice( 'o" o+$n i o "ai "are !tp$nire e !ine( a!tfel c puterea eIe"plului no!tru 'a a'ea un i"pact po,iti' a!upra celorlal2i %i 'o" re"arca cu"( ac2ion$n pentru noi 4n%ine( 'o" contri+ui toto at prin reu%ita noa!tr la 4"+unt2irea rela2iilor !ociale. 0entru a reu=i o c@t mai >un4 cunoa=tere 3e sineL este necesar s4 p4str4m constant En minte urm4toarele elemente/ Q 4nainte e toate( e!te nece!ar ! 4ncet" ! "ai fi" !i"pli ro+o2i !au( cu alte cu'inte( "a%ini incon%tiente@ Q cunoa%terea e !ine pre!upune o aten2ie !truitoare con!tant( cura1 %i 'oin2 fer" e a ne tran!for"a@ Q a reali,a perio ic un +ilan2 al per!onalit2ii e!te un eIerci2iu util oricrui a!pirant la !tarea e 4n2elepciune@ Q pentru a cunoa%te !tarea e ar"onie %i pace profun e!te nece!ar ! ne re,ol'" pe eplin toate conflictele luntrice. Q e!te nece!ar ! fi" aten2i la "e!a1ele !pecifice ale 'i!elor care ne apar 4n ti"pul !o"nului@ e!te( e a!e"enea( foarte util ! 4n'2" ! le anali,"@ Q nu 'o" putea !9i cunoa%te" %i !9i 4n2ele#e" pe ceilal2i oa"eni( ac nu a" 4n'2at ! ne cunoa%te" %i ! ne 4n2ele#e" pe noi 4n%ine. >n "o real %i eta%at( 4n ace!t ca,( eforturile noa!tre 'or fi !terile@ Q e!te e!en2ial ! e'it" proiec2iile propriilor noa!tre efecte !au 'icii a!upra celorlal2iE Q 4n 'irtutea principiului re,onan2ei 'a fi profun +inefctor pentru noi ! ori" 4n "o !incer 4"+unt2irea %i tran!for"area celorlal2i( 4n paralel cu a noa!tr( cci propria noa!tr 4nflorire %i e!'$r%ire epin e 4n parte e +o#2ia "oral( !ufletea!c( intelectual %i !piritual a tuturora. At$t ti"p c$t nu ne cunoa%te" pe noi 4n%ine !uficient e +ine( e!te nece!ar ! fi" pru en2i 4n 1u ecarea !au aprecierea lu"ii !au fiin2elor care ne 4ncon1oar. E!te i"portant ! reali," inainte c orice 1u ecat fal! !e poate 4ntoarce 4"potri'a noa!tr. /ac 'o" !u!2ine anu"ite preri #re%ite( ace!te 1u ec2i fal!e ne 'or e,'lui pro!tia( e"a!c$n u9ne 4n 4ntrea#a noa!tr "ici"e luntric@ Qe!te nece!ar ! fi" !e'eri %i neierttori cu noi 4n%ine( ar ! " con!tant o'a e in ul#en2 %i +un'oin2 cu to2i cei care "erit. Qe!te foarte util ! a "ite" o at pentru tot eauna c orice fiin2 u"an are reptul la trei !au patru efecte. /ac 'o" fi fer" con'in%i e acea!ta( 'o" face e1a un pa! i"portant pe calea T.LERANBEI. *roce $n a!tfel( 'o" putea e!coperi %i calit2ile pe care ceilal2i oa"eni

le au@ >n2elep2ii( Ho#:inii foarte e'olua2i( !fin2ii( cei puri nu conte"pl nicio at 4n "o pre o"inant oar rul 4n oa"enii care 4i 4ncon1oar. /in acea!t cau,( a!e"enea fiin2e u"ane ele'ate nu #!e!c nici un fel e plcere 4n +$rf !au calo"nie. /e,'oltarea puterii noa!tre luntrice e tran!fi#urare ne per"ite ! re"arc" 4n pri"ul r$n calit2ile pe care le are o fiin2a u"an cu care 'eni" 4n contactE 9cunoa%terea real e Sine e!te in i!pen!a+il pentru a a1un#e la o perfect !tp$nire e !ine %i pentru a atin#e ar"onia interioar %i eIterioar. G@n3uri ale En6elep6ilor la care tre>uie s4 me3it4m/ NNU CUTABI NICI./AT S TRANS3.RMABI LUMEA >NAINTE S 3I REU0IT *E /E*LIN S .*ERABI >N ?.I >N0I? M./I3ICRILE NECESAREN &SJAMI RAM/AS) N3R A 3I ADUNS S NE >NBELEGEM *E N.I >N0INE NU ?A ETISTA NICI UN 3EL /E OAG REAL *ENTRU GN/IREA N.ASTR. 3R . REAL CUN.A0TERE /E SINE( NIMIC /IN CEEA CE GN/IM NU ESTE A/E?ARATN &DI/U KRISANAMURTI) " S#RIT " ANA(ATA C(A;RA (partea II"aL continuare la cursul nr' $2L An II! >ntr9o a!e"enea !itua2ie( ace!te nece!it2i tin ! ac2ione,e 4n eIteriorul con%tiin2ei( 4"pin#$n !au iri1$n fiin2a 4n ni%te irec2ii pe care ea nu le poate 4n2ele#e pe eplin. Ra2iunea %i intelectul unei a!e"enea fiin2e !unt %i ele antrenate 4n ace!tei irec2ii %i fac ce pot pentru a 1u!tifica "anife!trile ira2ionale care ecur# e aici. Claritatea %i luci itatea con%tiin2ei &a%a cu" e!te eIperi"entat 4n ca,ul pre o"inan2ei centrilor e for2 !uperiori) i"inuea,( %i ceea ce ar tre+ui ! fie o acti'itate "ental !uperioar e'ine 4n acea!t !itua2ie un !er'itor fi el al cerin2elor in!tinctuale i!tor!ionate %i ala"+icate( 1u!tific$n u9le uneori 4n "o a+erant !au c:iar ne#$n u9 le 4n fel %i c:ip( pe c$t 4i e!te cu putin2. A e!ea( 4n'2area re!pira2iei iafra#"atice e ctre per!oanele care !e confrunt cu a!tfel e !itua2ii( le poate a1uta foarte "ult !9%i rea uc 4n planul con%tiin2ei i"pul!urile cu care !9au luptat !au !e lupt or+e%te. /ac ele 'or a1un#e !9%i poat 4n'in#e a'er!iunea fa2 e ace!te a!pecte ale fiin2ei lor( con%tienti,$n u9le e!c:i! ca atare( ace!tea 'or putea fi cu u%urin2 inte#rate %i a u!e !u+ un eplin control ra2ional. /in cele artate p$n aici( reie!e c "i%carea iafra#"ei e!te e o i"portan2 capital 4n crearea unei +a,e filolo#ice nece!are pentru o a!e"enea inte#rare p!i:o"ental. Emo6iile ca re<le9ii sau e<ecte speci<ice ale acti?it46ii centrilor in<eriori 3e <or64 (C(A;RA"e! /e%i e"o2iile nece!it o ener#ie !pecific !u+li"ar la ni'elul lui ANAAATA CAAKRA( 4n apari2ia anu"itor !tri afecti'e !au e"o2ii !unt !i"ultan i"plicate influen2e in!tinctuale pro'enin e la centrii e for2 &CAAKRAS) inferiori. A!tfel( cu c$t !en,a2iile !unt prepon erent o"inate e porniri in!tinctuale &tea"a( e eIe"plu( !au porniri !eIuale a+1ecte)( cu at$t "ai "ult eIperien2a %i trirea re!pecti' pune 4n 1oc centrii e for2 &CAAKRAS) inferiori. >n confor"itate cu 4n'2tura !ecret L.GA( eIi!t patru i,'oare fun a"entale in care apar( 4n #eneral( e"o2iile. EIi!t( prin ur"are( patru in!tincte !au cerin2e pri"are ce !er'e!c cel "ai a e!ea rept fun a"ent oricrei eIperien2e e"o2ionale. Ace!te patru in!tincte !unt E 7) Ten in2a e autocon!er'are !au autoprote1are( !tr$n! le#at e pri"ul centru e for2

&MULA/AARA CAAKRA)@ 2) I"pul!ul !eIual e procrea2ie !au perpetuare a !peciei( le#at e cel e9al oilea centru e for2 &SJA/AISTAANA CAAKRA)@ -) Ne'oia e :ran( co"+u!ti+il !au "$ncare( 4ntr9o "are "!ur 4n le#tur cu centrul e for2 MANI*URA CAAKRA( 4n !fera !a !pecific :rana fiin i#erat iar ener#ia re,ultant 4n"a#a,inat@ 5) I"pul!ul care ne atra#e ctre !o"n. *ri"ele trei porniri in!tinctuale !er'e!c rept MECANISME AUT.MATE *RIMARE /E SU*RA?IEBUIRE( fc$n cu putin2 ca 4n "o o+i%nuit ! nu ne pute" opune !ati!facerii ace!tor cerin2e fun a"entale. Atunci c$n ( e eIe"plu( co"+u!ti+ilul in !i!te"ul no!tru fi,ic !ca e con!i era+il e "ult( reac2ia re,ultant e!te c ne 'a fi foa"e. /ac nu 'o" reu%i ! ne a!i#ur" :rana( i eea e :ran ne 'a re'eni con!tant( %i nu ne 'a per"ite ! uit". Cel e9al patrulea i"pul! fun a"ental e!te oarecu" iferit fa2 e pri"ele trei eIpu!e "ai 4nainte. /ac cine'a e!te pri'at e !o"n e un inter'al e ti"p !uficient e lun#( acela 'a fi pertur+at p!i:ic %i "ental( put$n pre,enta "anife!tri a!e"ntoare unor reac2ii p!i:otice. A%a cu" a" ',ut 4n cur!urile anterioare( ne'oia i"perioa! e !o"n repre,int refleIia unei a!pira2ii fun a"entale e a eIperi"enta iferite !tri e con%tiin2 !uperioare. Atunci c$n la !f$r%itul unei ,ile lunec" #ra at 4n !o"nul cel "ai profun ( con%tiin2ei noa!tre i !e per"ite ! e'a e,e in li"itele re!tric2iilor e ,i cu ,i eIi!tente 4n !tarea e 'e#:e %i atunci pentru fiin2( 4n func2ie e a!pira2iile !ale anterioare( totul e'ine cu putin2. RE+&NAT&RII (partea a IV aL continuare la cursul nr' $B' Ar' II! 2! SA(ASRARA Al %aptelea centru e for2 !e afl 4n ,ona cre%tetului. E!te 4n le#tur cuE !tarea e Ilu"inare !piritual( 4n2elepciunea( cunoa%terea A e'rului Supre"( con%tiin2a co!"ic( !trile e eIta, i'in( le#tura cu /u"ne,eu Tatl( co"uniunea cu A+!olutul %i cu cele "ai 4nalte planuri ale con%tiin2ei( 4n u"ne,eirea( e!'$r%irea( !piritualitatea %i repre,int rela2ia noa!tr cu ener#iile !u+tile cele "ai 4nalte ale Spiritului Etern( ne"uritor( care !e afl pre,ent 4n ipo!ta,a !a e "artor eta%at 4n fiecare fiin2 u"an( ace!t Spirit &ATMAN) nefiin altce'a ec$t( o N!c$nteieYY in E!en2a ?e%nic a lui /u"ne,eu( care eIi!t 4n fiecare o". >n !i!te"ul en ocrin( el !e afl 4n !tr$n! le#tur cu #lan a pineal enu"it %i epifi,@ acea!ta e!te o #lan care !e afl !ituat 4n plafonul iencefalului( iar rolul ei fi,iolo#ic e!te %i la ora actual aproape necuno!cut e ctre oa"enii ce %tiin2. >n corpul fi,ic( ace!t centru e!te 4n le#tur cu tot creierul. >n ca,ul unei acti'ri ar"onioa!e( ace!t centru e for2 face 4n #eneral ! eIi!teE 4n2elepciune( !tri e eIta, i'in( eta%are@ continuitatea con%tiin2ei. Ilu"inare( eli+erare !piritual( trirea unor e!e !tri e fericire +eatific( 'ia2 ar"onioa!( i'in inte#rat %i e!'$r%it@ 4nalte puteri paranor"aleE percep2ia eternului( re'elarea lui /u"ne,eu 4n propria noa!tr fiin2( e!coperirea A e'rului Ulti"( tran!cen en2E ep%irea e#oului( anularea tuturor li"itelor( tan#en2 cu infinitul( e!coperirea "i!terelor in!on a+ile ale "anife!trii. >n ca,ul unei acti'ri i,ar"onioa!e( ace!t centru e for2 face 4n #eneral ! aparE co"plet incon%tient( ne+unie( paranoia( !c:i,ofrenie( co" %i "oarte. C S#RIT C

AN II C ,G 0RANA%AMA I SISTEMUL RES0IRAT&R


NAt$ta ti"p c$t 4n corp eIi!t re!pira2ie( tot at$ta ti"p 4n ace!ta eIi!t %i 'ia2. C$n re!pira2ia 4ncetea, up un anu"it inter'al e ti"p( 4ncetea, %i 'ia2a. *rin ur"are( ac control" re!pira2ia 'o" controla 'ia2a.N AATAA L.GA *RA/I*IKA cap. 2 !utra -. 7. >n ti"pul in!pira2iei nor"ale( un o" o+i%nuit a!pir aproIi"ati' 866 c" cu+ e aer. >n ti"pul in!pira2iei profun e( cantitatea e aer in:alat e!te e aproIi"ati' = ori "ai "are( a1un#$n la aproIi"ati' -666 c"-. Capacitatea 'ital a fiecrui in i'i ifer 4n func2ie e antrena"ent c$t %i e con!titu2ia !a. *ractica #ra at a te:nicilor e *RANALAMA "re%te con!i era+il capacitatea pul"onar opti" a pl"$nilor. 2. Cel e9al oilea capitol in tratatul AATAA L.GA *RA/I*IKA !e ocup e *RANALAMA. *ri"ele - SUTRAS afir"at YY3iin un +un cuno!ctor 4n practica ASANAS9 urilor %i a'$n !i"2urile !u+ control( Ho#:inul tre+uie ! practice cu aten2ie *RANALAMA a%a cu" 'a fi 4n'2at e GURUL !u( ur"$n un re#i" ali"entar "o erat %i :rnitor. C$n re!pira2ia e!te :aotic !au nere#ulat( "intea la r$n ul !u e!te a#itat c$n re!pira2ia e!te controlat %i lini%tit( tot a!tfel 'a fi %i "intea !a. *entru a atin#e controlul %i lini%tea "in2ii Ho#:inul tre+uie !9%i controla!e c$t "ai +ine re!pira2ia. NAt$ta ti"p c$t eIi!t re!pira2ie( 4n corp( eIi!t 'ia2.N -. *ractica con!ec'ent a proce eelor e *RANALAMA a1ut la purificarea NA/IS9 urilor care !unt tra!ee !u+tile prin care circul ener#ia 4n 'e:iculele in'i,i+ile. EIi!t o "ul2i"e e NA/IS9uri &<2666) %i "ulte intre ele porne!c in ,ona !u+til e !u+ o"+ilic( cuno!cut !u+ nu"ele e KAN/A. *RANALAMA cur2 %i "en2ine NA/IS9urile pure. Acea!ta pro uce #ra at tran!for"ri 4n atitu inea "ental a a!pirantului. Moti'ul ace!tei tran!for"ri e!te c 4n *RANALAMA re!pira2ia 4ncepe e la +a,a iafra#"ei. Toc"ai in acea!t cau, iafra#"a toracic %i "u%c:ii in ,ona #$tului !unt relaIa2i. Acea!ta la r$n ul !u a1ut pe cale refleI la relaIarea "u%c:ilor faciali. Atunci c$n "u%c:ii faciali !unt !uficient e relaIa2i ei 4%i re uc influen2a a!upra or#anelor e percep2ie !au( cu alte cu'inte( a!upra oc:ilor( urec:ilor( na!ului( #$tului %i pielii( acea!ta pro uc$n a!tfel o "ic%orare a ten!iunii 4n creier. Atunci c$n ten!iunea luntric e!te i"inuat( a!pirantul o+$n e%te cu u%urin2 o capacitate "rit e concentrare( pacea interioar %i +ucuria !piritual. )E CE E*IST1 MAI MULTE 0R&CE)EE )E 0RANA%AMAN /iferite ASANAS au fo!t 4n'2ate pentru a ne per"ite punerea la uni!on %i fu,iunea cu iferite ener#ii "ai "ult !au "ai pu2in !u+tile in "acroco!"o!. A!tfel noi pute" eter"ina o influen2 +enefic la ni'elul "u%c:ilor( ner'ilor( or#anelor %i #lan elor( pentru ca 4ntre#ul or#ani!" ! re e'in !au ! r"$n !nto!. 3iecare intre noi %ti" c eIi!t o "are 'arietate e "e ii !ociale( e co"+ina2ii te"pera"entale( e con!titu2ii in i'i uale( e !tri e !ntate !au +oal a corpului %i a "in2ii. /iferitele ASANAS corect eIecutate( ne a1ut 4n toate ace!te !itua2ii ! fie eli"inat tul+urarea !au +oala %i fac ! !e a"plifice !tarea e !ntate %i ar"onie. .arecu" la fel eIi!t "ai "ulte tipuri e *RANALAMA create toc"ai pentru a pune fiin2a Ho#:inului 4n re,onan2 cu iferite feluri e ener#ii +inefctoare in Uni'er! per"i2$n u9i !9%i re,ol'e pe cale natural toate ne'oile fi,ice( afecti'e( p!i:ice( intelectuale %i !pirituale ce pot ! apar 4n iferitele !itua2ii ale eIi!ten2ei.

CELE 5 STA/II 4n *RANALAMA 8. SAI?A SAMAITA 4n capitolul - 'or+e%te e 5 !ta ii fun a"entale &A?ASTAAS) 4n *RANALAMA. Ace!tea !untE a) 4nceputul &ARAMOAA)@ +) !tr ania inten! &GAATA)@ c) cunoa%terea profun &C*ARICAALA) %i ) e!'$r%irea &NIS*ATTI). =) >n pri"ul !ta iu fun a"ental &ARAMOAA) !e tre,e%te intere!ul a!pirantului pentru *RANALAMA. La 4nceput el e!te e!eori #r+it %i atorit efortului %i 'ite,ei cu care ore%te ! o+2in re,ultate( corpul !u tre"ur %i tran!pir. C$n ( ac2ion$n cu per!e'erent el 4%i continu antrena"entul( 'i+ra2iile corpului %i tran!pira2ia 4ncetea, #ra at %i SA/AAKA &a!pirantul) atin#e cel e9al oilea !ta iu GAATA?ASTAA.GAATA 4n!ea"n 4n li"+a !an!crit 'a! pentru ap. Corpul fi,ic e!te eci aici co"parat cu un 'a!. La fel cu" un 'a! e p"$nt near! e!te cu u%urin2 ero at( i!tru!( corpul fi,ic +ine ar! %i clit 4n focul *RANALAMA9ei 'a c$%ti#a 4n cele in ur" trie !au re,i!ten2. >n acea!t etap !unt ener#i,ate %i ar"oni,ate cele 8 K.SAAS %i cele - SARIRAS. I"e iat up acea!t inte#rare a!pirantul &SA/AAKA) atin#e !ta iul *ARICAALA?ASTAA 4n care o+$n e%te aproape !pontan o cunoa%tere profun at$t a te:nicilor e *RANALAMA c$t %i a fiin2ei !ale. *rin acea!t cunoa%tere irect el poate !9%i controle,e propriile ten in2e &GUNAS) %i a1un#e ! 4n2elea# cu%ele ac2iunilor !ale &KARMA). /e la ace!t al treilea !ta iu fun a"ental( a!pirantul &SA/AAKA) e'oluea, ctre cel e9al patrulea !ta iu NIS*ATTI A?ASTAA( care e!te e fapt !ta iul ulti" al e!'$r%irii. *arcur#$n acea!t etap( Ho#:inul reali,ea, c eforturile !ale au fo!t 4ncununate e !ucce!( cci atunci !e"in2ele KARMA9ei !ale !unt ar!e. El trece a!tfel +ariera GUNAS9urilor e'enin un GUNATITA. Atin#$n treapta cea "ai 4nalt el e'ine un DI?ANMUKTA !au cu alte cu'inte o fiin2 care a atin! eli+erarea &MUKTA) 4n ti"pul 'ie2ii &DI?ANA) prin re'elarea eplin a Spiritului Supre". . at a1un! la acea!t fa, el trie%te oric$n 'rea !tarea e eIta, !piritual ANAN/A. SISTEMUL RES0IRAT&R *entru a 4n2ele#e c$t "ai +ine "o ul 4n care *RANALAMA ac2ionea, a!upra corpului e!te nece!ar ! ne rea"inti" c$te'a no2iuni e!pre !i!te"ul re!pirator. 8. E!te cuno!cut la ora actual faptul c ener#ia e +a, a corpului fi,ic u"an !e #!e%te pre o"inant 4n oIi#en %i #luco,. .Ii#enul e!te 4n eo!e+i folo!itor 4n proce!ele e eli"inare prin oIi are a "ateriilor nefolo!itoare( 4n ti"p ce #luco,a :rne%te celulele corpului 4n ti"pul proce!elor re!pira2iei. C. Unul in !copurile *RANALAMA9ei e!te ! a!i#ure o func2ionare opti"( nor"al a !i!te"ului re!pirator. C$n re!pira2ia e!te profun %i ar"onioa!( acea!ta 'a influen2a 4n "o auto"at 4n +ine func2ionarea !i!te"ului circulator( fr e care proce!ele e i#e!tie %i a!i"ilare ar fi pertur+ate( 4ntr9o a!e"enea !itua2ie toIinele !9ar acu"ula 4n or#ani!" %i !tarea e tul+urare !au +oala !9ar putea in!tala cu u%urin2. 76. Si!te"ul re!pirator e!te eci poarta prin care pot fi purificate u%or %i repe e corpul( "intea %i intelectul. Mo alitatea prin care !e poate reali,a cu "aIi"ul e eficien2 ace!t lucru e!te *RANALAMA. 77. Re!pira2ia e!te up cu" %ti" e!en2ial pentru !u!2inerea tuturor for"elor e 'ia2 ani"al( e la a"oe+a unicelular p$n la o". E!te eci po!i+il ! tri" o anu"it perioa fr "$ncare %i c:iar fr ap c$te'a ,ile( ar c$n re!pira2ia 4ncetea,( 'ia2a 4ncetea, la r$n ul ei e!tul e repe e. >n tratatul !tr'ec:i CAAN/.GLA U*ANISAA/ !e !puneE NLa fel cu" toate !pi2ele !unt le#ate e +utucul ro2ii( tot a!tfel e ace!t !uflu al 'ie2ii e!te le#at totul. ?ia2a pul!ea,

prin inter"e iul ace!tui !uflu al 'ie2ii care 4n!ufle2e%te toate creaturile. Suflul 'ie2ii e!te eci pentru o fiin2 tatl..."a"a...fratele...!ora...#:i ul..."ae!trul...ORAAMAN....Cel care cre e ptrun e( cunoa%te %i 4n2ele#e acea!ta( cu a e'rat e'ine un 4n2elept.N 72. Un alt tratat "ilenar KAUSITAKI U*ANISAA/ !puneE N . fiin2 u"an poate tri fr arul 'or+irii pentru c noi 'e e" c eIi!t "u2i@ altcine'a poate tri fr arul 'e erii pentru c noi 'e e" c eIi!t or+i@ unul poate tri fr arul au,ului pentru c noi 'e e" c eIi!t !ur,i( unii trie!c c:iar %i fr "inte pentru c noi 'e e" c eIi!t i io2i@ o fiin2 u"an poate e a!e"eni ! tria!c fr "$ini !au fr picioare pentru c noi 'e e" c eIi!t ciun#i !au olo#i. >n! nu"ai !uflul re!pira2iei !in#ur( e!te 4n!%i inteli#en2a a!cun! care ptrun e in toate pr2ile ace!t corp %i9l face ! !e ri ice. Ace!ta e!te e fapt !ufletul inteli#ent &inteli#ence !elf). Ce e!te oare ace!t principiu 4n!ufle2itor( inteli#ent ac nu !ufletul re!pira2iei in "o"ent ce 4"preun trie!c 4n ace!t corp %i 4n clipa "or2ii pleac 4"preun in el.N 7-. Re!pira2ia !e porne%te c:iar 4n "o"entul 4nceperii 'ie2ii c$n nou n!cutul !e afl 4n afara p$ntecului "atern %i !e opre%te atunci c$n 'ia2a 4ncetea,. C$t ti"p copilul e!te 4n p$ntecele "a"ei( ne'oile !ale e oIi#en !unt !ati!fcute prin inter"e iul !$n#elui "a"ei( at$ta ti"p c$t pl"$nii !i nu func2ionea, 4nc. C$n copilul !e na%te( pri"a re!pira2ie a 'ie2ii !ale 4n afara p$ntecelui "atern 4ncepe atorit unei co"en,i pri"ite e la creier. 75. Aproape pe 4ntrea#a urat a 'ie2ii profun,i"ea %i rit"ul re!pira2iei !unt autore#late prin inter"e iul !i!te"ului ner'o! 4n a%a fel 4nc$t ! !ati!fac ne'oile 4ntr9un "o a ec'at %i re#ulat. >n ceea ce pri'e%te cantitatea e oIi#en care e!te cerut 4n "o con!tant e celule. .Ii#enul e!te toto at nece!ar %i ca ! e!carce +ioIi ul e car+on acu"ulat 4n ace!ta. 78. Multe per!oane con!i er atorit i#noran2ei c eoarece re!pira2ia e!te 4n "o o+i%nuit auto"at( ea nici nu tre+uie 'reo at ! fie controlat 4n "o con%tient. Acea!t concep2ie e!te profun #re%it. >n *RANALAMA prin antrena"entul #ra at %i con!ec'ent reali,at a!upra pl"$nilor %i !i!te"ului ner'o!( re!pira2ia poate e'eni "ult "ai eficient ac 4i !c:i"+" rit"ul( profun,i"ea %i calitatea. Capacitatea pul"onar a Ho#:inilor !e o'e e%te a fi cu "ult "ai "are ec$t aceea a oa"enilor o+i%nui2i. Capacitatea pul"onar "ult "rit a Ho#:inilor le per"ite ace!tora ! reali,e,e cu o u%urin2 uluitoare feno"ene cu totul eo!e+ite. . re!pira2ie "ai +un 4n!ea"n 4ntot eauna o 'ia2 "ai +un( "ai fericit %i "ai !ntoa!. Actul co"un al re!pira2iei !e e!f%oar a!tfel 4nc$t pl"$nii !e u"plu cu aer e aproIi"ati' 7=978 ori pe "inut. Aerul con2in$n oIi#enul ttor e 'ia2 4"preun cu *RANA e!te a+!or+it 4n interiorul ace!tora %i 4n !c:i"+ #a,ele con2in$n +ioIi ul e car+on in 2e!uturile corpului !unt eli"inate 4"preun cu anu"ite ener#ii !u+tile con!u"ate prin eIpira2ie. U"plerea rit"ic a pl"$nilor e!te reali,at "i%crile a"ple ale cutiei toracice %i ale iafra#"ei. Ace!tea la r$n ul lor !unt co"an ate e i"pul!urile tri"i!e e centrul re!pira2iei in creier prin inter"e iul ner'ilor p$n la "u%c:i. A!tfel( la ni'elul fi,ic( creierul e!te in!tru"entul prin inter"e iul cruia re!pira2ia %i cele trei func2ii ale "entaluluiE #$n irea( 'oin2a %i con%tiin2a !e "anife!t. 7<) Ciclul re!pira2iei con!t in trei fa,eE in!pira2ie( eIpira2ie( reten2ie. /in punct e 'e ere anato"ic( in!pira2ia repre,int o eIpan!iune acti' a pieptului 4n care pl"$ni !unt u"plu2i cu aer proa!pt prin care !e 'e:iculea, !uflul !u+til **ANA. EIpira2ia e!te o re'enire nor"al %i pa!i' a peretelui ela!tic al pieptului prin inter"e iul cruia aerul con!u"at %i anu"ite flui e re,i uale !unt eli"inate( pl"$ni fiin a!tfel #oli2i. Reten2ia pe plin !au pe 'i repre,int o pau, e la !f$r%itul fiecrei in!pira2ii %i eIpira2ii. Ace!te trei fa,e for"ea, un ciclu al re!pira2iei@ Re!pira2ia influen2ea, +tile ini"ii. >n ti"pul re2inerii re!pira2iei !e poate !e!i,a o 4ncetinire a rit"ului ini"ii care a!i#ur o relaIare aprecia+il a "u%c:iului car iac. 78) Re!pira2ia fiin2ei u"ane poate fi cla!ificat 4n 5 tipuri E

a) Re!pira2ia 4nalt !au cla'icular 4n care "u%c:ii ri ictori ai #$tului acti'ea, %i 4ncarc ener#etic "ai ale! partea !uperioar a pl"$nilor. +) Re!pira2ia interco!tal !au "e ie 4n care e!te acti'at %i 4ncarc ener#etic oar partea central a pl"$nilor. c) Re!pira2ia iafra#"ic !au 1oa! 4n care e!te acti'at %i 4ncarc ener#etic 4n !pecial partea inferioar a pl"$nilor( 4n ti"p ce partea "i1locie %i cea !uperioar a ace!tora r"$n "ai pu2in acti'e. ) Re!pira2ia Ho#:in co"plet 4n care pl"$nii !unt aproape total 4ncrca2i cu ener#ie fiin a!tfel folo!i2i la 4ntrea#a lor capacitate. >n re!pira2ia Ho#:in co"plet contrac2ia iafra#"ei e!te 4nt$r,iat p$n 4n "o"entul 4n care !9a reali,at o contrac2ie con%tient a "u%c:ilor peretelui a+ o"inal anterior %i lateral. Ace%ti "u%c:i !unt le#a2i 4n ia#onal e cutia toracic ea!upra %i e pel'i! 4n partea e 1o!. Acea!t ac2iune con%tient controlat co+oar %i 4ntre%te iafra#"a care porne%te in "ar#inea e 1o! a cutiei toraciceE ea 4"pin#e a!tfel 4n 1o! or#anele a+ o"inale "rin capacitatea toracelui. Acea!t ac2iune pre#te%te iafra#"a pentru o contrac2ie ce per"ite o 4ntin ere "aIi" re uc$n for2a centripet ce contract coa!tele. A!tfel e!te "ult "ic%orat interferen2a cu ur"toarea ac2iune a proce!ului in!pira2iei( ri icarea %i eIpan!iunea pr2ii e 1o! a cutiei toracice aflat 4n a!cen!iune. Acea!ta !e reali,ea, atorit 4"pin#erii 'erticale !pre 4n !u! a iafra#"ei( ur"at e o acti'are !ec'en2ial a "u%c:ilor interco!tali care per"it at$t "i%carea e eIten!ie a coa!telor c$t %i ri icarea %i eIpan!iunea 4ntre#ii circu"ferin2e toracice ca un 4ntre# in ,ona anterioar &punctul e ori#ine al !u) p$n la coloan. >n final "u%c:ii interco!tali le#a2i e coa!tele !uperioare( e !tern %i e cla'icul p$n la #$t %i craniu !unt ar"onio! contracta2i per"i2$n u"plerea cu aer proa!pt &care 'e:iculea, *RANA) a pr2ii !uperioare a pl"$nilor. >n continuare ca'itatea toracic e1a ilatat !e eItin e %i "ai "ult 4n!pre 4n fa2 %i( 4n!pre 4n !u! %i 4n!pre 4n lateral( fc$n a!tfel ! fie utili,at aproape 4n totalitate capacitatea 'ital a pl"$nilor. 7C. Acea!t !erie !incroni,at e "i%cri ale a+ o"enului( pieptului %i #$tului 4n care fiecare pa! al !ec'en2ei pre#te%te e1a terenul pentru ur"torul pa! pro uce o u"plere "aIi" a pl"$nilor cu aer care 'e:iculea, *RANA cre$n !pa2iul nece!ar pentru aerul proa!pt care intr pentru a a1un#e 4n cele "ai profun e ,one ale pl"$nilor. 26. Lo#:inul care reali,ea, re!pira2ia Ho#:in co"plet ac ur"re%te ! "rea!c eficien2a ace!tui proce eu tre+uie !9%i focali,e,e fer" con%tiin2a corporal 4n "o !i!te"atic %i atent la partea e 1o! anterioar a peretelui a+ o"inal( c:iar ea!upra pel'i!ului. *entru e reali,a acea!ta( el tre+uie !9%i "i%te u%or %i #ra at partea e 1o! a peretelui a+ o"inal ctre coloana 'erte+ral !pre iafra#"a ca %i cu" ar "a!a pornin e la piele "u%c:i %i e la "u%c:i !9%i oriente,e "a!a1ul ctre or#anele interne. Ace!t !en! al contrac2iei acti'e con%tiente e!te a!ociat cu "i%crile 'i,i+ile ale peretelui a+ o"inal( e la !uprafa2a pielii p$n 4n cele "ai profun e 2e!uturi %i poate fi irec2ionat la 'oin2. /up acea!ta( i"e iat Ho#:inul 4%i irec2ionea, aten2ia pentru a eIpan a 4n continuare re#iunile laterale %i po!terioare ale pieptului. El 'a ri ica apoi partea inferioar a peretelui a+ o"inal( eIpan!ion$n !i"ultan partea e !u! a peretelui toracic( 4"preun cu pielea %i "u%c:ii. Ctre !f$r%itul in!pira2iei Ho#:ine co"plete( iafra#"a 4%i reia #ra at for"a !a +oltit 4ncep$n ! !e relaIe,e. >n ti"pul eIpira2iei iafra#"a !e "i%c in nou 4n !u!. Ea e!te acti' la 4nceputul eIpira2iei pentru a !ti"ula re!tr$n#erea u%oar( ela!tic a pl"$nilor. 27. .Ii#enul 4"preun cu flui ele *RANA9ice e!te a+!or+it 4n !acii al'eolari care for"ea, unitatea e +a, a pl"$nilor. Me"+ranele ace!tor al'eole( tran!fer oIi#enul %i flui ele *RANA9ice 4n !$n#e. Cu acea!t oca,ie +ioIi ul e car+on in !$n#e 'a fi eli"inat o at

cu aerul at afar prin eIpira2ie. S$n#ele con2in$n acu" oIi#enul %i flui ele *RANA9ice e!te con u! prin artere in partea !t$n# a ini"ii ctre celulele fiecrei pr2i a corpului l!$n acolo at$t oIi#enul c$t %i flui ele *RANA9ice ttoare e 'ia2. Ele"entele %i flui ele *RANA9ice con!u"ate !au inutile( 4n !pecial +ioIi ul e car+on eli"inat e fiecare celul e!te preluat prin inter"e iul circula2iei 'enoa!e in partea reapt a ini"ii %i a u! ctre pl"$ni pentru a fi eli"inat. Ini"a po"pea, ace!t !$n#e prin corp cu o frec'en2 "e ie e <6 e +i2ii pe "inut. E!te e'i ent c pentru a re!pira corect e!te nece!ar o coor onare perfect a tuturor co"ponentelor i"portante ale corpuluiE !i!te"ul ner'o!( pl"$nii( ini"a( arterele %i 'enele( cutia toracic( iafra#"a. /in punctul e 'e ere al capacit2ii %i al for"ei( pl"$nul !t$n# %i pl"$nul rept ifer net 4ntre ei. *l"$nul !t$n#( aflat 4n apropierea ini"ii e!te "ai "ic. El e!te i'i,at 4n oi lo+i 4n ti"p ce pl"$nul rept are trei lo+i. *l"$nii !unt acoperi2i e o "e"+ran nu"it pleur. /o"ul in partea reapt a iafra#"ei e!te "ai 4nalt ec$t cel in !t$n#a. Su+ iafra#" !e afl ficatul( cel "ai "are or#an a+ o"inal care e!te ce'a "ai !oli ( fiin "ai pu2in co"pre!i+il %i eIten!i+il ec$t !to"acul %i !plina care !e afl !u+ iafra#" 4n partea !t$n#. C VA URMA C

AN II C ,F 0RANA%AMA I SISTEMUL RES0IRAT&R


(continuare! I"e iat up o re!pira2ie profun ( atunci c$n ur"ri" ! u"ple" in nou pl"$nii( "ul2i oa"eni pot !i"2i ac 4%i concentrea, aten2ia 4n acea ,on( o re,i!ten2 "ai "are 4n partea reapt a iafra#"ei( un e !e afl ficatul. *entru a reali,a o u"plere e#al %i co"plet a a"+ilor pl"$ni e!te eci nece!ar ! ne 4n rept" aten2ia a!upra "i%crilor iafra#"ei %i a pieptului 4n !pecial 4n partea reapt. Si!te"ul +ron:ial care lea# aici tra:eea %i al'eolele !e afl 4n interiorul cutiei toracice. El !e a!ea"n cu un copac in'er!at cu r cinile 4n ,ona #$tului 4n ti"p ce ra"urile co+oar 4n 1o! ctre iafra#" %i pere2ii laterali ai ca'it2ii toracice. Tra:eea e!te un tu+ e aproIi"ati' 76 c" lun#i"e( care !e ra"ific 4n ou +ron:ii principale( fiecare "er#$n la c$te un pl"$n. Ace!tea !e ra"ific 4n "ulte tra!ee !u+2iri prin care trece aerul %i flui ele *RANA9ice( nu"ite +ron:iole. La captul fiecrei +ron:iole !e afl al'eolele( 4n nu"r e aproIi"ati' -66 e "ilioane 4n fiecare pl"$n( a'$n o !uprafa2 total e aproIi"ati' 869C6 "- a ic e circa 56986 e ori "ai "are ec$t 4ntrea#a !uprafa2 a pielii unui o". Acea!t co"pleIitate #i#antic ne per"ite ! intui" e ce e!te con!i erat fiin2a u"an un 'erita+il MICR.C.SM.S. Ace!te al'eole !unt "ici( e for"a unor !cule2e "ultiple care au o cptu%eal inco"plet e celule. Spa2iul intre celule &!pa2iul inter!ti2ial) e!te u"plut cu ce'a flui . >n 1urul peretelui eIterior %i al'eolei eIi!t 'a!e e !$n#e &capilarele). Sc:i"+ul e #a,e are

loc 4ntre al'eole( celulele in !$n#e %i pla!"a !$n#elui prin inter"e iul flui ului in prin !pa2iul inter!ti2ial. Aerul care 'e:iculea, flui ele *RANA9ice in al'eole con2ine "ai "ult oIi#en %i "ai pu2in +ioIi e car+on ec$t !$n#ele care trece prin capilare 4n pl"$ni. >n ti"pul !c:i"+ului e oIi#en %i e +ioIi e car+on( "oleculele e oIi#en ifu,ea, 4n !$n#e 4n ti"p ce +ioIi ul e car+on ie!e afar in !$n#e pentru a fi eli"inat 4n "o"entul eIpira2iei. C&L&ANA VERTE.RAL1 7N TIM0UL TE(NICIL&R )E 0RANA%AMA Coloana 'erte+ral tre+uie 2inut reapt. M u'a !pinrii e!te prote1at e -- e 'erte+re. < 'erte+re !e afl 4n ,ona #$tului %i !unt nu"ite cer'icale. Su+ ace!tea eIi!t 72 'erte+re or!ale !au toracice care !unt le#ate e coa!te( for"$n o cu%c toracic ce prote1ea, pl"$nii %i ini"a. *ri"ele 76 coa!te !uperioare e pe fiecare parte !unt unite 4n fa2 4n partea interioar a o!ului pieptului. Cele ou coa!te e 1o! !unt nele#ate e o!ul pieptului. Su+ 'erte+rele or!ale !unt 'erte+rele lo"+are iar "ai 1o! !unt 'erte+rele !acrale %i cocci!ul. .!ul pieptului are trei pr2i. >n "o"entele eIpira2iei partea e !u! 'a tre+ui pe c$t po!i+il ! fie p!trat perpen icular fa2 e !ol. El e!te folo!it ca un !uport pentru a ri ica coa!tele la fel cu" !e ri ic "$nerul unei #le2i cre$n a!tfel "ai "ult !pa2iu prin eIpan!iunea pl"$nilor 4n lateral %i 4n !u!. *l"$nii !e e!c:i 4n lateral( iar !pa2iul pentru eIpan are e!te creat cu a1utorul "u%c:ilor interco!tali. Mu%c:iul interco!tal interior al !patelui tre+uie ! fie "en2inut fer". /ac pielea !patelui nu !e coor onea, a%a cu" tre+uie cu "u%c:ii interco!tali( re!pira2ia r"$ne !uperficial( re uc$n cantitatea e *RANA %i e oIi#en a!i"ilate iar acea!ta 'a atra#e up !ine !l+iciune fi,ic( lip! e re,i!ten2 %i e'itali,are. 0IELEA La fel cu" un to+o%ar 4ntin e pielea to+ei pentru a o+2ine o re,onan2 eIcelent( la fel cu" un 'ioloni!t 4ntin e coar ele 'iorii pentru a o+2ine claritatea !unetului orit( tot a!tfel Ho#:inul 4%i 4ntin e pielea in ,ona trunc:iului pentru a crea "aIi"u" e r!pun! e la "u%c:ii interco!tali( a1ut$n a!tfel 4n "o eficient proce!ul re!pirator atunci c$n practic *RANALAMA. Coa!tele care nu !unt fiIate 4n fa2 e o!ul !ternului !e eItin ca +ra2ele unui co"pa! pentru a crea un !pa2iu "ai "are 4n ,ona pieptului. Coa!tele in ,ona e "i1loc !e eItin %i ele lateral ri ic$n %i "rin a!tfel cutia toracic. Ace!t proce! nu "o ific po,i2ia coa!telor in partea e !u!. *entru a u"ple la "aIi" partea !uperioar a pl"$nilor e!te prin ur"are nece!ar un antrena"ent !i!te"atic %i "ai ale! "ult aten2ie. Tre+uie e a!e"eni ! 4n'2" ! folo!i" "u%c:ii interco!tali !uperiori %i partea e !u! a !ternului. Efortul e a eIpan a cutia toracic in!pre interior !pre eIterior 'a 4ntri 4n ti"p "u%c:ii interco!tali. )IA#RAGMA /iafra#"a e!te un fel e "u%c:i e for"a unui o" ce !epar ca'itatea toracic e cea a+ o"inal. Ancorat e 1ur 4"pre1urul circu"ferin2ei pr2ii e 1o! a ca'it2ii toracice( ea e!te le#at la !pate e o 'erte+r lo"+ar( pe lateral e cea e9a %a!ea coa!t e 1o! iar 4n fa2 e cartila1ul o!ului pieptului. /ea!upra ei !e afl ini"a %i pl"$nii iar !u+ ea !e afl ficatul 4n partea reapt( !to"acul %i !plina afl$n u9!e 4n partea !t$n#. Mu%c:ii #$tului( pieptului( !pinrii %i a+ o"enului !unt folo!i2i ca ni%te acce!orii 4n proce!ul re!pira2iei. Mu%c:ii #$tului contri+uie foarte pu2in la acea!ta 4n ca,ul unei re!pira2ii lini%tite( ar e'in i"e iat acti'i c$n e!te "rit rit"ul %i profun,i"ea re!pira2iei( fiin ri#i,i atunci c$n re!pira2ia e!te +locat. Re!pira2ia !uperficial( incorect( reali,at !u+ capacitatea nor"al a pl"$nilor( !e poate atora "ultor cau,eE po,i2ia incorect a corpului( o+e,itate( pertur+ri e"o2ionale( +oli ale pl"$nilor( fu"at !au folo!irea necore!pun,toare a "u%c:ilor re!piratori. /atorit re!pira2iei !uperficiale %i a po,i2iei incorecte a corpului a e!eori apar "ulte repercu!iuni !u+tile 4n corp( care

con uc la a#ra'area +olilor e ini"( i"inuarea "e"oriei( e'itali,are etc. *RANALAMA corect reali,at poate pre'eni %i c:iar eli"ina toate ace!te pro+le"e 4ntr9un inter'al e ti"p relati' !curt. La fel cu" lu"ina ra ia, in i!cul !olar( tot a!tfel aerul care 'e:iculea, flui ele *RANA9ice e!te ifu,at prin pl"$ni. La in!pira2ie( atunci c$n "i%c" pieptul 4n !u! tre+uie eci toto at !9l eIpan " la "aIi"( ac atunci con!tat" ca pielea in ,ona central a o!ului pieptului !e poate "i%ca 'ertical 4n !u! %i 4n 1o!( eItin,$n u9!e circu"feren2ial( acea!ta arat c pl"$nii !unt u"plu2i la capacitatea lor "aIi" 4n ti"pul re!pira2iei Ho#:ine co"plete. ANA(ATA C(A;RA (continuare! /ac efortul fer" "o+ili,at al cui'a e a !ati!face anu"ite ata%a"ente e!te fru!trat( el poate +ru!c ! e'in furio! atunci. /e eIe"pluE NA" a1un! la cofetrie %i a" ',ut c ulti"a plcint cu cp%uni toc"ai !e '$n u!e 4naintea "ea. M9a" !i"2it +ru!c fru!trat %i a" i,+ucnit furio!E NTe9a" ru#at ieri !9"i p!tre,i %i "ie plcinta aceea %i pofti"( c:iar 4n fa2a "ea tu ai '$n ut9oW Ce e cu tine( nu ai 2inere e "intePN A ur"at apoi o "$nie a%a9,i! 1u!tificat( o "o!tr e ceea ce !e nu"e%te \\ reapta in i#nare]]( 4n ca rul p!i:olo#iei L.GA( "$nia !e con!i er c 'ine in orin2e ne4n eplinite( in fru!trarea unei nece!it2i fun a"entale( eIpri"ate !u+ for"a unui ata%a"ent fa2 e un o+iect( fiin2( 2el !au i ee !pecifice. C$n un a!tfel e ata%a"ent e!te 4n%elat( re,ult ine'ita+il fru!trarea %i "$nia. Sau 4ntr9o alt !itua2ie( ac 'o" 'e ea pe cine'a 4n ti"p ce ne apropie" e cofetrie ie%in ra io! pe u% cu ulti"a plcint cu cp%uni 4n "$n( eIperien2a e"o2ional ce poate ! re,ulte atunci 'a fi in'i ie %i #elo,ie. S pre!upune" o alt !itua2ie %i anu"e c a" a1una totu%i la cofetrie la ti"p %i c a" reu%it ! cu"pr" ulti"a plcint cu cp%uni. Ie%in 4n! in cofetrie +ucuro!( alunec %i plcinta 4"i !cap in "$ini( c,$n 4n praful in ru". *lcinta "ea e!te acu" toat , ro+it %i "ur ar %i cul"ea e!te c era c:iar ulti"aW ?o" fi fr 4n oial e,a"#i2i( c:iar pu2in epri"a2i. Cele "ai profun e epri"ri ale noa!tre !e refer e re#ul la a!e"enea pier eri( 4n care i"plicarea !au ata%a"entul no!tru a fo!t foarte puternic. 3iecare e"o2ie 4n parte !ur'ine 4n ur"a per"utrilor #enerate e anu"ite e'eni"ente referitoare la o+iectul( !tarea !au per!oana e care !unte" foarte ata%a2i. >n fiecare ca, 4n parte( !unt pre,ente ou co"ponente ale e"o2iilorE o at e!te i"pul!ul inerent in interiorul no!tru( iar pe e alt parte eIi!t eIperien2a 4n'2at referitoare la o+iectul !pecific ce ne 'a !ati!face acel i"pul!. Aproape toate e"o2iile pot fi 4n2ele!e ca 'enin intr9unul in cele patru in!tincte e +a,( oper$n 4n co"+ina2ie cu un o+iect particular e care a" e'enit !uficient e ata%a2i. Emo6iile =i ANA(ATA C(A;RA Atunci c$n nu"ai pu2in ener#ie luntric e!te !u+li"at %i ele'at pentru a fi eIperi"entat la ni'elul lui ANAAATA CAAKRA( fiin2a 4n cau, ne apare aproape fr !enti"ente( rece %i !eac. Acea!ta nu 4n!ea"n c ea nu e!te "oti'at luntric e cele "ai pri"iti'e porniri in!tinctuale( 4ntr9o a!e"enea !itua2ie( !pune" e!pre o a!tfel e per!oan c Ne!te "oartN( c Nnu are ini"N. . a!e"enea per!oan e!te cel "ai a e!ea ne4n urtoare %i nu9i pa! e ceilal2i. Me!c:in %i calculat( ea 4%i 'e e nu"ai e ru"ul ei( clc$n fr nici un fel e "u!trri e con%tiin2 pe!te oricine 4i !t 4n cale. >n ter"enii e ia#no, p!i:iatric( efini" o a!tfel e per!oan ca fiin Np!i:opatN( 4n ca,ul !u( ener#ia e!te canali,at prepon erent la ni'elul centrilor inferiori e for2( a!tfel 4nc$t ace!tei fiin2e u"ane nu9i apare !pontan nici o preocupare e con%tienti,are a celorlal2i. Atunci c$n o per!oan are o anu"it cantitate e ener#ie !u+li"at %i focali,at 4n

ANAAATA CAAKRA %i c$n e a!e"eni o cantitate con!i era+il e ener#ie e!te !i"ultan focali,at 4n MANI*URA CAAKRA la ni'elul pleIului !olar( acea fiin2 u"an poate fi uneori a#re!i' !au e#oi!t( 4n! co"porta"entul !u 'a fi con!i era+il te"perat e o anu"it con!i era2ie fa2 e ceilal2i( pre,ent$n reac2ii !pontane e co"pa!iune %i 4n2ele#ere. La acea per!oan( in c$n 4n c$n ( 'a apare reac2ie e ruire. C:iar ac !e 'or "anife!ta ca ni%te toane( pute" 'or+i 4n ace!t ca, e un anu"it ni'el e inte#rare %i ar"onie. Influen2a acti'rii con!i era+ile a lui ANAAATA CAAKRA a uce o co"ponent afecti' e"patic 4n eIperien2a noa!tr e ,i cu ,i. . tent euforic e!te "ai "ereu pre,ent 4n !tarea noa!tr e fon . A e!eori( 4n p!i:oterapie( 4n ur"a unui trata"ent reu%it( pute" 'e ea cu" un pacient cu tul+urri e afecti'itate 4ncepe pentru pri"a at ! !i"t afec2iune %i co"pa!iune pentru ceilal2i. E!te e'i ent atunci c el a reu%it ! !u+li"e,e %i ! focali,e,e o anu"it cantitate e ener#ie !pecific e la ni'elul centrilor inferiori e for2 &CAAKRAS)( reu%in ! o eIperi"ente,e pentru pri"a at la ni'elul lui ANAAATA CAAKRA. /e acu" 4ncolo( trirea ace!tei noi !tri 'a fi un ele"ent e conectare e"patic autentic 4n interac2iunile ace!tei fiin2e cu ceilal2i. Totu%i( 4n anu"ite !itua2ii( in cau,a conta"inri a ace!tui !enti"ent pre o"inant afecti' cu unele ten in2e le#ate con!i era+il e centrii inferiori( o a!e"enea fiin2 poate intra 4n tot felul e 4ncurcturi !tranii. /e eIe"plu( ea poate ! e'in a+!ur e ro"antic( c:eltuin u9%i to2i +anii pe +uc:ete e flori !cu"pe pe care le 'a oferi noii !ale iu+iri !au 4%i 'a ri!ipi 'eniturile 4n ca ouri eItra'a#ante. Cu toate ace!tea( terapeutul tre+uie ! fie re,er'at %i plin e tact 4n e!cura1area unui a!tfel e co"porta"ent( !e!i,$n c e!te %i un ele"ent autentic e ruire %i a+ne#a2ie pre,ent 4n a!e"enea ac2iuni. /in per!pecti'a terapeutului( eIperien2a re!pecti' 'a fi pri'it ca o "i%care 4n irec2ia cre%terii afecti'e a fiin2ei( e%i 4n pri"ele fa,e acea!ta "ai i"plic 4nc %i o oarecare o, e patolo#ic. Atunci c$n !tarea e con%tiin2 eIperi"entat plenar la ni'elul lui ANAAATA CAAKRA nu "ai e!te aproape eloc conta"inat e influen2e ale nece!ita2ilor in!tinctuale( calitatea tririlor luntrice 'a fi "ult iferit( 4n acea!t !itua2ie( trirea 4n !ine nu "ai poate fi nu"it( !trict 'or+in ( e"o2ie( ci "ult "ai !i"plul !enti"ent. . a!e"enea fiin2 ne 'a "rturi!i c trie%te e eIe"pluE Nun i"en! !enti"ent e co"pa!iuneYY. *rin ur"are( cu c$t e!te i"plicat "ai pu2in ata%a"ent 4n ace!te triri afecti'e( cu at$t "ai "ult !enti"entul pur( euforic ce re,ult e!te eli+erat e coloratura e"o2ional. >n fa,a cea "ai 4nalt( oar ener#ia afecti' pur a iu+irii i'ine %i co"pa!iunii !e 'a "anife!ta li+er prin noi( ele'$n u9ne #ra at. *rin concentrare inten! a!upra ace!tui centru !ecret e for2 4n ti"pul efecturii anu"itor po!turi &ASANAS) a ec'ate !au 4n ti"pul "e ita2iei Ho#:ine( eIperien2a re,ultant !e i!tin#e net e ace!te co"ponente prin puritatea ei. Euforia luntric( afec2iunea fr o+iect( co"pa!iunea #i#antic 'or pre,enta nuan2ri uluitoare. *rin focali,area %i a"plificarea ener#iei co!"ice afecti'e la ni'elul lui ANAAATA CAAKRA( conta"inrile re,ult$n prin refleIi' in!tantanee e la centrii inferiori e for2 pot fi 4n "o #ra at con%tienti,ate %i eli"inate. /e a+ia atunci fiin2a u"an e'ine capa+il ! tria!c plenar !enti"ente in ce 4n ce "ai pu2in a"e!tecate( care 4n contra!t cu '$rte1urile e"o2iilor !ale anterioare !unt infinit "ai !enine %i euforic lini%titoare. Ea 'a putea eIperi"enta atunci c$t !e poate e inten! !enti"entul care e o+icei 4n!o2ea e"o2ia( ar fr a "ai fi afectat urero! e coloratura ata%a"entelor. Ea 'a fi acu" 4n "o !pontan capa+il ! interac2ione,e plenar afecti' %i li+er cu ceilal2i( fiin "ai pu2in !au eloc !t$n1enit e preocuprile o"inate e in!tincte( care 4nainte ac2ionau cu at$ta putere a!upra ei 4n!%i. Senti"entele oceanice e afec2iune !u+li"( Npura co"pa!iuneN !au YYiu+irea eta%atN( nu tre+uie 4n! ! fie confun at cu +eatifica !tare e unitate ce 'a fi re!i"2it c$n !e 'a a1un#e la cul"ea e'olu2iei con%tiin2ei in i'i uale( eoarece 'o" re"arca faptul c eoca" at "ai per!i!t totu%i un anu"it !i"2( al !eparrii e ceilal2i. /ar toate ace!tea nu !e "ai a!ea"n cu a'i itatea anterioar e a po!e a %i e a folo!i pentru !porirea puterii per!onale !au pentru a"plificarea

plcerii !en,uale( ori in orin2a e a fu,iona cu ceilal2i 4ntr9o "anier infantil. *entru acea fiin2 u"an a crei 'iat( 4n #eneral( nu a fo!t nicio at p$n atunci li+er e 4n#u!ta preocupare eIclu!i' fa2 e ea 4n!%i !tarea nou ce !e in!talea, acu" e!te una e "are li+ertate %i euforie eIpan!i'. /e%i NcellaltN "ai e!te 4nc !e!i,at ca fiin !eparat( el nu "ai e!te acu" totu%i o+iectul unor frenetice tentati'e e a9l po!e a( cuceri !au inti"i a. Starea plenar e co"pa!iune nu e!te po!i+il ec$t atunci c$n !ur'ine un anu"it !enti"ent e plenitu ine %i ruire( c$n 4n afara noa!tr nu "ai e!te at$t e "ult e orit. Acea!t plenitu ine trit ca atare i"plic !pontan o anu"it inte#rare interioar( pe ace!t fun al rupturile interioare( contra ic2iile !e eli"in #ra at( fiin 'in ecate 4ntr9o "!ur !e"nificati'. EIperien2a noa!tr nou ce ni !e e!c:i e acu" cu pri'ire la oa"eni %i o+iecte ne apare acu" conturat "ai "ult in punctul e 'e ere al intercorelrii %i ar"oniei ec$t oar in un#:iul !eparrii %i conflictului a%a cu" !e 4nt$"pla "ai 4nainte. E!te e"n e re2inut c 4nceperea eIperi"entrii unei e"patii reale #ra2ie acti'rii !uficient e accentuat a lui ANAAATA CAAKRA arat c ten in2ele paranoi e au fo!t re,ol'ate 4ntr9o anu"it "!ur. Toate ace!tea 4n!ea"n c nu "ai eIi!t o at$t e "are prpa!tie 4ntre +ine %i ru. E!te e'i ent c acu" r"$n "ai pu2ine a!pecte rele 4n noi 4n%ine pe care anterior a'ea" ten in2a ! le ne#"( proiect$n u9le 4n ceilal2i %i i"a#in$n u9ne c toate ace!tea ne 'in e la ei. 3r 4n oial c 'a r"$ne o anu"it !eparare 4ntre noi %i cel e care !unte" foarte le#a2i( ar acu" acea!ta e!te "ai pu2in ec$t o ruptur ce era anterior eter"inat e e,ec:ili+rul eIi!tent 4ntre pr2ile fiin2ei noa!tre. Acea!ta 4n!ea"n c 4ncepe" ! e'eni" 4ntre#i( inte#ra2i plenar %i a'e" "ai pu2in ne'oie ! fu,ion" cu o+iecte !au fiin2e inclu!i' u"ane pentru a ne rear"oni,a %i a ne rec$%ti#a pr2ile proiectate in noi. Acu" nu "ai eIi!t o ne'oie at$t e !trin#ent ctre ata%a"ent. 3ai"oa!a terapie a octorului R.GER cu refu,ul ei e a9i 1u eca pe ceilal2i %i cu pro"o'area unei Natitu ini necon i2ionat po,iti'eN fa2 e ceilal2i pare ! culti'e e!tul e "ult e"patia le#at e ANAAATA CAAKRA. *er!pecti'a !pecific lui ANAAATA CAAKRA e!te e a!e"enea clar pre,entat 4n cartea lui ERICA 3R.MME NArta !u+li" e a iu+iYY. Acea!ta e!te poate cea "ai clar pre,entare a inte#rrii lu"ii in punctul e 'e ere al lui ANAAATA CAAKRA 4n p!i:olo#ia occi ental conte"poran. A%a cu" 3REU/ 'e e aproape toate "oti'a2iile ca fiin 4n "o fun a"ental !eIuale( 3R.MM !u#erea, c iferitele noa!tre "anife!tri %i triri !unt 4nte"eiate pe ne'oia e co"uniuneE NCeea ce 3REU/ i#nor e!te polaritatea "a!culin &M) 9 fe"inin &9) %i orin2a e a tra'er!a acea!t polaritate prin fu,iune e"patic...N N3iin2a !a ic 4ncearc ! !cape e 4n!in#urare %i e !enti"entul e a fi pri,onier fc$n 4n "o for2at o alt fiin2 ! fie o parte !au o parcel in ea 4n!%i.N /up prerea lui 3R.MM( acea!t !u+li" orin2 e tran!cen ere e!te cel "ai +ine eIpri"at prin iu+ire. *entru el( iu+irea e!te o ilatare euforic 4n infinit. Atunci c$n efine%te iu+irea( e!te !e"nificati' c 3R.MM enu"er acele calit2i ce caracteri,ea, acti'area !uperioar ar"onioa! a lui ANAAATA CAAKRA. C VA URMA C

AN II C ,$ 0RART(ANASANA
(0ostura Ilumin4rii! Etimolo5ie >n li"+a !an!crit *RARTAANA 4n!ea"n Nru#N( N'enerareN. *o!tura are acea!t enu"ire eoarece atitu inea a optat eter"in o !tare inten! e pietate( iu+ire %i recuno%tin2 fa2 e /i'in. *RARTAANASANA e!te 4n! nu"it 4n "o !i"+olic N*o!tura Ilu"inriiN eoarece acea!t enu"ire eIpri" "ai clar 'alen2ele !ale !pirituale( 4n anu"ite teIte ale 4n2elepciunii orientale !e !pune c 4n!u%i OU//AA a atin! Ilu"inarea practic$n cu con!ec'en2 acea!t ASANA 4n ti"p ce !e afla !u+ ar+orele Oo :i9 e !u+ care el !e :otr%te ! nu "ai plece ec$t 4n "o"entul 4n care 'a o+2ine ilu"inarea !piritual TE(NICA )E E*ECUIE Cu oc:ii 4nc:i%i( picioarele apropiate( tlpile paralele &fr !e atin#)( "en2in$n corpul rept( cu coloana reapt( !e lipe!c pal"ele cu '$rfurile e#etelor "ari a%e,ate 4n a $ncitura #$tului &i"e iat ea!upra locului un e 4ncepe o!ul !ternal). Ante+ra2ele 'or fi atunci ap!ate fer" pe piept %i 'o" con%tienti,a unificarea polar a celor ou a!pecte( !olar &M) %i lunar &9) ale fiin2ei( reali,$n o !tare !pecific e tran!cen ere a celor ou polarit2i. Ne 'o" concentra 4n continuare inten!( p$n la i entificare( a!upra Sinelui Supre" In i'i ual &ATMAN)( pe care ur"ri" "ai 4nt$i !9l percepe" reflectat 4ntoc"ai ca 4ntr9o o#lin 4n ,ona lui ANAAATA CAAKRA( !u+ for"a lui DI?ATMA. Ulterior( e 4n at ce atin#e" !tarea !u+li" 4n care reali," co"uniunea +eatific ce apare atorit re'elrii Sinelui no!tru Supre" &ATMAN)( i"inu" pro#re!i' ap!area ante+ra2elor a!upra pieptului( "ic%or" ap!area pal"elor una e cealalt %i ne !cufun " c$t "ai "ult 4n profun,i"ile ace!tei !tri !pirituale. At$ta 're"e 4n! c$t nu atin#e" acea!t !tare !piritual plenar( care 4n preala+il i"plic o interiori,are "e itati' !u!2inut( 'o" "en2ine ante+ra2ele %i pal"ele ap!ate fer" pe piept. E<ecte/ *racticat cu con!ec'ent *RARTAANASANA ne per"ite ! o+2ine" #ra at re'elarea SINELUI SU*REM 9 ATMAN. Confor" tra i2iei Ho#:ine !ecrete( prin efectele e ina"i,are pe care le are a!upra unui NA/I !u+til !ecret( MAN.?AAA NA/I( acea!t po!tur u%urea, !u+li"area inten! a poten2ialului !eIual 4n !ferele !uperioare ale fiin2ei at$t 4n ca,ul a+!tinen2ei( c$t %i al continen2ei( 4n plu!( acea!t po!tur a"plific con!i era+il puterea e concentrare "ental %i tre,e%te intui2ia !piritual. *entru a putea 4n2ele#e c$t "ai +ine 'aloarea ace!tei po!turi( aparent !i"ple( e!te nece!ar ! !e 4n2elea# %i ! !e con%tienti,e,e 4n preala+il ce e!te %i un e !e afl a"pla!at DI?ATMA. >n

calitatea !a e refleIie a Sinelui Supre" in i'i ual &ATMAN) 4n fiin2a u"an. Sinele ETERN e!te i,'orul ulti" al Con%tiin2ei@ cercetarea naturii !ale eIercit a!upra oricrei fiin2e cu a e'rat ele'ate o fa!cina2ie ire,i!ti+il. 3aptul c acea!ta E!en2 Ulti" a fiin2ei e!te nu"it SCNTEIA /I?IN in noi( Sinele Supre" !au focarul ulti" al con%tiin2ei( nu are( !eparat e eIperi"entarea ace!tei realit2i( nici cea "ai "ic i"portan2. DI?ATMA( 4n calitatea !a e refleIie a Sinelui Supre" 4n fiin2( e!te eIpre!ia o#lin it pe care o pute" percepe central( atorit unei intro!pec2ii !u!2inute 4n ,ona pieptului %i pe care toc"ai e aceea o nu"i" ini". DI?ATMA e!te eIpre!ia centrului cel "ai profun al fiin2ei noa!tre( fr e care ni"ic nu ar putea eIi!ta. Marii 4n2elep2i Ho#:ini au in icat a e!eori prin ini" pe DI?ATMA( !au focarul e!pre care el afir" c e!te centrul eIperien2elor !pirituale( 4n calitatea !a e proiec2ie !au o#lin ire la ni'elul corpului fi,ic( 4n re#iunea pieptului( central( a Sinelui ne"uritor ATMAN. Ace!t centru e!te 4n! profun !piritualE el nu are nici o le#tur cu ini"a fi,ic( cea care face ca !$n#ele ! circule %i care poart acela%i nu"e. Centrul !piritual al ini"ii nu e!te un or#an corporal. *rin ur"are( e!pre el nu !e poate !pune ec$t un !in#ur lucruE el con!tituie 4n!%i !ur!a e!en2ial %i i"ua+il a fiin2ei( in iferent 4n ce !tare ne9a" afla( fie c !unte" tre1i( a or"i2i( 'i!$n ori preocupa2i ! "$nc"( !au c:iar cufun a2i 4n !trile e eIta, &SAMA/AI)( 4n ace!t ca, ne pute" 4ntre+a cu" ponte fi locali,at DI?ATMA 4ntr9o anu"it parte a corpului. 3iI$n un loc preci! ini"ii Spirituale &DI?ATMA)( !9ar putea cre e c atri+ui" li"ite fi,iolo#ice pentru ceea ce e!te incolo e !pa2iu %i ti"p. E!te a e'rat( orice fiin2 eIi!t cu !au 4n corpul !u. Ni"eni nu ar putea afir"a c( e%i trupul !u !e afl aici( e fapt e!en2a !a !9ar afla per"anent altun e'a 4n !pa2iu. Cu to2ii tre+uie eci ! a "ite" eIi!ten2a noa!tr corporal. *entru c porni" e la ace!t punct e 'e ere( atunci pute" 'or+i e!pre acea!t proiec2ie a lui DI?ATMA 4n corpul fi,ic. /e fapt Con%tiin2a *ur e!te in i'i,i+il. Ea nu !e poate 4"pr2i. Ea nu are nici for"( nici NinteriorN !au NeIteriorN( nici N reaptaN !au N!t$n#aN. Con%tiin2a *ur( a crei refleIie e!te eci ini"a( inclu e 4n ea tot ceea ce eIi!t. Ni"ic nu9i poate fi eIterior. Ace!ta e!te A e'rul Ulti". *ornin e la ace!t punct e 'e ere a+!olut e!te( e'i ent( i"po!i+il ! a!ocie" 'reun loc fi,ic ini"ii( Sinelui !au Con%tiin2ei( eoarece corpul e!te o !i"pl proiec2ie a "entalului care la r$n ul !u( e!te o u"il %i par2ial refleIie a lui DI?ATMA( care e!te %i el refleIia E!en2ei A+!olute Ulti"e %i Lu"inoa!e. /e!i#ur( ac nu 'o" ur"ri 4n "o con!ec'ent ! reali," irect( 4nluntrul fiin2ei noa!tre( ace!te a e'ruri( ne 'o" 4ntre+a pro+a+il cu" ceea ce con2ine totul ar putea fi "r#init 4n ace!t !pa2iu "inu!cul al corpului fi,ic( crui ace!t corp 4n!u%i nu repre,int ec$t o infi" "anife!tare feno"enal a Realit2ii Ulti"e. A e!eori oa"enii care nu au atin! un anu"it ni'el !piritual nu pot ! #$n ea!c ec$t 4n ter"enii corpului fi,ic %i al uni'er!ului lor li"itat( !en,orial. S lu" un eIe"pluE cine'a poate ! afir"eE NA" plecat in ca!a "ea care !e afl 4n partea cealalt a ora%ului( pentru a 'eni la !ala 4n care !e e!f%oar cur!ul e L.GA.N /ar ace!t lucru nu e!te a e'rat. Ce repre,int e fapt Na "er#eN( ce repre,int oare Na te 4ntoarceN( ce repre,int orice "i%care pentru Spiritul unic %i uni'er!al care e!te a e'rata noa!tr e!en2P >n realitatea !piritual ulti" noi !unte" acolo un e 4ntot eauna a" fo!t. /oar corpul no!tru e!te cel care %i9a !c:i"+at locul %i a "er! intr9o ,on 4n alta( p$n a a1un! la !ala e cur!. Ace!ta e!te !i"plul a e'r. Totu%i( pentru o per!oan care !e con!i er a fi un !u+iect ce trie%te 4ntr9o lu"e o+iecti'( acea!ta e!te o afir"a2ie care cel "ai a e!ea pare e o"eniul i"a#ina2iei. /eci( co+or$n la ni'elul e 4n2ele#ere o+i%nuit( l9a" a!ociat ini"ii &DI?ATMA) un loc eter"inat 4n corpul fi,ic. Atunci c$n cine'a 4n2ele#e 4n "o real( atorit intui2iei( c( in punctul e 'e ere 'erita+il %i a+!olut( ini"a &!au refleIia Con%tiin2ei *ure) !e #!e%te incolo e !pa2iu %i ti"p(

re!tul 'a fi u%or e 4n2ele! %i eIperi"ental intr9o per!pecti' eIact. *rin ur"are( Con%tiin2a *ur tran!cen e "entalul. Ea e!te eIperi"entat irect. >n2elep2ii reali,ea, %i cuno!c eIi!ten2a lor necorporal care nu are !f$r%it( eIact la fel cu" oa"enii o+i%nui2i 4%i cuno!c %i 4%i eli"itea, eIi!ten2a 4n corpul lor fi,ic. Toto at( eIperien2a Con%tiin2ei poate ! co"porte trirea corporal( !au nu. >n eIperien2a !a necorporal a Con%tiin2ei *ure( un 4n2elept !e afl incolo e !pa2iu %i ti"p. Lui nu i !e "ai poate pune nici o 4ntre+are referitoare la locul 4n care e!te pla!at ini"a. Corpul fi,ic nu poate !u+,i!ta( nu poate r"$ne 4n 'ia2 4n afara Con%tiin2ei. Sen,a2ia noa!tr e a tri 4ntr9un corp a "ite eci Con%tiin2a 4n!%i ca +a,. /ar acea!t !en,a2ie corporal( prin 4n!%i natura ei( i"plic li"itri %i nu poate coinci e cu Con%tiin2a etern( atotputernic %i fr !f$r%it. Ea nu e!te ec$t un refleI punctual %i "inu!cul al Con%tiin2ei *ure cu care( 4n final( 4n2eleptul a 4n2ele! c e!te i entic. *entru el( prin ur"are( acea!t con%tiin2 corporal nu e!te ec$t un fel e refleIie par2ial %i ce2oa! a Con%tiin2ei Infinite %i ra ioa!e care e!te el 4n!u%i. E!te !in#urul "o 4n care 4n2eleptul 4%i re!i"te eIi!ten2a !a fi,ic. >n ti"pul tririlor !ale !pirituale e percepere a ini"ii 4n calitate e refleIie a Con%tiin2ei *ure( 4n2eleptul nu "ai 2ine 4n nici un fel cont e corpul !u. El locali,ea, atunci 4n interiorul li"itelor !ale acea!t eIperien2 a A+!olutului printr9un fel e 'a# a"intire !en,orial care pro'ine in "o"entele 4n care el e!te con%tient e corpul !u. *entru oa"enii o+i%nui2i( care nu au nici eIperien2a irect a ini"ii %i nici a"intirea c repre,int o con!ecin2 a ei. Ea poate fi perceput printr9o intui2ie real %i infaili+il( pe care( e altfel( 4n "o incon%tient o are toat lu"ea 4n !tare latent. >n #eneral( atunci c$n un o" !e refer la el 4n!u%i( face un #e!t o+i%nuit prin care 4%i pla!ea, e#etul arttor al "$inii repte pe ,ona pieptului( c:iar acolo un e e!te 4ntr9un anu"e fel locali,at DI?ATMA. >n !patele ace!tui #e!t aparent +anal !e afl 4n! o intui2ie i'in care in ic faptul c o"ul i!pune 4n "o latent e capacitatea e a9%i cunoa%te E!en2a Ulti" &ATMAN). Atunci c$n un %colar oarecare afir"E NEu !unt cel care a fcut acea!t a unareN( !au atunci c$n ' 4ntrea+E N?re2i ca eu ! ' a uc ! citi2i i"e iat acea!t cartePN( el nu 'a in ica cel "ai a e!ea capul !u( care i9a per"i! ! fac a unarea( %i nici picioarele !ale care l9au purtat at$t e repe e pentru a ' face un !er'iciu. >n a"+ele ca,uri e#etul !u arttor !e 'a 4n repta ctre partea central a pieptului( 4n "o natural( eIpri"$n cu inocen2 ace!t a e'r profun ( c !ur!a Eului !u !e #!e%te reflectat acolo. Acea!ta e!te o intui2ie infaili+il care 4l face a!tfel ! !e refere la el 4n!u%i( la acea!t ini" care e!te refleIia Sinelui. Ace!t #e!t e!te un act a+!olut in'oluntar %i uni'er!al( i entic aproape la to2i oa"enii. *rin ur"are( reali,$n acea!t percep2ie a lui DI?ATMA( la ni'elul pieptului( central( Ho#:inul e'ine capa+il ! re!i"t 4n "o inefa+il( prin cufun are 4n lu"ina reflectat a Sinelui( %i incolo e acea!ta eIi!t A e'rata Lu"ina( Sur!a Ulti" a Uni'er!urilor ce !e re'ar! a!upra !a 4n per"anen2( prin SAAASRARA. ANA(ATA C(A;RA (continuare la cursul nr' ,FL AN II! Ace!te calit2i inclu ruirea e !ine( #ri1a con!tant fa2 e ceilal2i( re!pon!a+ilitatea( a+ne#a2ia( re!pectul %i cunoa%terea e"patic a celuilaltE NCaracterul acti' %i !u+li" al iu+irii poate fi e!cri! prin afir"a2ia c iu+irea e!te 4n pri"ul r$n o eplin ruire. 3iin2a a crei caracter nu !9a e,'oltat 4nc incolo e !ta iul orientrii recepti'e( eIploatatoare !au profitoare( eIperi"entea, actul ruirii( ar 4n "a1oritatea ca,urilor nu"ai 4n !c:i"+ul pri"irii@ a rui fr ! pri"ea!c 4n!ea"n pentru ea a fi 4n%elatN.

/e!pre o fiin2 ce'a "ai "atur 3R.MM !puneE N>n acea!t ruire e !ine care nu 'i,ea, ni"ic 4n !c:i"+( fiin2a u"an care o reali,ea, 4l 4"+o#2e%te pe cellalt !uflete%te( 4i !pore%te !urprin,tor e "ult !i"2ul 'ie2ii( fc$n u9l ! tria!c fericirea. Ea nu nicio at pentru a pri"iE acea!t ruire frenetic e!te 4n ea 4n!%i o +ucurie teri+il.N C S#RIT C VIS(U))(A C(A;RA C(A;RA GTULUI/ (R1NIREL CREATIVITATE I 0URITATE Al cincilea centru !ecret e for2 core!pun e unui punct focar !ituat 4n ,ona #$tului. La ace!t ni'el( at$t o +un parte in :rana !u+til &ener#ii !pecifice) nece!ar fiin2ei pentru ener#i,area iferitelor 'e:icule( c$t %i :rana concret !u+ for"a "$ncrii "ateriale %i a aerului !unt intro u!e 4n corp. Glan a tiroi ( care re#lea, "eta+oli!"ul e!te( e a!e"enea( !ituat aici. 3i,iolo#ic eci( ace!t centru e for2 &CAAKRA) e!te le#at e proce!ul co"pleI e :rnire. *!i:olo#ic( e a!e"enea( ener#ia focali,at 4n acea!t ,on !e afl 4n !tr$n! le#tur cu recepti'itatea !u+li"( cu actul e a prelua !au pri"i la ace!t ni'el ceea ce e!te pur. Toto at( ace!t centru e for2 e!te foarte !tr$n! le#at e !enti"entul e a fi prote1at %i aprat !u+til. EIperien2a reali,at aici ifer e la o fiin2 la alta 4n func2ie e c$t e "ult ne !i"2i" N e!c:i%iN !au N4nc:i%iN & e ne4ncre ere( e 4nc:i!tare) !pre a fi :rni2i. *rin ur"are( a 4n'2a ! accep2i( ! recepte,i la "o ul !uperior( ! pri"e%ti 4n "o !pontan e!te( pute" !pune( inti" le#at e centrul !ecret e for2 ?ISAU//AA CAAKRA. Atunci c$n ace!t centru e for2 e!te !uficient e tre,it %i ar"onio! ina"i,at( luntric !e!i," c a'e" e9a face cu o anu"it !tare e 4ncre ere ne"r#init( cu un fel e coneIiune natural cu o for2 #i#antic( "i!terioa!( #eneratoare a unei !tri e euforie natural ce poate fi i entificat cu o 'erita+il !ur! :rnitoare. Receptarea Iranei ANAAATA CAAKRA e!te up cu" a" ',ut( !pecific fiin2ei capa+ile ! ofere :ran 4ntoc"ai precu" o "a" ruie laptele "atern copilului ei. ?ISAU//AA CAAKRA 4n !c:i"+( e!te le#al "ai "ult e rolul copilului care pri"e%te !au( cu alte cu'inte( e receptarea :ranei. Acea!ta nu i"plic neaprat un "o infantil e corelare( a%a cu" a" fi 4nclina2i ! cre e". >n! "ai e#ra+ a" putea 'e ea "o ul caracteri!tic e inte#rare al copilului ca fiin o analo#ie a co"porta"entului 4n ca,ul pre o"inan2ei 4n fiin2 a ace!tei CAAKRA9! &?ISAU//AA). La o anali, atent reali," c a"+ele !unt caracteri,ate e !enti"entul 4nc$nttor e a fi inti" le#at &+ran%at) la un i,'or !i#ur e :ran( reu%in a!tfel ! ne !i"2i" 4n eplin !i#uran2. Se poate face aici o co"para2ie intere!ant 4ntre p!i:olo#ia L.GA %i conceptele "o erne e e,'oltare. >n p!i:olo#ia "o ern( fa,a oral a e,'oltrii unei fiin2e e!te pri"a( ea fiin con!i erat rept cel "ai pri"iti' "o e "anife!tare a con%tiin2ei. Acea!t fa, e!te con!i erat ca fiin pre o"inant la na%terea copilului. Ener#ia la ace!t ti"puriu !ta iu e e,'oltare e!te con!i erat ca fiin concentrat la ni'elul #urii %i i"plicat 4n receptarea :ranei. /up cu" !e %tie( 4n #eneral o at cu cre%terea( copilul trece #ra at ce la ace!t !ta iu oral ctre ur"torul( nu"it !ta iul anal( care 4n !i!te"ul AATAA L.GA core!pun e unui anu"it centru e for2 &MULA/AARA CAAKRA). >n teoria cla!ic p!i:analitic ur"ea, apoi etapa #enital care e!te cu cel e9al oilea centru e for2 9 SJA/AISTAANA CAAKRA. /up acea!ta ur"ea, fa,a e,'oltrii co"peten2ei %i eficien2ei 4n 'ia2a coti ian le#at. >n teoria %i practica L.GA( e cel e al treilea centru !ecret e for2 %i con%tiin2. MANI*URA CAAKRA. Ace!te ou teorii pre,int o i,+itoare core!pon en2( eIcept$n ceea ce !e con!i er a fi pri"ul %i cel "ul pri"iti' ni'el e e,'oltare in !c:e"a p!i:analitic( a!ociat cu oralitatea %i

:rnirea( care nu are o core!pon en2 4n concep2ia Ho#:in a e'olu2iei con%tiin2ei. /i"potri'( pro+le"ele le#ale e receptarea !pecific a :ranei !unt pri'ite ca fiin re,ol'ate "ult "ai t$r,iu 4n !c:e"a e e,'oltare a fiin2ei. Cu" a" putea( eci( 4n2ele#e !au re,ol'a o a!e"enea neconcor an2 teoretic "a1or P >n teoria p!i:analitic apare frec'ent ten in2a e tran!for"are %i epla!are e la inferior ctre !uperior( e la patolo#ic ctre nor"al( con!i er$n u9!e c cea "ai e'oluat !tare e!te !tructurat pe fun a"entele cele "ai pri"iti'e 9 acea!t !tare e'oluat fiin e fapt un fel e "i"eti!" al !ta iilor ti"purii e e,'oltare. >n teoria Ho#:in( eIact opu!ul e!te a e'rat. A!tfel( aici( cele "ai ele'ate !tri e con%tiin2( precu" %i cele "ai !u+tile a!pecte ale fiin2ei noa!tre( !unt e fapt centrul 4n 1urul cruia !unt "anife!tate cele "ai #ro!iere ni'eluri !au a!pecte ale eIi!ten2ei noa!tre. >n fiecare ca,( aici( 4n'eli%ul eIterior e!te o proiec2ie a celui interior( 4n "o !i"ilar( cele "ai pri"iti'e %i cele "ai incon%tiente ni'eluri e e,'oltare !unt pri'ite ca o !la+ %i "ai "ult !au "ai pu2in i!tor!ionat( refleIie a !trilor !uperioare. *rin ur"are( fa,a pri"iti' oral a e,'oltrii u"ane e!te( pute" !pune( o i"ita2ie i!tor!ionat a ten in2ei 4nn!cute ctre 4ncre ere %i e'o2iune ce caracteri,ea, acti'area con!i era+il a lui ?ISAU//AA CAAKRA. La copil( 4n #eneral( acea!t atitu ine poate fi e!tul e e! alterat e o lip! e con%tiin2( e o anu"it !tare e i"pul!i'itate( e anu"ite !tri re'en icati'e !au e o!cila2iile ctre !tri e ne4ncre ere. C VA URMA C

AN II

C ,, 0A)MASANA (0&STURA #UN)AMENTAL1 A L&TUSULUI!

*o!tura fun a"ental a Lotu!ului &*A/MASANA) %i po!tura !t$n pe cap &SAIRSAASANA) !unt cele "ai cele+re po!turi Ho#:ine( %i au a1un! c:iar ! !i"+oli,e,e 4ntre#ul !i!te" L.GA. >n #eneral( e cele "ai "ulte ori Ho#:inii !unt repre,enta2i !t$n 4n *A/MASANA. A eptul L.GA capa+il ! !tea 4n cap ti"p e cel pu2in -6 e "inute %i ! reali,e,e corect po!tura Lotu!ului o perioa !i"ilar e ti"p !e poate con!i era un practicant a'an!at al !i!te"ului AATAA L.GA. *entru cei "ai "ul2i Ho#:ini( po!tura Lotu!ului eIercit o atrac2ie cu totul eo!e+it %i pe eplin 1u!tificat( a'$n 4n 'e ere efectele nu"eroa!e %i profun e( re!i"2ite pe "ultiple planuri( ale ace!tei po!turi. >n plu!( e!te util ! re2ine" c eIi!t nu"eroa!e alte te:nici Ho#:ine a'an!ate care porne!c %i !e efectuea, i"e iat up eIecu2ia lui *A/MASANA. /e a!e"enea( po!tura Lotu!ului repre,int o ASANA e +a,( atunci c$n !e practic *RANALAMA con!i erat 4n !en!ul inte#ral al ter"enului( ca an!a"+lu e "o alit2i !pecifice ce per"it controlul %i rit"area ener#iilor !u+tile care parcur# %i 'itali,ea, fiin2a( 4n iferitele fa,e ale re!pira2iei con%tienti,ate( %i nu 4n !en!ul re!tr$n! e !i"ple eIerci2ii e #i"na!tic re!piratorie. ETIM&L&GIE *A/MA 4n!ea"n 4n li"+a !an!crit lotu!. S9a ale! acea!t enu"ire eoarece 4n *A/MASANA "$inile %i picioarele e'oc 4ntr9o oarecare "!ur petalele unui lotu!( floarea !acr a In iei. Acea!t ASANA "ai e!te cuno!cut %i !u+ enu"irea e KAMALASANA( anu"ite teIte Ho#:ine folo!in c:iar ace%ti oi ter"eni alternati'.

TE(NICA )E E*ECUIE

Acea!t po!tur !e eIecut polar( pentru a tre,i %i a"plifica prepon erent a!pectul recepti' &9) !au a!pectul e"i!i' &M) &re!pecti'ele efecte !u+tile re,ult$n in felul 4n care !unt pla!ate picioarele la eIecu2ie %i in con%tienti,area interioar pe care o reali," 4n ti"pul efecturii po!turii pe fiecare parte &&9) recep2ie %i &M) e"i!ie). E*ECUIA 0E 0ARTEA STNG1 Ne a%e," la !ol cu picioarele 4ntin!e. >n oi" apoi piciorul rept e la #enunc:i( 2in$n la+a piciorului rept cu "$inile %i pla!$n 9o c$t "ai aproape e punctul e fleIie al coap!ei !t$n#i l$n# +a,in( a!tfel 4nc$t clc$iul rept ! !e apropie c$t "ai "ult e o"+ilic. >n oi" apoi piciorul !t$n# %i 2in$n fer" la+a piciorului !t$n# cu "$inile o pla!" c$t "ai aproape e punctul e fleIie al coap!ei piciorului rept l$n# +a,in( clc$iul fiin a u! c$t "ai aproape e o"+ilic. Tlpile picioarelor 'or fi eci orientate 4n !u!. Coloana 'erte+ral c$t %i corpul e la "i1loc 4n !u! tre+uie ! fie "en2inute repte. ?o" a'ea #ri1 ca( pe c$t po!i+il( #enunc:ii ! atin# !olul. M$inile tre+uie ! fie a%e,ate cu o!ul pal"ei pe #enunc:i( pal"ele fiin orientate 4n !u!( e#etul "i1lociu atin#$n u%or e#etul "are( iar celelalte e#ete ale "$inii fiin 4ntin!e( ar nu 4ncor ate. C&NTIENTI+AREA E*ECUIEI 0E 0ARTEA STNG1 Ne 'o" concentra ! percepe" inten!a acti'are e lui ADNA CAAKRA( a!pectul recepti' &9) !e!i,$n luntric o a"plificare a !en!i+ilit2ii 4n plan "ental( ceea ce ne 'a per"ite intrarea 4n inefa+il re,onan2 cu ener#iile "entale cele "ai 4nalte( cu #$n urile a!pira2iile %i i eile Ho#:inilor %i fiin2elor cele "ai e'oluate care eIi!t !au care au eIi!tat 'reo at 4n Uni'er!. ?o" !e!i,a a!tfel #ra at o ilatare eItraor inar a !ferei proprii a con%tiin2ei( o a"plificare a recepti'it2ii telepatice( o 'i,iune "ult "ai a"pl %i profun a!upra co!"o!ului %i a "i!terelor NATURII( 4n fa,ele a'an!ate put$n ! ne proiect" "ental cu u%urin2 4n nu contea, ce ,one !au i"en!iuni paralele in Uni'er!. ?o" percepe( e a!e"enea( a e!eori tre,irea controlat a lui KUN/ALI SAAKTI %i a!cen!iune ace!tuia pe coloan p$n la ni'elul lui ADNA CAAKRA un e ne 'a facilita apari2ia unor triri "entale eItre" e ele'ate %i pure. E*ECUIA 0E 0ARTEA )REA0T1 >n oi" acu" piciorul !t$n# e la #enunc:i %i 2in$n la+a piciorului !t$n# fer" cu "$inile o pla!" c$t "ai aproape e punctul e fleIie al coap!ei repte l$n# +a,in( a!tfel 4nc$t clc$iul !t$n# ! !e apropie c$t "ai "ult e o"+ilic. >n oi" apoi piciorul rept( %i 2in$n fer" la+a piciorului rept cu "$inile o pla!" c$t "ai aproape e punctul e fleIie al coap!ei piciorului !t$n# l$n# +a,in( clc$iul fiin a u! c$t "ai aproape e o"+ilic. Tlpile picioarelor 'or fi( e a!e"eni( orientate 4n !u!. Coloana 'erte+ral( c$t %i corpul e la "i1loc 4n !u! tre+uie ! fie "en2inute repte. ?o" a'ea #ri1 ca( pe c$t po!i+il( #enunc:ii ! atin# !olul. M$inile tre+uie ! fie a%e,ate cu o!ul pal"ei pe #enunc:i( pal"ele fiin orientate 4n !u!( e#etul "i1lociu atin#$n u%or e#etul "are( iar celelalte fiin 4ntin!e( ar nu 4ncor ate. C&NTIENTI+AREA E*ECUIEI 0E 0ARTEA )REA0T1 Ne 'o" concentra acu" ! percepe" acti'area lui ADNA CAAKRA a!pectul e e"i!ie &M)( !olar( !e!i,$n luntric tre,irea %i a"plificarea unei !tri e co"an ( control( ina"i!" %i for2 4n plan "ental. ?o" !e!i,a e a!e"eni( o ilatare acti'( eIpan!i' a con%tiin2ei( re"arc$n toto at "rirea puterii "entale e a in uce i ei %i #$n uri profun +enefice celorlal2i( i!poni+ilitate "rit e a in uce aproape in!tantaneu !tri "entale( !u+li"e( ele'ate( luci itate( putere e ptrun ere "ental "ult "ai "are( in'enti'itate( #enialitate( a"plificarea inteli#en2ei( creati'itate ie%it in co"un( re,ultat in a+ilitatea e a putea a apta %i pune 4n practic i ei in planurile "entale ele'ate( i ei !au #$n uri ce pot fi 4n prepon erent percepute "ai ale! la ti"pul eIecu2iei ace!tei po!turi pe partea !t$n#. >n fa,ele a'an!ate e practic 'o" re"arca #ra at tre,irea %i a"plificarea clar'i,iunii care ne 'a per"ite ! co"unic" telepatic cu GEI !au GEIBE in Macroco!"o!. >n finalul ace!tei po!turi 'o" !e!i,a iferen2ele nuan2ate e !tare ce apar la

eIecu2ia po!turii pe partea !t$n# &9) %i pe partea reapt &M)( re"arc$n 4n etapa con%tienti,rii e la !f$r%it o !tare e ec:ili+ru %i ar"onie "ental eItraor inar 4n 4ntrea#a fiin2. Se %tie c fiecare centru e for2 poate eIercita un control a!upra centrilor inferiori lui. E!te eci e'i ent c !tarea e ec:ili+rare polar la ni'elul lui ADNA 'a crea auto"at pre"i!ele unei !tri e ec:ili+rare 4n 4ntrea#a fiin2( per"i2$n u9ne #ra at ! intui" ceea ce 4n!ea"n !tarea an ro#inal( !tarea 4n care eIi!t o ar"oni,are polar perfect 4ntre ener#iile e tip Lin( fe"inine &9) %i ener#iile e tip LANG( "a!culine &M) ale fiin2ei noa!tre. EIecu2ia po!turii prepon erent pe partea !t$n# !e 'a face( e a!e"eni( atunci c$n ( 4n ca,ul unor "e ita2ii ori" ! intr" 4n !tare e co"uniune "ental telepatic cu o !tare !piritual "anife!tat e o fiin2 !piritual( entitate( ,eu !au Gei2 eItre" e e'oluat( !au atunci c$n ori" ! percepe" 4n "o o+iecti' a"+ian2a !u+til %i i"pre#narea ener#etic !piritual a unei ,one. /ac 4n ti"pul unei "e ita2ii per!onale( noi 4n%ine ur"ri" ! tran!"ite" altora "ental( telepatic o !tare !au o trire "ental ele'at !au profun !piritual( 'o" reali,a prepon erent acea!t po!tur pe partea reapt. GENERALIT1I CU 0RIVIRE LA 0&STURA L&TUSULUI (0A)MASANA! *e l$n# ASANAS9urile care 4n!o2e!c *A/MASANA ca punct e plecare( intre care cit" .R/A?A*A/MASANA9 Lotu!ul in'er!at &*A/MASANA co"+inat cu SAIRSAASANA)( L.LASANA9*A/MASANA co"+inat cu po!tura punului( KUKUTASANA9 po!tura coco%ului( &4n care up ce a" reali,at *A/MASANA !e intro uc ante+ra2ele 4ntre coap!e %i #a"+e( iar trunc:iul e!te ri icat e la !ol prin for2a +ra2elor)( *AR?ATANASANA9 *o!tura "untelui( 4n care a eptul face *A/MASANA %i apoi !t 4n ec:ili+ru pe #enunc:i ri ic$n "$inile ea!upra capului( MATSLASANA 9 o 'ariant a *o!turii pe%telui 4n care up ce efectu" *A/MASANA ne l!" pe !pate cu +ra2ele 4ntin!e( eIi!t o te:nic !ecret e AATAA L.GA 4n care a eptul L.GA !e 4nal2 !in#ur e la !ol !pri1inin u9!e pe +ra2e a'$n ante+ra2ele intro u!e 4ntre coap!e %i #le,ne ca la eIecu2ia lui KUKUTASANA( up care 4%i ru"ul ! ca 4napoi la !ol( pe o ptur #roa! pro'oc$n a!tfel un u%or %oc !u+til inten2ionat la +a,a coloanei 'erte+rale@ te:nica con!t eci 4ntr9o ri icare %i co+or$re alternati' +ru!c a trunc:iului e "ai "ulte ori. Ace!t proce eu e!te un eIerci2iu foarte eficient folo!it 4n L.GA tantric %i ti+etan care face parte intre te:nicile !ecrete e KUN/ALINI L.GA ce au ca !cop tre,irea #ra at a lui KUN/ALINI SAAKTI. Ace!t eIerci2iu a fo!t "en2ionat aici oar ca titlu infor"ati' %i nu tre+uie ! fie eIecutat( eoarece el e!te foarte ificil at$ta ti"p c$t 4n acea!t e!criere nu au fo!t pre,entate toate etaliile te:nice( a+!olut nece!are eIecu2iei corecte %i fr pericole a !a. >n *A/MASANA !unt in icate a e!eori i'er!e po,i2ii ale "$inilor care con uc la anu"ite efecte !ecun are iferite. Cele+rul Ho#:in ORAAMACAARI afir" a!tfel caE NM$inile 4"preunate 2inute 4n poal inten!ific LAGAIMA SAAKTI( ce face ca corpul Ho#:inului ! e'in #ra at "ai u%or( per"i2$n u9i 4n final ! le'ite,e. Bin$n "$inile pe #enunc:i( efectul ener#iilor !u+tile ale #ra'ita2iei e!te "ult a"plificat( iar corpul e'ine #ra at in ce 4n ce "ai #reu. La 4nceput 4n! pentru a eIperi"enta #ra at LE?ITABIA Ho#:inul tre+uie ! a"plifice 4n fiin2a !a LAGAIMA SAAKTI( %i e aceea "$inile tre+uie ! fie 2inute 4n poal. >n *A/MASANA oc:ii !unt 2inu2i 4nc:i%i( ar eIi!t anu"ite teIte Ho#:ine !ecrete care 'or+e!c e!pre 8 "o uri fun a"entale e fiIare a pri'irii 4n ca,ul ace!tei po!turi. Ace!tea !untE 7. OARU9 MA/ALA 9 /RISTAI &pri'irea orientat ctre centrul !pr$ncenelor)( ce pro uce tre,irea %i a"plificarea 'i,iunii lu"inii interioare care facilitea, percep2ia !u+tilelor culori aurice !au a curen2ilor !u+tili colora2i.

2. SAMA9/RISTAI &pri'irea rept 4nainte) care e!te folo!itoare "ai ale! pentru cei care practic con!ec'ent TRATAKA !au fiIarea central a unei LANTRA !au punct. -. NASIKAGRA9/RISTAI &pri'irea orientat prepon erent ctre '$rful na!ului)( care confer 'i,iune culorilor %i perceperea ener#iilor celor 8 ele"ente e +a,( TATT?AS. Ter"enul YYele"entYY folo!it aici( nu tre+uie ! fie confun at cu no2iunea e ele"ent in c:i"ia "o ern. El e!te un ter"en al filo,ofiei SAMKALA( efinin cele 8 tipuri e!en2iale ale "ateriei in care e!te co"pu! Uni'er!ul. Ace!tea !untE AKASAA( ?ALU( TEDAS %i *RITAI?I. /e%i e o+icei ele !unt tra u!e 4n "o aproIi"ati' prin eter !u+til( aer !u+til( foc !u+til &lu"in)( ap !u+til %i p"$nt !u+til( ace!te !inoni"e nu reu%e!c ! eIpri"e 4n totalitate !en!ul filo!ofic( e,oteric %i "etafi,ic al ter"enilor ori#inali( care nu nu"e!c 4n "o !pecial o !u+!tan2 anu"e( ci efine!c "ai e#ra+ iferite ener#ii !u+tile caracteri!tice anu"itor tipuri e +a, %i !ta ii e or#ani,are a "ateriei. Ace%ti ter"eni !unt #enerali,ri referitoare la unele a!pecte !u+tile %i nu !e refer la nici unui in ec:i'alen2ii fi,ici !au c:i"ici u,uali. 5. AR/A.NMESAA &pleoapele pe 1u"tate e!c:i!e)( a1ut foarte "ult la accelerarea pro#re!ului 4n SAAMOA?I MU/RA. 8. NERTAOAN/AA( !au oc:ii 4nc:i%i pur %i !i"plu( fr a fi orienta2i un e'a anu"e( e!te "ai ale! folo!itoare pentru iferite tipuri e "e ita2ie %i e!te( toc"ai e aceea( e!en2ial ca "o alitate e focali,are pentru cei care au "intea in!ta+il %i a#itat %i care !e concentrea, "ental foarte #reu.

E9ecu6ia lui 0A)MASANA pentru reali8area st4rii 3e le?ita6ie E*ERCIII SU0LIMENTARE 0REG1TIT&ARE 0ENTRU L&TUS *A/MASANA pare %i uneori e!te ificil e eIecutat i"e iat la 4nceput( totu%i atorit "ultiplelor !ale efecte +inefctoare ea e!te ASANA care ar tre+ui ! fie practicat e toat lu"ea care practic L.GA( fr eIcep2ii9 +r+a2i( fe"ei( copii( +tr$ni %i tineri. *entru a9i u%ura reali,area rapi Ho#:inii au pu! la i!po,i2ie 4nceptorilor AR/AA *A/AASANA !au po!tura 1u"tate9lotu!. Aici oar unul intre picioare e!te fer" a%e,at pe coap!a opu!( 4n 're"e ce cellalt picior r"$ne 4ntin! la !ol. /ac AR/AA *A/AASANA 'a fi

practicat ,ilnic altern$n piciorul pu! pe coap! la fiecare 2 "inute( o !in#ur at( 'a fi po!i+il ca 4ntr9o perioa relati' !curt e aproIi"ati' 56 e ,ile( *A/AASANA ! poat fi co"plet eIecutat. *entru a o+2ine !uple2ea articula2iilor( 4n ca,ul per!oanelor cu corpul foarte ri#i ( e!te in icat ! !e +ea lapte cru ( natural a"e!tecat cu praf &pul+ere) e %ofran e In ia( !upranu"it %i curcu"a &CURCUMA L.NGA). Ace!ta face "e"+rele ! e'in 4ntr9un ti"p !curt "ai pu2in ri#i e %i le re !uple2ea. E!te e a!e"enea cuno!cut c in#erarea perio ic e %ofran cru purific #ra+nic !$n#ele. Ca 4n orice te:nic L.GA( "ai alea 4n ca,ul lui *A/AASANA !unt nece!are r+ area %i "ult per!e'eren2. Nu 'a tre+ui nicio at 4n ca,ul ace!tei po!turi ! for2"( pentru c a e!eori o !olicitare eIce!i' a articula2iilor poate con uce la ruperea li#a"entelor 4n ,ona #enunc:iului !au a #le,nei( !au c:iar la ruptura e "eni!c. ?o" trece tot eauna ! practic" po!tura Lotu!ului 9 &!au( 4n ca,ul 4n care nu pute" 4nc ! o reali,"( 'o" 4ncepe eIerci2iile pre#titoare) 9nu"ai up ce a" practicat 4n preala+il c$te'a ASANE( care ! ne ener#i,e,e %i ! ne ea o oarecare !uple2e a articula2iilor. EIerci2iul pre#titor cel "ai eficient con!t 4n a 4n oi "ai 4nt$i piciorul !t$n# !t$n la !ol( pla!$n #le,na piciorului !t$n# cu "aleola 4n pal"a "$inii repte( 4n ti"p ce clc$iul !t pe 4nc:eietura ace!tei "$inii( iar pal"a "$inii !t$n#i e!te pu! pe fa2a interioar a #enunc:iului piciorului !t$n#. ?o" reali,a apoi o "i%care u%oar e +alan!( 4"pin#$n cu "$na !t$n# #enunc:iul ctre !ol %i ri ic$n cu "$na reapt #le,na pentru a o putea pla!a ea!upra coap!ei piciorului rept. Ace!t +alan! !e eIecut ti"p e ou trei "inute( fr a for2a nicio at( la li"ita apari2iei urerii. EIerci2iul 'a fi reali,at up aceea pe partea opu! 4n "o a!e"ntor in!i!t$n "ai "ult pe partea "ai ri#i . Ace!t proce eu "o+ili,ea, !i"ultan articula2ia coIo9fe"ural( articula2ia #enunc:iului %i a #le,nei. Un alt proce eu e a "ri fleIi+ilitatea articula2iilor con!t 4n a ne a%e,a ca pentru OA/RASANA( ar cu "$inile pe #enunc:i. Apoi 'o" 4"pin#e u%or( #ra at cu "$inile 4n ,ona rotulelor 4ncerc$n ! apropie" c$t "ai "ult #enunc:ii e !ol fr ! for2" p$n la urere !au 1en. CVA URMA C

AN II C , 0A)MASANA
(Continuare la cursul nr' ,,! *entru a !olicita c$t "ai pu2in articula2ia #enunc:iului e!te in icat ca atunci c$n ne pre#ti" ! eIecut" po!tura Lotu!ului ! 4n oi" c$t "ai "ult piciorul( apropiin clc$iul foarte "ult e perineu %i apoi ! 4l pla!" pe coap!a piciorului opu!. A apropia clc$iul e +a,in 4n ti"p ce !e afl e1a po,i2ionat pe coap!a piciorului opu!( creea, o !olicitare !upli"entar ne1u!tificat a articula2iei #enunc:iului. /e a!e"enea( 4n fa,ele e 4nceput ale pre#tirii pentru acea!t po!tur nu e!te eloc in icat ! ri ic" la+a piciorului foarte "ult pe coap!. . "o alitate natural( eficient e a a"eliora urerile 4n ca,ul unor !olicitri eIa#erate la ni'elul articula2iilor con!t 4n a un#e ,ilnic ,onele ri#i e cu e!en2 e tere+entin. E!en2a e tere+entin intr e altfel 4n co"po,i2ia a nu"eroa!e re2ete e catapla!"e a e!eori folo!ite pentru !porti'i. Ea fa'ori,ea, 4n plu! iri#area !an#uin %i "re%te 4n ti"p !uple2ea li#a"entelor. E!te in icat pentru acea!ta ! !e caute e!en2 e tere+entin pur( 4n care nu a "ai fo!t a u#at 'reo alt :i rocar+ur ne orit. At$t 4nainte c$t %i up aplicarea tere+entinei pute" "a!a !upli"entar locurile ureroa!e cu ulei natural e "!line !au e ara:i e. E#ECTELE I .ENE#ICIILE 0&STURII L&TUSULUI (0A)MASANA! Acea!t po!tur e!te con!i erat( unani" a fi una in cele "ai eficiente po!turi in AATAA L.GA. TeItele tra i2ionale Ho#:ine o !ituea, 4n fruntea ASANAS9urilor alturi e SI//AASANA &*o!tura perfec2iunii). Ea e!te a e!eori in icat pentru tre,irea %i e,'oltarea eItraor inar a for2elor latente fi,ice( p!i:ice( "entale %i !pirituale( ea e!te e a!e"eni foarte i"portant eoarece prin inter"e iul ei poate fi o+2inut !pontan o !tare e "e ita2ie profun ( e tran!fi#urare( e conte"pla2ie( a orare !au ru#ciune. >n *A/MASANA !e poate reali,a cu !ucce! *RANALAMA %i reali,area con!ec'ent a lui *A/MASANA poate a1uta la re'elarea Sinelui Supre" In i'i ual 4n fiin2 &ATMAN)( facilit$n a!tfel toto at !tarea +eatific e fu,iune inefa+il cu /i'inul &SAMA/AI). Unele intre efectele uluitoare ale ace!tei po!turi re,ult %i in faptul c 4n *A/AASANA trunc:iul( capul( "$inile %i picioarele "arc:ea, "uc:iile unei pira"i e propor2ional reali,ate cu propriul no!tru corp fi,ic. Trupul e'ine a!tfel( o !ui!9#eneric pira"i %i atorit efectului co"pleI e re,onan2 pe care acea!t for" #eo"etric 4l eclan%ea,( 4n'eli%urile !u+tile ale fiin2ei 'or fi #ra at inun ate e ener#ii +enefice( re#enerante( !uperioare. Anu"i2i Ho#:ini cele+ri !u!2in c nu"ai atunci c$n o fiin2 u"an e!te capa+il ! eIecute *A/MASANA ti"p e cel pu2in 78 "inute fr 4ntrerupere( ea e!te con!i erat pe eplin apt pentru a a+or a te:nicile e *RANALAMA. E!te !e"nificati' c *A/MASANA e!te !in#ura ASANA 4n care po,i2ia corporal a Ho#:inului r"$ne nepertur+at c:iar %i atunci c$n 4n ti"pul te:nicii e *RANALAMA corpul !e 4nalt e la !ol 4n ca,ul le'ita2iei !pontane. L.GA TATT?A U*ANISAA/( 4n capitolul 7( !utra 88 afir"E NLo#:inul !t$n !uficient e "ult ti"p 4n *A/MASANA !e poate ri ica e la !ol &4n LE?ITABIE) put$n c:iar ! r"$n !u!pen at la o anu"it 4nl2i"e. Un a!e"enea Ho#:in e'ine capa+il ! atin# "arile puteri

paranor"ale &SI//AIS).YY *A/MASANA eli"in con!tipa2ia( in i#e!tia %i flatulen2a. Ea e!te o po!tur care a"eliorea, %i 'in ec afec2iunile %i urerile e la 4nc:eieturile picioarelor &#le,n %i #enunc:i 4n !pecial). /eoarece !$n#ele e!te fcut ! circule 4n a+un en2 4n re#iunea lo"+ar %i a+ o"en( !patele %i or#anele a+ o"inale 'or fi con!i era+il tonifiate. Co"pri"area !i"etric a ,onei coap!elor antrenea, o 4ncetinire +inefctoare a circula2iei !an#uine 4n picioare( 4n !pecial( prin practica lui *A/MASANA 'a fi !topat circula2ia !$n#elui arterial( care circul prin artera fe"ural( ctre "u%c:ii coap!elor( #a"+ei %i piciorului( &"u%c:i care !unt printre cei "ai puternici in corpul u"an). /up ce *A/MASANA a fo!t practicat pe o urat ce'a "ai lun#( pute" o+!er'a c coap!ele e'in u%or 'iolacee( ceea ce in ic faptul c !$n#ele !ta#nea, aici %i e'ine in ce 4n ce "ai pu2in oIi#enat. Totu%i( acea!t !itua2ie nu pre,int nici un incon'enient eoarece( 4n ciu a +locrii( circula2ia !an#uin 4n picioare r"$ne totu%i !uficient pentru a a!i#ura :rnirea ne!tin#:erit cu oIi#en a "u!culaturii( "ai ale! ac a'e" 4n 'e ere c ace!t con!u" e!te foarte re u!( eoarece "u%c:ii 4n acea!t perioa nu fac nici un efort. EIperien2a arat c c:iar %i c$n e!te eIecutat foarte "ult ti"p( po!tura Lotu!ului nu creea, !tri neplcute 4n picioare( care ! in ice cu"'a o :ipooIi#enare pronun2at. *A/MASANA nu a#ra'ea, nicio at 'aricele %i nici nu poate fi cau,a lor( eoarece( e%i circula2ia !an#uin e!te oarecu" 4ncetinit( totu%i ten!iunea !an#uin nu cre%te %i eci 'enele nu !e pot "ri "ai "ult ec$t e o+icei. Ini"a 'a 4"pin#e !$n#ele arterial e!tinat picioarelor( prin aorta a+ o"inal %i acea!ta are un efect foarte fa'ora+il a!upra a+ o"enului. *recu" un +ara1 care 4"pie ic circula2ia apei printr9un +ra2 al unui flu'iu 'a eter"ina o cre%tere a e+ilului e ap prin celelalte +ra2e( tot a!tfel( +loca1ul ce apare 4n ,ona coap!elor 4ntoarce o parte in !$n#ele e!tinat picioarelor ctre a+ o"en orient$n u9l 4n !pecial ctre or#anele in partea inferioar a a+ o"enului. .r#anele ce 'or +eneficia e ace!t afluI !upli"entar e !$n#e arterial( fiin #ra at re#late( !untE or#anele #enitale( !i!te"ul e eIcre2ie &!i!te"ul urinar( rinic:ii( !uprarenalele( colonul). A eptul L.GA 'a +eneficia a!tfel e anu"ite efecte !ti"ulare fi,iolo#ic a!e"ntoare acelora e la "eto a re4ntinerire cu u%ul !crotal( acea!t "eto fiin a!tfel co"pletat e *A/MASANA care 4n plu! 4i a"plific con!i era+il efectele +enefice. *A/MASANA reali,at ,ilnic 4"+unt2e%te aprecia+il i#e!tia %i tonific ar"onio! coap!ele %i pulpele. Ea e!te con!i erat eo!e+it e folo!itoare "ai ale! pentru fe"ei eoarece are un efect profun +enefic a!upra uterului. Toc"ai e aceea( *A/MASANA %i 4n #eneral toate ASANELE ce au ca +a, e eIecu2ie acea!t po!tur ar tre+ui ! fie 4n !pecial practicate e ctre fe"ei. S?ATMARAMA( un i!cipol al lui G.RAKSAANATAA( !pune 4n AATAA L.GA *RA/I*IKA &capitolul 7( !utra 5<)E NAcea!t *A/MASANA ani:ilea, 4n !curt ti"p toate relele %i !uferin2ele. /e%i ificil la 4nceput( ea face cu putin2 atin#erea perfec2iunii e ctre fiin2ele u"ane inteli#ente e pe ace!t p"$nt care o 'or practica cu a!i uitate.N TeItele tra i2ionale afir" c *A/MASANA poate fi practicat cu cel "ai rapi !ucce! e ctre cel !au cea care ur"ea, nea+tut ORAAAMACAARIA &continen2a)( !au e ctre capul e fa"ilie ce ur"re%te eli+erarea !piritual( ?ANA*RASTAI( !au e ctre !i:a!tri( SANNLASI. *A/MASANA e!te con!i erat a fi reali,at perfect ac poate fi "en2inut 4n continuu pe o urat e - ore %i 58 e "inute( 4n "aniera in icat "ai !u!. >n ca,ul 4n care in *A/MASANA Ho#:inul trece ! reali,e,e SI//AASANA pentru inter'ale "ari e ti"p( el 'a re"arca c( atrac2ia !a !eIual e!te i"inuat. Toc"ai e aceea SI//AASANA nu e!te reco"an at ! fie practicat pe o urat eIce!i' e lun# e ctre +r+a2ii care uc o 'ia2 !ocial nor"al eoarece acea!ta 4l 'a con uce !pontan ctre a+!tinen2.

Acea!t re!tric2ie 4n!( nu !e aplic 4n ca,ul lui *A/MASANA( care oric$t e "ult ar fi practicat( are efecte +enefice la orice '$r!t( facilit$n e a!e"enea atin#erea %i "en2inerea cu u%urin2 a continen2ei !eIuale. L.GA TATT?A U*ANISAA/( 4n capitolul 7( Sutra 76= afir"E NLo#:inul !t$n 4n *A/MASANA tre+uie ! !e 4nc:ine "arelui 4n2elept %i ocrotitor al tuturor Ho#:inilor( Supre"ul SAI?A %i apoi tre+uie ! practice *RANALAMA( up ce 4%i fiIea, fer" pri'irea o at cu "entalul ctre '$rful na!ului.N Referitor la *A/MASANA( 4n2eleptul Ho#:in S?ATMARAMA( !crie la r$n ul !u 4n AATAA L.GA *RA/I*IKA( capitolul 7 !utra 5C( ur"toareleE YY/ac Ho#:inul a%e,at fer" 4n *A/MASANA 4%i iri1ea, !uflul !u+til( up o in!pira2ie a $nc( co"plet pe calea lui SUSAUMNA NA/I( el e'ine i"e iat up aceea un eli+erat@ referitor la acea!ta nu poate fi nici o 4n oial.N A'$n 4n 'e ere toate ace!te +eneficii eItraor inare( ne apare e'i ent e ce *A/MASANA !e afl printre pri"ele intre cele =5 e ASANE fun a"entale. C:iar ac un Ho#:in reali,ea, *A/MASANA fr a o 4n!o2i neaprat e reali,area te:nicilor e *RANALAMA !au a anu"itor proce ee e "e ita2ie( el 'a +eneficia totu%i i"en! e pe ur"a ace!teia 4ntr9un inter'al e ti"p relati' !curt. "S#RIT" VIS(U))(A C(A;RA (Continuare la cursul nr' ,$! La a!pirantul fer" orientat ctre !piritualitate( acti'area con!i era+il a ace!tui centru e for2 face ! nu "ai !ur'in a!e"enea !tri peni+ile e incon%tien2 %i confu,ie. At$t p!i:anali,a c$t %i L.GA recuno!c c un ni'el !pecific e e,'oltare poate YY i"itaN un alt ni'el( ar iferen2a fun a"ental 4n ceea ce pri'e%te orientarea pe care o #enerea, i"itarea con!i erat are i"plica2ii profun e a!upra 4n2ele#erii naturii u"ane( 4n acea!t irec2ie( no2iunile oferite e p!i:anali, !unt "ai pe!i"i!te. *!i:anali,a r"$ne ancorat 4n pri"iti' %i pri"or ial( tin,$n ctre o re ucere a infantilului !au patolo#icului. Mo ul Ho#:in e a+or are 4n !c:i"+( pe e alt parte( e!te 4n cea "ai "are "!ur orientat 4n irec2ia cre%terii %i con uce pe practicantul per!e'erent !pre for"a cea "ai ele'at a ceea ce el eIperi"entea, 4n "o curent. /up cu" !e %tie teoria p!i:analitic !9a e,'oltat 4n "are "!ur prin !tu iul per!oanelor care a'eau #ra'e pro+le"e e"o2ionale. Aici( pacien2ii cel "ai #ra' pertur+a2i !unt cel "ai a e!ea con!i era2i c au re#re!at p$n la cele "ai pri"iti'e ni'ele e e,'oltare. *acien2ii cu puternice ten in2e paranoice( precu" %i p!i:opa2ii( e eIe"plu( pot pre,enta o inten! preocupare 4n !en!ul c nu !unt N4n#:i2i2iN !au c:iar tea" e a nu fi ani:ila2i e ceilal2i. La ei acea!t ten in2 pre,int cel "ai a e!ea for"e o+!e!i'e. >n li"+a1ul p!i:analitic( o a!e"enea fiin2 u"an e!te cel "ai a e!ea con!i erat ca a'$n ten in2e orale net a"plificate pe care le proiectea, con!tant a!upra celor in 1urul !u. /atorit ace!tui "o !pecific e a !i"2i %i #$n i( in cau,a re!pecti'ei Nproiec2iiN acea fiin2 u"an 4ncepe ! crea p$n la o+!e!ie c ceilal2i inten2ionea, ! 'in c$t !e poate e aproape e ea %i ! o controle,e( N4n#:itN. Acea!t tea" e a fi( e!te 4n2elea! 4n p!i:anali, ca o proiec2ie a propriilor nece!it2i orale ale pacientului. Acti'itatea terapeutic cu pacien2i ce r"$n preocupa2i e conflicte infantile nere,ol'ate a con u! a e!ea la con!i erarea oricrei oralit2i %i orin2e e :rnire ca fiin ni%te feno"ene fun a"ental pri"are %i profun re#re!i'e. Cu toate ace!tea( ace!t tip e !tare p!i:ic caracteri!tic 4n a!e"enea proce!e e!te foarte

i!tinct e tot ceea ce e!te a!ociat cu tre,irea %i ener#i,area lui ?ISAU//AA CAAKRA 4n p!i:olo#ia L.GA. *aranoicul pre,int eci tea"a e#o9ului e a fi ani:ilat !au 4n#:i2it printr9o re#re!ie e ctre o !tare e e,'oltare pri"iti' %i in iferen2iat( 4n ti"p ce 4n AATAA L.GA i"pul!urile %i a!pira2iile ele'ate a!ociate cu ener#i,are con!i era+il a lui ?ISAU//AA CAAKRA !unt inti" le#ate e cutarea unei N:rane e !u!N e ctre e#o( a unui contact inefa+il cu un poten2ial !uperior( a unui "o !u+li" e cre%tere interioar. *ri"ul ca, e!te a!ociat cu o inten! orin2 oral con uc$n at$t la orin2a e a 4n#:i2i &a!i"ila oral) c$t %i la tea"a o+!e!i' e a nu fi cu"'a N4n#:i2itN la r$n ul !u. Al oilea ca, repre,int ne'oia i"perioa! a con%tiin2ei e a fi #:i at cu "ult incolo e li"itele ei pre,ente. /e%i a"$n ou !itua2iile !unt 4ntr9o oarecare "!ur le#ate e centrarea con%tiin2ei la ni'elul lui ?ISAU//AA CAAKRA( una repre,int un pa! !uperior 4n e'olu2ia con%tiin2ei( 4n ti"p ce cealalt conta"inat e influen2a co'$r%itoare ale celor "ai pri"iti'e ni'ele e e,'oltare. /iferen2a aici e!te cea care apare 4n le#tur cu a!pirantul la !piritualitate %i fiin2a u"an p!i:opat. Ea i"plic iferen2ierea a ou "o alit2i e irec2ionare a con%tiin2ei. Ceea ce e!te inten! orit e a!pirant 'a fi la fel e inefa+il :rnire p!i:ic intr9o con%tiin2 tran!per!onal( care e!te ur"rit ca o tentati' e e'a are in li"itele !ale pre,ente 4n care ace!ta a!pir ! crea!c #i#antic. *!i:opatul( pe e alt parte( 4n i entificarea !a aproape per"anent cu tot ceea ce apare pe ecranul "in2ii inferioare( e!te 4"pin! e re#ul ctre ata%a"ente "ai puternice %i "ai !oli e care 4i 'or face ! alunece 4n acea!t re#re!ie. La ora actual !e %tie c "ul2i p!i:oterapeu2i tin ! eIplice eIperien2ele !pirituale 4n !fera p!i:opatiei !au uneori 4ncearc ! le 4n2elea#( a!e"n$n u9le cu ten in2ele orale pri"iti'e ale copilului. Sc:e"a centrilor e for2 &CAAKRAS) oferit e AATAA L.GA ne a1ut "ult la clarificarea iferen2elor intre ace!te ou !tri. Acea!ta !u#erea, c a!pira2ia e contactare %i punere 4n re,onan2 cu o !ur! tran!per!onal e :ran e!te a!ociat cu a!cen!iunea ctre ni'elele !uperioare e con%tiin2( ctre pura %i !u+li"a eIperien2 a celui e9al cincilea ni'el e con%tiin2( 4n ti"p ce tea"a e a fi atacat( ptrun!( Nani:ilatN %i YY4n#:i2itN arat c o ener#ie con!i era+il e!te 4nc 4nctu%at 4ntr9o !tare lar'ar :aotic 4n MULA/AARA CAAKRA. >n AATAA L.GA eIi!t un nu"r con!i era+il e te:nici utili,ate pentru re,ol'area ificult2ilor %i pertur+rilor ener#etice centrate la ni'elul lui ?ISAU//AA CAAKRA. E!te intere!ant e notat 4n acea!t irec2ie c 4n p!i:oterapia "o ern occi ental octorul ALETAN/ER L.JEN folo!e%te eclan%area !i!te"atic a refleIului 'o"itati' pentru a ac2iona rapi %i eficient a!upra ten!iunilor "u!culare coneIe ce eIi!t la ni'elul ace!tei ,one. E!te( con!i er"( !e"nificati' ! rea"inti" aici c 4n antrena"entul AATAA L.GA eIi!t un a!e"enea eIerci2iu e cur2ire interioar nu"it ?AMANA /AAUTI. Ace!t proce eu Ho#:in tipic i"plic in#erarea #ra at a unei anu"ite cantit2i e ap cl u2 %i eli"inarea ei ulterioar up ce 4n preala+il !9a reali,at !ti"ularea co"plet a refleIului 'o"itati'. /ac acea!t "o alitate !er'e%te 4n cea "ai "are parte la 4nlturarea "ucu!ului e pe e!ofa# %i la eli"inarea anu"itor re,i uuri %i toIine in !to"ac( ea are toto at %i efecte fi,iolo#ice certe. Unii practican2i 4nt$"pin "ari ificult2i 4n efectuarea ace!tui proce eu eoarece fie c nu pot 4n#:i2i apa fie a e!ea nu o pot eli"ina prin 'o" up ce au +ut9o. Cu toate ace!tea( prin eIer!are %i eclan%area repetat a refleIului 'o"itati' ei 'or reu%i 4n cele in ur" ! a1un# la re,ultatele !contate. *ractic$n corect un anu"it inter'al e ti"p ?AMANA /AAUTI( fiin2a u"an o+$n e%te un !enti"ent !tenic "ult a"plificat e +ine interior %i 4ncre ere 4n !ine. >n plu!( prin inter"e iul ace!tui proce eu( ten!iunile fi,iolo#ice %i p!i:ice le#ate e te"erile e a !e "ai :rni !unt 4n +un parte e!tul e repe e eli"inate. /up cu" arat 4n! %i r. L.JEN( ace!t eIerci2iu !in#ur NU e!te !uficient pentru crearea unui efect terapeutic eplin. >n AATAA L.GA "ai ale!( ace!t proce eu e!te oar o parte

intr9un pro#ra" co"plet care con uce 4"preun cu anu"ite for"e e "e ita2ie %i alte te:nici paralele la o tran!for"are eIterioar( #ra at a per!onalit2ii. CREATIVITATEA Capacitatea e a oferi %i accepta :rana e!te o te" frec'ent 4n p!i:olo#ia reli#iei %i !i"+oli!". Un eIe"plu !e"nificati' 4n acea!t irec2ie e!te "oti'ul 3ecioarei cu *runcul care( up cu" !e %tie( ocup un loc central 4n arta cre%tin 4n care con!tat" c !e pune un accent eo!e+it pe ANAAATA CAAKRA %i ?ISAU//AA CAAKRA. >n plu!( !e cu'ine ! "en2ion" c 4n!%i Npo!tura e ru#ciuneN( utili,at at$t aici c$t %i 4n alte tra i2ii poate fi %i ea( e a!e"eni( a!ociat cu tre,irea %i ina"i,area ace!tor centri e for2. Un Ho#:in !uficient e a'an!at( 'a re"arca( fr 4n oial( up un anu"it ti"p e antrena"ent( c atunci c$n "$inile !ale !unt lipite la ni'elul pal"elor( fiin 2inute !uficient e "ult ti"p 4n ,ona intre ini" %i #$t( ener#ia !a luntric %i con%tiin2a !e 'or concentra !pontan a!upra ace!tor ou CAAKRAS !i"ultan( fiin a!tfel creat o Natitu ine e ele'are e'o2ional.N OAAKTI L.GA !au L.GA e'o2iunii prin iu+ire( c$t %i iferitele practici !pirituale e'o2ionale eIi!t$n 4n tra i2iile !pirituale ale lu"ii( pun a e!eori accentul pe tran!fi#urare( a orare( ru#ciune( fc$n e a!e"eni apel la c$ntarea !au au i2ia "elo iilor !au "u,icii !acre !pecial con!acrate ! facilite,e punerea la uni!on a fiin2ei a oratorului cu acele planuri !au ni'ele ele'ate e "anife!tare. Ace!te a!pecte tre+uie pu!e 4n le#tur cu faptul c in punct e 'e ere p!i:olo#ic cu'intele !au c:iar ro!tirile noa!tre luntrice creea, a e!ea in!tantaneu( prin punere la uni!on !au e'ocare( uni'er!ul 4n care noi per!onal eIi!t". 9VA URMA "

AN II C ,: IN#&RMAII SECRETE CURENII C&L&RAI SU.TILI )E #&R1L CA MANI#ESTARE A ENERGIIL&R SU.TILE MACR&C&SMICE' CUM 0&ATE #IINA UMAN1 S1 7I ATRAG1 7N AURA SA (A0LICAII 0RACTICE! INTR&)UCERE
>nc in cele "ai 'ec:i ti"puri !9a con!tatat c anu"ite lca%uri e cult !au te"ple( at$t 4n In ia c$t %i 4n .cci ent( erau 4"po o+ite cu anu"ite !i"+oluri %i i"a#ini i!tinct colorate. *entru fiin2a 'ul#ar( ace!te !i"+oluri !unt cel "ai a e!ea fr !e"nifica2ie cu toate c repre,entrile u"ane( 4n "o i'er! colorate( au aureole !tranii 4n afara corpului( care nu au nici un !en! pentru cel neini2iat 4n anu"ite "i!tere "ilenare. *entru Ho#:ini 4n!( toate ace!tea repre,int un li"+a1 preci!( ce 'e:iculea, anu"ite a e'ruri a!cun!e. La ora actual 4n #eneral !e %tiu e!tul e pu2ine lucruri a!pectele fun a"entale ale culorilor. >n E'ul Me iu !9a a "i! teoria 4n confor"itate cu care lu"ina era re,ultanta culorilor e"i!e e ctre corpuri. Ctre 7==8 Ro+ert AooFe a for"ulat ipote,a un elor lu"inoa!e. >n 7=C8( C:ri!tian AuH#:en! a e,'oltat acea!t teorie. Actual"ente 4n!( !e %tie c Soarele e"ite ra ia2ii( intre care unele !unt a+!or+ite e at"o!fer( *"$ntul fiin la r$n ul !u 4n,e!trat cu o frec'en2 'i+ratorie !pecific( capa+il ! "o ifice ra ia2iile !olare captate. Su+ enu"irea e Nculori !u+tile pri"areYY( 4n tra i2ia Ho#:in !e 4n2ele# 'i+ra2iile fun a"entale !u+tile care au eIi!tat %i eIi!t e la ori#inea ti"pului( "anife!t$n u9!e in epen ent e po!i+ilit2ile noa!tre e percepere irect pe toate planurile "anife!trii@ %ti" cu to2ii c orice lucru "anife!tat tre+uie( in iferent e planul !u pe care eIi!t( ! ai+ o for" %i culoare( ni"ic neput$n ! eIi!te fr ace!te ou caracteri!tici. Un lucru !au o fiin2 "anife!tat i"plic eci o anu"it frec'en2 e 'i+ra2ie( care con en!ea, !au a#lo"erea, ato"i !pecifici %i anu"ite for2e( 'i+ra2ia ace!tora $n tot eauna na%tere for"ei %i culorii. *entru a 4n2ele#e foarte +ine ace!t a!pect( ! reali," o eIperien2 eItre" e !i"pl. Se a%ea, un !trat foarte fin e ni!ip pe un ta"+ur %i face" apoi ! 'i+re,e e e!u+tul ace!tui ni!ip( unifor" a%e,at( o anu"it coar e 'ioar. ?o" con!tata i"e iat c particulele e ni!ip !e a un %i !e #rupea, 4n for"e 'ariate( !i"etrice( 4n func2ie e frec'en2a !unetului e"i!( !au cu alte cu'inte( up calitatea 'i+ra2iei. Ace!t re,ultat e"on!trea, 4ntr9un "o foarte !i"plu a e'rul 4n'2turilor tra i2ionale. Un alt eIe"plu !i"pluE fiecare a con!tatat c un tciune a%e,at 4n "i1locul flcrilor( 4n foc 4%i !c:i"+ culoarea up te"peratura la care el e!te !upu!( 4n ca,ul e fa2( culoarea !c:i"+$n u9!e o at cu !c:i"+area 'i+ra2iilor. 3iin2a u"an fiin o "anife!tare in i'i uali,at a naturii "acroco!"ice( tre+uie ! ai+ 4n "o natural for"a %i culoarea !a pre o"inant 4n planurile "ental( !u+til %i +ioener#etic. /ac a%e,"( e eIe"plu( corpul u"an cu picioarele apropiate %i cu +ra2ele e9a lun#ul trunc:iului( "arc$n punctele eItre"e ale corpului %i reunin ace!te puncte printr9o linie( 'o" tra!a o fi#ur o'al. /e!en$n contururile ace!tei i"a#ini( 'o" 'e ea c ea afectea, o for" o'oi . Acea!t

for" pare ! fie eIpre!ia tipic a in i'i uali,rii. >n ca,ul fiin2ei u"ane( 4n fiecare centru e for2 al con%tiin2ei circul o anu"it for2 !pecific( nu"it YYprincipiul !"$n2N( %i ace!t curent eter"in eIpul,area flui elor u,ate %i 4nlocuirea lor cu ele"ente noi in centrii core!pon en2i ai "icroco!"o!ului &MAAACAAKRAS). Ace!te ener#ii !e 4ntin 4n 1urul corpului !u+ for"a unui c$"p !pecific( la o i!tan2 e la "ai "ul2i centi"etri la "ai "ul2i eci"etri !au c:iar "etri( up ca,. Acea!t circula2ie per"anent e for2 'ital in i'i uali,at eter"in o !fer flui ic 4n 1urul fiin2ei u"ane %i 4n 1urul oricrui lucru. >n electricitate( e eIe"plu( acea!t !fer flui ic !e nu"e%te c$"p electric. >n Soare !au 4n ca,ul unui corp lu"ino!( acea!ta e!te foto!fera. >n "a#net( acea!ta e!te c$"pul "a#netic( 4n ca,ul fiin2ei 'ii acea!ta e!te +ioc$"pul !au aura. *entru pri"a at 4n Europa( +aronul e Reic:en+ac:( !er'in u9!e e !u+iec2i !en,iti'i( a re e!coperit %i a !tu iat ace!t c$"p +ioener#etic !u+til ce eIi!t 4n 1urul fiin2elor u"ane( a ani"alelor( plantelor %i c:iar a "ineralelor. Ace!te ate o+2inute au confir"at percep2iile !u+iec2ilor 4n,e!tra2i cu clar'i,iune &po!i+ilitatea perceperii irecte a entit2ilor( culorilor !au for"elor ani"ate e ener#iile !u+tile)( %i a Ho#:inilor( care e a!e"eni percep ace!te c$"puri e lu"in !u+til( iferit colorate( &4n care propor2iile 'aria, la infinit( #ener$n iferite nuan2e)( at$t 4n 1urul fiin2elor u"ane( c$t %i a ar+orilor( "ineralelor %i ani"alelor. Lo#:inii %tiu e eIe"plu( c eIi!ten2a ace!tor +ioc$"puri la ani"al !au la o" per"ite( e eIe"plu( unui c$ine ! ur"rea!c flui ic a%a9,i!a ur" a unui ani"al !au a unui o". Se %tie eci( c at$t corpul unei fiin2e u"ane c$t %i corpul unui ani"al la!( un anu"it inter'al e ti"p up trecerea !a( particule !au ele"ente flui ice apar2in$n ato"ilor in i'i uali,a2i( a cror pre,en2 eIercit( prin re,onan2( a!upra a"+ian2ei efecte !pecifice care pot fi percepute( fie e un ani"al otat( fie c:iar e o fiin2 u"an recepti' !au altfel !pu!E N!en,iti'N. >n afara for2ei 'itale %i a ener#iilor !u+tile( fiin2a u"an "ai po!e for2a #$n ului( !au "ental( care( prin 'i+ra2ia !a !uficient e puternic %i ele'at( co"an !au "o ific "anife!trile ener#iilor !u+tile !au a for2ei 'itale. *rin ur"are( fiecare in i'i ira ia, nu nu"ai flui e apar2in$n ato"ilor fi,ici ci %i alte ener#ii co"pleIe %i particule !pecifice e "aterie %i ener#ie eItre" e !u+tile( care e"an c:iar %i atorit #$n urilor !ale( "anife!t$n u9!e ulterior prin inter"e iul !ferei !ale "entale. *rin ur"are( un !en,iti' !au un Ho#:in a'an!at( care 'ine 4n "o efecti' 4n contact cu ace!te e"ana2ii & e!c:i,$n u9!e in punctul e 'e ere al recepti'it2ii( pentru a intra 4n re,onan2 cu ele)( poate cu cea "ai "are u%urin2 ! citea!c telepatic caracterul( !trile !au inten2iile in i'i ului care le e"ite( la fel precu" un !a'ant care( lu$n o +ucat e cr+une poate( anali,$n u9i co"po,i2ia c:i"ic prin anali,a !pectral %i car+on ra ioacti'( ! e'alue,e ata for"rii ace!tuia %i !9i cunoa!c cu eIactitate co"po,i2ia %i !tructura inti". >n parap!i:olo#ie acea!t capacitate e!te nu"it p!i:o"etrie( %i ea poate fi eIercitat at$t 4n apropiere c$t %i la foarte "are i!tan2( in iferent e ti"p %i !pa2iu( ac eIi!t un !uport care 4l 'a per"ite in'e!ti#atorului ! 'i+re,e la uni!on cu acea frec'en2 e 'i+ra2ie. >n ti"purile !tr'ec:i( acea!t !fer lu"ine!cent( iferit colorat e la ca, la ca,( care 4ncon1ur corpul u"an era nu"it aureol. Atunci c$n nu"ai capul %i u"erii ira iau( "anife!t$n ener#ia unui alt plan !pecific( ea !e nu"ea ni"+. Mai t$r,iu( tra i2ia occi ental a nu"it NaurN a"+ele a!pecte "en2ionate "ai !u!( 4n ti"p ce orientalii %i Ho#:inii au p!trat enu"irea e Nou auricN. Acea!t ra ia2ie 4n 1urul fiin2ei( !au aur( re,ultat al re,onan2elor !pecifice ale fiin2ei( cu anu"ite planuri ener#etice ale "acroco!"o!ului( 'ariin 4n func2ie e ni'elul e e'olu2ie c$t %i 4n confor"itate cu ata na%terii( eIplic !i"patiile %i antipatiile in!tincti'e re!i"2ite ful#ertor fa2 e cei pe care 4i 4nt$lni" !au cu care lu" pri"a oar le#tura. A!tfel( un Ho#:in c:iar pu2in !en,iti'( 4n fa,a inter"e iar a antrena"entului( 'a percepe 4n "o net aurele per!oanelor care !e apropie e el. >n eprt$n u9!e 4n! la o i!tant e 7(8 9 2 "etri( el

'a putea ! e'ite influen2a ace!tor 'i+ra2ii. Anu"ite per!oane a%a9,i!e N'a"piriceN pro'oac o !tare e epui,are !au epre!iune a!upra "a1orit2ii !u+iec2ilor care nu !unt !uficient e ec:ili+ra2i atunci c$n ace%tia !e apropie e ele. Alte fiin2e u"ane !unt 'erita+ili N+ure2i9 u"aniYY( care cel "ai a e!ea 4n "o in'oluntar( unele 4n for" eItre"( 4%i "en2in propria 'ia2 a!pir$n for2a +io"a#netic a celorlal2i. Se %tie e altfel c +olna'ii %i per!oanele 4n '$r!t a#reea,( 4n "o e'i ent( pre,en2a per!oanelor tinere( cu o "are 'italitate( cut$n u9le a e!ea in!tincti' contactul( 4n ca,ul per!oanelor e,ec:ili+rate %i i#norante( care nu !e pot i,ola !au prote1a( 4n a!e"enea !itua2ii acea!ta e!te un pericol %i( "ai ale! in ace!t punct e 'e ere( nu e!te +ine ! !e la!e copil ! oar" 4n pat cu o per!oan +olna' !au +tr$n. "VA URMA" VIS(U))(A C(A;RA (continuare la cursul nr' , ! Ace!t uni'er! 4n "iniatur !au "icroco!"o! !e !tructurea, 4n func2ie e ace!te con i2ii pe care noi 4n%ine le cre" prin cu'inte !au ro!tiri luntrice care 4i au 'ia2. /eoarece ?ISAU//AA CAAKRA e!te centrul focar al e"i!iei !onore( al 'ocali,rii( al cu'$ntului %i ro!tirii luntrice( el e!te a!i"ilat 4n tra i2ia !ecret Ho#:in cu Ncentrul creati'it2ii !uperioare !u+li"eN( "ul2i arti%ti autentici %i "u,icieni in!pira2i a'$n 4n "o !pontan & in na%tere) prepon erent ina"i,at ace!t centru e for2. >n ca,ul acti'rii ace!tui centru e for2 fiin2a u"an reali,ea, !tarea e re,onan2 cu iferitele !fere e for2 ale uni'er!ului !au cu ener#iile !u+tile ale ace!tuia( "ai ale! prin inter"e iul 'i+ra2iilor !onore( a "u,icii pentru care are afinit2i( c$t %i a cu'intelor !au !i"+olurilor 'er+ale care ne pun la uni!on cu !u+con%tientul colecti'. *rin inter"e iul lui ?ISAU//AA CAAKRA fiin2a 4%i creea, "ai "ult !au "ai pu2in con%tient( prin "ateriali,are %i e'ocare( propria !a lu"e. A1un%i la ace!t loc al anali,ei noa!tre( tre+uie ! "en2ion" c ele"entul !u+til care !e afl 4n le#tur cu ?ISAU//AA CAAKRA e!te AKASAA TATT?A( tra u! e o+icei 4n "o !i"pli!t prin NeterN. *rin ur"are( AKASAA !au eterul e!te( in punct e 'e ere !u+til( un fel e "e iu inter!ti2ial 4n care !e 4nre#i!trea, in!tantaneu toate celelalte feno"ene( lucruri !au fiin2e 4n acti'itate( el fiin c$"pul o"nipre,ent 4n care ace!te acu"ulri nu"ite cli%ee AKASAA9ice !unt pre,ente pentru tot eauna 4ntoc"ai precu" !unetele !unt 4nre#i!trate pe o +an "a#netic. Gra2ie propriet2ilor !ale !pecifice AKASAA face cu putin2 crea2ia %i "anife!tarea lui ?ISAU//AA CAAKRA 4n ace!t plan !au c$"p. Si"+oli,rile( e'ocrile luntrice !au ro!tirile interioare !unt "e iate %i "anife!tate prin inter"e iul ace!tui centru e for2 care ne u"ple aura in i'i ual !au c$"pul no!tru caracteri!tic cu NrealitateaN pe care ne9o con!trui" "ai "ult !au "ai pu2in con%tien2i prin noi 4n%ine. Ulterior acea!t NrealitateN 'a reac2iona a!upra noa!tr cu o for2 irect propor2ional cu aceea an#renat 4n "o"entul "anife!trii !au crerii lor. *rin for"area conceptelor 'er+ale %i prin afinit2ile electi'e caracteri!tice care ne !tructurea, 4n "o pre o"inant realitatea( filtr$n 9o a e!ea pentru noi 4ntr9un anu"it "o ( auto"at 'o" eter"ina fie c 're"( fie c nu 're"( ce !ti"uli anu"e 'or fi re!pin%i( care anu"e 'or fi accepta2i( atr#$n u9ne aten2ia( c$t %i "o ul !pecific 4n care ei 'or fi interpreta2i !au a!i"ila2i. Spre eIe"plu( prin repetarea %i e'ocarea c:iar luntric a unui ritual 'er+al( #ra2ie inefa+ilelor feno"ene e re,onan2 telepatic care !e !ta+ile!c in!tantaneu( realitatea noa!tr luntric !au cu alte cu'inte uni'er!ul no!tru interior poate fi ra ical re!tructurat %i recreat.

Cu'intele( ro!tirile luntrice %i #$n urile care !e a!ocia, ace!tora creea, a e!eori 4n noi( in!tantaneu( o nou lu"e care !e 'a "anife!ta cel pu2in te"porar a!tfel. E!te !e"nificati' ! a"inti" aici c 4n anu"ite !itua2ii antropolo#ii au pu! 4n e'i en2 "ultiple eIe"ple e 4n'e%"$ntare a conceptului no!tru e realitate prin inter"e iul conceptelor lin#'i!tice. *rin ur"are( la ace!t ni'el( cu'intele pe care le ro!ti"( "o ul e a le intona( tonalitatea pe care o folo!i"( "u,ica pe care o c$nt" !au pe care o au ie" cu pre ilec2ie( acti'it2ile arti!tice !au 1ocurile pe care le e!f%ur" 4n "o !pontan( toate ace!tea la un loc( !au fiecare 4n parte( eIpri" 4n "o eIact iferitele a!pecte le#ate e caracteri!ticile proprii ale in'enti'it2ii %i creati'it2ii per!onalit2ii noa!tre( toate ace!tea fiin !tr$n! le#ate e #ra ul e ina"i,are %i rafinare al ace!tui centru e for2. E!te eci e'i ent pentru noi c tre,irea %i ina"i,area lui ?ISAU//AA CAAKRA nu confer nu"ai :rnire( ci %i o "ai "are !au "ai "ic creati'itate. /e%i ace!te ou a!pecte la pri"a 'e ere par a fi ou func2ii i!tincte( la o eIa"inare "ai atent %i profun ele !e tran!for" 4n cele ou fe2e ale acelea%i "one,i. Unii orientali ini2ia2i !u!2in( referitor la ace!t centru e for2 cE N?ISAU//AA lea# laolalt acele e!c:i,turi in na! %i #ur prin care pri"i" !uflul 'ie2ii( fc$n toto at ! ac2ione,e or#anele 'i+ratorii care ne fac capa+ili ! " 4napoi afar ace!t !uflu !u+ for"a !unetelor. /iferitele !unete noi %i i'er!e au fo!t ruite e ace!te or#ane 'ocale !u+ for"a li"+a1ului %i c$ntecului( func2ia lor !ecun ar fiin a!tfel 4"plinit pentru o" pe ace!t p"$nt. Atunci 4n! c$n le 4n2ele#e" func2ia lor principal 'o" utili,a cel "ai e! ace!t centru ro!tin cu'inte e lau %i c$nt$n e"o2ionante i"nuri e !la' CreatoruluiN. Anali,$n acea!t !itua2ie in punct e 'e ere i!toric at$t 4n cultura oriental( c$t %i 4n cea occi ental 'o" con!tata c arta %i "u,ica !9au e,'oltat in nece!itatea eIpri"rii ace!tei !u+li"e e'o2iuni. Spre eIe"plu( i!toricii "u,icii cla!ice occi entale i9au e!coperit ace!teia ori#inile 4n "u,ica cre%tin ti"purie cu" ar fi c$ntrile a"+ro,iene %i #re#oriene care "ai !upra'ie2uie!c 4nc %i a!t,i( fiin c$ntate 4n anu"ite +i!erici !au "n!tiri. C:iar %i atunci c$n "u,ica a e'oluat( ea a r"a! totu%i 4n pri"ul r$n o acti'itate e orientare e"ina"ente !piritual( p$n 4n perioa a e up Oac:. Artele 'i,uale( la r$n ul lor &pictura( !culptura) erau e a!e"enea con!acrate re rii !au 4nf2i%rii iferitelor te"e !pirituale p$n relati' recent 4n i!toria artei occi entale. Gra at( ace!te for"e e eIpri"are creatoare( !u+li"e( au e'enit !eculari,ate %i au 4nceput ! fie utili,ate in ce 4n ce "ai e! pentru a !er'i altor !copuri. Cu toate ace!tea( arta %i "u,ica 4n for"ele lor rafinate %i ele'ate r"$n 4nc %i a!t,i un "i1loc principal e a "en2ine 'iu proce!ul cre%terii %i ele'rii luntrice ac !unt folo!ite 4n "o a ec'at. A e!eori arta a fo!t 4ntre+uin2at ca parte co"ponent a p!i:oterapiei. A!tfel( !9a con!tatat a e!eori c prin pictur( !culptur !au "u,ic pacientul poate !i"+oli,a 4n "o a ec'at %i cu "ai "ult u%urin2 ce'a i"portant pentru el prin con%tienti,area acelui !i"+ol( el reu%in up aceea ! !e reinte#re,e c:iar 'in ec$n u9!e 4n ace!t fel. Sa'antul CARL GUSTA? DUNG %i9a concentrat con!i era+il aten2ia a!upra "o ulul 4n care cri!tali,area %i !i"+oli,area creatoare a ele"entelor incon%tientului a1ut 4n proce!ul e cre%tere %i clarificarea luntric. Stu iul profun reali,at e DUNG cu a1utorul anu"itor +olna'i a!upra LANTRAS9urilor( MAN/ALAS9urilor %i !i"+olurilor ar:etipale pre,ente a e!ea 4n eIpri"area arti!tic %i "ituri( a !co! a e!ea la lu"in i"portan2a ne+nuit a actului creator arti!tic( 4n inte#rarea per!onalit2ii %i e,'oltarea con%tiin2ei e !ine. Cititorul atent 'a con!tata c 4n cea "ai "are parte a operei !ale( Dun# a tratat ace!t a!pect creator al lui ?ISAU//AA CAAKRA( fr a fi reu%it 4n! !9l inte#re,e cu cellalt a!pect tran!fi#urator e'o2ional e la ni'elul ace!tui centru. Con!i erat in ace!t punct e 'e ere( arta poate fi util "ai ale! 4n proce!ul p!i:oterapeutic( eoarece ea face po!i+il o eIpri"are !i"+olic a anu"itor a!pacte ale fiin2ei( care fiin re"anente %i a!cun!e erau i#norate anterior. E!te e'i ent eci pentru noi( la o anali, "ai atent( c toate !i"+oli,rile %i for"ulrile "anife!tate 4n cur!ul li+erei

autoeIa"inri luntrice a pacientului nu !unt eloc iferite e acu"ulrile !pecifice preeIi!tente 4n uni'er!ul !u "i!terio!. Interpretarea corect a 'i!elor prin care !e ur"re%te eco ificarea %i re'elarea anu"itor "e!a1e !u+con%tiente( e eIe"plu( e!te 4n e!en2 acela%i lucru( eoarece !i"+olurile c$t "ai corect tra u!e ale 'i!ului a uc 4n cele in ur" 4n con%tiin2 ce'a i"portant( care 4nainte !e afla e1a 4n !fera !u+con%tientului pacientului 4ntr9o for" inefa+il %i "i!terioa!. *rin pre,en2a !a clarificatoare( terapeutul eItra#e "e!a1ul criptic %i( eIpri"$n u9l prin !i"+olul 'i!ului 4l a1ut pe pacient !9l folo!ea!c 4n conceptuali,area( cri!tali,area %i 4n2ele#erea propriei !ale fiin2e. Toate ace!te proce!e intuiti'e 4n care !e a"al#a"ea, in!pira2ia %i c:iar clar'i,iunea( i"plic utili,area creatoare a unui !i"+ol pentru a a uce in nou 4n !fera con%tiin2ei ce'a care anterior fu!e!e i#norat. Atunci c$n pacientul e'ine el 4n!u%i capa+il( in punctul e 'e ere al unei per!pecti'e !uperioare &NEUL 9 care o+!er'N) ! for"ule,e c$t "ai clar %i ! a uc 4n !fera eIpri"rii 'er+ale o anu"it parte in fiin2a !a luntric( %i a reali,at e fapt o crea2ie arti!tic care 4l eIpri" 4n fa,a 4n care !e afla cu un "aIi"u" e fi elitate. Ace!ta e!te "ai "ult !au "ai pu2in "i!terul fun a"ental al artei. *rin in!pira2ie( $n fr$u li+er creati'it2ii( arti!tul e!te acela care per"ite uneori celei "ai !u+li"e pr2i in el ! !e "anife!te. "" VA URMA""

AN II C ,A IN#&RMAII SECRETE CURENII C&L&RAI SU.TILI )E #&R1L CA MANI#ESTARE A ENERGIIL&R SU.TILE MACR&C&SMICE' CUM 0&ATE #IINA UMAN1 S1 7I ATRAG1 7N AURA SA
(A0LICAII 0RACTICE I " 0ARTEA A II"A continuare la cursul nr' ,:! Cea "ai +un po!i+ilitate e a ne apra 4n a!e"enea ca,uri e!te( "ai 4nt$i( ! ne o+i%nui" a ne i,ola e orice pre,en2 u"an o anu"it perioa e ti"p( concentr$n u9ne inten! "entalul a!upra propriului no!tru "a#neti!" 'ital( cu 'oin2a fer" e a9l "en2ine neafectat e influen2ele eIterioare inferioare. . alt "o alitate e!te circuitul e protec2ie care 'a fi 4n'2at ulterior. *ractica ace!tei te:nici( cu o atitu ine "ental a ec'at( fer"( ne 'a prote1a 4n "o eficient contra 'a"piri,rii !au influen2elor ne orite. Inten!itatea %i calitatea #$n irii con i2ionea, 4n "o irect for"a %i culoarea aurei. A!tfel( un #$n inten!( !au cu alte cu'inte( 4n "o clar efinit %i !uficient e "ult ti"p "en2inut 'a per!i!ta( iar ac e!te ca,ul( !e 'a propa#a c:iar la o "are i!tan2 un e 'a a'ea efecte cu "ult "ai "ari ec$t un #$n neclar( !la+ %i in!ta+il. Acea!ta eIplic o #a" lar# e feno"ene 4n L.GA. Inten!itatea #$n irii eter"in 4n "o fi el "ri"ea aurei. A!tfel( cu c$t aura e!te "ai "are( acea!ta arat 4n "o cert c inten!itatea #$n irii acelei fiin2e e!te eo!e+it( reciproca fiin e a!e"eni 'ala+il.

.rientarea %i calitatea #$n irii eter"in 4n "o auto"at 4n aur culoarea !a( 4n func2ie e ni'elul la care ne !itu" prin #$n ire( pro uce" aproape in!tantaneu re,onan2e cu anu"ite planuri in "acroco!"o!. Concentrarea pentru protec2ia !u+til !e face utili,$n anu"i2i curen2i !u+tili( p$n c$n o+$n i" controlul a!upra 'e:icolului "ental. Se 'erific prin eIperi"entare irect( ulterioar( ac e!te !uficient ti"pul acor at te:nicii. >n ceea ce pri'e%te a%a9,i%ii N'a"piriN( unii %tiu( ar al2ii nu %tiu ceea ce fac( acti'$n incon%tient. N?a"piriiN 4%i iau prepon erent ener#ia !u+til #ata a!i"ilat e la ceilal2i( care 'in 4n contact. Ei !unt foarte recepti'i. Nu pot lua 4n! ener#ie e la per!oanele ec:ili+rate( ina"ice %i !olare. Recepti'itatea N'a"pirilorN e!te Nper'ertitN( ei prefer ! !e ener#i,e,e 'ital e la cine'a( ec$t ! a!i"ile,e per!onal ener#ia irect in !ferele in'i,i+ile infinite ale "acroco!"o!ului. E!te "ai u%or pentru ei ! proce e,e a!tfel( eoarece !unt foarte lene%i. Un "o !i"plu e te!tareE ac pute" #$n i ce'a foarte inten!( re,ult c a'e" o aur e,'oltat. Inter'ine aici fr 4n oial %i pro+le"a e o"inan2( referitoare la !pectrul #$n urilor pre o"inante. . aur "are nu !e"nific eci neaprat e'olu2ie. Culoarea o"inant a ace!teia ne poate 4n! e ifica cu u%urin2. TeItele tra i2ionale L.GA "en2ionea, c( ro%ul( portocaliul( 'er ele( al+a!trul( #al+enul( in i#oul %i 'ioletul !unt culorile nor"ale ale curen2ilor !u+tili ce pot fi percepute pe iferitele planuri interioare ale fiin2ei( eIpri"$n ni'elul e e,'oltare al ace!teia. /up atele Ho#:ine e!en2iale( for2a !u+til care 'itali,ea, %i con!er' corpul u"an %i iferitele for"e fi,ice e!te nu"it 4n #eneral ?IAB %i !e "anife!t printr9o 'i+ra2ie !u+til portocalie. Toate corpurile "ateriale 'ii a!i"ilea, "ai "ult !au "ai pu2in acea!t for2 'ital !pecific( fiecare prelu$n 9o up capacitatea !a. 3r 4n oial( 4n "o o+i%nuit ea nu !e "anife!t la un infir" precu" 4n ca,ul unui atlet( eoarece infir"ul nu %tie %i nu poate ! o a!i"ile,e %i ! o "anife!te la fel e puternic. 3or2a !u+til cea "ai 1oa!( aceea a orin2elor ani"ale inferioare( !e "anife!t printr9o 'i+ra2ie !u+til ro%ie( e o anu"it nuan2 caracteri!tic. Atunci c$n iferitele e"o2ii inferioare o"in fiin2a u"an( re!pecti'( fiin prepon erente( ele 4i i"pri" aurei !ale o tent ro%ie i"pur. >n ca,ul 4n care ea 'a ac2iona pentru a9%i tran!"uta %i !u+li"a ace!te ener#ii reu%in a9%i 4n'in#e e"o2iile 1o!nice( culoarea o"inant a aurei !ale !e 'a "o ifica. Culoarea !u+til ro%ie pri"iti' a o"ului inferior( culoarea !u+til portocalie a 'italit2ii !ale fi,ice !e 'a tran!for"a #ra at prin a ao!ul e 'er e !u+til al "entalului o+iecti'. Ace!t a"e!tec 'a a 4ntr9o a!e"enea fa, o culoare !u+til e o anu"it nuan2. Acea!t culoare pre o"inant !e 'a p!tra "a1oritatea ti"pului ne"o ificat ac e'olu2ia acelei fiin2e u"ane nu 'a ep%i ace!t !ta iu. *artea intelectual e culoare #al+en( !u+til( e aurei fiin2ei u"ane e!te a e!eori e!tul e pu2in e,'oltat. Atunci c$n fiin2a u"an 4ncepe !9%i controle,e %i !9%i tran!"ut 4n "are parte ener#iile pa!ionale( 'i+ra2iile !u+tile 'er,i 4ncep ! pre o"ine 4n aur. ?er ele !u+til e!te eci culoarea controlului luntric. El in ic e a!e"eni in i'i uali,area( tre,irea anu"itor a!pecte ale con%tiin2ei cere+rale. " Va urma "

VIS(U))(A C(A;RA (continuare la cursul nr' ,:!

?ISAU//AA CAAKRA &7= !pi2e ener#etice) 9 a%a cu" e!te perceput prin clar'i,iune El ofer a!tfel con%tiin2ei !ale in profun,i"e "i1loacele cele "ai a ec'ate e eIpri"are( reali,rile !ale fiin cu at$t "ai 'aloroa!e %i uni'er!al 'ala+ile cu c$t #$n urile %i preocuprile !ale nu !unt conta"inate e e'entualele orientri e#otice. >n proce!ul 'erita+ilei in!pira2ii 4n care influen2a e#oului e!te con!i era+il ani:ilat( arti!tul !e ( cu alte cu'inte( la o parte( l!$n 'ocea interioar a Sinelui nepieritor %i tran!cen ent ! N'or+ea!cN. Utili,area cu'$ntului e'ocat "ental &4n #$n ) !au a 'i+ra2iei !onore care per"ite e'ocarea %i punerea in!tantanee 4n re,onan2 cu a!pectele nu"ite &!au c:e"ate la eIi!ten2) pentru crearea unei for"e e "anife!tare eIterioare !au c:iar interioare e!te 'erita+il +a, a p!i:oterapiei care utili,ea, 3.RBA MAGIC A CU?NTULUI. Gra2ie ful#ertoarei puneri 4n re,onan2 prin !ta+ilirea unei le#turi telepatice cu a!pectul e'ocat( fiin2a care receptea, "e!a1ul 'er+al !e 'a putea inte#ra cu !urprin,toare u%urin2 la un nou %i !uperior ni'el la care poate a'ea acce! ac poten2ialit2ile !ale 'i+ra2iei !pecifice 4i per"it acea!ta. Toate ace!te feno"ene !unt +enefice( utile %i 'ala+ile e!i#ur nu"ai atunci c$n for"a eIterioar per"ite cu a e'rat punerea la uni!on realit2i e or in !u+til !uperior care !e 'or "ateriali,a 4n for"e !u+li"e i eale 4n !fera con%tiin2ei. Un eIe"plu( !e"nificati' 4n acea!t irec2ie a'e" 4n ca,ul eta%rii care face ca fiin2a ! 'i+re,e la uni!on cu ni'elele cele "ai 4nalte ale "anife!trii( fc$n cu putin2 re'elarea 4n fiin2 a EULUI tran!cen ent( o+iecti'( neafectat %i o+!er'ator. *rin ur"are( orice fel e trire !au reali,are arti!tic nu nu"ai c creea, !au recreea, arta ci tran!for" 4n acela%i ti"p per!onalitatea receptorului !au creatorului e art eoarece prin !i"+oluri receptate telepatic( !au create eIterior( creatorul !au receptorul e art e'ine ful#ertor capa+il ! !e reinte#re,e %i !e atin# un nou ni'el ele'at e con%tiin2. Mai "ult ec$t at$t( actul

e crea2ie !au( cu alte cu'inte( e eIpre!ie ca %i cel e a fi creat !unt pr2i co"ple"entare ale aceluia%i feno"en. *rin contra!t( atunci c$n arta %i in!pira2ia e!te con!i era+il !t$n1enit e e#o creati'itatea !ta#nea,. Atunci c$n !e eIacer+ea, e#oul i!pare arta( iar atunci c$n e#oul i!pare arta uni'er!al 'ala+il 4nflore%te !pontan 4n 'oie. C$n arti!tul e!te 4n+u%it e e#o l!$n u9!e o"inat e "e!c:ine calcule el 4ncepe N! !e i"iteN !tereotipic pe el 4n!u%i %i nu "ai tran!"ite telepatic ni"ic celorlal2i. Ace!te !i"+oluri nu9i "ai tran!for" atunci %i cre%terea !a luntric per!onal 4ncetea,. >n actul cu a e'rat creator 4n care e%ti li+er "anife!t$n u9te cu o ne+unea!c !pontaneitate caracteri!tic "ai ale! #eniului( 4nainte e toate tu te :rne%ti pe tine 4n!u2i( cut$n ! oferi c$t "ai "ult celorlal2i %i ruin u9te atunci c$t "ai "ult( accep2i #:i area %i in!pira2ia con%tiin2ei !uperioare in interiorul tu. Mai ale! in ace!t punct e 'e ere pute" !pune c actul !uperior e :rnire ca %i faptul e a fi !i"ultan :rnit( atunci c$n :rne%ti pe ceilal2i e!te unul %i acela%i lucru. . +inecu'$ntare Ho#:in tra i2ional care enun2 4n ti"pul "e!ei %i care nu e!te cel "ai a e!ea 4n2elea! ec$t e ctre anu"ite fiin2e !uficient e e'oluate !piritual !puneE N M$ncarea 4n for"a !a co"plet e!te Con%tiin2a Uni'er!al &ORAAMAN) %i ea tre+uie ! fie ulterior oferit Con%tiin2ei Uni'er!ale &ORAAMAN) pentru ca "ereu Con%tiin2a Uni'er!al &ORAAMAN) ! r"$ne pentru noi aceea care ofer "$ncareaN. >n "o a!e"ntor( cu'$ntul NGRABIEN 4n .cci ent e!te folo!it at$t pentru cu'intele !pu!e 4naintea "e!ei c$t %i pentru ceea ce e!te at 4n calitate e :ran %i ca "o alitate e !u!2inere( fiin oferit ca un 'erita+il ar e la ni'elele ele'ate ale con%tiin2ei. >n ca,ul unei fiin2e u"ane la care con%tiin2a e!te prepon erent focali,at la ni'elul ace!tui centru e for2 rolul !u e!te( e a!e"enea( e pri"itor %i !i"ultan e i!tri+uitor al NGRABIEIN i'ine. *rin !u+li"a eIperien2 a pri"irii #ra2iei con%tiin2a in i'i ual :rnit cu i'ina a"+ro,ie a!cen!ionea, 4n "o !pontan la ni'elul centrului e for2 ur"tor &ADNA CAAKRA) reali,$n tul+urtorul "i!ter c at$t cel care ruie%te c$t %i cel care pri"e%te !unt unul %i acela%i fu,iona2i 4ntr9o inefa+il unitate 4ntoc"ai ca pictura unit acu" 4n "o e'i ent cu oceanul fr "ar#ini. *rin inter"e iul lui ?ISAU//AA CAAKRA arti!tul e #eniu( e eIe"plu( reali,ea, c:iar prin inter"e iul artei !ale inefa+ila !a i entitate ini2ial cu acea infaili+il 'oce interioar care 4l in!pir. La acea!t etap e'oluti'( no2iunea e NC.N0TIINBA SU*ERI.AR LUNTRICN( care e!te e fapt un poten2ial fun a"ental e eIpre!ie ce per"ite prin inter"e iul intui2iei ! ptrun e" "i!terele in!on a+ile ale "anife!trii e'ine acu" pentru noi acce!i+il( put$n fi ulterior a"plificat #ra at. A-NA C(A;RA CEL )E"AL TREILEA &C(IM CENTRUL MENTAL )E C&MAN)1 AL CUN&ATERII GENIALE I S0IRITUALE INTUITIVE Ur"torul centru !ecret e for2 e!te ADNA CAAKRA a"pla!at 4n afara corpului fi,ic 4n ,ona capului( a'$n core!pon en2 4n partea e "i1loc a frun2ii( i"e iat ea!upra oc:ilor( aproIi"ati' la 1u"tatea !pa2iului intre !pr$ncene. Lui ADNA CAAKRA i !e atri+uie controlul %i perceperea ener#iilor "entale ale fiin2ei( facilit$n punerea 4n re,onan2 cu ener#iile "acroco!"o!ului. *rin inter"e iul !u fiin2a reali,ea, !au percepe o #a" ne+nuit e feno"ene telepatice e natur "ental %i !piritual. >n plu!( ener#iile care ni !e re'elea, 4n ur"a tre,irii %i con%tienti,rii #ra ate a ace!tui centru e for2( con uc 4n "o ire'er!i+il fiin2a u"an la cele "ai rafinate %i ele'ate percep2ii luntrice( per"i2$n cunoa%terea %i !tp$nirea celor "ai !u+tile %i "ai eficiente for"e e "anife!tare ale ener#iei %i "ateriei. ADNA CAAKRA e!te nu"it a e!eori %i Ncel e9al treilea oc:iN in cau, c ea per"ite

reali,area unui anu"it #en e clar'i,iune %i ptrun ere "ental infaili+il. >n !tr$n! le#tur cu ADNA CAAKRA !au cu alte cu'inte cu YYcel e9al treilea oc:iYY !e afl la ni'el fi,ic #lan a pineal. Men2ion" c 4nc in antic:itate 4n anu"ite teIte Ho#:ine !ecrete !e 'or+ea e o le#tur foarte !tr$n! 4ntre #lan a pineal %i ADNA CAAKRA. C:iar %i 4n .cci ent un e realitatea centrilor e for2 e!te aproape necuno!cut( #lan a pineal era con!i erat 4n antic:itate ca fiin foarte !en!i+il la a%a9,i!a Nlu"in interioarN. C$te'a !ecole "ai t$r,iu( RENE /ESCARTES inclu ea 4n tratatul !u cu pri'ire la a%a9 ,i!a ra2iune !uperioar anu"ite ia#ra"e 4nf2i%$n ra,e e lu"in ce ptrun eau 4n craniu afect$n apoi #lan a pineal. El a intuit c erau i"plicate aici unele intre cele "ai e!en2iale a!pecte ale 'e erii luntrice !pirituale. /e%i acea!t teorie a fo!t "ult ti"p con!i erat rept un ru i"ent fanta!"a#oric al epocii pre%tiin2ifice( cercetrile "o erne au 4nceput ! pun 4n e'i en2 c eIi!t totu%i un !u+!trat o+iecti' al ace!tor afir"a2ii. Cu toate c nu eIi!t o le#tur irect %i e'i ent fi,ic a #lan ei pineale cu eIteriorul corpului !9a e'i en2iat totu%i 4n "o clar pe i'er!e ani"ale c ace!tea !unt "ult "ai !en!i+ile 4n ,ona e core!pon en2 a Noc:iului pinealYY fa2 e #ra ul e inten!itate a lu"ino,it2ii a"+iante. A!tfel( !9a con!tatat c reac2ia lor luntric 'aria 4n func2ie e fluctua2iile !e,oniere %i coti iene ale inten!it2ii lu"inii. *rin ur"are( ADNA CAAKRA repre,int pentru noi un Nal treilea oc:iN orientat ctre eni#"aticul no!tru uni'er! luntric( care ne per"ite 4n acela%i ti"p perceperea irect a "i!terioa!elor lu"i !au uni'er!uri paralele. >n tra i2ia Ho#:in ADNA CAAKRA e!te con!i erat centrul percep2iei !pirituale( fiin oc:iul care ne per"ite ! 'i,uali," "irificele lu"i a!trale care !e #!e!c 4n a%a9 ,i!a Nlu"e e incoloN. Anu"ite teIte L.GA "en2ionea, c a%a cu" oc:ii fi,ici ne facilitea, anu"ite raporturi !au le#turi cu lucrurile !au realit2ile fi,ice( 4n "o a!e"ntor ADNA CAAKRA face cu putin2 YYperceperea 'i,ualN a feno"enelor %i realit2ilor a!trale %i c:iar "entale. >n plu! ADNA CAAKRA e!te un centru e!en2ial %i inti" e co"an e care epin e 4ntre#ul no!tru !i!te" e e"o2ii. >n plan fi,ic ADNA CAAKRA !e afl 4ntr9o !tr$n! corela2ie cu epifi,a( e!pre care anu"ite teIte tantrice "en2ionea, c !9ar afla 4ntr9o inti" le#tur cu a%a9 ,i!ul 'e:icul "ental &MAN.MALAK.SAA) control$n toto at anu"ite func2ii ale p!i:icului &*RANAMALAK.SAA) %i ale corpului fi,ic. >n confor"itate cu tra i2ia Ho#:in !ecret cu "ult anterioar erei noa!tre( prin inter"e iul lui ADNA CAAKRA ne confrunt" cu un 'erita+il Nal treilea oc:iN care e!te un or#an !pecific u+lu at$t p!i:ic c$t %i "ental( acti'area !a co"plet per"i2$n u9ne ! re e!coperi" 4nre#i!trrile %i eIperien2ele co"plete ale eIi!ten2elor noa!tre anterioare. *rin inter"e iul ace!tui centru e for2 fiin2a u"an !e!i,ea, realitatea e neconte!tat a re4ncarnrii !ufletului up a%a9,i!a "oarte fi,ic. *entru !tr'ec:ii 4n2elep2i ai .rientului &RISAIS) 'i,iunea luntric pe care o face cu putin2 ilu"inarea ttoare e 4n2elepciune( eparte e a fi pur !piritual( are rept or#an anato"ic !au ,on e refleIie %i core!pon en2 fi,ic a lui ADNA CAAKRA 9 epifi,a. *rin le#tura !a inti" cu epifi,a( ADNA CAAKRA ac2ionea,( e a!e"eni( foarte "ult a!upra #lan elor #enitale. Anu"ite teIte tantrice in ic c:iar c acti'area a ec'at a ace!tui centru e for2 facilitea, tran!"utarea %i !u+li"area at$t prin a+!tinen2 c$t %i continen2 a poten2ialului !eIual al fiin2ei. . #a" e feno"ene con!tatate 4n o"eniul en ocrinolo#iei 4n le#tur cu epifi,a confir" realitatea ace!tor afir"a2ii tra i2ionale@ a!tfel( la ora actual( !e %tie c unele le,iuni care au a'ut rept con!ecin2 i!tru#erea ,onei epifi,are la copil pro uc o pu+ertate precoce( o+!e!ii !eIuale( anu"ite 'icii ca !a i!" !au "a!oc:i!" %i c:iar +oal caracteri,at prin cre%terea rapi %i eIce!i' a or#anelor #enitale. 9 VA URMA 9

AN $ C ,2 .ASTI ;RI%A & VAL&R&AS1 TE(NIC1 )E 0URI#ICARE CARE C&M0LETEA+1 ARM&NI&S E#ECTELE LUI S(AN; 0RA;S(ALANA SAU C(IAR & 0&ATE 7NL&CUI 0E ACEASTA 0ENTRU CEI CARE NU REUESC S1 & REALI+E+E
/in c$te %ti"( NAULI KRILA e!te unul intre eIerci2iile fun a"entale e purificare in AATAA 9L.GA %i are efecte +inefctoare "ultiple. /e%i 4n "o frec'ent practican2ii L.GA talenta2i pot ! a1un# la reali,area eIcelent a lui NAULI 4n nu"ai c$te'a ,ile( eIi!t %i per!oane care tre+uie ! eIer!e,e acea!t te:nic luni e ,ile pentru a o !tp$ni foarte +ine. *e l$n# efectele !ale irecte( care !unt foarte i"portante( NAULI per"ite %i eIecutarea altor KRILA9 uri &proce ee AATAA 9L.GA co"pleIe e purificare)( printre ace!tea afl$n u9!e %i OASTI KRILA care nu e!te altce'a ec$t un fel e N!plturN Ho#:in natural. Se %tie foarte +ine c$t i"portan2 acor Ho#:inii cur2irilor interioare( reali,ate "ai ale! la ni'elul inte!tinului. A"inti" aici in nou c SAANK *RAKSAALANA cur2 i#e!ti' pe 4ntrea#a !a lun#i"e( cu o eficien2 care nu e!te e#alat e nici un alt proce eu eIi!tent. >ntrea#a "e icin cla!ic alopat nu i!pune p$n 4n pre,ent e nici un "i1loc "ecanic care ! per"it reali,area unei a!e"enea cur2iri co"plete. Me icina "o ern recur#e a e!eori la !platuri !to"acale( ar nu"ai cu a1utorul unor !on e. >n alte ca,uri( !e reali,ea, !platuri interne prelun#ite( ar ace!tea nu cur2 nicio at tu+ul i#e!ti' 4n 4ntre#i"e( ca 4n ca,ul reali,rii lui SAANK *RAKSAALANA. /atorit fa,elor "ultiple pe care le i"plic( SAANK *RAKSAALANA nu poate fi reali,at e oricine 4n "o frec'ent( ci oar e 89 < ori pe an. Totu%i teItele Ho#:ine fun a"entale reco"an purificarea !i!te"atic a colonului in c$n 4n c$n & e 29 5 ori lunar)( iar 4n acea!t irec2ie OASTI KRILA e!te proce eul i eal( 4ntruc$t a!i#ur relati' u%or %i !i"plu acea!t purificare. Iat 4n continuare te:nica tra i2ional !ecret utili,at e "ii e ani 4n In ia. *entru a reali,a OASTI KRILA e!te nece!ar un tu+ e +a"+u! lun# e 89 72 c"( al crui ia"etru interior e!te 9 a"nunt i"portant9 e #ro!i"ea e#etului "ic e la "$n. Oa"+u!ul( !er'in rept canul( e!te 4n preala+il +ine lu+rifiat cu unt natural. Lo#:inul intr co"plet #ol 4n apa unui r$u !uficient e a $nc /up ce intro uce u%or tu+ul e +a"+u! 4n anu! &aproIi"ati' 89< c" 4n profun,i"e)( Ho#:inul !e a%ea, pe 'ine( #:e"uit !au r"$ne 4n picioare( a!tfel 4nc$t apa r$ului ! 4i a1un# p$n la piept. >n continuare Ho#:inul a!pira apa 4n colon. Cu"P *ur %i !i"plu fc$n NAULI. /epre!iunea intraa+ o"inal pro u! e eIecu2ia lui NAULI a!pir apa( care ptrun e li+er 4n colon pentru c !fincterul anal e!te e!c:i! atorit intro ucerii 4n interiorul ace!tuia a tu+ului e +a"+u!. *rincipiul 'a!elor co"unicante u%urea, intrarea apei %i a!tfel apa e!te a!pirat #ra at( fr ificultate( 4n a+ o"en. *reci," aici c !e eIecut MA/ALAMA NAULI &i,olarea central a "u%c:ilor a+ o"inali) %i nu NAULI KRILA &rota2ia controlat 4ntr9un !en! %i 4n celalalt al "u%c:ilor rep2i a+ o"inali). Unii Ho#:ini !uficient e antrena2i a1un# ! a!pire apa irect prin anu! fr ! "ai recur# la canul.

Atunci c$n practicantul tre+uie ! in!pire & up eIecu2ia lui MA/ALAMA NAULI)( el a!tup pro"pt orificiul tu+ului e +a"+u! cu e#etul pentru a 4"pie ica apa ! pr!ea!c colonul. Apoi el continu 4n acela%i "o p$n la u"plerea co"plet a colonului( up care ie!e in ap %i face NAULI KRILA( ar nu"ai 4n !en!ul acelor e cea!ornic & eci 4n !en! in'er! peri!talti!"ului inte!tinal( pentru ca apa ! nu re'in pre"atur ctre ie%ire. EIecu2ia lui NAULI KRILA "a!ea, a!tfel colonul plin cu ap( fapt care face ! !e e!prin toate i"purit2ile %i toIinele 4ncru!tate pe el. >n continuare( Ho#:inul e'acuea, apa 4"preun cu fecale. Apoi el intr in nou 4n apa r$ului %i re4ncepe proce eul e!cri! "ai !u!( p$n c$n apa eli"inat 'a fi li"pe e. >n ti"pul ulti"ei e'acuri a apei in colon( Ho#:inul #ole%te inte!tinul c$t "ai "ult po!i+il( efectu$n NAULI KRILA( ar acu" 4n !en! IN?ERS acelor e cea!ornic pentru a N,'$ntaN inte!tinul. /up acea!ta( facultati'( el poate ! reali,e,e *ASCAIM.TTANASANA %i apoi MALURASANA &po!tura punului) care la cur!urile noa!tre 'a fi pre at "ai t$r,iu( eoarece e!te o po!tur a'an!at. OASTI KRILA poate fi ur"at( la un inter'al e -6 e "inute( e %e in2a o+i%nuit e AATAA 9L.GA( fr nici un fel e inter ic2ie. >n ca,ul efecturii cu !ucce! a lui OASTI KRILA nu eIi!t nici un fel e pre!crip2ii !au inter ic2ii !peciale 4n ceea ce pri'e%te ali"enta2ia. E!te 4n! o+li#atoriu ! nu !e eIecute OASTI KRILA cu !to"acul plin( ci 29- ore up ulti"a "a!. .ASTI ;RI%A En VARIANTA &CCI)ENTAL1 *entru Ho#:inul occi ental !itua2ia e!te foarte iferit@ 4n pri"ul r$n !unt foarte rari Ho#:inii care trie!c pe "alul unui r$u &"ai ale! al unui r$u co"plet nepoluat( a crui te"peratur ! fie !uporta+il pentru o %e ere prelun#it 4n apele !ale. >n plu!( ca" rareori pe "alul unui r$u !unte" !in#uri( e!te aproape i"po!i+il ! practic" ace!t proce eu e purificare co"plet #oi( fr "artori. *rin ur"are( tre+uie ! a apt" proce eul la con i2iile occi entale( pentru a nu %oca pe ni"eni. E!te foarte u%or ! face" OASTI KRILA ac ac2ion" inteli#entE pentru acea!ta( 'o" folo!i o ca e +aie u"plut cu ap cl u2 4n care ne #:e"ui" pe 'ine( a'$n #ri1 ca #enunc:ii ! fie c$t "ai eprta2i. Tu+ul e +a"+u! 'a fi 4nlocuit cu o canul in inoI pentru !plturi #inecolo#ice( intro uc$n 4n anu! partea !a rotun1it. >n ca,ul folo!irii unui alt tip e canul( ia"etrul ace!teia tre+uie ! fie aproIi"ati' e#al cu #ro!i"ea e#etului "ic e la "$n. U!ten!ilele curente e !plare folo!ite 4n .cci ent( a'$n canule cla!ice( e i"en!iuni "ai "ari !au "ai "ici ec$t cea nece!ar 4n ace!t ca,( nu pot fi utili,ate. OASTI KRILA poare fi practicat %i cu canule ce'a "ai !u+2iri( 4n! 4n ace!t ca, cantitatea e ap a!pirat 'a fi re u!( ceea ce 'a i"plica ti"p %i eforturi !upli"entare inutile. . !on potri'it &e'entual in inoI) poate fi cu"prat e "a#a,inele te:nico9!anitare( ar e o+icei ele !unt "ult prea lun#i. ?a tre+ui ! tie" !on a la o lun#i"e e aproIi"ati' 72 c"@ ac 're" ! !i"plific"( o pute" l!a c:ir a%a cu" e!te. ?$rful canulei care nu ptrun e 4n anu! poate a'ea "ar#inile nefini!ate( ar 'a tre+ui ! fi" foarte aten2i ca acea parte pe care o intro uce" 4n anu! ! fie perfect fini!at( pentru a nu ne rni. ?o" intro uce tu+ul &4n preala+il lu+rifiat in a+un en2 cu unt !au 'a!elin co!"etic) 4n anu!. >n continuare( eIecu2ia proce eului !e +a,ea, pe MA/ALAMA NAULI( care e!te oarecu" "ai ificil e efectuat 4n po,i2ia #:e"uit ec$t 4n po,i2ia e eIecu2ie a lui NAULI KRILA. Cu toate ace!tea( pentru cei care eIecut relati' +ine NAULI( acea!ta nu repre,int o pro+le" "a1or. *uterea e a!pirare a apei 'a fi 4n! "ai "ic( eoarece 4n po,i2ia pe 'ine( #:e"uit( efectul lui NAULI KRILA e!te "ai pu2in puternic( epre!iunea re,ultant fiin "ai pu2in accentuat. >n plu!( apa in ca nu ne 'a a1un#e( 4n #eneral( ec$t cel "ult la ni'elul taliei( ceea ce i"inuea,( e a!e"enea( pre!iunea !pecific e ptrun ere a apei 4n inte!tin( ar

nu re uce eficacitatea lui OASTI KRILA. OASTI KRILA !e 'a reali,a confor" proce eului e!cri! anteriorE !e eIecut MA/AILAMA NAULI( a!tup$n orificiul tu+ului cu e#etul arttor( atunci c$n re!pir" 4ntre ou eIecu2ii. ?o" percepe e!tul e clar intrarea #ra at a apei 4n inte!tin( eoarece 'o" !e!i,a cu" ea e!te a!pirat %i urc 4n colon. Atunci c$n con!i er" c a" a+!or+it !uficient e "ult ap( ie%i" in ap( !coate" tu+ul %i ne %ter#e" +ine cu un pro!op. Apoi reali," NAULI KRILA( nu"ai 4n !en!ul e rota2ie al acelor e cea!ornic( p$n c$n !i"2i" i"perio! ne'oia e a ne uce la toalet. *entru o c$t "ai +un cur2are( 'o" repeta proce eul p$n c$n apa eli"inat 'a fi curat. A?antaPele lui .ASTI ;RI%A En compara6ie cu meto3ele clasice 3e sp4lare utili8ate En &cci3ent OASTI KRILA confer toate a'anta1ele "eto elor e !plare practicate 4n .cci ent e "ult 're"e &pur#a2ii( cli!"e etc.)( fr a pre,enta 4n! nici unul intre incon'enientele ace!tora. *rincipalul e,a'anta1 al !platurilor cla!ice e!te c ptrun e nu"ai !u+ pre!iune. >n ca,ul eIecu2iei lui OASTI KRILA e!te 'or+a e o a!pira2ie #ra at a apei prin epre!iune( eci pute" fi !i#uri c acea!ta nu 'a intra nici un centi"etru cu+ "ai "ult ec$t tre+uie. /e a!e"enea( acea!t ap nu 'a "er#e nici un centi"etru "ai eparte ec$t tre+uie 4n interiorul tu+ului i#e!ti'. /incolo e ace!te iferen2e i"portante( re,ultatul e!te i entic. 3rec'en2a i eal e eIecu2ie OASTI KRILA e!te e ou ori pe lun. . eIecu2ie pe !pt"$n repre,int 4n! un "aIi"( pentru c nu tre+uie ! fie pertur+at colonul prin facilitarea prea e! a e'acurii. *entru cei lene%i !au iner2i poate prea "ai co"plicat ! !e reali,e,e OASTI KRILA ec$t ! !e fac o +anal !pltur e tip cli!". >n realitate 4n!( OASTI KRILA e!te "ai natural %i "ai !i"pl( cu con i2ia ! pute" efectua NAULI KRILA. >n cltorii( "ai ale!( e!te "ult cu "ult "ai practic %i "ai u%or ! tran!port" un tu+ e inoI e 72 c" ec$t o 4ntrea# aparatur "e ical pentru cli!". A e!eori( "ai ale! 4n cltorii "ai lun#i & atorit "o ificrii ali"enta2iei( cli"atului( rit"ului e 'ia2 etc)( !platurile interne !e o'e e!c foarte nece!are. Sin#urul Nincon'enientN( e altfel "inor( e!te nece!itatea unei c,i e +aie plin cu ap cl u2( lucru care( e'i ent( nu con!tituie un i"pe i"ent pentru un Ho#:in plin e tenacitate. Alte aplica6ii ale lui NAULI ;RI%A NAULI KRILA e!te e a!e"enea utili,at 4n "ulte te:nici i"portante in AATAA 9L.GA %i KUN/ALINI L.GA. /e eIe"plu( unele teIte Ho#:ine e!crie un proce eu foarte !ecret( nu"it ?ADR.LI MU/RA &#e!tul tr,netului)( care con!t 4n a antrena 4n "o pro#re!i' practicantul L.GA foarte a'an!at( ! a1un# ! a!pire apa 4n 'e,ica urinar prin uretr &e!te 'or+a 4n !pecial e practican2ii e !eI "a!culin)( apoi lapte( lapte cu "iere( "iere( p$n c$n el e'ine capa+il ! a!pire !per"a 4napoi 4n 'e,iculele !e"inale( atunci c$n a pier ut9o 4ntr9un contact !eIual. ?ADR.LI MU/RA !er'e%te( "ai ale! 4n fa,ele a'an!ate 4n TANTRA L.GA( la controlul %i !tp$nirea perfect a poten2ialului !eIual( 4n 'e erea tran!"utrii %i !u+li"rii ace!tuia 4n for"e ele'ate e ener#ie( "ai ale! 4n ca,ul 4n care +r+atul( 4n cur!ul contactului !eIual( 4%i pier e controlul %i e1aculea,. /ac +r+atul !tp$ne%te atunci perfect ?ADR.LI MU/RA( el 'a fi capa+il !9%i a!pire 4napoi 4n 'e,iculele !e"inale !per"a( aparent ire"e ia+il pier ut &pentru a o tran!"uta ulterior 4n ener#ii in ce 4n ce "ai ele'ate( prin !u+li"are). La cur!urile noa!tre 'o" 4n'2a "ai t$r,iu ?ADR.LI MU/RA( 4n 'arianta !a e,oteric( ce i"plic tran!"utarea poten2ialului !eIual %i !u+li"area ener#iei re,ultate ctre eta1e !uperioare ale fiin2ei( fr 'reun a1utor eIterior. E!te i"portant e re2inut c e!te "ult "ai +ine ! !e controle,e perfect poten2ialul !eIual %i ! !e e'ite pier erea !a !u+ orice for"( ec$t ! 4n'2"

! Nrecupera"N poten2ialul pier ut acci ental 4ntr9un act a"oro!. *entru !tp$nirea perfect a continen2ei !eIuale( NAULI KRILA e!te una intre cele "ai 'aloroa!e te:nici Ho#:ine pe care le a'e2i eoca" at la i!po,i2ie. CUGET1RI )ES0RE S0IRIT QQQ &/e%i) ne"i%cat( Spiritul &ATMAN) e!te "ai iute ec$t #$n ul. Geii nu9l pot a1un#e cci el alear# 4naintea lor. /e%i !t pe loc( el 4i 4ntrece pe &to2i) ceilal2i &,ei)( oric$t e tare ar fu#i ace%tia &ISA U*ANISAA/ 5) QQQ S*IRITUL SU*REM /I?IN &*ARA?ATMAN) e!te "arele !tp$n( cel care pune 4n "i%care tot ce eIi!t@ el e !tp$nul fericirii a+!olute( e lu"ina( e nepieritor( e atotputernic. &S?ETACA?ATARA U*ANISAA/ -.72) QQQ 3r "$ini %i picioare( S*IRITUL &ATMAN) alear# %i apuc@ el 'e e fr oc:i( au e fr urec:ii. El cunoa%te tot ce e!te e cuno!cut@ ar pu2ini !unt aceia care a1un# !9l cunoa!c. *e el 4l nu"e!c &4n2elep2ii) "arele Spirit &ATMAN) Supre"ul &S?ETACA?ATARA U*ANISAA/ 7C) QQQ 3r 4nceput( tu Spiritul &ATMAN) e%ti pre,ent pretutin eni@ in tine !9au n!cut toate lu"ile. &S?ETACA?ATARA U*ANISAA/ 5. 5) QQQ Nu eIi!t a!e"nare pentru Spirit &ATMAN)( al crui nu"e e!te #lorie Infinit. &S?ETACA?ATARA U*ANISAA/ 7C) QQQ /up cu" pian1enul( !t$n 4n "i1locul pla!ei( !i"te 4n at c o "u!c 4i rupe 'reun fir %i alear# iute 4ntr9acolo ca %i cu" ar !uferi pentru 4ntre#i"ea firului( tot a!tfel Spiritul &ATMAN) o"ului( c$n 'reo parte a corpului e!te 't"at( alear# 4ntr9acolo( ca %i cu" ar putea !uferi 't"area corpului( cu care e!te unit !tr$n! %i !e afl 4ntr9o anu"it le#tur. &AERACLIT) QQQ Nu 'ei #!i :otarele Spiritul &ATMAN)( c:iar ac ai !tr+ate toate ru"urile@ at$t e a $nc e!te taina lui. &AERACLIT) QQQ Spiritul &ATMAN) &fiecruia) 4%i e!te &!in#ur) prieten. Spiritul &ATMAN) &fiecruia) e!te &!in#ur) u%"an. Spiritul &ATMAN)) &fiecruia) 4%i e!te &!in#ur) "artor la ceea !'$r%e%te %i la ceea ce &4nc) n9a !'$r%it &MAAAOAARATA 77.86) QQQ C$n !ufletul( 4n calitate e corp al S*IRITULUI &ATMAN) e!te e!pr2it e corpul fi,ic 4n !o"n( el 4%i a"inte%te trecutul( 'e e pre,entul %i pre'e e 'iitorul. &CICER.) QQQ Nu9i ni"ic "ai iute ca Spiritul &ATMAN)( nu eIi!t iu2eal care ! !e poat lua la 4ntrecere cu aceea a Spiritului. &CICER.) QQQ Corpul e!te ca un 'a! !au ca un recipient al !ufletului( 4n care !e afl S*IRITUL &ATMAN)@ tu !'$r%e%ti ceea ce !'$r%e%te !ufletul tu. &CICER.) QQQ /up cu" o"ul e!te alctuit in corp( !uflet %i !pirit( tot altfel toate lucrurile %i toate preocuprile noa!tre ur"ea, unele natura corpului( altele pe aceea a !ufletului( altele pe aceea a Spiritului. /e aceea o fru"u!e2e alea!( o +o#2ie "are( pe l$n# for2a fi,ic %i toate celelalte e felul ace!ta i!par 4n !curt ti"p( pe c$n "arile reali,ri ale Spiritului !unt ne"uritoare. &SALLUSTIUS) QQQ Corpul 4"po'rat e 'icii 2intuie%te !ufletul la p"$nt %i face i"po!i+il e!coperirea S*IRITULUI. &A.RABIU) QQQ Cu" l9ai putea nu"i pe ace!ta Spiritul &ATMAN) altfel ec$t /UMNEGEU care !l%luie%te 4n corpul o"ene!c. &SENECA) QQQ /up cu" ra,ele !oarelui atin#( ce9i rept( p"$ntul( ar !unt acolo e un e porne!c( tot a!tfel Spiritul &ATMAN)( "are %i !f$nt( co+or$t aici ca ! cunoa%te" "ai e9aproape cele i'ine( e!te ce9i rept( 4n le#tur cu noi( ar e ne e!pr2it e ori#inea !a@ e acolo at$rn( 4ntr9

acolo pri'e%te %i n,uie%te %i particip la &preocuprile) noa!tre ca ce'a a+!olut %i +un. &SENECA) QQQ /up cu" flacra nu poate fi 4n+u%it( cci ea !cap 4n 1urul o+iectului care o acoper( up cu" aerul nu e 't"at e lo'ituri !au e i,+ituri( +a nici "rar nu e tiat( ci !e re'ar! 4n 1urul o+iectului( cruia 4i ce ea,( tot a!tfel Spiritul &ATMAN)( care e!te for"at intr9 un &ele"ent) foarte fin( nu poate fi prin!( nici o+or$t 4n corp( cci( #ra2ie !u+tilit2ii !ale( el erupe prin 4n!e%i lucrurile care 4l apa!. &SENECA) QQQ /atorit faptului c Spiritul &ATMAN) "ai eIi!t up ce !9a e!prin! in corp( 4i e!te re,er'at o con i2ie "ai fericit ec$t atunci c$n !e afl 4n corp. &SENECA) QQQ Atunci Spiritul &ATMAN) no!tru 'a a'ea e ce ! !e felicite( c$n ( eli+erat in ace!t 4ntuneric 4n care !e 4n'$rte%te 'a 'e ea !trlucirea nu cu o 'e ere !la+( ci 'a pri"i 4ntrea#a lu"in %i 'a fi re at cerului( cruia 4i apar2ine( c$n &4%i) 'a pri"i locul pe care l9a ocupat 4nainte e a !e na%te. .ri#inea !a 4l c:ea" !u!. /ar el 'a fi acolo %i 4nainte e a !e li+era in acea!t 4nc:i!oare( c$n 'a fi lep at 'iciile %i !e 'a fi 4nl2at pur %i u%or 4n "e ita2ii i'ine ttoare e eIta, %i pace( profun . &SENECA) QQQ Ce9i folo!e%te o"ului ! c$%ti#e lu"ea 4ntrea#( ac a1un#e !9%i piar &4n acea!t 'ia2) contactul cu S*IRITUL !u i'in &ATMAN). &N.UL TESTAMENT. MARCU 8( -=) QQQ A u92i a"inte c ceea ce te con uce e!te Spiritul &ATMAN) care e!te a!cun! 4n luntrul &tu)( acela9i #raiul( acela9i 'ia2a( acela9i o"ul( ac pute" !pune a%a. Nu a!ocia nicio at 4n 4nc:ipuirea ta ceea ce &9i) a!e"enea unui 'a!( nici or#anele ace!tea for"ate 4n 1urul &lui). Cci ele !unt a!e"enea unor in!tru"ente e care !e eo!e+e!c nu"ai pentru c !unt naturale %i nu artificiale. 3r cau,a care le pune 4n "i%care !au le 2ine( pr2ile ace!tea nu !unt e "ai "are folo! ec$t !u'eica pentru 2e!toare( tre!tia pentru cel care !crie( !au +iciul pentru 'i,itiu. &MARCUS AURELIUS 76;-8) QQQ Spiritul &ATMAN) ne"uritor in tine cuprin e 4ntre#ul uni'er! %i 'i ul in 1urul lui( %i for"a lui@ el !e eItin e 4n infinitul ti"pului( cuprin e cu #$n ul rena%terea perio ic a lu"ii %i 4n2ele#e c cei &care 'or 'eni) up noi nu 'or 'e ea ni"ic nou( up cu" cei care au fo!t 4naintea noa!tr nu au ',ut ni"ic "ai "ult( ci cel care e 4n '$r!t e 56 e ani( ac are c$t e pu2in 1u ecat( a ',ut oarecu" tot ce a fo!t %i tot ce 'a fi( 4n ceea ce pri'e%te unifor"itatea &!a). &MARCUS AURELIUS 77.7) QQQ /92i !ea"a "car o at( c ai 4n tine ce'a "ai +un %i "ai i'in ec$t ceea ce9ti !t$rne%te pa!iunile %i te a#it. Ace!ta e!te Spiritul &ATMAN) cel etern( &MARCUS AURELIUS 72.7C) QQQ >nc:inarea lu"inii lini%tite a Spiritului &ATMAN) a crei unic n,uin2 e!te ! !e cunoa!c pe !ine( care con!t in "inte pur( infinit( neli"itat e !pa2iu( e ti"p !au e altce'a. &OAARTRAARI NITICATAKA 7) QQQ *ul+ere in pul+ereW /ar !piritul pur %i ne"uritor 'a "er#e 4napoi !pre i,'orul ar,tor( e un e a 'enit( fiin e fapt o parte in cel ?e%nic &/UMNEGEU). &SAELLEL) QQQ /up cu" pian1enul 4naintea, 4"preun cu p$n,a &!a)( up cu" intr9un loc ie! "ici !c$ntei( tot a%a purce in ace!t Spirit !upre" &ATMAN) toate !uflrile( toate lu"ile( to2i ,eii %i toate fiin2ele. &ORAA/ ARANLAKA U*ANISAA/ 2. 7.26) QQQ Ace!ta( Spiritul Supre" &ATMAN) ne"uritor( e%ti %i tu( %i oricare intre oa"eni. &CAAN/.GLA U*ANISAA/ =. 8.<) QQQ Cel care con!i er toate creaturile ca fiin 4n Spirit &ATMAM)( iar pe el ca fiin 4n toate( acela nu "ai pri'e%te cu i!pre2 nici o fiin2. &ISA U*ANISAA/ =) QQQ Nu te "r#ini nu"ai ! re!piri 4"preun cu aerul care te 4ncon1oar( ci #$n e%te e pe acu" 4"preun cu #$n irea care cuprin e toate. Cci puterea #$n itoare "acroco!"ic !e re'ar!

pretutin eni %i !tr+ate totul pentru cel care9i 4n !tare !9o prin ( la fel ca aerul pentru cel care9i 4n !tare ! re!pire &MARCUS AURELIUS 8.85) QQQ . !in#ur !uflare e 4"pr2it la fiin2ele lip!ite e ra2iune( un !in#ur %i unic( Spirit ne"uritor e i!tri+uit la fiin2ele 4n,e!trate cu ra2iune( up cu" un !in#ur p"$nt e acela in toate lucrurile e p"$nt %i up cu" ' atorit unei !in#ure lu"ini %i re!pir un !in#ur aer toate fiin2ele 4n,e!trate cu 'e ere %i cu !uflare. &MARCUS AURELIUS C.8) QQQ &EIi!t) o !in#ur lu"in a Soarelui( e%i !eparat e ,i uri( "un2i %i "ii e alte o+!tacole( o !in#ur !u+!tan2 co"un( e%i !eparat e fiecare in "iile e corpuri( un !in#ur Spirit etern &ATMAN)( e%i !eparat e "ii e naturi %i e 4n#r iri !peciale( un !in#ur Spirit i entic 4n to2i oa"enii( e%i pare i'i,at. &MARCUS AURELIUS 72.-6)

AN II C ,B IN#&RMAII SECRETE CURENII C&L&RAI SU.TILI )E #&R1L CA MANI#ESTARE A ENERGIIL&R SU.TILE MACR&C&SMICE' CUM 0&ATE #IINA UMAN1 S1 7I ATRAG1 7N AURA SA'
(A0LICAII 0RACTICEI " 0ARTEA A III " A " continuare la cursul nr' ,A! >n ti"purile 'iitoare( "a1oritatea fiin2elor u"ane 'or fi pline e afec2iune %i altrui!"( a!tfel ca 'i+ra2iile !u+tile al+a!tre 'or pre o"ina 4n aura fiin2ei u"ane a%a cu" pre o"in 4n aura planetei noa!tre. >n ca,ul unei e'olu2ii naturale( care !e e!f%oar #ra at 4n ur"a unui lun# proce! e re4ncarnri !ucce!i'e( fiin2a a1un#e ! 4%i ele'e,e #ra at frec'en2a 'i+ra2iilor !ale o"inante. Un clar',tor poate atunci ! !e!i,e,e anu"ite aure "ai "ari( 'ariin ca pre o"inant e la 'er e la al+a!tru( cu treceri ctre ro%u( 4n #eneral( 4ntr9o a!e"enea aur fiin pre,ent 4ntrea#a #a" e nuan2e ate e a"e!tecul iferitelor culori !u+tile. >n a!e"enea ca,uri( aura e!te #i#antic %i pre,int( a!pectul unei f$nt$ni lu"inoa!e cu nuan2e 'ariate e culori ele'ate( cu" ar fi in i#o( 'iolet( #al+en( 4n acea!ta pre o"in$n totu%i al+ul !trlucitor. ."ul interior !au o"ul auric e!te( 4n #eneral 'or+in ( 4n,e!trat cu o anu"it culoare pre o"inant( care e!te la r$n ul ei 'aria+il( 4n func2ie e #$n irea !a( 4n confor"itate cu caracterul !u %i 4n !tr$n! corela2ie cu #ra ul !u !pecific e e'olu2ie. /e eIe"plu( atunci c$n natura !piritual a fiin2ei u"ane 4ncepe ! !e tre,ea!c %i c$n intui2ia !a luntric e'ine acti'( #al+enul !u+til 4ncepe ! !e a"e!tece cu al+a!trul !u+til. 3iin2a u"an la 4nceputul e'olu2iei !ale !pirituale e!te 4n,e!trat cu aproape toate ace!te culori !u+tile( +ine o,ate %i foarte inten!e. ?i+ra2iile NinferioareYY !unt 4ntr9o a!e"enea !itua2ie un ro, !uper+ %i !unt 4n #eneral locali,ate 4n aura fiin2ei la ni'elul or#anelor #enitale. *ortocaliul !u+til 4ncon1oar atunci tot corpul iar 'er ele !u+til alctuie%te ,ona care li"itea, corpul fi,ic la eIterior. Al+a!trul !u+til %i #al+enul a"e!tecate 4n "o ar"onio! !e 4ntin incolo e corpul fi,ic %i alctuie!c por2iunea eItre" a aurei. Toate ace!te culori pot ! pre,inte nuan2e !au a!pecte %i caracteri!tice fiecrei fiin2e u"ane 4n parte.

. fiin2 u"an care a1un#e ! fie ar"onioa! in punct e 'e ere auric 'a fi 4n2eleapt %i foarte puternic. >n anu"ite ca,uri ea poate o+$n i anu"ite puteri paranor"ale care o 'or a1uta !9%i re'ele,e !piritul. Atunci aura !a e'ine un puternic 'e:icul pentru !u+li"ele ener#ii i'ine. Anu"ite fiin2e u"ane !unt uneori 4n,e!trate 4n aur cu culori !u+tile al+a!tru %i #al+en( acea!ta in ic$n o natura intuiti' 4n,e!trat cu putere. . a!e"enea fiin2 u"an e!te +ine 4n,e!trat in punct e 'e ere auric !9i i"pul!ione,e %i !9i a1ute pe aceia care ore!c ! fie a1uta2i( !piritual. /in punct e 'e ere practic( cuno!c$n efectele ace!tor for2e !u+tile care !e "anife!t fiecare prin 'i+ra2ii !pecifice( pute" utili,a preci! ener#iile a!cun!e ale "acroco!"o!ului !au cu alte cu'inte ale Naturii( e'enin a!tfel #ra at con%tien2i e alte planuri paralele ec$t planul "aterial( atorit punerii 4n re,onan2 cu anu"i2i curen2i !u+tili co!"ici colora2i. 3r 4n oial eIi!t anu"i2i curen2i !u+tili colora2i pe care cel "ai +ine e!te !9i e'ita2i( printre ace%tia fiin cenu%iu( ne#ru( anu"ite nuan2e e ro%u %i al2ii e care tre+uie ! profit" per"anent in plin. /e eIe"plul( un o" foarte e"oti' !e afl 4ntr9o !al e !pectacol. Se au e eo at un !tri#tE N3ocWN. In!tantaneu un 'al e panic cuprin e 4ntrea#a !al. 3r a %ti ac 4ntr9a e'r ar e( to2i oa"enii foarte recepti'i !e 'or l!a acapara2i e influen2a curentului !u+til ro%u al fricii( a!tfel c fiin2ele u"ane care nu 'or fi capa+ile !9%i controle,e e"o2iile pri"are 'or ac2iona ful#ertor( ca ni%te +e!tii feroce pentru a !e !al'a. Acela 4n!( care( in contr( %tie ! 'i+re,e 4n "o con%tient la uni!on cu curen2ii co!"ici colora2i !u+tili pe care inten2ionea, !9i utili,e,e( !e 'a e,'olta up cu" ore%te "ult "ai repe e ec$t acela care( atorit i#noran2ei e!te a!e"ntor cu un ani"al( ce !e la! antrenat e nu contea, ce curent !u+til colorat( fr ! %tie ce face %i nici ce con!ecin2e 'or a'ea ac2iunile !ale. *rin ur"are Ho#:inul care aplic con!ec'ent ace!te cuno%tin2e !ecrete 4%i poate rafina pro#re!i' 'i+ra2iile luntrice !pecifice( ri ic$n u9!e a!tfel ea!upra frec'en2elor e 'i+ra2ie ale curen2ilor !u+tili "alefici e care !cap a!tfel pentru tot eauna cu cea "ai "are u%urin2. E!te prin ur"are e o "are i"portan2 ca acela care ore%te ! pro#re!e,e ! 4n'e2e !9%i controle,e #$n urile %i !trile( cci a!tfel 4%i 'a !tp$ni toto at %i 'i+ra2iile !u+tile. EIi!t "ai "ulte planuri e con%tiin2 pe care fiin2a u"an !e poate ri ica in punct e 'e ere al frec'en2ei( r"$n$n apoi per"anent 4n contact cu ele( a!tfel 4nc$t ! nu re'in la 'i+ra2iile anterioare( frec'en2a o"inant a 'i+ra2iilor !ale fiin la uni!on cu acel plan !au( cu alte cu'inte( 4n !intonan2. Un #eniu e!te( in ace!t un#:i( acel o" al crui "ental poate fi !i"ultan 4n !tr$n! le#tur cu "ai "ulte planuri ale con%tiin2ei co!"ice ec$t ceilal2i oa"eni. /e eIe"plu( 4n ca,ul apari2iei pri"'erii( "a1oritatea oa"enilor nu 'or 'e ea 4n "anife!trile caracteri!tice pri"'erii nici "ai "ult nici "ai pu2in ec$t +anala 4nflorire a unei plante oarecare. Al2ii( ce'a "ai !en!i+ili( 4n ca,ul aceleia%i plante( 'or #$n i c e!te o floare fru"oa! %i e culoare #al+enW 3oarte pu2ini 'or fi 4n! aceia care 'or 'e ea reflectat inefa+il 4n aceea%i plant pri"'ara( intuin 4n ea eIpre!ia ener#iilor !u+tile !ecrete ale Uni'er!ului( concentrate 4ntr9o ar"onie fa!cinant( ca re,ultat al 'i+ra2iilor cau,ale a I eii Supre"e. Tra i2ia Ho#:in !ecret "en2ionea, 4n acea!t irec2ie eIi!ten2a a 5C e !tri i!tincte e con%tiin2. Cu toate ace!tea( 4n "e ie( fiin2a u"an nu cunoa%te ec$t 76 !au 72 !tri e con%tiin2. Cunoa%terea noa!tr e!te eci 4n,e!trat( analo#ic 'or+in cu "ai "ulte por2i pe care noi le pute" e!c:i e ac 'oi" %i ac %ti" cu" ! 're"( totu%i ace!te por2i pot r"$ne 4n continuare 4nc:i!e ac ne co"plce" 4n !tri inferioare e con%tiin2 %i ac nu a!pir" cu toat puterea ! ne ri ic" c$t "ai !u! ctre eta1ele !uperioare ale fiin2ei. Un "are eli+erat %i 4n2elept in ica 4n antic:itateE N Iu+i2i9' u%"aniiN( %i ace!t precept i9a intri#at pe "a1oritatea celor care nu i9au 4n2ele! ra2iunea. >n ace!t i"perati' !e afl totu%i un "are a e'r %i anu"e c iu+irea( care nu e!te un !enti"ent 'a#( ci o realitate i'in care repre,int cel

"ai 4nalt %i cel "ai puternic ina"i!" pe acea!t planet( ce !e "anife!t 4n "o i!tinct pe iferite frec'en2e 4n toate planurile e "anife!tare. Ace!t ina"i!" !u+li" poate fi !i"2it c:iar %i pe planul efectelor "ateriale. /ac !unte" 4n! !uficient e e'olua2i( %i pute" percepe 4n ni'elul !u !pecific e "anife!tare c:iar 4n planul "ental. Iu+irea pur ce e"an 4n planul "ental !e "anife!t ca o putere ele'at( euforic( con!tructi'( 'i+r$n la o 4nalt frec'en2 %i e!te o anu"it nuan2 a culorii !u+tile #al+en. M$nia 4n!( ca e"o2ie ne#ati'( pro'ine in !traturile inferioare( care !unt captate 4ntr9o a!e"enea !itua2ie 4n aura ce !e 'a 4ncrca cu 'i+ra2iile ro%ii9cenu%ii inferioare. Un u%"an care ne ur%te ne 'a tran!"ite( con%tient !au nu( un fluI e #$n ire ro%ie9p"$ntie. /ac( 4n !c:i"+( la 4ntoarcere noi 4i a re!" con!tant #$n uri e iu+ire( noi proiect" 4n retur 'i+ra2iile !u+tile e iu+ire #al+ene( "ult "ai puternice ec$t ro%ul inferior !u+til( a!tfel c ro%ul !u+til p"$ntiu orientat ctre noi nu ne 'a putea atin#e nicio at( 4naltele 'i+ra2ii !u+tile ne 'or prote1a a!tfel %i 4n ace!t "o 'o" putea atin#e o eItraor inar e ele'at calitate a #$n irii( fiin per"anent 4ncrca2i 4n aur cu 'i+ra2ii !u+tile protectoare atorit unei 'ie2i trite "ereu la uni!on cu planurile !uperioare ale "anife!trii. A!tfel( 4n plu!( 'o" 4n'2a ! folo!i" for2a co!"ic prin controlul #$n irii. 0tiin2a actual recunoa%te c:iar %i ea c #lo+ul p"$nte!c nu e!te e loc i,olat 4n !pa2iu. El face parte in co!"o!( care co!"o! la r$n ul !u !e afl inte#rat 4n "acroco!"o! %i a!tfel el !e #!e%te le#at cu "acroco!"o!ul printr9un nu"r i"en! e curen2i co!"ici !u+tili( ce 'e:iculea, 'i+ra2iile for2elor cuno!cute e noi par2ial !u+ nu"ele e electricitate( lu"in( "a#neti!"( cl ur etc. A!tfel( la ora actual( %ti" c eIi!t( circul$n 4n 1urul %i c:iar %i prin #lo+ul p"$nte!c( curen2i "a#netici eItre" e puternici( "er#$n e la nor la !u %i care ptrun aproape in!tantaneu toate lucrurile %i fiin2ele. Ace%ti curen2i "a#netici !unt( pentru i"en!a "a1oritate a fiin2elor u"ane in'i,i+ili. Ei !e "anife!t uneori in punct e 'e ere !ui #eneri!( "aterial( !u+ for"a aurorei +oreale( a lu"inii ,o iacale etc. Al2ii e'in percepti+ili 'e erii 4n anu"ite con i2ii eIcep2ionale( uneori c:iar 4n eIperien2a e la+orator un e !unt folo!ite tu+uri !peciale 4n interiorul crora !9a fcut 'i . *articulele electrice 4n a!e"enea ca,uri !e "anife!t cu o foarte "are rapi itate( co"unic$n u9i tu+ului o lu"ino,itate inten! !pecific cu" e!te ca,ul e!crcrilor electrice 4n neon. A!tfel pot fi re"arcate "inunate culori catifelate aproape a!tral. Cel "ai cla!ic eIe"plu 4n acea!t irec2ie e!te tu+ul CrooFe!. Ra!ele T( ra iu"9ul %i toate !u+!tan2ele ra ioacti'e !unt o "anife!tare !au altfel !pu! o pro+ a for2elor !u+tile "acroco!"ice %i a curen2ilor e for2 eteric ce au 'i+ra2ii %i culori !u+tile i!tincte. Curen2ii eterului "er# e la *olul Nor la *olul Su 4n +en,i "ari e lu"in 4n "o i!tinct colorat at$t ea!upra c$t %i prin p"$nt. Acea!t for2 !u+til unic a !pa2iului e!te atra! 4n centrul "a#netic al p"$ntului. Ea !e "anife!t 4n !traturi !u+ for"a 'i+ra2iilor %i ace!tea !unt 4n raport irect cu iferitele en!it2i ale !u+!tan2ei 4n "anife!tare pe care le tra'er!ea, per"anent( c:iar ac nu re,onea, cu ace!tea( pun$n u9le 4n 'i+ra2ie !pecific nu"ai pe acelea ce Nre,onea,N cu ele. "VA URMA "

A-NA C(A;RA (continuare la cursul nr' ,A!

A-NA C(A;RA (DA spi6e ener5etice! " a=a cum este perceput4 prin clar?i8iune " La cellalt pol( 4n ca,urile e a enoa"e ale epifi,ei !au( cu alte cu'inte( 4n ca,urile e tu"ori care a"plific 4n eIce! !ecre2iile #lan ei( ace!tea !unt 4n!o2ite e o atrofiere a or#anelor #enitale !au e anu"ite tul+urri ce apar la ni'elul ace!tora. Toate ace!tea ne per"it ! 4n2ele#e" c ac2iunea eIercitat e ADNA CAAKRA 4n plan fi,ic la ni'elul epifi,ei e!te e a controla %i fr$na !i!te"ul !eIual. *rin ur"are( at$t continen2a c$t %i a+!tinen2a pot fi reali,ate cu u%urin2 printr9o acti'are core!pun,toare a lui ADNA CAAKRA. Tran!"utarea %i !u+li"area poten2ialului creator at$t la +r+at c$t %i la fe"eie 4n for"e !uperioare e ener#ie !e 'or reali,a !pontan( aproape fr nici un efort 4n ca,ul celui care are ace!t centru e for2 !uficient e acti'at. *rin acti'area inten! a lui ADNA CAAKRA Ho#:inul reali,ea, c e2ine un 'erita+il Nal treilea oc:i N orientat at$t ctre uni'er!ul !u luntric c$t %i ctre a!pectele !u+tile %i "entale ele lu"ii 4ncon1urtoare. >n plu!( ADNA CAAKRA e!te un focar e e"i!ie %i recep2ie al ener#iilor #$n ( al i eilor( al !tructurrii "entale prin inter"e iul cruia pute" concepe %i 4n2ele#e 4n "o coerent uni'er!ul !u+til "ental eIterior fiin2ei noa!tre( ener#iile !ale !pecifice( a1ut$n u9ne ! #u'ern" N!pa2iul &uni'er!ul) no!tru luntricYY. A%a cu" oc:ii fi,ici ne a1ut ! !ta+ili" anu"ite raporturi cu lucrurile %i feno"enele eIterioare( 4n "o analo#ic ADNA CAAKRA ne facilitea, %i ne or onea, raporturile cu lucrurile( entit2ile %i feno"enele !pecifice !ferelor e "anife!tare !u+til a!tral %i "ental. Tra i2ia "ilenar Ho#:in arat c e ace!t "itic Nal treilea oc:iYY epin e( e a!e"enea( 4ntre#ul no!tru !i!te" al e"o2iilor. /in punct e 'e ere fi,ic( ADNA CAAKRA !e afl 4n le#tur inti" cu un or#an "i!terio! !ituat 4n ini"a creierului %i e!te cuno!cut !u+ nu"ele e #lan a pineal( !au altfel !pu!( epifi,a. C:iar ac pentru "ul2i oa"eni e %tiin2 epifi,a pare a fi un or#an inutil( a ep2ii L.GA

a'an!a2i au i entificat ace!t or#an ca fiin 4n le#tur cu ADNA CAAKRA care 4n calitatea !a e oc:i !piritual per"ite fiin2ei ! intuia!c at$t natura !piritului c$t %i raporturile eIi!tente 4ntre !tructura "ental( p!i:ic %i corp. >n confor"itate cu tra i2ia Ho#:in "ilenar !ecret( ADNA CAAKRA e!te un 'erita+il YYal treilea oc:iN( el fiin un or#an al u+lei 'e eri !au percep2ii care( printre altele( ne per"ite ! re#!i" cu fi elitate !pectacolul( eIperien2ele %i cuno%tin2ele pe care le9a" acu"ulat 4n eIi!ten2ele noa!tre trecute 4n perioa a 4ncarnrilor !ucce!i'e. *rin inter"e iul lui ADNA CAAKRA acti'at !uficient e "ult ne apare clar c acea!t 'i,iune luntric !uperioar nu e!te nu"ai pur !piritual ci are rept or#an fi,ic( la ni'elul creierului( epifi,a. >n concep2ia Ho#:in tra i2ional( rolul lui ADNA CAAKRA 4n calitatea !a e oc:i luntric !piritual e!te prepon erent 4n inte#rarea ar"onioa! a fiin2ei 4n uni'er! c$t %i 4n func2ionarea #lo+al a in i'i ului. Cu pri'ire la cel N e9al treilea oc:iN tra i2ia occi ental c$t %i filo!ofii E'ului Me iu la r$n ul lor( au locali,at 4n ace!t centru focar punctul e co"an al tuturor func2iilor "entale. 3ilo!oful ARIST.TEL con!i era la r$n ul !u cel N e9al treilea oc:iN i entificat prin epifi,a la ni'el fi,ic ca fiin un 'erita+il re#ulator al NCURENTULUI GN/IRIIN. Mult "ai t$r,iu( filo!oful /ESCARTES a'ea ! con!i ere aceea%i ,on rept un !e iu e!en2ial al i"a#ina2iei "entale( inteli#en2ei %i al +unului !i"2 co"un. >n fai"o!ul !u !i!te" conceput el con!i era c YYS*IRITELE ANIMALEN 9 un fel e !uport flui ico 9 ener#etic al "in2ii 9 circulau 4n !$n#e e un e epifi,a 4i eItr#ea pentru a9i face ! treac 4n 'entriculele creierului. A!tfel( 4n concep2ia !a( epifi,a a1un#ea ! fie NIN3.RMATN e!pre !tarea #lo+al corporal %i prin inter"e iul corpului al a !en,a2iilor ace!tuia e!pre 4ntrea#a lu"e eIterioar. Sen,a2iile( i eile %i i"a#inile percepute a1un#eau 4n final( 4n concep2ia lui /ESCARTES ! !e centrali,e,e 4n epifi,. La r$n ul !u( epifi,a eclan%a i"e iat up aceea anu"ite ener#ii !au un ele "otrice care( tra'er!$n 'entriculele creierului !e iri1au ctre "u%c:i %i or#ane pentru a or#ani,a co"porta"entul. >n .rient( Ho#:inii au reu%it atorit aprofun rii "ilenare a cunoa%terii luntrice ! e!copere c ADNA CAAKRA con%tient tre,it %i ener#i,at face cu putin2 anu"ite re'ela2ii cu totul eItraor inare care 4i e!c:i fiin2ei u"ane ce are acti'at ace!t centru c$"pul unor refleIii intuiti'e fructuoa!e. *entru Ho#:inul a'an!at apare clar c ADNA CAAKRA 4n calitatea !a e Nal treilea oc:iN luntric poate fi utili,at pentru a pri'i "ai ale! interiorul( !au altfel !pu! a!pectele !u+tile e!en2iale oricrei realit2i %i nu oar eIteriorul ace!teia. *rin tre,irea lui ADNA CAAKRA( Ho#:inul e'ine capa+il ! eIplore,e ,onele eni#"atice ale con%tiin2ei precu" %i !traturile( a+i!ale ale !u+con%tientului. >n concep2ia Ho#:in( !tarea e #enialitate e!te 4n !tr$n! le#tur cu acti'area la un anu"it #ra a lui ADNA CAAKRA. Mai "ulte teIte Ho#:ine in!i!t a!upra faptului c tre,irea %i a"plificarea acti'it2ii lui ADNA CAAKRA e!te !ti"ulat c:iar %i prin "e!a1ele care 4i 'in e la oc:ii fi,ici. " VA URMA "

AN II

C ,D

IN#&RMAII SECRETE CURENII C&L&RAI SU.TILI )E #&R1L CA MANI#ESTARE A ENERGIIL&R SU.TILE MACR&C&SMICE' CUM 0&ATE #IINA UMAN1 S1 7I ATRAG1 7N AURA SA
(A0LICAII 0RACTICE!' 0ARTEA A IV"a " continuare la cursul nr' ,B *rin ur"are( in punct e 'e ere !u+til( *"$ntul e!te 4ncon1urat per"anent e "ai "ulte !traturi cu 'i+ra2ii iferite( alctuite intr9o !u+!tan2 eo!e+it e pur( in'i,i+il 'e erii o+i%nuite &percepti+il prin clar'i,iune) care !unt iferit colorate %i alctuie!c re,er'orul e ali"entare pentru curen2ii !u+tili colora2i. Atunci c$n iferitele ,one !au !traturi !unt pu!e 4n "o i!tinct 4n re,onan2 cu o fiin2 u"an care le e'oc( ele tran!fer 4n aura ace!teia culoarea !u+til care le caracteri,ea, %i a!tfel eter"in efecte !pecifice preci!e care !unt tot eauna i entice 4n func2ie e culoarea !u+til an#renat 4n ace!t proce!. La r$n ul lor( !trile ce apar 4n fiin2 pro'oac feno"ene e re,onan2 cu iferi2ii curen2i !u+tili colora2i care core!pun re!pecti'elor !tri trite. Straturile curen2ilor !u+tili colora2i fiin e en!itate iferit( e!te fire!c( 4n con!ecin2( ca a!pectele lor co"ponente ! 'i+re,e la frec'en2e iferite( acea!ta art$n c ace%ti curen2i colora2i au o 'i+ra2ie interioar care face tot eauna ! apar 4n aur iferite culori cu nuan2e 'ariate ce core!pun iferitelor frec'en2e e 'i+ra2ie. La !uprafa2a *"$ntului( 4n plan !u+til( to2i ace%ti curen2i colora2i !e #!e!c 4"preun precu" culorile curcu+eului %i a!tfel fiin2a u"an( care e!te un uni'er!( !au altfel !pu!( un "icroco!"o! 4n "iniatur( 'a atra#e la !ine( prin re,onan2( ace!te for2e care( ptrun,$n 4n aura !a( ina"i,ea, prin !intonan2 ele"entele #er"ene care !e #!e!c e1a acolo. Ace!te for2e ptrun prin partea !a !t$n#( ina"i,$n u9i 4n "o #ra at aura. /up ce ele i9au parcur! %i ina"i,at !tructura !u+til( o parte in ace!te for2e !unt e!crcate 4n !urplu!( !au "anife!tate prin partea !a reapt( acea!ta( !e 4n2ele#e( up ce au ener#i,at %i 'itali,at fiecare a!pect core!pon ent 4"preun cu ato"ii corpului %i c:iar neuronii creierului prin 'i+ra2iile lor ener#i,ante. CUL&RI SU.TILE I VI.RAII C&RES0UN+1T&ARE CURENTIL&R )E #&R1 C&SMIC1 /iferitele a!pecte ale ener#iilor care 'i+rea, la frec'en2e iferite pro uc 4ntot eauna( 4n "o coneI( culori !u+tile iferite !au nuan2e eo!e+ite ale aceleia%i culori !u+tile. Culorile !u+tile ale celor %apte for2e principale !unt percepute e !i"2ul !pecific interior !au( cu alte cu'inte( e o anu"it for" a percep2iei !u+tile "entale. .c:iul fi,ic( e eIe"plu( care percepe lu"ina Nal+N o+i%nuit( are ne'oie e o pri!" pira"i al ci,elat 4ntr9un anu"it fel pentru a !e!i,a iferitele culori in care !e co"pune totu%i acea!t lu"in al+. >n "o a!e"ntor( percep2ia noa!tr !u+til "ental !au( altfel !pu!( oc:iul interior( are ne'oie e un antrena"ent !pecial pentru a putea percepe irect %i i!tinct iferitele culori ale ace!tor for2e !u+tile co!"ice 4"preun cu nuan2ele colori!tice !u+tile ale ace!tora. Unele fiin2e u"ane pre i!pu!e nati' prin !tructura lor !au( altfel !pu!( !en,iti'e &iar altele printr9un antrena"ent #ra at !pecific) au a1un! la acea !tare e percepere !u+til care le per"ite ! 'a i!tinct culorile curen2ilor !u+tili co!"ici( %i atunci

c$n ace%tia tra'er!ea, !pa2iul !au atunci c$n ei 'in 4n contact "ai ale! la ni'elul aurei( cu fiin2a u"an. /e!crierea ace!tor curen2i !u+tili colora2i %i a nuan2elor !u+tile colori!tice ale ace!tora a fo!t fcut e unii Ho#:ini a'an!a2i %i e!te cuno!cut %i 4n anu"ite %coli !pirituale in .cci ent. E!te i"portant e re"arcat c ace!te culori !u+tile !au nuan2ele colori!tice ale ace!tora nu tre+uie ! fie confun ate a+!olut eloc cu culorile o+i%nuite ale o+iectelor !au fiin2elor percepute e oc:iul fi,ic. Ace!te culori !u+tile a" ',ut c !unt( 4ncep$n cu cel "ai re u! #ra e 'i+ra2ie( care e!te e a!e"eni %i cel "ai e 1o!E R.0U( *.RT.CALIU( GALOEN(?ER/E( ALOASTRU( IN/IG.U@ 4n fiecare intre ace%ti curen2i principali eIi!t "ai "ulte !u+ i'i,iuni( fiecare intre ace!te !u+ i'i,iuni fiin 4n "o i!tinct !eparat e cealalt printr9o iferen2 e a"plitu ine %i e 4nl2i"ea 'i+ra2iilor( toate ace!tea pro uc$n 4n con!ecin2 nuan2e a cror culoare pre o"inant !u+til i!tin#e fiecare !u+curent !u+til e altul. CURENII SU.TILI UNIVERSALI AI GN)IRII I SIMIRII' GRA)UL VI.RAIIL&R L&R S0ECI#ICE' CUL&RILE SU.TILE I ST1RILE MENTALE AS&CIATE ACEST&RA Curen2ii !u+tili pre,en2i la !uprafa2a *"$ntului( percepu2i ca i"a#ine "ental interioar( pre,int a!pectul a "ai "ulte +en,i !au f$%ii e lu"in !u+til colorat( "ult "ai inten!e %i net i!tincte prin !trlucirea lor e culorile fi,ice care le core!pun . Ace!tea tur+ionea, 4n toate irec2iile %i c:iar intr a e!eori 4n contact cu aura fiecrei per!oane care !e afl 4ntr9un anu"it loc un e anu"ite +en,i e culoare !u+til !unt foarte "ari %i puternice. A tri 4n!ea"n eci a folo!i "ai "ult !au "ai pu2in con%tient ace%ti curen2i colora2i. Cel care cunoa%te efectele ace!tor curen2i !u+tili c$t %i propriet2ile lor !pecifice !e 'a !er'i 4n "o con%tient e ei pentru a cre%te !piritual( acceler$n u9%i e'olu2ia luntric. Uneori con!tat" c eIi!t fiin2e u"ane "ai "ult !au "ai pu2in con%tiente care utili,ea, pre ilect unii intre ace%ti curen2i !u+tili care au frec'en2e 1oa!e( 4n !copuri inferioare. 3iin2a u"an care cunoa%te 4n! le#ea fun a"ental a ac2iunii %i reac2iunii &KARMA)( 'a re,ona prepon erent nu"ai cu a!pectele cele "ai ele'ate ale ace!tor curen2i !u+tili( reu%in a!tfel ! 4%i tran!for"e #ra at !tatutul eIi!ten2ial( a1un#$n 4n cele in ur" ! opere,e prepon erent +enefic prin inter"e iul lor. E!te e a!e"eni i"portant ! reali," c( e%i eIi!t 4n "acroco!"o! curen2ii !u+tili colora2i( i!tinc2i( atunci c$n ei operea, a e!eori !i"ultan( corela2i la ni'elul aurei noa!tre in i'i uale( ace!te ener#ii !u+tile colorate ce !unt 4n "o !pecific o,ate 4n aur 'or pro uce un ecou co"pleI 4n !fera "ental a fiin2ei eoarece fiecare culoare !u+til 'a #enera o !tare luntric core!pun,toare eter"inat e feluritele 'i+ra2ii ce !e reflect 4n !fera noa!tr "ental. Acea!t re,onan2 'a pro'oca eci o anu"it !tare "ental care la r$n ul !u 'a atra#e apari2ia unei anu"ite !tri luntrice #lo+ale ce !e 'a "anife!ta 4n 4ntrea#a noa!tr fiin2. Toc"ai in acea!t cau, foarte "ulte fiin2e u"ane !e #!e!c per"anent 4ntr9o !tare e re,onan2 !au acor pre o"inant cu unii intre "arii curen2i !u+tili care eter"in i eile %i #$n irile care !e "anife!t 4n iferite "o"ente la ni'el planetar( 4n acela%i fel !e eIplic e a!e"eni pre1u ec2ile( o#"ele 4nc:i!tatoare %i con'en2iile parali,ante. C&NCENTRAREAL ACUMULAREA I AM0LI#ICAREA CURENIL&R SU.TILI 7N AURA 0R&0RIE 0RIN C&NTEM0LAREA INTERI&AR1 A CUL&RII SU.TILE MENTALI+AT1 >n lu"ina celor eIplicate "ai !u! pute" 4n2ele#e c$t e i"portant e!te ! 4n'2" ! ne folo!i" 4n "o con!tant %i preci! e curen2ii !u+tili colora2i ai "acroco!"o!ului care !unt

eIpre!ii ale for2elor uni'er!ale( capt$n u9i a!tfel prin re,onan2 pe unii intre ei( pentru a le a"plifica "anife!tarea 4n aura proprie. Ace!t feno"en !e reali,ea, foarte !i"plu printr9o repre,entare interioar c$t "ai clar !au( cu alte cu'inte( printr9o i"a#ine "ental preci! a culorii !au nuan2ei !u+curentului( ale crui 'i+ra2ii 'or pro uce 4n noi 4n%ine !tarea luntric pe care ur"ri" ! o tre,i"@ fiI$n culoarea 4n "o interior %i p!tr$n u9i c$t "ai "ult ti"p i"a#inea prin conte"plare fer" interioar. Acea!t concentrare inten!( prelun#it( care !e 'a focali,a a!upra culorii re!pecti'e p$n c$n aura noa!tr 'a 'i+ra la uni!on cu acel curent !u+til pe care ori" ! 4l capt" %i !9l a"plific"( ne 'a per"ite #ra at ! tre,i" %i ! control" cu "ai "ult u%urin2 efectele %i caracteri!ticile ace!tui curent( ce !e "anife!t pe "ai "ulte ni'ele 4n uni'er!ul no!tru luntric at$t la ni'el fi,ic c$t %i la ni'elele p!i:ic( "ental %i c:iar !piritual. CUL&RI SU.TILE .INE#1C1T&ARE I CUL&RI SU.TILE R1U#1C1T&ARE CARE SE MANI#EST1 C&RELATE CU ENERGIILE CURENIL&R C&SMICI Se"nifica2ia culorilor !u+tile a curen2ilor e for2( c$t %i corela2ia cu tririle !au !trile care !e "anife!t 4n ca,ul fiecrei frec'en2e !pecifice a 'i+ra2iilor ace!tora ar tre+ui ! fie c$t "ai +ine 4n2elea!( "ai ale! ac a'e" 4n 'e ere c 'i+ra2iile !pecifice culorilor !u+tile inferioare pot cau,a in!ucce!ul %i iferi!e tul+urri !au e,ec:ili+re ac pre o"in 4n aura unei fiin2e. Acea!ta !e atorea,( printre altele( naturii lor repul!i'e( anta#onice( rufctoare( i!tructi'e !au +inefctoare( re#enerante( ec:ili+rante( 4n ca,ul 'i+ra2iilor !u+tile( ale culorilor !uperioare( care accelerea, e'olu2ia !piritual %i creea, !tri euforice ce a!i#ur !ucce!ul( !ntatea( ar"onia. ?i+ra2iile !u+tile inferioare e"a#neti,ea, %i e,ec:ili+rea, anu"ite ele"ente co"ponente in !tructurile in'i,i+ile ale fiin2ei( pot facilita apari2ia +olii %i pot face ca !ntoa!ele noa!tre concep2ii "entale ! fie a u!e la o !tare e !pirit inferioar !au lar'ar eoarece ele pro'oac erorile e la o !tare e !pirit inferioar !au lar'ar eoarece ele pro'oac erorile e 1u ecat( o+!e!iile( per!i!ten2a 'iciilor %i( ! pro'oace "ai "ereu ne%an!a 4n tot ceea ce fiin2a 4ntreprin e@ 'i+ra2iile !u+tile !uperioare( in contr( ne "a#neti,ea, +inefctor fiecare( a!pect co"ponent al anu"itor !tructuri in'i,i+ile ale fiin2ei( ele'$n 'i+ra2iile anu"itor or#ane pentru a le a uce la o !tare nor"al e !ntate %i ec:ili+ru( 4n plu!( ace!tea fac ! fie pro"pt re!pin!e 'i+ra2iile !trine( contrare ar"oniei( !nt2ii %i ec:ili+rului fiin2ei. >n ca,ul 4n care 4n aur pre o"in 'i+ra2iile !u+tile !uperioare( ele confer fiin2ei for2( fericire %i un i eal "ult "ai ele'at( toate ace!tea fc$n ! crea!c at$t inten!itatea( c$t %i a"plitu inea 'i+ra2iilor celulelor cere+rale. /atorit ace!tui proce!( i eile !uperioare a1un# ! pre o"ine 4n creierul fiin2ei u"ane care prin eforturi con%tiente %i #ra ate reu%e%te ! pun la uni!on %i reali,ea, o !u+li" %i perfect re,onan2 4ntre for2ele !u+tile infinite ce e"an in focarele uni'er!ale( "acroco!"ice %i propriile !ale for2e !u+tile interioare ce !e afl 4n "icroco!"o!ul fiin2ei !ale. *roce $n a!tfel( fiin2a u"an e'ine un SUI GENERIS releu e "anife!tare al ener#iilor co!"ice +inefctoare. " VA URMA 9 A-NA C(A;RA (continuare la cursul nr' ,B! Unii Ho#:ini conte"porani( cu" ar fi SJAMI RAMA( au artat c ace!te "e!a1e !pecifice care tre,e%te %i acti'ea, ADNA CAAKRA pro'enin e la oc:i( nu !unt "a!a1e retiniene !au cu alte cu'inte( 4n "o #ro!ier !en,oriale ci !unt "e!a1e !pecifice e"i!e prin inter"e iul MI0CRIL.R pupilei. Ace!te N"i%criN la r$n ul lor !unt eclan%ate la fel e +ine prin inter"e iul eforturilor e 'i,iune real &4n acea!t irec2ie a !e 'e ea i"portan2a antrena"entului Ho#:in 4n care !e 'i,uali,ea, fi,ic eIterior o anu"it LANTRA pentru

ina"i,area lui ADNA CAAKRA) ca %i prin i"a#inri e 'i,iune &'e,i 4n acea!t irec2ie i"portan2a pentru ina"i,area lui ADNA CAAKRA a proce eelor e 'i,uali,are luntric a%a cu" ace!tea !unt reali,ate 4n ca,ul lui SAAMOA?I MU/RA)( !au( c:iar prin !en,a2ii interioare inefa+ile lip!ite e i"a#ini &lr#irea pupilar 4n ca,ul !trilor e fericire plenar !au c:iar a urerii( e eIe"plu). >n lu"ina tra i2iei "ilenare Ho#:ine( ADNA CAAKRA 4n calitatea !a e Nal treilea oc:iYY e!te un or#an !u+til perfec2ionat al !i!te"ului 'e erii( care poate fi a!i"ilat cu un fel e anali,ator !uperior e un #ra ele'at care aproape c 4l efine%te rept un 'erita+il Nal treilea oc:iN !uperior. Rolul lui ADNA CAAKRA 4n controlul %i coor onarea !i!te"ului !eIual a fo!t intot eauna pu! 4n e'i ent 4n teItele Ho#:ine cla!ice( in ace!t punct e 'e ere ace!t centru e for2 a'$n un rol uria% 4n reali,area cu !ucce! at$t a continen2ei c$t %i a a+!tinen2ei. >n !fera p!i:ic a fiin2ei( acti'itatea lui ADNA CAAKRA( per"ite controlul e"o2ional( ea fiin aceea care face cu putin2 la #ra ul cel "ai 4nalt a%a9,i!a !tp$nire e !ine. /e or inele !au ener#iile "entale an#renate prin inter"e iul acti'rii lui ADNA CAAKRA epin e prin ur"are 4ntrea#a noa!tr per!onalitate( fie c e!te 'or+a e!pre !eIualitatea noa!tr !pecific( e !tp$nirea e !ine !au e rapi itatea noa!tr e ac2iune "ental. Ceea ce !e %tie "ai pu2in( cu eIcep2ia unor Ho#:ini ini2ia2i 4n ace!te "i!tere( e!te rela2ia care eIi!t 4ntre ADNA CAAKRA %i ?ISAU//AA CAAKRA. >n foarte "ulte !itua2ii !9a con!tatat c o !la+ acti'are %i ener#i,are a lui ADNA CAAKRA atra#e up !ine eficien2e ener#etice !pecifice la ni'elul lui ?ISAU//AA CAAKRA a acelei fiin2e u"ane( toate ace!tea a'$n rept efect tul+urri re"arcate la ni'elul #lan ei tiroi e &:ipertiroi ie). Tre,irea %i acti'area ar"onioa! a lui ADNA CAAKRA per"ite i"inuarea rapi a ace!tor tul+urri re"arcate la ni'elul tiroi ei( toate ace!tea art$n c eIi!t o cert rela2ie e !u+or onare ierar:ic a lui ?ISAU//AA CAAKRA fa2 e ADNA CAAKRA. Rolul pe care ADNA CAAKRA 4l are 4n coor onarea anu"itor proce!e !eIuale la fe"eie a fo!t cu u%urin2 pu! 4n e'i en2 atunci c$n ( 4n ca,ul unor fe"ei tinere al cror ciclu "en!trual fu!e!e oprit atorit unor ra2iuni YYner'oa!eYY( re!pecti'ele cicluri au putut fi re!ta+ilite( per!oanele 4n cau, fiin 4n ru"ate ! recur# la anu"it "eto e L.GA 4n care !e 'i,uali,au ener#ii lu"inoa!e e culoare 'iolet inun $n ,ona !pecific a lui ADNA CAAKRA. Acelea%i re,ultate !9au o+2inut e a!e"eni prin eIpunere altor fe"ei cu aceea%i pro+le" la ra ia2ii ultra'iolete un anu"it inter'al e ti"p. Tot prin inter"e iul lui ADNA CAAKRA !e poate re#la cu cea "ai "are u%urin2 %i coor ona acti'itatea e repro ucere !au procreare a fiin2ei u"ane. >n concep2ia Ho#:in( con%tiin2a centrat fer" 4n ADNA CAAKRA i"plic 4n "o !pontan NINTR.S*ECBIEN !au altfel !pu!( YYa+ilitatea e a 'e ea incolo e aparen2e 4n interiorYY( 4n trecut( a e!eori era nu"it N'i,ionarN cel care a'ea 4n "o prepon erent con%tiin2a centrat la ni'elul lui ADNA CAAKRA eoarece el e!te capa+il ! 'a 4n "o !uperior( intuiti'. Ter"enul e Nclar'i,iuneN( e%i a o+$n it actual"ente !en!uri parap!i:olo#ice( 'ine e fapt in li"+a france, %i 4n!ea"n Na 'e ea 4n "o clarN( acea!t no2iune referin u9!e e a!e"eni la centrarea fer" %i pre o"inant a con%tiin2ei 4n acea!t CAAKRA. *entru Ho#:inii a'an!a2i Nal treilea oc:i N!au ADNA CAAKRA( !uficient e +ine tre,it( confer capacitatea "inunat e Na 'e eaN 4ntr9un "o 4n care oc:iul fi,ic nu poate ! reali,e,e acea!ta. *rin ur"are( ADNA CAAKRA face cu putin2 o 'i,iune "ult "ai profun a!upra noa!tr %i a realit2ii 4ncon1urtoare( per"i2$n u9ne ! a'e" acce! la un "o intuiti' !uperior e o+$n ire a cunoa%terii. >n ter"eni "o erni( a e!eori cu'$ntul Nintui2ieN( cptat %i o u%oar conota2ie peiorati' atorit i#noran2ei. El e!te e!eori folo!it !inoni" cu cu'$ntul YYpre!i"2ireYY. A e!eori cu'$ntul Nintui2ieYY e!te pri'it ca ne e"n e 4ncre ere !au i"a#inar( fiin con!i erat rept ce'a fanta!"a#oric pe care o per!oan re,ona+il nu tre+uie ! !e +i,uie. A!tfel( ac e eIe"plu( un

anu"it o" e afaceri are o ful#ertoare intui2ie( c 'a fi infla2ie( cel "ai pro+a+il e!te c & e%i pre'enit) el nu !e 'a #r+i totu%i !9%i '$n c$t !e poate e repe e tot !tocul e "rfuri. A!tfel( c:iar ac el e!te preocupat 4ntr9o anu"it "!ur e acea!t ful#ertoare intui2ie( cel "ai a e!ea el 4%i 'a !pune c ceea ce i9a aprut Nnu e!te ec$t o !uper!ti2ie a+erantN( !au o fanta!"a#orie elirant. C:iar %i 4n "ulte ca,uri c$n ulterior( la inter'al e ti"p up aceea( o intui2ie !e o'e e%te a fi fo!t corect( ten in2a co"un a "a1orit2ii oa"enilor e!te e a o con!i era rept o coinci en2 ne!e"nificati'. Cu toate ace!tea( e!te !e"nificati' c 4n p!i:olo#ia "o ern( p$n la ora actual nu eIi!t nici un !ta iu !i!te"atic %i %tiin2ific al capacit2ii intuiti'e care ! ne per"it ! 4n2ele#e" "o ul 4n care intui2ia !e lea# !au !e e,'olt o at cu celelalte func2ii p!i:ice. >n p!i:olo#ia oriental( %i "ai ale! Ho#:in( i"potri'( intui2ia e!te foarte clar efinit. Ea e!te un feno"en preci! care tre+uie 4nc e la 4nceput ! fie !eparat e !uper!ti2ie %i pre!i"2ire. Anali,$n atent ace!te feno"ene( Ho#:inii au a1un! la conclu,ia c cel "ai a e!ea pre!i"2irea poate ! i"plice un ele"ent intuiti'( ar ace!ta e!te alterat %i fcut ! apar confu, e iferite ele"ente pro'enin in !u+con%tientul per!oanei 4n cau,. Co"pleIele luntrice( proiec2iile i"a#inati'e( fante,iile o+!e!i'e( refulrile( fru!trrile %i pro+le"ele in i'i uale !e a"e!tec %i ele 4n pu2inul acce! pe care9l pute" a'ea &la "o ul co"un) la ce'a incolo e con%tiin2a 'ul#ar li"itat. /atorit ace!tor ,a2uri pre"oni2iile !unt atunci a e!eori eronate( ele e'enin e cele "ai "ulte ori ne e"ne e 4ncre ere. Cu toate ace!tea( NA A?EA *RESIMBIRIN e!te o ten in2 !pontan %i natural a "in2ii u"ane. Atunci c$n "intea( 4n "o fire!c intr 4ntr9o !tare e cal" profun %i relaIare e'eni" 4n "o c$t !e poate e fire!c ! pri"i"( !au cu alte cu'inte( ! recept" telepatic a!e"enea i"pre!ii. Uneori( atunci con%tien2i e ace!t poten2ial cel "ai a e!ea 4ncepe" ! inter'eni" 4n ace!t proce! %i a1un#e" !9l intelectuali,". >n a!e"enea !itua2ii pre!i"2irea( c:iar %i conta"inant( a%a cu" !e 4nt$"pl 4n "ulte ca,uri( i!pare. *rin contra!t( a e'rata intui2ie e!te o func2ie !ta+il( !i#ur a ni'elelor !uperioare ale con%tiin2ei( e la ni'elul crora ne e'ine 4n "o in!tantaneu acce!i+il o #a" "ult "ai "are e infor"a2ii. >n acea!t !itua2ie( percep2iile intelectuale %i e"o2iile !e ar"oni,ea, 4"preun %i !unt inte#rate fc$n cu putin2 a!tfel un nou "o e cunoa%tere 4n care a"$n ou !unt pe eplin corelate( acea!t !itua2ie per"i2$n 4n "o #ra at c:iar reali,area e !ine. *entru Ho#:ini intui2ia pro'ine fr 4n oial e la ni'elul celei "ai 4nalte !ur!e e cunoa%tere. *roce eele Ho#:ine e "e ita2ie 4i confer fiin2ei "i1loace !i#ure prin care ea poate ! e!copere %i ! e,'olte 4n uni'er!ul ei luntric acel ni'el e pe care operea, tot eauna intui2ia. >n concep2ia Ho#:in( intui2ia are ou a!pecte. *ri'in in ace!t punct e 'e ere( eIi!t o iferen2 net 4ntre intui2ia creatoare %i intui2ia !uperioar !au altfel !pu! orientat luntric. EIe"ple e intui2ie creatoare !au altfel !pu! #enial !untE e!coperirea le#ii #ra'ita2iei e ctre NEJT.N( e!coperirea !tructurii circulare a "oleculei( e +en,en !au e!coperirea relati'it2ii a lui EINSTEIN. Intui2ia creatoare !au #enial a uce !upercon%tiin2a !au altfel !pu! !upra"entalul 4ntr9un contact pro ucti' cu lu"ea eIterioar. Intui2ia !uperioar !au cu alte cu'inte orientat luntric la r$n ul ei nu e!te utili,at 4n interac2iunea cu 4n'eli%urile "ateriale eIterioare ale fiin2ei( ci e!te utili,a+il 4n 'e erea cunoa%terii naturii ei interioare( e!en2iale &ATMAN). Ea e!te prin ur"are nealterat %i a1ut fiin2a !9%i #!ea!c ru"ul per"i2$n u9i ! ai+ acce! in ce 4n ce "ai profun ctre ni'elele e con%tiin2 cele "ai ele'ate. Toc"ai in acea!t cau,( acea!ta intui2ie Superioar e!te !inoni" cu fai"o!ul 3IR AL ARIA/NEI in tra i2ia ini2iatic occi ental. >n practica !uperioar a'an!at a "e ita2iei Ho#:ine( focali,area fer" %i ne4ntrerupt a con%tiin2ei la ni'elul celui e9al =9lea centru e for2 con uce rapi la !epararea #ra at a a ao!urilor fanta!"a#orice !au i"a#inati'e e eIperien2a o+iecti' pur receptat 4n "o telepatic. "VA URMA "

AN II C G IN#&RMAII SECRETE CURENII C&L&RAI SU.TILI )E #&R1L CA MANI#ESTARE A ENERGIIL&R SU.TILE MACR&C&SMICE' (A0LICAII 0RACTICE!' 0ARTEA A "V"a " " continuare la cursul nr' ,D " VI+UALI+AREA CREAT&ARE A CURENIL&R C&L&RAI
I"a#inile noa!tre "entale( !au culorile i"a#inate luntric( ac2ionea, irect a!upra corpului %i p!i:icului( "o ific$n u9le %i "o el$n u9le 4n func2ie e inten!itatea i"pre#nrii pe care o creea, 4n "icroco!"o!ul fiin2ei noa!tre. ?i,uali,area creatoare tran!for" #ra at realitatea 4n func2ie e a!pira2iile %i orin2ele noa!tre. >nc in cele "ai 'ec:i ti"puri( 4n2elep2ii Ho#:ini ai In iei au e!coperit neli"itata putere a "entalului u"an( atunci c$n el e!te fer" controlat %i focali,at. ?i,uali,area repre,int o "eto eficient prin care orin2ele !au 'i!ele noa!tre pot e'eni concrete( reali,$n u9!e p$n la ur" eIact ceea ce 're". . efini2ie !c:e"atic %i par2ial a 'i,uali,rii creatoare ar putea fi 'e erea c$t "ai clar( luntric( a unei i"a#ini !au a unei culori !u+tile 4n "inte %i proiectarea ace!teia ca realitate 4n afara noa!tr 4n fiin2( pentru a ne 4"+unt2ii 'ia2a( !ntatea( ec:ili+rul luntric. Re e!coperit in nou prin te:nici !ecrete L.GA( acea!t "o alitate "ental !tr'ec:e %i eItre" e eficient poate e'eni pentru fiecare Ho#:in un ele"ent e for2 printre "o alit2ile e e,'oltare rapi %i ar"onioa! a fiin2ei. *ut$n u9!e a apta cu !ucce! la toate !itua2iile eIi!ten2ei coti iene( repre,int o "eto eo!e+it e eficient %i e o !urprin,toare !i"plitate. ?i,uali,area culorilor !u+tile reali,at corect( un anu"it inter'al e ti"p pro uce efecte co"pleIe 4ntr9o "anier aproape cu totul ne+nuit. 3ie c e!te 'or+a e inten2ia e a ne e+ara!a e ur"ele i"pre#nrilor ureroa!e care au r"a! 4n !u+con%tientul no!tru e pe ur"a eIperien2elor trau"ati,ante in copilrie( fie c ori" ! ne pro#ra"" 4n pre,ent !ucce!e "ai "ari !au o u%urin2 eIe"plar 4n a reali,a lucruri !au proiecte co"plicate( fie ur"ri" un a1utor pentru a ne 'in eca pe noi 4n%ine( !au pentru a9i 'in eca pe al2ii e o +oal( i"a#inea "ental !au culorile !u+tile e'ocate ale curen2ilor e for2 !unt foarte u%or e focali,at( toate ace!tea put$n fi e o eficien2 eItraor inar e "are. Reu%ita rapi 4n proce!ul 'i,uali,rii !e atorea, printre altele %i caracterului !u uni'er!al %i ate"poral. >nc e la 4nceputurile u"anit2ii( oa"enii prei!torici !e a unau 4n #rup %i e!enau pe pere2ii pe%terilor lor( 4nainte e a pleca la '$ntoare( ani"alul pe care inten2ionau !9l o"oare. *rece $n 4n ace!t fel( ei nu fceau altce'a 4n fon ( ec$t o %e in2 e 'i,uali,are colecti'( 4n cur!ul creia "entali,au un anu"it !cop. >n "o !i"ilar( c:iar %i o"ul o+i%nuit( care nu e!te ini2iat 4n te:nicile L.GA practic cu re#ularitate 4n 'ia2a !a e toate ,ilele 'i,uali,area( c:iar ac nu e!te pe eplin con%tient e acea!ta %i e "ecani!"ele co"pleIe e re,onan2 cu

anu"ite ener#ii !u+tile pe care el le an#renea,. Aproape e fiecare at c$n noi !unte" confrunta2i cu o !itua2ie ificil( c$n e eIe"plu ur"ea, ! a'e" o 4nt$lnire !au o i!cu2ie i"portant cu cine'a( noi cre" 4n "intea noa!tr un fil" for"at in i"a#ini "entale. A e!eori noi face" acea!ta pentru a eli"ina ificult2ile cu care ne confrunt" !au pentru a pre#ti 4n alternati'a i"a#inati' a unei !itua2ii ne#ati'e. Marele Ho#:in SJAMI SI?ANAN/A !puneaE Nnoi face" 'i,uali,ri fr ! %ti" 4n! preci! ce face". /in pcate( toc"ai e aceea e!eori proiect" "ai e#ra+ fil"e i"a#inare ce ne uc e!eori la e%ec( ec$t la !ucce! %i a!tfel cule#e" 4nciu a2i re,ultate ne#ati'e !au "e iocre( cu toate c( printr9o aplicare corect a ace!tor principii( re,ultatele ar fi putut fi foarte +une.N Te:nicile e 'i,uali,are creatoare au fo!t folo!ite in cele "ai 'ec:i ti"puri nu nu"ai 4n Ho#a( %i o o'a !u#e!ti' a ace!tei afir"a2ii o repre,int c:iar ru#ciunea cre%tin( care poate fi con!i erat 4n an!a"+lu un proce! e 'i,uali,are creatoare( +enefic. 3iin2a u"an con%tient( care 4%i i"o+ili,ea, corpul 4ntr9o atitu ine po!tural !pecific( reali,ea, o !tare e cal" interior %i apoi prin E?.CARE a ec'at intr !pontan 4n re,onan2 cu un curent !u+til colorat( cu o ener#ie co!"ic !au cu o entitate foarte ele'at. &E?.CAREE E?.C. S A CAEMA S ?IN@ repre,int proce!ul Ho#:in inefa+il e re,onan2 luntric cu o anu"it for2( curent !u+til colorat( cu o ener#ie !u+til( realitate( fiin2( entitate !au !fer e "anife!tare( eter"inat e o con'in#ere puternic !au altfel !pu!( e o cre in2 fer" care i"plic o concentrare "ental inten!.) . at ce !9a focali,at fer" %i concentrat 4n uni'er!ul !u luntric( acu" ea 4%i poate proiecta cu u%urin2 propria !a cerere. Mu,ica !piritual potri'it acelei e'ocri fa'ori,ea, con!i era+il acea!t !tare e per"ea+ilitate pe care noi o ur"ri" 4n te:nicile e 'i,uali,are. >n anu"ite !itua2ii( c$n ur"ri" eli"inare a trau"elor( a co"pleIelor e inferioritate !au a refulrilor( acea!ta ne per"ite ! intr" u%or 4n le#tur cu ele"entele refulate 4n !u+con%tientul no!tru. Toate ace!te a!pecte !ea"n 4n "o !e"nificati' cu etapele !ucce!i'e ale proce!ului e 'i,uali,areE relaIarea profun ( cal"ul "ental( interiori,area co"plet( for"area %i "en2inerea i"a#inii. ?i,uali,area poate eter"ina felurite efecte +inefctoare co"pleIe 4n func2ie e felul 4n care !e practic9 !in#ur !au 4n #rup( cu !au fr a1utorul telepatic al unui #:i !piritual autentic. Ace!ta poate( atunci c$n e!te nece!ar( ! la!e ca 4n "intea Ho#:inilor 4nceptori ! apar i"a#ini !au culori !u+tile pe care up aceea ele'ii ur"ea, ! le interprete,e( a1un#$n apoi( pe +a,a "o elului at( ! le iri1e,e c:iar ei ulterior cu fer"itate( pro'oc$n u9%i la 'oin2 ace!te Ni"a#iniN ale curen2ilor !u+tili colora2i. Ace!tea 'e:iculea, la 4nceput a"prenta !u+til( telepatic a influen2ei #$n ului !piritual %i !unt receptate 4n func2ie e ni'elul e'oluti' atin! e ele'ul Ho#:in. >n final eci( fiecare a!pirant care particip la o eIe"plificare telepatic( recep2ionea, un fil" "ental care !e a aptea, !tructurii !ale luntrice 4n func2ie e capacit2ile !ale !en,oriale !u+tile. *entru unii Ho#:ini c:iar 4nceptori e!te foarte u%or ! N'a N 4n "inte o i"a#ine cu etalii clare !au o culoare !u+til 'ie( 4n ti"p ce al2ii la pri"ele 4ncercri nu a1un# ! perceap ec$t o i"a#ine par2ial %i in!ta+il( !au culori !u+tile pali e %i e!to"pate. Al2ii aproape c nu pot ! !e eta%e,e e cu'inte !au e concepte( reu%in e!tul e #reu ! 4%i cree,e %i !9%i "en2in !uficient i"a#inea "ental a unei culori !u+tile e'ocate. EIi!t unii Ho#:ini 4nceptori pentru care o anu"it i"a#ine !e na%te !pontan( prin analo#ie( in !en,a2iile e "iro!( #u!t( !en,a2ii tactile !au !en,a2ii au iti'e. >n2elep2ii Ho#:ini afir" c toate ace!te 'aria2ii !pecifice epin e func2ionarea o+i%nuit a "etalului %i e centrul e for2 pe care !e afl 4n "o pre o"inant con%tiin2a !u+iectului 4n acel "o"ent. Unele fiin2e !unt "ult "ai 'i,uale( altele "ult "ai au iti'e( iar altele "ai "ult conceptuale. >n func2ie e ni'elul pre o"inant e con%tiin2 al fiin2ei u"ane 4n cau,( repre,entarea cu'$ntului ar+ore( %uierul '$ntului prin frun,ele unui copac

!au 'i,iunea "ental e an!a"+lu a copacului( au un i"pact iferit( "ai "are !au "ai "ic( care co"port o infinitate e nuan2e caracteri!tice. Toc"ai e aceea( fiecare( la 4nceput( 'a tre+ui ! 4%i alea# culoarea !pecific care 4i place cel "ai "ult( eoarece acea!ta creea, foarte u%or 4n fiin2a !a i"pactul cel "ai puternic e care a'e" ne'oie la 4nceputul antrena"entului. Lo#:inul SJAMI AAMSANAN/A efine%te acea!t !tare #ra at e a aptare %i per"ea+ili,are cu ter"enul e RECE*TI?ITARE( eoarece( el acoper 4ntre#ul c$"p e reacti'are a ener#iilor !u+tile %i a percep2iilor 4nt$lnite 4n preala+il 4n uni'er!ul no!tru luntric. E!te eci inutil ! ne nelini%ti" ac nu 'o" reu%i ! 'e e" i"e iat( "ental( o anu"it culoare !u+til. *roce $n a!tfel #ra at( cu ti"pul( prin practica per!e'erent( fiecare poate o+$n i capacitatea e a !e a apta "ai 4nt$i cu u%urin2 i!poni+ilit2ilor !ale luntrice. >n continuare 'o" con%tienti,a cu aten2ie "o ul 4n care i"a#inile "entale ale culorilor !u+tile &fer" focali,ate) pot a'ea repercu!iuni +iolo#ice a!upra func2ionrii corpului fi,ic %i iferitelor func2ii ale ace!tuia. >n pre,ent e!te unani" recuno!cut e Ho#:ini faptul c 'i,uali,area fer" a culorilor !u+tile eIercit un efect fi,iolo#ic co"pleI. /e aceea ea e!te a e!eori folo!it 4n !cop terapeutic pentru iferite pro+le"e e !ntate ce cuprin at$t +olile cele "ai #ra'e &cancer !au SI/A)( put$n u9!e aplica cu !ucce! c:iar %i 4n ca,urile in i!po,i2iilor p!i:o!o"atice e! 4nt$lniteE in!o"nii( "i#rene( tul+urri !eIuale !au pro+le"e i#e!ti'e. .a"enii e %tiin2 !e pier 4nc 4n !pecula2ii a e!eori !terile cu pri'ire la cile pe care le folo!e%te i"a#inea "ental pentru a ac2iona 4n ti"p c:iar a!upra "ateriei corpului no!tru fi,ic. Se 'or+e%te a e!eori e o tran!"utare :or"onal( !e e'oc alteori neurotran!"i2torii !au !i!te"ul i"unitar( ar la +a,a tuturor ace!tor N"inuniN !e afl REG.NANBA. La 4nceputul !ecolului no!tru. Al. /a'i Neel( o fran2u,oaic fai"oa!( 4n ur"a cltoriei !ale fcut 4n Ti+et( a relatat e!pre o practic !ecret !urprin,toare( care !e nu"e%te TUM.9 RESKIANG. Ea a tre+uit ! o'e ea!c o a!pira2ie !piritual 'erita+il %i o "are ruire pentru a fi ini2iat 4n acea!t te:nic re,er'at e o+icei ini2ia2ilor Ho#:ini ti+etani. Ea po'e!te%te c a tre+uit pentru a "erita acea!t ini2iere( ! !e !upun unor pro+e e!tul e ificile uneori c:iar periculoa!e. >n cele in ur" ea a reu%it( la a!pira2ia ei contri+uin %i faptul c fu!e!e fa!cinat e i"a#inea "irific a acelor oa"eni( co"plet #oi %i i"o+ili( !t$n pe ,pa ( la te"peraturi foarte !c,ute( a $nci2i 4n "e ita2ie. Uneori i!cipolii ace!tora le puneau !upli"entar pe corp cearceafuri 4n"uiate 4n ap in copcile fcute 4n #:ea2a unui r$u( iar cearceafurile !e u!cau co"plet 4n contact cu pielea !urprin,tor e cal a ace!tor Ho#:ini( 4ncl,it nu"ai prin te:nica !ecret L.GA e TUM.. >n finalul ini2ierii !ale( ea a 4n'2at e a!e"enea !9%i a"plifice la 'oin2 te"peratura corpului foarte "ult nu"ai prin utili,area con%tient( !i!te"atic a for2ei e concentrare %i prin inter"e iul i"a#inilor "entale fer" "en2inute in care nu lip!eau anu"ite culori !u+tile. Ea a a'ut c:iar oca,ia ! eIperi"ente,e acea!t te:nic 4ntr9o ,i 4n care a fo!t prin! e o furtun e ,pa pe "unte. R$urile erau co"plet 4n#:e2ate( ea nu a'ea cu !ine pturi( iar co"+u!ti+ilul %i c:i+ritele erau inutili,a+ile( fiin foarte u e. Ea atunci a aplicat te:nica !ecret TUM.. A!tfel a putut N'e eaN clar %i in ce 4n ce "ai inten!( flcri e culoare ro%ie ri ic$n u9!e 4n 1urul ei in ce 4n ce "ai "ari %i e'enin tot "ai ar,toare. 3ocul cel !u+til e culoare ro%ie o atin#ea u%or %i o 4n'luia( fc$n 9o ! !e !i"t in ce 4n ce "ai 4ncl,it. Atunci c$n %i9a ter"inat 'i,uali,area( corpul %i pielea i9au e'enit at$t e ar,toare 4nc$t +e2ele e c:i+rite pe care le 2inea aproape e piele !9au u!cat uluitor e repe e. Ea a putut apoi ! fac focul %i a!tfel( #ra2ie te:nicilor e TUM.( !9a putut !al'a. Aceea%i te:nic per"ite a e!eori unor clu#ri ti+etani ! 4nfrunte teri+ila a!pri"e a iernii :i"alaHene( atunci c$n !unt 4n totalitate lip!i2i e orice fel e 4"+rc"inte. *entru ca 'i,uali,area noa!tr ! fie eficient( "ai ale! 4n o"eniul re!ta+ilirii !nt2ii(

tre+uie ! a1un#e" ! 4nltur" capcanele pe care neaten2ia %i incon%tien2a ni le 4ntin e prin i"a#ini ne#ati'e( li"itatoare( prin ne4ncre erea 4n for2ele luntrice. *entru a a'ea !ucce! 4n acea!t irec2ie( toate ace!te ificult2i tre+uie!c eli"inate printr9un antrena"ent tenace. >n concep2ia Ho#:in tra i2ional( 4n 'irtutea core!pon en2ei intre iferite planuri e "anife!tare "acroco!"ice( prin !tr$n! corela2ie care eIi!t 4ntre corpul fi,ic %i 'e:iculele !u+tile ale fiin2ei( 'i,uali,area fer"( !i!te"atic a culorilor !u+tile repre,int o "o alitate rapi %i eficient e "o elare a corpului "ental &unul in cele cinci 4n'eli%uri !au K.SAAS9uri ale fiin2ei). Atunci c$n 'i,uali," un anu"it inter'al e ti"p o culoare !u+til( ace!t proce! 'a #enera o "o ificare +enefic a fiin2ei( ce !e 'a reflecta %i ni'elul corpului no!tru "ental. Ac2ion$n a!tfel( noi pro uce" !i"ultan tran!for"ri la ni'elul 4ntre#ii noa!tre fiin2e( care a1un# ! !e reflecte in plan 4n plan( e la un corp !u+til la altul( e la planuri "ai rafinate p$n la cele "ai #ro!iere( a1un#$n u9!e 4n final ! reali,e,e #ra at o tran!for"are efecti' c:iar a !tructurii fi,ice. Cu c$t 'i,uali,area unei culori !u+tile e!te reali,at cu "ai "ult for2( inten! an#ren$n o con!ec'en2 !u!2inut( cu at$t "ai "ult efectele 4n planul fi,ic !e 'or "anife!ta "ai rapi . Cu c$t operarea noa!tr !e reali,ea, 4ntr9un plan care prin culoarea !u+til utili,at !e apropie "ai "ult e planul fi,ic( cu at$t "ai repe e tran!for"rile !unt e'i ente( ar eIi!t ri!cul ca ace!te "o ificri ne!u!2inute a ec'at ! nu !e p!tre,e la ne!f$r%it. Cu c$t operarea !e reali,ea, 4ntr9un plan "ai 4nalt al fiin2ei( irect propor2ional tran!for"rile 'or apare ce'a "ai lent 4n planul fi,ic( cci atunci ele tre+uie ! !e reflecte e !u! 4n 1o!( in plan 4n plan( ar 'or a'ea 4n final efecte "ult "ai profun e %i ura+ile. /e eIe"plu( 4n ca,ul 4n care o per!oan e!te +olna' e ficat in cau,a unei atitu ini "entale rutcioa!e( a !uprrilor( a !tre!!9urilor( etc( acea!t afec2iune 4ntr9 un "o !pecific 4n toate corpurile !u+tile ale fiin2ei 4n cau,. " VA URMA " A-NA C(A;RA ( continuare la cursul nr' ,D! A+ia atunci 4ncepe ! r!ar o cunoa%tere intuiti'( con!tant( o+iecti' %i !i#ur. >n acea!t fa, pute" !pune c:iar c "o ul pre o"inant intuiti' al con%tiin2ei( care e!te a!ociat a e!ea cu partea !t$n# a corpului( e!te 4n final a u! la e!'$r%ire. >n concep2ia Ho#:in !ecret( e!c:i erea real a celui N e9al treilea oc:iN 4n!ea"n inte#rarea ar"onioa! a pr2ilor reapta &M) %i !t$n#a &9). Acea!ta 4n!ea"n prin ur"are( 4"+inarea ec:ili+rat a anali,ei %i i!cri"inrii ce caracteri,ea, partea reapt a con%tiin2ei cu e!c:i erea %i acce!ul irect la lu"ea intuiti' ce caracteri,ea, partea !t$n# a con%tiin2ei. *rin ur"are( acea!ta 4n!ea"n a pune capt at$t intelectuali,rii !eci( !terile c$t %i !uper!ti2iilor !au Npre!i"2irilorN fante,i!te. Acea!ta 4n!ea"n eci unificarea ar"onioa! 4ntr9un tot unitar al ace!tor "o uri par2iale( ineIacte e cunoa%tere( 4ntr9un tot inte#rat care ne per"ite ! fi" "ai profun,i %i neli"itat ptrun,tori. Un !i"+ol !ecret +inecuno!cut care !9a "en2inut %i !e "en2ine 4nc 4n .cci ent 4nf2i%ea, 4n "o analo#ic inte#rarea ce !ur'ine 4ntre ace%ti 2 poli atunci c$n con%tiin2a e!te corect %i pre o"inant focali,at 4n ADNA CAAKRA. E!te 'or+a e fai"o!ul ca uceu al lui Mercur. /e%i ace!t !i"plu e,oteric e!te curent folo!it 4n "e icin( ori#inea %i !e"nifica2ia !a nu e!te aproape eloc 4n2elea! e ctre "e ici. Nu e!te eloc 4nt$"pltor 4n acea!t irec2ie c ace!t !i"+ol !ecret fai"o! &ca uceu al lui Mercur) e!te 4ntr9un totul !i"ilar cu "o elul Ho#:in tra i2ional e a pre,enta rela2ia polar inti" intre con%tiin2( ener#ie &*RANA) %i centrii !ecre2i e for2 &CAAKRAS). Oa!tonul central al ace!tui !i"+ol e!te o repre,entare analo#ic a canalului !u+til "e ian al coloanei 'erte+rale &SUSAUMNA NA/I)( cei oi %erpiE unul ne#ru %i unul al+ ce !e 4ncolce!c la !t$n#a %i la reapta ace!tuia core!pun,$n celor ou canale !u+tile

principaleE I/A NA/I &9) %i *INGALA NA/I &M)@ LIN %i LANG@ fe"inin %i "a!culin@ pa!i' %i acti'@ lunar %i !olar( TAA %i Aa. >ntoc"ai precu" NA/IS 9 urile &canalele !u+tile e ener#ie)( 4n repre,entrile tra i2ionale Ho#:ine( %erpii ca uceului lui Mercur 4ncolce!c %i !e inter!ectea, 4n 1urul +a#:etei "a#ice centrale( 4n final 4nt$lnin u9!e pentru a !e pri'i fa2 4n fa2 4n cel e9al =9lea centru !ecret e for2 &ADNA CAAKRA) la "ciulia +a#:etei "a#ice( un e re"arc" c !unt 4nf2i%ate ou aripi. Ca uceul lui Mercur repre,int toto at %i !tarea !uperioar i eal ce tre+uie ! fie atin! e orice fiin2 u"an care ore%te !9i a1ute eficient %i !9i 'in ece pe al2ii@ con%tiin2a !a tre+uie eci ! fi tre,it la acel ni'el e profun intui2ie caracteri,ea, %i 4n2ele#ere inte#ratoare corelat e for2 a!tfel 4nc$t ener#iile !ale infinite e t" uire ! pro'in in a $nca f$nt$n a cunoa%terii ce !e afl aici. >n afara antrena"entului Ho#:in rapi ( !i#ur %i !i!te"atic( acea!ta nece!it 4n #eneral o pre#tire 4n elun#at %i a e!eori ane'oioa! pe alte ci !pirituale ce'a "ai lente. >n anu"ite !itua2ii 4n!( c:iar %i atunci c$n pre#tirea nu e!te !i!te"atic pot fi eIperi"entate in c$n 4n c$n ( !pora ic( anu"ite contacte te"porare cu acea!t con%tiin2 uni'er!al. Acea!ta poate !ur'eni 4n iferite !itua2ii unele fiin2e care au atin! 4n ecur!ul 'ie2ii un #ra !uperior neo+i%nuit e "aturitate %i e'olu2ie per!onal. >n a!e"enea !itua2ii rare( !pontane !trful#erri ale unei !tri !u+li"e( eo!e+ite e con%tiin2 pot fi +ru!c eIperi"entate( ele fiin ulterior e!cri!e ca cople%itoare. A!e"enea eIperien2e eItatice uluitoare au fo!t e!cri!e e unii in!pira2i filo,ofi( poe2i %i #$n itori e9a lun#ul !ecolelor caE S*IN.GA( JALT JAITMAN( EMINESCU( D.AN LILLL !au JILLIAM OLAKE( "rturiile lor a e!eori i"pre!ionante !er'in rept con!tant !ur! e in!pira2ie e9a lun#ul anilor. >n a!e"enea !itua2ii( 4n #eneral a!tfel e per!oane c:iar ac fr o pre#tire !au un antrena"ent preci! %i !i!te"atic au atin! !tri eItatice e con%tiin2 4n "o eIcep2ional( up aceea ele nu %i9au putut recrea nicio at ace!te "o"ente e real ilu"inare. >n a!tfel e ca,uri( a!e"enea fiin2 u"an !e confrunt cu ace!te eIperien2e care apar !pontan c:iar atunci c$n nu !e a%teapt eloc. Uluitoarele eIperien2e e ace!t #en r"$n 4n! ca o cotitur i"portant 4n 'ia2a lor( art$n ca 'erita+ile "o"ente cruciale e inte#rare e la care ei 'or eItra#e o in!pira2ie creatoare #enial %i 'or putea raporta per"anent c:iar %i ,eci e ani up aceea. Totu%i ace!te triri unice nu 4i pot i"pul!iona 4n "o efiniti' pentru9i face ! pro#re!e,e p$n la fa,a !uperioar e con%tiin2 co"plet inte#rat. >n alte ca,uri( ace!te triri ilu"inatorii eItatice r"$n oar ni%te eIperien2e oca,ionale trectoare eoarece 4n a!e"enea naturi nu e!te 4nc e,'oltat con%tiin2a pentru a le per"ite ! e'olue,e #ra at %i con!tant ctre etap 4n care acea!t !tare poate fi oric$n reali,at %i retrit la 'oin2. Nu"ai prin practica L.GA( con!tant %i !i!te"atic an#renat !u+ #:i area atent a unui 4n ru"tor co"petent( a!pirantul !incer e!te antrenat #ra at pentru a a1un#e ! reali,e,e oric$n ore%te( la 'oin2( ace!te !tri !u+li"e e con%tiin2( el e'enin 4ntr9o anu"it fa, c:iar capa+il e a in uce %i celorlal2i acelea%i !tri atunci c$n ur"re%te acea!ta. Tre,irea #ra at %i e!c:i erea ace!tei 'i,iuni luntrice 4n!ea"n e fapt acce!ul fiin2ei la anu"ite "o uri !uperioare con%tiin2 pe care e fapt le a'e" fiecare 4n !tare poten2ial ar pe care 4n pre,ent( atorit o+tu,it2ii %i i#noran2ei nici "car nu le pute" i"a#ina. Acce!ul !i!te"atic la ace!te planuri !uperioare ulti"e e con%tiin2 4n!ea"n toto at e'a area in li"itele realit2ii noa!tre efe"ere %i ureroa!e ale eIi!ten2ei e ,i cu ,i. >n plu!( acea!ta 4n!ea"n e'a area in conceptele "e!c:ine( li"itate ale con%tiin2ei focali,ate prepon erent "aterial ctre triri %i feno"ene eItatice 4n care reali," c e'eni" !oli ari cu infinitul. Toate ace!tea 4n!ea"n e a!e"eni ep%irea li"itrilor ti"pului( !pa2iului %i cau,alit2ii aparent ineIora+ile. Cel care %tie cu" ! "e ite,e 4n !pa2iul in "i1locul frun2ii( 4ntre !pr$ncene( la ni'elul lui ADKA CAAKRA( o+$n e%te prin focali,are prepon erent la ace!t ni'el o nou per!pecti' a!upra principiilor %i conceptelor le#ate e ti"p( !pa2iu %i cau,alitate. 3ocali,area interioar %i

prepon erent a con%tiin2ei la ni'elul lui ADNA CAAKRA con uce fiin2a u"an ctre o treapt e'oluti' eItraor inar 4n care "ultiplicitatea aparent i!parat a feno"enelor %i e'eni"entelor poate fi !i"ultan perceput 4ntr9o 'i,iune intercorelat( ar"onioa! %i perfect inte#rat. " VA URMA "

AN II

C F

IN#&RMAII SECRETE CURENII C&L&RAI SU.TILI )E #&R1L CA MANI#ESTARE A ENERGIIL&R SU.TILE MACR&C&SMICE' VI+UALI+AREA CREAT&ARE A CURENIL&R SU.TILI C&L&RAI' (A0LICAII 0RACTICE! " 0ARTEA A VII"A
" continuare la cursul nr' G " /ac 'i,uali," atunci flui e +io9"a#netice e o anu"it culoare !u+til( acu"ul$n u9!e la ni'elul ,onei ficatului( noi oper" o ener#i,are 4n planul eteric( care e!te cel "ai apropiat e planul fi,ic %i a!tfel re,ultatele( !au cu alte cu'inte a"eliorarea afec2iunii re!pecti'e( poate !ur'eni foarte rapi . Acea!t ac2iune reali,at e noi nu !9a pro u! 4n! la ni'elul cau,ei ulti"e a +olii %i toc"ai e aceea afec2iunea re!pecti' poate ! reapar in nou ac per!oana 4n cau, continu ! #$n ea!c 4n ter"eni rufctori( ne#ati'i( "en2in$n u9%i prepon erent o atitu ine ten!ionant( !tre!!ant. /ac in contr( reali," o 1u!t o+iecti'are a atitu inii noa!tre p!i:ice e!tructi'e 4n !en!ul c ne "entali," fer" cu anticipa2ie %i apoi ac2ion" 4n orice circu"!tan2( plini e opti"i!"( e!tin%i( 4"pca2i noi 4n%ine( +ine'oitori( !tarea e a"eliorare a afec2iunii eIi!tente 4n ,ona ficatului poate !ur'eni "ai 4ncet( #ra at( eoarece tran!for"rile re,ultante !e 'or reflecta 4n "ai "ulte planuri p$n c$n 'or a1un#e %i 4n planul fi,ic( ar a+ia atunci 4n final 'in ecarea 'a fi efiniti'( cci ea !e 'a reali,a prin 4n!%i eli"inarea cau,ei !ale %i( 4n plu! ea 'a a'ea un efect co"pleI %i #lo+al( neli"it$n u9!e oar la ,ona ficatului( ci an#ren$n tran!for"ri !tructurale 4n 4ntrea#a fiin2. Ace!t eIe"plu ne poate a1uta ! 4n2ele#e" c$t "ai +ine faptul c e!te foarte i"portant ca 4nainte e a reali,a te:nica e 'i,uali,are a curen2ilor !u+tili colora2i ! cut" cau,ele profun e ale feno"enului pe care ori" ! 4l eli"in" %i ! oper" a!tfel pro"pt la ni'elul la care eficien2a e!te "aIi". ?i,uali,area per!e'erent a anu"itor culori !u+tile ne 'a e,'olta #ra at puterea e !inte,( ne 'a tre,i !i"2ul i!cern"$ntului %i 'a face cu putin2 o raportare con!tant la E!en2e. 3olo!it 4n "o inteli#ent( 'i,uali,area culorilor !u+tile poate e'eni un "i1loc infaili+il( la 4n e"$na celui tenace( care poate accelera a!tfel o tran!for"are po,iti' a 'ie2ii. *entru acea!ta( 4nc e la 4nceputul antrena"entului( tre+uie ! a'e" o "are 4ncre ere 4n reu%ita pe care "i,". Ac2ion$n a!tfel !i!te"atic cu con!ec'en2( 'o" con!tata c o+$n i" o "are li+ertate luntric( care ne face ! reali," efecti' in ce 4n ce "ai e! c ni"ic

4n acea!t lu"e nu e!te ineIora+il %i c( oper$n 4n "o inteli#ent( orice urere !au !uferin2 poate fi tran!"utat %i tran!for"at 4n +ucurie %i fericire. *roce $n a!tfel( p$n la ur" 'o" trai re'ela2ia c ni"ic 4n acea!t lu"e nu poate fi "en2inut 4nc:i!tat %i ri#i ac con%tiin2a noa!tr e!te cu a e'rat li+er %i necon i2ionat. >n acea!t irec2ie( ac 're" ! ne re o+$n i" puritatea ori#inal( pute" ur"a eIe"plul copiilor care concentr$n u9!e a!upra culorilor luntrice &ce apar uneori !u+ for"a fo!fenelor) aplic e "ulte ori 4n "o !pontan te:nici e 'i,uali,are a culorilor !u+tile. Acea!ta e!te ceea ce e altfel face %i !u#erea, cu at$ta 4n2elepciune Micul *rin2 al lui Saint9EIuperH atunci c$n 4i !pune interlocutorului !u in po'e!teE N >2i e!te cu a e'rat !eteP Aai e ! cut" o f$nt$n. NAce!ta 4i r!pun e 4n!E NE!te a+!ur ! cut" o f$nt$n la 4nt$"plare( 4n i"en!itatea e%ertuluiWN Ei au 4nceput apoi ! "ear# %i la un "o"ent at MICUL *RINB re"arc cu 4n2elepciuneE N/e%ertul e!te foarte fru"o!. Ceea ce 4l 4nfru"u!e2ea, %i "ai "ult pentru "ine %i 4i accentuea, far"ecul e!te faptul c el 4n "o !i#ur a!cun e o f$nt$n pe care noi nu o 'e e" 4nc. NCut$n 4n continuare( i"inea2a( ei au #!it p$n la ur" o f$nt$n cu ap cri!talin %i atunci Micul *rin2 %i9a a"intit ful#ertor ceea ce 4i !pu!e!e "ai e "ult 'ulpeaE NNu po2i 'e ea cu a e'rat ec$t fiin cu ini"a e!c:i!. E!en2ialul e!te aproape tot eauna in'i,i+il pentru oc:ii celui care nu re!i"te ra#o!tea ne!f$r%it.N &SAINT9ETU*ERL9 NMICUL *RINBN) RELA*AREA 0R&#UN)1 CA ETA01 A.S&LUT NECESAR1 0ENTRU REALI+AREA CU UURIN1 A VI+UALI+1RII CUL&RIL&R SU.TILE RelaIarea profun %i co"plet e!te un prea"+ul in i!pen!a+il pentru o 'i,uali,are reu%it %i e urat a culorilor !u+tile. Acea!t relaIare profun are ca !cop ! intro uc pe Ho#:in 4ntr9o !tare !pecific( inefa+il euforic e con%tiin2( care facilitea, re,onan2a cu re!pecti'ul curent !u+til colorat. >n acea!t !tare luntric +inefctoare !e poate con!tata &c:iar prin inter"e iul cercetrilor e la+orator) c 4n!%i creierul !u #enerea, un e alfa. /up cu" !e %tie( creierul are per"anent %i o co"pleI acti'itate electric( ale crui !e"nale !e "!oar 4n cicli pe !ecun . /up !tarea pre o"inant 4n care ne #!i" 9 e 'e#:e( relaIare profun ( !o"n cu 'i!e( !o"n profun fr 'i!e( frec'en2a ace!tor un e !e "o ific 4n !tr$n! le#tur cu !trile re!pecti'e. Rit"ul alfa care core!pun e la 8975 cicli pe !ecun e!te !pecific relaIrii profun e %i "e ita2iei Ho#:ine !uperioare. >n acea!t !tare !e #!e%te e cele "ai "ulte ori fiin2a u"an atunci c$n !e tre,e%te i"inea2a in !o"n( !au atunci c$n a!cult "u,ic ar"onioa! tran!fi#uratoare %i relaIant( !au atunci c$n a!cult pe cine'a lini%tit care 'or+e%te folo!in un rit" cal" %i un ti"+ru 'ocal plcut. Cu pu2in practic L.GA( prin eIerci2ii !i"ple( ca cele e L.GA NI/RA( relaIare profun ( "e ita2ie( LALA L.GA !au continen2a !eIual( !e poate a1un#e e!tul e u%or N! intr" 4n !tarea euforic a rit"ului alfaN la 'oin2. Acea!t !tare +enefic e re,onan2 e!te in i!pen!a+il pentru reu%ita 'i,uali,rilor culorilor !u+tile care ur"ea, ! fie fcute( eoarece 4n ca,ul a"plificrii ace!tei triri aura noa!tr e'ine per"ea+il la !u+tilele ener#ii ale curen2ilor co!"ici colora2i. Atunci c$n e eIe"plu( or#ani!"ul no!tru fi,ic !ufer un %oc !au un trau"ati!" or#anic( el !e raportea, 4n "o auto"at pentru a !e re#enera( la anu"ite ,one profun e ale !u+con%tientului care !unt 4n le#tur cu cei 8 centrii e for2 &CAAKRAS) pornin e 1o! 4n !u!. Acolo( proce!ele e "en2inere %i re#enerare a 'ie2ii 4%i #!e!c noi re!ur!e( atorit co"pleIelor proce!e e re,onan2 cu anu"ite ni'ele e "anife!tare in MACR.C.SM.S. Noi n!cu2ii %i "uri+un,ii !e !cufun a e!eori !pontan( pentru a !e 'itali,a !au re#enera( 4n acea!t !tare inefa+il e con%tiin2. Ea con!tituie eci( la ni'elul aurei( o

,on per"ea+il( care prin inter"e iul in uc2iei fa,ei prepon erente NalfaN face cu putin2 in!talarea unei !tri creatoare prin eIcelen2( care 'a u%ura re,onan2a cu a!pectele ele'ate ale culorilor !u+tile. >n acea!t !tare "inunat !e poate tran!fera rapi 4n aura noa!tr culorile !u+tile pe care le e'oc" prin 'i,uali,are. *roce $n a!tfel !i!te"atic( aura noa!tr !e 'a 4"+o#2i cu re!pecti'a culoare !u+til %i toto at !e 'a "ri propor2ional in ce 4n ce "ai "ult. Tre,irea %i a"plificarea !trii e NalfaN ne per"ite ! a'e" acce! e!tul e repe e la ,onele "i!terioa!e ale "icroco!"o!ului no!tru luntric( care a!cun co"ori ne+nuite prin inter"e iul crora pute" fu,iona cu !ferele e for2 infinite in MACR.C.SM.S. *rin 'i,uali,area atent %i !i!te"atic a iferitelor culori !u+tile pot fi eIplorate ace!te +o#2ii fa+uloa!e in noi. )&U E*ERCIII #&ARTE SIM0LE )E VI+UALI+ARE A CUL&RIL&R SU.TILE Ace!te proce ee foarte !i"ple e 'i,uali,are a culorilor !u+tile ac !unt eIer!ate 4n "o con!ec'ent ne 'or per"ite ! ne fa"iliari," e!tul e repe e cu anu"ite proce!e e re,onan2 +enefic atin#$n a!tfel toto at o !tare e puritate %i rafinare a tririlor luntrice care contri+uie la eli"inarea ten!iunilor %i a !tre!!urilor. >n continuare 'o" eIpune ou "eto e la 4n e"$na Ho#:inului 4nceptor intre care una !e refer la acu"ularea ener#iilor colorate 4n corp iar cealalt ur"re%te eIpan!iunea ener#iilor colorate !u+tile 4n afara fiin2ei noa!tre( pentru a fi ulterior iri1ate la i!tan2 4n 'e erea pro ucerii anu"itor feno"ene !au ac2iuni +enefice 4n "e iul 4ncon1urtor. MET&)A F. Ne 4ntin e" conforta+il pe !ol cu fa2a 4n !u! %i cu capul orientat ctre N.R/ 4ntoc"ai ca la te:nica e relaIare profun ( 4ntr9un loc lini%tit %i +ine aeri!it( 4n care nu ri!c" ! fi" eran1a2i e cine'a !au e !oneria telefonului@ 4nc:i e" apoi oc:ii( ne interiori," c$t "ai +ine %i re!pir" profun ( nor"al( e 'oie. >n continuare 'o" ur"ri ! ne !i"2i" "u%c:ii cu" !e e!tin profun 4n rit"ul propriei noa!tre re!pira2ii. Atunci c$n a1un#e" ! ne !i"2i" profun e!tin%i %i euforici( 'o" 4ncepe ! 'i,uali," un fluI e ener#ie !u+til colorat &pe care ne9a" propu! ! o acu"ul") care ne ptrun e 4n corp prin ,ona c$"pului 'i,ual &ADNA CAAKRA) cu fiecare in!pira2ie( fiin apoi iri1at 4n tot corpul fi,ic p$n 4n tlpile picioarelor( 4n final a1un#e" ! !i"2i" c 4ntre#ul corp fi,ic e!te u"plut pe inuntru cu ace!t fluI !u+til e lu"in colorat. >n confor"itate cu propria noa!tr 'oin2( ace!t fluI e ener#ie colorat poate lua for"a unui r$u e lu"in( a unui Nlic:i N !au a unui nor colorat lu"ini!cent( up cu" ne e!te "ai u%or 4n pri"ele fa,e. La !f$r%itul ace!tui eIerci2iu tre+uie ! a1un#e" a !i"2i c 4ntre#ul corp fi,ic e!te inun at e re!pecti'ul curent colorat p$n 4n cre%tetul capului. Atunci c$n in!pir"( fluIul e ener#ie !u+til colorat !e acu"ulea, 4n continuare 4n tot corpul. *rin inter"e iul ace!tui eIerci2iu !e ina"i,ea, a!tfel circula2ia ener#iei !u+tile 4n propriul no!tru or#ani!". *ute2i eci reali,a ace!t eIerci2iu ti"p e "ini" 76 "inute %i 4n final 'o" con%tienti,a la fiecare curent colorat !u+til 4n parte efectele !pecifice care !e a"plific #ra at irect propor2ional cu eIer!area. La !f$r%itul ace!tui eIerci2iu e 'i,uali,are a unei culori !u+tile proce!ul ne reco"pen!ea, tot eauna "ai "ult !au "ai pu2in irect propor2ional cu efortul reali,at( prin tran!for"rile luntrice care !e fac !i"2ite %i prin tririle !pirituale inefa+ile care ne inun fiin2a. MET&)A $/ >n ca,ul 4n care prefer" eIpan!iunea %i "anife!tarea ctre eIterior pute" opta pentru ur"torul eIerci2iulE /up ce 4n preala+il a1un#e" ! fi" profun cal"i %i e!tin%i( 'i,uali," o !fer e ener#ie !u+til colorat e o !in#ur culoare "irific pe care o eIteriori," la 89= "etri 4n afara

corpului no!tru. Acea!t !fer e lu"in colorat & e eIe"plu 'iolet) 'a fi ali"entat %i "rit prin propria noa!tr e'ocare %i 'oin2 p$n c$n 'a atin#e un ia"etru e 76 "etri "ini". >n continuare 'o" co"an a "ental c acea !fer i"en! e lu"in colorat %i ener#ie pur ! fie tran!ferat in!tantaneu %i oferit unei fiin2e ra#i( unui prieten( unei per!oane iu+ite !au unui +olna' pe care ur"ri" !9l a1ut" ! !e 4n!nto%ea!c. E!te i"portant ! ne eta%" 4n! e fructul ac2iunii noa!tre +enefice prin ruirea ace!tui fruct /i'inului &printr9o !tare e a+ne#a2ie %i altrui!" pe care o 'o" a"plifica). *entru ca reu%ita noa!tr ! fie eplin e!te foarte i"portant up ce a" "anife!tat %i "rit acea!t !fer e lu"in !u+til &"onocolor) ! ne i"a#in" c$t "ai clar fa2a %i corpul per!oanei creia ori" !9i tran!fer" in!tantaneu acea!t !fer e lu"in colorat %i ener#ie. /e a!e"enea( 'o" "entali,a fer" up ce a" iri1at ctre acea fiin2 !fera e lu"in colorat c acea!t !fer a1un#e la ea %i o cuprin e la centru fu,ion$n %i color$n u9i 4n "o pre o"inant & e eIe"plu 4n 'iolet) aura pe care 4n acela%i ti"p i9o "re%te foarte "ult cu c$2i'a "etri 4n ia"etru. /up aceea( c$n ne 'o" 4nt$lni ulterior cu per!oana 4n cau, creia i9a" oferit 4n ar !piritual acea!t !fer e lu"in colorat %i ener#ie( 'o" ur"ri cu "ult aten2ie tran!for"rile +inefctoare care nu 'or 4nt$r,ia ! 4nceap ! !e "anife!te 4n acea fiin2 u"an &care 'a +eneficia c:iar fr ! %tie e a1utorul no!tru !u+til %i e,intere!at). *roce $n con!tant a!tfel pute" face "ult +ine 4n 1urul no!tru e'enin #ra at un focar e for2 !piritual 4n 1urul creia cre%te %i !e a"plific un uria% c$"p +inefctor e iu+ire( cal"( +ucurie( opti"i!"( fericire %i pace profun . *rin reali,area ace!tui eIerci2iu( 4n func2ie e tran!for"rile re"arcate 4n cel cruia 4i con!acr" acea!t !fer e lu"in colorat( pute" a'ea in irect 'erificarea pro#re!elor noa!tre luntrice 4n ceea ce pri'e%te a!pira2ia e a fi e folo! celorlal2i %i pute" contri+ui toto at la i"inuarea e#oi!"ului. *entru ca re,ultatele re"arcate ! fie rapi e %i con!i era+ile e!te in icat ca 4n fiecare ,i( ti"p e 86 e ,ile la r$n ( ! ac2ion" pe c$t po!i+il la aceea%i or( cre$n ,ilnic o a!e"enea !fer !u+til( colorat e for2 &"ereu e aceea%i culoare) pe care o 'o" tran!fera apoi ful#ertor la aceea%i per!oan up "o ul e a proce a e!cri! "ai !u!. Ale#erea preala+il a culorii !u+tile cu care 'o" opera pentru a 4ncrca %i a"plifica acea!t !fer eItraor inar lu"inoa! pe care o 'o" tran!fera apoi in epen ent e i!tan2( in!tantaneu ctre fiin2a u"an alea!( !e 'a face tot eauna 4n func2ie e efectele +enefice( !pirituali,ante( creatoare !au pur terapeutice pe care le a'e" 4n 'e ere. EIpan!ionarea %i iri1area ener#iei !u+tile colorate 4n acea!t !fer lu"inoa! care !e "re%te #ra at p$n la i"en!iunile in icate !e face folo!in ca i,'or %i centru e co"an ADNA CAAKRA care 'a opera 4n re#iunea luntric a c$"pului no!tru 'i,ual. *rin atin#erea "ie!triei 4n reali,area ace!tui proce eu aparent !i"plu( "arii Ho#:ini reali,ea, MIRAC.LE. " VA URMA" A-NA C(A;RA (continuare la cursul nr' G! . at a1un! 4n acea!t fa, !uperioar Ho#:inul reali,ea, c !ucce!iunea cau,al a feno"enelor %i proce!elor 'ie2ii e!te a!tfel tran!cen! a!tfel c e'eni"entele 'iitoare pot fi !e!i,ate %i a!i"ilate 4n pre,ent. /e%i acea!ta poate prea a+!ur pentru "ateriali!tul 4ncp2$nat !au pentru intelectualul ri#i %i !peculati'( 4n confor"itate cu 4n'2tura eIact %i at$t e +ine efinit pe care "e ita2ia Ho#:in o confir"( 2e!tura e feno"ene %i e'eni"ente a trecutului( pre,entului %i 'iitorului e!te o cur#ere cau,al a anu"itelor e'eni"ente 4n al+ia ti"pului. *rin tre,irea %i ener#i,area a ec'at a lui ADNA CAAKRA( acea!t al+ie a ti"pului 4n totalitate( poate

fi 'i,uali,at 4n "o !i"ultan !u+ for"a uratei unice a ti"pului prin inter"e iul unui antrena"ent Ho#:in con!ec'ent reali,at. Un "are 4n2elept Ho#:in %i eli+erat conte"poran SRI RAMAKRISANA( ur"rin ! e!crie c$t "ai +ine 4n cu'inte i!cipolilor !i apropia2i eIperien2a tran!cen ent ce !ur'ine atunci c$n con%tiin2a e!te total %i prepon erent centrat 4n ADNA CAAKRA( le9a !pu! 4ntr9o ,iE NA!t,i( ra#ii "ei( ' 'oi co"unica totul %i nu 'oi p!tra ni"ic !ecretN. El a e!cri! apoi 4ntr9un "o c$t !e poate e clar to2i centrii e for2 4"preun cu tririle luntrice core!pun,toare care re,ult prin tre,irea lor prepon erent p$n la ANAAATA CAAKRA %i ?ISAU//AA CAAKRA. Apoi( concentr$n u9!e 4n continuare a!upra lui ADNA CAAKKA( RAMAKRISANA a !pu!E NSinele Supre" &ATMAN) e!te irect cuno!cut %i fiin2a u"an eIperi"entea, i"e iat !tarea e SAMA/AI atunci c$n con%tiin2a !a a1un#e aici &ADNA CAAKRA). Atunci nu "ai r"$ne ec$t un foarte fin 'al tran!parent care !epar Sinele Supre" uni'er!al &*ARAMATMAN) e Sinele in i'i ual &ATMAN). Lo#:inul care a!pir la eli+erare eIperi"entea, atunci...N %i !pun$n ace!tea( 4n "o"entul 4n care ur"rea ! continue ! e!crie 4n etaliu eIperien2a reali,rii Sinelui Supre" intra e fiecare at( +ru!c( 4n !tarea e SAMA/AI. C$n ie%ea up aceea in !tarea e SAMA/AI( RAMAKRISANA 4ncerca iar%i ! e!crie eIperien2a !a !piritual a ace!tei fa,e !uperioare %i fr a putea ! !pun "ai "ult( intra in nou 4n !tarea e SAMA/AI. /up "ai "ulte 4ncercri repetate( lui RAMAKRISANA au 4nceput !9i cur# lacri"i in oc:i %i atunci le9a !pu! i!cipolilor !i apropia2i c e%i el orea cu tot ina in!ul ! le e!crie totul fr ! a!cun ni"ic( e'enea totu%i incapa+il ! "ai 'or+ea!c. N e fiecare at c$n 4ncerc ! e!criu ce fel /E STRI S*IRITUALE TRIESC 0I CE ?IGIUNI LUNTRICE ET*ERIMENTEGN. Atunci c$n trec e ace!t loc &%i !pun$n acea!ta el le art ,ona #$tului 9 ?ISAU//AA CAAKRA) /E >N/AT CE M GN/ESC LA ?IGIUNILE *E CARE LE AM( MINTEA *ARC MI SE E?A*.RA CU*RINGN/ NEMRGINIREA 0I .RICE /ESCRIERE LA ACEST NI?EL /E?INE IM*.SIOILN. /e!criin totu%i ulterior acea!t !tare fr a "ai ur"ri ! intre 4n !tarea e SAMA/AI( a%a cu" 4ncerca!e pri"a oar( RAMAKRISANA a co"unicat cu pri'ire la acea!ta trire !u+li" !piritual ur"toarele E N/AC C.N0TIINBA UNEI 3IINBE UMANE ATINGE >N M./ 3ERM *UNCTUL /INTRE S*RNCENE &ADNA CAAKRA) 3ITN/U9SE AC.L.( ACELA ARE ATUNCI CUN.A0TEREA /IRECT A SINELUI SU*REM &ATMAN)( *ENTRU EL NU MAI ETIST ATUNCI /ECT UN ?.AL TRANS*ARENT CA MTASEA. SINELE SU*REM ESTE ATUNCI ATT /E A*R.A*E >NCT *ARE C E0TI /EDA >N EL( I/ENTI3ICAT C.M*LET CU EL( CU T.ATE ACESTEA( I/ENTI3ICAREA T.TAL CU /UMNEGEU >NC NU A A*RUT 0I ACEASTA URMEAG >NC S A*ARYY. CTEVA CA+URI SEMNI#ICATIVE )E INTUIIEL 0REM&NIIE I TELE0ATIE CARE AU AVUT )RE0T CAU+1 ACTIVAREA LUI A-NA C(A;RA N>ntr9o noapte( a"ericanca Alli!on a tre!rit !periat in !o"n. A'u!e!e un 'i! 4n#ro,itor( pe care l9a po'e!tit !o2ului !u. Se fcea c ea %i feti2a ei( Te!!a( !e aflau pe o cale ferat. Un tren !o!it 4n "are 'ite, le9a uci! pe a"$n ou. /up 78 ,ile e la ace!t co%"ar Alli!on %i Te!!a !e aflau 4ntr9a e'r 4n #ar pentru a con uce un prieten. Te!!a( ',$n printre %ine o !ticl care c,u!e intr9un 'a#onet( !9a aplecat ! o ri ice. Ma"a !9a repe,it up copil. Un tren toc"ai intra 4n !ta2ie. Cele ou au "urit pe loc.N Acea!t 4nt$"plare a fo!t po'e!tit e p!i:olo#ul a"erican /a'i RH+acF. Ace!ta a

4ntreprin! 4n Statele Unite o anc:et pri'itoare la 'i!ele pre"onitorii( printre oa"eni e '$r!te %i profe!ii iferite. A con!tatat c o per!oan in 72 a a'ut e1a un 'i! cu caracter parap!i:olo#ic( at$t pre"onitoriu &ter"enul pro'ine e la latinul N"onitioN care 4n!ea"n Na'erti!"entN)( c$t %i telepatic &care re e'eni"ente care au loc !i"ultan 'i!ului( ar 4n locuri eprtate e cel 4n care !e afl !u+iectul) care arat CLAR?IGIUNE. >ntre+area ac N'i!toriiYY c:e!tiona2i e r. RH+acF !unt !au nu 'icti"e ale :alucina2iei !au i"a#ina2iei lor e+or ante 4%i #!e%te r!pun!ul 4n re,ultatele o+2inute 4n ur"a cercetrilor efectuate e ace!ta( re,ultate pe care le 'o" re a 4n r$n urile e "ai 1o!. /a'i RH+acF a !e!i,at eIi!ten2a unor puncte co"une 4ntre 'i!ele parap!i:olo#ice ale iferi2ilor Npacien2iYY %i anu"ite te:nici L.GA care tre,e!c ADNA CAAKRA. Mul2i intre cei anc:eta2i au afir"at c pri"ul lor 'i! e ace!t tip a a'ut loc 4n ti"pul copilriei. Nu pu2ini au e'ocat un printe care 'oia1a 4n 'iitor 4n ti"pul !o"nului( calitate pe care !e pare c au "o%tenit9o %i ei. Nou N"artoriYY in ,ece !unt fe"ei( ceea ce 4l 4n rept2e%te pe r. RH+acF ! con!i ere acea!t intro!pec2ie 4n lu"ea !u+con%tientului ca pe un talent tipic fe"inin. 3e"eile !unt "ult "ai intuiti'e ec$t +r+a2ii atorit recepti'it2ii lor 4nn!cute la ni'elul lui ADNA CAAKRA. Ele a "it "ai u%or eIperien2e care nu !unt acre itate e %tiin2 ar pe care le percep cu flerul lor fe"inin !pecific pe care 4l are SAAKTI. ?i!ele pre"onitorii( prin inten!itatea lor( prin preci,ia !cenariului( prin te"a +ine conturat &4n #eneralE "oarte( acci ent( +oala unui apropiat)( apar ca reale. Un t$nr a 'i!at c ou Ooein#9uri <5< au intrat 4n coli,iune la Santa Cru, &Canare)@ un prieten al !u( ece at recent( 4i citea un ,iar 4n care !e anun2a acci entul %i +ilan2ul ace!tuiaE 8=- "or2i. /ou ,ile up ace!t 'i!( la ata trecut 4n 1urnalul citit e "ort( un acci ent !9a pro u! 4n circu"!tan2ele e "ai !u!. TracH( o t$nr !tu ent a"erican( 4"pr2ea aparta"entul cu prietena !a( CHnt:Ha. Ti"p e ou luni TracH a a'ut un 'i! !i"ilar. Un 'ecin o a'erti,a c i"o+ilul !u e!te 4n flcri. Ea !o!ea aca! %i o cuta 4nne+unit pe CHnt:ia. *u2in up ulti"ul 'i! e ace!t fel( 4n ti"p ce !e afla 4n ReeF9en ( TracH a aflat c CHnt:ia "uri!e calcinat 4n ur"a unui incen iu pro u! e la o 2i#ar uitat pe o !ofa... Un 'i! poate e'eni realitate 4ntr9un 'iitor "ai "ult !au "ai pu2in apropiat. Cinci!pre,ece ,ile up na%terea copilului !u o fe"eie in Ger"ania a a'ut un 'i! 4n care !pa ni!ipul unei pla1e necuno!cute pentru a cuta trupul fiului !u( "ort. Anii au trecut( ti"p 4n care 'i!ul a re'enit e c$te'a ori. C$n fiul a'ea 2< e ani( fiin !ol at 4n ar"ata #er"an( a fo!t fcut pri,onier %i a "urit 4n capti'itate. A fo!t 4n#ropat 4n unele unei pla1e france,e un e !9a u! !9i caute corpul... " VA URMA "

AN II C $ 0RANA%AMA N&IUNI 0RACTICE RE#ERIT&ARE LA C&NTR&LUL I )IRI-AREA SU#LURIL&R VITALE


*entru a " face c$t "ai +ine 4n2ele! 4n ceea ce pri'e%te i"portan2a unei re!pira2ii nor"ale( " 'oi raporta la un ca, autentic. Cu ani 4n ur"( la cur!urile noa!tre e L.GA a 'enit un o". >n acea !itua2ie a" fo!t profun !urprin! %i "i9a" at !ea"a c rareori 4"i fu!e!e at ! 4nt$lne!c o fiin2 u"an at$t e e,orientat. *arc 4l ' E !e afla 4n fa2a "ea pali ( u%or a u! e !pate( cu o fa2 !upt %i !la+( cu #$tul e!crnat( aproape pier ut 4n #ulerul c"%ii( care prea pe trupul !u co!teli' "ult prea lar#. >n !itua2ia 4n care !e afla atunci( el 'enea ! " con!ulte fr o prea "are con'in#ere 4n ceea ce pri'e%te reu%ita 'in ecrii pro+le"elor !ale e !ntate( prin te:nici L.GA. /e fapt 'eni!e ! " 'a ( !ftuit e un prieten foarte +un care 4i 'or+i!e 4n ter"eni elo#io%i e!pre po!i+ilit2ile terapeutice pe care anu"ite eIerci2ii L.GA le ofer. C$n a" !pu! c ace!t o" 'eni!e ! " Ncon!ulteN nu tre+uie ! ' i"a#ina2i c el "i9a po'e!tit pur %i !i"plu pro+le"ele e !ntate cu care !e confrunta@ !tarea !a e epui,are %i e ner'o,itate era at$t e accentuat 4nc$t acea!ta aproape c 4l fcea incapa+il ! poat reali,a o relatare coerent. Toc"ai e aceea( 2in$n 4n "$n o +ucat e :$rtie( el 4"i citea cu un #la! 4ntretiat unele nota2ii pre#tite pentru 4ntre'e erea noa!tr referitoare la pro+le"ele e !ntate cu care !e confrunta. *entru a 4n2ele#e c$t "ai clar !itua2ia ace!tui o" ' re au c$te'a etalii principale. C!torit fiin ( el a'u!e!e 4n ur" cu c$2i'a ani un %oc e"oti' foarte puternic( a crui natur nu "i9a preci,at9o. I"e iat up aceea a con!tatat c !ntatea !a a 4nceput ! !e %u+re,ea!c 4n "o pro#re!i' at$t fi,ic c$t %i p!i:ic. >n !itua2ia 4n care !e afla atunci( el "i9a relatat citin e pe :$rtie c !ufer e tul+urri i#e!ti'e( palpita2ii( irita+ilitate( e i"inuarea puterii e concentrare %i a aten2iei. >n plu! el !l+ea ',$n cu oc:ii( 4%i pier u!e #u!tul e 'ia2 %i( !i"2in u9!e foarte ti"orat era uneori o+!e at e i eea !inuci erii. >ntr9un cu'$nt( el !e con!i era la captul puterilor %i cre ea c nu "ai are e ce ! tria!c. /e pu2in ti"p( el toc"ai 4%i !c:i"+a!e profe!ia %i e%i acu" a'ea un !alariu foarte +un( !e !i"2ea( in nefericire( ep%it %i c:iar traca!at e noile !ale re!pon!a+ilit2i pe care acea!t !c:i"+are a profe!iei le i"plice. Mai "ult ec$t at$t( 4ntr9un 'iitor foarte apropiat ur"a ! !e confrunte cu o acti'itate i"portant creia tre+uia !9i fac fa2 4n 'irtutea !arcinilor !ale e !er'iciu( 4n !tarea 4n care !e #!ea( el con!i era 4n! c e!te incapa+il ! uc la +un !f$r%it acea!t 4n atorire. /in acea!ta cau,( el c:iar a'ea inten2ia ! "ear# %i !9i "rturi!ea!c noului !u %ef faptul c !e !i"te ep%it e !arcinile noii !ale func2ii( in ace!t "oti' 'r$n c:iar !9%i ea e"i!ia. A1un! la capt cu relatarea !a( ace!t o" "9a 4ntre+at 4n "o fire!cE NCe ! facPYY Apoi( "i9a relatat c 4n ca,ul !u #i"na!tica 4i era inacce!i+il %i eci inter,i!( eoarece c:iar %i cel "ai "ic efort 4l epui,a. ?,$n !tarea 4n care !e afla( a" fo!t cuprin! e co"pa!iune 4n fa2a !itua2iei ace!tui o"@ a% fi 'rut foarte "ult !9l a1ut ar prea aproape eIclu! e a9l putea face ! practice po!turi !pecifice L.GA &ASANAS) c:iar ultra9ele"entare. Intuin c e!te 'or+a e!pre un cu"ul e !tre!!9uri( pentru 4nceput l9a" ru#at !9%i !coat c"a%a %i ! !e 4ntin cu fa2a 4n !u! pe o ptur( 4n continuare l9a" ru#at ! re!pire c$t "ai cal" %i "ai profun . I"e iat up aceea( nere"arc$n aproape nici o "i%care re!piratorie la ni'elul a+ o"enului %i nici 4n ,ona toracelui( pu2in contrariat i9a" !pu!E

9 N? ro# ! re!pira2i c$t "ai profun %i eoca" at nu ur"ri2i ! ' re2ine2i re!pira2ia nici pe plin( nici pe 'i . 9 /ar ! %ti2i c e fapt eu nu9"i re2in eloc re!pira2ia( pur %i !i"plu re!pir nor"al...N "i9a r!pun! el foarte !urprin!. 9 Atunci( ' ro# acu" ! re!pira2i c$t e profun pute2i u"nea'oa!tr. ? ro# eci( ! re!pira2i c$t "ai a $nc...( i9a" !pu! eu.N L9a" ',ut atunci pe ace!t o" fc$n un efort %i pieptul !u a+ia !9a ri icat cu aproape un centi"etrul Uluit %i intri#at "9a" apropiat %i i9a" pipit a+ o"enul pentru a 4n2ele#e ce !e 4nt$"plE ace!ta era tare %i foarte contractat in cau,a acu"ulrilor e !tre!!9uri. *ri'in "ai 4n eaproape a" con!tatat c ace!t o" !e #!ea 4ntr9o a!e"enea !tare e 4ncor are 4n ,ona a+ o"inal 4nc$t aproape c el nu re!pira practic ec$t eItre" e pu2in. A% putea c:iar ,ice c el re!pira at$t e pu2in 4nc$t acea!ta era !uficient oar pentru a nu "uri a!fiIiat. Acea!ta eIplica pentru "ine "ulte 4n ceea ce pri'e%te !tarea !a. El "9a pri'it oarecu" nucit atunci c$n l9a" !pu! c re!pira2ia !a era aproape ineIi!tent@ per!onal nu9%i u!e nicio at !ea"a e acea!ta %i ni"eni nicio at nu9i !pu!e!e ce'a cu pri'ire la i"portan2a unei re!pira2ii profun e. /up aproape 26 e "inute e 4ncercri( #ra at fructuoa!e( ti"p 4n care l9a" 4n'2at !9%i "a!e,e %i !9%i relaIe,e ,ona a+ o"inal "car pu2in( el a reu%it a!tfel !9%i e!tin ,ona con!i era+il %i apoi a 4nceput ! re!pire a+ o"inal. Oine4n2ele! acea!ta nu era o reali,are ne"aipo"enit ar 4n co"para2ie cu !tarea !a prece ent &pe care o con!tata!e" la 4nceput) el in!pira acu" cel pu2in e cinci ori "ai "ult aer ec$t 4nainte( acea!ta a uc$n u9i 4n "o propor2ional 4n fiin2a !a( e aproIi"ati' cinci ori "ai "ult *RANA. Ce'a "ai t$r,iu( e!tul e ti"i ( o oarecare ro%ea2 apru la ace!t o" la ni'elul o+ra1ilor( un auriu a+ia !c:i2at 4ncepu !9i lu"ine,e fa2a %i... iat o nou N"inuneNE el reali, c e'ine capa+il ! 'or+ea!c fr foaia e :$rtie e pe care 4"i citi!e p$n atunci. La c$te'a ,ile up acea!ta( ace!t o" 'eni in nou ! " 'a pentru a9"i "ul2u"i plin e recuno%tin2. El 4"i relat c lucrurile nu erau c:iar at$t e !i"ple 4n ceea ce pri'e%te practica( ar c totu%i tran!for"rile care !ur'eneau acu" #ra at 4n el i !e preau c 2in e o"eniul "iracolului. *rin N"a#iaN !uflului con%tient controlat %i acu" a"plificat( corpul fi,ic al ace!tui o"( ce aproape c !e afla 4n pra#ul pr+u%irii( 4ncepea ! re'in la 'ia2( 4ntoc"ai precu" un cactu! care e!te u at la "o"entul oportun cu pu2in 4nainte e a "uri atorit lip!ei e ap. Cu a1utorul ace!tui proce eu re!pirator Ho#:in( foarte !i"plu 4n aparen2( up nu"ai o lun %i 1u"tate ace!t o" ce 'eni!e la noi la captul puterilor a putut !9%i eli"ine !tarea co"pleI e ten!iune pe care i9o 4ntre2ineau !tre!!9urile acu"ulate. Ulterior el a putut ! 4nceap practica po!turilor &ASANAS) !pecifice 4n AATAA9L.GA. /up alte ou luni !tarea ace!tui o" !e a"eliora!e con!i era+il( el e'enin a!tfel capa+il ! 4%i reia o 'ia2 nor"al. Ace!t eIe"plu #ritor prin ra"ati!"ul !u ar tre+ui ! fie plin e 4n'2"inte pentru cei care 'or a+or a re!pira2ia Ho#:in co"plet. El repre,int fr 4n oial un ca, eItre" care e!te cu at$t "ai i"pre!ionant eoarece ne arat c$t !uferin2 poate ! eter"ine 4ntr9un o" i#noran2a. Toto at ace!t eIe"plu ne per"ite ! 4n2ele#e" "ult "ai +ine i"portan2a pri"or ial pe care ar tre+ui ! o acor " re!pira2iei. C:iar 4n eIi!ten2a noa!tr e ,i cu ,i pute" o+!er'a e "ulte ori c( aproape fr eIcep2ie( per!oanele care au cutia toracic +ine e,'oltat9 %i care toto at %tiu ! o folo!ea!c eficient( trie!c "ul2u"ite %i pline e 'italitate fr a a'ea pro+le"e "a1ore e !ntate( pentru c 4nainte e toate( reu%e!c e cele "ai "ulte ori ! le re,ol'e i"e iat( aproape !pontan e 4n at ce ele apar. Cei care re!pir !uperficial %i incorect !e confrunt e!tul e e! cu nenu"rate pro+le"e %i !uferin2e 4n toate o"eniile( !ntate( afecti'itate( 'ia2a inti"( reu%ita !ocial !au 4n !fera profe!ional. /in nefericire( 4n acea!t ulti" cate#orie intr "area "a1oritate

a oa"enilor i#noran2i pentru c e fapt aproape to2i re!pir "ai "ult !au "ai pu2in incorect. /e cele "ai "ulte ori pl"$nii a%a9,i!ului o" ci'ili,at care !e intoIic cu tutun %i trie%te eparte e natur nu !unt aproape eloc 'entila2i 4n profun,i"e. Re!pira2ia repre,int "arele 'olant 'ital al fiin2ei. E!te perfect po!i+il ! tri" !pt"$ni 4ntre#i fr :ran !oli %i ,ile 4ntre#i fr ! +e" ni"ic( ar fr aer 4n "o o+i%nuit nu pute" r"$ne 4n 'ia2 "ai "ult e c$te'a "inute &Ho#:inii a'an!a2i fac eIcep2ie %i pot r"$ne ore( ,ile( !pt"$ni %i c:iar ani fr ! re!pire eoarece ei %tiu cu" ! a!i"ile,e irect *RANA fr a "ai a'ea ne'oie e aerul at"o!feric). Toate feno"enele 'itale !unt le#ate e proce!ele e oIi are %i re ucereE fr oIi#en care e a!e"enea 'e:iculea, %i *RANA( nu poate eIi!ta 'ia2 +iolo#ic. Celulele noa!tre !unt :rnite cu oIi#en( care 'e:iculea, toto at *RANA &!uflul 'ital !u+til)( prin inter"e iul !$n#elui. Atunci c$n !$n#ele no!tru e!te !rac 4n oIi#en %i cantitatea e *RANA care e!te 'e:iculat prin arterele noa!tre !e re uce iar 'italitatea fiecrei celule a corpului no!tru !ca e 4n "o propor2ional( 4n2ele#$n c$t "ai +ine ace!t a e'r fun a"ental tre+uie eci ! ne i"pre#n" 4n "o opti"( 4n func2ie e nece!it2ile noa!tre( cu oIi#en( 2in$n cont c "iliar e e celule care !tau #ata ! ne !er'ea!c fi el p$n la captul for2elor lor !unt tri+utare aportului e oIi#en care toto at 'e:iculea, 4n fiin2 *RANA &!uflul 'ital)( care le par'ine prin inter"e iul ace!tui lic:i "a#ic care e!te !$n#ele. /atoria noa!tr principal 4n acea!t irec2ie e!te e a le a!i#ura ne4ncetat acea!t apro'i,ionare opti" cu oIi#enul care !i"ultan le a uce %i *RANA &!au !uflul 'ital !u+til) ce li !e cu'inte pentru a9%i eIercita func2iile c$t "ai +ine. A e!eori noi nu nu"ai c re!pir" incorect( ar 4n!%i calitatea aerului re!pirat care 'e:iculea, 4n fiin2 *RANA e!te "ai "ult ec$t ne!ati!fctoare. /e aici pro'ine cel "ai a e!ea lip!a e re,i!ten2 la +oal( la o+o!eal( refu,ul !au neputin2a pentru orice fel e efort fi,ic( ner'o,itatea aproape continu %i irita+ilitatea( at$t e e! 4nt$lnite la o"ul conte"poran plin e !tre!!9uri %i ten!ionat. Aportul e oIi#en %i *RANA &!uflul 'ital !u+til) e!te oar un a!pect al proce!ului re!pirator( care cuprin e e a!e"enea %i eli"inarea +ioIi ului e car+on C.2. Celulele 4n #eneral nu i!pun e nici un alt "i1loc pentru a !e e+ara!a e e%eurile pe care le pro uc 4n afara aceluia e a le e'er!a 4n !$n#e( iar purificarea ulterioar a ace!tuia !e face 4n !pecial 4n pl"$ni. >n plu!( 4n interiorul pl"$nilor !la+ 'entila2i nenu"ra2i #er"eni !e pot e,'olta 4n o+!curitatea cl u2 %i u"e care le e!te in plin fa'ora+il. Oacilul K.CA e eIe"plu nu re,i!t la ac2iunea "a!i' a oIi#enului( re!pira2ia Ho#:in co"plet fiin o "o alitate aproape i eal care a!i#ur 'entila2ia total a pl"$nilor %i ne i"uni,ea, !i"ultan 4"potri'a tu+erculo,ei. Oine4n2ele!( nu 'reau ! afir" c noi a tre+uit ! a%tept" te:nicile L.GA pentru a 4ncepe ! re!pir" ar 'reau ! !e 4n2elea# +ine c practic$n corect %i 4n "o per!e'erent arta Ho#:in e a re!pira( ne 'o" a !ea"a c$t e incorect %i !uperficial re!pira" 4nainte fr ! ne pute" a !ea"a. >ntre felul 4n care re!pir un Ho#:in %i felul 4n care re!pir un o" care i#nor ace!te te:nici ele"entare( eIi!t o iferen2 e'i ent tot at$t e "are ca 4ntre un copil care !e +lce%te :aotic 4ntr9un lac %i un ca"pion la 4not. *ri"ul !e a#it pro!te%te con!u"$n 4n "o inutil foarte "ult ener#ie %i a+ia ac reu%e%te ! plutea!c %i ! !e epla!e,e foarte pu2in 4n ti"p ce al oilea a'an!ea, rapi %i aproape fr efort parcur#$n i!tan2e "ari a!tfel. Toate iferen2ele pro'in in te:nic %i in antrena"ent. Mie!tria 4n re!pira2ie e!te o+$n it prin practic. /ac 4n'2" ! re!pir" corect( reco"pen!a 'a fi pentru noi ui"itoare %i "inunat. Iat a'anta1ele pe care fai"o!ul Ho#:in SJAMI SI?ANAN/A le atri+uie re!pira2iei Ho#:ine co"pleteE NCorpul e'ine puternic %i !nto!@ eIce!ul e #r!i"e i!pare pe ,i ce trece( fa2a ra ia, un far"ec cople%itor( oc:ii !trluce!c 'ii %i eIpre!i'i %i un "a#neti!" +inefctor aparte !e e#a1 in 4ntrea#a fiin2. ?ocea e'ine ulce %i "elo ioa!. Oolile nu9l "ai atin# pe

ace!t o". /i#e!tia !e face cu u%urin2. &A"inti2i9' aici e pofta e "$ncare pe care o re!i"2i2i up o pli"+are 4n aer li+er). Corpul 4ntre# !e purific #ra at( "intea !e centrea, "ult "ai +ine %i cu u%urin2. *ractica re!pira2iei Ho#:ine co"plete reali,at con!tant tre,e%te %i a"plific for2ele !pirituale latente( a uce +un!tare( 'e!elie( opti"i!" %i pace euforic.N >naintea na%terii noa!tre( 4n !ta iul uterin( "a"a re!pira pentru noi. . at cu na%terea noa!tr( c$n con2inutul e C.2 in !$n#ele no!tru a cre!cut( centrul re!pirator eclan%ea, o pri" in!pira2ie profun . Atunci pl"$nii no%tri !e u"fl & epla!ea,) 4n cutia toracic %i a!tfel !e reali,ea, pri"ul no!tru act autono". /e atunci( fluIul %i refluIul !uflului no!tru !u+til &*RANA) ne rit"ea, 'ia2a p$n la ulti"a r!uflare. 3olo!in eIpri"area lui C. L. SCALEICA( 4ncep$n cu "o"entul 4n care "oa%a ne taie cor onul o"+ilical( pl"$nii no%tri e'in NplacentaN care lea# per"anent o"ul la "a"a co!"ic in Uni'er! care ne :rne%te toat 'ia2a. A tri 4n!ea"n eci a re!pira 9 a re!pira 4n!ea"n prin ur"are a tri( iar Ho#:inii "!oar e "ii e ani urata 'ie2ii unui o" up nu"rul e re!pira2ii pe care ace!ta le reali,ea, 4ntr9un anu"it inter'al e ti"p. >nainte e a reali,a eIerci2ii re!piratorii e control %i rit"are a !uflului !u+til &*RANA) co"plicate( tre+uie ! 4n'2" ! re!pir" profun %i corect( !au "ai +ine ,i! ! re4n'2". >n pri"a perioa a 'ie2ii( 4n "o !pontan( %tia" aproape to2i ! re!pir" nor"al %i +ine. /e atunci 4n! !9au !c:i"+at "ulte 4n noi %i nu 4ntot eauna 4n +ine( "ai ale! 4n ceea ce pri'e%te re!pira2ia noa!tr care( cel "ai a e!ea( a e'enit inco"plet( !uperficial( !aca at( reali,at 4n #ra+( eoarece "area "a1oritate a oa"enilor !unt 4n per"anen2 cri!pa2i %i o"ina2i e e"o2ii e!tructi'e( c:inuitoareE anIietate( !uprare( #elo,ie( rutate( cupi itate etc. >nainte e a reali,a orice tran!for"are 4n "o ul no!tru e a re!pira( tre+uie ! ne a"inti" c !uflul a eIi!tat %i eIi!t 4naintea noa!tr %i( prin ur"are( nu pute" oricu" !9l o"in". Tre+uie 4nainte e toate ! ne e!c:i e" 4n fa2a puterilor !ale colo!ale %i ttoare e 'ia2( eli"in$n c$t "ai repe e toate o+!tacolele in calea ac2iunii !ale. Suflul 'ital !u+til &*RANA) a%teapt in partea noa!tr ! ne eli"in" ten!iunile %i !tre!!9urile( ! ne corect" pro"pt o+iceiurile rele( ! ne eta%" e atitu inile fi,ice %i "entale #re%ite care "ai per!i!t 4n noi. Atunci c$n 'o" a1un#e ! eli"in" toate o+!tacolele care +loc:ea, li+era "anife!tare a !uflului !u+til( ace!ta !e 'a "anife!ta 4n 4ntrea#a !a plenitu ine( ruin u9ne for2( 'italitate( fericire %i !ntate. E!te a e'rat c acu" "o a cor!etelor e la 7C66 a trecut e"ult( ar "ai eIi!t totu%i unele acce!orii 'e!ti"entare care ne "ai 4"pie ic 4nc ! re!pir" profun %i nor"al. Ace!tea !untE cureaua e piele prea !tr$n! 4n ca,ul +r+a2ilor %i cor!etele %i !utienele "ici 4n ca,ul fe"eilor. >n ca,ul re!pira2iei Ho#:ine co"plet e!te reco"an at ca ace!tea ! fie c$t "ai repe e 4nlturate in 'e!ti"enta2ie &"car c$n eIer!")( iar ac nu e!te po!i+il tre+uie "car ! 4ncerc" ! le ale#e" c$t "ai lar#i !au eIten!i+ile pentru a nu ne 1ena aproape eloc re!pira2ia. Uneori eIi!t 4n! o+!tacole fi,ice "ult "ai e te"ut. Ace!tea !untE a+ o"enul ur %i contractat atorit !tre!!9urilor( care +loc:ea, aproape co"plet re!pira2ia ri#i i,$n u9ne 4n "o peni+il per!onalitatea( toracele lip!it e ela!ticitate( iafra#"a i"o+ili,at in cau,a acu"ulrilor e #a,e la ni'elul traiectului #a!tro9inte!tinal( toate ace!tea fiin cau,ate la r$n ul lor e !pa!"e. *rin ur"are( tre+uie "ai 4nt$i ! ne e!tin e" c$t "ai +ine to2i ace%ti "u%c:i 4n per"anen2 ten!iona2i care e "ulte ori 4"pie ic 4ntoc"ai precu" un cor!et proce!ul nor"al %i profun al re!pira2iei. Iat e ce relaIarea Ho#:in profun e!te nu"it Npoarta e intrare ctre L.GAYY. IM0&RTANA E*0IRAIEI >n actul re!pirator( occi entalul a1un#e ! atri+uie o i"portan2 eIce!i' in!pira2iei. L.GA( in contr( afir" nu nu"ai c orice re!pira2ie corect 4ncepe printr9o eIpira2ie co"plet

profun %i lent( ci %i c acea!t eIpira2ie a"pl perfect e!te con i2ia !ine ^ua non a unei in!pira2ii profun e co"plete %i corecte in "oti'ul +anal e !i"plu %i lo#ic c nicio at nu pute" u"ple un recipient ec$t ac el a fo!t 4n preala+il co"plet #olit. E!te eci i"po!i+il ! re!pir" corect ac "ai 4nt$i( 4n preala+il nu a" eIpirat profun . Re!pira2ia noa!tr nor"al 4ncepe eci printr9o eIpira2ie profun ( lent %i cal" reali,at 4n "o opti" prin relaIarea eplin a "u%c:ilor in!piratori. *ieptul !e re!tr$n#e atunci atorit propriei !ale #reut2i( iar acea!ta face ca aerul 'iciat %i con!u"at ! fie eli"inat. Acea!t eIpira2ie a"pl %i profun tre+uie ! fie !ilen2ioa!( ca e altfel 4ntre#ul act re!pirator &nu tre+uie eci ! ne au,i" re!pir$n ) %i( e aceea( ea 'a fi tot eauna lent. La !f$r%itul eIpira2iei( "u%c:ii a+ o"inali pot a1uta foarte "ult pl"$nii ! !e #olea!c c$t "ai co"plet printr9o contrac2ie u%oar care eli"in ulti"ele re!turi e aer 'iciat. " VA URMA " CTEVA CA+URI SEMNI#ICATIVE )E INTUIIEL 0REM&NIIE I TELE0ATIE CARE AU AVUT )RE0T CAU+1 ACTIVAREA LUI A-NA C(A;RA (urmare 3in cursul nr' F! >n reali,area total !au par2ial a ace!tor 'i!e nu particip oare %i o eItraor inar coinci en2P *$n la '$r!ta e =6 e ani un o" are c$te'a "ii e 'i!e. /intre ace!tea e!te i"po!i+il ca "car unul ! nu !e tran!for"e 4n realitate. ?i!ul !e pre,int cel "ai a e!ea !u+ o for" !i"+olic %i e!te ificil pentru ne!peciali%ti !9l poat e!cifra c$t "ai aproape e a e'r. Un 'i! e!te o for"i a+il "anier e erulare. Si#"un 3reu a fo!t pri"ul care a !u!2inut c 'i!ul e!te N"area eli+erareN e principiile( ta+uurile( certitu inile( lo#ica !au pre1u ec2ile noa!tre nroa e. >n lu"ina cunoa%terii e !ine( 'i!ul pre"onitoriu e!te un eIe"plu e N"e"orie a 'iitoruluiN pe care Ho#:inii 4l con!i er teoretic po!i+il. *entru ra2ionali%ti "e"oria nu !e aplic ec$t pentru e'eni"ente( lucruri care au fo!t e1a percepute e !u+iect 4n !tarea e 'e#:e. Relati'i%tii afir" c eIi!t trecutul( pre,entul( 'iitorul %i Nlu"ea cealaltN( !u+con%tient( e un e pute" pri"i "e!a1e in trecut !au in 'iitor. E!te po!i+il ca prin inter"e iul unui 'i! ! a1un#e" N incoloN. Acea!ta eIplic e ce nu"ai 4n ti"pul !o"nului( :ipno,ei( ori a anu"itor !tri in u!e prin L.GA pute" re'e ea( retri trecutul %i pre'e ea 'iitorul. >n !tarea e 'e#:e( con%tiin2a ne re#lea, con uita. /ar 4n ti"pul !o"nului( !u+con%tientul !e tre,e%te %i( 4n anu"ite perioa e( !u+iectul uit li"itele !pa2iului %i ti"pului. Cei care cre 4n 'i!ele pre"onitorii !unt e prere c !u+con%tientul( care nu e!te nici lo#ic( nici "eto ic( e!te lip!it e ra2iune( ceea ce 4i per"ite ! !tr+at o lu"e ine it. A "i2$n acea!t ipote, ne 'o" 4ntre+aE pute" oare !c:i"+a cur!ul e!tinuluiP L.GAINII !pun /A( ar cu con i2ia ! 're". . "a" care a 'i!at( 4n "ai "ulte r$n uri( c fiul !u 'a "uri 4necat nu !9a putut opune !or2ii. >ncercarea e a9%i 4"pie ica copilul( e 2- e ani( ! !e uc la o parti e 4not nu a a'ut !ucce!. /up c$te'a ore "a"a a pri"it un telefon prin care i !e anun2a 4necarea fiului !u. . alt fe"eie a a'ut "ai "ult norocE ?i!$n c lu!tra in ca"era un e or"ea "icul !u copil !e 'a pr+u%i pe!te ptu2ul ace!tuia( la ora 5 %i -8 e "inute( cu" arta o pen ul in 'i!( acea!ta !9a tre,it %i !u+ pa!iunea !pai"ei pro'ocate e ace!t co%"ar !9a u! !9%i a uc copilul l$n# ea. >n "o"entul c$n ie%ea cu el 4n +ra2e pe u% !9a au,it un ,#o"ot infernalE lu!tra !e pr+u%ea pe!te "icul ptu2. Era 5 %i -8 e "inute. *re'e ere "a"ei a putut 4n ace!t ca, "o ifica un e!tin aparent i"placa+il

I #ERICIREA SE ANUN1 0RIN CLARVI+IUNE /in fericire 'i!ele nu anun2 nu"ai cata!trofeE . fe"eie a 'i!at c 'a c$%ti#a la cur!e pariin pe un cal nu"it /YA^ue uc. ?erific$n a oua ,i 4n 1urnal a con!tatat c eIi!t cu a e'rat un cal e cur!e cu ace!t nu"e( pe care a %i "i,at. Ace!ta a ie%it pri"ul iar fericita N'i!toareN a pri"it eIact !u"a 'i!at. Un a"erican Eric a'ea e trecut un eIa"en ificil la +iolo#ie. Cu c$te'a ,ile 4nainte e eIa"en el a 'i!at 4ntre+rile care i !e 'or pune( A trecut cu +rio eIa"enul. I!a+elle a 'i!at c 'a face un cuplu perfect cu un +r+at al crui prenu"e era Dero"e. Cu" nu cuno%tea pe ni"eni cu acel nu"e nu a at i"portan2. /up c$te'a ,ile( la o petrecere i9a fo!t pre,entat...Dero"e. /ra#o!te la pri"a 'e ere( "ai ale! c ace!ta !e"na perfect cu cel in 'i!. N ?i!ul 1oac un rol e protec2ie( ca un !unet e alar" interior@ el poate e'eni util pentru cei care cre 4n 'aloarea !a e a e'rN( afir" fai"o!ul Ho#:in SJAMI SI?ANAN/A. " VA URMA "

AN II C , 0RANA%AMA N&IUNI 0RACTICE RE#ERIT&ARE LA C&NTR&LUL I )IRI-AREA SU#LURIL&R VITALE


(Continuare la Cursul nr' $! Structura !pon#ioa! a pl"$nilor nu per"ite aproape nicio at !9i 'i " 766V( prin ur"are( 4ntot eauna 'a r"$ne aer i"pur 4n pl"$ni( ace!ta fiin aerul Nre,i ualN !pecific pe care 'a tre+ui ! ne !tr ui" pro#re!i' !9l re uce" la "ini"( eoarece aerul proa!pt a u! prin in!pira2ie( care 'e:iculea, !uflul !u+til &*RANA) !e a"e!tec cu ace!t aer Nre,i ualN pentru a fi 4n final a e'ratul no!tru aer re!pirator. *rin ur"are( cu c$t 'o" eIpira "ai profun ( cu at$t 'a fi "ai "are cantitatea e aer proa!pt( care 'e:iculea, *RANA care 'a putea intra %i cu at$t "ai pur 'a fi aerul a uctor e !ufluri 'itale !u+tile care 'a 'eni 4n contact cu !uprafa2a al'eolar. ?olu"ul e aer pe care oric$n pl"$nii no%tri 4i pot con2ine !e nu"e%te Ncapacitatea 'italN in i'i ual. Acea!t enu"ire e!te foarte corect %i !u#e!ti' 4n acela%i ti"p iar !copul nu"eroa!elor te:nici Ho#:ine re!piratorii e!te e a "ri con!i era+il acea!t capacitate. Toto at 4n!( 4nainte e a ne preocupa ! face" ! crea!c capacitatea pul"onar tre+uie ! 4n'2" a o utili,a la "aIi" pe cea e1a e care i!pune"( printr9o eIpira2ia lent %i profun . Lo#:inii i!tin# 4n #eneral - tipuri e re!pira2ieiE re!pira2ia a+ o"inal( re!pira2ia co!tal %i re!pira2ia cla'icular. Re!pira2ia Ho#:in co"plet le co"+in 4n "o ar"onio! %i flui pe toate cele - tipuri %i e aceea ea con!tituie pentru Ho#:inii 4nceptori re!pira2ia i eal.

RES0IRAIA A.)&MINAL1 Ace!ta e!te "o ul 4n care a e!eori re!pir "a1oritatea +r+a2ilor. /iafra#"a co+oar 4n "o"entul in!pira2iei %i a+ o"enul !e u"fl #ra at. Ace!ta e!te "o ul cel "ai pu2in incorect e a re!pira. Oa,a pl"$nilor !e u"ple e aer( co+or$rea rit"ic a iafra#"ei pro'oac un "a!a1 u%or %i con!tant a!upra 4ntre#ii ,one a+ o"inale( fa'ori,$n 4n acela%i ti"p +una func2ionare a or#anelor interne. Ace!t #en e re!pira2ie tre,e%te %i ener#i,ea, MANI*URA CAAKRA. RES0IRAIA C&STAL1 Se reali,ea, eprt$n u%or coa!tele %i ilat$n cutia toracic precu" !e 4nt$"pl cu foalele unui fierar. Acea!t re!pira2ie u"ple pl"$nii 4n partea e "i1loc a ace!tora@ ea face ! intre "ai pu2in aer ec$t re!pira2ia a+ o"inal nece!it$n toto at "ai "ult efort. Acea!ta e!te a%a9,i!a re!pira2ie NatleticN. Co"+inat cu re!pira2ia a+ o"inal ea antrenea, o 'entilare !ati!fctoare a pl"$nilor. Ace!t #en e re!pira2ie tre,e%te %i ener#i,ea, ANAAATA CAAKRA. RES0IRAIA CLAVICULAR1 Aerul e!te intro u! 4n pl"$ni ri ic$n aprecia+il cla'iculele. >n ace!t ca, oar partea !uperioar a pl"$nilor pri"e%te un aport e aer proa!pt. Re!pira2ia cla'icular repre,int cel "ai incorect "o e a re!pira. Ea e!te e!eori 4nt$lnit la fe"ei. Ace!t #en e re!pira2ie tre,e%te %i ener#i,ea, ?ISAU//AA CAAKRA. RES0IRAIA C&M0LET1 Re!pira2ia Ho#:in co"plet 4n#lo+ea, 4n "o ar"onio! cele - "o uri e re!pira2ie par2ial pe care ea le inte#rea, 4ntr9o !in#ur "i%care a"pl( profun %i rit"at. >n'2area ace!tei re!pira2ii !e face cel "ai +ine 4n po,i2ia culcat pe !pate@ e'entual la ne'oie ea poate fi practicat c:iar 4n pat. Iat( 4n continuare e!cri!e pe !curt fa,ele re!pira2iei Ho#:ine co"pleteE 7. 'i " c$t "ai co"plet %i profun pl"$nii( 2. r"$ne" apoi 4n reten2ie pe 'i e 'oie( fr ! eIa#er"@ -. 4n continuare la !f$r%itul reten2iei pe 'i 4ncepe" ! co+or$" lent iafra#"a %i l!" ! intre aer 4n pl"$ni( !i"ultan con%tienti,$n fluIurile e *RANA care !unt preluate 4n tot ti"pul in!pira2iei. C$n a+ o"enul 'a fi u"flat %i partea e 1o! a pl"$nilor u"plut cu aer care 'e:iculea, !uflurile e ener#ie 'ital !u+til &*RANA)... 5. eprt" lent coa!tele( 4n! fr a for2a( apoi... 8. 4n continuare ri ic" cla'iculele( u"pl$n partea !uperioar a pl"$nilor cu aer %i con%tienti," a!i"ilarea fluIurilor e *RANA. =. 4n finalul in!pira2iei r"$ne" 4n reten2ie pe plin e 'oie %i iri1" apoi fluIurile e *RANA acolo un e ur"ri" ! pro uce" anu"ite efecte e ener#i,are. >n tot ti"pul in!pira2iei( aerul tre+uie ! intre pro#re!i' 4n pl"$ni fr !aca ri( %i toto at 'o" percepe preluarea ener#iei !u+tile &*RANA) 4n fluI continuu. Nu tre+uie eci ! face" nici un ,#o"ot atunci c$n re!pir". E!te prin ur"are foarte i"portant ! re!pir" 4n tcere.

UN S#AT #&ARTE IM0&RTANT Mintea Ho#:inului tre+uie ! fie concentrat 4n 4ntre#i"e a!upra actului re!pirator. C$n ne9a" u"plut pl"$nii co"plet r"$ne" 4n reten2ie pe plin e 'oie focali,$n *RANA acolo un e e!te nece!ar %i eIpir" apoi lent 4n or inea in!pira2iei &a+ o"inal( toracic( cla'icular). EIpira2ia 'a fi flui ( lent( fr !aca ri !au efort. La !f$r%itul eIpira2iei a+ o"enul e!te in nou retra! 4nuntru fr a fi contractat eIce!i'. Continu" apoi in!pir$n 4n acela%i fel. *ute" prelun#i ace!t eIerci2iu oric$t e "ult ori". El nu tre+uie nicio at ! ne pro'oace !en,a2ii e 1en !au o+o!eal ac e!te eIecutat corect. El poate fi practicat 4n orice "o"ent( e fiecare at c$n ne rea"inti" e el( c:iar %i la !er'iciu !au 4n ti"p ce "er#e" %i 4n #eneral 4n orice oca,ie a ec'at. Tre+uie ! ur"ri" c$t "ai e! ! re!pir" con%tient %i c$t "ai co"plet po!i+il( 4ncetul cu 4ncetul 'o" o+$n i o+i%nuin2a firea!c e a re!pira co"plet( iar calitatea %i cantitatea re!pira2iei noa!tre !e 'a a"eliora pe "!ur ce pro#re!". E!te foarte i"portant pentru a pro#re!a con!tant ! ne re,er'" 4n fiecare ,i un "o"ent fiIat la ale#ere & i"inea2a c$n ne !cul" !au !eara( 4nainte e a a or"i( ace!t antrena"ent e!te foarte fa'ora+il) pentru a practica cu con%tiin2a fer" focali,at re!pira2ia Ho#:in co"plet ti"p e c$te'a "inute. C$n ne !i"2i" o+o!i2i( epri"a2i( e!cura1a2i( e!te foarte +ine ! practic" c$te'a re!pira2ii Ho#:ine co"plete e'oc$n o !tare e +ucurie %i opti"i!"@ 'o" re"arca rapi c o+o!eala 'a i!pare ca prin far"ec iar ener#ia noa!tr "ental !e 'a a"plifica( toate ace!tea per"i2$n u9ne ! ne pute" relua acti'itatea cu un elan re4nnoit. Ca %i eIpira2ia( in!pira2ia la r$n ul !u tre+uie ! fie !ilen2ioa!( lent( flui %i cal". Nu e!te +ine ! ne u"fl" pl"$nii precu" o "in#e e fot+al !au precu" o ca"er e cauciuc. E!te nece!ar ca tot eauna ! re!pir" u%or %i ! nu for2" nicio at. S ne a"inti" "ereu faptul c re!pira2ia Ho#:in co"plet i eal e!te 4nainte e toate *R.3UN/( LENT( SILENBI.AS( CALM. Mai ale! 4n ca,ul !e entarilor !e pro uc acu"ulri e !$n#e !au con#e!tii 4n iferite or#ane. Circula2ia !an#'in 4ncetinit pro'oac a e!eori o u,ur %i o 4"+tr$nire pre"atur a or#ani!"ului. Re!pira2ia Ho#:in co"plet nu la! ca circula2ia !an#'in prin or#ane ! !e 4ncetinea!c p$n 4ntr9at$t 4nc$t ! !e for"e,e !ta#nri noci'e ale !$n#elui. Efectul e !u#ere( e a!pira2ie pro'ocat e re!pira2ia Ho#:in profun con!tituie una intre cele "ai co"pleIe le#turi 4ntre re!pira2ia Ho#:in co"plet %i circula2ia !an#'in. Un eIe"plu citat e octorul 3RITSCAE ne 'a l"uri %i "ai +ine ace!t "ecani!". Marea 'en care uce 4n per"anen2 ctre ini" !$n#e pro'enit e la ficat e!te 4n "o re#ulat 'i at prin a!pira2ia pe care pl"$nii 4n ti"pul re!pira2iei o eIercit a!upra ei. /ac !$n#ele 'eno! :epatic nu !e !cur#e c$t "ai li+er( ficatul !e u"fl %i !e con#e!tionea, uneori( fapt care are repercu!iuni noci'e a!upra circula2iei !$n#elui pro'enin in tu+ul i#e!ti' %i e aici re,ult o i#e!tie e!tul e pertur+at. Re!pira2ia Ho#:in co"plet( profun %i lent eli"in aproape in!tantaneu acea!t !tare con#e!tionat a ficatului( eoarece pl"$nii a!pir efecti' eIce!ul e !$n#e cu"ulat 4n ficat( care a!tfel !e !cur#e 4n partea reapt a ini"ii. /e altfel !e %tie c "i%crile iafra#"ei %i ale cutiei toracice eIercit o influen2 con!i era+il e accelerare a!upra circula2iei 'enoa!e 4n 4ntre#ul or#ani!". In!pir$n noi nu a!pir" oar aer %i ener#ie !u+til &*RANA) 4n pl"$ni ci po"p"( e a!e"enea !$n#e 4n toate 2e!uturile corpului. /up cercetrile lui *. AEGER( 4n "o"entul 4n care pl"$nii con2in cea "ai "are cantitate e aer ei con2in( e a!e"enea( 4n acela%i ti"p( cantitatea "aIi" e !$n#e. Atunci c$n ( 4n pri"a fa, a re!pira2iei( iafra#"a co+oar %i !e aplati,ea,( 'ena ca'

inferioar 4"pin#e !$n#ele ctre ini" eoarece pere2ii !i !unt 4ntin%i. Splina +eneficia, %i ea con!i era+il e efectele re!pira2iei Ho#:ine profun e. *rin ur"are re!pira2ia Ho#:in co"plet %i profun e!te un puternic N"otorN al !i!te"ului circulator. Ini"a e!te o 'erita+il Npo"pN care propul!ea, !$n#ele 4n re2eaua arterial( 4n ti"p ce pl"$nii fac !er'iciul e po"p a!piratoare a!upra circula2iei 'enoa!e. Circula2ia epin e prin ur"are e func2ionarea corect %i co"ple"entar a celor ou po"pe "otrice. Re!pira2ia e!te eci tonicul ini"ii prin eIcelen2. Sc:i"+urile e #a,e in pl"$ni( a+!or+2ia e oIi#en %i e C.2 !e fac "ult "ai +ine atunci c$n re!pira2ia e!te profun ( co"plet %i LENT. /up afir"a2iile lui Jalter Mic:el E N/ac 'entila2ia pul"onar nu e!te co"plet( a+un ent %i lent( !uprafa2a care tre+uie oIi#enat 4%i pier e inte#ritatea( iar fiIarea oIi#enului !e face pro!t 4n pofi a pre,en2ei fer"en2ilor. *entru un !c:i"+ e #a,e opti"( tre+uie ca !$n#ele 'eno! !9%i a apte,e lent pre!iunea !a la cea a aerului al'eolar. *re!iunile !e apropie atunci c$n aerul al'eolar r"$ne "ult ti"p 4n contact cu !$n#ele. Apropierea "aIi" 4n acea!t irec2ie e!te atin! atunci c$n aerul r"$ne 78 9 26 !ecun e 4n al'eole. ?ite,a e circula2ie a !$n#elui %i ti"pul 4n care aerul r"$ne 4n al'eole( cu alte cu'inte 'olu"ul pe "inut %i "o ul e a re!pira eter"in( a'$n o i"portan2 e#al( !c:i"+urile e #a,e la ni'elul pl"$nilor. *ute" eci "ri con!i era+il !uprafa2a e ifu,iune in!pir$n profun %i r"$n$n un inter'al opti" e ti"p cu aerul 4n piept. A!tfel !e "re%te !uprafa2a e eficacitate a pl"$nilor eoarece toate al'eolele( e o+icei inacti'e 4n re!pira2ia curent( !unt pu!e 4n ac2iune. Lec2ia e!en2ial pe care "e icina tre+uie !9o 4n'e2e in ace!te fapte e!te c o u"plere profun al'eolar e!te nece!ar unei oIi#enri c$t "ai +une@ 4ntr9a e'r( %i Ho#:inii %tiu( tre+uie ca un nu"r c$t "ai "are e al'eole ! participe la acea!t ac2iune( pentru a "ri a!tfel !uprafa2a e ifu,iune@ e a!e"enea tre+uie( confor" teoriilor fi,iolo#ilor( ca aerul in!pirat ! !tea ti"p e 78928 e !ecun e 4n al'eole pentru a !e o+2ine un !c:i"+ c$t "ai co"plet po!i+il e #a,e 4n ti"pul re!pira2ieiN. A!tfel ni !e arat c$t e i"portant e!te rit"ul re!pira2iei %i "ai ale!( cu" influen2ea, re!pira2ia LENT re!pira2ia 2e!uturilor care( prin acea!t "o alitate !i"pl( "re%te con!u"ul e oIi#en 4n tot or#ani!"ul "ai "ult ec$t ar putea !9o fac orice terapeutic "e ica"entoa!. /octorul D. *e!c:ier apuneaE NToate tul+urrile or#anice !au func2ionale care creea, !tarea e +oal !unt influen2a+ile( ac nu total 'in eca+ile( prin re!pira2ia 'oluntar profun %i co"pletN. Cei care !ufer e +ron%ite( a!t" %i e e"fi,e" !unt in'aria+il per!oane care re!pir pro!t %i in!uficient. Re!pira2ia 'oluntar( profun %i co"plet e!te "i1locul cel "ai i"portant e care i!pune" pentru a "ri foarte "ult re,i!ten2a or#ani!"ului. /ac i"inu" re,i!ten2a or#ani!"ului prin nu contea, ce "i1loc 'o" 'e ea e!tul e repe e c "icro+ii p$n atunci inofen!i'i 'or e'eni +ru!c a#en2i ai infec2iilor &*a!teur). Seroterapia cunoa%te e%ecuri "ultiple la fel ca %i !ulfa"i oterapia !au peniciloterapia eoarece unele re"e ii( cu" ar fi %i ace!tea( nu au nici o ac2iune irect a!upra a#entului infec2io!. /in contr( !9a !ta+ilit c anu"ite !tri ale !$n#elui !au ale u"orilor &te"peratur( en!itate( '$!co,itate !au pur %i !i"plu pA) !unt !uficiente pentru a i!tru#e un a#ent infec2io! fr a1utorul 'reunei terapeutici "e ica"entoa!e an#renat con%tient in eIterior. 3iecare intre noi %tie c eIi!t o i"unitate natural. Acea!ta e!te a e!eori atri+uit unui ec:ili+ru ionic al !$n#elui. Ea epin e eci la r$n ul !u e re!pira2ie care( ac2ion$n a!upra pA9 lui u"orilor( ac2ionea, a!tfel a!upra pA9lui opti" al "icro+ilor. Ea a uce o re#lare opti" a ec:ili+rului aci 9+a,( re#lare care e!te re4nnoit %i re!ta+ilit cu fiecare re!pira2ie per"i2$n a!tfel or#ani!"ului ! "en2in nealterat !au !9%i re#!ea!c pA9ul 'ital.

/ac re!pira2ia 'oluntar profun nu e!te 4ntot eauna !uficient pentru a co"+ate rapi "ala iile infec2ioa!e ea !u!2ine totu%i con!i era+il a#entul care ne a1ut ! r"$ne" neafecta2i e +oli !au ! ne 'in ec" pe o cale natural. Ea 4i a!i#ur e a!e"enea or#ani!"ului "i1loacele nece!are care 4i per"it ! e'ite a!e"enea !itua2ii( a'$n prin ur"are un i"portant rol pre'enti'. R"$ne" %i acu" ui"i2i 4n fa2a clar'i,iunii %i 4n2elepciunii Ho#:inilor care au !ta+ilit e "ai "ulte "ilenii re#ulile %i te:nicile opti"e care fac po!i+il o re!pira2ie i eal. Ei reco"an a e!eori ! re!pir" ca %i cu"( la na%terea noa!tr( a" fo!t 4n,e!tra2i &4ntoc"ai ca %i cu" a" fi pri"it o "o%tenire anu"e) cu un anu"it nu"r poten2ial e re!pira2ii pe care ur"ea, ! le reali,"( %i c 'ia2a noa!tr poate e cele "ai "ulte ori uce p$n la epui,area co"plet a ace!tui capital 'ital &nu"rul e re!pira2ii care ne9a fo!t at 4n func2ie e Far"a proprie). /ac 'o" cre e fer" 4n acea!t afir"a2ie( a 4n2elep2ilor Ho#:ini( 'o" ur"ri ! a'e" #ri1 e "o ul 4n care re!pir" eoarece acea!ta ne poate a1uta foarte "ult. >n concep2ia Ho#:in "ilenar( a re!pira 4n!ea"n a tri. /ar a re!pira foarte lent %i fr efort 4n!ea"n( e a!e"enea( a tri "ult ti"p plin e for2( opti"i!" %i 4ntr9o !ntate eplin. /ac pentru practica corect a ASANAS9urilor tre+uie 4n preala+il ! a'e" !to"acul aproape #ol( ele nece!it$n o 2inut c$t "ai Nle1erN %i un loc a ec'at( re!pira2ia Ho#:in 'oluntar %i co"plet !e poate practica oriun e %i oric$n ( ac +ine4n2ele! a'e" !to"acul aproape #ol( put$n c:iar( ! ac2ion" a!tfel 4nc$t cei in 1ur nici ! nu9%i ea !ea"a ce face". E!te c:iar foarte +ine ! ne 4ncepe" ,iua cu c$te'a re!pira2ii Ho#:ine profun e( lente %i flui e c:iar r"$n$n 4n pat( 4n ti"pul celor c$te'a "inute pe care uneori le acor " !trii !pecifice e trecere e la !tarea e !o"n la !tarea e tre,ire. Apoi( 4n finalul con%tienti,rii care ur"ea, up relaIarea ulti" in ca rul %e in2ei e ASANAS e!te +ine ! ne o+i%nui" ! re!pir" Ho#:in co"plet 4n ace!t "o . /ac uneori a'e" oca,ia ! "er#e" pe 1o! atunci c$n ne uce" la !er'ici e!te +ine ! re!pir" tot 4n acela%i fel. Atunci( 4n ti"p ce "er#e"( 'o" in!pira profun ( co"plet ti"p e = pa%i( ne 'on re2ine !uflul pe plin e 'oie ti"p e - pa%i %i e'entual 'o" face ca eIpira2ia noa!tr ! ure,e 72 pa%i. Apoi 'o" re!pira o at !au e ou ori e 'oie %i relu" in nou. Ca re#ul #eneral( atunci c$n eIer!" re!pira2ia Ho#:in co"plet 4n "er!( eIpira2ia tre+uie pe c$t po!i+il ! ocupe un ti"p e ou ori "ai "ult ec$t in!pira2ia( fie c reali," reten2ia pe 'i !au pe plin !au nu. C$t "ai e! 4n ti"pul ,ilei( 4n "er!( la !er'ici !au 4n orice alt parte( e fiecare at c$n !unte" cu !to"acul aproape #ol %i c$n ne rea"inti" e re!pira2ia Ho#:in co"plet e!te foarte util ! reali," c$te'a re!pira2ii Ho#:ine profun e( co"plete %i lente. Seara pute" e a!e"enea ! intro uce" o anu"it perioa fie c:iar !curt e re!pira2ii Ho#:ine co"plete. 3cut c:iar %i 4n pat( ea ne 'a a1uta ! or"i" "ai u%or %i ! ne o i:ni" "ai +ine. A!tfel( acu"ul$n !curte ar frec'ente %e in2e e re!pira2ii Ho#:ine co"plete 4n cur!ul ,ilei( ne 'o" con'in#e rapi e a'anta1ele incalcula+ile ale re!pira2iei Ho#:ine 4n care !e con%tienti,ea, fluIurile e ener#ie 'ital !u+til &prana). "S#RIT" ALIMENTAIA %&G(IN1 )E CE IN)IC1 %&GA EVITAREA C&NSUMULUI )E +A(1R Alturi e Ho#:ini( "ul2i cercettori nu"e!c ,a:rul N"oartea al+N. /up carne( el ocup 4nt$iul loc 4n !curtarea 'ie2ii. Ga:rul in o+i%nuin2 &care poate e'eni toIico"anie) e!te apreciat ca unul in cele "ai ure ro#uri. >n e"nul N a2i copiilor ulciuriN con2ine un 'iciu e fon ( 4ntre2inut e i#noran2a prin2ilor %i e propa#an a e%n2at a fa+rican2ilor e ,a:aroa!e. 0tia2i c un litru e +utur tip Cola con2ine 766 9 786 #ra"e e ,a:r &22 cu+uri) %i !u+!tan2e eIcitante

ec:i'alente cu - ce%ti e cafeaP Sfecla e ,a:r !e co"pune in pe!te 86 e con!tituen2i cuno!cu2i@ ,a:rul nu"ai in unulE ,a:aro,a. >n%eltor prin #u!t( el !t$rne%te 4n or#ani!" o furtun e e,ec:ili+re &toat lu"ea %tie c ulciurile pro'oac ia+et( fa'ori,ea, epuneri e cole!terol %i !upun ini"a la eforturi !upli"entare). Sintetic !pu!( plti" plcerea #u!tati' cu felii e !ntate. 0i totu%i( ,a:rul 9 ne !pune c:i"ia9 e e natur or#anic. Afir"a2ie a e'rat( ar inco"plet. *rin rafinare el 4%i pier e en,i"ele %i to2i ceilal2i con!tituen2i at$t e nece!ari 'ie2ii. A1un#e ! fie 4n i,ar"onie cu Natura toc"ai prin aceea c 4i lip!e!c cele 269 -6 e ele"ente nutriti'e( alturi e care a coeIi!tat 4n !fecla %i tre!tia e ,a:r. Spre a fi "eta+oli,at( ,a:rul fur in re,er'ele or#ani!"ului calciu( "a#ne,iu( cro"( 'ita"ina O7( en,i"e. A'entura lui 4n corpul no!tru e intere!ant( ar foarte periculoa!. Str+ate cu u%urin2 inte!tinul !u+2ire %i a1un#e 4n !$n#e. *ro'oac "o ificarea !$n#elui %i o !tare e :iper#lice"ie. Apare( e 4n at( o rapi eIcitare fi,ic %i p!i:ic. *ancrea!ul pri"e%te un !oc %i !ecret "ai "ult in!ulin ec$t nor"al( cu con!ecin2e 4n !c erea ,a:rului in !$n#e !u+ "e ie. /up 76 9 78 "inute !e in!talea, o !tare e :ipo#lice"ie care !e "anife!t prin o+o!eal. /e ata acea!ta a +iciuit %i ficatul( care 4%i tran!fer o parte in re,er'a e #luci e 4n !$n#e. Alternan2ele ace!tea ere#lea, "eta+oli!"ul %i epui,ea, !i!te"ul ner'o!. Nu e pu2ine ori au pe c$te unii reco"an $n ( 4n ca,uri e +oli e ini"( Npentru 4ntrireN c$te un cu+ule2 e ,a:r !au 792 pa:are e ap 4n ulcit cu ,a:r. E o inep2ie. /up ar erea rapi a ,a:rului( ur"ea, o periculoa! !tare e :ipo#lice"ie. 3aptul c ,a:rul e!te eli"inat e or#ani!" con!tituie cea "ai +un o'a c( pentru corp( el e!te o otra'. A2i re2inut( e!i#ur( #ene,a ia+etuluiE prin repetate con!u"uri eIa#erate e ,a:r( pancrea!ul 4%i epui,ea, re,er'ele e fa+ricare a in!ulinei. *e e alt parte( or#ani!"ul 4%i "o+ili,ea,( pentru neutrali,area ,a:rului( re!ur!ele e calciu( 4n etri"entul !i!te"ului o!o! %i al enti2iei care e'in in ce 4n ce "ai fra#ile. S9a con!tatat c aortele per!oanelor ece ate e infarct "iocar ic con2in "ai pu2in cro" ec$t ale celor ece ate e alte +oli !au c:iar e +tr$ne2e. Ace!t eficit cronic e!te( fr 4n oial( pu! 4n !ea"a con!u"ului e ,a:r rafinat. Ga:rul e!te %i un :o2 e "a#ne,iu( 4"piet$n a!upra i"unit2ii or#ani!"ului. Una in "arile cau,e ale in!talrii cancerului e!te( 4n afara a"plificrii ener#iei LIN &M) caren2a e "a#ne,iu. Neutrali,area 'ita"inei O7 pro'oac +oli ale !i!te"ului ner'o!( tul+urri e "e"orie( palpita2ii( a"e2eli( ulcere ale !to"acului %i #a"+ei( e#erturi( +oli e circula2ie. .r#ani!"ul 4%i ia "!uri e precau2ie( !e apr e a!altul ,a:rului( ar pre2ul e prea "are. 7nlocuitori ai 8aI4rului pe care Qo5Iinii Ei recoman34/ 7) cel "ai +un 4nlocuitor e!te "ierea natural@ 2) 4n ca,ul 4n care nu a'e" "ereu "iere !au ne e!te ificil procurarea ace!teia atorit pre2ului ri icat !au lip!ei( pute" recur#e( pentru a e'ita "ultiplele efecte noci'e pe care le eclan%ea, 4n corp con!u"ul e ,a:r la a%a9 ,i!ul GAAAR IN?ERTIT. Iat re2etaE 7 F# ,a:r( 586# ap( o lin#uri2 ra! e aci citric !au aci tartric &!are e l"$ie) !e a"e!tec %i !e fier+ 76 "inute. Se colectea,( "ereu( !pu"a cu o lin#ur e le"n. Se o+2ine un a"e!tec e ou "ono,a:ari e &#luco,a %i fructo,)( cu putere e 4n ulcire u+l fa2 e ,a:r. *rin faptul c con2ine aci citric( pre'ine anu"ite "ala ii. Se %tie e a!e"enea c aci ul citric !pore%te a!i"ilarea calciului 4n inte!tin( contri+uie la co"+aterea %i 'in ecarea ra:iti!"ului( pro'ine for"area calculilor renali( i,ol' ura2ii &!rurile aci ului uric) %i are certe propriet2i antiinfec2ioa!e.

AN II " C A-NA C(A;RA


(continuare 3in cursul nr' $! *rintre feno"enele paranor"ale care !ur'in 4n ca,ul acti'rii epline a centrului ADNA CAAKRA !e afl %i pre,icerea( cuno!cut 4n antic:itate !u+ nu"ele e arul profe2iei. *er!oanele care au ADNA CAAKRA foarte ina"i,at o+$n e!c facultatea eItraor inar e a pre,ice lucruri %i !itua2ii ce !e 'or 4nt$"pla 4n 'iitor( c:iar pe!te ,ile( !pt"$ni( !ute !au "ii e ani %i( e a!e"enea( ele pot e!crie cu o u%urin2 !urprin,toare !itua2ii %i 4nt$"plri ce !9au petrecut 4n trecutul c:iar foarte 4n eprtat. Un ca, foarte intere!ant 4n acea!t irec2ie e!te !en,iti'ul olan e, GERAR/ CR.ISSET care( e a!e"enea( practic L.GA( capacit2ile !ale e pre,ictor fiin at$t e "ari 4nc$t el a or#ani,at "ai "ulte eIperien2e e autentificare a puterilor !ale uluitoare 4"preun cu profe!orul J.A.C. TENAAE33 %i cu fai"o!ul cercettor 4n o"eniul parap!i:olo#iei AANS OEN/ER. >n cur!ul ace!tor eIperien2e( CR.ISSET a co"unicat cu 2 !pt"$ni 4nainte ce per!oan 'a ocupa un anu"it !caun 4ntr9o !al e !pectacol up ce 4n preala+il i !e punea la i!po,i2ie nu"ai planul 9 !c:i2 e i!punere a locurilor in acea !al. >n iunie 7C8- !9au or#ani,at a!tfel e eIperien2e 4ncununate e !ucce!. >"preun cu clar',torul CR.ISSET 4n cole#iile *alatinului in .lan a. E!te e"n e re"arcat c nici unul intre cei care au participat 4"preun cu CR.ISSET la ace!te eIperien2e e pre,icere nu fu!e!er "ai 4nainte nicio at 4n ora%ele 4n care au a'ut loc ace!te eIperien2e. >n cur!ul ace!tor !erii e eIperien2e uluitoare( pre,ictorul CR.ISSET a fcut la NEUSTA/T( pe JINSTRASSE( la orele 75( o pre,icere cu pri'ire la o per!oan care ur"a ! ocupe un anu"it loc 4ntr9o !al e !pectacol pentru a a!i!ta la repre,enta2ia ce ur"a ! ai+ loc la o anu"it or( !eara( 4n aceea%i ,i 4n ora%ul olan e, *IRMASENS. *e un plan 9!c:i2 repre,ent$n a%e,area unui anu"it nu"r e !caune( 'erificatorii au in icat !caunul cu nu"rul <8 %i( 4n continuare( pre,ictorul %i Ho#:inul CR.ISSETT a ictat la "a#netofon un anu"it nu"r e a"nunte foarte clare %i preci!e e!pre 'iitorul ocupant al acelui !caun ce !e afla 4n !ala e !pectacol. /up pre,icerile !ale( per!oana care ur"a ! ocupe ace!t loc era o oa"n 4n '$r!t e 'reo -6 e ani( 4"+rcat cu o +lu, al+( care frec'enta a e!eori un e ificiu e culoare ro%ie cu colona e %i !cri 4nalte %i care oa"n ur"a ! ai+ recent o con'er!a2ie ani"at e!pre SILEGIA /E SUS !au care 'a citi e!pre ace!t !u+iect. Tot cu acea!t oca,ie( CR.ISSET a "ai perceput %i a ictat e!pre acea per!oan c 'e e 4n ur" un ,"eu care nu !e ri ic e la p"$nt( ceea ce !e"nifica pentru el( 4n confor"itate cu un pro'er+ olan e,( un o+iecti' !au cu alte cu'inte un !cop pe care acea fe"eie 'rea !9l atin# ar care 4n ciu a eforturilor !ale nu !e reali,ea,. Ace!t !cop !e referea la un +r+at &care a fo!t e!cri! apoi 4n "o preci! %i care a'ea un anu"it proiect 4n "inte). >n continuare clar',torul a !pu! c inter'en2ia oa"nei 4n cau, 'a 4"pie ica reali,area acelui proiect( 4n final( CR.ISSET a "ai in icat c 'e e un port92i#aret e culoare 'er e( la 'e erea cruia oa"na re!pecti' !e !tr$"+. *re,ictorul CR.ISSET a propu! cu ace!ta oca,ie co"pletarea ace!tei eIperien2e paranor"ale a NSCAUNULUI G.LN cu o ET*ERIENB /E

*SIA.METRIE &perceperea prin clar'i,iune a 4nre#i!trrilor !u+tile ener#etice ce eIi!t 4ntr9un o+iect atorit utili,rii !ale e ctre o per!oan). El a cerut eci( 4n co"pletarea ace!tei eIperien2e ca 4n a+!en2a lui &a lui CR.ISSET) ! !e a une unele o+iecte YY la 4nt$"plareYY apar2in$n per!oanelor in a!i!ten2 &care erau pre,ente la acel !pectacol) %i e a le epune apoi 4ntr9o ca"er alturat. C$n !u+iectul pri"ei eIperien2e ur"a ! fie i entificat( tot ace!ta ur"a apoi ! alea# un o+iect intre cele care fu!e!er u!e 4n ca"era alturat. >n continuare( pre,ictorul CR.ISSET a "ai ictat apoi pe +an a e "a#netofon ur"toarea e!criere E N? o ca! care !e afl un e'a pe o colin. >n acea!t ca! reali,e, c e!te 'or+a e un trata"ent ce !e face cu ultra!unete. Cel care face ace!t trata"ent re!i"te ureri 4n re#iunea rinic:ilor. 0tiu( e a!e"enea( c fo%tii locatari ai ace!tei ca!e erau e reli#ie orto oI %i erau foarte cre incio%i. Tot 4n acea!t ca! cine'a a c$ntat NSonata Neter"inatN a lui OEETA.?EN %i a 4ntrerupt9o la un "o"ent at in cau,a faptului c pianul era e,acor at. Aproape e acea!t ca! trece un ru" ce !e afl 4n 'ecintate %i care urc... "ai ' ( e a!e"enea( un #olf.N *e!te 286 e per!oane care erau pre,ente 4n re!pecti'a !al au a!i!tat la 'erificarea ace!tei pre,iceri fcute e CR.ISSET cu pri'ire la per!oana ce ur"a ! !e afle 4n !ala in ora%ul *IRMASENS. >n plu!( tre+uie ! "ai a"inti" c 4n acea!t !al e !pectacol locurile nu erau nu"erotate %i "ai eIi!tau c:iar !caune care nu !e #!eau repro u!e pe acel plan( ace!tea afl$n u9 !e pla!ate l$n# !trapontina. Intr$n 4n !al( 4"preun cu ace!ta( eIact 4nainte e 4nceperea !pectacolului( at$t CR.ISSET c$t %i cei oi profe!ori au recuno!cut i"e iat pe oa"na cu pri'ire la care clar',torul fcu!e pre,iceri "ai 4nainte. Ea !e afla pe un !caun la 2 locuri e cel e pe plan( !caun care purta 4n! pe plan nu"rul <-. Ea a'ea -2 e ani %i purta o +lu, al+. Sin#urul e ificiu e culoare ro%ie 4n ora%ul *IRMASENS( cu colona e %i !cri 4nalte( era capela ci"itirului. A!cult$n 4nre#i!trarea pe +an a lui CR.ISSET ea a recuno!cut uluit c fu!e!e cu 2 ,ile 4nainte acolo cu oca,ia unei 4n"or"$ntri. >n acele "o"ente ea a relatat c !9a #$n it inten! la o cere"onie funerar ce a'u!e!e loc 4n aceea%i capel 4n anul 7C52. >n acea perioa ea 4%i fcea "ulte #ri1i pentru un prieten ce !e afla 4n Ru!ia. Cu o ,i 4naintea eIperien2ei reali,ate e CR.ISSET( 4n ora%ul *IRMASENS ea toc"ai pri"i!e o !cri!oare e la ace!ta 4n care o anun2a c 4ntre ti"p !9a 4n!urat. Ea a fo!t cu at$t "ai !urprin! ! con!tate c pe +an a e "a#netofon pre,ictorul CR.ISSET l9a e!cri! 4ntr9un "o foarte preci!. >n re!pecti'a !cri!oare ace!t o" toc"ai 4i propunea e a relua le#tura lor inti". Acea!t propunere o %oca!e profun %i ea art c refu,a!e &in i#nat ! a "it a%a ce'a( ar 4n #$n . . at( "ai e"ult( acela%i +r+at e!cri! e CR.ISSET 4i fcu!e ca ou un port92i#aret #al+en cu un#i 'er,i. 3aptul c 4n 'i,iunea9 pre,icere pe care CR.ISSET a a'ut9o e!pre ea( a !e!i,at c ea face o !tr$"+tur la 'e erea ace!tui port92i#aret !e"nifica i!pre2ul profun pe care ea 4l a'ea acu" pentru ace!t o". Tot cu o ,i 4nainte( ace!tei oa"ne toc"ai i !e arta!e o carte intitulat NMono#rafia pro'inciei SILEGIAN( care acu" !e afla pe "a!a !a 4n !ufra#erie %i care 4i fu!e!e a u! e un 'i,itator care toc"ai !o!i!e e cur$n . *er!oana9 !u+iect al ace!tei eIperien2e uluitoare( a fo!t eci i entificat foarte clar %i !9a o'e it cu acea!t oca,ie &acea!ta nu era nici pri"a %i nici ulti"a o'a a lui CR.ISSET) c pre,ictorul !e!i,a cu o preci,ie uluitoare #$n urile %i c:iar !trile afecti'e ale !u+iec2ilor cu pri'ire la care reali,a apoi cu anticipa2ie pre,iceri eIacte. /up cu" !e con'eni!e( !upli"entar 4n 'e erea co"pletrii ace!tei eIperien2e( 4n continuare re!pecti'a oa"n a ale! up aceea la cererea profe!orilor un anu"it o+iect printre cele ce fu!e!er pu!e 4n ca"era 'ecin( o+iectul ale! e acea!t fe"eie a fo!t un toc pentru oc:elari( e culoare ro%ie. A!cult$n 4n continuare 4nre#i!trarea pe +an e "a#netofon fcut e CR.ISSET( proprietarul o+iectului 4n cau, &tocul pentru oc:elari) a confir"at uluit c 4ntr9 a e'r locuia pe o colin( 4ntr9o ca! 4n fa2a creia era un ru" e 2ar ce ucea pe o crea!t %i

for"a un #olf ce per"itea ! te po2i 4ntoarce. Unii locatari in acea ca! 4n care el locuia erau e reli#ie orto oI. Unul intre ace%tia toc"ai 'or+i!e e un trata"ent cu ultra!unete ce ur"a ! fie fcut e "a"a !a( +olna' e rinic:i. *re,icerea cu pianul e,acor at era %i ea eIact. A!tfel c eIperi"entatorii au con!tatat c 4n acea ca! cu a e'rat !e c$nta!e( fr ca po!e!orul tocului e oc:elari ! %tie atunci( NSonata Neter"inatYY a lui Oeet:o'en la un pian e,acor at ce !e afla 4n acea ca!. Unele per!oane !ceptice pot 4ncerca ! i!cre ite,e a!tfel e !erii e pre,iceri care au fo!t ulterior confir"ate cu ar#u"ente cla!ice e #enulE NCine nu !9a aflat 'reo at 4ntr9un e ificiu e culoare ro%ie cu colona eP Cine e!te acela care nu a a'ut la 'e ere o lucrare e!pre SILEGIAP Cine oare nu !9a 4nt$"plat ! c$nte 4ntr9o ,i o !onat e Oeet:o'en pe un pian e,acor atPN Cel care #$n e!c c e!te ca,ul ! !e folo!ea!c e a!tfel e ar#u"ente !i"pli!te uit 4n! c aici e!te 'or+a e pre,iceri foarte preci!e fcute oarecu" la co"an care !e refer la per!oane !urprin,tor e clar e!cri!e inainte. La o anali, luci reali,at a!upra faptelor apare e'i ent c 4ntre per!oanele e!cri!e %i pre,icerile fcute eIi!t o le#tur lo#ic( 4n plu! a!ocierea eIperien2elor e pre,icere cu pri'ire la per!oana ce 'a ocupa un anu"it loc 4ntr9o !al e !pectacol c$t %i eIperien2a !upli"entar referitoare la pre,icerea ale#erii e o+iecte con uce 4n ulti"i in!tan2 la o u+l confir"are a pre,icerilor reali,ate e CR.ISSET. A%a9,i!a 4nt$"plare 4n a!tfel e concor an2e uluitoare e!te foarte i"pro+a+il( %an!a potri'irii 4n ca,ul ace!tor pre,iceri fiin e 7 la 766 e "iliar e la acea!t !erie confir"at cu o preci,ie !tupefiant. >n plu!( tre+uie ! "ai a'e" 4n 'e ere c ace!te con!tatri9pre,iceri fcute e CR.ISSET atorit tre,irii centrului e for2 ADNA CAAKRA pri'e!c !itua2ii "ateriale eIi!t$n e1a 4n "o"entul eclara2iilor !ale( ceea ce face ca ele ! pun 4n e'i en2 feno"ene e clar'i,iune %i percep2ie !u+til e natur telepatic. Se cu'ine( e a!e"enea( ! re2ine" c 4n ca,ul ace!tei eIperien2e e pre,icere pe care( CR.ISSET a reali,at9o !u+iectul eter"inat prin ale#erea unui o+iect nu era 4nc cuno!cut 4n acel "o"ent. Ale#erea tocului e oc:elari 4n ca,ul ace!tei eIperien2e epin ea e o :otr$re aparent i"pre'i,i+il a per!oanei ce ocupa !caunul oarecu" inainte e!e"nat( nu"ai acea!t per!oan e acolo fiin e!cri!. *rin ace!t eIperi"ent e pre,icere( confir"at ulterior !e o'e ea a!tfel clar realitatea !tr'ec:iului icton Ho#:inE NNIMIC NU ESTE >NTM*LAT.R( T.T CEEA CE SUR?INE RE*REGINT . ANUMIT NECESITATE( CEL MAI A/ESEA NECUN.SCUTN. Ace!te uluitoare eIperien2e confir"ate ulterior %i autentificate ca eIacte au e"on!trat eIi!ten2a capacit2ii celei "ai conte!tate intre percep2iile eItra!en,orialeE *REGICEREA. >n concep2ia Ho#:in feno"enele e pre,icere con%tient !unt 4n !tr$n! le#tur cu un anu"it #ra e tre,ire %i e,'oltare a centrului e for2 ADNA CAAKRA. Anu"ite eIperien2e e natur parap!i:olo#ic referitoare la feno"enul e pre,icere care utili,ea, "eto a e e!criere cu anticipa2ie a per!oanei ce ur"ea, ! ocupe un anu"it loc e!e"nat e o co"i!ie e oa"eni e %tiin2 4ntr9o !al e !pectacol( la o anu"it or cu 2 !au c:iar - !pt"$ni 4nainte e ace!t !pectacol a fo!t actual"ente "ult perfec2ionat@ la ora actual 4n anu"ite eIperien2e parap!i:olo#ice e confir"are a feno"enelor e pre,icere( ale#erea !u+iec2ilor %i locurilor !e face prin tra#ere la !or2i( 4n plu! pre,icerile reali,ate atunci !unt co"unicate tuturor participan2ilor la ace!te eIperi"ente %i uneori c:iar unor #rupe e control eIterioare( 4n ur"a re,ultatelor confir"ate e uc$n u9!e un anu"it #ra e !pecificitate. >n cercetrile %tiin2ifice parap!i:olo#ice ace!t #ra e !pecificitate e!te apoi eIpri"at cantitati' 4n procente %i folo!it a!tfel 4n calculele e autentificare a re,ultatelor. E!te e"n e a"intit c 4n 7C=8 pre,ictorul %i Ho#:inul CR.ISSET a reali,at 4"preun cu !peciali!tul a"erican 4n o"eniul parap!i:olo#iei DULES EISENOU/ o nou eIperien2 e pre,icere care a a'ut e a!e"enea un !ucce! r!untor( 4n ca rul ace!tei eIperien2e fai"oa!e( CR.ISSET a pre,i! cu anticipa2ie( 4n ti"p ca !e afla 4n ora%ul olan e,

UTRECAT( cine anu"e !e 'a a%e,a pe un anu"it !caun( la o anu"it or( 4ntr9o !al e !pectacol( e!crierea per!oanei ce ur"a ! !e a%e,e fiin reali,at up ce !e o+2inu!e nu"rul acelui !caun prin tre#ere la !or2i. Sala 4n care !e afla acel !caun !e #!ea 4n ora%ul /AN?ER 4n !tatul C.L.RA/. &S.U.A.). *re,icerile fcute e CR.ISSET 4n aceea%i !itua2ie !9au o'e it a fi uluitor e eIacte. /atorit facult2ilor paranor"ale e clar'i,iune( CR.ISSET a fo!t !olicitat 4n "ai "ulte r$n uri e ctre poli2ia olan e, 4n ac2iuni e cutare %i epi!tare a unor per!oane i!prute( 4n ace!te !itua2ii percep2iile lui CR.ISSET au fo!t confir"ate. "S#RIT" CAU+ELE .&LIL&R I VIN)ECAREA L&R 7N LUMINA )ATEL&R TRA)II&NALE %&GA F' Alc4tuirea corpului uman /ac ne referi" 4n "o co"un la un ic2ionar( orice +oal e!te alterarea %trii e !ntate. >n con!ecin2 tre+uie "ai 4nt$i ! efini" ce e!te !tarea e !ntate( prin ur"are ! %ti" cu" e!te !tructurat corpul %i 4n ce fel func2ionea, el 4n !tare nor"al. Su+ a!pectul !u cel "ai !i"plu( corpul e!te co"pu! intr9un nu"r foarte "are e "ici corpu!culi pe care fi,icienii 4i nu"e!c ato"i. Ace%ti ato"i !e #rupea, 4n "o uri !pecifice pentru a for"a "olecule. Un anu"it nu"r e "olecule con!tituie o celul. Celulele !e #rupea, la r$n ul lor pentru a for"a 2e!uturi "u!culare( o!oa!e( con1uncti'e( etc. An!a"+lul ace!tor co"+ina2ii !pecifice !e pre,int !u+ o for" preci! efinit( 4n!ufle2i2i e o frec'en2 particular e 'i+ra2ie care e!te corpul. 3r 4n oial c "ul2i intre noi ne9a" 4ntre+at a e!ea cu" reu%e%te corpul %i 4%i p!tre,e for"a !a e!tul e +ine efinit fr ! !e e,a#re#eP Acea!ta arat c eIi!t 4n "o in u+ita+il o 'i+ra2ie "a#netic per!i!tent %i o"inant care "en2ine aproape nealterat coe,iunea tuturor particulelor %i a tuturor celulelor corpului. $' Vi>ra6iile caracteristice ale Mentalului Aproape oricine %tie c le#ea #ra'ita2iei 4"pie ic e,inte#rarea corpurilor cere%ti. 3iecare in i'i are 4n "o a!e"ntor le#ea !a per!onal e #ra'ita2ie !au altfel !pu! o o"inant 'i+ratil caracteri!tic care a!i#ur con!er'area %i per!i!ten2a for"ei fi,ice. Acea!t for2 "a#netic "i!terioa! e!te 'i+ra2ia "entalului care 4n!ufle2e%te corpul. Culoarea !a !u+til nor"al e!te 'er e up cu" e!te perceput e ctre cei 4n,e!tra2i cu clar'i,iune( ar #ra ul !u !pecific e e,'oltare eter"in culoarea !a ori altfel !pu! nuan2a 'aria+il 4n cur!ul e'olu2iei. Atunci c$n orin2ele %i pa!iunile inten!e pre o"in( 'i+ra2ia !a co+oar la un ni'el "ult "ai 1o! ec$t 'er e( fc$n a!tfel ! apar o nuan2 e +run "ur ar. Mentalul "o elea, 4n "o a ec'at corpul %i or#ani,ea, #ruparea 4ntr9un tot c$t "ai ar"onio! a pr2ilor !ale co"ponente( 4n felul ace!ta( ca atra%i e un "a#net( electronii( nucleele %i ato"ii e orice pro'enien2 o+2in %i apoi 4%i p!trea, locul 'oit c:iar e "ental. *rin ur"are( eIi!t o 'i+ra2ie o"inant per!onal #lo+al pe an!a"+lul corpului( ar( cu toate ace!tea( fiecare or#an 4n particular pre,int o "o ificare nuan2at a ace!tei 'i+ra2ii. 3icatul( e eIe"plu( e!te 4n,e!trat cu o 'i+ra2ie 'ital !u+til e culoare portocalie. Atunci c$n !$n#ele trece prin ace!t or#an el are ten in2a e a "o ifica acea!t tonalitate portocalie prin ac2iunea propriei !ale 'i+ra2ii !u+tile care e!te e culoare ro%ie. Tonalitatea o"inant a "entalului care e!te a e!eori culoarea 'er e( "en2ine coe,iunea ace!tei "a!e 'i+ratorii e culoare ro%ie %i e culoare portocalie pentru c el le e!te !uperior %i 4n con!ecin2 le o"in 4n putere. A"e!tecul 4n ficat a ace!tor trei culori cafeniul 4nc:i!( ceea ce

face ca ace!t or#an ! pre,inte aproape aceea%i tent atunci c$n e!te perceput 4n "o o+iecti'. ,' CAU+ELE .&LII >n !itua2ia 4n care 'i+ra2ia !pecific a "entalului controlea, toate or#anele( corpul !e afl 4ntr9o !tare e +un !ntate. Mala ia e!te co+or$rea !u+ nor"al a frec'en2ei !pecifice a 'i+ra2iilor 4ntre#ului corp !au a uneia intre pr2ile !ale( eIcep2ie fc$n la acea!ta ca,ul le,iunilor trau"atice. Oolile !e "anife!t 4n #eneral 4n ou "o alit2i po!i+ileE frec'en2a !pecific a 'i+ra2iilor unui or#an fiin "ult !c,ut &re u!) ace!ta pre,int tul+urri 4n func2ionarea !a &ace!ta e!te ca,ul tul+urrii func2ionale fr i"iItiunea ele"entelor eIterioare)( !au eIi!t po!i+ilitatea ca frec'en2a !pecific e 'i+ra2ie fiin e a!e"enea "ult re u!( or#anul 4n cau, ! e'in !uficient e e"a#neti,at %i e'itali,at pentru a per"ite ato"ilor !trini ! ptrun 4n acel or#an ac2ion$n acolo 4n "o aproape in epen ent &a!tfel( e eIe"plu( !e 'or putea "anife!ta anu"ite "ala ii infec2ioa!e( tu+erculo,a !au cancerul). Tra i2ia Ho#:in arat c +olile 4%i au toate r cinile 4n i#noran2. Spre eIe"plu( fiin2ele u"ane trie!c ca lon#e'itate "ult "ai pu2in ti"p ec$t ar tre+ui ! tria!c. Unele per!onalit2i cu" ar fi profe!orul Loe+ ca %i octorul Matt:eR! %i "ul2i al2ii con!i er c ac fiin2ele u"ane ar putea ! e!copere %i ! p!tre,e nealterate con i2iile ec:ili+rului +ioelectric &M LANG( 9 LIN)( care "en2in aproape nealterat 'ia2a( noi ne 'o" putea prelun#i eIi!ten2a fi,ic incolo e 266 e ani. 3iecare intre noi %tie c AATAA L.GA preconi,ea, practic p!trarea nealterat a ec:ili+rului +ioelectric al ener#iilor !u+tile !olar &M( AA) %i a celor lunare &9( TAA). Cercetrile %tiin2ifice !pun la ora actual c "a1oritatea ani"alelor trie!c e aproIi"ati' 8 ori ti"pul nece!ar cre%terii lor nor"ale co"plete. Aplic$n acea!t le#e o"ului( con!tat" i"e iat c ace!ta ar tre+ui ! tria!c cel pu2in 786 e ani. /ac el nu a1un#e totu%i la ace!ta lon#e'itate acea!ta !e atorea, 4ntr9o "are "!ur faptului c nu 4n2ele#e le#ile 'ie2ii( principiile ec:ili+rrii polare plu!9"inu! pe care !e !pri1in AATAA L.GA( nici natura real a +olii. /atorit i#noran2ei( fiin2a u"an trie%te "e iocru %i nu %tie nici cu" ! controle,e ato"ii !au ener#iile eItre" e fine care o co"pun( nici cu" ! utili,e,e prin re,onan2 %i fu,iune "ultitu inea for2elor co!"ice care( clip e clip( o 4ncon1oar. S lu" rept eIe"plu un +anal #uturai. >n C6V in ca,uri( #uturaiul e!te contractat atunci c$n in i'i ul pre,int o !tare "ental ne#ati'. Structura "ental( 4n loc ! o"ine ele"entele fi,ice( !e relaIea,( e'ine ne#ati' %i pier e puterea !a !pecific. Corpul ur"ea, atunci ace!t i"pul!( "oleculele con!tituti'e !e relaIea, e a!e"enea( !e e,une!c 4n "o anor"al( l!$n li+er trecere ele"entelor atacatoare( !trine %i a!tfel +oala !e in!talea,. Cau,a pri"ar 4n acea!t !itua2ie a fo!t STAREA MENTAL NEGATI?. >n foarte "ulte !itua2ii !e pot raporta 4n "o irect anu"ite +oli la con i2iile "entale. *rin ur"are( una intre cau,ele "a1ore ale +olilor noa!tre %i ale lunecrii rapi e ctre !enilitate( re,i 4ntr9o in!uficien2 a controlului ten in2elor ne#ati'e caE "$nia( in'i ia( ranc:iuna( #elo,ia( ura( pe!i"i!"ul( frica e a 4"+tr$ni. /e eIe"plu( "$nia pro'oac o eli+erare e toIine ce ac2ionea, a!upra tuturor or#anelor 4n !pecial pro'oc$n efecte fune!te a!upra ficatului %i !i!te"ului ner'o!. Ura intoIic con!i era+il or#ani!"ul. Efectele !e repercutea, a!upra i#e!tiei( 4n plu! ea fa'ori,$n ri icarea ten!iunii !an#uine %i pro'oac tul+urri e "eta+oli!". 3rica !e repercutea, "ai ale! a!upra acti'it2ii #enitale( !eIuale. >n plu! ea face ! !ca ten!iunea !an#uin. Ranc:iuna face ! !e eclan%e,e %i 4ntre2ine reu"ati!"ul. A'i itatea( rapacitatea ne pre i!pun la anu"ite +oli e ini". In!ta+ilitatea pre i!pune fiin2a u"an la ur"toarele tul+urrii "i#rene( ten!iune !an#uin cre!cut( parali,ie( ia+et( o+o!irea ini"ii. *e!i"i!"ul face fiin2a u"an ! !e contracte %i ! !e !tre!e,e 4n loc ! 4nflorea!c. >n plu!( ace!ta rce%te contactele u"ane( face ca raporturile !ociale ! fie ificile( #enerea, i"poten2 !au fri#i itate( co"plic !itua2iile cele "ai

+anale %i nu con!tituie nicio at un atu pentru !ucce! 4n #eneral. /up cu" a" ',ut "ai !u!( "ulte +oli( printre care cele e ini"( pot fi atri+uite fricii. Mentalul reac2ionea, 4n "o pertur+ator a!upra corpului 4n ace!t ca,( $n na%tere unei i!tri+u2ii !an#uine nere#ulate. 3rica 4"preun cu proa!ta func2ionare car iac pe care o antrenea,( a"or!ea, o 'i+ra2ie cu o frec'en2 anor"al %i up o anu"it perioa e ti"p tul+urarea func2ional !e repercut c:iar 4n +oal or#anic. Multe !tri fe+rile( e a!e"enea( !unt atorate fricii. *ri"ul lucru pe care tre+uie !9l face" pentru un +olna' e fe+r e!te ! 4i 4nltur" c$t "ai rapi %i co"plet ele"entul fric %i 'o" re"arca c te"peratura !a 'a 4ncepe e!tul e repe e ! !ca . " VA URMA "

AN II SU0LIMENT F E*0LICAREA UN&R TERMENI l N&IUNI )IN 0RACTICA %&GA


(continuare la cursul nr' A AN I! ATENIA 9 CA *R.CES 3UN/AMENTAL >N *RACTICA L.GA( CE 3ACE *.SIOIL REG.NANBA UNI?ERSULUI N.STRU INTERI.R CU ANUMITE AS*ECTE 0I ENERGII OINE3CT.ARE /IN MACR.C.SM.S Aten2ia e!te un proce! intrap!i:ic fun a"ental &ce face po!i+il re,onan2a !au punerea la uni!on &L.GA) a MICR.C.SM.SULUI fiin2ei noa!tre cu MACR.C.SM.SUL 4n care eIi!t") pentru a+!olut toate tipurile e L.GA. Ea repre,int focali,area ne4ntrerupt a "in2ii !au a con%tiin2ei a!upra unui proce!( !tare( trire( a!pect( ener#ie( feno"en( fiin2 !au o+iect ale! con%tient e noi T.CMAI *ENTRU ACEASTA &pentru a fi NATENTN a!upra lui). A%a cu" !crierile fun a"entale e AATAA L.GA punctea, "ai "ereu( aten2ia e!te !tr$n! a!ociat cu cur#erea 4n fluI "rit %i con!tant a ener#ici p!i:o9"entale &*RANA) 4n fiin2a noa!tr. Cu alte cu'inte( aten2ia %i proce!ul re!pira2iei !unt inti" %i profun intercorelate 9 ace!ta fiin un a!pect foarte i"portant e care Ho#:inul per"anent !e folo!e%te cu 4n2elepciune. Aten2ia fer" focali,at 4i per"ite con%tiin2ei ! intre 4n inefa+il REG.NANB %i ! r"$n 4n continuare NORAN0ATN &at$ta ti"p c$t ATENBIA eIi!t NAC.L.N %i !e p!trea,) pe cele "ai N!u+tileN &SUKSAMA) a!pecte ale "anife!trii !au eIi!ten2ei( p$n c$n c:iar %i ace!tea !unt 4n totalitate tran!cen!e( 4n fa,ele 4n care e!te atin! !tarea e eIta, Ho#:in !upracon%tient &ASAM*RADNATA9SAMA/AI). AVIRATI &/ISI*AREA !au >M*RA0TIEREA) /i!iparea !au ri!ipirea inutil !piritual %i prin ur"are( fr !en! a ener#iilor !u+tile ale fiin2ei 4n !copuri ne e"ne( rele( 'icioa!e( i!tructi'e e!te unul intre cele nou o+!tacole principale &ANTARALAS) "en2ionate e *ATANDALI( cu care !e confrunt a e!eori a!pirantul L.GA 4nceptor. .(A%A &TEAMA ce apare 4n cur!ul practicii L.GA). E!te unul in efectele &/.SAAS) ale per!onalit2ii in i'i uale( li"itate( "e!c:ine( !u!picioa!e( la%e %i e#otice( &ce ne pune in!tantaneu 4n re,onan2 cu ener#iile !u+tile infernale ale fricii( ne4ncre erii( neputin2ei( !l+iciunii) care tre+uie c$t "ai repe e ! fie ep%ite prin tre,irea

%i a"plificarea la "aIi" a cura1ului. Acea!t tea" parali,ant &ce uneori !ur'ine fr M.TI?) e!te( pute" !pune( o con!tant uni'er!al c:inuitoare( a eIperien2ei u"ane %i care e!te Nrecuno!cutN e toate tra i2iile L.GA( ca fiin un u%"an foarte puternic al fiin2ei noa!tre( 'or+in u9!e toto at e po!i+ilitatea e a o tran!cen e rapi NUMAI prin tre,irea %i a"plificarea la "aIi" a CURADULUI. . at cu eplina re'elare %i reali,are a Sinelui NEMURIT.R &ATMAN)( frica & e nu contea, ce) e!te 4n 4ntre#i"e %i pentru tot eauna eli"inat eoarece atunci fiin2a u"an !e !i"te etern( atotputernic prin co"uniunea !a cu /u"ne,eu %i in'ulnera+il. .(RANTI &ILUGIA) 3aptul e a con!i era A/E?RAT %i ?AL.R.S ceea ce e!te nea e'rat( fanta!"a#oric( efe"er %i lip!it e 'aloare e!te ceea ce L.GAINII nu"e!c ilu,ie. Ilu,ia e!te unul intre cele ,ece o+!tacole principale &?IGANA) 4n practica L.GA. Confor" lui KAULA9DNANA9NIRNALA &?.2)( o lucrare in perioa a "e ie'al( a #ruprii KAULA( ea poate fi ep%it cel "ai u%or at$t prin practica lui LALA L.GA c$t %i prin practica con!tant a "e ita2iei Ho#:ine profun e &/ALANA). OIN/U9DALA &ST*NIREA *ARAN.RMAL A S*ERMEI &LA OROAT) 0I A SECRETIIL.R MENSTRUALE &LA 3EMEIE) >N ?E/EREA TRANSMUTRII ACEST.RA >N ENERGIE SU*ERI.AR) E!te nu"it( e a!e"enea( OIN/U SI//AI &puterea eplin e control a!upra !per"ei %i !ecre2iilor "en!truale). 3ai"o!ul tratat Ho#:in fun a"ental AATAA L.GA *RA/I*IKA &77.<8) con!i er acea!t !tp$nire perfect a fi unul in !e"nele perfec2iunii 4n AATAA L.GA care con uce rapi la tre,irea %i a"plificarea anu"itor puteri paranor"ale &SI//AIS). Acea!ta i"plic la +r+at( ca ani e ,ile( el ! nu e1acule,e eloc atunci c$n are rela2ii !eIuale inti"e( in iferent c$t e e!e !unt ace!tea %i nici ! nu !e e!carce noaptea 4n !o"n prin polu2ie. La fe"eie( acea!ta i"plic !u!pen area ciclului "en!trual !au re ucerea ace!tuia la c$te'a ore( o at la -95 luni( c$n !ecre2iile 'or fi !urprin,tor e pu2ine. C&NCENTRAREA En practica autentic4 %&GA Concentrarea Ho#:in ifer cu "ult e eforturile o+i%nuite e focali,are a aten2iei( prin urata !a eItraor inar( profun,i"ea %i 4n !pecial prin !copul !u( care e!te acela e a tran!cen e c$t "ai repe e %i *E /E*LIN 4n!%i "intea concentrat( pentru a ne re'ela plenar Sinele Etern &ATMAN) care e!te e!en2a /i'in a fiin2ei noa!tre( pentru care "intea e!te oar un INSTRUMENT( 4ntoc"ai precu" corpul %i !i"2urile. Concentrarea "ental inten! %i continu ne per"ite toto at( ca Ho#:ini( ! intr" 4n re,onan2 cu anu"ite ener#ii !u+tile +enefice in MACR.C.SM.S pe care le pute" canali,a %i acu"ula "ult "ai u%or 4n AURA noa!tr. 01STRAREA SECRETULUI 7N 0RACTICA %&GA SECRET 9 /e!pre ra2iunea !ecretului 4n practica L.GA !e 'or+e%te nu 4nt$"pltor 4n "ai "ulte teIte fun a"entale L.GA. Cei care( fiin incon%tien2i !au plini e in!olen2( nu re!pect ace!te re!tric2ii 'or !uporta( "ai e're"e !au "ai t$r,iu( in partea infaili+ilei 1u!ti2ii i'ine( i"anente( con!ecin2e cu"plite care !e pot uneori repercuta !u+ for"a celor "ai teri+ile acci ente fi,ice( p!i:ice !au !pirituale. /e eIe"plu( ORAAMA9?I/LA9U*ANISAA/ a'erti,ea, ca 4n'2turile L.GA !trict !ecrete ! fie ruite "ai ale! i!cipolilor +uni la !uflet %i plini e a!pira2ie ctre /UMNEGEU( cci altfel &4n ca,ul i'ul#rii celor ne e"ni %i ri a a!pectelor STRICT SECRETE 4n L.GA( "ai t$r,iu 4n'2torul &#uru) 'a fi aruncat rept pe eap! 4n ia &NARAKA). >n "o !i"ilar( MAAA9?AKLA9U*ANISAA/ cere ca 4n'2turile L.GA cele "ai e,oterice &care pot fi folo!ite atorit i'ul#rii e fiin2ele u"ane rele !au per'er!e !pre a face c$tu%i e pu2in RU ! nu fie i'ul#ate nicio at ec$t unui a!pirant L.GA +un la !uflet( ruit lui /UMNEGEU %i SATT?A9ic &SATT?AKA ce e!te capa+il e

intro!pec2ie &ANTAR9MUKAA) %i foarte i!cret. *!trarea !trict a !ecretului a!upra anu"itor te:nici L.GA in icate a!tfel 4n ace!te cur!uri( e!te o reco"an are care !e 4nt$lne%te 4n ca,ul unor te:nici !au proce ee !peciale cu" ar fi( e eIe"pluE L.NI MU/RA( SAACTI CAALANA MU/RA( MAAA MU/RA( KAECARI MU/RA( ETC( ETC. L.GA 9SAIKAA9U*ANISAA/ & 7.78=) face acea!t i"punere atunci c$n !e refer la puterile paranor"ale &SI//AIS) care nu 'or tre+ui afi%ate oric$n %i oriun e celorlal2i. AATAA L.GA9*RA/I*IKA &I. II) Afir"a 4n plu! c Ho#:inul care ore%te ! o+2in puteri paranor"ale %i ! atin# perfec2iunea &SI//AIS) 'a tre+ui ! p!tre,e !trict !ecrete anu"ite te:nici %i principii fun a"entale 4n AATAA L.GA( apr$n u9le cu "ult #ri1 e cei ne e"ni %i in i!cre2i( eoarece L.GA e!te cu at$t "ai puternic cu c$t anu"ite taine re,er'ate oar INIBIABIL.R !unt p!trate !trict !ecrete. Te:nicile %i proce eele !ecrete L.GA e'in cu totul ineficiente pentru /I?ULGT.R e 4n at ce ace!ta le 4"prt%e%te 3R A A?EA ?.IE &4n anu"ite !itua2i eIcep2ionale) unor oa"eni curio%i( !uperficiali( ri %i ne e"ni. Acea!t cerin2( eloc #ratuit( e p!trare a !ecretului 4n L.GA( e!te caracteri!tic 4n #eneral tra i2iilor ini2iatice autentice %i caracteri,ea, e a!e"enea cur!urile noa!tre e L.GA( ce ofer & up cu" 'e2i 'e ea %i con%tienti,a 4n func2ie e po!i+ilit2ile p!i:ice actuale pe care le a'e2i acu"( c$t %i e inteli#en2a e care i!pune2i)( pentru cei care le frec'entea, %i practic L.GA plini e a+ne#a2ie %i ruire ctre /UMNEGEU( toate 4n'2turile L.GA( unele intre ele !trict !ecrete( care NICI./AT *N ACUM NU AU 3.ST ATT /E CLAR *REGENTATE 0I /ESCRISE NICIERI >N .CCI/ENT. Te"eiul ace!tei re'elri !pirituale ce !e reali,ea, pentru pri"a oar 4n R.MNIA %i pe ace!t *MNT( poate fi e!coperit ac citi" cu "ult aten2ie *R.3EBIILE LUI SUN/AR SINGA cu pri'ire la 2ara noa!tr. ST1RI SU0ERI&ARE M&)I#ICATE ALE C&NTIINEI Ace!t ter"en( a%a cu" a fo!t el efinit pentru pri"a oar e p!i:olo#ul CAARLES TAR( care a !cri! o lucrare i"portant a!upra ace!tui !u+iect( 4n!ea"n o !tare eItraor inar e con%tiin2 pe care eIperi"entatorul o re"arc a fi 4n "o clar %i calitati' iferit e !trile "entale co"une !au a%a9,i! o+i%nuite. Marele pre2 pu! pe a%a9,i!ele !tri o+i%nuite e con%tiin2 repre,int 4n cultura noa!tr un a!pect i!toric( !traniu( e"n e luat 4n !ea". Multe in culturile pre"o erne apreciau foarte "ult !trile !uperioare( "o ificate ale con%tiin2ei( cu" ar fi 'i!ele( 'i,iuni( !trile e tran!( "e ita2ia( e u+larea( eIta,urile. *rin contra!t( noi tin e" a e!eori & atorit pre1u ec2ilor %i i#noran2ei) ! pri'i" ace!te !tri eItraor inare cu NEDUSTI3ICAT tea" !au c:iar cu un accentuat !pirit critic( #r+in u9ne ! 'e e" 4n ele oar ce'a Nanor"alYY &a ic tul+urri !au eficien2e) 4n "anife!trile "in2ii %i ale p!i:icului. *erioa a anilor N=6( "ai ale! prin e!c:i erea fa2 e anu"ite !u+!tan2e %i p!i:o ina"ice cu" ar fiE L.S./.9ul %i LAGE &liana cuttorilor e co"ori) a fcut ! !e "o ifice con!i era+il atitu inea fa2 e !trile eItraor inare !au a%a9,i! neo+i%nuite e con%tiin2. Totu%i( cu eIcep2ia Ho#:inilor a'an!a2i( !trile !uperioare "o ificate ale con%tiin2ei !unt 4nc oar par2ial 4n2ele!e. /e a!e"enea( con i2ia cu totul eItraor inar a !trii e eli+erare !piritual 4n L.GA tre+uie ! fie( 4nc e la 4nceput( clar i!tin! %i !eparat e !trile !uperioare "o ificate e con%tiin2( pentru c ea( printre altele( i"plic o tran!cen ere eplin a "in2ii 4n!%i( c:iar ac acea!t !tare aparent para oIal e!te neacceptat 4nc e "ul2i p!i:olo#i.

GRUL GERMINAT I CTEVA REETE CU GRU GERMINAT GRUL GERMINAT UN ALIMENT VAL&R&S NA" ',ut nu o at !"$n2a "ira+il Ce9nc:i e 4n !ine !upre"e puteri.N LUCIAN OLAGA S"$n2a e!te o la e ,e!tre a plantei( 4n care "e!a1ul #enetic e!te tri"i! lu"ilor 'iitoare. /ar cu" natura a a'ut #ri1 ! fac totul perfect( a luat "!uri ca 4n noile !pa2ii( un e 'a #er"ina( acea!t perpetuare a ei( noua plantul( ! #!ea!c tot ceea ce e!te nece!ar e,'oltrii ar"onioa!e( p$n 'a cpta !uficiente puteri ! 2ea! in ap( "inerale %i lu"in( noua epopee a plantei. >n c"rile e re,er' ale !e"in2ei !e #!e%te tot ceea ce e!te nece!arE proteine( #luci e( lipi e( 'ita"ine %i !ruri "inerale( 4n propor2ii ec:ili+rate cu nece!it2ile !pecifice fiecrei !pecii. /ar natura( cu !piritul e pre'e ere !pecific( a "ai luat o !erie e "!uri( pentru ca +unt2ile epo,itate ! nu fie la i!po,i2ia oricrui intru!. A ,'or$t la a e ,e!tre cu < lacteE !u+!tan2ele e re,er' !e #!e!c !u+ for" e "acro"olecule #reu acce!i+ile( !au N"ontarN( o !erie e in:i+itori ai en,i"elor care ar putea ! :i roli,e,e ace!te re,er'e %i ! le fac acce!i+ile( a in!talat 4n iferite ,one !u+!tan2e cu ac2iune toIic( ca a e'rate %i eficiente ar"e c:i"ice. /ar cu "ult ti"p 4nainte ca o"ul ! e!copere tran!for"area !e"in2elor 4n p$ine( a 4n'2at e la natur( un proce eu "ult "ai !i"plu %i "ai eficient. A con!tatat c !e"in2ele p!trate 4n con i2ii e u"i itate ri icat( 4n ecur! e c$te'a ,ile( !e 4n"oaie( 4ncep ! #er"ine,e %i capt un #u!t plcut( ulcea#( e'enin +une e "$ncat. Ger"inarea( ace!t 4nc "i!terio! feno"en al naturii( "ult !tu iat %i 4nc in!uficient l"urit( repre,int unul in cele "ai co"pleIe proce!e +iolo#ice. E!te !uficient ca u"i itatea ! crea!c pe!te o 'aloare li"it( pentru ca cel "ai "o ern la+orator e +iote:nolo#ie a ti"purilor noa!tre !9%i 4nceap acti'itatea. Un nu"r i"pre!ionant e en,i"e e!te pu! la lucru pentru a :i roli,a "acro"oleculele %i a le face utili,a+ile( pentru a tia lactele l,ii cu ,e!tre %i a eli"ina !u+!tan2ele toIice %i antinutriti'e eIi!tente. *roteinele pre,ente !u+ for" #reu i#era+ile !unt epliate( "o ificate %i :i roli,ate la pepti e %i a"inoaci,i u%or a!i"ila+ili. A"i onul 9 principala #luci e re,er' a !e"in2elor( e!te :i roli,at 4n ,a:aruri "ai !i"ple( care %i ele !unt "ai u%or utili,ate e or#ani!". Su+!tan2ele "inerale care( 4n !"$n2a ca atare( nu pot fi 'alorificate atorit faptului c !unt le#ate 4n co"plec%i nea+!or+a+ili( prin "iraculo!ul proce! al #er"inrii e'in( intr9o at( i!poni+ile 4n cantit2i "ari. Calciul( "a#ne,iul( ,incul %i alte "acro9 %i "icroele"ente a1un# pe pia2a "eta+olic eli+erate e orice re!tric2ii( li+ere pentru a fi folo!ite 4n co"plicatele proce!e e !c:i"+ "eta+olic. A!t,i( c$n %ti" ce i"portan2 au +ioele"entele pentru or#ani!"ul u"an( reali," 4ntrea#a i"portan2 a ace!tui proce! aparent !i"plu ar( cu i"plica2ii at$t e profun e. Ace!t ta+lou !i"plificat al #er"inrii N"ira+ilei !"$n2eN tre+uie co"pletat cu !inte,a auIinelor( :or"oni 'e#etali care "o ulea, 4ntrea#a e'olu2ie a plantei. Conco"itent( !e !inteti,ea, o cantitate i"pre!ionant e 'ita"ine. A!tfel( 'ita"ina C( care nu e!te practic pre,ent 4n !e"in2e( up 29- ,ile e #er"inare( atin#e un con2inut care ep%e%te concentra2ia in "ulte fructe( cu" !unt "erele. Ni'elul 'ita"inelor in #rupul O !e "re%te e 29- ori. Se !inteti,ea, o cantitate "are e +ioantioIi an2i( printre care %i #lutation( co"pu! cu rol central 4n proce!ele e oIi o9re ucere %i e proiec2ie a or#ani!"ului. Se con!i er c 4n"uierea %i #er"inarea !e"in2elor( 4n !pecial a cerealelor( au fo!t folo!ite e o" 4nc in perioa a neoliticului. Mer#$n pe calea cea "ai !i"pl( 4n'2$n e la natur( el a #!it !olu2ia e 'alorificare opti" a cerealelor.

Ger"inarea repre,int un proce eu net !uperior in punct e 'e ere nutri2ional fa2 e calea "o ern a panifica2iei. *rin tran!for"area cerealelor 4n fin %i apoi 4n p$ine( !e 4nre#i!trea, pier eri i"portante 4n 'ita"ine( proteine( "inerale. 0i acea!ta cu at$t "ai "ult cu c$t proce eul e!te "ai ela+orat( "ai orientat !pre o+2inerea unei p$ini c$t "ai al+e( ar "ai !race nutriti'. Ger"inarea repre,int proce eul cel "ai eficient e 'alorificare inte#ral a co"ponentelor !e"in2elor( care a!tfel e'in nu nu"ai co"e!ti+ile( ar 4%i "re!c !u+!tan2ial %i 'aloarea nutriti'. Nici un alt proce eu in in u!tria ali"entar nu reali,ea, ace!t lucru. Acea!ta !e refer 4n! nu"ai la ceea ce pute" cuantifica cu "eto ele noa!tre fi,ice %i c:i"ice( pe care le a'e" la i!po,i2ie. S9a con!tatat 4n! c !e"in2ele #er"inate eIercit efecte +enefice 4n iferite "ala iiE #a!trointe!tinale( car io'a!culare( a!tenii( etc. Reco"an rile e"pirice au fo!t controlate clinic %i !9au o+2inut re,ultate conclu ente( 4n!( 4n "ulte ca,uri( neeIplica+ile nu"ai prin aportul e 'aloare nutriti' pe care9l a uc !e"in2ele #er"inate. >ncet( ar !i#ur %i con'in#tor( eIplicarea %tiin2ific a efectelor terapeutice ale !e"in2elor #er"inate 4ncepe ! apar. S9a con!tatat c auIinele 9 :or"onii 'e#etali care !e !inteti,ea, 4n ti"pul #er"inrii( eIercit efecte terapeutice 4n atero!clero,. >n pre,ent( cereala #er"inat cea "ai r!p$n it e!te or,ul care( up #er"inare %i u!care( poart enu"irea e "al2 %i e!te "ateria pri" pentru fa+ricarea +erii. /ar 4nc in ti"pul pri"ului r,+oi "on ial( care a i"pu! re!tric2ii ali"entare !e'ere( cei "ai afecta2i fiin copiii( fe"eile #ra'i e %i +tr$nii( !9a ri icat pro+le"a utili,rii "al2ului %i a eri'atelor e "al2 4n ali"enta2ie. Se %tia( 4nc e atunci( c fina e "al2 cu a ao! e lapte !au nu"ai ap( re,ultate foarte +une 4n ali"enta2ia copiilor( a con'ale!cen2ilor %i +tr$nilor 4n !ur"ena1 fi,ic %i intelectual. Tot atunci !9a o+2inut %i un pro u!( "ai ela+orat( re,ultat in "u!tul e "al2 concentrat !u+ 'i ( cuno!cut !u+ enu"irea e eItract e "al2. 3ina e "al2 %i eItractele e "al2 au !al'at 'ia2a "ultor copii 4n ti"pul r,+oiului. . te, e octorat !u!2inut 4n 7C28 la 3acultatea e "e icin in CLUD( "en2ionea, re,ultate foarte +une o+2inute cu NAor ein "al2ulN &"al2ul e or,) 4n ali"enta2ia copiilor i!trofici. Recent( !peciali%tii 1apone,i au reali,at un nou pro u!E N.r,ul 'er eN( cruia i !e atri+uie propriet2i terapeutice eo!e+ite %i efecte profilactice foarte eficiente fa2 e poluare( !tafia ace!tui !f$r%it e !ecolW Speciali%tii #er"ani con!i er 4n! c #r$ul #er"inat N'er eN are propriet2i !uperioare. >n pre,ent( 4n 2rile e,'oltate !e acor o i"portan2 eo!e+it !e"in2elor #er"inate 4n !trate#ia unei ali"enta2ii corecte %i profilactice( capul e !erie fiin #r$ul #er"inat( eoarece #r$ul e!te cereala nu"rul 7 a planetei. >n paralel !e 4n'a2 %i #a!trote:nia cerealelor #er"inate. Noi ne9a" aIat pe #er"inarea #r$ului( eoarece #r$ul e!te cea "ai acce!i+il cereal 4n 2ara noa!tr( #er"inea, u%or( 4ntr9un ti"p !curt %i per"ite o+2inerea unui ali"ent 'aloro! %i ieftin( cu efecte +enefice a!upra !trii e !ntate. ? pre,ent" 4n continuare c$te'a re2ete e preparare( care "ai pot fi totu%i co"pletate %i 4"+unt2ite( 4n func2ie e i"a#ina2ia u"nea'oa!tr. Re2etele pre,entate !unt at$t ietetice c$t %i pentru re#i" nor"al. Cantit2ile in re2ete !e refer la #r$u #er"inat N'er eN( re,ultat i"e iat up #er"inare. >n ca,ul 4n care folo!i" #r$u #er"inat u!cat( !e 'a proce a la re:i ratarea lui prin "en2inerea ti"p e 5 ore 4ntr9o cantitate u+l e ap. Re2etele !e refer la +oa+e e #r$u 4ntre#i. *entru per!oanele care au pro+le"e cu antura !e reco"an ca( 4n preala+il( ! !e treac #r$ul #er"inat prin "a%ina e tocat.

&.INEREA GRULUI GERMINAT 7N C&N)III CASNICE >n 2rile e,'oltate( un e !e"in2ele #er"inate au intrat 4n practica coti ian( eIi!t iferite tipuri e ter"inatoare. Un ter"inator ca!nic !e poate o+2ine foarte !i"plu %i cu c:eltuieli "ini"e 4n felul ur"tor E 9un +orcan e con!er'e e 526 "l &folo!it la con!er'ele e "a,re etc.)@ 9un capac e pla!tic( care !e a aptea, etan%( la #ura +orcanului e con!er'e. Se perforea, capacul cu un cui 4ncl,it( tran!for"$n u9l 4ntr9o !it. "VA URMA "

AN II SU0LIMENT $ GRUL GERMINAT I CTEVA RETETE CU GRU GERMINAT


Continuare la Cursul SU0LIMENT F AN II *rin folo!irea unui a!tfel e recipient !e pot o+2ine 286 # e #r$u #er"inat la trei ,ile. Reco"an " utili,area unui !et e trei +orcane( unul #!in u9!e la 4n"uiere( ou la #er"inare. *entru cantit2i "ai "ari !e pot folo!i recipiente "ai 'olu"inoa!e. TeInica 3e o>6inerea 5r@ului 5erminat >n +orcanul e !ticl !e intro uc 766 # #r$u con i2ionat. Con i2ionarea con!t 4n eli"inarea corpurilor !trine &pietre( !e"in2e !trine( p"$nt etc)( +oa+ele !parte !au alterate. Se !pal e trei ori #r$ul pentru a eli"ina praful( !u+!tan2ele c:i"ice e !uprafa2( o parte in "icroflora e !uprafa2. Splarea !e face 4n felul ur"torE !e toarn apa pe!te #r$u( !e pune capacul( !e 4ntoarce +orcanul %i !e !cur#e apa. Se repet opera2ia e trei ori. Apoi !e face 4n"uierea #r$ului pentru a a1un#e la u"i itatea opti" pentru #er"inare &58 V). Se reco"an ca 4n"uierea ! !e fac 4n ou etapeE !e u"ple +orcanul cu ap %i !e la! #r$ul !u+ ap ti"p e 59= ore@ !e eli"in apa %i !e face o pau,( fr ap( ti"p e 72 ore@ !e repet 4n"uierea cu ap( 59 = ore. Ger"inarea #r$ului !e 'a reali,a